Media mobila simpla (SMA) Media mobile simpla, calculata pe o anumita perioada de N zile , este media aritmetica a acestora.

Media mobile poate fi calculata pentru preturile de deschidere, minime, maxime, de inchidere ale fiecarei perioade, cele mai folosite fiind mediile mobile bazate pe preturile de inchidere.

Media mobila exponentiala (EMA) Media mobila exponentiala este un indicator mai fin decat media mobila simpla. Ea ofera o pondere mai mare ultimelor valori ale pretului si reactioneaza la schimbari mai repede. Dand ponderi tot mai mici datelor mai vechi acest indicator putem spune ca nu se modifica ca urmare a iesirii acestora din medie.

Un semnal de cumparare apare atunci cand pretul intretaie in sus media mobila. La fel ca liniile de trend mediile mobile se constituie ca suporturi si rezistente. Cu cat media mobila este atinsa de mai multe ori fara a fi strapunsa in jos cu atat aceasta devine un suport mai puternic. Un semnal de vanzare apare atunci cand pretul intretaie in jos media mobila aratand

ca trendul crescator s a incheiat si ca acum avem de a face cu un trend descrescator. De aceasta data media mobila devine nivel de rezistenta. Cu cat media este calculata pe o perioada de timp mai mare cu atat semnatul dat este mai important. Cand pretul evolueaza des in sus si in jos, fara a avea un trend, intersectand des media mobila semnalele date pot fi false. Intersectia mediilor mobile !emnale de cumparare si de vanzare pot fi date si de intersectiile a doua medii mobile " calculate pe doua perioade de timp diferite. #tunci cand media mobila calculata pe perioada mai scurta intersecteaza in sus media mobila calculata pe perioada mai lun$a avem un semnal de cumparare. #tunci cand media mobila calculata pe perioada mai scurta intersecteaza in jos media mobila calculata pe perioada mai lun$a avem un semnal de vanzare. %n $raficul urmator am ilustra intersectia a doua medii mobile EM# &'( si EM#&)*( si semnalele date de acestea.

MACD- Moving Average Convergence/Divergence

M#CD este un indicator folosit la identificarea trendurilor si a schimbarilor de trend. #cest indicator a fost dezvoltat de +erald #pple.

A. Intersectarea liniei MACD cu linia de semnal !emnalul de cumparare este atunci cand M#CD intersecteaza in sus linia de semnal iar semnalul de vanzare este atunci cand M#CD intersecteaza in jos linia de semnal. %ntersectarea M#CD cu linia de semnal poate indica inceputul unui nou trend.

B. Intresectia liniei MACD cu nivelul zero ,recerea M#CD in sus peste nivelul zero indica un semnal de cumparare iar trecerea M#CD in jos sub nivelul zero indica un semnal de vanzare. #cest semnal este important pentru a identifica daca trendul este puternic. #stfel, revenind la intersectia M#CD cu linia de semnal, putem spune ca semnalul se cumparare dat de acestea este mai puternic daca M#CD este situat deasupra nivelului zero si este mai slab daca intersectia lor se face in zona ne$ativa a M#CD. La fel, semnalul de vanzare dat de intersectia M#CD si linia de semnal este mai puternic cand M#CD este descescator in zona ne$ativa si este mai slab daca M#CD este peste nivelul zero. C. Divergenta MACD

%ndicatorul M#CD poate ajuta la anticiparea schimbarilor de trend. #tunci cand trendul M#CD este diver$ent cu trendul pretului activului urmarit ne poate da un semnal util cum ca trendul activului se slabeste si ne putem astepta la o intoarcere a acestuia. - diver$enta bearish sau ne$ativa apare intr un trend crescator atunci cand pretul face noi maxime crescatoare dar curba M#CD face noi maxime descrescatoare in acest caz avem un prim semnal ca trendul crescator a obosit si s ar putea sa asistam la incheierea lui sau chiar inversarea lui. - diver$enta bullish sau pozitiva apare intr un trend descrescator atunci cand pretul face noi minime descrescatoare dar curba M#CD face noi minime crescatoare in acest caz avem un prim semnal ca trendul descrescator a obosit si s ar putea sa asistam la incheierea lui sau chiar inversarea lui.

Histogram a MACD
.isto$rama M#CD este utila in anticiparea schimbarilor de trend. .isto$rama M#CD este formata din bare verticale reprezentand diferenta dintre linia M#CD si linia de semnal a acesteia. !emnalele furnizate histo$rama M#CD preced semnalele clasice ale M#CD, semnalele fiind date de directia histo$ramei, intersectia acesteia cu zero si diver$entele fata de pret si M#CD. %ntrucat histo$rama M#CD este diferenta dintre M#CD si linia sa de semnal, intersectarea acestora face ca valoare histo$ramei M#CD sa fie e$ala cu zero, histo$rama M#CD dand de fapt semnale la intersectia cu nivelul zero concomitant cu intersectarea M#CD cu linia de semnal. #cest indicator este folosit pentru prima data de ,homas #spre/ nemultumit de faptul ca M#CD ofera semnale oarecum intarziate. 0rincipalul semnal furnizat de histi$rama M#CD este diver$enta fata de linia M#CD, urmata de intersectarea histo$ramei cu nivelul zero. Un semnal de cumparare apare atunci cand histo$rama M#CD este diver$enta cu linia M#CD urmata de o intersectie in sus a nivelului zero. Cum poate fii histo$rama M#CD diver$enta cu M#CD. !implu. #tunci cand linia M#CD este inca in scadere dar se apropie din ce in ce mai mult de linia de semnal diferenta dintre cele doua incepe sa scada si histo$rama M#CD incepe deja sa creeze bare verticale crescatoare. #cest lucru denota deja ca trendul descendent este slabit dar semnalul mai valid de inversare apare doar cu trecerea histo$ramei peste linia de zero. De foarte multe ori anticiparea

 Un semnal de vanzare apare atunci cand histo$rama M#CD este diver$enta cu linia M#CD urmata de o intersectie in jos a nivelului zero.

!C - ate o" C#ange

1-C este un indicator oscilator care masoara viteza miscari pretului si este un indicator de anticipare. -scilatorii sunt indicatori utili atunci cand pretul este in nontrend, cand pretul are o evolutie laterala. Daca indicatorii de trend &medii mobile , M#CD, etc( sunt utili atunci cand piata are un trend, oscilatorii sunt folositori intr o piata fara trend. -scilatorii pot fii utilizati suplimentar si atunci cand piata are trend si in acest caz ei devin indicatori care arata ca piata este supracumparata &overbou$ht( sau supravanduta &oversold(. Cand 1-C este peste nivelul de echilibru inseamna ca pretul este mai sus decat acum n perioade. Cu cat 1-C creste mai tare cu atat cresterea pretului este mai mare. Cand 1-C scade sub linia de echilibru, cu cat se adanceste mai tare sub aceasta cu atat scaderea este mai mare. Utilizarea indicatorului 1-C pe 2) perioade de timp 3 luna este relevanta pentru trendurile principale, iar folosirea lui pe 4, 5 perioade de timp 3 luna este relevant pentru trendurile intermediare. ,ot 1-C construit pe 2) perioade de timp 3 o zi , este un bun indicator pentru identificarea scaderilor pe $raficele da/. Diver$entele 1-C cu pretul sunt foarte ajutatoare la identificarea intoarcerilor de trend dar nu reprezinta neaparat semnale de vanzare sau cumparare. Ele trebuiesc luate doar ca semnale orientative si asteptate apoi si alte semnale cum ar fii inversarea trendului pretului insusi ex spar$erea trendurilor de pret secundare sau intersectarea 1-C cu nivelul 2**. 6iind un indicator de anticipare 1-C spar$e in sus sau in jos propriul trend inaintea pretului atunci cand are loc o inversare de trend.

S$ ( elative Strengt# $ndex % $ndicele p&terii relative)

1elative !tren$th %ndex &1!%( este unul dintre cei mai populari indicatori si a conceput de 7elles 7ilder si masoara schimbarile relative dintre preturile de inchidere in crestere si cele in scadere. 1elative !tren$th %ndex &1!%( este un indicator oscilator ce poate avertiza anticipa semnalele de cumparare si de vanzare. 1!% masoara puterea relativa interna a unei piete. 1!% este un indicator de anticipare dar este util de folosit alaturi si de alti indicatori. Cele mai importante semnale date de 1!% sunt diver$entele cu pretul dar si intersectia cu nivelele de )* , '* , 8*. 1!% fiind un indicator oscilator este de preferat a fii folosit in nontrend. !emnale de vanzare cumparare Cele mai importante semnale date de 1!% sunt diver$entele cu pretul. #ceste diver$ente sunt cu atat mai puternice atunci cand 1!% se afla deasupra nivelului 8* sau sub nivelul 4*. ,raderii cauta dublu top sau dublu bottom pe 1!%, ceea ce 7ilder il numea 9failure s:in$;. Daca pe 1!% se creaza un dublu top " cu al doilea maxim mai jos decat primul si cel putin primul top peste nivelul 8* " astfel incat 1!% sa intre in diver$enta cu pretul , vom avea un semnal de vanzare atunci cand 1!% este sub 8* &daca si al doilea max este peste 8*( si sub minimul local anterior. La fel daca pe 1!% se creaza un dublu bottom cu al doilea minim mai sus decat primul si cel putin primul bottom sub nivelul 4* " astfel incat 1!% sa intre in diver$enta cu pretul , vom avea un semnal de cumparare atunci cand 1!% este peste 4* &daca si al doilea min este sub 4*( si peste maximul local anterior Un semnal de cumparare este trecerea 1!% in sus peste nivelul 4* iar un semnal de vanzare estre trecerea 1!% in jos sub nivelul de 8*. Unii traderi folosesc pentru semnal de vanzare sau cumparare intersectarea 1!% cu nivelul median de '*. 6aptul ca piata este supracumparata sau supravanduta nu este un indiciu de a vinde sau a cumpara. 0iata poate ramane in acesta stare un timp mai indelun$at penalizandu i pe cei care ies din pozitii lon$ sau initiata pozitii short intr o piata supracumparata sau pe cei care ies din pozitii short sau initiaza pozitii lon$ intr o piata supravanduta. 1!% poate da semnale de tranzactionare pe termen sc&rt atunci cand atat trendul 1!% cat si al pretului sunt violate

Moment&m $ndicator
Momentum masoara viteza schimbarii de pret si este folosit drept un indicator de anticipare al schimbarilor de trend <alorile sale pozitive extreme indica o piata supracumparata iar valorile sale extreme ne$ative indica o piata supravanduta. Momentum este folosit in principal ca nivel de supracumparare si supravanzare. #ceste nivele se traseaza ca si canale de a lun$ul maximelor si minimelor anterioare. #ceste nivele de supracumparare=supravanzare ne pot arata ca trendul crescator=descrescator ar putea fii la maturitate. #ceste indicii pot fi intarite de intoarcerea Momentum din aceste nivele de supracumparare sau supravanzare si chiar de intoarcerea pretului in sens invers. 6iind un indicator de anticipare Momentum spar$e in sus sau in jos propriul trend inainte ca pretul sa spar$a propria linie de trend atunci cand are loc o inversare de trend.

 %ntersectiile cu nivelul zero pot fii de asemenea semnale de cumparare sau vanzare. %ntersectarea de catre Momentum in sus a nivelului zero poate fii un semnal de cumparare daca trendul pretului este crescator iar intersectarea de catre Momentum in jos a nivelului zero poate fii un semnal de vanzare daca trendul pretului este descrescator.

'arabolic SA
0arabolic !#1 " !top #nd 1eversal " este un indicator de trend util in urmarirea trendurilor secundare si in fixarea ordinelor de stop loss sau tralin$ stop. Este un indicator care functioneaza bine cand piata are trend si este mai putin relevant cand piata are o evolutie laterala " nontrend. #cest indicator a fost dezvoltatat de 7elles 7ilder ca un sistem complementar celorlalti indiatori de trend. SA permite traderilor sa identifice noile trenduri relativ repede. 7ilder a introdus in formula de calcul a indicatorului 0arabolic !#1 un factor de accelerare, miscarea indicatorului 0arabolic !#1 incepand lent , accelerandu se pe masura instalarii unui trend.

 %ntersectarea de catre pret in jos a curbei !#1 ne ofera un semnal de inchidere a poziitiilor de cumparare si la initierea celor de vanzare. %ntersectarea de catre pret in sus a curbei !#1 ne ofera un semnal de inchidere a poziitiilor de vanzare si la initierea celor de cumparare.

Ben(ile Bollinger
#cest indicator a fost dezvoltat de >ohn ?ollin$er si este cel mai folosit indicator de canal. #cest indicator este format din doua benzi care invelesc o medie mobila simpla " de obicei media de )* de perioade. Cele doua benzi sunt doua deviatii standard deasupra si dedesubtul mediei. Utilizand doua deviatii standard, statistic @'A dintre preturi se afla in interiorul acestor benzi. Ca o re$ula atunci cand preturile ajun$ in banda superioara se considera ca piata este supracumparata iar atunci cand preturile ajun$ in banda inferioara se considera ca piata este supravanduta. 'iata se a"la in trend) #tunci cand pretul iese in afara benzilor ne poate arata ca trendul este puternic si ar trebui sa continue. %ntr un trend puternic pretul se mentine in partea extrema a unei benzi chiar penetrand o in sus de multe ori. Este de dorit ca si alti indicatori sa intareasca aceasta miscare. #tunci cand benzile bollin$er se departeaza mult una de cealalta trebuie sa fim atenti la posibilitatea sfarsitului de trend. %ntr un trend crescator, daca pretul depaseste banda superioara si pe urmatoarea miscare creste iar dar nu mai atin$e banda superioara atunci un semnal de intoarcere poate aparea. Un semnal clasic de reversal din trend crescator este atunci cand pretul face un maxim in afara benzilor urmat de un nou maxim local in interiorul benzilor. Daca noul maxim este inferior primului maxim cu atat semnalul de intoarcere este mai puternic. #tunci cand benzile sunt foarte apropiate este este foarte probabil ca piata sa initieze un nou trend si este bine sa asteptam sa vedem daca el este unul crescator sau unul descrescator si sa fructificam aceasta directie.

*inta de pret B 0retul tinde sa se miste intre banda superioara si banda inferioara bollin$er. #stfel aceste benzi pot devenii tar$heturi de pret dar este de preferat a se folosi acest sistem atunci cand piata se afla in nontrend.

Daca de exemplu pretul sare din banda inferioara si trece in sus si de media de )* de perioade, tar$hetul de pret devinde banda superioara. Daca pretul ricoseaza in jos din banda superioara si intretaie in jos si media de )* de perioade tar$hetul de pret devine banda inferioara.

Canal&l +eltner
#cest indicator a fost prima data creat de Chester Celtner si rearanjat mai apoi de Linda 1aschDe folosind in componenta sa un alt indicator 9#vera$e ,rue 1an$e; " #,1. Canalul Celtner este format din doua benzi care invelesc o medie mobila exponentiala calculata pe )* de perioade. #cest indicator este sensibil la volatilitatea pietei si poate fi folosit in ca o alternativa la benzile ?ollin$er. Ca si in cazul benzilor ?ollin$er preturile tind sa ramana intre benzile Celtner. #tunci cand preturile ies din aceste benzi putem spune ca avem un semnal de vanzare sau cumparare. #stfel daca pretul de inchidere este deasupra benzii superioare coroborata cu o volatilitate in crestere " departarea benzilor " atuncieste de asteptat ca pretul sa mai cresca si este un semnal de cumparare iar daca pretul de inchidere este dedesubtul benzii superioare coroborata cu o volatilitate in crestere " departarea benzilor " atuncieste de asteptat ca pretul sa maiscada si este un semnal de vanzare. ,otodata intr o piata in crestere media exponentiala de )* de perioade se constituie in suport iar intr o piata in scadere media exponetiala se constituie in rezistenta. #cest indicator este indicat de afi folosit in combinatie si cu alti indicatori care sa intareasca puterea miscarii. ?enzile Celtner dau un randament mare atunci cand piata este in trend si ofera semnale $resite in nontrend. %esirea din pozitii este indicata a se face folosind linii de trend sau alti indicatori. #steptarea ca pretul sa strapun$a in sens invers media de )* de perioade sau banda inferioara pentru a efectua exitul de multe ori poate fi un semnal destul de intarziat care poate eroda mult din profitul obtinut in directia trendului.

Stoc#astic (+,D)
-scilatorul stochastic a fost dezvoltat de +eor$e Lane si acest indicator are la baza faptul ca intr o evolutie crescatoare a preturilor, preturile de inchidere tind sa fie crescatoare iar intr o

evolutie descrescatoare preturile de inchidere tind sa fie descrescatoare. Ca orice oscilator indicatorul stochastic este folositor cu succes atunci cand piata are o evolutie laterala " nontrend dar si intr o piata in trend indicatorul poate oferii semnale ca piata este supracumparata sau supravanduta &stare in care piata poate sta chiar si o perioada mai indelun$ata( oferind semnale de terminare a trendului pe masura ce indicatorul pierde din putere=momentum inainte ca acest lucru sa fie evidentiat efectiv de pret. !emnale de vanzare=cumparareB Divergente B - diver$enta bearish apare atunci cand AD este peste nivelul de E* si formeaza doua maxime locale descrescatoare in timp ce pretul continua sa stabileasca noi maxime. !emnalul efectiv de vanzare apare atunci cand curba AC intretaie in jos curba AD. - diver$enta bullish apare atunci cand AD este sub nivelul )* si formeaza minime locale crescatoare in timp ce pretul continua sa stabileasca noi minime. !emnalul efectiv de cumparare apare atunci cand curba AC intretaie in sus curba AD. Este de preferat a se folosi atunci cand piata este in trend pentru a obtine un indiciu in plus ca trendul s ar putea incheia. Intersectia curbei AD cu nivelele prestabilite. Este de preferat a se folosi atunci cand piata evolueaza in ran$e nontrend. #tunci cand AD intersecteaza in jos nivelul de E* avem un semnal de vanzare iar cand AD intersecteaza in sus nivelul de )* avem un semnal de cumparare. Este de preferat a se folosi pe frame uri mai lun$i B zi, saptamana , acolo unde ran$e ul are o valoare absoluta mai mare.

MacPro, Iphone 5, iPod, Apple TV, Apple Air, Se anunta Shuffle iPhone iPhon e 3g Macboo k Air Moartea iPod lui Steve nan Jobs o

Pretul neasteptat de are al iPhone 5!, noul telefon lansat iercuri de Apple, i"a de#a agit pe investitorii de pe $all Street care i#au pe un produs accesibil tuturor, usor de introdus pe pietele din !hina, India sau %ra#ilia& 'Apple este po#itionat ca brand pre iu in !hina, inaccesibil celor ai ulti consu atori& (oul iPhone 5! a)uta Apple sa intre in co petitie, dar nu atat de ult pe cat ne astepta ', a declarat Patrick Moorhead, analist principal la Moor Insights and Strateg*, potrivit +os Angeles Ti es& Astfel, pe fondul de#a agirii, actiunile Apple au pierdut peste 5,, fata de valoarea de arti, a)ungand la -./,/0 de dolari& !u ulat, in sedintele de arti si de iercuri, actiunile Apple au pierdut circa /,.,& Pentru pri a oara de la lansarea pri ului telefon Apple, acu sase ani, co pania a decis sa lanse#e doua telefoane in acelasi ti p& 1ste vorba despre iPhone 5S si iPhone 5!& !el din ur a se anuntase initial ca va fi o varianta lo2"cost& Totusi, pretul anuntat nu a fost potrivit asteptarilor& iPhone 5! este ai ieftin decat iPhone 5S dar ai scu p decat odelul -S& 3esi odelul de 0.4% costa 55 de dolari cu abona ent pe doi ani, in Statele 6nite, la liber, pretul este de 5-5 de dolari, adica cu o suta de dolari ai ieftin decat iPhone 5S& In plus, in India el va putea fi cu parat cu echivalentul a 35&777 de rupii, dar fara alte ta8e, in 4er ania cu 555 de euro si cu -.5 lire sterline in Marea %ritanie& Pretul in !hina va fi -&-99 de *uani, adica apro8i ativ /37 de dolari, ceea ce este foarte ult pentru o piata"tinta a telefonului&

%ndicii bursieri sunt un produs relativ recent pe piaFa din 1omGnia Hi nu numai, InsJ au o lun$J tradiFie In FJrile In care pieFele de capital au apJrut cu mult timp In urmJ. Dow Jones Industrial Average este primul indice bursier aprut la Bursa din New Yor !n "#$%& Dup acest prim indice au aprut indicele britanic '()*+ ,-. indicele /aponez Ni ei 0i al1ii. ace0ti trei indici 2iind cei mai reprezentativi la nivel na1ional& La Inceput, indicii bursieri au fost determinaFi doar pentru acFiuni, InsJ In prezent existJ indici care urmJresc evoluFia Hi a altor titluri de valoare, cum sunt obli$aFiunile, titlurile emise de fondurile mutuale. Consecin1a direct a diversi2icrii produselor bursiere 0i a pie1ei de capital a 2ost diversi2icarea indicilor bursieri& 3n ceea ce prive0te 4om5nia. pia1a bursier a 2unc1ionat 0i !n perioada interbelic 0i apoi. din nou. !ncep5nd cu "$$6. primul indice bursier o2icial apr5nd !n septembrie "$$7. numit indicele BET 8Bucharest Exchange Trading9 sau Indicele Bursei de Valori Bucureti& Dup acesta a 2ost lansat. !n primvara anului "$$#. indicele compozit B+()C. apoi la " august "$$# indicele o2icial al pie1ei e:trabursiere. 4A*DA;)C& Dup valorile mobiliare care constituie suportul indicelui , se identificJ urmJtorii indiciB a. Indici bursieri pentru aciuni " sunt foarte numeroHi Hi se calculeazJ In toate FJrile unde existJ pieFe de capital. Cei mai cunoscuFi indici de acest tip suntB Do: >ones %ndustrial #vera$e, !tandard K 0oorLs '** Hi N#!D#M 2** In !U#, indici 6, !E In Marea ?ritanie, D#N In +ermania, NiDDei Hi ,opix In >aponia, C#C O* In 6ranFa. b. Indici bursieri pentru obligaiuni c. Indici ai volatilitii d. Indici pentru titlurile emise de fondurile mutuale i de alte instituii de acest fel " acest tip de indici aratJ evoluFia unitJFilor de fond Hi a titlurilor emise de fondurile mutuale Hi de fondurile de pensii. Dup modul de calcul, indicii pentru acFiuni suntB a. Indici bursieri din prima generaie , care se calculeazJ ca medie aritmeticJ a cursului acFiuni lor componente, ajustatJ cu un divizor care exprimJ modificJrile ce se petrec asupra acFiunilor componente, de exemplu modificJri de capital, fuziuni. Din aceastJ cate$orie fac parte cei mai vechi indici bursieriB Do: >ones, creat In 2E@5 Hi indicele NiDDei, creat In 2@'*, acesta fiind cel mai vechi indice de pe piaFa japonezJ care a suportat ulterior modificJri. %ndicii din prima $eneraFie cuprindeau doar acFiunile unor emitenFi dintr un sin$ur domeniu de activitate, avGnd o capacitate de informare limitatJ. Cu timpul, aceHti indici au trecut printr un proces de revizuire Hi ImbunJtJFire pentru a Fine pasul cu cerinFele utilizatorilor. a. Indicii bursieri din generaia a doua pot fi caracterizaFi astfelB cuprind un numJr mare de firme &)*** 4*** In cazul indicilor 6ranD 1ussell, '** In cazul !K0(P indicii cuprind acFiuni care aparFin mai multor domenii de activitate &cu excepFia indicilor sectoriali(P metodolo$ia de calcul a indicilor presupune ponderarea acFiunilor cu cursul bursier sau capi talizarea bursierJ. %ndicii ,opix, !K0 '**, C#C O*, D#N sunt indici din $eneraFia a doua.

 Dup gradul de cuprindere, indicii se Impart InB a. Indici generali ai pieei " cuprind acFiuni din mai multe domenii de activitate, cu scopul de a reflecta cGt mai bine structura pieFei Hi evoluFia economiei In ansamblu. 0rintre aceHtia se numJrJ N#!D#M 2**, 6, !E #ctuaries 2**, C#C O*, D#N, ?E,. b. Indici sectoriali " aceHtia exprimJ evoluFia unui sin$ur sector al economiei cu ajutorul firmelor care aparFin acestui sector Hi care sunt cotate la bursJ. Qn cazul pieFei $ermane, care este reprezentativJ prin numJrul Hi structura indicilor sectoriali, domeniile economiei pentru care se calculeazJ aceHti indici suntB bJnciP asi$urJriP industria automo bilelorP publicitate Hi mass mediaP tehnica de calcul Hi informaticaP industria chimicJ Hi petrochimicJP industria extractivJP industria alimentarJ Hi a bJuturilorP transporturiP construcFiiP telecomunicaFiiP industria farmaceuticJP vGnzJri en detail Hi lanFuri de ma$azineP servicii financiare &exceptGnd bJncile Hi societJFile de asi$urJri(P utilitJFi publice. Dup intervalul la care sunt calcula1i, indicii bursieri pot fiB a. Indici calculai n timp real , la intervale cuprinse Intre 2' secunde Hi un minut, acest tip de indici fiind majoritar In momentul de faFJ In lume. b. Indici calculai doar la sfritul zilei de tranzacionare &cazul temporar al indicelui ?E, compozit(. Dup numrul de pie1e 2inanciare care intr !n calculul indicelui , aceHtia se Impart InB a. Indici ce cuprind n portofoliul lor aciuni cotate pe o singur pia bursier , fie acFiunile unor firme autohtone, fie ale unor firme strJine cotate Hi pe acea piaFJ. b. Indici mondiali care Fin cont de acFiunile ce coteazJ pe diverse pieFe ale lumii Hi care au criterii suplimentare referitoare la FJrile care intrJ In calcul, pe lGn$J criteriile ce sunt stabilite pentru un titlu individual. Cei mai cunoscuFi indici din aceastJ cate$orie sunt 6, #ctuarial 7orld !tocD %ndex, M!C% &calculat de Mor$an !tanle/(, indicii 6ranD 1ussell Hi indicele Do: >ones Euro !,-NN, care este calculat pentru piaFa europeanJ Hi care cuprinde FJrile care au adoptat moneda euro. 0e piaFa Marii ?ritanii existJ un indice care face parte din familia indicilor 6, !E, dar care urmJreHte doar evoluFia companiilor multinaFionale. Dup tipul pie1ei de capital pe care sunt calcula1i , existJB a. Indici calculai pe piaa bursier &indicele ?E,( b. Indici ai pieei extrabursiere &indicele 1#!D#M C( 3n 2unc1ie de institu1ia care calculeaz indicele, existJB a. Indici oficiali, calculaFi de or$anismele pieFei de capital respective &indicele ?E, In 1omGnia(. b. Indici calculai de aceste instituii n colaborare cu publicaii financiare , de exemplu indicii 6, !E calculaFi de 96inancial ,imes; In colaborare cu ?ursa din Londra, D>%# calculat In colaborare cu 9,he 7all !treet >ournal;. c. Indici calculai de diverse publicaii economico-financiare d. Indici calculai de societi de valori mobiliare , firme de consultanFJ Hi alte instituFii financiare. 0& Indicii naionali: caracteri#ea#; pia<a bursier; considerat; repre#entativ; pentru o anu it; <ar;& Indicele DJIA =3o2 Jones 37 Industrial Average> reflect; activitatea bursei de pe $all Street, fiind considerat cel ai repre#entativ indice? a fost calculat pentru pri a dat; la 3 iulie 099- pe ba#a a 00 ac<iuni preponderent ale unor co panii din transporturi, iar din octo brie 05@9 este calculat pe ba#a a 37 de ac<iuni?

 ca for ul; de calcul, 3JIA se ob<ine Ansu Bnd pre<urile ac<iunilor celor 37 de co panii ce co pun indicele Ci A p;r<ind la divi#orul

3JIA& Indicele NYSE =(e2 Dork Stock 18change !o posite Inde8> e8pri ; tendin<a de evolu<ie a ansa blului valorilor obiliare i portante de pe pia<a a erican;? cuprinde peste 0/77 de valori obiliare Ci este deter inat ca edie arit etic; ponderat;, unde ponderea repre#int;

capitali#area bursier; Indicele FT 30 =ET Frdinar* Inde8> este cel ai vechi indice din Marea %ritanie?

 se calculea#; pe ba#a a 37 ac<iuni tran#ac<ionate intens&

Indicele FTA =Einancial Ti es Actuaries all shares inde8>

indicele actuarial

al tuturor ac<iunilor? este for at din ./7 ac<iuni A p;r<ite An grupe Ci 35 subsectoare repre#entBnd 57 , din capitali#area bursier;? se calculea#; pe pia<a londone#; #ilnic Antre orele 0/ Ci

. 09&

Indicele FT-SE 100 =Einancial Ti es " Stock 18change 077>: data de start este 30 dece brie 0593, valoarea de start este 0777 puncte? este suport activ pentru contractele E6T6G1S Ci FPTIF(S negociate la %ursa din +ondra?

 reflect; cursul ac<iunilor celor ai repre#entative co panii? este un indice cu pondere arit etic;, An care ponderea este

capitali#area bursier;? este calculat An ti p real& Indicele Standard & Poors 500 a fost lansat pentru pri a dat; An artie 055/ An S&6&A&? este calculat pe ba#a a 577 ac<iuni din ra urile: industrie, transporturi, institu<ii financiare, utilit;<i publice care repre#int; 97 , din totalul capitali#;rii bursiere? se calculea#; ca edie arit etic; ponderat;, unde ponderea repre#int; capitali#area bursier;

Indicele CAC 0 !Co"#a$nie des A$ents de C%an$e& a fost publicat pentru pri a dat; la 05&7.&0599 pe bursa din Paris? se calculea#; ca edie arit etic; ponderat;, unde ponderea repre#int; valoarea de pia<; a titlurilor? calculat pe pia<a financiar; pe ba#a a -7 ac<iuni? selectarea eCantionului are An vedere criteriile: o valorile alese s; fac; parte din pri ele 077 societ;<i =privind capitali#area>? o lichiditatea? o volatilitatea =diferen<a Antre pre<ul de vBn#are Ci cel de cu p;rare, calculat ca procent din valoarea edie a tran#ac<iilor>&

Indicele S'F 1(0 este considerat indice de re)erin*+ pentru activitatea bursier; din Paris? criteriile de alegere a valorilor ce co pun S%E sunt: o nu ;rul #ilnic de tran#ac<ii? o valoarea tran#ac<iilor? o vite#a de rota<ie a unui titlu?

volatilitatea calculat; ca diferen<; Antre cel Ci cel ai ic curs&

ai

are

Indicele T,PI NSA caracteri#ea#; pri a sec<iune a %ursei din Tokio? are o valoare de 0777 puncte, calculat; la 70 aprilie 0559? este un indice ponderat cu capitali#area bursier;? este calculat An ti p real& Indicele !Ni..e/ Stoc. A0era$e&

a fost publicat pentru pri a dat; la @/&7@&059/ Ci se reactuali#ea#; la fiecare inut, folosindu"se pre<urile din tran#ac<ii?

 este calculat ca edie arit etic; ponderat; a pre<urilor ac<iunilor a @@5 de co panii )apone#e de tip Hblue chipI listate An Pri a Sec<iune a %ursei de Valori de la Tokio&

Indicele 1an$ Sen$ Inde2 a fost publicat AncepBnd cu noie brie 05.5, avBnd An co ponen<; 33 din cele 377 de ac<iuni cotate la bursa din Jong Kong? este calculat ca edie arit etic; ponderat; a valorii de pia<;&

Indicele 3el$ian 'E4 (0

 reflect; evolu<ia An ti p real a @7 din cele ai lichide valori cotate pe pia<a 1urone8t %elgia? este utili#at ca suport pentru contracte derivate&

Indicele 'E4 (0 5et6rn Pri0ate este indice de rentabilitate belgian? se adresea#; investitorilor particulari deoarece per ite evaluarea rentabilit;<ii plasa entelor efectuate&

Indicele DA- !De6tsc%er A.ieninde2& este cel ai repre#entativ indice calculat la %ursa din Erankfurt? cuprinde 37 ac<iuni ale celor ai i portante co panii ger ane? este calculat la fiecare 05 secunde ca o edie ponderat; a cursurilor celor 37 ac<iuni, An ul<it; cu un factor de corec<ie k ce se odific; atunci cBnd se adaug; sau se eli in; ac<iuni din

co ponen<a indicelui& @& Indicii mondiali (internaionali) sunt constitui<i pe ba#a indicilor na<ionali Ci caracteri#ea#; pie<ele bursiere An ansa blul lor& AceCtia ofer; o ba#; de anali#; a pie<ei bursiere ondiale& Indicii 7SCI 8orld Inde2 !7or$an Stanle/ Ca#ital International& repre#int; un grup de indici concepu<i pentru a ;sura perfor an<ele pie<elor din S&6&A&, 1uropa, !anada, Me8ic, Australia, Frientul Lndep;rtat? se ba#ea#; pe cota<iile a 0-// ac<iuni repre#entBnd apro8i ativ .7 , din valoarea ad;ugat; a pie<elor din @7 de <;ri? din acest grup de indici fac parte indicii interna<ionali, co patibili Ci co parabili, care poart; denu irea: o Indicele nord"a erican? o Indicele 1uropei, Australiei, (oii Meelande Ci Frientului Lndep;rtat =1AE1>? o Indicele 1uropa 03? o Indicele <;rilor nordice?

Indicele Pacificului Ci Frientului Lndep;rtat&

Indicele "ondial FT Act6arial 8orld Inde2 este un agregat al indicilor na<ionali Ci regionali repre#entat de @-77 valori obiliare individuale? eviden<ia#; evolu<ia bursier; din 3@ <;ri, 5 regiuni grupate geografic, 3. grup;ri industriale, / sectoare econo ice? se calculea#; #ilnic An oneda local;? Indicele 9lo3al Salo"on 56ssell are o structur; de -5&777 ac<iuni ale unor co panii din @3 de <;ri& Indicele "ondial Standard & Poors 1(00 acoper; / regiuni principale ale lu ii, respectiv: o S&P 577 An S6A =577 ac<iuni>? o S&P TFPIN 057 An Japonia =057 ac<iuni>? o S&P TS1 An !anada =.7 ac<iuni>? o 1uro Ci 1uro Plus An 1uropa continental; =@77 ac<iuni>? o AsiaOPacific S&P Inde8 =077 ac<iuni>? o S&P +atin A erica =-7 ac<iuni>? o S&P 6K =057 ac<iuni>& Indicii ST,- aceCtia au fost crea<i din necesitatea pro ov;rii cooper;rii financiare dup; integrarea econo ic; european; Ci introducerea onedei unice? sunt denu i<i Ci indici paneuropeni care cuprind: Indicele Do: Jones ST,-are o structur; de .57 societ;<i ce acoper; Antreaga 1urop;& Indicele Do: Jones E6ro ST,-cuprinde 3@7 societ;<i e itente din <;rile Monetare 1uropene& e bre ale 6niunii

Indicii ;3l6e c%i#< sunt subsidiari ai indicilor generali, societ;<ile fiind selectate pe ba#; de capitali#are bursier;, lichiditate, sector de activitate repre#entativ& Indicele E6rone2t 100 a fost lansat la 30 dece brie 0555? are An co ponen<; pri ele 077 de titluri cu cea ai are capitali#are bursier; Ci lichiditate de pe pia<a 1urone8t =Eran<a,

Flanda, %elgia>& Indicele NE-T 150 este calculat pe ba#a a 057 valori ari Ci edii =din punct de vedere al capitali#;rii> de pe pia<a 1urone8t =Eran<a, Flanda, %elgia>& a fost lansat la 30 dece brie 0555& Indicii FTSE E6ro)irst =0 este conceput pentru a reflecta perfor an<ele societ;<ilor din <;rile e bre ale 6niunii 1uropene din punct de vedere al capitali#;rii bursiere& Indicele E6ro)irst 100

 are An co ponen<; societ;<i din <;rile e bre ale 6niunii 1uropene dar Ci i portante societ;<i britanice&

Activitatea bursier; din Go Bnia este anali#at; Ci pre#entat; pe ba#a ur ;torilor indicatori principali ai staticii Ci dina icii pie<ei de capital& Ln ce priveCte statica pieei de capital, sunt calcula<i: an6al: pentru ansa blul pie<ei: valoarea tran#ac<ionat; total;? pentru societ;<ile listate: valoarea tran#ac<ionat;, nu ;rul societ;<ilor listate, capitali#area bursier;, rata lichidit;<ii, P1G, PO%, 3D? pentru societ;<ile nelistate: nu ;rul societ;<ilor nelistate Ci valoarea tran#ac<ionat;& l6nar: pentru ac<iunile societ;<ilor listate, ac<iunile societ;<ilor nelistate Ci pentru obliga<iuni: volu ul, valoarea Ci nu ;rul tran#ac<iilor&

Ln ce priveCte dinamica pieei de capital, principalii indicatori calcula<i sunt cei pentru care se pre#int; evolu<ia #ilnic; pe burs;, respectiv: indicii %1T, %1T"!, %1T"EI, GFTN, %1T"NT, %1T"(4, nu ;rul de ac<iuni tran#ac<ionate, nu ;rul de tran#ac<ii, valoarea tran#ac<ionat; Ci capitali#area bursier;& Indicele 'ET 1ste un indice ponderat cu capitali#area bursier; ce reflect; tendin<a de ansa blu a pre<urilor celor ai lichide 07 ac<iuni tran#ac<ionate la %&V&%& Valoarea indicelui este a)ustat; cu un factor de corec<ie An ca#ul odific;rii capitalului social sau a pre<urilor ac<iunilor ca ur are a divi#;rii acestora? Valoarea indicelui este calculat; An ti p real Ci afiCat; pe tabela electronic; a %ursei, pe toate ter inalele agen<ilor din ring Ci conectate la distan<; prin siste ul de tran#ac<ionare auto at;& Indicele este preluat An ti p real de c;tre agen<iile de Ctiri G16T1GS Ci 3o2 Jones Telerate&

Indicele 'ET C !co"#osite& 1ste al doilea indice oficial al %&V&%&, construirea acestuia a fost )ustificat; de necesitatea repre#ent;rii co plete a evolu<iei pre<urilor valorilor obiliare tran#ac<ionate la %&V&%&? Indicele %1T P ! se calculea#; cu aceeaCi for ul; ca Ci indicele %1T dar cu o repre#entare ai larg;& !alculul se ba#ea#; pe edia ponderat; cu capitali#area bursier; a pre<urilor ac<iunilor aflate An portofoliul indicelui, pre<urile folosite fiind pre<uri edii la data de referin<;&

Indicele %1T P ! este e8pri at atBt An lei cBt Ci An 6S3& 18pri area An 6S3 se reali#ea#; prin convertirea pre<urilor An lei la cursul %&(&G& din #iua respectiv;& Valorile de Anchidere sunt incluse An su arul tran#ac<iilor e is #ilnic de c;tre %urs;, precu Ci An %uletinele %ursei& Valoarea indicelui este preluat; An ti p real de c;tre agen<iile de Ctiri G16T1GS Ci 3o2 Jones Telerate&

Indicele 'ET FI !)ond6rile de in0estitii& 1ste pri ul indice sectorial lansat de %&V&%& ce reflect; tendin<a de ansa blu a pre<urilor fondurilor de investi<ii tran#ac<ionate An cadrul %&V&%& Metoda de calcul este identic; cu cea aplicat; pentru indicii %1T Ci %1T P !& Eactorul de ponderare pentru un si bol =fond de investi<ii> inclus An indicele %1T P EI este nu ;rul de ac<iuni ale si bolului respectiv, singura regul; pentru includerea unui fond de investi<ii An co ponen<a indicelui %1T P EI este s; fie listat la %&V&%& Ln ca#ul divi#;rii sau consolid;rii ac<iunilor incluse An coCul indicelui sau cBnd se procedea#; la ad;ugarea sau Ctergerea unui si bol An O din coCul indicelui ca ur are a list;rii O delist;rii se recurge la a)ustarea indicelui prin odificarea factorilor de ponderare sau prin aplicarea unui factor de corec<ie& Indicele 5,TIndicele GFTN reflect; An ti p real odific;rile de pre< pentru cele ai repre#entative societ;<i tran#ac<ionate la %&V&%& 1ste creat An confor itate cu aceleaCi principii care stau la ba#a Ea iliei de Indici !1!1&

Indicele GFTN este reali#at astfel AncBt s; constituie o referin<; repre#entativ; pentru pia<a de capital din Go Bnia Ci s; serveasc; drept activ suport pentru instru entele financiare listate Ci pentru produsele structurate =2arrants, certificate, s2ap"uri>& Indicele GFTN este un indice de pre<uri ponderat cu capitali#area de pia<; a societ;<ilor incluse An coCul indicelui& Valorile din perioada de ba#; e8pri ate atBt An oneda na<ional;, cBt Ci An Q sau R au fost stabilite la0777 puncte indice la data de 70&70&@77@, data de lansare fiind 05&73&@775& (u ;rul de societ;<i din co ponen<a indicelui este li itat la cele ai lichide ac<iuni Hblue chipI care sunt eligibile pentru tran#ac<ionarea instru entelor financiare derivate =contracte futures Ci op<iuni>& Indicele 'ET--T !e2tended inde2& 1ste un indice de pre<uri ponderat cu capitali#area bursier; a societ;<ilor incluse An coCul indicelui, a)ustat ca ur are a apari<iei unor eveni ente corporative cu i pact se nificativ asupra pre<ului precu : split;ri, consolid;ri, a)or;ri de capital, etc& Ln ca#ul acord;rilor de dividende nu se operea#; a)ust;ri asupra indicelui&

Are in portofoliul s;u cele ai lichide @5 de societ;<i repre#entative pentru sectoarele din econo ia na<ional; Ci reflect; evolu<ia pre<urilor ac<iunilor tran#ac<ionate An cadrul sec<iunii de pia<; principal; HGegularI& Valorile indicelui %1T"NT An oneda na<ional; sunt calculate Ci trans ise publicului An ti p real, iar valorile indicelui e8pri ate An 16G Ci 6S3 sunt co unicate prin publicare dup; Ancheierea Cedin<ei de tran#ac<ionare& Indicele 'ET-N9 !1nerg* and Gelated 6tilities Inde8>

1ste un indice de pre<uri ponderat cu capitali#area bursier; a societ;<ilor incluse An coCul indicelui, a)ustat ca ur are a apari<iei unor eveni ente corporative cu i pact se nificativ asupra pre<ului precu : split;ri, consolid;ri, a)or;ri de capital, etc& 1ste un indice sectorial ce reflect; evolu<ia de ansa blu a tuturor societ;<ilor listate la %V% pe seg ente de pia<; regle entate, care au do eniul principal de activitate energia Ci utilit;<ile aferente& (u ;rul co paniilor din portofoliul s;u este variabil& Geflect; evolu<ia pre<urilor ac<iunilor tran#ac<ionate An cadrul sec<iunii de pia<; principal; HGegularI& Ln ca#ul acord;rilor de dividende nu se operea#; a)ust;ri asupra indicelui& Valorile indicelui %1T"(4 An oneda na<ional; sunt calculate Ci trans ise publicului An ti p real, iar valorile indicelui e8pri ate An 16G Ci 6S3 sunt co unicate prin publicare dup; Ancheierea Cedin<ei de tran#ac<ionare&

Indicii Pie*ei 5ASDA> Acest siste de indici are ur ;toarele co ponente:

Indicele 5ASDA> Co"#o?it , care include An calcul toate ac<iunile societ;<ilor co erciale listate pe Pia<a GAS3AS? Indicele 5A> I lansat la @9 octo brie @77@ cu valoarea ini<ial; este 0&7/5,@0. puncte? care include ac<iunile societ;<ilor co erciale listate la categoria I a Pie<ei GAS3AS? Indicele 5A> II lansat la @9 octo brie @77@ cu valoarea ini<ial; este 0&7/5,@0. puncte care include ac<iunile societ;<ilor co erciale listate la categoria a II"a a Pie<ei GAS3AS&

Indicele 5ASDA> Co"#o?it Indicele GAS3AS P ! reflect; tendin<a global; a pre<urilor tuturor ac<iunilor e ise de societ;<ile co erciale listate pe Pia<a GAS3AS& Singura condi<ie ca un e itent s; fie inclus An GAS3AS P ! este s; fie listat pe Pia<a GAS3AS&