PRINCIPII AMARE SUBSTANTE AMARE

Sunt compusi naturali, ternari, netoxici, cu gust puternic amar, care administrati pe cale orala cu 30 de minute inainte de masa determinata o crestere a secretiei gastrice pe cale reflexa. Daca sunt ingerate odata cu alimentele inhiba secretia gastrica. Principiile mare se intalnesc in specii din familiile: Asclepiadaceae, Asteraceae, Gentianaceae, Fabaceae, amiaceae, !utaceae etc. Pot fi locali"ate in intreaga specie producatoare sau in anumite organe.

Structura chimica si clasificare:

Din punct de #edere structural, principiile amare sunt terpenoide lactonice nesaturate, glico"idate sau nu. $ucleul de ba"a poate fi substituit cu radicali ceto, hidroxil si metoxi. %n produsele #egetale se pot intalni deri#ati cu structura monoterpenica, ses&uiterpenica sau diterpenica. 'ele mai repre"entati#e principii mare cu structura monoterpenica: ( ( ( ( ( ( gentiogenol, gentiopicro"ida amarogentio"ida mentiafolin foliamentin s)ero"ida s)ertiamaro"ida

Dintre principiile mare cu structura ses&uiterpenica repre"entati#e pentru regnul #egetal sunt: ( ( ( ( ( cincina taraxacolida cinaropicrina astrabsina absintina

( ( ( ( (

matricina matricarina chilina achilicina lactucopricina

Dintre principiile amare cu structura diterpenica, repre"entati#e sunt: ( ( marubina carnasol

Proprietati fizice: sunt substante solide, amorfe, foarte rar cristali"ate, cu gust amar persistent, sunt greu solubile in apa *cu exceptia hetero"idelor+, solubile in alcool, eter, cloroform, in contact cu aerul in timp se re"enifica. Proprietati chimice: in mediul alcoolic se produce deshidratarea ciclului lactonic si ca urmare gustul amar dispare, compusii cu grupari hidroxil fenolice pre"inta caracter reducator. Extractia se reali"ea"a cu apa, la cald, sau cu cloroform. Ide tificarea se reali"ea"a prin decelarea gustului amar sau prin separare cromatografica. !"ser#atii: gust amar pre"inta si hetero"idele cardiotonice, dar prin alcalini"are dispare, gustul amar imprumutat de alcaloi"i produselor #egetale, ramane si dupa alcalini"area acestora, gustul nu poate fi considerat un mar-er in determinarea acestor principii acti#e. Actiu e: stomahica, antianorexigenta, de crestere a secretiei glandelor exocrine. !"ser#atie: gentiopicro"ida este un stimulent hepatobiliar si pre"inta proprietati antibacterinene. Meca ism de actiu e: administrare cu 30 de min inainte de masa, principiile mare actionea"a ca tonic aperiti#e, ingerate odata cu alimentele, induc o scadere a secretiei gastrice. %ngerate, principiile amare produc o crestere progresi#a a secretiei gastrice, ca urmare a excitarii receptorilor gustati#i , urmat de transmiterea excitatiei la ni#el cerebral. Secretiai gastrica declansata prin acest mecanism este numita de fa"a encefalica si este

constituita din acid clorhidric si pepsina. Dupa ingerarea alimentelor in stomac se declansea"a si secretia gastrica, ca urmare a eliberarii gastrinei. Acesta stimulea"a motricitatea stomacului si a intestinului subtire antrenand si secretia sucului pancreatic. Ate tie$$$ Pri cipiile amare su t acti#e umai daca su t admi istrate pe cale orala%

deoarece se produce o stimulare a receptorilor &ustati#i di papilele calciforme aflate pe suprafata superioara a lim"ii% spre "aza acesteia' I tre"ui tari: anorexii, gastrite cronice si ulcere gastrice hipoacide, Ate tie$$$ Pri cipiile amare ulcer hiperacid)' Mod de admi istrare: datorita gustului puternic amar, se administrea"a foarte greu sub forma de infu"ie sau decoct, de regula se intrebuintea"a sub for de tinctura, #inuri tonice sau extracte. u se admi istreaza i hiperaciditate &astrica( &astrita sau

PR!*USE +E,ETA-E REPRE.ENTATI+E ,ENTIANAE RA*I/ ( 0R /% 0E 1)

!epre"inta radacina si ro"omul uscate dupa recoltare de la specia Gentiana lutea ., gentiana ghintura *Gentianaceae+, contin cel putin 33. substante solubile. !"ser#atie: deoarece in !omania specia Gentiana lutea este declarata monument al naturii, in scop medicinal se pot folosi alte specii *G. puncatata ., G. pannonica Scop., etc+. !"ti ere: se recoltea"a organul subteran toamna tar"iu sau prima#ara de la specii de cel putin / ani, in ca"ul exemplarelor pro#enite din flora spontana sau dupa 0 ani, de la specii din flora culti#ata. Dupa indepartarea impuritatilor si a1ustarea la dimensiuni* rondele pentru exemplarele #iguroase, produs despicat longitudinal+ a materiei prime #egetale aceasta se usuca la /2( 304'. Din punct de #edere macroscopic, produsul #egetal este repre"entat de radacini si ri"omi de forma cilindrica cu suprafata externa striata longitudinal sau trans#ersal de culoare galben( bruna la exterior si ganbea la interior, cu gust si foarte amar, fara miros.

Compozitie chimica: in materia prima #egetala intalnim 5(3. principii amare, ma1oritara fiind gentiopicro"ida, alaturi de amarogentio"ida, amaropannina, esteri ai gentiogenolului, s)ero"idei si s)ertiamarinei, alcaloi"i, fitosteroli, acid genti"ic, tanin, pectiune, en"ime. Actiu e: orexigena*principii amare+. I tre"ui tari: anorexie, ulcere si gastrite hipoacide. Mod de admi istrare: tinctura, #in tonic aperiti#, extract. Preparate farmaceutice : ceai tonic aperiti#, Pla#obil, Gastricard, 6entrodigest, Aciph7t. Ate tie la formularile de ceai care co ti produsul #e&etal si care se adreseaza afectiu ilor di&esti#e'

CENTAURII 2ERBA Ti taura

!epre"inta partile aeriene inflorite, uscate dupa recoltare de la specia 'entaurium er7thraea !afn s.l. inclu"and '. ma1us *8. et .+ 9eltner si '. suffruticosum * Griseb.+ !onn. *sin. : :r7thraea centaurium Persoon, '. umbellatum Gilib., '. minus Gars+, tintaura, fierea pamantului *Gentianaceae+. !"ti ere: se recoltea"a partea aeriana supraterana in perioada de inflorire.

Din punct de #edere macroscopic, produsul #egetal este repre"entat de tulpini tetragonale, glabre, cu frun"e ba"ilare, scurt(petiolate si tulpinale, sesile, glabre, inflorescenta de tip cima corimbiforma, cu flori ro"(rosietice. Compozitie chimica: 0,3. principii amare repre"entate de s)ertiamarina, s)ero"ida, gentiopicro"ida, eritrocentaurina* obtinuta in urma hidroli"ei s)ertiamarinei+, alcaloi"i * gentianina, gentianidina, gentiafla#ina+, ulei #olatil *in cantitate mica+, substante minerale etc. Actiu e: orexigena, antibacteriana, usor laxati#a. I tre"ui tari: gastrointestinale. Mod de admi istrare: tinctura infu"ie *5(3 g produs #egetal la ;20ml apa, se poate administra o ceasca proaspata de infu"ie la 304', cu cel putin 30 de min in inainte de masa+., extract. Ate tie$$$ *oza zil ica medie este de 1 & produs #e&etal sau 345 & extract' Preparate farmaceutice: ceai tonic aperiti#, ceai gastric nr 5. , <arbedol, tinctura Amara, 6entrodigest, 'esranol, 'anephron. anorexie, afectiuni gastrice hipoacide, meteorism, colici

MEN6ANT2I*IS 0!-IUM 0ru ze de trifoi de "alta

!epre"inta fun"ele uscate dupa recoltare de la specia =en7anthes trifoliata ., trifoi de balta, trifoiste* Gentianaceae+. !"ti ere: fun"ele se recoltea"a inainte de inflorire, uscarea se face la temperatura ambianta. Din punct de #edere macroscopic, produsul #egetal este repre"entat de frun"e petiolate, cu trei foliole glabre, cu marginea intreaga , de culoare #erde cu gust puternic amar, miros slab. Compozitie chimica: principii mare, repre"entati#e fiind melianto"ida, mentiafolin, foliamentin, s)ero"ida, deri#ati fla#onici, tanin *;(0.+ deri#ati cumarinici* scopoletol+, fitosteroli, substante minerale, #itamina '. Actiu e: orexigena, colagoga, antiscorbutica, usor diuretica. I tre"ui tari: anorexie, afectiuni hepatice, afectiuni gastrice insotite de componenta hipoacida. Preparate farmaceutice: ceai tonic aperiti#, tinctura Amara.

ABSINT2II 2ERBA (0R /% 0E 1)' Peli

!epre"inta frun"ele ba"ilare si #arfurile inflorite, uscate dupa recoltare de la specia Artemisia absinthium ., pelin*Asteraceae+. 'onform F! >, produsul contine cel putin 0,3. ulei #olatil*m?#+.F: 3 pre#ede un continut de 5,0 m ulei #olatil?@g. !"ti ere: se pot recolta frun"ele inainte de inflorire sau somitatile florale,uscarea se reali"ea"a la max. 32(/24'. Din punct de #edere macroscopic, produsul #egetal este repre"entat de tulpini ramificate, pubescente, cu frun"e alterne, de diferite forme, cenusii(argintii si catifelate*datorita numerosilor peri tectori+, inflorescenta de tip racem ramificat, alcatuit din capitule globuloase, galbene, gust foarte amar, persistent si miros aromat(caracteristic. Compozitie chimica: produsul #egetal contine pana la 0,3. principii amare in frun"e si 0,;2. in flori, repre"entat de monomeri de tip artabisina si dimeri de tip absintina si anabisintina, ulei #olatil, deri#ati fla#onici, poliine, fitosteroli, #itamine, deri#ati lignanici, saruri minerale. !"ser#atii: ( concentratia in tuiona si tuiol de uleiul #olatil creste dupa inflorirea speciei

principiile amare sunt denumite si proa"ulene simple sau dimere, deoarece in mediul alcalin, in urma unui proces de digestie, urmat de distilarea cu #apori de apa, in mediu acid, conduc la obtinrerea unui ulei #olatil de culoare albastra, bogat in deri#ati a"ulenici, de tip cama"ulena, metil si etilcama"ulena.

Actiu e: orexigena*principii amare+, emenagoga si antihelmintica, colagoga*ulei #olatil, principii amare+. I tre"ui tari: anorexie, atonie gastrica, afectiuni gastrointestinale inflamatorii, oxiura"a. Ate tie$$$ Ceto ele di uleiul #olatil su t eurotoxice si a"orti#e' Mod de admi istrare: infu"ie obtinuta din o 1umatate lingurita produs #egetal pul#eri"at la ;20 m apa, timp de infu"are ;0 min, se administrea"a o cana de infu"ie neindulcita cu 30 min inainte de masa.Daca se urmareste efectul colagog, infu"ia se administrea"a dupa masa. Preparate farmaceutice: ceai tonic aperiti#, tinctura Amara. !"ser#atie: la sfarsitul sec. al >%>( lea si inceputul sec. >>, in tarile mediteraneene a fost la moda asa numita bautura Absinth, o bautura alcooli"ata obtinuta din pelin, care se consuma de regula ca tonic aperiti# in di#erse localuri. %n realitate, efectul aperiti# era redus de alcool, alcoolul acoperind in mare parte gustul amar si inhiband secretia gastrica. <uiona din uleiul #olatil a condus in schimb la consumatorii inraiti la fenomene neurotoxice.

TARA/ACI RA*I/ Radaci a de papadie

!epre"inta ri"omii si radacinile uscate dupa recoltare de la specia <araxacum officinale ., papadie* Asteraceae+. !"ti ere: radacina se recoltea"a toamna, dupa indepartarea impuritatilor se usuca in strat subtire, in incaeri bine aeristie. Din punct de #edere macroscopic, produsul #egetal este repre"entat de un ri"om scurt, cilindric, cu suprafata externa striata trans#ersal, cu radacini conice, striate longitudinal, fractura este neteda si permite sa se obser#e "ona lemnoasa centrala, galbena, ce ocupa aproximati# ;?3 din diametru, incon1urata de mici "one concentrice, brune, culoare galben( bruna la exterior si galbena la interior, gust foarte amar, fara miros. Compozitie chimica: principii amare repre"entate de lactucopricina, fructo"a*in concentratie mare la radacina recoltata prim#ara+ si inulina*pana la /0. in radacina recoltata toamna+. Actiu e: stimularea secretiei gastrice, biliare si pancreatice. I tre"ui tari: anorexie, colecistopatii, afectiuni gastrice insotite de componenta hipoacida, alimentatia dietetica. !"ser#atie: radacinile bogate in inulina* recoltate toamna+, pra1ite, se pot folosi ca inlocuitori ai cafelei.

Preparate farmaceutice: %nstamixt, Pla#obil, <arbedol, ceai dietetic, depurati#, gastric, hepatic nr.5.

TARA/ACI 2ERBA

Papadie !epre"inta partea aeriana, uscata dupa recoltare de la specia <araxacum officinale ., papadie* Asteraceae+. !"ti ere: herba se recoltea"a in perioada de formare a bobocilor florali. Din punct de #edere macroscopic, produsul #egetal este repre"entat de tulpini cilindrice, fistuloase, cu frun"e ba"ilare lanceolate, penat(fidate, de culoare #erde, capitule florale formate dintr(un in#olucru de bractei lanceolate si flori ligulate, galbene(aurii, gust foarte amar, miros slab. Compozitia chimica: lactucopricina si deri#ati, deri#ati fla#onici, carotenoide* #iolaxantina, taraxantina+, aci"i polifenolcarboxilici, #itamine*A,A,',D+, saruri minerale, deri#ati triterpenici. Actiu e: tonic mara, stimulenta asupra secretiei pancreatice, laxati#a*prin lactucopricina si deri#ati+, diuretica, colagoga.

I tre"ui tari: anorexie, gastrite si ulcere hipoacide, cura de slabire* administrata odata cu alimentele grabeste tran"itul intestinal, inhiba secretia gastrica si elimina edemele+, alimentatia dietetica. Mod de admi istrare: salate* frun"e de prima#ara+, suc de presare, infu"ie. Preparate farmaceutice: %nstamixt, Pla#obil, ceai dietetic, depurati#, gastric, hepatic nr 5.

CIC2!RII RA*I/ Radaci a de cicoare

!epre"inta radacina uscata dupa recoltare de la specia 'ichorium inth7bus cicoare*Asteraceae+.

.,

!"ti ere: radacinile se recoltea"a toamna, prelucrarea ulterioara se face conform metodologiei generale. Din punct de #edere macroscopic, produsul #egetal este repre"entat de radacini fusiforme, groase pi#otante.

Compozitie

chimica:

principii

amare*lactucopricina,

lactucina+,

;2(30.

insulina*cantitate de 30. in radacina matura recoltata toamna+, acid cicoric. Actiu e: tonic stomahica, usor colagoga, slab hipoglicemianta. I tre"ui tari: anorexie, colecistopatii, alimentatia diabeticilor. !"ser#atie: radacinile pra1ite pot fi intrebuintate ca inlocuitor al cafelei.

CIC2!RII 2ERBA Cicoare

!epre"inta partea aeriana inflorita, uscata dupa recoltare de la specia 'ichorium inth7bus ., cicoare*Asteraceae+. !"ti ere: partea aeriana se recoltea"a in perioada de inflorire. Din punct de #edere macroscopic, produsul #egetal este repre"entat de tulpini ramificate, cu frun"e ba"ilare si caulinare, pubescente pe fata dorsala, de culoare #erde( cafenie, flori ligulate, dispuse in antodii geminate sau aglomerate la ba"a frun"elor, initial albastre, apoi capata o culoare galben(bruna, gust foarte amar, fara miros.

Compozitie chimica: principii amare*lactucopricina, lactucina+, acid cicoric, deri#ati fla#onic*hetero"ide ale c#ercetolului, apigenolului si leteolului+, steroli, compusi triterpenici, mucilagii, deri#ati cumarinici, BDP(uri. Actiu e: tonic stomahica*prin principii amare+, diuretica si depurati#a*prin fla#one, triterpene, principii amare+, colagoga*prin principii amare, BDP(uri+. I tre"ui tari: tulburari de digestie, ad1u#ant in curele de slabire, anorexie, alimentatia dietetica. Preparate farmaceutice: ceai depurati#, %6 25, 'ortelax. !"ser#atie: in scop alimentar se culti#a specia 'ichorium inth7bus #ar. sati#um, din radacini*bogate in inulina(20(30.+ prin torefiere la ;30(;/04' se obtine un succedaneu al cafelei.

CAR*UUI BENE*ICTII 2ERBA Schi el

!epre"inta partea aeriana inflorita, uscata dupa recoltare de la specia 'nicus benedictus ., schinel*Asteraceae+. !"ser#atie: se recoltea"a partea aeriana supraterestra in perioada de inflorire. Din punct de #edere macroscopic, produsul #egetal este repre"entat de tulpini ramificate, pubescente, cu frun"e alterne, sesile, cu dinti spinosi, #er"i(cenusii si cu aspect lanos*numerosi peri tectori+, flori tubuloase, pe tipul 2, galbene, gust foarte amar, fara miros. Compozitie chimica: principii amare, dominata fiind cnicina, ulei #olatil in urme, deri#ati triterpenici, tanin, steroli, BDP(uri etc. Actiu e: orexigena, coleretic(colagoga. I tre"ui tari: anorexie, digestie lenta, afectiuni biliare. Preparate farmaceutice: ceai tonic(aperiti#, <arbedol, !egopar.

MARRUBII 2ERBA(0E 1) U &uras

!epre"inta partea aeriana inflorita, uscata dupa recoltare de la specia =arrubium #ulgare ., unguras* amiaceae+, contine cel putin 0,0. marubina*do"are prin metoda !"ti ere: herba se recoltea"a in perioada de inflorire. cromatografica 8P '+.

Din punct de #edere macroscopic, produsul #egetal este repre"entat de tulpini simple sau ramificate, pubescente, cu patru muchii si frun"e opuse, petiolate, pubescente pe ambele fete, flori cu caliciu pre#a"ut cu dinti recurbati si corola pubescenta, alba, gust amar, miros slab(aromat. Compozitie chimica: marubina*principiul amar dominant+, deri#ati fla#onici, ulei #olatil, BDP(uri, deri#ati triterpenici, tanin, mucilagii etc. !"ser#atii: ( in mediul alcalin, marubina prin scinderea lactonei se transforma in acid marubic,

sarurile

acidului

marubic

cu

sodiu

pre"inta

actiune

colecistochinetica. Actiu e: orexigena*marubina+, coleretica(colagoga*marubina, sarurile de sodiu ale acidului marubic, BDP(uri+, expectoranta*triterpene, marubina+. I tre"ui tari: anorexie, afectiuni hepatobiliare cronice, tratamentul simptomatic al tusei, bronsite acute. Preparate farmaceutice: ceai antiastmatic.

,-EC2!MAE 2ERBA Marul4lupului

!epre"inta partea aeriana inflorita, uscata dupa recoltare de la specia Glechoma hederaceae ., marul(lupui, rotungioara*Asteraceae+. !"ti ere: se recoltea"a partea aeriana supraterestra in perioada de inflorire. Din punct de #edere macroscopic, produsul #egetal se caracteri"ea"a prin tulpina repenta, slab pubescenata, cu numerosi lastari ascendenti si frun"e opuse, petiolate, cordat( o#ate sau reniforme cu marginile crenate, flori grupate la subsuoara frun"elor sunt scurt pedicelate si de culoare albastra(#iolacee. Compozitie chimica: principii amare, repre"entati#e fiind marubina si glecomina, ulei #olatil, spono"ide, fla#one. Actiu e: stomahica, expectoranta, antiinflamatoare, diuretica, #ermifuga. I tre"ui tari: afectiuni digesti#e, respiratorii si renale.