ACADEMIA NAVA MIRCEA CEL BATRAN

Analiza statistica a flotei mondiale

Management si Marketing Student:Sandu Simona Ioana

1

Grupa 4122 C

1.E olutia flotei comerciale mondiale !ntre anii 2""# si 2"1"

In anul 2010, economia mondiala s-a inscris intr-o panta ascendenta impreuna cu produsul intern brut (PIB) care a crescut cu 3,9% fata de anul precedent. asurile de stimulare ale economiei luate de catre !u"erne la inceputul cri#ei au a$utat la cresterea economica.%reptat efectele acestor masuri au inceput sa se diminue#e pe masura ce !u"ernele au initiat un sc&imb in fa"oarea consolidarii fiscale.'conomiile importante precum (tatele )nite ale *mericii si +aponia au a"ut cresteri economice mai mari decat cele ale )niunii 'uropene, crescand respecti" cu 2,9%, ,,0% si 1,-%. 'conomiile de#"oltate au continuat sa conduca re"enirea mondiala, reculul fiind condus de catre economiile in curs de de#"oltare, in particular .&ina(10,3%), India(-,/%), Bra#ilia(0,1%). *proape nesimtind cri#a financiara, .&ina, India si alte tari in curs de de#"oltare si-au stopat e2pansiunea, !enerand propria lor crestere in fa"oarea e2portului catre pietele economice. C$ES%E$EA EC&'&MICA M&'(IA)A* 2""#+2"11 ,-A$IA%IA .$&CE'%/A)A0
$EGI/'EA1%A$A M&'(IA) Economii dez oltate Statele /nite 4aponia /niunea Europeana,2#0 Germania 5ranta Italia Marea 6ritanie Economii in curs dez oltare C7ina India 6razilia Africa de Sud Economii sla8 dez oltate Economii de tranzitie 5ederatia $usa 1221+2""4 2.9 2./ 3., 1.0 2.3 1./ 2.1 1.1 2.9 ,.0 9.9 1.9 2./ 2.1 ,./ -1.0 -1.0 2""# ,.0 2./ 2.1 2., 3.0 2.0 2., 1.1 2.0 -.0 1,.2 9./ /.1 1.1 -.1 -./ -.1 2""3 1.0 0.3 0., -1.2 0.1 1.0 0.2 -1.3 -0.1 1., 9./ 1.1 1.2 3.0 /.0 1., 1./ 2""2 -2.1 -3./ -2./ -/.3 -,.2 -,.0 -2./ -1.0 -,.9 2.1 9.1 0.0 -0./ -1.,.1 -/.0 -0.9 2"1" 3.9 2.1 2.9 ,.0 1.3./ 1.1 1 1.3 0., 10.3 -./ 0.1 2.,.,.1 ,.0 2"11 3.1 1.2.3 -0., 1.9 3.0 2.1 0.9 1.3 /.3 9., -.1 ,.0 ,.0 1.2 ,., ,.,

In urma cifrelor 3nre!istrate 3n fiecare an, am constatat o crestere a flotei mondiale 3ntre anii 2000 si 2010 de apro2imati" 03%,o crestere de /,/3% pe an,3ns4 nu trebuie uitat faptul c4 aceast4 crestere n-a fost una constant4, ci cu diferite "ariatii.*ceast4 e"olutie este redat4 3n dia!rama de mai $os5
2

E voluia flotei comerciale mondiale (miliarde tdw

1600 1400 1200 1000 800 600 400 200 0 20002001200220032004200520062007200820092010 E voluia flotei comerciale mondiale

Media v!r"tei flotei mondiale comerciale

14.5 14 13.5 13 12.5 12 11.5 11 10.5 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 Media vrstei flotei mondiale comerciale

6a"e container folosit pentru a transporta m4rfuri 3n containere. 7ecipient %rade asi!ur4 un transport rapid, frec"ent i 3n condiii de si!uran4 de mii de articole pentru aproape toate destinaiile la ni"el mondial. 8imensiunea unei na"e container se m4soar4 3n num4r de containere de dou4#eci de picioare (%')). %ransportul 3n containere este caracteri#at prin anumite porturi importante de containere din 3ntrea!a lume. arile na"e na"i!a, de obicei, pentru forme specifice 3n care se transport4 produse din porturi printr-un anumit traseu (liner). 6a"ele mai mici operea#4 3n principal din porturile mai mici la cele mai mari porturi de containere (aa-numitele "ase feeder). 9n plus, "asele mai mici, dotate cu macarale, astfel 3nc:t acestea nu se ba#ea#4 pe facilit4i de desc4rcare de !estiune 3n porturi, 3n timp ce macarale pe teren este o necesitate pentru na"e de mari dimensiuni. 9n !eneral, na"e container cu tot ce pot ambala i depo#itate 3ntr-un container,includ o mare parte din produsele noastre de lar! consum, cum ar fi mobilier, te2tile, electronice, $uc4rii, maini, "in, etc 9n plus, ele, de asemenea, na"i!a cu materii prime, cum ar fi otel, fier, l:n4 i mai mult. 9n ca#ul 3n care comerul container cuprinde pe lar!, aceasta 3nseamn4, de asemenea, c4 e2ist4 diferite moduri de transport sunt concurente pentru a transporta (substitut), cota transportului containeri#at. 8e e2emplu. unele m4rfuri de mare "aloare sub form4 de produse finite, utila$e, te2tile i produse c&imice adesea transportate pe calea aerului 3n loc 3ntr-un container ;lota de na"e container este ast4#i unul dintre sectoarele 3n cretere 3n transportul maritim . 9n special , doi factori au contribuit la creterea transportului de containere 5 - < r4sp:ndire mai mare de acorduri de liber sc&imb i reducerea altor bariere comerciale au afectat comerul cu produse care sunt cel mai bine transportate 3n containere po#iti"e . - Produsele care au fost transportate 3n prealabil pe palei sau 3n "rac , de"ine din ce 3n ce transportate 3n containere . *ceasta include produse c&imice , ciment , cereale , asfalt , etc
4

(emnificaie mai puin "i#ibile , dar cu toate acestea este pe deplin faptul c4 sumele tot mai mari de containere permite na"e tot mai mari i tot mai rapide de containere cu costuri mar!inale tot mai mici . 6a"ele container sunt 3mp4rite 3n se!mente 3n funcie de m4rimea lor i de capacitatea de 3nc4rcare . .apacitatea de 3nc4rcare a na"elor container este de obicei m4surat4 3n %') , dou4#eci de metri ec&i"alent unitate . 8efalcarea dur este 5 - 8eep (ea = capacitate mai mare de 3.000 %') - Intermediar , capacitate de 1.000 %') si 3000 %') - ;eeder = capacitate de mai puin de 1.000 %') ;inePost- Panama2 , Panama2 , (ub - Panama2 , >and? , ;eederma2 i alimentatorul . Post- Panama2 5 < na"4 container este 3n mod normal mai mare sau e!ala cu 1.100 %') . 6a"e post- Panama2 utili#ate 3n principal pe rute mai lun!i . 4sur4 de mediu post- Panama2 5 @un!ime total4 5 31/m @4ime 5 ,2m *d:ncime 5 1,m Aite#a5 2, noduri ( mile marine B or4) Panama2 5 < na"4 container mai mare de 2999 %') i, de obicei mai puin de 1.100 %') . ;olosit ca post- Panama2Cerne pe rute pe distane lun!i . 4sur4 medie Panama2 5 @un!ime total4 5 2//m @4ime 5 31m *d:ncime 5 12m Aite#a5 23 noduri ( mile marine B or4) (ub - Panama2 5 < na"4 container cu o capacitate de 3nc4rcare de 2.000 %') si 2999 %') . *cestea sunt cele mai frec"ent utili#ate pentru a transporta 3n interiorul re!iunilor , dar poate fi , de asemenea, utili#ate pe rutele lun!i nord - sud 3n ca#ul 3n care restriciile comerciale sau "olumele de marf4 nu permit utili#area de na"e mai mari . 4sur4 de mediu (ub - Panama2 5 @un!ime total4 5 209m @4ime 5 30m *d:ncime 5 11m Aite#a5 21 noduri ( mile marine B or4) >and? 5 < na"4 container cu o capacitate de 3nc4rcare de 1.000 %') si 1999 %') . 6a"i!aie
5

i (ub - Panama2Cerne 3n special 3n re!iunile , ci , de asemenea, pe rutele lun!i nord - sud . 4sur4 de mediu la 3ndem:n4 5 @un!ime total4 5 1/0m @4ime 5 21m Pesca$ 5 -m Aite#a5 1- noduri ( mile marine B or4) ;eederma2 5 < na"4 container cu o capacitate de 3nc4rcare de 100 %') si 1000 %') . .ea mai mare parte utili#ate pe rute scurte . ;eederma2 m4sur4 de mediu 5 @un!ime total4 5 132m @4ime 5 20m Pesca$ 5 0m Aite#a5 1/ noduri ( mile marine B or4) 8e alimentare 5 < na"4 container cu o capacitate de 3nc4rcare mai mic4 de 100 %') . (Dift 3n principal pe rute scurte . ;eeder m4sur4 medie 5 @un!ime total4 5 103m @4ime 5 1/m Pesca$ 5 1m Aite#a5 13 noduri ( mile marine B or4) ;lota totala de 1092 de na"e cu o capacitate total4 de 11,3 milioane %'). 9n ceea ce pri"e te %') domin4 Post-Panama2 cu ,/ la suta. a flotei i de 90 la sut4. din re!istrul de ordine, i de la Eraficul pre#inta tendina ca mai multe i mai mari na"e au fost puse 3n lac. A:rst4 3nelept, flota container tineri, cu 00 la suta. de ":rsta flotei sub 10 ani. .artea ordine este de la ,,3 milioane %') (/23 de na"e).

.ererea de na"e container nu este neap4rat important dac4 o sc4dere a "olumului de import al unei 4ri poate fi compensat de o cre tere 3n "olum de import alte 4ri . 'ste mai mult o c&estiune de distan4 comerciale finali#ate . ()* i 'uropa de muli ani au fost de departe cele mai mari contribuabili la cererea de na"e container . .ererea de na"e container depinde foarte mult de cre terea economic4 3n aceste dou4 re!iuni . .ele mai mari rutele cap de curs4 este din *sia 3n 'uropa i din *sia 3n (tatele )nite . * treia cea mai mare pia4 comerciale container 3ntre 4rile din *sia . < parte din comer ul intra- *sia este le!at4 de importuri ( .&ina ) componente re!ionale , care sunt folosite pentru produsele e2portate 3n (tatele )nite i 'uropa .

6a"ele containiere continua sa fie cele mai tinere tipuri de na"e, cu o medie de "ec&ime de 10,0 ani pe na"a, urmate de na"ele "rac&iere(11,3 ani), tancurile petroliere(1/,, ani), na"ele de marfuri !enerale(2,,2 ani) si alte tipuri de na"e(21,1 ani). edia de "arsta a flotei mondiale a continuat sa scada in timpul anului 2010, ca re#ultat al e"identelor. Aarsta pe tdD a sca#ut(comparand cu "arsta pe na"a), datorita tendintei na"elor noi de a de"eni din ce in ce mai mari fata de cele de$a e2istente in flota.6a"ele construite in ultimii , ani sunt in medie, de /,1 ori mai mari decat cele construite in urma cu 20 de ani. .u pri"ire la nationalitatile porturilor de inre!istrare, flota este, in medie, cea mai tanara printre !rupul de tari pre#entat in tabelul de mai $os, cu o medie de "arsta pe na"a de 1,,- ani si cu un procent de 20% de na"e mai noi de 1 ani. 8intre primele 10 cele mai importante re!istre, Insulele ars&all au cea mai tanara flota, cu o medie de -,- ani pe na"a, urmata de Insula an(10,, ani), @iberia(10,9 ani), *nti!ua si Barbuda(11,3 ani). .ele mai "ec&i na"e sunt cele inre!istrate in (fantul Aincentiu si Erenadine(2,,1 ani), printre care na"ele de marfuri !enerale au cea mai mare "ec&ime, cea de 29,1 ani. )nele re!istre se speciali#ea#a pe un sin!ur tip de na"e, unele pe noile na"e de marfuri !enerale, altele pe noile na"e "rac&iere sau pe noile na"e containiere. 8e e2emplu, *nti!ua si
7

Barbuda au cea mai tanara flota de na"e de marfuri !enerale(12,1 ani), in timp ce Insulele ars&all au cea mai tanara flota de "rac&iere pentru marfuri uscate sau ude(-,1 ani respecti" 0 ani). @iberia si .ipru au cea mai tanara flota de na"e containiere(-,2 ani). Pentru toate cele , mari tipuri de na"e, (fantul Aincentiu si Erenadine le are pe cele mai "ec&i.

-A$S%A 5)&%EI M&'(IA)E (/.A %I./$I)E (E 'A-E )A 1 IA'/A$IE 2"11 %ipuri de na e "+4 ani 9+2 ani 1"+14 ani 19+12 ani 2" ani : -$AC;IE$E 'a e 21.1 1,./ 13.2 11./ 31.1 td< 32.0 10., 1,.0 13.1 23.1 Marime medie 01/00 0091/3111 /011, 3929, td< C&'%AI'IE$E 'a e 2-.2 2,., 19.0 1,.12.9 td< 31./ 2-.10.2 10., 0.9 Marime medie ,011/ ,,2,0 32011 2/109 23110 td< MA$5/$I GE' 'a e 10., 9.0 -., 11.0 /1.1 td< 1-.9 11., 12./ 9./ ,0./ Marime medie 9221 /399 0/01 ,,13 39/2 td< %A'C/$I 'a e 21.1 1-.1 10.1 11.0 3,./ td< 33./ 29.2 1/., 11./ 9.1 Marime medie 10,1, /0039 /9,11 ,2191 11322 td< A)%E %I./$I 'a e 10.0 9., 9.2 -., /3.1 td< 29.0 11.1 10.0 -.1 3/.0 Marime medie ,-91 20-9 1910 1/33 909 td< %&A%E 'A-E)E 'a e 13.9 11., 10.0 9.9 1,.td< 31.22.3 1,.9 11./ 19.3 Marime medie 30931 2/31/ 201/1 11290 ,0/0 td<