Você está na página 1de 91

UNIVERSITATEA DE VEST VASILE GOLDIS DIN ARAD

ACVACULTURA
SUPORT D E C U R S

Sub ingrijirea: lect. univ. dr. ing. TRELLA ADRIAN

2013 - 2014

CUPRINS

2.1.1. Substratul sau bentalul ..........................................................................................................................................8 2.1.2. Apa........................................................................................................................................................................8 2.1. . !act"rii de in#luen$% ..............................................................................................................................................& . .1. 'resterea crapului in ("n"cultura.......................................................................................................................2) . .2. 're*terea +n p"licultur% a crapului cu alte ciprinide............................................................................................,2 .-.1. 're*terea s"(nului.............................................................................................................................................., .-.2. 're*terea *al%ului................................................................................................................................................,, .-. . 're*terea *tiucii...................................................................................................................................................,8 .-.-. 'resterea carasului................................................................................................................................................/ .). 0r"ceduri te1n"l"gice de eli(inare a speciil"r de pe*ti cu val"area ec"n"(ic% di(iniuat%.....................................2

SCURT ISTORIC AL PESCUITULUI I PISCICULTURII N LUME, N EUROPA I N ROMNIA

Dint"tdeauna "(ul a #"st culeg%t"r2 v3n%t"r *i pescar. Supravie$uirea speciei u(ane a #"st c"ndi$i"nat% +n ep"ca pri(itiv% de abilitatea de a4*i asigura +n per(anen$% 1rana necesar%. 0e*tele a #"st *i este " c"(p"nent% i(p"rtant% +n ali(enta$ia "(ului. Te1nica pescuitului a cun"scut pr"grese 22pas cu pas5 de la pescuitul cu (3na la "stie2 c3rlig2 capcane 6"b"are7 *i plase. '.'.8I9R:S'9 a#ir(a +n ;Ist"ria pescuitului si pisciculturii +n R"(3nia52 ;<c% +n ep"ca ne"litic% "(ul +ncepe s% #"l"seasc% la pescuit plasa.5 're*terea pe*telui a ap%rut ca " necesitate #ireasc% pentru s"cietatea u(an% a#lat% +n e=pansiune nu(eric% *i trans#"r(are s"cial% pr"#und%. 0er#ec$i"narea uneltel"r *i (et"del"r de pescuit a c"ndus la reali>area un"r capturi (ai (ari dec3t c"nsu(ul i(ediat2 ceea ce i4a deter(inat pe "a(eni s% g3ndeasc% p"sibilitatea st"c%rii pe*telui viu2 la +nceput pentru peri"ade scurte2 pr"babil +n "b"are reali>ate la (alul r3ului sau a b%l$ii *i ap"i pentru peri"ade (ai lungi +n (ici bra$e ale r3ului care puteau #i i>"late2 +n b%l$i (ici *i ap"i +n r3(nice2 1ele*tee *i c3nd s4a inventat r"ata cu >baturi2 +n ia>urile c"nstruite +n special pentru ("ri. 0ri(ele atest%ri privind cre*terea pe*telui apar +n '1ina *i ?ap"nia. '1ine>ul !AN LI scrie +n anul -. i. e. n.2 pri(ul ; Tratat de 0iscicultur%5 din lu(e. '1ine>ii intr"duceau +n 1ele*tee pentru +ngr%*at2 pe*tii prin*i din cursurile naturale de ap%. @n Eur"pa2 surse d"cu(entare atest% apari$ia pre"cup%ril"r de a cre*te pe*te +nc% dinainte de era n"astr% *i se "bserv% u*"r de>v"ltarea pr"gresiv% a activit%$ii.

Se presupune c% "riginea pisciculturii +n Eur"pa datea>% din Ep"ca R"(an% *i este +n leg%tur% cu pr"pagarea cre*tinis(ului2 +n sc"pul respect%rii preceptel"r religi"ase privind regi(ul ali(entar. '"(unit%$ile ("na1ale au avut un r"l i(p"rtant +n de>v"ltarea pisciculturii. 0e*tele era pescuit (ai u*"r dac% se sc%dea nivelul apei din b%l$i prin s%parea unui canal si din ia>uri prin t%ierea barajului 6digului7. Aceste "pera$iuni se reali>au peri"dic 6 la 4) ani 7 dar necesitau v"lu(e (ari de (unc% *i2 desigur2 c1eltuieli peri"dice (ari. 0entru a se evita ase(enea inc"veniente2 un c%lug%r a i(aginat 6a inventat7 instala$ia de evacuare a apei2 #"l"sit% *i a>i2 cu nu(ele de c%lug%r. @n sec"lele AB *i ABI se c"nstituie cresc%t"rii de pe*te adev%rate. Carul D"ris 8"dun"v dispune a(enajarea 1ele*teului D"ris"vca cu supra#a$a de 8 1a2 e=istent *i p3n% +n pre>ent. In sec. ABII acestea se de>v"lt% (ult. Ebiectul pisciculturii +l c"nstituia crapul2 ap"i *tiuca *i linul. Fa">ersGi +n cartea sa ;0atria $arist% +n sec. ABII 5 (en$i"nea>% e=isten$a un"r salbe de ia>uri: . ia>uri +n I>(ail"va2 1/ +n Stepan"v2 & +n satul Ale=eev precu( *i p"pularea unui ia> +n lungi(e de 12/ st3njeni cu )/ buc%$i *tiuc%2 1./ buc. pl%tic%2 &/ buc. v%duvi$% aurie *i )/ buc. v%duvi$%. @n anul 1,,2 b"ierul H"ru>"v p"runce*te pescuiri *i p"pul%ri cu pl%tic%2 ceg% *i caras2 transp"rtul pe*telui viu cu ap% *i pri(enirea acesteia. 'ar"l cel Hare e(ite +n anul 8122 un "rdin privind preg%tirea 1ele*teel"r pentru rep"pulare cu crap. In 18)& 'arl B"gt public% una din pri(ele lucr%ri de piscicultur% ;'re*terea arti#icial% a pe*til"r5. @n sec. al ABIII4lea se +nregistrea>% un regres dat"rit% c"ndi$iil"r ec"n"(ice *i cre*terii ani(alel"r. La +nceputul sec. al AIA4lea cresc%t"riile iau #"r(a actuala. 'ele (ai i(p"rtante erau ale lui Susta 6I. Susta 18 )4 1&1- 7 *i ale lui Dubisc1 6T1. Dubisc1 181 418887. Susta prin cercet%rile privind 1r%nirea ra$i"nala a pe*til"r devine unul din pri(ii nutri$i"ni*ti2 iar Dubisc1 e#ectuea>% cercet%ri privind repr"ducerea crapului *i cre*terea puietului. 9n (are r"l +n de>v"ltarea pisciculturii l4a avut S.L. Iac"bi care desc"per% *i aplic% +n 1., pri(ele +ns%(3n$%ri arti#iciale la p%str%v *i B.0. BrasGii care +n 18,/ a pus +n #unc$iune pri(a sta$ie de incuba$ie a icrel"r de sal("nide +n Rusia. @n Eur"pa de Best cele (ai (ari cresc%t"rii erau +n 8er(ania2 'e1"sl"vacia *i 0"l"nia. @n 1& / 8er(ania avea ,2 /// de 1a 1ele*tee2 'e1"sl"vacia -- /// 1a *i 0"l"nia )) /// 1a. 0e*tii cultiva$i erau +n general crapul *i p%str%vul2 iar +n secundar linul2 carasul r"*u2 caracuda2 carasul argintiu2 *tiuca2 *al%ul2 s"(nul2 c"reg"nul *i ang1ila. @n Eur"pa de Est2 Rusia a avut piscicultura cea (ai de>v"ltat%2 dar +n ti(pul r%>b"iului civil2 cresc%t"riile au #"st distruse +n cea (ai (are parte2 r%(3n3nd dup% 1&18 nu(ai 2--) 1a ba>ine piscic"le care pr"duceau )// c1intale pe*te. 0e*tii crescu$i +n 1ele*tee *i ia>uri +n Eur"pa de Est

sunt: crapul s%lbatic2 crapul de cultur%2 linul2 carasul argintiu2 caracuda2 v%duvi$a2 v%duvi$a aurie2 babu*ca2 bibanul2 *tiuca2 p%str%vul curcubeu *i c"reg"nul. Se scriu nu(er"ase tratate de piscicultur%2 din care spicui( ca se(ni#icative prin pr"ble(a ab"rdat% *i anul apari$iei2 ur(%t"arele: 'arl B"gt I ;'re*terea arti#icial% a pe*til"r ; 618)& 72 DenecGe2 s.a. I ;Hanual de cre*tere a pe*til"r *i pescuit; 618&, 72 H. Juet I ;Tratat de piscicultur%; 61&)2 72 s.a. @n a d"ua ju(%tate a sec. AA2 piscicultura c%p%ta un rit( de de>v"ltare (are dat"rita n"il"r (et"de de intensi#icare a pr"duc$iei. Se de>v"lt% piscicultura industrial% +n care se cresc intensiv *i superintensiv speciile: p%str%v2 crap2 s"("n2 sturi"ni2 ang1ila2 s.a2 +n Eur"pa de Est. 0ri(ele d"cu(ente privind cre*terea pe*telui pe terit"riul 'arpat" 4 Danubian"40"ntic2 +n care se +nscrie R"(3nia2 datea>% din sec. AII *i se re#er% la e=isten$a a nu(er"ase ;ia>uri ; *i ;r3(nice5 *i la pe*tii care le p"pulau. 0ri(ele (en$iuni d"cu(entare privind e=isten$a acest"r ba>ine datea>% din anul 11,& +n Transilvania2 12-. +n Huntenia *i 1-21 +n H"ld"va2 dar pre>en$a +n li(baj a un"r cuvinte de "rigine r"(an% *i slav% re#erit"are la cultura pe*telui presupune ca +nceputul pisciculturii se situea>% anteri"r ep"cii r"(ane *i ap"i2 peri"adei de (igrare a p"p"arel"r slave. 0ri(ele cresc%t"rii de pe*te au #"st ;ia>ul ;2 care deriv% din slavul ;ja>u; 6(ic baraj ce acu(ulea>% apa cu dublu sc"p: p%strarea pe*til"r *i ac$i"narea ("ril"r2 ;r3(nicul ; care deriv% din slavul ;rabriic; 6apa cu pe*te 7 *i ;1ele*teul ; pr"venind din (ag1iarul ;1alast"; 6lac cu pe*te 7. @nceputul pisciculturii siste(atice pe terit"riul r"(3nesc datea>% +n Transilvania *i Duc"vina din a d"ua ju(%tate a sec"lului AIA 6Rus"v 1& 2 Fie(ianG"vsGi 1&-. 7 prin ("derni>area cresc%t"riil"r de la S"l"ntea Eradea *i '">(eni 'ern%u$i +n care se cultivau rasele de crap Lausit>2 8ali$ia *i Aisc1grund 6Du(itriu 1&-/2 1&-, 7. 0r"ductivitatea ciprinic"l% de atunci era de // GgK1a. 0ri(a carte de piscicultur% ;8"sp"d%ria de 1ele*tee *i cre*terea pe*telui cu c"nsidera$iuni speciale privind c"nstruc$ia 1ele*teel"r *i cre*terea pe*telui5 a #"st scris% +n 1&/8 de c%tre F. TrinGs2 *e#ul pepinierei piscic"le '">(eni. De>v"ltarea pisciculturii ("derne +n R"(3nia a cun"scut trei etape i(p"rtante: Etapa I +ncepe "dat% cu aplicarea pri(ei legi a pescuitului din 18&,2 ctit"rie a (arelui savant 8rig"re Antipa. Aceast% etap% se caracteri>ea>% prin ab"rdarea ("dern% a pescuitului *i pisciculturii2 pr"tec$ia *i e=pl"atarea ra$i"nal% a #"ndului piscic"l2 +n#iin$area unit%$il"r de cercetare I Institutul de Jidr"bi"l"gie '"nstan$a 61&2, I actualul I.R.'.H.72 Sta$iunile de 'ercet%ri 0iscic"le Tulcea 61& 172Tarcau 61& 12 ulteri"r41&,24 trans#erat% la Ia*i 2 actual(ente S.'. Acvares S.A.7 2 Nucet 61&-172 Institutul de 'ercet%ri 0iscic"le al R"(3niei 61&-/72 +n#iin$area +nv%$%(3ntului (ediu de pr"#il I Lc"ala de 0esc%rie *i 0iscicultur% 8iurgiu 61&287.

Etapa

a4II4a2 1&--41&&/2 c3nd guvernul c"(unist prin aplicarea legii e=pr"prierii a

intr"dus un alt c"ncept centralist *i de plani#icare2 +n "rgani>area general% a activit%$il"r ec"n"(ice. Aceast% peri"ad% este caracteri>at% de avantaje: +n#iin$area +nv%$%(3ntului superi"r de specialitate I Institutul de piscicultur% *i pescuit '"nstan$a 61&-87 trans#erat la 8ala$i 61&)272 de>v"ltarea unit%$il"r de cercetare e=istente2 cre*terea supra#e$ei a(enajate de la c3teva sute de 1a 61&-)7 la 8).).8 1a *i de>v"ltarea industriali>%rii pe*telui 6- #abrici de c"nserve *i de 28 sec$ii se(ic"nserve7 dar *i de de>avantaje: des#iin$area Institutului de 'ercetare pentru piscicultur% 61&./72 +ndiguirea r3uril"r #%r% instala$ii de acces a pe*til"r +n b%l$i2 c"nstruirea de baraje #%r% instala$ii de trecere a pe*til"r2 desecarea e=cesiv% a b%l$il"r2 dep"pularea (asiv% prin de>v"ltarea e=cesiv% a unei industriei lipsit% de instala$ii de epurare a apei2 lipsa instala$iil"r de pr"tec$ie a pe*telui la s"rburile (aril"r sta$ii de p"(pare2 sc"aterea pe*telui din 22balan$a de #urajare52 +nl"cuirea speciil"r val"r"ase2 tradi$i"nale 6crap2 *al%u2 s"(n2 *.a.7 cu specii greu acceptate de c"nsu(at"ri 6ciprinidele asiatice7 . @ncep3nd cu 1&&/ se c"nturea>% " a treia etap% caracteri>at% +n pri(ii - ani de tran>i$ie de sc%derea drastic% a pr"duc$iei piscic"le2 reducerea capacit%$il"r de industriali>are *i (ani#estarea puternic% anticentralist%. Lu3nd +n c"nsidera$ie i(p"rtan$a strategic% a acvaculturii +n securitatea ali(enta$iei p"pula$iei2 se p"ate spune c% statul ar trebui s% se i(plice (ai (ult prin pr"gra(e guverna(entale #inan$ate de la buget2 indirect sau prin crearea de #acilit%$i la i(p">itare2 +n s#era cercet%rii +n special2 dar *i a pr"duc$iei. S% nu uit%( c% acvacultura "#er% pr"teina cu calit%$i ali(entare de nec"ntestat la cel (ai (ic pre$ de c"st *i ca +n viit"rul ur(%t"ril"r )/41// de ani cine va de$ine te1n"l"gii de v3r# +n acvacultur% 6*i e=pl"atarea alt"r surse ale 1idr"s#erei7 va #ace parte din elita #inanciar% ("ndial%.

CAPITOLUL I CONSTRUCII HIDROTEHNICE

Terasa(entele sunt c"nstruc$ii 1idr"te1nice din p%(3nt *i cuprind: diguri2 baraje2 canale2 batard"uri 2 etc. Terasa(entele sunt reali>ate +n s%p%tur% 6+n debleu7 sau +n u(plutur% 6+n ra(bleu7 Di(ensi"narea terasa(entel"r c"n#"r( n"r(el"r te1nice c"nduce la stabilirea unei sec$iuni care s% #ac% terasa(entul #unc$i"nal +n c"ndi$ii de siguran$% t"tal%. Digul @n%l$i(ea digului este deter(inat% de ad3nci(ea apei *i +n%l$i(ea de re>erv% 6garda7. '"r"na(entul repre>int% partea superi"ar% a digului2 este destinat circula$iei *i di(ensiunea se stabile*te +n #unc$ie de s"licitarea static% 6presiunea apei72 s"licit%rile dina(ice 6valuri2 g1ea$%2 circula$ie aut"2 etc72 curba de in#iltra$ie *i caracteristicile (ijl"acel"r de transp"rt. Talu>urile sunt repre>entate de supra#e$ele laterale 6l"ngitudinale7 ale terasa(entului *i se di(ensi"nea>% +n #unc$ie de natura p%(3ntului2 #"r$a de er">iune a apei *i curba de in#iltra$ie. @nclinarea talu>uril"r este repre>entat% nu(eric de un rap"rt +n care nu(%r%t"rul este unitatea de +n%l$i(e 61(7 *i nu(it"rul este pr"iec$ia pe "ri>"ntal% a acestea . A(pri>a repre>int% supra#a$a de c"ntact a digului cu s"lul *i di(ensiunea ei deriv% din val"area l%$i(ii c"r"na(entului *i panta talu>uril"r. 0r"tec$ia talu>uril"r uscate se reali>ea>% prin +ns%(3n$area cu ierburi perene. 0r"tec$ia talu>uril"r inundate se p"ate reali>a cu #ascine 2 peree din anr"ca(ente 2 dale de bet"n sau perdele de stu#. 'analele se reali>ea>% +n debleu sau +n ra(bleu 2 au r"l +n ali(entarea2 evacuarea sau drenarea apel"r +ntr4" incint% a(enajat%. Di(ensi"narea l"r se #ace +n #unc$ie de debitele (a=i(e de ap% tran>itat% *i s"licit%rile 1idr"statice *i 1idr"dina(ice 6vite>a apei2 etc.7. 0ri>a de ali(entare per(ite sau #acilitea>% preluarea debitului de ap% necesar unui utili>at"r din sursa de ali(entare 6r3u2 lac2 etc.7 St%vilarul este #"l"sit pentru reglarea nivelului sau debitel"r de ap% +n >"na pri>el"r de ali(entare2 pe canale sau la evacuarea apei din lacuri2 1ele*tee2 s.a. Se c"(pune din radier2 culee2 pile2 stavile2 disp">itive de (anevr%2 >"n% de disipare a energiei apel"r. Instala$iile de ali(entare sunt c"nstruc$ii 1idr"te1nice care per(it ali(entarea cu debite c"ntr"late a 1ele*teel"r2 ia>uril"r2 etc. Rec"(and utili>area instala$iil"r de ali(entare2 verticale2 tip pipa cu c"ns"le. Instala$iile de #iltrare #ac parte din categ"ria d"t%ril"r te1n"l"gice *i sunt "bligat"rii "riunde trebuie s% e=iste un c"ntr"l bun al speciil"r crescute. Sunt de diverse tipuri2 #unc$ie de l"ca$ia

a(plas%rii2 (aterialele #"l"site *i sc"pul ur(%rit. Rec"(and utili>area casetel"r de #iltrare (ultipl%2 c"n#ec$i"nate din tabl% de in"= g%urit%. Instala$iile de evacuare tip c%lug%r au r"luri (ultiple: 4 deversea>% aut"(at surplusul de ap%M 4 reglea>% nivelul apeiM 4 asigur% evacuarea c"(plet% a apei. Este c"(pus din: 4 c"rpul vertical2 reali>at din bet"n sau (etal 2 are de "bicei #"r(a paralelipipedic% 4 c"rpul "ri>"ntal2 reali>at din bet"n turnat2 tuburi pre#abricate sau c"nducte de "$el. '"rpul vertical este prev%>ut cu d"u% 6#"arte rar2 cu trei7 perec1i de g1idaje +n care se ("ntea>% d"u% r3nduri de navete c"n#ec$i"nate din le(n sau (etal *i gr%tare sau site pentru a +(piedica evadarea pe*til"r. '%lug%rul se di(ensi"nea>% +n #unc$ie de debitul (a=i( de ap% evacuat. La ia>uri se reali>ea>% c%lug%re devers"r care au r"lul de a evacua2 #%r% interven$ia "(ului2 v"lu(ul de ap% acu(ulat dup% dep%*irea c"tei n"r(ale de reten$ie. Da>inul de pescuit 6gr"apa de pescuit7 este " c"nstruc$ie special%2 a(plasat% +n interi"rul sau e=teri"rul ba>inel"r piscic"le 61ele*tee sau ia>uri7 *i are r"lul de a #acilita c"ncentrarea (a=i(% a pe*telui +n vederea rec"lt%rii.

CAPITOLUL II ECOSISTEMUL ACVATIC

Ec"siste(ul este 22unitatea "rgani>at"ric% ... alc%tuit% dintr4un bi"t"p "cupat de " bi"cen">% *i capabil% de reali>area pr"ductivit%$ii bi"l"gice5. Ec"siste(ele acvatice din re$eaua 1idr"gra#ic% a R"(3niei sunt categ"risite2 dup% altitudinea (edie *i dup% caracteristicile #i>ic"4c1i(ice *i bi"l"gice ale apel"r +n *apte >"ne: >"na p%str%vului2 >"na lipanului2 >"na sc"barului2 >"na (renei2 >"na crapului2 >"na cleanului2 >"na bibanului. 2.1. Biotopul acvatic '"(p"nenta abi"tic% a ec"siste(ului2 are ca ele(ente c"nstitutive substratul2 apa *i suspensiile (inerale *i este caracteri>at de #act"ri e=terni: ge"gra#ici2 cli(atici2 energ"4(ecanici2 activitatea u(an% etc. *i de #act"ri interni: structura ge"l"gic% a substratului *i para(etrii #i>ic"4 c1i(ici ai substratului *i ai apei. 'u e=cep$ia #act"ril"r ge"gra#ici 6l"ngitudine2 latitudine *i altitudine72 #act"rii abi"tici au val"ri #luctuante +ntre anu(ite li(ite. Baria$iile cu " anu(e peri"dicitate *i a(plitudine au un caracter de regi( *i deter(in%2 +n ti(p2 adaptarea bi"cen">el"r la c"ndi$iile l"cale +n li(itele de t"leran$% ale p"pula$iil"r sau speciei #a$% de #act"rul dat. Baria$iile accidentale ca #recven$% *i a(pl"are devin #act"ri li(itativi *i p"t in#luen$a +n ("d direct *i +ntr4" peri"ad% relativ scurt% de ti(p structura p"pula$i"nal% a bi"cen">ei. 2.1.1. Substratul sau bentalul Substratul sau bentalul este caracteri>at de natura ge"l"gic% a s"lului2 "riginea (ateriil"r *i (aterialel"r sedi(entate2 gr"si(ea sedi(entului *i pr"priet%$ile #i>ic"4c1i(ice ale acest"ra. Interac$iunea per(anent% dintre ap% *i substrat creea>%2 +n ti(p2 un ec1ilibru al ele(entel"r (inerale *i2 prin acesta2 " c"relare a caracteristicil"r c1i(ice. 0e sedi(ente *i +n acestea se de>v"lt% " puternic% (icr"#aun% c"nstituit% din bacterii aut"tr"#e 6c1e("sinteti>ante72 1eter"tr"#e sapr"#ite 6nitri#icante *i denitri#icante72 precu( *i #l"ra *i #auna bent"nic%2 verigi i(p"rtante ale lan$ului tr"#ic din ec"siste(. 2.1.2. Apa Este un ele(ent natural cu pr"priet%$i #i>ic"4c1i(ice c"(ple=e2 c"(p"nenta principal% a bi"t"pil"r acvaticiM (ai (ult2 este (ediul +n care apare2 se "rgani>ea>% *i se de>v"lt% via$a. Apa +ngl"bea>% caracteristici de care depinde e=isten$a bi"cen">ei2 diversitatea acesteia *i nivelul pr"ductivit%$ii bi"l"gice a ec"siste(ului. Apa este +ntr4" per(anent% *i inti(% inter4rela$ie cu bentalul2 lu3nd dar2 +n special2 d3ndu4i caracteristicile #i>ice *i c1i(ice c"(patibile2 ast#el +nc3t cele d"u% ele(ente2 bentalul *i pelagialul2 #"r(ea>% un (ediu unitar 4 ec"siste(ul acvatic. Apa se
8

(ani#est% +n rela$ia cu bi"cen">a prin #act"ri de in#luen$% a c%r"r dina(ic% per(anent% cu caracter de regi(2 are e#ect p">itiv sau t"lerant2 dar care p"t deveni #act"ri li(itativi dac% dep%*esc anu(ite val"ri speci#ice #iec%rui caracter. 2.1.3. Factorii de influen 4 p">i$ia ge"gra#ic% 6l"ngitudinea *i latitudinea7 indic% situarea ec"siste(ului +ntr4" >"n% cu anu(ite caracteristici cli(atice generale 6de e=. >"na te(perat%7. 4 altitudinea "#er% p"sibilitatea caracteri>%rii cli(at"l"gice detaliate 6*i nu nu(ai72 ec"siste(ele acvatice 6*i terestre7 #iind e=tre( de di#erite #unc$ie de altitudinea la care se a#la2 +ntr4" >"n% ge"gra#ic% restr3ns%. 4 e=punerea #a$% de s"are *i v3nturile d"(inante este #"arte i(p"rtant% *i i(pri(% caractere pr"#und di#erite ec"siste(el"r. H"r#"l"gia "#er% in#"r(a$ii generale2 "rientative2 privind caracteristicile bi"pr"ductive ale ec"siste(ului. B3ntul ca #act"r ec"l"gic de in#luen$% a bi"activit%$ii dintr4un ec"siste( acvatic a #"st (ai pu$in studiat. Te(peratura c"ndi$i"nea>% direct *i +n c"rela$ie cu al$i #act"ri2 structura bi"cen">el"r din ec"siste(ele acvatice naturale. Ec"siste(ele acvatice din >"na te(perat% sunt supuse unui regi( ter(ic cu li(ite relativ restr3nse 64 / /' N -/ /'7 care deter(in% " ter(ic% a apei cuprins% +ntre N2/' *i N //'. Lu(ina este pentru via$% la #el de i(p"rtant% ca *i apa2 at3t prin #unc$ia energetic%2 c3t *i prin r"lul in#"r(a$i"nal. Energia s"lar% este preluat% de c%tre plante *i trans#"r(at% prin bi"sinte>% +n substan$% "rganic%. Ast#el2 cantitatea de energie s"lar% care ajunge +ntr4un ec"siste( acvatic depinde de p">i$ia ge"gra#ic% 6l"ngitudine2 latitudine72 altitudine *i capacitatea de abs"rb$ie2 re#lec$ie2 re#rac$ie *i dispersie. Cali a !a a"!i Apa este un ele(ent e=tre( de c"(ple=2 caracteri>at% de (ai (ul$i para(etri #i>ici *i c1i(ici2 dar n"i +i v"( anali>a d"ar pe cei (ai i(p"rtan$i din punct de vedere al in#luen$ei asupra pr"ductivit%$ii bi"l"gice a ec"siste(el"r acvatice. Anali>a acest"r para(etri per(ite caracteri>area p"ten$ialului piscic"l al unui ec"siste( acvatic *i stabilirea (%suril"r de a(eli"rare a calit%$ii (ediului +n c"n#"r(itate cu interesul practic al piscicult"ril"r. Principalele proprieti fizice ale apei T!#"!$a %$a prin #luctua$iile cu caracter de regi( *i +n c"rela$ie cu al$i #act"ri2 +n ("d direct *i indirect2 deter(in% rit(ul bi"activit%$il"r2 structura bi"cen">el"r *i pr"ductivitatea bi"l"gic% din ec"siste(ele acvatice. !iecare specie este caracteri>at% de un interval ter(ic2 av3nd " li(it% in#eri"ar% *i una superi"ar% +ntre care se des#%*"ar% via$a speci#ic% grupului. @n acest interval2 de "bicei (ai larg2 e=ist% un "pti(2 +nt"tdeauna (ai restr3ns2 +n care specia respectiv% se de>v"lt% cel
&

(ai bine. Haj"ritatea speciil"r de pe*ti din apele n"astre sunt euriter(e2 sup"rt3nd varia$ii ale te(peraturii apei +n intervalul //' *i /4 )/'. @n peri"ada iernii2 (aj"ritatea speciil"r de pe*ti +*i reduc activitatea bi"l"gic% *i intr% +n 1ibernare. 0ri(%vara2 (etab"lis(ul se activea>%2 dubl3ndu4se la #iecare interval de 1//'2 +n peri"ada c%ldur"as% a anului. Te(peratura apei in#luen$ea>% direct repr"ducerea 1idr"bi"n$il"r2 peri"ada *i intensitatea 1r%nirii2 capacitatea de asi(ilare etc. !unc$ie de te(peratura apei se "rgani>ea>% pr"gra(ele te1nice de pr"duc$ie: inundarea2 p"pularea *i #ertili>area 1ele*teel"r2 repr"ducerea2 #urajarea *i pescuitul pe*til"r. T%$&i'i a !a este dat% de cantitatea de (aterii a#late +n suspensie +n ap%. Dup% natura l"r2 aceste (aterii p"t #i: (aterii aluvi"nare 6argile2 nisipuri etc.72 substan$e de natur% (ineral% *i "rganic% 6detritus7 *i "rganis(e planct"nice vii *i ("arte 6care au greutatea speci#ic% (ai (ic% dec3t a apei7. T"ate aceste (aterii2 substan$e *i "rganis(e li(itea>% p%trunderea lu(inii +n ap% *i in#luen$ea>% direct nivelul #"t"sinte>ei *i deci bilan$ul energetic2 respectiv pr"ductivitatea bi"l"gic% a ec"siste(ului. Turbiditatea ridicat% 61//4)// (g K l argil%7 are e#ecte negative pr"nun$ate asupra planct"nului2 de"arece deter(in% sedi(entarea (icr"algel"r care ader% la aceste particule2 c"l(atarea aparatului #iltrat"r *i intestinel"r "rganis(el"r >""planct"nice2 c"l(atarea bran1iil"r la pe*ti2 (ai ales +n stadiul juvenil. ($!% a !a )"!*i+i*, a a"!i este (are *i are e#ecte p">itive +n bilan$ul energetic al "rganis(el"r acvaticeM acestea ec"n"(isesc " i(p"rtant% cantitate de energie pentru sus$inerea c"rpului +n ap%. 'aracteristica apei de a avea densitatea (a=i(% la te(peratura de - /' #ace ca2 iarna2 apa s% +ng1e$e la supra#a$%2 iar +n >"na bentalului te(peratura s% se (en$in% +n li(itele N2 /' 6une"ri2 (ai pu$in7 *i N,/'2 c"ndi$ie ce asigur% c"ntinuitatea vie$ii +n ec"siste(ele acvatice. Principalele proprieti chimice ale apei E=igenul este un ga> cu s"lubilitate relativ sc%>ut% +n ap%2 c"ncentra$ia lui #iind direct in#luen$at% de te(peratur%2 salinitate *i presiune at("s#eric%. E=igenul s"lvit +n ap% pr"vine din #"t"sinte>a plantel"r acvatice 6cea (ai i(p"rtant% surs%7 *i prin di#u>ie din at("s#er%2 *i este c"nsu(at +n respira$ia bi"cen">el"r 61/O din c"nsu(ul t"tal de "=igen este repre>entat de respira$ia pe*til"r72 +n pr"cesele bi"c1i(ice de trans#"r(are a substan$el"r "rganice2 +n pr"cesele c1i(ice reduc%t"are *i di#u>ia +n aer. E=igenul s"lvit +n ap% se a#l% per(anent +ntr4" dina(ic% activ% deter(inat% de bi"activitatea 1idr"bi"n$il"r *i de interac$iunea #act"ril"r (ediali. Se +nregistrea>% " varia$ie >ilnic% n"r(al% a c"n$inutului +n "=igen +n li(itele a 2 I - (g K l2 dar p"t apare *i #luctua$ii cu caracter de perturbare2 +n li(itele a , I 1/ (g K l 6une"ri (ai (ult7 +n ec"siste(e acvatice puternic eutr"#i>ate *i +n c"ndi$ii de te(peratur% #av"ri>ante. De ase(enea se +nregistrea>% " #luctua$ie a c"ncentra$iei de "=igen s"lvit +n ap% *i +n cursul se>"anel"r anuale. 'iprinidele sunt (ai pu$in sensibile dec3t alte specii 6de e=. sal("nidele7 la c"ncentra$ia "=igenului s"lvit *i nu au pr"ble(e la val"ri (ai (ari de (gKl. Necesarul (ini( al cel"r (ai (ulte
1/

specii de pe*ti este de 1 (gKl. La c"ncentra$ii cuprinse +ntre / I /2 (g K l2 (aj"ritatea speciil"r de pe*ti ("r. '"n$inutul apei +n "=igen s"lvit +ntre 1 I ) (gKl pe peri"ade lungi de ti(p are ur(%ri accentuat negative asupra pe*til"r2 privind rit(ul de cre*tere 6scade #"arte (ult72 c"nsu(ul speci#ic de #uraje 6cre*te #"arte (ult7 *i sensibilitatea la +(b"ln%viri. '"rec$ia c"n$inutului +n "=igen s"lvit este p"sibil% prin (ai (ulte (ijl"ace : aerare (ecanic%2 injec$ii de "=igen2 ad(inistrarea de substan$e c1i(ice 6per(anganat de p"tasiu pentru a accelera desc"(punerea (ateriil"r "rganice2 ierbicide pentru a di(inua n"ii c"nsu(at"ri n"cturni72 *.a. Di-.i'%l '! *a$&-/ 6'E27 este c"(p"nenta activ% *i de ne+nl"cuit +n pr"cesul de #"t"sinte>% *i deci +n reali>area pr"duc$iei pri(are. Sursele de 'E 2 sunt: respira$ia plantel"r2 desc"(punerea (ateriil"r "rganice2 di#u>ia din at("s#er% *i apele pluviale. '"nsu(at"rii sunt: plantele *i pr"cesele c1i(ice. '"ncentra$ia de 'E2 +n apele naturale este de /22 I /2) (g K l. @n c"ncentra$ii (ai (ari2 'E 2 este t"=ic pentru ani(ale. Hi'$-0!/%l )%l+%$a 6J2S7 p"ate ap%rea +n ap% ca ur(are a desc"(punerii anaer"be a substan$el"r pr"teice. M! a/%l 6'J-7 p"ate ap%rea +n ap% ca ur(are a desc"(punerii substan$el"r celul">ice dintr4 un (ediu eutr"# cu acu(ulare (are de substan$% "rganic% *i de#icit de "=igen. A#-/ia*%l 6NJ 72 ca pr"dus de degradare bi"l"gic% a (ateriil"r "rganice2 este " c"(bina$ie c1i(ic% a a>"tului cu 1idr"genul *i la di>"lvarea +n ap% stabile*te un ec1ilibru cu i"nii de a("niu. T"=icitatea se dat"rea>% #"r(ei NJ #av"ri>at% de pJ alcalin *i te(peraturi ridicate. @n #"r(% nei"ni>at% 6NJ 72 a("niacul se c"nstituie +ntr4un agresiv #act"r li(itativ pentru bi"cen">ele acvatice. La c"ncentra$ii de /22. I /2 / (gKl s4a "bservat 1iperpla>ia bran1iil"r *i ("di#ic%ri pat"l"gice la nivelul #icatului. 'rapul are " bun% re>isten$% la a("niac2 d">a letal% #iind de 2 (gKl. !"r(a i"nic%2 NJ-N2 este de )/ de "ri (ai pu$in t"=ic% dec3t #"r(a nei"ni>at%. A("niacul #iind un #act"r agresiv li(itativ2 trebuie luate (%suri preventive2 cu(ulate cu ur(%rirea peri"dic% a c"ncentra$iei acestuia +n ap%. C-/*!/ $a1ia i-/il-$ '! 2i'$-0!/ 3"H4 . Apa este " substan$% greu dis"ciabil%2 dar per(anent are un anu(e c"n$inut de i"ni de 1idr"geni JN *i 1idr"=il 6EJ7 c"n#"r( rela$iei J2E P JN N EJ. I"nul de 1idr"gen i(pri(% apei pr"priet%$i acide2 iar i"nul 1idr"=il2 pr"priet%$i ba>ice. S%&) a/1a -$0a/i*, p"ate #i de "rigine aut"1t"n%2 ca re>ultat al activit%$ii bi"l"gice din ec"siste(2 sau al"1t"n%2 venit% din a#ara ec"siste(uluiM a(bele se pre>int% +n patru st%ri: "rganis(e vii 6plante *i ani(ale72 (aterii "rganice +n desc"(punere 6detritus72 +n stare c"l"idal% sau di>"lvat%. 'antitatea de (aterii "rganice ("arte din ap% se g%se*te +n cantit%$i (ult (ai (ari dec3t cantitatea de "rganis(e vii. Substan$a "rganic%2 indi#erent de #"r(a +n care se g%se*te +n ap%2 c"ntribuie 1"t%r3t"r la a(eli"rarea pr"ductivit%$ii bi"l"gice a ec"siste(ului acvatic sau se (ani#est% ca un puternic #act"r li(itativ.
11

Sali/i a !a a"!i este dat% de su(a substan$el"r (inerale s"lvite *i deter(in% presiunea "s("tic% a (ediului2 c"ndi$i"nea>% (etab"lis(ul 1idric2 "blig% la reparti>area +n spa$iu a speciil"r *i in#luen$ea>% pr"ductivitatea bi"l"gic% a ec"siste(ului acvatic. 0e*tii sunt #"arte sensibili la varia$ii bru*te a salinit%$ii2 (ai ales +n peri"ada larvar% *i juvenil%. 9nele specii2 la (aturitate2 sup"rt% anu(ite varia$ii ale salinit%$ii apei. 'rapul sup"rt% " salinitate de p3n% la 1/ gKl2 dar are " cre*tere satis#%c%t"are la val"area de ) gKl. Minerale, pesticide, metale grele 5-)+-$%l are in#luen$% (aj"r% +n pr"ductivitatea bi"l"gic% a ec"siste(el"r acvatice2 #iind unul din principalii nutrien$i. Sursele de #"s#"r sunt: apa de precipita$ii2 dren%rile s"luril"r +ngr%*ate cu #"s#a$i2 apele u>ate *i #ertili>an$ii utili>a$i. Apele de precipita$ii aduc anual /22 GgK1a #"s#"r2 1 22 GgK1a a>"t2 2-2/, GgK1a calciu2 112)- GgK1a (agne>iu2 2-- GgK1a p"tasiu *i 2 & GgK1a natriu. Ap"rtul (asiv de #"s#"r2 deter(inat de c"ndi$ii l"cale speci#ice ec"siste(ului sau accidentale2 deter(in% eutr"#i>area ec"siste(uluiM #en"(enul este (ult (ai u*"r de prevenit dec3t de c"(b%tut. @n acvacultur%2 c"ntr"lul per(anent al c"ncentra$iei #"s#"rului (ineral *i al ratei recicl%rii lui +n ec"siste( asigur% p"sibilitatea a(eli"r%rii pr"ductivit%$ii bi"l"gice a ec"siste(ului. Lipsa c"ntr"lului per(anent p"ate aduce #"s#"rul +n p">i$ia #act"rului li(itativ. A6- %l7 Sursele a>"tului din ap% sunt diverse: at("s#era2 precipita$iile2 dren%rile s"luril"r +ngr%*ate cu a>"t2 apele u>ate etc. A>"tul at("s#eric se di>"lv% +n ap% p3n% la c"ncentra$ia de ec1ilibru de 1) (gKl la 2//'. 'a ur(are a desc%rc%ril"r electrice apar +n at("s#er% *i deci2 +n apele pluviale2 "=i>i de a>"t p3n% la c"ncentra$ia de 1 (gKl. Apele de ali(entare intr"duc a>"tul +n ec"siste( sub #"r(% de a>"t "rganic2 a>"ti$i2 a>"ta$i2 c"(pu*i a("niacali etc. @n apele b"gate +n "=igen2 "=idarea a>"ti$il"r +n a>"ta$i este rapid%. 0entru bi"cen">e2 t"=icitatea a>"ti$il"r *i a>"ta$il"r se (ani#est% di#eren$iat2 +n #unc$ie de specie2 v3rst% *i durata e=punerii. 'rapul t"lerea>% (ai (ult de )2&1 (gKl NE 24. STAS4ul -.1,4.stabile*te c"ncentra$iile ad(ise la ape de supra#a$% cat. II2 la / (gKl NE 4 *i de (gKl NE24. Cal*i%l din ec"siste(ele acvatice p"ate avea "rigine aut"1t"n% 4 ca re>ultat al activit%$il"r bi"l"gice din ec"siste(2 al"1t"n% 4 adus de apa de ali(entare sau *ir"ire prin di>"lvarea carb"na$il"r2 sul#a$il"r2 etc. *i din devers%ri antr"pice. 'alciul reac$i"nea>% cu apa #"r(3nd 1idr"=idul de calciu 'a6EJ72. I"nii de calciu 6'a2N72 (agne>iu 6Hg2N72 #ier 6!e N72 (angan 6Hn2N72 etc.2 di>"lva$i2 deter(in% duritatea apei care se e=pri(% ca " c"ncentra$ie ec1ivalent% de 'aE 61/(gKl 'aE P 1 " duritate ger(an%7. Duritatea c"nstituit% de pre>en$a bicarb"na$il"r se de#ine*te ca duritate te(p"rar% *i cea c"n#erit% de sul#a$i2 cl"ruri2 a>"ta$i2 etc. se de#ine*te ca duritate per(anent%. Su(a cel"r d"u% c"(p"nente dau duritatea t"tal%. Duritatea2 *i +n ("d particular i"nii de 'a 2N reduc t"=icitatea (etalel"r grele. De ase(enea2 i"nul 'a2N are un r"l i(p"rtant +n #en"(enul c"ntrac$iil"r (usculare.

12

Al ! #i/!$al! 6'2 !e2 Si2 Hg7 *i "lig"ele(ente 6Hn2 'u2 Fn7 a#late +n diverse #"r(e +n ec"siste(ele acvatice2 +n anu(ite c"(bina$ii sau c"ncentra$ii se c"nstituie +n #act"ri sti(ulativi2 acceler3nd diverse pr"cese #i>i"l"gice ale 1idr"bi"n$il"r sau li(itativi2 av3nd in#luen$e negative asupra bi"activit%$il"r din ec"siste(. P!) i*i'! 8i #! al! 0$!l!. 0r"ducerea *i utili>area ira$i"nal% a (ult"r substan$e c1i(ice c"(ple=e agravea>% per(anent nivelul de p"luare al planetei. 0esticide t"t (ai (ulte se +nt3lnesc +n ap% *i gradul l"r de pericul">itate #"arte ridicat% este dat de capacitatea pe*til"r de a le +n(aga>ina +n $esutul (uscular. Se *tie c% +n (u*c1ii pe*til"r c"ncentra$ia de pesticide este de 1/// p3n% la 1/./// de "ri c"ncentra$ia acest"ra +n ap%. Hulte $%ri *i4au elab"rat n"r(ele de calitate a apei privind c"ncentra$ia ad(isibil% de pesticide. '"n$inutul +n (etale grele este (ai (ic +n 1ele*teele piscic"le dec3t +n (arile r3uri sau gurile de v%rsare ale acest"ra +n (are. N"r(ele ad(isibile sunt destul de largi pentru (ercur2 de e=.: /21 (gKGg +n 'e1"sl"vacia *i 12) (gKGg +n N"rvegia. Haj"ritatea $%ril"r eur"pene au n"r(ele (a=i(e ad(isibile cuprinse +ntre /2) *i 1 (gKGg. Msurarea calitii apei7 I(p"rtan$% practic% pentru piscicult"ri are (%surarea transparen$ei apei cu discul Secc1i +n 1ele*teele +n care particulele argil"ase nu sunt i(p"rtante. Se c"nsider% c% val"area transparen$ei (ai (ic% de / c( +nsea(n% de>v"ltarea e=cesiv% a planct"nului *i e=ist% peric"lul de>"=igen%rii apei2 +ntre /4,/ c( +nsea(n% de>v"ltarea "pti(a a planct"nului cu e#ect p">itiv (a=i( asupra pr"ductivit%$ii piscic"le naturale *i (ai (are de ,/ c( +nsea(n% un (ediu s%rac +n planct"n *i e=ista peric"lul de>v"lt%rii (acr"#itel"r. Deter(inarea principalil"r para(etri calitativi se #ace2 #"arte "perativ2 +n teren cu " ga(% larg% de aparate pentru: "=igen2 pJ2 a>"t2 #"s#"r2 duritate etc. 0reci>ia acest"r deter(in%ri nu este +nt"tdeauna c"respun>%t"are. Anali>ele de lab"rat"r au un grad de preci>ie #"arte ridicat2 dar cer respectarea un"r n"r(e stricte privind prelevarea2 c"nservarea *i prelucrarea pr"bel"r. 2.2. Biocenoza. ;Di"cen">ele2 ca siste(e bi"l"gice de nivel supraindividual2 c"nstau dintr4un ansa(blu de p"pula$ii (ai (ult sau (ai pu$in di#erite speci#ic2 ce "cup% un anu(it spa$iu2 bi"t"p *i a c%r"r interac$iune cu (ediul abi"tic c"ndi$i"nea>% circuitul de substan$% pe sea(a ap"rtului e=tern de energie5. 8rupele de "rganis(e care c"(pun bi"cen">ele acvatice se clasi#ic% dup% (ai (ulte criterii. @n #unc$ie de >"na "cupat% +n bi"t"pul acvatic ave(: 0elag"s #"r(at din "rganis(e care tr%iesc +n (asa apei. Se subclasi#ic% +n:

4 neust"n2 "rganis(e care tr%iesc +n pelicula super#icial% a apei. Se c"nstituie din bacteri"neust"n2 #it"neust"n *i >""neust"nM 4 pleust"n2 plante *i ani(ale par$ial sau t"tal e(erseM 4 planct"n2 "rganis(e care2 +n (aj"ritatea l"r2 #l"tea>% +n (asa apei. Se c"nstituie din bacteri"planct"n2 #it"planct"n *i >""planct"nM 4 nect"n2 "rganis(e apar$in3nd regnului ani(al: pe*ti2 a(#ibieni2 reptile etc. care au (i*c%ri pr"prii +n (asa apei. Dent"s #"r(at din "rganis(e care tr%iesc pe sau +n sedi(ent. Se subclasi#ic% +n: 4 epibent"s2 "rganis(e care tr%iesc la inter#a$a sedi(ent4ap%M 4 end"bent"s2 "rganis(e care tr%iesc +n sedi(ent. A(bele #"r(a$iuni sunt c"nstituite din grupele: bacteri"bent"s #it"bent"s >""bent"s

0eri#it"n #"r(at din "rganis(e care ader% la un substrat2 altul dec3t sedi(entul. @n 1ele*tee substratul este c"nstituit2 +n cea (ai (are parte2 din tijele sub(erse ale plantel"r acvatice. @n general2 are " structur% c"(plet%2 c"nstituit% din pr"duc%t"ri2 c"nsu(at"ri *i reduc%t"ri. Este una din sursele de 1ran% a (aj"rit%$ii pe*til"r +n stadiul juvenil2 dar *i a un"r specii de pe*ti +n peri"ada (aturit%$ii. @n #unc$ie de r"lul pe care +l au +n ec"siste(ul acvatic2 grupele de "rganis(e se clasi#ic% +n: 0r"duc%t"ri pri(ari2 c"nstitui$i din plante ver>i2 bacterii #"t"sinteti>ante *i bacterii c1e("sinteti>ante. '"nsu(at"ri pri(ari 6erbiv"ri72 secundari 6carniv"ri7 *i ter$iari 6r%pit"ri72 "(niv"ri. Reduc%t"ri2 c"nstitui$i din bacterii *i ciuperci. Ia>urile *i 1ele*teele #"l"site +n piscicultur% c"nstituie ec"siste(e acvatice te(p"rare2 de"arece +n anu(ite peri"ade ale anului sunt g"lite. Jidr"bi"cen">ele e=istente +n aceste ec"siste(e au caracteristici care le de"sebesc de cele e=istente +n lacuri *i b%l$i. 8rupele principale de "rganis(e care c"nstituie 1idr"bi"cen">ele din 1ele*tee apar$in ta="n"(ic de: @ncreng%tura Bacteriophyta 4 Dacterii 6cca. 1/// de specii7. Sunt "rganis(e cu structur% celular% #"r(ate din (e(bran%2 cit"plas(% *i aparat nuclear 6nucle"id7. Dacteriile repre>int% *i " i(p"rtant% surs% de 1ran% at3t pentru >""planct"n c3t *i pentru pe*ti2 at3t +n stadiul juvenil c3t *i la (aturitate 6c3nd sunt c"nsu(ate +(preun% cu substraturile acest"ra7. @ncreng%tura Cyanophyta 4 Algele albastre ur(ea>% #il"genetic bacteriil"r. Sunt plante cu celule #%r% nucleu individuali>at2 unicelulare sau #"r(ea>% c"l"nii pluricelulare care p"t avea #"r(a #ila(ent"as%2 la(elar%2 gl"bul"as% etc. Algele albastre sunt inde>irabile +n ec"siste(ele acvatice dat"rit% e#ectel"r n"cive pe care le induce pre>en$a l"r. Substan$ele t"=ice pe care le c"n$in in1ib%
1-

de>v"ltarea #it"planct"nului2 pr"v"ac% ("artea un"r "rganis(e >""planct"nice 6Daphnia2 de e=.72 pr"v"ac% int"=ica$ii la pe*ti2 dau (ir"s nepl%cut apei *i pe*til"r *i creea>% de>ec1ilibre i(p"rtante +n c"ncentra$ia "=igenului *i di"=idului de carb"n s"lvite +n ap%. Sunt pre>ente +n ("d #recvent +n 1ele*tee repre>entan$i ai genuril"r: Oscillatoria2 Ana aena, !i"ularia, #ostoc, Aphanizomenon etc. @ncreng%tura $uglenophyta 4 !lagelatele cuprind plante unicelulare alc%tuite din (e(bran%2 cit"plas(%2 nucleu2 cr"(at"#"ri2 stig(%2 ble#ar"blast *i #lagel2 ca "rgan l"c"("t"r. @ncreng%tura Chrysophyta 4 Alge aurii. 'uprinde plante uni *i pluricelulare alc%tuite din (e(bran%2 cit"plas(% *i nucleu2 bine individuali>at. Se caracteri>ea>% prin pre>en$a vacu"lei +n celul%. @ncreng%tura Pyrrophyta 4 Din"#lagelatele cuprind plante unicelulare2 e=clusiv aut"tr"#e2 #"t"sinteti>ante2 pri(ele +n "rdine #il"genetic% ce au ca pr"dus de asi(ila$ie a(id"nul *i pic%turi de ulei. @ncreng%tura Chlorophyta 4 Alge ver>i. Sunt plante e=clusiv aut"tr"#e2 #"t"sinteti>ante2 situate la un nivel superi"r de "rgani>are +n ev"lu$ia (ateriei "rganice vii. Sunt at3t specii unicelulare2 c3t *i specii pluricelulare2 cu #uncti"nalitate c"(ple=%.. Algele ver>i repre>int% grupul de "rganis(e cel (ai i(p"rtant din punct de vedere tr"#ic dat"rit% pre>en$ei nu(er"ase2 vite>ei de (ultiplicare *i e#ectel"r bene#ice induse +n ec"siste(. Ele au r"luri (ultiple: ca pr"duc%t"ri pri(ari trans#"r(% energia s"lar% *i nutrien$ii (inerali +n (aterie "rganic% vie2 repre>int% sursa de 1ran% cea (ai i(p"rtant% at3t pentru "rganis(e >""planct"nice2 c3t *i pentru t"ate speciile de pe*ti +n stadiul larvar *i p"stlarvar2 iar pentru unele specii de pe*ti *i la (aturitate2 reglea>% c"ncentra$ia +n "=igen s"lvit a apei2 dup% ("arte *i sedi(entare servesc drept 1ran% pentru #auna detritiv"r%2 red3nd ec"siste(ului substan$ele (inerale ini$iale etc. @ncreng%tura Angiospermatophyta este repre>entat% +n ec"siste(ele acvatice de (acr"#ite e(erse2 sub(erse *i plutit"are. De>v"ltarea ("derat% a (acr"#itel"r are un r"l bene#ic pentru ec"siste(ul acvatic dat"rit% c"ndi$iil"r bune "#erite pentru de>v"ltarea "rganis(el"r #it"#ile. De>v"ltarea e=cesiv% a acest"ra c"ntribuie la +nr%ut%$irea evident% a c"ndi$iil"r de (ediu. @n ec"siste(ele acvatice te(p"rare I 1ele*tee sau ia>uri g"lite anual I de>v"ltarea (acr"#itel"r este nese(ni#icativ% sau epis"dic%. @ncreng%tura Protozoa. 0r"t">"arele sunt repre>entate de un grup de "rganis(e care #ac leg%tura ev"lutiv% +ntre regnul vegetal *i regnul ani(al2 e=ist3nd puncte de vedere divergente +ntre b"tani*ti *i >""l"gi. @ncreng%tura Plathelminthes 4 vier(ii la$i 4 cuprinde cca. 12..// de specii. @ncreng%tura #emathelminthes2 cuprinde repre>entan$i cu c"rpul cilindric sau #ili#"r( cu lungi(e cuprins% +ntre c3teva >eci(i de (ili(etru *i peste un (etru2 cu si(etrie bilateral%.

1)

@ncreng%tura Mollusca clasele cuprinde cca. 1//./// de specii actuale din care +n 1ele*tee se +nt3lnesc d"ar c3teva. @ncreng%tura Anelida cuprinde cca. 8..// de specii.. @ncreng%tura Arthropoda nu(%r% peste 1.///./// de specii *i este bine repre>entat% +n (ediul acvatic dulcic"l. @ncreng%tura %erte rata. Av3nd +n vedere2 pe de " parte2 aria e=tre( de vast% a cun"*tin$el"r privind repre>entan$ii vertebratel"r acvatice *i sarcina e=tre( de di#icil% de a c"ndensa +ntr4un te=t scurt aceste cun"*tin$e *i pe de alt% parte #aptul c% nu interesea>% +n acest capit"l in#"r(a$ii privind ("r#"l"gia e=tern%2 ("r#"l"gia intern% sau bi"l"gia speciil"r2 v"( enu(era repre>entan$ii vertebratel"r care #ac parte din 1idr"bi"cen">ele speci#ice cresc%t"riil"r de pe*ti 2.3. Relaiile dint e ! upele de o !ani"#e din $ele%tee %i in&luena lo a"up a #ediului Dacteriile particip% la desc"(punerea (ateriei "rganice ("arte *i sunt utili>ate ca 1ran% de nu(er"ase "rganis(e planct"nice2 bent"nice *i c1iar de c%tre pe*ti. !it"planct"nul este de 1/41) "ri (ai abundent +n 1ele*teele #ertili>ate dec3t +n lacurile naturale. Trebuie subliniat #aptul c% 1ele*teele #urajate au c"ndi$ii si(ilare 1ele*teel"r #ertili>ate. Diat"(eele *i 'l"r"#iceele au e#ecte p">itive asupra ec"siste(ului acvatic Bite>a l"r de (ultiplicare #iind #"arte (are *i +n cre*terea *i de>v"ltarea l"r #"l"sind a>"tul "rganic *i (ineral2 c"ntribuie la aut"epurarea (ediului. De>v"ltarea e=cesiv% a acest"r alge are l"c +n lipsa (aril"r c"nsu(at"ri I #"r(ele (ari de >""planct"n *i pe*tii #it"planct"n"#agi I are ca ur(are " s%r%cire a (ediului +n a>"t *i sedi(entarea un"r cantit%$i #"arte (ari de alge ("arte care intr% +n desc"(punere sub ac$iunea bacteriil"r2 cu un c"nsu( apreciabil de "=igen2 ceea ce creea>% c"ndi$ii #av"ri>ante de>v"lt%rii algel"r albastre. Algele albastre au tendin$a de a se de>v"lta c3nd algele ver>i sunt +n declin *i au capacitatea de a se adapta la c"ndi$ii ne#av"rabile de (ediu. Haj"ritatea speciil"r de alge albastre nu sunt c"nsu(ate nici de >""planct"n *i nici de pe*ti. 0re>en$a l"r accentuea>% starea de degradare a (ediului2 perturb3nd seri"s regi(ul ga>"s al apei *i p"ate induce as#i=ierea p"pula$iil"r piscic"le. H"artea *i sedi(entarea acest"r alge au ca ur(are accentuarea pr"cesel"r c1i(ice *i bi"l"gice de degradare2 cu c"nsu( de "=igen. F""planct"nul. Dac% lu%( +n c"nsidera$ie i(p"rtan$a pentru piscicultur% a >""planct"nului2 distinge( d"u% grupe (ari: 4 !"r(ele (ari2 c"nstituite +n principal din crustacee din #a(ilia 'lad"cerel"r 6 Daphnia magna, Daphnia pule& etc.7M

1,

4 !"r(ele (ici2 c"nstituite +n principal din alte specii de 'lad"cere 6 Daphnia longispina, Bosmina longirostris etc.72 '"pep"de2 R"ti#eri *i stadiile juvenile ale #"r(el"r >""planct"nice (ari. Jrana >""planct"nului este c"nstituit% din particulele a#late +n suspensie +n ap%: #it"planct"n2 detritus *i bacterii. 'apacitatea de #iltrare depinde +n pri(ul r3nd de (%ri(ea "rganis(ului. 9n e=e(plar de Daphnia magna (atur% #iltrea>% >ilnic )/48/ (l. ap%M +ntr4" "r% c"nsu(a cca. 1/./// e=e(plare de alge ver>i. E=e(plarele (ici au capacitatea de #iltrare (ult (ai (ic% *i nu(%rul l"r (are nu c"(pensea>% aceast% de#icient%. De aceea rolul hotr'tor (n limitarea proliferrii algelor (ntr)un ecosistem ac"atic (l au organismele zooplanctonice mari *sau populaiile de pe+ti fitoplanctonofagi dimensionate corespunztor, +i nu populaiile zooplanctonice mici. Dent"sul este c"nstituit din grupe de "rganis(e vegetale sau ani(ale2 care tr%iesc pe sau +n sedi(ent *i care sunt (icr"sc"pice sau (acr"sc"pice. Haj"ritatea au a#initate pentru (edii b"gate +n (aterii "rganice. Speciile de vier(i *i larve de insecte #"r(ea>% .) O din bi"(asa bent"nica. Erganis(ele bent"nice au d"u% r"luri principale +n ec"siste(ul acvatic: Accelerea>% circula$ia (ateriei +n ap%. Se *tie c% sedi(entul +n(aga>inea>% ./4&/O din #"s#"rul "rganic. '"ncentra$ia (a=i(% se g%se*te +n pri(ii ) c( de sedi(ent. La supra#a$a sedi(entului se de>v"lt% #it"bent"sul c"nstituit din alge (icr"sc"pice2 care pe de " parte utili>ea>% substan$ele (inerale din sedi(ent *i le trans#er% +n ur(%t"area verig% tr"#ic%2 iar pe de alt% parte +(b"g%$esc >"na +n "=igen "#erind c"ndi$ii bune activit%$ii bacteriil"r nitri#icante. Nevertebratele #av"ri>ea>% prin activitatea l"r sc1i(bul de (inerale +ntre sedi(ent *i ap%2 "("geni>ea>% sedi(entul *i c"nsu(% " bun% parte din (ateriile sedi(entate. Servesc drept 1ran% pentru (ulte specii de pe*ti. 9nii aut"ri c"nsider% c% +n 1ele*teele p"pulate cu crap pentru pr"duc$ii se(iintensive *i intensive2 r"lul >""bent"sului +n nutri$ia crapului are " "arecare se(ni#ica$ie d"ar +n peri"ada de pri(%var%M spre s#3r*itul peri"adei de cre*tere #"r(ele >""bent"nice se g%sesc +n cantit%$i neglijabile sau c1iar dispar . Aceasta2 +n principal2 pentru c% de>v"ltarea l"r este se>"nier% *i ti(pul de regenerare este #"arte lent. 0"pula$iile piscic"le au " in#luen$% direct% asupra c"(p"nen$ei *i abunden$ei "rganis(el"r planct"nice *i bent"nice dintr4un 1ele*teu *i prin asta in#luen$ea>% direct2 une"ri negativ2 calitatea (ediului acvatic. Alevinii speciil"r de pe*ti cultiva$i sunt e=clusiv planct"n"#agi. @n peri"ada res"rb$iei sacului vitelin c"nsu(a in#u>"ri2 ap"i r"ti#eri *i ulteri"r #"r(e juvenile *i (ature de clad"cere. 0uii de pe*te2 +n special de ciprinide2 c"nsu(% #it"planct"n2 >""planct"n *i >""bent"s. 0e*tii adul$i2 +n special ciprinidele2 au " 1ran% di#erit%. 'rapul c"nsu(% "rganis(e >""planct"nice (ari2 >""bent"s *.a. 'rapul argintiu c"nsu(% #it"planct"n2 dar *i #"r(e (ici de >""planct"n. N"vacul c"nsu(% +n ("d special >""planct"n.
1.

!"r(ele (ari de >""planct"n sunt eli(inate rapid din 1ele*teu. 9n crap de

ani c"nsu(a +n

2- "re cca. 8/./// e=e(plare de Dap1nia. 9n crap de 2 ani 6 // gKe=.7 a c"nsu(at 1//./// e=e(plare de Dap1nia +n & >ile. 9n crap de un an 612 gKe=.7 a c"nsu(at 1//./// e=e(plare de Dap1nia +n 1& >ile. 0"pularea 1ele*teel"r cu crap c"nduce *i la " di(inuare i(p"rtant% a nu(%rului de "rganis(e >""bent"nice2 a*a cu( a( (en$i"nat ceva (ai +nainte. 'rapul argintiu2 cun"scut ca #it"planct"n"#ag2 este *i un (are c"nsu(at"r de #"r(e >""planct"nice (ici. La densit%$i (ari2 induce " reducere de 1/ "ri a >""planct"nului. @n principiu2 #en"(enele bi"l"gice d"(inante +ntr4un 1ele*teu #urajat2 p"pulat cu crap2 sunt ur(%t"arele: crapul #urajat evacuea>% cantit%$i apreciabile de dejec$ii care deter(in% de>v"ltarea #l"rei bacterieneM +n decursul a ,48 s%pt%(3ni c"nsu(% *i (aj"ritatea #"r(el"r >""planct"nice (ari *i >""bent"nice. Algele ver>i intr% +ntr4" peri"ad% de de>v"ltare rapid%2 s%r%cesc (ediul +n a>"t 6"rganic *i (ineral72 ("r #"arte rapid *i sedi(entea>%M ast#el2 deter(in% pe de " parte de>v"ltarea e=cesiv% a (icr"#l"rei bacteriene *i pe de alt% parte2 de>v"ltarea algel"r albastre. Activitatea bacteriil"r are l"c cu un c"nsu( (are de "=igen2 iar respira$ia n"cturn% a algel"r albastre de>v"ltate e=cesiv 6;+n#l"rirea apei57 accentuea>% de>"=igenarea apei p3n% la li(ite letale pentru pe*ti. Ast#el crapul prin c"nsu(area #"r(el"r >""planct"nice (ari a#ectea>% direct ec1ilibrul ec"l"gic al ec"siste(ului acvatic2 induc3nd de>ec1ilibre grave +n unii para(etri de calitate a (ediului. -re uie a"ut permanent (n "edere c marii consumatori de o&igen sunt acteriile, nu pe+tii sau alte grupe de organisme. @n c"nclu>ie2 piscicult"rii trebuie s% cun"asc% bine (ecanis(ele bi"l"gice care ac$i"nea>% +ntr4un 1ele*teu2 (ai ales la nivelul (icr""rganis(el"r *i ac$iunile care se e=ercit% +ntre grupele de "rganis(e2 pe de " parte *i +ntre bi"cen">e +n t"talitatea l"r *i (ediul acvatic2 pe de alt% parte. Aceast% cun"a*tere este necesar% pentru a se evita er"rile +n gesti"narea ec"siste(ului acvatic te(p"rar2 er"ri de gesti"nare ce p"t ajunge p3n% la c"nsecin$e grave2 inclusiv ("rtalit%$i +n e#ectivul piscic"l. De "bicei2 ("rtalit%$ile se dat"rea>% lipsei "=igenului2 iar aceasta2 +n cea (ai (are parte2 se dat"rea>% c"nsu(ului prin activitatea bacteriil"r. H%surile bi"te1n"l"gice luate trebuie s% ur(%reasc% per(anent di(inuarea cantit%$il"r de (aterii "rganice ("arte ce p"t apare epis"dic +n ec"siste(. De ase(enea2 se i(pune luarea (%suril"r de aerare a apei2 cel pu$in +n situa$iile de cri>%. Din p%cate nu e=ist% " s"lu$ie e#icient% *i ie#tin% pentru a bl"ca de>v"ltarea e=cesiv% a algel"r albastre. 2.'. P oducia %i p oductivitatea eco"i"te#elo acvatice Ec"siste(ele acvatice au la ba>a structurii tr"#ice plantele ver>i care au capacitatea de a trans#"r(a energia s"lar% +n energia leg%turil"r c1i(ice ale substan$el"r "rganice vii pr"duse prin #"t"sinte>%. 0r"duc$ia pri(ar% brut% repre>int% cantitatea de energie asi(ilat% de plante +n pr"cesul #"t"sinte>ei. 0r"duc$ia pri(ar% net% repre>int% cantitatea de energie st"cat% sub #"r(% de substan$%
18

"rganic% vie. Di"(asa repre>int% cantitatea de substan$% "rganic% acu(ulat% +ntr4" peri"ad% de ti(p *i e=istenta la un ("(ent dat. 0r"ductivitatea pri(ar% repre>int% cantitatea de (aterie "rganic% vie acu(ulat% +ntr4" unitate de ti(p pe " unitate de supra#a$%. 0r"ductivitatea pri(ar% a ec"siste(ului acvatic este deter(inat% direct de val"area #act"ril"r de in#luen$% bi"tici *i abi"tici *i ca val"are real% este dat% de re>ultanta interac$iunii tutur"r c"(p"nentel"r bi"cen"tice. 0r"duc$ia pri(ar% net% reali>at% +ntr4un ec"siste( este utili>at% ca surs% de energie la nivelele tr"#ice ur(%t"are: direct pentru #it"#agi *i indirect pentru c"nsu(at"ri secundari de "rdin 1 sau 22 c"nduc3nd la ceea ce nu(i( pr"duc$ia secundar%. Trans#erul de energie de la un nivel tr"#ic in#eri"r spre ur(%t"rul nivel tr"#ic se #ace cu pierderi (ari de energie cau>ate de +ntre$inerea #unc$iil"r (etab"lice ale #iec%rui "rganis(. Sc%derea pr"duc$iei nete2 p"rnind de la nivelul pr"duc%t"ril"r pri(ari c%tre nivelele tr"#ice superi"are2 este (are. @n ec"siste(ele acvatice c"ntr"late I ia>uri *i 1ele*tee I cun"a*terea tutur"r aspectel"r legate de pr"ductivitatea bi"l"gic% pri(ar%2 inclusiv a nivelului pr"ductivit%$ii piscic"le2 are " (are i(p"rtan$% practic%. 0r"ductivitatea piscic"l% repre>int% p"sibilitatea unui ec"siste( acvatic I ap% curg%t"are2 ia>2 1ele*teu etc.4 de a pr"duce bi"(asa piscic"l% la anu(ite val"ri cun"scute a c"(p"nentel"r bi"tice *i abi"tice. Nivelul pr"ductivit%$ii piscic"le este deter(inat de capacitatea bi"genic% 6D72 de#init% ca e=presie a val"rii nutritive a apei pentru pe*ti *i de un nu(%r de #act"ri de pr"ductivitate 6Q72 bi"tici *i abi"tici 6specia de pe*te2 v3rsta pe*til"r2 te(peratura apei2 pJ4ul apei etc.7. 0r"ductivitatea piscic"l% t"tal% repre>int% su(a pr"ductivit%$ii piscic"le naturale2 a pr"ductivit%$ii induse prin ad(inistrarea de +ngr%*%(inte 6"rganice *i (inerale7 *i a pr"ductivit%$ii atribuite #urajel"r.

1&

CAPITOLUL III CIPRINICULTURA


3.1. (ene alit)i 'iprinicultura de#ine*te activitatea de cre*tere c"ntr"lat% a speciil"r de pe*ti din #a(ilia 'Rprinidae *i este una din c"(p"nentele de ba>% ale acvaculturii. L"cul i(p"rtant al cipriniculturii +n cadrul acvaculturii este dat de cantitatea (are de ciprinide reali>ata +n cresc%t"rii2 nu(%rul de specii2 resursele tr"#ice naturale val"ri#icate2 plasticitatea *i re>isten$a la c"ndi$iile de (ediu2 val"ri#icarea bun% a #urajel"r2 calitatea ali(entar% a c%rnii *i pre$ul de c"st redus. Activitatea de cre*tere a ciprinidel"r are e#ecte +n plan s"cial2 ec"n"(ic *i ec"l"gic I(p"rtanta s"ciala este de("nstrata de: r"lul indeplinit in asigurarea securitatii ali(entare a "a(enil"r crearea de l"curi de (unca in activitatea de ba>a (ai ales in >"ne rurale2 de#av"ri>ate dar si c"(ple(entare 2 in a("nte 6 agricultura2 industria #urajel"r2 c"nstructii 1idr"te1nice 2 industria utilajel"r te1n"l"gice2 etc.7 si in aval 6transp"rturi 2 industria de prelucrare a pestelui 2 c"(ert 2 etc.7 c"nsu(ul de pe*te +(bun%t%$e*te starea de s%n%tate a "a(enil"r. veniturile t"tale reali>ate care c"ntribuie la cre*terea 0ID I ului na$i"nal veniturile virate la bugetul statului veniturile asigurate salaria$il"r care creea>% c"n#"rtul necesar #a(iliil"r acest"ra. supra#e$ele u(ede c"ntribuie la crearea *i stabili>area unui (icr"cli(at #av"rabil +n >"na l"r de in#luen$%2 activit%$il"r u(ane pe*tele reduce gradul de eutr"#i>are al apei trans#"r(3nd cantit%$i i(p"rtante de (aterie "rganic% vie 6planct"n2 bent"s2 (acr"#ite7 sau ("art% 6detritus7 +n pr"tein% cu val"are nutritiv% ridicat%2 evacuat% din ec"siste(ul acvatic prin pescuit. La nivel ("ndial2 '1ina reali>ea>% cea (ai (are pr"duc$ie de ciprinide: cca 12.///./// t"ne +n anul 1&&& 68/ O din pr"duc$ia t"tal% de ciprinide7. @n Eur"pa2 #%r% 9RSS2 +n 1&8.2 pr"duc$ia t"tal% de pe*te de ap% dulce a #"st de -,,.&// t" din care ciprinide 1--.1// t" 6 1O7. @n R"(3nia pr"duc$ia de crap a "scilat +n peri"ada 1&./ I 1&8) +n li(itele 12.&// I 28. 2 t"2 (a=i( reali>at +n anul 1&.,. @n peri"ada 1&&/ I 2/// pr"duc$ia reali>at% din cre*terea ciprinidel"r +nregistrea>% un recul seri"s2 ajung3nd la cca 12./// I 1)./// t". 0r"duc$ia de crap a sc%>ut dra(atic ating3nd (ini(a de cca 1-// t" +n anul 1&&)2
2/

I(p"rtan$a ec"n"(ic% re>ult% din: -

I(p"rtan$a ec"l"gic% este evident%: -

0atri("niul piscic"l al R"(3niei este de )//. 4 pepiniere 4 ia>uri *i 1ele*tee 4 lacuri de acu(ulare 4 lacuri naturale *i b%l$i 4 incinte stu#"4piscic"le 3.2. *a#ilia C+p inidae

. 1a din care:

1).-&) 1a ././8 1a &&.-/8 1a 12.,,8 1a 2.,8 1a

'iprinidele sunt euriter(e2 #"r(ele adulte sup"rt3nd te(peraturi +n intervalul 14 ) "' dup% unii aut"ri. N"i a( c"nstatat ("rtalitatea +n (as% a ciprinidel"r dintr4un 1ele*teu +n care te(peratura apei a atins val"area de 12)"' . Sup"rt% varia$ii i(p"rtante *i #recvente ale te(peraturii apei. 'iprinidele cultivate sup"rt% bine varia$ii (ari ale c"n$inutului apei +n "=igen s"lvit. 9ne"ri2 varia$iile >ilnice ale "=igenului s"lvit2 vara2 +n peri"ade de +n#l"rire a apei2 sunt de p3n% la 8 (g K l. De ase(enea2 +n anu(ite c"ndi$ii2 sup"rt% pe peri"ade de (ai (ulte "re 6vara7 sau >ile 6iarna7 c"ncentra$ii ale "=igenului s"lvit de nu(ai /2) I 1 (g K l. Bal"area pJ4ului apei p"ate "scila +ntre ) *i & #%r% a pr"v"ca ("rtalitate. Regi(ul ali(entar este divers2 cuprin>3nd apr"ape t"ate nivelele tr"#ice din 1ele*tee: detritus2 bacterii2 >""bent"s2 #it"planct"n2 >""planct"n2 (acr"#ite *i2 +n situa$ii rare2 c1iar pe*ti. @n 1&., a( c"nstatat +ntr4un 1ele*teu de cre*tere vara I 6cu supra#a$a de 18 1a7 un #en"(en de canibalis( e=tins2 la e=e(plarele de crap cu greutatea (edie de 1//412/ g K e=. 6(aj"ritatea p"pula$iei piscic"le avea greutatea (edie de )41/ g K e=.79 +n intestinul e=e(plarel"r canibale a( g%sit cate 14 e=. pui (ici de crap. Lungi(ea intestinului este de p3n% la 1) "ri lungi(ea c"rpului. Rit(ul de cre*tere di#er% +n #unc$ie de specie2 respectiv v3rst% *i nivelul nutri$iei. @n general2 greut%$ile (edii +nregistrate sunt de 2/4-/ gKe=. la vara I2 1)/42)/ gKe=. la vara a II4a *i ,//41/// gKe=. la vara a III4a. La nivel ("ndial2 ciprinidele cuprind un #"arte (are nu(%r de specii *i +n cadrul #iec%rei specii un #"arte (are nu(%r de indivi>i. 9nii aut"ri c"nsider% c% +n apele c"ntinentale 612,/// G( 7 tr%iesc -1 O din speciile de pe*ti2 +n ti(p ce +n (%ri *i "ceane 612 2 (iliarde G( 7 tr%iesc )& O din specii. Nu(%rul (ediu de indivi>i al #iec%rei specii este de 11. (iliarde +n (ediul (arin *i 8 (ili"ane S 8 (iliarde +n ape dulci. B"lu(ul de ap% care revine unui e=e(plar este de 12) I 1.)//( +n apele c"ntinentale *i 11. // ( +n apele (arine. 'iprinidele repre>int% la nivel gl"bal 2/ O din speciile e=istente +n apele c"ntinentale *i apr"ape )/ O +n Eur"pa *i Asia. 0r"duc$ia de ciprinide la nivel ("ndial dep%*e*te , (ili"ane de t"ne 6sal("nidele repre>int% cca. /2, (ili"ane t"ne72 cele (ai cultivate #iind speciile +nt3lnite *i +n R"(3nia.
21

Cyprinus carpio L.6crap c"(un7 'rapul tr%ie*te +n ape dulci2 c"ntinentale2 une"ri +n ape u*"r sal(astre. Reparti$ia ge"gra#ic% este e=tre( de e=tins%2 +nt3lnindu4se +n t"ate c"ntinentele. @n ("d natural2 crapul c"(un se +nt3lne*te +n Eur"pa2 Asia2 A#rica *i lipse*te din A(erica de N"rd2 A(erica de Sud2 Hadagascar *i Australia2 aici #iind acli(ati>at +n sec. AIA4AA. @n R"(3nia2 crapul s%lbatic se +nt3lnea +n t"ate apele interi"are p3n% la altitudinea de -)/ (. '"ndi$iile cele (ai bune pentru repr"ducere *i cre*tere le "#ereau b%l$ile per(anente din >"na inundabil% a Dun%rii *i Delta Dun%rii. 'rapul este pu$in e=igent #a$% de calitatea apei. 'antitatea "pti(% de "=igen s"lvit +n ap% este de )4. (gKl2 (ini(a este de 24 (gKl2 supravie$uie*te la 1 (gKl *i c"ncentra$ia letal% este de /214/2) (gKl. 'rapul s%lbatic c"nsu(% 1/4-)2 (g E2KGgK"ra2 crapul de cultur% 8alitia 22/42,/ (gKGgK"ra *i crapul de cultur% Lausit>2 1&24221 (gKGgK"ra. Sup"rt% varia$ii (ari ale "=igenului (ai ales vara2 +n peri"ada de +n#l"rire a apei. Este t"lerant la varia$ii ale pJIului +n li(itele val"ril"r )4&2 dar este sensibil la c"ncentra$ii (ici de a("niac sau a>"ti$i. 'rapul tr%ie*te +n ape cu te(peraturi cuprinse +ntre 1 *i ) "'2 se 1r%ne*te +ncep3nd de la )4&"' dup% unii aut"ri sau c1iar de la
"

' dup% al$i aut"ri2 se repr"duce la 1,418"' *i se de>v"lt% "pti( +n

intervalul 2,42."' sau c1iar /"'. 'a ur(are a cercet%ril"r e#ectuate *i a e=perien$ei pers"nale2 se p"ate spune c% intervalul ter(ic "pti( de cre*tere a crapului este de 1842, "'2 te(peraturile (ai (ari c"nduc3nd la situa$ii care p"t sc%pa de sub c"ntr"l dat"rit% +n pri(ul r3nd vite>ei (ari cu care se des#%*"ar% pr"cesele c1i(ice *i bi"l"gice din 1ele*teu2 cu c"nsu( (are de "=igen. A*a cu( a( (ai (en$i"nat2 se p"t +nregistra ("rtalit%$i +n (as% la te(peraturi ale apei (ai (ari de 1 "' la rasele sau liniile de crap l"cale. Atunci c3nd te(peratura apei scade sub 1/"'2 activitatea crapului se reduce c"nsiderabil2 iar la te(peraturi (ai (ici de .48"' intr% +n repa"sul de iarn% 61ibernare7. @nt"tdeauna crapul +*i ;c"nstruie*te5 a*a4>ise ;vetre de iernare5 s%pate +n (3l pe care nu le p%r%se*te +n t"t cursul iernii dec3t daca este +n peric"l. Repr"ducerea crapului are l"c pri(%vara la s#3r*itul lunii aprilie 4 +nceputul lunii (ai2 la te(peratura apei de 1,418"'. 9nii aut"ri (en$i"nea>% repr"duceri la te(peraturi ale apei de 1- 4 1,"' sau c1iar 1 41,"'. Ev"gene>a este in#luen$at% de te(peratura apei2 nivelul nutri$iei2 calitatea (ediului *i nu(%rul >ilel"r +ns"rite. 3.3. Si"te#e de c e%te e a cip inidelo 'iprinicultura p"ate #i clasi#icat% +n #unc$ie de nu(%rul de specii crescut2 caracteristicile c"nstructive ale spa$iului de cre*tere *i nivelul pr"duc$iei reali>ate pe unitatea de supra#a$% 6sau v"lu(7.
22

H"n"cultura repre>int% cre*terea unei singure specii +ntr4un spa$iu destinat acestui sc"p. Are avantaje: lipsa c"ncuren$il"r la 1ran%2 (aterialul piscic"l nu trebuie s"rtat2 pr"ductivitatea bun% la pescuit *i livrare *i de>avantaje: nu se val"ri#ic% t"ate nivelele tr"#ice2 cre*te nu(%rul 1ele*teel"r +n situa$ia +n care d"re*ti s% cultivi (ai (ulte specii2 s.a. H"n"cultura este rec"(andat%2 +n siste(ele clasice2 se(iintensive *i intensive la cre*terea puil"r *i este "bligat"rie la cre*terea intensiv% a pe*telui de c"nsu( *i la cre*terea superintensiv% pentru "rice categ"rie de v3rst%. 0"licultura repre>int% cre*terea (ai (ult"r specii de pe*ti +n acela*i spa$iu 61ele*teu2 ia>2 etc.7 . Are avantaje: val"ri#icarea (ai bun% a p"ten$ialului tr"#ic2 "#ert% diversi#icat% s"rti(ental adresata c"nsu(at"ril"r2 cre*terea pr"duc$iei cu acelea*i e#"rt u(an *i #inanciar *i de>avantaje: c"ncuren$% la 1ran% intre specii 2 necesar de #"r$% de (unc% supli(entar% la pescuitul de rec"lt%2 dep">ite supli(entare pentru parcarea pe*telui (ar#%. 0"licultura este rec"(andat% +n lacuri2 ia>uri *i unele 1ele*tee pentru pr"duc$ii e=tensive2 se(iintensive *i une"ri intensive. S"a1iil! '! *$!8 !$! industrial% p"t #i c"nstituite din lacuri2 ia>uri2 1ele*tee2 viviere #l"tabile *i instala$ii industriale ter("statate . Lacurile sunt ba>ine acvatice cu destina$ia principal% di#erit%: acu(ulare ap% p"tabil% sau industrial%2 atenuarea viituril"r2 iriga$ie2 energetic% *.a.2 caracteri>ate de supra#e$e *i ad3nci(i (ari. Lacurile din >"na c"linar% *i de *es sunt +nt"tdeauna #"l"site *i pentru piscicultur% 6ciprinicultur%7 spre de"sebire de lacurile din >"na ("ntan% +n care p"pula$ia piscic"l% este natural% *i d"ar +n pu$ine l"curi sunt #"l"site viviere #l"tabile pentru cre*terea sal("nidel"r. Ia>urile sunt ba>ine acvatice de i(p"rtan$% l"cal% cu destina$ii (ultiple: piscicultur%2 atenuarea viituril"r2 re>erv"are de ap% pentru ani(ale2 arare"ri cre*terea ra$el"r2 *.a. *i sunt caracteri>ate de supra#e$e (ici 6)41/ 1a7 *i (edii 62/4-/ 1a72 destul de rar ,/ I 1// 1a. Ad3nci(ea (a=i(% a apei este de 24- (. Jele*teele sunt ba>ine piscic"le speciale c"nstruite prin +ndiguirea unei supra#e$e plane. Jele*teele sunt #"l"site nu(ai pentru piscicultur% *i pu$ine2 a(plasate +n >"ne #av"rabile cli(atic2 pentru cre*terea "re>ului. Jele*teele au (%ri(i e=tre( de variabile2 de la )/ I 1// (p la c3teva sute de 1a sau c1iar (ai (ult. Ad3nci(ea (edie a apei este de 1224128 (2 arare"ri (ai (ult. Supra#a$a *i ad3nci(ea 1ele*teel"r este dictat% de destina$ia acest"r: cre*terea2 parcarea2 iernarea repr"duc%t"ril"r2 repr"ducere natural4dirijat%2 de>v"ltarea p"stlarvar%2 cre*terea vara I2 cre*tere vara II sau III2 parcare pe*te de c"nsu(2 iernare *i de carantin%. Bivierele #l"tabile sunt c"nstruc$ii speciale2 c"n#ec$i"nate din plas% ("ntat% pe #l"t"ri. 'aracteristicile te1nice ale plasei sunt di#erite dar2 +n ("d "bi*nuit se #"l"se*te plas% din (aterial sintetic2 tratat special pentru a i se c"n#eri elasticitate2 re>isten$% *i durabilitate. H%ri(ea "c1iului plasei se c"(and% +n #unc$ie de (%ri(ea pe*til"r care v"r #i crescu$i +n viviere. !l"t"rii sunt c"n#ec$i"na$i din (etal sau (ateriale sintetice. Di(ensi"narea l"r asigur% #l"tabilitatea ansa(blului
2

#"r(at din: #l"t"ri2 plas%2 plat#"r(% de acces2 plat#"r(% ad(inistrativ% *i ) I 1/ O din greutatea pr"duc$iei reali>ate. E vivier% #l"tabil% are (ai (ulte c"(parti(ente a c%r"r di(ensiuni sunt variabile dar nu (ai (ari de , = = 6L = l = 17 pentru ciprinicultur%. Bivierele #l"tabile se a(plasea>% pe lacuri care sunt caracteri>ate de ad3nci(i (ari2 v"lu(e (ari de ap% tran>itat% *i care nu sunt #"l"site ca re>erv"are de ap% p"tabil%. 0r"duc$iile reali>ate sunt de cel pu$in 1/ I 2/ GgK(.c.2 dar +n ("d "bi*nuit se reali>ea>% 1// Gg K ( . Instala$iile industriale 6ba>ine ter("statate7 #"l"site +n cre*terea pe*telui sunt c"nstituite din instala$ii c"(ple=e sc"ase de sub in#luen$a #act"ril"r e=terni si au in c"(p"nenta: instala$ii de preparare a apei te1n"l"gice2 ba>inul 6cel (ai adesea2 ba>inele7 de cre*tere a pe*telui2 instala$iile de ("nit"ri>are a calit%$ii (ediului *i instala$iile de epurare a apei evacuate. Siste(ele ("derne sunt asistate de calculat"are cu pr"gra(e speciale. Sunt d"u% pr"cedee de crescut pe*ti +n instala$ii industriale ter("statate: 4 siste(e cu ali(entare c"ntinu% 6SA'7 4 siste(e cu ap% recirculat% 6SAR7 Siste(ele cu ali(entare c"ntinu% sunt #"l"site +n >"ne cu surse de ali(entare cu debite (ari *i restric$ii di(inuate privind calitatea apei evacuate. Siste(ele cu ap% recirculat% sunt #"l"site +nde"sebi +n $%ri cu legisla$ie restrictiv% privind calitatea apel"r u>ate. Sc1e(atic siste(ele de cre*tere a ciprinidel"r 6*i a alt"r grupe de pe*ti7 p"t #i pre>entate ast#el: Lacuri E=tensiv%

Policultur

Iazuri Semiintensiv Heletee Intensiv

H"n"cultur%

Biviere Superintensiv% Da>ine ter("state

2-

'iprinicultura p"ate #i clasi#icata si dupa nivelul de intensi#icare a pr"ductiei pe unitatea de supra#ata sau v"lu( 2 ast#el : 4 0r"ductia e=tensiva se reali>ea>a e=clusiv pe ba>a pr"ductivitatii piscic"le naturale si p"ate #i de 1// I )// GgK1a 4 0r"ductia se(iintensiva se reali>ea>a pe ba>a pr"ductivatatii piscic"le naturale sti(ulata prin ad(inistrarea de ingrasa(inte 6"rganice si (inerale 7 si a(enda(ente si a 1ranei supli(entare de calitate slaba 6 g">uri si sparturi de cereale 7 sau (edie 6 a(estec de cereale (acinate si sr"turi dar #ara c"(p"nente pr"teice de "rigine vegetala sau ani(ala2 pre(i=uri vita(in"4(inerale2 s.a. 7. 0r"ductia se(iintensiva este cuprinsa in intervalul )// I 2./// GgK1a. 4 0r"ductia intensiva se reali>ea>a in c"nditii te1nice de"sebite2 care insea(na : 4 interdictia ad(inistrarii de ingrasa(inte "rganice sau (inerale aplicarea un"r pr"ceduri severe de preventie i1ti"pat"l"gica p"pularea cu e=e(plare de aceeasi (ari(e (entinerea "=igenului s"lvit la val"ri (ini(e de ) (gKl #"l"sirea #urajel"r granulate de calitate #"arte buna ("nit"ri>area >ilnica a p"pulatiei piscic"le si a (ediului

0r"ductiile de 2./// I 2/./// GgK1a sunt c"nsiderate pr"ductii intensive 4 0r"ductii superintensive sunt acele pr"ductii reali>ate in c"nditii te1nice de"sebite 2 (ai (ari de 2/./// GgK1a sau 2/ GgK(.c. 3.3.1. Cresterea crapului in monocultura Stabilirea nu(arului de repr"ducat"ri L"tul de repr"duc%t"ri de crap necesari +ntr4" cresc%t"rie este di(ensi"nat pe ba>a ur(%t"arel"r criterii : nu(%rul *iKsau cantitatea de pui de " vara necesari2 pr"li#icitatea rasei 6liniei sau variet%$ii72 #elul repr"ducerii aplicate 6natural I dirijata sau arti#iciala 7 si c"ndi$iil"r te1n"l"gice l"cale. 0r"li#icitatea relativa te"retica a #e(elel"r de crap de cultura este de 1//./// I 12/./// icre pe Gil"gra( greutate c"rp"rala. !e(elele de crap selecti"nat au pr"li#icitatea de 1-/./// I 18/./// icre la 1 Gg. greutate c"rp"rala. In realitate 2 pr"li#icitatea este variabila si depinde de rasa 6 linie sau varietate 7 2 varsta si c"nditiile de viata. Rec"(and e#ectuarea studiil"r privind stabilirea pr"li#icitatii #e(elel"r de crap la #iecare crescat"rie sau ad"ptarea2 in calcule2 a pr"li#icitatii relative de 1//./// b"abe icra la 1 Gg. greutate c"rp"rala. 0r"centul de #ecundare la repr"ducerea natural I dirijata 2 in ca>ul #"l"sirii a d"i (asculi de buna calitate pentru #iecare #e(ela 2 este de ,/ O iar la repr"ducerea arti#icialal 2 ./ I 8/ O.
2)

0r"centul de ecl">are la repr"ducerea natural I dirijata este de -/ O2 iar la repr"ducerea arti#iciala este de ./ I &/ O. Supravietuirea de la stadiul de larva ecl">ata la pui 6 2/ >ile 7 este de )/ O in 1elestee si ,/ I 8/ O in statii de repr"ducere arti#iciala. Supravietuirea in pri(ul an de crestere este de -/ I ,/ O in 1elestee si 8/ I &/ O in viviere #l"tabile sau instalatii industriale 6 ba>ine ter("statate 7. 8reutatea (edie individuala 6T 7 reali>ata in 1elestee este de / I )/ gKe=. 6(ai rar ,/ I 8/ g K e=.7 si in viviere sau instalatii industriale 6 ba>ine ter("statate 7 este de 1)/ I 2// g K e=. 6(ai rar 2)/ g K e=.7. In practica piscic"la2 la nivelul te1n"l"giil"r actuale 62//)72 in c"nditii de 1elesteu2 #er(ierii reali>ea>a 1./// Gg pui de crap de " vara pentru #iecare #a(ilie #"l"sita la repr"ducere. :i- !2/-l-0ia $!"$-'%*!$ii /a %$al 'i$i;a ! la *$a" Di"te1n"l"gia repr"ducerii natural dirijate repre>int% un c"(ple= de pr"ceduri care2 aplicate2 c"nduc la "b$inerea descenden$il"r prin interven$ia direct% a "(ului +n "pti(i>area c"ndi$iil"r de (ediu2 alegerea ("(entului *i 1r%nirea sti(ulat% a descenden$il"r. Repr"ducerea2 ca #en"(en bi"l"gic2 are l"c +n c"ndi$ii naturale2 +n 1ele*tee c"ncepute si reali>ate special acestui sc"p. .ele+teele de reproducere sunt c"ncepute s% c"respund% cerin$el"r bi"l"gice ale crapului +n c"ndi$ii "pti(i>ate. 0rincipalele caracteristici te1nice sunt: supra#a$a "pti(% este de )//41./// (pM ad3nci(ea "pti(% /28412- ( pe plat#"r(% *i 12-422/ ( +n canalele dren"areM supra#a$a ac"perit% cu vegeta$ie peren% 2/ OM debitul de ali(entare: s% asigure u(plerea 1ele*teului +n (a=i( 12 "reM instala$ia de evacuare: s% asigure un debit (a=i( egal cu cel de ali(entare. 1. Dubisc1: au un canal dren"r peri(etral care +nc"nj"ar% " plat#"r(% +nierbat%. Este tipul de 1ele*teu de repr"ducere +nt3lnit cel (ai des +n R"(3nia. 2. J"#er: supra#a$a se +(parte +n >"na a("nte care "cup% 1 K din 1ele*teu *i are ad3nci(e #"arte (ic% 6 /4)/ c(7 *i >"na aval2 care are " ad3nci(e de /284122 (. . Q"UalsGi: +n plan l"ngitudinal supra#a$a este +(p%r$it% +n (ediana (ai pu$in ad3nc%2 +nierbat%. -. Acvares: au un canal dren"r #"arte bine individuali>at 6sec$iune trape>"idal% D P 8 (2 b P - (2 1 P /22 I /28 (7 cu panta pr"nun$at% "rientat% de la ali(entare 6/22(7
2,

Dup% c"ncep$ia de a(enajare2 sunt (ai (ulte tipuri de 1ele*tee de repr"ducere:

>"ne: d"u% dren"are

ad3nci2 destinate parc%rii #e(elel"r *i respectiv2 (asculil"r2 separate de " >"n%

spre evacuare 6/28 (72 a(enajarea plat#"r(el"r +ntr4" pant% uni#"r(% de la ba>a diguril"r spre dren"r *i ben>i +nierbate2 cu l%$i(ea de 22) (2 peri(etrale canalului dren"r si diguril"r. Pregtirea hele+teelor +n vederea repr"ducerii +ncepe i(ediat dup% g"lirea l"r 6+n anul precedent7 prin drenarea >"nel"r u(ede *i +ns%(3n$area cu ierburi perene a >"nel"r destinate acestui sc"p. '3nd substratul vegetal nu se de>v"lt% c"respun>%t"r2 se +ns%(3n$ea>% "r> +n luna aprilie. Supra#a$a t"tal% +nierbat% nu trebuie s% dep%*easc% 2/ O din supra#a$a 1ele*teului. Restul supra#e$ei se prelucrea>% (ecanic2 cu grap% cu discuri sau cultivat"r2 +n sc"pul distrugerii vegeta$iei2 +ngl"b%rii +n s"l a resturil"r vegetale2 a +ngr%*%(3ntului "rganic *i varului *i pentru aerarea s"lului. De>in#ec$ia 1ele*teului se #ace anual2 +n >"nele de b%ltire a apei2 cu cl"rur% de var2 1// gK (2. Sti(ularea pr"ductivit%$ii piscic"le naturale se reali>ea>% ac$i"n3nd asupra: substratului 6plat#"r(ei7: ad(inistrat 2/4-/ tK1a gun"i de grajd c"(plet #er(entat2 ad(inistrat 1./// Gg K1a var stins *i prelucrarea (ecanic% cu grapa cu discuri sau cultivat"r apei: ad(inistrat p3n% la -// GgK1a #3n2 /22 g K (c K >i dr"jdie de pani#ica$ie *i 1 gK ( K >i #%in% de pe*te. '"(baterea pr%d%t"ril"r *i r%pit"ril"r se "rgani>ea>% +naintea inund%rii. Se rec"(and% c"nstruirea unui gard u*"r din plas% vec1e 6de n%v"d7 sau din plase de stu# pentru a +(piedica p%trunderea br"a*tel"r *i ("ntarea te(p"rar% a unui gard electric standardi>at pentru a +(piedica p%trunderea vidrel"r. /nundarea hele+teelor de repr"ducere natural dirijat% se +ncepe atunci c3nd te(peratura apei are un trend c"nstant ascendent *i atinge val"area de 18/'. Inundarea 1ele*teel"r +n vederea repr"ducerii se #ace prin siste(e de #iltrare. Rec"(and%( #"l"sirea #iltrel"r paralelipipedice 6di(ensiunea calculat% +n #unc$ie de +nc%rcarea apei +n resturi vegetale *i substan$e care +n#und% #iltrul72 c"n#ec$i"nate din tabl% in"= per#"rata2 cu trei trepte de #iltrare:0 P , ((2 0 P (( *i 0 P 12/ (( 6"pti( /28 ((7. Popularea optim a hele+teelor de repr"ducere natural dirijat% cu repr"ducat"ri de crap se #ace cu 1/41) #a(. K 1a +n 1ele*tee din care nu p"t #i pescui$i repr"duc%t"rii dup% 2 (a=i( >ile de repr"ducere *i 2/4 / #a(. K 1a 61 #a(. la // I )// (p7 pentru 1ele*teele din care repr"duc%t"rii p"t #i pescui$i t"tal2 i(ediat dup% depunerea pantel"r. @n aceast% situa$ie trebuie ad(inistrat% 1rana natural% "b$inut% +n culturi dirijate *i 1ran% supli(entar% accesibil% alevinel"r. Rec"(and%( #"l"sirea l"turil"r de repr"duc%t"ri de aceea*i v3rst% dar ac"l" unde #e(elele sunt de v3rste di#erite2 "bligat"riu se p"pulea>% #iecare 1ele*teu cu #e(ele de aceea*i (%ri(eM +n ca> c"ntrar2 se "b$in pui cu variabilitate di(ensi"nal% (are. Neuni#"r(itatea (are a puil"r este cau>at% de ur(%t"rii #act"ri:
2.

v3rsta di#erit% a #e(elel"r #ace ca icrele s% aib% (%ri(i di#erite 6dia(etrul (a=i( al icrei este la #e(ele de 6,7 .48 6&7 ani7 *i cantitatea de substan$e lip"pr"teice destinate 1r%nirii e(bri"nului *i dep">itate +n sacul vitelin2 1r%nirii ulteri"are a larvei s% #ie di#erit. Acesta este un #act"r seri"s de di#eren$iere a cre*terii puil"r. v3rsta di#erit% a #e(elel"r #ace ca repr"ducerea l"r s% se #ac% la di#eren$e de ti(p de 1424 4- >ile. E di#eren$% de 24 >ile la ecl">are va c"nduce la " di#eren$% de 24 "ri (ai (are a unui pui #at% de altul. +n cre*terea industrial%2 +n interi"rul p"pula$iil"r nu(er"ase2 indivi>ii (ici v"r r%(3ne t"t (ai (ici iar indivi>ii (ari v"r cre*te t"t (ai (ari.

Bariabilitatea di(ensi"nal% accentuat%2 creea>% pr"ble(e (ari2 +n special #inanciare: pre$ul "b$inut este (ic2 i(aginea #ir(ei este deteri"rat%2 greutatea c"(erciali>abil% 61224128 Gg K e=7 se reali>ea>% +n sau - ani2 etc. !eproducerea crapului2 are l"c +n >iua a 24a2 a 4a *i eventual a -4a de la p"pulare2 +n special +n intervalele .4& a ( *i 1842/ p (. Haturarea c"(plet% a icrel"r depinde2 la aceea*i ras%2 de v3rst% *i starea #i>i"l"gic%. Repr"ducerea natural dirijat% este un (are spectac"l2 nu nu(ai pentru pr"#esi"ni*ti. !e(ela ur(at% #"arte +ndeapr"ape de 142 (asculi2 +n"at% +n >"na +nierbat%2 apr"ape de supra#a$a apei *i dup% un tur de recun"a*tere a >"nei2 se +nt"arce pe " parte *i e=ecut% (i*c%ri energice ale trunc1iului2 pentru a e=pul>a icre2 pe " distan$% de 142 (M pau>% pe 142 ( *i c"ntinu% pe aceea*i direc$ie sau se +nt"arce. Hasculii " ur(ea>% +ndeapr"ape2 +i (asea>% abd"(enul cu b"tul pentru a " ajuta s% eli(ine icrele2 c"ntractea>% puternic (u*c1ii abd"(inali *i #ac (i*c%ri a(ple *i energice cu c"ada pentru a elibera sper(a +n cantitate c3t (ai (are2 su#icient% pentru a #ecunda icrele +(pr%*tiate +ntr4un spa$iu a*a (are. Hi*c%rile energice ale caudalel"r2 #ac s% sar% str"pi de ap%2 pr"duc un >g"("t puternic de 22b%taie5 a apei2 de unde *i denu(irele p"pulare de: b%taia pe*telui2 pe*te a#lat +n b%taie *i b"iste. Repr"duc%t"rii selecti"nati2 cu c"rpul +nalt *i scurt2 au " repr"ducere (ult (ai pu$in g%l%gi"as%2 (ai discret%. Icrele2 lipici"ase2 se prind de un substrat vegetal *i sunt #ecundate. Icrele care nu sunt #ecundate ("r i(ediat2 cele care cad pe p%(3nt 6c1iar #ecundate7 ("r +n peri"ada ur(%t"are din cau>a c"l(at%rii (e(branei *i ne"=igen%rii e(bri"nului. /ncu aia durea>% &/ grade >ile2 cca ) >ile la te(peratura c"nstat% a apei de 18/'. Larvele ecl">ate r%(3n lipite de substrat c3teva "re2 dup% care #ac (i*c%ri pe distan$e #"arte (ici *i se reata*ea>% repede de substrat. @n ("(entul ecl">%rii2 larvele au c"rpul transparent cu pete pig(entare brun +nc1is. Ec1ii sunt pig(enta$i2 gura ne#unc$i"nal% aripi"arele pect"rale sunt #unc$i"nale *i (e(brana +n"t%t"are c"ntinu%2 ve>ica +n"t%t"are lipse*te2 sacul vitelin bine individuali>at. 'apacitatea de +n"t #iind redus%
28

*i pentru a trans#"r(a re>erva de 1ran% +n (as% c"rp"ral% nu +n energie destinat% (i*c%rii2 larvele stau lipite de vegeta$ie +n pri(ele ,4-8 "re. La v3rsta de 2 6d"u%7 >ile larvele devin active *i de la v3rsta de trei >ile +*i asigur% energia necesar% din re>erva sacului vitelin 6di(inuat ca v"lu(7 *i din 1rana e="gen%. Be>ica +n"t%t"are #"r(at% *i plin% cu aer2 le per(ite deplasarea lejer% +n ap%2 +n c%utarea de in#u>"ri. De>v"ltarea (u*c1il"r *i sc1eletului se intensi#ic%. :i- !2/-l-0ia $!"$-'%*!$ii a$ i+i*ial! a *$a"%l%i Di"te1n"l"gia repr"ducerii arti#iciale a crapului de#ine*te un c"(ple= de pr"ceduri care2 aplicate2 c"nduc la "b$inerea larvel"r de crap +n c"ndi$ii "pti(i>ate *i cu randa(ente superi"are cel"r din (ediul natural. Repr"ducerea arti#icial% a pe*til"r de#ine*te activitatea prin care "(ul intervine direct +n sti(ularea 1"r("nal% a (atur%rii g"nadel"r2 c"lectarea ele(entel"r se(inale 6"vule2 sper(at">"i>i72 crearea c"ndi$iil"r necesare #ecund%rii *i incuba$iei icrel"r *i de>v"lt%rii p"ste(bri"nare. :i- !2/-l-0ia '!6<-l ,$ii "-) la$<a$! La v3rsta de 2 4 >ile larvele +ncep s% se 1r%neasc% *i cu ele(ente tr"#ice din (ediul e=teri"r. 03n% la res"rb$ia sacului vitelin2 larvele se 1r%nesc +n special cu alge unicelulare 6 Oscillatoria *i Closterium sunt (ai #recvent c"nsu(ate2 c1iar dac% alg"#l"ra este bine de>v"ltat%72 dar *i cu r"ti#ere 6Brachionus *i 1eratella72 (ici clad"cere 6Bosmina7 *i c1iar nauplii de c"pep"de. @ncep3nd cu >iua ) 4 , de via$%2 1rana devine pr"gresiv (ai variat% *i (ai b"gat%: este alc%tuit% din alge2 r"ti#ere2 clad"cere2 c"pep"de2 larve de c1ir"n"(ide 6 care in stadiul juvenil sunt planct"nice 7 *i c1iar "strac"de. Algele c"nstituie un ele(ent principal2 dar >""planct"nul +ncepe s% devin% d"(inant. Se (ani#est% " interrela$ie str3ns% +ntre intensitatea 1r%nirii *i de>v"ltarea tubului digestiv. Ev"lu$ia intestinului depinde +n pri(ul r3nd de calitatea *i cantitatea 1ranei digerate. 0eretele intestinal cap%t% " structur% speci#ic% prin apari$ia un"r cute sau pliuri dispuse +n >ig4>ag2 (ai +ndesite *i evidente +n partea anteri"ar% a intestinului. Lipsa 1ranei speci#ice acestei peri"ade deter(in% pe de " parte reducerea 1r%nirii end"gene *i persisten$a sacului vitelin p3n% +n a .4a sau a 84a >i ca r%spuns de ap%rare a "rganis(ului2 dar *i cau>% a debili>%rii larvei *i pe de alt% parte intestinul se de>v"lt% insu#icient2 cu ("di#ic%ri +n ce prive*te supra#a$a intern% 6nu(%rul *i (%ri(ea pliuril"r7 *i c1iar cu ("di#ic%ri ale celulel"r care #"r(ea>% epiteliul intestinal. Studiile privind #i>i"l"gia nutri$iei alevinil"r de crap au eviden$iat i(p"rtan$a de"sebit% a nivelului de de>v"ltare *i accesibilitate a bi"(asei planct"nice speci#ice2 a c%rei insu#icien$% pe peri"ade (ai (ari de 4 - >ile deter(in% " de>v"ltare insu#icient% a structurii tubului digestiv cu repercursiuni evidente asupra rit(ului de cre*tere *i a de>v"lt%rii ulteri"are.

2&

03n% la v3rsta de 1. 4 18 >ile2 alevinul de crap este prep"nderent >""planct"n"#ag2 c1iar dac% (ai c"nsu(% *i alge unicelulare *i +ncep s% apar% +n 1rana lui (ici larve de c1ir"n"(ide 6care +n acest stadiu de de>v"ltare sunt planct"nice7. @n #unc$ie de natura 1ranei se de"sebesc d"u% etape i(p"rtante +n de>v"ltarea p"stlarvar% a crapului : alevinii sunt prep"nderent #it"planct"n"#agi +n peri"ada nutri$iei (i=te *i +n ur(%t"arele 2 4 >ileM alevinii sunt prep"nderent >""planct"n"#agi +n peri"ada , 4 1) >ile. P$!0, i$!a 2!l!8 !!l-$ '! '!6<-l a$! "-) la$<a$, '"ndi$iile e=istente +n unit%$ile de acvacultur% industrial% din R"(3nia nu #ac p"sibil c"ntr"lul *i c"rectarea #act"ril"r (ediali2 ci nu(ai a(eli"rarea l"r pentru a se crea c"ndi$iile necesare unei de>v"lt%ri p"stlarvare n"r(ale. 'erin$ele pri("rdiale sunt: 1rana speci#ic% acestei etape de de>v"ltare *i "=igenul necesar respira$iei *i (etab"lis(ului n"r(al. @n acvacultura clasic% se +nt3lnesc d"u% situa$ii2 u*"r di#erite2 privind de>v"ltarea p"stlarvar% 6cre*terea alevinil"r7: 4 alevinii sunt crescu$i +n ba>inul +n care s4au repr"dus p%rin$iiM 4 larvele2 re>ultat al repr"ducerii arti#iciale sunt p"pulate intr4un 1ele*teu de cre*tere a alevinil"r 6de>v"ltare p"stlarvar%7 De>v"ltarea p"stlarvar% 6cre*terea alevinil"r7 +n 1ele*teele de repr"ducere a #"st preg%tit% +nainte *i dup% inundare c"n#"r( pr"ceduril"r descrise la 220reg%tirea 1ele*teel"r de repr"ducere5. 0reg%tirea 1ele*teel"r ce ur(ea>% a #i p"pulate cu larve +n vederea cre*terii +n peri"ada de alevin2 adic% )418 >ile2 c"nst% +n : repara$ia c"nstruc$iil"r 1idr"te1niceM veri#icarea *i repara$ia inventarului au=iliar 6vanete2 site2 gr%tare *i #iltre7M reali>area unui gard de pr"tec$ie 6+(p"triva br"a*tel"r7 c"n#ec$i"nat din plase de stu# sau plasa vec1e de nav"dM dec"l(atat dren"are *i drenat t"at% supra#a$a plat#"r(eiM ad(inistrat 1// gK(p2 cl"rur% de var +n >"nele u(edeM ad(inistrat 1/// GgK1a var nestins2 uni#"r( distribuit pe t"at% supra#a$a plat#"r(ei ad(inistrat gun"i de grajd2 c"(plet #er(entat 6(rani$%72 2/4-/ tK1a2 uni#"r( distribuit pe supra#a$a plat#"r(eiM +nc"rp"rat +n s"l2 +ngr%*%(intele *i a(enda(entele *i distrus vegeta$ia2 prin treceri succesive cu grapa cu discuri sau cultivat"rM ad(inistrat tu# vulcanic 6V P 48 ((72 ) t" K 1a2 +n >"na instala$iei de ali(entareM
/

inundat 1ele*teul prin #iltre de nRtal cu 1) >ile +naintea p"pul%rii 6c"ndi$ie "bligat"rie7 pentru a avea un (a=i( al de>v"lt%rii >""planct"nuluiM ad(inistrat #3n de cea (ai bun% calitate2 p3n% la -// GgK1a2 uni#"r( distribuit pe supra#a$a apeiM ad(inistrat /22 gK( K>i dr"jdie de pani#ica$ie2 +n #"r(% e(ulsi"nat%2 uni#"r( distribuit% pe supra#a$a 1ele*teului +n pri(ele ) >ile de la inundareM ad(inistrat 1 gK( K >i #%in% de pe*te2 uni#"r( distribuit% pe supra#a$a 1ele*teului2 +n pri(ele ) >ile de la inundareM ad(inistrat2 dac% se de>v"lt% " p"pula$ie nu(er"as% de pl"*ni$e2 ("t"rin%2 -/ l K 1a2 +n >"na lit"ral%2 la (ijl"cul #iec%rui dig.

Atrag aten$ia asupra #aptului c% t"ate d">ele substan$el"r *i (ateriil"r ad(inistrate sunt "pti(e pentru 1abitatul de la Acvares Ia*i *i sunt d"ar "rientative pentru alte 1abitate. !"l"sirea l"r "blig% la " ("nit"ri>are strict% a calit%$ii (ediului +n t"at% peri"ada2 de la inundare *i p3n% la pescuit. @n >iua a 1)4a de la inundare2 1ele*teul se p"pulea>% cu larve de 4) >ile. @n ca>ul p"pul%ril"r 1ele*teel"r de de>v"ltare p"stlarvar%2 se va avea +n vedere distribu$ia peri(etral% uni#"r(% *i lansarea larvel"r prin scu#undarea recipientului de transp"rt 6g%leat% sau sac p"lietilen%7 +n ap%2 +nclinarea *i deversarea u*"ar%. #orma de populare depinde direct de gradul de de>v"ltare al bi"(asei planct"nice accesibile alevinil"r +n di#erite etape: in#u>"ri2 alge ver>i2 >""planct"n *i >""bent"s 6#"r(e juvenile7. Se #"l"sesc densit%$i de /2)422/ 6 2/7 (il K 1a larve de 4) >ile. Jrana "#erit% de bi"(asa planct"nic% e=istent% +n 1ele*teu p"ate #i 6*i une"ri este "bligat"riu7 supli(entat% cu "rganis(e reali>ate +n culturi dirijate. 2ntreinerea ale"inilor. '3nd larvele au v3rsta de , >ile se ini$ia>% ad(inistrarea unui #uraj special2 prestarter2 +n cantitate de 8 GgK1aK>i2 distribuit +n 1/ repri>e 6tainuri72 uni#"r( pe t"at% supra#a$a 1ele*teului. 'antitatea de #uraj ad(inistrat se supli(entea>% cu 1 GgK1a +n #iecare >i. 2ntreinerea hele+teelor @n peri"ada cre*terii alevinil"r2 1ele*teele ca (ediu de via$%2 necesit% lucr%ri te1n"l"gice de (en$inere sau a(eli"rare a calit%$ii 1abitatului: "=igenarea apei se reali>ea>% prin aerare (ecanic% cu aerat"are e"liene sau electrice de diverse tipuri sau prin ad(inistrarea per(anent% a unui debit su#icient de ap%M ad(inistrarea de nutrien$i 6+ngr%*%(inte2 dr"jdii2 #%in% pe*te2 etc.72 dac% este necesarM c"(baterea vegeta$iei dure.
1

@n peri"ada cre*terii alevinil"r2 anual sau epis"dic2 se de>v"lt% " p"pula$ie nu(er"as% de crustacei d%un%t"ri: Apus2 'R>icus2 Strept"cep1alus. 0entru distrugerea acest"ra2 ad(inistr%( +n >"na peri(etral% a 1ele*teel"r2 prin pulveri>are2 " s"lu$ie 6)O7 de "ne#"n sau cl"r"#"s2 +n d">% de 24 Gg K 1a 6/224/2 gK(27. Ad(inistrarea se #ace p3n% la -8 "re +naintea pescuitului pentru ca substan$a activ% s% se degrade>e *i s% nu a#ecte>e (uncit"rii. Dup% ad(inistrarea "ne#"nului2 >""planct"nul ("are *i trebuie supli(entat% ra$ia de #uraj prestarter. Dease(eni2 este necesar s% "rgani>%( c"(baterea pr%d%t"ril"r: br"a*tele din cresc%t"rii *i4au adaptat regi(ul nutritiv la "#erta gener"as% +n larve2 alevini *i pui *i sunt pr%d%t"ri e=tre( de pericul"*i. Aprecie( pierderile dat"rate br"a*tel"r la 1/41) O din p"pula$ia de alevini. '"(baterea l"r se p"ate #ace prin prinderea cu siste(e arti>anale 6#"arte e#iciente7 sau industriale *i prin +(pu*care. 0ulpele br"a*tel"r p"t #i val"ri#icateM p%s%rile i1ti"#age2 p"t #i speriate cu di#erite p"cnit"ri: cu butan2 cu carbit sau cu arti#icii. La v3rsta de 1)418 >ile2 alevinii se pescuiesc *i se trans#er% +n 1ele*teele de cre*tere a puil"r. 8reutatea (edie individual% este de /224/2 g K e=. Pescuitul ale"inilor se p"ate #ace cu v"l"cul2 la capcan% e=teri"ar%2 la gr"ap% de pescuit interi"ar% *i la c"ntracurent. B"l"cul este c"n#ec$i"nat din $es%tur% de perdea 6#%r% "rna(ente7 ("ntat% pe #r3ng1ii de V P 8 412 (( *i are di(ensiunile L P ,41/ ( *i l P 2(. 'apcana este c"n#ec$i"nat% din $es%tur% de perdea2 ("ntat% pe #r3ng1ii cu V P 8412 ((2 este #"r(at% din d"u% c"(parti(ente ("ntate +n #"r(% de T2 unul de direc$i"nare *i cel%lalt de re$inere *i parcare te(p"rar%2 #iecare c"(parti(ent are di(ensiunile: L P 24- (2 l P /2,412/ ( *i 1 P /2,412/2 se ("ntea>% etan* la evacuarea c%lug%rului. Debitul de evacuare trebuie reglat cu aten$ie pentru a nu strivi alevinii de peretele prin>%t"rului. 8r"apa de pescuit este " c"nstruc$ie reali>at% de cele (ai (ulte "ri din bet"n2 situat% +n interi"rul 1ele*teului 6la ali(entare7 sau +n e=teri"rul 1ele*teului 6la evacuare7 *i are di(ensiuni variabile2 #unc$ie de (%ri(ea 1ele*teului *i nu(%rul de alevini. 8r"apa de pescuit interi"ar% #unc$i"nea>% pe principiul c"ntracurentului: se ali(entea>% 1ele*teul cu un debit (ic de ap% 6dup% ce s4a redus nivelul de ap% *i alevinii s4au agl"(erat +n dren"r72 se creea>% un curent de ap% slab2 din instinct2 alevinii (erg c"ntra curentului *i se agl"(erea>% +n gr"apa de pescuit. Acest siste( este e=tre( de e#icient la s"(n. @n situa$ii rare2 din #a>a de pr"iectare se prevede pescuirea alevinil"r cu c"ntracurent *i se e=ecut% c"nstruc$iile 1idr"te1nice cu (are acurate$e pentru ca di#eren$a +ntre nivelul apei din 1ele*teul de cre*tere *i cel din 1ele*teul de de>v"ltare p"stlarvar% s% nu #ie (ai (are de )41/ c(.
2

Ast#el2 se creea>% un curent de ap% din 1ele*teul de cre*tere spre 1ele*teul de de>v"ltare p"stlarvar%2 iar alevinii sesi>ea>% curentul2 din instinct +n"at% c"ntra curentului c"ntracurentul 6trebuie pescui$i prin alte pr"cedee7. Rec"(and cea (ai ie#tin% *i u*"ar% pr"cedur% de pescuit a alevinil"r +n d"u% etape: la nivelul n"r(al al apeiM pescui( cu v"l"cul *i rec"lt%( (aj"ritatea alevinil"r e=isten$i. @n (aj"ritatea anil"r2 p"pularea 1ele*teel"r de cre*tere vara I se e#ectuea>% cu ace*ti alevini *i pescuitul durea>% 1 >iM la dren"r2 dup% ce +n prealabil s4a redus nivelul apei *i s4au pescuit repr"duc%t"rii. 0escuitul alevinil"r se #ace cu v"l"cul *i cu capcana. Transp"rtul alevinil"r +n interi"rul #er(ei se #ace2 +n general2 pe distan$e (ici2 1//42// (2 cu g%le$i2 1/./// e=. +n 1/ l ap% *i pe distan$e de /2)42 G(2 cu cisterne prev%>ute cu instala$ii de "=igenare *i si#"nare a a(estecului ap% N alevini. 3ansarea ale"inilor +n 1ele*teele de cre*tere trebuie s% respecte d"u% principii de ba>% la p"pularea 1ele*teel"r pr"prii: distribuirea uni#"r(% peri(etral%M lipsa c"(plet% a *"curil"r: vasul de transp"rt se scu#und% sub nivelul apei2 se +nclin% *i se g"le*te +ntr4" >"n% lipsit% de valuri. @n ca>ul alevinil"r livra$i de un #urni>"r2 supli(entar2 trebuie s% "bi*nui( alevinii2 gradual2 cu calitatea apei +n care v"r cre*te. :i- !2/-l-0ia *$!8 !$ii =/ <a$a I a *$a"%l%i Ergani>area cre*terii puil"r de ciprinide de " var% este e=tre( de di#erit% +n #unc$ie de $ar% sau >"na ge"gra#ic%2 tradi$ie2 nivelul cun"*tin$el"r te"retice2 c"ndi$iile l"cale 6tipul de a(enajare2 sursa de ali(entare cu ap%2 c"ndi$iile cli(atice etc.7 *i "biectivele pr"puse. @n plus2 aceast% activitate a cun"scut " ev"lu$ie ist"ric% #ireasc%. Caracterizarea hele+teelor Supra#a$a 1ele*teel"r de cre*tere a ciprinidel"r +n vara I2 +n siste( seniintensiv2 av3nd +n vedere c% unele specii trebuie crescute +n p"licultur% *i altele +n ("n"cultur%2 este de - 4 ) O din supra#ata t"tala a crescat"riei. Supra#ata 1elesteel"r de crestere vara I trebuie sa #ie de 1 I 1) 1a dar in R"(ania au #"st pr"iectate si reali>ate 1elestee cu acesta destinatie avand supra#ete de )/ I ,/ 1a2 une"ri c1iar (ai (ult. Se rec"(and% #"l"sirea 1ele*teel"r de /2)412/ 1a pentru cre*terea +n ("n"cultur% *i a 1ele*teel"r de 24- 1a pentru cre*terea +n p"licultur%2 a puil"r de " var%. *i trec +n 1ele*teul de cre*tere. 0r"cedeul are d"u% de>avantaje privind pescuitul: nu v"( *ti c3$i pui sunt *i nu t"$i trec

Ad3nci(ea apei trebuie s% #ie de 128 I 22) (2 debitele de ali(entare s% per(it% inundarea 1ele*teului +n (a=i( 2 6d"u%7 >ile2 s% #ie vidabile c"(plet2 d"tate cu gr"ap% de pescuit e=teri"ar%2 gard de pr"tec$ie +(p"triva br"a*tel"r2 gard electric +(p"triva vidrel"r2 ac"perite cu plas% +(p"triva p%s%ril"r i1ti"#age2 d"tate cu aerat"are electrice *i 1r%nit"are aut"(ate. Ebligat"riu trebuie s% aib% un dren"r bine individuali>at care va per(it% pescuirea u*"ar% *i drenarea c"(pleta a 1elesteului. Lab"rat"rul #er(ei trebuie s% aib% d"tarea necesar% pentru a deter(ina rapid *i precis2 ur(%t"rii para(etri de calitate ai apei: te(peratura2 "=igenul s"lvit2 substan$a "rganic%2 pJ a>"ti$i2 transparenta2 indice planct"nic2 para>i$i (acr"sc"pici *i (icr"sc"pici. Caracterizarea iotehnologiilor S4au stabilit te1n"l"gii de cre*tere +n ("n"cultur% sau p"licultur%2 pentru pr"duc$ii e=tensive2 se(iintensive 2 intensive si superintensive pentru cre*terea +n ciclu de d"i sau trei ani in 1elestee2 viviere #l"tabile sau ba>ine ter("statate 6 tancuri 7. 're*terea +n p"licultur% se reali>ea>% p3n% +n anii W,)4W./ utili>3nd " c"(bina$ie a speciil"r: crap2 lin2 ceg%2 c"reg"n2 ("run"s2 biban2 s"(n2 *al%u *i *tiuc%. Dup% 1&,/2 (ai ales +n $%rile Eur"pei 'entrale *i Estice s4au intr"dus +n cultur% speciile: c"sa*2 crap argintiu2 n"vac2 sc"icar2 bu##al"2 s"(n a#rican2 *al%u. Dup% 1&&/ s4a ini$iat acli(ati>area speciei Polyodon spathula Talbau( 6l"p%tar7 +n R"(3nia la Sta$iunea de 'ercetare *i 0r"duc$ie 0iscic"l% Ia*i *i Sta$iunea de 'ercet%ri 0iscic"le Nucet. 'ercet%t"ri *i practicieni cu e=perien$% au stabilit c"(ple=ul de (%suri care trebuie aplicat pentru "rice variant% de cre*tere ad"ptat% de piscicult"ri in #unc$ie de "biectivele ur(%rite. In R"(ania 2 in peri"ada actuala2 in #er(ele de pr"ductie se aplica2 in (aj"ritatea c"varsit"are a ca>uril"r 2 cresterea in vara I 2 in p"licultura in #"r(ula : crap2 ciprinide asiatice2 eventual s"(n2 in ciclul de ani si in siste( se(iintensiv dar a inceput sa se practice si cresterea in ("n"cultura 2 in viviere #l"tabile sau ba>ine ter("statate2 a un"r specii de sturi"ni. 'rapul este crescut +n ("n"cultur% +n 1ele*tee2 viviere #l"tabile *i ba>ine ter("statate 6tancuri7 la nivele de pr"duc$ie se(iintensiv% 6)//42./// Gg K 1a72 intensiv% 62./// I 2/./// Gg K 1a7 *i superintensiv% 6 X2/./// Gg K 1a7. Di"te1n"l"giile de cre*tere a crapului +n vara I2 +n ("n"cultur%2 +n 1ele*tee2 +n regi( se(iintensiv *i intensiv au ur(%t"arele caracteristici principale: sti(ularea pr"ductivit%$ii piscic"le naturale este (a=i(% la pr"duc$ii de )// I 2./// Gg K 1a2 di(inuat% gradual +ntre 2./// I ,./// Gg K 1a2 *i nu se practic% la pr"duc$ii X ,./// Gg K 1aM #uraje: a(estec de #%inuri cerealiere *i *r"turi pentru pr"duc$ii se(iintensive *i intensive +n intervalul 2./// I ,./// Gg K 1a2 #uraje pr"teini>ate2 granulate sau e=pandate pentru pr"duc$ii (ai (ari de ,./// Gg K 1aM

aerarea apei: este necesar% pentru intervalul de pr"duc$ie 2./// I ,./// Gg K 1a *i "bligat"rie pentru pr"duc$ii (ai (ari de ,./// Gg K 1aM ("nit"ri>area calit%$ii apei este #acultativ% +n pr"duc$iile se(iintensive *i "bligat"rie pentru pr"duc$iile intensive. @n "rice siste( de "rgani>are a pr"duc$iei2 #er(ele trebuie s% aib% " d"tare (ini(%: ter("(etru2 "=igen"(etru2 pJ4(etru2 disc Secc1i2 lup%2 (icr"sc"p2 i1ti"(etru2 c3ntar de preci>ie. Supli(entar2 #er(ele care reali>ea>% pr"duc$ii intensive2 trebuie s% +nc1eie c"ntract #er( cu un lab"rat"r speciali>at +n ("nit"ri>area calit%$ii apei *i a st%rii de s%n%tate a pe*telui ("nit"ri>area puil"r se #ace >ilnic prin "bserva$ii directe *i peri"dic2 prin pescuit de c"ntr"l. Se ur(%re*te rit(ul de cre*tere *i starea sanitar% a puil"r. Aceste deter(in%ri sunt necesare pentru pr"duc$iile se(iintensive *i "bligat"rii pentru siste(ele intensiveM (%suri de prevenire *i c"(batere a b"lil"r: sunt "bligat"rii +n t"ate siste(ele de pr"duc$ieM (%suri de pr"tec$ie +(p"triva pr%d%t"ril"r: br"a*te2 p%s%ri2 (a(i#ere2 sunt necesare +n siste(ele se(iintensive *i "bligat"rii +n siste(ele intensive. Di"te1n"l"giile de cre*tere a puil"r de crap2 +n ("n"cultur%2 +n siste( intensiv sau

superintensiv2 +n viviere #l"tabile sau ba>ine ter("statate 6tancuri72 au ur(%t"arele caracteristici principale: de>in#ec$ia rigur"as%2 peri"dica2 a instala$iil"rM #uraje: re$ete c"(ple=e2 tip e=pandatM aerarea: vivierele2 +n (aj"ritatea ca>uril"r2 nu necesit% aerarea apei de"arece sunt a(plasate pe lacuri cu v"lu(e (ari de ap% iar tancurile sunt ali(entate cu ap% te1n"l"gic% preparat% *i inclusiv "=igenat% +n instala$ii speciale. ("nit"ri>area calit%$ii apei: "bligat"rieM la tancuri ("nit"ri>area *i c"rectarea calit%$ii apei se #ace per(anent *i aut"(ati>atM ("nit"ri>area puil"r se #ace prin "bserva$ii >ilnice asupra st%rii de s%n%tate *i al rit(ul ui de cre*tereM (%suri sanitare: preventive2 prin de>in#ec$ii peri"dice2 ad(inistrarea de (edica(ente +n #uraje si curative2 prin ad(inistrarea de (edica(ente +n #uraje. lipsesc +n t"talitate pr%d%t"rii. 4ormulele de populare rec"(andate +n literatura de specialitate sunt e=tre( de diverse #unc$ie de "biectivele pe care *i le4a pr"pus cercet%t"rul sau cresc%t"rul de pe*ti. Se rec"(and% un ("d de calcul al nu(%rului de alevini cu care se p"pulea>% un 1ele*teu +n siste( e=tensiv:
# = 5 P + p g
)

sau #"r(ula Iudin2


# = 5 P 677 2 +n care g*677 p,

N P nu(%rul de alevini S P supra#a$a 1ele*teului 61a7 0 P pr"ductivitatea natural% 6Gg K 1a7 g P greutatea la care trebuie s% ajung% puietul +n t"a(na 6Gg7 p P pierderile din var% 0rincipiile de ba>% +n stabilirea nu(%rului de alevini cu care se p"pulea>% " incint% de cre*tere +n vara I sunt: pr"gra(ul de pr"duc$ie : cantitatea t"tal% de pui de " var% *i greutatea (edie individual% 6T7M de aici2 re>ult% nu(%rul de pui necesar a #i reali>at la s#3r*itul peri"adei de cre*tereM capacitatea bi"l"gic% de cre*tere2 care depinde direct de ras% 6linie sau varietate72 peri"ada de cre*tere din >"na ge"gra#ic% l"cal%2 ter(ica peri"adei de cre*tere *i #urajele pr"gra(ate 6calitate *i cantitate7M supravie$uirea puil"r depinde de starea #i>i"l"gic% a alevinil"r2 starea de s%n%tate a puil"r *i gradul de pr"tejare +(p"triva d%un%t"ril"r *i pr%d%t"ril"r. 0reg%tirea incintel"r de cre*tere 1. Jele*tee e=pl"atate +n siste( se(iintensiv *i intensiv. Haj"ritatea aut"ril"r c"nsider% ca su#iciente ur(%t"arele lucr%ri: 4 4 4 4 4 4 g"lirea 1ele*teel"r pe ti(pul ierniiM +nl%turarea vegeta$iei uscateM reali>area de ben>i vegetale c"nstituite din plante legu(in"ase cu r"l de +ngr%*%(3nt verdeM ad(inistrarea de +ngr%*%(inte c1i(ice 61)/ GgK1a a>"tat de a("niu *i 1// GgK1a super#"s#at7M ad(inistrarea de +ngr%*%(inte "rganice 6)41/ t"K1a7M ad(inistrarea de var nestins *i cl"rur% de var.

Ebiectivele principale ur(%rite prin lucr%rile de preg%tire a 1ele*teel"r +n vederea p"pul%rii *i cre*terii puil"r sunt: "pti(i>area c"ndi$iil"r de (ediu speci#ice bi"l"giei puil"r de crap *i preven$ia i1ti"pat"l"gic% . Aceste (%suri preg%tit"are +ncep cu g"litul2 t"a(na *i l%sat pe uscat2 iarna2 reparat c"nstruc$ii 1idr"te1nice 6+n special2 re#%cut canalele dren"are72 reparat 6sau c"nstruit7 gardurile de pr"tec$ie +(p"triva br"a*tel"r2 veri#icat *i reparat plasele de pr"tec$ie +(p"triva p%s%ril"r i1ti"#age 6pentru pr"duc$ii intensive72 veri#icat *i reparat sau +nl"cuit inventarul au=iliar 6navete2 gr%tare2 site2 #iltre2 *.a72 ad(inistrat cl"rur% de var2 1// g K (p2 +n >"nele u(ede2 ad(inistrat var nestins2 1./// I

)./// Gg K 1a2 ad(inistrat gun"i de grajd #er(entat c"(plet2 2/4-/ t" K 1a2 +nc"rp"rat +n s"l varul *i gun"iul prin treceri succesive cu grapa cu discuri sau cultivat"rul2 instalat (ese de #urajare *i inundat. 0rin uscarea plat#"r(ei se "b$ine " (ai rapid% (inerali>are a substan$el"r "rganice *i di(inuarea nu(eric% a #"r(el"r de re>isten$% a para>i$il"r2 d%un%t"ril"r *i pr%d%t"ril"r. La aspectul privind preven$ia sanitar%2 un r"l c"(ple(entar2 i(p"rtant2 +l are ad(inistrarea cl"rurii de var *i a varului nestins. !unc$i"nalitatea canalului 6canalel"r7 dren"r asigur% evacuarea c"(plet% a apei din 1ele*teu *i u*urea>% activitatea de pescuit industrial. 8ardurile de pr"tec$ie +(p"triva br"a*tel"r asigur% " supravie$uire puil"r2 (ai (are cu cca 1/41) O *i " cre*tere (ai rapid% cu 1/42/ O Daunele pr"duse de br"a*te sunt dubleM ("r("l"cii sunt c"ncuren$i la 1rana puil"r *i br"a*tele (ature sunt (ari c"nsu(at"are de pui. @n incinta #er(el"r piscic"le2 p"pula$iile de batracieni *i4au ("di#icat regi(ul ali(entar2 ur(are a "#ertei b"gate +n alevini *i pui de pe*te. Ast#el2 p"pula$iile l"cale de batracieni c"nsu(% prep"nderat alevini *i pui de pe*te cu (%ri(i c1iar *i de / g K e=. 0%s%rile i1ti"#age pr"duc pagube +nse(nate +n p"pula$ia de " var% *i este necesar2 pe (%sur% ce intensi#ic%( pr"duc$ia2 s% pr"tej%( puii cu siste(e de plase de pr"tec$ie ("ntate pe " re$ea de s3r(% 6V - ((7 sau #r3ng1ii de rel"n 6V - ((7 sus$inute de st3lpi. 0%s%rile i1ti"#age pr"duc pierderi de 1/41) O din nu(%rul t"tal de pui. Hesele de #urajare se a(enajea>% +n ca>ul #uraj%rii (anuale2 cu a(estec de #%inuri cerealiere u(ectate sau #uraje granulate. !iecare (as% de #urajare se (arc1ea>% cu " rigl% de le(n 6 /// = ) /= )/ ((7 +n#ipt% stabil +n p%(3nt2 +n (ijl"cul unei >"ne circulare cu dia(etrul de 4- (2 ac"perit% cu var. Ad3nci(ea apei2 nu trebuie s% dep%*easc% 12) (. Rec"(and%( a(enajarea a 1/ 6>ece7 (ese la 1ectar2 pe a(plasa(ente rectilinii2 paralele *i ec1idistante2 ast#el +nc3t s% "b$ine( " reparti>are uni#"r(% a (esel"r de #urajare pe supra#a$a 1ele*teului. !iecare (as% de #urajare deserve*te " supra#a$% de 1/// (p2 adic% 2) = -/ (2 ceeace asigur% un c"nsu( (ini( de energie pentru pr"spectarea 22terit"riului pr"priu5 *i deplasarea la l"cul de ad(inistrare al #urajel"r. Nu s4au #%cut studii privind acest aspect al eti"l"giei puil"r de crap2 dar cred c%2 la un ("(ent dat2 grupurile de pui 6sau pe*ti (aturi7 +*i stabilesc un areal relativ restr3ns 2 care nu +l p%r%sesc dec3t dac% sunt "bliga$i s% " #ac%: r%(3n #%r% 1ran%2 scade c"n$inutul +n "=igen sau sunt speria$i. Rec"(and #"l"sirea 1r%nit"arel"r aut"(ate cu c"ntr"l al ad(inistr%rii #urajel"r prin pr"gra( te(p"ral de"arece asigur% " serie de avantaje i(p"rtante: reduce #"r$a de (unc% necesar%2 "#er% 1ran%2 la aceea*i "r%2 pe t"at% supra#a$a 1ele*teului2 1rana p"ate #i ad(inistrat% +n "ric3te repri>e d"ri( *i +n peri"ade "rare cu c"nsu( (a=i( de #urajare.

Inundarea 1ele*teel"r +n vederea p"pul%rii se #ace cu 1) >ile +nainte pentru pr"duc$ii pr"gra(ate de p3n% la )4, t" K 1a *i +n pre>iua p"pul%rii pentru pr"duc$ii (ai (ari de )4, t" K 1a. 2. Biviere #l"tabile Lucr%rile te1n"l"gice de preg%tire a vivierel"r +n vederea p"pul%rii cu alevini *i cre*terii puil"r de crap2 au d"u% "biective i(p"rtante: securitatea p"pula$iei piscic"le 6+(piedicarea evad%rii puil"r7 *i starea sanitar% a puil"r. @n acest sc"p se veri#ic%2 se repar% *i se de>in#ectea>% rigur"s instala$iile te1n"l"gice: plase2 #l"t"ri2 plat#"r(e de lucru *i 1r%nit"ri aut"(ate2 se veri#ic% inventarul au=iliar 6anc"re2 *.a.7 *i aparatura de lab"rat"r2 se #ace " instruire te(einic% a pers"nalului deservent. 0"pularea vivieril"r #l"tabile se #ace "bligat"riu cu pui de crap cu greutatea (edie individual% de cel pu$in ) g K e=. . Da>ine ter("statate 6tancuri7 Lucr%rile te1n"l"gice de preg%tire a incintel"r ter("statate se re#er% +n special la asigurarea #unc$i"nalit%$ii per#ecte pe peri"ade de , I 12 luni a instala$iil"r te1n"l"gice *i la de>in#ec$ia rigur"as% a acest"ra. Revi>ia detaliat% este necesar% la siste(ul de ("nit"ri>are a calit%$ii apei te1n"l"gice2 statia de p"(pe2 sta$ia de preparare a apei te1n"l"gice 6#iltre2 sc1i(b%t"are de c%ldur%2 "("geni>at"r ap%2 instala$ie "=igenare I dega>are 4 sterili>are cu 9.B.7 instala$ia de ali(entare cu ap%2 tancuri2 instala$ii de evacuare2 canali>are2 sta$ia de epurare2 1r%nit"ri aut"(ate2 instala$ia de ali(entare cu energie electric%2 sursa alternativ% de energie 6grup electr"gen72 *.a. De>in#ec$ia rigur"as% trebuie reali>at% pe +ntreg traseul de ali(entare cu ap% te1n"l"gic% +n vederea evit%rii unei epi>""tii. Riscul de e=tindere a unei st%ri de b"al% la nivelul +ntregii p"pula$ii de pui2 este #"arte ridicat dat"rit% spa$iului (ic *i densit%$ii (ari de p"pulare. Instruirea pers"nalului de c%tre speciali*ti de +nalt% clas% pr"#esi"nal% este necesar% peri"dic *i "bligat"rie +naintea #iec%rui ciclu de pr"duc$ie *i trebuie s% se a=e>e pe " cun"a*tere per#ect% a instala$iil"r2 bi"l"giei crapului2 #lu=uril"r te1n"l"gice *i a interven$iil"r +n ca> de urgen$%. Trebuie2 nu(aidec3t2 #%cute aplica$ii practice. .rana +i proceduri de administrare a hranei Nivelul pr"duc$iei este dat +n principal de cantitatea *i calitatea 1ranei2 naturale *i supli(entare. 'antitatea *i calitatea "rganis(el"r care #"r(ea>% 1rana puil"r de ciprinide +n vara I2 depind +n pri(ul r3nd de capacitatea bi"genic% natural% a ec"siste(ului *i +n al d"ilea r3nd de cantitatea2 calitatea *i ("dul de ad(inistrare al +ngr%*%(intel"r (inerale *i "rganice.

@ngr%*%(intele "rganice ad(inistrate pe plat#"r(a 1ele*teel"r deter(in% " de>v"ltare accentual% a bent"#aunei2 iar +ngr%*%(intele (inerale ad(inistrate sub #"r(% de s"lu$ii diluate +n (asa apei deter(in% " de>v"ltare rapid% a #it"planct"nului *i ulteri"r a >""planct"nului. Erganis(ele care #"r(ea>% 1rana puil"r sti(ulea>% pr"cesele de digestie *i asi(ilare prin ap"rtul de en>i(e *i activea>% +ntregul (etab"lis( prin ap"rtul sti(ulat"r al vita(inel"r2 dar repre>int% *i " i(p"rtant% surs% de pr"teine2 lipide *i glucide. Bal"area nutritiv% a un"r c"(p"nente #urajere #"l"site u>ual este dat% (ai j"s: Er> 8r3u 1 Gg P .-. g ele(ente nutritive. A(id"nul din cereale este bine digerat de crap. Er>ul este c"(parabil ca #uraj cu lupinul. 1 Gg P .. g ele(ente nutritive. Este #"l"sit *i +n stare ger(inat%. 8er(inea>% u*"r2 +n cca 2- "re2 c3nd are greutatea b"bului (%rit% cu )/ O. 0"ru(b 1 Gg P 8 . g ele(ente nutritive. Are c"n$inut (are +n glucide *i lipide. !urajarea cu p"ru(b pr"v"ac% " acu(ulare de gr%si(i de 24 "ri (ai (are *i aceasta are ca e#ect iernarea +n c"ndi$ii (ult (ai bune *i2 #"arte i(p"rtant2 deter(in% " cre*tere cu 84& O (ai (are +n anul ur(%t"r. Lr"t s"ia 1 Gg P 8 / g ele(ente nutritive. '"n$ine -,21 O pr"tein% brut%. se(in$e7 nedigerabil%. 0entru crap nu este un #uraj interesant *i va #i #"l"sit nu(ai +n ca> de necesitate. 4acem o succint prezentare a altor componente uzuale care constituie hrana pe+tilor. !%ina de pe*te: este cea (ai i(p"rtant% surs% de pr"tein% ani(al% 6..2848 2.O72 b"gat% +n a(in"aci>i esen$iali2 aci>i gra*i nesatura$i2 (inerale2 (acr" *i "lig"ele(ente2 vita(ine 6D122 A2 D 2 etc.7. !%ina de carne: c"n$ine cel pu$in )1 O pr"tein% digestibil%2 &2/4&2. O gr%si(i2 -2- O #"s#"r *i O calciu. Dr"jdii #urajere: c"n$in p3n% la -. O pr"teine2 vita(ine2 en>i(e2 (icr"ele(ente. 0re(i=uri vita(in"4(inerale: sunt c"ncentrate de vita(ine *i (inerale integrate pe un sup"rt. '"n$in +n general 1/42/ de vita(ine 6A2 D 2 E2 Q 2 ti"(ina2 rib"#lavina2 etc.7 *i 1/42/ de (inerale 6#"s#at bicalcic2 carb"nat de calciu2 cl"rur% de p"tasiu2 etc.7 F""#"rturi: a(estecuri de vita(ine2 (icr"ele(ente *i substan$e (edica(ent"ase2 d">ate +n #unc$ie de specia *i categ"ria de v3rst% c%reia +i este destinat. 9na din cele (ai i(p"rtante *i c"(ple=e pr"ble(e ale 1r%nirii pe*til"r " c"nstituie elab"rarea re$etel"r #urajere *i2 cu t"ate pr"gresele care au avut l"c +n acest d"(eniu2 sunt pu$ine tipurile de
&

Lr"t #l"area s"arelui 1 Gg P 8- g ele(ente nutritive2 dar are *i un c"n$inut +n celul">% 6c"aja2

#urajare care satis#ac apr"ape +n t"talitate cerin$ele pe*til"r2 +nl"cuind c"(plet 1rana natural%. Ali(enta$ia e=clusiv arti#icial% a crapului nu este p"sibil% *i nu se practic%. 0entru cre*terea +n siste( se(i4intensiv sau intensiv a puil"r de crap s4au elab"rat de c%tre speciali*ti di#erite re$ete #urajere2 (aj"ritatea #iind c"nstituite din cereale2 ada"suri pr"teice 6#%in% pe*te2 carne *i s3nge2 dr"jdii #urajere2 etc.72 ada"suri (inerale 6#%in% de "ase2 calciu #urajer2 etc.72 pre(i=uri vita(in"4(inerale *i altele. Re$etele #urajere au evaluat de la #urajarea ("n"cerealier% la #uraje reali>ate prin c"(binarea c3t"rva pr"duse *i2 +n ulti(ii ani2 la recepturi care au 1/412 sau c1iar (ai (ulte c"(p"nente. Literatura de specialitate re#erit"are la te1n"l"giile de cre*tere a pe*til"r nici nu (ai #ace pre>ent%ri ale re$etel"r #urajere2 ci se re#er% d"ar la utili>area ;#urajel"r c"(erciale5 speci#ice speciei *i categ"riei de v3rst% cultivat%. Nutri$ia pe*til"r2 ca *tiin$%2 s4a separat c"(plet de te1n"l"gia cre*terii pe*til"r *i piscicult"rul din $%rile de>v"ltate nu +*i (ai #ace pr"ble(e privind adaptarea uneia sau altei re$ete2 ci apelea>% la #urajele #urni>ate de #ir(e speciali>ate. @n R"(3nia2 din p%cate2 #urajele ad(inistrate nu respect% " re$et% stabilit% *tiin$i#ic *i ele sunt c"nstituite din recepturi a#late la +nde(3na #er(ierului2 +n special cereale *i *r"t de #l"area s"arelui2 pu$ine sau c1iar de l"c ada"suri pr"teice2 une"ri calciu2 #"arte rar pre(i=uri vita(in"4(inerale 6aceasta *i din cau>a lipsei sursel"r #inanciare7. 'antitatea t"tal% de #uraje se stabile*te u*"r av3nd +n vedere pr"duc$ia plani#icat% a se reali>a pe ba>a #urajel"r *i c"e#icientul nutritiv al #urajului #"l"sit. Reparti>area pe luni se #ace av3nd +n vedere rela$ia direct% dintre greutatea individual%2 te(peratura apei *i cantitatea de #uraje ingerat%. Ad(inistrarea #urajel"r este una din cele (ai i(p"rtante lucr%ri te1n"l"gice de"arece in#luen$ea>% +n ("d direct gradul de val"ri#icare al #urajului *i prin aceeasta re>ultatul activit%$ii 6cantitatea2 calitatea puil"r *i rentabilitatea ec"n"(ic%7. Te"retic2 ad(inistrarea #urajel"r trebuie #%cut% de c3t (ai (ulte "ri +n cursul >ilei *i la c3t (ai (ulte puncte de ad(inistrare. Ad(inistrarea (ecani>at% respect% pri(ul principiu2 distribuind #uraje +n t"t cursul >ilei2 iar ad(inistrarea (anual% per(ite respectarea celui de4al d"ilea principiu2 #i=3nd nu(%rul l"curil"r de distribu$ie +n #unc$ie de d"rin$a te1n"l"gului. B"( #ace re#erire acu( d"ar la distribuirea (anual% a #urajel"r. !urajele se p"t distribui de pe (al pentru 1ele*teele cu supra#e$e de p3n% la 2 1a sau din barc% pentru 1ele*tee cu supra#e$e (ai (ari. Ad(inistrarea #urajului se #ace la l"curi *i "re #i=e pentru a creea re#le= c"ndi$i"nat puil"rM +n #elul acesta puii v"r g%si 1rana (ai u*"r. L"curile de ad(inistrare2 nu(ite *i (ese de #urajare2 trebuie s% respecte c3teva c"ndi$ii: s% #ie uni#"r( reparti>ate pe supra#a$a 1ele*teului2 s% #ie a(plasate +n >"ne cu ad3nci(i de /2,412/ sau c1iar 122 (2 lipsite de vegeta$ie sub(ers%2 s% nu #ie a(plasate +n >"ne puternic c"l(atate. Se rec"(and% c"ntr"lul >ilnic al c"nsu(ului de #uraje: la 2- "re2 +nainte de ad(inistrarea altei ra$ii2 la -4, "re dup% ad(inistrare sau la 24 "re. @n situa$ia +n care #urajele nu sunt c"nsu(ate +n
-/

t"talitate +n intervalul de )4, "re de la ad(inistrare2 se reduce ra$ia #urajer% *i dac% se c"nstat% (en$inerea unui apetit di(inuat se sistea>% #urajarea *i se deter(in% cau>ele care au pr"v"cat acest e#ect. Sunt (ai (ulte cau>e care p"t c"nduce la nec"nsu(area #urajel"r: ad(inistrarea de ali(ente alterate2 +(b"ln%virea pe*telui2 ad(inistrarea de cantit%$i prea (ari2 *.a. I(ediat dup% depistarea cau>ei care a deter(inat reducerea par$ial% sau sistarea c"nsu(ului ali(entel"r de c%tre pe*ti2 se v"r lua (%surile necesare de +ndreptare a situa$iei e=istente *i se va relua #urajarea plec3nd de la cantit%$i (ici2 (%rite gradual "dat% cu cre*terea c"nsu(ului. @n situa$ia +n care se c"nstat% +(b"ln%virea e#ectivului piscic"l se iau (%surile pr"#ilactice necesare. .rana puilor de crap si proceduri de administrare a hranei. @n practica ciprinic"l%2 te1n"l"gul +ncep%t"r trebuie s% aib% +n vedere ur(%t"rul calendar de derulare a etapel"r. @n 1ele*teele de de>v"ltare p"stlarvar%2 c"(p"rta(entul general al puil"r este ur(%t"rul: (aj"ritatea #"r(ea>% un c3rd i(ens2 inelar2 care se deplasea>% +n lungul (aluril"r2 de cele (ai (ulte "ri +n sens invers acel"r de ceas"rnic. Se presupune c% acest c"(p"rta(ent este deter(inat de c"ncentrarea 1ranei naturale +n >"na lit"ral%2 de senti(entul de siguran$% pe care +l d% apr"pierea de un sup"rt 6talu>ul digului2 pre>en$a vegeta$iei inundate etc.7 dar *i de tendin$a natural% de e=pansiune dintr4un spa$iu +nc1is. 'eilal$i pui se deplasea>% +n >"na pelagic%2 +n c%utarea 1ranei. @ntre cele d"u% grupuri e=ist% " rela$ie str3ns%2 per(anent%2 cu " dina(ic% e=tre( de activ% a c"(p"nen$ei. @n 1ele*teele de cre*tere2 +n >ilele i(ediat ur(%t"are p"pul%rii2 se p%strea>%2 +n general2 c"(p"rta(entul din peri"ada anteri"ar%: c3rduri (ari2 acu( #rag(entate2 pr"spectea>% >"na (aluril"r +n c%utarea 1ranei2 dar la ad3nci(i (ai (ari2 ast#el +nc3t sunt (ult (ai greu de "bservat. Alte c3rduri2 (ai (ici2 pr"spectea>% >"ne (ai (ult sau (ai pu$in restr3nse din largul 1ele*teului. 0e l3ng% pre"cuparea principal% de c%utare a 1ranei apare *i se de>v"lt% pre"cuparea pentru pr"tec$ia #a$% de pr%d%t"ri2 ast#el +nc3t2 cu #iecare >i care trece "bserva$iile directe sunt din ce +n ce (ai greu de #%cut. Nivelul de accesibilitate al 1ranei2 naturale *i supli(entare2 deter(in% dina(ica rit(ului de cre*tere. 'u c3t +nt3(plarea +i "#er% *anse (ai (ari de a se 1r%ni (ai bine2 cu at3t puiul va cre*te (ai rapid *i cu c3t va #i (ai (are2 cu at3t va #i (ai activ *i c1iar agresiv +n pr"curarea 1ranei. 'u c3t +nt3(plarea +i "#er% *anse (ai (ici de a se 1r%ni2 cu at3t puiul va cre*te (ai pu$in. Edat% ap%rut%2 neuni#"r(itatea greut%$ii individuale se accentuea>% p3n% la s#3r*itul peri"adei de cre*tere *i (ai departe2 p3n% la v3rsta *i greutatea c"(ercial% *i are i(plica$ii negative +n c"(erciali>area pe*telui. !ru(use$ea *i calitatea unei p"pula$ii piscic"le este dat% *i de uni#"r(itatea (%ri(ii *i greut%$ii indivi>il"r. La pe*tii planct"n"#agi2 accesarea 1ranei este relativ uni#"r(%2 at3t a 1ranei naturale 4 care are un grad ridicat de uni#"r(i>are +n (asa apei 4 c3t *i a 1ranei supli(entare pe care
-1

" culege t"t din (asa apei din >"nele de #urajare. At3t crapul argintiu2 c3t *i n"vacul au +n (area (aj"ritate a ca>uril"r (%ri(i #"arte apr"piate +n interi"rul speciei2 di#eren$ele #iind de c3teva pr"cente. E=cep$ie #ac d"ar p"pula$iile crescute +n supra#e$e (ari cu c"ndi$ii >"nale di#eren$iate. Trebuie (en$i"nat nu(aidec3t un lucru: uni#"r(itatea cre*terii are la ba>% *i 22v3rsta5 #"arte apr"piat%M repr"ducerea se #ace e=clusiv arti#icial *i ecl">area puil"r se #ace pe parcursul a 24- "re. L"turile sunt #"r(ate din indivi>i cu v3rste e=tre( de apr"piate. Reali>area unei p"pula$ii carpic"le cu greut%$i individuale uni#"r(e este d"vada unui (are pr"#esi"nalis( *i sunt pu$ini cei care reali>ea>% acest de>iderat2 (ai ales +n ("d c"nstant. Di#eren$ierea greut%$il"r individuale la crap are cau>e (ultiple: #"l"sirea la repr"ducere a #e(elel"r de v3rste di#erite2 depunerea p"ntel"r 6de c%tre aceea*i #e(el%7 se #ace pe parcursul a 24- >ile 6rare"ri c1iar )4, >ile72 pescuitul puil"r durea>% (ai (ulte >ile 6une"ri2 c1iar 1/ >ile72 accesibilitatea 1ranei este di#erit% etc. !urajarea puil"r de crap2 +n pri(ele 1/ >ile de la p"pularea 1ele*teului de cre*tere2 repre>int%2 cea (ai i(p"rtant% *i delicat% "pera$iune din t"at% peri"ada de #urajare2 din punctul de vedere al te1nicii de #urajare. Este cea (ai i(p"rtant% ac$iune pentru c% are e#ect direct asupra rit(ului de cre*tere al puil"r +n aceast% peri"ad% *i p"ate li(ita di#eren$ierea greut%$il"r individuale. Te"retic2 dac% se p"pulea>% un 1ele*teu cu alevini de aceea*i (%ri(e *i acela*i p"ten$ial bi"l"gic de cre*tere *i dac% t"$i puii au acces egal la 1ran%2 va re>ulta " p"pula$ie piscic"l% uni#"r(% ca (%ri(e. Accesul egal la 1ran% +nsea(n% " distribu$ie uni#"r(% +n spa$iu a puil"r2 a 1ranei naturale *i a 1ranei supli(entare. Ac$iunea este #"arte delicat% pentru c% presupune cun"a*terea bun% a c"(p"rta(entului puil"r de crap2 at3t din "bserva$ii c3t *i intuitiv2 at3t de c%tre te1n"l"g c3t *i 4 #"arte i(p"rtant 4 de c%tre piscicult"r *i c"relarea >ilnic% a cantit%$il"r *i >"nel"r de ad(inistrare cu dina(ica deplas%rii c3rduril"r. @n cre*terea intensiv%2 at3t +n 1ele*teu c3t *i +n viviere sau ba>ine ter("statate 6tancuri7 se #"l"sesc e=clusiv #uraje c"(erciale2 granulate sau e=pandate2 reali>ate de pr"duc%t"ri aut"ri>a$i *i ad(inistrate cu 1r%nit"ri aut"(ate H"nit"ri>area puil"r '"(p"rta(entul puil"r este ur(%rit >ilnic2 at3t de *e#ul de #er(%2 c3t *i de piscicult"ri *i pa>nici. Se #ac "bserva$ii generale privind deplasarea c3rduril"r2 >"nele de agl"(erare2 ad3nci(ea la care +n"at%2 reac$ia la ad(inistrarea #urajel"r *.a. Si(pli#ic3nd #"arte (ult aprecierile2 se p"ate spune c% +ntr4un 1ele*teu cu pui de " var%2 t"tul este n"r(al dac% nu ve>i puii dec3t +n ("(entul ad(inistr%rii #urajel"r. '3nd +ncepi s%4i ve>i2 +ncep *i neca>urile. E=ist% " c"(unicare *i un sc1i(b de in#"r(a$ii e=tre( de activ2 >ilnic2 +ntre cei angrena$i +n cre*terea puil"r2 ast#el +nc3t "rice an"(alie este cun"scut% i(ediat *i se iau (%surile cuvenite.

-2

Rit(ul de cre*tere *i starea sanitar% se deter(in% vi>ual2 cel pu$in +n pri(ele 24 s%pt%(3ni2 apr"ape >ilnic. 0eri"dic se e#ectuea>% un pescuit de c"ntr"l pentru a se deter(ina: sp"rul de cre*tere individual%2 c"nsu(ul speci#ic de #uraje2 starea general% de s%n%tate *i c"n$inutul intestinal. Haj"ritatea aut"ril"r rec"(and% "rgani>area decadal% a pescuitului de c"ntr"l la ciprinide +n vara I2 dar piscicult"rii ce1"sl"vaci #ac trei pescuiri de c"ntr"l: 2) iunie2 1) iulie2 2) august. 0escuitul de c"ntr"l se "rgani>ea>% +nt"tdeauna di(inea$a2 c3nd puii sunt #l%(3n>i *i greutatea individual% nu se ;supli(entea>%5 arti#icial cu #urajele ingerate. Inventarul #"l"sit cuprinde +n ("d "bligat"riu: v"l"c sau ti#an2 g%le$i2 lig1ene2 c3ntar2 plan*et% bi"(etric%2 lup%2 #"ar#ece2 vase 0etri2 #"r("l. 8reutatea (edie se deter(in% ast#el: se preleve>% aleat"riu 1// e=. de pui din #iecare specie2 se s"rtea>% pe trei categ"rii de (%ri(e: (inus variante2 plus variante *i (edia. Se e=clud eventualele e=e(plare pitice sau gigantice. Se c3nt%resc *i se deter(in% greutatea (edie individual% *i pr"centul nu(eric pentru #iecare grup% de (%ri(e. Se repet% "pera$iunea de 4) "ri pentru #iecare specie. Se calculea>% (edia p"nderal% pe grupe de (%ri(i *i pentru p"pula$ia #iec%rei specii. @n general2 speciile planct"n"#age #"r(ea>% un singur grup de (%ri(e2 av3nd greut%$i individuale #"arte apr"piate. Se calculea>% sp"rul de cre*tere individual2 decadal *i >ilnicM se c"(par% cu sp"rul de cre*tere pr"gra(at. Dac% deter(inarea greut%$ii individuale *i a greut%$ii (edii a unui l"t industrial nu c"nstituie " pr"ble(% de"sebit% pentru piscicult"ri *i se p"ate #ace apr"ape c"rect2 deter(inarea precis% a bi"(asei piscic"le este di#icil% de"arece ia +n calcul un ele(ent variabil *i nec"ntr"lat: supravie$uirea2 care este esti(at% sau standardi>at%. '"nsu(ul speci#ic deter(inat cu "ca>ia pescuiril"r de c"ntr"l nu trebuie s% dep%*easc% val"area de 12)42 GgKGg pentru granule sau 4) GgKGg pentru cereale. 'u "ca>ia pescuitului de c"ntr"l se deter(in% starea general% de s%n%tate: aspectul general2 pre>en$a ulcera$iil"r2 a para>i$il"r2 gradul de ane(iere 6dup% cul"area bran1iil"r7 *i c"n$inutul tubului digestiv. 0resarea u*"ar% a abd"(enului per(ite "b$inerea unui e*anti"n intestinal care2 +n ("d n"r(al trebuie s% aib%2 alternativ2 seg(ente desc1ise la cul"are 6#uraje7 *i +nc1ise la cul"are 61rana natural%7. Se rec"(and% sacri#icarea unui nu(%r de pui pentru a cerceta c"n$inutul +ntregului tub digestiv2 acesta #iind c"nsiderat un indicat"r #"arte i(p"rtant de reglare a cantit%$il"r de #uraje ad(inistrate. 0entru a ierna +n bune c"ndi$ii *i pentru a avea " cre*tere bun% +n anul al 24lea2 trebuie ca puii s% aib% " greutate (edie (ai (are de 2/ g K e=2 un c"n$inut +n gr%si(i (ai (are de -4)O2 +n pr"teine (ai (ult de 1/O *i +n s%ruri (inerale 22)4 O.

3ucrri de (ntreinere a incintelor de cre+tere .ele+tee @n peri"ada de cre*tere a puil"r este necesar s% se e#ectue>e " serie de lucr%ri te1nice care au drept sc"p a(eli"rarea c"ndi$iil"r de calitate bi"pr"ductiv% a 1ele*teului. @n principal acestea sunt: ad(inistrarea de +ngr%*%(inte 6(inerale *i "rganice72 ad(inistrarea de a(enda(ente2 c"(baterea vegeta$iei dure sau a vegeta$iei sub(erse2 c"(baterea +n#l"ririi2 aerarea apei2 *. a. @ngr%*%(intele (inerale 6+n special a>"tatul de a("niu2 super#"s#atul sau +ngr%*%(intele c"(ple=e72 +ngr%*%(intele "rganice 6+n special gun"i #er(entat sau plante ver>i7 *i a(enda(entele calcar"ase au r"lul de a intensi#ica pr"ductivitatea piscic"l% natural%2 dac% este ca>ul. 9nii aut"ri pr"pun un ("del practic *i si(plu pentru a deter(ina "p"rtunitatea ad(inist%rii de +ngr%*%(inte +n 1ele*teu2 +n cursul verii. Se (%s"ar% transparen$a apei cu discul Secc1i: val"area de p3n% la 2) c( se(ni#ic% " +nc%rcare (are a apei +n alge *i nu se ad(inistrea>% +ngr%*%(inte. Dac% transparen$a apei are val"area cuprins% +ntre 2) *i ) c(2 se p"t ad(inistra #ertili>an$i. Dac% transparen$a apei este (ai (are de ) c(2 ap"rtul de #ertili>an$i este necesar. De ase(enea2 la ad(inistrarea #ertili>an$il"r trebuie s% ave( +n vedere: te(peratura apei2 c"n$inutul +n "=igen s"lvit *i2 #"arte i(p"rtant2 pJ4ul. 'antit%$ile de +ngr%*%(inte (inerale *i "rganice ad(inistrate +n cursul verii trebuie s% se deter(ine pe ba>a anali>el"r c1i(ice ale apei din 1ele*teu *i ale apei din sursa de ali(entare2 +n special #unc$ie de c"n$inutul +n a>"t 6N7 *i #"s#"r 607. @ngr%*%(intele (inerale se ad(inistrea>% +n ap% sub #"r(a un"r s"lu$ii diluateM se rec"(and% ad(inistrarea un"r d">e (ici la intervale de 48 >ile *i pe ti(p cu v3nt2 ceea ce deter(in% " reparti>are (ai uni#"r(% *i " "("geni>are (ai bun% +n (asa apei. Rap"rtul "pti( +ntre #"s#"r *i a>"t2 +n apa din 1ele*tee2 este de 1:-M de#icitul +n #"s#"r +(piedic% intrarea a>"tului +n circuitul (ateriei. @ngr%*%(intele p"tasice 6-/ GgK1a substan$% activ%7 sunt rec"(andate pentru c% sp"resc e#ectul +ngr%*%(intel"r #"s#atice. @ngr%*%(intele "rganice utili>abile sunt: gun"iul de grajd2 purinul2 c"(p"stul2 +ngr%*%(intele ver>i *i re>iduurile "rganice urbane sau industriale. Ad(inistrarea +ngr%*%(intel"r "rganice este rec"(andat% nu(ai +n 1ele*tee p"pulate +n p"licultur%2 +n ca> c"ntrar e#ectul l"r nu este e=pl"atat dec3t par$ial. 8un"iul de grajd trebuie s% #ie bine (inerali>at pentru a se evita un c"nsu( (are *i inutil de "=igen s"lvit *i pentru a se accelera intrarea +n circuitul (ateriei din ap% a ele(entel"r s"lubile pe care le c"n$ine. @n plus2 gun"iul (inerali>at c"nstituie *i 1ran% direct% a un"r grupe de "rganis(e bent"nice.

--

@ngr%*%(intele ver>i repre>int% " surs% i(p"rtant% de nutrien$i at3t pentru "rganis(ele planct"nice 6se dublea>% cantitatea7 c3t *i pentru "rganis(ele bent"nice 612,) c"e#icient de (ultiplicare7. Ad(inistrarea +ngr%*%(intel"r ver>i se #ace cu precau$ie din cau>a c"nsu(ului #"arte (are de "=igen s"lvit pe care +l necesit% desc"(punerea l"r. Ad(inistrarea a(enda(entel"$ calcar"ase are (ultiple e#ecte p">itive: ta(p"nea>% apa 6a(eli"r3nd pJ4ul72 +(b"g%$e*te apa +n calciu 6ele(ent #"arte i(p"rtant2 (ai ales +n peri"ada de cre*tere vara I72 c"ntribuie la c"(baterea un"r para>it">e *i a +n#l"ririi apei. Se utili>ea>% +n ("d "bi*nuit var stins *i var nestins. Barul are cu r"l #"arte i(p"rtant +n piscicultur%. Se rec"(and% " d">% "rientativ% de )/41// Gg K 1a var nestins ad(inistrat +n ap% #%r% a se pune +n nici un #el +n peric"l via$a pe*til"r. Begeta$ia acvatic% sub(ers%2 e(ers% sau plutit"are nu trebuie t"lerat% +n 1ele*teele de cre*tere vara I. 9nii aut"ri rec"(and% c"(baterea vegeta$iei de>v"ltat% +n e=ces prin (et"de (ecanice2 ter(ice2 "ptice *i c1i(ice. Dup% anii Y8/ a +nceput s% se practice t"t (ai (ult (et"da bi"l"gic%. Het"da (ecanic% se re#er% la distrugerea ri>"(il"r prin ar%tur% sau scari#icare *i la c"sirea plantel"r prin di#erite (et"de *i (ijl"ace. @n R"(3nia2 +ncep3nd cu anii Y./2 se practic% distrugerea plantel"r prin c"sire cu utilaje speciale 6c"sit"ri acvatice7. Het"da ter(ic% c"nst% +n vidarea 1ele*teului pe ti(pul iernii *i eventual2 e#ectuarea unei ar%turi2 pentru a e=pune la #rig ri>"(ii2 (ugurii sau se(in$ele plantel"r acvatice. Het"da "ptic% este aplicabil% pe 1ele*tee e=peri(entale cu supra#e$e (iciM c"nst% +n reali>area unei plan*ete 6plute7 din sc3ndur% care se anc"rea>% +n >"ne cu vegeta$ie. Het"da c1i(ic% se re#er% la #"l"sirea di#eritel"r tipuri de ierbicide: de c"ntact 6abs"rbite prin #run>e sau prin r%d%cini7 *i siste(ice. Se rec"(and% #"l"sirea cu pruden$% a ierbicidel"r +n 1ele*tee *i #"l"sirea l"r nu(ai +n situa$ii e=tre(e2 la 1ele*tee p"pulate cu pe*ti (ari *i nu(ai cu asisten$% din partea un"r speciali*ti. @n#l"rirea apei are e#ecte negative (ultiple asupra (ediului acvatic *i sunt #recvente situa$iile +n care trebuie di(inuat% rapid p"pula$ia algal% supranu(eric%. 'el (ai utili>at algicid este sul#atul de cupru 6'u SE-7 care se ad(inistrea>% +n - d">e a c3te 24 Gg K 1a la intervale de c3teva >ile sau 1 g K ( pentru ape pu$in acide *i 12) g K ( pentru ape alcaline. Aceea*i aut"are rec"(and% +n c"(baterea +n#l"ririi apei2 si(a>inul care este #"arte e#icient +n distrugerea algel"r brune2 +n d">a de 142 g K ( *i2 +n plus2 pre>int% avantajul c% este c"(plet in"#ensiv pentru (icr"#auna acvatic%. E=igenul s"lvit +n ap% p"ate avea " dina(ic% pericul"as% +n 1ele*teele de cre*tere2 indi#erent de regi(ul de e=pl"atare 4 e=tensiv2 se(i4intensiv *i intensiv 4 (ai ales atunci c3nd se #"l"sesc #ertili>an$i +n ("d e=cesiv2 +n anu(ite c"ndi$ii cli(atice 6te(peraturi ridicate2 cal(2 lipsa precipita$iil"r2 etc.7 *i +n anu(ite c"ndi$ii din (ediul acvatic. De>"=igenarea apei este +nt3lnit% *i +n 1ele*teele de iernare. Sc%derea c"ncentra$iei +n "=igen s"lvit sub ) (g K l are c"nsecin$e negative
-)

asupra gradului de val"ri#icare a 1ranei *i2 +n c"nsecin$%2 asupra rit(ului de cre*tere a puil"r. Sc%derea c"ncentra$iei "=igenului s"lvit sub p"pula$ia piscic"l%2 une"ri t"tale. 're*terea c"n$inutului +n "=igen s"lvit se p"ate reali>a prin (ai (ulte (ijl"ace: 4 4 ali(entarea 1ele*teului cu un debit su#icient de ap% pr"asp%t%2 bine "=igenat%2 pentru a +nl"cui +n ti(p util v"lu(ul de ap% u>at% din 1ele*teuM accelerarea (inerali>%rii substan$el"r "rganiceM se rec"(and% #"l"sirea per(anganatului de p"tasiu +n cantitate de /2282 g K ( 2. Se rec"(and% utili>area varului +n cantit%$i e=tre( de variabile2 de la )/ la 12// Gg K 1a2 #unc$ie de natura s"lului *i pJ4ul apeiM 4 4 c"(baterea ;+n#l"ririi apei5M utili>area de (ijl"ace (ecanice 6aerat"are de di#erite tipuri *i ("dele7 (g K l p"ate c"nduce la ("rtalit%$i i(p"rtante +n

@n literatura de specialitate e=ist% pu$ine puncte de vedere sus$inute de cvasit"talitatea aut"ril"rM unul din acestea este cantitatea (ini(a de "=igen s"lvit necesar pentru a asigura ciprinidel"r c"ndi$ii n"r(ale de cre*tere: ) (g K l E2. %i"iere flota ile +i azine termostatate *tancuri7 @n peri"ada de cre*tere a pe*til"r se e#ectuea>% lucr%ri te1n"l"gice care au ca "biective principale: (en$inerea c"ndi$iil"r "pti(e de via$% *i preven$ia i1ti"pat"l"gic%. Biviere #l"tabile7 @ntr4" peri"ad% de 24- s%pt%(3ni2 la " ter(ic% a apei (ai (are de 2/ "'2 pe #ila(entul plasel"r se depun suspersii din ap% 6(aterii an"rganice *i "rganice ("arte7*i se de>v"lt% peri#it"nul. Acest #en"(en are drept ur(are " cre*tere +n greutate a plasei 2 cu in#luen$% direct% asupra #l"tabilit%$ii +ntregului siste( *i +ngreunea>% circula$ia apei deci2 buna "=igenare a (ediului de cultur%. De ase(enea2 se creea>% c"ndi$iile necesare #i=%rii *i de>v"lt%rii ger(enil"r ce p"t pr"duce +(b"ln%viri 6(ic">e2 para>it">e2 etc7. 0e ba>a "bserva$iil"r per(anente sau a unui gra#ic prestabilit se "rgani>ea>% dec"l(atarea 6sp%larea7 *i de>in#ec$ia plasel"r. Trebuie ac"rdat% aten$ie per(anent% igieni>%rii plat#"r(el"r *i distribuit"arel"r de 1ran%. Bazine termostatate 6tancuri7. 0rincipalele lucr%ri te1n"l"gice de +ntre$inere a unui (ediu "pti( de via$% se re#er% la spa$iile de cre*tere *i instala$iile au=iliare2 +n principal instala$ia de preparare a apei te1n"l"gice. 0eri"dic sau dac% este ca>ul2 >ilnic2 se #ace " igieni>are a pere$il"r ba>inel"r cu s"lu$ie de per(anganat de p"tasiu 62 (gKl7 sau albastru de (etil 61 O7. De ase(enea2 >ilnic2 se +ndep%rtea>% re>iduurile #urajel"r nec"nsu(ate *i dejec$iile. 'ur%$area >ilnic% este necesar% de"arece re>iduurile de (aterie "rganic% sunt (edii de cultur% pentru ger(enii pat"geni2 desc"(punerea l"r se #ace cu un c"nsu( i(p"rtant de "=igen *i deter(ina deteri"rarea calit%$ii (ediului.
-,

Monitorizarea mediului. @n peri"ada de cre*tere a puil"r2 trebuie ("nit"ri>a$i per(anent cei (ai i(p"rtan$i #act"ri cli(atici: te(peratura aerului2 regi(ul e"lian *i precipita$iile *i cei (ai i(p"rtan$i para(etri #i>ic"4 c1i(ici *i bi"l"gici ai apei: te(peratur%2 transparen$%2 pJ2 "=igen s"lvit2 substan$% "rganic%2 duritate2 a>"ti$i2 a>"ta$i2 bi"(as% planct"nic% *i bi"(as% bent"nic%. T"ate aceste in#"r(a$ii se n"tea>% +n Registrul #er(ierului. !recven$a +nregistr%ril"r este >ilnic%2 peri"dic% sau "ca>i"nal% #unc$ie de para(etrul ("nit"ri>at. Te(peratura aerului2 +n >"na te(perat%2 este #act"rul de in#luen$% cu dina(ica cea (ai interesant% M val"rile se deter(in% cu un ter("(etru cu (ercur2 alc""l sau electr"nic la "rele 82 1- *i 2/. Rec"(and e#ectuarea unui studiu anual2 #"l"sind in#"r(a$iile unui p"st (ete" apr"piat2 prin care s% ur(%ri(: te(peratura (edie >ilnic% +nregistrat% +n peri"ada de repr"ducere a speciil"r cultivateM di#eren$a +ntre t" (a=. *i t" (in +n cursul #iec%rei luni nu(%rul >ilel"r tr"picale 6t" (a= Z /"'7M nu(%rul >ilel"r de +ng1e$ 6t" (in [ /"'7 nu(%rul >ilel"r de iarn% 6t" (in [ /"'7.

0recipita$iile2 in#luen$ea>% direct des#%*urarea activit%$il"r dintr4" cresc%t"rie siste(atic% de tip clasic 6supra#e$e (ai (ari de )/41// 1a2 dru(uri de p%(3nt2 lipsa dep">itel"r de #uraje pentru #iecare 1ele*teu2 etc.7 Se (%s"ar% *i se n"tea>% cantitatea de precipita$ii *i durata acest"ra. In#"r(a$iile sunt utile atat +n anali>a activit%$ii din anul anteri"r c3t *i pentru (ai buna elab"rare a pr"gra(ului viit"r. Nu(%rul >ilel"r cu s"are *i durata de str%lucire a s"arelui 6+n "re7 sunt in#"r(a$ii c"(ple(entare "b$inute de la sta$ia (ete". Te(peratura apei este (%surat% cu ter("(etru cu (ercur sau electr"nic2 >ilnic2 la "rele 8 //2 1-//2 2/// *i se calculea>% (edia >ilnic%. Te(peratura apei este unul din principalii #act"ri de in#luen$% care deter(in% rit(ul bi"activit%$il"r *i pr"ductivitatea unui ec"siste(. !unc$ie de te(peratura apei se "rgani>ea>% principalele lucr%ri te1n"l"gice din acvacultur%: repr"ducerea2 cre*terea *i iernarea. Anual2 se anali>ea>% regi(ul ter(ic al apei *i se eviden$ia>%: peri"ada activ% a crapului 6t" apei P 8 I 28 \' 72 peri"ada de cre*tere "pti(% 6t " apei P 18 I 2,"'72 peri"ada de risc (a=i( 6t" apei Z 28"'7 *i peri"ada de 1ibernare 6t" (in [ 8"'7. Reactia apei 6pJ4ul 7 este un indicat"r care trebuie ("nit"ri>at pentru in#"r(area c"(plet% a te1n"l"gului asupra #en"(enel"r c1i(ice care au l"c +n ec"siste(. @n (edii libere 61ele*teu *i viviere 7 apa are " (are capacitate natural% de ta(p"nare *i #"arte rar2 +n ca>ul un"r de>ec1ilibre ec"l"gice grave2 pJ4ul p"ate atinge val"ri +n a#ara li(itel"r sup"rtabile de c%tre pe*ti.

-.

E=igenul s"lvit. Este abs"lut ele(entar s% ur(%ri( per(anent dina(ica "=igenului s"lvit +n ap%2 #act"r de care depinde nu nu(ai pr"ductivitatea 1ele*teului ci via$a +ns%*i din ec"siste(. Deter(inarea "=igenului s"lvit +n ap% se reali>ea>a +n teren prin 22(et"da c"l"ri(etric%5 6apr"=i(ativ%7 *i cu deter(inat"are electr"nice 6grad ridicat de preci>ie7 sau +n lab"rat"r prin titrare cu ti"sul#at de s"diu /2/1 n. 0relevarea pr"bel"r de ap% pentru deter(inarea "=igenului s"lvit se #ace de la sta$ii #i=e pentru peri"ada anali>at%2 sta$ii a(plasate de "bicei +n >"na evacu%rii 1ele*teului sau centrul vivierei *i de la ad3nci(e de 12)422/ ( 6sau c1iar de la nivelul plat#"r(ei7. 0entru prelevare se #"l"sesc sticle de 1)/42// (l cu d"p r"dat2 t%iat "blic *i un siste( si(plu de sc"atere a d"pului la "ri>"ntul 6de ad3nci(e7 d"rit. !i=area "=igenului s"lvit se #ace i(ediat dup% prelevarea pr"bei de ap%2 ast#el: se intr"duc la #undul #lac"nului2 cu ajut"rul unei pipete2 1(l s"lu$ie sul#at de (angan 6s"l.17 *i 1 (l s"lu$ie i"dur% de p"tasiu 6s"l. 27. 0ipetele se ridic% u*"r p3n% sub nivelul apei pentru a se g"li. Dup% aceasta se +nc1ide #lac"nul cu d"pul r"dat2 #%r% a #"r(a bule de aer2 se agit% de c3teva "ri *i se las% 142 (in. pentru depunerea precipitatului #"r(at. 0recipitatul are cul"area de la alb l%pt"s pentru / 2 P 1(g K l p3n% la (ar" pentru /2 P 8 I1/ (g K l 6 e=ista scari c"l"ri(etrice standardi>ate destinate te1n"l"gil"r din acvacultura 7 Dina(ica "=igenului s"lvit +n 1ele*tee eutr"#i>ate 2 e=pl"atate +n regi( se(iintensiv sau intensiv2 lipsite de instala$ii (ecanice de aerare *i ali(entare cu ap% pr"asp%t%2 din ra$iuni ec"n"(ice2 d"ar pentru p%strarea nivelului n"r(al de reten$ie2 se caracteri>ea>% +n general prin (en$inerea un"r val"ri (ai (ari de ) (g K l +n peri"ada cu te(peraturi ale apei de p3n% la 2) /'2 ur(at% de " c%dere pr"p"r$i"nal% cu cre*terea te(peraturii2 ating3nd val"rile (ini(e +n peri"ada de +n#l"rire a apei2 la "rele di(ine$ii. Av3nd +n vedere rentabilitatea anual% a #en"(enului2 este relativ u*"r s% evi$i situa$iile critice cu c"ndi$ia2 "bligat"rie2 de a ("nit"ri>a per(anent (ini(a "=igenului s"lvit la "ra ,// di(inea$a. 0entru (en$inerea "=igenului s"lvit la val"ri (ai (ari de ) (g K l sunt i(p"rtante (%surile preventive de reducere a eutr"#i>%rii ec"siste(ului2 c"(baterea +n#l"ririi apei2 sc1i(barea v"lu(el"r de ap% la #iecare .41/ >ile *i aerarea (ecanic%. '"n$inutul +n "=igen s"lvit (ai (ic de ) (gKl are e#ect #inanciar negativ (ai (are dec3t c1eltuirea resursel"r necesare pentru (en$inerea lui la val"ri "pti(e. @n anali>a activit%$ii anuale2 trebuie eviden$iat nu(%rul >ilel"r #av"rabile cre*terii puil"r din punct de vedere al c"n$inutului apei +n "=igen s"lvit. @n ca>ul ba>inel"r ter("statate2 (en$inerea "=igenului s"lvit la val"ri "pti(e se reali>ea>% per(anent cu ajut"rul instala$iil"r speciale asistate de calculat"r.

-8

Transparen$a se (%s"ar% cu discul Secc1i2 peri"dic2 cel pu$in " dat% la )41/ >ile. Se va "bserva e=isten$a unei str3nse c"rela$ii +ntre val"rile transparen$ei2 indicelui planct"nic *i "=igenului s"lvit deter(inat la "ra ,// a.(. Substan$a "rganic%2 a>"ti$ii2 a>"ta$ii2 #"s#a$ii2 duritatea t"tal%2 calciul *i al$i para(etri c"nsidera$i necesari se deter(in% +n lab"rat"are speciali>ate cu " peri"dicitate (a=i(% de / de >ile. Di"(asa planct"nic%2 e=pri(at% prin indicele planct"nic 2 se deter(in% +n c"ndi$ii de teren cu ajut"rul unui #ileu prin care #iltr%( 1/ l ap%2 c"ncentratul de planct"n se trans#er% +ntr4" eprubet% gradat% special *i se adaug% 1 (l #"r("l 62O7. 0lanct"nul ("rt se decantea>% pe parcursul a c3teva "re *i se cite*te indicele planct"nic. 0r"bele prelevate sunt supuse anali>ei *i prelucrate +n lab"rat"r2 dup% (et"da nu(%r%rii pe specii *i a calcul%rii densit%$ii pe unitatea de v"lu(. Re>ultatele "b$inute pun +n eviden$% densitatea nu(eric%2 #recven$a *i d"(inan$a #"r(el"r planct"nice. Di"(asa bent"nic% se deter(in% cu ajut"rul ur(%t"rului inventar: draga Harinescu2 sit% pentru sp%larea e*anti"nului2 lig1ean de plastic 61)42/ l72 can% de plastic 6142 l72 vas 0etri2 lup% de teren2 penset%2 sticl% de 1// (l2 #"r("l.Het"da este si(pla : pr"ba de s"l prelevata cu draga Harinescu se spala pe sita si anali>a( "rganis(ele bent"nice cu "c1iul liber sau cu lupa. 0entru te1n"l"gi2 +n deter(in%rile din teren2 i(p"rtant este nu(%rul de c1ir"n"(ide *i "lig"c1ete pe (etrul p%trat de 1ele*teu. Deter(in%ri repetate ale acestui indicat"r +i va "#eri in#"r(a$ii privind p"ten$ialul pr"ductiv al #iec%rei 1ele*teu. Haterialul bi"l"gic c"nservat este supus +n lab"rat"r un"r anali>e dup% (et"da nu(%r%rii speciil"r2 a calcul%rii densit%$ii pe unitatea de supra#a$% *i a deter(in%rii bi"(asei. Pescuit de recolt, transport, populare 0escuitul de rec"lt% a puil"r de crap se "rgani>ea>% t"a(na sau pri(%vara. 'u "ca>ia pescuitului se deter(in% cu preci>ie cantitatea t"tal% reali>at%2 greutatea (edie individual%2 gradientul (asei c"rp"rale 6di#eren$a de greutate dintre puii cei (ai (ici *i cei (ai (ari7 p"nderea principalel"r trei grupe de (%ri(e 6(ici2 (ijl"cii2 (ari7 *i starea de s%n%tate. La pescuitul de t"a(n% puii p"t #i trans#era$i +n 1ele*teul de iernat sau +n 1ele*teul de cre*tere vara a4II4a. Avantajele pescuitului de t"a(n% : uscarea 1ele*teului de cre*tere vara I 6 preven$ie sanitara 72 cun"a*terea re>ultatel"r activit%$ii 6cu e#ectiv direct asupra bunei pr"gra(%ri a anului ce ur(ea>%72 desc"ngesti"narea pr"gra(ului de activit%$i din pri(%vara 6c3nd accentul trebuie pus pe preg%tirea pr"duc$iei n"i7. Avantajele iern%rii +n 1ele*tee de iernare : #"l"sirea un"r c"ndi$ii "pti(e de iernare2 debite de ali(entare (ici2ur(%rirea c"(p"rta(entului puil"r2 stabilirea precis% a pierderil"r din peri"ada iern%rii *i stabilirea precis% a st%rii sanitare a puil"r la s#3r*itul iern%rii.
-&

De>avantajele iern%rii +n 1ele*tee de iernare : (anipularea supli(entar% a puil"r 6la pescuitul de pri(%var%7 *i +nt3r>ierea +nceperii 1r%nirii +n pri(%var%. Avantajele iern%rii +n 1ele*teul de cre*tere vara I : 1r%nirea puil"r p3n% t"a(na t3r>iu c3nd +n #unc$ie de cerin$ele naturale ale "rganis(ului +ntr% +n repausul 1ibernal2 +nceperea 1r%nirii pri(%vara devre(e2 evitarea (anipul%rii *i a pr"ducerii eventualel"r trau(e +naintea peri"adei de iernare 6c3nd "rganis(ul se re#ace #"arte greu sau >"nele trau(ati>ate sunt invadate de (ic">e sau para>it">e7 . De>avantajul principal al iern%rii +n 1ele*teul +n care a crescut este necun"a*terea re>ultatel"r activit%$ii 6pr"duc$ie2 greutate (edie2 starea sanitar%7 *i a(3narea elab"r%rii pr"gra(ului de pr"duc$ie pentru anul ur(%t"r. Inventarul necesar pescuitului puil"r de " var% este c"nstituit din: ti#an 6-/ = 2(7 c"n#ec$i"nat din plas% cu (%ri(ea "c1iului2 a P 8 S 12 ((2 juvelnic 8 6127 = - 6,7 ( 6 din acela*i (aterial cu ti#anul72 (inci"c 6(eredeu7 cu capacitatea de (a=. ) I , Gg2 c"*uri largi *i #"arte pu$in ad3nci 6stratul de pui nu trebuie +n nici un ca>2 s% dep%*easc% 1) c( gr"si(e72 c3ntar cu capacitatea (a=. de )/ Gg2 cistern% transp"rt 6prev%>ut% "bligat"riu cu instala$ie de "=igenare *i #urtun 8 12/ (( pentru desc%rcarea puil"r prin si#"nare72 i1ti"(etru2 c3ntar de lab"rat"r2 lup% de teren si d"cu(entele de evidenta a pr"ductiei. 0reg%tirea 1ele*teului +n vederea pescuitului se #ace prin ("ntarea unei plase de pr"tec$ie +n #a$a c%lug%rului2 reducerea treptat% a nivelului apei p3n% la nivelul canalului dren"r *i supraveg1erea per(anent% a 1ele*teului +n vederea c"(baterii p%s%ril"r i1ti"#age care au tendin$a s% atace agl"(er%rile de pui. Te1nica pescuitului *i (anipul%rii puil"r trebuie s% respecte2 "bligat"riu2 ur(%t"arele reguli: pescarii nu au v"ie s% circule prin canalul dren"r 6 pentru a evita tulburarea apei *i sperierea puil"r 7M puii se pescuiesc +n cantit%$i (ici 6(a= 24 t" la " t"an%7 pentru a evita supraagl"(erarea l"r +n (ati$% *i pentru a scurta ti(pul de sta$i"nare +n juvelnicM i(ediat dup% #ilarea ti#anului2 puii sunt trans#era$i +ntr4un juvelnic larg unde sunt l%sa$i s% se "di1neasc% *i s% revin% la un rit( n"r(al al respira$iei. Dac% este ca>ul2 apa din >"na juvelnicului se aerea>%M c"ncentr%( la " e=tre(itate a juvelnicului " cantitate de pui necesar% +nc%rc%rii unei cisterne Ivivier%M (anipularea cu (inci"cul 2 (ai ales desc%rcarea acestuia +n c"*2 se #ace cu cea (ai (are delicate$e2 de c%tre cel (ai c"n*tiinci"s pescar 6+nt"tdeauna piscicult"rul care i4a crescut7 +n sc"pul evit%rii trau(atis(el"r *i reducerii stresuluiM ti(pul de deplasare pe distan$a: ti#an2 c3ntar2 cistern% trebuie redus c3t (ai (ult 6(i*care alert%7M
)/

desc%rcarea +n cistern% se #ace prin +nclinarea c"*ului la nivelul apei *i nu prin turnarea de la +n%l$i(eM cisterna2 dup% +nc%rcarea cu pui2 trebuie s% #ie plin% c"(plet pentru a evita trau(ati>area puil"r prin l"virea de pere$ii cisternei la balansul pr"v"cat de denivel%rile dru(uril"rM desc%rcarea puil"r se #ace +n ra(pe special a(enajate la #iecare 1ele*teu2 av3ndu4se +n vedere ca di#eren$a dintre nivelele de ap% din 1ele*teu *i cistern% s% #ie c3t (ai (ica 6cel (ult 12) (72 ad3nci(ea apei +n acea >"n% a 1ele*teului s% #ie c3t (ai (are 6cel pu$in 12) (7 *i desc%rcarea s% se reali>e>e prin si#"nare. Rec"(and reducerea nivelului apei din cistern% printr4" van% de g"lire 6special ("ntat% +n acest sc"p7 +naintea +nceperii desc%rc%rii puil"r.

Rec"(and evitarea cu "rice pre$ a desc%rc%rii puil"r +n >"ne cu ad3nci(i (ai (ici de 1 ( la di#eren$e de nivel (ai (ari de 2 ( precu( *i desc%rcarea la c"*. 0iscicult"rul trebuie s% g%seasc% s"lu$ii *i s% preg%teasc% pr"cedura de deversare a puil"r2 cu (ult +nainte de p"pulare. D"lile puil"r de crap Larvele2 alevinii *i puii de " var% sunt e=tre( de sensibili la ac$iunea #act"ril"r ne#av"rabili: #i>ici2 c1i(ici2 bi"l"gici *i stres. Evitarea c"(plet% a pierderil"r dat"rate +(b"ln%viril"r este p"sibil% dac% se respect% cu rigur">itate lucr%rile te1n"l"gice de prevenire sau (et"dele curative rec"(andate de speciali*ti. 8esti"narea neglijent% sau super#icial% a st%rii de s%n%tate a p"pula$iei de pui p"ate avea c"nsecin$e de la grav p3n% la catastr"#al. 8radul de risc este direct pr"p"r$i"nal cu nivelul de intensi#icare a pr"duc$iei. H%surile pr"#ilactice rec"(andate de i1ti"pat"l"gi sunt +nt"tdeauna (ai u*"r de aplicat dec3t trata(entele curative necesare +n ca>ul declan*%rii unei epi>""tii i>"late 6la nivel de 1ele*teu7 sau generale 6la nivel de #er(%7. Literatura de specialitate rec"(and% ur(%t"arele (%suri pr"#ilactice: 4 4 4 4 4 4 4 pr"curarea (aterialului bi"l"gic din unit%$i inde(ne2 cel pu$in2 de b"lile cele (ai pericul"aseM (aterialul bi"l"gic adus din alt% unitate piscic"l% s% #ie cel pu$in trecut printr4" baie depara>itar% 6s"lu$ie ) O sare7M 1ele*teele se las% peri"dic pe uscatM 1ele*teele se de>in#ectea>% cu var nestins *i cl"rura de varM a(eli"rarea pr"ductivit%$ii piscic"le naturale +n sc"pul asigur%rii necesarului de 1ran% natural% *i c"ns"lid%rii #i>i"l"gice a puil"rM #iltrarea apei pentru a evita p%trunderea un"r pr%d%t"ri2 d%un%t"ri sau specii s%lbatice c"nta(inateM +(b%ierea repr"duc%t"ril"r +nainte de repr"ducere *i sc"aterea i(ediat dup% depunerea p"ntei din 1ele*teele de repr"ducereM
)1

4 4 4 4 4 4 4 4

asigurarea c"ndi$iil"r "pti(e privind "=igen s"lvit2 pJ2 etc.M asigurarea un"r #uraje de bun% calitateM ad(inistrarea de #ura>"lid"n% 6 O2 ti(p de . >ile7 +n #urajeM iernarea puil"r +n 1ele*teul de cre*tereM (anipularea atent% a puil"r pentru a reduce riscul de trau(ati>are *i starea de stresM de>in#ec$ia peri"dic% a pers"nalului2 ec1ipa(entel"r2 uneltel"r2 etc.M c"(baterea p%s%ril"r i1ti"#age 6ga>de inter(ediare7M evitarea c"nsangvini>%rii.

D"ala sau starea de b"al% repre>int% abaterile de la n"r(al ale c"(p"rta(entului2 aspectului *i c"n#"r(a$iei pe*telui *i p"ate avea la "rigine ac$iunea virusuril"r2 bacteriil"r2 para>i$il"r2 a 1ranei *i (ediului2 a stresului sau trau(atis(el"r (anipulat"rii. D"lile p"t #i pr"v"cate de #act"ri #i>ici 6e=: *"c ter(ic72 #act"ri c1i(ici 6e=: "=igen s"lvit insu#icient2 pJ acid2 pre>en$a a("niacului2 etc.7 *i bi"l"gici2 ace*tia din ur(% #iind cel (ai #recvent +nt3lni$i *i cu ur(%rile cele (ai pericul"ase. !act"rii bi"l"gici sunt repre>enta$i de virusuri2 bacterii *i para>i$i2 inclusiv ciuperci2 dar *i de d%un%t"ri. Eviden$a pr"duc$iei Este necesar s% "rgani>%( " eviden$% strict% a (i*c%ril"r de (aterial piscic"l2 a principalel"r activit%$i te1n"l"gice reali>ate2 a val"ril"r indicat"ril"r ("nit"ri>a$i 6pui2 cli(%2 (ediu2 etc.7 *i a re>ultatel"r "b$inute. Eviden$a p"ate #i $inut% +n registre speciale sau +n siste( electr"nic2 pe calculat"r. Ebligativitatea $inerii eviden$ei activit%$ii *i pr"duc$iei este dictat% de necesitatea #ireasc% de a avea in#"r(a$ii pentru seg(entul de anali>% a activit%$ii *i de legisla$ia #inanciar% din R"(3nia 6+n vederea stabilirii c"recte a pre$ului de c"st7. Rec"(and ca #iind e=tre( de util% eviden$a pe ac$iuni sau activit%$i2 +n registre (ultianuale2 ceeace #acilitea>% #"arte (ult c"(pararea re>ultatel"r. Ast#el 2 este nev"ie de eviden$a strict% pentru: 1. Repr"duc%t"ri: data pescuitului 2 re>ultatul inventarierii 6 Qg si e=. separat pe se=e2 7 1elesteul p"pulat 6 supra#ata2 adanci(e2 v"lu( de apa 72 peri"ada de repr"ducere2 pr"cent de #ecundare2 pr"cent de ecl">are2 data pescuitului2 alevini pescui$i2 repr"duc%t"ri pescui$i 6] *i ^2 Gg *i e=.72 destina$ia alevinil"r2 destina$ia repr"duc%t"ril"rM 2. @ngr%*%(inte4a(enda(ente: 1ele*teul2 data ad(inistr%rii2 cantitatea2 pr"cedeul2 "bserva$iiM . !uraje ad(inistrate: liste de #urajare lunare2 pentru #iecare 1ele*teu2 cu eviden$a >ilnic%2 pe s"rti(enteM -. 0escuit de c"ntr"l 6decadal7: data2 1ele*teul de cre*tere2 grupe de (%ri(e2 greut%$i (edii2 p"nderea #iec%rei grupe de (%ri(e2 starea sanitar%M

)2

). H"nit"ri>area #act"ril"r cli(atici de in#luen$%: eviden$a >ilnic%2 +n tabele lunare2 la nivel de #er(%M ,. H"nit"ri>area calit%$ii (ediului: eviden$a pe #iecare 1ele*teuM .. 0r"duc$ia reali>at% este eviden$iat% cu ajut"rul un"r #"r(ulare standardi>ate: n"t% de c3ntar2 n"t% de intrare I recep$ie2 rap"rt de pr"duc$ie2 rap"rt de p"pulare pentru pr"duc$ia re$inut% +n #er(% sau avi> de e=pedi$ie *i #actur% #iscal% pentru pr"duc$ia livrat%. Di"te1n"l"gia cre*terii crapului2 +n ("n"cultur%2 +n vara a4II4a *i vara a4III4a C$!8 !$!a =/ 2!l!8 !! Caracterizarea hele+teelor. Jele*teele de cre*tere a crapului +n vara a4II4a *i a4III4a au supra#a$a de )41/ 1a *i ad3nci(ea (edie 128 (2 sunt prev%>ute cu dren"are peri(etrale av3nd sec$iunea (are 6D P 8 (2 b P - (2 1 P /2) I 12/ (72 instala$ie de ali(entare tip pip%2 instala$ie de #iltrare a apei2 instala$ie de evacuare tip c%lug%r2 gr"ap% de pescuit e=teri"ar% *i gard electric de pr"tec$ie +(p"triva vidrel"r. @n practica piscic"l% din R"(3nia2 1ele*teele de cre*tere a pe*til"r +n vara a4 II4 a *i a4III4a2 au supra#e$e de cel pu$in /4,/ 1a dar2 +n ("d #recvent sunt *i 1ele*tee cu supra#e$e de 2//4-// 1a *i c1iar 1.///42./// 1a2 pr"iectate *i e=ecutate +n peri"ada anteri"ar% anului 1&&/. Jele*teele cu supra#e$e (ari2 sunt i(p"sibil de c"ntr"lat: v"lu(ele i(ense de ap% nu p"t #i #iltrate +n ("d e#icient2 p"pularea se #ace +ntr4un interval de ti(p #"arte (are2 #urajele nu p"t #i ad(inistrate c"n#"r( n"r(el"r te1nice2 pescuitul c"(plet nu se p"ate reali>a2 etc. @n s"cietatea actuala2 cu ec"n"(ie de pia$% liber%2 aceste 1ele*tee nu p"t s% se c"nstituie dec3t +n re>erva$ii naturale pr"tejate sau c"(binate cu agr"turis(: pescuit sp"rtiv2 sp"rturi nautice2 v3n%t"are. Dup% 1&&/ au r%(as +n e=pl"atare piscic"l% 1ele*teele cu supra#e$e de c3teva >eci de 1ectare *i pu$ine 1ele*tee de 1//42// 1a. Ad3nci(ea (edie de 128 ( 61 (a= P 22/ I 22) (7 este "pti(% de"arece "#er% un v"lu( de ap% su#icient de (are pentru a asigura " bun% pr"ductivitate piscic"l%2 asigur% ad%p"st e#icient pe*til"r #a$% de pr%d%t"ri2 asigur% >"ne de re#ugiu +n peri"ada canicular% *i di(inuea>% #luctua$iile dina(ice ale "=igenului s"lvit. 'analul dren"r peri(etral asigur% t"ate avantajele enu(erate (ai sus. @n plus2 "#er% c"ndi$ii #av"rabile pescuitului industrial *i prin reali>area l"r re>ulta p%(3ntul necesar c"nstruirii sau re#acerii diguril"r. Ac"l" unde2 (ai ales din ("tive #inanciare2 nu se p"ate reali>a dren"rul peri(etral2 este necesar s% reali>%( un canal dren"r +ntre instala$ia de ali(entare *i c%lug%r sau cel pu$in un seg(ent din acesta. Instala$ia de ali(entare p"ate #i de "rice tip dar2 rec"(andat% este instala$ia tip 22pip%5 pentru ali(entarea cu ap% sub presiune 6p"(pat%7 *i instala$ia tip 22c"ns"l%5 pentru ali(entarea gravita$i"nal%.

Instala$ia de #iltrare a apei este "bligat"rie pentru a +(piedica p%trunderea alt"r specii de pe*ti +n 1ele*teu. Aceste specii pr"v"ac% neajunsuri cresc%t"rului de crap pentru c% sunt c"ncuren$i la 1rana natural% *i la #urajele ad(inistrate pestelui cultivat dar2 sunt *i purt%t"ri de agen$i pat"geni. Rec"(and #"l"sirea casetel"r de #iltrare c"n#ecti"nate din tabla in"= per#"rata 6 P /28 I 122 ((72 ("ntata pe un cadru din pr"#ile in"=idabile sau #iltre din pietris si nisip in ca>ul ali(entaril"r gravitati"nale. In tarile de>v"lMtate se utili>ea>a #iltre r"tative d"tate cu te(p"ri>at"r. 8r"apa de pescuit e=teri"ar% "#er% d"u% avantaje i(p"rtante: (%re*te pr"ductivitatea (uncii la pescuit *i di(inuea>% trau(ati>area pe*telui +n ti(pul pescuitului. A(bele avantaje au e#ecte ec"n"(ice i(p"rtante *i evidente. 8ardul electric +(piedic% p%trunderea vidrel"r +n 1ele*tee. 0"pula$ia de vidre din R"(3nia s4a de>v"ltat nu(eric pe (%sura cre*terii supra#e$el"r e=pl"atate prin acvacultur%. Acu(2 nu e=ist% cresc%t"rie de pe*ti care s% nu 22+ntre$in%5 c3teva #a(ilii de vidre. 0agubele pr"v"cate de " #a(ilie de vidre 6(a(a2 d"i4trei pui *i tatal7 +ntr4un an sunt de cel pu$in 12)42 t" pe*te 6 crap sau alte specii val"r"ase 7. '"stul gardului electric 6(aterial N (an"per% de instalare7 este cca 1.///41.2// _ K G(. 8uvernul R"(3niei trebuie s% apr"be c"(baterea prin +(pu*care a pr%d%t"ril"r 6vidre2 c"r("rani2 etc.7 +n interi"rul cresc%t"riil"r alt#el2 pr%d%t"rii2 se v"r c"nstitui intr4un puternic #act"r deter(inant al #ali(ent%rii #er(el"r piscic"le de (%ri(e (edie 61)/4 // 1a7 sau (ari 6 //41/// 1a7. Caracterizarea biotehnologiilor 're*terea +n 1ele*tee a crapului +n vara a4II4a *i a4III4a2 +n ("n"cultur%2 se reali>ea>% +n siste( se(iintensiv 6)//42/// Gg K 1a7 *i intensiv 62///42/./// Gg K 1a7. Siste(ul e=tensiv de cre*tere 61//4 )// Gg K 1a7 +n ("n"cultur% nu este rec"(andat +n cre*terea c"(ercial% de"arece nu se val"ri#ic% +ntregul p"ten$ial pr"ductiv al 1ele*teului. Acest siste( este #recvent utili>at +n ba>ine (ici 61//4)//7 de tip g"sp"d%resc2 +n care crapul este crescut ca 1"bR sau pentru c"nsu( #a(ilial. Di"te1n"l"giile de cre*tere a crapului +n vara a4II4a *i a4III4a2 +n ("n"cultur%2 +n siste( se(iintensiv *i intensiv2 +n 1ele*tee2 se di#eren$ia>% de bi"te1n"l"giile cre*terii +n vara I prin aten$ia ac"rdat% sti(ul%rii bi"(asei bent"nice *i caracteristicile u*"r di#erite ale #urajel"r *i pr"ceduril"r de ad(inistrare ale acest"ra. 4ormule de populare. 'riteriile de ba>% pentru stabilirea nu(%rului de e=e(plare 6N7 cu care se p"pulea>% un 1ele*teu sunt: pr"gra(ul de pr"duc$ie: cantitatea t"tal% plani#icat% 607 *i greutatea (edie individual% 6T7M supravie$uirea 6S7 +n peri"ada de cre*tereM depinde de starea #i>i"l"gic% a puil"r2 starea de s%n%tate a pe*til"r +n peri"ada de cre*tere *i gradul de pr"tejare +(p"triva pr%d%t"ril"rM capacitatea bi"l"gica de cre*tere care depinde de ras%M

)-

c"ndi$iile asigurate: calitatea (ediului2 (%ri(ea *i ter(ica peri"adei de cre*tere2 calitatea #urajel"r2 *.a. 0 N P 444444444 S=T +n care: N P nu(%rul de e=e(plare cu care se p"pulea>% 0 P pr"duc$ia plani#icat% 6Gg7 S P supravie$uirea 6O7 T P greutatea (edie individual% pr"gra(at% 6Gg7

0entru c"ndi$iile e=istente +n cresc%t"riile din R"(3nia +n acest ("(ent 62//)72 valabile cel pu$in *i pentru ur(%t"rii ) 6cinci7 ani2 stabilirea unui pr"gra( de pr"duc$ie reali>abil trebuie s% aib% +n vedere ur(%t"arele "bserva$ii: capacitatea bi"l"gic% de cre*tere a rasel"r e=istente este di(inuat% #"arte (ult ca ur(are a lipsei de pre"cupare pentru crearea de rase selec$i"nate +nalt pr"ductive *i a unei legisla$ii clare *i c"ncrete +n acest d"(eniu. @n (aj"ritatea #er(el"r se lucrea>% cu rase l"cale cu un grad +nalt de c"nsangvini>are. supravie$uirea este (ica 28/ O 6 dese"ri se intalnesc si supravietuiri de ,/4./ O7 Te1n"l"giile de cre*tere *i iernare sunt bine puse la punct *i aplicarea l"r c"rect%2 c"nduce la atingerea "biectivel"r pr"puse2 inclusiv cele #inanciare. Pregtirea hele+teului de cre+tere. Sunt d"u% pr"ceduri2 di#erite2 de preg%tire a 1ele*teului +n vederea p"pul%rii *i ele sunt #unc$ie de ("(entul ales pentru p"pularea 1ele*teului: t"a(na sau pri(%vara. Te1n"l"gii r"(3ni au "pinii di#erite privind ("(entul "pti( al p"pul%rii. 0"pul%rile de t"a(n% au avantaje: supravie$uirea "rganis(el"r bent"nice care c"nstituie 1rana #av"rit% a crapului2 iernarea crapului la densitate (ic%2 +nceperea 1r%nirii i(ediat ce c"ndi$iile naturale per(it acest lucru2 evitarea unei (anipul%ri supli(entare *i a c1eltuielil"r legate de aceasta 6pescuit2 transp"rt2 etc.7 dar au *i de>avantaje: supravie$uirea para>i$il"r din 1ele*teu2 e#ectuarea lucr%ril"r te1n"l"gice de preg%tire a cre*terii crapului asupra apei *i nu asupra plat#"r(ei2 a(3narea repara$iil"r la c"nstruc$iile 1idr"te1nice s.a. Se p"ate spune c% p"pul%rile de t"a(n% p"t #i practicate +n #er(e inde(ne i1ti"pat"l"gic dar trebuie evitate "bligat"riu +n #er(ele care au in #iecare an2 pr"ble(e i1ti"pat"l"gic. Rec"(and p"pul%rile de pri(%var% pentru c% per(it aplicarea cel"r (ai rigur"ase te1n"l"gii de preg%tire a 1ele*teului +n vederea cre*terii crapului cu t"ate c% pre>int% de>avantajul de a +nt3r>ia +nceperea 1r%nirii cu 142 s%pt%(3ni2 ceea ce este #"arte (ult pentru un "rganis( a#lat la s#3r*itul
))

din punct de vedere

peri"adei de 1ibernare 6de aceea2 pescuitul 1ele*teel"r de iernare trebuie "rgani>at i(ediat dup% de>g1e$ *i durata lui s% nu #ie (ai (are de )4, >ile2 ast#el +nc3t te(peratura apei s% nu dep%*easc% 1/"'7. Acest de>avantaj este c"(pensat prin preg%tirea rigur"as% a 1ele*teului +n vederea cre*terii crapului. Aceste lucr%ri sunt pu$in di#eren$iate de lucr%rile de preg%tire a 1ele*teel"r de cre*tere vara I ast#el +nc3t se va aplica aceea*i te1n"l"gie cu ur(%t"arele di#eren$e sau c"(plet%ri. Jele*teul se g"le*te t"a(na *i va #i l%sat iarna pe uscat. I(ediat dup% g"lire2 se ad(inistrea>% cl"rur% de var 61// g K (27 +n >"nele de b%ltire a apei. @n peri"ada iernii2 atunci c3nd c"ndi$iile cli(atice per(it2 se e=ecut% lucr%rile de repara$ie a c"nstruc$iil"r 1idr"te1nice2 veri#icarea inventarului au=iliar 6navete2 gr%tare2 site2 #iltre2 etc.7 Aten$ie de"sebit% se ac"rd% lucr%ril"r destinate sti(ul%rii pr"ductivit%$ii piscic"le a 1ele*teului *i +n special2 a sti(ul%rii de>v"lt%rii "rganis(el"r bent"nice. Sti(ularea de>v"lt%rii bi"(asei bent"nice se reali>ea>% prin ad(inistrarea de +ngr%*%(inte "rganice c"(plet #er(entate 6*i2 ac"l" unde este necesar2 +ngr%*%(inte c1i(ice72 uni#"r( distribuite pe plat#"r(% *i +nc"rp"rate +n s"l prin lucr%ri (ecani>ate2 crearea un"r >"ne +n care s% ad(inistr%( resturi vegetale2 stu# 6vec1i sau pr"asp%t c"sit7 sau #3n *i gr%parea peri"dic% a plat#"r(ei +n peri"ada cre*terii pe*telui. @ngr%*%(intele "rganice se ad(inistrea>% +n cantit%$i de 1/42/ t" K 1a2 +ngr%*%(intele c1i(ice 6super#"s#at2 eventual c"(ple= 7 +n cantitate (a=. de )/41// Gg K 1a *i var nestins2 1.///4)./// Gg K 1a2 +n #unc$ie de calitatea bi"pr"ductiv% a 1ele*teului dar *i de nivelul de intensi#icare a pr"duc$iei. 0entru pr"duc$ii (ai (ari. ,./// Gg K 1a nu se ad(inistrea>% +ngr%*%(inte. Resturile vegetale2 stu#ul sau #3nul ad(inistrate c"(pact +n peri(etre a(enajate2 uni#"r( distribuite pe supra#a$a 1ele*teului c"nstituie l"curi #av"rabile de depunere a p"ntel"r de c%tre insecte2 a c%r"r larve c"nstituie " surs% de 1ran% pentru crap. 8r%parea plat#"r(ei 1ele*teel"r +n peri"ada cre*terii pe*til"r este " lucrare e#ectuat% de pu$ini te1n"l"gi cu t"ate c% are in#luen$% p">itiv% asupra de>v"lt%rii bi"(asei bent"nice: aduce la supra#a$a s"lului "rganis(ele bent"nice din pr"#un>i(e si substan$ele (inerale *i "rganice 6 alt#el sc"ase +n cea (ai (are parte din circuitul (ateriei din ec"siste( 72 "=igenea>% (ai bine stratul super#icial de sedi(ente2 (%re*te supra#a$a de c"ntact +ntre sedi(ente *i ap% iar turbiditatea creata2 di(inuea>% tendin$a de +n#l"rire a apei. F""planct"nul *i peri#it"nul sunt surse i(p"rtante de 1ran% natural% pentru p"pula$iile de crap t3n%r 62 ani7 *i c1iar (atur. Rec"(and ad(inistrarea a )41/ t" K 1a gun"i de grajd c"(plet #er(entat pe talu>ele diguril"r2 sub #"r(a un"r gr%(e>i de c3te 2//4-// Gg2 inc"(plet inundate2 pentru sti(ularea de>v"lt%rii >""planct"nului. De ase(enea2 rec"(and pr"tejarea talu>el"r diguril"r cu perdele de stu# pentru a crea sup"rtul necesar de>v"lt%rii peri#it"nului. 8ardurile de pr"tec$ie a 1ele*teel"r de cre*tere +n vara a4II4a *i a4III4a sunt de d"u% #eluri: ben>i electrice 6tip 22p%st"r electric572 +(pedic% p%trunderea vidrel"r

),

garduri pr"priu4>ise2 c"nstruite din di#erite (ateriale2 +(piedic% p%trunderea vidrel"r *i 1"$il"r.

@n peri"ada 1ivernal% se veri#ic% *i se repar% aceste garduri ac"l" unde e=ist% *i trebuie g%site2 +n ("d "bligat"riu2 s"lu$ii de reali>are a l"r ac"l" unde nu e=ist% +nc%. Datracienii pr"duc pagube ne+nse(nate +n 1ele*teele destinate cre*terii crapului de v3rste (ai (ari dec3t 1 an. 0%s%rile i1ti"#age pr"duc pagube +n vara a4II4a *i (ai pu$in +n vara a4III4a. De"arece supra#a$a relativ (are a 1ele*teel"r 6 4) 1a2 sau (ai (ult7 nu per(ite 6din ("tive #inanciare7 ("ntarea plasel"r de pr"tec$ie2 rec"(and #"l"sirea (et"del"r de +ndep%rtare a p%s%ril"r cu >g"("te puternice: petarde2 arti#icii2 disp">itive cu carbit2 disp">itive electr"nice cu butan2 a(pli#icat"are *i di#u>"are audi" sau ar(e de #"c. Hesele de #urajare se preg%tesc la #el ca la 1ele*teele de cre*tere vara I *i nu(%rul l"r p"ate #i de 241/ buc. K 1a2 #unc$ie de gradul de intensi#icare a pr"duc$iei. La stabilirea nu(%rului de (ese2 te1n"l"gul trebuie s% aib% +n vedere ca2 nu(%rul de pe*ti ce revine unei (ese s% nu #ie (ai (are de 2// I )// e=. Inundarea 1ele*teel"r +n vederea p"pul%rii se #inali>ea>% cu cel pu$in 1) >ile avans pentru pr"duc$ii de p3n% la )4, t" K 1a *i +n pre>iua p"pul%rii2 pentru pr"duc$ii (ai (ari de )4, t" K 1a. .rana +i procedurile de administrare. !urajele ad(inistrate +n pr"duc$ii se(iintensive2 sunt c"nstituite +n (ulte $%ri 6'e1ia2 8er(ania2 Sl"vacia2 0"l"nia2 *.a.7 din cereale ne(%cinate 6gr+u7 sau sparte 6p"ru(b7. @n 9ngaria2 unii te1n"l"gi #"l"sesc gr3u +nc"l$it prin pr"ceduri industriale. @n R"(3nia2 (ul$i te1n"l"gi #urajea>% crapul cu un a(estec de cereale (%cinate2 *r"turi *i eventual2 calciu2 #%inuri pr"teice *i pre(i=uri vita(in"4(inerale. '"nsu(urile speci#ice reali>ate sunt cuprinse +ntre 12) I )2/2 +n #unc$ie de nivelul pr"duc$iei reali>ate *i calitatea #urajului ad(inistrate. !urajele ad(inistrate pentru pr"duc$ii intensive2 +n intervalul 2///4,/// Gg K 1a2 p"t #i reali>ate +n #er(% dar2 pentru pr"duc$ii (ai (ari de ,/// Gg K 1a2 este "bligat"riu s% #"l"si( #uraje granulate2 eventual e=pandate2 reali>ate de un pr"duc%t"r aut"ri>at *i recun"scut pentru calitatea pr"dusel"r. Jrana crapului este ad(inistrat% (anual2 +n d"u% siste(e: +n linie *i la (ese de #urajare sau cu 1r%nit"ri aut"(ate. Desigur2 #urajarea (anual% p"ate #i practicat% cu "rice tip de #uraj: cereale +ntregi2 sparte sau (%cinate2 granule2 etc. Nu rec"(and #urajarea +n linie (ai ales cu #%inuri cerealiere de"arece pierderile sunt (ari *i c"ntr"lul c"nsu(ului este +ngreunat. La #urajarea (anual%2 rec"(and siste(ul de ad(inistrare la (ese de #urajare de"arece pre>int% (ai (ulte avantaje: ad(inistrarea pe " supra#a$% (ai (ic% a unei cantit%$i (ai (ari de #uraje2 (ai ales sub #"r(% de #%inuri2 c"nduce la pierderi (ai (ici prin +(pr%*tierea suspensiil"rM c"ntr"lul c"nsu(ului de #uraje este (ult u*urat av3nd precis (arcat2 l"cul de ad(inistrareM
).

pe*tele se c"ncentrea>%2 la "ra (esei2 pe supra#e$e restr3nse *i acest lucru ne per(ite e#ectuarea un"r trata(ente antipara>itare nu(ai +n aceste l"curi2 cu c"nsu( (ult di(inuat de substan$e *i deci2 cu c1eltuieli (ult (ai (iciM c"ncentrarea pe*telui per(ite e#ectuarea "bserva$iil"r asupra c"(p"rta(entului2 st%rii generale de s%n%tate *i cre*terii (asei c"rp"rale.

Ad(inistrarea #urajel"r granulate2 (ai ales pentru pr"duc$ii (ai (ari de 2/// GgK1a trebuie reali>at% cu 1r%nit"ri aut"(ate cu pendul sau te(p"ri>at"r2 #unc$ie de pr"cedura adaptat% +n ce prive*te cantitatea ad(inistrat%: 22ad. libitu(5 sau ra$ie calculat%. Monitorizarea pe+telui. 0er(anent2 #ace( "bserva$ii privind c"(p"rta(entul *i starea general% de s%n%tate a crapului dar este necesar ca2 peri"dic2 s% "rgani>%( pescuit de c"ntr"l +n vederea deter(in%rii precise a sp"rului de cre*tere *i a st%rii de s%n%tate. 'resc%t"rii de pe*ti2 (ai ales cei cu (are e=perien$%2 c"nsider% c% pescuitul de c"ntr"l trebuie e#ectuat "dat% pe lun%M unii c"nsider% su#iciente "bserva$iile >ilnice pentru a *ti c% nu sunt pr"ble(e de"sebite. Rec"(and "rgani>area decadal% a pescuitului de c"ntr"l2 in vederea deter(inarii sp"rului de cre*tere2 a c"nsu(ului speci#ic reali>at *i a st%rii de s%n%tate. La p"pula$iile neuni#"r(e ca (%ri(e individual%2 se c3nt%resc 1/42/ Gg crap2 se s"rtea>% pe trei categ"rii: cei (ai (ari2 cei (ai (ici *i cei cu (%ri(e inter(ediar%2 se c3nt%re*te *i se nu(%r% #iecare grup% de (ari(e2 se deter(in% greutatea (edie individual% pe grupe de (%ri(i2 se deter(in% p"nderea +n t"tal p"pula$ie piscic"l% a #iec%rei grupe de (%ri(i *i se deter(in% greutatea (edie p"nderal%. 'alculul c"nsu(ului speci#ic de #uraje va da un re>ultat "rientativ de"arece ia +n c"nsidera$ie " variabil% greu de cuanti#icat2 (ai ales de te1n"l"gii tineri 6#%r% e=perien$% +n l"ca$ia respectiv%7: supravie$uirea la ("(entul pescuitului de c"ntr"l. Supravie$uirea +n #iecare peri"ad% de cre*tere 6vara I2 a4II4a2 sau a4III4a7 este " variabil% di#erit% de la " #er(% la alta2 #unc$ie de calitatea (aterialului bi"l"gic2 inciden$a b"lil"r2 i(pactul r%pit"ril"r (ari 6vidre2 c"r("rani2 pelicani2 etc.7 *i al 1"$il"r. Supravie$uirea precis% pe categ"rii de v3rst%2 la #inele peri"adei de cre*tere2 se deter(in% pe parcursul a 4) ani pentru #iecare #er(%. 0ierderile te1n"l"gice2 c"nsiderate n"r(ale2 sunt de 2/ O +n vara a II4a *i de 1/ O +n vara a III4a . 'alculul c"nsu(ului speci#ic de #uraje se va e#ectua av3ndu4se +n vedere indicele de supravie$uire de la s#3r*itul peri"adei de cre*tere. Starea de s%n%tate a pe*til"r se deter(in% printr4un e=a(en general al l"tului c3nt%rit *i " e=a(inare detaliat% a 1/ 6>ece7 e=. Dac% se "bserv% " stare de b"al% evident%2 se e=a(inea>% detaliat un l"t (ai (are pentru a stabili inciden$a b"lii *i trebuie s% apel%( *i la un lab"rat"r speciali>at.

)8

E=a(enul detaliat c"nst% +n "bservarea atent% a c"rpului2 a "c1il"r2 a bran1iil"r2 *i dup% disec$ie2 a c"n$inutului intestinal2 #icatului *i ve>icii +n"t%t"are. Rec"(and #"l"sirea unei lupe de teren pentru "bserva$ii asupra c"rpului crapului *i studiul la (icr"sc"p a la(elel"r bran1iale pentru a deter(ina pre>en$a *i nu(%rul para>i$il"r bran1iali (icr"sc"pici. Dran1iile a#ectate au " cul"are (ar("rat% sau evident palid%. 0e*tii s%n%t"*i au " cul"are clar%2 sunt gra*i2 sunt vigur"*i2 au "c1ii clari *i li(pe>i2 bran1iile r"*ii *i s"l>ii lucit"ri. Lucr%rile de +ntre$inere a 1ele*teului. Lucr%rile te1n"l"gice e#ectuate asupra 1abitatului +n peri"ada de cre*tere au ca "biectiv principal crearea *i (en$inerea unui (ediu de via$% "pti( pentru specia cultivat% c"n#"r( cerin$el"r bi"l"gice ale speciei *i se re#er% +n principal la sti(ularea pr"ductivit%$ii piscic"le naturale 6pentru pr"duc$ii de p3n% la , t" K 1a72 (en$inerea "=igenului s"lvit la val"ri (ai (ari de ) (g K l2 c"(baterea +n#l"riri apei *i a vegeta$iei dure 6unde este ca>ul7. Ad(inistrarea +ngr%*%(intel"r "rganice sau (inerale2 +n peri"ada cre*terii crapului2 trebuie #%cut% cu (ult discern%(3nt2 nu(ai +n 1ele*tee cu s"luri *i ape s%race *i la te(peraturi ale apei de p3n% la 22"'. @ngr%*%(intele "rganice2 c"(plet (inerali>ate2 se ad(inistrea>% +n cantit%$i de 1///4)/// Gg K 1a +n d"u% ("duri: uni#"r( distribuite pe t"at% supra#a$a apei sau +n gr%(e>i de c3te )/41// Gg2 uni#"r( distribuite +n >"na (aluril"r *i c"(plet sub(ersate. @ngr%*%(intele (inerale se ad(inistrea>% +n cantit%$i de 2/4-/ Gg K 1a K d">% la intervale de .4 1/ >ile2 sub #"r(% de s"lu$ie2 uni#"r( distribuit% pe t"at% supra#a$a 1ele*teului. Barul se ad(inistrea>% ast#el : / Gg K 1a var nestins 6 pra# 7 sau )/ Gg K 1a var stins *i +n acest ulti( ca>2 uscat sau s"lu$ie. Ad(inistrarea se #ace prin distribuirea uni#"r(% pe t"at% supra#a$a 1ele*teului sau +n sursa de ali(entare cu instala$ii speciale de distribuire d">at% a varului. '"n$inutul +n "=igen s"lvit a apei din 1ele*teu este unul din cei (ai i(p"rtan$i para(etri de calitate *i val"area "pti(%2 c"nsiderat% de t"$i aut"rii2 este de cel pu$in ) (gKl. @n practic%2 +n 1ele*teele din R"(3nia2 +n c"ndi$iile te1n"l"gice actuale2 c"n$inutul +n "=igen s"lvit2 c3nd ter(ica apei dep%*e*te 2-42) "'2 nu este (ai (are de 4- (g K l. Te1n"l"gul trebuie s% ac"rde cea (ai (are aten$ie acestui indicat"r *i +nt"tdeauna s% ia (asurile de preven$ie necesare. 0entru p%strarea val"rii "=igenului s"lvit +n ap%2 +n li(itele "pti(e2 se #"l"sesc (ai (ulte pr"cedee: ali(entarea cu ap% pr"asp%t% 6dac% "=igenul s"lvit +n sursa de ali(entare este (ai (are dec3t +n 1ele*teu ` 7 *i +nl"cuirea2 par$ial% sau t"tal%2 a apei din 1ele*teuM aerarea (ecanic% cu aerat"are special c"nstruite +n acest sc"p. Tipul de aerat"r #"l"sit trebuie s% c"respund% din punct de vedere al caracteristicil"r te1nice2 cerin$el"r 1ele*teului +n care va #i utili>atM

)&

aerarea cu instala$ii de distribuire2 ali(entate cu c"(pres"are de aer sau re>erv"are cu "=igen. Acest tip de aerare a apei este +nt3lnit la 1ele*tee cu supra#a$a (ic% *i se justi#ic% nu(ai la pr"duc$ii intensiveM c"(baterea +n#l"ririi apei.

@n#l"rirea apei pr"duce (ultiple daune (ediului *i activit%$ii de acvacultur%2 (ai ales prin #luctua$iile diurne #"arte (ari ale "=igenului s"lvit *i nu nu(ai. A(pl"area #en"(enului depinde +n ("d direct de cantitatea de nutrien$i din ap% *i regi(ul ter(ic al apei *i pentru a preveni sau di(inua intensitatea +n#l"ririi apei trebuie s% ad(inistr%( +ngr%*%(inte2 (ai ales c1i(ice2 cu (ult discern%(3nt *i s% ave( +n vedere #aptul c%2 +n 1ele*teele #urajate2 dejec$iile pr"duse de crap #ertili>ea>% c"(plet sau c1iar in e=ces2 apa *i sedi(entele. Ad(inistrarea peri"dic% de var2 c"n#"r( prescrip$iil"r anteri"are2 di(inuea>% sau +nl%tur% apari$ia +n#l"ririi apei. @n situa$ia +n care2 tendin$a de de>v"ltare nu(eric% a algel"r albastre devine pericul"as%2 se ad(inistrea>% substan$e algicide. Rec"(and ad(inistrarea sul#atului de cupru 6'uSEJ72 - Gg K 1a K d">%2 sub #"r(% de s"lu$ie uni#"r( distribuit% pe t"at% supra#a$a 1ele*teului. Nu(ai dac% este necesar se ad(inistrea>% " a d"ua d">% la un interval de -4) >ile. Hacr"#itele acvatice au asupra pr"duc$iei de crap acelea*i e#ect ca *i #l"ra sp"ntan% 6buruienile7 asupra culturil"r agric"le. 8eruirea plat#"r(ei pe parcursul iernii di(inuea>% (ult de>v"ltarea (acr"#itel"r acvatice dar atunci c3nd acestea apar intr4un 1ele*teu 2 se c"(bat e#icient prin (et"da bi"l"gic% 6p"pularea cu c"sa*7 2 prin (et"da (ecanic% 6t%ierea l"r cu c"sit"are acvatic%7 sau (et"da c1i(ica 6 utili>area ierbicidel"r 7 H"nit"ri>area para(etril"r #i>ic"4c1i(ici ai apei *i a #act"ril"r cli(atici de in#luen$% se reali>ea>% c"n#"r( pr"ceduril"r desc1ise la cre*terea puil"r +n vara I. Pescuitul de recolt pentru puii de d"u% veri se "rgani>ea>% atunci c3nd te(peratura apei are val"area de 12"' *i trendul este descresc%t"r. 0escuitul crapului de c"nsu( se "rgani>ea>% i(ediat dup% reali>area greut%$ii (edii individuale pr"gra(ate2 de cele (ai (ulte "ri *i +n cursul verii. 0escuitul de t"a(n% se preg%te*te prin revi>ia *i repararea inventarului necesar 6n%v"d2 ti#an2 juvelnice2 t%rgi2 c"*uri2 c3ntare2 cisterne transp"rt2 etc7 *i reducerea nivelului de ap% +n 1ele*tee. @n 1ele*teele +n care v"lu(ul dren"arel"r este (ic +n c"(para$ie cu pr"duc$ia e=istent%2 e#ectu%( un pescuit de r%rire anteri"r reducerii nivelului apei sau c1iar *i +n aceast% peri"ad%. @n 1ele*teele +n care e=ist% depresiuni nerac"rdate la canalul dren"r2 se pescuie*te +n peri"ada de evacuare a apei +n acele >"ne pentru a nu4i per(ite crapului cant"narea te(p"rar% sau de#initiv% in acele >"ne. 0escuitul crapului de d"u% sau trei veri se #ace cu un n%v"d cu di(ensiuni c"respun>%t"are 1ele*teului de cre*tere sau2 +n canalul dren"r2 cu un ti#an 6LP /4-/(2 JP 2422) (7

,/

/ernarea crapului trebuie "rgani>at% +n 1ele*tee de iernare care asigur% ad3nci(i *i debite de ali(entare #av"rabile. 'aracteristicile te1nice principale ale unui 1ele*teu de iernare sunt: supra#a$a /224/2) (a= 12/ 1a2 ad3nci(ea 22) ( *i debitul de ali(entare2 1//4)// (c K "r% 6 /41)/ l K sec.7 0reg%tirea 1ele*teel"r de iernare +n vederea p"pul%rii c"nst% +n e#ectuarea repara$iil"r necesare la c"nstruc$iile 1idr"te1nice2 evacuarea vegeta$iei2 cl"rinarea >"nel"r u(ede2 ad(inistrarea varului2 +nc1iderea c%lug%rului *i inundarea prin instala$ii de #iltrare a apei. 0"pularea cu crap se #%cea c"n#"r( n"r(el"r te1n"l"gice vec1i cu )41/ t" K 1a dar se p"ate p"pula2 #%r% nici un risc2 la densit%$i de 8/41// t" K 1a cu "bligativitatea strict% a respect%rii ur(%t"arel"r c"ndi$ii: 1ele*teul de iernare s% nu #ie #"l"sit dec3t la iernarea crapului 6pe*til"r7 *i preg%tirea +n vederea p"pul%rii sa respecte cu severitate t"ate prescrip$iile te1n"l"giceM deter(inarea "=igenului s"lvit s% se #ac% >ilnic *i la val"ri (ai (ici de , (g K l s% declan*%( pr"cedurile de aerare a apeiM apa de ali(entare s% #ie de calitate c"respun>%t"are2 debitul s% #ie per(anent *i su#icient pentru a #i utili>at atunci c3nd este nev"ieM >%pada se (%tur% per(anent *i c"(plet de pe 1ele*teul +ng1e$at. Iernarea crapului de c"nsu(2 este bine s% #ie "rgani>at% +n (ai (ulte 1ele*tee pentru ca pescuitul de livrare din ti(pul iernii s% nu deranje>e dec3t p"pula$ia din 1ele*teul pescuit. 0escuitul +n peri"ada de iarn% se #ace cu n%v"dul2 sub g1ea$% *i rec"(and respectarea ur(%t"arel"r reguli: lansarea n%v"dului pe supra#e$e restr3nse ale 1ele*teului pentru a reali>a un pescuit 22p"r$i"nat52 la nivelul necesaruluiM c"pca de ie*ire a n%v"dului s% aib% di(ensiunile (ati$eiM alt#el2 pe*tele din partea superi"ar% a (ati$ei2 +n peri"ada de (anipulare 6/2)41 "r%7 st% lipit de g1ea$% *i dac% va trebui eliberat2 va (uri +n cursul iernii. pe*tele sc"s +n aer *i pentru " secund%2 la te(peraturi negative2 nu p"ate #i eliberat in apa2 de"arece epider(a degera #"arte rapid si pestele va (uri in peri"ada i(ediat ur(at"are. Dac% se respect% aceste c"ndi$ii2 nu este necesar s% e#ectu%( c"pci *i nici s% #"l"si( aerat"are destrati#icat"are. E#ectuarea c"pcil"r2 (anual 6cu t"p"are7 sau (ecani>at 6 cu drujbe 7 pr"duce sunete puternice care pun pestele in (iscare. !"l"sirea aerat"arel"r2 destrati#ica 6 "("geni>ea>a 7 apa si supraraceste apa din "ri>"ntul de cant"nare a pestelui. In peri"ada iernarii se e#ectuea>a lucrari si(ilare cel"r de la iernarea puil"r de " vara : ("nit"ri>area #act"ril"r cli(atici : te(peratura2 precipitatii si regi( e"lian ("nit"ri>area calitatii apei : "=igen s"lvit2 te(peratura 6la "ri>"ntul de c"ntact cu plat#"r(a72 pJ si transparenta. Se #ac n"tatii privind gr"si(ea stratului de g1eata si a celui de >apada.
,1

ali(entarea cu apa c"n#"r( prescriptiil"r te1nice reali>area de cul"are de lu(ina prin (aturarea stratului de >apada de pe t"ata supra#ata ing1etata

0escuitul 1elesteel"r de iernat trebuie e#ectuat i(ediat ce te(peratura aerului este p">itiva si are trend crescat"r in ti(pul >ilei2 (ai ales la 1elesteele p"pulate la densitati (ai (ari de ) I 1/ t" K 1a. 3.3.2. Creterea n policultur a crapului cu alte ciprinide Bal"ri#icarea "pti(% a p"ten$ialului tr"#ic natural al unui ba>in piscic"l 6acu(ulare2 ia> sau 1ele*teu72 a c"nstituit " pre"cupare per(anent% pentru piscicult"ri *i una din s"lu$ii a #"st p"pularea 1abitatel"r cu (ai (ulte specii de pe*ti. 're*terea +n p"licultur% a crapului cu specii de ciprinide asiatice adaptate la c"ndi$iile cli(atice *i de (ediu din R"(3nia2 este practicat% +n siste(ele e=tensive din lacuri *i ia>uri2 siste(e se(iintensive din ia>uri *i 1ele*tee *i siste(e intensive2 +n 1ele*tee. @n siste(ele de cre*tere e=tensiv2 av3nd ca principiu te1n"l"gic2 utili>area p"ten$ialului tr"#ic natural al unui ec"siste( acvatic2 p"pularea +n p"licultur% este necesar% de"arece asigur% val"ri#icarea intensi#icat% ec1ilibrat a nivelel"r tr"#ice din ec"siste(. @n siste(ele de cre*tere se(iintensiv2 practicat +n ia>uri *i 1ele*tee2 principiul te1n"l"gic de ba>a este c"nstituit de intensi#icarea pr"duc$iei pe ba>a sti(ul%rii pr"ductivit%$ii piscic"le naturale *i ad(inistr%rii de 1ran% supli(entar%. Desigur2 specia de ba>%2 bene#iciar% a sti(ul%rii de>v"lt%rii >""bent"sului *i a #urajel"r ad(inistrate2 este crapul. Speciile supli(entare sunt crapul argintiu2 c"nsu(at"r al e=cesului de #it"planct"n2 n"vacul2 c"nsu(at"r de >""planct"n2 c"sa*ul2 +n situa$ia +n care e=ist% (acr"#ite acvatice sau p"sibilitatea ad(inistr%rii de culturi #urajere terestre *i sc"icarul2 +n situa$ia +n care e=ist% " p"pula$ie de ("lu*te bine c"nstituita. !"r(ule de p"pulare. 0articularit%$i ale cre*terii ciprinidel"r +n p"plicultur% Nu(%rul de e=e(plare p"pulate2 pe unitatea de supra#a$%2 din #iecare specie supli(entar% depinde +n ("d direct *i "bligat"riu de p"ten$ialul ba>inului piscic"l +n veriga tr"#ic% speci#ic% #iec%rei specii2 iar nu(%rul e=e(plarel"r de crap2 depinde +n ("d direct de cantitatea de 1ran% arti#icial% 6#uraje7 pr"gra(at%. Se va avea +n vedere e#ectul #ertili>at"r al dejec$iil"r evacuate >ilnic2 de crapul #urajat. @n ba>inele piscic"le 6ia>uri sau 1ele*tee7 #urajate se ac"rd% (are aten$ie di(ensi"n%rii nu(erice a speciil"r supli(entare 6c"sa*2 crap argintiu2 n"vac2 sc"icar7 pentru ca acestea s% nu devin% c"nsu(at"are de #uraje +n detri(entul crapului. @n acest sc"p2 trebuie evaluat cu (are grij% p"ten$ialul pr"ductiv al ba>inului2 +n (acr"#ite acvatice2 #it"planct"n2 >""planct"n *i respectiv2 ("lu*te2 ast#el +nc3t aceste specii s% se 1r%neasc% din abunden$% cu 1rana natural% speci#ic% *i s% c"nsu(e epis"dic *i +n cantit%$i (ici2 #urajele destinate crapului. Speciile planct"n"#age nu trebuie s% repre>inte (ai (ult de 1/41) O din pr"duc$ia t"tal% reali>at%2 iar c"sa*ul2 )41/ O. 0"pula$ia de c"sa*
,2

p"ate #i di(ensi"nat% *i +n #unc$ie de p"sibilit%$ile de ad(inistrare de vegeta$ie acvatic% din a#ara 1ele*teului 6canale de evacuare2 >"ne u(ede2 etc.7 sau plante #urajere terestre. @n aceast% situa$ie2 trebuie avut +n vedere ap"rtul (are de dejec$ii evacuate de c"sa*. '"nsu(ul speci#ic +n ca>ul #uraj%rii cu (acr"#ite acvatice2 este de / GgKGg sp"r de cre*tereM dejec$iile re>ultate sunt +n cantitate de 1)42/ Gg2 reparti>ate +n cantit%$i (ici2 +n #iecare >i a peri"adei de cre*tere. @n c"nclu>ie2 #"r(ulele de p"pulare +n p"licultur% pre>int% avantaje: val"ri#icarea "pti(i>at% a p"ten$ialului bi"l"gic pr"ductiv natural sau sti(ulat prin ad(inistrarea de +ngr%*%(inte2 (acr"#ite2 #urajeM reducerea riscului de +n#l"rire a apeiM c"(baterea 6bi"l"gic%7 a (acr"#itel"r acvaticeM diversi#icarea s"rti(ental% a pr"duc$iei2 *i de>avantaje : c"nsu(at"ri supli(entari *i neval"r"*i de #urajeM (an"per% supli(entar% pentru s"rtarea di#eritel"r specii. 3.'. C e%te ea alto "pecii ,n policultu ) cu c apul 3.4.1. Creterea somnului !a(ilia Siluridae cuprinde pe*ti de talie (are2 r%pit"ri din ape dulci. 0rincipalele l"r caractere c"(une sunt: c"rpul nud2 capul (are cu (ust%$i lungi *i din$i #"arte puternici. Sunt i1ti"#agi 6se 1r%nesc cu pe*ti7 dar v3nea>% *i p%s%ri acvatice *i vertebrate c%>ute +n ap%. La n"i +n $ar% tr%ie*te " singur% specie. 5ilurus glanis 6s"(n7. S"(nul este cel (ai (are dintre pe*tii n"*tri "s"*i de ap% dulce. 0"ate atinge ) ( lungi(e *i )// de Gil"gra(e. Este un pe*te de ape curg%t"are (ariM pentru repr"ducere intr% +n b%l$i. L%c"(ia s"(nului2 ca *i a *tiucii2 este pr"verbial%2 1rpnindu4se nu(ai cu ani(ale vii: pe*ti2 crustacee2 br"a*te2 p%s%ri acvatice. 0entru carnea lui gust"as% est crescut +n 1ele*teele cu crapi. '"rpul este alungit2 (asiv2 puternic2 gr"s +n trei(ea anteri"ar% 6>"na abd"(inal%7 *i c"(pri(at lateral +n ju(%tatea p"steri"ar%. Talia este (are. 0r"#ilul d"rsal este apr"ape "ri>"ntal2 cel ventral este slab c"nve=. '"rpul este lipsit c"(plet de s"l>i *i pielea este neted%2 ("ale *i alunec"as%. 'apul c"(pri(at d"rs"4ventral2 nu este (are2 dar se ter(in% cu " gur% i(ens% prev%>ut% cu bu>e gr"ase2 (a=ilare puternice *i nu(er"*i din$i ascu$i$i2 c"nici2 "rientati spre partea p"steri"ar% a gurii2 situa$i pe #%lci2 prev"(er *i "asele #aringiene. 8ura este prev%>ut% cu " perec1e de (ust%$i #"arte lungi a(plasate pe (a=ilarul superi"r *i patru (ust%$i scurte a(plasate pe (a=ilarul in#eri"r. Ec1ii #"arte (ici2 sunt dep%rta$i *i situa$i deasupra c"l$uril"r gurii. Desc1iderile bran1iale sunt largi. 'ul"area este cenu*iu4+nc1is2 (ar("rat pe #lancuri2 une"ri cu pete alb4cenu*iu evidente2 negru cenu*iu pe spate2 desc1is +n >"na ventral4abd"(inal%.
,

Di(ensiunile "bi*nuite sunt: ))4&) c( *i 12)4,2) Gg2 destul de #recvent /4-/ Gg *i #"arte rar2 lungi(ea ) ( *i greutatea // Gg. Tr%ie*te (ai (ult +n ape curg%t"are dar este +nt3lnit +n ("d "bi*nuit *i +n ape stagnante (ai ales din vecinatatea r3uril"r. La v3rsta de -4) ani devin (atur se=uali. @n 1abitate naturale 1rana pe*til"r tineri *i (aturi este c"nstituit% din vier(i2 br"a*te2 raci2 ("lu*te *i pe*ti. Se 1r%nesc activ +n ti(pul n"p$ii. Iernea>% +n gr"pi ad3nci2 +n grupuri (edii *i nu se 1r%nesc +n peri"ada 1ibern%rii. Repr"ducerea are l"c la te(peratura apei de 1842/"' 6c3nd +n#l"re*te salc3(ul`7 *i icrele sunt depuse pe substrat vegetal. 0r"li#icitatea relativ% a #e(elel"r este de 1/./// icre K Gg greutate c"rp"ral% iar icrele au dia(etrul de 2) ((. Incuba$ia icrel"r #ecundate durea>% -4) >ile la te(peratura apei de 1842/"'. La ecl">are2 larvele au "c1i *i (ust%$i iar sacul vitelin este relativ (ic. La -4) >ile +ncepe 1r%nirea e="gen% cu #"r(e (%runte de >""planct"n2 la .48 >ile se 1r%ne*te cu #"r(e >""planct"nice (ari *i +ncep3nd cu v3rsta de 1/412 >ile2 pe langa c"nsu(ul de >""planct"n2 trece la c"nsu(ul de larve si ap"i2 insecte2 ("r("l"ci2 pui de pe*te2 *.a.. 're*terea s"(nului +(preun% cu alte specii de pe*ti este " pre"cupare vec1e. @n sec. AA au #"st elab"rate te1n"l"gii privind repr"ducerea natural dirijat% *i arti#icial%2 de>v"ltarea p"stlarvar% *i cre*terea s"(nului +n diverse siste(e. Repr"duc%t"rii de s"(n trebuie s% aib% v3rsta de ,412 ani2 greutatea individual% 842/ Gg *i sunt crescu$i +n 1ele*tee care le asigur% c"ndi$ii "pti(e de via$%: supra#a$a 6cel pu$in 1./// (p K e=.72 vegetatie pentru a se adap"sti sau ascun>%t"ri c"n#ec$i"nate din pl%ci de a>b"ci(ent ("ntat pe c3te patru st3lpi la 2/4 / c( de #undul 1ele*teului *i 1rana su#icient% 6crap de /224/2, Gg K e=7. Este pre#erabil s% #ie crescu$i +n 22p"licultur%5 cu crap *i ciprinide asiatice +n vara a III4a sau +n 1ele*teul de cre*tere a repr"duc%t"ril"r de crap. Repr"ducerea se "rgani>ea>% +n 1ele*tee identice cu cele #"l"site la crap. @n situa$ia +n care 1ele*teul #"l"sit la repr"ducerea s"(nului este lipsit de vegeta$ie2 se c"n#ec$i"nea>% saltele de repr"ducere din stu# sau alte (ateriale. !"r(a saltelel"r este dreptung1iular% *i supra#a$a necesar% unei #a(ilii de s"(n este de 24 (p. Saltelele se ("ntea>% +n plan inclinat cu " latur% #i=at% de plat#"r(a 1ele*teului. Dac% este necesar2 saltelele cu icre e(bri"nate p"t #i trans#erate2 cu aten$ia cuvenit% la (anipulare2 +n 1ele*teul de cre*tere vara I. 0reg%tirea 1ele*teel"r de repr"ducere respect% pr"cedurile rec"(andate pentru repr"ducerea crapului. 0rincipiul direct"r este asigurarea 1ranei speci#ice pri(el"r 1)42/ de >ile de via$%2 adic% a "rganis(el"r >""planct"nice (ari. Dac% este ca>ul2 v"( deversa in 1elesteu2 >ilnic2 )41/ Gg K 1a de bi"(as% u(ed% 6Dap1nia2 *.a.7 din culturi industriale sau c"lectat% din alte 1ele*tee.

,-

0escuitul puil"r de s"(n se #ace la v3rsta de 2/42) >ile 6+n nici un ca> la v3rste (ai (ici de 2/ >ile7 la curent de ap% 6+n >"na ali(ent%rii7 sau la capcan% ("ntat% la instala$ia de evacuare 6c"n#"r( ("delului #"l"sit la crap7. S"(nul se cre*te2 cel (ai u*"r2 +n c"ndi$ii de e#icien$% te1n"l"gic% *i #inanciar%2 +n p"licultur% cu crapul *i alte ciprinide2 indi#erent de categ"ria de v3rst%. 'u e=cep$ia pri(ului an2 se rec"(and% cre*terea s"(nului +n 1ele*tee cu pe*ti care au v3rsta (ai (are cu cel pu$in 1 6un7 an2 ceeace +i va "bliga s% c"nsu(e (inus variantele *i pe*tii b"lnavi. @n vara I2 1ele*teul de cre*tere a puil"r de ciprinide se p"pulea>% cu ,/41// e= K 1a alevini de s"(n cu v3rsta de 2/42) >ile *i greutatea de /284122 g K e=. Densitatea p"pul%rii cu alevini este +n c"rela$ie direct% cu densitatea puil"r de ciprinide. @n nici un ca> nu trebuie s% ave( (ai (ult de 1 6un7 alevin de s"(n la 1/// 6una (ie7 alevini de ciprinide *i 6+n vara I7 este e=clus s% p"pul%( *i cu al$i r%pit"ri. Acest rap"rt de 1 K 1/// +ntre r%pit"ri 6s"(n7 *i pa*nici 6ciprinide7 garantea>% statutul de sanitar al r%pit"rului *i nu de pr%d%t"r supli(entar2 ad%ugat insectel"r2 br"a*tel"r2 reptilel"r2 p%s%ril"r2 *i alt"ra. Supravie$uirea puil"r de s"(n2 +n c"ndi$ii de cre*tere +n p"licultur% cu ciprinide2 +n vara I2 este de ./48/ O2 greutatea (edie2 2//4)// g K e= *i pr"duc$ia este de -/48/ e= K 1a *i 842/ Gg K 1a. 9nii aut"ri c"nsider% c% s"(nul trebuie crescut2 la t"ate categ"riile de v3rst%2 +n ba>ine piscic"le 6ia>uri sau 1ele*tee7 cu ciprinide (ai +n v+rst% cu 1 6un7 an. @n aceast% situa$ie2 s"(nul +n vara I2 crescut cu ciprinide +n vara a II4a2 se p"pulea>% la densit%$i de 8/41// e=. K 1a2 +nregistrea>% supravie$uiri de ,/48/ O2 greut%$i (edii de )/48/ g K e= *i pr"duc$ii de 22)4,2) Gg K 1a2 #%r% a4*i +ndeplini r"lul de 22sanitar5 dat"rit% di#eren$ei de gabarit +ntre specii 6ciprinidele 22pleac%5 de la /4-/ g K e=. *i s"(nul de la /284122 g K e=. *i 22ajung5 +n t"a(n% la 2)/4 // g K e=2 respectiv )/48/ g K e=7. @n vara a II4a *i dac% este ca>ul2 +n vara a III4a2 s"(nul se p"pulea>% +n 1ele*tee de cre*tere a ciprinidel"r +n vara a III4a2 la densit%$i de 1/42/ e= K 1a. 8reutatea c"(ercial% a s"(nului de cresc%t"rie este de 12)422) Gg K 1aM +n nici un ca> nu trebuie crescut peste aceast% (%ri(e *i c"ndi$ia este +ndeplinit% la v+rsta de d"i ani. D"ar e=e(plarele (ai (ici de 12/4122 Gg sunt re$inute2 iernate *i crescute *i +n vara a III I a. Supravie$uirea s"(nului +n vara a II4a este de &/4&) O2 greutatea (edie individual% 12)422/ Gg *i pr"duc$ia supli(entar% 6net%7 este de 1-4 8 Gg K 1a 6ceeace este (ultM +nsea(n% 1.-4 28 t" la 1// 1a `7. Iernarea puil"r de s"(n sau a s"(nului destinat c"nsu(ului se #ace +(preun% cu categ"ria de v+rst% cu care a crescut sau +n 1ele*teul de cre*tere2 +n ca>ul p"pul%ril"r de t"a(n%. @n ti(pul iernii2 la te(peraturi ale apei2 (ai (ici de 8"'2 s"(nul +ncetea>% 1r%nirea.

,)

3.4.2. Creterea alului 5tizostedion luciperca 6*al%u7 are c"rpul alungit2 c"(pri(at lateral. Atinge p3n% la 12 / ( lungi(e *i 12 Gg greutate. @n general pre#er% apele bine "=igenate *i #%r% vegeta$ie. 'u t"ate acestea2 el este r%sp3ndit la n"i +n cursul in#eri"r al cel"r (ai (ulte r3uri precu( *i +n Delta Dun%rii. L%c"(ia sa este c"(parabil% cu a *tiucii2 dar2 din cau>a #aringelui str3(t2 se 1r%ne*te cu ciprinidae (%runte. Este " specie cu " val"are ec"n(ic% #"arte (are de"arece are carnea alb%2 #%r% gr%si(e *i de calitate2 dar *i pentru c%2 necesit3nd " cantitate (ai (ic% de 1ran% pentru cre*terea +n greutate dec3t *tiuca2 se pretea>% la cultura +n 1ele*tee. '"rpul are " #"r(% alungit%2 #usi#"r(%2 u*"r c"(pri(at lateral2 pr"#ilul d"rsal *i ventral u*"r c"nve=2 +nveli* c"(plet de s"l>i 2 bine #i=a$i *i aspri la pip%it. 0endunculul caudal este alungit2 c"(pri(at lateral2 suplu *i puternic caracteristic pe*til"r r%pit"ri activi 2 buni +n"t%t"ri. 'apul este alungit2 c"(pri(at lateral2 gura ter(inal%2 larg% 6tipic r%pit"ril"r72 prev%>ut% cu din$i puternici2 ascu$i$i2 a(plasa$i pe #%lci2 palatine *i v"(erM #iecare grup de din$i are c3te 24canini. Ec1ii sunt (ari2 sticl"*i2 vederea #"arte bun%. D"rsal2 are d"u% +n"t%t"are2 din care pri(a este r"tunjit% 6cu +n%l$i(ea (a=i(% +n >"na (edian%7 iar a d"ua are (arginea rectilinie. 'audala este pu$in sc"bit% *i are (arginile r"tunjite. 'ul"area este cenu*iu 4 argintat pe #lancuri2 ver>ui I cenu*iu in partea d"rsal% *i cenu*iu I desc1is +n >"na ventral%. Lateral2 841 dungi situate +n ju(%tatea d"rsal%2 +nc1ise la cul"are2 cu (argini neregulate2 rar ating3ndu4se. In"t%t"arele d"rsale *i caudal% sunt prev%>ute cu puncte negre2 (ici2 situate rectiliniu. Di(ensiuni "bi*nuite +n 1abitate naturale sunt -/4./ c( *i 14- Gg2 #"arte rar 12/ I 122 ( *i 84 1) Gg. Lal%ul tr%ie*te +n ape dulci2 curg%t"are sau b%l$i *i +n ape sal(astre. 0re#er% ape cu #undul nisip"s sau pietr"s2 li(pe>i *i bine "=igenate. Este un pe*te se(i(igrat"r2 cun"a*te arealele #av"rabile repr"ducerii sau 1r%nirii *i le #recventea>% anual. Devine (atur se=ual la v3rsta de 4- ani2 c3nd are lungi(ea de -/4)/ c( *u greutatea /284122 Gg. Repr"ducerea are l"c pri(%vara2 la te(peratura apei de 1241-"'2 +n l"curi nisip"ase2 +n care #e(ela sap% un cuib cu dia(etrul de 1/41) c( sau pe c"rpuri dure: crengi2 vegeta$ie dur%2 *.a. Icrele sunt depuse +ntr4" singur% p"r$ie. 0r"li#icitatea t"tal% este de 1//.///4 //./// icre *i dia(etrul acest"ra este 12/412) ((. Incuba$ia durea>% 1//411/ grade = "re. Sacul vitelin se res"arbe la &41/ >ile. Jrana este c"nstituit% din in#u>"ri2 ap"i2 pe (%sura +naint%rii +n v3rst%2 nauplii2 >""planct"n2 alevini2 pui *i pe*ti (aturi 6de talie (ic% sau (ijl"cie7.Din ("(entul 1r%nirii cu alevini2 *al%ul devine canibal. La v3rsta de )/ >ile2 alevinul are #"r(a adultului *i trece la stadiul de pui.

,,

're*terea *al%ului +n siste(e c"ntr"late 6cresc%t"rii piscic"le7 se practic% +n Eur"pa din sec. AIA *i +n R"(3nia2 din 1& )2 la Enisala.. 'entrul de la Enisala a pr"dus icre e(bri"nate2 #i=ate pe cuiburi de repr"ducere2 destinate p"pul%ril"r cu *al%u +n >"ne (ai (ult sau (ai pu$in +ndep%rtate2 transp"rtate cu (ijl"ace speciale 6pentru aceea vre(e7. 'uiburile de repr"ducere erau c"n#ec$i"nate din (ust%$i de salcie *i instalate +n >"ne de repr"ducere natural%2 +n "b"are special c"nstruite sau +n 1ele*tee. 0entru transp"rt2 cuiburile cu icre e(bri"nate erau a*e>ate pe gr%tare2 ("ntate succesiv2 +n l%>i de le(n. Spa$iile libere se c"(pletau cu (u*c1i u(ed iar capacul era g%urit2 pentru a per(ite ventilarea spa$iului. Repr"ducerea *al%ului se "rgani>ea>% +n siste( natural4dirijat2 +n 1ele*tee. Jele*teele +n care se "rgani>ea>% repr"ducerea natural4dirijat% a *al%ului trebuie s% aib% supra#a$a de (a=i(u( 1./// (p2 ad3nci(ea de 12)422/ (. *i s% #ie c"(plet lipsite de vegeta$ie. De"arece *al%ul este #"arte sensibil la (anipulare *i transp"rt2 are nev"ie de " peri"ad% (ai (are de adaptare la un n"u 1abitat *i (anipularea neglijenta la p"pularea ba>inel"r de repr"ducere p"ate c"nduce la in1ibarea l"r2 nedepunerea p"ntei sau c1iar la pierderea 6("artea7 repr"duc%t"rului. De aceea2 este rec"(andabil ca2 iernarea repr"duc%t"ril"r de *al%u2 s% se "rgani>e>e +n 1ele*teul +n care se v"r repr"duce. Depunerea icrel"r *i #ecundarea l"r are l"c pe saltele de nRtal *i r%d%cini de salcie. Saltelele au di(ensiunile c"respun>%t"are tipului de incubat"r #"l"sit: Nucet sau Fugg4gigant. N"r(a de p"pulare a 1ele*teului de repr"ducere este de " #a(ilie la -/4)/ (p *i pentru #iecare #a(ilie se ("ntea>% c3te " saltea. E #a(ilie este #"r(at% dintr4" #e(el% *i un (ascul. Saltelele se ("ntea>% +n 1ele*tee la te(peratura apei de 1241-4"' *i se c"ntr"lea>% >ilnic. Saltelele cu icre e(bri"nate se trans#er% +n incubat"are ali(entate cu un debit de 4- l K (in. Dup% ecl">are2 larvele r%(3n +n incubat"r -4) >ile dup% care sunt trans#erate +n juvelnice2 +n ba>ine de parcare2 unde sunt 1r%nite cu alge *i r"ti#eri. La v3rsta de .4& >ile larvele sunt apte pentru a(balare 6+n saci de p"lietilen%2 cu ap% *i "=igen sub presiune7 *i transp"rt. 're*terea +n vara I2 se reali>ea>% +n p"licultur%2 +n ba>ine piscic"le 61ele*tee2 ia>uri2 acu(ul%ri2 b%l$i7 +n care speciile pa*nice au cel pu$in 1 6un7 an *i nu e=ist% *al%u de v3rst% (ai (are. 'anibalis(ul2 speci#ic *al%ului de la v3rsta de )/4,/ >ile2 p"ate c"(pr"(ite t"tal supravie$uirea puil"r de *al%u +n ba>ine p"pulate cu *al%u de v3rste di#erite2 dac% nu au su#icient% 1ran%. '"ndi$iile de ba>% pentru cre*terea puil"r de *al%u sunt 1rana *i c"n$inutul +n "=igen s"lvit. Lal%ul este rec"(andat +n ba>ine piscic"le e=pl"atate se(iintensiv2 la care apa de ali(entare nu p"ate #i #iltrat% e#icient *i trebuie di(inuat% sau eli(inat% p"pula$ia de caras sau alte specii neval"r"ase. N"r(a de p"pulare cu alevini sau pui de *al%u2 a 1ele*teel"r ciprinic"le2 depinde +n pri(ul r3nd de (%ri(ea esti(at% a p"pula$iei de pe*ti ce trebuie eli(inat%2 cun"sc3ndu4se #aptul c% . Gg de pe*te pr"duc 1 Gg de *al%u2 supravie$uirea *al%ului de la v3rsta de .4& >ile la 1)/42// >ile este de )41/ O iar greutatea (edie individual% 6T7 este 1)/42// g K e=.
,.

Nu rec"(and #"l"sirea *al%ului ca 22pe*te sanitar5 6deci2 +n 1ele*tee cu ciprinide de (%ri(ea apr"piat% lui7 de"arece este un pe*te activ2 bun +n"t%t"r2 lac"( *i +l incit% (ai (ult un pe*te s%n%t"s dec3t unul b"lnav. Lal%ului trebuie s% +i re>erv%( r"lul de c"(batere a speciil"r s%lbatice2 lipsite de val"are ec"n"(ic% sau c"ncurente la 1rana speciei de ba>%. 3.4.3. Creterea tiucii
Familia Esocidae. Cupri de pe!"i dulcicoli# ce pre$i "% adap"%ri ideale pe "ru u pr%d%"or. & 'ara oas"r% "r%ie!"e doar o si (ur% specie) Eso lucius *!"iuca+.

Este specia cea (ai cun"scut% dintre es"cide. Se +nt3lne*te +n t"at% apele din Eur"pa *i din A(erica de N"rd. 0e*te de prad%2 prin e=celen$%2 un r%pit"r #"arte lac"(2 rechinul apelor dulci 2 are t"ate +nsu*irile c"respun>%t"are: trupul lung2 pu$in turtit lateral2 care spintec% cu u*urin$% apa2 gura (are cu care +ng1ite #"arte (ult2 din$i (ari *i puternici +nc"v"ia$i pentru prins *i s#3*iat. Are " l"ngevitate (are. 0"ate ajunge la peste 1 ( lungi(e *i 1, Gg greutate. De*i iute la +n"t 62) G(K172 la v3n%t"are se ba>ea>% (ai (ult pe viclenie2 p3ndind prada din ascun>%t"ri. !iind r%pit"r aduce (ari daune prin c"nsu(ul de pe*ti. Nu #ace "biectul pescuitului industrial de"arece nu #"r(ea>% agl"(er%ri. '"rpul este apr"ape cilindric2 lung *i puternic. 'apul u*"r c"(pri(at lateral2 se ter(in% cu un b"t c"(pri(at d"rs"4ventral 6b"t de ra$%7 *i " gur% #"arte larg%2 prev%>ut% cu nu(er"*i din$i puternici *i ascu$i$i. Eperculele 2 prev%>ute cu (e(brane2 creea>% desc1ideri bran1iale #"arte largi. Ec1ii sunt a(plasa$i pe #runte *i per(it " vedere #"arte bun% +n sus2 +nainte *i lateral. Linia lateral% este rectilinie *i ur(are a studiil"r e#ectuate s4a c"nstatat c% este #"r(at% din celule c1e("4sen>"riale. @n"t%t"area d"rsal% este situat% (ult p"steri"r *i +(preun% cu anala *i caudala2 c"nstituie un siste( pr"puls"r #ulgerat"are. 'ul"area este cenu*iu4ver>uie sau cenu*iu4ca#enie2 #unc$ie de (ediul de via$%. Spatele este +nc1is la cul"are2 #lancurile (ai desc1ise iar abd"(enul este alb4g%lbui2 une"ri cu pete negre. Di(ensiunile "bi*nuite sunt )/4,/ c( *i 14 Gg2 #"arte rar (ai (ult de 1// c( *i 1/412 Gg. 'ea (ai (are *tiuc% pescuit% a #"st *tiuca lui !rederic II Darbar"se 2 lansat% +n 12 / *i capturat% +n 1-&.2 la v3rsta de 2,. ani2 lungi(ea de , ( *i greutatea de 1-/ GgM sc1eletul *i inelul de (arcaj2 sunt +n (u>eul Hann1ei(. Ltiuca tr%ie*te +n r3uri2 +n >"ne cu vite>% (ic% a apei *i +n ("d de"sebit +n ape st%t%t"are2 pre#er3ndu4le pe cele cu vegeta$ie2 ap% li(pede *i #und nen%("l"s. La (aturitate2 *tiuca este s"litara. Haturitatea se=ual% este atins% la v3rsta de 4- ani *i greutatea de /2)412/ Gg
,8

#"arte bun2 #"l"sindu4se de #"r$a

unui peduncul caudal r"bust *i a #"r(ei

1idr"dina(ice a c"rpului. Bite>a de atac2 atunci cand pleaca din p">itia ; la panda ;2 este

0r"li#icitatea este de 1,.///41/&./// icre2 #unc$ie de greutatea #e(elei 6/2)4 2/ Gg7 2 dar e=e(plarele (ari depun p3n% la 1.///./// icre. Dia(etrul icrel"r este 22)4 2/ (( 6ne1idratate7. Repr"ducerea are l"c pri(%vara devre(e2 +ncepe la te(peratura apei de ,48 "' *i atinge intensitatea (a=i(% la &41/"'. Icrele sunt depuse pe vegeta$ie dar2 la c3teva >ile2 se desprind *i devin pelagice. Incuba$ia durea>% 1 41) >ile la te(peratura apei de 1/412"'. Res"rb$ia c"(plet% a sacului vitelin are l"c dup% 1/412 >ile. Jrana *tiucii este c"nstituit% din #it"planct"n la +nceputul 1r%nirii e="gene2 (icr">""planct"n *i ap"i >""planct"n +n peri"ada de alevin 6 pana la v3rsta de 2)4 / >ile7 >""planct"n2 >""bent"s *i larve de peste p3n% la v3rsta de ,/48/ >ile *i i1ti"#ag dup% aceast% v3rst%. Dac% 1abitatul +i "#er% larve de pe*te +n cantitate su#icient de (are2 *tiuca devine i1ti"#ag% de la v3rsta de 2)4 / de >ile sau c1iar (ai pu$in. Dac% 1abitatul nu +i "#er% larve sau pui de pe*te2 *tiuca r%(3ne c"nsu(at"are de >""planct"n2 >""bent"s *i insecte p3n% spre #inele pri(ei veri. @n lipsa alt"r pe*ti2 este canibal +nn%scut. L%c"(ia *tiucii " deter(in% s% se 1r%neasc% per(anent2 c1iar *i +n peri"ada de repr"ducere 6inclusiv cu (asculii care au #ecundat4"7 sau iernare. Ltiuca (are c"nsu(% +n ("d "bi*nuit *i p%s%ri. 're*terea *tiucii +(preun% cu alte specii2 pa*nice2 este " "cupa$ie vec1e. @n $%ri din vestul Eur"pei 68er(ania2 !ran$a2 Anglia2 *.a.7 es"cicultura a avut " (are de>v"ltare +n se. AIA *i pri(a ju(%tate a sec. AA2 *tiuca #iind un pe*te apreciat +n ("d de"sebit at3t pentru calitatea c%rnii *i a icrel"r c3t *i pentru r"lul de c"nsu(at"r activ 6lac"(7 al pe*til"r (%run$i p%trun*i +n cresc%t"rii. Trebuie nu(aidec3t *tiut c% *tiuca (atura p"ate #i para>itat% de pler"cerc"idul cest"dului Dip1Rll"b"t1riu( latu( care se l"cali>ea>% +n "vare *i +n ca>ul c"nsu(%rii icrel"r pr"aspete se va trans#"r(a +n intestinul "(ului2 +n adult2 ajung3nd la lungi(ea de 248 (. De aceea 2 este abs"lut "bligat"riu ca2 icrele de *tiuc% s% #ie c"nsu(ate nu(ai c"nservate +n sare " peri"ad% de cel pu$in 1/ 6>ece7 >ile 6sau pr%jite2 #ierte2 etc7. Repr"duc%t"rii sunt captura$i din ape naturale sau crescu$i +n 1ele*tee special destinate acestui sc"p. Repr"duc%t"rii captura$i din ape naturale c"st% (ult (ai pu$in2 dar sensibilitatea l"r de"sebit% la (anipularea *i sc1i(barea 1abitatului 6sup"rt% greu captivitatea72 c"nduce #recvent la bl"carea (atur%rii icrel"r *i ratarea repr"ducerii. Repr"duc%t"rii sunt crescu$i +n captivitate2 separat pe se=e2 +n 1ele*tee de .//48// (p2 +n nu(%r de 1/42/ e=. cu greutatea t"tal% de p3n% la 2/ Gg2 av3nd su#icient% vegeta$ie pentru ad%p"st 6sau a(enajate ascun>%t"ri7 *i su#icient% 1ran% 6" cantitate de pe*te de 4) "ri (ai (are dec3t greutatea *tiucil"rM acest rap"rt trebuie p%strat per(anent7. Haturarea icrel"r se #ace natural2 #%r% sti(ulare 1"r("nal%2 +n 1ele*tee speciale +n care se intr"duc #e(ele2 (asculi *i 1rana necesara 6 pesti vii 7.
,&

'"lectarea icrel"r si laptil"r se #ace +n ("(entul +n care repr"duc%t"rii se preg%tesc 6c3rduiesc7 pentru repr"ducere. !ecundarea icrel"r se reali>ea>% dup% (et"da uscat%. Dup% "("geni>area icrel"r *i lap$il"r2 se adaug% ap% 6de d"u% "ri v"lu(ul icrel"r72 se "("geni>ea>% acest a(estec *i se las% +n repa"s2 1/42/ (inute. Se spal% icrele #ecundate de 4- "ri prin evacuarea apei *i ap"i2 ad%ugarea alteia. Incuba$ia are l"c +n incubat"are Fug Teiss2 ali(entate cu un debit cresc%t"r de 24-4, l K (in. la " te(peratur% a apei de 841/"' *i durea>% 1241- >ile 611/ grade I >ile7. Ecl">area are l"c +n l%>i de incuba$ie de tip sal("nic"l2 dup% transva>area icrel"r prin si#"nare cu " >i +naintea declan*%rii ecl">%rii pentru c% larvele de *tiuc% au nev"ie de un sup"rt pe care s% se #i=e>e ti(p de cel pu$in 142 >ile. Larvele sunt $inute +n aceste instala$ii p3n% la v3rsta de &41/ >ile c3nd se trans#er% +n 1ele*teele de cre*tere sau +n ba>ine 6tancuri7 destinate cre*terii +n peri"ada de alevin. Jr%nirea e="gen% +ncepe la 11412 >ile2 cu r"ti#eri. La 2) de >ile2 alevinul sea(%n% cu p%rin$ii2 +ncepe stadiul de pui *i dac% are c"ndi$ii2 +ncepe 1r%nirea *i cu larve de pe*ti2 Din punct de vedere al 1ranei2 *tiuca2 +n stadiul de larv%4alevin4pui2 trece prin trei stadii di#erite: 1. Larvele 1/412 (( sunt prep"nderent #it"planct"n"#age 2. Alevinii de 1)42/ (( sunt prep"nderent >""planct"n"#agi . 0uii de /48/ (( sunt prep"nderent i1ti"#agi Hen$i"n%( #aptul c% *tiuca nu p"ate #i 1r%nit% cu 1ran% arti#icial% +n nici un stadiu de de>v"ltare a sa. 're*terea +n densit%$i (ari2 +n ba>ine 6tancuri72 a alevinil"r *i puil"r de *tiuc%2 este p"sibil% nu(ai cu c"ndi$ia asigur%rii din abunden$% a >""planct"nului necesar 1r%nirii2 +n ca> c"ntrar ac$iunea este c"(pr"(is% din cau>a canibalis(ului. 0uii de *tiuc%2 de 2) de >ile sau (ai (ari2 se p"pulea>% +n p"licultur% cu ciprinide de cel pu$in d"u% veri *i nu(ai +n 1ele*tee care se videa>% c"(plet. Densitatea la p"pulare este de )//41./// e=. K 1a. Li se "b$in pr"duc$ii de 1/4)/ e= K 1a cu greutatea (edie de 2//4 // g K e=. 6cca 1/ Gg K 1a7. La aceast% (%ri(e2 *tiuca este destinat% c"nsu(ului2 p"pul%rii +n 1abitate naturale sau +n ba>ine piscic"le 61ele*teu2 ia>2 acu(ulare7 destinate pescuitului sp"rtiv. 3.4.4. Cresterea carasului Carassius auratus gi elio Bloch 69:; '"rpul are " #"r(a alungita2 pu$in +nalt 6 -214-828O din lungi(ea t"tala7 si relativ gr"s 6-/4 ,2 O din +n%l$i(e7. 0r"#ilul d"rsal si ventral2 u*"r c"nve=. '"rpul este ac"perit c"(plet de s"l>i2 relativ (ari2gr"*i si aspri la pip%it.
./

'apul este (ic2 are gura ter(inala2 #%r% (ust%$i2 "c1i situa$i lateral si "percule care +nc1id bine cavitatea bran1iala. 'avitatea bucala prev%>ut% cu din$i #aringieni din care pri(ul2 apr"ape r"tund si spini bran1iali bine de>v"lta$i. @n"t%t"area d"rsala2 lunga si +nalta2 pre>int% " radie "si#icata2 puternica2 prev%>uta cu >i($i (ari si distan$a$i. 0edunculul caudal relativ scurt si +nalt2 gr"s2 puternic2 se ter(ina cu " caudala bil"bata2 cu v3r#urile pu$in r"tunjite. 'ul"area este argintie2 rar plu(burie2 (ai +nc1isa in partea d"rsala. 0erit"neul este negru c"(plet. Di(ensiunile "bi*nuite in 1abitatele naturale sunt 1)42/ c(. si 2//4-// gr2 rar ajunge la 2)4 ) c(. si 12)422) Gg. 'arasul tr%ie*te in ape stagnante dar se +nt3lne*te si in r3uri2 #"arte #recvent in r3urile de deal si de *es2 cu panta (ica si ape d"("ale. Este " specie cu " plasticitate ec"l"gica de"sebita2 re>istent la c"ndi$ii ne#av"rabile de (ediu2 agresiv bi"l"gic in "cuparea unui areal n"u prin +nl%turarea speciil"r aut"1t"ne si(ilare. Ast#el2 carasul a ap%rut in R"(3nia la s#3r*itul sec. AIA 2 +nceputul sec. AA si pe parcursul a )/4,/ de ani a pr"v"cat dispari$ia apr"ape t"tala a caracudei 6'arassius carassius Linnae7 din apele n"astre si a "cupat t"ate ec"siste(ele acvatice naturale si arti#iciale2 cu #"arte (ici e=cep$ii. Haturitatea se=uala se +nregistrea>% la 4- ani2 dar c3nd c"ndi$iile de cre*tere sunt bune2 devine (atur se=ual si la 2 ani. Repr"ducerea are l"c la s#3r*itul pri(%verii c3nd te(peratura apei este de 1,418 "'2 in (ai (ulte repri>e2 24 2 une"ri c1iar -2 pana in luna iulie. 0r"li#icitatea este de 18..//4)8./// icre la v3rsta de 24 ani dar ajunge pana la 8,/./// de icre la (aturitate deplina. 0r"li#icitatea este #"arte (are av3nd in vedere (asa c"rp"rala a repr"duc%t"ril"r 6 2//41.2// grKe=.7 Di"l"gia repr"ducerii speciei este #"arte rar +nt3lnita. Hasculii sunt #"arte putini sau lipsesc c"(plet in unele p"pula$ii. 9nii aut"ri sus$in ca (asculii de caras se +nt3lnesc d"ar la v3rsta de 2 ani2 dup% care +*i sc1i(ba se=ul si devin #e(ele. !ecundarea icrel"r se reali>ea>% prin gin"gene>a2 cu sper(at">"i>i ai alt"r specii de ciprinide2 care dau nu(ai un i(puls de declan*are a divi>arii celulel"r si de>v"ltare a e(bri"nului2 #%r% c"nt"pirea nucleului icrei cu al sper(at">"idului. Re>ulta p"pula$ii de #e(ele cu caracteristicile genetice ale (a(ei. Incuba$ia durea>% 4- >ile si res"rb$ia sacului vitelin2 -4) >ile. Larvele se 1r%nesc cu #it"planct"n2 alevinii cu planct"n 6#it" si >""72 puii cu planct"n2 peri#it"n si bent"s2 iar pe*tii (aturi cu t"t ce se p"ate c"nstitui in 1rana intr4un siste( acvatic2 inclusiv icre sau detritus "rganic2 (ai pu$in pe*ti. Este un c"ncurent agresiv la 1rana naturala si #uraje pentru ciprinidele aut"1t"ne din 1abitatele naturale si respectiv2 din cresc%t"rii.
.1

In pri(a ju(atate a sec. AA2 carasul a #"st crescut in p"licultura cu al$i pe*ti2 in ("d de"sebit in siste( e=tensive. 9lteri"r s4a c"nstatat2 +nde"sebi in cultura se(iintensiva a ciprinidel"r ca2 pre>enta carasului c"nduce la " di(inuare a pr"duc$iei speciei val"r"ase2 de ba>a si "b$inerea unei pr"duc$ii supli(entare de pr"asta calitate 6 pe*ti (ici2 cu (ulte "ase2 s.a.7 si cu val"are ec"n"(ica redusa. Despre a cultura carasului bse v"rbe*te la ("dul i(pr"priu. 'arasul se g%se*te peste t"t2 in r3urile (ari si (ai ales in cele (ici2 cu ape lene*e2 in lacuri2 ia>uri2 1ele*tee2 r3(nice2 "riunde este apa. Ecupa 1abitatele2 se repr"duce2 re>ista la "rice c"ndi$ii de (ediu2 c1iar si cu /2-O "=igen2 creste lent dar sigur si se +nregistrea>% ca pr"duc$ie piscic"la in ape naturale dar si in cresc%t"rii. Este destul de greu s% +(piedici intrarea lui intr4" #er(a piscic"la si "dat% p%truns2 este #"arte greu sa #ie eli(inat. a 'ultura bcarasului este rec"(andata in siste(ul e=tensiv de cre*tere pentru ca asigura " pr"duc$ie piscic"la ie#tina2 in "rice c"ndi$ii de (ediu. 're*terea carasului in ia>uri sau 1ele*tee #urajate este " gre*eala te1nica 6si #inanciara7 si trebuie evitata. Sunt si aut"ri care sus$in ca trebuie sa pr"#ita( de plasticitatea bi"l"gica si re>isten$a de"sebit% a carasului la c"ndi$ii vitrege de (ediu *i s% +l cre*te( c"ntr"lat2 inclusiv #urajat cu #uraje ie#tine.

3.-. P ocedu i te$nolo!ice de eli#ina e a "peciilo econo#ic) di#iniuat).

de pe%ti cu valoa ea

In piscicultura e=tensiv% *i se(iintensiv% practicat% +n lacuri2 ia>uri *i 1ele*tee2 p%trund2 #%r% v"ia sau din neglijen$a te1n"l"gil"r2 specii de pe*ti din #auna s%lbatic%2 pe*ti de di(ensiuni (ici2 cu rit( (ic de cre*tere2 cu " calitate nec"respun>%t"are a c%rnii2 cu (ulte "ase *i din aceste ("tive2 cu " val"are ec"n"(ic% di(inuat%. Aceste specii2 relativ nu(er"ase2 sunt c"ncurente la 1rana natural% *i supli(entar% a speciil"r cultivate2 sunt purt%t"ri i(uni>a$i de agen$i pat"geni *i pr"duc (ai (ulte neajunsuri: 4 4 4 4 categ"rii: 1. St"parea intr%rii +n ba>inele piscic"le reali>ata prin siste(e de #iltrareM di(inuea>% pr"duc$ia speciil"r cultivateM p"t trans(ite para>i$i sau alte #"r(e de +(b"ln%vireM necesit% (an"per% supli(entar% pentru s"rtarea l"r la pescuitul de rec"lt%M au val"are ec"n"(ic% di(inuat% sau2unele specii nici nu p"t #i val"ri#icate.

0r"cedurile te1n"l"gice de eli(inare a speciil"r s%lbatice de pe*ti sunt grupate +n d"u% (ari

.2

2. Di(inuarea sau eli(inarea speciil"r s%lbatice reali>ata prin (et"da bi"l"gic%: p"pularea cu pe*ti r%pit"ri *i prin (et"da #i>ic"4c1i(ic%: g"lirea ba>inului *i cl"rinarea >"nel"r u(ede. 0iscicultura +n lacuri *i ia>uri2 e=clude p"sibilitatea c"ntr"lului t"tal asupra speciil"r care c"(pun p"pula$ia piscic"l%. Haj"ritatea lacuril"r *i ia>uril"r sunt a(plasate pe p+r+uri sau r3uri cu debite per(anente2 (ici sau (ijl"cii2 i(p"sibil de #iltrat pentru a +(piedica p%trunderea speciil"r de pe*ti din i1ti"#auna aut"1t"n%. @n plus lacurile *i ia>urile2 de cele (ai (ulte "ri2 nu se videa>% c"(plet sau se videa>a la peri"ade (ari de ti(p2 ceeace per(ite speciil"r s%lbatice s% se repr"duc% *i s% se de>v"lte nu(eric. Singura ("dalitate e#icient% de di(inuare 6drastic%7 a p"pula$iil"r de pe*ti ned"ri$i este p"pularea cu *al%u. Lal%ul este un pe*te r%pit"r2 activ2 1arnic2 c"nsu(% pe*ti (%run$i2 nu este #"arte lac"( *i nu p"ate c"nsu(a pe*ti de talie (are2 cu( sunt cei cultiva$i. B3rsta *al%ului la p"pulare trebuie s% #ie de .4& >ile sau (a=. 1 6un7 an. 0"pula$ia de *al%u se di(ensi"nea>% +n #unc$ie de (%ri(ea p"pula$i"nal% a pe*til"r s%lbatici2 *tiindu4se c% *al%ul pentru a cre*te cu 1 6un7 Gg trebuie s% c"nsu(e . Gg pe*te. Evacuarea c"(plet% a apei2 cel pu$in la 4) ani *i cl"rinarea >"nel"r u(ede 61// g K ( 27 deter(in% eli(inarea t"tal% a speciil"r s%lbatice2 cel pu$in pentru peri"ade scurte de ti(p *i c"ntr"lul e#icient al acest"r p"pula$ii pentru peri"ada care ur(ea>%. 're*terea ciprinidel"r +n 1ele*tee este caracteri>at% *i de p"sibilitatea de a +(piedica t"tal p%trunderea speciil"r s%lbatice de pe*ti2 at3t +n 1ele*tee ali(entate gravita$i"nal c3t *i 1ele*tee ali(entate prin p"(pare. Apa te1n"l"gic% destinata 1elesteel"r2 este #iltrat% prin di#erite siste(e sau tipuri de #iltre care re$in nu nu(ai pe*ti adul$i de (ici di(ensiuni dar p"t re$ine c1iar *i icrele e(bri"nate sau distrug t"tal "ri2 par$ial2 alevinii sau puii de #"arte (ici di(ensiuni.

CAPITOLUL IV SALMONICULTURA
'.1. (ene alit)i 0rin sal("nicultur% se de#ine*te d"(eniul de pre"cup%ri ce cuprinde studiul2 cre*terea *i gesti"narea p"pula$iil"r de pe*ti ce cuprinde #a(ilia Sal("nidae. 0e*tii din #a(ilia sal("nidae sunt pe*ti r%pit"ri cu c"rpul #usi#"r( ac"perit cu s"l>i (%run$i2 cu +n"t%t"arele bine de>v"ltate @n R"(3nia2 (ediul de via$% al sal("nidel"r +l c"nstituie apele curg%t"are din >"na ("ntan% *i pre("ntan%2 lacurile alpine *i lacurile de acu(ulare c"nstruite pe r3uri de (unte. A(eli"rarea c"ndi$iil"r de via$% ale sal("nidel"r i(plic% reali>area de lucr%ri de stabili>are a cursuril"r apel"r de (unte2 de regulari>are a debitului acest"ra2 de reducere a transp"rtului de aluviuni. Sal(nicultura include pre"cup%ri privind cre*terea arti#icial% *i a(eli"rarea p"pula$iil"r speciil"r de sal("nidae +n sta$iuni speciale nu(ite p%str%v%rii. !a(ilia Sal("nidae Sunt pe*ti r%pit"ri de ape reci2 dulci sau (arine2 din e(is#era n"rdic%. Haj"ritatea speciil"r sunt (arine sau #"r(e de ad3nci(e. Se repr"duc +n ape dulci sau sal(astre. I(p"rtan$a l"r ec"n"(ic% este #"arte (are de"arece au carne gust"as% *i #%r% "ase. Din cele & genuri +n $ara n"astr% se +nt3lnesc -: Sal("2 Salvelinus2 Juc1" *i '"reg"nus. Din genul sal("2 +n $ara n"astr% se +nt3lnesc d"ar d"u% specii: Sal"(" trutta2 aut"1t"n%2 *i Sal(" gairdneri2 intr"dus%. 0rincipalele specii din aceast% #a(ilie sunt: 4 Sal(" salar 6s"("nul7 este " specie n"rd4atlantic%2 cu aria de repr"ducere +n apele reci de (unte. 'iclul lui bi"l"gic cuprinde de etape: a7 etapa de repr"ducere +n apele dulci 6la v3rsta I - ani2 s"("nii (igrea>% p3n% la i>v"arele r3uril"r ce se vars% +n AtlanticM +n ti(pul

c%l%t"riei2 s"("nii +*i sc1i(b% c"(plet +n#%$i*area2 +(br%c3nd 1aina nup$ial%M dup% repr"ducere2 cea (ai (are parte a adul$il"r pier2 pu$ini ajung s% se re+nt"arc% +n (are. b7 (igra$ia +n aval pe #luviu a n"ii genera$iiM c7 etapa de cre*tere2 adic% via$a +n (are. 4 Sal(" trutta 6p%str%v de (unte7 are #lancurile c"rpului ac"perite de pete r"*ii. 'ea (ai #recvent% a n"i este rasa Sal(" trutta #ari"2 p%str%vul indigen2 caracteristic apel"r reci *i bine "=igenate de (unte2 #recvent +n r3uri *i p3raie2 (ai rar +n lacuri. Se pretea>% #"arte bine la c"ndi$iile a(enajate 6sal("nicultur%7 de"arece #ecunda$ia este u*"r de reali>at. 4 Sal(" gairdneri 6p%str%v a(erican2 p%str%v curcubeu7 are c"dala ac"perit% de nu(er"ase puncte *i #lancurile lipsite de puncte r"*ii. Este specie intr"dus%2 (ai pu$in preten$i"s #a$% de te(peratur% *i c"n$inutul de "=igen din ap% dec3t p%str%vul de (unte2 din care cau>% este #"arte indicat pentru sal("nicultur%

.-

Salvelinus #"ntinalis 6 #3nt3nel7 este " specie cu #lancurile aurii4p"rt"calii cu nu(er"ase puncte r"*ii sau galbene2 +nc"njurate de albastru. Este " specie rar% la n"i2 tr%ind +n p3raie (ai sus de p%str%vul indigen2 unde te(peratura nu dep%*e*te 1)/ 'elsius.

Juc1" 1uc1" 6l"stri$a7 este " adev%rat% p"d"ab% a apel"r n"astre de (unte. Se 1r%ne*te apr"ape e=clusiv cu pe*ti2 #iind s"c"tit ctigrul5 apel"r de (unte. Este cel (ai (are sal("nid din apele $%rii n"astre2 ajung3nd la 12) ( lungi(e2 #iind " specie ende(ic% a ba>inului dun%rean. Tr%ie*te +n r3urile (ari de (unte din >"na lipanului2 #iind cel (ai apreciat pe*te din $ara n"astr%. Din cau>a pescuitului abu>iv2 a>i este pe cale de dispari$ie2 ("iv pentru care este pr"tejat de lege. @n pre>ent2 se (ai g%se*te nu(ai +n r3urile Tisa *i Distri$a ("ld"veneasc%.

T1R(allus t1i(allus 6lipan7 rivali>ea>% ca #ru(use$e cu l"stri$a *i p%str%vul. '"rpul s%u pare +nv%luit +ntr4" p3n>% de curcubeu. Este (ai (ic2 / c(2 #iind +nt3lnit +n t"ate apele de (unte din Eur"pa2 +n aval de p%str%v. @n $ara n"astr%2 lipanul p"pulea>% apele de (unte +n >"na l"r in#eri"ar%2 denu(it% *i c>"na lipanului5. Are i(p"rtan$% ec"n"(ic% l"cal%. '.2. .n&iina ea %i o !aniza ea p)"t )v) iilo 're*terea p%str%vului se p"ate #ace +n ("d e=tensiv sau intensiv. H"dul e=tensiv de cre*tere

se #ace pentru a pr"duce puiet de " var% +n t"pli$e2 unde este 1r%nit natural2 utili>3nd densit%$i (ici ale pe*til"r. T"t +n ("d e=tensiv se p"ate reali>a cre*terea repr"duc%t"ril"r +n ba>ine (ari2 #"l"sind 1rana natural%2 supli(entat% arti#icial dup% necesit%$i. 're*terea p%str%vului de c"nsu( +n ("d intensiv 6densit%$i (ari *i cu ad(inistrare de 1ran% arti#icial%7 se p"ate #ace +n trei tipuri de p%str%v%rii: 4 p%str%v%rii pentru rep"pulare2 care au sc"pul de a pr"duce icre *i puiet necesar rep"pul%rii apel"r de (unte. 0%str%v%riile de rep"pulare sunt de d"u% tipuri2 per(anente *i v"lante. 'ele per(anente sunt prev%>ute cu " cas% a incubat"arel"r *i cu ba>ine pentru cre*terea puie$il"r *i a repr"duc%t"ril"r. 'ele v"lante sunt c"nstituite dintr4" sta$ie de incubare *i unul sau d"u% ba>ine pentru parcarea repr"duc%t"ril"r. @n ca>ul p%str%v%riil"r v"lante2 repr"duc%t"rii sunt captura$i t"a(na din r3u2 iar dup% (ulgere sunt elibera$i. Icrele #ecundate prin a(estecare cu lap$ii de la (ascul sunt a*e>ate +n incubat"are speciale. Din icrele incubate2 puietul iese +n (artie I aprilie2 ast#el c% p%str%v%ria #unc$i"nea>% din pri(%var% p3n% +n t"a(n%. Ase(enea p%str%v%rii se a(plasea>% +n >"na superi"ar% a apel"r de (unte. 4 p%str%v%rii pentru pr"ducerea p%str%vului de c"nsu(2 au ca sc"p cre*terea anu(it"r specii de sal("nidae2 din stadiul de icre p3n% +n ("(entul val"ri#ic%rii. Aceste p%str%v%rii sunt unit%$i c"(ple=e2 d"tate cu instala$ii speci#ice 6pri>a de ap%2 canale de ali(entare2 canale de evacuare2 ba>in de decantare2 ba>ine pentru puie$i2 pentru repr"duc%t"ri *i pentru c"nsu(2

.)

etc.7. @n acest ca>2 pr"duc$ia de p%str%v la unitatea de supra#a$%2 iar p%str%v%ria are activitate t"t ti(pul anului. 4 0%str%v%riile (i=te2 pre>int% t"ate caracteristicile cel"r d"u% tipuri de (ai sus. 0entru a(plasarea unei p%str%v%rii (i=te sunt necesare ur(%t"arele c"ndi$ii: a. 'alitatea sursei de ap% Apa este #act"rul deter(inant pentru +n#iin$area unei p%str%v%rii2 ea in#luen$3nd +ntregul pr"ces de pr"duc$ie. 0entru +n#iin$area unei p%str%v%rii2 trebuie ca sursa de ap% s% asigure un debit relativ c"nstant2 iar apa s% aib% anu(ite calit%$i: puritate2 te(peratur% cu varia$ii reduse2 "=igen di>"lvat +n cantitate "pti(%2 etc. Aceste calit%$i sunt reali>ate2 de regul%2 de apele de (unte care au ba>inele 1idr"gra#ice cu un pr"cent (are de +(p%durire2 *i nu pre>int% #en"(ene de t"ren$ialitate. Debitul de ap% necesar p%str%v%riei se deter(in% +n #unc$ie de supra#a$a de luciu de ap%2 care2 la r3ndul ei depinde de capacitatea p%str%v%riei. Deter(inarea supra#e$ei luciului de ap% *i a necesarului de ba>ine din p%str%v%rie2 se #ace +n #unc$ie de capacitatea pr"iectat% a acesteia. @n ("d "bi*nuit2 capacitatea p%str%v%riei se e=pri(% prin nu(%rul de icre incubate anual Ni. La deter(inarea supra#e$ei de luciu de ap% se $ine c"nt de ur(%t"rii indicat"ri (edii: 4 4 4 4 4 4 nu(%rul de puie$i la (etrul p%trat de luciu de ap%2 se stabile*te +ntre 2// *i 1///2 +n #unc$ie de de debitul *i calitatea apei *i a 1ranei. la repr"duc%t"rii de p%str%v indigen sunt necesari 1 I 2 (2 de luciu de ap% la Gil"gra( c"rpM nu(%rul de repr"duc%t"ri se stabile*te +n #unc$ie de specieM supra#a$a ba>inel"r pentru p%str%vul de c"nsu( trebuie s% repre>inte )/ I ,/O din supra#a$a t"tal% de luciu de ap%. supra#a$a ba>inel"r de carantin% *i pescuit sp"rtiv se ad"pt% c"nstructivM pentru calculul debitului2 supra#a$a real% a luciului de ap% se (aj"rea>% cu 1/O din val"area "b$inut%2 ast#el ca s% e=iste " re>erv% de ap% +n ca> de secet%. Debitul necesar se deter(in% +n #unc$ie de supra#a$a luciului de ap%. 0entru 1 1a luciu de ap%2 sunt necesari )// I 1/// lKs adic% /2) I 12/ ( Ks. Dup% deter(inarea debitului necesar p%str%v%riei se veri#ic% dac% debitul e(itentului este su#icient de (are ca s% ac"pere debitul prelevat2 ast#el +nc3t ec"siste(ul apei de (unte din aval s% nu #ie a#ectat. Rela$ia de calcul pentru debit este:
< = /28) " 5 6 m K s 7

+n care:

4 4 4

d repre>int% debitulM B I vite>a apei la supra#a$%M S I aria sec$iunii udateM

.,

Bite>a apei la supra#a$% se p"ate (%sura cu un #l"t"r2 (%sur3nd ti(pul necesar pentru ca acesta s% parcurg% " anu(it% distan$%2 prestabilit%. Te(peratura apei *i "=igenul di>"lvat +n ap%. Aceste d"u% caracteristici ale apei sunt esen$iale pentru +n#iin$area unei p%str%v%rii2 dat"rit% #aptului c% p%str%vii sunt pe*ti preten$i"*i #a$% de te(peratur% *i c"n$inutul +n "=igen al apei. E=ist% " str3ns% c"rela$ie +ntre te(peratura apei *i cantitatea de "=igen di>"lvatM "dat% cu cre*terea te(peraturii apei2 scade cantitatea de "=igen di>"lvat. 0e de alt% parte2 (etab"lis(ul pe*til"r se intensi#ic% "dat% cu cre*terea te(peraturii *i deter(in% " cre*tere a c"nsu(ului de "=igen. Din acest ("tiv2 sal("nidele au nev"ie de ape reci. Te(peraturile "pti(e pentru de>v"ltare pentru di#erite specii de p%str%vi sunt: 4 4 4 pentru p%str%vul #3nt3nel2 12 I 1-/ 'M pentru p%str%vul indigen2 1- I 1,/ 'M pentru p%str%vul curcubeu2 1) I 1&/ 'M 0%str%vul indigen sup"rt% (ai bine te(peraturile sc%>ute2 +n ti(p ce p%str%vul curcubeu le sup"rt% (ai bine pe cele ridicate2 dar cu c"ndi$ia ca apa s% se pri(eneasc% c"ntinuu. @n general2 pentru pr"ducerea p%str%vului indigen destinat rep"pul%rii2 p%str%v%ria trebuie s% #ie ali(entate cu ap% care are te(peratura (ai (ic% de 18/ ' iarna iar pentru p%str%vului destinat pentru c"nsu(2 ea nu trebuie s% dep%*easc% 22/ ' vara. La deter(inarea te(peraturii apei se are +n vedere dina(ica >ilnic% a varia$iei2 +n peri"adele critice. Se cun"a*te c% varia$iile bru*te de te(peratur% sunt d%un%t"are pentru "rganis(ul sal("nidel"r2 (ai ales pentru puie$ii cu v3rsta de p3n% la ) luni2 care ("r c3nd te(peratura apei se sc1i(b% cu 4 -/ '. Adul$ii sup"rt% relativ (ai bine aceste sc1i(b%ri2 re>ist3nd la varia$ii bru*te de te(peratur% de (a=i( . 4 1// '. Din acest ("tiv este indicat% ali(entarea de la d"u% surse de ap%2 cu te(peraturi di#erite 6i>v"r2 r3u72 put3nd reali>a2 prin reglarea debitel"r2 un c"ntr"l (ai strict asupra te(peraturii. Sub aspectul "=igenului di>"lvat2 nivelul nu trebuie s% scad% sub & (gKl2 pentru ca p%str%vii s% aib% " de>v"ltare n"r(al%. 0entru (%rirea cantit%$ii de "=igen di>"lvat2 se p"t a(enaja2 +n ("nte de p%str%v%rie2 cascade p"dite sau di#erite "bstac"le care deter(in% "=igenarea prin c%dere a apei. '"n$inutul de "=igen di>"lvat se deter(in% cu ajut"rul un"r aparate speciale 6"=igen"(etre7 I care dau e=act val"area para(etrului de deter(inat. R!a*1ia a"!i 6pJ4ul7 e=pri(% c"ncentra$ia i"nil"r de 1idr"gen +n ap%. 0entru " de>v"ltare n"r(al% a p%str%vil"r2 pJ Iul trebuie s% #ie cuprins +ntre , *i 82 "pti(ul #iind un pJ neutru 6.7. T%$&i'i a !a 3li#"!6i#!a4 a"!i este " calitate de"sebit de i(p"rtant%2 p%str%vul sup"rt3nd d"ar pentru scurt ti(p apa tulbure. Icrele *i alevinii din pri(ele s%pt%(3ni de via$% sunt de"sebit de preten$i"ase #a$% de li(pe>i(ea apei. Suspensiile din ap% p"t ac"peri "ri#iciul de respira$ie al icrel"r2 acestea (urind prin as#i=iere. Din acest ("tiv se i(pune #"l"sirea unui ba>in de decantare +naintea
..

casei incubat"arel"r. Se aprecia>% c% " ap% care se li(pe>e*te dup% 2- de "re de la " pl"aie este bun% pentru ali(entarea unei p%str%v%rii. I/'i*ii '! "-l%a$! repre>int% un alt #act"r de car trebuie s% se $in% sea(a atunci c3nd se studia>% calitatea sursei de ap%. Deter(inarea c"ncentra$iei +n substan$e p"luante se #ace +n lab"rat"are speciali>ate. b. A(plasarea p%str%v%riei La a(plasarea unei p%str%v%rii l3ng% cursul natural al unui r3u de (unte2 trebuie avut +n vedere2 +n pri(ul r3nd2 riscul un"r viituri cu caracter t"ren$ial. Din acest ("tiv2 trebuie studiate t"ate datele e=istente cu privire la pagubele #%cute de rev%rsarea peri"dic% a cursului de ap% care ali(entea>% p%str%v%ria. Dac% nu e=ist% " sta$ie 1idr"l"gic% +n apr"pierea a(plasa(entului viit"arei p%str%v%rii2 care s% "#ere in#"r(a$ii e=acte privind debitele (a=i(e ale r3ului2 trebuie cercetate ar1ivele pri(%riei sau ale alt"r institu$iiM in#"r(a$ii de"sebit de pre$i"ase p"t #i preluate de la l"calnici. @n ca>ul "b$inerii de date precise2 se va deter(ina dac% pr"#ilul transversal al albiei p"ate sup"rta debitul (a=i( +nregistrat2 #%r% riscul inund%rii p%str%v%riei. @n ca> c"ntrar2 este necesar s% #ie prev%>ute lucr%ri de c"ns"lidare a albiei. Terenul ales pentru a(plasarea c"nstruc$iil"r din p%str%v%rie trebuie s% aib% panta de (a=i( O2 ast#el +nc3t s% asigure scurgerea natural% a apei din precipita$ii *i s% u*ure>e e=ecutarea canalel"r de ali(entare *i evacuare. Se v"r evita terenurile u(brite. Natura s"lului trebuie s% per(it% " u*"ar% e=ecu$ie a lucr%ril"r2 iar r"ca s% #ie c3t (ai pu$in penetrabil% 6argil%7 ast#el +nc3t s% per(it% c"nstruirea ba>inel"r +n s"l natural. Din ("tive practice *i ec"n"(ice2 se va ur(%ri gruparea lucr%ril"r pe un spa$iu c3t (ai redus. A(plasa(entul p%str%v%riei trebuie ales +n a*a #el +nc3t s% per(it% " u*"ar% accesibilitate rutier%2 rac"rdarea la re$eaua electric%2 val"ri#icarea p"ten$ialului turistic2 *.a. 0rin ur(are2 se va "pta pentru un teren a(plasat c3t (ai apr"ape de centre l"cuite2 prin aceasta asigur3ndu4se *i #"r$a de (unc% necesar%. '.3. P incipalele in"talaii ale unei p)"t )v) ii. Priza de ap este destinat% asigur%rii ali(ent%rii cu ap% a p%str%v%riei c1iar +n c"ndi$ii de secet%2 sau +n ca>ul un"r viituri naturale. Ea p"ate #i reali>at% printr4" c%s"aie de le(n2 un baraj de >id%rie de piatr% sau2 (ai sigur2 un baraj din bet"n. E p%str%v%rie (i=t% c"nstituie " lucrare care necesit% c"sturi ridicate2 din acest ("tiv este indicat% #"l"sirea unui prag de bet"n care este " c"nstruc$ie s"lid%2 ce nu p"ate #i disl"cat% de (ai (ulte viituri. De ase(enea2 se va putea asigura debitul necesar +n p%str%v%rie *i +n ca> de secet%. 0e de alt% parte2 " ase(enea lucrare are un r"l bene#ic +n c"ns"lidarea albiei p3r3ului2 iar pre$urile nu sunt #"arte (ari2 $in3nd c"nt c% +n%l$i(ea +n devers"r nu dep%*e*te +n c"ndi$ii n"r(ale 22/ (.

.8

0entru captarea apei2 +n spatele barajului se e=ecut% " #"s% de decantare pri(ar%2 cu sec$iunea dreptung1iular% sau circular%. Ad3nci(ea se ad"pt% +n a*a #el +nc3t apa2 +nainte de a intra +n canalul de aduc$iune2 s% treac% printr4" >"n% de lini*tire *i de decantare. !"sa este prev%>ut% cu un gr%tar: +n ca>ul un"r viituri2 sau c3nd #"sa se cur%$% de aluviuni2 intrarea apei +n canalul sau tubul de aduc$iune se "pre*te. !"sa este ac"perit% cu un capac. Haterialele utili>ate la c"nstruc$ia canalului p"t #i dulapi din le(n2 tuburi pre(" sau tuburi de #"nt% dup% necesit%$i. 0anta nu trebuie s% #ie (ai (ic% de /2)O. Se ad"pt% t"ate s"lu$iile necesare pentru ca apa care ajunge +n ba>ine s% #ie de cea (ai bun% calitate. Se p"t e=ecuta2 la sc1i(b%rile de direc$ie sau la #iecare 1// de (etri2 (ici ba>ine de c"ntr"l2 care p"t #unc$i"na *i ca ba>ine de decantare. 'analul de aduc$iune este c"nstruit +n debleu *i trebuie ac"perit cu dale de bet"n2 peste care se a*terne un strat de p%(3nt gr"s de cel pu$in )/ de c(2 pentru a se evita +ng1e$ul pe ti(pul iernii. Bazinul de distribuie are #"r(% paralelipipedic%2 *i se instalea>% la cap%tul canalului de aduc$iune. De la ba>inul de distribu$ie apa este dirijat%2 cu debite reglate2 c%tre di#erite sect"are ale p%str%v%riei. T"t +n ba>inul de distribu$ie se #ace a(estecul apei de r3u cu apa de i>v"r. Acest lucru este necesar pentru a ridica te(peratura apei din casa incubat"arel"r pe ti(pul iernii2 iar vara pentru a " sc%dea pe cea din ba>ine. Bazinul de decantare trebuie c"nstruit +n t"ate p%str%v%riile +n care ali(entarea casei incubat"arel"r se #ace cu ap% de p3r3u. Are r"lul de a lini*ti apa care vine de la ba>inul de distribu$ieM +n acest #el2 i(purit%$ile se v"r depune pe #undul ba>inului. Apa de i>v"r care ur(ea>% s% ali(ente>e casa incubat"arel"r *i apa de p3r3u care ali(entea>% ba>inele de pr"duc$ie2 +n ("d "bi*nuit2 nu se decantea>%. 0e durata iernii2 apa de p3r3u #iind li(pede2 nu se i(pune decantarea ei. Se aprecia>% c% un ba>in de decantare cu di(ensiunile de 1/K1/K1 ( este su#icient de (are pentru a decanta apa necesar% la circa )//./// de icre. Canalul de alimentare p"rne*te de la ba>inul de distribu$ie2 apa trece prin el ali(ent3nd ba>inele cu puie$i2 pentru repr"duc%t"ri2 de pr"duc$ie *i de pescuit sp"rtiv. H"dul de calcul este identic cu cel al canalului de aduc$iuneM *i acest canal trebuie i>"lat pentru a evita +ng1e$area apei pe ti(pul iernii. Canalele de admisie preiau apa din canalul de ali(entare *i " deversea>% +n ba>ine. ?g1eaburile de ali(entare sunt +nserate la canalul de ali(entare prin inter(ediul unui (ic ba>in2 pentru a putea regla (ai u*"r debitul. Apr"ape de >"na de inser$ie2 canalul va #i prev%>ut cu un *uber2 necesar regl%rii debitului. E c"ndi$ie i(p"rtant% care trebuie respectat% la pr"iectarea canalel"r de ad(isie2 este ca ele s% asigure " c%dere a apei de cel pu$in /2) (etri. @n acest #el2 se asigur% "=igenarea apei *i se evit% +ng1e$area ei pe ti(pul iernii. T"t pentru "=igenare2 dar *i pentru a

.&

+(piedica urcarea pe*til"r +n canale2 se rec"(and% c"nstruc$ia unei (ici plat#"r(e +nclinate sub #irul de ap%. Bazinele pentru puiei p"t #i e=ecutate din p%(3nt2 +n ca>ul +n care natura s"lului " per(ite 6s"l argil"s7. 'el (ai adesea +ns%2 ele se c"nstruiesc +n t"talitate din bet"n2 pentru a asigura " (ai bun% +ngrijire a puie$il"r. Lungi(ea *i l%$i(ea se ad"pt% +n a*a #el +nc3t rap"rtul LKl s% #ie apr"=i(ativ 1/K1 dar nu (ai (ici de 2/ ( 2 *i ad3nci(i de /2 I /2) ( la ad(isie *i /2.) I 12// la evacuare. 0anta #undului ba>inului va #i de cel (ult O pentru a asigura " scurgere lin% a apei. Bazinele pentru reproductori p"t #i e=ecutate din p%(3nt2 +n ca>ul +n care natura s"lului " per(ite 6s"l argil"s7 sau din bet"n. @n a(bele situa$ii2 #undul ba>inel"r va #i din s"l natural ac"perit cu un strat de pietri*. @ntre ba>inele de p%(3nt se e=ecut% diguri desp%r$it"are2 cu l%$i(ea c"r"na(entului de (a=i( 22/ (. Di(ensiunile ba>inel"r se ad"pt% respect3nd c"ndi$iile: rap"rtul LKl s% #ie apr"=i(ativ 1/K22 supra#a$a de 1// I 2// (2 *i ad3nci(i de 12/ I 122/ ( la ad(isie *i 12)/ I 22// la evacuare2 panta c%tre a=a l"ngitudinal% a ba>inului de 1K / *i panta transversal% de O. Bazinele pentru pstrvul de consum au acela*i ("d de e=ecu$ie ca *i cele pre>entate anteri"r2 respect3ndu4se ur(%t"arele cerin$e: rap"rtul LKl s% #ie apr"=i(ativ 1/K-2 supra#a$a de 2// I )// (2 *i ad3nci(i de 12/ I 122/ ( la ad(isie *i 12)/ I 22// la evacuare2 panta l"ngitudinal% *i panta transversal% de O. Da>inele de carantin%2 se e=ecut% +n +ntregi(e din bet"n2 pentru a putea #i u*"r de>in#ectate. Ele sunt utili>ate pentru parcarea pe*til"r adu*i de la alte p%str%v%rii2 evit3nd +n acest #el intr"ducerea un"r b"li sau para>i$i. De ase(enea2 +n ca>ul un"r epide(ii2 pe*tii se p"t i>"la *i trata +n aceste ba>ine *i din acest ("tiv2 ele trebuie ali(entate cu ap% separat. Se c"nsider% su#icient pentru " p%str%v%rie2 24 ba>ine de carantin%. Bazinele de pescuit sportiv p"t avea di#erite #"r(e c"nstructive *i servesc pentru agre(ent. Acestea se e=ecut% din p%(3nt +ntr4" parte (ai i>"lat% a p%str%v%riei. Groapa de pescuit este prev%>ut% d"ar pentru ba>inele de repr"duc%t"ri2 la cele cu p%str%v de c"nsu( *i la cele pentru carantin%. Ele au (enirea de a u*ura (unca "perat"ril"r la evacuarea e#ectivului piscic"l din ba>ine2 evit3nd r%nirile pe*til"r ce p"t apare la aceast% "pera$ie. 8r"apa de pescuit se p"ate e=ecuta +n interi"rul sau la e=teri"rul ba>inului2 l3ng% digul de evacuare2 cu " ad3nci(e (a=i(% de /2)/ (. La ju(%tatea +n%l$i(ii se prevede un gr%tar de "$el2 de pe care pe*tii p"t #i lua$i cu (inci"cul. Clugrul repre>int% " a(enajare +n t"ate ba>inele din p%str%v%rie2 care se utili>ea>% pentru reglarea nivelului *i te(peraturii apei din ba>ine *i la evacuarea acesteia. Indi#erent de tipul s%u c"nstructiv2 c%lug%rul are d"u% p%r$i2 una "ri>"ntal% care pleac% de la #undul ba>inului *i iese sub digul de evacuare +n a#ara lui *i " parte vertical% #i=at% +n interi"rul ba>inului. 0artea vertical% este
8/

prev%>ut% pe t"at% supra#a$a ie dinspre ba>in cu sit% *i gr%tar pentru a per(ite intrarea apei +n c%lug%r *i re$inerea pe*til"r. @n interi"r are d"u% vanete care prin ridicare *i c"b"r3re per(it reglarea nivelului apei. 0"ate #i e=ecutat din le(n sau din bet"n ar(at. Canalul de evacuare are ca sc"p c"lectarea apei utili>at% +n p%str%v%rie *i dirijarea ei c%tre p3r3u. H"dul de pr"iectare este identic cu al canalului de ali(entare de"arece debitul c"ndus prin el este acela*i. Casa incubatoarelor. 0entru " p%str%v%rie per(anent%2 casa incubat"arel"r este repre>entat% printr4" cl%dire destinat% incub%rii icrel"r din care se "b$in puie$ii necesari pentru rep"pulare2 pentru cre*terea repr"duc%t"ril"r sau a p%str%vil"r de c"nsu(. 'asa incubat"arel"r trebuie c"nstruit% +n de(is"l2 ad3nci(ea de e=ecu$ie #iind ast#el aleas% +nc3t s% nu per(it% +ng1e$area apei +n ti(pul iernii. De ase(enea2 interi"rul s%u trebuie s% #ie c3t (ai uscat. 0entru " p%str%v%rie de pr"duc$ie2 trebuie ur(%rit ca te(peratura apei s% nu #ie (ai (ic% de ) / ' 6(ai ales pentru icrele de p%str%v curcubeu72 dar nu (ai (ult de 1)" '. Apa care ali(entea>% casa incubat"arele trebuie s% aib% calitate superi"ar% apei care ali(entea>% ba>inele. 'asa incubat"arel"r este utilat% cu instala$ii (enite s% asigure des#%*urarea n"r(al% a pr"cesului de incubare a icrel"r2 *i anu(e: #iltrul2 ulucele de distribu$ie2 ulucele de evacuare2 p"sta(entul *i incubat"arele. 5il $%l este " instala$ie din bet"n ar(at2 care are r"lul de a cur%$a de i(purit%$i ba>inul de decantare. Au #"st c"nstruite di#erite tipuri de #iltre: cu st"#%2 +n but"aie2 cu garduri de nuiele *i pietri*2 etc. Ul%*!l! '! 'i) $i&%1i! se p"t c"nstrui din le(n sau din bet"n. Ele sunt prev%>ute cu r"bine$i +n dreptul #iec%rei cutii de incubat"r +n parte. Ul%*!l! '! !<a*%a$! preiau apa trecut% prin incubat"are *i " c"nduce c%tre tubul de evacuare a#lat sub p"deaua de ci(ent. Se p"ate #"l"si *i un siste( de captare a apei cu tuburi din plastic2 acestea pre>ent3nd *i avantajul evit%rii str"pirii. P-) a#!/ %l este e=ecutat din bet"n sau din >id%rie de piatr% cu ("rtar de ci(ent2 el #iind sup"rtul pentru incubat"are. @n%l$i(ea sa trebuie aleas% ast#el +nc3t s% per(it% " c"("d% (anipulare la *i +n incubat"are. I/*%&a -a$!l! sunt necesare pentru p%strarea icrel"r de la #ecundare p3n% la ecl">iune. E=ist% (ai (ulte tipuri de incubat"are din care la n"i se utili>ea>% d"u%: 4 incubat"rul TaceG I 9niversal 4 incubat"rul Fug Incubat"rul TaceG I 9niversal2 cel (ai utili>at la n"i2 are " c"nstruc$ie si(pl%2 #iind #"r(at din d"u% cutii a*e>ate una +n alta. 'utia e=teri"ar% p"ate #i c"nstruit% +n t"talitate din le(n sau din bet"n direct pe p"sta(ent2 iar cea interi"ar% din le(n2 tabl% >incat% sau (aterial plastic. 'utia interi"ar% este prev%>ut% cu aripi"are cu care se sprijin% pe (arginile cutiei e=teri"are . R%(3ne ast#el
81

un spa$iu +ntre #undurile cel"r d"u% cutii2 necesar circula$iei apei. Incubat"rul este prev%>ut *i cu un capac din le(n care are un "ri#iciu cu dia(etrul de 1/ c(2 pentru a per(ite intrarea lu(inii *i a +(piedica p%trunderea d%un%t"ril"r. 'apacitatea unui ast#el de incubat"r este de 1////412)/// icre dispuse pe un singur r3nd. -"$-/%l "!/ $% $-*i. 0uierni$ele 6tr"cile7 sunt necesare pentru cre*terea alevinil"r p3n% +n stadiul de puiet de circa d"u% luni. Tr"cile se c"n#ec$i"nea>% din le(n sau bet"n. 0entru a +(piedica evadarea puie$il"r ele sunt prev%>ute cu puie$i interi"ri din tabl% per#"rat% sau sit%. 'apacitatea puierni$el"r este de )/// 4 1//// de puie$i de )4, s%pt%(3ni2 pentru un (etru p%trat luciu de ap%. @n #unc$ie de capacitatea p%str%v%riei2 se stabile*te nu(%rul de puie$i necesari2 ap"i supra#a$a de luciu de ap% pentru tr"ci *i +n #inal nu(%rul l"r2 cun"sc3nd supra#a$a uneia. !iecare tr"ac% trebuie prev%>ut% cu capac care trebuie s% ac"pere supra#a$a l"r. S"a1i%l "!/ $% l-*%i trebuie s% asigure c"n#"rtul (ini( necesar pers"nalului care deserve*te p%str%v%ria. I/) ala ii a/!.! a, Buctria de carne este " cladire necesar% prepar%rii 1ranei pentru e#ectivul piscic"l din ba>ine. Este c"(pus% din d"ua ca(ere: +n pri(a2 care are r"l de (aga>ie2 se dep">itea>% cantitatea de 1rana ce ur(ea>% a #i ac"rdat% a d"ua >iM +n a d"ua ca(er% se prepar% e#ectiv 1rana prin #ierbere2 t"care *i d">are a a(estecului. , =hetaria este preva>uta cu d"ua incaperi2 pri(a pentru dep">itarea g1etii *i a d"ua pentru dep">itarea ali(entel"r. 81eata este necesara pentru transp"rtui icrel"r e(bri"nate2 a puietil"r pentru rep"pulare sau a pastravului destinat c"nsu(ului. 81etaria se u(ple cu g1eata din parau sau din ba>ine2 ( ti(pul ie(iiM este necesara asigurarea scurgerii apei ce re>ulta din t"pirea g1etii. c, Magazie pentru pstrarea hranei uscate trebuie s% #ie bine4aerat% *i per#ect uscat%. Aici se p%strea>% 1rana granulat% *i #%inile vegetale. d, Magazia pentru utila>e este necesar% pentru a adap"sti instala$iile care nu se utili>ea>% +n anu(ite peri"ade 4 incubat"arele2 l%di$e *i alte instala$ii de pescuit2 etc. P$-'%*!$!a "%i! il-$ '! )al#-/i'! !legerea reproductorilor, este "pera$ia de care depinde cantitatea *i calitatea pr"dusel"r se=uale 6icre *i lap$i7 *i deci vig"area *i rapiditatea de cre*tere a viit"ril"r puie$i2 respectiv a p%str%vil"r (aturi. Repr"duc%t"rii sunt ale*i dintre puie$ii cei (at vigur"*i2 crescu$i +n t"pli$e sau ba>ine2 +n t"a(na pri(ului an de via$%. Se va evita p%strarea puie$il"r cu (al#"r(a$ii2 cu "perculi scur$i2 cei care au " c"l"ratie nespeci#ic% sau cei la care este evident% " dispr"p"r$ie +ntre lungi(e *i l%$i(e.

82

@n ca>ul pastravului indigen2 se rec"(and% capturarea repr"ducat"ril"r din r3u 6+n peri"ada b"i*tei72 *i2 dup% (ulgere2 eliberarea +n l"curile din care au #"st prin*i. Acest lucru se i(pune de"arece pe*tii p%stra$i +n c"ntinuare +n p%str%v%rie re#u>a 1rana2 +nregistrea>% cre*teri nec"respun>%t"are *i +n anul ur(%t"r dau icre +n cantitate (ica *i de slab% calitate. 'el (at i(p"rtant aspect al cre*terii repr"duc%t"ril"r +l repre>int% ("dul de 1ranire *i de +ngrijire. Ast#el puie$il"r de p%str%v curcubeu trebuie ad(inistrat% 1ran% ani(al% u(ed%. 0uie$ii de p%str%v indigen se 1r%nesc cu 1ran% natural% t"cata *i data prin sita. 'antit%$ile *i pr"p"r$iile sunt date2 pentru di#erite retete2 +n literatura de specialitate. !ecoltarea +i fecundarea icrelor. Operaii pregtitoare. Dupa ter(inarea pr"cesului de incuba$ie2 la s#3r*itul pri(averii2 incubat"arele *i tr"cile se cur%$% de i(purit%$i2 se de>in#ectea>%2 se v"psesc *i se pun la uscat. @nainte de rec"ltarea pr"priu4>is% a icrel"r *i a lap$il"r 6t"a(na pentru p%str%vul indigen *i pri(%vara pentru cel curcubeu72 trebuie pregatite instala$iile *i utilajele necesare acestei "pera$ii. Ast#el2 incubat"arele se de>in#ectea>%2 ba>inul de decantare se cur%$% de n%("l *i se de>in#ectea>% iar (aterialul #iltrant din casa incubat"arel"r se +nl"cuie*te +n +ntregi(e. La inceputul lunii septe(brie2 repr"duc%t"rii de p%str%v indigen se s"rtea>% pe se=e2 se intr"duc +n ba>ine (ai (ici de unde v"r #i trecuti +n ba>inele de parcare din casa incubat"arel"r2 la ti(pul p"trivit pentru (ulgere. 0entru a "btine icre *i lap$i de bun% calitate2 varsta "pti(a a repr"duc%t"ril"r indigeni trebuie s% #ie cuprins% +ntre - *i , ani. @n ca>ul p%stravului curcubeu2 s"rtarea pe se=e se #ace +n ti(pul inventarului din t"a(n%. @n ("d "bi*nuit2 pe*tii sunt preg%ti$i pentru b"i*te pri(%vara2 +n lunile (artie 4 aprilie2 c3nd te(peratura apei atinge val"ri de . 4 8e'. Se rec"(and% s% #ie utili>a$i pentru (ulgere d"ar repr"duc%t"rii #"arte bine c"n#"r(a$i2 #e(elele d"i ani iar (asculii un singur an2 dup% care v"r #i c"(erciali>a$i. 0e t"ata peri"ada (ulgerii 1r%nirea sal("nidel"r incetea>%2 ea relu3ndu4se ulteri"r. Procedeul mulgerii +i fecundrii mi&te. Trebuie preg%tite +n prealabil vase de p"r$elan sau e(ailate2 de>in#ectate cu per(anganat de p"tasiu2 su#icient de +nc%p%t"are pentru icrele de la 4#e(ele. !iecare #e(el% este prins% cu ajut"rul unui pr"s"p *i se *terge cu " c3rp% uscat%. 0e*tele este presat u*"r pentru ca icrele s% ias% #%r% #"r$are. @n ("d ase(%n%t"r2 peste icre se (ulg lap$ii de la 1 I 2 (asculi. '"n$inutul este ap"i a(estecat cu " pan% ("ale. Dup% c3teva (inute se t"arn% " can% de ap% pr"asp%t%2 preg%tit% +n prealabil. @n c"ntinuare2 se intr"duce vasul cu icrele +n apa din incubat"r2 se a*teapt% egali>area te(peraturil"r dup% care icrele se spal% *i se a*a>% lin pe #undul incubat"rului2 +n unul sau (ai (ulte straturi 6(a=i( )7. 4azele de dez"oltare +i (ngri>ire a icrelor

Dup% ter(inarea pr"cesului de #ecundare2 c3teva >ile2 icrele sunt (ai pu$in sensibile la interven$ii asupra l"r2 +n #unc$ie de specie *i de te(peratura apei. Ast#el2 acest interval este de 1/ I 1) >ile pentru p%str%vul indigen *i de ) I 8 >ile pentru p%str%vul curcubeu. Dup% dep%*irea acestui ("(ent2 icrele p"t #i (anipulate cu u*urin$%. Ecl">iunea icrel"r are l"c dup% acu(ularea a >ileKgrad2 adic% / I -/ >ile calendaristice. @ncep3nd cu a d"ua >i de la #ecundare2 p3n% la ecl">iune2 icrele se tratea>% de d"u% "ri pe s%pt%(3n% cu s"lu$ie de verde de (ala1it. De ase(enea2 pentru a +(piedica as#i=ierea icrel"r prin depunerea de suspensii deasupra l"r2 #iltrul trebuie cur%$at >ilnic. 0e t"at% peri"ada de incuba$ie2 incubat"arele trebuie ac"perite cu capace de"arece radia$iile ultravi"lete *i in#rar"*ii p"t pr"v"ca ("artea icrel"r. Nu(%rarea icrel"r c3t (ai e=act% se i(pune pentru a ptea plani#ica pr"duc$ia viit"are. Se #"l"se*te: 4 4 4 4 (et"da supra#e$ei2 care p"rne*te de la pre(isa c% pe c(2 de incubat"r +ncap - I , icre (et"da c3nt%ririi. Se c3nt%re*te greutatea a 1/// de icre2 ap"i +ntreaga (as% de icre. 0rin e=trap"lare se stabile*te nu(%rul apr"=i(ativ de icre. (et"da v"lu(etric%2 si(ilar% (et"dei c3nt%ririi dar se deter(in% nu(%rul de icre dintr4un v"lu( de 1/ c( 2 *i v"lu(ul t"tal de icre. (et"de ("derne2 +n care se #"l"sesc aparate prev%>ute cu celul% #"t"electric% care deter(in% cu e=actitate nu(%rul de icre. / I -//

8-

CAPITOLUL V ELEMENTE DE STURIONICULTURA


Sturi"nii sunt pe*ti din #a(ilia Acipenseridae2 cu sc1eletul par$ial "si#icat2 care se +nt3lnesc nu(ai +n apele din >"nele te(perate ale e(is#erei n"rdice a gl"bului. Scuturile "s"ase dispuse pe c"rpul sturi"nil"r pe cinci r3nduri au r"l de pr"tec$ie2 #iind (ai (ari *i (ai ascu$ite +n rap"rt cu di(ensiunile c"rpului la puiet2 c"(parativ cu adul$ii. Apr"ape t"ate cele 2. specii de sturi"ni sunt periclitate sau a(enin$ate cu e=tinc$ia. 'el (ai scu(p caviar se "b$ine de la ("run2 iar pre$ul acestuia dep%*e*te /// 9SDKGg2 +n unele ca>uri ajung3nd c1iar la )/// 9SDKGg. @n peri"ada de repr"ducere cca. 1)O din greutatea unei #e(ele de sturi"n este repre>entat% de caviar. 'ea (ai nu(er"as% p"pula$ie de sturi"ni se g%se*te +n Harea 'aspic%2 iar $%rile care din care pr"vine caviarul de cea (ai bun% calitate sunt Rusia *i Iranul. Nu(ai caviarul rec"ltat din #e(ele vii este de calitate2 de"arece dup% ("artea acest"ra icrele cap%t% un gust a(ar. !a(ilia Acipenseridae. Sunt pe*ti (arini *i de ap% dulce2 (ari 6peste (etri lungi(e72 #"arte c"(uni +n ba>inul p"nt"4caspic 6Harea Neagr%2 Harea A>"v *i Harea 'aspic% precu( *i apele reci *i +ndulcite ce se vars% +n ele72 cun"scu$i sub nu(ele de sturi"ni. 0ri(%vara2 ei urc% pe #luvii2 unde depun (ili"ane de icre negre. !a(ilia cuprinde - genuri2 din care d"u% pre>int% i(p"rtan$% pentru acvacultur% +n $ara n"astr%: Jus" *i Acipenser. 'ele , specii de sturi"ni din #auna $%rii n"astre sunt: 4 .uso huso 6("run7. Este cel (ai (are *i val"r"s pe*te al apel"r n"astre. T"t"dat%2 este c"nsiderat gigantul pe*til"r din Harea Neagr% *i Harea 'aspic%2 +ntruc3t s4au pescuit e=e(plare de 1)// Gg *i & (etri lungi(e. 'apul este (ic +n rap"rt cu c"rpul. Este " specie (arin%2 s"litar%2 care tr%ie*te pe #undul (%ril"r la ad3nci(i de )/ I ./ de (etri. @n aprilie I (ai2 el (igrea>% din (are +n Dun%re2 unde #e(ela depune icre (ari2 de cul"are cenu*ie. !ace parte din grupa pe*til"r care tr%iesc (ult2 peste 1// de ani. Este pre>ent +n t"t lit"ralul r"(3nesc2 iar +n Dun%re urc% p3n% (ai sus de Dudapesta. De la ("run se val"ri#ic% t"tul2 iar carnea 6c"nsu(at% pr"asp%t%2 s%rat% sau a#u(at%2 ulti(ul ca> #iind nu(it% bat"g7 *i icrele 6puse +n c"(er$ sub denu(irea de cicre negre57 sunt #"arte c%utate *i au pre$ul cel (ai ridicat. 4 4 Acipenser nudi"entris 6vi>%7. Este " specie de ap% dulce2 rar "bservat% +n (are. Ajunge p3n% la 2 ( lungi(e *i )/ Gg greutate. Acipenser ruthenus 6ceg%7. Este sturi"nul adaptat e=lusiv vie$ii de ap% dulce. 0"pulea>% r3urile Eur"pei de sud4est2ba>inul (%rii Albe *i r3urile din Siberia. Lungi(ea "bi*nuit% este de ,/4./ de c( 6-4) Gg7. La n"i2 este pre>ent% +n Dun%re2 urc3nd p3n% la Biena. Se g%se*te2 de

8)

ase(enea2 +n Tisa2 Hure*2 S"(e*2 iar pri(%vara intr% pentru repr"ducere *i +n ?iu2 Elt2 Arge*2 0rut *i Siret. 4 Acipenser g?ldenstaedti 6nisetrul7. Ecup%2 dup% ("run2 l"cul cel (ai i(p"rtant ca val"are ec"n"(ic%. 0"ate ajunge p3n% la 2 (eri lungi(e *i p3n% la -) de ani. Este r%sp3ndit +n Harea Neagr% *i Harea A>"v. 9rc% pri(%vara pe Dun%re p3n% la 0"r$ile de !ier pentru repr"ducere. 4 Acipenser stellatus 6p%strug%7. Dintre t"$i struri"nii2 p%struga are talia cea (ai >velt% *i (ai elegant%. Rare"ri p"ate ajunge p3n% la 2 (eri lungi(e. Este r%sp3ndit +n Harea Neagr%2 Harea A>"v *i n"rdul (%rii 'aspice. Repr"ducerea are l"c pe la s#3r*itul lunii (ai2 +n ape ad3nci2 cu curent puternic. 4 Acipenser sturio 6*ip7. Este sturi"nul Eceanului Atlantic2 din care cau>% (ai p"rt% nu(ele de cnisetrul atlantic5. Se +nt3lne*te #"arte rar +n apele n"astre2 +n Delta Dun%rii. 're*terea sturi"nil"r se p"ate reali>a +n siste( e=tensiv2 se(iintensiv2 intensiv 6+n ("n"cultur%7 sau +n siste( superintensiv2 cu sau #%r% recircularea apei. E=ist% a*adar #"rte (ulte "p$iuni care per(it utili>area de supra#e$e de teren *i surse de ap% #"arte variate. 're*terea sturi"nil"r +*i are "riginea +n Rusia2 unde EvsjanniG"v a reu*it pentru pri(a dat% +n anul 18,& s% #ecunde>e arti#icial icre de ceg% pr"venit% din #luviul B"lga2 dup% care2 larvele "b$inute au #"st crescute +n c"ndi$ii de captivitate. Te1n"l"giile de cre*tere a sturi"nil"r s4au de>v"ltat +n special pe ceg%2 de"arece aceasta este " specie de di(ensiuni relativ (ici2 cu repr"duc%t"ri de 24- Gg care se p"t (anipula (ai u*"r. De ase(enea2 aceast% specie ajunge la (aturitatea se=ual% (ai repede dec3t ceilal$i sturi"ni 624 ani +n c"ndi$ii de #er(% *i -4, ani +n apele naturale7. @n a#ar% de ceg%2 cercet%t"rii ru*i au studiat #"arte (ult sturi"nul siberian 6Acipenser baerii72 specie care de$ine +n pre>ent /O din pr"duc$ia de sturi"ni "b$inut% +n #er(ele din Rusia2 la #el ca *i nisetrul. @n a#ar% de speciile a(intite2 p3n% +n pre>ent s4au crescut cu bune re>ultate p%struga2 ("runul2 sturi"nul alb sau diver*i 1ibri>i. 'el (ai utili>at 1ibrid este cel nu(it bester2 care re>ult% +n ur(a +ncruci*%rii dintre ("run 6#e(ela7 *i ceg% 6(asculul7.

8,

@n $ara n"astr% au de(arat +n ur(% cu c3$iva ani (ai (ulte pr"gra(e de repr"ducere sau cre*tere a sturi"nil"r +n captivitate *i au +nceput s% apar% din ce +n ce (ai (ulte #er(e particulare de cre*tere a sturi"nil"r. 0rin J"t%r3rea de 8uvern nr. 18) din 22 dece(brie 2//) privind sprijinul direct al statului prin ac"rdarea de subven$ii2 +n anul 2//,2 pr"duc%t"ril"r agric"li din sect"rul ani(alier *i din sect"rul piscic"l2 se sti(ulea>% +n c"ntinuare apari$ia de n"i #er(e sturi"nic"le. '"n#"r( acestei 1"t%r3ri2 val"area subven$iei pentru pr"duc$ia de sturi"n este de - leiKGg2 pentru cega (ai (are de 1 GgKbuc.2 pentru p%struga de peste 2 GgKbuc. *i ("runul (ai (are de ) GgKbuc. @n #unc$ie de te1n"l"gia de cre*tere care se aplic% pentru cre*terea sturi"nil"r2 (asa c"rp"ral% speci#icat% p"ate #i atins% +n 22 sau (ai (ul$i ani. De e=e(plu2 dac% se cre*te +n ap% +nc%l>it% +n ani 6/2-4122 Gg72 p%struga la 2 Gg dup% 2 ani siste( superintensiv2 cega p"ate s% ajung% la 1 Gg dup%

612)422, Gg72 iar ("runul la ) Gg dup% 2 ani 6-2.4,2& Gg7. Dac% se reali>ea>% cre*terea acest"r specii +n 1ele*teie2 atunci cre*terea l"r este (ult +nt3r>iat%2 put3nd s% ajung% la (asa c"rp"ral% a(intit% +ntr4un interval de ti(p apr"ape dublu. A*adar2 trebuie g3ndit #"arte bine siste(ul de cre*tere care ur(ea>% a #i utili>at pentru a se ajunge la re>ultatele de pr"duc$ie cele (ai bune.

're*terea sturi"nil"r +n ba>ine din bet"n De*i cre*terea sturi"nil"r +n siste( superintensiv2 +n ba>ine de #ibr% de sticl%2 cu sau #%r% recircularea apei pare di#icil de reali>at +n pri(ul r3nd prin investi$iile ini$iale #"arte (ari2 pe ter(en lung acesta p"ate s% aduc% un pr"#it (ult superi"r cel"rlalte siste(e. @n #unc$ie de di(ensiunea la care se reali>ea>% " 1al% pentru cre*terea sturi"nil"r +n siste( superintensiv2 investi$ia ini$ial% dep%*e*te 1//./// Eur". 0entru investit"rii cu (ai pu$ini bani *i (ai pu$in% e=perien$% +n piscicultur%2 se pretea>% (ai bine siste(ele de cre*tere se(i4intensive sau intensive2 c3nd sturi"nii se cresc +n 1ele*teie din p%(3nt sau +n ba>ine bet"nate2 ase(%n%t"are cel"r din p%str%v%rii.

8.

Jala cu ba>ine circulare pentru cre*terea sturi"nil"r 0entru sturi"nii crescu$i +n siste( superintensiv +n 1ale2 densitatea acest"ra p"ate s% ajung% la 1//41)/ GgK( de ba>in2 iar atunci c3nd se cresc +n 1ele*teie se asigur% " densitate de 14) GgK(2 luciu de ap% pentru cele din p%(3nt cu supra#e$e (ari *i p3n% la /4-/ GgK(2 pentru cele bet"nate. 9ne"ri se reali>ea>% un siste( c"(binat de cre*tereM +n 1ale pentru pri(ele luni2 c3nd pierderile p"t #i +nse(nate2 dup% care sturi"nii se lansea>% +n 1ele*teie. !urajarea sturi"nil"r se #ace cu 1ran% vie 6tubi#e=2 enc1itreide2 arte(ia etc.7 +n pri(ele s%pt%(3ni de via$%2 dar treptat aceasta se +nl"cuie*te cu #uraj c"(binat granulat2 iar dup% v3rsta de 24 luni 1rana vie se e=clude c"(plet. @n pre>ent e=ist% #"arte pu$ine #ir(e care pr"duc #uraje special destinate sturi"nil"r2 dar +n practic%2 cel (ai #recvent se #"l"sesc #uraje pentru p%str%vi.

88

:I:LIO(RA5IE
ANTI0A 8R. I 1&/& I !auna i1ti"l"gic% a R"(3niei I Acade(ia R"(3n%2 0ublica$iile !"ndului B. Ada(ac1i I Ducure*ti. ARDELEAN 8. I 2// 2 F""l"gia vertebratel"r2 Editura DaRa2 Satu Hare. DA'ALDALA I DEDREBI'I N. I 1&&. I 0r"ble(a pr"li#er%rii c"r("ranil"r in ba>inul Dun%rii I Analele *tiin$i#ice ale institutului Delta Dun%rii Tulcea . DALBAf 8. I 1&8/ I !uncti"nne(ent et c"ntrgle du reseau tr"p1ihue en itang I La pisciculture en itang I INRA 0aris. D:N:RES'9 0. I1&,- I !auna R0R40isces I Esteic1t1Res4v"l.AIII4Editura Acade(iei R.0.R.2 Ducure*ti. DjRARD ANNETTE I 1&& I E##ets k une #ertilisati"n ric1e en (atieres "rganigues a>"tees sur les relati"ns tr"#ihues dans un etang de pisciculture I Te>% de d"ct"rat I Hu>eul Na$i"nal de Ist"rie Natural% 4 0aris. DILLARD R. I 1&&) La bi"l"gie des cRprinidis I Les carpes2 bi"l"gie et ilevage I INRA !ran$a 4 0aris2 pag.1 421. DlR': 8J.2 Nic"lau '. I 1&.) I A(enajarea integral% piscic"l% a apel"r interi"are I Editura 'eres2 Ducure*ti. DlR': 8J.2 S"ileanu D. I 1&,. I A(enajarea *i e=pl"atarea apel"r interi"are piscic"le I Editura Agr"4silvic%2 Ducure*ti. DE8AT9 D. 4 1&,/ I 'urs de i1ti"pat"l"gie2 Editura 0edag"gic% Dra*"v. DETNARI9' N.2 B%dineanu A. I 1&82 I Ec"l"gie I Editura Didactic% *i 0edag"gic% Ducure*ti. DE9?ARD TJ.2 Harcel ?. I 1&&) I La distributi"n k ali(ent p"ur p"iss"ns en gr"ssisse(ent I Les carpes2 bi"l"gie et elevage I INRA !ran$a2 0aris2 pag.2.)428/. DREFEAN9 8J. I 1&&. I In#luen$a 1ranei asupra de>v"lt%rii intestinului speciil"r Cyprinus carpio 6L72 3eucaspius delineatus 6JaecGel7 +i 5tyzostedion lucioperca 6L7 in peri"ada larvara I Jidr"bi"l"gia2 t"(ul 1) I Editura Acade(iei RSR2 pag. /&4 21. ':R:9L9 S. I 1&)2 I Tratat de i1ti"l"gie2 Editura Acade(iei R.0.R.2 Ducure*ti. '9BIN'I9' H.2 Te>% D"ct"rat 22'"ntribu$ii la +(bun%t%$irea te1n"l"giil"r de cre*tere +n vara I a pe*til"r de cultur%52 9niversitatea 22 Dun%rea de ?"s52 8ala$i2 2//2. '9BIN'I9' H.2 'uvinciuc Elena I 1&&) I Aplicarea te1n"l"giei de cre*tere a puietului ' /N la !er(a piscic"l% Cig%na*i I '"ns#%tuirea pe pr"ble(e de piscicultur% I 8ala$i I 1&421 (artie 1&8)2 pag. 1124118.

8&

'9BIN'I9' H.2 'uvinciuc Elena.2 Hatei D. I 1&&/ I '"ntribu$ii privind +(bun%t%$irea te1n"l"giei de cre*tere +n vara I2 a speciil"r de pe*ti de cultura I 0iscicultura H"ld"vei I B"lu( "(agial I S'00 Ia*i2 pag. .14 .&. '9BIN'I9' H.2 'uvinciuc Elena I 1&&) I E=peri(ent privind cre*terea unui l"t de pe*te +n vara I I 1&& I Si(p">i"n AdBAREH 1&&) I 8ala$i I 18422 septe(brie 1&&). '9BIN'I9' ELENA2 Hatei D.2 'uvinciuc H. I 1&&/ I 'ercet%ri privind "b$inerea de puiet de crap de " vara de )/41// g K e=.2 +n vederea reducerii ciclului de cre*tere de la trei la d"i ani I 0iscicultura H"ld"vei I B"lu( "(agial I S'00 Ia*i 2 pag. 814 8,. '9BIN'I9' ELENA2 Hatei D.2 'uvinciuc H. I 1&&/4 Re>ultate e=peri(entale privind cre*terea pe*til"r +n p"licultur% +n regi( ne#urajat I 0iscicultura H"ld"vei I B"lu( "(agial I S'00 Ia*i2 pag. .4 -). DEHAmL A. I 1&&) I Ali(entati"n c"(pli(entaire I Les carpes2 bi"l"gie et ilevage I INRA !ran$a I 0aris2 pag. 1&-42/2. DI9DEA H.2 Lte#ania T"d"r2 Aurelia Igna I 1&8, I T"=ic"l"gie acvatic% I Editura Dacia. 8ARNIER ?ESETTE I 1&82 I 0r"ducti"n pri(are k une sabliire 6lac de 'riteil2 Bal4de4 Harne7. Etude de certains #acteurs de c"ntrgle. Te>a de d"ct"rat I 9niversitatea 0ierre et Harie 'urie 0aris. LANEISELEE D. I 1&&) I La criati"n k itangs2 ihuipe(ents et (icanisati"n I Les carpes2 bi"l"gie et ilevage I INRA !ran$a 0aris2 pag2 2-&42&.. LELE9ARD J. I 1&&) I La pridati"n des "iseau= pisciv"res et les (esures de pr"tecti"n 4 Les carpes2 bi"l"gie et ilevage I INRA2 !ran$a2 0aris2 pag 2 -42-2. HANEA 8J. I 1&8) I Acli(ati>area de n"i pe*ti *i alte "rganis(e acvatice I Editura 'eres2 Ducure*ti. HAR'EL ?. I 1&&) I La pr"ducti"n intensive de carpe en c"ntinu au c"urs de nannie 4 Les carpes2 bi"l"gie et ilevage I INRA2 !ran$a2 0aris2 pag2 2/2421,. H:R8:RINT IELANDA I 1&8. I Dbi"l"gia *i ec"l"gia ani(al%2 curs2 Institutul Agr"n"(ic2 Ia*i2 HERAND H. I 1&&) I Les (aladies: preventi"n et traite(ent 4 Les carpes2 bi"l"gie et ilevage I INRA2 !ran$a2 0aris2 pag2 1,84181. H9NTEAN9 8ADRIELA I 1&8) I I(p"rtan$a aplic%rii +ngr%*%(intel"r asupra pr"ductivit%$ii 1ele*teel"r de cre*tere a crapului I Te>a de d"ct"rat I 9niversitatea 8ala$i. H9NTEAN9 E=celsi"r art2 Ti(is"ara H9STAC: 8J. I 1&&8 I Jidr"bi"l"gie I curs Editura 9niversitatea Al.I. 'u>a. 8ADRIELA 2 DE8AT9 D9HITR9 I 2// I Tratat de i1ti"pat"l"gie2

&/

E0REA L.2 8e"rgescu R"dica I 2/// I Nutri$ia *i ali(enta$ia pe*til"r I Editura Te1nic% Ducure*ti. E0REA L. I 2/// I Da>ele nutri$iei pe*til"r I Editura !unda$iei 9niversitatea 22Dun%rea de j"soo 8ala$i. 0ANIN S. I 1&)1 I Deter(inat"rul c"le"pterel"r d%un%t"are *i #"l"sit"are din R.0.R. I Editura de Stat. 0ISI': '. s.a. I 2/// I F""l"gia nevertebratel"r I v"l. I I Editura 9niversit%$ii Al. I. 'u>a. S'JA0pR'LA9S T. I 1&,2 I Traiti de pisciculture en itang I Editura Big"t !rires. SEBRIN REfSSA' ?ESETTE I 1&&) 4 q ic"sisti(e ahuatihue et la hualiti des eau= I Les carpes2 bi"l"gie et ilrvage I INRA2 !ran$a I 0aris2 pag. 2)4.8. STAN T.2 0iscicultura I curs lit"gra#iat2 Institutul Agr"n"(ic Ia*i2 1&8,. BASILE LERD:NES'9 A.2 !l. Nec1i#"r2 H. '"stac1e I 1&&8 I 'ercet%ri privind c"(p">i$ia c1i(ica a c"rpului la crapul de cultura +n v3rsta de " vara si d"ua veri I Si(p">i"n Ad9AREH 1&&82 18422 (ai 1&&82 pag. 2.)42.,. BASILE H.2 0ec1eanu '.2 !etec%u Haria2 81e"rg1e B. 4 Si(p">i"n Ad9AREH 1&&82 18422 (ai 1&&8. BASILES'9 8. I 1&8, I Jidr"bi"l"gie2 Li(n"l"gie I curs2 9niversitatea 22 Dun%rea de ?"s52 8ala$i. 1&&8 I '"ntribu$ii la per#ec$i"narea te1n"l"giei de repr"ducere si prede>v"ltare a speciei 'Rprinus carpi" 6crap7 I

&1