Manual clasa a X a Dup manualul de clasa a X a, Ed. Corint CUPRINS 1. Revolutia lorioasa .................................. ............................................ p. ! ".

Epoca luminilor ................................. .................................................. p. # !. $r ani%area statelor moderne ............................................................... p. & !.1. Constituirea SU' ............................................................................ p. & !.". Revolutia (rance%a .......................................................................... p. 1) !.!. *ranta napoleoniana ........................................................................ p.1! !.+. Relatiile internationale in secolul al XIX,lea .................................. p.1# +. -rile Rom.ne /i pro0lema oriental11 ........................................... p. 12 +.1. Secolul (anariot. 'nul 1&"1 ........................................................... p.12 +.". R%0oaiele ruso,austro,turce. Re ulamentul or anic .................... p.13 #. 'nul 1&+& 4n Europa 1111.. ......................................................... p."1 #.1. 'spira5ii li0erale /i na5ionale 4n Europa ......................................... p."1 #.". 1&+& 4n spa5iul rom.nesc ................................................................ p."! 6. Revolu5ia industrial ............................................................................. p."2 6.1. 7tiin5a /i te8nica ............................................................................. p."2 6.". Economia /i societatea ................................................................... p."& 2. State na5ionale /i multina5ionale 4n a doua 9umtate a sec. XIX .......... p.!) 2.1. Rom.nia 1111111111111111111111. p.!) 2.". :ermania /i 'ustro,Un aria 11111111111111.. p.!! &. ;umea la cumpna secolelor XIX < XX .............................................. p.!6 &.1. Civili%a5iile asiatice si a(ricane /i modernitatea 1111111 p.!6 &.". SU'. Sistemul de alian5e 111111111111111.. p.!2 3. Marile con(licte ale secolului XX ....................................................... p.+) 3.1. Primul ra%0oi mondial. Marea Unire ............................................. p.+) 1). =ratatele de pace si relatiile internationale inter0elice ...................... p.+6 1).1. =ratatele de pace. Relatiile internationale inter0elice .................. p.+6 11. ;umea in perioada inter0elica ............................................................ p.+3 11.1. Economia si viata cotidiana ......................................................... p.+3 11.". Miscarea (eminista si Romania in perioada inter0elica ............ p.#1 1". Re imuri politice in perioada inter0elica .......................................... p.#" 1".1. Comunismul si na%ismul ............................................................. p.#" 1".". Re imuri democratice si (ascismul ............................................ p.#+ 1!. Marile con(licte ale secolului XX .................................................... p.#6 1!.1. 'l doilea ra%0oi mondial. >olocaustul ....................................... p.#6 1+. Relatii internationale post0elice ....................................................... p.6"

1+.1. $r ani%atii internationale. Ra%0oiul rece si pra0usirea comunismului ......................................................................................................... ........ p.6" 1#. Re imuri politice post0elice .............................................................. p.6# 1#.1. Re imuri politice democratice si totalitare .................................. p. 6# 16. ;umea post0elica ................................................................................ p.66 16.1. Reconstructia economica. Revolutia te8nico,stiinti(ica. Societatea civila, minoritatile si drepturile omului ............................................................... p.66 12. Reli ia in lumea contemporana .......................................................... p.63 12.1. Crestinism, Islam, ?ud8ism. Ecumenismul reli ios .................... p.63 1&. Romania si inte rarea euroatlantica ................................................... p.21 1&.1. UE si N'=$ ................................................................................ p.21 13. Societatea la inceputul mileniului III ................................................. p.2! 13.1. :lo0ali%are, terorism, viata cotidiana .......................................... p.2!

"

1. @@Revolutia lorioasa@@ Cau%ele revolutiei en le%e Incepand cu secolul ala XAI,lea 'n lia cunoaste o de%voltare treptata a unei economii 0a%ate pe initiativa individuala, concurenta si pro(it ce permite aparitia unei noi no0ilimi, interesata in manu(acturi, (erme capitaliste si comert maritim. Impreuna cu 0ur 8e%ia in (ormare ei incep sa controle%e viata economica a tarii si doresc sa o0tina si puterea politica. Ei erau lar repre%entati in Parlament, institutie ce smulsese re elui dreptul a avi%a politica (iscala si le islativa a acestuia si incearca sa impuna li0ertati con(orme cu interesele lor. Pe de alta parte de 0unul plac al suveranului depind 0revetele pentru in(iintarea intreprinderilor comerciale si industriale, o (rana in (ata cresterii productiei si sc8im0urilor, accentuand opo%itia re e,parlament. Diver entele sunt accentuate si de situatia reli ioasa unde re ele conducea ?iserica an licana, iar ma9oritatea 0ur 8e%iei si noii no0ilimi era puritana. 'cestia cereau @@puri(icarea@@ 0isericii de urmele ei catolice si contestau inca o data puterea re elui. In 16"& Parlamentul adresea%a lui Carol I Stuart @@Petitia dreptului@@ in care,i atra eau atentia asupra limitelor puterii re ale si asupra prero ativelor parlamentare, iar re ele di%olva adunarea si uvernea%a sin ur intre 16"3,16+). Ra%0oiul cu Scotia a epui%at resursele (inanciare si l,a o0li at pe Carol sa convoace 'dunarea in speranta votarii unor noi impo%ite. Parlamentul re(u%a si emite Mustrarea ce Mare in care se enumera a0u%urile acestuia, se cere demiterea si condamnarea cola0oratorilor cei mai apropiati ai re elui si anularea impo%itelor adoptate in ultimii %ece ani. Re ele re(u%a si incearca sa,i areste%e pe liderii miscarii, aparati de populatia ;ondrei si ast(el se declansea%a ra%0oiul civil B16+",16+3C. In prima parte cavaleria re ala o0tine cateva victorii in (ata armatei parlamentul, 0ene(iciind de spri9inul marii no0ilimi si liderilor 0isericii. Situatia se sc8im0a atunci cand =8omas *air(aD si mai ales $liver CromEell reor ani%ea%a armata dupa modelul unitatilor de elita @@coastele de (ier@@ si o0tin victoriile decisive de la Marston Moor, Preston si Nase0F. Carol I este prins, 9udecat si eDecutat la 16+3, iar parlamentul proclama repu0lica BCommonEealt8C. Puterea reala era eDercitata de armata condusa de $liver CromEell ce ina0usa miscarile re aliste din Scotia si Irlanda si emite 'ctele de navi atie B16#), 16#1C, lovind puternic in $landa si (lota ei comerciala. In 16#! CromEell di%olva parlamentul si se proclama ;ord Protector cu atri0utii sporite ce impun
!

practic dictatura militara in 'n lia. ;a moartea lui CromEell B166)C armata in invita pe (iul lui Carol I sa ocupe tronul, marcand ast(el revenirea monar8ilor pe tron, in connditiile in care ma9oritatea dorisera des(iintarea a0solutismului si nu monar8iei. Carol II B166),16&#C si Iaco0 II B16&#,16&&C i nora lectiile ra%0oiului civil si incerca sa reinstale%e a0solutismul si 0iserica catolica. $po%itia parlamentara, noua no0ilime si 0ur 8e%ia il c8eama la tron pe Gil8elm de $rania, inerele lui Iaco0 al II,lea, dupa ce in preala0il acesta acceptase @@Declaratia drepturilor@@ in care se preci%au drepturile si datoriile poporului si re elui, in(aptuind ast(el revolutia lorioasa. EXERCI=II 1. Petitia dreptului B16"&C H @@1. ;or%ii ecle%iasticii si mireni si comunele, intruniti in Parlament, aduc la cunostinta cu toata smerenia suveranului si stapanului nostru, re ele, ca printr,un statut intocmit su0 domnia lui Eduard I ... s,a declarat si statornicit ca Re ele si mostenitorii sai nu vor impune, nici nu vor incasa tallia sau a9utoare in acest re at (ara consimtamantul ar8iepiscopilor, episcopilor, comitilor, 0aronilor, cavalerilor, 0ur 8e%ilor si altor oameni li0eri din comunele re atului I iar prin autoritatea Parlamentului s,a declarat si sta0ilit ca nimeni, in viitor, nu va putea (i constrans sa imprumute 0ani re elui (ara voia sa, deoarece o asemenea o0li atie era contrara ratiunii si li0ertatilor tarii ... !. Prin statutul numit Marea C8arta a ;i0ertatilor 'n liei, s,a 8otarat si statornicit, de asemenea, ca nici un om li0er nu va putea (i arestat si intemnitat, nici lipsit de li0ertatile si drepturile sale, nici pus in a(ara le ii sau eDilat, nici molestat in orice alt c8ip, decat in 0a%a unei sentinte le ale din partea e alilor sai sau a le ilor tarii. 1). In aceste privinte, ei se roa a cu smerenie, Prea Inalta Aoastra Maiestate, ca nimeni, in viitor, sa nu (ie silit sa (aca vreun dar ratuit, imprumut de 0ani sau dar de 0unavoie, nici de a plati vreo taDa sau impo%it (ara consimtamantul comun votat de Parlament@@ Bp. & stC a. Identi(icati drepturile si li0ertatile o0tinute de,a lun ul timpului. 0. Enumerati mem0rii Parlamentului 0ritanic. ". 'le eti principala cau%a a revolutiei en le%e. !. De ce parlamentul revine in 166) la (orma monar8ica de uvernare J +. @@Pentru multe eneratii viitoare, revolutia din 16&&,16&3 a (ost numita de stramosii nostri lorioasa revolutie. :loria ei nu a constat in vreo (apta de arme, in vreun act eDceptional de eroism din partea en le%ilor, nici din (aptul ca o intrea a natiune s,a dovedit mai puternica decat un re e (oarte necu etat ... 'devarata lorie a revolutiei 0ritanice sta in (aptul ca a (ost (acuta (ara varsare de san e, (ara ra%0oi civil, (ara masacre sau proscriptii si mai presus de toate, ca
+

s,a a9uns la o re lementare prin consimtamantul mutual al di(erendelor reli ioase si politice, care despartisera atat de multa vreme si atat de cumplit oamenii si partidele. Re lementarea constitutionala din 16&3 a re%istat incercarii timpului@@ B:.M. =revelFan, Istoria ilustrata a 'n lieiC Bp. 3 drC a. De ce s,a adoptat denumirea de revolutia lorioasaJ 0. *aceti o paralela intre con(lictul re e,parlament din 16+",16+3 si cel din 16&3. Evidentiati di(erenteleK ". Epoca luminilor Iluminismul este marea miscare (ilo%o(ica a secolului al XAIII,lea ce vedea in ratiune, educatie si spirit inventiv mi9loacele prin care se putea construi calea spre reali%area (ericirea umana. Noi principii si valori in societate , Credinta si (ericirea omului H pe plan reli ios iluministii pleaca de la premisa lui Diderot con(orm careia @@nu eDista decat o sin ura datorie a omului, aceea de a (i (ericit@@. Ideea era in contradictie cu cea a 0isericii catolice, ce vedea in viata o simpla trecere spre cele vesnice si ne a revelatia divina si traditiile ?isericii. Iluministii cred in eDistenta Domnului, dar re(u%a sa accepte amestecul lui in evolutia ulterioara a universului ce (unctionea%a in 0a%a unor le i naturale, conceptie denumita deism. Reli ia era acceptata doar ca un arant al ordinii sociale, necesara oamenilor in lipsa unei educatii rationaliste. , Un nou model de putere H MontesLuieu si Aoltaire spri9ina monar8ia constitutionala, 0a%ata pe separarea puterilor in stat, e alitate in (ata le ilor si respectarea drepturilor cetatenesti. Repu0lica era, in conceptia lui M.M. Rousseau, o societate aparuta ca urmare a unui contract inc8eiat intre oameni li0eri si e ali, contract prin care puterea era eDercitata de repre%entanti in numele poporului. In paralel, Rousseasu credea insa ca repu0lica si democratia sunt posi0ile doar in statele mici, iar proprietatea privata este o cau%a a ine alitatii intre oameni. , Munca, sursa 0o atiei H munca era considerata unica sursa a 0o atiei si pro resului, c8iar daca unii inclinau spre a ricultura si altii spre industrie si comert. 'dam Smit8 sustine ca industria si comertul prospera doar atunci cand sunt indeplinite trei conditii si anume li0ertate individuala, eDprimarea interesului personal si eDistenta cererii si o(ertei pe piata. '0solutismul luminat *ilo%o(ia iluminista a (ost adoptata de cativa monar8i a0solutisti ce doreau sa evite con(lictele interne si contestarea propriei puterii prin re(orme partiale care sa im0unatateasca situatia populatiei. *rederic II al Prusiei, Iosi( II al 'ustriei si
#

Ecaterina II a Rusiei corespondea%a cu iluministii si moderni%ea%a le islatia, spri9inind eli0erarea si improprietarirea taranilor, de%voltarea comertului si industriei, des(iintarea torturii si cen%urii, etc. Politica lor a esuat, in (inal, deoarece re(ormele erau, prin natura lor, inutile intr,un stat unde re ele, no0ilii si 0iserica detineau puterea, re(u%and sa o imparta cu ceilalti cetateni si respin eau evolutia economica naturala de la a ricultura la industrie si comert ca ramuri predominante. Raspandirea si in(luenta iluminismului Iluminismul se raspandeste prin intermediul cartilor, (ie el 0rosuri sau Enciclopedia B!# volumeC editata de Diderot si D@'lem0ert, %iarelor, societatilor stiinti(ice si culturale, saloanelor de lectura si lo9ilor masonice si mai ales prin intermediul (rance%ei, (olosita de elitele Europei. ;iteratura si mu%ica includ o serie de oameni de cultura presti iosi cum ar (i H , Aoltaire a0ordea%a epopeea istorica, poemul eroi,comic si (iloso(ic, satira, pam(letul, tra edia clasica si romanul, dar este, in esenta, un re alist, c8iar daca unul constitutional. , M.M. Rousseau introduce tema contemplarii melancolice si solitare a naturii ca re(u iu in (ata nelinistilor umane si romanul peda o ic, 0a%at pe apropierea de natura prin intermediul educatiei, instinctelor si calitatilor morale innascute ale omului. , ;iteratura en le%a este repre%entata de Daniel De(oe BRo0inson CrusoeC si Monat8an SEi(t BCalatoriile lui :ulliverC ce critica su0til intoleranta si pre9udecatile societatii timpului. , In plan cultural ia nastere curentul erman Sturm und Dran B*urtuna si avantC ce respin e inva%ia literaturii (rance%e si suporta cultura ermana 0a%ata pe su0lim ca valoare estetica. Su0limul este re%ultatul li0erului eDercitiu al emotiilor si ima inatiei, c8iar daca re%ultatul este su(erinta, uratenie, uimire sau roa%a. Pe de alta parte, M.G. :oet8e crea%a *aust, un re0el care se opune tuturor (ormelor de intelepciune si in special celor o0tinute prin (ormule matematice ori stiinti(ice. , In mu%ica G.'. Mo%art vine cu opera Don :iovanni unde eroul s(idea%a toate convenientele si re ulile sociale si se ridica sin ur impotriva lumii in cautarea adevarului, s(arsind, ca si *aust, prin a (i distrus. $pinia pu0lica Statul modern aduce cu sine ideea separarii vietii private de viata pu0lica, iar pro0leme de interes eneral Beconomie, politica, diplomatie, (inante, etc.C, discutate pana atunci doar de re e si ministrii sai, intra in de%0atere pu0lica, antrenand un numar din ce in ce mai mare de oameni. 'st(el iau nastere idei noi, pareri di(erite de cele o(iciale, uneori radical di(erite, dand nastere opiniei pu0lice de care re ele si uvernul invata sa tina seama, indi(erent ca se mani(esta in 0i0lioteci, ca(enele sau clu0uri.
6

Spiritul pu0lic i,a indemnat pe mem0rii societatii sa se reuneasca in actiuni comune pentru 0inele pu0lic, creand societati de a9utorare a saracilor si celor (ara adapost, iar statul s,a implicat prin crearea unor sta0ilimente pentru saraci si cersetori, considerati indivi%i periculosi ce tre0uiau pusi la munca (ortata. In paralel, ?iserica Catolica (oloseste con(rerii, pelerina9e si misiuni de 0ine(acere pentru a,i educa pe oameni in spirit comunitar si intra9utorare. EXERCI=II 1. @@In (iecare stat eDista trei (eluri de puteri H puterea le islativa, puterea eDecutiva si puterea 9uridica sau 9udecatoreasca. Prin cea de,a treia putere, ma istratul pedepseste in(ractiunile sau 9udeca diversele con(licte dintre cetateni. 'tunci cand puterea eDecutiva si cea le islativa se reunesc intr,o sin ura persoana, nu mai eDista li0ertate deoarece ne putem teme ca aceasta persoana ar putea (ace le i tiranice si apoi sa le puna in practica a0u%iv. Daca puterea 9uridica ar (i detinuta impreuna cu puterea le islativa, controlul asupra vietii si li0ertatii cetatenilor ar (i ar0itrar deoarece 9udecatorul ar (i si le islator. Daca puterea 9uridica ar (i im0inata cu puterea eDecutiva, 9udecatorul ar putea detine (orta unui opresor@@ BMontesLuieu, Despre spiritul le ilorC Bp. 1+ stC a. Identi(icati principiul sustinut in or ani%area statului. 0. 'le eti trei ar umente in sustinerea principiului. c. ;a ce principiu (ace alu%ie documentul J ". Identi(icati in teDtul lectiei patru elemente care marc8ea%a sc8im0ari (undamentale in evolutia societatii. !. @@;i0ertatea de care nu au parte ma9oritatea oamenilor ramane in Europa idealul spre care andirea, dar si istoria inaintea%a lent. Este una din tendintele ma9ore politice si (iloso(ice ale secolului al XAIII,lea. ;i0ertate sau cautarea e alitatii J Napoleon credea ca (rance%ul nu dooreste li0ertatea, ci e alitatea, adica e alitatea in (ata le ilor, a0olirea drepturilor (eudale, pe scurt s(arsitul li0ertatilor particulare, adica a privile iilor@@ B*ernand ?raudel, :ramatica civili%atiilor, 136!C Bp. 16 st susC a. Ce doresc oamenii de rand < li0ertate sau e alitate J 0. Pentru ce militea%a iluministii < li0ertate sau e alitate J +. @@Un 8arnic (urnicar muncind senin, De oameni li0eri, pe un pamant eli0erat. 'tunci da, as spune clipei H Mai stai, acum sunt (ericit@@ BM.G.:oet8e, *aust, 123)C a. 'nali%ati andurile lui *aust si identi(icati sursa (ericirii persona9ului. #. De ce ia nastere opinia pu0lica J
2

!. $r ani%area statelor moderne !.1. Constituirea SU' Nasterea SU' este considerata, sim0olic, sosirea vasului MaF(loEer cu 1)" pasa eri la 16") in re iunea devenita ulterior Noua 'n lie. =reptat apar pe coasta de est 1! colonii unite prin reli ia protestanta si independenta. Cau%ele ra%0oiului de independenta , Coloniile nu au cunoscut (eudalismul si s,au concentrat pe industrie cu muncitori salariati si mica proprietate a ricola in nord si plantatii 0a%ate pe munca sclavilor ne ri in sud. Cu timpul coloniile intra in concurenta cu metropola ce incearca sa le limite%e de%voltarea industriala si comerciala. , Colonistii au mostenit drepturile de cetateni en le%i si si,au a(irmat dorinta de a se auto uverna deoarece nu erau repre%entati in parlamentul londone%. 'cesta ia, insa, o serie de masuri nepopulare, cum ar (i inter%icera coloni%arii la vest de Muntii 'le ani, taDe pentru %a8arul si ceaiul importat, redactarea actelor pe 8artie tim0rata B;e ea tim0rului, 126#C, i norand calitatea lor de cetateni en le%i. , Re(u%ul de a accepta calitatea de cetateni pentru americani Con(lictul cu 'n lia =aDa asupra ceaiului din 122! duce la un con(lict direct deoarece colonistii din ?oston arunca in apa la%ile cu ceai, re(u%and sa accepte nouul impo%it in asa numita @@partida de ceai din ?oston@@. 'utoritatile inc8id portul si impun noi taDe pentru intretinerea armatelor en le%e, iar repre%entantii coloniilor or ani%ea%a primul con res la P8iladelp8ia B122+C unde decid 0oicotarea mar(urilor en le%e si respin erea autoritatii parlamentului. 'm0ele parti se pre atesc de ra%0oi prin recrutarea de mercenari ermani B'n liaC si inarmarea militiilor BSU'C, prevestind Declaratia de Independenta B1226C redactata de =8omas Me((erson in spiritul luptei pentru independenta si li0ertate. Con resul mo0ili%ea%a armata de voluntari si (oloseste diplomati pentru a atra e spri9inul *rantei, Spaniei si $landei, dar initial su(era rele in(ran eri in (ata armatei en le%e pro(esioniste ce reuseste sa ameninte P8iladelp8ia si independenta. Situatia se modi(ica datorita consilierii militare (rance%e si numirii ca eneral a lui :eor e Gas8in ton ce o0tine victoriile decisive de la Sarato a B1222C si NorOtoEn B12&1C. Pacea se inc8eie la Aersailles in 12&! si recunoaste independenta SU', devenita repu0lica pre%identiala. SU'
&

'nii 12&!,12&2 sunt de(initi de lupta dintre repu0licanii adepti ai independentei (iecarei colonii si (ederalistii, conndusi de Gas8in ton, ce doreau un stat (ederativ, compus din cele 1! colonii, or ani%at pe principiul separarii puterilor in stat. *ederalistii au casti de cau%a si ela0orea%a Constitutia din 12&2 pe 0a%a urmatoarelor principii H , Separarea puterilor in stat intre puterea le islativa BCon resulC, (ormata din Senat si Camera Repre%entantilor, puterea eDecutiva Bpresedinte si uvernC si puterea 9udecatoreasca. Senatul include doi repre%entanti din (iecare stat, iar Camera Repre%entantilor deputati alesi in numar proportional cu numarul locuitorilor in (iecare stat. Puterea 9udecatoreasca apartineCurtii Supreme, iar presedintele eDercita (unctiile de se( al statului si conducator al eDecutivului. , ;i0ertatea presei, dreptul de petitie si adunare , :arantarea drepturilor cetatenesti , Inter%icerea acordarii de titluri no0iliare, onoruri ereditare si privile ii eDclusive EXERCI=II 1. @@;ocuitorii coloniilor en le%e din 'merica de Nord, in temeiul le ilor eterne ale naturii, al principiilor Constitutiei en le%e.. au urmatoarele drepturi H 1. Sunt indreptatiti la viata, li0ertate si proprietate si niciodata n,au cedat, in (avoarea nici unei puteri suverane, dreptul de a dispune de vreuna din acestea, (ara consimtamantul lor. ". Stramosii nostri, care au intemeiat din prima data aceste colonii, erau la data Emi rarii lor din tara mama, partasi la toate drepturile, li0ertatile si imunitatile unor supusi nascuti li0eri inauntrul re atului 'n liei. !. Prin emi ratia lor, ei in nici un c8ip nu au renuntat la nici unul ... din aceste drepturi, ci au (ost atunci, la (el ca descendentii lor asta%i, indreptatiti sa eDercite toate acele drepturi si sa se 0ucure de ele ... +. *undamentul li0ertatilor en le%e si al oricarui uvern li0er este dreptul poporului de a participa la adunarea sa le islativaI intrucat colonistii en le%i nu sunt repre%entati intransa, ... urmea%a de aici ca sunt indreptatiti la li0era si eDclusiva putere le islativa in cadrul diverselor lor adunari provinciale, sin urele or anisme in care dreptul lor de or ani%are poate (i reali%at@@ BDin Declaratia si Re%olutia Primului Con res Continental 'merican din 1+ octom0rie 122+C a. Identi(icati doua temeiuri 9uridice care 9usti(ica reunirea locuitorilor intr,un con res continental. 0. Mentionati ar umentele aduse in (avoarea li0ertatii coloniilor. c. Enumerati doua scopuri pentru care luptau americanii.

". @@ Noi consideram adevaruri evidente prin sine ca toti oamenii au (ost creati e ali, ca sunt in%estrati de creatorul lor cu anumite drepturi inaliena0ile, ca printre acestea se numara viata, li0ertatea si cautarea (ericirii. Ca, pentru a aranta aceste drepturi, oamenii au instituit uverne, a caror 9usta autoritate deriva din consimtamantul celor uvernati. Ca, ori de cate ori o (orma de uvernare devine o prime9die pentru aceste scopuri, este dreptul poporului sa o sc8im0e sau sa o a0ro e, instituind un nou uvern 0a%at pe acele principii si or ani%at in acele (orme care,i vor parea mai potrivite pentru a,i aranta si uranta si (ericirea ... Dar cand un lun sir de a0u%uri si incalcari ale drepturilor, toate urmarind invaria0il acelasi scop, pun in evidenta planul de a,i supune su0 un despotism a0solut, este dreptul lor, este datoria lor lor sa rastoarne un asemenea uvern si sa in ri9easca de noi aranti ai securitatii lor viitoare. De aici su(erinta ra0datoare a acestor colonii, si tot de aici, acum, necesitatea care le o0li a sa sc8im0e vec8iul lor sistem de uvernamant. Istoria actualului re e al Marii ?ritanii este un sir de repetate nedreptati si a0u%uri, toate avand ca o0iect direct statornicirea unei tiranii a0solute asupra acestor state@@ B*ra ment din Declaratia de Independenta a Statelor Unite al 'mericii, + iulie 1226C a. Identi(icati acele drepturi naturale ale omului mentionate in teDt. 0. Mai sunt aceste drepturi naturale vala0ile si in %iua de asta%i J !. De ce Constitutia SU' se 0a%ea%a pe principiul separarii puterilor in statJ !.". Revolutia (rance%a Cau%ele revolutiei , =aranimea repre%enta &#P din populatie si platea ma9oritatea taDelor, desi nu avea pamant si depindea de no0ilul local, Stat sau ?iserica, (iind a(ectata de saracie, 0oli si (oamete. , Starile privile iate Bno0ili, clerC erau scutite de la plata taDelor si repre%entate la curtea re ala, mostenind po%itia sociala si (unctiile administrative, militare, 9uridice si reli ioase. , ?ur 8e%ia este nemultumita de restrictiile impuse industriei si comertului si doreste sa o0tina putere politica pentru a,si apara interesele economice. , Re ele detine putere a0soluta in teorie, impartita in realitate cu starile privile iate ce pro(ita de 8aosul in care (unctionau institutiile statului. , EDercitarea 9ustitiei de catre mai multe instante ce apartin (unctionarilor re ali, seniorilor si 0isericii , EDistenta vamilor interne ce atuiesc comertul si circulatia monedei , C8eltuielile eDa erate ale Curtii re ale

1)

*ranta cunoaste o cri%a puternica intre 12&",12&& ce loveste a ricultura, unde seceta a(ectea%a recolta si produce (oamete, industria teDtila si comert, incapa0ile sa tina pasul cu cele en le%e si nivelul de trai al omului de rand ce tre0uia sa supravietuiasca cu 1& sous Qmoneda (rance%a a timpului era livra, impartita in sousR pe %i. Re ele ;udovic al XAI,lea convoaca 'dunarile :enerale pentru a vota noi impo%ite si le permite sa,i adrese%e asa numitele @@Caiete de doleante@@ unde sa (ormule%e revendicari su0 (orma unor cereri. Cele trei clase Bno0ilii, clerul, starea a treia < 0ur 8e%ieC, electri%ate de posi0ilitatea unor sc8im0ari, solicita des(iintarea a0solutismului, re(orma (iscalitatii si 9ustitiei si (ormarea unei adunari repre%entative care sa decida asupra le ilor si impo%itelor. Revolutia Constienti ca re ele nu doreste re(orma, mem0rii starii a treia solicita votul individual in parlament si se proclama 'dunare Nationala, 0ene(iciind de spri9inul unei parti a clerului, la care re ele raspunde c8emand trupe din provincie. Pari%ienii (ormea%a municipalitatea Bcomitet permanent alesC si militia 0ur 8e%a ce isi procura armele de la >otel des Invalides si solicita uvernatorului inc8isorii ?astilia sa cede%e re%ervele de pra( de pusca si sa retra a tunurile indreptate impotriva multimii. Militarii tra in multime, act soldat cu peste 1#) de morti si raniti, iar populatia ataca, cucereste si darama ?astilia. Ecoul luptelor din orase se (ace simtit si la sate unde taranii doreau o impartire ec8ita0ila a ranelor, ster erea impo%itelor catre stat si des(iintarea o0li atiilor (eudale. In consecinta vara lui12&3 marc8ea%a declansarea unor rascoale ce distru ar8ivele cu datorii si incendierea a numeroase castele no0iliare. Speriata de anar8ie, Constituanta des(iintea%a pe + au ust 12&3 toate privile iile (eudale, proclamand e alitatea tuturor cetatenilor. Pe "6 au ust este adoptata @@Declaratia drepturilor omului si cetateanului@@, am0ele acceptate de re e su0 presiunea pari%ienilor ce il o0li a sa locuiasca in palatul =uileries din Paris. 'nii 12&3,1231 marc8ea%a lupta politica intre doua rupuri de revolutionari si anume Clu0ul Iaco0inilor BSocietatea prietenilor revolutieiC, dominat de MaDimilian Ro0espierre si Clu0ul Cordelierilor BSocietatea amicilor drepturilor omului si cetateanuluiC, (recventat de Danton, Marat sau Desmoulines, apreciat de mica 0ur 8e%ie, meseriasi si muncitori. Re ele decide sa (u a din Paris si este prins la Aarennes, iar revolutionarii impun Constitutia din 1231 0a%ata pe separarea puterilor in stat si ne area a0solutismului. ;a randul sau, re ele ne ocia%a pe ascuns cu 'ustria si Prusia ce trimit trupe impotriva *rantei. 'rmata de%or ani%ata si prost condusa este in(ranta si Parisul este asediat de armata prusaca condusa de ducele de ?runsEicO. 'dunarea c8eama in capitala ").))) de soldati ai ar%ilor nationale, iar pari%ienii impun arestarea re elui pe 3,1) au ust 123" si adoptarea unei serii de deci%ii impotriva dusmanilor revolutiei. Pe ") septem0rie armata o0tine
11

prima victorie la AalmF in (ata dusmanilor si Conventia des(iintea%a monar8ia si proclama repu0lica ce cunoste urmatoarele uvernari H Conventia irondina B123",123!C este o0li ata sa,l eDecute pe re e, provocand nasterea unei coalitii B'ustria, Prusia, 'n lia, RusiaC ce dorea sa restaure%e vec8iul re im. Repu0lica recrutea%a !)).))) soldati pentru ra%0oi si se con(runta cu rascoalele taranilor din Aendeea si deteriorarea situatiei economice, ascutind con(lictul cu iaco0inii ce decid la " iunie 123! sa,i areste%e si 8ilotine%e pe irondini. Conventia monta narda sau iaco0ina B123!,123+C a9un e la putere cu spri9inul maselor si recur e la urmatoarele masuri pentru a resta0ili ordinea H , =aDarea tuturor veniturilor , Preturi maDimale pentru com0aterea speculei , Reor ani%area armatei si promovarea o(iterilor (ideli revolutiei , EDecutarea dusmanilor revolutiei in 0a%a le ii suspectilor, adoptata la 1# septem0rie 123!, ci(rati la aproape #.))) in Paris si 1.6)) in provincie , Controlul statului asupra economiei , Calendar si educatie laica Pe masura ce ordinea se resta0ilea liderii iaco0inilor intra in con(lict su0 presiunea lui Ro0espierre ce dorea sa o0tina un control a0solut asupra tarii si nu va e%ita sa eDecute rupurile conduse de >e0ert si Danton. In ciuda inaspririi terorii, situatia econommica incepe sa se deteriore%e datorita in(latiei, proastei aprovi%ionari cu alimente si cresterii preturilor. ;a s(arsitul lui iulie 123+ Ro0espierre tine un nou discurs amenintator, iar soldatii Conventiei il arestea%a si 8ilotinea%a, punand capat terorii. Conventia t8ermidoriana B123+,123#C este (ormata de sustinatorii moderati ai intereselor 0ur 8e%iei, numiti dupa noua luna iulie a calendarului laic. Ei reusesc sa respin a inva%iile eDterne si dau o noua constitutie ce resta0ilea separarea puterilor si votul cen%itar. ;e islativul era alcatuit din doua Camere BConsiliul celor #)) sute si Consiliul ?atranilorC, iar # directori constituiau eDecutivul, marcand s(arsitul revolutiei propriu,%ise. EXERCI=II 1. Identi(icati principala cau%a a revolutiei (rance%e. ". De ce repre%entantii starii a treia re(u%a sa,l asculte pe re e la 12&3 J !. @@ Repre%entantii poporului (rance%, constituiti in 'dunarea Nationala, considerand ca i norarea, nesocotirea sau dispretuirea drepturilor omului sunt sin urle cau%e ale ne(ericirii pu0lice si ale coruptiei uvernelor, au 8otarat sa eDpuna intr,o declaratie solemna drepturile naturale, inaliena0ile si sacre ale omului ... I. $amenii se nasc si raman li0eri si e ali in drepturi.
1"

II. Scopul oricarei asociatii politice este conservarea drepturilor naturale si imprescripti0ile ale omului. 'ceste drepturi sunt li0ertatea, proprietatea si re%istenta la a resiune. III. Natiunea este sursa esenntiala a principiului oricarei suveranitatiI nici o rupare, nici un individ nu pot eDercita vreo autoritate care sa nu emane de la ea. IA. ;i0ertatea consta in a putea (ace tot ceea ce nu daunea%a alltuia. A. ;e ea nu are dreptul sa inter%ica decat actiunile vatamatoare societatii. AI. ;e ea este eDpresia vointei enerale H toti ... au dreptul sa contri0uie ... la alcatuirea eiI ea tre0uie sa (ie aceeasi pentru toti, (ie ca apara, (ie ca pedepseste ... @@ BDin Declaratia drepturilor omului si cetateanuluiC Bp. "2 drC a. Cautati si de(initi doi termeni c8eie ai documentului. 0. Comentati, pe scurt, principalele doua idei. c. Care sunt drepturile naturale ale omului J 'r umentati +. Care este cea mai importanta conventie ce uvernea%a *ranta revolutionara J #. Ce anume provoaca eDecutia liderilor irondini si iaco0ini J

!.!. *ranta napoleoniana Directoratul =eoretic Constitutia se 0a%a pe separarea puterilor in stat, cele doua camere erau alese li0er si se aranta li0ertatea cuvantului, dar in realitate armata a (ost (olosita pentru a elimina ma9oritatea re alista din Consiliul celor #)) sute la 1232, iar in 123& s,au anulat ale erile datorita succesului previ%i0il al iaco0inilor. In(latia, specula, cresterea preturilor, drumurile distruse, alimente pe cartela, imposi0ilitatea platii salariilor pe care le su(ereau oamenii de rand erau in contradictie cu viata luDoasa a noilor im0o atiti, enerand ample miscari sociale. @@Con9uratia e alilor@@, condusa de :racc8us ?a0eu(, propune o societate e alitara si este rapid lic8idata, la (el ca si miscarile re aliste, o(erind prile9ul remarcarii tanarului o(iter Napoleon ?onaparte. El recucerise orasul =oulon, ocupat de en le%i si in(ran e miscarea re alista din Paris, motiv pentru care Directoratul, in parte speriat de (aima sa, il pune in (runtea armatei din Italia. Desi sla0 dotata, armata este rapid reor ani%ata de Napoleon ce o0tine 1" victorii in (ata austriecilor timp de un an B1236,1232C si impune =ratatul de la Campo *ormio prin care 'ustria cedea%a malul stan al Rinului, ?el ia si o parte a Italiei. Urmatoare eDpeditie il poarta in $rient unde cucereste E iptul, desi pierde (lota si termina indecis atacul asupra Siriei si de aici in *ranta, a(lata intr,o situatie critica.
1!

Consulatul B1233,1&)+C Cu a9utorul armatei Napoleon da o lovitura de stat pe 3 noiem0rie 1233 si impune consulatul. In (runtea tarii se a(lau ! consuli, ?onaparte avand rolul principal, iar noua Constitutie permite amestecul eDecutivului in tre0urile le islative. =ara este impartita in departamente, conduse de pre(ect numiti de prim,consul, politia cen%ura activitatile politice periculoase, presa, teatrul sau cartile, in timp ce educatia scolara inter%ice li0ertatea de andire in (avoarea unei pro rame ce punea accent pe o0edienta. In paralel, Napoleon permite revenirea emi rantilor re alisti, creea%a o patura de privile iati ce,i datorea%a 0o atia si se impaca cu ?iserica Catolica al carui papa Pius al AII,lea decide ca democratia si crestinismul sunt compati0ile in sc8im0ul recunoasterii reli iei catolice si desc8iderii 0isericilor. *inantele pu0lice se redresea%a su0 coordonarea ?ancii *rantei, cresc investitiile si se de%volta manu(acturile, iar in plan 9uridic apar Codurile penal, civil si comercial ce im0ina drepturile democratice cu prevederi depasite ca reintroducerea sclaviei in colonii si mentinerea autoritatii 0ar0atului asupra (amiliei. Po%itia consulului este consolidata si de victoriile militare impotriva celei de,a doua coalitii anti(rance%e B'n lia, Rusia, 'ustria, Imperiul $tomanC, (ormata in 1233, la Maren o si >o8enliden. Aictoriile permit inc8eierea pacilor de la ;uneville si 'miens ce ii recunosc dominatia asupra ?el iei si pacea cu toti vecinii. Imperiul B1&)+,1&1#C Constient de (orta sa, Napoleon este ales consul pe viata in 1&)" si imparat in 1&)+, pe (ondul unor conspiratii re aliste si redesc8iderii con(lictului cu 'n lia. Politica interna este de(inita de urmatoarele trasaturi H , Controlul politienesc asupra societatii, marcat de eDistenta tri0unalelor speciale, reintroducerea practicii trimiterii la inc8isoare (ara 9udecata si a arestului la domiciliu. , *ormarea unei no0ilimi supuse imparatului ce primeste (unctii si domenii , Reor ani%area armatei in unitati (leDi0ile de maDimum !).))) de oameni, du0late de corpuri de cavalerie, artilerie, eniu si :arda Imperiala. $(iterii sunt promovati din randul trupelor, eDclusiv pe 0a%a meritelor si priceperii, iar Marea 'rmata din 1&)#,1&)6 numara 6)).))) de oameni condusa de maresali cele0ri ca Murat, ;annes, NeF, Soul sau ?ernadotte. Politica eDterna vi%ea%a con(lictul cu cea de,a treia alianta, compusa din 'n lia, Rusia, 'ustria si Prusia, Desi en le%ii raman stapanii marilor, datorita victoriei decisive a amiralului Nelson la =ra(al ar in "1 octom0rie 1&)#, (rance%ii sunt im0ata0ili pe uscat in luptele de la Ulm, 'usterlit%, Iena, EFlau si *riedland. Pacea de la =ilsit si alianta cu Rusia ii permit lui Napoleon sa impuna 0locada economica asupra 'n liei in perspectiva unei inva%ii prin Canalul Manecii. ?locada esuea%a, au loc rascoale populare in Prusia, Spania,
1+

Portu alia si cri%a economica isi arata coltii in conditiile recoltelor sla0e din 1&11 si lipsei entu%iasmului pentru noi con(licte a unei noi no0ilimi si 0ur 8e%ie ce avea nevoie de timp sa @@di ere@@ 0o atiile aduse de imperiu. Con(lictul cu Rusia se trans(orma in campania nereusita din 1&1",1&1! in care marea parte a armatei dispare in %apada si (ri ul rusesc, iar tarul 'leDandru (ormea%a a patra alianta ce o0tine victoriile de la ;eip%i B1&1!C si Gaterloo B1&1#C, punand capat imperiului (rance% al carui lider este eDilat pe insula S(. Elena. EXERCI=II 1. 'le eti principala masura a politicii interne din timpul consulatului. ". De ce doreste Napoleon sa se proclame imparat J !. @@'dresandu,se unui apropiat in timpul campaniei din Italia, Napoleon ?onaparte spunea urmatoarele H Ceea ce am (acut pana acum nu inseamna mare lucru. Nu sunt decat la incepuutul carierei mele. Credeti ca m,am luptat pentru victorie in Italia pentru a aduce lorie avocatilor DirectoratuluiJ Credeti ca am (acut toate astea pentru a (onda repu0licaJ Ce ideeK $ repu0lica de !) milioane de oameni, cu moravurile noastre, cu viciile noastre. Este oare posi0ilaJ Este un vis de care acum (rance%ii sunt entu%iasmati, dar care va trece ca atatea altele. ;or le tre0uie lorie si satis(acerea vanitatii. Din li0ertate nu intele nimic.@@ Bp. !+ stC a. Ce doreau (rance%ii in opinia lui Napoleon J 0. De ce repu0lica nu se potrivea cu *ranta, in opinia saJ +. 'le eti principala masura a politicii interne din timpul imperiului. #. Care este cau%a principala a in(ran erii lui Napoleon ?onaparte J

!.+. Relatiile internationale in secolul al XIX,lea Revolutia (rance%a si ra%0oaiele napoleoniene modi(ica atat 8arta Europei cat si mentalitatea locuitorilor. Re(ormele moderne demonstrea%a posi0ilitatea (unctionarii statelor democratice, 0a%ate pe li0ertate, e alitate si drepturi cetatenesti, idei ce ne au autoritatea a0soluta a monar8ilor si privile iile no0ilimii si clerului. Marile puteri sunt o0li ate sa limite%e pa u0ele produse de aceste evenimente si idei, motiv pentru care or ani%ea%a Con resul de la Aiena B1&1#C. Con(erin a statelor europene, des(urat la s(.ritul r%0oaielor napoleoniene cu scopul de a restaura ordinea conservatoare eDistent 4naintea i%0ucnirii Revoluiei
1#

*rance%e, avea drept o0iective resta0ilirea vec8ilor re imuri a0solutiste i 4nlturarea, prin sta0ilirea de noi ranie, urmrile ocupaiei (rance%e 4n Europa. Preocuprile ma9ore ale participantilor au (ost H , reali%area unui ec8ili0ru al relaiilor de (ore 4ntre state, (r a ine seama de particularitile lin vistice, reli ioase, de tradiii ale teritoriilor pe care i le 4mpreauI , (avori%area autoritii tradiionale, adic (orele (eudale, conservatoare i clericale. Cuvintele c8eie ale Con resului au (ost SrestauraieT i Sle itimismT. Restauraia consta 4n readucerea pe tron a dinastiilor care (useser 4ndeprtate 4n urma unor revoluii sau a altor evenimente cu re%onan, iar legitimismul era o teorie monar8ic ce considera drept principiu (undamental al statului dreptul la tron al dinastiilor le itime i puterea a0solut a acestora. *ranta a (ost redusa la teritoriul din 12&3 si o0li ata sa plateasca despa u0iri de ra%0oi, (iindu,i 0locat drumul spre 'n lia de crearea Re atului Unit al =arilor de Mos ce unea $landa si ?el ia de asta%i. Prusia si 'ustria isi recapata teritoriile pierdute si o0tin altele in plus, Rusia ocupa "U! din Polonia, iar 'n lia pastrea%a :i0raltar si statutul de putere navala. Con resul de la Aiena a instituit o nou ordine 4n care Europa era su0 controlul unui ansam0lu de patru puteriH 'ustria, Prusia, Rusia i 'n lia. Pentru a pstra vec8ile re imuri dinastice, nelu.nd 4n seam dorinele i aspiraiile naiunilor care doreau s,i cree%e state proprii, naionale, monar8ii Prusiei, 'ustriei i Rusiei creau, 4n 1&1#, S(.nta 'lian, un pact de asisten mutual 4ntre monar8ii a0solui europeni 4ndreptat 4mpotriva (rm.ntrilor revoluionare, i care, p.n 4n 1&"!, a permis 4mpiedicarea tuturor mi crilor li0erale sau naionale europene. Con resul de la Aiena si S(anta 'lianta s,au lovit la scurt timp de o serii de miscari revolutionare in Spania B1&13C, Italia B1&") < 1&!)C, :recia B1&"1, 1&"&C, Polonia B1&!),1&!1C, *ranta B1&!)C si tarile latino,americane B1&"), 1&!1C. Revolutionarii doreau sa,si cree%e state nationale li0ere, repu0lici sau monar8ii constitutionale, 0a%ate pe e alitatea in drepturi, li0ertate si re(orme moderne, respin and complet amestecul marilor puteri in tre0urile lor interne. Cu eDceptia *rantei, unde este instaurat re ele ;udovic *ilip I, :reciei independente in 1&"& si %onei sud americane, celelalte revolutii sunt in(rante datorita interventiilor militare (rance%e, austriece si rusesti, pre atind insa drumul catre revolutia de la 1&+&. EXERCI=II 1. Ce rol avea Con resul de la Aiena J ". De ce marile puteri doresc sa se reintoarca la situatia dinainte de revolutia (rance%a J
16

!. Pe de o parte avem no0ilimea si clerul, iar pe de alta parte 0ur 8e%ia si noua no0ilime. Cine spri9ina autoritatea traditionala si cine suporta re(ormele moderneJ +. Identi(icati scopul principal al (ormarii S(intei 'liante . #. Ce doresc in primul rand revolutionarii ce se ridica impotriva S(intei 'liante J +. -rile Rom.ne /i pro0lema oriental +.1. Secolul (anariot. 'nul 1&"1 Secolul (anariot marc8ea% perioada cuprins 4ntre 1211 BMoldovaCV1216 BMunteniaC /i 1&"1 4n care sultanii otomani impun domni (anario5i 4n locul celor pm.nteni pentru a accelera inte rarea lor economic /i politica la peri(eria Imperiului. Pro0lema oriental este, pe scurt, decderea treptat a Imperiului otoman /i luptele politice, diplomatice, economice /i militare 4ntre marile puteri pentru a o05ine c.t mai mult din eventuala pr0u/ire a turcilor. Secolul (anariot este de(init de urmtoarele trsturi H , insta0ilitatea domniei permite celui ce o(er mai mult s cumpere tronul la 1,! ani, motiv pentru care am avut !6 de domni 4n Moldova /i !3 4n -ara Rom.neasc , ori ini etnice diverse ale domnilor H reci BCara ea, 7u5uC, rom.ni BRacovi5C, al0ane%i B:8icaC, turci B>an erliC , dispari5ia armatei na5ionale , cumprarea (unc5iilor , impunerea 0oierilor reci 4n (unc5ii de conducere , taDe /i impo%ite numeroase , putere politic, le islativ, 9uridic, militar, economic /i (iscal a0solut a domnilor, asimila5i de turci cu dre torii otomani Wn ciuda (aptului c erau 4n slu90a Imperiului turc, marile (amilii rece/ti ce domin -rile Rom.ne se sim5eau mai de ra0 le ate de tradi5ia 0i%antin /i doreau reconstituirea ?i%an5ului ca un imperiu multina5ional ortodoD condus de reci. Comportamentul, ceremonialul de la curte, luDul ostentativ /i dispre5ul indi(erent artat localnicilor demonstrea% c.t de rup5i de realitate erau 4n visurile lor 4n (a5a crora stteau toate marile puteri /i interesele lor. Re(ormele (anariote Domnii (anario5i au dorit s moderni%e%e -rile Rom.ne pentru a,/i eDercita mai e(icient stp.nirea /i mai ales colectarea taDelor. De aceea, unii (anario5ii 4/i propun moderni%area institu5iilor statului /i structurilor sociale. Cel mai important re(ormator a (ost Constantin Mavrocordat ce a o05inut 6 domnii muntene /i + moldovene pe o perioad cumulat de "# de ani. Prima re(orm a (ost recensm.ntul popula5iei B12+)C pentru ca statul s poat evalua
12

precis impo%itele ce urma s le str.n . De asemenea, a impus un impo%it (iD, anual, pe cap de locuitor /i a numit doi ispravnici la conducerea (iecrui 9ude5 care s controle%e (unc5ionarii locali. Re(orma 9usti5iei a permis crearea unor instan5e de 9udecat la nivel local, controlul statului asupra procedurilor /i 4nre istrarea scris a activit5ilor. Cea mai important msur rm.ne cea social B12+6,12+3C, tradus prin des(iin5area /er0iei Ble area de pm.nt a 5ranilorC ce se rscumprau cu 1) taleri pe cap de om /i deveneau clca/i, muncitori pe pm.ntul 0oierilor. 'leDandru Ipsilanti va ini5ia re(orme 4n domeniile (iscal, 9udectoresc, po/tal /i educa5ie /i va spri9ini de%voltarea meseriilor /i comer5ului. ;a ?ucure/ti este construit o nou curte domneasc, 4ncepe re ulari%area r.ului D.m0ovi5a /i se construiesc primele ci/mele cu ap de i%vor adus de la ") Om distan5. Mi/carea lui =udor Aladimirescu B1&"1C ;a 4nceputul secolului al XIX,lea popoarele 0alcanice ortodoDe B reci, 0ul ari, s.r0i, rom.niC 4/i pun speran5ele de independent 4n politica Rusiei. Imperiul turc, 0locat 4n corup5ie /i 0irocra5ie, era incapa0il s administre%e via0il -rile Rom.ne, iar marea 0oierime contest, 4n pam(lete /i 0ro/uri, pre%en5a elementului rec. Pe acest (ond apare o revolt antiotoman condus de Eteria, o mi/care reac pornit din Rusia /i spri9init indirect de 5ar. Ea atra e suportul ne ustorilor /i 0oierilor reci, a domnilor (anario5i /i a unui mic 0oier din $ltenia =udor Aladimirescu. Inten5ia eteri/tilor, condu/i de 'leDandru Ipsilanti, era de a (olosi -rile Rom.ne ca tram0ulin a opera5iilor militare /i de a coopera cu trupele de panduri 4mpotriva turcilor. Planurile erau super(iciale /i prost coordonate, 4n condi5iile 4n care cei doi lideri nu aveau 4ncredere unul 4n altul. Proclama5ia de la Pade/ B"! ianuarie 1&"1C, emis de =udor, 9usti(ica ac5iunea ca (iind ridicat 4mpotriva (anario5ilor /i a unei pr5i din no0ilime, nu a turcilor. '9uns cu armata la ?ucure/ti =udor uvernea% 5ara dou luni 4n 0a%a unui pro ram eneros Bre(orme 4n armat, administra5ie /i educa5ie I des(iin5area privile iilorC, dar lipsit de institu5iile capa0ile s,l pun 4n aplicare. Con/tient de lipsa de sus5inere a 0oierimii /i du/mnit de eteri/ti, =udor prse/te capitala /i este ucis de eteri/ti pe "2 mai, care la r.ndul lor sunt lic8ida5i de turci. Mi/carea lui =udor a avut dou urmri importante /i anume revenirea la domniile pm.ntene /i a atras aten5ia marilor puteri asupra -rilor Rom.ne. EXERCI-II 1. @@ Prin secolul al XAIII,lea, o parte dintre reci o05inuser un statut privile iat 4n Imperiul otoman, 4n compara5ie nu numai cu al5i cre/tini, dar /i cu ma9oritatea musulmanilor. Po%i5ia cu adevrat privile iat era de5inut 4ns nu de ne ustorii reci /i nici mcar de 4nal5ii o(iciali ai ?isericii ortodoDe, ci de un alt rup, oli ar8ia (anariot, al crei centru era Constantinopolul.
1&

Mem0rii acestui rup, al crui nume provenea de la *anar, sau cartierul (arului, unde triau ma9oritatea cre/tinilor ortodoc/i /i unde se a(la sediul Patriar8iei ortodoDe, erau 4n mare parte de na5ionalitate reac, dar el includea /i italieni eleni%a5i, rom.ni /i (amilii de al0ane%i. In(luen5a (anario5ilor deriva din marea lor 0o 5ie. *iind cel mai 0ine educa5i dintre popoarele 0alcanice, recii au ocupat 4n Imperiul $toman posturile de dra omani. De,a lun ul secolelor XIA,XAIII, Moldova, -ara Rom.neasc /i, din secolul al XAI,lea, =ransilvania nu au (ost incorporate 4n sistemul imperial otoman, ci au (ost provincii autonome, av.nd propriile lor institu5ii. Imperiul otoman nu dorea s incorpore%e direct aceste 5inuturi, 4ntruc.t avea nevoie de provincii tampon, care s constituie un 0loc e(icient de aprare 4mpotriva puterilor 4nvecinate. Dup =ratatul de la XarloEit%, Poarta era preocupat de sta0ilitatea politic a cestor provincii de rani5. Wntr,o perioad de retra ere din (a5a marilor puteri europene, ea avea nevoie de conductori pe care s se poat 0i%ui /i care s nu conspire cu du/manii ei. Domnitorii auto8toni nu mai preau de 4ncredere. Deoarece recii (anario5i se dovediser slu9itori capa0ili, numirea lor 4n cele mai 4nalte po%i5ii 4n Principate prea s (ie acum cea mai recomanda0il ale ere@@ B?ar0ara Melavic8, Istoria ?alcanilorC Bp. +" stC a. Preci%a5i cel pu5in trei motive pentru care turcii apelea% la (anario5i. 0. Care a (ost statutul -rilor Rom.ne 4n secolele XIA,XAIII J ". Cum eDplica5i atitudinea re(ormatoare a domnilor Constantin Mavrocordat /i 'leDandru Ipsilanti. !. Care este cea mai important re(orm (anariot J +. Sunt comune scopurile Eteriei /i cele ale lui =udor Aladimirescu J #. Care este visul domnilor (anario5i J +.". R%0oaiele ruso,austro,turce. Re ulamentul or anic R%0oaiele ruso,austro,turce Wn(r.n erea otomanilor su0 %idurile Aienei la 16&! desc8ide drum tendin5elor marilor puteri de a se su0stitui turcilor 4n ?alcani /i $rientul 'propiat. Pe de alt parte, popoarele 0alcanice 4/i mani(est dorin5a de independen5, primul succes (iind al recilor 4n 1&"&,1&"3. Cei mai pre%en5i 4n %on au (ost ru/ii ce lansea% idee unirii tuturor slavilor su0 conducerea lor, urma5i de austrieci ce doreau sa a9un , ca /i ru/i, la str.mtori /i Constantinopol. De aici re%ult urmtoarele con(licte ce a(ectea% direct /i provinciile rom.ne H 1. 1683-1699 H Pacea 4nc8eiata la XarloEit% 4n 1633 cons(in5ea ruperea ec8ili0rului politico,militar din SE Europei /i trecerea =ransilvaniei su0 control austriac.
13

". 1716-1718 H Pacea de la PassaroEit% aduce ?anatul /i $ltenia su0 autoritate austriac. !. 12!6 < 12!3 H Pacea de la ?el rad readuce $ltenia su0 domina5ie turc. +. 126&,122+ H Pacea de la XuciuO Xainar i aduce -rile Rom.ne su0 protectorat rusesc su0 (orma protec5iei acordate cre/tinilor ortodoc/i /i ?ucovina cade 4n m.inile 'ustriei. #. 12&2,123" H Prin tratatele de pace de la 7i/tov B1231C /i Ia/i B123"C turcii cedea% Rusiei teritoriul dintre ?u /i Nistru. 6. 1&)6,1&1" H Pacea de la ?ucure/ti o(er ru/ilor ?asara0ia, desprins din trupul Moldovei 2. 1&"&,1&"3 H Pacea de la 'drianopol consolidea% po%i5ia de protector a Rusiei, 4n timp ce turcii rm.n putere su%eran. Re ulamentul or anic $cupa5ia militar otoman, necesar lic8idrii mi/crii eteriste /i a pandurilor revolu5iei lui =udor Aladimirescu /i numirea de domni pm.nteni a nemul5umit Rusia ce dorea s se amestece 4n viitorul -rilor Rom.ne. Conven5ia de la 'OOerman din 1&"6 recuno/tea statul de putere protectoare al Rusiei /i ale erea domnilor de ctre Divan B0oieriC pe o perioad de /apte ani. =ratatul de la 'drianopol B1&"3C aduce ru/ilor /i /ansa unei ocupa5ii militare ce le permite reor ani%area administrativ a 5rilor su0 0a 8eta eneralului Xisele((. Wn consecin5 apar Re ulamentele $r anice, intrate 4n vi oare 4n 1&!1 B-ara Rom.neascC /i Moldova B1&!"C modi(ic (undamental or ani%area intern datorit urmtoarelor prevederi H , separarea puterilor 4n stat , 4n(iin5area unui parlament 0oieresc , re(orme in administra5ie, 9usti5ie si educa5ie , eliminarea vmilor interne , impo%it unic Re ulamentele or anice au 4n%estrat practic Moldova /i -ara Rom.neasc cu institu5ii aproape identice /i au acordat cet5enie comun locuitorilor lor, r0ind ast(el unirea celor dou 5ri. EXERCI-II 1. @@ Ruptura cu Estul, decis de elita secolului al XIX,lea, s,a tradus printr,o puternic devalori%are /i culpa0ili%are a unor popoare /i culturi care p.n atunci o(eriser rom.nilor mai cur.nd modele dec.t motive de lamentare. Primele victime au (ost recii. ?lcescu a dat tonul 4n articolul Romnii i fanarioii, su0liniind starea de jale la care cei din urm aduseser 5ara. Eminescu are (o0ia recilor H Y 7i dac s,a stricat r.ndul /i tocmeala acestor 5ri, dac am pierdut provincii, dac am 4nlturat cu u/urin5 o0iceiuri 0une /i vec8i,
")

dac au intrat corup5ia /i la/itatea 4n clasele vec8ii societ5i rom.ne/ti, totdeauna i%vorul acestor rele se va si c,a (ost un rec sau o m.n de reciZ Nici D. Dr 8icescu nu se pre%int mai conciliant (a5 de reci 4n 4ncercarea sa de psi8olo ie a poporului rom.n H Y :recii ne,au lsat ceva din duplicitatea, ceva din per(idia de%0intoare, cu ec8ivocul %avistnic /i corupt, cu lipsa de demnitate /i cu lin u/irea du0lat de un or oliu 0olnav cunoscut al ?i%an5uluiZ =urcii au /i ei partea lor de vin 4n evolu5ia rom.nilor H Y 7alvarii, ni/te pantaloni, precum se /tie, (oarte lar i, antereul cu m.neci lun i /i plutitoare, peste care se punea o alt 8ain cu m.neci despicate, sau iu0eaua cu m.necile lar i /i scurte, toate acestea poart pecetea unei vie5i de lene /i tr.ndvieZ@@ B;ucian ?oia, Istorie /i mit 4n con/tiin5a rom.neasc, 1332C Bp.+2 drC a. *ormula5i dou ar umente pro a(irma5iilor lui Eminescu /i Dr 8icescu cuprinse 4n teDt . 0. *ormula5i dou ar umente contra a(irma5iilor lui Eminescu /i Dr 8icescu cuprinse 4n teDt . ". Ce urmreau 'ustria /i Rusia 4n con(lictul cu =urcia J !. Preci%a5i numele documentului ce re lementea% or ani%area intern a -rilor rom.ne. +. Identi(ica5i principala modi(icare adus de Re ulamentele $r anice. #. De ce Rusia dorea s se amestece 4n or ani%area -rilor Rom.ne J #. 'nul 1&+& 4n Europa #.1. 'spira5ii li0erale /i na5ionale 4n Europa ;a 9umtatea secolului al XIX,lea ordinea S(intei 'lian5e prea neclintit, unicele oa%e de democra5ie (iind 'n lia, ?el ia /i *ran5a ctre care se 4ndreptau sute de re(u ia5i politici. ;i0eralismul /i na5ionalismul erau 4ns active /i se a(irm pe (ondul cri%ei economice dintre 1&+# < 1&+& ce love/te a ricultura Brecolte sla0e de cereale /i 4m0olnvirea carto(ului, aliment de 0a%C /i industria unde se 4nre istrea% numeroase (alimente, mari reduceri salariale, cre/terea /oma9ului /i reducerea masiv a puterii de cumprare. *ran5a Wn (e0ruarie 1&+& re ele ;udovic *ilip este o0li at s a0dice dup ce mari mani(esta5ii de strad sunt reprimate 0rutal. Repu0licanii constituie un uvern provi%oriu ce decretea% vot universal /i dreptul la munc, 4n(iin5.nd 'telierele Na5ionale pentru an a9area /omerilor. 'le erile din aprilie 1&+& sunt c./ti ate de modera5i B#)) din 3)) deputa5iC ce des(iin5ea% 'telierele sco5.nd 4n strad mul5imile 4ntre "!,"6iunie. :eneralul Cavai nac resta0ile/te ordinea cu pre5ul a !.))) de mor5i, "#.))) aresta5i /i 11.))) de persoane 4nc8ise sau deportate /i
"1

este ales ca pre/edinte al repu0licii ;udovic Napoleon ?onaparte, spri9init de 0ur 8e%ia conservatoare, ce va deveni 4mprat mai t.r%iu. Imperiul 8a0s0ur ic Imperiul era un mo%aic de popoare Bce8i, rom.ni, un uri, s.r0i, italieni, croa5iC condus de cancelarul Metternic8, creatorul S(intei 'lian5e. Revolta antia0solutist din 1! martie 1&+& 4l alun pe cancelar /i 4mpratul, constr.ns de mi/crile na5ionale din Un aria /i Italia, este o0li at s acorde li0ertatea presei /i 4ntrunirilor /i s promit o Constitu5ie. =eDtul ei a nemul5umit popula5ia ce a ridicat sute de 0aricade 4n Aiena, o0li .nd (amilia re al s se re(u ie%e 4n provincie /i s accepte o 'dunare Constituant aleas prin vot universal. Succesul a enerat revolu5ii 4n toate provinciile imperiului. Un urii solicit a0olirea privile iilor /i des(iin5area caracterului o(icial al ?isericii, re(orme /i drepturi cet5ene/ti, dar doreau practic s se su0stituie austriecilor 4ntr,un re at ma 8iar ce ne a orice drepturi rom.nilor din =ransilvania, croa5ilor, ce8ilor /i slovacilor. Rom.nii din 'rdeal cer drepturi e ale /i 4mproprietrirea 5ranilor, men5in.ndu,/i 4ns loialitatea (a5 de 4mprat /i lupt.nd, 4n (runte cu 'vram Iancu, 4mpotriva armatelor un are ce atacau provincia. In paralel rusii si austriecii inc8eie o conventie militara la Aarsovia ce permite Moscovei sa trimita trupe impotriva un urilor ce vor capitula la Xomorom in septem0rie 1&+3. Dupa aceea, Un aria este impartita de austrieci in 1! districte conduse de comisari imperiali. :ermania /i Italia Pro ramul ra%vratitilor ermani include cereri privind li0ertati politice si unitate nationala. ;a ?erlin, re ele Prusiei promite o Constitutie pe 1& martie 1&+& in timp ce armata si demonstratii se con(runta dur pe stra%i provocand moartea a ")) de mani(estanti. *rederic Gil8elm anunta convocarea unui parlament ales prin vot universal, iar un rup de intelectuali propune proiectul unei parlament care sa pre ateasca uni(icarea statului. Parlamentul uni(icat de la *ranO(urt 8otareste constituirea unui stat (ederal BImperiul ermanC si o(era coroana re elui prusac pe "& martie 1&+3, (iind insa re(u%ati. Con resul de la Aiena a impartit Italia in sapte parti distincte conduse de re imuri a0solutiste spri9inite pe aristocratia (unciara. In nord, doar re atul Piemontului si Sardiniei, ce dispunea de o 0ur 8e%ie comerciala si industriala puuternica, re%ista 'ustriecilor. 'le erea ca papa al lui Pius al IX <lea, un li0eral recunoscut, a declansat mari demonstratii antia0solutiste si anti8a0s0ur ice in Italia. Neapole, statul papal, =oscana si Piemont capata constitutii, Aenetia si Milano se proclama independente, iar re ele piemonte% Carol 'l0ert primeste voluntari si se pre ateste de ra%0oi.Revolutionarii sunt insa in(ranti la Custo%%a, pierd nordul Italiei si Aenetia si miscarea ia s(arsit. EXERCI=II
""

1. Identi(icati asemanarile dintre revolutiile europene. ". Identi(icati di(erentele dintre revolutiile europene. !. @@Cetateni, (ara arme ati pus in deruta o armata care se 0ucura de o vec8e reputatie de indeletniciri ra%0oinice si de disciplina militara . :uvernul austriac a disparut pentru totdeauna din minunatul nostru orasI ddar tre0uie luata deci%ia ener ica de a invin e peste tot, de a do0andi emanciparea Italiei intre i, ((ara de care nu eDista emancipare posi0ila numai pentru voi. =raiasca Italia K@@ BProclamatia :uvernului provi%oriu din Milano, martie 1&+&C Bp. +3 dr 9osC a. *ormulati doua ar umente prin care sa sustineti a(irmatia uvernului. 0. De ce este in(ranta revolutia italiana J +. De ce esuea%a revolutia un ara J #. Cine invin e in revolutia (rance%a J #.". 1&+& 4n spa5iul rom.nesc Revoluia Rom.n de la 1&+& a (ost parte a revoluiei europene din acelai an i eDpresie a procesului de a(irmare a naiunii rom.ne i a contiinei naionale. Un (actor deose0it de important l,a constituit Revoluia *rance% din (e0ruarie 1&+& care a avut repercusiuni asupra 4ntre ii Europe. Deoarece *rana era un stat naional unitar, revoluia de aici a avut un predominant caracter social, pe c.nd 4n celelalte ri a luat di(erite (orme, dup necesitile locale. 'st(el c, principiul li0ertilor ceteneti cerute de revoluionarii (rance%i a evoluat i s, a trans(ormat 4n li0erti naionale pentru popoarele supuse, iar peste revendicrile sociale s,a suprapus ideea de unitate naional. Revoluia Rom.n de la 1&+& s,a des(urat 4n condiiile 4n care pr i din teritoriul naional se a(lau 4n stp.nirea imperiilor vecine B =ransilvania, ?ucovinaC, 4n timp ce Moldova era constr.ns s accepte protectoratul Rusiei ariste, iar Muntenia, su%eranitatea Imperiului $toman. Wn Moldova, micarea revoluionar a avut un caracter panic, ea mai (iind denumit 4n epoc i revolta poeilor i s,a concreti%at printr,o petiie 4n martie 1&+& i printr,un pro ram 4n au ust 1&+&. Petiia cuprindea 16 de puncte i a (ost redactat, de catre Aasile 'lecsandri, la o 4ntrunire a tinerilor revoluionari moldoveni care a avut loc la 8otelul Petersburg din Iai, cu tirea domnitorului Mi8ail Sturd%a, 4n data de "2 martie. 'ceasta [petiiune a 0oierilor i nota0ililor moldoveni[ avea un caracter moderat datorit atitudinii re%evate a principelui Sturd%a, care era presat de pre%enta trupelor ruse la rani. Simind pericolul unei micri i 4n Moldova, su0 in(luena celor de a(ar, domnitorul 4nsui le,a cerut petiia. Cu toate c memoriul lor nu cuprindea dec.t re(orme moderate, mai mult de ordin administrativ i cultural, 4n con(ormitate
"!

cu Re ulamentul $r anic, domnitorul l,a (olosit ca preteDt pentru arestarea capilor micrii. 'cetia urmau s (ie trimii 4n =urcia, 4ns au reuit s,i cumpere pe cei care tre0uiau s,i treac Dunrea, a9un .nd la ?rila. De aici au reuit s plece 4n =ransilvania, de unde au trecut 4n ?ucovina. Wn vara lui 1&+& se a(lau 4n ?ucovina , i mai ales 4n Cernui , circa #) de (runtai ai tineretului revoluionar moldovean, printre careH 'leDandru Ioan Cu%a, C. Ne ri, D. Canta, Aasile 'lecsandri, 'l. Russo. 'cestora li s,a adu at i Mi8ail Xo lniceanu, care avusese un con(lict cu (iul domnitorului. Wn au ust 1&+& este redactat un pro ram 4n !6 de puncte, care a (ost pu0licat de Xo lniceanu su0 titlul [Dorinele partidei naionale din Moldova[. 'cest pro ram se deose0ea radical de petiia din martie, (iind 4mpotriva Re ulamentului or anic i a protectoratului arist. Se cereau, printre alteleH e alitate politic i civil, instruciune ratuit, 4mproprietrirea ranilor i se 4nc8eia cu o dorin ar%toareH unirea oldovei !u unteniaQ+R Q#R. Wn ara Romneasc, revoluia s,a 0ucurat de mai mult succes dec.t 4n Moldova, deoarece tinerii revoluionari munteni, spre deose0ire de cei moldoveni, au 4ncercat traducerea ideilor 4n (apte. Wn acest scop i,au atras 4n ta0ra lor pe intelectualii mai de seam din acea vreme, precum i o parte a administraiei i armatei. :8eor 8e Ma 8eru, Nicolae ?lcescu i Costac8e Romanescu alctuiesc, 4n ile alitate, primul uvern provi%oriu revoluionar si decid pe 3 iunie 1&+&, pentru a evita con(lictele militare, sa citeasca proclamaia revoluionara la Isla%. Su0 o0lduirea lui Ioan Maiorescu i Nicolae Pleoianu va (i or ani%at de ctre Popa apc, o mare adunare popular la Isla%. Stiind c a pierdut spri9inul armatei, ?i0escu semnea%, la ?ucureti, proclamaia de la Isla% care va deveni noua constituie. ' doua %i, ruii au protestat prin consulul lor i au ameninat c vor invada ara. Wn aceste condiii, :8eor 8e ?i0escu a0dic. :uvernul adopt ca stea naional, tricolorul revoluionarilor. Pe 16 iunie 1&+& revoluionarii a9un la ?ucureti 4n (runte cu mem0rii uvernului provi%oriu. Sunt 4nt.mpinai cu entu%iasm de populaia ?ucuretiului. De teama represiunilor celor dou imperii se retuea% uvernul provi%oriu care va cuprinde nu numai aripa radical a revoluionarilor ci i o arip moderat. Noul uvern provi%oriu va (i condus de mitropolitul Neo(it i va avea ca mem0ri peH Ion >eliade Rdulescu, Nicolae :olescu, te(an :olescu, C8ristian =ell, :8eor 8e Ma 8eru, C.'. Rosetti, Nicolae ?lcescu i Ion C. ?ratianu. Urmare a 4nele erii ruso,turce, ruii vor invada Moldova iar turcii vor ptrunde 4n ara Rom.neasc. :uvernul revoluionar trimite o dele aie la cartierul eneral al comandantului trupelor turce, Soliman Paa, asi ur.ndu,l de relaiile cordiale ale uvernului revoluionar (a de turci. Soliman cere di%olvarea uvernului care 4i sc8im0 denumirea 4n locotenen domneasc av.nd 4n (runte pe Ion >eliade Rdulescu, Cristian =ell i Nicolae :olescu, noua (ormul pstr.nd mem0rii uvernului, dar pun.nd 4n (a trei persoane considerate moderate pentru adormirea vi ilenei turcilor. Soliman este 0ine
"+

primit 4n ?ucureti, nu intr cu armata, se dau repre%entanii 4n cinstea lui iar acesta recunoate locotenena domneasc drept uvern le al. Urmarea acestei recunoateri va (i recunoaterea le alitii uvernului de ctre toate uvernele europene cu eDcepia ruilor. Ruii reclam mituirea lui Soliman i incapacitatea acestuia de a pricepe ce se 4nt.mpl 4n ar i cer sultanului 4nlocuirea lui Soliman cu *uad paa, omul msurilor dure. Wn Transilvania micarea rom.neasc a avut un caracter preponderent naional. $ parte din rom.ni au aderat la revoluia 0ur 8e% ma 8iar. Dieta de la Clu9 a avut 4n componena ei i c.iva rom.ni, iar apoi cea de la De0re in ceva mai muli. ?ur e%ia ma 8iar revoluionar, care a pus pe picioare o armat 0ine or ani%at, a cutat s,i impun controlul asupra 4ntre ului 'rdeal. Wn acest conteDt au (ost reprimate toate micrile de 4mpotrivire ale rom.nilor, sailor i un urilor rmai (ideli Casei de >a0s0ur . ;a "3 mai 1&+& Dieta de la Clu9 a proclamat unirea =ransilvaniei cu Un aria, (apt care a nemulumit deopotriv pri importante ale rom.nilor transilvani, ale sailor i ma 8iarilor. Wnsui poetul Sandor Pet\(i se ridicase 4mpotriva 8otar.rii unirii =ransilvaniei cu Un aria, ar ument.nd c 4n Dieta care luase deci%ia se a(laser din !)) repre%entani numai ! rom.ni si "+ de sa i. Wn martie 1&+& i%0ucnise revoluia la Aiena, micare care a ptruns mai apoi 4n Un aria, unde intelectualitatea li0eral ma 8iar dorea s impun stat naional independent de 'ustria. Ideea de li0ertate i de unitate naional era 4neleas de 0ur 8e%ia ma 8iar 4n sensul (ormrii unei naiuni civice ma 8iare dup modelul preconi%at de Revoluia (rance%, adic nein.nd seama de componena etnic etero en a rii, 0a tocmai prin asimilarea etniilor di(erite de cea ma 8iar i omo eni%area (orat a speci(icului di(eritelor re iuni i prin impunerea unei sin ure lim0i o(iciale, adic ma 8iari%are. ;iderii rom.nilor din =ransilvania nu au 4mprtit ideea crerii unui stat naional ma 8iar de acest tip unde rom.nii ardeleni, ma9oritari 4n 'rdeal, ar (i urmat s rm.n mai departe (r drepturi politice e ale cu ale ma 8iarilor, minoritari 4n =ransilvania i au convocat o adunare proprie 4n care s discute pro0lemele care 4i preocupau. 'dunarea rom.nilor transilvneni a avut loc la ?la9 pe 1# mai 1&+&, (iind cunoscut istorio ra(ic, ca 'dunarea de la ?la9. Se (ormea% 4n Mun ii 'puseni o armat de voluntari rom.ni condus de avocatul'vram Iancu. 'cetia reuesc dou victorii importante 4mpotriva armatelor revoluionare ma 8iare, la '0rud i Mriel. Pe l.n rom.ni, se ridicaser la lupt 4n Croaia i croaii, (iindc nici ei nu doreau s (ac parte din statul naional un ar, preconi%at de revoluionarii ma 8iari ai lui Xossut8. Nicolae ?lcescu s,a dus c8iar la ?udapesta pentru a 4ncerca aplanarea con(lictului revolu]ionar rom.no,ma 8iar, dar Xossut8 i mem0rii no0ilimii ma 8iare au re(u%at 4n conteDt s acorde drepturi e ale rom.nilor transilvani, 4ncerc.nd doar s c.ti e timp. Wn lupta de la iria l.n 'rad, armatele revoluionare un ureti (ur cu totul %dro0ite de
"#

rui, iar Un aria i =ransilvania B'rdealulC vor (i predate de ru i austriecilor potrivit prevederilor S(intei 'liane. EXERCI=II 1. @@Natiunea romana, ra%imata pe principiul li0ertatii, e alitatii si (raternitatii, pretinde independenta sa nationala ... Natiunea romana pretinde ca 0iserica romana ... sa (ie si sa ramana li0era, independenta ... e ala in drepturi cu celelalte 0iserici din =ransilvania ... Natiunea romana ... cere (ara intar%iere des(iintarea io0a iei (ara nici o despa u0ire ... Natiunea romana cere in(iintarea scoalelor romane pe la toate satele si orasele ... precum si a unei Universitati. Natiunea romana po(teste sa se (aca o Constitutie noua pentru =ransilvania@@ BCererile romanilor la marea adunare de la ?la9, !V1# mai 1&+&C @@Pe scurt poporul roman recapituland decretaH 1. Independenta sa administrativa si le islativa ". E alitatea drepturilor politice !. Contri0utie enerala +. 'dunarea enerala compusa din repre%entanti ai tuturor starilor #. Domn responsa0il, ales pe cinci ani si cautat in toate starile societatii ... 1!. Emanciparea clacasilor ce se (ac proprietari prin despa u0ire ... "". Convocarea ... unei adunari enerale ... care va (i datoare a (ace Constitutia tarii@@ BProclamatia de la Isla%, 3V"1 iunie 1&+&C Bp. #) st C a. Cautati in teDte cel putin doua pro rame sociale. 0. Identi(icati pro0lema nationala si doua modalitati de a o re%olva. c. Sta0iliti valorile pentru care s,a luptat la 1&+&. Cate dintre ele sunt vala0ile si asta%i J ". @@Conceptia lui GesselenFi MiOlos despre natiunea de tip no0iliar H Daca aristocratia noastra de asta%i piere, nu,i mare pa u0a, pentru ca nu valorea%a prea mult. Aa veni alta in loc, dupa pricepere, 0ani sau mosie, care va (i desi ur mai numeroasa decat cea de acum si poate va (i, si e de cre%ut ca va (i mai 0una, mai inteleapta. Dar ma 8iara, nu ... 'ici, daca s,ar pune capat importantei materiale si 9uridice a no0ilimii ma 8iare de acum, printr,o revolutie in care ar cur e (ie nummai cerneala, (ie san e, urmasii ei ar (i H sar0ul, vala8ul, slovacul si din acestia s,ar (orma natiunea celor ce ar dispune de drepturi si de proprietate ... @@ BScrisoare catre Xossut8 ;a9os, 1 au ust 1&+6C @@ Mani(estul lui Simion ?arnutiu H Noi, romanii, nu vrem pana atunci despre unirea asta cu un urii a vor0i, pana cand nu se va pune natia romana iar la vrednicia acea politica, de care o ati de%0racat voi, un urii, secuii si sasii ... *ara natie si repu0lica e numai un despotism a(urisitI ster erea io0a iei, natia romana ca natie romana, con res national in care sa ne intele em noi intai despre do0andirea acestora. '(urisit sa (ie in veci oricare roman va indra%ni a (ace vreo
"6

unire pana nu va (i proclamata natia romana ... @@ BDupa Istoria Romaniei in teDteC Bp. #1 drC a. EDplicati di(erenta intre conceptia nationala a lui GesselenFi MiOlos si cea a lui Simion ?arnutiu. 0. De ce romanii re(u%a unirea =ransilvaniei cu Un aria J c. Care este principala cerinta a romanilor ardeleni J 6. Revolu5ia industrial 6.1. 7tiin5a /i te8nica Aalul 4nnoirii adus de revolu5iile secolului al XAIII < lea s,a resim5it /i 4n economie. Civili%a5ia uman s,a de%voltat prin utili%area intensiv a (or5ei (i%ice umane sau animale /i a ener iei naturale Bap, v.ntC, situa5ie sc8im0at de introducerea motorului cu a0uri, creata de Mames Gatt, ce trans(orma ener ia a0urului 4n ener ie mecanic continu. Ma/ina cu a0uri a (ost introdusa rapid 4n industria teDtil, minerit, metalur ie /i transporturi, provoc.nd dispari5ia manu(acturilor /i apari5ia (a0ricilor. Produc5ia de (a0ric necesita eDisten5a unor condi5ii socio,culturale, politice /i economice (avora0ile, re site 4n 'n lia secolului al XAIII,lea H , li0eralism /i ini5iativ individual , resurse minerale 0o ate , m.n de lucru numeroas /i ie(tin, dislocat din mediul rural ca urmare a apari5iei (ermelor /i (olosirii %ilierilor , sector (inanciar,0ancar e(icient /i puternic Wn 1&1# :eor e Step8enson introduce locomotiva, permi5.nd rsp.ndirea cailor (erate, iar (olosirea surselor de ener ie speci(ice Bcr0une, uleiC a permis rsp.ndirea civili%a5iei industriale 4n *ran5a, SU', ?el ia, Elve5ia /i statele ermane. ' doua revolu5ie industrial Industriali%area este un proces lent, marcat de pre%enta unui numr mare de mici 4ntreprinderi sla0 mecani%ate /i de persisten5a transportului animal la 1&2). =reptat, 4/i (ac apari5ia noi inven5ii H , Mendeleev, =a0loul periodic al elementelor , Aolta, Pila electric , 'mpere, Curentul electric , :ra8am ?ell, =ele(onul , Marie Curie, Radioactivitate De asemenea se impun noi surse de ener ie, precum petrolul, a%ul natural /i ener ia electric. =oate acestea conduc ctre a doua revolu5ie industrial. ?ecul, automo0ilul /i tele(onul devin ima inea tipic a 4nceputului de secol XX. $5elul
"2

4nlocuie/te (ierul 4n construc5ia cilor (erate, a vapoarelor sau 4n domeniul construc5iilor. Inven5iile permit transportul ener iei electrice la mari distan5e /i (olosirea sa 4n %ona casnic, industrial /i c8imic ce produce primele produse de sinte%. Cre/terea capacit5ii economice a puterilor industriale duce la o concuren5 acer0 pentru materii prime /i pie5e de des(acere, na/terea 0urselor de valori la ;ondra, NeE NorO, 'nvers, ;Fon, >am0ur /i cre/terea rapid a re5elei de ci (erate /i drumuri. Wn ultimul domeniu se a(irm $rient EDpresul pe traseul Paris, Constantinopol /i =ranssi0erianul ce le a Moscova de AladivostoO pe 2.))) Om. EXERCI=II 1. SPrincipiul meu este s scad pre5urile, s eDtind opera5iile /i s per(ec5ione% ma/inile noastre. =re0uie notat c reducerea pre5urilor vine pe primul loc. Nu am considerat niciodat costul de (a0rica5ie ca un lucru (iD.... Din (ericire, salariile mari au contri0uit la scderea costului de (a0rica5ie, muncitorii au devenit din ce 4n ce mai industriali odat scuti5i de preocupri eDterioare muncii lor^ B>enrF *ord, " life and m" #or$ , 13"#C a. 'nali%a5i principiul economic pe care s,a 0a%at succesul lui >enrF *ord. 0. De ce primesc muncitorii salarii mai mari J ". Care sunt sursele de ener ie 4n prima (a% a revolu5iei industriale J !. Care sunt sursele de ener ie 4n a doua (a% a revolu5iei industriale J +. Identi(ica5i asemnrile 4ntre cele dou (a%e J #. Identi(ica5i deose0irile 4ntre cele dou (a%e J 6.". Economia /i societatea E(ecte ale revolu5iei industriale Revolu5ia industrial /i inven5iile au produs modi(icri importante la nivel social, economic /i mintal. Evolu5iile economice sunt cele mai evidente /i se circumscriu urmtoarelor (enomene H , $r ani%area produc5iei H 'dam Smit8 impune principiul divi%iunii muncii, potrivit cruia lucrtorul 0un la toate este 4nlocuit de muncitori speciali%a5i 4n reali%area unei sin ure opera5ii. De asemenea, =aFlor propune 4nlturarea esturilor inutile, concreti%at 4n 0anda de produc5ie (olosit 4n u%inele *ord. , Cre/terea produc5iei H pro resul te8nolo ic /i or ani%area muncii duc la cre/terea productivit5ii muncii /i produc5iei 4n industria teDtil, minerit, constructoare de ma/ini /i metalur ie. Cre/terea nu este continu, (iind
"&

marcat de cri%e economice /i politice enerate de scderea pre5urilor la produsele a ricole /i industriale, concuren5 acer0 pentru noi pie5e /i di(eren5ele 4ntre nivelul de de%voltare economic. Cea de,a doua (a% aduce 4n prim plan industriile o5elului, automo0ilului, transporturilor /i ra(inrii petrolului, spri9inite de un sector 0ancar /i al serviciilor 4n plin eDpansiune. , Concentrarea produc5iei H Cri%ele enerea% apari5ia marilor concerne industriale cum ar (i US Steel, Standard $il, *ord, :eneral Motors BSU'C, Xrupp, Siemens, I.:. *ar0en B:ermaniaC sau ?ritis8 Petroleum /i S8ell B'n liaC. Multe dintre ele sunt 4ntreprinderi multina5ionale, capitalul (iind de5inut de ac5ionari de di(erite na5ionalit5i /i av.nd (iliale 4n mai multe 5ri, proces 4nt.lnit /i la nivel 0ancar. , Structura economic H industria /i comer5ul iau locul a riculturii 4n prima (a%, pentru ca 4n cea de,a doua po%i5iile lor s (ie amenin5ate de servicii /i I=. , Ur0ani%area H Industriali%area determin eDplo%ia ur0an, deoarece ora/ele atra (or5 de munc /i capitaluri. Dominate de industrie, comer5 /i 0nci, ora/ele evoluea% de la insalu0ritatea 4nceputurilor la sistemati%are /i servicii pu0lice, edi(icii impuntoare /i centre culturale /i politice. Evolu5iile sociale se 4mpletesc cu cele economice, in(luen5.ndu,se reciproc H , Sporul demo ra(ic re%ult din introducerea medicinii moderne /i educa5iei sanitare, modi(icrii alimenta5iei /i a radului de civili%a5ie. , Structura social H aristocra5ia /i marea 0ur 8e%ie, implicat 4n special 4n cultivarea pm.ntului, pierde teren 4n (a5a celor activi 4n domeniile 0ancar, industrial, comercial /i imo0iliar /i a unei pturi mi9locii unde intrau avoca5i, medici, in ineri, pro(esori, 9urnali/ti /i (unc5ionari ce se conduc dup valori proprii Bindividualism, pro res, /tiin5, ascensiune social prin munc /i competen5C , Drepturi /i li0ert5i H ini5ial muncitorii /i 5ranii (u i5i la ora/ muncesc 16 ore pe %i 4n condi5ii rele /i sunt prost plti5i, pe l.n eDploatarea minorilor /i lipsa oricror drepturi. Su0 o puternic presiune social se adopt le isla5ia muncii ce asi ura repaosul duminical, %iua de munc de & ore /i sistemul de pensii pentru 0oal, v.rst /i invaliditate. De asemenea, cet5enii se 0ucur de li0ertatea de 4ntrunire /i asociere, acces li0er la educa5ie /i cultur, li0ertatea credin5ei, dreptul la vot sau proprietate, etc. EXERCI-II 1. Care este principala trstur a evolu5iilor economice J ". Care este principala trstur a evolu5iilor sociale J !. Evolu5iile economice le determin pe cele sociale sau invers J
"3

+. @@ =rei%eci,patru%eci de (a0rici se 4nal5 ... Wn 9urul acestora sunt presrate la 4nt.mplare locuin5ele (ra ile ale sracilor. ... Str%ile ... pre%int ima inea unei lucrri ... incomplete. ... Unele din acestea sunt pavate, dar cele mai multe sunt denivelate /i noroioase, 4n 8i5.nd piciorul trectorului sau cru5a cltorului. :rme%i de murdrie, dr.mturi de cldiri, oc8iuri de ap sttut /i ru mirositoare se ivesc din loc 4n loc ... Ridica5i,v privirile /i de 9ur 4mpre9urul acestei pie5e ve5i vedea 4n.l5.ndu,se imensele palate ale industriei. Ae5i au%i % omotul (urnalelor, /uierul a0urului. 'ceste cldiri uria/e 4mpiedic ptrunderea aerului /i a luminii 4n locuin5e ..., 4nvluindu,le 4ntr,o ve/nic cea5. ... Un (um des /i 4ntunecat acoper ora/ul. Printr,4nsul, soarele se vede ca un disc (r ra%e. Wn mi9locul acestei %ile ne4mplinite se %0at (r r a% !)).))) de (iin5e omene/ti ...@@ B$ra/ul Manc8ester descris de 'leDis de =ocLville, 1&!#C Bp. #2 drC a. Evalua5i calitatea vie5ii ur0ane la 4nceputurile epocii industriale /i decide5i dac aceasta repre%int un pro res (a5 de epoca anterioar. 0. Compara5i ima inea ora/ului de acum o sut de ani cu cel de ast%i. Men5iona5i trei deose0iriI ar umenta5i,v punctul de vedere. c. Ce (actori economici /i sociali contri0uie la ima inea pre%entat 4n teDt. 2. State na5ionale /i multina5ionale 4n a doua 9umtate a sec. XIX 2.1. Rom.nia Unirea Principatelor Rom.ne a avut loc la 9umtatea secolului al XIX,lea /i repre%int uni(icarea vec8ilor state Moldova /i -ara Rom.neasc. Unirea este str.ns le at de personalitatea lui 'leDandru Ioan Cu%a /i de ale erea sa ca domnitor al am0elor principate la # ianuarie 1&#3 4n Moldova /i la "+ ianuarie 1&#3 4n -ara Rom.neasc. Dup Conven5ia de la Paris din 1&#&, marile puteri au lsat uvernul (iecrui principat 4n ri9a unei comisii provi%orii, (ormate din trei caimacani, p.n la ale erea domnitorilor. Principala atri0u5ie a comisiilor era aceea de a suprave 8ea ale erea noilor adunri elective. Campania electoral din Moldova a dus la ale erea unei adunri (avora0ile unirii. Unioni/tii moldoveni au putut impune cu u/urin5 candidatura la domnie a colonelului 'leDandru Ioan Cu%a, care a (ost ales domn cu unanimitate de voturi la #V12 ianuarie 1&#3. Ideea ale erii domnului moldovean /i la ?ucure/ti a (ost o(icial su erat muntenilor de ctre dele a5ia Moldovei, care mer ea spre Constantinopol pentru a anun5a re%ultatul ale erii de la Ia/i. Wn -ara Rom.neasc, adunarea a (ost dominat de conservatori, care erau 4ns scinda5i. Neput.ndu,se pune de acord asupra unui candidat propriu, conservatorii munteni au s(.r/it prin a se ralia candidatului Partidei Na5ionale care a (ost ales la "+ ianuarieV# (e0ruarie 1&#3, domn al -rii Rom.ne/ti. 'st(el, rom.nii au
!)

reali%at de (acto unirea, pun.nd la "+ ianuarie 1&#3, 0a%ele statului na5ional modern rom.n. Spri9inul lui Napoleon al III,lea a (ost decisiv pentru de%armarea opo%i5iei =urciei /i a 'ustriei (a5 de du0la ale ere, ast(el c la 1V1! aprilie 1&#3 Con(erin5a de la Paris a puterilor arante ddea recunoa/terea o(iciala a (aptului 4mplinit de la "+ ianuarie 1&#3. Pentru a asi ura moderni%area 5rii, '.I. Cu%a /i Mi8ail Xo lniceanu ini5ia% o serie de re(ormeH a. %e!ulari&area averilor m'n'stireti , 4n timpul lui Cu%a unele mnstiri /i sc8ituri au (ost des(iin5ate total sau trans(ormate 4n 0iserici de mir /i se instituie un impo%it de 1)P asupra veniturilor nete ale mnstirilor, 0isericilor, anumitor seminarii, centre de asisten5 social etc. ;e ea seculari%rii a (ost adoptat 4n 1&6! cu scopul de a con(isca averile pe care le aveau unele mnstiri din S(.ntul Munte 't8os /i pe care le,au primit cu mult timp 4nainte de la al5i domnitori B7te(an cel Mare, Mi8ai Aitea%ul etc,C pentru ca mona8ii din S(.ntul Munte s se roa e pentru 0unstarea domniilor lor. 0. Reforma fis!al' , Re(orma (iscal a (ost materiali%at prin instituirea impo%itului personal /i a contri0u5iei pentru drumuri, enerali%at asupra tuturor 0r0a5ilor ma9ori, printr,o nou le e a patentelor, prin instituirea impo%itului (unciar /i alte msuri care au (cut ca la s(.r/itul anului 1&61, 4n prea9ma deplinei lor uni(icri administrativ,politice, Principatele Unite Rom.ne s (ie dotate cu un sistem (iscal modern. c. Reforma agrar' , Din momentul 4n care conducerea uvernului a (ost preluat de Mi8ail Xo lniceanu, aducerea din nou 4n de%0atere a re(ormei a rare a dus la i%0ucnirea unui violent con(lict 4ntre uvern /i ma9oritatea adunrii. ' urmat di%olvarea adunrii, pe calea loviturii de stat. 'ceasta din urm a sporit puterea domnitorului Cu%a, /i totodat a 4nlturat monopolul politic al conservatorilor asupra ma9orit5ii 4n adunare. Sanc5iunea poporului prin ple0iscit /i recunoa/terea noii stri de lucruri de ctre puterea su%eran /i puterile arante au creat posi0ilitatea decretrii ;e ii rurale 4n sensul pro ramului pa/optist, des(iin5.ndu,se rela5iile (eudale 4n a ricultur /i proced.ndu,se la o 4mproprietrire a 5rnimii clca/e. Prin ;e ea rural din 1+V"6 au ust 1&6+, peste +)).))) de (amilii de 5rani au (ost 4mproprietrite cu loturi de teren a ricol, iar aproape al5i 6).))) de steni au primit locuri de cas /i de rdin. Re(orma a rar din 1&6+, a crei aplicare s,a 4nc8eiat 4n linii mari 4n 1&6#, a satis(cut 4n parte dorin5a de pm.nt a 5ranilor, a des(iin5at servitu5ile /i rela5iile (eudale, d.nd un impuls 4nsemnat de%voltrii capitalismului. onar(ia str'in' Cu%a este o0li at s a0dice 4n 1&66, 4n urma alian5ei 4mpotriva sa dintre conservatori /i li0erali. Dup eDilarea lui 'leDandru Ioan Cu%a 5ara era 4n plin 8aos. 'le erea lui Cu%a ca domnitor 4n am0ele principate (usese sin urul motiv pentru care puterile europene permiseser unirea principatelor Moldovei
!1

/i -rii Rom.ne/ti, iar acum 5ara risca s a9un la di%olvarea acestei uniri. =.nrul Carol a tre0uit s cltoreasc inco nito Bpe traseu a (ost nevoit s apele%e la eDperien5a do0.ndit de ?rtianu /i Rosetti pe parcursul revolu5iei pa/optisteI ast(el el, practic, s,a de 8i%atC, su0 numele de Xarl >ettin en, cu trenul pe ruta D_sseldor( , ?onn , *rei0ur , `_ric8 , Aiena , ?udapesta, datorit con(lictului care eDista 4ntre 5ara sa /i Imperiul 'ustriac. Pe 1) mai 1&66, Carol a intrat 4n ?ucure/ti. Aestea sosirii sale (usese transmis prin tele ra( /i a (ost 4nt.mpinat de o mul5ime entu%iast de oameni, dornici s cunoasc noul conductor. ;a ?neasa i s,a 4nm.nat c8eia ora/ului. 7i,a rostit 9urm.ntul 4n lim0a (rance%H [Mur s p%esc le ile Rom.niei, s,i apr drepturile /i inte ritatea teritorial[. Domnia lui Carol I a 4nceput, de (apt, 4n aprilie 1&66, odat cu intrarea sa 4n 5ar. Proclamat domnitor al Principatelor Rom.ne 4n %iua de 1) mai 1&66, rm.ne cu acest titlu p.n 4n "6 martie 1&&1, c.nd este proclamat re e, devenind ast(el primul re e al Rom.niei. ' (ost primul monar8 din dinastia >o8en%ollern, Si marin en, al crei nume se trans(orm, 4ncep.nd cu Re ele *erdinand I, 4n Casa Re al de Rom.nia, dinastie care va conduce 5ara p.n la proclamarea Repu0licii Populare Rom.ne 4n 13+2. Peste 1) ani se declan/ea% o nou cri% oriental /i un nou r%0oi ruso < turc, devenit pentru rom.ni r%0oiul de independen5 B1&22,1&2&C. Wn a doua 9umtate a anului 1&26, pe msur ce rela5iile dintre Imperiul Rus /i Imperiul $toman s,au deteriorat, prevestind i%0ucnirea r%0oiului, uvernul rom.n a apreciat c era imperios necesar s se a9un la o 4n5ele ere cu cel dint.i. Cu toate insisten5ele Domnitorului Carol /i ale marelui om politic Ion C. ?rtianu de a 4nc8eia un tratat eneral care s cuprind nu numai pro0leme militare, ci care s asi ure /i re!unoaterea independenei Romniei /i s arante%e integritatea tuturor fruntariilor 'rii, dorin5a Rusiei a (ost de a semna doar un tratat limitat care s evite c8estiunile politice /i s permit armatei 5ariste s traverse%e teritoriul Rom.niei, ceea ce a dus la 4nc8eierea Conven5ia din +V16 aprilie 1&22, care o0li a uvernul imperial s respecte )integritatea e*istent'+ /i )drepturile politi!e+ ale Rom.niei. ;a 3 mai 'dunarea Deputa5ilor a votat actul Independen5ei, iar a doua %i, la 10 mai 1877, aceasta a (ost proclamat prin sanc5ionarea de ctre domnitor /i promul area 4n Monitorul $(icial. Wn urma 0tliilor de la Plevna, Aidim, Ra8ova etc. independen5a este recunoscut prin tratatele interna5ionale 4nc8eiate la San Ste(ano /i ?erlin. EXERCI-II 1. SEu 4ns, credincios misiunii ce mi,a5i dat /i cunosc.nd statornica voin5 a rom.nilor de a rm.ne pururea uni5i, am proclamat, at.t 4naintea domniilor voastre, c.t /i 4naintea 5rii, Unirea de(initiv a Principatelor.
!"

A,am %is, ea va (i precum Rom.nia o va dori /i o va sim5i. Nu m 4ndoiesc, domnilor, c nici Wnalta Poart, nici puterile arante nu vor cu eta a des(iin5a 4n viitor Unirea ce au recunoscut,o at.t de necesar pentru (ericirea Principatelor^ B,is!ursul lui -./. 0u&a 1n faa -dun'rii legislative a Romniei, 1&6"C a. Pre%enta5i dou msuri prin care Cu%a a reali%at Sunirea de(initiv a Principatelor^ 0. De ce doreau rom.nii s (ie uni5i J ". De ce doresc rom.nii unirea J !. Preci%a5i dou consecin5e ale re(ormei a rare emis de '.I. Cu%a. +. 'le e5i principala re(orm aplicat de '.I. Cu%a. #. Ce anume o(er independen5a Rom.niei J 2.". :ermania /i 'ustro,Un aria :ermania Constituia Re atului Prusia din 1&#), editat de *rederic Gil8elm III, a dus la (ormarea unei monar8ii constituionale i la creerea unui parlament 0icameralH 2andtag3 ales de pltitorii de taDe i 4erren(aus B[Camera ;or%ilor[C, numit de re e. Re ele era sin ura autoritate eDecutiv iar minitrii erau responsa0ili doar 4n (aa acestuia. Mai tar%iu imparatul Gil8elm I si cancelarul ?ismarcO actionea%a pentru a crea un imperiu autoritar, eDclu%and 'ustria. 'r umentele lor se 0a%au pe economia in crestere, industria rea, comertul, caile (erate si uniunea vamala cu celelalte state ermane. ?ismarcO va c8eltuie sume importante pentru armata, necesara celor trei ra%0oaie considerate esentiale in atin erea scopulrilor H , Pentru a asi un preteDt de cearta cu 'ustria, ?ismarcO desc8ide c8estiunea @@ducatelor dane%e@@ si se alia%a cu Aiena impotriva Danemarcei B1&6+C, o0tinand >olstein si Sc8lesEi prin Conventia de la :astein din 1&6#. , Ulterior,?ismarcO si,a acu%at partenerii ca nu au administrat cum tre0uie ducatele dane%e si a invadat 'ustria B1&66C. Prusia, aliaii din nordul :ermaniei si Italia au %dro0it coaliia 'ustriei la Sadova. $ serie de state au (ost aneDate de PrusiaH >anovra, Sc8lesEi ,>olstein, >essa, >essa, Xassel, Nassau i *ranO(urt. 'cest lucru a permis reali%area continuitii teritoriale dintre Renania i restul re atului, a9un .nd ast(el la 4ntinderea maDim a re atului. De asemenea Con(ederaia :erman a (ost di%olvat iar 4n 9urul Prusiei s,a (ormat o nou (ederaie, Con(ederaia :erman de Nord 4n 1&62. Constituia acesteia, redactat de ?ismarO a pus 0a%ele viitorului Imperiu :erman. 'ceasta a creat postul de preedinte al con(ederaiei, deinut ereditar de re ele Prusiei si postul de cancelar, deinut de prim,ministrul Prusiei. ' creat de asemenea un parlament
!!

0icameral (ormat din Reic8sta , ai crei mem0ri erau alei prin su(ra iu universal masculin, i ?undesrat ai crei mem0rii erau numii de uvernele statelor componente. , Ra%0oiul cu *ranta era necesar pentru a aneDa statele din sud, in special ?avaria, ce vedeau in imparatul (rance% protectorul lor. *rance%ii au reactionat violent la provocarile ermane si au (ost invinsi intre 1&2),1&21, pier%and # miliarde marci aur si provinciile 'lsacia si ;orena. Pe 1& ianuarie 1&21, in @@Sala o lin%ilor@@ din Aersailles, se proclama Imperiul erman, principalul rival al 'n liei la dominatia continentala. Dupa 1&3) Gil8elm II il inlatura pe ?ismarcO si actionea%a pe trei directii pentru a contracara in(luenta en le%a H , Spri9ina o crestere economica 0a%ata pe resursele 0a%inului minier Ru8r, industrie si comert. , *ormea%a un imperiu colonial in '(rica si 'sia , Isi eDtinde in(luenta in ?alcani, =urcia si $rientul 'propiat Pentru a stp.ni clasa muncitoare i pontru a sl0i in(luena rupurilor socialiste, crearea de ctre ?ismarO a unui stat cu sistem de a9utor social ratuit a atras clasa muncitoare de partea naionalismului erman. Sistemul asi urrilor sociale iniiat de ?ismarO < asi urrile de sntate 4n 1&&!, asi urrile de accidente 4n 1&&+, asi urrile de invaliditate i de pensie 4n 1&&3 < au (ost cele mai avansate din lume la vremea respectiv i continu s eDiste i 4n %iua de a%i 4n :ermania. 'ustro,Un aria Dupa revolutia din 1&+& a (ost resta0ilit a0solutismul ce permite imparatului sa numeasca ministri, inalti (unctionari, uvernatori de provincie, sa instituie starea de ur enta si sa respin a le ile ce contraveneau intereselor statului. Puterea sa era spri9inita de armata, 0irocratie, 0iserica si politie, dar era mereu contestata de 0ur 8e%ia li0erala si natiunile ce doreau li0ertate sau drepturi. Pe (ondul in(ran erilor cu *ranta B1&#3C si Prusia B1&66C, imparatul introduce un re im li0eral B1&6),1&66C de(init de ale eri li0ere si autonomie culturala. Constient de pro0lemele interne, noul imparat *ran% Iosi( se alia%a cu no0ilimea ma 8iara pentru a tine su0 control restul natiunilor, dand nastere Imperiul 'ustro,Un ar. Din punct de vedere economic, imperiul este ine al de%voltat, deoarece industria era avansata in 'ustria si Ce8ia, iar restul provinciilor sunt dominate de a ricultura si mari proprietari. Un aria incorpora si teritorii locuite ma9oritar de slavi, italieni si romanii din =ransilvania si ?anat. Puterea era detinuta de aristocratie si doua camere ale parlamentului Bma nati si deputatiC, ultimii alesi prin vot cen%itar. Romanii din =ransilvania au protestat impotriva incorporarii la Un aria Bmai 1&6&C si vor spri9ini Partidul National Roman din =ransilvania B1&&1C, adeptul pasivismului in politica Qre(u%ul acceptarii autoritatii ma 8iare si participarii la ale eriR. In 1&3" o dele atie PNR aduce in (ata imparatului un Memorandum
!+

unde solicita drepturi e ale si incetarea eDploatarii, iar liderii partidului vor primi ani rei de inc8isoare. In 1&3#, re ele Carol I al Romaniei si aliat cu 'ustria , solicita imparatului ratierea liderilor miscarii. Mai complicate sun relatiile cu slavii din imperiu, @@prote9ati@@ de Rusia. =arul acceptase, in sc8im0ul neutralitatii 'ustriei in ra%0oiul ruso,turc din 1&22,1&2&, sa cede%e ?osnia,>erte ovina, reseala la care se adau a relatiile proaste cu Ser0ia. EXERCI=II 1. @@Ai%iunea lui ?ismarcO asupra uni(icarii H Prusia tre0uia sa,si adune (ortele si sa le mentina in vederea unui moment (avora0il, care a (ost lasat pana acum sa treaca de cateva ori ... Marile c8estiuni ale epocii noastre nu se vor re%olva prin discursuri sau 8otarari ale ma9oritatii, cum resit s,a (acut in 1&+&,1&+3, ci se vor decide prin (ier si san e ... $ uni(icare mai puternica a ma9oritatii ermanilor nu se poate reali%a decat prin violenta sau, in ca%ul in care ar eDista o prime9die comuna ... printr,un ra%0oi national impotriva poporului vecin care era secularul nostru a resor ... 'dmitem ca a0solut si ura ... necesitatea de a (ace ra%0oi impotriva *rantei ... Nu m,am indoit niciodata ca resta0ilirea imperiului erman tre0uia precedata de o victorie impotriva *rantei@@ B$tto von ?ismarcO, :anduri si amintiri, 1&2&C Bp. 6! dr.C a. Comentati opiniile lui ?ismarcO asupra uni(icarii. 0. Preci%ati doua cau%e care,l impin eau spre ra%0oiul cu *ranta. c. Numiti cel putin o consecinta a uni(icarii :ermaniei. ". @@:ermanii si,au (acut o re ula din a multumi toate usturile clientilor lor. Putin ii interesea%a daca acestea sunt 0ar0are, ineDplica0ile sau irationale H se vor supune intotdeauna oricarei cereri. Ei au plata pentru orice mar(a trimitan, d,o (ara alte c8eltuieli la domiciliul cumparatorului, (ara a solicita altceva nimic pentru plata cumparatorului, in moneda tarii respective si la cursul pietii. El mena9ea%a 0u%unarul tuturor, se deran9ea%a pentru cea mai mica comanda, incep cu mici a(aceri si mici pro(ituri, co0oara preturile pe masura 0ene(iciilor, inceara so o(ere (iecaruia ceea ce acesta poate plati@@ BDupa A. Derald, 'n lia si imperialismul, 13)1C Bp. 6+ I stC a. Identi(icati cel putin trei aspecte ale unei noi atitudini in comertul international. 0. Cautatii trei cuvinnte prin care sunt de(inite unele re uli ale comertului eDterior impuse de ne ustorii ermani. !. @@Procesul memorandistilor H *ata de toti acu%atii condamnati, Bse constataC caracterul periculos al delictului de a itatie, atacandu,se vala0ilitatea puterii o0li atorii a uneia din cele mai cardinale le i (undamentale ale Un ariei, a le ii numita ;e ea Uniunii, prin care s,a decretat unirea vec8iului 'rdeal cu Un aria
!#

propriu,%isa ... Instanta a asit ca pedeapsa aplicata acu%atiilor este in consonanta cu ravitatea in(ractiunii comise@@ BSentinta de condamnare a (runtasilor Partidului National Roman, "# mai 1&3+C Bp. 6# drC a. *ormulati doua ar umente prin care sa sustineti ca Memorandumul era un atac la ;e ii Uniunii. 0. Ce doreau romanii din =ransilvania J &. ;umea la cumpna secolelor XIX < XX &.1. Civili%a5iile asiatice si a(ricane /i modernitatea -rile /i popoarele din 'sia /i '(rica au su(erit 4n a doua 9umtate a secolului al XIX,lea e(ectele colonialismului, v%ut de europeni ca un mi9loc de a aduce pro resul indi enilor. Societ5ile asiatice sunt pro(und 0ulversate de rapiditatea cu care creste in(luen5a europeana, 4n special dup cucerirea Indiei B12#2,1&#2C de ctre 'n lia. Civili%a5iile asiatice India Introducerea te8nolo iei moderne /i eDploatarea sistematic a Indiei st.rne/te nemul5umirea 5ranilor, no0ililor, solda5ilor /i a unor re i ca prin5esa Rani ;aOs8mi0ai ce se implic 4n rscoala /ipailor dintre 1&#2,1&#3. Dup 4n(r.n erea /ipailor, India este declarat posesiune a Coroanei ?ritanice /i uvernat de un vicere e 4n numele re inei Aictoria. Noua uvernare ia msuri de moderni%are a administra5iei /i cilor de comunicare, construie/te #).))) de Om de drumuri /i ci (erate /i ridic numeroase /coli, cole ii /i cinci universit5i. ' ricultura este e(icienti%at prin lucrri de iri a5ie /i introducerea unor noi culturi B r.u, 0um0ac, iut, ore%C. Se (ac pro rese 4n domeniul metalur iei, minerit /i produc5iei de iut, 0um0ac /i 8.rtie. Moderni%area par5ial contri0uie la apari5ia 0ur 8e%iei na5ionale /i a Partidului Con resului Indian B1&&#C ce lupt pentru independen5a Indiei su0 conducerea lui Ra0indranat8 =a ore /i Ma8atma :and8i. C8ina C8ina a (ost mult vreme 4nc8is @@0ar0arilor@@ europeni, unicele sc8im0uri av.nd loc prin porturile Macao /i Canton. Wn urma r%0oaielor opiumului B1&+), 1&+", 1&#6,1&6)C 'n lia o05ine >on Xon , principala sa 0a% militar /i comercial /i cinci porturi pentru sc8im0uri. Doi ani mai t.r%iu, SU', *ran5a /i Rusia o05in concesiuni asemntoare, la care se adau dup 1&61 o politic vamal (avora0il, scutiri de taDe /i impo%ite /i drepturi de concesiuni ce trans(orm 5ara 4ntr,o semicolonie.
!6

'menin5at, uvernul c8ine% recur e la re(orme economice si militare. Numero/i tineri sunt trimi/i la studii 4n Europa /i SU', se construiesc 4ntreprinderi moderne sau la rscumprarea unor mine /i ci (erate. Na/terea 0ur 8e%iei na5ionale va permite doctorului Sun Nat,Sen s declan/e%e revolu5ia 0ur 8e% din 1311,131! ce proclam repu0lica. Maponia Maponia evit re imul domina5iei strine printr,o trans(ormare politic /i economic rapid. Wmpratul /i armatele sale moderne 4n(r.n trupele /o unatului, instaur.nd Era Mei9i la 1&6&, caracteri%at de urmtoarele ac5iuni H , moderni%area le isla5iei dup model (rance% /i erman , pre(ec5ii 4nlocuiesc vec8ea administra5ie (eudal /i rspund direct 4n (a5a uvernului , 4nv5m.nt o0li atoriu B1&21C , (ondarea de 4ntreprinderi industriale /i comerciale noi /i moderne 4n ramurile minier, metalur ic, armament, ci (erate /i teDtil, cedate ulterior particularilor. , serviciu militar o0li atoriu /i o armat modern, 0ine instruit /i dotat , construirea de arsenale /i /antiere navale necesare (a0ricrii cuirasatelor Moderni%area a trans(ormat Maponia 4ntr,o mare putere ce declan/ea% r%0oaie victorioase cu C8ina B1&2#,1&3+C /i Rusia B13)+,13)#C. Civili%a5iile a(ricane P.n 4n secolul al XIX,lea pre%en5a european se reduce la comer5ul cu sclavi ce cost continentul 1#) milioane oameni, (ra mentarea sau dispari5ia unor state cu eDcep5ia unor etnii mai avansate B0antu, %ulu, as8anti, 0enin, soOotoC. ;a 13)) eDistau doar dou state independente BEtiopia, ;i0eriaC, cele mai multe colonii apar5in.nd 'n liei, *ran5ei, :ermaniei /i ?el iei. Metropolele impun o eDploatare economic sistematic a resurselor, 0a%ate pe te8nolo ia modern (olosit 4n a ricultur, mine de diamante BCon o, R8odesiaC, ci (erate /i drumuri, navi a5ie (luvial /i construc5ia Canalului Sue% B1&#3,1&63C. EXERCI-II 1. Identi(ica5i asemnri 4n procesul de moderni%are a Indiei /i C8inei ". Identi(ica5i deose0iri 4n procesul de moderni%are a Indiei /i C8inei !. Care este principala trstur a Indiei su0 domina5ia en le% J +. Care este principala trstur a C8inei 4n secolul al XIX,lea J #. Identi(ica5i motivele pentru care Maponia re%ist presiunii europene J 6. Ce asemnri eDist 4ntre situa5ia civili%a5iilor asiatice /i a(ricane J 2. Care este principala trstur a '(ricii 4n secolul al XIX,lea J
!2

&.". SU'. Sistemul de alian5e european SU' SU' devine o mare putere la 131& datorit urmtoarelor (enomene H 5*pansiunea teritorial' se des(/oar pe parcursul anilor 1&)!<13)! /i implic H , cumprarea de teritorii, cum ar (i ;ouisiana B*ran5aC, *lorida BSpaniaC, $re on B'n liaC /i 'lasOa BRusiaC , alun area tri0urilor indiene 4n re%erva5ii, 4n ciuda re%isten5ei militare a tri0urilor siouD B?tlia de la ;ittle ?i 8orn, 1&26C /i a apa/ilor condu/i de :eronimo. , r%0oaie cu MeDicul B1&+6,1&+&C /i Spania B1&3&C 4n urma crora se o05in Cali(ornia, Noul MeDic /i =eDas, respectiv *ilipine, Puerto Rico, :uam /i >aEai. 5migrarea masiv' a europenilor permite cre/terea popula5iei de la + milioane B123)C la 1)) milioane B131+C. Ma9oritatea erau en le%i, irlande%i, ermani /i scandinavi, la care se adau c8ine%i, rom.ni, indieni, evrei, etc. 'tra/i de pm.ntul distri0uit ratuit sau (e0ra aurului din Cali(ornia B1&+&C ei 4mpin tri0urile indiene spre apus. ,o!trina onroe, (ormulat de pre/edintele Monroe 4n (a5a Con resului la 1&"! dorea s 4mpiedice revenirea europenilor 4n 'merica /i descura9area ac5iunilor S(intei 'lian5e. ,e&voltare e!onomi!' e*plo&iv', datorat resurselor de materii prime, (or5ei de munc ie(tin, re%ultat al emi ra5iei /i concentrrii capitalului 4n (irme mari ca Standard $il, (ondat de Mo8n RocOe(eller, ce controlea% 3)P din produc5ia petroli(er /i Carne ie Steel CompanF, ce de5inea monopolul produc5iei de o5el. Wn a ricultur cre/terea produc5iei a permis ca imense cantit5i de cereale americane s invade%e lumea, provoc.nd cri%e 4n 5rile a rare. R'&boiul de %e!esiune 61861-18678 este declan/at de pre%en5a sclavilor ne ri 4n special 4n sudul SU'. Wn statele nordice, (avora0ile des(iin5rii sclaviei, se de%volt o lar mi/care a0oli5ionist Qmi/care pentru des(iin5area sclavieiR sus5inut prin pres, literatur, discursuri /i o mi/care clandestin ce transporta sclavi pe ascuns spre li0ertate. 'le erea ca pre/edinte a lui '0ra8am ;incoln, adversar declarat al sclaviei, va duce la secesiunea statelor sudice ce (ormea% Statele Con(ederate ale 'mericii cu capitala la Ric8mond. *olosind raidurile de cavalerie sudi/tii o05in unele succese la 4nceput, dar superioritatea uman /i material a nordului 4/i spune cuv.ntul. *lota nordist 0loc8ea% e(icient porturile sudiste, iar armata o05ine victoriile de la :ettFs0ur /i AicOs0ur B1&6!C /i asedia% 'tlanta /i Ric8mond, o0li .ndu,i pe re0eli s capitule%e 4n 1&6#. R%0oiul provoac moartea a sute de mii de oameni /i ca are ca e(ecte a0olirea sclaviei, trans(ormarea planta5iilor 4n (erme /i 4mproprietrirea solda5ilor ratuit 4n Aest.
!&

Sistemul de alian5e european Wn a doua 9umtate a secolului al XIX,lea, Europa era un continent divers, unde coeDistau re imuri li0erale 4n 'n lia /i *ran5a cu imperii a0solutiste en Rusia, 'ustro,Un aria /i :ermania. Diversitatea politic este du0lat de una economic, deoarece continentul era 4mpr5it 4ntre %ona industrial, 0o at /i dominant din nord /i centru /i cea srac, predominant a rar, 4n sud /i est. Marea ?ritanie pierde 4nt.ietatea economic 4n (a5a :ermaniei, dar continu s domine din punct de vedere naval /i colonial lumea. *ran5a repu0lican dorea s,/i ia revan/a 4n (a5a :ermaniei dup 4n(r.n erea de la 1&21, 4n timp ce :ermania cunoa/te un pro res economic, militar /i politic rapid. Popula5ia erman cre/te de la +1 milioane la 1&21 la 2) milioane 4n 131!, iar industria a9un e pe locul doi 4n lume dup SU', la care se adau in(luen5a din ?alcani /i coloniile a(ricane /i asiatice ce o(ereau o parte a resurselor necesare. 'ustro,Un aria se con(runt cu pro0leme na5ionale, iar Rusia 5arist 4/i reia eDpansiunea spre ?alcani /i EDtremul orient, c8iar dac rm.ne o 5ar (eudal /i a ricol. Italia se implic 4n cursa pentru colonii 4n '(rica, 4n timp ce Imperiul otoman re%ist cu reu mi/crilor na5ionale sau atacurilor ruse /i austriece. Wn acest conteDt se (ormea% dou alian5e politice /i militare. 'menin5ate de Rusia, :ermania /i 'ustro,Un aria semnea% un tratat de alian5 ce prevedea a9utor reciproc 4n ca%ul unui atac rusesc B1&23C. ;a 1&&" intr 4n alian5 Italia, urmat de Rom.nia B1&&!C 4n ceea ce se va numi =ripla 'lian5. $ prim reac5ie la aceast alian5 o repre%int acordurile dintre *ran5a /i Rusia, semnate la 1&31,1&3!, prin care cele dou 4/i promit a9utor 4n ca%ul unui atac al =riplei 'lian5e BPuterile CentraleC. Nemul5umit de cre/terea poten5ialului economic /i militar erman, 'n lia /i *ran5a (ormea% 'ntanta Cordial B13)+C la care ader 4n 13)2 /i Rusia. Cele dou alian5e provoac alocarea unor mari sume de 0ani pentru 4narmare de care pro(it mari companii BXrupp, AicOers, SOoda, Sc8neider,CreusotC ce lansea% pe pia5 tunurile cu tra ere rapid, mitraliera, su0marinul, tancul /i di(erite tipuri de 0linda9e. -arul Nicolae al II,lea ia ini5iativa or ani%rii a dou con(erin5e la >a a 4n 1&33 /i 13)2 unde se propune umani%area r%0oiului prin respectarea drepturilor pri%onierilor /i inter%icerea (a0ricrii /i (olosirii a%elor toDice. EXERCI-II 1. @@ Aalurile de emi ran5i se scur eau (r 4ncetare pe marile artere ce duceau spre pm.nturile (a0uloase de dincolo de $8io 4n vest. Cu pu/ca 4n m.n, emi rantul se a(unda 4n pdurile (r s(.r/itI ridica o coli0, de(ri/a c.5iva acri, (cea ceva semnturi, 8rnindu,se aproape numai din v.nat /i pescuit. Cel mai adesea era 1 (r titlu de proprietate, pe care 4l va cumpra mai t.r%iu, dac 4l va cumpra. C.nd v.natul se rrea 4/i vindea drepturile /i 4/i relua drumul spre Aest@@ B'l. Aianu, Istoria SU'C BP. 2+ stC
!3

a. Preci%a5i c.teva etape din via5a de emi rant. 0. ;a ce (enomen al istoriei SU' se re(er documentul J ". 'nali%a5i teDtul lec5iei /i identi(ica5i %ona de%voltat economic /i dominant a Europei. !. 'nali%a5i teDtul lec5iei /i identi(ica5i %ona srac /i dominat a Europei. +. Sta0ili5i cau%ele ce au dus la (ormarea =riplei 'lian5e. #. Sta0ili5i cau%ele ce au dus la (ormarea 'ntantei. 6. Care este caracteristica rela5iilor interna5ionale dup 1&21 J 3. Marile con(licte ale secolului XX 3.1. Primul r%0oi mondial. Marea Unire Primul r%0oi mondial < un nou tip de r%0oi Planurile strategi!e ale marilor puteri erau adaptate unui ra%0oi scurt ce presupunea mi9loace umane si materiale uriase aruncate asupra inamicului pentru a,l distru e. Planul strate ic erman, ela0orat de eneralul 'l(red von Sc8lie((en, avea in vedere ra%0oiul pe doua (ronturi impotriva *rantei si Rusiei. $ parte a (ortelor urmau sa,i 0loc8e%e pe rusi, in intar%iere cu mo0ili%area, iar rosul (ortelor atacau prin invaluire *ranta prin ?el ia si dupa victorie toate re%ervele erau aruncate pentru o victorie decisiva asupra rusilor. *rance%ii prevedeau o puternica o(ensiva in ;orena, cu ruperea re%istentei ermane intr,o mare 0atalie si inaintarea rapida spre ?erlin, in timp ce rusii planuiau pentru un con(lict simultan cu ermanii in Prusia $ccidentala si austriecii in Carpati. Marea ?ritanie luase in calcul de0arcarea pe coastele Iutlandei, in vederea atacarii :ermaniei dinspre nord, deci%ie sc8im0ata ulterior pentru o de0arcare apropiata de (rontul de vest. Ra%0oi total Primul ra%0oi mondial a (ost un nou tip de con(lict deoarece tarile an a9ate isi vor (olosi toate resursele economice si umane disponi0ile. obili&area intregii populatii devenise un (actor indispensa0il in o0tinerea victoriei. *emeile si adolescentii preiau locul de munca al 0ar0atilor plecati pe (ront, (iind inte rati in industrie, a ricultura si 0irouri, iar muncitorii din tarile neutre si colonii devin din ce in ce mai numerosi pe (ondul utili%arii e(ective a pri%onierilor de ra%0oi in di(erite activitati. Propaganda de ra&boi Bpresa, a(ise, carti postale, (ilmeC urmarea cresterea moralului si a capacitatii de re%istenta, iar cei cu talent in aceasta directie erau mo0ili%ati sa stimule%e sentimentele patriotice. $ data cu reducerea resurselor, tot populatia din spatele (ronturilor era cea care suporta rationali%area 0unurilor de consum si rec8i%itie. =ot statul intervine si in cen%urarea in(ormatiilor, vestile
+)

rele sunt suprimate, comunicatele militare redactate pe un ton entu%iast, iar atrocitatile inamicului eDa erate. /nterventia statului in e!onomie va determina eDistenta unui ra%0oi industrial in spatele (rontului. Economia este adaptata pentru a produce eDclusiv pentru ra%0oi H cercetarea stiinti(ica producea arme noi, (luDul (ortei de munca era asi urat printr,un control permanent ce includea inte rarea in productie a ranitilor si mutilatilor, trecuti prin scoli pro(esionale, sunt (iDate preturile produselor de prima necesitate B%a8ar, rau, carne, (ainaC, era controlata aprovi%ionarea cu materii prime si or ani%ate restrictiile si rationali%arile. Ra&boiul e!onomi! este o alta (orma de sla0ire a capacitatii de lupta a adversarului. 'ntanta, superioara naval si ca numar de colonii, avea resursele necesare unui ra%0oi economic e(icient. Ea reali%ea%a 0locada maritima a :ermaniei, cu spri9inul Italiei si SU', 0locand importurile acesteia. Puterile Centrale vor (i o0li ate sa raspunda prin ra%0oiul su0marin, iar pe uscat prin demontarea si trans(erul instalatiilor industriale din teritoriile ocupate. Ra%0oiul naval urmarea distru erea convoaielor de nave ce aduceau materii prime, de o0icei apartinand 'ntantei, prin ra%0oiul su0marin, la care 'n lia raspunde prin 0ara9e de mine si controale navale in Marea Manecii si Marea Nordului. Con(lictele militare Pro resele 4n te8nolo ia militar au 4nclinat 0alana pe c.mpul de lupt 4n (avoarea aprrii, cau%.nd un numr enorm de pa u0e, deoarece tacticile contemporane deveniser ar8aice 4n noile circumstane. S.rma 8impat a (ost utili%at 4ntr,un mod e(icient, pentru a 4ncetini atacurile in(anterieiI artileria, care devenise mai e(icient dec.t 4n deceniul & al secolului XIX 1&2)<1&&), 4mpreun cu mitralierele i arma c8imic, aveau un e(ect eDtrem de distructiv 4mpotriva in(anteriei, pe un teren neted. Muli din o(ierii rilor europene i noraser 4nvturile r%0oiului civil american i erau de acord s accepte pierderi mari. Dup succesul lor iniial 4n Prima 0tlie de la Marne, 'ntanta i (orele Puterilor Centrale au 4nceput o serie de manevre de 4ncercuire, pentru a (ora inamicul s se retra , 4n aa numita [Wntrecerea la mare[. *orele (rance%e i 0ritanice au descoperit rapid po%iiile de(ensive ermane, care se 4ntindeau de la ;orraine p.n 4n *landra. Marea ?ritanie i *rana au 4ncercat s treac la o(ensiv, pe c.nd :ermania apra teritoriile ocupate. =raneele ermane erau construite mai 0ine dec.t cele ale dumanilor siH traneele an lo,(rance%e erau concepute doar ca 0ariere 9temporare9 p.n c.nd (orele lor o s treac prin liniile ermane. Unii sperau c situaia incert va lua s(.rit cu a9utorul te8nolo iei. Wn aprilie 131#, ermanii au reali%at, pentru prima oar, o 0re de ase Oilometri 4n liniile 'liailor, c.nd soldaii (rance%i s,au retras. 'ceast 0re a (ost acoperit de soldai canadieni, la Npres. Nici unul din oponeni nu a (ost
+1

capa0il s iniie%e un atac 8otr.tor, cu toate c aciunea erman 4n ?tlia de la Aerdun, 4n 1316, i eecul 'ntantei 4n ?tlia de pe r.ul Somme, din vara anului 1316, aproape au distrus armata (rance%. Wncercrile %adarnice ale (rance%ilor de a lansa atacuri puternice i directe contra liniilor ermane s,au terminat cu pierderi enorme pentru in(anteria (rance% i au cau%at acte de insu0ordonare, care au pus 4n pericol inte ritatea (rontului (rance% dup $(ensiva Nivelle, 4n primvara anului 1312. Noutatea revoluiei ruse, Revoluia Rus din 1312, a intensi(icat sentimentele socialiste. Stea uri roii au (ost ridicate i, cu mai multe oca%ii, a (ost c.ntat [Internaionala[. P.n la s(.ritul re0eliunii, au participat la aceasta 4ntre !).))) i +).))) de soldai (rance%i. Pe parcursul perioadei 131#,1312, Imperiul ?ritanic i *rana au su(erit cu mult mai multe pierderi dec.t :ermania, 4ns am0ele pri au pierdut milioane de soldai din cau%a rnilor i a 0olilor. Rom.nia 4n primul r%0oi mondial :eutralitatea 6191;-19168. Inca de la inceputul ostilitatilor, :ermania si 'ustro,Un aria au cerut Romaniei sa intre in con(lict, onorand alianta inc8eiata in 1&&!, dar ma9oritatea politicienilor si populatia respin e ideea, o0li andu,l pe re ele Carol I sa proclame neutralitatea. In timpul neutralitatii 'ntanta ne o(era provinciile romane din 'ustria, iar Puterile Centrale ?asara0ia, (olosindu,se si de serviciile politicienilor ermano(ili BConstantin Stere, =itu Maiorescu, Petre P. Carp, 'leDandru Mar 8ilomanC sau antanto(ili BNicolae Ior a, $ctavian :o a, Nicolae *ilipescu. :uvernul rom.n a semnat un tratat cu 'liaii pe 12 au ust 1316, dup care a declarat r%0oi Puterilor Centrale pe "2 au ust. 'rmata rom.n era destul de mare < #)).))) de militari, or ani%ai 4n "! divi%ii. Din pcate, era 4ncadrat cu puini o(ieri pro(esioniti, sla0 pre tit, iar dotarea era insu(icient. <peratiuni militare 61916-19178. Pe "2 au ust 1316, trei armate rom.ne au trecut la atac travers.nd Carpaii Meridionali, dup care au intrat 4n =ransilvania. Primele atacuri au (ost 4ncununate de succes, o0li .ndu,i pe austro,un ari s se retra , dar, la mi9locul lui septem0rie, ermanii au trans(erat pe (rontul transilvnean patru divi%ii, avansarea rom.nilor (iind oprit. Ruii au deplasat la r.ndul lor 4n a9utorul rom.nilor trei divi%ii, dar aceti militari nu au (ost aprovi%ionai corespun%tor. Primul contraatac al Puterilor Centrale a (ost or ani%at de eneralul 'u ust von MacOensen, care a coordonat o armat multinaional (ormat din trupe ermane, 0ul are i otomane. 'tacul a (ost declanat din ?ul aria pe direcia nord pe 1 septem0rie. 'tacul a (ost 4ndreptat dinspre po%iiile de pe Dunre spre Constana. :arni%oana de la =urtucaia, 4mpresurat de trupele 0ul aro, ermane, s,a predat pe 6 septem0rie Pe 1# septem0rie, Consiliul rom.n de r%0oi a 8otr.t s suspende o(ensiva 4n =ransilvania i s se concentre%e pe distru erea rupului de armate MacOensen 4n sc8im0. Planul, cunoscut su0 numele de <fensiva =l'mnda, presupunea
+"

atacarea (orelor Puterilor Centrale printr,o lovitur de (lanc i spate, dup traversarea Dunrii pe la *lm.nda, 4n timp ce, pe linia principal a (rontului, trupele rom.no,ruse tre0uiau s lanse%e o o(ensiv spre Co0adin i Xurt0unar. Pe 1 octom0rie, " divi%ii rom.neti au (orat cursul Dunrii la *lm.nda i au creat un cap de pod lat de 1+ Oilometri i ad.nc de + Oilometri. Wn aceeai %i, divi%iile rom.no,ruse au declanat o(ensiva pe (rontul do0ro ean, atac care a 4nre istrat succese limitate. Eecul incercrii de spar ere a (rontului ermano, 0ul ar din Do0ro ea, com0inat cu (urtuna puternic din noaptea de 1V" octom0rie, care a avariat puternic podul de pontoane de peste Dunre, l,a (cut pe 'verescu s anule%e 4ntrea a operaiune. Consecinele acestui eec au (ost uriae pentru tot restul campaniei. :eneralul rus 'ndrei Medardovici `aionciOovsOi i trupele sale au sosit 4n ra0 pentru a 4ntri (rontul aliat rom.no,rus, 4n 4ncercarea de oprire a armatei lui MacOensen mai 4nainte ca acestea s cucereasc calea (erat ?ucureti < Constana. 'u urmat lupte rele, cu atacuri i contraatacuri vi uroase p.n pe "1 septem0rie. Comanda trupelor ermano,austriece din =ransilvania era acum asi urat de *alOen8aFn Bdemis din (ucia de e( al Statului Ma9orC. El a declanat propria o(ensiv pe 1& septem0rie. Primul atac a (ost declanat 4mpotriva 'rmatei I rom.n l.n oraul >ae . 'tacul a oprit avansarea rom.nilor. Dup opt %ile, dou divi%ii de v.ntori de munte ermani aproape c au reuit s taie coloanele rom.ne 4n mar l.n Si0iu. =rupele rom.ne au (ost nevoite s se retra 4n muni, iar ermanii au reuit s ocupe Pasul =urnu Rou. Pe + octom0rie, 'rmata a II,a rom.n a atacat (orele ermane la ?raov, dar a (ost respins, (iind nevoit s se retra . 'rmata a +,a, care ac iona 4n nordul rii s, a retras 4n condiiile 4n care armata austriac eDercita o presiunele moderate asupra sa, ast(el c, pe "# octom0rie, armata rom.n se a(la cu toate e(ectivele 4napoi 4n interiorul ranielor naionale. Wn Do0ro ea, eneralul MacOensen a lansat o nou o(ensiv pe ") octom0rie, dup o lun de pre tiri atente, i a trupele amestecate de su0 comanda sa au reuit s 4nvin pe cele ruse. Ruii au (ost (orai s se retra din Constana spre Delta Dunrii. 'rmata rus era nu doar demorali%at, dar i cu provi%iile pe s(.rite. MacOensen a ales s trans(ere 4n mare secret o 9umate din armata sa l.n oraul SvitovBSistovaC din ?ul aria, pre tindu,se s (ore%e cursul Dunrii. Romanii pierd Muntenia si capitala B6 decem0rie 1316C in urma 0ataliilor de la Nea9lov si 'r es, iar re ele, armata si parlamentul se re(u ia%a in Moldova unde se sta0ili%ea%a si (rontul. Cu a9utorul specialistilor militari (rance%i, armata romana este reor ani%ata si o0tine o serii de victorii in 1312 la Marasti, Marasesti si $itu%, (ara a putea pro(ita datorita iesirii Rusiei din ra%0oi. In consecinta Romania inc8eie Pacea de la ?u(tea ?ucuresti B2 mai 131&C unde pierde Do0ro ea si crestele Carpatilor, iar economia era in(eudata pentru 3) de ani :ermaniei. =ratatul nu este sanctionat de re ele *erdinand I, iar in conditiile
+!

victoriilor aliatilor din 131&, Romania intra din nou in ra%0oi si denunta pacea de la ?ucuresti la s(arsitul lunii octom0rie. Marea unire Wntre 1312 /i 131& rom.nii, 4n ciuda r%0oiului /i 4n(r.n erilor, reu/esc, pe (ondul pr0u/irii marilor imperii, s,/i asi ure independen5a /i unirea cu provinciile a(late su0 stp.nire strin. a. >asarabia , Declan/area revolu5iei ruse din (e0ruarie 1312 a 4nsemnat /i 4nceputul destrmrii Imperiului, na5ionalit5ile ne,ruse revendic.nd autonomia. ;ovitura de stat din octom0rie 1312 c.nd partidul 0ol/evic a preluat totalitatea putereii 4n Rusia, mul5umit 4n5ele erii dintre comuni/ti /i ermani, a dus la armisti5iul /i apoi pacea de la ?rest,;itovsO, prin care ;enin le ceda ermanilor 5rile 0altice, ?ielorusia /i Ucraina. Wn acest conteDt, liderii din S(atul -rii nu mai puteau conta, pentru a aranta pacea civil /i recoltele 4n ?asara0ia, dec.t pe armata rom.n, care, rmas sin ur pe (rontul de est dup retra erea Ru/ilor, (usese /i ea nevoit 4n cele din urm s accepte armisti5iul cu ermanii la 3 decem0rie 1312. '(lat 4n retra ere prin ?asara0ia, armata rus a 4nceput s 9e(uiasc, s viole%e /i s omoare popula5ia civil 0/tina/, (runta/ii 0asara0eni (iind asasina5i de ctre or ani%a5iile comuniste. Wn aceste condi5ii la "" decem0rie 1312, S(atul -rii a cerut uvernului rom.n a(lat la Ia/i s trimit armata s resta0ileasc ordinea. =rupele aliate, conduse de eneralii ?ro/teanu Brom.nC /i ?ert8elot B(rance%C au trecut Prutul 4n %iua de 1) ianuarie 131& reu/ind eli0erarea C8i/inului de 9e(uitori la 3,16 Ianuarie 131& pentru ca 4n c.teva %ile s eli0ere%e complet ?asara0ia. ;a "+ ianuarie 131&, S(atul -rii proclam independen5a Repu0licii Democratice Moldovene/ti. Dar 4n lunile ce urmea%, pe l.n atacurile 0ol/evice venite din teritoriul de peste Nistru controlat de ermani, apar /i preten5ii teritoriale din partea Ucrainei, /i ea proclamat independent. S(atul -rii 4ncepe atunci s mani(este inten5ii de unire cu Rom.nia, care sunt eDprimate /i prin [mo5iuni de unire votate de di(erite 9ude5e BSoroca, ?l5iC[. P.n la urm, unirea cu Rom.nia a (ost 8otr.t de S(atul -rii la "2 martie 131& prin &6 de voturi contra !6 Bpentru men5inerea independen5eiC /i ! a05ineri. 0. >u!ovina , Dup pr0u/irea monar8iei austro,un are, Consiliul Na5ional al ?ucovinei, 4ntrunit la "& noiem0rie 131&, 8otr/te 4n ma9oritate unirea cu Rom.nia. Aoturile ma9oritare au venit din partea rom.nilor, ermanilor, evreilor /i polone%ilor, iar cele 4mpotriv, doar din partea minorit5ii ucrainiene. =rupele rom.ne intr 4n teritoriu, cons(in5ind actul /i %drnicind manevrele militare ale :ali5iei ucrainiene. Unirea ?ucovinei cu Rom.nia este ast(el recunoscut o(icial, 4n 1313, prin tratatul de la Saint :ermain. c. ?ransilvania , ;a 4nc8eierea Primului R%0oi Mondial, 4n conteDtul pr0u/irii Du0lei Monar8ii, Un aria 4/i proclam independen5a, inclu%.nd 4n teritoriul su /i =ransilvania. Wn aceste condi5ii, (runta/ii Partidului Na5ional
++

Rom.n /i rom.nii din Partidul Social Democrat 4n(iin5ea% Consiliul Na5ional Rom.n la 'rad la data de ! noiem0rie 131&. ;a data de 1! noiem0rie 131&, la ?el rad, uvernul Un ariei semnea% armisti5iul cu 'ntanta, (iD.nd o linie de demarca5ie, care lsa su0 controlul Un ariei nordul /i centrul =ransilvaniei, iar ?anatul su0 controlul Ser0iei. Wn aceste condi5ii, rom.nii or ani%ea% la data de 1& noiem0rie V 1 decem0rie 131& o 'dunare Na5ional la 'l0a Iulia la care desemnea% 1""& dele a5i. ;a adunarea au aprticipat aproDimativ 1)).))) de persoane /i s,a des(/urat 4ntr,o atmos(er decent si (estiv. 'dunarea Na5ional 8otr/te unirea cu Rom.nia a teritoriilor locuite de rom.ni. Dup unirea din 131& cu Rom.nia, timp de un an /i 9umtate, =ransilvania rm.ne autonom 4n cadrul statului roman, (iind condus de un Consiliu Diri ent. >otr.rea 'dunrii este transmis Re elui *erdinand care la data de 11V"+ decem0rie sanc5ionea% unirea cu Rom.nia a [5inuturilor cuprinse 4n 8otr.rea 'dunrii Na5ionale de la 'l0a Iulia.[ Cu toate acestea, autorit5ile rom.ne nu eDercit controlul asupra tuturor teritoriilor respective. 'rmata rom.n se oprise pe linia Mure/ului, iar la nord de aceasta nici Consiliul Diri ent, nici cu at.t mai pu5in Re atul Rom.niei nu eDercitau o autoritate e(ectiv. Puterile 'ntantei ordonaser 4ncetarea oricror opera5iuni militare 4n vederea ne ocierii pcii cu Un aria. EXERCI-II 'nali%and planurile strate ice ale marilor puteri, sta0iliti urmatoarele H 1. Pentru ce (el de ra%0oi erau ela0orate aceste planuri J ". Care dintre ele prevedeau un ra%0oi pe doua (ronturi J !. Care dintre (ronturi credeti ca era mai important J Pornind de la teDtul lectiei, (ormulati cateva ar umente prin care sa sustineti urmatoarele H +. Mo0ili%area 0ar0atilor in armata pertur0a economia tarilor 0eli erante #. 'cest nou tip de con(lict avea consecinte asupra populatiei din spatele (ronturilor. 6. Mentionati # domenii economice in care statul intervine pentru a (ace (ata ra%0oiului. 2. De ce recur cele doua aliante la ra%0oiul economic J &. Preci%ati prin ce mi9loace au pus in practica ra%0oiul economic. 3. Comentati metodele utili%ate in ra%0oiul naval. 1). De ce Romania se declara neutra la 131+ J 11. Care sunt motivele in(ran erii Romaniei la 1316 J

+#

1".SPe temeiul dreptului (iresc, c (iecare na5iune poate dispune, 8otr4 sin ur /i li0er de soarta ei, , un drept care este acum recunoscut /i de ctre uvernul un ar prin propunerea de armisti5iu a monar8iei, , na5iunea rom.n din Un aria /i 'rdeal dore/te acum s (ac u% de acest drept /i reclam 4n consecin5 /i pentru ea dreptul, ca li0er de orice 4nrurire strin s 8otrasc sin ur plasarea ei printre na5iunile li0ere, precum /i sta0ilirea le turii de coordonare a ei cu celelalte na5iuni li0ere^ B,e!laraia 0omitetului e*e!utiv al Partidului :aional Romn , "3 septem0rie 131&C a. 'nali%a5i principiile care au (ost invocate 4n reali%area Marii Uniri 0. Pre%enta5i or anismele repre%entative ce au reali%at Unirea 1). =ratatele de pace /i rela5iile interna5ionale inter0elice 1).1. =ratatele de pace. Relatiile internationale inter0elice Con(erinta de pace de la Paris B1313,13")C a reunit peste 1.))) dele ati din "2 tari, (iecare rup avand sute de cola0oratori Bmilitari, diplomati, 9uristi, istorici, oameni de stiinta si te8nicieniC. Nu au (ost invitati repre%entanti ai tarilor invinse sau ai Rusiei comuniste, Con(erinta (iind andita si or ani%ata de @@Consiliul celor %ece@@, (ormat din se(ii de uvern si ministrii de eDterne ai celor # puteri BSU', Marea ?ritanie, *ranta, Italia, MaponiaC. $r anul de deci%ie principal era insa @@Consiliul celor patru@@, (ormat din GoodroE Gilson, presedintele SU', :eor es Clemenceau, presedintele uvernului (rance%, ;loFd :eor e, primul ministru 0ritanic si Aittorio Emanuele $rlando, presedintele uvernului italian. Con(erinta este re%ultatul duelului dintre Clemenceau si Gilson, politicieni cu vederi di(erite. =ratatele de pace au pornit de la Cele 1+ puncte emise de Gilson, interesat ca popoarele sa ai0a li0ertatea de a,si ale e soarta si crearea unei ;i i a natiunilor. Clemenceau dorea ca securitatea *rantei sa (ie asi urata, motiv penntru care cere ca :ermania sa plateasca despa u0iri de ra%0oi si sa (ie adusa in situatia de a nu mai putea provoca un nou ra%0oi, in timp ce ;loFd se temea de cresterea in(luentei (rance%e, iar $rlando era preocupat doar de interesele Italiei. In consecinta se inc8eie tratatele de pace cu :ermania BAersaillesC, 'ustria BSaint :ermainC, ?ul aria BNeuillFC, Un aria B=rianonC si =urcia BSevresC. Cel mai important, semnat cu :ermania pe "& iunie 1313, prevedea urmatoarele H , restituirea 'lsaciei si ;orenei catre *ranta, cedarea a doua districte ?el iei si a Sc8lesEi ,ului de nord catre Danemarca, in urma unui ple0icist. , cedarea provinciilor polone%e ale Prusiei si a orasului Dan%i catre Polonia , re iunea miniera Saar era incredintata spre administrare *rantei pentru 1# ani su0 e ida Societatii Natiunilor.
+6

, Preluarea tuturor coloniilor de catre puterile invin atoare su0 mandat al Societatii Natiunilor. , Suprimarea serviciului militar o0li atoriu si interdictia de a mai avea artilerie rea, tancuri, su0marine, aviatie militara sau marina de ra%0oi , Despa u0iri in valoare de 1!" miliarde marci aur Ca re%ultat al celorlalte trate dispar imperiile austriac, rus si otoman, (apt ce permite aparitia sau cresterea teritoriala a mai multor state nationale cum ar (i Romania, Ce8oslovacia, Nu oslavia, Polonia, Italia, Estonia, ;etonia, *inlanda, etc. Rusia sovietica nu a (ost recunoscuta datorita revolutiei comuniste din 1312 si prime9diei ce o repre%enta pentru democratie, iar =urcia pierde teritoriile din $rientul apropiat, puse su0 mandat (rance% B;i0an, SiriaC si en le% BPalestina, Iordania, IraOC. ?ul aria cedea%a o parte din Macedonia Nu oslaviei si =racia $ccidentala catre reci, pier%and accesul la Marea E ee. Prin tratatele cu 'ustria si Un aria, Romaniei i se recunosc drepturile asupra provinciilor =ransilvania, ?ucovina si ?anat, la care se adau a 9udetele Caliacra si Durostor in pacea cu ?ul aria si, independent de pretentiile Rusiei, unirea ?asara0iei cu tara mama. Relatiile internationale inter0elice Pacea de la Paris era, in ansam0lu, un compromis ce nu multumea pe nimeni in (inal. *ranta era de%ama ita de esecul sta0ilirii (rontierei pe Rin, Italia nu o0tinuse Istria, Dalmatia si alte teritorii promise la 131#, iar SU' se i%olea%a pentru a nu (i atrasa din nou in pro0leme europene si re(u%a sa semne%e tratatele. :ermanii din Ce8oslovacia si croatii din Nu oslavia se adaptea%a cu reu in noile state unde erau doar niste simple minoritati, iar :ermania si Rusia nu se vor impaca cu pierderile umane si teritoriale uriase aduse de ra%0oi si tratatele de la Paris. In consecinta isi (ace aparitia revi%ionismul, spri9init de :ermania si satelitii sai, ce urmarea modi(icarea sau anularea tratatelor. :ermanii vor incalca prevederile pacii de la Aersailles una cate una, pro(itand de con(lictele dintre marile puteri, incapa0ile sa sesi%e%e ascensiunea si pericolul repre%entat de na%ism si 'dol( >itler. Societatea Natiunilor si politica securitatii colective Societatea, (ondata in cadrul Con(erintei de pace, avea misiunea de a de%volta cola0orarea dintre state si promovarea pacii si securitatii internationale. Noul (or includea 'dunarea enerala, or an de conducere (ormat din repre%entantii tuturor mem0rilor si care se intrunea in sesiuni anuale, Consiliul, or an eDecutiv ce se intrunea de !,+ ori pe an si Secretariatul, condus de un secretar eneral pe 1) ani. Statele mici si mi9locii puteau participa in conditii de e alitate la de%0aterile politice si diplomatice importante, dar or ani%atia nu dispunea de mi9loace practice cu a9utorul carora sa impuna pacea. Sanctiunile morale si economice erau insu(iciente in conditiile in care SU' nu este mem0ru, :ermania, Italia si
+2

Maponia se retra , iar URSS vroia doar sa promove%e propriile interese. In plus, marile puteri o0tin in 13!" paritate in domeniul armamentului, i norand cererile de de%armare sau limitare a inarmarii ale tarilor mici. De aceea, Societatea nu a putut opri a resiunile Maponiei in C8ina B13!1C, a Italiei in Etiopia B13!6C sau aneDarea 'ustriei de catre :ermania B13!&C. Securitatea colectiva a ca%ut in seama unor aliante re ionale si de protectie. *ranta, interesata in i%olarea :ermaniei si URSS,ului, inc8eie pacte cu Polonia B13"1C, Ce8oslovacia B13"+C, Romania B13"6C si Nu oslavia B13"2C. ;a randul lor Romania, Nu oslavia si Ce8oslovacia inc8eie Mica Intele ere in 13"1, indreptata impotriva pretentiilor un are, iar Intele erea ?alcanica din 13!+ BRomania, Nu oslavia, =urcia, :reciaC urma sa oo(ere a9utor reciproc impotriva Rusiei, ?ul ariei si Un ariei. 'po eul securitatii colective l,a repre%entat Pactul ?riand,Xello B13"&C prin care statele semnatare se an a9au sa nu recur a la ra%0oi in relatiile dintre ele, c8iar daca nu prevedea masuri concrete impotriva celor ce nu,si respectau an a9amentele. EXERCI=II 1. Cum a (ost or ani%ata Con(erinta de la Paris J ". Preci%ati care erau opiniile celor patru conducatori ai con(erintei re(eritor la or ani%area pacii. !. Ce o0tine Romania in urma semnarii tratatelor de pace J +. @@... Inaltele parti contractante, considerand ca, pentru a de%volta cooperarea intre natiuni, pentru a le aranta pacea si si uranta, este necesar sa se accepte anumite o0li atiuni, de a nu recur e la ra%0oi, sa se respecte la lumina %ilei relatii internationale 0a%ate pe 9ustitie si onoare, sa se o0serve ri uros prescriptiile dreptului international, recunoscute de aici inainte ca re ulile de conducere e(ectiva a uvernelor, sa se (aca sa domneasca dreptatea si sa se respecte cu s(intenie toate o0li atiile tratatelor, in raporturile mutuale dintre popoarele or ani%ate. 'dopta pre%entul pact, care instituie Societatea Natiunilor@@ Bp. && st susC a. Identi(icati scopul constituirii Societatii Natiunilor 0. Identi(icati # principii de 0a%a care tre0uiau sa actione%e in relatiile internationale. #. Preci%ati doua cau%e ale politicii revansarde ermane 6. Din ce motive recur noile state europene la securitatea colectiva J 2. Numiti acordul international ce eDclude ra%0oiiul din re%olvarea pro0lemelor intre tari. &. Care era aliantele de tip re ional J Ce scop aveau J 3. De ce esuea%a Societatea Natiunilor in apararea scopurilor proprii J
+&

11. ;umea in perioada inter0elica 11.1. Economia si viata cotidiana Economia Primul ra%0oi mondial a ruinat economia multor state 0eli erante, adau and la pierderile materiale ") milioane de morti, raniti, disparuti si mutilati. In(latia creste constant, (ortand tarile europene sa spri9ine eDportul pe (ondul indatorarii (ata de SU' si pierderii unor piete de pe alte continente. Cri%a anilor 131&,13"1 a lovit puternic micii proprietari, o0li and statele sa intervina in economie, sa cree%e noi locuri de munca si sa asi ure conditii minime de eDistenta victimelor ra%0oiului. Era prosperitatii americane Situatia economica a SU' era incompara0il mai 0una deoarece au intrat in ra%0oi de,a0ia in 1312 si nu au su(erit pierderi materiale pe teritoriul propriu. SU' devine prima economie a lumii, cel mai mare eDportator industrial, de produse a ricole si capital, datorita urmmatoarelor cau%e H , Concentrarea productiei in intreprinderi i antice , Masinism si (olosirea 0andei de productie , Salarii 0une si preturi reduse , Standard ridicat de viata , Credite ie(tine pe termen indelun at SU', interesata in depasirea cri%ei, investeste in tarile occidentale, iar la :eneva se decide in 13"" converti0ilitatea monetara cu aurul si devi%ele puternice BdolarC. In :ermania iau nastere @@Oon%ernuri@@ in siderur ie si inndustria c8imica, iar la nivelul continentului se eDtinde standardi%area si estiunea americana, pu00licitatea, lucrul pe 0anda. In paralel, tarile a ricole din centrul si estul Europei au ramas departe de prosperitatea occidentala datorita preturilor sca%ute la produsele a ricole. Marea cri%a @@Moia Nea ra@@ din "+ octom0rie 13"+ aduce cu sine cra8ul 0ursei americane din NeE NorO, partial datorita cresterii numarului de credite neper(ormante, ce provoaca micsorarea 0rutala a cantitatii de 0ani lic8i%i si parali%ia productieiVconsumului. 'utomat, dau (aliment %eci de mii de 0anci si (a0rici si sute de mii de (erme provocand aparitia a 12 milioane someri in SU', #,# milioane in :ermania si ",! milioane in 'n lia si *ranta, respectiv 1)).))) de mii in Romania.
+3

In consecinta statele (olosesc politica de diri9are a economistului 0ritanic XeFnes eDpusa in =eoria enerala a (olosirii mainii de lucru, a do0an%ii si a 0anilor B13!6C. Presedintele american Roosevelt B13!!,13+#C pune in aplicare urmatoarele masuri drastice H , Devalori%area monedei pentru a stimula eDporturile , Crearea unor mari santiere pu0lice care sa a0soar0a (orta de munca , 'si urari sociale si pensii pentru pensionari, invali%i si saraci , Des(iintarea 0ancilor si (a0ricilor nevia0ile In 13!2 economia SU' isi revine, producand mai mult decat in 13"3, iar europenii preiau ideile lui XeFnes cu succese di(erite de la tara la tara. Aiata cotidiana Supravietuitorii intorsi de pe (ront erau decisi sa sc8im0e lumea, intrand in con(lict cu autoritatile si vec8ile sisteme politice. =aranii, avanta9ati de cresterea veniturilor de pe urma improprietaririlor masive din estul si centrul Europei, nu si,au modi(icat modul de viata, dar au (ost implicati de partide di(erite in politica. Clasa muncitoare includea cate orii sociale di(erite, de la simpli meseriasi si lucratori cali(icati pana la muncitorii speciali%ati, an a9ati in (a0rici noi dupa model american. ?ur 8e%ia a ramas le ata de vec8ile idealuri de ascensiune sociala si intre ire a averii mostenite. =otusi, primul deceniu de dupa ra%0oi marc8ea%a o sete de viata tradusa prin distractii ce includ teatru 0ulevardier, 0aruri, 9ocuri de noroc, pictura avan ardista si petreceri in lumea 0una. =e8nolo ia modi(ica radical viata de %i cu %i odata ce automo0ilul, trenul, avionul, tele(onul, radioul devine lucruri comune. $rasele isi maresc supra(ata, casa cu #,6 camere, con(orta0ila si dotata cu apa curenta si electricitate devine pre(erata clasei de mi9loc, iar numarul anal(a0etilor si a 0olilor mortale scade datorita raspandirii educatiei si medicamentelor moderne. EXERCI=II 1. @@ :ermania dupa ra%0oi H ;a 3 noiem0rie 131&, :ermania, privata de o mana (erma si de orice vointa, care,si pierduse printul, se pra0usea ca un castel de nisip. =ot pentru ceea ce noi traisem si varsasem san ele nostru timp de patru lun i ani disparuse. Nu mai aveam o patrie de care sa (im mandri. $rdinea pu0lica si ordinea sociala erau spul0erate. $rice autoritate disparuse. >aosul, 0olsevismul si terorismul, aceste lucruri straine :ermaniei de (apt si de drept, au intrat in patria ermana@@ BE. ;udendor((, 'mintiri din ra%0oiC @@ :ermania in anii relansarii economice H In 13!!,13!+, circa cinci miliarde de marci s,au c8eltuit pentru lucrari pu0lice H constructii de drumuri, de autostra%i, re ulari%area si ameliorarea retelei navi a0ile, intretinerea retelei (erate, ameliorari (unciare. Pana in 13!6, aceste c8eltuieli au continuat sa
#)

creasca, pe urma au trecu pe planul doi. Din 13!6, comen%ile de armament au contri0uit la relansarea siderur iei I ele erau din ce in ce mai mari, atin and 1# miliarde in 13!2,13!&, 1& miliarde in anul urmator, adica "#P din venitul national@@ BC. ?ettel8eim, Economia ermana su0 na%ismC Bp. 3) stC a. Sta0iliti ! aspecte ale cri%ei :ermaniei in primul teDt. 0. Sta0iliti cau%a revenirii economice a :ermaniei con(orm celui de,al doilea teDt. c. Preci%ati doua directii in care s,a reali%at relansarea economica a :ermaniei con(orm celui de,al doilea teDt. ". Caracteri%ati situatia economica din Europa in primul deceniu inter0elic. !. Preci%ati o cau%a si o consecinta a sta0ili%arii economiei pe continent. +. Sta0iliti doua metode de iesire din marea cri%a si consecintele lor. #. Sta0iliti douua motive pentru care saracia a re resat in SU' inter0elica. 11.". Miscarea (eminista si Rom.nia in perioada inter0elica Miscarea (eminista Miscarea (eminista ia nastere la s(arsitul secolului al XAIII <lea, actionand in plan social,(amilial si mai ales politic unde lupta pentru inte rarea in viata pu0lica, e alitate cu 0ar0atii si dreptul la vot. Dupa 1313 (emeile intra in viata politica si le islatia le recunoaste drepturi e ale la munca e ala. *eministele occidentale ii considerau pe 0ar0ati dusmani si re(u%au (eminitatea ca pe un 8andicap, dar militantele din Romania isi asuma di(erenta, considerand (eminitatea un motiv de mandrie. *eminismul romanesc se remarca in lumea artistica unde se a(irma Elena Aacarescu, mem0ru de onoare a 'cademiei Romane , implicata in protectia (amiliei si copiilor si pictorita Cecilia Cutescu StorcO, mem0ru al @@'sociatiei pentru emancipare civila si politica a (emeilor romane@@ BIasi, 131&C. Rom.nia in perioada inter0elica In 131& Romania se uneste cu provinciile istorice a(late su0 dominatie straina, iar economia avea sanse mari de de%voltare datorita resurselor suplimentare si (ortei de munca cali(icata capa0ila sa le valori(ice. Romania a cunoscut cri%a post0elica, scurta re(acere de la mi9locul anilor @") si marea cri%a din 13"3 ce a lovit taranimea si eDporturile de cereale. In perioada 131& < 13!) tara a (ost condusa de un monar8 constitutional si o re enta ce mentin cu di(icultate re imul democratic. $data cu 13!) revine pe tron Carol II, adept al monar8iei autoritare, ce (oloseste partidele eDtremiste pentru a pune presiune asupra partidelor istorice si a,si consolida puterea. In 13!& el da o lovitura de stat, le ali%ata printr,o noua Constitutie ce des(iinta partidele politice si ii permitea sa se amestece in atri0utiile parlamentului.
#1

Primul an al monar8iei autoritare coincide cu o crestere economica semni(icativa. In a ricultura Romania era al patrulea producator de porum0 din lume si al treilea din Europa, aducand, imppreuna cu silvicultura, !&,6P din venitul statului. Interventia directa in domeniul industriei eDtractive Bpetrol, a%e naturale, minereuriC si prelucratoare Bmetalur ie, electrote8nica, c8imicaC a (acut ca peste 2&P din necesarul de produse industriale sa (ie satis(acut pe plan intern. Consumul de petrol si a%e naturale era asi urat inte ral pe plan intern Bunde ocupam locul 6 in lume si primul in Europa, respectiv al doileaC si eram pe locul " pe continent la productia de aur. =otusi, putine intreprinderi BMalaDa, I'R, Resita, =itan,Nadra ,CalanC dispuneau de utila9e moderne, iar eDportul se 0a%a pe cereale si petrol. Noua situatie consolidea%a po%itiile 0ur 8e%iei, permitand cresterea ponderii celei a(late in %ona mica si mi9locie. EXERCI=II 1. @@Prin educatie si scoala se constituie stereotipurile (eminitatii, ale idealului (eminin. Y$are tipul vec8i de (ata, asa,%is 0ine crescuta, va mai dura inca multa vreme J Domnisoara care surade, care serveste ceaiul in salonul mamei ei, aceea care citeste romane neinteresante si (alse, cre%and ca ele o lindesc viata adevarata ... ca sa placa 0ar0atilor care au bunavointa sa o alea a J Eu i,as spune acestui tip de domnisoara mori K Caci nu este decat o (iinta arti(iciala, un manec8in nedemn de seDul nostru@@ BCecilia Cutescu StorcOC a. Descrieti stereotipurile Bpre9udecatileC (eminitatii pre%ente in document. 0. Caracteri%ati (emeia %ilelor noastre in ! aspecte pe care le considerati esentiale. ". De ce (emeile romane isi accepta (eminitatea J !. EDplicati motivul pentru care (eministele straine isi respin (eminitatea. +. Identi(icati principala trasatura a economiei su0 re ele Carol II. 1". Re imuri politice in perioada inter0elica 1".1. Comunismul si na%ismul Secolele al XIX < lea /i al XX < lea marc8ea% apari5ia /i de%voltarea unor idei /i re imuri politice ce vor in(luen5a decisiv lumea. Unele se 4nscriu 4n cate oria democra5iei Bconservatorismul, li0eralismul, socialismulC, iar celelalte 4n lumea dictaturilor Bcomunismul, na%ismul, (ascismulC. 0omunismul este Sinventat^ de MarD /i En els 4n lucrarea SCapital^ /i pervertit, ca idee, de ;enin /i Stalin 4n Rusia. MarD visa la o societate viitoare ur0an, condus de muncitori /i la o 4mpr5ire ec8ita0il a 0unurilor.
#"

Ulterior, 0ol/evi/tii ru/i vd 4n comunism un tip de so!ietate egalitarist' 4n care nu eDist proprietate privat /i nici clase sociale. Wn comunism toate 0unurile apar5in societ5ii ca 4ntre , /i to5i mem0rii acesteia se 0ucur de acela/i statut social /i economic. De asemeni de%volt 9!on!epia determinismului9, potrivit creia (iecare individ dintr,o clas are un en de comportament indus, nu de .ndirea acelui individ ci de clasa la care apar5ine, /i de aceea el tre0uie reedu!at 4n lumina noii so!iet'i !omuniste. 'cest concept determinist este cel care a (olosit la 9usti(icarea la relor de reeducare, 4n care au murit milioane de oameni 4n decursul secolului XX, 4n Rusia sovietic a lui Stalin, C8ina, Rom.nia /i 4n celelalte 9state fr'eti9. Statul comunist rus era de(init de urmtoarele trsturi H - societate e alitarist - reeducarea celor ce re(u% comunismul - colectivi%are /i industriali%are masiv - pedepsirea opo%an5ilor Barestri, eDecu5ii, deportriC - suprave 8erea popula5iei Bin(ormatori, mili5ie, poli5ie secretC - su0ordonarea individului (a5 de stat - partid unic < partidul comunist :a&ismul < se (ormea% ca ideolo ie 4n secolul al XIX < lea, su0 impactul r%0oaielor napoleoniene, de%voltrii industriale ermane /i (ormrii imperiului la 1&21. Intelectuali ca Niets%c8e, C8am0erlain /i al5ii vin cu ideea unei rase ariene, superioare, identi(icat 4n rasa al0. Pe acest (ond, 'dol( >itler pu0lic lucrarea Mein Xamp( B13"+C unde sus5ine urmtoareleH , omenirea este alcatuita pe 0a%a unei ierar8ii valorice a raselor si ca viata nu repre%int nimic altceva decat supravie5uirea celor adapta0ili. Credea ca SdarEinismul social^ are nevoie de lupta intre rase, 4ntocmai cum animalele se lupta pentru 8rana si pentru mentinerea puritatii rasei, ast(el incat cei puternici de san ele celor sla0i. , SPoporul de stapani^ BS>errenvolO^C era de rasa Sariana^, alcatuit (iind din populatiile Europei de Nord. ;a 0a%a piramidei rasiale >itler plasea%aH ne rii, slavii, ti anii si evreii, pentru acestia din urma avand sentimente de ura eDacer0ata. , socotea rasa evreiasca Sun cancer ce roade trupul :ermaniei^, o 0oala ce tre0uie tratata. , nu eDista nici o alternativa realista la uvernarea dictatoriala. Inca din timpul anilor petrecu5i la Aiena el considerase democra5ia parlamentara sla0a si ine(icienta. 'ceasta se opunea tradi5iilor istorice ermane 0a%ate pe militarism si a0solutism si, mai mult, 4ncura9a rsp.ndirea unui ru si mai mareH comunismul. , eDtinderea teritoriului prin diploma5ie /i r%0oi , trans(ormarea cet5enilor 4n instrumente ale statului EXERCI-II
#!

1. SIar dictatura proletariatului, adic or ani%area avan r%ii celor asupri5i 4n clas dominant pentru reprimarea asupritorilor, nu poate da na/tere numai unei simple lr iri a democra5iei. 'lturi de o uria/ lr ire a democratismului, care devine pentru prima oar un democratism pentru cei sraci, un democratism pentru popor /i nu un democratism pentru cei 0o a5i, dictatura proletariatului aduce, totodat, o serie de 4n rdiri ale li0ert5ii pentru asupritori, eDploatatori, capitali/ti. Pe ace/tia tre0uie s,i reprimm pentru a eli0era omenirea de ro0ia salariat, 4mpotrivirea lor tre0uie s,o s(r.mm prin (or5 /i este limpede c acolo unde eDist reprimare, unde eDist violen5, nu eDist li0ertate, nu eDist democra5ie1 Democra5ie pentru imensa ma9oritate a poporului /i reprimarea prin (or5, adic eDcluderea de la democra5ie, a eDploatatorilor /i a asupritorilor poporului, iat 4n ce const sc8im0area pe care o su(er democra5ia 4n perioada de trecere de la capitalism la comunism^ B;enin, %tatul i revoluiaC a. Care este nea9unsul democra5iei li0erale 4n concep5ia lui ;enin J 0. Pre%enta5i dou caracteristici ale dictaturii proletariatului c. Wn ce moment istoric ar (unc5iona, dup ;enin, dictatura proletariatului J d. Wn ce s,a trans(ormat, 4n realitate, dictatura proletariatului J ". S=ot ceea ce avem ast%i 4n (a5a noastr ca civili%a5ie uman, ca produc5ii ale artei, /tiin5ei /i te8nicii este aproape eDclusiv rodul activit5ii creatoare a arienilor. 'cest (apt permite s conc8idem prin reciproc, /i nu (r temei, c ei au (ost sin urii 4ntemeietori ai unei omeniri superioare /i, prin urmare, c ei repre%int tipul primitiv a ceea ce 4n5ele em prin cuv.ntul om. 'rianul este Prometeul omeniriiI sc.nteia divin a eniului a 5./nit din toate timpurile din (runtea sa luminoas1 Dac el ar disprea, pe pm.nt s,ar lsa 4ntunericul de neptrunsI 4n c.teva secole, civili%a5ia omeneasc ar disprea /i lumea ar deveni un de/ert1 Nu 4nt.mpltor primele civili%a5ii s,au nscut acolo unde arianul a 4nt.lnit popoare in(erioare, le,a su09u at /i le,a supus voin5ei lui. Ele au constituit primul instrument te8nic 4n slu90a unei civili%a5ii 4n devenire1 Nu, evreul nu posed nici cea mai redus capacitate de a crea o civili%a5ie1 Inteli en5a sa nu,i va servi niciodat s construiasc, ci s distru 1 $rice pro res al omenirii se reali%ea% nu prin el, ci 4n ciuda lui^ B'dol( >itler, ein @ampfC a. 'r umenta5i lipsa de temei a ideolo iei na%iste 4n ceea ce prive/te ine alitatea 4ntre na5iuni 0. 'r umenta5i proVcontra a(irma5iaH dictatura este mai e(icient dec.t democra5ia.

#+

1".". Re imuri democratice si (ascismul Conservatorismul, 0a%at pe re(orme lente /i pstrarea puterii 4n m.inile unei elite Bno0iliiC, devine lipsit de importan5 odat cu s(.r/itul primului r%0oi mondial. ;ocul su este luat de alte dou curenteH 2iberalismul pune accent pe interven5ia minim a statului /i proclam principiul li0ert5ii politice /i economice a indivi%ilor, (iind 4mpotriva tuturor ideilor politice care pun interesele societ5ii, statului sau na5iunii 4naintea individului. Concepte (undamentaleH 1. ;i0ertatea individual este de(init ca (iind dreptul de a ac5iona (r nici o constr.n ere impus din eDterior, cu condi5ia s nu a(ecte%e drepturile /i li0ert5ile le itime ale celorlal5i indivi%i. ". Proprietatea este dreptul individului de a dispune de re%ultatele activit5ilor sale, de 0unurile care,i apar5in. Proprietatea include dreptul la via5 /i cel de a dispune de propriul corp. Dreptul individului la securitate /i re%isten5 la opresiune deriv din acestea. !. Principiul responsa0ilit5ii individuale proclam individul ca sin ur rspun%tor pentru ac5iunile sale proprii. +. E alitatea 4n (a5a le ii deriv din principiul responsa0ilit5ii individualeH (iecare individ rspunde pentru propriile (apte, indi(erent de avere, seD, na5ionalitate, pro(esie sau alte caracteristici individuale sau sociale. %o!ialismul sus5ine ideea unui stat ce intervine masiv pentru a sus5ine economia /i se implic 4n redistri0uirea semni(icativ a veniturilor /i spri9inirea cate oriilor de(avori%ate. Prin socialism se mai 4n5ele e ansam0lul doctrinelor social,politice care com0at individualismul, apar no5iunile de e alitate /i solidaritate /i constituie un proiect at.t economic Bcolectivism economic, auto estiune, economie miDtC, c.t /i social Be alitate in drepturi, e alitate de /anseC /i politic Bdemocra5ieC. =as!ismul , aparent o Screa5ie^ a liderului italian Mussolini, este 4n (apt re%ultatul unui lun proces de (ermenta5ie cultural /i na5ional 4n Italia sec. XIX < XX unde numero/i politicieni /i oameni de cultur doreau s re4nvie loria Romei antice. Statul (ascist este o dictatur care promovea% cel mai adesea idei na5ionaliste duse la eDtremI pe l.n ideali%area propriei na5iuni /i preamrirea trecutului lorios, se mani(est intoleran5a (a5 de alte na5iuniVraseVideolo ii. *ascismul se mani(est prin distru erea oricror structuri democratice, controlul mediilor de mase, su0ordonarea total a individului (a5 de stat /i crearea unei situa5ii de continu terori%are a popula5iei civile. Relativa pri% a ideolo iilor (asciste la unele popula5ii 4n anumite momente istorice s,a datorat unor lideri carismatici, discursului na5ionalist /i con9uncturii politice /i economice. S,a constatat c ideolo iile de eDtrem dreapt reu/esc s se impun
##

4n perioadele de recesiune economic /i pe (ondul nemul5umirii popula5iei (a5 de ine(icien5a uvernrii. EXERCI-II 1. S Isaia8 ?erlin despre cele dou tipuri de li0ertateH ;i0ertatea are dou sensuri, unul po%itiv /i latul ne ativ. Una dintre 4ntre0ri esteH C.te por5i 4mi sunt desc8ise J Cealalt 4ntre0are esteH Cine este stp.nul sau cine controlea% J. Prima 4ntre0are atra e dup sine alteleH Ce o0stacole se a(l 4n calea mea J Ce anume m 4mpiedic s (ac semenii mei 4n c8ip deli0erat sau 4n mod indirect prin (unc5ionarea unor institu5ii J Cealalt 4ntre0are esteH Cine m uvernea% J 'l5ii m uvernea% sau m conduc eu 4nsumi J Dac al5ii m uvernea%, cu ce drept o (ac J Cu ce autoritate J Dac dispun de un drept la autonomie, oare 4l /i pot pierde J Cine sta0ile/te le ile J Cine le aplic J Sunt consultat 4n aceast privin5 J Cine uvernea% ma9oritatea J Dumne%eu J Partidul J .... rspunsurile pe care le dm determin natura unei societ5iH li0eral sau autoritar, democratic sau despotic, laic sau teocratic, individualist sau comunitar ^ BI. ?erlin, Patru eseuri despre libertate , apud C. Preda, i! di!ionar de gndire politi!' liberal'C a. Ce o0stacole se a(l 4n calea mea J Ce anume m 4mpiedic s (ac semenii mei 4n c8ip deli0erat sau 4n mod indirect prin (unc5ionarea unor institu5ii J 0. Cine m uvernea% J 'l5ii m uvernea% sau m conduc eu 4nsumi J c. Dac al5ii m uvernea%, cu ce drept o (ac J Cu ce autoritate J d. Cine sta0ile/te le ile J Cine le aplic J Sunt consultat 4n aceast privin5 J e. Cine uvernea% ma9oritatea J Dumne%eu J Partidul J ". SSemin5ele re imurilor totalitare sunt 8rnite de mi%erie /i lipsuri. Ele cresc /i se 4nmul5esc 4n solul arid al srciei /i al de%ordinii /i a9un la maturitate atunci c.nd speran5a unui popor 4ntr,o via5 mai 0un a murit. 'ceast speran5, noi tre0uie s o men5inem 4n via5^ B 0uvntarea preedintelui ?ruman 4n Con resul american, martie 13+2C a. Construi5i o eDplica5ie a apari5iei re imurilor totalitare 0. Ce msuri tre0uie luate pentru a men5ine speran5a J 1!. Marile con(licte ale secolului XX 1!.1. 'l doilea ra%0oi mondial. >olocaustul 'l doilea ra%0oi mondial
#6

*ortele a resoare erau rupate inca din 13!2 in 'Da Roma,?erlin,=oOFo si ra%0oiul incepe cu inva%ia ermana in Polonia Bseptem0rie 13!3C. In primii doi ani de con(lict ra%0oiul (ul er, 0a%at pe 0om0ardamente masive si asaltul divi%iilor de tancuri, permite cucerirea rapida a Poloniei, impartita cu URSS, Danemarcei si Norve iei ale caror (iorduri erau reu de depasit de armatele aliate si dadeau acces la (ierul suede% indispensa0il masinii na%iste de ra%0oi. ;a 1) mai 13+), :ermania reia o(ensiva in vest con(orm planului Manstein si supune rapid ?el ia, $landa si *ranta, o0li andu,l pe maresalul Petain sa solicite armistitiul dupa ocuparea Parisului. 'n lia ramane sin ura, c8iar daca eneralul de :aulle isi c8eama compatriotii (rance%i sa lupte in numele miscarii de re%istenta. Caderea *rantei pune automat in aplicare pactul Ri00entrop, Molotov, inc8eiat in 13!3, permitand Rusiei sa ocupe =arile ?altice, ?asara0ia, ?ucovina si >erta. In paralel Un aria ia NA =ransilvaniei si ?ul aria 9udetele Caliacra si Durostor, o0li andu,l pe re ele Carol II sa a0dice in (avoarea (iului sau Mi8ai I, puterea reala apartinand insa maresalului 'ntonescu. 'nul 13+1 marc8ea%a atacurile ermane in ?alcani, '(rica si mai ales Rusia comunista, in timp ce 9apone%ii distru 0a%a navala americana de la Pearl >ar0our. In replica presedintele Roosevelt si premierul 0ritanic C8urc8ill semnea%a Carta 'tlanticului si o(era a9utor militar si (inanciar URSS,ului. In 13+" "6 de state aliate cu SU' semnea%a Declaratia Natiunilor Unite, prin care se an a9ea%a ca nu vor semna pace separata cu :ermania, iar americanii pun la dispo%itie uriase resurse materiale si umane. In 'sia (lota americana se impune in (ata Maponiei la MidEaF, iar trupele ermane conduse de eneralul Rommel sunt oprite in E ipt. Ulterior, aliatii cuceresc ;i0ia si de0arca in Maroc si 'l eria, iar rusii o0tin victoriile decisive de la Stalin rad, >arOov si XursO. 'nii 13+!,13++ aduc de0arcarile an lo,americane in Sicilia si Normandia, eli0erarea Italiei si *rantei si o(ensiva de neoprit a rusilor ce a9un in au ust 13++ la ranita Romaniei. Re ele Mi8ai I, aliat cu partidele istorice si PCR, ordona arestarea maresalului 'ntonescu si Romania intoarce armele impotriva :ermaniei. =rupele aliate poarta lupte san eroase in Ce8oslovacia, Un aria, 'ustria si *ranta, o0li andu,l pe >itler sa se sinucida in momentul ocuparii ?erlinului in mai 13+#. Pierderile umane masive in 'sia a determinat uvernul american sa decida (olosirea 0om0elor atomice la >iros8ima si Na asaOi, soldate cu moartea a ")).))) de oameni si multe alte victime ale radiatilor si capitularea imparatului in septem0rie 13+#. Prima reuniune a liderilor 'liantei are loc la Potsdam B12 iulie," au ustC si aduce in discutie soarta :ermaniei post0elice, a Poloniei si nemultumirile americane (ata de eDpansiunea comunista in lume. >olocaustul C.nd re imul na%ist a a9uns la putere 4n :ermania 4n ianuarie 13!!, acesta a trecut imediat la adoptarea unor msuri antisemite sistematice. Un prim decret a
#2

repre%entat 4ns/i de(ini5ia termenului evreu. Rolul crucial 4l avea reli ia 0unicilor unei persoane. $ricine avea trei sau patru 0unici evrei era considerat automat de aceea/i con(esiune, indi(erent de apartenen5a la comunitatea evreiasc. Cei pe 9umtate evrei deveneau evrei numai dac aveau aceea/i reli ie sau dac erau cstori5i cu o persoan cu aceast reli ie. =o5i ceilal5i 9umtate, evrei /i persoanele cu un sin ur 0unic evreu erau denumi5i is!(linge Bcorcituri, 8i0ri%iC. Evreii /i is!(linge erau Snon,arieni^. Wn doctrina na%ist o ast(el de su0liniere a descenden5ei era privit ca o con(irmare a Srasei^, dar scopul principal al acestor cate orisiri era de (apt delimitarea unei 5inte a le ilor /i directivelor discriminatorii. $0iectivul declarat al re imului na%ist era emi rarea evreilor. Wn noaptea de 3 noiem0rie 13!&, dup asasinarea unui diplomat erman la Paris de ctre un t.nr evreu, toate sina o ile din :ermania au (ost incendiate, eamurile ma a%inelor evreie/ti au (ost sparte /i ").))) de oameni aresta5i. 'ceast @ristallna!(t BSNoapte de cristal^C a repre%entat un semnal pentru evreii din :ermania /i 'ustria s plece c.t mai cur.nd posi0il. C.teva sute de mii de oameni au reu/it s se re(u ie%e 4n alte 5ri, dar tot at.5ia, printre care mul5i 0tr.ni /i sraci, au rmas s 4n(runte o soart nesi ur. ;a 4nceperea celui de,al doilea r%0oi mondial 4n septem0rie 13!3, armata na%ist a ocupat 9umtatea vestic a Poloniei adu .nd aproape " milioane de evrei la s(era de putere erman. Restric5iile impuse asupra evreimii polone%e erau mult mai dure dec.t cele din :ermania. Evreii polone%i au (ost (or5a5i s se mute 4n 8etouri 4ncon9urate de %iduri /i s.rm 8impat. 'cestea erau asemenea unor ora/e,stat captive. *iecare avea un consiliu evreiesc care era responsa0il cu %duirea, cu salu0ritatea /i cu produc5ia. M.ncare /i cr0une urmau s (ie aduse 4n interior iar 0unurile produse tre0uiau trimise spre eDterior. 'provi%ionarea cu 8ran permis de ermani, totu/i, consta mai ales 4n cereale /i le ume ca napii, morcovii /i s(ecla. Wn 8etoul Aar/ovia ra5ia o(icial a0ia asi ura 1")) de calorii pentru (iecare locuitor. M.ncarea de pe pia5a nea r introdus 4n 8etouri era v.ndut la pre5uri ridicate, dar /oma9ul /i srcia erau lar rsp.ndite. ;ocuin5ele erau supraa lomerate, cu /ase sau /apte persoane 4ntr,o sin ur camer, iar ti(osul 4/i (cea apari5ia. Wn timpul introducerii 8etourilor 4n Polonia o ac5iune mult mai drastic era lansat mai la est. Wn iunie 13+1 armatele ermane au invadat URSS,ul /i 4n acela/i timp SS,ul a des(/urat !))) de oameni 4n unit5i speciale pe noile teritorii ocupate pentru a ucide pe loc to5i evreii. 'ceste deta/amente mo0ile, cunoscute ca 5insat&gruppen Btrupe de ac5iuneC, au trecut 4n cur.nd la eDecu5ii continue. Masacrele aveau loc de o0icei 4n /an5uri sau r.pe din apropierea ora/elor. Din c.nd 4n c.nd la acestea asistau solda5i sau localnici. Wn cur.nd %vonuri despre ucideri au 4nceput s a9un 4n capitalele lumii. ;a o lun dup 4nceperea opera5iunilor mo0ile 4n URSS,ul ocupat, >erman :\rin , omul numrul doi de la conducerea :ermaniei na%iste, a trimis o directiv ctre /e(ul Serviciului de Securitate al Reic8,ului B %i!(er(eitsdienst #&

SDC, Rein8ard >eFdric8, prin care acesta era 4nsrcinat cu or ani%area Ssolu5iei (inale la pro0lema evreiasc^ 4n toat Europa a(lat su0 ocupa5ie erman. P.n 4n septem0rie 13+1 evreii din :ermania au (ost (or5a5i s poarte insi ne sau 0anderole marcate cu o stea al0en < Ssteaua lui David^. Wn lunile urmtoare %eci de mii de oameni au (ost deporta5i 4n 8etourile din Polonia /i 4n ora/ele capturate din URSS. Pe c.nd aceast opera5iune era 4n plin des(/urare, o alt oroare era pre titH la rul mor5ii. Wn toat Europa deportrile au enerat (oarte multe pro0leme politice /i administrative. Numai 4n :ermania s,au purtat discu5ii intense despre is!(linge, care p.n la urm au (ost scuti5i. Wn 5rile aliate cu :ermania, cum ar (i Slovacia /i Croa5ia, s,au dus ne ocieri diplomatice pentru a se putea a9un e la deportri. :uvernul Aic8F din *ran5a, care 4/i eDtinsese de9a le ile antisemite, a 4nceput s 4nc8id evrei 4nainte de primirea unei cereri 4n aceast direc5ie din partea :ermaniei. :uvernul (ascist italian a re(u%at s coopere%e cu :ermania na%ist p.n la ocuparea de ctre (or5ele militare ale acesteia 4n septem0rie 13+!, iar uvernul un ar a re(u%at de asemenea predarea evreilor p.n la ptrunderea trupelor ermane 4n martie 13++. De/i uvernul rom.n s,a (cut vinovat de c.teva masacre ale evreilor 4n URSS, Rom.nia a re(u%at de asemenea predarea evreilor ctre ermani. Mii de evrei din Danemarca s,au salvat de la moarte prin (u a cu a9utorul unor 0rci mici 4n Suedia, 5ar neutr. De oriunde era posi0il se adunau 0unurile deporta5ilor. Wn :ermania, conturile din 0nci /i apartamentele acestora erau con(iscate, iar din *ran5a, ?el ia /i $landa era adus mo0il pentru a (i distri0uit persoanelor care (useser a(ectate de 0om0ardamente. =ransportarea victimelor ctre la re se (cea 4n eneral cu trenul, poli5ia tre0uind s plteasc cilor (erate ermane c.te un 0ilet de pasa er la clasa a treia pentru (iecare deportat. C.nd 4ntr,un tren se 4ncrcau 1))) de persoane, era permis ac8itarea unei taDe de rup la 9umtatea tari(ului normal. =renurile, alctuite din va oane de mar(, se deplasau 4ncet cu un orar special ctre destina5ia lor. 'desea cei 0olnavi /i 0tr.ni mureau pe drum. Punctele de sosire din Polonia erau Xulm8o( BC8eamnoC, ?eabec, So0i0cr, =re0linOa, Ma9daneO B;u0linC, /i 'usc8Eit% B$dEiecimC. Xulm8o(, a(lat la nord,vest de 8etoul fcdg, era aprovi%ionat cu a%, aici av.nd s moar 1#).))) de oameni. ?eabec avea camere de a%are cu monoDid de car0on 4n care au (ost omor.5i circa 6)).))) de evrei. ;a So0i0cr au murit "#).))) de oameni, iar la =re0linOa 4ntre 2)).))) /i &)).))). ;a Ma9daneO circa #).))) au (ost a%a5i sau 4mpu/ca5iI la 'usc8Eit% numrul mor5ilor a dep/it 1 milion. 'usc8Eit% ?irOenau era cel mai mare la r de concentrare. Spre deose0ire de celelalte, aici se (olosea acidul cian8idric Bcu un e(ect mult mai rapidC pentru a%ri. Aictimele de la 'usc8Eit% veneau din toat EuropaH Norve ia, *ran5a, -rile de Mos, Italia, :ermania, Ce8oslovacia, Un aria, Polonia, Iu oslavia /i :recia. Mare parte din de5inu5i, (ie c erau evrei sau nu, erau (olosi5i la munca 4n
#3

industrieI unii pri%onieri au (ost supu/i unor eDperimente medicale, 4n special sterili%rilor. De/i numai evreii /i 5i anii erau a%a5i re ulat, alte c.teva sute de mii de de5inu5i de la 'usc8Eit% au murit din cau%a 4n(ometrii, a 0olilor sau prin 4mpu/care. Pentru a se /ter e urmele crimelor din cele + camere de a%are, au (ost construite crematorii uria/e 4n care cadavrele s poat (i incinerate. Wn 13++ la rul a (ost (oto ra(iat de un avion de recunoa/tere al alia5ilor care cuta 5inte industrialeI au (ost 0om0ardate (a0ricile, dar camerele de a%are au rmas. P.n la s(.r/itul r%0oiului au (ost construite "" de la re de concentrare, 4n care au (ost 4nc8i/i 4ntre 2 /i & milioane de oameni, 4n marea lor ma9oritate evrei. ;a s(.r/itul r%0oiului milioane de evrei, slavi, 5i ani, 8omoseDuali, martori ai lui Me8ova /i alte cate orii considerate 5inte ale na%i/tilor muriser 4n >olocaust. Numrul evreilor mor5i dep/ea # milioaneH circa ! milioane 4n la re, 1,+ milioane 4n eDecu5ii prin 4mpu/care /i peste 6)).))) 4n 8etouri. Unele estimri dep/esc c8iar suma de 6 milioane de oameni. EXERCI=II 1. @@Pana in 13+1, >itler si Stalin urmarisera scopuri netraditionale (olosindu,se de metode traditionale. Stalin astepta %iua in care lumea devenita comunista avea sa (ie condusa dintre %idurile Xremlinului. >itler isi conturase de9a vi%iunea deplasata a unui imperiu pur din punct de vedere rasial si uvernat de rasa superioara a ermanilor ... Pentru o perioada de timp, interesul lor comun de des(iintare a Poloniei s,a plasat deasupra di(erentelor ideolo ice. Cand in cele din urma pactul lor a (ost de%valuit in 13+1, a i%0ucnnit cel mai mare ra%0oi de uscat din istoria omenirii si totul din vointa unui sin ur om. Este o mare ironie aceea ca in secolul ") < era vointei colective ... cele mai mari calamitati de pe durata lui ar (i putut (i evitate prin eliminarea unei sin ure persoane@@B>. Xissin er, DiplomatiaC Bp. 1)+ I stC a. Sta0iliti care erau o0iectivele politice ale celor doi dictatori, >itler si Stalin. 0. Pre%entati doua motive pentru care interesele enerale ale :ermaniei si URSS se le au de des(iintarea Poloniei. c. *ormulati doua ar umente care sa,l acu%e pe >itler de declansarea celui de,al doilea ra%0oi mondial. ". @@Rusul este o (iinta in(erioara. 'rmata nu are comandant ... In primavara B13+1C, nivelul nostru Bcomandament, material, trupeC va (i cu certitudine (oarte ridicat, iar cel al rusilor (oarte sca%ut. $ data armata rusa invinsa, de%astrul va (i imposi0il de oprit ... Daca rusii sunt atacati in mai multe puncte cu lovituri vi uroase, se va a9un e intr,un anumit moment, la (el ca si in Polonia, ca mi9loacele de comunicare, trasporturile etc. sa se pra0useasca pentru a (ace loc unei de%or ani%ari complete@@ B>itler, Directive de ra%0oi, dupa Istoria lumii in teDteC
6)

@@'cest ra%0oi ne,a (ost impus si tara noastra tre0uie sa lupte pana la moarte impotriva inamicului sau cel mai ne(ast, cel mai per(id H (ascismul erman. Inamicul este crud si (ara mila ... El vrea sa restaure%e puterea marilor proprietari (unciari, sa resta0ileasca tarismul, sa distru a cultura nationala a popoarelor Uniunii Sovietice si sa (aca din acesteea sclavi ai printilor si 0aronilor ermani. =re0uie sa punem imediat productia noastra pe picior de ra%0oi, totul pentru (ront@@ BDiscursul lui Stalin din ! iulie 13+1, dupa Istoria lumii in teDteC Bp. 1)# drC a. Sta0iliti mesa9ele pe care le transmit directivele lui >itler si Stalin 0. Identi(icati cel putin doua (ormulari din care sa re%ulte dispretul unei ta0ere (ata de cealalta. !. Care este principalul motiv al in(ran erii :ermaniei in ra%0oi J +. @@ $ alt trstur distinct a (ost e(ectuarea, la scar lar , a eDperien elor medicale pe deinui. Medici ermani au e(ectuat ast(el de eDperimente 4n la rele de concentrare de la 'usc8Eit%, Dac8au, ?uc8enEald, Ravens0r_cO, Sac8sen8ausen i Nat%Eeiler . Cel mai cele0ru dintre aceti medici a (ost dr. Mose( Men ele, care a lucrat la 'usc8Eit%. Printre eDperimentele sale se numrau punerea su0iecilor 4n camere cu presiune, testarea de medicamente pe ei, supunerea la de erturi, tentative de sc8im0are a culorii oc8ilor prin in9ectarea de su0stane c8imice 4n oc8ii copiilor, diverse amputri i alte operaii 0rutale. 'ctivitatea sa nu va (i niciodat cunoscut inte ral, deoarece ma9oritatea documentelor eDpediate de Men ele medicului $tmar von Aersc8uer la Institutul TXaiser Gil8elm^ BTWmpratul Gil8elm^C au (ost distruse de acesta . Dup terminarea eDperienelor coordonate de Men ele, su0iecii supravieuitori erau aproape 4ntotdeauna ucii i supui unei autopsii. Se pare c lui Men ele 4i plcea s lucre%e cu copiii romi. ;e ddea dulciuri i 9ucrii i 4i ducea personal la camera de a%are. Ei i se adresau cu Snenea Men eleT B[$nOel Men ele[C. Aera 'leDander a (ost o deinut evreic la 'usc8Eit% i a avut ri9 de peste #) de perec8i de emeni romiHY Wmi amintesc 4n mod deose0it o perec8e de emeniH :uido i Ina, care aveau cam patru ani. Wntr,o %i, Men ele i,a luat. C.nd s,au 4ntors, erau 4ntr,o stare roa%nicH (useser cusui unul de altul, spate 4n spate, ca nite emeni siame%i. Rnile le erau in(ectate i din ele cur ea puroi. ipau %i i noapte. 'poi prinii lor , 4mi amintesc c pe mam o c8ema Stella , au reuit s (ac rost de mor(in i i,au omor.t copiii ca s le curme su(erinaZ@@ BEEE.EiOipedia.roC a. Cum eDplicati torturile comise de na%isti J 0. De ce evreii si rromii sunt principalele tinte ale >olocaustului J

61

1+. Relatii internationale post0elice 1+.1. $r ani%atii internationale. Ra%0oiul rece si pra0usirea comunismului $.N.U. In 13+1 Roosevelt si C8urc8ill semnea%a Carta 'tlanticului unde se pune in discutie crearea unei or ani%atii internationale care sa asi ure mentinerea pacii si securitatii in lumea post0elica. Pasul decisiv este (acut la San *rancisco in 13+# cand #1 de state semnea%a pactul, dand nastere unei or ani%atii (ormata din H - 'dunarea :enerala este (orumul de conducere (ormata din 1 repre%entant al (iecarui mem0ru. - Consiliul de Securitate, esential (unctionarii optime a $NU, este (ormat din # mem0rii permanenti BSU', URSS,Rusia, 'n lia, *ranta, C8inaC si 1) mem0rii nepermanenti, alesi o data la " ani. Mem0rii permanenti 0ene(icia%a de dreptul de veto, putandu,se opune oricarei initiative a Consiliului, (apt ce nea a ideea e alitatii. De la in(iintare $NU s,a implicat in prevenirea si controlarea coon(lictelor pe lo0, (olosind trupe su0 e ida proprie. Ra%0oiul rece SU' propunea lumii modelul democratiei occidentale si e alitate intre natiuni, iar URSS dorea sa previna o noua inva%ie prin crearea unei centuri de securitate (ormate din statele cucerite in timpul ra%0oiului. In consecinta, pro(itand de 8otararile Con(erintei de la Ialta si pre%enta propriilor armate pe teritorii strainne, Moscova re(u%a sa accepte ale eri li0ere in %ona sa de in(luenta si imooune comunismul in Romania, Nu oslavia, Ce8oslovacia, RD:, 'l0ania, etc. In replica, presedintele american =ruman lansea%a in 13+2 doctrina indi uirii prin care statele europene primeau spri9in economic si (inanciar american in cadrul Planului Mars8all, iar Stalin constituie Xomin(orm pentru a consolida dominatia rusa asupra partidelor comuniste din lume si inter%ice comunicarea terestra intre %ona sovietica si cele an lo,americane din :ermania. In 13+3 SU' si aliatii sai (ormea%a N'=$, o alianta militara menita sa,i prote9e%e de URSS ce crea%a, la randul ei, o or ani%atie similara denumita =ratatul de la Aarsovia B13##C. Dupa victoria comunismului in C8ina B13+3C, ra%0oiul rece se eDtinde si in 'sia. Primul con(lict ia nastere in Coreea, impartita la 13+# intre sovietici si americani. Nordul comunist ataca in 13#), o(ensiva
6"

oprita de americani si con(lictul, marcat si de pre%enta trupelor c8ine%e, durea%a trei ani. 'l doilea con(lict se declansea%a in Aietnam, impartit similar la 13#+, unde 8erile comuniste din sud ataca cu spri9inul nordului, di%locand trupele (rance%e din %ona. Con(lictul se acuti%ea%a odata cu interventia masiva a americanilor B136+,132!C, ce pierd cca #&.))) de oameni si !) miliarde dolari pe an, starnind lar i miscari de protest ce vor duce la retra erea lor. Momentul de var( al ra%0oiului rece l,a constituit cri%a rac8etelor cu0ane%e. In complicitate cu *idel Castro, NiOita >rusciov instalea%a pe ascuns rac8ete nucleare in Cu0a, (apt ce atra e ultimatumul SU' si o intele ere secreta de evitare a unor situatii asemanatoare. 'nii 13#),1323 sunt martorii con(lictului indirect dintre 0locurile capitalist si comunist. Rusii ina0usa revolutiile din Un aria B13#6C si Ce8oslovacia B136&C si (olosesc CEX' si X:? pentru a controla populatia si distru e opo%antii. ;a randul lor, americanii declansea%a, la inceputul anilor #), o @@vanatoare de vra9itoare@@ impotriva comunistilor, adevarati sau suspectati, careia ii cad victima numerosi li0erali si luptatori pentru pace. Pericolul ra%0oiului nuclear, c8eltuielile militare uriase si presiunea opiniei pu0lice o0li a cele doua ta0ere sa a9un a la o intele ere. In 136! se instalea%a o linie tele(onica directa intre cei doi lideri si in 132" se semnea%a un acord de limitare a armamentului nuclear BS';=1C, apo eul destinderii (iind atins la Con(erinta de la >elsinOi B132#C unde se recunosc (rontierele sta0ilite la s(arsitul ra%0oiului si posi0ilitatea comertului si respectarii drepturilor omului. Destinderea nu este insa lipsita de pro0leme, enerate de rac8ete nucleare moderne ruse SS"), spri9inul o(erit de Moscova re imurilor comuniste din 'sia si '(rica si inva%ia rusa in '( anistan B1323,13&3C. In(ran erea in '( anistan si imposi0ilitatea de a raspunde e(icient pro ramului american spatial @@Ra%0oiul stelelor@@ il o0li a pe presedintele :or0aciov sa accepte distru erea rac8etelor SS") si sa initie%e o re(orma a sistemului comunist. Pra0usirea comunismului in Europa :or0aciov lansea%a perestroiOa Breconstructia economicaC si lasnost Btransparenta politicaC ce permitea, in teorie, tuturor tarilor comuniste sa decida asupra propriei (orme de uvernamant. 'nul 13&3 aduce revolutiile din tot 0locul comunist si demolarea %idului ?erlinului. In Polonia initiativa apartine sindicatului Solidaritatea, spri9init de ?iserica Catolica, ce or ani%ea%a mari demonstratii si reve ce parali%ea%a activitatea sociala si economica. 'le erile din 13&3 dau casti de cau%a (ortele democratice si este ales ca presedinte ;ec8 Galesa. In Un aria re imul capitulea%a si accepta desc8iderea ranitei cu 'ustria, iar de aici revolutia se muta in Repu0lica Democratica :ermana unde sute de mii de ermani trec ranita, ?ul aria sau Romania. In 133) devin li0ere tarile 0altice, iar anul urmator :or0aciov demisionea%a si este ales ?oris Eltin, ce pune capat eDistentei (ostei URSS.
6!

EXERCI=II 1. @@'rt. 1 Scopurile Natiunilor Unite sunt H 1. Sa mentina pacea si securitatea internationala si, in acest scop H sa ia masuri colective e(iciente pentru a impiedica amenintarile la adresa pacii ... si sa aduca prin mi9loace pasnice ... re%olvarea disputelor internationale sau a situatiilor care ar putea viola pacea. ".Sa de%volte relatii prietenesti intre natiuni 0a%ate pe respectul principiilor drepturilor e ale si autodeterminarii popoarelor. !. Sa o0tina cooperarea internationala in re%olvarea pro0lemelor internationale economice, sociale, culturale sau cu caracter umanitar ... +. Sa (ie un centru pentru armoni%area actiunilor natiunilor in atin erea acestor (inalitati comune. 'rt.". Principii ... 1. $r ani%atia se 0a%ea%a pe principiile suveranitatii si e alitatii. ". =oate statele se vor a0tine in relatiile internationale de la amenintare sau (olosirea (ortei impotriva inte ritatii teritoriale sau a independentei politice a oricarui stat ...@@ BCarta Natiunilor UniteC Bp. 11" stC a. Mentionati principalul scop al $NU. 0. EDplicati motivele pentru care $NU s,a propus aceste scopuri. c. Comparati scopurile $NU cu cele ale Societatii Natiunilor d. Identi(icati mi9loacele prin care $NU isi propune sa,si atin a scopurile. e. Comparati aceste mi9loace cu cele ale ale Societatii Natiunilor. ". @@Politica Statelor Unite tre0uie sa (ie aceea de a sustine popoarele li0ere ccare re%ista tentativelor de aservire venite din partea minoritatilor inarmate si a presiunii eDterne ... Cred ca a9utorul nostru tre0uie sa se concentre%e in special pe sustinerea economica si (inanciara indispensa0ila sta0ilitatii economice si unei vieti politice coerente ... 'm declarat in (ata Con resului ca (iecare natiune se aseste asta%i in (ata unei ale eri decisive intre doua moduri de viata opuse. Unul din acesta se 0a%ea%a pe vointa ma9oritatii si este caracteri%at de institutii li0ere, uvern repre%entativ, ale eri li0ere, arantii ce asi ura li0ertatea individuala, li0ertatea cuvantului si reli iei, precum si a0senta oricarei represiuni politice. Celalalt ... se spri9ina pe teroare si opresiune, pe controlul presei si al radioului, pe ale eri trucate si pe suprimarea li0ertatii personale. Semintele re imurilor totalitare sunt 8ranite de mi%erie si lipsuri@@ BDoctrina =ruman, 13+2C Bp. 11! I drC a. Preci%ati care erau minoritatile inarmate si presiunile eDterne de ccare vor0este presedintele =ruman. 0. Identi(icati mi9loacele preconi%ate pentru limitarea in(luentei sovietice.
6+

!. @@Aom plati orice pret, vom suporta orice di(icultate, vom in(runta orice su(erinta, vom sustine orice prieten, ne vom opune oricarui dusman pentru a asi ura supravietuirea si succesul li0ertatii@@ BPresedintele M.*. XennedF, 1361C @@'merica nu poate si nu va ima ina toate planurile, construi toate pro ramele, eDecuta toate deci%iile si prelua apararea natiunilor li0ere ale lumii@@ BPresedintele NiDon, 132"C Bp. 11# dr susC a. EDplicati di(erenta dintre po%itiile celor doi presedinti. 0. Repre%inta po%itia presedintelui NiDon o a0andonare a principiilor li0ertatii si democratiei J c. Ce rol 9oaca asta%i SU' in lume J +. Identi(icati principala cau%a a pra0usirii comunismului. 1#. Re imuri politice post0elice 1#.1. Re imuri politice democratice si totalitare Re imuri politice democratice Re imurile politice din SU' si statele occidentale au (ost re imuri constitutionale, democrat,li0erale, intemeiate pe principiile suveranitatii poporului, separarii puterilor in stat si respectarea drepturilor si li0ertatilor cetatenesti. Ele respectau li0ertatile individuale, politice si economice. Un stat in care democratia este sta0ila si complet este capa0il sa or ani%e%e ale eri li0ere si corecte, partidele ce participa la ale eri sunt democrate, uvernele respecta le ea si isi asuma responsa0ilitatea si institutiile civile sunt active si independente. Pe de alta parte, acceste re imuri sunt capa0ile sa cree%e o cultura pluralista, 0a%ata pe comunicare, dialo , diversitate si sc8im0are. SU' cunoaste o (orma de uvernare repu0licana, la (el ca si :ermania sau *ranta, in timp ce 'n lia de%volta un re im politic 0a%at pe traditie si democratie. Planul Mars8all, insumand 1! miliarde dolari, a salvat economic si politic tarile occidentale, ce (ormea%a mai tar%iu U.E. si intra in competitie cu SU' si URSS. Re imuri politice totalitare < comunismul ;a s(arsitul celui de,al doilea ra%0oi mondial URSS,ul avea "2 milioane morti, !)P din 0o atiile naturale pierdute si 2).))) de sate, 12)) orase, 6#.))) Om cale (erata si 11!# mine distruse. In paralel, rusii eDecuta o(iterii polone%i la Xatin, !&).))) ermani pe Aol a, 1"+.))) Oalmuci, +)&.))) ceceni, 3".))) in usi si !)).))) tatari in timpul ra%0oiului si impun cu (orta comunismul in tarile ocupate.
6#

=rasaturi enerale ale re imurilor comuniste - Partidele comuniste se in(iltrea%a in structurile de putere ale statului pentru a elimina celelalte partide politice si prelua controlul - Concentrarea puterii in mana unei sin ure persoane ce controla tara si partidul - Nationali%area industriei, 0ancilor, transporturilor si surselor de ener ie si colectivi%area a riculturii - ;imitarea si incalcarea drepturilor cetatenesti - Suprave 8erea populatiei - =orturarea, eDecutarea si deportarea dusmanilor de clasa BanticomunistiC, printre care se numara taranii, 0ur 8e%ia si intelectualitatea - Des(iintarea or ani%atiilor pu0lice Bsindicate, partide, asociatii pro(esionale, culturale si reli ioaseC - Eradicarea reli iei si a ?isericii, in anumite limite - Deculturali%area minoritatilor etnice - 'mestecul in viata de (amilie Binterdictia avortului, in reunarea procedurii de divort, ruperea le aturii intre eneratiiC - Construirea omului nou prin intermediul propa andei la toate nivelele, om ce accepta ideile comuniste si calitatea sa de instrument. EXERCI=II 1. Care este principala trasatura a re imurilor democratice J ". Care este principala trasatura a re imurilor totalitare J !. De ce sunt cele doua re imuri in con(lict J +. Identi(icati principalele asemanari intre cele doua re imuri J #. Identi(icati principalele deose0iri intre cele doua re imuri J

16. ;umea post0elica 16.1. Reconstructia economica. Revolutia te8nico,stiinti(ica. Societatea civila, minoritatile si drepturile omului Reconstructia economica si revolutia te8nico,stiinti(ica Dupa al doilea ra%0oi mondial Europa occidentala avea sa cunoasca o renastere economica si politica datorata urmatoarelor cau%e H - '9utorul economic de 1! miliarde o(erit de SU' prin planul Mars8all - Politicile economice neoli0erale, 0a%ate pe implicarea statului in 0locarea cri%elor si plani(icare a directiilor, sunt (olosite de toate tarile capitaliste - 'pelul la RhD BCercetare si de%voltareC si punerea inventiilor in practica. ;a inceputul anilor @2) SU' avea 1.))) de cercetatori la 1 milion
66

locuitori, (apt ce provoaca a treia revolutie industriala si trecere in productia de masa a unor o0iecte considerate de luD Bautomo0il, masina de spalat, (ri iderul, tele(onulC. Industria c8imica aduce pe piata masele plastice BnFlon, polistiren, polietilenaC, radarul, ener ia atomica, motorul cu in9ector, etc. sunt trans(erate in u%ul civil si apar internetul calculatorul, laserele ce imprima ideea innoirii 0unurilor de lar consum, ca un re(leD al 0o atiei si necesitatii de a pastra productia continuua. ;a inceputul anilor @2) eDpansiunea economica enerea%a o in(latie masiva, a ravata de deci%ia tarilor ara0e producatoare de petrol, rupate in $PEC, de a creste pretul, (apt ce a aruncat lumea occidentala intr,o s serie de cri%e ciclice. Un produs secundar al cresterii economice il repre%inta poluarea mediului si deteriorarea ecolo ica prin (olosirea com0usti0ililor (osili Bcar0une, a%e naturaleC si nasterea unei miscari ecolo ice ce atra e atentia asupra cantitatilor uriase de dioDid de car0on eli0erate in atmos(era si modul in care cloro(luorcar0onul a(ectea%a stratul de o%on. Economia comunista Sistemul socialist era unul i%olat economic si politic. Intemeiat pe proprietatea de stat si plani(icarea centrali%ata, sistemul trece la industriali%area (ortata si a construirii in(rastructurii necesare, dar nu este capa0il sa tina pasul cu piata occidentala datorita lipsei initiativei si imposi0ilitatii re larii (ine in conditiile in care liderii comunisti erau incompetenti economic. Economia tarilor din lumea a treia '(rica,'sia si 'merica ;atina au o ma9oritate de tari a ricole, sla0 industriali%ate, a(ectate de lovituri de stat si revolutii ce visea%a la sisteme comuniste sau socialiste de uvernare. =oate esuea%a, dupa un timp, in lipsa specialistilor cali(icati, a administratorilor in economie, anal(a0etismului masiv, coruptiei si crimei or ani%ate. Drepturile omului 'l doilea ra%0oi mondial a adus >olocaustul si 0om0a atomica, eDterminarea pe criterii 0iolo ice, politice sau sociale, umilirea si 0at9ocorirea (iintei umane. In 13+& 'dunarea :enerala a $NU adopta Declaratia Universala a Drepturilor $mului ce va (i inte rata in constitutiile multor tari. Peste doi ani Consiliul Europei va adopta Conventia Europeana a Drepturilor $mului, un tratat dotat cu un mecanism de control al drepturilor arantate de statele semnatare si anume CED$. Pe plan international a (ost adoptata @@Conventia cadru pentru protectia minoritatilor nationale@@ ce promovea%a H
62

- E alitatea in (ata le ii - Pastrarea si de%voltarea culturii si identitatii minoritatilor, reli iei si traditiilor - 'cces la mass media - Relatii trans(rontaliere li0ere si pasnice Societatea civila $ democratie se 0a%ea%a pe suprematia le ii, societatea civila, ale eri li0ere si responsa0ilitatea uvernantilor (ata de uvernati. $ calitate esentiala este radul de independenta a societatii civile (ata de autoritati. Societatea civila include toate rupurile or ani%ate ce isi promovea%a interesele Bsindicate, asociatii pro(esionale si de a(aceri, corpuri academice, 0iserici, (undatii, etcC si se implica la viata pu0lica si politica. Cooperarea civica o(era sansa unui re%ultat po%itiv in relatiile cu uvernul, iar SU' si 'n lia au de%voltat un sistem ce permite indivi%ilor sa in(luente%e luarea deci%iilor. *actorii ce au (avori%at cooperarea civica sunt li0ertatea de comunicare si increderea in comportamentul eneros al concetatenilor. In statele comuniste statul urmarea distru erea societatii civile si ani8ilarea deci%iei individuale a cetatenilor. $rice initiativa civica era etic8etata amenintare la adresa sistemului, iar oamenii raspund creand sindicate BSolidaritatea, PoloniaC, rupuri disidente BC8arta @22, Ce8oslovaciaC sau mici rupuri ce protestea%a prin di(erite metode si in care se remarca Aaclav >avel BCe8oslovaciaC, 'dam Mic8niO BPoloniaC, Manos Xis BUn ariaC sau :8eor 8e Ursu BRomaniaC. EXERCI=II 1. @@Patru lucruri pareau clare pentru oamenii care luau deci%ii in domeniul economic. Catastro(a inter0elica Bmarea cri%a economicaC se datorase in mare masura pra0usirii comertului lo0al si a sistemului (inanciar si (ra mentarii ulterioare a lumii in economii nationale asa %is autar8ice sau imperii. Sistemul lo0al (usese candva sta0ili%at de 8e emonia sau cel putin centrali%area economiei 0ritanice si de moneda sa, lira sterlina. In perioada inter0elica, Marea ?ritanie si lira nu mai erau su(icient de puternice pentru a duce aceasta reutate, care acum putea (i preluata numai de Statele Unite si de dolar. In al treilea rand, Marea Cri%a se datorase esecului pietii li0ere (ara restrictii. De aici inainte, piata va tre0ui sa (ie suplimentata sau sa (unctione%e in cadrul plani(icarii pu0lice si al mana ementului economic. Si, in s(arsit, din motive sociale si politice, soma9ul in masa nu are voie sa revina@@ BEric >o0s0aEm, $ istorie a secolului XX, 1333C a. Identi(icati cele patru elemente de poilitica economica pe care le,au avut in vedere (actorii de deci%ie.
6&

0. Pe ce se 0a%ea%a strate ia economica < li0ertate nein radita sau restrictii limitate J ". Identi(icati, in viata cotidiana, surse ale poluarii si masuri luate de autoritati. !. Identi(icati principala cau%a a de%voltarii economice post0elice. +. Identi(icati principala cau%a ce enerea%a cri%e economice ciclice. #. Care este principiul de 0a%a in tratarea minoritatilor J 6. Ce rol 9oaca societatea civila J 12. Reli ia in lumea contemporana 12.1. Crestinism, Islam, ?ud8ism. Crestinismul >iseri!a Romano-0atoli!a incearca sa se apropie de lumea moderna su0 ponti(icatele lui Pius XI B13"",13!3C, Ioan XXIII B13#&,136!C, Paul AI B136!, 132&C si Ioan Paul II B132&,"))#C. Concordatul de la ;ateran, semnat la 13"3 cu uvernul Italiei, marc8ea%a nasterea statului Aatican, iar papa Ioan XXIII promovea%a asa numitul @@a iornamento@@ Baducerea la %iC si convoaca al doilea conciliu B136",136#C pentru a se apropia de lume si celelalte culte. Conciliul admite tinerea Missei Catolice in lim0ile nationale si ridica, laolalta cu patriar8ul 't8ena oras, eDcomunicarile reciproce din 1)#+. Ioan Paul II s,a implicat direct in pra0usirea comunismului si relatii 0une cu ortodoDia, (iind primul papa ce a vi%itat o tara ma9oritar ortodoDa in 3 secole BRomania, 1333C, urmata de :recia si Ucraina. Catolicismul are peste 32) milioane credinciosi, cele mai mari (iind in ?ra%ilia B1!" milioaneC, MeDic B&3 milioaneC, SU' si Italia B#+ milioaneB, *ilipine, etc. >iseri!a ortodo*a este (ormata din 0iserici nationale independente ce au or ani%at sapte con(erinte incepand cu 13"! BConstantinopolC. Incepand cu 13"+ ortodocsii au trecut la noul calendar, cu eDceptia rusilor si sar0ilor, deoarece vec8iul calendar iullian ramasese cu 1! %ile in urma (ata de cel civil. ;iderii 0isericilor se intalnesc la Constantinopol B133"C, Patmos B133#C si Ierusalim B")))C pentru a anali%a inte rarea europeana, relatiile cu alte 0iserici crestine si atitudinile nationaliste din sanul unor 0iserici, ce au (ost com0atute. Intre 13+#,13&3 0iserica ortodoDa a (ost con(runtata cu re imurile atee comuniste ce au i,au inter%is activitatile sociale, carita0ile si educationale in paralel cu arestarea preotilor si darmarea edi(iciilor reli ioase. 0onfesiunea protestanta intra intr,un proces de uni(icare deoarece 0isericile calvine si re(ormate (ormea%a 'lianta Mondiala Re(ormata si *ederatia ;uterana Mondiala. In paralel, apar lucrarile lui X. ?art8, R. ?ultmann si P. =ilic8 care a(irma ca reli ia sta la 0a%a oricarei culturi.
63

Neoprotestantii, desprinsi din cele trei ramuri ale re(ormei Bre(ormati, calvini, an licaniC includ o serie de culte cum ar (i H - iuaOerii BtremuratoriiC isi datorea%a numele (aptului ca, in adunari, cei cuprinsi de Du8ul S(ant incep sa tremure si sa predice, o(icial numindu,se Societatea prietenilor si pot (i re asiti printre intemeietorii coloniei PennsFlvania BSU'C. - ?aptismul B0ote%atoriiC practica 0ote%ul prin imersiune si (iecare ?iserica locala este autonoma si suverana, sin ura autoritate recunoscuta (iind cea a ?i0liei. Este o reli ie importanta in SU', printre mem0rii numarandu,se Martin ;ut8er Xin Bpremiul No0el pentru pace, 136+C, MimmF Carter si ?ill Clinton, doi (osti presedinti. 'sta%i, 'lianta ?aptista Mondiala, cu sediul in SU', rupea%a !) milioane mem0ri. etodismul practica o moralitate severa in toate impre9urarile si actele vietii. Pornind din 'n lia se raspandeste in tarile an lo(one si are circa #) milioane adepti, (iind printre suporterii des(iintarii sclaviei in SU'. - -dventismul de &iua a saptea3 numit asa pentru ca respecta cu strictete sam0ata ca %i de odi8na. ' (ost intemeiat de Ellen :ould G8ite B1&"2, 131#C ce sustinea ca a primit de la Dumne%eu eDplicarea teDtelor s(inte. 'deptii practica 0ote%ul adultilor si sunt preocupati de i iena, alimentatie ec8ili0rata, a0tinere de la alcool si tutun. - Penti!ostalii sunt preocupati de importanta 0ote%ului cu S(antul Du8, prin care Dumne%eu acorda omului o serie de daruri H vor0irea in di(erite lim0i, puterea de a vindeca 0olnavii, de a pro(eti%a si predica in (ata comunitatii. Islamul Ma9oritatea credinciosilor se a(la in tari asiatice precum Indone%ia, India, PaOistan, ?an lades8 si in '(rica Nea ra. =otusi, (iecare musulman isi recita ru aciunile in lim0a ara0a si pleaca in pelerina9 la Mecca. =endinta de adaptare la nevoile lumii moderne in ultimul secol a enerat numeroase dispute intre traditionalisti si modernisti, ce ia uneori (orma unor con(licte rave. $po%antii re(ormelor laice se rupea%a intr,o miscare ce urmareste intoarcerea la Coran si vec8ile traditii musulmane. Devierea islamului spre teluri politice a (ost marcata de instalarea unor re imuri dictatoriale in ;i0an si Sudan si a unei repu0lici islamice in Iran B1323C. $ noua (a%a, evidenta in ultimile patru decenii, este cea a islamului militar, dovedit de actiunile ruparilor >amas, >e%0olla8 si Mi8adul islamic. ?udismul Cunoaste o rasunatoare revenire in ultimile # decenii datorita adaptarii la pro0lemele spirituale cu care se con(runta lumea si misionarilor ce ridica manastiri, centre 0udiste si 0i0lioteci. Conducatorul 0udismului este Dalai ;ama, a carui conducere a (ost a(ectat de persecutiile si masacrele din C8ina,
2)

Mon olia si alte tari asiatice. Dar a reusit sa cre%e institutii de studii unde sunt (ormati calu ari si se pu0lica carti si tratate de arta si ar8eolo ie 0udista. De asemenea, eDista societati 0udiste active in lumea occidentala in $landa, 0el ia, *inlanda sau SU'. EXERCI=II 1. Identi(icati principala trasatura a 0isericii catolice. ". De ce comunistii persecuta 0iserica J !. Care este principala pro0lema a 0isericii ortodoDe J +. Care este principala pro0lema a islamului J #. Cum eDplicati de%voltarea 0udismului J 1&. Romania si inte rarea euroatlantica 1&.1. UE si N'=$ *ormarea UE Dup 'l Doilea R%0oi Mondial, micarea inte rrii europene a (ost v%ut de muli ca o scpare din (ormele eDtreme de naionalism care au devastat continentul de dou ori 4n acelai secol. Una din aceste 4ncercri de a,i uni pe europeni a (ost Comunitatea European a Cr0unelui i $elului care a (ost declarat drept Sprimul pas ctre o Europ (ederal^, pornind cu dorin a de a elimina orice posi0ilitate pentru r%0oaie viitoare 4ntre statele mem0re prin intermediul sc8im0urilor intre industriile rele naionale. Mem0rii (ondatori ai Comunitii au (ost ?el ia, *rana, Italia, ;uDem0ur , rile de Mos i :ermania de Aest. Wn 13#2, ase state au semnat =ratatul de la Roma, care eDtinde cooperarea anterioar din cadrul Comunitii Europene a Cr0unelui i $elului i creea% Comunitatea Economic European, 4n(iin.nd o uniune vamal i Comunitatea European a Ener iei 'tomice pentru cooperarea 4n de%voltarea ener iei nucleare. =ratatul a intrat 4n vi oare 4n 13#&. Wn 1323 au avut loc primele ale eri democratice pentru Parlamentul European. In13&#, 'cordul de la Sc8en en a dus la spaiul (r controale vamale 4ntre cele mai multe state mem0re i c.teva state non,mem0re. Wn 13&6, stea ul european a 4nceput s (ie (olosit de Comuniti, iar 'ctul Unic European a (ost semnat. Uniunea European a (ost 4n(iinat (ormal c.nd =ratatul de la Maastric8t a intrat 4n vi oare, pe 1 noiem0rie 133!, pentru ca in "))", 0ancnotele i monedele euro au 4nlocuit monedele naionale din 1" state mem0re. Intrarea Romaniei in UE Cererea o(iciala de aderare la UE a Romaniei a (ost inaintata la "" iunie 133#, impreuna cu Strate ia Nationala de Pre atirea a 'derarii Romaniei la UE. In
21

acelasi an isi depun cererea si ?ul aria, Slovacia, Estonia, ;etonia si ;ituania. ;a !) martie 133&, ministrul roman al a(acerilor eDterne primeste primul Parteneriat pentru 'derare. Parteneriatul pentru 'derare coordonea%a asistenta (inanciara acordata de UE Romaniei. In iunie 1333, Romania inaintea%a Comisiei Pro ramul National de 'derare la Uniunea Europeana. ;a 1),11 dec. 1333, Consiliul European de la >elsinOi decide desc8iderea ne ocierilor de aderare cu Romania alaturi de alte # state candidate. 'st(el in primul an de ne ocieri, Romania a desc8is ne ocierile pentru 3 capirole si a inc8is provi%oriu ne ocierile pentru 6 capitole. Dupa instalarea noului uvern , strate ia de ne ociere s,a indreptat catre a0ordarea unor capitole ceva mai di(icile, cu impact social si economic ridicat. Pentru a contri0ui la structurarea (unctionala a economiei de piata au (ost ela0orate de catre Dele atia Nationala , documente de po%itie la celelalte capitole re(eritoare la piata unica, principalele ramuri economice si coe%iunea economica si sociala. Pana la s(arsitul anului "))" (usesera desc8ise toate capitolele de ne ociere, insa nu (usesera inc8ise decat 16. =ot in "))" Comisia Europeana mentionea%a in Raportul de =ara pentru prima oara "))2 ca data estimativa pentru aderarea Romaniei si a ?ul ariei. Un an mai tar%iu, la Consiliul European de la ?ruDelles Bdec. "))!C a (ost sta0ilitF calendarul de aderare a Romaniei la UE.'cesta prevedea (inali%area ne ocierilor in "))+, semnarea =ratatului de 'derare cat mai curand posi0il, in "))#, si aderarea e(ectiva la UE in "))2. Intrarea Romaniei in N'=$ Cooperarea cu N'=$ 'ceasta noua etapa, relevanta pentru drumul parcurs de Romania, isi are inceputul in ianuarie 133+ cand tara noastra semnea%a Pro ramul Parteneriatul pentru Pace BP(PC. Initiativa lansata de N'=$ a repre%entat pentru Romania o noua oportunitate in vederea eDtinderii directiilor de apropiere de 'lianta. 'cest pro ram vi%a nu numai cunoasterea reciproca, ci si de%voltarea increderii intre state, reali%area primelor elemente de interopera0ilitate cu structurile N'=$ si, nu in ultimul rand, derularea unor pro rame de asistenta in domeniul apararii. Prin semnarea Documentului de Pre%entare, Romania intra intr,o noua (a%a in care strate ia de re(orma interna 0ene(icia%a de un spri9in puternic si de noi impulsuri pe linia restructurarii armatei. ?ilantul celor 1) ani de pre%enta in cadrul P(P este impresionant prin miile de activitati si eDercitiile la care Romania participa, precum si prin impactul deose0it in s(era trans(erului de eDperienta dinspre 'lianta spre structurile nationale. Parteneriatul pentru Pace a mai avut si o alta menire, aceea de a intari deci%ia interna ca inte rarea in N'=$ este sin ura alternativa via0ila de securitate a Romaniei. Incepand c8iar cu anul 133#, Romania devine cu adevarat o tara candidata la inte rarea in structurile euroatlantice. In urmatorii doi ani, va (ace
2"

e(orturi deose0ite, propunandu,si ca o0iectiv invitarea sa in 1332 de a deveni tara mem0ra N'=$ in primul val de eDtindere din perioada post,Ra%0oi Rece. Romania si etapele lar irii N'=$ Summit,ul N'=$ de la Madrid din 1332 nu repre%inta pentru Romania si momentul cons(intirii unui nou statut international. In ciuda acestei deci%ii, e(orturile de indeplinire a criteriilor pentru inte rarea in 'lianta vor (i apreciate de statele mem0re. Evidentierea pro resului (acut de Romania va duce la noi e(ecte 0ene(ice pentru re(orma pe plan intern. 'st(el, in acelasi an, va (i lansat Parteneriatul Strate ic Romania,SU', deci%ie importanta atat in plan 0ilateral cat si pentru relatia noastra cu comunitatea transatlantica. $ data cu lansarea acestui parteneriat, Romania devine, mem0ru de fa!to al N'=$. 'cest nou concept avand un rol central in strate ia de securitate presupunea cel putin doua aspecte importante. Primul vi%ea%a internali%area si asumarea unor o0li atii si an a9amente aproape similare cu ale unor tari mem0re N'=$. In al doilea rand, Romania spri9inea strate ia N'=$ atat pe linie politica, cat si militara. Statutul de mem0ru de fa!to va (i a(irmat cu putere o data cu declansarea ostilitatilor din provincia sar0a Xosovo si derularea evenimentelor asociate interventiei N'=$ in %ona. 'nul "))1 a (ost decisiv pentru sc8im0area calitativa a Planului :ational de -derare prin asumarea unor o0iective cu un impact deose0it pentru re(orma in armata. 'tacurile teroriste din 11 septem0rie "))1 au repre%entat un moment in care Romania a dat un raspuns clar de solidaritate cu comunitatea internationala, cu Statele Unite ale 'mericii si coalitia tarilor conduse de ele, cu politica N'=$ (ata de acest eveniment (oarte rav. Romania era ast(el mult mai (avora0il perceputa de statele N'=$, ceea ce a marit considera0il sansele inte rarii, ale invitarii tarii noastre alaturi de alte 6 state la summit,ul de la Pra a, pentru inceperea ne ocierilor de aderare, s(arsind prin a adera in "))+. EXERCI=II 1. Care este scopul in(iintarii UE J ". Identi(icati principal etapa in aderarea Romaniei la UE. !. Identi(icati principalul moment in aderarea Romaniei la UE. 13. Societatea la inceputul mileniului III 13.1. :lo0ali%are, terorism, viata cotidiana :lo0ali%area Este un (enomen economic ce marc8ea%a trans(erul de mar(uri, capitaluri si in(ormatii la nivel mondial, (ara sa tina seama de 0arierele de timp si spatiu sau
2!

ranite. Re%ultatul principal a (ost cresterea interdependentelor dintre statele si re iunile lumii, or ani%atii non uvernamentale si transnationale. Instrumentele lo0ali%arii sunt marele companii en Coca,Ccola, McDonald, I?M, 'pple, ?oein , etc. ?ene(iciile lo0ali%arii H - Noi oportunitati de a(aceri - 'locarea mai e(icienta a resurselor - Rata ridicata a pro(ita0ilitatii si productivitatii - Raspandirea rapida a inovatiei B0iolo ie, enetica, in(ormaticaC - 'cces rapid la pietele de capital - Respectul (ata de le e si minoritati - Cresterea nivelului de trai Pro0lemele lo0ali%arii H - Mar inali%area unor rupuri sau popoare ce nu vorUpot sa se adapte%e - Cri%e economice lo0ale ciclice - Raspandirea virusilor si a altor 0oli conta ioase BSID', E0ola, S'RS, @@vaca ne0una@@, ripa porcina, etcC datorita turismului lo0al si emi ratiei masive - Insecuritate culturala pe (ondul patrunderii unor ideii si valori straine - :lo0ali%area rupurilor in(ractionale - =erorismul Aiata cotidiana In tarile de%voltate oamenii traiesc intr,un mediu incon9urator inteli ent ce (oloseste serviciile calculatorului, ro0otilor, retelelor de comunicare video,audio pentru a controla serviciile pu0lice, aparatele casnice, apa, electricitatea. Momentele de relaDare si timpul li0er presupun 9ocuri on,line, turism virtual, vi%itarea unor mu%ee si spatii de cultura, televi%iune, cinemato ra(, iar serviciile sunt accesate electronic. =erorismul Con(lictul comunism,capitalism a declansat nasterea terorismului ce a im0racat (orme asa %is revolutionare, spri9inite de rusi sau de stat in ca%ul americanilor, interesati in pastrarea unor re imuri dictatoriale. Pe acest (ond isi (ace aparitia terorismul modern. In 132", cu oca%ia Mocurilor $limpice de la Munc8en, mai multi sportivi israelieni au (ost rapiti si eDecutati de un comando palestinian. In aceasta etapa, actiunile teroriste palestiniene au un caracter nationalist si de,a0ia mai tar%iu apar rupurile islamice B>amas, >e%0olla8, Mi8adul IslamicC.
2+

Din 8aosul re%ultat dupa in(ran erea rusilor in '( anistan de ccatre mu9a8edinii a( ani, spri9initi de americani, apare ruparea islamica eDtremista =ali0an, aliati cu $sama ?in ;aden. In %ilele noastre motivele terorismului islamic sunt sustinerea Israelului de catre SU', pre%enta militara americana in tarile ara0e si re(u%ul unor re imuri laice de a acepta (undamentalismul islamic. EDista si alte or ani%atii teroriste cu scop nationalist, cum ar (i IR' BIrlandaC, E=' B=ara ?ascilor, SpaniaC sau PXX BXurdistan, =urcia,IraOC *ormele de terorism se suprapun peste cele criminale Brapiri de persoane, 9a(uri de 0anci, santa9area sau cererea unor taDe de protectie, tra(icul de dro uri si persoaneC , la care se adau a asasinate, atentate si atacuri ci0ernetice. EXERCI=II 1. Care este principala consecinta po%itiva a lo0ali%arii J ". Care este principala consecinta ne ativa a lo0ali%arii J !. Identi(icati trasatura principala a vietii cotidiene. +. De ce au aparut or ani%atiile teroriste J

2#