1. Afeciuni cronice digestive la copii: gastroduodenita cronica i boala ulceroas. Etiologie, manifestri clinice, principii de diagnostic.

Etiologia Nerespectarea regimului alimentar. Strile psihoemoionale. Majorarea incidenei maladiilor alergice i infecioase. Deprinderile vicioase ale adolescenilor (tabagismul, alcoolul, toxicomania, etc.). Infecioi (bacteriile, viruii, fungii etc.). Chimici (corozivele, bila i sucul pancreatic etc.). Traumatici. Dereglri imune. Manifestari clinice: Dureri abdominale ce pot fi cu caracter de puseu dureros n timpul/dup mas, uneori cu caracter de crampe epigastrice. la copiii mici se localizeaz n regiunea periombilical,la copii mari se localizeaz in epigastru. Greuri postprandiale (n gastritele cronice nu este obligator asocierea lor cu vrsturile, care sunt specifice gastritelor acute). Vrsturi ce apar mai frecvent dup mese, evacuarea coninutului stomacal amelioreaz durerile. Senzaie de plenitudine. Senzaie de saietate. Manifestrile extradigestive sunt comune gastritei autoimune sau atrofice i formelor speciale de gastrit cronic: gastrita Menetrier edeme i ascit; gastrita alergic diaree, manifestri alergice (urticarie, bronit spastic, astm), edem angioneurotic; gastrita flegmonoas - stare toxic, cu abdomen acut, febr, frisoane, vrsturi ce conin mase purulente; gastrita chimic sialoree i ulceraii buco-faringiene. la copiii mari n epigastru. Principii de diagnostic: Analiza general a sngelui Analiza general a urinei Examenul materialelor fecale prin coproscopie Examenul coproparazitologic Examenul materialelor fecale la snge occult Examenul endoscopic Examenul ecografic al organelor interne Teste de evaluare a infectrii cu H.pylori 2. Alimentaia natural. Avantajele alimentatiei naturale. Alimentaia este componenta de baz,recunoscut de toi a dreptului copilului la sntate, stipulat n Convenia Drepturilor Copilului. Copiii au dreptul la alimentaie adecvat si la accesul ctre produse nutritive si inofensive, ambele influiennd direct realizarea dreptului la un nivel de sntate ct mai nalt Studiul alimentaiei umane a intrat trziu n domeniul preocuprilor tiinifice, dei nc din cele mai vechi timpuri s-au fcut diverse legturi ntre alimentaie i patologie Hipocrate stabilete cu 500 de ani .e.n. c alimentaia are un rol deosebit n prevenirea i tratamentul bolilor, combtnd vechile doctrine c hrana este sursa tuturor relelor Dac reuim - spunea Hipocrate - s gsim pentru fiecare om echilibrul dintre alimentaie i exerciiile fizice, astfel nct s nu fie nici mai mult nici mai puin, am reuit s descoperim mijlocul de ntreinere a sntii Importana alimentaiei naturale Laptele matern este cel mai bun aliment pentru copiii sugari, asigurnd toate necesitile nutritive ale lor n primele 6 luni (26 sptmni) de via i i este necesar copilului pn n al 2 -lea an de via. Laptele matern este mai mult dect o simpl colecie de nutrieni i o protecie unic mpotriva infeciilor i alergiei, alptarea la sn asigur nite efecte considerabile de protecie asntii mamei. Necesitile nutriionale i energetice crescute ale femeii ce alpteaz pot fi uor acoperite prin respectarea recomandrilor privind alimentaia sntoas. Totodat un regim alimentar adecvat al mamei este mai puin costisitor dect amestecurile lactate pentru copii. Alptarea la sn are efecte de lung durat, avnd n vedere creterea i dezvoltarea. Efectele alptrii sunt mult mai mari dac ea este nceput ct mai devreme., adic chiar in primele 1-2 ore dup natere, copilul va fi hrnit la cerere i exclusiv natural n primele 6 luni de via. E preferabil continuarea alimentaiei la sn i n al doilea an de via, mai cu seam la categoriile de populaie cu risc crescut de boli infecioase.

ntr-un secol de degradare ecologic progresiv devine deosebit de important totul ce este vital, pur i natural; toate aceste proprieti pot fi n cea mai mare msur atribuite laptelui matern. Avantalele alimentaiei naturale pentru copil i pentru mama care alpteaz Pentru copil: Reduce frecvena i durata patologiilor dispeptice.; se micoreaz rspndirea i durata afeciunilor diareice copilul e protejat contra infeciilor respiratorii scade frecvena otitelor medii i recidivarea lor protejeaz contra enterocolitei necrotice, bacteriemiei,meningitei, botulizmului,infeciilor urinare este posibil micorarea riscului de maladii autoimune (diabet zaharat tip I, colit nespecific ulceroas etc.) micoreaz riscul morii subite a sugarului. Reduce riscul de dezvoltare a alergiei fa de laptele de vaci; E posibil reducerea riscului de dezvoltare a obezitii ulterior; mbuntete acuitatea vizual i nivelul dezvoltrii neuropsihice; Reduce riscul de dezvoltare a anomaliilor de muctur datrit stimulrii dezvoltrii adecvate a mandibulei. Pentru mam: Stabilirea precoce a lactaiei dup natere reface mai devreme puterile mamei; Grbete involuia uterului i micoreaz riscul patologiilor post-partum, micornd mortalitatea matern;Micorn hemoragiile contribuie la meninerea pierderilor de hemoglobin ( scznd pierderile), mbuntind, astfel, nivelul fierului; Prelungete perioada de amenoree, protejnd de apariia unei sarcini; Accelereaz perderile de greutate, acumulate pe parcursul sarcinii, femeea revenind mai repede la greutatea corporal de nainte de sarcin; Reduce riscul dezvoltrii cancerului mamar preclimateric Reduce riscul dezvoltrii cancerului ovarian. 3. Alimentatia mixta. Formulele lactate folosite ca supliment. Metodele de alimentare mixt Metoda complementar este practicat n caz de hipogalactie: la fiecare alimentare copilul se aplic nti la sn, apoi se administreaz suplimentul prin formul artificial. Aceast metod este cea mai recomandabil, fiind fiziologic i contribuind la meninerea i stimularea n continuare a lactaiei. Metoda alternativ este utilizat atunci, cnd mama nu poate aplica destul de frecvent la sn copilul,lipsind o perioad de timp de acas - fie c este a serviciu, fie c e la studii. n acest caz se insist asupra alimentrii maxime cu lapte stors, iar deficitul se va compensa cu formul lactat, nlocuind una sau mai multe aplicri la sn cu supliment. Acest metod este mai puin recomandat, deoarece intervalale mari ntre aplicarea la sn influieneaz negativ lactaia, reducnd progresiv cantitatea de lapte produc de ctre mam. Regimul alimentaiei cu lapte-praf (n caz de alimentaie mixta/artificial) Pn la 3 luini -6 -7 ori /24 ore; 7 ori - pentru copii nscui cu masa corpului mai mic de 3200g 6 ori - pentru copii nscui cu masa corpului mai mare de 3200g 3 -6 luni - 6 ori fiecare 3,5 ore 6 -12 luni - 5 ori fiecare 4 ore cu pauz de noapte ( 6-00, 10-00, 14-00, 18-00, 22-00 ). Respectarea unui regim la alimentaia mixt i artificial este argumentat prin particularitile de digestie a laptelui praf i reinerea acestuia n stomac o perioad mai mare dect laptele matern O alimentaie sntoas si adecvat necesitilor organismului este cheia asigurrii unei creteri si dezvoltri armonioase somatice, dar si psihice, emoionale i afective. 4. Alimentatia mamei care alapteaza. Rolul alimentaiei mamei care alpteaz Toate mamele, chiar i acele de o nutriie sczut sunt n stare s produc suficient lapte i de o calitate ce poate asigura copilului sugar o dezvoltare fizic corespunztoare.Cu toate acestea, rezervele de substane nutritive se vor epuiza, iar acesta se va rsfrnge negativ asupra laptelui, dac intervalul dintre nateri este scurt i nu a fost timp destul pentru refacerea rezervelor. Mai mult dect att, exist date, care indic, c rezervele insuficiente de grsimi la mam va scdea coninutul lor n lapte. Reeind din cele expuse, pentru a asigura un coninut optim i o calitate adecvat a laptelui matern, fr a supune riscului sntatea mamei, este important de a ine cont de unele recomandri de alimentaie, care sunt n egal msur necesare i n perioada de sarcin i in cea de lactaie: Coninutul de calorii n 24 ore se va majora cu 700 - 1 000 i va constitui0 3 500 KKal; Coninutul de proteine se va majora cu 30 - 40g i va constitui nu mai puin de 110 - 120 g/ 24 ore (din care 60 - 70 % vor fi cele de origine animal);

 Se va magora i cantitatea de lipide consumate n 24 ore (100 - 120 n 24 ore ), din care 30 -35 % vor fi vegetale,iar glucidele vor constitui 450 - 500g/24 ore) ; Se vor consuma zilnic cantiti suficiente de legume i fructe ; Lichidele suplimentare n 24 ore vor constitui 1-2 litri, ns nu este necesar de a consuma contrar dorinei, deoarece lichidele suplimentare nu mresc lactaia; Regimul de alimentare al mamei trebue s fie concordat cu regimul de alimentaie a copilului. Mama trebue s mnnce de 5-6 ori n 24 ore nainte de alimentarea copilului ; Se vor ocoli produsele alimentare, care pot atribui laptelui gust sau miros neplcut (ceap, usturoi, oet, ardei iui etc.)); Este indispensabil i un regim sntos al zilei, din care nu vor lipsi plimbrile la aer liber, somnul suficient (nu mai puin de 8 ore n cele 24). Efortul fizic va fi dozat.Se va respecta igiena minilor, glandelor mamare, corpului (este suficient un du dimineaa i seara, iar minile necesit o splare ct mai frecvent). Pe ntreag perioada de sarcin i de lactaie nu este recomandat aconsumul de alcool, fumatul, care pot avea efect negativ asupra lactaiei. nrcatul, conform recomandrilor actuale ale OMS se face nu mai devreme de 2 ani, alimentaia natural fiind posibil i mai mult. nrcatul se face treptat, la copilul sntos i preferabil nu n peroada de ari pentru a reduce riscul de fenomene dispeptice. Nu se recomand nrcarea brusc, asociat cu o traum psihologic (schimbarea locuinei, absena mamei de acas). Dac nrcatul copilului s-a fcut treptat, nu va fi greu de nlocuit ultima porie de lapte matern cu un alt tip de lapte, iar mama nu va ave incomoditi cu snii.
5. Alimentaia artificial: indicaii, reguli i cerine privind volumul, produsele, regimul de administrare. Alimentatia artificiala- este alimentatia sugarului in primele 4 luni de viata cu un alt lapte in loc de laptele matern. Tehnica de alimentatie artificiala include un sir de principii obligatorii si anume: Noul aliment se va introduce in alimentatie numai cand copilul este sanatos. Fiecare aliment nou se va introduce progresiv, prin talonarea tolerantei digestive, in cantitati mici, care ulterior se vor mari. Nu se vor introduce niciodata simultan doua sau mai multe alimente noi. Nu este rationala folosirea a doua sau mai multe formule de aceeasi compozitie, folosirea mai multor formule mareste riscul aparitiei tulburarii digestive. Nu se va apela la schimbarea prea frecventa a alimentatiei sugarului la o stagnare neinsemnata a sporului ponderal sau la cea mai usoara schimbare a scaunului, mai ales in primele 3 luni de viata; fiecare aliment nou necesita o perioada de adaptare adecvata. stagnare a sporului ponderal de unu, cinci- doua saptamani va impune modificari in dieta, calcularea ratiei alimentare de facto, normata de corectiile calitative si cantitative necesare. Se va tine cont de particularitatile individuale ale sugarului in raport cu alaptarea la san alimentatia artificiala a sugarului impune respectarea unor reguli suplimentare de igiena ceea ce priveste pastrarea, pregatirea si folosirea vaselor necesare pentru prepararea amestecurilor latescente. Se impun masuri suplimentare de sterilizare a biberoanelor si tetinelor, preparaea formulelor de lapte la fiecare masa. Daca bebelusul refuza un anumit supliment, nu se va insista, se renunta, apoi se va reluaadministrarea lui dupa cateva zile. Se vor urmari scaunele bebelusului, daca apar varsaturi, si se monitorizeazacresterea ponderala. Pe toata perioada alimentatiei artificiale, si nu numai, parintii trebuie sa tine legatura cu medicul copilului, care va monitoriza starea de nutritie a copilului si evolutia curbei ponderale. Un lucru trebuie de avut in minte, si anume ca fiecare copil are apetitul sau si ritmul sau de crestere si dezvoltare, de aceea el nu trebuie comparat cu alti copii, ci evaluat din punct de vedere clinic de catre medic. 6. Alimentatia copilului mai mare de un an. Notiune despre dieta prudenta. n perioada 1-3 ani se impun modificri n alimentaia copilului care trebuie s fie ct mai variat, estetic prezentat, iar meniul s fie alctuit n funcie de gradul de dezvoltare i preferinele copilului. Se interzice administrarea alimentelor cu biberonul. Se recomand ca cel puin o mas pe zi s fie servit mpreun cu ntreaga familie, aceasta fiind o modalitate de cunoatere i interaciune reciproc. Nevoia de lichide la aceast vrst este de 125 ml/kg/zi. Nevoia de: - proteine 2,5-3 g/kg/zi; - lipide 4-5 g/kg/zi; - glucide 10-12 g/kg/zi. Necesarul de calorii la aceast vrst este de 80-100 Kcal/kg/zi. Laptele de vac nu va depi 500 ml/zi.

Se va evita supraalimentaia cu glucide care predispune la carii dentare. Copilul va primi 3 mese principale i dou gustri: Masa de diminea va cuprinde 250 ml lapte de vac cu pine cu unt, gem / miere de albine, brnz telemea, ou, unc slab. Masa de prnz cea mai important, va fi compus din trei feluri: - felul I sup sau ciorb de zarzavat sau carne, cu legume pasate; - felul II carne tocat de pasre, vit (n medie 50 g), sub form de perioare, prjoale, rulad, cu sos sau garnitur de legume. Carnea de porc slab se recomand dup vrsta de 2 ani. Se contraindic carnea de berbec sau miel care se diger mult mai greu. - felul III desertul va fi constituit din compot, prjitur de cas. La sfritul mesei se vor oferi 100-150 ml ap. Masa de sear va fi compus dintr-un prim fel (budinc, salate de legume, omlet, papanai) i un al doilea fel care va conine 250 ml lapte sau iaurt cu pine sau biscuii. Cele dou gustri de la ora 10 i 17 vor fi alctuite n general dinfructe i compoturi. Administrarea forat de alimente este cauza anorexiei psihogene, desntlnit n familiile cu copii hiperprotejai. Alimentele interzise la aceast vrst sunt: - alimente care pot provoca aspiraie: nuci, alune, fructe cu smburi, semine, floricele de porumb, cartofi prjii, elin crud, pete cu oase,bomboane; - dulciuri: prjituri cu crem, cereale cu zahr, buturi rcoritoare cu arome artificiale de fructe; - alimente greu de digerat: crnai, carnea de oaie, vnat sau conservat mncruri prjite/grase, condimente; - mazrea, fasolea boabe, varza se pot introduce n alimentaie dup vrsta de 2 ani; - alcoolul, cafeaua, ceai negru, cola. 7. Ajutorul de urgen n jugularea convulsiilor la copii. CONVULSIILE METABOLICE = manifestri critice cerebrale produse prin activitatea excesiv sincron n urma modificrilor statusului metabolic. Convulsiile metabolice n cadrul maladiei postresuscitorii Imediat Evaluarea ABC Notarea timpului nceperii convulsiilor+ n primele 5 min 1. Poziie de siguran 2. Management respirator 3. Diazepam 0,5 mg/kg (tub rectal, max. 20 mg) 4. Midazolam 0,2-0,3 mg/kg I.M. AMELIORARE? Peste 10 min DA Tratamentul etiopatogenetic Terapia de baz anticonvulsivant NU Accesul vascular Determinarea electroliilor (Ca, K, Na, P, Mg), glicemiei I.O. Sol. Diazepam 0,2-0,4 mg/kg (max.10 mg/doz) I.V. Sol. Diazepam 0,2-0,4 mg/kg Sol. Phenobarbital 20 mg/kg (pn la 30mg/kg) - copikl an Fenitecin 15-20 mg/kg - copil>1 an Ajustai la necesar Necesarul de calciu: 2 mEq/kg/24h 2,3-2,5 mmol/l norma Necesarul de magneziu: mEq/kg/24h 0,95 mmol/l norma Necesarul de potasiu: mEq/kg/24h 3,8-4,5 mmol/l norma Necesarul de sodiu: mEq/kg/24h 134-145 mmol/l norma NecesaruJ de glucoz: 0,3-0,5 gr/kg/24h 4,5-5,5 mmol/l norma Amelorare? NU - Statutus epileptic Msuri practice Eliberarea cilor respiratorii Examinarea general i neurologic complet cu identificarea i tratarea cauzelor Administrarea I.V. de glucoz i tiamin Scderea febrei cu comprese reci dac depete 39C

1. 2. 3. 4.

5. 6.

Administrarea I.V. al tratamentului medicamentos anti-epileptic adecvat statusului Administrarea imediat - Diazepam intrarectal

8. Ajutor de urgen n ocul anafilactic la copii. OCUL ANAFILACTIC = o reacie alergic sistematic de hipersensibilitate imediat secundar unei stimulri antigenice specifice, mediate Ig E, i eliberri masive i brutale de mediatori coninui, n principal, n mastocite i n bazofilele din esuturi i sngele periferic la un contact repetat al organismului cu antigenul. Evaluarea ABCDE: A - (cile respiratorii) - edem al cilor respiratorii, rgueal, stridor B - (respiraia) - tahipnee, wheezing, cianoz, Sp02<92% C - (circulaia) - paliditate, hTA D - (dizabiliti) - confuzie, somnolen, com E - (expunere) - hiperemie cutanat, a mucoaselor, alergie cutanat STOP administrrii de preparate ce au provocat ocul! Eliberarea cilor respiratorii, poziionarea, meninerea cilor aeriene deschise/permiabile Oxigenoterapia: cateter nazal, masca flux mare de oxigen (8-10 l/min), la necesitate IOT cu VAP Acces vascular (2 vase magistrale) sau I.O. Monitorizare continu: AV, Ps, PsQ2;T/A, ECG Medicaia linie venoas: fluide imediat n bolus 20 ml/kg; la necesitate, mrirea dozei pn la 60 ml/kg linie venoas: Epinefrin 0,1-lmcg/kg/min, PEV Doze medicamente recomandate Sol. Epinefrin I.M. (1:1000) copii<6ani -0,15ml; 6-12 ani - 0,3ml; >12 ani - 0,5 ml Sol. Epinefrin I.V. (1:10 000) (0,1-lmcg/kg/min), PEV Sol. Chlorphenamine I.M. sau I.V.: copii<6 luni - 250 mcg/kg; 6 luni - 6 ani - 2,5 mg; 6-12 ani - 5 mg; >12 ani -10 mg sau Sol. Suprastin I.M. sau I.V.: copii 1-12 luni - 5 mg/kg; 1 - 6 ani -10 mg; 6-14 ani -10-20 mg Doza maxim - 20 mg Sol. Hidrocortizon I.M., I.V. copii<6 luni - 25 mg; 6 luni - 6 ani - 50 mg; 6-12 ani -100 mg; >12 ani - 200 mg Evaluarea continu: starea general, FR, AV, Ps,T/A, ECG, Ps02 AMELIORARE? Se micoreaz ritmul Epinefrinei i a fluidelor n PEV?
DA

Transfer peste 48-72 ore n Secia pediatrie 9. Ajutorul de urgen n sindromul hemoragic la copii - micorarea rapid a volumului intravascular, cu micorarea presarcinii, ceea ce genereaz micorarea volumului sistolic i a debitului cardiac, astfel scznd cantitatea de 02 livrat n esuturi. Cauzele ocului hipovolemic: Vom, diaree oc caloric Arsuri Sindrom nefrotic Pancreatit Diabet zaharat, insipid Hemoragie gastro-intestinal Interveniile chirurgicale Traum Ruptur hepatic sau splenic Traum vascular Hemoragie intra-cranian

Fractura oaselor tubulare lungi

OC DECOMPENSAT A - nu pot fi meninute deschise B-tahipnee, bradipnee C - Ps central slab;TRC>3 sec; T/A , cianoz; Sp02<90% D - sopor, com E - marmorate, extremiti reci, pastozitate OC COMPENSAT A - ci respiratorii permeabile B-tahipnee C - tahicardie; TRC>3 sec; T/A N, paliditate; Sp02-90-92% D - contien obnubilat E - marmorate, extremiti reci MSURI GENERALE Pulsoximetrie, ECG,TA continu Evaluarea semnelor pentru hemoragie intern i/sau deshidratare Stoparea prin compresiune sursa de hemoragie extern Poziionarea culcat pe spate cu picioarele ridicate Meninerea temperaturii corpului normal I. - oc Hipovolemic/Non-Hemoragic Poziionare, aspiraie,oxigenoterapie Acces vascular sau intraosos; Bolus NaCI 0,9% sau Ringher lactat 20 ml/kg timp de 5-20 minute EVALUARE HEMODINAMIC Dup fiecare bolus evaluai semnele vitale: contien, diureza, TRC, TA, calitatea pulsului, Sp02 AMELIORARE? DA Supraveghere 48-72 ore n SPU, ATI, cu transfer ulterior n Secia pediatrie Contactarea medicului de familie ngrijiri la domiciliu NU Se repet bolusul NaCI 0,9% 20 ml/kg EVALUARE HEMODINAMIC AMELIORARE? NU Se repet bolusul NaCI 0,9% 20 ml/kg EVALUARE HEMODINAMIC AMELIORARE? NU Se repet bolusul NaCI 0,9% 20 ^ ml/kg (max 80 ml/kg) EVALUARE HEMODINAMIC AMELIORARE? NU Vasopresoare: Dopamin 5-20 meg/kg/min Epinefrin 0,1-1 meg/kg/min AMELIORARE? NU oc refractar (persistent la vasopresoare), evoluie nefavorabil II - oc Hipovolemic/Hemoragic DA Poziionare, aspiraie,oxigenoterapie Acces vascular sau intraosos Bolus NaClO,9% sau Ringher lactat 20 ml/kg timp de 5-20 minute EVALUARE HEMODINAMIC Dup fiecare bolus evaluai semnele vitale: contien, diureza, TRC,TA, calitatea pulsului, Sp02 AMELIORARE?

DA Supraveghere 48-72 ore n SPU,ATI, cu transfer ulterior n Secia pediatrie Contactarea medicului de familie Transfer la domiciliu NU Se repet bolusul NaCI 0,9% 20 ml/kg AMELIORARE? NU Se repet bolusul NaCI 0,9% 20 ml/kg AMELIORARE? Mas eritrocitar-10-15 ml/kg Dac hemoragia continu, transfuzai 10 ml/kg de plazm proaspt congelat Crioprecipitatul este indicat dac este hipofibrinogenemie (<1 gr/l) EVALUARE HEMODINAMIC AMELIORARE? Vasopresoare: Dopamin 5-20 mcg/kg/min; Epinefrin 0,1-1 mcg/kg/min AMELIORARE? oc refractar (persistent la vasopresoare), evoluie nefavorabil

mmHg

Semnele de ameliorare a strii generale: Normalizarea TA - ^1 lun TA sistolic 60 mmHg, 1 lun-10 ani 70 mmHg + (2 x vrsta n ani), ^10 ani 90

Sp02 - 92-98% Perfuzia tisular -TRC<2 sec, extremitile calde Statutul mintal - normal/contient Diureza - >1 ml/kg/h Pulsul central egal cu cel periferic Semnele suprancrcrii volemice: Apariia ralurilor n pulmoni, tus umed sau a hepatomegaliei Lipsa efectului de la diuretice - dializ peritonial sau terapia renal de substituie Stopai administrarea volumelor expander, administrai diuretice!

10. Ajutorul de urgenta n caz de lesin la copii. Trebuie sa stim ca lesinul poate sa apara fara vreo semnificatie anume, dar si ca el poate sa fie cauzat de o anumita problema grava de sanatate. Conduita: 1. Pozitioneaza victima pe spate si ridica-i picioarele pana la nivelul inimii, daca este posibil; 2.Verifica caile aeriene pentru a elimina posibilitatea unei obturatii si fii atent/a daca victima vomita; 3. Verifica respiratia si orice miscare; 4. Compresele cu apa rece aplicate pe frunte; 5. Daca victima respira, restabileste fluxul sanguin ridicandu-i picioarele desupra capului. De asemenea, indeparteaza cureaua sau articolele de imbracaminte foarte stramte; 6. Daca victima nu-si revine intr-un minut si ramane in continuare inconstienta, suna la urgente; 7. Daca victima a lesinat in urma unor lovituri, ingrijeste-te si de aceste vanatai sau rani. Controleaza sangerarea prin presarea ranii. Ce sa nu facem? Palmele pe care in disperare de cauza le dam ca sa facem ceva sunt cea mai intalnita greseala. Nu ajuta cu nimic, din contra, pot face rau. La fel si a incerca sa turnam persoanei deja lesinate o bautura dulce pe gat. Evident, ea nu mai poate inghiti corect in acel moment, plus ca organismul nu foloseste digestia pentru a-si reveni la starea constienta. In mod practic o persoana care observa un asemenea moment trebuie sa respecte cateva etape: 1. Eliberarea cailor aeriene si semnele vitale: un asemenea pacient trebuie asezat in decubit lateral (pe o parte) de preferat pe stanga, cu capul extins spre spate membrul superior de pe sol fiind flectat si sustinand capul in pozitia extinsa. Aceasta manevra va elibera calea aeriana de baza limbii permitand o respiratie normala. Eventual se exploreaza cavitatea bucala pentru a nu exista corpi straini. Concomitent se observa miscarile de respiratie normala ale toracelui. 2. Activitatea cardiaca normala se poate determina rapid prin palparea pulsului central adica la arterele carotide. Acesta trebuie sa fie regulat si sa aiba o frecventa intre 60 si 100 batai/minut. Orice deviatie de la acesti parametrii indica o cauza cardiaca a crizei de pierdere de cunostinta si examinare medicala de urgenta. 3. Un caz special il reprezinta lipsa miscarilor respiratorii spontane si/sau lipsa pulsului carotidian situatie care indica

ori iminenta unui stop cardio-respirator ori chiar un stop cardio-respirator. Se vor executa de urgenta manevre de resuscitare cardio-pulmonara (masaj cardiac extern si respiratie gura la gura) pana la sosirea unei echipe medicale specializate in asemenea situatii. Ce nu trebuie sa faceti! 1. Mobilizarea sub orice forma a pacientului (poate compromite calea aeriana sau poate agrava o eventuala leziune traumatica aparuta in urma caderii). 2. Administarea de orice fel de substante/medicamente pe cale digestiva (pe langa faptul ca nu se stie exact cauza crizei, deci nu se poate da un tratament tintit, riscam sa determinam aspirarea acestuia si/sau de lichide in calea aeriana lucru care provoaca complicatii pulmonare grave). 3. Neprezentarea la medic pentru consult specializat sau nechemarea unui medic/echipe de urgenta care sa evalueze corect pacientul. 4. Intarzierea manevrelor de resuscitare cardio-pulmonara in cazul instalarii stopului cardio-respirator (functia cerebrala este compromisa ireversibil dupa 3-5 minute de lipsa a circulatiei eficiente cerebrale). 11. Ajutorul de urgent n caz de ingestie a unei subst. toxice de ctre copii, inclusiv n intoxicatie cu medicamente. Variante de raspuns: 1. Ca masura de prim ajutor, poti da copilului sa bea rapid apa sau lapte, pentru a dilua substanta toxica si a preveni reactiile adverse imediate. 2. Tratament - Daca pare verosimila ipoteza intoxicatiei accidentale, trebuie sa se ia urgent legatura cu serviciul de specialitate sau cu serviciul de urgente al spitalului de pediatrie cel mai apropiat. In asteptarea ajutorului, este total contraindicat sa se determine copilul sa manance sau sa bea. Contrar unei opinii larg raspandite, nu trebuie in nici un caz sa i se dea lapte copilului. Nici nu trebuie incercat sa i se produca voma. Orice intoxicatie potentiala necesita o spitalizare in cursul careia vor putea fi efectuate tentativele de evacuare a continutului stomacului multumita administrarii de medicamente sau prin spalatura stomacala. Absorbtiile de apa de Javel (solutie de hipoclorit de sodiu) diluata, cele mai frecvente, nu sunt in general periculoase. In schimb, daca este vorba de inghitirea de apa de Javel concentrata sau de caustice (produse pentru spalatul veselei, detartrante, pentru desfundarea canalului, de exemplu), copilul trebuie spitalizat de urgenta intr-un serviciu de otorinolaringologie si trebuie cautate eventualele leziuni ale stomacului sau ale esofagului. Inhalatiile de derivati ai petrolului sunt deosebit de periculoase deoarece acestia pot provoca o atingere pulmonara. O supraveghere in mediu spitalicesc care dispune de un serviciu de reanimare este un lucru care se impune. 3. Test: A. l faci s bea lapte sau ap. B. Nu-i dai nimic. Corect B: Tot ce trebuie s faci e s -i clteti gura cu ap i s -l faci s elimine tot ce a nghiit. Este nerecomandat s -i dai s bea ceva nainte de a primi sfatul unui specialist. Chiar dac sunt muli care nc mai cred c laptele e un antidot, afl c, dimpotriv, grsimea din lapte poate accelera trecerea substanelor toxice n snge. 4. Primul ajutor in intoxicatii Intoxicatiile acute reprezinta o urgenta medicala, deoarece in unele cazuri ele pot fi letale. Studiile epidemiologice au aratat ca exista diferente evidente in functie de varsta, atat in ceea ce priveste frecventa si caracterul intoxicatiei cat si in privinta substantelor implicate. Astfel: - la copii predomina intoxicatiile accidentale, fata de adult unde majoritatea sunt voluntare, in scop suicid - majoritatea intoxicatiilor la copii se produc sub varsta de 5 ani

- sub varsta de 1 an, predomina intoxicatiile cu medicamente, prin supradozaj sau utilizarea necorezpunzatoare a acestora - intre 1-5 ani predomina intoxicatiile accidentale cu diverse substante casnice: detergenti, sampon, sapun, diversi solventi casnici, dezinfectanti, etc. Limitarea absorbtiei toxicului Primele masuri care se iau in cazul unei intoxicatii sunt masuri de prevenire a absorbtiei toxicului, prin idepartarea toxicului care nu a fost inca absorbit in organism, masuri care se pot incepe la domiciliu: - in cazul intoxicatiilor produse prin ingestie (inghitire): evacuarea continutului tubului digestiv fie prin provocarea de varsaturi (prin stimularea fundului gatului cu degetul sau cu o lungurita dupa ce s-a baut un pahar cu apa calda sau lapte) fie prin administrarea unor purgative - in intoxicatiile prin inhalare de substante gazoase, primul gest va fi scoaterea victimei din mediu - in cazul toxicelor care patrund prin tegumente, se va spala tegumentul cu sapun si apa in cantati mari (dus) - prevenirea absorbtiei toxicelor injectate se face prin aplicarea unei pungi cu gheata pe locul injectarii si a unui garou, proximal de locul injectarii. Provocarea varsaturilor este contraindicata la: - victime inconstiente - in caz de convulsii - ingestie de substante caustice, volatile sau antiemetice. Intoxicatiile acute cu medicamente Primul ajutor: - evaluarea starii de constienta si a functiilor vitale (ABC), si resuscitarea cardio-respiratorie in cazul in care victima este in stop cardio-respirator - apelarea serviciului de urgenta 112 - daca este inconstienta sau varsa, se va aseza in pozitia de siguranta (culcat pe o parte) - daca victima este constienta se poate incerca provocarea de varsaturi - se cauta ambalajele medicamentelor posibil a fi raspunzatoare de intoxicatie - pana la sosirea echpei medicale se poate apela serviciul TOXAPEL pentru a solicita informatii cu privire la acordarea primului ajutor. Intoxicatiile cu monoxid de carbon - CO Primul ajutor: - scoaterea victimei din mediu - transportul cat mai repede la spital - daca e la indemana, administrarea de oxigen - care este considerat si antidotul intoxicatiei cu CO. Intoxicatia cu fum Primul ajutor: - scoaterea victimei din mediul cu fum, avand in vedere si propria siguranta - evaluarea nivelului de constienta si a functiilor vitale, cu inceperea manevrelor de resuscitare cardio-respiratoare daca este necesar - solicitarea ajutorului medical si transportul victimei la spital - daca este disponibil, administrarea de oxigen. Intoxicatia cu naftalina Primul ajutor: - in cazul intoxicatiei prin inhalare: parasirea incaperii, indepartarea naftalinei si aerisirea incaperii - in cazul ingestiei: se administreaza apa si se provoaca varsaturile - se transporta victima la spital. De retinut!

NU se administreaza: ulei vegetal sau lapte, deoarece naftalina este solubila in grasimi si prin acestea ar creste absorbtia toxicului. Intoxicatia cu substante corozive Primul ajutor: - evaluarea nivelului de constienta si a functiilor vitale (ABC), cu inceperea manevrelor de resuscitare cardiorespiratorie daca este necesar: in timpul respiratiei gura la gura nu se va intra in contact direct cu gura victimei decat prin intermediul unui tifon (deoarece exista ricul de contaminare) - solicitarea ajutorului medical si transportul victimei la spital in cel mai scurt timp - spalarea cu multa apa (jet) timp de 20 minute, in cazul leziunilor cutanate sau oculare. De retinut! Sunt contraindicate provocarea varsaturilor, spalatura gastrica si administrarea purgativelor, deoarece exista riscul perforatiei. Nu se va incerca neutralizarea sau diluarea toxicului! Intoxicatia cu ciuperci necomestibile Primul ajutor: - prezentarea la spital in cel mai scurt timp - se poate incerca provocarea varsaturilor, in cazul intoxicatiilor cu durata scurta de incubatie. Intoxicatia cu pesticide Aceste substante pot fi absorbite pe toate caile: digestiva, respiratorie si cutanata. De aceea in cazul suspiciunii unei intoxicatii cu pesticide, primul ajutor consta in: - evaluarea nivelului de constienta si a functiilor vitale (ABC), cu inceperea manevrelor de resuscitare cardiorespiratorie daca este necesar, cu atentie la propria siguranta a salvatorului - apelarea serviciului de urgenta 112 - decontaminare externa: inlaturarea imbracamintei si incaltamintei contaminate si spalarea tegumentelor sub jet de apa - provocarea varsaturii - transportul victimei la spital pentru administrarea antidotului specific. 12. Boala diareic acut la copii. Etiologie. Epidemiologie, manifestari clinice. Diareea acut este o malabsorbie temporar a apei- electolotilor, alimentelor cu evacuarea rapida a continutului intestinal soldata cu pierderi de apa si electroliti cu scadere ponderala in timp scurt -24-36 ore. Etiologia: La copii si sugari: Infectioase: enterale- bacteriene, virale, parazitare Parenterale(extrdigestive)- bacteriene sau virale. Neinfectioase: greseli alimentare calitative si cantitative, factori medicamentosi(diaree, iatrogene),- ex. Preparate de fier, tetraciclina, ampicilina Factorii alergici: alergia la proteinele laptelui de vaca, soia, ovalbumina. Tabloul clinic: Triada: anorexia, diareea, voma. Agitatie Eritem fesier Stagnarea curbei ponderale, Schimbarea comportamentului: indispozitie, agitatie, somn superficial. Scaune diareice 5-10 pe zi-apoase, verzui maronii, cu mucus 13. Caracteristicul sindromului anemic la copii. Anemia este o stare patologica character (hematologic) prin scaderea de hemoglobina, a masei globulare totale sub valorile normale pentru virsta si sexul, respective si clinic prin paliditatea tegumentelor si mucoaseslor. Clasificarea anemiilor: 1 Nutritionale: feriptive, proteinoprive etc. 2- Determinate de scaderea productiei eritrocitelor 3- Prin cresterea distrugerii eritrocitelor imunologice, agresiune toxica etc. 4. Prin pierdeeri excessive de eritrocite (posthemoragic) 14. Caracteristica sindr. de deshidratare la copii de virsta frageda. Poate fi forma: usoara cu scaderea ponderala pina la 5% din masa, semnele de deshidratare lipsessc (gr.1)

medie cu scaderea ponderala pina la 10% din greutate, (gr2) forma severa mai mult de 10% din pondere (gr.3), se depisteaze semen de colaps, tahicardie, puls scazut, TA scazuta, hipo-, hipertzermie. Poate fi: Intracelulara sete vie, febra, uscaciunea mucoaselor, agittatie, semen neurologice, convulsii. Extracelulara globi ocular hipotenii, fontanela anterioara deprimata, tegumentele marmorate, oligourie. 15. Clasificarea amestecurilor lactate folosite in alimentatia mixta si artificiala. Clasificarea formulelor de lapte Exist mai multe clasificri ale formulelor de lapte n funcie de principiul, dup care snt repartizate: Dup gradul de adaptare: 1. Ne adaptate ("Clasice) 2. Parial adaptate 3. Adaptate ("umanizate, maternizate) Preparate speciale (terapeutice, dietetice) Dup vrsta, la care snt indicate: 4. De start (complete) pentru prematuri pentru nou-nscui la termen 5. De continuare (de diversificare) Dup particularitatea tehnologic de pregtire: 1. Dulci 2. Acidulate (fermentate) Dup sursa proteinelor: 1. Din lapte de vac 2. Din soia ("lapte vegetal) 3. Din carne (rareori folosit n acest scop) Dup particularitatea compoziional: 1. Fr lactoz sau cu cantitatea redus de lactoz 2. Semicremate sau degrsate 3. Cu coninut sporit de lipide 4. Cu coninut sporit de proteine 5. Cu coninut sporit de oligoelemente, vitamine etc. 6. Fr gluten 7. Fr fenilalanin Avantajele formulelor de lapte adaptate 1) Sunt preparate superioare celor clasice; nlocuesc cu succes laptele uman n primele luni de via . 2) Concentraiile de lipide, glucide, proteine i minerale din formulele adaptate snt apropiate de cele din laptele uman 3) Glucidele sunt reprezentate exclusiv prin lactoz 4) Formulele adaptate aduc pentru rinichii copilului o sarcin osmotic i H+ apropiat de laptele uman 5) Prin folosirea lor se evit nfometarea prin restricie de lipide, nsetarea prin exces de glucide, suprasolicitarea metabolic hepatorenal 6) Nivelul sczut de cazein din formulele adaptate duce la corectarea raportului proteine din zer/cazein , apropiindu-l de laptele uman . 7) Formulele adaptate au coninutul de aminoacizi eseniali apropiat de cel din laptele uman (prin adaos de zer demineralizat) 8) Raportul acizi grai saturai/acizi grai nesaturai din formulele adaptate este apropiat de cel din laptele uman (45/55), realizat prin adaos de grsimi vegetale. 9) Formulele adaptate snt suplimentate cu vitamine i fier, conform raiilor dietetice recomandate. De menionat, ns, c orict de sofisticate nu ar fi noile tehnologiii de adaptare, nici odat aceste formule nu vor putea fi ideale i nu vor putea nlocui cu adevrat laptele matern din simpla cauz, c ingredientele, din care se prepar, aparin altor specii, diferite de cea uman, iar posibilitile maxime de adaptare in, practic, n exclusivitate de factorii alimentari. Factorii imunitari i ceilali, specifici speciei umane, sunt imposibil de fabricat artificial. 16. Conduita terapeutica a sindromului hipertermic la copii.

Depistarea urgentelor prin examenul clinic si examenele complemetare paraclinice nu trebuie sa impiedice aplicarea unei antibioticoterapii si cit si masurile de sustinere a hemodinamicii(oxigenare, ventilatie artificiala, perfuzie). Sunt 2 urgente: 1. pacientii prezinta purpura extinsa(administrarea de urgenta a cefalosporinei generatia 3-a i.v asociata cu ampicilina. + transferul in sectia de terapie intensiva pediatrica) 2. sugari cu virsta sub 6 saptamiini(internarea in unitate pediatrica pu supraveghere si instituire a terapiei) In cazul in care febra e unicul simptom se recurge la realizarea prelevarilor si depistarea unui semn de infectie bacteriana severa(tulburari de vigilenta sau de tonus, tulburari de comportament, anomalii hemodinamice, iritabilitate sau necooperare, semne de deshidratare), iar in lipsa unui semn de infectie bacteriana severa se fac examene complementare(nr leucocite, proteina C-reactiva, hemocultura, examen bacteriologic urinar). Pentru reglarea termica Metode fizice: dezbracarea copilului si pozitionarea corpului fara imbracaminte, aerisirea incaperii, administrarea de lichide, frectii cu spirt, eter, otet, apa a corpului si rece la cap si pe vasele magistrale. Terapia medicamentoasa: Paracetamol,aspirina,antiinflamatoare nesteroidiene(ibuprofen incepind cu luna 3-a, ketoprofen incepind cu luna a 6-a) 17. Conduita clinica terapeutica in sindromul de deshidratare la copii cu boala diareica acuta. Tratamentul: 3 principii de baza: 1 Prevenirea deshidratarii 2 Terapia de rehidratare 3 Alimentarea copilului Rehidratarea se face in 2 etape: 1 rehidr primara pentru completarea pierderilor 2 rehidr de sustinere Administrarea sol. SRO in primele 4-6 ore, 75ml. Deshidratarea grava: 1 transportarea si spitalizarea in decurs de 30 min. 2 urgent terapia intravenoasa. 18. Compozitia laptelui matern. Deosebirea lui de laptele altor mamifere. Cioninutul de ingrediente n laptele matur i alte tipuri de lapte Valorile Amestec Lapte de vaci Amestec Componentul medii (formul)de preparat n condiii casnice pentru lapte laptele matern Energie(KG) (KKal) Proteine (g) Glucide (g) Lipide (g) Fer (mg) Calciu (mg) Natriu (mg) Clor (mg) 280 67 1,3 7 4,2 76 35 15 43 250-315 60-75
,2

276 66 3,2 4,6 3,9 60 120 55 97 5 o, -

221 63 2,1 8,0 2,5 39 75 36 63

4,6-9,1 2,1-4,2 325-975 59 13-39 32,5-81

Coninutul de proteine n laptele matern corespunde necesitilor copiilor sugari Laptele matern conine preponderent proteine seric, comparativ cu laptele de vaci, n care proteina majoritar este cazeina i doar 20% reprezint fracia seric

 O parte din proteinele serice ale laptelui matern sunt reprezentate de a- lactalbumin, lactoferin, care reprezint sursa tutror aminoacizilor eseniali pentru organismul copilului sugar n laptele de vaci, respectiv i n formulele preparate n baza acestuia,spre deosebire laptele matern, proteina majoritar este fi-lacto-globulina, care lipsete n laptele matern i poate induce reacii alergice la copii Cazeina laptelui matern posed proprieti chimice deosebite de cazeina laptelui de vaci, fapt care -i uureaz digestia Cazeina laptelui matern este reprezentat si prin factorii imuni de origine proteic - imunoglobulina A, lactoferina, lizozima si alte macromolecule, implicate in aprarea specific si nespecific a organismului copilului Lipidele Lipidele laptelui matern acoper aproximativ 50% din totalul de calorii Laptele anterior, care se scurge la nceputul alimentrii la sn, este mai apos, conine mai mult lactoz i mai puine lipide, acestea fiind mai multe n laptele posterior, astfel cel mai bogat energetic lapte se scurge la sfritul alimentrii Laptele posterior n acest fel joac un rol important n asimilarea de energie i, dei se dobndete mai greu, este esenial ca s nu se ntrerup alimentarea cnd fluxul de lapte a sczut sau copilul suge mai puin activ Glucidele laptelui matern n mare parte sunt reprezentate prin lactoz ( ca i n laptele de vaci, de altfel). Din punct de vedere cantitativ n laptele matern sunt mai multe glucide dect n laptele de vaci i cel adaptat, difer i calitatea glucidelor n tipurile de lapte enumerate. Laptele matern n afar de lactoz, care este preponderent de tip beta ( care favorizeaz activitatea florei bacteriene fiziologice intestinale) mai conine o cantitate mic de galactoz, fructoz i oligozaharide. Laptele de vaci este mai srac n glucide, iar lactoza este majoritar de tip alfa. Glucidele laptelui matern sunt reprezentate de lactoz, care acoper 40 % din caloriile furnizate i care se digereaz/asimileaz uor (>90%) n intestinul subire 13 Lactoza neasimilat a laptelui matern ajunge n intestinul gros, unde sub aciunea bacteriilor se fermenteaz si se transform n acizi grasi cu lanuri scurte si acid lactic, - compui, care, la rndul lor se asimileaz, contribuind la acumularea de energie O alt aciune benefic este micorarea valorii PH-ului intestinal i mbuntirea absorbia Ca Lactoza laptelui matern favorizeaz creterea lactobacilelor i celorlali reprezentani ai microbiocenozei normale a intestinului, care-l apr pe sugar de gastroenterit n timpul infeciei intestinale la copiii, alimentai cu lapte-praf, uneori se dezvolt intolerana de lactoz, ca rezultat al afectrii epiteliului i scderii activitii lactazei, ceea ce impune necesitatea administrrii formulelor speciale, fr lactoz Copii, alimentai natural, i menin tolerana fa de coninutul sporit de lactoz din laptele matern, de aceea trebuie s fie alimentai n continuare natural Laptele matern conine cantiti semnificative de oligozaharide Acestea dein un rol important n asigurarea proteciei de virusuri, bacterii i toxinele acestora, contribuind totodat la meninerea echilibrului micro- biocenozei intestinale, prin favorizarea microflorei intestinului gros, inclusiv a tulpinelor cu proprieti probiotice (n special bacteriile Bifidum) Mineralele dup coninut difer mult, dac e s comparm laptele matern cu alte tipuri de lapte, n special laptele de vaci . Mai cuseam asta se refer la cantitatea comparativ exagerat de natriu , caliu, calciu i fosfor n laptele de vaci. Acest fapt determinn o suprasolicitare osmotic renal a sugarului, sistemul lui reno-urinar nefiind nc suficient de matur pentru un aa efort. Alte substane minerale, chiar dac sunt n cantiti acceptabile n laptele de vaci nu au o biodisponibilitate suficient de bun, precum aceleai elemente din laptele matern. Aceasta se refer n primul rnd la fier i zinc. Vitaminele laptelui matern , de regul, corespund necesitilor copilului, dar depind i de regimul alimentar al mamei. Oricum laptele matern este ntotdeauna adecvat dup coninutul de vitamine, spre deosebire de laptele de vaci, care, dup prelucrarea termic, este practic lipsit i de puinul ce-l coninea. Dei femeile cu un statut nutriional sczut pot s produc lapte n cantiti suficiente si de o calitate satisfctoare pentru dezvoltarea copilului sugar, coninutul optim al micro-nutrienlor n lapte i, respectiv coninutul optim al acestora n organismul copilului este ntr-o oarecare msur dependent nutriia mamei Pentru a identifica riscul de caren a microelementelor nutritive la copil / mam, precum i influena adaosurilor nutritive asupra componenei laptelui matern i interveniilor necesare, este util de a diviza microelementelor nutritive din laptele matern n dou grupe: Factorii de protecie i imunomodulatori ai laptelui uman Imunoglobiline A-secretoare (SIgA) active anti-E. coli, C. tetani, K. pneumoniae, Salmonela, Shigela, Streptococcus, S. pneumoniae, C. tetani, H.Influenzae, V.Holerae, Campilobacteria, Candida albicans. 7. Anticorpii antivirus: rota-, RS-, polio-, entero-, citomegalovirus, HIV, rubeola-, herpes. 8. SIgA anti-G. Lamlia, E. Histolytica, S.mansoni. 9. Immunoglobuline G,A,M,D. 10. Lizozimul (enzim antibacterian ce duce la liza peretelui celular)

11. Lactoferina (concureaz cu bacteriile pentru fier) 12. Interleukina-6 13. Limfocite T-,B14. Interferonii ( agrni antivirali) 15. Macrofagi (fagociteaz bacterii) 16. Complement C3, C4 17. Factori nespecifici antistafilococici( lipide ce posed aciune antistafilococi) 18. Factorul Bifidum (stimuleaz bacteriile bifidum, acido-lactice din intestin) 19. Factori biochimici (lipide, glucide) 20. Ribonucleaza ( agent antiviral) 21. Inhibitorii proteazelor 22. Proteinele ce leag vitamina B 12 i folaii 23. Factorul antilambliozic(lipide ce posedaciune antilambliozic) 24. Oligozaharide (inhibitori de alipire a bacteriilor de epiteliu). Hormonii din laptele matern: steroizi adrenali calcitonina eritropoietina insulina oxitocina prolactina somatostatina triiodtironina tiroxina TRH TSH Neurotenzina (vazopresina)steroizii ovarieni. Factorii de creteredin laptele matern: factorii de cretere epidermali (FCE) factorii de cretere ai nervilor (FCN) factorii de stimulare a coloanei factorii de cretere Bifidum. Toate componentele enumerate sunt specifice speciei umane i regeaz, respectiv, unele funii specifice omului n cretere. 19. Contraindicatiile pentru alimentatia naturala. Probleme / contraindicaii pentru alptarea la sn Din partea mamei: absolut - infecia cu HIV temporare: - patologie infecioas grav perioada acut ( tuberculoz, alte infecii deosebit de periculoase); Decompensarea maladiilor somatice ale mamei; Cancer la mam i mama primete citostatice Diabet zaharat tratat cu antidiabetice orale Boli psihice la mam n acutizarecandidiza mamelonului i a areolei. Din partea copilului: a) absolute - erori de metabolizm (fenilcetonuria, galactozemia); b) temporareafeciuni grave ale nou-nscutului i sugarului ce necesit respiraie asistat i alimentare parenteral. 20. Criteriile de diagnostic ale febrei reumatice. Profilaxia. 21. Dezvolatarea fizica a copilului. Factorii ce influientiaza cresterea si dezvoltarea copiilor Cresterea si dezvoltarea copilului este un proces foarte importanti,caracteristici perioadei copilariei,fiind un proces dinamic include toate sistemele organele si tesuturile in mod diferit tinand cont de particularitatile de crestere si dezv.a fiecaruia in parte,astfel interesam cresterea in ansamblu.Adica fiecare sistem are ritmul sau de crestere.Este necesar de a cunoaste particularitatile de crestere ale perioadei capilariei p-u a deosebi particular de varsta. Cresterea si dezv.cat si maturizarea pe tot parcursul copilariei este influentata de factorii de influenta externi si interni.Factorii de influenta ai cresterii si dezvoltarii copilului sunt: -f.genetici ereditari -f.endocrini,f.interni ai patologiei,f.exogeni,f.de mediu.

F.genetici ereditari-responsabili de diferentierile constitutionale individuale,imprimate in procesul de conceptie precum si fenotipului insasi ai cresterii si dinamicii sale pana la maturitate,dupa genotipul dominat cat si tipul morfologic familial. Adica ceea ce mostinim noi de la parinti. F.endocrini-in perioada de sarcina indirect se atesta influenta acestor factori desi obiectiv nu este demonstr.acest lucru,dar tulburarile de crestere intalnite la indivizi. Dupa nastere rolul gl.endocrine este mai demonstrativa,activit.lor este coordonata de sist.hipotalamo-hipofizar,adevarat centru coordonator al cresterii. Hipofiza este responsabila de crestere armonioasa. Hormonul somatotrop actioneaza asupra cartilaj.de crestere prin intermed.somato-medinei. El are un rol fundament.in procesele de condrogeneza. Alaturi de hipofiza,tiroida si epifiza actioneaza asupra cresterii in toate perioadele copilariei, F. interni ai patologiei-starile patologice fac ca cresterea copilului sa sufere incetinind-o sau diminuind cresterea:dificitul statual se intalneste in mai toate anomaliile cromosomiale si in sindr.malformative. Afectiuni viscerale cronice sau cu actiune prelungita,diferite afectiuni cronice digestive,afectiuni metabolice si tulburari metabolice,patologie endocrina(hipotiroidism,hipercorticism)tumorile. F.exogeni-este factorul alimentar.e necesar ca sa fie corespunzator cerintelor de varsta p-u ca ele sunt in raport cu particul anatomice si fiziologice a sist.digestiv la varsta cu tare. Carentele alimentare un factor extrem de important p-u copil p-u ca organ in crestere in prezenta carentelor alimentare sufera ponderea anemiilor carentiale,eficienta de Iod. Pana la 3 ani nu se sareaza mancarea la copii. Carenta vit.D ajuta la mineralizarea si cresterea scheletului. Vitaminele se administreaza sistematic,vit.D pana la 2 ani in 700mg zilnic. Carentele de proteine vor provoca malnutritiile. F .mediu-soarele,apa.aerul+cond.geografic,ses.campie,de presiune.odata cu cresterea altitudinei deasupra marii scade cresterea copiilor. F .geografic-cu cat mai aproape de ecuator sunt mai dezv.tare la poli este mai mica cresterea. 22. Diversificarea alimentatiei naturale.Termeni si modalitatea de introducere a complimentului ntroducerea complementului reprezint alimentarea copilului sugar cu alimente i lichide noi suplimentar la laptele matern. Hrana comlementar poate fi divizat n felul urmtor: 1. Hrana perioadei de tranziie acestea sunt produsele (alimentele) complementare , destinate satisfacerii necesitilor alimentare i fiziologice, specifice organizmului copilului sugar; 2. Hrana din masa familiei acestea sunt produsele complementare , care se dau copilului de vrst fraged i care sunt de fapt produse, consumate de ntreaga familie . n perioada de trecere de la alimentaia exclusiv natural la ntreruperea alimenttrii naturale copiii sugari se deprind treptat s mnnce alte alimente din masa familiei, pn cnd acestea din urm nu nlocuesc complet laptele matern. Copiii sunt fizic pregtii s consume alimente din masa familiei ctre vrsta de 1 an, termen dup care nu mai este necesar ca aceste alimente s fie ntr-un fel sau altul modificate i adaptate necesitilor copilului. Termenii, la care ncepe s fie ntrodus n alimentaie hrana perioadei tranzitorii, reprezint o perioad destul de vulnerabil pentru dezvoltarea copilului. Raia alimentar a copilului sufer schimbri radicale, cea mai important fiind trecerea de la unicul produs ( laptele matern), unde izvorul principal de energie erau grsimile, la o ntreag diversitate de produse, necesare pentru suplinirea necesitilor alimentare. Aceast perioad este important nu numai prin creterea continu i modificarea necesitilor n ingrediente alimentare, dar i prin ritmul intens de cretere , dezvoltare i maturizare fiziologic. Alimentaia proast, principiile i metodele incorecte de alimentare n acest perioad pot spori riscul de tulburare de nutriie, retard n cretere i dezvolatre, caren de diferite substane nutritive, n deosebi a fierului, avnd urmri serioase pentru sntatea copiluli i dezvoltarea lui mintal. Deaceea este deosebit de important rolul cadrelor medicale, care pot influena i mbunti considerabil practicile alimentare a le copiilor sugari i de vrst fraged. ntroducerea prea precoce a alimentelor complementare impune unele riscuri i anume: 18 - Hrana complementar , nlocuind o parte din laptele matern, va duce la scderea produciei de lapte i, respectiv, la posibilitatea micorriii consumului de energie i substane nutritive de ctre copil; - Copii sugari sunt supui aciunii microbilor patogeni, pezeni n produsele alimentare i lichide, care pot fi contaminate, astfel sporind riscul fenomenelor dispeptice, respectiv a tulburrii de nutriie; - Riscul bolilor diareice i a alergiei alimentare este amplificat de ctre imaturitatea

intestinului sugarului, fapt, care la fel poate induce o tulburare de nutriie; - Mamele devin mai devreme fertile, deoarece scderea consumului de lapte matern reduce perioada de suprimare a ovulaiei. i ntroducerea prea tardiv a hranei complementare nu este lipsit de probleme, deoarece: - Aportul insuficient de energie i substame nutritive pe contul exclusiv al laptelui maern poate duce la retard n cretere i nutriie sczut; - Incapacitatea laptelui matern de a asigura, de la o anumit vrst nevoile copilului poate duce la carene diferite de micronutrieni, mai cu seam de fier i zinc; - Nu va fi asigurat dezvoltarea optimal a abilitilor motorii corespunztoare, ca de exemplu mestecatul, precum i recepia adecvat de ctre copil a noului gust i structur a hranei. - Reeind din toate cele expuse, alimentele complementare se vor ntroduce n raia sugartului la timp. 23. Diagnosticul si principiile de tratament al bronsitei acute la copii: Se bazeaza pe datele anamnestice,tabloul clinic specific,modificari paraclinice. Explorarile virusologice precizeaza etiologia bronsitei acute. Diagnosticul diferenciat se face cu: a.pneumonia b.mucoviscidoza c.corpi straini Tratamentul: 1.Repaus la pat in perioada febrei 2-3 zile,dupa normalizarea temperaturii corporale. 2.Dieta cu produse lactate si vegetale, si excluderea ingridientelor extractive si alergice. 3.Interferon leucocitar.In primele 2 zile 0.25 ml in ductul nazal la fiecare 1.5-2 ore. In caz de infectii adenovirotice se administreaza dezoxiribonucleaza in fiecare narina 3-4 picaturi. 4.In caz de hipertermie- antipiritice conform virstei. 5.Mucolitice in caz de tusa uscata, la ameliorarea tusei se indica expectorante. 6.Terapia de sustragere sinapisme pe cutia toracica, frectie cu unguent de calendula, etc. 7. Vitaminoterapia (C, B1,B2) per os in doze majore de 2-3 ori 8.Antihistaminice la pacienti alergici. 9.Terapia cu antibiotic nu este indicate. 24.Diagnosticul si principiile de tratament a pneumoniei acute. Diagnosticul Anamneza Investigaii obligatorii Examenul explorative: (n infeciile bacteriene leucocitoz >10x109/l, cu neutrofiloz, devierea formulei leucocitare n stnga, majorarea VSH >20mm/or. n infeciile atipice leucocitele n limitele normei, se atest VSH accelerat)

serologic specific Mycoplasma pneumoniae, Mycoplasma hominis, Chlamydia pneumoniae pulmonar Principii de trat. Majoritatea sugarilor i copiilor mici cu pneumonie necesit internare n spital pentru perioada de instalare a efectului curativ cu transferarea ulterioar l aun regim al staionarului de domiciliu, unde copilul este protejat de suprainfecie i infecii nozocomiale. Poziionarea copilului: n pat cu trunchiul mai ridicat i schimbarea poziiei fiecare 1 -2 ore, aezndu-l n decubit lateral drept i stng, pentru a evita staza pulmonar. Regim hidric: optimizat la gradul de deshidratare produs de febr, tahipnee, transpiraie prioritate la lichide orale. Tratament simptomatic: restabilirea permiabilitii cilor aeriene, fluidificarea secreiilor, jugularea sindromului febril. Terapia antibacterian. Tratamentul etiotrop este decisiv pentru evoluia clinic a pneumoniei bacteriene la copil i programarea tacticii de administrare a antibioticelor necesit o ajustare ideal la:

- calitile factorului etiologic - particularitile clinice ale bolii - vrsta copilului - asocierea complicaiilor morbide - caracteristicele preparatului antibacterian (farmacocinetica, farmacodinamica), afectele adverse ale preparatului farmacologic - tratamentul precedent (pn 3 luni) cu preparate antibacteriene (poate fi cauza antibiorezistenei a agentului patogen) - calea oral de administrare a remediilor antibacteriene este eficient i singura la majoritatea copiilor cu pneumonii comunitare cu evoluie uoar/medie - dac copilul necesit administrarea i/m a medicaiei antibacteriene, atunci el necesit i spitalizare 25. Eruptia dentara la copii.semnele clinice in dentitia deficilis. Copilul se naste cu primordiile dintilor de lapte si celor permanenti care erup la diferite termene. De regula dintii erup in grupuri la anumite intervale de timp. Factori genetici: determinani majori ai dimeniunilor i morfologiei dentare. Ali factori: - boli de nutriie - rahitism - endocrinopatii - medicamente: tetraciclina Momentul erupiei: limite largi (5-15 luni) Ordinea medie a erupiei a dentitiei temporare: - 6-8 luni = incisivi centrali inferiori - 8-10 luni = incisivi centrali superiori - 10-12 luni = incisivi laterali - 1 an 1 ani = primii molari - 1 ani -2 ani = cei 4 canini - 2 2 (3 ani) = molarii II Prin urmare la 1 an copilul are de obicei 8 dinti. La 2 ani si inceputul celui de -al treilea se termina eruptia celor 20 de dinti de lapte. La virsta de 5-6 ani se incepe inlocuirea dintilor de lapte prin dinti permanenti. Inlocuirea dintilor de lapte cu cei permanenti are loc in aceeasi consecutivitate in care are loc eruptia si se incheie la 11-12 ani. La virsta de 12-14 ani erup molarii 2, iar cind se termina perioada pubertatii apar majoritatea cazurilor ultimii dinti molarii 3 (molari de minte). Dentitia permanenta are loc in urmatoarea succesivitate: -la 6-7 ani erup incisivii centrali inferiori -la 7-8 ani incisivii centrali superiori si incisivii laterali inferiori; - la 8-9 ani incisivii laterali superiori; -la9-11 ani caninii inferiori; la 11-12 ani caninii superiori; la 10-11 ani premolarul 1 superior; la 10-12 ani premolarul 1 inferior si premolarul 2superior; la 11-13 ani premolarul 2 inferior; la 5,5-7 ani molarii 1 inferiori si superiori; la 12-13 ani molarii 2 inferiori; la 12-14 ani molarii 2 superiori; la 17-30 ani molarii 3 inferiori si superiori. De obicei eruptia dintilor de lapte si a celor permanenti este fara durere.Insa la unii copii (cu rahitism, anemie, neurastenie) eruptia dintilor este insotita de edem, ingrosiea gingiilor si sensibilitatea lor la durere, de hipersalivatie, excitabilitate, somn nelinistit, anorexie. Nu toate bolile sunt insotite de acest act. Unii copii in timpul eruptiei dintilor aduc obiectele ce le nimeresc in mina la gura pentru a le roade. 27. Factorii favorabili si nefavorabili ce influienteaza dezvolatrea neuro-psihica a copiilor in perioada post natala. 2 ani-urca si coboara scara,alearga cu usurinta prinde o minge,se joaca cu alti copii isi inchee nasturii,formeaza propozitii din 3-4 cuvinte isi spune numele.

2 ani si 6 luni-sare pe loc pe ambele piciioare se opreste la comanda din alergare,deseneaza tinind corect creionul,isi spune numele intreg varsta si adresa se autoserveste hraneste inchee,imbraca se spala foloseste in cuvinte trecutul. 3 ani-miscarile sunt mult mai sigure,poate sta intrun picior,arunca si prinde mingea inchee si decide nasturii se imbraca si desbraca,recita o poezie,raspunde la intrebarile puse,povesteste mici evenimente,vocabularul format din 300-500 cuvinte 29. Infectia cailor urinare la copii: etiologie, tablou clinic, principii de diagnostic. Etiologie: ITU in copilarie sunt in mod obisnuit cauzate de catre bacteriile de pe pielea din apropierea uretrei care patrund in uretra si ajung astfel la nivelul tractul urinar. Bacteriile care traiesc in intestinul gros (in fecale) reprezinta cea mai comuna cauza a infectei. Ocazional, ITU mai sunt cauzate si de catre bacteriile care patrund din sange sau sistemul limfatic in tractul urinar. (Pielonefrita- e.coli, klebsiella; glometulonefrita- streptococi,stafilococi, enterococi, pneumococi etc.) Tablou clinic: La sugar i copilul mic manifestrile clinice ale ITU sunt: febr, iritabilitate, agitaie (specific dac apare n timpul miciunii), letargie, vrsturi, diaree, inapeten, enurezis, disurie, polakiurie, dureri abdominale, lombalgii, urin urt mirositoare, hematurie, icter i falimentul creterii. ITU diagnosticate la nivelul asistenei primare se manifest n special prin polakiurie i disurie. n spital cele mai frecvente manifestri ale ITU sunt febra, iritabilitatea, indispoziia i manifestrile gastrointestinale. Disuria, polakiuria, urina urt mirositoare, disfuncia micional se ntlnesc mai rar. Principii de diagnostic: Exam clinic; exam paraclinic: analiza urinei, ecografia urinar, uretrocistografia micional, scintigrafia renal 30. Insuficienta respiratorie la copii: cauzele principale, conduit clinica. Sindromul de detres respiratorie la copil DETRES RESPIRATORIE = asociere de semne clinice care traduc dispneea, o senzaie dificil, greoaie sau inconfortabil secundar unor leziuni difuze ale membranei alveolocapilare produse de un proces inflamator acut. Evaluarea rapid ABC Calmai pacientul Poziie confortabil PULSOXIMETRIA (SpO) Sp02>87-90% Forma moderat: efort respirator %flfit"ale aripioarelor nazale (la nou-nscut i sugar) dispnee moderat acrocianoz cu rspuns la 02 contien pstrat uneori agitaie psihomotorie Internarea n Secia pediatrie sau SPU terapia cu 02 - 4-61 izolet - sugar, cateter nazal 1 l/min - sugar aerosol bronhodilatator: Sol. Epinefrin (1:10.000; 1,0x4 ori 24h); Albuterol sau Salbutamol 1 puf x 3 ori alimentaie: posibil per os AMELIORARE? DA Transfer n Secia pediatrie Contactarea medicului de familie ngrijiri la domiciliu Sp02<87% Forma sever: efort respirator crescut apnee semne de hipoxemie, refractar la 02 utilizare a muchilor auxiliari n actul respiraiei

 scdere a complianei pulmonare contien obnubilat Internarea obligatorie n Secia ATI pediatric suplimentare a oxigenului - ventilaie noninvaziv sau IOT cu VAP acces vascular bronhodilatatoare I.V. corticosteroizi Dexametazon 0,6 mg/kg - doz unic antibiotice Cefalosporine generaia lll-IV, 100 mg/kg AMELIORARE?
DA

Transfer n Secia pediatrie Contactarea medicului de familie ngrijiri la domiciliu. 31. Importanta vitaminelor pt cresterea si dezvoltarea armonioasa a copiilor. Avem vitamine : liposolubile (A,D,K,E) si hidrosolubile (B1,B2,B3,B6,B12,C,P). -Vitamina A itirzie activitatea gl.teroide si homonului tireotrop din hipofiza si mareste activitatea horm. Gonadotrop. Aceaste vitamine este numeste antiinfectioasa, in lipsa ei se micsoreaza imunitatea organismului, duce la micsorarea cresterii in lungime a scheletului, in SNC apare schimbari de denevrare, actioneaza asupra vederii, aceasta vitamina este foarte raspindita in alimente alimaniere si vegetariene (morcov,in fructe si legume de culoare verzi inchisi). -Vitamina D sunt citeva tiputi (D1D2D3D4D5),cel mai important este D3,apsorbtia lui are loc in duoden sau in portiunea proximala a intestinului subtire,dupa absorbtie patrunde in vena porta apoi in ficat unde sufera un complex de modificari sub actiunea fementilor. In caz de boli ale ficatului insuficienta vit. D pot duce la rahitism ,osteoporoza. -Vitaminsunita K are 3 tipuri dintre care 1, 2 sunt liposolubile dar K3 este hidrosolubila. Insuficienta de vitamina duce la deateza hemoragica, are loc dereglarea hemostazei, apar hemoragii. -Vit. E are o functie antioxidanta care preintimpina distrugerea membranei celulare,mai ales in diferite boli si stresuri. O cantitate mare de vit.E copilul primeste drept depozit in ultimele 2 luni de sarcina. Bogate in vit.E sunt: carnea, ficat, galbenus de ou si ulei. -Vit. B1 teamina,intra in componenta unor enzime,ia parte la excitarea si transmiterea senzatiei nervoase spre organul efector. Necesitatile in vitamina B1 creste odata cu cresterea organismului si in caz de folosirea unor cantitati mari de energie. Insuficienta vit. B1 duce la scaderea poftei de mincare , voma, dispepsie, slabiciuni generale, astenie, somnolenta. -Vit. B2- periboflavin , are rolul de transportarea hidrogenului de la substrat la receptor,schimbul de vit.B2 depinde de cantitatea de proteine in alimentatie. In caz de insuficienta apare: stomatita angulara, glosita, uscaciunea gurei, fisuri ale buzelor, conjunctivita,colaps. -Vit. B3(PP)- intra in componenta NATPH sau NAT,o mare cantitate se gaseste in ciuperci,lapte ,ficat,peste,in caz de insuficienta apare dearee, glusita, astenie. -Vit. B6- joaca un rol important in schmbul de lipide,intra in componenta unor enzime, se absoarbe mucoasa intestinului, in caz de insuficienta duce la stoparea cresterii copilului. Copilul este exitat,anemie. -Vit . B12 prticipa la maturizarea eritrocitelor, in caz de insuficienta duce la anemie B12 dificitar. - Vit. C acidul ascorbic, are functii de activarea fermentilor,care duc la schimbarea de lipide,glucide,participa la absorbtia glucozei din intestin, sporeste activitatea ficatului. Insuficienta de vit. C este foarte rar intilnit,doarec ea este aproape in toate produsele alimentare si apare numai in caz de o foame indelungata. Vitaminele joaca un rol important in metabolismul proteic, lipidic, glucidic, ele activeaza actiunea unor enzime intestinale, participa la absorbtia mai buna a mucoasei intestinale. 32. Importanta rahitismului in patologia pediatrica.profilaxia ante- si postnatala a rahitismului. Carena vitaminei D produce reducerea absorbiei calciului din intestin; Hipocalciemie seric; Hiperparatiroidism compensator (parathormonul intensific reabsorbia calciului pn la calciurie nul, produce hipofosfatemie prin excreii urinare crescute); Stimularea activitii osteoclatilor (extrag Ca din esutul osos) i osteoblatilor (majorarea concentraiei serice a fosfatazei alcaline, osteocalcininei); Osteoporoza - mineralizare insuficient a structurilor cartilaginoase ale oaselor; - hiperplazia esutului osteoid (nu se mineralizeaz n hipovitaminoz D); - deformaii osoase, rigiditate osoas sczut, fragilitate osoas, fracturi Favorizeaza aparitia: -spasmofiliei; -Dereglri respiratorii -Dereglri cardiace -Complicaii din partea sistemului osos Deformarea craniului (craniu olimpian, oligo-hidrocefal, caput quadratum) Deformarea cutiei toracice (an subpectoral, torace n caren)

 Deformarea membrelor inferioare (picioare n form de X", O") Deformarea bazinului Fracturi osoase PROFILAXIA Profilaxia antenatal 1. Msuri nespecifice pentru toate femeile nsrcinate: mod de via activ, alimentaie raional 2. Vitamina D - 500 UI pe zi n ultimul trimestru de sarcin n timpul nsorit i 1000 UI n situaii speciale (condiii de trai nefavorabile, alimentaie defectuoas, disgravidie), este indicat femeilor din grupul de risc cu: gestoze patologie SNC, care necesit terapie anticonvulsivant patologie cardio-vascular: malformaii cardiace, hipertensiune arterial, disfuncii vegetative patologia aparatului gastro-intestinal, insuficien renal maladii ce necesit antibioticoterapie maladii endocrine condiii sociale nefavorabile Profilaxia postnatal 1) Msuri nespecifice regim corect al copilului: maxim plimbri la aer curat, efort asupra sistemului osos, masaj, igien perfect alimentaie la sn, la necesitate produse lactate adaptate, diversificare corect a raiei alimentare 2) Profilaxia specific vitamina D - 500-700 UI pe zi, de la a 7-a-10-a zi de via a copilului, pe o durat de 18 luni vitamina D - 800-1000 UI pe zi pentru copii din grupul de risc: prematuritate dismaturitate malnutriie congenital traum intranatal, asfixie n natere, hipoxie cronic intrauterin convulsii de orice origine septicemie icter neonatal prelungit malformaii congenitale gastro-intestinale, bronho-pulmonare diaree de etiologie diferit copii cu condiii sociale precare, din instituii rezideniale sugarii alimentai mixt sau artificial vitamina D - 1000-1200 UI pe zi, pe parcursul a 18 luni, la copilului nscut prematur vitamina D prin metoda stoss - 200 000 UI per os la 2-4, 6, 9, 12-18 luni (n cazuri excepionale, cnd nu este posibil administrarea zilnic oral a vitaminei D) 33. Imuno profilaxia copiilor in RM. Calendar National de vaccinari. Vaccinurile Vaccinurile / imunizarile reprezinta un capitol foarte important in ingrijirea copilului dumneavoastra. Ele protejeaza copilulde o serie de boli infectioase potential grave. In prezent difteria si poliomielita sunt aproape eradicate, iar rujeola si tuseaconvulsiva apar rareori. Totusi atat timp cat exista pericolul de imbolnavire, copiii trebuie vaccinati la timp. In Moldovavaccinarea copiilor este gratuita, insa parintii trebuie sa stie ca ei sunt cei care dau sau nu acordul. Cum actioneaza vaccinurile? Vaccinurile sunt facute din bacterii sau virusi care determina bolile respective, dar cu actiune diminuata sau chiar morti.Atunci cand acesti virusi sau aceste bacterii modificate sunt injectate in corpul copilului, sistemul imunitar actioneaza insensul stimularii organismului in a produce anticorpi. Odata produsi, acesti anticorpi ramani activi in corpul copilului tau sisunt gata de actiune daca apare pericolul unei boli reale.De exemplu, daca in zona apare .virusul tusei convulsive (cineva il aduce din alta tara), copilul tau nu se va imbolnavisau va face o forma mult mai usoara a bolii comparativ cu un copil nevaccinat. Problemele legate de vaccinarile copiilor: Majoritatea vaccinurilor se administreaza prin injectare. In plus pentru a obtine protectia dorita aproape toate vaccinurileinjectate trebuiesc administrate repetat. Cei mai multi copii nu au nici o problema dupa ce sunt vaccinati. Inainte deadministrarea vaccinului medicul va verifica starea de sanatate a copilului si tot istoricul imunizarilor anterioare. Atentie: COPILUL TREBUIE SA FIE PERFECT SANATOS! Daca copilul este bolnav, vaccinarea

trebuie amanata. Uneori, dupa administrarea unui vaccin copiii sunt mai agitati,sau somnolenti, au putina febra sau o rosata a pielii in jurullocului unde s-a injectat vaccinul. Nu aveti nici un motiv de ingrijorare atat timp cat copilul nu pare bolnav.In primele 24 de ore dupa administrarea vaccinului DTP este bine sa dati copilului cate o doza pediatrica deparacetamol la fiecare 6 ore, mai ales dupa prima administrare a acestui vaccin. Dupa fiecare administrare de vaccinpuneti intrebarile necesare medicului de familie pentru a nu va face griji inutile in cazul reactiilor normale dupa vaccin dar si pentru a sti cum sa actionati in orice situatie deosebita. Calendarul vaccinarilor in republica Moldova Virsta HVB BCG VPO DTP DT/Td ROR Vaccinari 24 ore HVB1 3-5 zile BCG1 1 luna HVB2 2 luni VPO1 DTP1 4 luni VPO2 DTP2 6 luni HVB3 VPO3 DTP3 12 luni ROR1 22-24 luni VPO4 DTP4 6-7 ani BCG2 VPO5 DT ROR2 14-15 ani Td adulti:20. Td 25,30,35,40,50,60ani bolile severe ce pot aparea daca nu se respecta calendarul imunizarilor: Difteria: Difteria este o boala infectioasa severa, in care se poate forma o membrana in portiunea posterioara a nasului si gatului,impiedicand astfel respiratia,la intirzierea primului ajutor copilul poate deceda prin sufocare. Se poate preveni prinvaccinarea DTP. Rujeola: Rujeola este o boala potential severa. Ea poate determina febra mare si complicatii de tipul infectiei la nivelul ochiului,surditate, crup, complicatii la nivelul creierului. Se poate preveni prin vaccinare ROR. Tusea convulsiva: Este o infectie bacteriana periculoasa, mai ales la sugari. Tusea are un aspect particular &ndash; copilul are crize de tuse &ldquo;latratoare&rdquo; care se termina printr-un &ldquo;latrat&rdquo;. Acest &ldquo;latrat&rdquo; inspirator duce la stop al respiratiei. Complicatiile include convulsii, pneumonie, infectie otica, hernii si uneori complicatii cerebrale. Sepoate preveni prin vaccinare DTP. Tetanosul: Tetanosul este o infectie care poate duce la deces. Ea apare atunci cand o rana (chiar superficiala) este contaminata cupamant continand spori de tetanos. Afecteaza sistemul nervos central (creierul si maduva spinarii). Este foarte importantsa preveniti boala prin vaccinare si revaccinare periodica. Se poate preveni prin vaccinare DTP. Poliomielita: Este o boala virala care afecteaza sistemul nervos central. Poate determina paralizii ale membrelor, si uneori paralizii extensive, cuprinzand muschii respiratori, meningita si chiar moartea.Protectia impotriva acestei boli este esentiala.Se previne prin vaccinarea repetata cu VPO 34. Hipogalactia. Etiologia. Clasificarea. Profilaxia hipogalactiei secundare. Hipogalactia - capacitatea de secreie diminuat a glandelor mamare n perioada de lactaie . Poate fi primar sau secundar. Cauzele ce provoac hipogalactia secundar, cea mai frecvent ntlnit: Aplicarea tardiv la sn a copilului acopilului dup natere; Plasarea rar a copilului la sn; Poziionarea i ataarea incorect la sn; Factorii psihoemoionali negativi, stresul; Factori socioeconomici nefavorabili; Patologiile extragenitale, infecii virotice, boli renale grave, hepatice, anemiile, maladii cardiovascularela mam; Medicaia cu preparate ce suprim lactaia: Adrenalina, Noradrenalina, Gastrocepina, Cimmetidina, Ranitidina, Famotidina, Atropina, Metchin Parlofen, Linestrol, Levodopa, Progesteron, anticoncepionale orale, Ergotamina, preparate laxative saluretice, Phenobarbital, diuretice etc. Cauzele hipogalatiei primare:

 Diverse perturbri neuroendocrine primare: Hipoplazia glandei mamare Utilizarea ne argumentat i abuziv a preparatelor hormonale Administrarea anticopcepionalelor orale. 35. Hipovitaminozele la copii.Insemnatatea hipovitaminozelor in patologia dentara. Rolul lor in aparitia hemoragiilor dentare. Profilaxia hipovitaminozelor. Hipovitaminoza-stare patologica care se instaleaza la insuficienta partial a vitaminei in org-m. Clasificarea vit-lor:1.hidrosolubile Vit. B1 (tiamina), B2 (riboflavina),B3(niacin,acid nicotinic),B4 (colina),B5(acidul pantotenic),B6 (biotina),B7(vitamina H),B8 (biotina),B9(acidul folic),B12(cobolmanina),B15(acidul pantogamic),C(acidul ascorbic) 2.liposolubile:vit A(retinol),D (calciferol),E(tocoferol),K. Vitaminele hidrosolubile necesita administrarea zilniza,deoarece nu se depoziteaza si se elimina in 4 zile.Vitaminele liposolubile se pot pastra in tesuturi si ficat timp indelungat.Vitaminele sint un component al celulelor organismului si participa la toate procesele biochimice,necesare pentru cresterea si dezvoltare. Etiologie:exogena(primara):continut redus al vit-lor in produse alimentare. Endogena( secundara):provocata de diferite cause 1.dreglarea absorbtiei;2.invazie intestinala de helminti;3.diaree cronica,sindrom de maldigestie,malabsorbtie;4.maladii cornice sau acute de ficat;5.leucemie si alte patologii oncologice;6.boli ereditare,dereglari enocrine;7.folosirea medicamentelor cu actiune antivitaminca (streptomicina,preparate sulfanilamide). Profilaxia hipovitaminozelor se realizeaza prin alimentatie bogata, echilibrata si eventual cu suplimente vitaminice. Dozele recomandate pentru profilaxie si pentru tratamentul hipovitaminozelor usoare sunt de 5-10 ori mai ridicate decat necesarul zilnic obisnuit. Importanta in patologiile dentare,rolul in aparitia hemoragiilor :vit. C este una din cele mai importante,puternic antioxidant,necesar pentru formarea tesuturilor.Acidul ascorbic activeaza un numar mare de fermenti,participa la asimilarea fierului,la formarea hemoglobinei si maturizarea eritrocitelor,stimuleaza colagenul si sinteza unor protein.Deficitul acestora provoaca scaderea elasticitatii si permeabilitatii vaselor sangvine in rezultatul careia apar multiple hemoragii si singerari lae gingiilor.Insuficienta vit. C se manifesta prin singerarea gingiilor,caderea dintilor,hemoragii in muschi si articulatii etc.Surse:marul,ceapa,patrunjelul,citricele,maciesul etc. 36. Notiune de retart neuropsihic la copii. Aprecierea dezv.neuropsihice cuprinde: dezv.motorie,intelectuala,afectiva si psihica. Cea motorie cuprinde:pozitia copilului,miscarea,ton.muscular,reflexele. Pozitia-nou-nascutului isi pastreaza in norma pe o perioada scurta de timp,pozitia in decurs sarcinii,apoi in flexie cu memb.superioara si inferioareflexate la 2 luni pozitia devine din flexie in semiflexie,pozitia in extensie apare la 3 ani. Motilitatea initial este reflexa involuntara,miscarile nou-nascutului fiind dominate de catre tonusul activ si automatism sale primare ale caror influenta se prelungesc si in lunele urmatoare. Miscarile nounascutului au un caracter viu si limitat de scurta durata,spontane globale,de aspect vernicular. Concomitent ce dezv.rapida a sistem.nervos miscarile copilul devine constiente apare motilitatea voluntara care se dezv.in mod diferential in raport cu segm.corpului. dezv.progresiva a miscarilor memb.superioare produce de la radacina spre extremitati in 3-4 luni el foloseste umerii putin mai tarziu apar misc.de pronatie,supinatie. De la 4 luni el poate apuca cu mana. Dupa 8 luni prinde si cu varful degetelor,catre 2 ani pot apuca cu ambele maini,apoi ei devin dreptaci majoritatea si stangaci dupa 4 ani,la 5-6 ani este capabil sa deferentieze mana dreapta de cea stanga. Tonusul muscular-care vb despre dezv si evolutia SNC,cu o hipertonie fiziologica evidenta. Dezvoltarea motorie in functie de varsta: Zambet-la 3-5-8 saptamini Ganguritul-7-11 sapt. Tine capul-1,5-3 luni Miscarea coordonata a manii-3-4 luni Rostogolirea-3-6 luni Sede-5-8 luni Tarare-5-9 luni Apucare spontana-5-10 luni Se scoala-6-11 luni Pas cu sustinere-7-12 luni Sta desinestatator-8-13 luni Mers de sinestatator-9-14 luni. Testul Denver-publicat p-u prima data in 1967. test de evaluare a dezv.include 125 de probe destinate p-u explorarea comportamentului motor,socio-afectiv,a motricitatii fine,a limbajului,auzului,intelegerii. Se

folosesc urmatoarele materiale:sfoara rosie,stafide,sticla mica transparenta. Formularul contine numele si prenumele,data nasterii si varsta,data testarii. In urma evaluarii testului poate fi: NORMAL-nu exzista intarziere si exzista un avertisment. Copului va fi retestat la urmatoarea vizita in cadrul exzamenului de rutina al copilului sanatos.SUSPECT-exzista 2 sau mai multe avertismente si una sau mai multe intarzieri. Copilul va fi retestat peste 1-2 sapt.p-u a elimena influenta altor factori ca boala,frica,oboseala. NETESTABIL-copilil refuza indeplinirea mai multor probe. Va fi retestat peste 1-2 saptamini. RETESTAREA-in cazul unui test suspect sau netestabil. RETARDUL MENTAL-este o stare de nedezvoltare sau dezvoltare incompleta a proceselor cognitive si a gandirii,care se produce pana la varsta de 3 ani cu afacerea intelegentei.Sunt catea tipuri de retard mental: USOR-IQ 50-69 varsta mintala este similara cu a unui copil de 9-12 ani,insuseste cunostimntele cursului scolar primar,poate invata o meserie simpla,poate sa-si ntemieze o familie. MODERAT-IQ-35-49,varsta mintala ca a unui copil de 6-9 ani,limbajul verbal prezent,dar nu poate scrie,citi,se autoservesc la nivel elimentar,pot efectua munca sub supraveghere sunt semidependenti. SEVER-IQ-20-39,varsta mintala ca a unui copil de 3-6 ani,limbajul este foarte sarac,ei se autodeservesc cu dificultate sunt dependenti sociali. PROFUND-IQ sub 20.varsta mintala ca a unui copil sub 3 ani,lipseste limbajul,nu poate comunica nu se poate ingriji este total dependent social. 37. Notiune de sanatate. Grupele de sanatate si caracteristica lor. Sanatatea-nu numai lipsa de maladii sau defecte fizice,dar si o stare de bine fizic,psihic si social. Mai trziu n aceast definiie a fost inclus i capacitatea de a duce o via productiv social i economic. Grupele de sntate, caracteristica lor. Grupele de sanatate a copilului se determina prin evaluarea complexa cu bilantul starii de sanatate a copilului in baza criterii de sanatate. Determinarea grupelor de sanatate ofera o imagine mai ampla a statului fizic al copilului decat un diagnostic si permite diferentierea asistentei medicale pentru copii cu probleme de sanatate, cu stari premorbide sau fara perturbari de sanatate, cu stari premorbide sau fara perturbari de sanatate. Criteriile de apreciere sunt:prezenta patologiei cronice,starea fiziologica a sistemelor si organelor,rezistenta si-reactivitatea organismului,dezvoltarea neuropsihica. I grupa-patologia cronica lipseste,starea fiziologica a sistem. Si organismului,fara abateri.rezistenta si reactivitatea boli acute cu clinica usoara,dezvoltarea fizica si neuropsihica normala,corespunde cu varsta. II grupa-maladii acute cu perioade de reconvalescenta.abateri functionale -apar periodic apatiei,excitari,dereglari de somn,subfebrilitate.Dezv fizica si psihica este normala,hipotrofie gr.I III grupa-sunt prezente - patologii cronice,defecte congenitale.este dereglata functionale a unui sistem,organ,fara implicarea altor sisteme,morbiditatea acutizarii a bolii cronice de baza fara modificarea starii functionale.Dezvoltarea fizica normala hipotrofie gr.I sau gr.II statuta joasa IV grupa-prezenta patologiei somatice,defect congenital,dereglari functionale a organului sau sistem.patologic schimbat,apar acutizari dese a bolii cronice,dereglarea starii functionale generale si perioade de reconvalescenta. Dezvoltarea fizica este normala hipotrofie gr.I sau II,statura mica,dezv.neuropsihica normala sau insuficienta. V grupa-prezenta afectiunii congenitale grave,presenta unui viciu inascut ce determina invaliditatea. Dereglarea functionarii inascute a organelor sistemului si a altor sisteme patologic modificate. Morbiditatea acutizarii dese si grave a bolii cronice de baza imbolnavirii acute si dese. 38. Organizarea asistentei medicale primare pediatrice. Rolul mediculu stomatology in profilaxia afectiunilor pediatrice Lucrul profilactic,profilaxia rahitismului hipertrofiei,organizarea alimentatiei rationale:masuri profilactice pentru protejarea fatului si nou-nascutului,lucrul antiepidemic si de vaccinatie,observarea dinamica dupa copii de gr.1-4 de sanatate,pregatirea copiilor pentru gradinita si scoala,organizarea dispensarizarii copiilor,lucrul cu personalul medical. 2,Lucrul curativ:acordarea ajutorului medical copiilor cu afectiuni acute,observarea dispensarica dupa copii din gr.3-4 de sanatate. 3.Lucrul organizatoric:analiza si planificarea documentatiei,lucrul cu documentatia de evidenta operativa,incadrarea formelor de lucru neavansate calificatiei,lucrul cu sora medicala la sector,concentrarea informatiei,despre copii,control asupra dispensarizarii de catre indicii speciali. 41. Particularitatile anatomo-fiziologice ale sistemului respirator la copii. Organele respiratorii isi incep dezvoltarea din saptamina a 4-a a dezvoltarii embrionare. Cresterea intensa si diferentierea organelor respiratorii continua in decursul primilor ani de viata. Formarea organelor respiratorii se termina in mediu de 7 ani,iar ulterior se maresc in volum. Organele respiratorii se clasifica in superioare (de la orificiile nazale pina la ligamentele vocale) si inferioare (laringele,traheia, bronhiile, plaminii).La momentul nasterii structura morfologica este inca imperfect. Toate caile respiratorii la copii au dimensiuni mult mai mici si lumen mai ingust ca la matur. Particularitatile morfologice la copii in primii ani de viata sint:

1.mucoasa subtire, fina, usor lezabila, uscata, cu glandele insufficient dezvoltate,producerea joasa a IgA secretorii si insuficineta de surfactant. 2.submucoasa bogat vascularizata si putin elastic 3.cartilajele usor comprimabile,mai ales in portiunile inferioare,lipsa tesutului elastic in plamini. Toate acestea reduc functia de bariera a mucoasei,faciliteaza patrunderea agentilor patogeni in singe,creeaza premise pentru ingustarea cailor respiratorii in rezultatul edemului de geneza infectioasa ce survine rapid sau in rezulatul comprimarii tuburilor respiratorii din exterior (tumori,vasele asezate anomalic,ganglionii limfatici traheobronsiali mariti in volum etc) 42. Particularitatile anatomo fiziologice ale sistemului osos la copil. Dezvoltarea sistemului osteomuscular incepe la a 6-7 a saptamina de dezvoltare intrauterina din tesutul mezodermal al embrionului. Osul are o structura trabecular -lamelara cu canale de osteon Havers. Sructura osoasa la copii se desfasoara dupa nastere si va coincide cu mersul vertical stabil. Sporul total al sistemului osos inregistrat pe parcusul vietii este de 27 ori. Biodinamica tesutului constituie 100 -200% , la virsta de 2 ani 50-60%, la 3-7 ani 10%, dupa 8 ani peste 1% ( in perioada pubertatii are loc o crestere a indicilor ). Aceasta caracteristica de reinoire se refera la oasele corticale dar pentru tesutul osos trabecular se evidentiaza indicii de 3-10 ori mai mari. In procesul de ontogeneza se pot evidentia 3 stadii: 1.reprezinta un proces anabolic pe parcursul caruia are loc formarea temeliei proteice a tesutului osos (matrice); 2.are loc formarea centrelor de cristalizare a hidroxiapatitei cu mineralizarea ulteroara a osteoidului. In aceasta stadie o importanta majora o are aprovizionarea organismului cu asa substante ca Ca, cupru, fosfor, microelemente, vitamina D. 3.reprezinta un proces de remodelare si reinoire a tesutului osos si care este supus unui control din partea glandelor paratiroide si se afla in legatura cu cantitatea de vitamina D. Ca particularitate vasta este predominarea statusului cartilaginos din care evolueaza procesul de formare a tesutului osos. 43. Particularitatile dezvoltarii neuro-psihice a copilului in primul an de viata. Luna 1-in decubit ventral ridica p-u cateva secunde capul,degetele stranse in pumn. Zambeste,prezinta miscari ale gl.oculari tresare la zgomote puternice,brusc. Luna 2-in decubit ventral ridica capul p-u 1-2 minute,degetele usor flectate. Intoarce capul in directia zgomot.auzit,urmareste un obiect din fata ochilor,gangureste. Luna 3- periada de la 3-6 luni este perioada care se caracterizeaza prin elaborarea miscarilor coordonate,apucare,intoarcere,tiriere. In aceasta luna sta in decubit ventral tine capul pe cateva minute,extensia degetelor,isi recunoaste mama,isi priveste mainele se joaca cu ele manifesta bucurie la auzul vocilor cunoscute intoarce capul spre sursa sunetului. Luna 4-sta in pozitie sezanda prin tractiune de antebrate isi ridica umerii si capul.,se intoarce de pe cap pe abdomen,intinde mana dupa o jucarie,cauta syrsa sonora,gangureste,rade spontan la stimulat emite multe vocale izolate. Luna 5-sustinut se sprijina pe plante scurt timp sade sprijinit apuca obiecte si le aduce spre gura,emite grupe de sunete in ritm rapid isi manifesta nemultamirea daca contactul social ii este necunoscut. Luna 6- sta in sezut se intoarce de pe abdomen pe spate incepe sa se tarasca apuca obiectele cu o singura mana isi priveste imaginea in oglinda,articuleaza silabe izolatte. Perioada de la 6-12 luni este caracterizata prin perfectionarea motilitatii formarea mersului si a limbajului. Luna 7- se ridica pe sezut din decubit dorsal apuca obiectele intre palma si degetele 2-3 manifesta interes p-u jucarii cauta o jucarica crescuta,pronunta pe silabe. Luna 8-sustinut de axile paseste,apuca obiectele cu 3 degete,manifesta interes crescut fata de jucarii,incepe sa se formeze intelegerea limbajului,priveste si se bucura de vederea imaginii in oglinda pronunta clar silabele izolate sau repetate. Luna 9- sta in picioare sprijinit mai mult timp,merge sustinut de ambele maini,se ridica singur in picioare motricitatea fina,se joaca emitand pe adult pronunta spontan sau imitativ silabe repetate fara semnificatie. Luna 10-se aseaza si se ridica cu mai multa usurinta,se catara si merge lateral,merge in 4 labe.percepe interzicerea pronunta clar cuvinte formate din silabe Luna 11-merge sustinut de o singura mana sta singur in picioare,ofera obiectele care i se cer,,pronunta 1-2 cuvinte clare si cu sens,intinde piciorul mana p-u imbracat. Luna 12- face pasi fara sprijin dar cu baza larga de tinere,cu trunchiul aplicat inainte stand in picioare

se apleaca si ridica jucaria,arata parti ale corpului,pronunta 3-4 cuvinte cu sens. 44. Particularitatile examinarii obiective in pediatrie EXAMINAREA COPILULUI PRESUPUNE URMTOARELE CALITI:

pregtire profesional foarte bun gndire medical corect rbdare fr margini, calitatea interpretrii simptomelor minore, aparent nesemnificative sentimentul solidaritii cu copilul suferind examenul executat la copil dezbrcat, n poziie culcat prezena prinilor sau a aparintorilor apropiai - senzaie de pudoare realizarea unui contact optim cu copilul: cei mici ludai, colarii tratai pe picior de egalitate cu aduli examinarea s fie ntotdeauna temeinic, cu grij pentru copil i contiincioas Cronologia examinrii depinde de urmtoarele:

caracterul simptomelor i acuzelor starea general a copilului tolerana copilului fa de mediul de examinare rbdarea prinilor sau aparintorilor calitile psihice i comportamentale ale personalului sanitar Etapele de examinare:

Inspecia Palpare Percuie Auscultaie 3.8. INSPECIA 1. Starea general a copilului: bun - modificat - alterat - grav - foarte grav 2. Cooperarea copilului cu examinatorul: sensoriu clar - lucid - cooperant, la ntrebri d rspunsuri adecvate 3. Poziia copilului: normal sau hipoton - poziii neadecvate, poziie eznd sau culcat, deformitatea unei pri a corpului, asimetrie evident, malformaii congenitale, disarmonii structurale ale corpului 4. Dezvoltarea somatic a copilului sau starea de nutriie hipoponderal, hipostatural, supraponderal, slab (se vd coastele), subalimentat, de statur mic sau nalt, n general copil proporionat sau disproporionat INSPECIA - PARTEA DETALIAT 1. Segmentul cefalic: 2. Faa copilului: micro- macrocefalie, hidrocefalie - meningocel - encefalocel asimetria feei: dismorfisme cranio-faciale cunoscute, caracterele acestui dismorfism ochi: exoftalmie, enoftalmie, strabism, paraze palpebrale, nistagmus, ptoze, edemen asul: forma, mrimea, drenajul asigurat bilateral, caracterul secreiilor urechea: forma, mrimea, caractere deosebite ale pavilionului urechii, transparena (anemii), existena sau inexistena unor secreii auriculare gtul: poziia, existena tumefierii localizate, pterigium coli, gt scurt palmat pigmentarea: normal sau accentuat - palid, cu eritem facial, cianotic, icteric-cenuie tegumentele sunt cu exanteme sau fr exanteme depigmentat sau hiperpigmentat, nevi, hemangioame, hemoragii cutanate de diferite tipuri, infecii cutanate purulente sau nepurulente, noduli cutanai, cicatrice eventual postoperatorii, hipertrichoz cutanat, scuame, procese descuamative micro sau macrolamelare tiraj intercostal, subcostal, epigastric, circulaia sanguin compromis, pulsul arterial radial i femural, staz jugular, tegumente reci etc.

3. Pielea:

4. Calitatea respiraiei i a circulaiei

3.9. PALPARE 1. Tegumente: temperatur, turgor, umiditatea, grosimea esutului adipos, edeme; turgorul se examineaz pe abdomen i partea interioar a coapsei 2. Diferenierea edemelor: de tip inflamator sau mixedem - edem decliv etc.

3. Fontanela anterioar: pn la 1 1/2 dimensiunea, tensiunea, nivelul fontanelei anterioare 4. Suturile craniene: starea morfologic - eventuala dehiscen 5. Craniotabes: caractere clinico - morfologice - dimemsiuni, marginile osoase, integritatea oaselor nvecinate PALPARE NODULI LIMFATICI

Retro-infrauriculari, sternocleidomastoidieni, submandibulari, supra-infraclaviculari, axilari, inghinali Caractere clinice de urmrit-numrul, mrimea, dac ele sunt dureroase, fluctuena, sunt solitari sau multipli, consistena, relaia lor fa de esuturile nvecinate, dac sunt aderente ntre ele sau cu esuturile nvecinate PALPARE SEGMENTUL CERVICAL

Tiroida: dimensiunile, consistena Cervical: ductul thireoglos - chiste branhiogene, abcese latero-cervicale superficiale sau profunde 3.10. STAREA GENERAL A COPILULUI Exprimat ntr-un cuvnt: este echilibrat cu crearea de atmosfer de optimism SUGAR: cu mnurile ridicate lng cap, activ, se mic, joac cu ppu sau alte jucrii, este atent la mediu, manifest bucurie dac simte c cineva se joac cu el COPIL MAI MARE: micarea, jocul copilului este armonios, preocuprile sunt multilple, numeroase; n situaii neobinuite, dup o scurt perioad de opunere, se comport n mod adecvat COPILUL BOLNAV: activitatea motorie, predispoziia la joc,comportamentul, somnul - armonia acestor funcii sufer modificri semnificative n raport cu gravitatea afeciunii de fond MODIFICAREA STRII GENERALE POATE FI: uor modificat, modificat, alterat, profund alterat, stare catastrofal 45. Particularitile de colectare a anamnezei la copii. ANAMNEZA LA NOU-NSCUT Rspunde la urmtoarele ntrebri: - vrsta gestaional, lungimea, perimetrul cranian (percentile) - primele manifestri vitale - dac a plns imediat, dac a trebuit s fie resuscitat - respiraia, sistemul circulator n conditii clinice de funcionare bun - culoarea pielii - rozalie, palid, cianotic- albastr-galben, hemoragii cutanate de diferite tipuri - adinamie, convulsii, paralizii - malformaii congenitale majore sau minore sau suspiciunea acestora - incompatibilitate de RH sau de grup - probleme de alimentaie - dac nghite normal, dispoziia copilului pentru supt, timpul la care a fost pus la sn, ritmul alimentaiei, somnolena n timpul alimentaiei, prezena vrsturilor - diureza, scaune cantitativ i calitativ - debutul sindromului icteric, intensitatea, durata, eventual caracterul cianozei - scdere ponderal fiziologic - prezena febrei de deshidratare - modul alimentaiei - dac nu este alimentat natural, denumirea preparatului de lapte, raia, distribuia pe 24 de ore prezena eventualei regurgitaii sau a vrsturilor - dac a fost vaccinat BCG

ANAMNEZA LA SUGAR 1. PRIMELE NTREBRI - dezvoltare static i psihomotorie - cnd s-a ntors spre zgomot i lumin, cnd a apucat sau a vrut s apuce obiecte - cnd i-a ridicat capul, sau a ocupat poziia sprijinit - ntoarcere lateral sau pe abdomen, sau poziia eznd - statul n picioare, umblatul sau trul - perceperea primelor cuvinte, imitarea unor micri sau mimica persoanelor din mediu - cretere n lungime, creterea n greautate, perimetrul cranian i toracic exprimat numeric i n timp - dinamica dentiiei - dac dezvoltarea copilului nu a fost perturbat de anumite afeciuni ca otita, infecia urinar, rahitismul 2. ALIMENTAIA SUGARULUI N MOMENTUL EXAMINRII - natural, mixt, artificial

- alimentaia natural pn la ce vrst n mod exact - cnd i care a fost motivul nrcrii - cnd a primit primul aliment artificial - la ce intervale i ct a mncat sugarul nainte de a se mbolnvi - cantitatea de ceai, cantitatea de lichide pe 24 de ore - cnd au introdus alimente noi i cum au fost primite de sugar - apetitul sugarului n momentul de fa - regurgiteaz sau vars n momentul de fa - numrul scaunelor, cantitatea, calitatea lor - existena i caracterul diurezei - caracterul somnului diurn i nocturn, ritm, durat ANAMNEZA LA COPILUL COLAR - date detailate despre perioada de nou-nscut i sugar - n aceast perioad sunt mult mai importante: condiii familiale i de mediu obiceiurile copilului randamentul psihic i fizic a copilului evaluarea manifestrilor sensitive i sensoriale a copilului caracterul copilului: o vesel, echilibrat, prietenos, supus, ngduitor, retras, introvertit o optimist cu spirit de prezen, hotrt o emotiv, impulsiv, desechilibrat, nervos, agresiv tolerana copilului la eforturi psihice susinute iubete prinii, fraii, prietenii, educatorii i colectivitatea n general n care triete timpul afectat pentru preocupri de pregtire scolar timpul liber pentru alte preocupri distractive modul de desfurare a obligaiilor ndeplinite ct de frecvent este bolnav - dac este predispus la afeciuni respiratorii superioare, angine, amigdalite, faringite, pneumonii, stare de nutriie, alergie la medicamente, acuze gastro-intestinale repetate, rinit alergic, bronite obstructive, astm infantil dac prezint stare de ru, colici, dureri abdominale sau cefalee apetitul copilului - n momentul de fat i n general dac s-a scimbat caracterul copilului de cnd este bolnav boli infecioase n antecedente, sau dac este contact cu bolnav cu boal infecioas internri n spital, intervenii chirurgicale, abuz de medicamente N UNELE CAZURI ANAMNEZA SE POATE LUA FR PREZENA APARINTORILOR, DAR N TOTDEAUNA CU SUSCEPTIBILITATE 46. PARTICULARITILE ANATOMO-FIZIOLOGICE ALE SISTEMULUI HEMATOPOIETIC Sistemul hematopoictic const din partea central (organele hematopoietice) i partea periferic (sngele). Sngele mpreun cu limfaeste partea lichid a organismului, care contacteaz cu toate organele i esuturile din organism, asigurndu-le cu oxigen si alte substane nutritive i eliberndu-le de deeuri metabolice. Volumul total de snge n diferite perioade ale vrstei: Nou-nscui costituie 14% din greutatea corpului (140 ml/kg); /3 ani constituie 8% din greutate (80ml/kg); 5-12 ani constituie 79% din greutate (70ml/kg); La aduli sngele constituie 7% din greutatea corpului, ceea ce este echivalent cu 5 litri. SNGELE const din partea lichid (plasma) i clementele figurate: eritrocitele, leuco-cilele, trombocitelc, reticulocitele etc. Fiecare din aceste elemente celulare posed funcii speciale, schimbndui structura n acest sens. n componena plasmei intr: ap, proteine, lipide, glucide, micro- si imcroelemente, fermeni, hormoni, vitamine, etc. Funciile principale ale sngelui: Asigur organismul cu oxigen i alte produse nutritive; Asigur meninerea homeostazei; Asigur imunitatea pasiv i activ a organismului prin tagocitoz i alte reacii imune; Asigur organele i esuturile cu hormoni, termenii, vitamine etc; Elibereaz organismul de diferite deeuri metabolice. Hematopoieza intrauterin Hemalopoicza prezint un proces de formare i maturaie a celulelor sangvine in organele hematopoietice. Eritropoicza este procesul de formare a globulelor roii. Hematopoieza la embrionul uman ncepe foarte timpuriu din a 3-a sptmn de dezvoltare. Primele celule sangvine sunt

megaloblastele, ce conin Hb embrionar, sintetizate de insuliele sangvine ale sacului vitelin. De la a 56-a sptmn de dezvoltare hematopoieza se produce n ficat i continu pn la a 57-a lun de dezvoltare intrauterin. Din a 8-a sptmn de dezvoltare hematopoieza ncepe in splin, timus, foliculii solitari, mduva roie a oaselor, ganglionii limfatici. Hematopoieza visceral ncepe s regreseze n lunile a 67. Din a 10-a sptmn de via intrauterin hematopoieza ncepe n mduva osoas i rmne sediul de baz al producerii elementelor figurate din luna a 6-a a dezvoltrii intrauterine, din moment ce ficatul i pierde aceast funcie. n prima perioad a dezvoltrii intrauterine n sngele periferic predomin elementele tinere ale sngelui: eritroblaste, rnieloblaste, promielocite, normoblaste etc. In a 2-a jumtate a dezvoltrii intrauterine predomin elementele sangvine mature. Hematopoieza postnatal (extrauterin) Organele hematpoietice postnatale sunt: Mduva osoas; Timusul; Splina; Ganglion limfatici; Aglomerrile limfoide intestinale. Mduva osojs este principalul rezervor de formare a elementelor figurate sangvine: hematii, trombodte i 70% de leucocite, restul 30% se formeaz n esutul limfoid i sistemul reticulo-endotelial. La nou-nscui hematopoieza are loc n mduva roie a tuturor oaselor. Dup vrsta de 6 luni mduva roie ncepe s se transforme n mduv galbena si dup 12 ani hematopoieza are loc doar in oasele plate, unde s-a pstrat mduva roie: coaste, stern, vertebre, pelvisul, epifizele proximale ale oaselor tubulare). Limfopoieza are loc n sistemul limfatic: ganglionii limtatici, splin, foliculii solitari, nodulii Peyer. Mono-citele se produc n aparatul reticuloendotelial (endoteliul vaselor sangvine, vasele limfatice, splin, suprarenale etc.). Dac la copil apar focare de eritropoiez n ficat, splin, rinichi, se suspecteaz o patologie foarte sever a sngelui. Compoziia sngelui periferic Compoziia sngelui n diterite perioade ale copilriei difer atit cantitativ ct i calitativ. La nou -nscui este mrit cantitatea de hemoglobina i eritrocite, fiind generate de hipoxia fiziologic intrauterin (Hb atinge 180240g/l, Eritrocitele 6 x 10'-). Ca urmare n organism apare starea de hiperoxie, care influeneaz la micorarea eritropoetinelor i respectiv a eritropoiezei. Peste 57 zile hemoglobina scade i atinge 125135g/l iar eritrocitele 45 xiO''/l. Ca rezultat al hipoxiei intrauterine in sngele periferic sunt eliberate forme tinere de eritrocite: Anizocitt eritrocite de diterite forme; Policromatofile coloraia de diferit intensitate a eritrocitelor; Macrocite, microcite eritrocite cu diametru mare sau mic; Normobluste, eritroblaste eritrocite cu nucleu; Reticidodte eritrocite nedifereniate. Deoarece durata vieii unui eritrocit la nou-nscut este de 1012 zile (la adult 120 zile), ndat dup natere are loc distrugerea intens a lor cu eliberarea de bilirubin, care poate genera la unii copii icterul fiziologic. La vrsta copilului de o lun elementele tinere de eritrocite dispar n afar de reticulocite, care se pstreaz n limitele de 56 %. Eritrocilele (ransport oxigenul de la nivelul alveolelor pulmonare la toate celulele organismului, asigurind metabolismul acestora, concomitent evacueaz bioxidul de carbon o funcie eseniali pentru meninerea vieii. Eritrocitul se maturizeaz n mduva osoas pn la reticulocit, care, nimerind n patul vascular n decurs de l2 zile, devine eritrocit matur. In componena eritrocitelor intr proteine, glucide, vitamine, diferite metale i aproximativ 100 de fermeni. Cantitatea de trombodte la nou-nscut constituie 150400 x IOVI, ulterior se stabilesc la limitele 160360 x lO'/l. Ele particip mpreun cu factorii coagulrii la prevenirea hemoragiilor. Numrul lor sporete n metastazele maligne, n amiloidoze sau n hemoragii. Sunt unele particulariti i n formula leucocitar. Leucodtele sunt elementele de baz implicate n mecanismele de aprare ale organismului mpotriva agresiunilor biologice (microbi, virui, fungi). La nou -nscut leucocitele constituie 1825,0 x 109/1, apoi se micoreaz pn la 612 x 109/1. ndat dup natere difer i calitatea leucocitelor, ce explic formarea imunitii copilului. La nou-nscut n formula leucocitar predomin neutrofilele (6070%), limfocitele fiind 3040%. Neutrofilele sunt celule care asigur fagocitoza (de ex. Cur plgile de puroi). Limfocitele au funcia de a fixa toxinele i a forma anticorpi. Cu ct copilul este mai frecvent bolnav cu att mai multe limfocite sunt n singele periferic, numrul lor se mrete i n snpraalimentaia cu proteine, mezeluri. De asemenea in caz de anomalii de constituie numrul de limfocite predomin cantitatea de neutrofile. Incepnd cu ziua a 2 de via neutrofilele se micoreaz iar limfocitele cresc i la a 5 zi numrul lor se egaleaz (prima ncruciare). Dup vrsta de un an neutrofilele cresc, respectiv se micoreaz numrul limfocitelor i la virsta de 5 ani iari are loc egalarea lor (a 2 -a ncruciare). Eozinofilelc se consider celule deretictoare creterea histaminei n organism stimuleaz aciunea acestora. Sistemul limfatic este compus din ganglionii limfatici, toliculii Hmfoizi. Ganglionii liinfatici (in numr de 500700) la nou-nscut sunt de dimensiuni diferite (au diametrul de 36 mm), sunt de form rotund sau oval, ns au funcia

imperfect. Dezvoltarea lor continu pin la vrsta de 1012 ani, apoi regresea/. Ganglionii limfatici sunt organe unde se produc liinjocite i celule plasmaticc, care secret imunoglobuline. Ei au funcia de neutralizare a toxinelor sunt organe hematopoietice produc anticorpi. La nou-nscui ganglionii limfatici nu se palpeaz, n norm la un copil mai mare se palpeaz 45 grupe de ganglioni limfatici (occipitali, cervicali, submandibulari, axilari, inghinali) de mrimea unui bob de mei, moi la palpare, indolori, mobili, nu ader ntre ei i nici cu esuturile adiacente. La copilul sntos nu se palpeaz urmtoarele grupe de ganglioni limfatici: supra- i subclaviculari, toracali, cubitali. Inspectarea copilului. Pentru afeciunile sistemului hematopoietic sunt importante urmtoarele: Coloarea tegumetelor, mucoaselor; Prezena erupiilor posibile (echimoze, peteii); Mrirea ganglionilor limfatici periferici; Hcpatosplcnomegalia. Palpaia. Prin aceast metod de examinare se pot identifica durerile.din partea sistemului osos (leucemii) sau defecte ale oaselor plate, etc. Splina n condiii normale nu se palpeaz. Pentru a deveni palpabil dimensiunile ei trebuie s se dubleze.

47. Particularitalile anatomo-fiziologice ale sistemului reno-urinar la copii. PARTICULARITILE ANATOMO-FIZIOLOGICE ALE SISTEMULUI EXCRETOR Sistemul organelor excretorii includ rinichii, care excret urina, precum i organele ce servesc la acumularea i eliminarea urinei calicele, bazinetele renale, ureterele, vezica urinar i uretra. Rinichii ndeplinesc mai multe funcii, cea principal reglarea si pstrarea mediului acido-bazic constant(homeostazei) al organismului. Cele mai importante funcii renale n pstrarea homeostazei sunt: Pstrarea coninutului normal de lichide n organism; Pstrarea coninutului normal de electrolii i presiunii osmotice; Eliminarea substanelor de deeu (ureea, creatinina, substane minerale i organice); Reglarea coninutului normal de H+. !n afar de aceasta rinichii ndeplinesc funcia de gland endocrin: Ei produc rcnina cu rol important in reglarea tensiunii arteriale; Produce eritropoictina factor stimulator al eritropoiezei; Elaboreaz chinine (urochinaze), prostaglandine; Sintetizeaz calcitriolii (forma cea mai activ a vitaminei D). Procesele de excreie i ncep funcia la embrion din a 9-a sptmin de dezvoltare intrauterin, cu toate c principalul organ excretor la embrion i ft este placenta. I.a momentul naterii, organele excretoare ale copilului sunt deja formate i funcioneaz bine, dar posed unele particulariti: Rinichii. Masa unui rinichi la nou-nscut e de 1012 g. i constituie 1/100 parte din greutatea corpului (la adult 1/200). La virsta de 56 luni masa rinichilor se dubleaz, la sfritul l an de via se tripleaz i la vrsta de 15 ani masa rinichilor se mrete de 10 ori. Rinichii cresc pn la vrsta de 20 ani. La nou-nscut rinichii snt situai cu o vertebr mai jos ca la aduli. Capsula lipidic a rinichilor este slab dezvoltat, de aceea ei sunt mobili i se palpeaz mai uor dect la copiii mai mari. Au form rotund i nu de bob ca la adult. esutul rinichiului este foarte fin, stratul cortical este slab dezvoltat, subire spre deosebire de cel medular bine dezvoltat. Unitatea morfo-funcional a rinichiului este nefronul. Se estimeaz c fiecare rinichi are circa l mln. de nefroni. Nefronul este alctuit din glomeruli (tuburile renale i sistema de vase sangvine). La nou-nascui glomerulii sunt dispui foarte compact unul faa de altul (50 la Icm') dect la adult (78 la Icm3), de aceea suprafaa de filtrare este mic, ceea ce explic filtrarea dificil n rinichi. De aceea la copiii alimentai artificial n deosebi cu lapte de vaci, bogat n cazein, filtrarea renal devine dificil cu reinerea srurilor de natriu, apei i formarea edemelor. Amestecurile fermentate utilizate n alimentaia sugarului genereaz dezvoltarea acidozei n organism. Consecinele filtraiei dificile n rinichi Reinerea natriului i a apei in organism; Acumularea apei in spaiile intercelulare i apariia edemelor; Dezvoltarea acidozei; Eliminarea lent a produselor toxice, a medicamentelor. Lund n considerare aceste particulariti, prinilor se recomand: S nu ofere ap de but sugarilor sub 6 luni; S alimenteze copiii cu amestecuri lactate adapdate la laptele matern; 56

 S utilizeze in alimentaia sugarului produsele fermentate pe un termen scurt sau in combinaie cu cele dulci. Abia dup vrsta de un an filtrarea urinei se apropie de cea a adultului. Glomerulii renali cresc mai intens pn la vrsta de 3 ani, apoi la 56 ani, la 910 ani, la 1619 ani. La adult prin rinichi n decurs de 24 ore se filtreaz 1000 litri de singe i se formeaz 180 litri de urin, ins 98% se reabsoarbe napoi. In nefron are loc reabsorbia total (100%) a glucozei, aminoacizilor, srurilor de calciu, clor, natriu. Cile renale la nou-nscut nu snt dezvoltate definitiv. Calicele renale la nou-nscut snt considerabil mai scurte, lumenul lor e de 2 ori mai ngust dect la adult. Bazinetele renale snt dezvoltate relativ bine, ns esuturile muscular i elastic sunt dezvoltate slab, ceea ce explic hipotonia lor. Aceasta contribuie la stagnarea urinei i facilitarea dezvoltrii procesului inflamator (pielonefritelor). Ureterele sint relativ largi (0,30,4cm), au multe curburi, esuturile muscular i elastic sunt slab dezvoltate. Aceste particulariti favorizeaz staza urinei i dezvoltarea procesului inflamator. Lungimea ureterelor la nou-nscui este de 67 cm, la l an 10 cm, la 10 ani 15 cm, la aduli 2030 cm. Vezica urinar la sugar e situat mai sus dect la aduli, parial in cavitatea abdominal. Peretele anterior al vezicii urinare ader la peretele abdominal, de aceea cind este plin, ea este situat aproape total n cavitatea abdominal i uor se palpeaz la nivelul ombilicului ori mai sus. Cu vrsta vezica urinar se coboar n cavitatea bazinului. Volumul vezicii urinare n corespundere cu vrsta copilului: Nou-nscut 50 ml La 3 luni 100 ml La l an 200 ml La 910 ani 600900 ml Uretra la biei are o curb mai pronunat ca la aduli. Limitele uretrei n corespundere cu vrsta i sexul copilului: Biei Fete La nou-nscut 56 cm La nou-nscut O,S1,0 cm La pubertate 1012 cm La l an 2,2 cm La adult 1618 cm La 16 ani 3,3 cm Diametrul uretrei la fete e mai mare dect la biei Aceasta are importan practic n cateterizare i cistoscopie. Uretra scurt i larg la fetie, apropierea ei de orificiul anal favorizeaz ptrunderea mai uoar a infeciei din intestin n cile urinare. De aceea tehnica toaletei intime la fete este diferit dect la biei. Mucoasa cilor urinare la copii e uor lezabil, epiteliul lor uor se descuameaz. n primele zile de via copilul elimin foarte puin urin: cte 10-20 ml de 4-6 ori n 24 ore. Cu vrsta cantitatea de urin eliminat crete: Nou-nscut 40120ml Sugar 300SOOml l an 600 ml , 5 an] 1000 ml ; 10 ani 1500 ml 15 ani2000 ml Urina la copiii primelor zile de via e mai concentrat, are o culoare mai intens, conine multe proteine (albuminiirie fiziologic), cauzat de permiabilitatea nalt a capilarelor renale, in urina nou-nscuilor se depisteaz cantiti considerabile de azot, eliminate sub forma de uree i acid uric. De aceea la 75% din nou-nscui se observ starea fiziologic injarclitl uric, care se caracterizeaz prin apariia pe scutecele nou-nsculului n locul miciilor a unor halouri brune-roietice. 48. Particularitatile anatomo fiziologice a sistemului imun la copii. Primordiile sistemului imun sunt apreciate la embrion in a 7 saptamina de dezvoltare intrauterine la care se detecteaz limfocitele-T. La embrionul de 12 saptamini de sarcina e deja prezent timusul si incepind de la aceasta virsta gestationala pot aprea reaciile de respingere a transplantului (avort spontan). La 13 saptamini in organismul ftului deja se determina limfocite -B, iar la 20 saptamini ftul are capacitatea de a sintetiza toate Ig. dar cel mai efectiv sintetizeaz IgM. La nou-nascuti mecanismele de protecie mpotriva infeciei include factorii nespecifici ca fagocitoza si reacia cu interferoni. Interaciunea factorului lizozima, properdina si complementul. Imunitatea celulara la nou-nascuti e imatura , sczuta dar IgM se sintetizeaz uor si spre virsta de 2 ani atinge nivelul adulilor. La nounascuti este insuficienta producia de IgG, sinteza crora se intensifica ctre sfirsitul 1 an de viata. Concentraia IgG atinge nivelul maturilor lavirsta de 5 ani. Nou-nascutii sintetizeaz insuficienta IgA, sintenteza acestora se activeaz dupa 2-3 ani si atinge adult la 14 -15 ani. IgE la nou-nascuti sintetizata sufficient, maximum de sinteza a acestor Ig revine la virsta de 6-7 ani, apoi scade treptat, cel mai mult ctre virsta pubertara. 50. Perioadele critice de dezvoltare a imunoreactivitatii la copii

La aciunea antigenelor in acesata perioada duce la o reacie paradoxala sau neadecvata. Perioadele critice sunt: I perioada este cea a nou-nasctitului II perioada este de la 4-6 luni III perioada este de al 1-2 ani IV perioada de 4-6 ani V perioada la 12-15 ani Perioada nou-nascutului- in acesta perioada copilul prezint o rezistenta sczuta la floracondiionat patogena purulenta(Gram negative). E characteristic predispoziia la generalizarea procesului inlamator. strii septice e sporita sensibilitatea la infecii virale, contra crora nu e protejat de anticorpii materni. Perioada de la 4-6 luni - scade imunitatea pasiva ca rezultat al catabolismuiui anticorpilor malerini, creste activitatea limfocitelor T -helper. se produce IgM, care nu poate pstra memoria pe iun timp mai ndelungat, se produce o cantitate insuficienta de IgG. scade IgA. Predispoziia lainfecie respiratorie virala acuta, pneumonii, etc. Perioada 1-2 ani - creste contactul cu mediul ambiant. Se pstreaz rspunsul imun primar (IgM). insuficienta de IgG. IgA. Se determina nefrite, vasculite, infecii respiratorii virale acute. O RV. reacii alergice. Perioada de la 4-6 ani - se produce a doua incrucisare in formula alba a singelui. Coninutul limfocitelor scade. Concentractia IgG si IgM corespunde adultului, este mea insuficienta IgA. creste IgF. Sistemul imun local este imatur. Predispunerea la boli alergice , boli prin compleze imune, manifestri dc strai imunodeficitare tardive. Se determina multe boli comice de origine poligemca. Perioada 12-15 ani - puseul pubertar este insotit de scderea masei organelor limfatice. Stimularea secreiei androgenilor duce al inhibarea imunitii celulare si la stimularea celei umorale. Coninutul Ig E in singe scade. Creste influenta factorilor nocivi (fumatul, xenobioticele) asupra sistemului imun. Creste sensibilizarea la micobacterii. Se constata o noua cretere a frecventei bolilor comice inflamatorii, boli autoimmune s i limfoproliferative. 51. Perioadele copilriei: particularitile caracteristice copiilor n diferite perioade. Prima copilrie este cuprins ntre natere i vrsta de 3 ani, cnd se ncheie erupia dentiiei temporare. Aceast perioad este cea mai important n ceea ce privete dezvoltarea, nutriia i patologia copilului. Existena unor caracteristici morfo-funcionale au determinat mprirea primei copilrii n urmtoarele perioade: nou-nscut; sugar;copil mic (anteprecolar). a) perioada de nou-nscut corespunde primele 28 zile de via i are cteva particulariti: - cretere rapid staturo-ponderal; - existena unor fenomene caracteristice: scderea fiziologic n greutate, icterul fiziologic, criza genital, febra de sete, infarctele uratice, albuminuria fiziologic, meconiul; - slaba dezvoltare a scoarei cerebrale i deci i a funciilor de relaie cu predominana centrilor subcorticali; - importana imunitii transmis transplacentar; - deficiena funciilor de barier a pielii i mucoaselor; - tendina infeciilor de a mbrca aspect septicemic; - patologia dominat de malformaii congenitale i afeciuni legate de actul naterii (traumatisme, infecii); - nevoile de ocrotire i de asisten medical n aceast perioad sunt mari, ceea ce impune o supraveghere atent a nou-nscutului de ctre medic i asistenta medical imediat ce acesta ajunge la domiciliu de la maternitate. b) perioada de sugar (28 zile 1 an) cu urmtoarele particulariti: - creterea staturo-ponderal continu n ritm rapid; - dezvoltarea treptat a funciilor de relaie; - dezvoltarea funciei locomotorii care lrgete sfera de cunoatere a copilului; - apariia primului sistem de semnalizare; - apariia dentiiei i dezvoltarea funciei digestive care permit diversificarea alimentaiei; - dezvoltarea imunitii active proprii cu reducerea rolului imunitii transplacentare; - patologia dominat de boli ale aparatului respirator, digestiv, ale urechii medii; - n aceast perioad familia are un rol deosebit de important n stimularea dezvoltrii motricitii , limbajului i a afectivitii; - se va continua o atent supraveghere a copilului de ctre personalul medico-sanitar, consultaiile de puericultur fiind deosebit de necesare. c) perioada de copil mic (anteprecolar) 1-3 ani se caracterizeaz prin: - ncetinirea ritmului de cretere; - modificarea proporiilor dintre cap, trunchi i membre; - completarea primei dentiii; - alimentaia va fi variat asemntoare cu cea a adultului; - desvrirea funciei motorii;

- formarea reflexelor condiionate cuvntul capt valoarea unui nou sistem de semnalizare; - imunitatea prezint o dezvoltare progresiv susinut prin vaccinri; - patologia este alctuit de boli infecto-contagioase, intoxicaii accidentale, traumatisme; - climatul psiho-afectiv al familiei este deosebit de important n dezvoltarea copilului. Copilria a-II-a reprezint din punct de vedere cronologic perioada ntre vrsta de 3 i 7 ani, de aceea mai este denumit perioada precolar. Ea este limitat ntre ncheierea apariiei dentiiei de lapte i nceperea apariiei primilor dini definitivi. Aceast perioad se caracterizeaz prin: - dezvoltarea complex a S.N.C. i implicit a gndirii, vorbirii, locomoiei, ceea ce duce la creterea independenei copilului; - ritm de cretere mai lent; - alimentaia este apropiat de cea a adultului; - patologia dominat de boli contagioase, apar unele boli noi ca eumatismul articular acut, cardiopatiile ctigate, tuberculoza osteoarticular. Copilria a-III-a dureaz de la vrsta de 6-7 ani pn la sfritul pubertii. Existena unor particulariti morfofuncionale a determinat mprirea acestei perioade n dou subdiviziuni: colarul mic i colarul mare. a) perioada de colar mic ncepe de la vrsta de 6-7 ani i dureaz pn la pubertate (pn la vrsta de 10-11 ani la fete i 12-13 ani la biei). Aceast perioad prezint urmtoarele caracteristici: - maturizarea zonelor corticale ale creierului; - ncetinirea creterii n prima parte a perioadei urmat de o accelerare n perioada prepuber; - au loc modificri ale ritmului de cretere a segmentelor corpului, procesul fiind mai accelerat la torace i membrele superioare; - dentiia definitiv nlocuiete progresiv dentiia de lapte; - alimentaia este similar cu cea a adultului; - patologia este redus reprezentat prin apariia de infecii acute de ci respiratorii superioare, afeciuni cutanate, hepatita viral, tuberculoz, hemopatii maligne, bolile contagioase sunt rare datorit imunizrii spontane (mbolnvire) sau provocate (vaccinri). b) perioada de colar mare (pubertatea) are o durat variabil n raport cu sexul. Ea corespunde apariiei menarhei la fete i este cuprins ntre 11 i 14 ani i dezvoltrii funciei sexuale la biei ntre 13 i 16 ani. n aceast perioad au loc transformri de maturare fizic, cognitiv, psiho-social. Caracteristicile acestei perioade sunt: - se ncetinete ritmul creterii staturale; - se accelereaz creterea n greutate; - se modific dimensiunile unor segmente nfiarea este armonioas apropiat de cea a adultului; - dezvoltarea intelectual este intens, dar prezint o mare labilitate psihic i vegetativ; - aprarea imunitar sufer o deprimare tranzitorie ce are ca rezultat o sensibilitate i rezisten mic la infeciile curente; - patologia acestei perioade cuprinde tulburrile strii de nutriie de la subnutriie la obezitate, deformri osoase aprute datorit creterii rapide i poziiilor vicioase, tulburri de comportament, boli maligne. Trecerea de la pubertate la adolescen se fcea clasic pe aprecierea maturaiei osoase, a creterii n greutate i lungime, a modificrilor de dentiie. Toi aceti parametri s-au dovedit a fi destul de imprecii i s-a propus pentru evaluare ca fiind un criteriu mai precis aprecierea maturizrii sexuale care are o corelaie mai bun cu dezvoltarea taliei i greutii. Maturizarea sexual este apreciat pe cronologia apariiei caracterelor sexuale secundare i anume aprecierea dezvoltrii organelor genitale externe, apariia pilozitii pubiene, axilare, faciale pentru biei iar pentru fete dezvoltarea snilor i pilozitatea pubian (stadiile Tanner). Insidios apar modificri comportamentale care vor defini temperamentul tnrului. Este perioada din dezvoltare cnd efortul educaional trebuie s fie maxim. 52. Perioadele critice ale copilriei. Etapa prenatala 1. I trimestru de gravitate: are loc diferentierea intensiva a tesuturilor si formarea organelor Actiunea factorilor teratogeni: fizici, chimici, biologici: contribuie la form viciilor congenitale de dezvoltare VCD. Forma clinica a viciilor depinde numai de perioada critica de actiunea factorului teratogen si nu de caracterul acestuia. Este risc inalt de aberatii cromozomiale si a genelor 2. Ultimul trimestru: are loc cresterea masei a fatului, trecerea maximala transplacentara Ig de la mama la copil, sinteza maximala a surfactantului, gestozele si insuficienta placentara Anemiile de la mama au ca consecinta: Nasterea copiilor cu greutate joasa Nasterea copiilor cu semne de imaturitate Nasterea copiilor cu infectii intrauterine Sensibilizarea mamei si a fatului, in special dupa Rh

Imunodeficiente congenitale Patologia SNC Etapa postnatala 1. Per nounascutului: adaptarea generala fata de mediu extrauterin divizarea intensiva a neuronilor form intensiva a sinapselor(leg interneuronale) activitatea nervoasa prevalenta in conducere a structuriloe subcorticale, prin reflexe inascute neconditionate reactie generalizata a SNC datorita imaturitatii lui prevalenta imaturitatii pasive starea imunitatii proprii are functie supresiva insuficienta imunitara fiziologica Manifestari prin semne de: afectiuni perinatale a SNC VCD, malformatii congenitale Clinice de patologie ereditara Tulburari de alaptare Generalizare a infectiilor Sindrom de destresa respiratorie Pneumopatii Clinice de infectii IU 2. Per 3-6 luni Mielinizarea intensiva a neuronilor Form reflexelor conditionate Dezvoltarea vederii binoculare Dezvoltarii continua a memoriei Imunodeficienta fiziologica Ca consecinta, copilul este predispus pt tulb procesului de formare relatiei mama-copil; semne clinice de insuf a imunitatii locale si sistemice. Astfel creste frecventa bolilor respiratorii, afect sistemului digestiv, manifest de alergie alimentara, manifestari de rahitism, anemii prin carenta de Fe, semne de diateza limfatica, hipotrofii. 3. Per 2-4 ani Are loc desavarsirea mielinizarii neuronale si a cailor de conducere nervoase Se intensifica formarea reflexelor conditionate Are loc socializarea copiilor, se sparge stereotipul existent Se mentine deficienta fiziologica a IgA, IgG Predispusi la: Aparitia retardului in vorbire Manifestarea semnelor disfunctiilor minime cerebrale Cresterea frecventei IRA, infectiilor infantile Formarea bolilor alergice Instalarea tonzilitei cronice Intensificarea traumatismului menajer, a intoxicatiilor, cresterea patologiei generale 4. Per 5-6 ani Are loc cresterea puterii si mobilitatii neurologice Se formeaza activitatea nervoasa superioara Are loc sinteza maximala a IgE Se intensifica cresterea Predispusi la: Manifestari, reactii nevrotice Cresterea nr de infectii infantile Imbolnaviri prin helmintoze Manifestarile reactiilor alergice Instalarea multor maladii cronice 5. Per de pubertate are loc finisarea proceselor de mielinizare a cailor de conducere nervoase cu exceptia formatiunii reticulare formarea gandirii abstracte sensibilitatea tesutului , fata de hormoni, in special sexuali se formeaza personalitatea se manifesta tendinta spre independenta

are loc micsorarea timusului si a masei limfatice este posibila formarea dependentei eventuala a nicotinei, droguri, alcool. Risc de neuroze, reactii psihotice, instalarea maladiilor psihosomatice, aparitia endocrinopatiilor, traumatisme, cresterea de TBC, maladii limfoproliferative, aparitia bolilor ginecologice, dermatologice, gravitate precoce. 53. Principiile de tratament a febrei reumatice la copii.

Eradicarea infeciei streptococice i profilaxia ei; Micorarea semnelor de activitate a maladiei;

Supresarea inflamaiei n rspuns autoimun; Tratamentul insuficienei cardiace congestive; Profilaxia posibilelor recurene ale infeciei streptococice i prevenirea cardiopatiei reumatismale cronice. Tratament medicamentos: Obligatoriu AINS: Acid acetilsalicilic 80-100 mg/kg pe zi, per os, timp de 6-8 sptmni sau pn la normalizarea indicilor clinici i paraclinici. Concentraia seric a acidului acetilsalicilic va fi n jur de 20-30 mg/dL. n activitate nalt, cardit sever Prednisolon: iniial 2 mg/kg/zi, per os, cu reducerea treptat a dozei iniiale dup obinerea rspunsului clinic i paraclinic (descreterea dozei < 0,2 mg/kg/zi imediat cum este posibil). Tratament cu antibiotice

Start cu Fenoximetilpenicilin pentru minim 10 zile, per os 250 mg de 2-3 ori pe zi timp de 10 zile sau Amoxicilin 1-1,5 g n 24 ore la copii mai mari de 12 ani i 500-750 mg n 24 ore la copii de 5-12 ani timp de 10 zile, per os Benzatin benzilpenicilin 600 000 UI, i.m. pentru copii cu masa corporal mai mic de 27 kg sau Benzatin benzilpenicilin 1,2 mln UI, i.m. pentru copii cu masa corporal mai mare de 27 kg. 55. Principiile de tratament si profilaxia afectiunilor cornice ale tractului digestive la copii

Tratamentul nemedicamentos prevede respectarea regimului igienodietetic. Regimul igienodietetic: Mese fracionate n 4-5 prize/zi, cu efect de pansament, prevenind inclusiv refluxul duodenogastral. Odat cu introducerea antisecretoriilor, regimurile antiulceroase de cruare mecanic i chimic sunt indicate doar n acutizri, i doar pentru 2-3 zile, dup ce raia alimentar se suplimenteaz cu pesmei din pine alb, supe din crupe i legume, terciuri pasate, pireuri, carne fin de pasre, pete (totul fiert); fructe coapte sau fiert e, sucuri din fructe, lapte, omlete, budinci etc. Excluderea produselor i preparatelor ce stimuleaz secreia gastric. Asigurarea unui aport alimentar echilibrat, n special cantiti optime de proteine pentru acoperirea necesitilor organismului n material plastic i ameliorarea proceselor regeneratorii. Profilaxia afectiunilor cornice ale tractului digestive Profilaxia primara a bolilor digestive prevede evitarea factorilor ce conditioneaza aparitia sau intretinerea acestora si ea este posibila in cazul factorilor infectiosi si bolilor generale care afecteaza aparatul digestiv, asociatiilor variabile ale factorilor de mediu, alimentari si comportamentali. In cadrul profilaxiei prmare se includ:regim de alimentatie normal resind din varsta si profesie, alimentatie bogata in microelemente lipide, glucide, proteine, fructe legume, calitatea alimentelor, modul de preparare a alimentelor trebuie sa corespunda normelor, produse alimentare naturale, respecatrea igienei personale, evitarea stresului, respectarea unui mod sanatos de viata psiholigic, si nu in ultimul rind examenul medical profilactic care se realizeaza la cel putin jumatate de an, pentru a verifica starea generala a organismui, precum si a organelor in parte, pentru a preveni maladiile in stadiile cit mai precoce. Profilaxia secundara pune accentul pe depistarea bolilor in stadiile cat mai precoce in scopul prevenirii aparitiei complicatiilor. Prin cunoasterea precoce a bolilor, bolnavilor si a grupurilor expuse la factori de risc identificati, realizeaza reducerea gravitatii, a recedivelor si consecintelor acestora. Un rol important in cadrul acestui nivel reprezinta cunoasterea simptomelor bolii, adica clinica acestora, care este majora in cadrul depistarii. Un alt lucru important este efecuarea screeningurilor la gravide, precum si la persoane care au avut in familie cazuri de boala, in pofida aparitiei complicatiilor. Profilaxia tertiara:

Profilaxia tertiara, prin stabilirea restantului functional-dispensarizarea, prin obtinerea unui comportament de protectie si prin tratamente (dieta, ape minerale) asigura evitarea agravarilor, complicatiilor 56. Principii de evaluare a dezvoltarii fizice la copii Criteriile de baz pentru aprecierea dezvoltrii fizice: 1. masa 2. talia 3. perimetru cranian 4. perimetru cutiei toracice 5. raportul masa/talie Metodele pentru aprecierea dezvoltrii fizice: 1. Metoda orientativ (dup formule) 2. Metoda centilei 3. Dup devierea sigmalei 4. Dup indicii antropometrici (indicii ponderal, nutriional, statural) 5. Somatograme, normograme 6. Tabele regionale 7. Metoda antropometric (fiziometric) 8. Metoda somatoscopic 9. Metoda funcional 10.Metoda estimrii complexe Metoda orientativ: MASA La ft la 30 sptmni cu talia 40cm masa = 1300g la fiecare 1cm n minus, scade 100g la fiecare 1cm n plus, adaug 200g Copilul nscut la termen masa = 2700g - 4500g (media 3200g-3500g) Copilul nscut la termen cu masa < 3000g masa mic la natere Copilul nscut la termen cu masa 4000g 4500g ftul mare (grupa de risc pentru traumatism la natere) Masa >4500g gigant (problem endocrine) Masa < 2500g prematur (!!! Daca talia normal, iar masa mic nu-i prematur, dar e reinerea dezvoltrii intrauterine) !!! n primele zile dup natere este o pierdere fiziologic n greutate cereprezint 5-8% din masa iniial. n ziua a 5-a se oprete pierderea, ziua 7-a revine la greutatea iniial. 4-6 luni dublarea greutii de la natere 1 an triplarea greutii de la natere I lun adaug 600g (copil la termen 30g/zi) II-III lun 800g/lunar IV lun 750g/lun Urmtoarele luni minus 50g din luna precedent Masa ideal se calculeaz dup formula: Primele 6 luni: M+800 x N (M-masa la natere; N-luna de via) 6 luni-1an: M + 800 x 6 + 400 x (N-6) (M-masa la natere; N-luna de via) n anul 2: adaug 250g lunar Dup 2 ani 11ani: 10,5+2 x (N-1) (N-vrsta n ani) 12-15 ani 5N-20 (N-vrsta n ani) Eu-/normotrofie: 10% masa ideal Malnutriie (dificit de mas): o gr.1: deficit 10-20% o gr.2: -20-30% o gr.3: ->30% Paratrofie (mas n plus n primul an de via) o gr.1: adaos 10-20% o gr.2: +20-30% o gr.3: +>30% Obezitate (mas n plus dupa I an)

TALIA La ft Primele 5 luni (luna de sarcina)2 Dup 5 luni luna de sarcin x 5 (luna de sarcin = 28zile; sarcina = 10luni) La nou-nscut Naterea la termen: 48-56cm La prematuri: <47cm I an de via copilul adaug: I trimestru: 3cm/lun II trimestru: 2,5cm/lun III trimestru: 1,5-2cm/lun IV trimestru: 1cm/lun (I trimestru = 3luni; total n primul an talia = 25,5cm) II an copilul crete 1cm/lun Dup II an: talia se calculeaz dup formula: 4 ani = 100cm o an n minus = scadem 8cm pentru fiecare an din 100cm o an n plus = adunm 6cm la 100 o ex. Copilul are 3 ani, deci din 100cm scadem 8cm, talia = 92cm Copilul are 6 ani, deci adugam la 100cm cite 6 cm pentru fiecare an, talia = 112cm 8 ani = 130cm o an n minus = scadem 7cm pentru fiecare an o an n plus = adunm 5cm Perioade critice de alungire: - I 6-8 ani II 8-11,5 ani - I - 4-5,5 ani II 13,5-14,5 ani PERIMETRUL CRANIAN La ft 34 sptmni 32cm o Fiecare sptmn n minus = scadem 1cm o Fiecare sptmn n plus = adunm 0,5cm La nou-nscut Naterea la termen: 34-36cm La prematuri: <33cm Pn la 1 an de via se calculeaz dup formula: 6 luni 43cm o Fiecare lun n minus = scadem 1,5cm o Fiecare lun n plus = adunm 0,5cm Ideal la 1 an 46cm La 2 ani - +1cm Dup 2 ani: 5 ani 50cm o Fiecare an n minus = scadem 1cm o Fiecare an n plus = adunm 0,5cm

PERIMETRUL CUTIEI TORACICE La ft N-7 (N-sptmna de gestaie) La nou-nscut Naterea la termen: 32-34cm La prematuri: <31cm !!! La 4 luni perimetrul cran. = perim. cutiei toracice Pn la 1 an de via se calculeaz dup formula: 6 luni 45cm

o Fiecare lun n minus = scadem 2 cm o Fiecare lun n plus = adunm 0,5cm La 2 ani - +1,5cm Dup 2 ani: 10 ani 63cm o Fiecare an n minus = scadem 1,5cm o Fiecare an n plus = adunm 3cm RAPORTUL DINTRE MASA I TALIE I an de via : 65cm corespund 8kg o Fiecare n minus = scadem 300g o Fiecare n plus = adunm 250g Dup 3 ani: 125cm corespund 25kg o Fiecare 5cm n minus = scadem 2kg o Fiecare 5cm n plus = adunm 3kg 57. Profilaxia afectiunilor respiratorii la copii Metode de profilaxie a infeciilor respiratorii: nespecifice regimul raional al zilei: plimbri zilnice la aer curat, somnul de zi, gimnastic, evitarea oboselii: reducerea vizionrii televizorului, jocurilor la computer organismului copilului fa de infecii i a contactelor cu persoanele bolnave de infecii respiratorii nazal perilor, folosirea lampelor bactericide alb, coacaz neagr i roie, zmeur, capun, portocal (n cazul lipsei alergiei la copil), merior, morcov, ptrunjel, dovleac, varz, i altele, polivitamine: vitamina A, C, E, grupa B) cu aer, bi de soare, procedure acvatice (cu ap) profilaxia specific

Vaccin antigripal este recomandat pentru: e acute

Vaccin antipneumococic este aplicat n urmtoarele grupe: oz

58. Profilaxia primara si secundara a febrei reumatice la copii. Profilaxia primar (naintea primului atac de FR) Ea se face prin tratamentul anginelor streptococice. a)profilaxia individual. Este raional s se trateze sistematic orice angina dup vrsta de 4 ani.

b) profilaxia colectiv. Are ca scop prevenirea apariiei i mpiedicarea rspndirii unei epidemii de anghina streptococic; Bolnavii trebuie tratai cu penicilin oral n doz terapeutic Terapia antimicrobian n amigdalit acut provocat de streptococul hemolitic grupul A La copii:

Fenoximetilpenicilin 0,750 g n 24 ore de 3 ori pe zi per os; (0,250 g x 3 ori), per os sau Amoxicilin 1-1,5 g n 24 ore pentru copii mai mari de 12 ani i 0,500-0,750 g pentru copii de 5-12 ani 3 prize per os sau Benzilpenicilin 50000 UI/kg/zi n 4 prize intramuscular (10 zile); sau Benzatin benzilpenicilin 600.000 UI cu masa corporal mai mic de 27 kg, i.m. n 1 priz sau Benzatin benzilpenicilin 1,2 mln UI pentru copii cu masa corporal mai mare de 27 kg, i.m. n caz dac se depisteaz hipersensibilitate sau sunt contraindicaii la beta-lactamice se administreaz enteral:

Azitromicin (5 zile) 12 mg/kg 1 dat pe zi, Midecamicin (10 zile) 50 mg/kg n 2 prize, Roxitromicin 5 mg/kg n 2 prize, Eritromicin 40 mg/kg n 2 prize. Claritromicin 15 mg/kg n 2 prize 10 zile sau Spiromicin 3 ml n 2 prize. n caz de insuportarea macrolidelor: Clindamicin 10 zile i/m 0,6 g/24 ore n 4 prize; Lincomicin 1,5 g/24 ore de 3 ori i/m. La copii mici i/m 10 zile: Clindamicin 20 mg/kg/24 ore n 3 prize, Lincomicin 30 mg/kg/24 ore n 3 prize. Profilaxia secundar (dup primul atac de FR) La copii cu FR fr cardit durata profilaxiei secundare este de 5 ani sau pn la 18 ani, permanent o dat n lun Benzatin benzilpenicilin 600.000 UI pentru copii cu masa corporal mai mic de 27 kg, i.m. sau Benzatin benzilpenicilin 1.2 mln UI pentru copii cu masa corporal mai mare de 27 kg, i.m. La copii cu FR cu cardit durata profilaxiei secundare este de 10 ani sau pn la 25 ani, permanent o dat n lun

cu:

cu

Benzatin benzilpenicilin 600.000 UI pentru copii cu masa corporal mai mic de 27 kg i.m. sau Benzatin benzilpenicilin 1.2 mln UI pentru copii cu masa corporal mai mare de 27 kg. 59. Profilaxia afectiunilor reno-urinare la copii. Albuminuria ortostatica: evitarea ortostatismului prelungit, gimnastica medicala pentru corectarea lordozei; odihna n pat n cursul diminetii si dupa amiaza Albuminuria ocazionala: evitarea eforturilor sportive exagerate, a emotiilor puternice. Infeciile urinare pot fi prevenite prin: - important este tratarea maladiilor care pot duce la apariia infeciilor tractului reno -urinar, tratarean afectiunilor ce pot servi drept focar()amigdalite,otite,absces dentar,piodermite ; - igiena corecta, educarea culturii de igiena a copilului - consumul crescut de lichide poate preveni infeciile de tract urinar; - dup miciune, tergerea se face din fa n spate, pentru a se evita rspndirea bacteriilor din jurul anusului; - trebuie s urineze atunci cnd au senzaia de urinat i nu trebuie s se abin mult timp; - copiii trebuie nvai s se relaxeze atunci cnd urineaz pentru a goli complet vezica urinar; - atunci cnd copilul are scaun (defecaie), l ajut s elimine bacteriile care pot cauza infecii de tract urinar. Dac este nevoie, n caz de constipaii, se recomand laxativele uoare, - fetiele trebuie s evite folosirea frecvent a spunurilor sau a spumelor de baie cu ph-ul puternic acid; 60. Pneumonia acuta necomplicata la copii.Etiologia , tabloul clinic

Agenii etiologici ai Pneumoniei la copii conform vrstei 6 luni

-virus, virus paragripal, adenovirus St.pneumoniae i H.influenzae (rar, aproximativ 10%) 7 ani

15 ani

Tabloul clinic Tusea, persistent, atit ziua cit si noaptea,poate depasi 7-10 zile Dispneea de tip expirator, Starea toxica (refuzul hranei, paliditate facies toxic cu okii incercanati, cefalee, astenie, diaree, varsaturi episodice, febra) Sindromul febril(38-39, p/e depasi 2-3 zile Durerea toracica( dur. Intense sub forma de junghi) Tahipneea(la sugar mic: 60 resp/min;la sugar 2luni-12l:50 resp./min; la copil 1-5ani:40 resp/min) Tirajul cutiei toracice Cianoza Manifestari CVasculare sunt determinate de reducerea schimbului de gaze in plamini: tahicardie, TA scazuta, edeme, cianoza Auscultativ: respiratie aspra cu expir prelungit 61. Rahitism.clasificare.manifestarile clinice a rahitismului. Rahitismul este o boal metabolic general aprut n perioada de cretere, provocat de hipovitaminoza D i caracterizat prin dereglarea metabolismului calciului i fosforului cu tulburarea funciilor organismului, mineralizrii osoase. CLASIFICARE E55 Carena n vitamine E55.0 Rahitism evolutiv Osteomalacia - infantil - juvenil Cu excepia: Rahitism - celiac (K 90.0) - Crohn (K 50) - neevolutiv - renal (N 25.0) - rezistent la vitamina D (E 83.3) E 55.9 Carena n vitamina D fr precizare Avitaminoza D MANIFESTARI CLINICE 1. Perioada de debut (de la 1 lun pn la 3-4 luni) Sindrom de afectare a sistemului nervos central excitabilitate hipertranspiraii Simptome posibile crize convulsive, convulsii hipocalciemice laringospasm hipotonie muscular paloare tegumentar alopecie occipital 2. Perioada de stare Craniotabes rahitic (osteomalacie) al oaselor craniene parieto-occipitale Flexibilitatea bordurilor fontanelei mari

Deformri craniene, aplatizare occipital Asimetria i proeminena boselor frontale, parietale, frunte "olimpian", plagiocefalie Torace rahitic: mtnii costale, deformaia cutiei toracice, an subpectoral Harrison, cifoz Plmn rahitic: modificrile anatomice i funcionale produse de rahitism (deformaia toracic, hipotonia muscular, bronhomalacia rahitic) agraveaz simptomele infeciilor respiratorii, favorizeaz evoluia recidivant "Brri rahitice" la membrele superioare n regiunea distal a radiusului (formarea esutului osteoid) Deformarea picioarelor n curbur "O" sau "X" ntrzierea erupiei dinilor ntrziere staturo-ponderal Rezisten redus la infeciile virale, bacteriene (reducerea fagocitozei 3. Perioada de reconvalescen Starea general se amelioreaz Se normalizeaz somnul Dispare sindromul sudoripar Se normalizeaz tonusul muscular Persist deformarea oaselor 4. Sechele postrahitismale gradul I -Deformarea oaselor capului sub form de bose frontale parietale uor exprimate gradul II -Deformarea oaselor capului cu bose frontale parietale mai accentuate i mtnii costale gradul III -Deformarea structurilor sistemului nervos, caput quadratum, an subpectoral, brri, genu valgum, varum 63. Supravegherea medicala a copiilor conform standartelor in vigoare, dup virsta si nozologie. Examenul medical profilactic al copilului are ca scop aprecierea strii de sntate a copilului determinarea grupului de sntate a copilului elaborarea regimului zilei: somnul, programul de activiti asigurarea alimentaiei raionale conform vrstei copilului i necesitilor speciale ale acestuia profilaxia i tratamentul rahitismului, anemiei, malnutriiei, strilor alergice, infectrii cu helmini vaccinarea copilului conform programului naional i indicaiilor individuale educaia familiei despre ngrijirea corect, alimentaiea raional, creterea i dezvoltarea copilului, profilaxia maladiilor, condiiile mediului nconjurtor al copilului Examenul medical al nou-nscutului prevede - vizita medicului de familie la domiciliul copilului n primele 3 zile dup externarea din maternitate - nou-nscuii cu patologie congenital sunt vizitai n 1 zi dup externare Scopurile vizitei medicului identificarea factorilor de risc pentru dezvoltarea unor boli la copil evaluarea componenei, condiiilor materiale, menajere, sanitare i igienice din familia copilului examenul clinic al nou-nscutului aprecierea dezvoltrii fizice i psihomotorii a copilului evidenierea problemelor de sntate ale copilului determinarea grupului de sntate elaborarea programului de ngrijire a nou-nscutului, regimul zilei alimentarea copilului i a mamei Asistena medical a copilului sntos I an vizite profilactice la medicul de familie n fiecare lun II an vizite profilactice la medicul de familie la fiecare 3 luni III an vizite profilactice la medicul de familie la fiecare 6 luni 4-18 ani vizite profilactice la medicul de familie o dat n an Consultaiile profilactice ale specialitilor Pediatrul evaluarea complex a sntii copilului la perioadele int de vrst controlul profilactic se va face la 1 lun, la 3 luni, 12 luni i la vrstele int (3 ani, 7 ani, 11 ani, 14 ani, 18 ani) examenul clinic include - acuzele prinilor

- evaluarea greutii, taliei, perimetrului craniului i toracelui, fontanelele, termometria - evaluarea strii pielii i mucoaselor vizibile - determinarea dezvoltrii fizice i psihomotorii - oferirea recomandaiilor n ngrijirea, alimentaia, clirea i vaccinarea copilului - n caz de diagnosticare a unor patologii se vor indica analizele necesare, consultaiile altor specialiti sau se va ndrepta n spital Neurologul pediatru diagnosticul i tratamentul maladiilor sistemului nervos i a dereglrilor funcionale la copii controlul profilactic se va face la 3 luni, 12 luni i la vrstele int examenul clinic include - aprecierea reaciilor copilului la ceea ce se ntmpl n jur, dezvoltarea vorbirii, micrilor, mersului - ofer recomandaii pentru prevenirea bolilor sistemului nervos Cnd este nevoie de consultat neurologul pentru sugar - copil nelinitit, dereglarea somnului (tresrit n somn, treziri frecvente) - tremorul mnuelor, picioarelor i/sau a brbiei n timpul somnului sau n timpul jocului, alimentaiei - regurgitaii frecvente i voluminoase - n poziia copcel st n degete - convulsii la febr - traume cranio-cerebrale acute sau n trecut pentru copilul mare - tulburri ale somnului, adormire dificil - retard n dezvoltarea motorie i a vorbirii, ticuri - copilul se plnge de dureri de cap, ameeli, pierderea contiinei - urinarea n timpul somnului - oboseal crescut, copilul nu-i poate concentra atenia la un anumit lucru, joac - sngerri din nas - traume cranio-cerebrale Chirurgul pediatru medic responsabil de diagnosticul, tratamentul bolilor care necesit intervenii chirurgicale controlul profilactic se va face la 3 luni, 12 luni i la vrstele int Cnd este nevoie de consultat chirurgul - traume, micri incompete sau dureroase n articulaii - dureri abdominale acute, inapeten, grea, vome - modificri ale pielii - hernii Ortopedul pediatru asigur profilaxia i corecia deformaiilor scheletului osos i muchilor la copii control profilactic se va face la 3 luni, 12 luni; la vrstele int Cnd este nevoie de consultat ortopedul pentru sugar - lungime diferit a picioarelor n poziie culcat - torticolis copilul ntoarce i nclin capul n aceeai parte, spre acelai umr - n poziia copcel st pe marginea extern sau intern a tlpii - deformarea picioarelor n valgus (n X) i varus (n O) pentru copilul mare - picior plat - deformaii ale coloanei vertebrale i dureri de spate - dereglri de mers - asimetria umerilor, gheb corecia masaj i gimnastic curativ, proceduri acvatice Otorinolaringologul (ORL) diagnosticul, tratamentul i profilaxia patologiei urechii, nasului, nazofaringelui (gtului) control profilactic la 12 luni i la vrstele int Cnd este nevoie de consultat medicul ORL - copilul nu suge pieptul, din biberon, plnge, este nelinitit - respiraie prin nas dificil, respiraie cu gura deschis - tuse, rguirea vocii - dureri n ureche - nu reacioneaz la sunet, la glasul celor din jur

- corpi strini n cavitatea urechii, n nas, faringe - miros neplcut din ureche Oftalmologul pediatru diagnosticul i tratamentul patologiei ochilor control profilactic se va face la 3 luni, 12 luni (fixarea i urmrirea obiectelor cu privirea) i la vrstele int Cnd este nevoie de consultat oftlamologul - eliminri din ochi, lacrimare crescut, nroirea ochilor, urcior - devierea sau ncruciarea privirii - pleoape coborte - nu urmrete obiectul la vrsta de 2 luni (la distana 15-25 cm de la faa copilului) - copilul ntoarce capul, dar nu urmrete obiectul cu privirea - traume ale ochilor, corpi strini (necesit ajutor urgent) Stomatologul control profilactic la 12 luni i la vrstele int Cardiologul pediatru control profilactic, diagnosticul i tratamentul patologiei sistemului cardio-vascular (inima, i vasele sanguine) va fi consultat la indicaii medicale determinate de ctre medicul de familie i de pediatru Cnd este nevoie de consultat cardiologul - nvineirea mnuelor, picioarelor, oboseal rapid n timpul alimentaiei, apatie, adaos n greutate insuficient - copilul mai mare prezint dureri n regiunea cordului, oboseal crescut - dureri n regiunea articulaiilor, mrirea n dimensiuni i nroirea pielii n regiunea articulaiilor - dup unele boli infecioase (scarlatin, angin) 64. Tulburari cronice de nutritive.Etiologie,Clasificari,Profilaxie TULBURRILE STRILOR DE NUTRIIE sunt o afeciune cronic caracterizat prin ntrzierea sau oprirea creterii ponderale, staturale sau mixte pentru o perioad mai mare de o lun cu o diferen mai mare de 10% fa de valorile medii ale vrstei. TREI FORME DE DISTROFII: Hipotrofia ncetinirea, stagnarea creterii ponderale; Hipostatura stagnarea neuniform ponderal i statural; Paratrofia masa excesiv CLASIFICAREA HIPOTROFIILOR (dup OMS) DUP PROVENIEN I. Hipotrofie congenital prenatal (intrauterin); II. Hipotrofie postnatal (dobndit); III. Hipotrofie mixt (prenatal-postnatal). I. HIPOTROFIA CONGENITAL 1. Forma neuropatic; 2. Forma neurodistrofic; 3. Forma neuroendocrin; 4. Forma encefalopatic. II. HIPOTROFIA DOBNDIT DUP GRADUL DE SEVERITATE A. Malnutriie uoar gradul I (10%-20%); B. Malnutriie medie gradul 2 (20%-30%); C. Malnutriie sever gradul 3 (mai mult de 30%). FORME CLINICE: A. Malnutriie proteinocaloric sever (marasmul); B. Malnutriie proteic sever (Kwarshiorkor). MODALITILE DE PRODUCERE A. Deficit de proteine; B. Deficit caloric global; C. Deficit mixt de proteine i calorii. ETIOLOGIE HIPOTROFIA CONGENITAL este consecina diferitor factori: - Afeciunile i noxele profesionale n timpul graviditii; - Gestozele gravidelor; - Anomaliile placentei; - Alimentaie deficitar;

- Factori ereditari mutaii cromozomiale; - Maladii genetice determinate: mucoviscidoz, celiachie, galactozemie etc. HIPOTROFIA DOBNDIT I.FACTORI EXOGENI: -ALIMENTRI CANTITATIVI: 1. Hipogalactie matern; 2. Diluii necorespunztoare de lapte; 3. Aport insuficient cantitativ, dominat de vomitri cronice; 4. Copii anorexici; 5. Tulburri neuropsihice de glutiie, de supt. ALIMENTRI CALITATIVI: 1. Aport insuficient de proteine; 2. Exces de finoase; 3. Aport insuficient de grsimi etc. - INFECIOI I TOXICI 1. Infecii respiratorii recidivante, pneumonii, infecii urinare; 2. Tulburri gastrointestinale cronice, boli diareice; 3. Administrarea excesiv i de lung durat a antibioticelor. - NEGLIJARE DE REGIM, INGRIJIRE I EDUCAIE: 1. Neglijarea regimului fiziologic de alimentaie; 2. Trecerea precoce la o alimentaie necorespunztoare vrstei. II. FACTORI ENDOGENI - Anomalii de dezvoltare ale organelor i sistemelor - Afeciuni metabolice ereditare - Stri imunodeficitare congenitale - Sindrom de malabsorbie - Boli endocrine PROFILAXIA MALNUTRIIEI 1. Supravegherea medical obligatorie 2. Meninerea ct mai mult timp a unei alimentaii cu lapte matern 3. Alimentaie corect n caz de: alimentaie mixt, artificial, diluii corespunztoare vrstei. 4. Diversificare adecvat vrstei 5. Educarea prinilor 6. Vaccinri conform vrstei 7. Tratamentul precoce al infeciilor 8. Supravegherea atent a copiilor cu risc 65. Virsta biologica a copiilor Creterea i dezvoltarea reprezint un proces biologic complex, specific a tot ce este via, caracteristic fiecrei rase i particular fiecrui individ. Dezvoltarea fizic n concepia clinicii pediatrice se subnelege ca un proces dinamic de cretere (majorarea taliei, masei corpului, dezvoltarea fiecrui segment aparte a corpului etc.) i maturizarea biologic a copilului n anumite perioade ale copilriei. De regul, tot aici se refer unii parametri fiziometrici, iar la copiii de vrst fraged n special pn la un an - formarea funciei statice, motorii ce determin n general capacitatea de munc sau rezerva potenialului fizic. Dei creterea i dezvoltarea intereseaz n mod continuu ntregul organism pe ntreaga copilrie ritmul i intensitatea creterii n diferite perioade este difer. Dezvoltarea organismului uman intereseaz, din punct de vedere funcional, toate procesele, mecanismele de adaptare i perfecionare la care este supus continuu, n limitele unor parametri biologici impui de mediu i activitile umane (fizice, psihice, intelectuale). Dezvoltarea corespunde, astfel, acelor fenomene prin care se maturizeaz organele, sistemele, precum funciile i activitile lor. Ritmul, intensitatea i succesiunea fenomenelor creterii i dezvoltrii se difereniaz de la o perioad la alta de via variind de la sistem, aparat i organ. Aceste schimbri sunt determinate onto- i filogenetic i impuse de factorii de influen ai creterii i ai proceselor de adaptare.