,, Ion

de Liviu Rebreanu

Liviu Rebreanu (1885-1944) este considerat creatorul romanului romanesc modern, intrucat "Ion" este privit ca "cea mai puternica creatie obiectiva a literaturii romane" . Aparitia lui Rebreanu in literatura il situea a intre traditie si inovatie. !iviuRebreanu inc"eie epoca literaturii semanatoriste si poporaniste dominata de idilism si compasiune, si desc"ide un drum nou, in care scriitorul a asimilat si s-a inte#rat vi iunii europene dominante. "Ion" a $ost publicat in anul 19%&, dupa o lun#a perioada de elaborare, asa cum insusi scriitorul mentionea a in $inalul operei, intre martie 191' - iulie 19%&. !iviu Rebreanu a pornit (n scrierea acestui roman de la $apte reale, pe care le-a trans$i#urat (n opera sa. Romanul este o mono#ra$ie a realit)ilor satului ardelean de la (nceputul sec. al **-lea, ilustr+nd con$lictul #enerat de lupta apri#) pentru p)m+nt, (ntr-o lume (n care statutul social al omului este stabilit (n $uncie de averea pe care-o posed),$apt ce ,usti$ic) aciunile persona,elor. -odernismul romanului re ida din comple.itatea constructiei narative, din multitudinea planurilor de actiune si din numarul mare de persona,e(8&) . Perspectiva narativa "Ion" apartine speciei literare romanul. /erspectica narativ) este auctorial), $)cut) din punctul de vedere al unui narator deta0at, obiectiv, care nu intervine (n des$)0urarea ac1iunii prin comentarii sau e.plica1ii, un narator omniscient 0i omnipre ent, care relatea ) la persoana a treia, prin $ocali are ero, d+nd cititorului impresia c) st)p+ne0te nara1iunea..2tilul e neutru, impersonal, limba,ul e re#ional. Romanul este conceput ca avand o structura circulara, prin simetria incipitului cu $inalul si se reali ea a prin descrierea drumului care intra si iese din satul /ripas,loc al actiunii romanului .3escrierea $inala a romanului inc"ide simetric romanul si $ace accesibila semni$icatia simbolica a drumului prin meta$ora soselei-viata. Romanul e or#ani at in doua parti 4 "5lasul pamantului" si "5lasul iubirii"si re$lecta patimile con$lictuale4 pamantul si iubirea.!a nivelul planurilor narative se distin# cele doua "lumi" care sunt tratate alternativ4 lumea taranimii cu lumea intelectualitatii . Acest procedeu e denumit te"nica planurilor paralele, trecerea de la un plan narativ la altul reali andu-se prin alternanta,succesiunea secventelor narative valori$icand inlantuirea . La nivel microtextual se remarca utili area te"nicii contrapunctului(pre entarea aceleiasi teme in planuri di$erite). /rimul plan surprinde viata t+narului taran Ion /op al 5lanetasului.Al doilea plan, paralel si inter$erat primului pre inta viata $amiliei (nvatatorului 6a"aria 7erdelea.In planuri secundare apare lupta (nd+r,ita a lui 8asile 9aciu pentru a-si apara pam+ntul: lupta lui Avram pentru salvarea averii implicate (ntr-o a$acere,lupta preotului Ion 9elciu# pentru a idi biserica de piatra (n satul /ripas: lupta $etelor si a $amiliilor lor pentru o partida, un maria, c+t mai bun: concurenta dintre avocatii si $unctionarii marunti, ca si luptele pentru o bra da din o#orul vecinului. Tema romanului o repre inta lupta unui taran sarac pentru a obtine pamantul si

consecintele actelor sale. ,,Ion de v)luie o tema care l-a preocupat pe scriitor de-a lun#ul (ntre#ii sale crea1ii4viata satului transilvanean de la inceputul secolului **, in care demnitatea si locul omului in colectivitate se masoara in $unctie de avere, de pamant. Titlul este simbolic-I;<=<;I si este dat de Ion al 5lanetasului ,persona,ul eponim al romanului. Coordonate spatio-temporale 3etaliile toponimice (Armadia, /ripas) dau veridicitate pre ent)rii 0i (l $amiliari ea ) pe cititor cu aspectele etno#ra$ice 0i sociale ale lumii pre entate. /rin urmare, descrierea ilustrea ) condi1ia social) a unor persona,e 0i anticipea ) rolul acestora (n des$)0urarea narativ). Incipitul $i.ea a in mod detaliat spatiul #eo#ra$ic subliniind maniera realista in care este scris romanul.3rumul care este personi$icat devine totodata o meta$ora a trecerii dinspre spatiul real inspre spatiul ima#inar. Expozitiunea Romanul incepe intr-o i de duminica , in care locuitorii satului /ripas se a$la la "ora . >n sat, domin) mentalitatea c) oamenii sunt respectai dac) au oarecare a#oniseal), $apt ce $ace ca relaiile sociale s) $ie tensionate (ntre ?s)r)ntoci@ i?bocotani@, (ntre c"ib uina rosturilor i nec"ib uina patimilor, ceea ce $ace s) se dea (n permanen) o lupt) apri#) pentru e.isten). 3estinele persona,elor sunt determinate de aceast) mentalitate, de $aptul c) $amiliile nu se (ntemeia ) pe sentimente, ci pe interese economice. In centrul adunarii este #rupul dansatorilor .Aercul "orei este centrul lumii satului, este o descatusare de ener#ie.Ase area privitorilor re$lecta relatiile sociale, $runtasii satului, primarul si c"iaburii discuta separat de taranii ase ati pe prispa. Betele ramase nepo$tite la "ora privesc, iar mamele si babele mai retrase vorbesc despre #ospodarie. 2unt pre entati intelectualii satului, preotul 9elciu#, $amilia invatatorului 7erdelea care vin sa priveasca $ara sa se amestece in ,oc.In "ora sunt numai $ete si $lacai. 7otararea lui Ion de o lua pe Ana la ,oc, desi o place pe Blorica cea saraca constituie inceputul con$ictului. Intri a 8enirea lui 8asile 9aciu , tatal Anei , de la carciuma la "ora si con$runtarea verbala cu Ion pe care-l numeste "ot si tal"ar pentru ca sarantocul umbla sa-i ia $ata promisa unui bo#at ,5eor#e 9ucluc constitiue intri#a romanului.Rusinea pe care i-o $ace 8asile 9aciu lui Ion la "ora in $ata satului starneste dorinta de ra bunare a lui Ion care la randul lui il va $ace de rusine pe 9aciu lasand-o insarcinata pe Ana pentru al determina sa accepte nunta. Con!lictul este atat de natura e.terioara cat si de natura interioara.Ael de natura e.terioara se diversi$ica in $unctie de planurile narative ast$el. Cn con$lict e.terior intre Ion al 5lanetasului si 8asiliu si intre Ion si 5eor#e 9ulbuc. In planul intelectualitatii con$lictul este intre 7erdelea si 9elciu# iar e.ista un con$lict national deoarece satul este repre entat in conditiile stapanirii austro-un#are.Aon$lictul interior este la Ion si anume dorinta de a stapani mai multe pamanturi si iubirea pentru Blorica. Dl este s$asiat de doua patimi4patima pamantului si patima pentru Blorica. "es!asurarea actiunii #ravitea a (n ,urul prota#onistului, $lacaul c"ipes, voinic, inteli#ent, si vrednic, dar sarac, Ion al 5lanetasului, care datorita dorintei de a se (mbo#ati (si sacri$ica iubirea. Blorica, o $ata $rumoasa, (nsa saraca asemenea lui,repre inta simbolicE#lasul iubiriiE de care Ion incearca sa uite in momentul in care se casatoreste cu Ana, simbol al @pamantuluiE:Ana , $iica unui bo#atas al satului, 8asile 9aciu, ec"ivalea a

pentru persona, cu intrarea in posesie a pamantului ravnit pentru care prota#onistul este capabil sa sacri$ice tot. Aasatorindu-se cu $ata bo#ata, dar urata , al carei tata a consimtit sa i-o dea de sotie, numai dupa ce a a$lat ca a sedus-o si ca, (n consecinta, #+ndul lui de a o marita cu 5eor#e 9ulbuc, cel mai bo#at $lacau din sat, nu se mai poate (mplini, eroul simte ca si-a redobandit demnitatea. 3upa casatorie, Ion o maltratea a pe Ana p+na c+nd aceasta, nemaiput+nd suporta, se sinucide, las+nd (n urma-i un copil de c+teva luni, care in scurt timp moare si el. 8asile 9aciu crede ca, dupa moartea Anei si a copilului, ar putea primi pam+nturile (napoi, dar le#ea (nsa nu-l $avori ea a,iar preotul satului, 9elciu#, speculea a nestiinta lor, determinandu-i ca, dupa moarte, sa lase toata averea lor bisericii. "eznodamantul >ntre timp, Ion vrea sa recupere e iubirea pierduta, pe Blorica, devenita sotia lui 5eor#e 9ulbuc, care (l surprinde noaptea (n curtea sa si-l omoara. 5eor#e nu este decat un instrument in mana destinului pentru ca il omoara pe Ion. Dste arestat, Blorica ramane sin#ura, iar averea revine 9isericii. #inalul romanului surprinde satul adunat la s)rb)toarea s$inirii noii biserici, descrie drumul care iese din satul pripas, viaa urm+ndu-i cursul $iresc. /rin romanul @IonE, !iviu Rebreanu a dat literaturii rom+ne (nt+ia crea1ie epic) de mari dimensiuni (n care se simte pulsa1ia vie1ii, scriitorul dovedind c) are voca1ia construc1iilor monumentale. Caracterizarea persona$elor 5aleria de persona,e a romanului este impresionanta si de neuitat. Alaturi de Ion, Ana, Blorica, 5eor#e 9ulbuc sau 8asile 9aciu, 6enobia, Ale.andru 5lanetasu etc. repre entanti ai taranimii, bo#ate sau sarace -, se a$la repre entanti ai altor cate#orii sociale4 invatatorul 7erdelea si $amilia sa, preotul 9elciu# etc. Ion al %lanetasului , prota#onistul i persona,ul eponim al romanului, este un persona, realist, tipic, monumental 0i simbolic prin tra#ismul s)u, consum+ndu-se (ntre iubire 0i patima pentru p)m+nt . 3esi taran, Ion este un persona, modern si "rotund" prin comple.itatea trairilor, prin $orta con$lictului interior ce se mani$esta patimas si prin anali a psi"olo#ica de introspectare a caracterului.Dun persona$ realist, tipic pentru patura sociala a taranimii le#ate vital de pamantul care-i asi#ura e.istenta si respectul colectivitatii. /ortretul moral este construit din trasaturi contradictorii si comple.e, ce reies, indirect, din comportamentul plin de ener#ie, din atitudinea, #andurile $ramantarile patimase ale prota#onistului care-i si determina destinul. 3e la inceput, Ion este s$asiat de doua $orte interioare, #lasul pamantului si #lasul iubirii, ca and victima previ ibila acestor patimi. /entru pamant isi sacri$ica iubirea pentru ca FGpamantul ii e dra# ca oc"ii din capGG ( ...) pamantul i-a $ost mai dra# ca o mamaGG.2etea de pamant este trasatura dominanta a personalitatii sale, $acand din el un persona, memorabil prin aceea ca intrea#a sa ener#ie este canali ata indeplinirii scopului de a avea pamant4 FG#lasul pamantului patrundea navalnic in su$letul $lacaului ca o c"emare, coplesindu-l.GGBiind dominat de dorinta de a $i respectat in sat, stapanit de o dorinta navalnica, un temperament controlat de instincte primare, "otarat si perseverent in atin#erea scopului, dar si viclean, Ion isi ur este cu meticulo itate si pricepere planul seducerii Anei. >nc)lc+nd moralitatea satului prin adulter, Ion moare ucis de 5eor#e cu sapa (n cap, (ntr-o scen) naturalist) ce repre int) $orma neutr) a morali )rii.

&na ,$ata instaritului 8asile 9aciu, pare nascuta sub semnul ne$ericirii ,$iind parca predestinata unei e.istente tra#ice. Intrea#a sa e.istenta este #uvernata de iubire si blandete ,virtuti care intre#esc un portret moral superior .Da este "arnica ,supusa ,rusinoasa , prototipul $emeii de la tara. 3in punct de vedere $i ic, Ana este insi#ni$ianta .Birava si $ara personalitate ,covarsita de vointa lui Ion ,imbatata de cuvintele si #esturile lui dra#astoase ,Ana va deveni o victima usoara a $lacaului interesat numai de estrea sa si-l va lua de barbat .9)tut) de tat) i de so, r)mas) $)r) spri,in moral, de orientat) i respins) de toi, se sp+n ur).Intr-un s$arsit, sinuciderea devine pentru eroina romanului sinonima cu re$u ul unei e.istente in$ernale si cu descoperirea linistii depline, sin#ura suportabila. 'asile (aciu, tatal Anei, $usese un om "arnic, mereu printre $runtasii satului. 2e insurase cu o $ata bo#ata si urata, pe care insa a iubit-o si a respectat-o, caci datorita ei a intrat in randul oamenilor avuti". .Bire apri#a si autoritara, 8asile 9aciu il vrea #inere pe 5eor#e 9ulbuc ,un pretendent instarit al $iicei sale-si nu pe Ion ,un baiat sarac. 3e indata ce a$la ca Ana se lasase sedusa de sarantocul" de Ion, 8asile 9aciu o va bate cumplit, $ara a tine seama de copilul pe care aceasta il avea in pantece . Bire violenta, de o brutalitate iesita din comun, 8asile 9aciu se aseamana, in acest sens, cu Ion, dusmanul sau. Preotul Ion (elciu 3u"ovnic si educator, preotul isi cunoaste bine misiunea in satul pe care-l pastoreste. Dl s$atuieste, indeamna sau mustra, dupa impre,urari, oamenii care-i cer a,utorul sau care se abat de la normele morale. 9elciu# ramasese vaduv din primul an de preotie. Dra un om slaab sibolnavicios.8aduvia si strasnicia i-au dobandit $aima de s$ant . #lorica D cea mai $rumoasa $ata din /ripas, dar $ara estre., opusa Anei, prin $rumuse1ea si spontaneitatea ei. Da ii smul#e lui Ion m)rturisirea4 "(n inima mea. tot tu ai r)mas cr)iasa" >nsu0irile $i ice ale Bloric)i pun (n evidenta indirect pro$un imea sentimentelor lui I;< $ata de ea .Da (l iube0te pe Ion cu pasiune. 3ar $iind mai s)raca dec+t Ion,nu pot $i $erici1i (mpreuna .2oarta Bloric)i este ne$ericita . Ael pe care-l iubise cu adev)rat n-a putut sa-i apar1in) din cau a impedimentelor de ordin social. /arasita de Ion din teama de a nu r)m+ne nem)ritata se casatoreste cu 5eor#e 9ulbuc, $ara sa tina seama de dorin1ele inimii. Titu )erdelea este un persona, $oarte comple., ii place sa studie e oamenii pentru a vedea reac1iile lor $ara a $ace insa rau cuiva. 2crie poe ii si citeste $oarte multe iare si carti de la preotul 9elciu# si mai apoi de la un notar la care lucrea a pentru un timp .Hitu este un persona, rotund si po itiv. D un persona, autobio#ra$ic deoarece autorul recunoa0te ca multe din caracteristicile lui Hitu le are si el. %eor e (ulbuc , e cel mai bo#at $l)c)u din sat , este o partida buna pentru oricare $ata.8rea sa se casatoreasca cu Ana, dar devine sotul Bloricai.3intr-un om bun se trans$orma intru-n criminal ,devenind uci#asul lui Ion, pe care-l prinde iubindu-se cu nevasta lui. Repere critice "Aand ai reusit sa inc"i i in cuvinte cateva clipe de viata adevarata, ai reali at o opera mai pretioasa decat toate $ra ele $rumoase din lume" (!iviu Rebreanu )

/rin romanul @IonE, !iviu Rebreanu a dat literaturii rom+ne (nt+ia crea1ie epic) de mari dimensiuni (n care se simte pulsa1ia vie1ii, scriitorul dovedind c) are voca1ia construc1iilor monumentale. Romanul are un caracter epopeic, prin sen a1ia at+t de plin) a vie1ii, glasurile se amestec i se confund n zgomotul inimii (<. -anolescu). Du#en !ovinescu ((n @Istoria literaturii rom+ne contemporaneE) observa4 @Ion este e.presia instinctului de st)p+nire a p)m+ntului, (n slu,ba c)ruia pune o inteli#en1) ascu1it), o viclenie procedural) 0i, mai ales, o voin1) imens)E. <e a$lam in $ata unui scriitor obiectiv, care uimeste prin puterea de a pre enta viata in comple.itatea ei sociala si psi"olo#ica, prin persona,e surprinse in I"umila si precara lor realitate socialaI"(Hudor 8ianu). Rebreanu se distin#e in literatura noastra prin realismul vi iunii, prin caracterul social al pro ei sale, prin ar"itectura ri#uroasa, desavirsita, in marele sale creatii, prin I"darul masiv de a crea viataI". (-.2ebastian)