Molustele

Introducere
Molutele (lat. Mollusca)
sunt animale nevertebrate.Denumirea de
molute provine din latinescul molluscus,
mollis = moale i reprezint principala
caracteristic a corpului acestor organisme
Popular molutele sunt cunoscute sub
denumirea
de scoici, melci, sepii, caracatie. Sunt
metazoare celomate protostomiene
cu simetrie bilaterala. n cursul evoluiei
unele au devenit asimetrice (majoritatea
melcilor).

Caracteristici
Molutele sunt nevertebrate cu corpul
moale, uneori au corpul protejat de o
cochilie sau de un sistem compus din
dou valve (scoicile). Principalele clase
ale acestei ncrengturi
sunt gasteropodele, bivalvele i
cefalopodele.
Gasteropodele
-speciile de melci, att acvatici ct i teretri.
-corpul este format din cap, picior i manta.
-capul este dotat cu organe de sim (cele patru antene,
ochii)
-cavitatea bucal este dotat cu trei buze i o limb
rugoas denumit radula.
-corpul melcilor secret un mucus care le protejeaz
corpul n cazul n care acetia traverseaz suprafee
ascuite.
-mantaua este partea corpului situat deasupra piciorului
i care conine principalele organe interne (un plmn, o
inim bicameral, stomac, rinichi).
-melcii prezint o mare diversitate, existnd melci cu
diverse forme de cochilii, cu diverse dimensiuni, sunt
chiar i melci fr cochilie (limacii).
Bivalvele sau lamelibranhiatele
-reprezentate de scoici, molute acvatice protejate de o
cochilie format din dou valve, unite printr-un ligament
rezistent
cochilia se poate nchide i deschide prin contracia i
relaxarea unor muchi
-scoicile se hrnesc prin filtrarea apei, aspirnd ap i
filtrnd particulele hrnitoare
-scoicile reprezint hrana altor animale precum i a
omului, i, de asemenea, produc perlele
-procesul de formare a perlelor are loc cnd anumite
particule (nisip, parazii) intr n interiorul scoicii iar apoi
scoica mbrac aceste particule n sidef, astfel formndu-
se perlele
-in unele ri, ca de exemplu Japonia, acest proces este
provocat artificial prin introducerea unor particule n
interiorul scoicilor
Cefalopodele
-cefalopodele sunt cele mai complexe i mai evoluate
molute
-corpul lor este format din cap i "picioare" (tentacule).
-reprezentani ai cefalopodelor sunt caracatia, calmarul i
sepia.
-caracatia are corpul format dintr-un cap de dimensiune
mare, difereniat, iar gura sa este nconjurat de opt
tentacule; tentaculele, dotate cu ventuze, au rolul de a
prinde prada; cnd este urmrit de prdtori, elimin o
substan ntunecat, care tulbur apa; caracatia mim
are capacitatea uimitoare de a "imita" alte animale
periculoase, pentru a scpa de prdtori; sepia este un
cefalopod asemntor caracatiei, dar prezint un nveli
de protecie
-nautilul este singurul reprezentant al unei clase vechi de
molute.
Aplacoforele
-reprezinta un grup mic de moluste -
circa 240 de specii - de talie relativ
mica si corp vermiform;
-traiesc la adancimi variabile, atat in
zone infralitorale cat si la adancimi de
peste 5900 de metri;
Poliplacoforele
-cuprinde cele mai primitive organisme din
ncrengtura Mollusca;
-denumirea clasei provine din cuvintele
greceti poly = multe,placos = plac
i phorein = a purta;
-aceast denumire concluzioneaz
caracteristicile clasei i
anume: cochilie dorsal format din mai multe
plci calcaroase (opt la numr) ntre care
exist articulaii mobile.
-mediul de via este cel marin;un
reprezentant al acestei clase este Chitonul
liniat.
Scafopodele
-sunt molute exclusiv marine, circa 350 specii care
triesc n sedimentele de pe fundul mrii, cu corpul
nfundat jumtate n nisip.
-un reprezentant al scafopodelor este scoica col. -
fiecare jumtate a scoicii este o imagine n oglind a
celeilalte;
-cochilia lor este conic, puin curbat i deschis la
ambele capete
-corpul este complet ascuns n aceast cochilie, fiind
nvelit n mantaua care-l nconjoar.
-prin deschiderea mai mare iese piciorul;Se hrnesc
cu protozoare pe care le prind cu limba i le strivesc
cu radula;sexele sunt separate, iar dezvoltarea se
face prin metamorfoz.
Monoplacoforele
-monoplacoforele reprezinta moluste primitive,
bilateral simetrice, cu metamerie superficiala si
prevazute cu o singura cochilie dupa cum le spune si
numele.
-cochilia unica, circulara, are forma unui con scurt cu
apex slab diferentiat si orientat anterior.
-sistemul nervos este alcatuit din ganglioni
cerebroizi, inel periesofagian, cordoane nervoase
pedioase si pleuro-viscerale unite posterior
-respiratia branhiala este asigurata de 5-6 perechi de
branhii.
-excretia se face prin intermediul a sase perechi de
metanefridii
-fecundatia este externa.

Caudofoveata
Caudofoveata este o
clas mic n ncrengtura molute, de
asemenea, cunoscut sub numele
de Chaet. Clasa este de multe
ori combinata cu Solenogastres i numit
a Placophora.

1.
Cochilie
2. Ficat
3.
Plmn
4. Anus
5. Por
pentru
respiraie
6. Ochi
7.
Tentacul
8.
Ganglioni
cerebrali
9. Canal
salivar
10. Gur 11. Gu
12.
Gland
salivar
13. Por
genital
14. Penis 15. Vagin
16.
Gland
mucoas
17.
Oviduct
18. Sac
de sgei
19. Picior
20.
Stomac
21.
Rinichi
22.
Manta
23. Inim
24. Canal
deferent


Curiozitati

1. Cele mai cunoscute moluste din grupa Cefalopode sunt octopusul, melcii si calmarul, iar
multe dintre aceste moluste nu mai au cochilia.
2. Gasteropodele sunt cea mai diversa grupa de moluste, numarand pana la 60.000 de specii
si fiind sigurii care traiesc si pe pamant.
3. In general, corpul unei moluste este format din doua parti: piciorul-cap si masa viscerala.
Capul este inzestrat cu ochi, gura si structuri senzoriale nervoase.
4. Piciorul molustei este folosit pentru locomotie si lipirea de diverse suprafete. Masa
viscerala contine organele interne care indeplinesc functiile de digestie,
circulatie, reproducere si excretie.
5. Calamarul gigant si scoica gigant se numara printre cele mai mari specii de moluste din
lume.
6. Octopusii traiesc in gauri din stanci subacvatice, iar culoarea sangelui lor este albastra.