Alexandru Lapusneanul

Costache Negruzzi este o personalitate complexa a perioadei pasoptiste fiind catalogat drept un
mare prozator
Nuvela este specia epica in proza, cu actiune mai ampla decat a povestirii,conflict consistent si
personaje puternic individualizate. Actiunea consta dintr-o intriga puternica cu un conflict sustinut,
materializata intr-o compozitie riguroasa,coerenta dar concisa ,care se focalizeaza, de regula, asupra unui
personaj principal si are ca scop caracterizarea acestuia.
Nuvela istorica evoca o anumita epoca istorica, o personalitate, are ca sursa de inspiratie cronici,
letopisete,si izvoare materiale care dau verosimilitate tempoarala scrierii,completata insa cu fictiune
pentru a crea personaje si fapte exceptionale, cu un impact puternic asupra lectorului in maniera tipica
romantica.
Nuvela Alexandru Lapusneanul ,apare in primul numara al revistei acia literara.
!ema nuvelei este de natura romantica, fiind reprezentata de un moment din istoria z"uciumata a
#oldovei, si anume cea de-a doua domnie a lui Alexandru Lapusneanu.
!itlul este specific nuvelei istorice si focalizeaza atentia asupra protagonistului, in jurul caruia se
vor concentra conflictele nuvelei si la care se vor raporta toate celelalte personaje.
!extul este grupat in patru capitole motto semnificativ pentru actiunea cuprinsa in acesta.
Capitolul $ are motto-ul e voi nu ma vreti , eu va vreau% care este replica a lui Lapusneanu
data "oierilor la intoarcerea in tara, confruntat cu refuzul acestora de a-l primi. Capitolul cuprinde
deasemenea expozi&iunea reprezentata prin 'ntoarcerea lui Alexandru L(pu)neanul la tronul #oldovei )i
'nt*lnirea cu cei patru "oieri trimi)i de !om)a+ ,everi&(, #o&oc, -pancioc, -troici dar si intriga care are
loc prin hot(r*rea domnitorului de a-)i relua tronul )i dorin&a sa de r(z"unare fa&( de "oierii tr(d(tori.
Al doilea capitol cu motto-ul Ai sa dai seama doamna care reprezinta vor"ele unei vaduve la
adresa domnitei .uxanda. Capitolul al $$-lea corespunde, ca moment al su"iectului, desf()ur(rii ac&iunii )i
cuprinde o serie de evenimente declan)ate de reluarea tronului de c(tre Alexandru L(pu)neanul+ fuga lui
!om)a 'n #untenia, incendierea cet(&ilor, interven&ia doamnei .uxanda pe l*ng( domnitor pentru a 'nceta
cu omorurile )i promisiunea pe care acesta i-o face.
$n capitolul $$$, actiunea atinge dramatismul maxim, prin replica Capul lui #otoc vrem, strigat
al multimii nemultumite de asuprierea "oierilor. Capitolul al $$$-lea con&ine mai multe scene romantice,
prin caracterul memora"il sau excep&ional+ participarea )i discursul domnitorului la sluj"a religioas( de la
mitropolie, osp(&ul de la palat )i uciderea celor /0 de "oieri, omor*rea lui #o&oc de mul&imea revoltat( )i
1leacul de fric( pentru doamna .uxanda. Capitolul cuprinde punctul culminant. 2nt*mpl(rile s*ngeroase
au aceea)i ra&iune documentar( ca 'n 'ntreaga proz( scris( de romantici3 caracterul ilustrativ este evident.

4ltimul motto, al celui de-al $,-lea capitole ma voi scula, pre multi am sa popesc si eu,
apartine tot lui Lapusneanu si reprezinta amanintarea acestuia , dupa ce se trezeste calugarit fortat. $n
capitolul al $,-lea, este 'nf(&i)at deznod(m*ntul, moartea tiranului prin otr(vire. up( patru ani de la
cumplitele evenimente, L(pu)neanul se retrage 'n cetatea 5otinului. 6olnav de friguri, domnitorul este
c(lug(rit, dup( o"iceiul vremii. eoarece c*nd ')i revine, amenin&( s(-i ucid( pe to&i 7inclusiv pe propriul
fiu, urma)ul la tron8, doamna .uxanda accept( sfatul "oierilor de a-l otr(vi.
Conflictul nuvelei este complex )i pune 'n lumin( personalitatea puternic( a personajului
principal.
9rincipalul conflict, exterior, este de ordin politic+ lupta pentru putere 'ntre domnitor )i "oieri.
Conflictul secundar, 'ntre domnitor )i #o&oc 7"oierul care 'l tr(dase8, particularizeaz( dorin&a de
r(z"unare a domnitorului, fiind anun&at 'n primul capitol )i 'ncheiat 'n capitolul al $$$-lea.
Conflictul social, 'ntre "oieri )i popor, este limitat la revolta mul&imii din capitolul al $$$-lea.
$n proza romantic(, conflictele exterioare plaseaz( personajele 'ntr-o rela&ie de antitez(. in acest
punct de vedere, se poate vor"i despre contrastul dintre L(pu)neanul )i doamna .uxanda, eviden&iat 'n
capitolul al $$-lea.
atorita faptului ca avem de-a face cu o nuvela, nu actiunea, ci personajele dau valoarea artisitica
a a scrierii.
Lapusneanul este eroul operei si este un erou de factura romantica, construit prin procedeul
antitezei in raport cu celelate personaje 7"oierii, domnita .uxanda,multimea8,urmarind diverse planuri ale
personalitatii sale complexe. :l este oponentul politic al "oierilor tradatori,conducatorul multimii
dezorienatte si demonul ce se opune "unatatii domnitei.
.eprezinta tipul domnitorului crud si tiran. 9entru conturarea trasaturilor lui sunt folosite modalitati
traditionale ale caracterizarii directe si indirecte.
Autorul ii contureaza un portret fizic minutios7descrierea vestimentatiei de la sluj"a8,
-e detaseaza de o"iectivitatea caracteristica pentru a face aprecieri de genul uratul caracter, imprumuta
vocea sa altor personaje care il vad crud si cumplit 7mitropolitul8 . #ult mai numeroase si semnificative
sunt modalitatile indirecte deoarece personajul are o dimensiune scenica, teatrala. :l se misca li"er, se
manifesta, se exprima, definindu-se prin dialog si gestica.
Lapusneanu demonstreaza o fire violenta 7puse mana pe junghier cauta o arma8, un temperament.
-chim"ul taios de replici dintre el si "oieri la intoarcerea in tara demonstreaza hotarea,
fermitatea, autoritatea , am"itia du"lata de vointa.
;in psiholog, el stie sa manipuleze atat pe #otoc, cat si poporul, pentru a-si atinge scopul, acela
de a-si elemina adversarii.
< alta trasatura care reiese din portretul domnitorului este ipocrizia completata de simt de
disimulare, "azate am"ele pe inteligenta dia"olica. Acestea sunt puse in evidenta in scena de la
#itropolie prin care promite impacarea cu "oierii,in fapt pregatise uciderea acestora intr-un mod
maca"ru.
-adismul, cinismul si spirtul de stapanire sunt magistral conturate in scena discutiei cu #otoc , si
continuate in replica servita acestuia cand multimea dorea linsarea lui.
.emarca"ila pntru acesta opera este si prezenta personajului colectiv, pentru prima data in
literatura romana, acesta este manipulata de domnitor, incostienta, fara vointa conturata dar cu forta
imensa.
Celelalte personaje sunt tipice, de factura clasica sau romantica.
$n ceea ce priveste arta narativa si stilul operei ,cateva caracteristici sunt nota"ile.
Naratiunea curge liniar,cronologic, prin juxtapunerea episoadelor in maniera clasica.:ste in general
realist-o"iectiva, la persoana a $$$-a,cu putine interventii su"iective.
Naratorul este o"iectiv, omniscient, omniprezent, reusind astfel sa puna in um"ra licentele istorice ,
creand un adevar de sine-statator, independent de cel istoric.
$nteresanta este segmentarea textului in episoade semi-independente care apropie nuvela de o piesa de
teatru si da claritate scrierii.
!ot pentru a contura o opera credi"ila, Negruzzi apeleaza la dialog si descriere, acetea avand
functia de dinamiza si dramatiza textul, pe de-o parte si de a da culoare locala.
#odaliatea cea mai eficienta in acest proces este utilizarea unui lim"aj expresiv care nu contine
un numar mare de arhaisme7plecara de fuga, "urzuluita8, sau expresii populare7norod, gloata8,
acestea fiind prezente cat sa induca cititorului impresia de cronica,insa numai aparent datorita constructiei
semantice si functiei stilistice a lim"ajului.
$n concluzie, prin inspira&ia din istoria na&ional(, dar )i prin specie, tema ,personaje excep&ionale
'n situa&ii excep&ionale, personajul principal alc(tuit din contraste, antiteza angelic-demonic, culoarea
epocii, spectaculosul gesturilor, al replicilor )i al scenelor, opera Alexandru L(pu)neanul de Costache
Negruzzi este o nuvel( istorica de factur( romantic(