Embriologie

Epidermul si glandele anexe sunt de origine ectodermica.

Dermul se dezvolta din mezoderm.
Aparatul pigmentar provine din neuroectoderm (creasta neurala).
Firele de par, glandele sebacee si glandele sudoripare apocrine se dezvolta din mugurele
epitelial primar in luna a III-a de viata intrauterina.
Structura microscopica a pielii
Epidermul
Dermul
ub derm se gaseste tesutul adipos, alcatuit din adipocite organizate in lobuli adiposi.
E!IDE"#$%
&eratinocite
celule dendritice'
melanocite
celule %anger(ans
celule dendritice nedeterminate
celule #er&el.
)E"A*I+,-I*E%E
!rincipala populatie celulara a epidermului
-,rganizate in mai multe straturi, care pornind din pro.unzime spre supra.ata sunt'
stratul bazal
stratul spinos (corpul mucos, stratul malpig(ian)
stratul granulos (%ang(ans)
stratul lucidum
stratul cornos
#E%A+,-I*E%E
unt singurele celule capabile sa sintetizeze melanina.
Fiecare melanocit este in legatura, prin intermediul dendritelor cu &eratinocitele
din vecinatate cu care .ormeaza o unitate .unctionala.
In citoplasma dendritelor se a.la organite speci.ice, melanozomii care contin
cantitati variabile de pigment.
In .unctie de raspunsul pielii la $/ se descriu urmatoarele .ototipuri cutanate'
*ipul I 0persoane care se ard intotdeauna si nu se bronzeaza niciodata
*ipul II 0persoane care se ard de obicei si se bronzeaza uneori
*ipul III 0persoane care se ard rareori si se bronzeaza de obicei
*ipul I/ 0persoane care nu se ard niciodata si se bronzeaza intotdeauna
*ipul / 0pigmentatie constitutiva moderata
*ipul /I 0pigmentatie constitutiva marcata (negri
-E%$%A %A+1E"2A+
Are un rol ma3or in reactivitatea imuna a pielii
-E%$%A DE+D"I*I-A +EDE*E"#I+A*A
Este caracterizata prin absenta atat a melanozomilor cat si a granulelor 4irbec&. !oseda
antigene ale #2- clasa II.
-E%$%A #E")E%
Apartine sistemului A!$D si are probabil origine in creasta neurala. Este mai .recventa in
regiunile unde se a.la .oliculi pilosi.
5,+-*I$+EA DE"#,-E!IDE"#I-A
Inter.ata dintre epiderm si derm
traturile aceste structuri identi.icabile prin #E'
membranele plasmatice ale &eratinocitelor stratului bazal
lamina lucida
lamina densa
sublamina densa
"oluri'
asigura suportul mecanic al epidermului
contribuie la di.erentierea si migrarea &eratinocitelor bazale
actioneaza ca un .iltru semipermeabil care regleaza trans.erul de celule si substante
nutritive dintre derm si epiderm
DE"#$%
situat sub epiderm are rol de suport mecanic si nutritiv al acestuia
-grosimea sa variaza, .iind maxima pe toracele posterior, palme, plante si minima la
nivelul pleoapelor si preputului
-este alcatuit din celule, .ibre (reprezinta 678 din greutatea sa) si substanta .undamentala
-topogra.ic in derm papilar, derm reticular si derm pro.und
-E%$%E%E DE"#$%$I
Fibroblaste si .ibrocite-cele mai numeroase, principala lor .unctie .iind sinteza
componentei .ibrilare (colagen, reticulina, elastina etc.) si a substantei .undamentale
Fagocite mononucleare- produc cito&ine si au rol de .agocitoza si distrugere a antigenelor
#astocite-stimulate de catre Ag sau .ractiuni ale complementului determina eliberarea de
mediatori((istamina, (eparina, !1, leucotriene, .actori c(emotactici
FI4"E%E DE"#$%$I
Fibrele de colagen 0 9:-6:8 din .ibrele dermului, dispuse in manunc(iuri de grosime
variabila; .ibrele sunt constituite din .ibrile, iar acestea din molecule
Fibrele elastice 0 <8
Fibrele de reticulina 0 sunt subtiri si se gasesc mai ales in pielea .etala si in 3urul vaselor si
anexelor din pielea adultului
$4*A+*A F$+DA#E+*A%A
este alcatuita predominant din < tipuri de gligozaminoglicani (acidul (ialuronic si
dermatan sul.atul) si din cantitati mici de (eparan sul.at si condroitin sul.at.
!rincipalele sale .unctii sunt' rezervor de apa si proteine, asigurarea transportului
substantelor nutritive si (ormonilor prin derm, amortizarea socurilor, lubri.iant al retelei
de .ibre colagene si elastice.
VASCULARIZATIA PIELII
/ase cutanate directe
/ase per.orante musculo-cutane
/ase per.orante septocutane
/asele sanguine .ormeaza < mari plexuri'
!ro.und 0 subdermic
uper.icial - situat in dermul papilar, din care pornesc anse capilare care patrund
in interiorul papilelor dermice
INERVATIA
"eceptorii sunt
terminatiuni nervoase nespecializate (libere sau asociate corpusculilor #er&el)
specializate' corpusculii #eissner si !acini; De la acestia, in.luxul este condus prin .ibre
mielinizate si nemielinizate spre ganglionii spinali sau ai nervilor cranieni si apoi spre
structurile nervoase centrale
Fibrele sistemului nervos vegetativ inerveaza vasele sanguine, glandele sudoripare si mm.
erectori ai .irelor de par
ANEXELE PIELII
Deriva din mugurele epitelial si, cu exceptia ung(iilor, sunt situate la nivelul dermului.
1%A+DE%E $D,"I!A"E E-"I+E
unt .ormate din'
1lomerul glandular (situat in =>? in.erioara a dermului)
-anal sudoripar dermic
-anal sudoripar intraepidermic
,ri.iciul de secretie al glandelor ecrine se desc(ide la nivelul porilor sudoripare.
ecretia acestor glande este merocrina, contine @@8, are p( acid si este (ipotona.
1%A+DE%E $D,"I!A"E A!,-"I+E
devin active dupa pubertate
sunt prezente numai in anumite regiuni ' axilara, perimamelonara, perigenitala, perianala
glande sudoripare apocrine cu dispozitie particulara sunt glandele #oll, situate pe
pleoape si glandele ceruminoase din conductul auditiv extern
structura lor este similara cu cea a glandelor ecrine, dar au dimensiuni mai mari, iar
ori.iciul lor de secretie se desc(ide la nivelul .oliculului pilo-sebaceu.
au secretie (olo-merocrina, alcalina, redusa cantitativ, intermitenta, nein.luentata de
stimuli termici
GLANDELE SEBACEE
#a3oritatea se dezvolta impreuna cu .oliculul pilos, dar exista si glande sebacee libere 0 glandele
meibomiene de pe pleoape, glandele de pe semimucoase 0 regiunea mamelonara, perianala si
genitala.
unt .ormate din'
Acini (lobuli)
-anale excretoare care se desc(id in .oliculul pilo-sebaceu
Au secretie (olocrina si devin active dupa pubertate; produsul de secretie 0 sebum
-ontribuie la .ormarea .ilmului (idro-lipidic de supra.ata care are rol antimicrobian,
antiparazitar, .ungistatic si piloprotector
$+12II%E
sunt structuri intens &eratinizate .ormate din invaginari ale epidermului, pe .alanga distala
a .iecarui deget
portiunea proximala a ung(iei se numeste matrice si este zona generatoare a lamei
ung(iale; matricea este partial ascunsa sub repliul ung(ial proximal, singura portiune
vizibila a ei .iind lunula (dispusa in imediata vecinatate a repliului ung(ial, lunula are
culoare albicioasa si .orma convexa)
portiunea situata sub lama ung(iala se numeste pat ung(ial si produce numai mici
cantitati de &eratina
ritmul de crestere al ung(iilor este variabil, in medie :,7-=,< mm, mai lent pentru ung(iile
picioarelor
au rol estetic si de protectie a .alangei distale, a3utand si la manipularea obiectelor mici
FI"$% DE !A"
este alcatuit din pro.unzime spre exterior din urmatoarele componente'
papila .oliculara 0 zona dermica bogat vascularizata, cu un continut crescut de 1A1,
coa.ata de bulbul .irului de par
bulbul 0 in zona sa 3uxtapilara se a.la matricea ( centrul germinativ), alcatuita din celule
nedi.erentiate, care se multiplica si apoi se di.erentiaza, participand la .ormarea ti3ei
.irului de par si a tecii epiteliale interne
radacina 0 .ormata dintr-o succesiune de straturi dispuse concentric, care din centru spre
peri.erie sunt' medulara, corticala, epidermiculul, teaca epiteliala interna si teaca
epiteliala externa
ti3a 0 portiunea libera a .irului de par care incepe la varsarea ductului glandei sebacee in
.oliculul pilos
In .unctie de momentul aparitiei si de aspectul mor.ologic se descriu urmatoarele tipuri de peri'
%anugo' peri lungi, .ini, (ipopigmentati care apar intrauterin si dispar cu aproximativ o
luna inainte de nastere
/ellus' peri scurti, subtiri (.ara medulara), care acopera aproape intreaga supra.ata
cutanata si inlocuiesc .irele lanugo imediat dupa nastere
!eri terminali' lungi, grosi (cu medulara) in regiunea scalpului, axilar, pubian si in
regiunile androgen-dependente
FUNCTIILE PIELII
F$+-*II DE A!A"A"E'
protectie mecanica' &eratina, dermul si tesutul celular subcutanat
.otoprotectie ' melanina
protectie termica' vascularizatia cutanata, glandele sudoripare ecrine si tesutul celular
subcutanat
mentinerea ec(ilibrului mediului intern prin limitarea pierderilor de apa si electroliti'
stratul cornos
protectie antiin.ectioasa nespeci.ica' glandele sebacee si sudoripare (produsii lor de
secretie .ormeaza .ilmul (idro-lipidic de supra.ata), descuamarea celulelor stratului
cornos, p( acid, .lora sapro.ita
analizator senzitiv si protectie .ata de agenti .izici' terminatii nervoase libere sau structuri
specializate (corpusculi #eisner #er&el, "u..ini, !acini)
F$+-*IE I#$+,%,1I-A' celulele %anger(ans, &eratinocitele
F$+-*IE E+D,-"I+A' &eratinocitele produc colecalci.erol sub actiunea $/
F$+-*IE !I2,,-IA%A
F$+-*II -A"E AI1$"A "E1E+E"A"EA I -,+E"/A"EA (&eratinogeneza si
melanogeneza) ' &eratinocite, melanocite