~evisti4 lunari de rchimb de experien* ti

indrumare metdologic5 apicolL editati de

Asociatia ~relcartorilor' de Albine din Republiu
Socialid Romania .
C U P R I N S
1 ) * * : Insemnstatea istorici a fiuririi statului
rcyti-Brineasa
DIN ISTORICUL APICIJLTURII
International de Apicultur5
O. MI LEA : Australia - paraclis ,,c:apricios" a1
~.w~.~.~.m.wm.m*~.~.w*wm.~.ws.m.w.v+
3 CU PRlLF;.IUL ..INlILUI NOCI 1986 REDACTIA @
t i REAZA TIiTClHOR CITITORILOR $I COLA-
a 13ORATORILOH REVISTEI UN. CALDUROS 6
8
LA IMULTI AN1 ! d
f i . ~~mwwm~m~b' mm. wm. ~mmwm~'
STATULUI NATIONAL UNITAR ROMAN
SI A PROCLAMARI~ REPUBLlCll
30 DECEMBRIE
194 7
+-+*+-*-+-****.
,,1918, 1 Decembrie, se inscrie in istoria poporulul
romiin ca un moment crucial din multele momente
pe care le-a trait in lupta sa pentru p5strarea fiin-
tei nationale, pentru libertate social5 si nat i onak
Realizarea acestui ideal, pentru care de-a lungul is-
toriei noastre milenare am pl5tit grele jertfe mate-
riale si umane, a incheiat un proces ireversibil, des-
chizihd RomPniei calea spre o via@ politic5, social5
si economic5 nou5, aspiratiile poporului intreg spre
o viat5 nou5, unindu-se de acum intr-un singur
crez".
NICOLAE CEAUVESCU
SECRETAR GENERAL AL PARTIDULUI
COMUNIST ROMAN SI PRESEDINTELE
REPUBLIC11 SOCIALISTE ROMANIA
La 1 Decembrie 1918, Marea Adu-
nare Popular8 de la Alba Iulia, expri-
mind vointa intregii natiuni, implinea
un vis purtat de veacuri, de la ace1
brav Decebal, care ne-a l8sat moqte-
nire imaginea Daciei intregi, la teme-
rarul c5lcGtor de Yruntarii vitregite -
Mihai Viteazul, la vizionarul Nicolae
BBlcescu ori la Alexandru Ioan Cuza.
Mdretia momentului a generat entu-
ziasmul unanim a1 generatiei Unirii.
Ziarele qi documentele vremii relev5
faptul cg, cu mai bine de o s 5pt hi n5
inainte de 1 decembrie, ,,cete-cete de
onmeni se porneau la drum spre Alba,
mai intii pe jos, apoi adunindu-se prin
g&i ~i pe ~osel e, ca un $uvoi continuu,
trecind spre cimpia de adunare, prin
poarta pe sub care in urm6 cu 317
ani jntrase Mihdi ~i t eazul ". Veneau cu
totii in pas solemn, cu sufletele 5-
cgrcate de emo$ia unei mari impliniri
qi* imbricati in straiele lor de sBrb5-
toare. (rgrani, intelectuali, mineri, or&
qeni $I negustori, meseriaqi, sub faldu-
rile tricolorului, s-au adunat pe plato-
ul cetiitii qi in imprejurimi, transfor-
mind Alba Iulia intr-o uriaqli tribun5
de exprimare a sentimentelor de uni-
tate ale tuturor romsnilor.
unirea din 1918 nu a fost efectul
unei htimpl5ri, rodul unei simple con-
% juncturi favorabile sau intelegerilor
intervenite la masa trabtivelor, ci re-
%
zultatul luptei hotgrite a celor mai .
largi mase ale poporului, un act d e
profund8 dreptate national8. fnfgptu-
irea unit8tii statului romsn a realizat
cadrul national qi social-economic pen-
t ru dezvoltarea Romdniei moderne. fn
perspectiva istoriei, f5urirea statului
national unitar romdn evidentiaz5 fap-
tul c5 Romdnia nu a f5cut parte di n
rindul profitorilor unei p5ci realizate
prin bunavointa invinglitorilor, actuf
Unirii fiind expresia vie, dinarnicli a
vointei natiunii noastre, a aspiratiilor
de veacuri ale unui popor hoar i t s5
ir5iasc8 unit, liber qi independent i n
vatra str5mo$easc5 unde s-a zlimislit.
Unirea din 1918 a creat conditii favo-
rabile pentru progresul general a1 so-
ciettitii, a deschis perspectiva dezvol-
tririi mai rapide a foqelor de productie
ale tirii ~i intensificgrii activit5tii for-
telor sociale progresiste, a miqcirii
muncitore~ti revolutionare.
Partidul Comunist Romh, preluind
qi ridicind pe o-ireaptti superiwt.5 tra-
ditiile luptei poporului pentru unitate
national& libertate, independent5 qi
suveranitate, s-a situat in fruntea ac-
tiunilor pentru apirarea lor. Sub con-
ducer ~a partidului comunist s-a in-
f5ptSt revolutia de eliberare socia,&
$i national& antifascist5 ~i antiimperia-
List5 din august 1944, care a marcat
6 era nou5, de profunde transformgri
revolutionare, in RomAnia, a deschis
calea friuririi societstii sodaliste.
Cu insemnate rezultate se incheie si
anul. 1985, ultimul din actualul cinci-
na!. fn intimpinarea aniversiirii a 38 de
ani de la instaurarea Republicii(30 De-
. cembrie 1947) - remaqcabil eveni-
ment istoric in procesul transforrn5rii
revolutionare a societritii romAneqti, po-
porul nostru $-a mobilizat toate re-
sursele, consacrindu-le prosperitiitii pa-
triei, ridicarii nivelului de trai a1 ce-
lor ce muncesc. Succesele obtinute
creeaz5 perspectivele trecerii la cea de
a treia etap5 de realizare a Programu-
lui partidului, cincinalul 1986-1990.
Dup5 Congresul a1 IX-lea al P.C.R.,
tara noastr5 a intrat intr-o etapri nou5
a dezvolt5rii sale - etapa fiiuririi so-
ciet5tii socialiste multilateral dezvol-
tate. Ultimii 20 de ani, care vor intra
in istorie ca ,,Epoca Ceaqescu", de-
finit5 drept cea mai bogat5 in reali-
zari, pun in evidehtri tr5siturile sta-
tului nostru socialist, stat unitar, care
se inscrie cu contributii deosebite la
afirmarea qi dezvoltarea societritii con-
temporane.
SARCINI
1 IMPORTANTE
1 ALE ASOCIATIEI
I
I Ing. I. RECEANU *-
Potrivit prevederilor Statutului Aso-
ciatiei Cresc5torilor de Albine, filia-
l lele js~detene sint organizatii 'terito-
riale constituite din totalitatea mem-
I brilor cercurilor apicole din judete.
'
Conditiile create de &tre conduce-
' rea de partid ~i de stat dau posibili-
I tatea filialelor judetene ale Asociatiei
I s5 desf5~oare o activitate operativil,
1 eficient.2 qi apropiat5 de nevoile reale
I ale dezvoltririi sectorului apicol, atit in
, unittitile socialiste cit qi in gospodi-
riile personale ale oamenilor muncii de
I diferite profesii. Ele au datoria de a
I sprijini si Pndruma apicultura din toate
I sectoarele, s5 pun5 in centrul preocu-
1 pArilor, valorificarea cu maxiurnurn de
1 eficient5 a tuturor resurselor melifere
I de pe teritoriul judetului respectiv, de
a asigura baza tehnico-material5 nece-
sar5, de a g2si cele mai bune ~i adecva-
te metode de sporire continua a num5-
rului farniliilor de albine qi a produc-
tiei apicole diversificate, corespunzitor
condiliilor favmbi l e de care dispune
tara noastr5. \
Un prim qi important domeniu in di-
reqia cliruia trebuie sfi actsoneze fi-
lialele judetene'este atragerea Pn ca-
drul organizat a1 Asociatiei a tuturor
oamenilor muncii de diferite profesii
care practicii apicultura, astfel ca
cercurile apicole comunale, orri ~ene~t i
~i municipale s5 fie intr-adevtir unitri-
tile organizatorice de baz5 ale Asocia-
tiei, aSa cum se prevede in Statutul
A.C.A.
Generalizarea noului, a experientei
inaintate, constituie deziderate ale pro-
ductiei ~i propagandei apicole, pe care
f ilialele judetene ale Asociatiei prin