Facultatea de Economie si Administrarea AIacerilor
Proiect la disciplina ~Economia turismului MonograIia turistica a Timisoarei Student:Hristache Mihaela-Daniela Specializare:ECTS Anul de studiu: II Judetul Timis este situat in vestul tarii, unde Romania se invecineaza cu Iugoslavia si cu Ungaria. La est se margineste cu judetul Hunedoara, la sud-est cu judetul Caras-Sverin si la nord cu judetul Arad, punctele extreme ale judetului Iiind cuprinse intre coordonatele 2016' (Beba-Veche) si 2233' (Poieni) longitudine estica, 4511' (Latunas) si 4611' (Cenad) latitudine nordica. Cu o supraIata de 8.697 Km, Timisul detine 3,6 din teritoriul Romaniei, ocupand ca intindere locul 1 pe tara. 1.Inventarul patrimoniului turistic al :onei RelieIul se caracterizeaza prin predominarea campiilor, care acopera partea vestica si centrala a judetului, patrunzand sub Iorma unor golIuri in zona dealurilor, pe vaile raurilor Bega si Timis. In estul judetului se desIasoara dealurile premontane ale Poganisului si partea sudica a podisului Lipovei. Inaltimile maxime corespund culmilor nord-vestice ale masivului Poiana Rusca, culminand cu varIul Padesul (1.380 m). Teritoriul judetului Timis este strabatut de la est la sud-vest de raurile Bega si Timis. In nord isi urmeaza cursul de la est spre vest raurile Mures si Aranca. Clima este de tranzitie cu inIluente submeditereneene. Temperatura medie anuala este de 10,7 C (1900-1990), inregistrandu-se maxima de 41 C in data de 16 august 1952 si minima de -35,3 C in 29 ianuarie 1963. Cantitatea de precipitatii cazute in anul 1996 a Iost de 791,3 mm, la o medie anuala de 609,4 mm intre anii 1901-1990. Vantul bate in campie predominant din nord. Flora si Iauna Principalele specii de vanat din Iauna judetului Timis sunt: cerbul carpatin, cerbul lopatar, capriorul, mistretul, iepurele, dropia, Iazanul, potarnichea, rasul, lupul, vulpea, jderul, dihorul, nevastuica. De asemenea, in apele curgatoare, care insumeaza 560 Km, se gasesc diverse specii de pesti: crapul, carasul, cleanul, mreana, scobarul, platica, salaul; pastrvul se gaseste in cantitati mici in apele de munte. Bogatii naturale. In subsolul judetului Timis se gasesc zacaminte de lignit (Sinersig), bazalt (Lucaret - Sanovita), mangan (Pietroasa), argila (Biled, Carpinis, Jimbolia, Lugoj, Sinnicolau Mare), titei si gaze (in zona de vest a judetului), nisip (Sag), nisip pentru sticla (Grosi - Faget, Tomesti si Gladna). Se exploateaza, de asemenea ape minerale la Buzias, Calacea, Ivanda, Bogda si Timisoara. Solul judetului Timis oIera conditii Iavorabile pentru cultura plantelor agricole, indeosebi pentru cultura cerealelor, dar si a plantelor tehnice si Iurajere, precum si pentru pomicultura si viticultura. Solurile sunt variate. Cea mai mare parte a judetului este ocupata de solurile zonale si anume: in coltul de nord-vest apar cernoziomurile, cernoziomurile levigate si cernoziomurile de Ianete (Ireatic umede); apoi in zona deluroasa se succed de la vest la est diIerite soluri silvestre, intre care predomina cele brune. Cele brune - inchise si brune - roscate ocupa supraIete mai mici in jumatatea vestica. Solurile silvestre podzolice se dispun sub Iorma unei benzi aproape continue in coltul sud-estic. Solurile de munte (silvestre brune, brune galbui podzolice, si brune acide, dezvoltate sub paduri si pajisti secundare), apar pe o supraIata montana in partea de est. Cele azonale ocupa supraIete insulare, dintre acestea o extindere mai mare avand lacovistele, semilacovistele si humicgleicele, urmate de smolnite in jumatatea sudica, apoi redzinele brune, rosii - brune si terra rossa in partea de est. Soloneturile sunt raspandite in jumatatea de vest si, in Iine solurile erodate si regolsolurile in bazinul Begai. Padurile sunt relativ putine. In partea estica sunt paduri de brad, molid si Iag. In celelalte parti ale judetului se intalnesc mici paduri de stejar, garnita, iar in lunci - plopi si salcii. Rezervatii naturale: Mlastinile Satchinez, Arboretul Bazos, Lunca Poganisului, Locul IosiliIier Radmanesti, Movila Sistak, Locul cu narcise Batesti, Parcul Botanic Timisoara, Parcul Banloc, Padurea Parc Buzias, Mlastinile Murani, Lacul Surduc, precum si cele descrise mai jos: Saraturile Dinias, din comuna Peciu Nou - rezervatie naturala de tip pedologic, unde sunt protejate mlastini saraturate care pastreaza elemente Iloristice tipice si terenuri saraturate climatic cu Ilora speciIica. Padurea Cenad din comuna cu acelasi nume, arie Iorestiera protejata in supraIata de 279,2 ha, care este situata in zona dig - mal cu specii Iorestiere: Quercus sp., Salix sp., precum si specii ierboase tipice pentru stepa. Padurea Bistra din localitatea Ghiroda, arie protejata de tip Iorestier in supraIata de 20 ha, unde se intalnesc exemplare deosebite Iorestiere, mai ales de genul Quercus robus, precum si vegetatie stepica. Padurea Dumbrava din zona bailor Buzias, arie protejata de tip Iorestier, in supraIata de 310 ha, unde natura elementelor protejate cuprinde specii deosebite de tipul: Quercus sp., Ulmus sp., Faximus sp. Padurea Dumbrava are si rol protector asigurat de zona impadurita pentru bazinul izvoarelor minerale a bailor Buzias. Insulele de la Igris aIlate pe teritoriul comunei Sanpetru Mare, rezervatie naturala mixta in supraIat de 3 ha, cu arboret tipic de teren aluvionar si soluri in Iormare cu ornitoIauna acvatica. Insula Mare Cenad din aceeasi localitate, rezervatie mixta, in supraIata de 3 ha, unde natura elementelor protejate o constituie arboretul tipic de specii pionere: plopi - Plopus sp. si ornitoIauna acvatica. Atractii turistice Teatrul National din Timisoara prezinta in aceasta stagiune un proiect artistic neobisnuit prin anvergura, valoarea si, nu in ultimul rand, coerenta sa. Sub genericul Stagiunea Europeana, Timisoara propune o serie de montari realizate de catre regizori membri ai Uniunii Teatrelor din Europa, Ior continental pe cat de acoperitor, pe atat de respectabil, Iondat de unul dintre marile nume ale regiei secolului, Giorgio Strehler, Iostul, pana la disparitia sa din iarna lui `97, director al marelui Piccolo Teatro din Milano. E deja momentul sa consacram sintagma de ,Iigura aparte", in contextul Nationalelor noastre, cand pomenim de cel timisorean, Iiindca istoria ultimilor doi ani ai acestui teatru a consemnat cteva mutatii importante in institutia din centrul Timisoarei. Ele marcheaza, in Iond, manageriatul regizorului SteIan Iordanescu, greu de prevazut acum cativa ani de timisoreni, anevoios de explicitat in aIara oricaror accente encomiastice, poate si din cauza unei aluri prea proteice, pentru multa lume, a TNT-ului din martie 1997 incoace. Situata in centrul orasului Timisoara, la intresectia celor mai importante artere de circulatie, catedrala Mitropolitana cu hramul "Trei Ierarhi" impresioneaza prin dimensiunile ei, prin gratia liniilor cat si prin invelisul de tigla smaltuita care straluceste de departe in razele soarelui. Catedrala ortodoxa, veritabil simbol al orasului, a Iost construita intre 1936 si 1940 dupa planul arhitectului Ioan Troianescu, Iiind declarata monument de arta pentru arhitectura, pictura si sculptura ei. Stilul arhitectural al catedralei imbina traditia religioasa romana cu cea bizantina-moldoveneasca. Stilul, cu Iiride sub stresini, cu bolte instelate in interior, cu discuri lacuite intr-o multitudine de culori, poate Ii gasit in manastiri precum Cozia sau Prislop, tipice secolului XIV. Catedrala are nu mai putin de 11 turle din care turnul principal are 83,7 metri. Constructia are o lungime de 63m si o latime de 32. Din piata catedralei se ajunge in pridvorul deschis pe o scara de beton cu douasprezece trepte. Pridvorul deschis este sustinut de sase coloane mari din marmura asezate pe un soclu patrat. Intrarea in pridvorul inchis se Iace prin trei usi masive in doua canaturi Irumos sculptate, atat pe Iata exterioara, cat si pe cea interioara. Mai are usi pentru intrare si in partile laterale (sud si nord), de asemenea sculptate. Pe pridvor se aIla turnul-clopotnita in Iorma patrata, cu cate cinci Ierestre pe Iiecare Iata. In pronaos, pe partea dreapta, sunt asezate, inca din anul 1956, moastele SI. IosiI cel Nou de la Partos, Iost Mitropolit al Timisoarei, in secolul al XVII-lea. Se spune ca, monumentul este ridicat pe locul unde a Iost executat Gheorghe Doja.ConIorm traditiei, in momentul in care conducatorul rascoalei din 1514 era supus supliciului, calugarii iezuiti prezenti ar Ii vazut chipul Fecioarei Maria deasupra condamnatului. In acel loc a Iost pusa initial o icoana amplasata pe un stalp, care in 1837 a Iost inlocuita cu o icoana mare din lemn. In anul 1865 locul icoanei este luat de catre o statuie realizata din piatra de Bavaria, care, la randul ei, este inlocuita in 1877 cu o noua statuie pe cheltuiala calugaritelor catolice din cartierul Cetate. Totusi, se pare ca in urma cercetarilor amanuntite locul executiei barbare a lui Doja este undeva langa castel, probabil in Iata Hotelului Central de astazi, astIel incat locul statuii nu corespunde in tocmai cu locul unde a Iost executat conducatorul rascoalei din 1514. Statuia actuala a Iost amplasata in anul 1906 si este amplasata intr-o capela in stil romanic. Aceasta capela a Iost proiectata de catre marele arhitect timisorean Lazlo Szekely. Cei sase stalpi ai baldachinului sunt din granit din Belgia iar statuia este cioplita din marmura de Carara. EIortul Iinanciar s-a ridicat la suma de 23.000 de coroane. Ideea de a inIiinta un muzeu a revenit "Asociatiei muzeale pentru Banat" intemeiata de Sigismund Ormos (1813-1894) in 1872. Colectiile initiale au Iost inaugurate la 25 iulie 1872, ele demonstrand interesul pentru cercetarile istorice si biologice, probat si de "Buletinul istoric si arheologic" in care vor apare intre 1875 si 1917 numeroase studii. Tot Sigismund Ormos a inceput in 1888 sa achizitioneze lucrari de arta plastica, colectiile respective Iiind continuate - dupa primul razboi mondial - si dezvoltate de catre Gh. Postelnicu si Ioachim Miloia, acesta Iiind director intre 1928-1940. Colectionarea de piese etnograIice a inceput la 10 aprilie 1901, peste numai 3 ani etnograIul Eugen Czirbusz organizand, prima expozitie de acest Iel in numele Societatii de Istorie si Arheologie din Timisoara. Fabrica de bere Timisoareana Un document al arhivelor imperiale de la Viena, din 1 ianuarie 1718, in Timisoara, precizeaza ca la acea vreme exista o Iabrica de bere, care producea si rachiu, cunoscuta sub numele de ``Fabrica imperiala``. Din pacate, pana astazi nu a putut Ii consemnata exact data inIiintarii acestei Iabrici. Se presupune insa ca ea a luat Iiinta imediat dupa eliberarea de sub dominatia otomana, in locul unde se aIla si astazi (strada SteIan cel Mare). La inceputul anilor `90, doua cladiri principale si instalatiile aIerente din Iabrica de bere au cazut victime ale unui incendiu devastator, insa in scurt timp s-a trecut la reconstructia cladirilor si la modernizarea instalatiilor. Dupa al doilea razboi mondial, Iabrica de bere a Iost inzestrata cu noi spatii de productie si instalatii moderne, merite deosebite in aceste lucrari de modernizare, avand Iirme renumite din Europa, cum ar Ii Seegar, Ziemann, Siemens din Germania si Buhler din Elvetia. Gastronomie Ca si in alte zone ale tarii se consuma traditionalele sarmale (Ioi de varza sau vita de vie, umplute cu un amestec de carne tocata de porc sau vita, rulate si gatite pe un pat de varza taiata marunt), salata de vinete, tocana romaneasca (o Iiertura scazuta cu multa carne), ciorba taraneasca si delicioasa mamaliga - considerata Ielul de mancare national si se serveste cu branza sau smantana, carne sau sarmale. 2.Pre:entarea ba:ei tehnico materiale a :onei Transportul se asigura cu ajutorul tramvaielor,autobuzelor,troleibuzelor. In Timisoara se aIla si un aeroport pentru Iacilitarea transportului international. Unitati de ca:are si alimenrate publica Hotelul Senator se aIl amplasat pe DN6 Timisoara-Lugoj-Bucuresti, la 1 km de Timisoara si 2 km de Aeroportul Interna|ional Traian Vuia. Fiind chiar lng Pdurea Verde, Hotelul Senator se bucur de linistea si aerul curat al vegeta|iei din mprejurimi dar si de Irumuse|ea unei mari grdini - un adevrat parc -, care apar|ine hotelului. InaIara celor 15 camere, hotelul dispune de 4 sli de conIerin|e, o sal de Iestivit|i precum si o sal polivalent care poate gzdui pn la 1.000 de persoane, sal in care au loc concerte, simpozioane, conIerin|e, pn la nun|i si diverse evenimente private.Este deasemenea de remarcat Iaptul c hotelul dispune de o generoas parcare privat pzit si gratuit Pensiunea Joiaf Camere mari,spatioase,echipate complet si modern pentru a oIerii clientilor comIortul propriei locuinte. Sistem de incalzire propriu, climatizare, cablu tv, paturi matrimoniale si single, bai proprii, parcare pazita.Alegeti pentru calatoriile dumneavoastra de aIaceri sau ca turist oIerta noastra. Locatie: Calea Torontalului nr.90 (colt cu strada Felix), intrarea in Timisoara dinspre vama cenad, DN6. Situat la 1Km de centrele comerciale:Iulius Mall,Terra,Euro,Sell Gros,Metro,Real.respectiv de Facultatea de agronomie,Piata de masini Mehala,Piata Verde, Spitalul Municipal - Clinicile Noi,Spitalul Athena,etc. Restaurantul Uno dispune de 2 sali cu o capacitate de 60,respectiv 90 locuri va oIera un climat conIortabil,iar bucatarii va vor incanta cu un meniu diversiIicat romanesc si international. Terasa acoperita este dotata cu aparatura pentru urmarirea competitiilor sportive in direct (large screen TV, proiector, dolce). Gradina de vara cu o capacitate de 100 locuri va permite sa va bucurati de o ambianta placuta alaturi de prieteni, degustand totodata preparate la grill. Meniu 120 lei/ pers. Duminica 10 reducere Meniu:Pastrama- 0.050 gr,Salam uscat- 0.050 gr,Sunca Praga- 0.050 gr Cascaval- 0.050 gr,Branza-0.050 gr,ChiItelute- 0.100 gr,Oua umplute,Rosii umplute,Castraveti- 0.050 gr,Masline- 0.050 gr,Supa de taietei sau ciorba la alegere,Sarmale 5 buc/pers. ( smantana, ardei, mamaliguta),Friptura asortata: CeaIa la gratar- 0.150 gr,Piept de pui la gratar- 0.150 gr,Garnitura la alegere- 0.250 gr,Salata la alegere- 0.200 gr,FructeApa, suc, caIea, bere, tuica, vin (alb si rosu) - LA DISCRETIE ! Amenajarea salii personal COPII SUB 7 ANI GRATIS Restaurantul Banateana dispune de trei sali de cate 200; 130; 80 persoane in care se pot organiza diverse evenimente, nunti, botezuri, mese Iestive, banchete. Restaurantul are un speciIic romanesc si international. In Iiecare zi intr-eorele 12:00-16:00 servim meniul zilei in valoare de 15 lei, care este alcatuit din doua Ieluri de mancare, desert, apa si paine. 3.Afis si slogan de promovare a :onei Bibliografie http://timisoara.online.ro http://www.turistik.ro/ 3.Afis si slogan de promovare a :onei Bibliografie http://timisoara.online.ro http://www.turistik.ro/ 3.Afis si slogan de promovare a :onei Bibliografie http://timisoara.online.ro http://www.turistik.ro/