Reete naturale mpotriva astmului bronic

Astmul este o inflamaie cronica a cilor respiratorii, care duce la umflarea sau ngustarea
(constricia) cilor respiratorii. Rezultatul este respiraia cu dificultate. ngustarea bronhiilor
este, de regul, total sau cel puin parial reversibil cu tratamente. ersoanele cu astm au
tuburile bron!ice ro!ii !i umflate. Aceast inflamaie contribuie la deteriorarea pe termen lung
pe care astmul o poate cauza plm"nilor.
rin urmare tratarea acestei inflamaii este cheia pentru gestionarea astmului pe termen lung.
Astmul nu este contagios !i nu trece cu v"rsta. #u e$ist tratament de vindecare n astm dar
boala poate fi controlat cu o bun ngri%ire medical.
Avei !ansa de & la sut de a face astm dac nici unul din prini nu au boala, '( la sut dac
unul dintre prini o are !i de )( la sut dac ambii prini au astm.
Decoct din rdcini de zmeur
*oarte recomandat n cazurile de astm bron!ic este decoctul din rdcini de zmeur+ ,( g de
rdcini se pun n -./ l de ap !i se fierb '(01( de minute2 n cazurile grave, decoctul se
administreaz de 10& ori.zi, c"te ,( ml.
Infuzia i uleiul de anason
3e mai utilizeaz !i urmtoarea reet, pe baz de semine de anason+ - g de semine se pune
ntr0un pahar de ap fierbinte, se bea c"te un sfert, p"n la o %umtate de pahar de infuzie, de
'01 ori.zi, cu '( de minute nainte de mas. 3e poate folosi !i uleiul de anason, din care se iau
c"te /0' picturi, cu miere.
Reet pe baz de aloe i iarb mare
3e amestec /,/ 4g frunze de aloe !i /(( ml de coniac ntr0un vas emailat !i se adaug miere
dup gust. Acest amestec se pune n , litri de ap !i se las la cuptor ' ore (temperatura
cuptorului trebuie s fie ca pentru coacerea p"inii). 5up ' ore, se scoate, se strecoar, se mai
adaug c"te /(( ml de aloe, miere !i unt. 3e pune din nou la cuptor, se d n clocot, se scoate
!i se strecoar din nou. n afar de aceasta, se amestec ' l de lapte cu un pahar de ulei !i -((
g de rdcini de iarb0mare tiate mrunt2 se las vasul la cuptor 1 ore, apoi se strecoar.
Ambele decocturi se in ntr0un loc rcoros !i, dup o diet u!oar, se bea din ele n fiecare zi.
5urata tratamentului este de dou p"n la patru luni. Adesea este de a%uns o lun, chiar dou
sptm"ni de multe ori.
Amestec de plante
3e amestec, -( g din fiecare, frunze de cimbru, frunze de podbal, frunze de viorele, rdcini
de iarba mare, semine de anason. atru lingurie din acest amestec se pun ntr0un pahar de
ap rece, se las s trag / ore, apoi se pune pe foc , minute, se mai las la infuzat -, minute
!i se strecoar. 3e bea c"te o astfel de doz, de ' ori.zi, timp de mai multe sptm"ni.
Usturoiul are proprieti antiastmatice
5ou cp"ni de usturoi !i cinci lm"i se dau pe rztoare !i se pun ntr0un litru de ap la
temperatura camerei2 se las la macerat , zile, apoi se strecoar2 se ia din acest amestec c"te o
lingur de ' ori.zi, cu /( de minute nainte de mas.
Calmarea acceselor de astm bronic
*-( g frunze de mierea ursului se opresc cu un pahar de ap fierbinte !i se las la infuzat o
or. 3e ia din aceast infuzie c"te o lingur de '01 ori pe zi, timp de '01 sptm"ni.
*entru a scpa de accesele de astm, pregtii un ceai din iarb dulce. 6 linguri de rdcini
de iarb dulce se fierb / minute ntr0o cea!c de ap. nainte de a folosi ceaiul, adugai n el o
%umtate de linguri de unt topit. 3e bea din acest ceai c"te o nghiitur la fiecare ,0-(
minute.
*entru scderea intensitii acceselor de astm este foarte eficient urmtorul mi%loc+ un sfert
de cea!c de suc de ceap, o linguri de miere !i un v"rf de linguri de piper negru2 se
amestec totul !i se iau c"te /0' lingurie pe zi.
*3e pot, de asemenea, amesteca o lingur de ulei de mu!tar !i o linguri de ulei nerafinat2 se
ia c"te o lingur din acest amestec, de /0' ori.zi, pe stomacul gol.
*n cazul astmului alergic este indicat praful de curcuma, care se pune n unt, mpreun cu o
lingur de zahr nerafinat2 se ia c"te o linguri din acest amestec n timpul acceselor.
*3e amestec 1 pri frunze de podbal, ' pri frunze de ptlagin !i ' pri rdcini de iarb
dulce. 6 lingur din acest amestec se pune n dou pahare cu ap fierbinte, se las la infuzat '
ore, apoi se strecoar. 3e ia c"te o lingur de '01 ori n /1 de ore, n cazul n care accesele de
astm sunt nsoite de transpiraie abundent.
*7eaiul de led (/,0'( g plant la - l de ap fierbinte) trateaz, de asemenea, accesele de astm
bron!ic.
*n aceste cazuri sunt recomandai !i mugurii, dar !i frunzele de liliac, a cror infuzie are
proprieti uimitoare.
Orz pentru afeciuni respiratorii
6rzul curat, fr solzi, se fierbe n ap p"n c"nd aceasta se nro!e!te. 5up ce se strecoar,
apa rezultat se bea de ctre cei care au probleme cu g"tul !i nu mai pot nghii. Apa de la
fiertura de orz u!ureaz respiraia !i ndeprteaz tusea.
8n alt remediu este s se amestece n cantiti egale boabe de orz !i stafide. este 1 linguri de
amestec se toarn -,, l de ap, apoi se fierbe p"n se evapor %umtate din cantitate. 3e
strecoar !i, peste fiertur, se adaug o lingur de miere. ntreaga cantitate se consum pe
parcursul unei zile, n ,0& reprize. A%ut n bron!ite, tuse cronic, inflamare a plm"nilor.
Remedii la ndemn pentru tratarea bronitei cronice
7olaboratorul nostru, prof. univ. dr. Constantin Milic, specialist n fitoterapie,
coordonator al Centrului roma !ai recomand c"teva plante cu reale caliti n
ameliorarea !i chiar vindecarea bron!itei cronice. *oarte eficient, spune dl prof. 9ilic, este
decoctul din -(0/( g rdcin de iarb mare, uscat !i mrunit, la - l de ap, remediu din
care se bea / cni.zi. Apoi, decoctul din rdcin de ciuboica cucului+ o linguri de
rdcin, uscat !i mcinat, la o can de ap, n care se adaug !i un v"rf de cuit de
bicarbonat de sodiu2 se bea o can.zi, n mai multe reprize, c"te -0/ linguri la intervale de /0'
ore. :fecte deosebite mai are decoctul din rdcin de spunari+ o linguri de rdcin la
o can cu ap, remediu din care se iau c"te '0, linguri.zi. ;ot din rdcin de spunari se
poate prepara un macerat la rece+ o linguri de rdcin, uscat !i mrunit, la o can cu ap,
se las la macerat timp de /0' ore, cantitate care se bea n cursul unei zile.
entru bron!it cronic se mai poate folosi infuzia de isop, de cimbrior, fructe de anason,
fructe de c"imion, frunze de tar"on i decoctul din scai vnt. 5intre amestecurile de
plante utile n combaterea acestei afeciuni, dl 9ilic recomand+ frunze de nalb de cultur
#$% &', frunze de ptla&in #(% &', cimbrior #)% &', mu&uri de plop #$% &', rdcin de
ciuboica cucului #)% &' i fructe de anason #)% &'. 3e prepar infuzie dintr0o lingur de
amestec la o can cu ap clocotit !i se beau / cni.zi.
5e asemenea, dl prof. 9ilic mai recomand suferinzilor de bron!it cronic o tinctur )% la
sut, cte )%*+% de picturi, de $*( ori,zi, ntre mese, n cure de )*$ luni,trimestru, din
roua cerului #-erba .roserae', lic"eni de piatr #se poate nlocui cu lic"eni de prun sau
cu mtreaa bradului', frunze de tuia, coada oricelului, frunze de podbal, talpa &tei i
rostopasc, n pri egale. #u uitai de curele cu sirop sau ulei din muguri de pin, cu propolis,
dro%die de bere, porumb germinat, fulgi de ovz !i ulei vegetal.
/utui, pentru bronsite
3emintele de gutui nu trebuie aruncate. 5in ele se poate face un ceai emolient, dintr0o lingura
de seminte la o cana cu apa. <aut cald, contribuie la fluidificarea secretiilor, usurand mult
respiratia.
Cataplasme pentru bronsita acuta si cronica
3unt eficiente clasicele comprese calde cu faina de mustar (boabe macinate), aplicate pe piept
si pe gat. 3e recomanda si cataplasmele cu ceai cald de cimbru, cu putin hrean ras.
0moc"ine si curmale
5ecoctul din smochine uscate (/0' fructe la /,( ml apa) a%uta la tratarea bronsitelor. 3e beau
/ cani pe zi. ;ot pentru afectiuni ale plamanului, ca si pentru tuse, se poate prepara si sirop de
smochine. 3e fierb /,( g smochine in ,(( ml apa, pana cand lichidul scade la %umatate+ se
strecoara, se adauga -(( g miere, se amesteca bine, ca sa se dizolve. 3e ia ca orice sirop de
tuse, cate /0' lingurite pe zi. =a fel, pentru aceleasi afectiuni, se poate face decoct din
curmale.
Ciubotica cucului, un foarte bun e1pectorant
5in planta intreaga sau numai din flori se face o infuzie (/ lingurite la cana, nu mai mult, caci
poate provoca varsaturi) din care se beau cate /0' cani pe zi. Radacina si rizomii plantei sunt
bune pentru bronsita uscata2 adaugati si radacina de lemn dulce.
2eacuri clasice3 preparatele de pin
3iropul de muguri de pin, preparat acasa sau cumparat din magazinele de profil, este indicat
suferinzilor de bronsita. 5e asemenea, si inhalatiile cu ulei volatil de pin.
Ridic"ea nea&ra
8n leac babesc stravechi, bun in toate felurile de tuse, raguseala, guturai, boli de plamani, este
sucul de ridiche. Ridichile taiate felii sau scobite se presara cu zahar (sau se pune miere) si se
lasa sa se adune siropul2 se iau cate ' 0 1 lingurite pe zi.
4use uscata3 radacina de nalba mare2;use convulsiva+ ceai din flori de piersic2 ceai de
toporasi2 podbal2 decoct de salata verde2 decoct de ceapa si lapte2 decoct de usturoi (' 0 1 catei
fierti, un sfert de ora, intr0o cana cu apa sau lapte, care se bea treptat, pe parcursul zilei).
Raceli, tuse3 inhalatii cu cimbru, salvie, musetel sau cu adaus de ulei de eucalipt, cimbru, pin,
menta2 ceai de anason, lemn dulce, nalba mare radacina si podbal.
Raceli3 cataplasme cu hrean ras oparit, aplicate pe piept (dar nu direct pe piele).
4use convulsiva, bronsita, astm, raceli3 ceai de cimbru si patlagina.>nflamatii respiratorii,
raguseala+ ceaiuri calde concentrate de flori de tei (fluidifica secretiile faringiene si bronsice).
51pectorante+ infuzie de leustean, fenicul, patlagina, isop, lemn dulce, nalba, podbal, tei,
urzica.
/uturai3 decoct de varza rosie cu miere.>mpotriva tusei+ sirop de ceapa sau praz, preparat din
decoct concentrat si miere de albine2 infuzie de ceapa cu miere2 ceai de flori de lumanarica2
ceai de flori de nalba mare2 flori si frunze de podbal2 ceai de frunze de patlagina.
2arin&ita, dureri in &at+ ceai de plante 0 podbal, galbenele, tei, sanziene, patlagina si salvie.
Ra&useala3 gargara cu decoct din amestec de plante 0 flori de lumanarica, flori de sanziene,
de mai multe ori pe zi2 tratament cu sirop de afine2 ceai de anason2 salvie.
rincipalele plante indicate in afectiuni pulmonare, viroze respiratorii+ ciubotica cucului,
podbal, tei, soc, isop, cimbru, maces, catina, roinita, coa%a de salcie, trifoi rosu, ceapa, coada
calului, lumanarica, urzica.
6ronsita acuta3 inhalatii cu ulei de ienupar2 isop2 cataplasme cu faina de mustar2 cu apa
fierbinte si otet2 ceai de cimbru, nalba, pin.
/ripa3 ceaiuri cu multa lamaie din soc, ghintura, tei, coa%a de salcie, cimbrisor, isop, papadie,
coriandru, fenicul, piper negru, cu adaus de cuisoare (condimentele duc la vindecaree rapida a
bolii, in 1? de ore)2 baie de aburi cu cimbru2 inhalatii cu flori de busuioc, sare2 frectii cu
oteturi aromatice din plante (otet de trandafiri, de cimbrisor)2 apiterapie 0 tinctura de propolis,
miere ( bun si preventiv).
@a recomandam sa beti zilnic un ceai preparat din cimbru, eucalipt, cimbrisor, lum"narica
alba. =a culcare, nimic mai bun dec"t ceaiul de levantica, care scoate raceala si aduce somnul.
6 baie cu ulei esential de musetel si de pin va va pune pe picioare.
.urerile musculare
0 infuzie din coa%a de salcie alba sau decoct preparat din / linguri la o cana cu apa, din care se
beau numai ' linguri pe zi2
0 o baie n care ati pus ' picaturi de esenta de levantica, ' picaturi de bergamota si / picaturi
de geraniu, toate cu efect sudorific si de calmare2
0 pune un saculet de p"nza cu ,(( grame de rozmarin sub %etul de apa (la ') de grade) cu care
umpli cada si stai timp de /(0'( de minute2
0 masa% cu un ulei de masa% cu esenta de bergamota sau rozmarin si lavanda.
Ra&useala si tusea
6 gargara cu infuzie calduta de tei sau musetel, n care se adauga o %umatate de lingurita cu
sare de bucatarie2
0 se curata si taie felii subtiri o ridiche neagra. 3e pun ntr0un vas de portelan, cu zahar sau
miere ntre ele. 5in sucul lasat n cAteva ore se iau cam ,0& linguri pe zi.
.urerile de cap
5e obicei trec de la sine, odata cu scaderea febrei si estomparea gripei, dar se pot atenua
folosind compresele cu apa cu c"teva picaturi de esenta de lavanda, rozmarin sau menta,
alaturi de ingestia infuziei de salcie alba.
6uzele uscate si crapate
repara o masca emolienta dintr0o lingurita de caimac de lapte fiert si o %umatate de lingurita
de suc de morcovi, cu care tratezi buzele si marginea narilor.
Oc"ii iritati
3e pot calma cu comprese mbibate n infuzie de albastrele, preparata din -, g de planta la -
litru de apa sau infuzie din flori de trandafir, o m"na de petale la ,(( ml de apa.
stmul bronsic este o boala inflamatorie cronica a cailor aeriene care apare la persoane cu
hiperreactivitate bronhica la o multitudine de stimuli. 3e caracterizeaza prin crize repetitive de
dispnee suieratoare, care se pot remite spontan sau sub tratament.
7actori incriminati in producerea bolii3
B redispozitia genetica la anumiti alergeni (praful de casa, in special paricule desprinse dintr0
o molie, 5ermatophagoides, pene de pasari, par de animal,e domestice, acarieni, faina de
grau, care provoaca astmul morarilor sau brutarilor, polenul, unele pulberi sau reziduuri
industriale, particule sau vapori de substante chimice care au potente alergenice
B =a ma%oritatea cazurilor, debutul astmului este precedat de infectii ale cailor respiratorii
B *actori iritanti + praful, fumul, gazele
B @arsta si se$ul2 astmul poate aparea la orice varsta dar s0a constatat ca in peste ?(C din
cazuri apare dupa 1( de ani2 pana la pubertate incidenta este mai mare la baieti, iar dupa
pubertate se inverseaza
B *actorii psihici si efortul fizic intervin in declansarea crizelor astmatice
B :$istenta unui teren alergic poate creste riscul aparitiei astmului bronsic (de pilda o
persoana care prezinta o sensibilitate alergica poate fi mai susceptibila de a face astm bronsic)
4ratamentul naturist indica o serie de remedii care pot fi eficiente in cazul afectiunilor
respiratorii+
B otbal, frunze si flori din o lingura la o cana de /,(ml cu apa clocotita se lasa timp de -,
min, apoi se strecoara si se bea cu miere si lamaie (cateva inghitituri la fiecare / ore)
B Amestec de plante+ potbal, roinita, coada soricelului, ienupar, cimbru, se amesteca in parti
egale apoi se pune o lingura de plante la o cana cu apa clocotita si se lasa o ora2 se consuma /0
' cani pe zi.
B 8sturoi pisat 0 inspira uleiurile volatile dega%ate
B ;inctura de propolis