Aparitia si dezvoltarea cailor ferate pe plan mondial

Premiera mondiala absoluta, a conceperii si utilizarii sistemului de transport roata-sina,

prevazut cu schimbator de cale (macaz), cu ac si inima, apartine romanului Ion Pop, si a
cunoscut o larga raspandire, la minele de la Brad, din Transilvania, in prima jumatate a
secolului ! ("##-""#)$ %a vremea respectiva, Transilvania se afla sub ocupatie maghiara
("##-"&!), sau otomana ("&!-""#)$
Primele 'sine( erau realizate din lemn, o macheta a primelor vagonete de mina, folosite la
Brad, se afla la muzeul )*+$
Aceasta importanta inventie se e,tinde apoi in intreg Imperiul Austriac (mai ales dupa !--,
cand austriecii ocupa Transilvania), de aici ajungand in minele de carbune, de la .ale (sudul
/arii Britaniei, la vremea respectiva-Anglia)$
.ezvoltarea transportului pe sine, intai in mine, este strans legata de dezvoltarea industriei
siderurgice si metalurgice$
Astfel, era normal ca transportul pe sine sa-si inceapa 'marsul triumfal in epoca aburului(, in
/area Britanie, tara cu cea mai dezvoltata industrie siderurgica in aceea vreme$
.aca primele sine erau din lemn, ulterior, apar sinele de0 fier (123, introduse de
4hitehaven ), fonta (1!5, de *rolov, in Altai, generalizate din 3#3 ), si, in final, sinele de
otel (1!1, de +e6nold, la minele de carbune din .ale, sudul Angliei, generalizate din 3&#)$
.in 131 4$7essop introduce sinele cu ciuperca, in 3 inginerul Bac8insop breveteaza
sistemul de cale ferata cu cremaliera, in 3& +obinson Palmer breveteaza sistemul tip
'monorail(, cu cale de rulare aieriana$
.in 1-# caile ferate sunt folosite si la minele din 9:A, pentru prima data, in afara ;uropei$
;,perienta dobandita, la constructia de cai ferate miniere (cu tractiune cu cai), va permite
trecerea la urmatoarea etapa-constructia de cai ferate pentru transport public, cu tractiune cu
cai$
Prima linie de cale ferata, destinata transportului public de calatori si marfuri, la care
tractiunea vagoanelor era realizata cu cai, se deschide in 1-", in /area Britanie, intre )ardiff
si /erth6r$ %a &" martie 3#1, compania britanica '<6stermouth +ail=a6( deschide serviciile
publice feroviare$
>or urma liniile0 Bud=eis-?erschbaum (in Austria@ prima cale ferata publica din ;uropa
continentala, la 1 septembrie 3&1 ), Baltimore-<hio (in 9:A, in 3&3), si, cea mai
importanta, 9aint-;tienne---%6on (in *ranta, in 3&3)$Importanta deosebita a acestei linii,
realizate de fratii 9eguin, este ca aici s-a folosit, pentru prima data, trasarea longitudinala a
profilului cai ferate, lucrari de infrastructura,pentru sustinerea cai ferate propriu-zise, si
'caietul de sarcini(, lucru care a permis inlocuirea ulterioara a tractiunii cu cai cu cea cu aburi,
fara alte modificari constructive, la infrastructura si suprastructura cai ferate$
.in acest moment, incepe o noua etapa in dezvoltarea cai ferate-aparitia locomotivelor cu
aburi, care vor duce transportul feroviar pe culmile gloriei, in secolul -$
Primele locomotive cu aburi sunt realizate de britanicii +ichard Trevithic8 si Andre= >ivians, in
3#2 si 3#5 (denumita '*irefl6(), 3#", 3#3, apoi de Blac8insop si /urra6, in 3-35
(cu cremaliera), si, in 3!, 33 (in, pe atunci, Prusia-actuala Aermanie, dar nu sunt puse in
circulatie datorita unor defecte constructive)$ Insa toate aceste locomotive nu depasesc faza
e,perimentarilor$
In fine, Blac8ett si Bedle6 realizeaza ample studii, in urma carora ajung la concluzia ca sinele
netede permit remorcarea, in conditii optime, a celor mai grele sarcini, cu conditia incarcarii
judiciose a osiilor locomotivei$ .in acest moment, problema tractiunii cu aburi se simplifica
semnificativ$
In acest moment isi face aparitia pe scena istoriei britanicul Aeorge 9tephenson (13- ),
considerat adevaratul 'parinte( al locomotivelor cu aburi$
In 35 realizeaza locomotiva 'Blucher( (cu cremaliera), iar, &1 septembrie 3&", '%ocomotiva
nr$(, construita si condusa de el, inaugureaza prima cale ferata publica din lume, intre
9toc8ton si .arlington (/area Britanie), in lungime de "2 8m$ Pe aceasta cale ferata (care a
functionat numai pana in 3&1), se inaugureaza si primul pod feroviar din lume$
In 3&3 /arc 9eguin realizeaza cazanul ignitubular, iar, in 3&-, Aeorge 9tephenson,
realizeaza accelerarea tirajului$Puterea primelor locomotive cu aburi era de &#-2# cp, dupa
35 aceasta crescand$
%a ! noiembrie 32# este inaugurata linia %iverpool-/anchester, pe care a circulat primul
tren de calatori din lume, tractat de o locomotiva cu aburi, si pe care s-a construit primul tunel
feroviar din lume (lung de &#51 m)$
;cartamentul acestei cai ferate (52"mm ), va fi considerat ecartamentul-standard, adoptat
de majoritatea cailor ferate din lume$
%a " mai 32" este inaugurata si prima cale ferata din ;uropa continentala, ce folosea numai
tractiunea cu locomotive, intre Bru,elles si /alines (Belgia)$
In 32& si 322 +obert 9tephenson realizeaza locomotivele 'Planet( si 'Patentee( , adoptate
de toate caile ferate din lume (o e,ceptie o constituie o locomotiva realizata in +usia, de catre
)erepov, ramasa insa la stadiul de unicat), astfel ca tractiunea cu abur se e,tinde, in 32# (in
*ranta si 9:A), in 32& (+usia, o data cu realizarea liniei 9an8t-Petersburg---Pus8ino), in
32" (in Belgia si, pe atunci, Prusia-actuala Aermanie)$
In 35# este realizata linia %ondra-Bristol ('great =estern(), iar, pana in 3"#, majoritatea
retelei feroviare britanice era terminata$
.in acest moment, transportul feroviar isi incepe marsul triumfal in epoca aburului (viteza de
## 8mCh este atinsa, in 32", pe linia %iverpool-/anchester)$
/ajoritatea cailor ferate vor folosi ecartamentul 'standard-normal( (52"mm), cu cateva
e,ceptii0 +usia (din considerente strategice@ in 3"2 este realizata linia /os8ova-9an8t
Petersburg), tarile Asiei de sud-est, India, America de 9ud, Africa$
)aile ferate incep sa se e,tinda, atat in tarile dezvoltate economic,cum ar fi0 *ranta (&5 august
321-linia Paris-9aint Aermain, 352-linia Paris-<rleans, dar, mai cu seama, in timpul celui
de-al doilea 'imperiu(-3"&-31#), Prusia-actuala Aermanie (1 decembrie 32"-linia
Durnberg-*urth), +egatul Piemontului-actuala Italie ( Daples-Portici, in 32-), ;lvetia (Baden-
Eurich, in 351), 9uedia (3!#), Imperiul Austriac (>iena-Trieste, in 3"5@ a fost probabil cea
mai dificila cale ferata din ;uropa, trecand prin pasul 9emmering, la o altitudine de 3-3 m, dar
si prin 5 tunele, ! viaducte- unele cu doua nivele-, si peste ## de poduri arcuite din piatra$
%inia are o inclinare de &# grade- pe !#F din traseu, iar panta ma,ima este de &3 grade), dar
si pe alte continente$ In 3!& deja se putea calatori cu trenul de la Paris la 9an8t Petersburg$
In ;lvetia se realizeaza cele mai lungi tuneluri feroviare din lume0 '9aint-Aothhard((in 33&),
'9implon( (in -#!@ cu cei aproape &# 8m$ Ai sai este,pana in -33, cel mai lung tunel
feroviar din lume), '%otchsberg( (in -2)$
Astfel, in )hina prima cale ferata este inaugurata in 31! (pe ruta 9hanghai-4oosung), in
7aponia trenul fuiera pentru prima data in 31& (intre To8io-Go8ohama), in tarile Asiei de sud-
est colonistii francezi si britanici inaugureaza primele cai ferate (cu ecartament ingust, de
###mm), in India trenul isi face aparitia in 3"2 (cu ecartament larg, de !1!mm)$
Pe continentul african, prima cale ferata se inaugureaza in 3"!, in ;gipt, iar, in Australia,
trenul apare in 3"5, o data cu inaugurarea liniei /elbourne-9andrige$
In America de sud, in 3"1, se inaugureaza prima linie ferata (Argentina, intre Buenos Aires-
*lores)@ in 3"5 o linie ferata lega <ceanul Pacific cu cel Atlantic (in Panama)$
.ar marile linii se construiesc dupa 31#0 la # mai 3!- se inaugureaza linia ferata )ouncil
Bluffs-<gden (care leaga malurile celor doua oceane, in 9:A@ in 33! si %os Angelesul este
legat ,prin cale ferata, cu coasta de est), intre 33!--#- este realizata calea ferata
transcanadiana (Balifa,->ancouver), intre 3---#" este realizata impresionanta linie
transiberiana (/oscova->ladivosto8, care, cu cei #$### de 8m, ramane, pana azi, cea mai
lunga cale ferata din lume), pana in -! se realizeaza si linia /os8ova-Tas8ent (care lega
tarile Asiei centrale cu ;uropa), in -1 este inaugurata calea ferata tranaustraliana (Perth-
Adelaide)$
9e imbunatatesc si caracteristicile materialului rulant, (din 3"#, un mecanism de distributie
'Beusinger-4alschaerts(, permitea mersul inainte si inapoi a locomotivelor cu aburi),puterea
si viteza locomotivelor cu aburi creste (in 31# britanicii construiesc locomotiva '9tirling(, in
-#& francezii realizeaza locomotiva '/idland(, la mai 353 locomotiva britanica 'Areat-
4estern( atingea #3 8mCh, in 35- locomotiva americana 'The Aoverner( atingea 25
8mCh,in 3-2 o locomotiva americana, a companiei 'De=-Gor8-)entral(, atingea viteza-record,
de 3 8mCh$) Tot in 9:A, apar si celebrele locomotive 'Pacific(, cu viteza si putere sporita$
9e imbunatateste si confortul vagoanelor de calatori0 in al saselea deceniu al secolului -
incep sa fie folosite boghiurile (care fusesera inventate, inca din 32, de 7ohn 7ervis), din
3"2 se foloseste otelul la constructia vagoanelor , in 3"3 americanul Aeorge Pullman
realizeaza compartimentarea vagoanelor de clasa, in 3!5 tot el realizeaza primele vagoane
de dormit$
In 3!3 americanul Aeorge 4estinghouse realizeaza frana cu aer comprimat si semnalul de
alarma (e,tinse din 31&), si se e,tinde incalzirea cu aburi a vagoanelor de calatori$
In privinta vagoanelor de marfa, acestea erau putin diversificate, singurele vagoane
specializate fiind vagoanele-cisterna, (in 3!3),si cele frigorifice (perfectionate din 31")$
In privinta sistemelor de semnalizare, in 353, la caile ferate britanice se introduce
semnalizarea mecanica, perfectionata in 3" de 7oseph %enoir (care realizeaza si frana
electrica)$Tot in 3" americanul )harles /inot pune la punct semnalizarea de tip 'dispecer(
(o precursoare a centralizarii electromecanice), solutie pe care o aplica pe linia De= Gor8-;rie$
9istemele de manipulare mecanica a schimbatoarelor de cale (macazelor) si a semnalelor cu
inzavorare reciproca si declansator mecanic pentru manipularea acestor instalatii, apar, in
perioada 3"!-3"-, in /area Britanie$
%a inceputul secolului &#, sub imperiu dezvoltarii electrotehnicii, apar, in Aermania, primele
sisteme de centralizare electromecanica a statiilor$
9e imbunatatesc si caracteristicile cai de rulare0 daca la inceput se foloseau sine de tipul &!
8gCml, spre sfarsitul secolului - se trece la tipul 2# si apoi 5# 8gCml$ Intre 33#--##, in
9:A, se adopta ecartamentul-standard, cuplajul automat, sinele si podurile din otel si blocul
mecanic de semnalizare$
'Aloria ma,ima(, a locomotivelor cu aburi, este marcata de doua evenimente0 introducerea, in
33!, a trenului de lu, '<rient-;,pres( (pe ruta Paris-Istambul), si memorabilul concurs de la
+einhill, la ! octombrie 3--, castigat de Aeorge 9tephenson, cu locomotiva '+acheta($
In privinta efectelor aparitiei cailor ferate, acestea sunt0 dezvoltarea industriei si agriculturii,
ieftinirea marfurilor (si implicit cresterea nivelului de trai), aparitia de noi orase si dezvoltarea
celor e,istente, si, in final, dezvoltarea economica si intarirea coeziunii statelor, dar si aparitia
de 'imperii financiare( si e,tinderea imperiilor coloniale (la sfarsitul secolului -, englezul )ecil
+hodes propunea constructia unei cai ferata, cara sa strabata Africa de la sud la nord, trecand
numai prin colonii britanice)$
.e asemenea, tot datorita cailor ferate, se dezvolta si se modernizeaza si operatiunile militare
(in 31#, de e,emplul, Aermania a castigat razboiul cu *ranta si datorita faptului ca avea o
retea feroviara dezvoltata, ceea ce a permis mobilizarea rapida a armatei)$
Pe un alt plan, impactul dezvoltarii transporturilor feroviare asupra activitatii economice
generale a fost imens@ cererea de material rulant, instalatii fi,e, sine de cale ferata au dat un
impuls nemaintalnit activitatii productive$Arupuri mari industriale, care domina si azi industria
mondiala, isi au inceputurile in acesta perioada(')reuzot(, '?raus-/affei(, '?rupp(, etc)$
Asa cum afirma un contemporan al acestor evenimente, 'umar la umar industria si transportul
feroviar s-au propulsat reciproc spre inaltimi(, constituind principalele componente ale
revolutiei industriale$
In privinta organizarii si administrarii retelei feroviare, se intalnesc diverse forme, incepand de
la stabilirea autocratica si rigida a administrarii cai ferate, in +usia tarista, pana la aparitia de
numeroase firme private, in 9:A$
In ;uropa, caile ferate erau administrate si e,ploatate de diversi concesionari, dar, spre
sfarsitul secolului -, datorita importantei deosebite, statul preia controlul asupra retelelor
feroviare$
In 3-!, la Berna se incheie conventia internationala )<TI*C)I/, revizuita in -!, cu privire
la transportul de marfuri, pe calea ferata (+omania adera in -#5)$
In finalul 'epocii aburului( (care va tine, la calea ferata, pana la inceputul anilor -!#),
amintim si primul accident feroviar, din istorie$%a 3 mai 35&, pe linia Paris->ersailles, s-a
constituit o garnitura de 1 vagoane, lunga de 3#m, supraincarcata cu pasageri, care a
impus utilizarea dublei tractiuni$
In zona localitatii /eudon, configuratia terenului a determinat cresterea ingrijoratoare a
vitezei@ locomotiva din fata a dat semnalul de alarma si a franat@ cea de-a doua locomotiva,
de constructie usoara, supusa socului produs de actiunea brusca a locomotivei din fata si
inertiei garniturii grele din spate a deraiat, basculandu-se in jurul unicei osii motoare, rupta la
impactul cu terenul$
)um pe motivul evitarii accidentelor, dupa pornirea trenului usile se inchideau din e,terior, din
cei 11# de pasageri s-au inregistrat !5 de victime, din care 2& scosi din vagoanele incendiate
complet carbonizati, intre care si marele navigator si e,plorator .umont-dH-:rville$
Aparitia petrolului pe scena istoriei anunta inceputul declinului motorului cu aburi$ 9pre
sfarsitul secolului -, pacura (in locul carbunilor) incepe sa fie folosita la incalzirea cazanelor
locomotivelor cu aburi$
Aottlieb .aimler incepe sa produca locomotive, echipate cu motorul sau cu 'gaz si petrol(
(produs pentru prima data, " aprilie 33")$ .ar datorita puterii mici si greutatilor
tehnologice, acest tip de locomotive nu se e,tinde$
Aparitia motorului cu aprindere prin scantee (produs de germanul <tto, in 31!), si a
motorului .iesel (inventat de germanul +udolf .iesel, in 3-&), anunta inceputul sfarsitului,
pentru 'regele abur($
Intre -#2--#" primele trenuri automotoare (care pot fi considerate precursoarele primei
'revolutii( tehnice, in domeniul feroviar), echipate cu motoare cu aprindere prin scantee, apoi
cu motoare diesel, intra in dotarea cailor ferate franceze, britanice, americane$
In -& uzinele elvetiene '9ulzer( produc si livreaza prima locomotiva echipata cu motor
diesel, de ###cp, cailor ferate germane$.ar abia in -3 sunt produse primele motoare
diesel, echipate cu injectoare si pompe de injectie (care elimina sistemul de alimentare cu
pompa si carburator)$
%a data de 2 mai 31-, la o e,pozitie berlineza, inginerul german 4erner >on 9iemeans,
prezenta prima locomotiva electrica din lume, de 2 cp (&,& 8v), si atingea ma,im 1 8mCh$
In privinta electrificarii cailor ferate, in -#&, americanul Aeorge 4estinghouse foloseste
curentul electric alternativ, la tractiunea trenurilor, pe ruta 4ashington-Baltimore-Annapolis
(9:A), dupa ce, cu cativa ani mai devreme, incepuse e,ploatarea tractiunii feroviare, folosind
curentul electric continuu, in zona orasului Baltimore, si pe traseul elvetian Burgdorf-Thone$
Prima tara din lume, care trece la electrificarea masiva a cailor sale ferate, este ;lvetia,din
-2$ Peste numai "# de ani, -#F, din reteaua feroviara elvetiana, era electrificata$
In fine, la ! octombrie -#2, o locomotiva electrica germana '9I;/;D9(, atingea &##8mCh,
iar, peste && de zile, o locomotiva electrica 'A;A(, atingea &# 8mCh$ .ar circulatia, in traficul
vremii, cu asemenea viteza, era imposibila (e de ajuns sa amintim ca locomotiva '9I;/;D9(
era alimentata, printr-o retea trifazica, si folosea trei captatori)$
)u toate aceste progrese, datorita greutatilor tehnologice si a unui anumit conservatorism a
companiilor feroviare, tractiunea cu aburi va domina inca 5# de ani transportul feroviar$
Primul razboi mondial (-5--3), provoaca mari distrugeri retelelor feroviare din ;uropa,
distrugeri remediate pana in -&5$
In -&&, la Paris, se pun bazele ':niunii internationale a cailor ferate( (:I)), iar, la &- aprilie
-&, la 9tressa (Italia), este fondata ':niunea Internationala a >agoanelor($
In perioada interbelica (-3--2-), accentul se pune pe constructia de noi cai ferate$ Astfel,
'planul A<;+%<( (in :+99), accelereaza realizarea de noi cai ferate, se realizeaza calea ferata
transiraniana (in -2-, de la Bandar-e-Torchmah----Aarmshar----Teheran----Ahvaz----
?hormashahr, intre /area )aspica si Aolful Persic), se realizeaza o linie ferata de la Istambul
la Bagdad (in -5#@ de-abia in -!3 primele trenuri de calatori ajung la Basra), se realizeaza,
in -5&, legatura feroviara intre ;uropa si ;gipt (prin inaugurarea tronsonului Tripoli-Beirut-
Baifa), in -2! se inaugureaza linia ferata Banoi-9aigon (acum-Bo )hi /inh)@ prin realizarea
unor cai ferate in intreaga Indochina (pe atunci-colonie franceza), Thailanda si /ala6sia (pe
atunci-colonie britanica), se putea ajunge cu trenul (cu e,ceptia unei portiuni din actuala
)ambodgea) de la Beijing la 9ingapore$
.e asemenea, pe continentul american, se e,tind caile ferate in 9:A, )anada, /e,ic, Brazilia
si Argentina,iar, pe cel asiatic, in India$ In fine, in -&1 calea ferata ingusta 'The Ahan(
ajungea in inima Australiei, la Allice 9prings$
Incepe sa fie inlocuita (chiar daca inca timid), tractiunea cu aburi@ in *ranta, Austria, Italia
(intre -&"--&1), incepe electrificarea cailor ferate, iar, in Aermania nazista, incepe trecerea
masiva la tractiunea diesel (cea mai mare viteza atinsa este de !#8mCh)$ )ea mai mare
viteza atinsa de o locomotiva diesel este de &"1 8mCh$
.e asemenea, dupa -2#, trenurile de lu, americane 'E;I9(, foloseau tractiunea diesel$
:n caz singular o reprezinta /area Britanie, unde tractiunea cu aburi domina sinele@ datorita
competitiei intre cele doua mari companii britanice (%D;+ si %/9), care realizeaza locomotivele
'/A%%A+. '(in -2") si '9TAID;+ )<+<DATI<D ' (in -23), este atinsa cea mai mare viteza
din toate timpurile, cu o locomotiva cu aburi (&#& 8mCh)
Al doilea razboi mondial (-2---5"), provoaca imense distrugeri cailor ferate din ;uropa,
Asia, nordul Africii@ reteaua feroviara germana, japoneza, cea din partea europeana a :+99,
sunt complet distruse$
.ar tot acum japonezii realizeaza o linie ferata, care leaga /6anmar (pe atunci-Birmania) de
Thailanda, cu celebrul pod peste raul ?=ai, distrus de bombardamentele aliatilor, in -5"$
In :+99, este realizata, in -5&, linia ?otlas->or8uta, trenul atingand )ercul Polar$
In anii -"#--!# refacerea retelelor feroviare constituie premisa esentiala a refacerii
economiilor tarilor afectate de razboi$
Perioada de dupa -!# este vremea cand transportul feroviar inregistreaza cele doua 'mari
revolutii( in evolutia sa0 trecerea la tractiunea diesel si electrica, pe scara larga, si folosirea
calculatoarelor si a satelitilor$
:tilizarea, din anii -"#--!#, a sinelor de tip 'greu( (5-8gCml, apoi !# 8gCml ), a traverselor
de beton (in locul celor de lemn), a noului sistem de prindere a sinei de traverse, cu 'racorduri
fle,ibile( (in locul vechilor buloane si tirfoane), precum si a sinei sudate (fara joante), permite
sporirea vitezei si tonajului trenurilor (a sarcinei pe osie, care ajunge, in anii -3#, la &#
toneCosie)$ In anii -3#, tonajul de &### toneCtren devine obisnuit, iar, pe nesfarsitele retele
feroviare americane si sovietice acesta atinge chiar 5### toneCtren$In traficul de marfa, viteza
curenta a trenurilor ajunge pana la &# 8mCh$
.e asemenea, par trenurile-naveta si trenurile-marsuta, cu un traseu fi, si un tonaj sporit$
In privinta sistemelor de semnalizare, se introduc sistemele automate, electronice de
semnalizare, intai asa numita 'centralizare electrodinamica cu relee(, apoi 'centralizarea
electronica( (cu calculatoare de proces) si blocul automat de linie, care permit sporirea
sigurantei circulatiei, reducerea cheltuielilor cu personalul, dar si sporirea capacitatii de
transport a liniilor$
In -"", pe linia Paris-%e /ans se e,perimenteaza primele trenuri teleghidate, din -!3 se
automatizeaza, cu ajutorul instalatiilor electronice de centralizare a circulatiei, statia si triajul
*ran8furt-pe-/ain (pe atunci-+$*$Aermana), in -1# se introduc echipamentele electronice, de
avertizare a personalului de locomotiva$
In privinta sistemelor de comunicatii, se trece de la telegraf, la sistemele de comunicatii prin
radio, apoi cele telefonice, si, in final, la utilizarea satelitilor pentru localizarea si comunicarea,
cu trenurile aflate in mers$
In privinta materialului rulant, cea mai mare realizare este trecerea de la tractiunea cu aburi
(in -!# este realizata ultima locomotiva cu aburi-';>;DIDA-9TA+(), la cea diesel-electrica si
electrica, in majoritatea tarilor lumii, in perioada -!#--3#$ In prezent, locomotiva cu aburi
mai poate fi intalnita doar in cateva tari din Africa si Asia$ (In &##" si )hina renunta, in
totalitate, la tractiunea cu aburi)$.e asemenea, apar locomotivele cu turbine$
)ele mai multe cai ferate electrificate se intalnesc in0 ;lvetia, Austria, *ranta, +$*$Aermana,
<landa, Italia, 9uedia, 7aponia, )oreea de sud, :+99, +omania, Polonia, Israel, etc$ In 9:A,
:+99, )anada, )hina, Australia se construiesc cele mai puternice si eficiente locomotive
diesel-electrice(cu puteri de &###, 5### sau chiar 3### cp)$
In privinta vagoanelor de marfa, se construiesc numeroase vagoane specializate, pentru
transportul unor produse cu caracteristici speciale, se generalizeaza utilizarea boghiurilor, iar,
din anii -!#, aparitia 'statiilor de translatie(, a 'osiilor cu ecartament variabil(, elimina
transbordarea marfurilor si a calatorilor, la trecerea pe retele feroviare cu ecartamente
diferite$
.e asemenea, se trece la utilizarea cuplei automate, in 9:A, :+99, )hina, 7aponia$
< importanta deosebita, in transportul de marfuri, o reprezinta aparitia transcontainerelor, a
echipamentelor mecanizate de descarcare-incarcare (moto si electrostivuitoare, macarale
electrice, elevatoare, benzi rulante, pompelor electrice,etc), care usureaza si scurteaza timpii
de stationare a trenurilor de marfa, sporind astfel eficienta transportului$
In ceea ce priveste vagoanele de calatori, si acestea se modernizeaza, atat sub raportul
elementelor de siguranta (folosirea franelor electropneumatice, a suspensiilor
hidropneumatice,etc), cat si sub raportul elementelor de confort a pasagerilor (inlocuirea
depasitei incalziri cu aburi cu incalzirea electrica, noile materiale si finisaje, sistemele video si
acustice de informare a calatorilor, etc)$ Inca din -!# trenul '/istral(, dintre Paris si /arsilia,
isi facea un titlul de glorie, reusind performanta de a realiza stabilitatea desavarsita,
mentinand un pahar plin cu apa in timpul mersului, fara a-l varsa$
.e asemenea, se e,tinde si utilizarea trenurilor automotoare (diesel sau electrice)$
In privinta constructiei de noi cai ferate, cele mai multe sunt realizate in0 :+99 (intre -15-
-3" este realizata cea de-a doua linie transiberiana, intre Taiset-?omsomols8-pe-Amur),
)hina (in -"" este realizata linia ferata transmongola, intre :lan :de-:lan Bator-Beijing, care
racordeaza )hina, prin transiberian, cu ;uropa@ in -!& trenul atinge desertul Ta8lama8an,
ajungand la :rumIi@ de abia in --# linia este prelungita de la :rumIi pana la granita
sovietica, facandu-se o noua legatura intre )hina si Asia centrala@ in -35 se termina si linia
pana la Aolmund), >ietnam, Iran (in -"1 se termina linia Teheran-/ashad@ de asemenea, o
alta linie este realizata pana la Tabriz, facand legatura cu Turcia si :+99), Australia (unde s-a
depus un efort deosebit pentru trecerea tuturor liniilor ferate importanta la ecartamentul
normal@ in -3# este terminata linia ferata normala Tarcoola-Allice 9prings, care inlocuieste
vechea linie ingusta, in -3& Adelaide, si in --" /elbourne erau legate de restul retelei prin
cai ferate cu ecartament normal, in &##5 se termina si linia normala Allice 9prings-.ar=in),
Iugoslavia (in -1! este inaugurata linia Belgrad-Bar), Albania(in -3! era inaugurata linia
Podgorita-pe atunci Titograd-9choder, iar, ulterior, si linia 9choder-.urres, Albania fiind astfel
ultima tara care este racordata la reteaua feroviara europeana), si in alte tari$
.aca in 9:A, )anada, 7aponia si vestul ;uropei, retelele feroviare erau, in general, construite
inca inainte de razboi (aici accentul se va pune pe modernizare si mai putin pe realizarea de
noi linii), in tarile socialiste (cu ocazia industrializarii) si in tarile lumii a treia, se construiesc
noi cai ferate$
In final, trebuie sa amintim si efectul negativ pe care l-au avut razboiele din diverse parti ale
globului asupra retelelor feroviare$
Astfel, razboiul din >ietnam (-5!--1") distruge intreaga retea feroviara vietnameza
(refacuta ulterior), razboiul civil din )ambodgea (-"5---#), distruge caile ferate de aici
(actualmente, singura cale ferata functionala din )ambodgea este linia Phnom Phenh-
Battambang), razboiele arabo-israiliene (-5-, -"!,-!1, -12) intrerup legaturile feroviare
din <rientul Apropiat, razboiul civil libanez (-1"---#) distruge intreaga retea feroviara
libaneza, razboiul dintre cele doua )oreii (-"#--"2), intrerupe legaturile feroviare
intercoreene, iar frecventele razboaie civile din Africa, intrerup comunicatiile feroviare de aici
(in urma unui pustiitor razboi civil, intreaga retea feroviara angoleza este astazi aproape
distrusa)$ In &##2, ca urmare a razboiului din Ira8, singura legatura feroviara internationala
ira8iana (cea cu 9iria), este inchisa$
Anii -3#---# sunt anii in care se realizeaza cele mai impunatoare poduri si tunele feroviare,
in0 .anemarca, 7aponia, *ranta, etc$
In .anemarca, se realizeaza podul feroviar peste stramtoarea 'Beltul /ic(, care asigura
legatura intre peninsula 7utlanda si insula *ionia (inlocuieste vechiul pod din -2"), apoi
tunelul feroviar pe sub stramtoarea 'Beltul /are( (in --1@ asigura legatura intre insula *ionia
si insula 9eeland), si, in final, podul si tunelul feroviar, care asigura legatura intre insula
9eelland si 9uedia, inaugurat in &##@ se realizeaza astfel legatura feroviara directa cu ;uropa
de Dord$
In --5 este inaugurat si ';urotunelul( (pe sub canalul /anecii, lung de 51 8m), care asigura
legatura feroviara directa a /arii Britanii, cu ;uropa continentala$
Insa cele mai spectaculoase tunele si poduri feroviare sunt realizate in 7aponia$ In -33 este
inaugurat 'Areat 9eto Bridge( (intre ?obe- Ta8ushima, care leaga insula Bonshu cu insula
9hi8o8u), dar, cel mai important, tunelul feroviar '9ei8an(, care leaga insula Bonshu cu insula
Bo88aido (intre Aomori-Ba8adate), care, cu cei "5 8m, este, pana azi, cel mai lung tunel
feroviar din lume$ )and se va realiza si legatura intre insulele Bonshu si ?6ushu (9himonose8i-
?6ta86ushu), toate cele 5 insule principale ale 7aponiei vor fi legate prin cai ferate$
Tot in 7aponia este in proiect legarea acestei tari cu reteaua feroviara rusa( in acest mod
7aponia ar fi legata, prin cale ferata, cu ;uropa@ este necesar realizarea unui pod sau tunel,
care sa lege +usia continentala, cu insula 9ahalin, intre 9oviets8aia Aavan-acolo unde se
termina transiberianul-si Iujno 9ahalins8, si un tunel feroviar, care sa lege insula 9ahalin, cu
insula japoneza Bo88aido, intre Iujno 9ahalins8 si 4a8anai), si o legatura feroviara, intre
insula japoneza ?6usha si )oreea de sud (intre *u8uo8a si Pusan, prin ceea ce va fi cel mai
lung tunel feroviar submarin din lume, cu cca 2##8m lungime)$
In fine, amintim si ampla reconstructie a cai ferate egiptene@ aici sunt realizate urmatoarele
poduri mai importante0 podul ';l-*ardan( (la Ismailia, inaugurat in &##@ este singurul pod
feroviar peste canalul de 9uez), podurile de peste fluviul Dil (cele din delta Dilului, apoi podul
'Imbaba(-intre )airo +amses 9tation si Aiza, inaugurat inca din -&5, podul dintre Bel=an si
/araz6I, si cel de la As6ut)$
In final, amintim si ultimele cai ferate, realizate dupa --#0 linia *ariman-9ara8hs-Tedjen
(care realizeaza legatura intre Iran si Tur8menistan, adica intre Asia de sud-vest si Asia
)entrala), linia ferata Aolmund-%hasa (inaugurata in &##!, in )hina, este linia care atinge cea
mai mare altitudine de pe glob-peste "$### m@ trenul ajunge astfel pe 'acoperisul lumii(, cum
mai este denumit Podisul Tibet), etc$
9e mai afla in proiect realizarea unui pod feroviar, care sa lege Italia continentala cu insula
9icilia( intre +eggio di )alabria si /essina) si un pod feroviar, peste stramtoarea Aibraltat
(intre Algeciras-9pania si Tanger-/aroc), care ar lega, prin cale ferata, ;uropa de Africa$
In final, amintesc si de cel mai ambitios proiect feroviar, de dupa realizarea transiberianului0
realizarea unei cai ferate, de peste 3$### 8m (cu un tunel feroviar de -# 8m, pe sub
stramtoarea Bering, intre Providenia-+usia si Dome-Alas8a-9:A), intre )iulman(+usia) si
Prince +upert ()anada), care ar lega continentul asiatic (si implicit ;uropa) cu continentul
american, prin cale ferata$ Astfel, va veni ziua cand se va ajunge, de la Paris la De= Gor8, cu
trenul$
+edeschiderea legaturilor feroviare, intre )oreea de Dord si )oreea de sud (la 5 iunie &##2,
intre ?aesongC.orasan si ?osongC)honjin) demonstreaza clar ca doar pacea poate asigura
progresul omeniri$
.upa acesta 'avalansa( de date tehnice, pentru intelegerea evolutiei transportului feroviar, in
perioada contemporana, sunt necesare si cateva date, cu caracter economic$
In privinta transportului de marfa, criteriul de apreciere il constituie prestatia fizica, e,primata
in 'toneC8m($ %a nivelul anului -3#, aceasta s-a situat intre
2 55# miliarde toneC8m (in :+99) si #,!! miliarde toneC8m, in %u,emburg$
Ponderea transportului feroviar, in totalul volumului de transport, a inregistrat o continuua
reducere, chiar daca ,in valori absolute, in multe tari, traficul feroviar a crescut practic
constant$ Traficul de marfuri pe calea ferata (chiar daca o parte din transportul de marfuri este
preluata de traficul auto) creste, atat in tarile dezvoltate, dar si in tarile socialiste (cu ocazia
industrializarii) si in cele ale lumii a treia$
< prima cauza o constituie aparitia noilor tehnologii (paletizarea, utilizarea transcontainerelor),
iar o a doua cauza o constituie scumpirea pretului petrolului (cele doua 'socuri petroliere(-
-12,-1-), care a determinat cresterea pretului combustibililor, ceea ce a dus la scumpirea
transportului auto$ In aceste conditii, transportul feroviar (calea ferata consuma mult mai
putin combustibil, pe unitate de volum transportata) este mai ieftin si mai eficient$
In privinta transportului de calatori, in anii -"#--!#, datorita dezvoltarii transporturilor auto
si aeriene, in special in vestul ;uropei, America de nord, Australia, transportul de calatori, pe
calea ferata, se reduce simtitor$%a nivelul anului -3#, acesta se situiaza intre 2&& miliarde
calatoriC8m, in :+99, si #,2# miliarde calatoriC8m, in %u,emburg$
In aceste conditii, multe linii ferate se inchid, iar, spre sfarsitul anilor "#H, viitorul transportului
de calatori, pe calea ferata, parea destul de nesigur$Apare o noua cale sugerata de scepticism0
in lume apareau liniile ferate turistice$
Du ma refer atat la celebra '+ail=a6 to the moon(, deschisa inca din 3!3-3!-, in scopuri
declarat turistice (asaltul muntelui 4ashington, din De= Bampshire, 9:A), cat mai ales la cele
care au recuperat trasee scapate iremediabil de interesul factorului economic$
Astfel, in -", renastea in /area Britanie, celebra '*estiniog rail=a6(, prima cale ferata
ingusta din lume, construita in 32!, intr-un peisaj superb$ Aceste cai ferate turistice se vor
e,tinde in Austria, ;lvetia, 9:A, etc$
)eea ce a readus multi calatori catre calea ferata au fost cele doua 'socuri petroliere(, cand
pretul la combustibil, si implicit, pretul transportului auto si aerian creste semnificativ$ In plus,
aglomeratia de pe sosele, lupta impotriva poluarii, dar si aparitia trenurilor de mare viteza,
care ofera un transport rapid, sigur si confortabil, i fac pe multi calatori sa se intoarca spre
calea ferata$
In privinta trenurilor de mare viteza, in -"3, in 7aponia, incepe constructia primei cai ferate
de mare viteza, intre To8io si <sa8a (denumita 'To8aido(), lunga de "" 8m, data in
e,ploatare in -!5, cu o viteza ma,ima de &5# 8mCh$
Prezentam mai jos un tabel, cu toate caile ferate de mare viteza din lume$
Dc$ Dume tren >iteza ma,ima An dare in e,ploatare Tara +uta Precizari
$ >*T 2!# ?/CB -33 Australia 96dne6-)anberra-/elbourne
&$ I); Peste 2##8mCh -- Aermania *ran8furt pe /ain-Bamburg
2$ TA>-Atlantic 2## 8mCh -3- *ranta Paris-Bordau,-/adrid
5$ Bi8ari &3# 8mCh Anii --# 7aponia To8io-/orio8a
"$ TA>-%6on &!# 8mCh -3 *ranta Paris-%6on
!$ Pendolino &"# 8mCh Anii --# Italia +oma-/ilano
1$ 9hin8ansen &5# 8mCh -!5 7aponia To8io-<sa8a
3$ I);-&" &## 8mCh -1! /area Britanie %ondra-Bristol &
-$ Aambrinus &## 8mCh Aermania /unchen-Bamburg
#$ B99T !# 8mCh Anii --# Brazilia +io de janeiro-9ao Paolo 2
$ ;+-&## 55,5 8mCh +usia /oscova-9an8t Petersburg 5
&$ /etroliner 2# 8mCh 9:A 4ashington-De= Gor8
Precizari0
$ ;ste anul in care urma sa inceapa constructia liniei$
&$ 9ingurul tren de mare viteza din lume, cu tractiune diesel (urma sa fie introdus si pe ruta
%ondra-;dinburg-1## 8m distanta@ se mai numea si '*li6ng scotsman()$ In --# este inlocuit
cu I);-&&", cu tractiune electrica$
2$ )ircula pe linie larga, de !1! mm$
5$ )ircula pe linie larga, de "&5 mm$ Automotor electric, produs la +iga (%etonia)$
.e asemenea, alte trenuri de mare viteza din lume, sunt0
'J-&###( (9uedia, intre 9toc8holm-Aoteborg), ';urostar( (*rantaCBelgiaC/area Britanie, intre
ParisCBru,elles-%ondra,din --5), 'Tha6ls( (*rantaCBelgiaCAermania, intre Bru,elles-%iege-
Aachen)$
%a 5 iulie --5 se semneaza un acord, cu privire la constructia unei linii TA> in )oreea de
sud (pe ruta 9eul-Pusan)$ .e asemenea, se preconizeaza introducerea unui tren de mare
viteza si in )hina, intre Beijing-Auanghzou$
In final, precizam vitezele ma,ime care s-au atins pana in prezent, pe sistemul clasic de
transport roata-sina,in regim de e,periment0 in -15, o locomotiva cu reactoare atinge,la
Pueblo (9:A), pe o sina normala, tip !# 8gCml, viteza de 5## 8mCh, iar, TA>-ul francez
atingea "" 8mCh, in --#$
In incheierea prezentarii evolutiei sistemului clasic roata-sina, cu cei cca $"##$### 8m,
e,istenti astazi pe Alob, aratam sistemele feroviare, din lume$
$9istemul feroviar europeano-asiatico-african$
)uprinde un numar de !1 state, ce utilizeaza urmatoarele ecartamente0 normal, de 52" mm
(Irlanda, /area Britanie, *ranta, %u,emburg, Belgia, <landa, Aermania, Italia, ;lvetia, Austria,
Polonia, )ehia, 9lovacia, :ngaria, 9lovenia, )roatia, 9erbia, /untenegru, Bosnia-Bertegovina,
/acedonia, Albania, Arecia, Bulgaria, +omania, .anemarca, 9uedia, Dorvegia@ )hina, )oreea
de nord, )oreea de sud, 7aponia@ Turcia, 9iria, %iban,Israel, Iordania, Ira8, Iran@ ;gipt@ /aroc,
Tunisia, Algeria,%ibia)( 52 state), larg, de !1! mm (Portugalia, 9pania)(& state), larg, de
"&5mm (/oldova, :craina, Bielorusia, +usia, %etonia, %ituania, ;stonia, Aeorgia, Armenia,
Azerbaidjean, ?azahstan, ?ir8istan, Tadji8istan, Tur8menistan, :zbe8istan, /ongolia,
*inlanda) (1 state), si ingust, de ###mm (>ietnam, )ambodgea,Thailanda, /ala6sia,
9ingapore, /6anmar) ("K state)$
Pentru o buna racordarea prin cale ferata, a acestor state, in anii urmatori, vor mai trebui
efectuate urmatoarele lucrari0
a$+ealizarea unui pod feroviar la Istambul, peste stramtoarea Bosfor, care sa lege direct
;uropa de Asia$
b$+edeschiderea frontierei turco-armene, la A86a8aCAhur6an(inchisa din cauza unor dispute
politice)
c$ +efacerea retelei feroviare libaneze ()*%, distrusa in urma razboiului civil, dintre -1"-
--#), reconectarea ei cu reteaua feroviara siriana si israiliana, precum si normalizarea cai
ferata Beirut-+i6aI-.amasc$
d$ +econectarea ;giptului cu Israelul (reconstructia liniei ferate AshIelon-+afah)
e$ +efacerea liniei ferate iordaniene (.ara-.eraa-Amman-/aan-AIaba-;ilat), si realizarea unei
linii ferate Ierusalim-Amman$ 9e impune normalizarea cai ferate .amasc- Amman- AIaba$
f$ +edeschiderea frontierei siriano-ira8iene si reconstructia cai ferate ira8iene(distrusa in urma
razboiului din &##2)$
g$ Terminarea cai ferate Basra (inclusiv un pod peste fluviul Tigru)-9halamcheh-?hormashahr,
aflate in constructie, care ar lega direct Ira8ul de Iran$
h$+ealizarea unor noi cai ferate0 /aan-/uda==ara-Tabuc8 si /edina-Ar +i6ah, care ar lega
Arabia 9audita de ;uropa$
i$ +ealizarea unei cai ferate Tatvan->an (Turcia), care ar elimina transbordarea cu fer6boatul,
peste lacul >an$
j$ +efacerea retelei feroviare cambodgene (distrusa in urma razboiului civil, dintre -1"-
--#)@ practic trebuie reconstruita complet linia nord Bo-)hi-/inh (>ietnam)---%oc-DinhC.i-
An----Phnom-Phenh (si un pod nou peste fluviul /e8ong)----Battambang----Aran6aprathei
(Thailanda)$
8$ +ealizarea liniei ferate Dong-?hai---->ietiane, si un pod peste fluviul /e8ong(un acord in
acest sens s-a semnat in &##5)@ %aosul ar fi legat la reteaua feroviara$ %a 5 iulie &##3 primul
tren ajunge in %aos, o data cu terminarea constructiei cai ferate de pe podul LThai-%ao-
*riendship BridgeL$ 9e afla in constructie continuarea acestei cai ferate pana in capitala
>ientiane, pe o lungime de & 8m$
l$ +efacerea cailor ferate din /6anmar si legarea lor la reteaua thailandeza(refacerea liniei
Thanb6uza6at- TBai /6an- Dam To8)$
m$ Intr-un viitor, normalizarea cailor ferate din Asia de sud-est (>ietnam, )ambodgea,
Thailanda, %aos, /6anmar, /ala6sia, 9ingapore)$:n acord in acest sens a si fost semnat de
>ietnam$
n$ Dormalizarea cailor ferate din 9pania si Portugalia (pe principalele linii, operatiunea a
inceput)$
o$ +ealizarea unui pod feroviar peste stramtoarea Aibraltar (AlgecirasC9pania----
TangerC/aroc), care ar lega ;uropa de Africa$
p$ In fine, realizarea unei cai ferate in %ibia (intre Tripoli-Tobruc8), care ar lega e,tremitatea
nord-vestica a Africii, cu Asia$(/arocul de ;gipt si Turcia)$
&$9istemul feroviar sud-asiatic (India, Pa8istan, Bangladesh, si, prin fer6boat, 9ri-%an8a) (2K
state)$
Acest sistem feroviar se intinde de la Eahedan (pe teritoriul Iranului), pana in e,tremitatea
nord-estica a Indiei, la 9adi6a$
Aicea intalnim ecartamentul larg, de !1!mm$
Principalele eforturi care trebuie facute sunt0 modernizarea cailor ferate (linii, sisteme de
semnalizare, material rulant), o mai buna pregatire a personalului de e,ploatare (in India se
intampla cele mai multe accidente feroviare din lume), realizarea unui pod sau tunel care sa
lege India de 9ri-%an8a, si, in final, normalizarea cailor ferate din aceasta zona$
.e-abia atunci o legatura cu ;uropa va fi oportuna, prin realizarea liniei ?erman-Eahedan (pe
teritoriul Iranului), si a unei linii ferate care sa lege India de /6anmar si Asia de sud-est$
Astfel, se va putea ajunge cu trenul din ;uropa in India si 9ingapore, evitand transiberianul$
2$9istemul feroviar sud-central african$
)uprinde 2 state (Africa de sud, 9=aziland,
Bots=ana, Damibia, Eambia, Eimbab=e, /ozambic,
Angola, /ala=i, Tanzania, Eair, ?en6a, :ganda), se intinde de la )ape To=n la
?ampalaC;ntebee, si foloseste ecartamentul ingust, de #!1mm$
Aici trebuie facute investitii masive in infrastructura (consolidate liniile si podurile, refacute
sistemele de semnalizare, modernizat materialul rulant-este unul din putinele locuri de pe Alob
unde se mai foloseste locomotiva cu aburi), si, in final, trecut la ecartamentul normal$
.e-abia atunci o legatura feroviara cu ;giptul (prin 9udan@ realizarea liniilor ?ampala-4au si
4adi Balfa-Assuan), si implicit cu Asia si ;uropa va fi posibila$
5$9istemul feroviar australian
)uprinde un singur stat0 Australia$
Principala caracteristica a acestui sistem feroviar a fost faptul ca aici se puteau intalni nu mai
putin de 5 ecartamente0 cel larg, de !##mm (in >ictoria), cel ingust, de #!1mm (in
Muensland, Tasmania, Australia de >est), cel normal, de 52"mm (in De= 9outh 4ales,
Australia de sud), si o linie ingusta, de 1!#mm$
In anii -3#-&### aceste diferente sunt eliminate, pe principalele cai ferate$In anii urmatori,
vor trebui trecute pe ecartament normal toate liniile principale, si, printr-o eventuala realizare
a unei linii .ar=in-9ingapore (care sa strabata insulele Indoneziei, printr-o serie de poduri si
tunele), se va putea ajunge din ;uropa in Australia, cu trenul$
"$9istemul feroviar nord-central american
)uprinde " state0 )anada, 9:A, /e,ic, Auatemala, ;l-9alvador, foloseste ecartamentul
normal, de 52"mm, si se intindea din tundra canadiana (.a=son )ree8 si Prince +upert),
pana pe malurile golfului *onseca, in ;l 9alvador (la 9an /iguel)$
In prezent, legatura feroviara dintre /e,ic si Auatemala, ca si cea intre Auatemala si ;l
9alvador sunt distruse$
Aici mai trebuie consolidate , refacute, si trecute pe ecartament normal, liniile ferate din
Auatamala si ;l-9alvador@ atunci se va putea realiza o legatura feroviara cu America de sud,
prin realizarea liniei 9an /iguel (;l 9alvador)-)erro de pasco (Peru), trecand prin0Bonduras,
Dicaragua,)osta-+ica,Panama,)olumbia,
;cuador si Peru, va fi posibila$
9e remarca proiectul L*eristsaL, care presupune constructia unei cai ferate normale, din
Panama pana in /e,ic, care sa strabata intreaga America )entrala$ %ungimea acestei cai
ferate urmeaza a fi de cca &!## 8m$
!$9istemul feroviar sud-american
)uprinde 1 state0 Argentina, Brazilia, Paraguai, :ruguai, )hile, Bolivia si Peru, se intinde de la
9an-)arlos-de-Bariloche (Argentina), pana la )erro-de-pasco (Peru) si *ortaleza (Brazilia)$
Aici se foloseste ecartamentul ingust, de #!1mm, cu e,ceptia liniilor0+io-de-7aneiro----9ao-
Paolo(Brazilia) si
Buenos-Aires---->alparaiso----Arica, respectiv >alparaiso----->aldivia (ArgentinaC)hile) si
Buenos-Aires----)ordobaC9an-/iguel-de-Tucuman (Argentina), care folosesc ecartamentul
larg, de !1!mm$
In anii urmatori, vor mai trebui efectuate urmatoarele lucrari0 constructia liniilor %a-Paz---Puno
(se elimina transbordarea cu fer6boutul peste lacul Titicana) si
)uzco-Buancavelica, consolidarea si refacerea liniilor din Paraguai, Bolivia, unele parti din
Brazilia, si, in final, trecerea la ecartamentul normal$
In momentul cand toate aceste lucrari vor fi efectuate, toate continentele lumii0 ;uropa, Asia,
Africa, America, <ceania(practic Australia), cu e,ceptia Antarcticii, vor fi legate prin cale
ferata$
In afara de aceste mari sisteme feroviare, trenul mai poate fi intalnit si in urmatoarele state0
/ali si 9enegal (linia Bama8o-.a8ar)
Bour8ina *aso si )ote-dH Ivoire (linia <ugadougo-Abidjan)
;tiopia si .jbouti (linia Addis Abeba-.jibouti)
)olumbia si >enezuela$
.e asemenea, linii izolate mai intalnim in0 /6anmar, Indonezia, *ilipine, 9ri-%an8a, Arabia
9audita, Africa centrala, )amerun(linia Gounde-.oula), )ongo (linia Brazaville-Pointe Doire),
;ritreea, Aabon (transgabonezul <=endo-*ranceville), Ahana, Auineea ()onar8i-?an8an),
%iberia, /adagascar (Antanarive-Toamasina), /auritania (Douhdibou-Eouerat-*rede8ir8),
Digeria, 9ierra %eone, 9udan, Togo, Doua Eeelanda, *iji, Belize, )osta +ica, )uba, Baiti,
Bonduras (Puerto )ortez-Iriona), 7amaica (/ontego Ba6-?ingston), Dicaragua (/anagua-
%eon), Panama ()olon-Panama), Trinidad-Tobago, ;cuador, Au6ana,9uriname$
.eci, din cele 33 de state independente ,care e,ista actualmente pe glob, 23 de state
dispun de cai ferate (cele mai multe in ;uropa-5#, si cele mai putine in <ceania-2)$
In finalul prezentarii sistemului roata-sina, aminitesc si cateva 'superlative feroviare($
-)ea mai lunga retea feroviara0 9:A
-)ea mai densa retea feroviara0 Belgia
-)ea mai lunga cale ferata0 /oscova->ladivosto8 (cca #$### 8m)
-)el mai lung tunel feroviar submarin0 '9ei8an(, 7aponia, de "5 8m$
-)el mai lung tunel feroviar continental0 '9implon( ;lvetiaCItalia cca &# 8m$
-)el mai mare triaj din lume0 Dorth Platte (statul Debras8a, 9:A), la 'Baile6 Gard(, cu doua
sensuri de triere si !5C"# de linii, in grupele de triere$
-)el mai mare triaj din ;uropa0 /aschen (sud Bamburg-Aermania), cu doua sensuri de triere
si !5C53 linii, in grupele de triere$
-Prin comparatie, cel mai mare triaj din +omania se afla la Barbosi (sat /ovileni), si are 2& de
linii$
-%inia ferata situata la cea mai mare altitudine0 Aolmund-%hasa ()hina, peste "$### m) si
%ima-%a oro6a (Peru)$
%a final, prezint si diversele ecartamente folosite de caile ferate de pe Alob0
$ ;uropa (5& de state independente)
-Albania 52" mm (B9B- 551 8m)
-Armenia "&# mm (A+- 3&" 8m)
-Austria 52" mm (<BB- "$!2- 8m)
1!# mm ('/ariazell +ail=a6s(- 5!3 8m)
### mm (-&2 8m)
!## mm (-! 8m)
-Azerbaidjean "&# mm (A..G- &&& 8m)
-Belarus "&# mm (B)- "$5-1 8m)
52" mm (-" 8m)
-Belgia 52" mm (9D)*B- 2$"2! 8m)
-Bosnia-Bertegovina 52" mm (E*BB- !#3 8m)
-Bulgaria 52" mm (B.E- !$2 8m)
1!# mm (-&" 8m)
-)ehia 52" mm ().- -$25 8m)
1!# mm (--5 8m)
-)roatia 52" mm (BE- &$1&! 8m)
-.anemarca 52" mm (.9B- &$!!1 8m)
-;lvetia 52" mm (9BB- 2$!"& 8m)
### mm (-232 8m)(cateva cu 3## si 1"#)
-;stonia "&# mm (;>+- &## 8m)
-*inlanda "&5 mm (>+- "1-5 8m)
-*ranta 52" mm (9D)*- 2$-2- 8m)
-Aeorgia "&# mm (%%)- "32 8m)
-5 mm (-## 8m)
-Aermania 52" mm (.B- 1!$512 8m)
-Arecia 52" mm (<9;C)B- "!" 8m)
### mm (-! 8m)
Incalecat (&2 8m)$
-Irlanda !## mm ()I;--51 8m)
-5 mm (-2!" 8m)$
-Islanda -## mm (nu este publica)
-Italia 52" mm (*9- 3$#1 8m)
### mm (-& 8m)
-"# mm (-& 8m)
-%etonia "&# mm (%.E- &$25 8m)
1"# mm (-22 8m)
-%ituania "&# mm (%A- $3#1 8m)
52" mm (-&& 8m)
1"# mm (-!- 8m)
-%u,emburg 52" mm ()*%- &15 8m)
-/acedonia 52" mm ()*+G/C/E- -&" 8m)
-/alta ### mm (/+- & 8m, inchisa in -2)
-/area Britania 52" mm (B+- !$&#- 8m)
!## mm (-2#2 8m)
-/oldova "&# mm ()*/- &5 8m)
52" mm (-5 8m)
-/untenegru 52" mm (E)A- &"# 8m)
-Dorvegia 52" mm (D9B- 5$5 8m)
-<landa 52" mm (D9- &$33! 8m)
-Polonia 52" mm (P?P- &$!2- 8m)
"&# mm (-!5! 8m)
###C13"C1"#C!## mm (-2" 8m)
-Portugalia !33 mm ()P- &$!#2 8m)
### mm (-32 8m)
-+omania 52" mm ()*+- #$133 8m)
-+usia "&# mm (+E.- 3!$&## 8mK 2#$### linii i)
#!1 mm (--"1 8m)
-9erbia 52" mm (9+- 5$251 8m)
-9lovacia 52" mm (E9+- 2$"& 8m)
"&# mm (-## 8m)
### mm (-5" 8m)
1"# mm (-" 8m)
-9lovenia 52" mm (9E- &&- 8m)
-9pania !!3 mm (+;D*;- $3&- 8m)
52" mm (---3 8m)
### mm (--&! 8m)
-5 mm (-&3 8m)
-9uedia 52" mm (97- &$3& 8m)
3- mm (-&& 8m)
-:craina "&# mm (:E-&&$512 8m)
-:ngaria 52" mm (/A>- 1$2-5 8m)
1!# mm (-1! 8m)
"&# mm (-2! 8m)
Teritorii autonome (")0
-Andorra (nu are@ totusi & 8m din linia ferata %atour de
)arol- Toulouse trec pe frontiera)
-Aland (nu e,ista cai ferate)
-Azore (nu e,ista cai ferate)
-)anare si Baleare (in proiect in )anare)
-*aeroe (nu e,ista cai ferate)
-Aibraltar( in trecut au e,istat cai ferate industriale in
In port)
-Auernse6 (e,ista doar tramvai- 31---25)
-7an /a6en (nu e,ista cai ferate)
-7erse6 (au e,istat in trecut cai ferate)
-%iechtenstein (52" mm- # 8m)
-/adeira (a e,ista o cale ferata intre 3-2--52)
-/an (52" mm- !- 8m)
-/onaco (52" mm- & 8m)
-9an /arino (a e,istat o cale ferata ingusta)
-9valbard (nu e,ista cai ferate)
->atican (52" mm- 8m)
&$ Asia (55 de state independente)
-Afganistan "&# mm ( -&" 8m)
-Arabia 9audita 52" mm (9+<- #3 8m)
-Bahrain (nu e,ista cai ferate)
-Bhutan (nu e,ista cai ferate)
-Brunei !# mm ( -2 8m)
-)ambodgea ### mm (++)- !#& 8m)
-)hina 52" mm ()+- 1$3-3 8m)
###C1"# mm (-2!## 8m)
Incalecata (-&2$-5" 8m)
-)ipru (intre -#"--" au e,istat && 8m de cale
*erata, cu ecartamentul de 1!& mm,
<perate de )A+)$
-)oreea de Dord 52" mm ())/I- 5"## 8m)
Ingust (-1## 8m)
-)oreea de 9ud 52" mm (?+DA- 2&"# 8m)
-;miratele Arabe :nite (nu e,ista cai ferate)
-*ilipine #!1 mm (PD+- 51- 8m)
-India !1! mm (I+- "$#3& 8m)
###C1!&C!# mm (---5& 8m)
-Indonezia #!1 mm (?AI- "$#5& 8m)
52" mm
1"#C!## mm
-Iordania #"# mm (B7+- "#1 8m)
-Ira8 52" mm (I++- &$#2& 8m)
-Iran 52" mm (I+I+C+AI- 3$!# 8m)
-Israel 52" mm (I+- -5- 8m)
-7aponia #!1 mm (7+- &#$!51 8m)
52" mm (-&3-2 8m)
21& mm (--# 8m)
1!& mm (-5# 8m)
-?azahstan "&# mm (?TECMTE- "$2## 8m)
-?ir8istan "&# mm (?T7- 21# 8m)
-?u=ait (nu e,ista cai ferate)
-%aos ### mm ( -5 8m)
-%iban 52" mm ()*%- &5# 8m N)
#"# mm (- )
-/ala6sia ### mm (?T/- !-- 8m)
-/aldive (nu e,ista cai ferate)
-/ongolia "&# mm (/+)- 3# 8m)
-/6anmar ### mm ( /+ -"$#-- 8m)
-Depal 1!& mm ( D+) -"- 8m)
-<man (nu e,ista cai ferate)
-Pa8istan !1! mm (P+- 1$13 8m)
### mm (-55" 8m)
-Matar (nu e,ista cai ferate)
-9ingapore ### mm (?T/- 2- 8m)
-9iria 52" mm ()*9- &5&2 8m)
#"# mm (-2&1 8m)
-9ri %an8a !1! mm (9%A+- 5#5 8m)
1!& mm (-"- 8m)
-Tadji8istan "&# mm (T+- !3# 8m)
-Timorul de ;st (nu e,ista cai ferate)
-Thailanda ### mm (9+T- 5$#1# 8m)
-Turcia 52" mm (T)..- #$-- 8m)
-Tur8menistan "&# mm ( -&55# 8m)
-:zbe8istan "&# mm (:TG- 2-"# 8m)
->ietnam ### mm (>+- &&5- 8m)
52" mm (-3# 8m)
Incalecat (-&21 8m)
-Gemen (nu e,ista cai ferate)
Teritorii autonome0
-British <cean Indian Territor6 (nu e,ista cai ferate)
-)hristmas Islandes, apartin de Australia$ (3 8m cai
*erate de 52" mm)
-)ocosC?eeling Islandes, apartin de Australia$
(nu e,ista cai ferate)
-Ashmore si )artier, apartin de Australia$
(nu e,ista cai ferate)
-Beard si /c .onald, apartin de Australia
(nu e,ista cai ferate)
-Palestina, apartine de Israel$
25 8m cale ferata, de 52" mm, astazi distrusa$
2$ Africa ("2 de state independente)
-Africa centrala (nu e,ista cai ferate)
-Africa de 9ud #!1 mm ( T+AD9D;T - &#$#1# 8m)
!# mm (-25 8m)
-Algeria 52" mm (9DT*- &$333 8m)
#"" mm (-#3" 8m)
-Angola #!1 mm (B+- &!23 mm)
!## mm (-&2 8m)
-Benin ### mm ( -"13 8m)
-Bots=ana #!1 mm (B+- 333 8m)
-Bur8ina-*asso ### mm ( -!&& 8m)
-Burundi (nu e,ista cai ferate)
-)amerun ### mm ()A/+AI%- -31 8m)
-)apu >erde (au e,ista in trecut)
-)iad (nu e,ista cai ferate)
-)ote-dH-Ivoire ### mm ( -!!# 8m)
-)omore (nu e,ista cai ferate)
-)ongo #!1 mm ()<+- 1-" 8m)
-.jibouti ### mm ( -## 8m)
-;gipt 52" mm (;D+- "$#!2 8m)
-;ritreea -"# mm (;+- 21 8m)
-;tiopia ### mm (I+);- !3 8m)
-Aabon 52" mm (A9+- 35 8m)
-Aambia (nu e,ista cai ferate)
-Ahana #!1 mm (A+)- -2" 8m)
-Auineea ### mm (<D)*A- 3#1 8m)
52" mm (-&1- 8m)
-Auineea Bissau (nu e,ista cai ferate)
-Auineea ;cuatoriala (nu e,ista cai ferate)
-?en6a ### mm (?+)- &113 8m)
-%esotho #!1 mm (T+AD9D;T- 2 8m)
-%iberia 52" mm ( -25" 8m)
#!1 mm (-5" 8m)
-%ibia (pana in -!" au e,istat cai ferate inguste-%+)
-/adagascar ### mm (T);- 31" 8m)
-/ala=i #!1 mm (/+- 1-1 8m)
-/ali ### mm ( -1&- 8m)
-/aroc 52" mm (<D)*- -#1 8m)
-/auritania 52" mm (9/T- 11 8m)
-/auritius (au e,istat cai ferate in trecut)
-/ozambic #!1 mm ()*/- &-32 8m)
1!& mm (-5# 8m)
-Damibia #!1 mm (T+AD9DA/IB- &23& 8m)
-Diger (nu e,ista cai ferate)
-Digeria #!1 mm (D+)- 2$"#" 8m)
52" mm (-- 8m-in curs de normalizare)$
-+=anda (nu e,ista cai ferate)
-9ao Tome si Principe (nu e,ista cai ferate)
-9enegal ### mm ( --#! 8m)
-9e6chelles (nu e,ista cai ferate)
-9ierra %eone #!1 mm ( -35 8m)
-9omalia (au e,istat 5 8m de cale ferata, de -"# mm)
-9udan #!1 mm ( 9+ -5"-" 8m)
!# mm (-1! 8m)
-9=aziland #!1 mm (9+- 2# 8m)
-Tanzania ### mm ( -&1&# 8m)
#!1 mm (--!- 8m)
-Togo ### mm ( -"&" 8m)
-Tunisia 52" mm (9D)*T- &"& 8m)
### mm (-!15 8m)
-:ganda ### mm (:+)- &5 8m)
-Eair #!1 mm ( -2!& 8m)
### mm (-&" 8m)
!## mm (-#&! 8m)
-Eambia #!1 mm (E+- &!5 8m)
-Eimbab=e #!1 mm (D+E- 2$#11 8m)$
Teritorii autonome0
-Africa de Dord 9paniola
-Ascension (apartine de /area Britanie)
-Bouvet (apartine de Dorvegia)
-/arion (apartine de Africa de 9ud)
-/a6otte (apartine de *ranta)
-Printul ;d=ard (apartine de Africa de 9ud)
-+eunion (apartine de *ranta)
-9ahara <ccidentala (administrat de /aroc)
-9fanta ;lena (apartine de /area Britanie)
-Tristan da )unha (apartine de /area Britanie)
;,ista doar " 8m de cale ferata in 9ahara <ccidentala, iar in +eunion e,ista planuri de
realizare de linii de tramvai$
5$ <ceania (5 state independente)
-Australia 52" mm (AD+)C+A- 1$!13 8m)
!## mm (-5#1 8m)
#!1 mm (-"$!# 8m)
-*iji !# mm (*9)- !5" 8m)
-?iribati (nu e,ista cai ferate)
-/arshall (nu e,ista cai ferate)
-/icronezia (nu e,ista cai ferate)
-Dauru -5 mm (BP)- 5 8m)
-Doua Eeelanda #!1 mm (DE+)- 23-3 8m)
-Palau (nu e,ista cai ferate)
-Papua- Doua Auinee (nu e,ista cai ferate)
-9amoa de >est (nu e,ista cai ferate)
-9olomon (nu e,ista cai ferate)
-Tonga (nu e,ista cai ferate)
-Tuvalu (nu e,ista cai ferate)
->anuatu (nu e,ista cai ferate)
Teritorii autonome0
-)anton si ;nderbur6 (apartin de 9:A si /area Britanie)
-)lipperton (apartine de *ranta)
-)oo8 (apartine de Doua Eeelanda)
-Auam (apartine de 9:A)
-Bo=land, 7arvis si Ba8er (apartin de 9:A)
-7ohnston (apartine de 9:A)
-?ingman +eef (apartine de 9:A)
-/ariane de Dord (apartine de 9:A)
-Insulele /arii de )orali (apartin de Australia)
-/id=a6 (apartine de 9:A)
-Diue (apartine de Doua Eeelanda)
-Dorfol8 (apartine de Australia)
-Doua )alendonie (apartine de *ranta)
-Insulele Pacificului de 9:A$
-Palm6ra (apartine de 9:A)
-Petru (apartine de Dorvegia)
-Pitcairn (apartine de /area Britanie)
-Polinezia *ranceza
-9amoa Americana
-To8elau (apartine de Doua Eeelanda)
-4a8e (apartine de 9:A)
-4allis si *urtuna (apartine de *ranta)$
In nici unul din aceste teritorii nu e,ista cai ferate$
In Doua )aledonie a e,istat calea ferata Doumea-Paita$
"$America (2" de state independente)
-)anada 52" mm ()PC)D+- 5-$5&& 8m)
#!1 mm (-5"3 8m, abandonat in -33)
-5 mm (-13 8m, 4hitehorse-98ag=a6)
-9:A 52" mm (A/T+A)?-&"#$### 8m)
-/e,ic 52" mm (*D/- &$3## 8m)
-Antigua si Barbuda 1!# mm ( -!5 8m)
!# mm (-2 8m)
-Bahamas (nu e,ista cai ferate)
-Barbados (au e,istat in trecut)
-Belize (au e,ista cai ferate intre -2--21, 9)+)
-)osta +ica #!1 mm (ID)<*;+- # 8m)
-)uba 52" mm (*)- 5&&! 8m)
Ingust (-115& 8m)
-.ominica (nu e,ista cai ferate)
-+$.ominicana 52" mm ()++- 21" 8m)
#!1 mm (-5& 8m)
""3C1!&C#!1 mm (-&5# 8m)
-;l-9alvador -5 mm (*;DA.;9A%-""" 8m)
-Arenada (nu e,ista cai ferate)
-Auatemala -5 mm (+.)-335 8m@ din septembrie &##1
Inchise)$
-Baiti (au e,istat in trecut 2# 8m)
-Bonduras #!1 mm (*DB- 2## 8m)
-5 mm (-2## 8m)
Azi au mai ramas !& 8m$
-7amaica 52" mm (7+)- 21# 8m)
-Dicaragua #!1 mm (D+-23& 8m)
52" mm (-! 8m)
.in &##! toate acestea sunt inchise$
-Panama 52" mm (P+-1! 8m)
-5 mm (-&1- 8m@ inchise)$
-9fanta %ucia (nu e,ista cai ferate)
-9f$>incentiu si Arenadine (nu e,ista cai ferate)
-9aint )hritofer and Devis 1!& mm (9?9+ -"3 8m)
-Trinidat-Tobago 52" mm (TA+-!5# 8m, inchisa in
-!3)$
-Argentina !1! mm ( *A -&5$53 8m)
52" mm (-&1!" 8m)
### mm (-$#3# 8m)
1"# mm (-5#- 8m)
"## mm (-3 8m)
-Bolivia ### mm (*)AB- 2$"#5 8m)
-Brazilia !## mm (+**9A- 5$-2& 8m)
### mm (-&2$112 8m)
52" mm (--5 8m)
Incalecat (-2-! 8m@ !##K### mm)$
-)hile !1! mm ( ;*; -2152 8m)
52" mm (-5# 8m)
#!1 mm (-! 8m)
-)olumbia 52" mm ( -"# 8m)
-5 mm (-2"5 8m)
-;cuador #!1 mm (;*;- 3& 8m)
-Au6ana 52" mm ( -2- 8m)
-5 mm (-53 8m)
-Paraguai 52" mm ( -55 8m)
### mm (-!# 8m)
Alte (-51# 8m)
-Peru 52" mm (*))A- !#3 8m)
-5 mm (-23# 8m)
-9urinam 52" mm ( -3# 8m)
### mm (-3! 8m)
Ambele sunt inchise$
-:ruguai 52" mm ( -&32! 8m)
.in acestea, numai "#1 8m sunt folositi$
->enezuela 52" mm (I*;- !3& 8m)
Ingust (-!23 8m)
Teritorii autonome0
-Anguilla (apartine de /area Britanie)(nu e,ista cai ferate)
-Antilele <landeze (apartine de <landa)(nu e,ista cai ferate)
-Aruba (apartine de 9:A si /area Britanie)(nu e,ista cai ferate)
-Bermude (apartine de /area Britanie)(au e,istat cai ferate intre -2--53- B+)
-Bonaire (apartine de N)
-)a6man (apartine de /area Britanie)(nu e,ista cai ferate)
-)uracao (apartine de <landa)(nu e,ista cai ferate)
-*al8landC/aldive (apartine de /area Britanie)(nu e,ista cai ferate)
-Aroenlanda (apartine de .anemarca)(nu e,ista cai ferate)
-Auadelupa (apartine de *ranta)(e,ista cateva cai ferate inguste)
-Au6ana *ranceza (apartine de *ranta)(nu e,ista cai ferate)
-/artinica (apartine de *ranta)(nu e,ista cai ferate)
-/ontserrat (apartine de /area Britanie)(nu e,ista cai ferate)
-Davassa (apartine deN)(nu e,ista cai ferate)
-Puerto +ico (apartine de 9:A)(in trecut au e,istat &1# 8m de cale ferata ingusta$ Au mai
ramas 1 8m)
-9aint Pierre si /iIuelon (apartine de *ranta)(nu e,ista cai ferate)
-9aint Barthelem6 (apartine de N)(nu e,ista cai ferate)
-9aint /artin (apartine de N)(nu e,ista cai ferate)
-9aba (apartine de N)(nu e,ista cai ferate)
-9int ;ustatius (apartine de N)(nu e,ista cai ferate)
-9int /aarten (apartine de N)(nu e,ista cai ferate)
-Tur8s si )aicos (apartine de /area Britanie)(nu e,ista cai ferate)
->irgine Americane (apartine de 9:A)(nu e,ista cai ferate)
->irgine Britanice (apartin de /area Britanie)(nu e,ista cai ferate)
-Eona )analului Panama (pana in --- apartineau de 9:A)$ 52" mm (P+-1! 8m$ In &###
este reconstruita de pe ecartamentul larg de "&5 mm pe cel normal de 52" mm)$
!$ Antarctica
;ste singurul continent in care nu e,ista state independente si nici cai ferate$
Teritorii autonome0
-Aeorgia de 9ud (apartine de /area Britanie)
-+oss (apartine de Doua Eeelanda)
-9and=ich de 9ud (apartine de /area Britanie)
-Teritoriul Antarctic Australian (apartine de Australia)
-Teritoriul Antarctic Britanic (apartine de /area Britanie
-Teritoriile Australe si Antarctice *ranceze (apartine *)
-Tara +eginei /aud (apartine de Dorvegia)
.upa aceasta prezentarea a evolutiei sistemului de transport roata-sina, in incheierea acestui
capitol, amintesc si cateva cuvinte despre ceea ce probabil va fi 'trenul viitorului(-trenul cu
sustentatie electromagnetica si motor electric linear, la care tacanitul rotilor este o 'dulce
amintire($
Astfel, in 31", inginerul 4illiam *roude, dupa studii si e,periente numeroase, a facut publica
teoria realizarii transportului, prin alunecarea vehiculelor pe o perna de aer$
%a vremea respectiva, ideea a reprezentat un strigat in pustiu@ omul nu reusise inca sa invinga
efectele gravitatiei si sa se ridice in aer$
In -"! inginerul francez 7ean Bertin realizeaza primul vehicul pe perna de aer, utilizabil pe
teren obisnuit(asa numitul 'aerotren Bertin()$
Primul tren, cu sustentatie electromagnetica, este pus in functiune la 1 mai -1, pe un traseu
e,perimental, langa /unchen (pe atunci-+$*$Aermana), si, in accelasi an, trenul
'Transrapid #&(, realizat de firma vest-germana '?rauss-/affei($
)ontributii importante, in acest domeniu, au adus si cercetatorii japonezi$
In fine, la ianuarie &##5, primul tren din lume, cu sustentatie electromagnetica si motor
electric linear intra in e,ploatare comerciala, printr-o ruta ce leaga centrul de aeroportul
orasului 9hanghai ()hina)$
:n astfel de tren ar putea atinge si 3## 8mCh, viteza comparabila cu cea a unui avion Boeing
515$