Cuprins

Introducere
Capitolul I
Corupia i
anticorupia
1.1 Definiia corupiei
Forme ale corupiei
Anticorupia
1.3.1 Tipologii ale strategiilor anti-corupie
1.3.2. Implementarea strategiilor anticorupie. Prooc!ri strategice
Capitolul II
Corupia i mediul administrati. "fectele corupiei asupra actiit!ii statale
Fenomenul state-capture
Forme ale corupiei #n cadrul sistemului administrati
Plai pentru a o$ine contracte ma%ore i concesiuni
Priati&area - mi%loc de reducere sau de cretere a corupiei
Capitolul III
'eforma administraiei pu$lice #n perioada de tran&iie.
3.1. 'eforma administraiei pu$lice. Caracteristici generale
'eforma funciei pu$lice
3.1.1.1. 'eglementarea conflictului de interese. "lement al reformei funciei pu$lice
'eforma administraiei pu$lice locale
Capitolul I( )!surarea corupiei
Indicatori de m!surare a corupiei
Indicele de Percepie a Corupiei
Indicele Pl!titorilor de )it!
*arometrul +lo$al al Corupiei
Capitolul (
*une practici #n lupta impotria corupiei
",periena din -ong .ong/ C0ina/ #n com$aterea corupiei
",periena statului 1ingapore #n com$aterea corupiei
*i$liografi
2
eIntroducere
)isiunea fundamental! a guernelor i a instituiilor pu$lice este aceea de a seri
interesul pu$lic. Cet!enii doresc ca funcionarii pu$lici s!-i fac! datoria #n mod cinstit/
corect i imparial. Din ce #n ce mai mult se cere ca guernele s! ia m!suri pentru ca
funcionarii pu$lici s! nu permit! compromiterea procesului de luare a deci&iilor oficiale
i de administraie pu$lic! din cau&a intereselor i relaiilor lor personale. 2n condiiile #n
care preteniile societ!ii sunt din ce #n ce mai mari/ m!surile guernamentale priind
reducerea corupiei tre$uie sa fie din ce #n ce mai concise/ mai eficiente.
Corupia constituie o ameninare pentru democraie/ pentru supremaia dreptului/
ec0it!ii sociale i a %ustiiei/ erodea&! principiile unei administraii eficiente/ su$minea&!
economia de pia! i pune #n pericol sta$ilitatea instituiilor statale.
Cu o istorie de mii de ani/ #ncep3nd #nc! din antic0itate/ corupia repre&int! unul
dintre modelele comportamentale dintre cele mai rele dar/ #n acelai timp/ e,trem de
r!sp3ndite #n cadrul funcionarilor oficiali sau repre&entanilor alei ai comunit!ii. 2n
ultimul secol/ ea priete i comportamentul celor din domeniul priat. Interesul i
#ngri%orarea fa! de acest fenomen au crescut i au aut loc reacii pe plan naional i
internaional.
Dei e,ist! nenumarate studii pe marginea acestei teme nu s-a a%uns p3n! acum la
o definiie uniersal ala$il! i unanim acceptat!/ care s! acopere toate actele i faptele
posi$ile i care s! constituie #n orice %urisdisdicie acte de corupie.
Pentru prima oar!/ #n 1456/ prin re&oluia 3617/ Adunarea +eneral! a 8aiunilor
9nite a a$ordat c0estiunea practicilor corupte #n tran&aciile comerciale internaionale i
ca urmare au fost adoptate o serie de alte m!suri de c!tre organisme internaionale #n
legatur! cu acest su$iect.
9n e,emplu #n acest sens este Programul de actiune #mpotria corupiei reali&at #n
1446 de c!tre +rupul multidisciplinar de studiu al corupiei i supus apro$!rii Comitetului
)initrilor Consiliului "uropei #n 144:/ program care conine 7 capitole/ primele trei
ocup3ndu-se de aspectele de drept ciil/ penal/ administrati i constituional iar cel de-al
patrulea trat3nd o serie de su$iecte care/ dei s-ar integra cu uurin! #ntr- unul din
capitolele anterioare au un specific aparte i ca urmare sunt tratate separat;
3
finanarea partidelor/ actiitatea de lo$$</ mass-media i rolul ei #n lupta #mpotria
corupiei/ actiit!ile de cercetare/ instruire i sc0im$ de e,perien! #n aceast! direcie.
Cel mai frecent corupia apare #n actiit!ile comune pu$lic-priat i are
determin!ri #n structurile guernamentale centrale sau locale.
7
Cercet!rile empirice asupra corupiei sunt relati recente. 2n #ncercarea de a determina
cau&ele i consecinele corupiei/ mediul academic s-a concentrat #n ultima reme mai ales
pe anali&ele trans-naionale. Acestea au la $a&! de cele mai multe ori studii reali&ate asupra
nielului corupiei din diferite !ri. Acestea sunt adeseori corelate pentru a se anali&a
reali&!rile de la niel naional.Capitolul I
Corupia i anticorupia
=Aceia care or$esc despre faptul c! popoarele &ilelor noastre au cedat #n faa %afului
i a altor icii similare or descoperi c! acestea sunt consecina faptului c! cei care i-au
condus s-au comportat asem!n!tor.= - 8iccolo )ac0iaelli/ Discursuri/ III >24?-
1.1 Definiia corupiei.
A alege o definiie a corupiei este foarte dificil. @in3nd cont de o recen&ie a
literaturii i a surselor $i$liografice e,istente asupra acestui su$iect >Amundsen and
F%eldstad 2AAA?
1
/ cercetarea academic! poate fi clasificat! #n funcie de diferite tiine
sociale/ #n funcie de cele mai importante de&$ateri/ precum i #n funcie de discuiile care
au loc #n cadrul diferitelor organi&aii guernamentale i nonguernamentale ce au ca o$iect
de actiitate cercetarea fenomenului corupiei. Ce se include i ce se e,clude #n aceste
definiiiB Care sunt diferitele tipuri de corupie B Care este diferena/ dac! e,ist!/ #ntre
corupie i c!utarea $un!st!riiB
Cercetarea corupiei s-a a,at #n special pe clasificarea diferitelor forme ale corupiei
#n ederea operaionali&!rii conceptului din raiuni analitice i practice. De aceea e,ist!
multe opinii #n ceea ce priete modalitatea de clasificare a corupiei #n categorii i su$
categorii. 9nii cercet!tori au definit corupia ca fiind o relaie particular! stat-societate i fac
o distincie #ntre corupia =politic!= i corupia =$irocratic!=. C alt! clasificare a fost cea
care are #n edere corupia =funcional!= i $irocraia =disfuncional!=. Ali cercet!tori au
#ncercat s! relaione&e corupia cu alte fenomene sau procese. De e,emplu/ tiinele politice
au #ncercat recent s! plase&e corupia i lupta #mpotria fenomenului corupiei pe agenda
democrati&!rii. C definiie strict! a corupiei limitea&! corupia doar la ageni/ la anumite
sectoare sau la anumite tran&acii >aa cum este ca&ul corupiei definit! ca o deiaie de la
comportamentul oficialilor?.
1 Amundsen/ Inge and Cdd--elge F%eldstad >2AAA?; =Corruption. A selected and annotated $i$liograp0<.= *ergen;
C0r. )ic0elsen Institute >commissioned $< 8orad?.
6
'olul decisi al statului este reflectat #n ma%oritatea definiiilor date corupiei/
definiii care priesc acest fenomen ca fiind o relaie stat-societate particular!. Corupia este
#neleas! #n mod conenional i este considerat! ca fiind comportamentul particular de
c!utare a $un!st!rii de c!tre cinea care repre&int! statul i autoritatea pu$lic!. "a repre&int!
#ntre$uinarea greit! a resurselor pu$lice de c!tre autorit!ile pu$lice/ pentru c3tigurile
personale. "nciclopediile i definiiile de lucru folosite de c!tre *anca )ondial!/
Transparenc< International i ceilali/ arat! c!/ corupia repre&int! a$u&ul de putere pu$lic!
pentru $eneficiul particular.
C alt! definiie larg folosit! este aceea conform c!reia/ corupia repre&int! o
tran&acie #ntre actorii sectorului priat i ai sectorului pu$lic/ prin care $unurile colectie
sunt ilegal transformate #n $unuri priate >-eiden0eimer i ceilali. 14D4?
2
. Acest punct de
edere este de asemenea accentuat de c!tre 'ose-AcEerman/ care spune c! e,ist! corupie la
nielul interfeei dintre sectorul pu$lic i cel priat >'ose-AcEerman 145D?
3
.
2n definiia clasic! a lui 8<e/ corupia repre&int! =comportamentul care deia&! de la
atri$uiile oficiale ale unui rol pu$lic >ales sau numit? din cau&a intereselor priate #n ceea
ce priete $un!starea sau c3tigurile de funcii= >8<e 14:5?
7
. C ersiune actuali&at!
conin3nd aceleai elemente este definiia dat! de )us0taF .0an/ care spune c!/ corupia
repre&int! =comportamentul care deia&! de la regulile oficiale de comportament guern3nd
aciunile cuia aflat #ntr-o po&iie de autoritate pu$lic! din cau&a priatului - #n ceea ce
priete motiele/ ca de e,emplu $og!ia/ puterea/ sau funcia= > .0an 144:?
6
.
1amuel -untington notea&! c!/ acolo unde oportunit!ile politice sunt rare/ corupia
apare atunci c3nd oamenii folosesc $og!ia pentru a cump!ra puterea/ iar acolo unde
oportunit!ile economice sunt puine/ corupia apare atunci c3nd puterea politic! este
utili&at! pentru a urm!ri $og!ia >-untington 14:D?
:
. Priind la diferitele tipuri de resurse
transferate/ s-a f!cut o distincie #ntre corupie/ #n termeni economici i corupie/
2-eiden0eimer/ Arnold G.H ). Go0nston and (. T. Ie(ine >14D4?; Political Corruption. A Handbook . 8eJ
*runsJicE; Transaction Pu$lis0ers.
3 'ose-AcEerman/ 'ose >145D?; Corruption. A Study in Political Economy. IondonK8eJ LorE; Academic Press.
78<e/ G.1. >14:5?; =Corruption and political deelopment=/ American Political Science Review, ol. :1/ no. 2/
pag. 715-725.
6.0an/ )us0taF >144:?; =A t<polog< of corrupt transactions in deeloping countries.= IDSBulletin, ol. D/ no. 6.
: -untington/ 1.P. >14:D?; =)oderni&ation and corruption=/ in Political order in Can!in! Societie",
1amuel P. -untington/ 8eJ -aen/ Connecticut; Lale 9niersit< Press. pag. 64-51.
:
#n termeni sociali. Corupia economic! apare #ntr-o situaie tipic! de pia! i necesit! un
sc0im$ de numerar sau $unuri materiale/ ceea ce repre&int! fundamentul corupiei.
Aceasta este o definiie strict! a corupiei/ reflectat! #n reglement!rile care specific!
limite ale sumelor care pot fi =date= #nainte de a fi considerate mit!. Totui/ transferurile nu
sunt numai #n numerar sau alte lucruri materiale/ iar sc0im$ul are loc #ntr- un decor social
cu un num!r de semnificaii culturale i morale. Corupia/ #neleas! #n aceti termeni mai
largi/ a fost denumit! =sc0im$ul social= i corupia social!. Corupia social! este #neleas! #n
mod conenional ca un element integrat al clientelismului.
Clientelismul implic! adesea un sc0im$ de $eneficii materiale dar nu poate s! se
re&ume la acestea/ deoarece clientelismul are o implicaie social! i cultural! mai larg!.
Clientelismul/ nepotismul/ faoritismul etnic sau de alt! natur! repre&int! toate ariante ale
corupiei/ #n termeni sociali > )edard 144D?
5
.
A3nd o definiie a corupiei ca fiind o relaie particular! stat-societate/ g!sim
gene&a corupiei/ #n consecin!/ #n cele dou! c3mpuri de interaciune dintre stat i societate/
i anume #n arena naional! i internaional!.
)ai mult dec3t at3t/ se desf!oar! #n cadrul statului #nsui/ #ntre straturile sau
nielurile lui dierse. Pe arena internaional!/ glo$ali&area pieelor/ finanelor/ i altor
actiit!i a e,tins oportunitatea tran&aciilor ascunse/ inclusi #ntre ariaii %uc!torii non-
stat/ guernele Mga&d!= i repre&entanii lor. Companiile multinaionale cump!r!/ de
e,emplu/ concesiuni/ aciuni priilegiate i monopoluriH sunt oferite mite pentru concesiuni/
#mprumuturi i contracteH i proiectele de de&oltare sunt facilitate c3teodat! prin includerea
c!l!toriilor/ calculatoarelor i altor aanta%e suplimentare pentru autorit!ile locale.
@!rile ga&d! corupte sunt uneori atractie #n mod deose$it pentru anumii oameni de
afacere din str!in!tate >*a<art i ceilali. 1444?
D
. Totui/ actorii internaionali >#n
cofinanarea #n afaceri/ politic! i de&oltare? pot fi/ deopotri! posi$ili corupi i suporteri
ai reformei >'ose-AcEerman 1444H )ood<-1tuart 1445?
4
. )ita cu finanare
5)edard/ Gean-Frangois >144D?; =Postface= in #e Clienteli"me Politi$ue dan" le" Societe" Contemporaine". *riFuet
and 1aJicEi/ eds/ Paris; Presses 9niersitaires de France. pag. 3A5-31:.
D *a<art/ G-F./ 1. "llis and *. -i$ou >1444?; %e Criminali&ation o' te State in A'rica. C,ford; Games Curre< Press
for t0e International African Institute.
4 'ose-AcEerman/ 1usan >1444?; Corruption and (overnment. Cau"e", Con"e$uence" and Re'orm. Cam$ridge;
Cam$ridge 9niersit< Press. )ood<-1tuart/ +. >1445?; (rand Corruption, C,ford; Norld(ieJ Pu$lis0ing.
5
str!in! tinde s! fie considerat! de c!tre foarte muli o$seratori din !rile #n curs de
de&oltare ca fiind cel mai semnificati factor care contri$uie la corupie.
Ia nielul arenei naionale/ corupia apare la punctul de #nt3lnire dintre stat i
dierii actori non-stat. Pe de-o parte/ se afl! demnitarul de stat coruptH pe de alt! parte se
afl! coruptul/ furni&orul de mite. Autorit!i pot fi oricine de la preedinte i conducerea
politic! de 3rf >corupia politic!? co$or3nd #n ierar0ie >corupia $irocratic!? p3n! la
funcionarul cel mai #ndep!rtat dintr-un sericiu pu$lic din administraia local!.
)ulte teorii i conceptuali&!ri priind corupia or pune accentul pe Mcorup!tori=/
aceia care ofer! mitele #n primul r3nd/ i pe aanta%ele pe care ei le c3tig!. Alte teorii or
scoate #n relief corupii i aanta%ele lor.
Ia nielul arenei naionale instituionale/ #n cadrul dierselor agenii ale statului/
corupia poate s! apar! #ntre ramuri diferite ale administraiei >cum ar fi ramura e,ecuti!/
cea legislati! si %uridic!?/ i #ntre instituiile politice i administratieK$irocratice
>administraia de stat/ autorit!ile locale i parastatale?. Aceste relaii pot s! fie corupte din
cau&a autorit!ii suprapuse/ aflate #n conflict/ din cau&a luptelor puterii politice pentru
accesul la resurse/ din cau&a de$itelor manipulate de informaie/ i relaiilor personale de
dependen! i loialitate.
Iipsa unei linii clare de demarcaie #ntre administraia de stat i politica de partid/ un
profesionalism sc!&ut al $irocraiei/ o lips! a r!spunderii administratie i a transparenei/ i
un control politic ineficient al!turi de mecanisme de audit ineficiente/ or spori corupia #n
aceste #mpre%ur!ri. Cu c3t autorit!ile dein mai mult! putere de deci&ie prin dispo&iii
comple,e i non-transparente/ cu at3t corupia deine mai conena$il!.
Totui/ corupia e,ist!/ de asemenea/ i #ntre afacerile priate i #n cadrul
organi&aiilor non-guernamentale/ f!r! a fi implicai un demnitar de stat sau o agenie de
stat.
8ielul corupiei Mpriate= poate s! fie simptomatic pentru de&oltarea general!
economic! i politic! a unei societ!i. De altfel/ toate formele de corupie Mpriat!= sunt
nocie moralului pu$lic i su$minea&! #ncrederea general! i #ncrederea #n reguli i
dispo&iii. Corupia din sectorul pu$lic este considerat! a fi o pro$lem! fundamental! fa!
D
de corupia din sectorul priat/ i pentru c!/ st!p3nirea corupiei din sectorul pu$lic
repre&int! o premis! pentru controlarea corupiei din sectorul priat.
Corupia este un fenomen comple, care are multiple cau&e i multiple efecte/
acion3nd #n diferite forme #n funcie de diferite conte,te. Fenomenul corupie merge de la
un simplu act de a da mit! p3n! la afectarea gra! a sistemului economic/ politic i
administrati. Pro$lema corupiei a fost !&ut! fie ca un aspect structural al actiit!ii
economice sau politice fie ca un aspect cultural sau de moral! a indiidului. Definiia
corupiei este ariat! i pleac! de la Mfolosirea incorect! a puterii pu$lice= sau Mdec!derea
moral!=/ p3n! la definiia strict! oferit! de lege/ definiie care are #n edere corupia ca fiind
un act de mituire care implic! un funcionar pu$lic precum i transferul unor resurse
tangi$ile.
Aa cum preci&am anterior/ definiia corupiei/ aplica$il! sectorului pu$lic/ pare/ cel
puin la prima edere/ un lucru uor de reali&at; folosirea improprie a puterii pu$lice #n
faoarea unor c3tiguri priate. Conceptul de c3tiguri priate se refer! at3t la primirea de
$ani sau de $unuri c#t i la posi$ilitatea creterii puterii sau a po&iiei sociale. Acceptarea de
faoruri sau de c3tiguri iitoare pentru rude sau pentru prieteni poate de asemenea s! fie
considerat ca fiind un c3tig iitor. 2n ceea ce priete faorurile pentru rude i prieteni/ cel
mai adesea se utili&ea&! termenii de nepotism si de faoritism. C astfel de a$ordare este
utili&at! de Go0ann Iam$sdorff >2AA:?
1A
. Continu3nd demersul s!u empiric/ acesta face o
anali&! intrinsec! a definiiei.
Astfel referindu-se la conceptul de putere pu$lic! el afirm! c! aceasta este e,ercitat!
de $irocrai/ numii #n funcia pu$lic!/ sau de politicieni/ alei sau numii #n po&iia lor.
Puterea pu$lic! este e,ercitat! #ntr-o arietate de sectoare/ cum ar fi; ac0i&iii pu$lice/
reglementarea afacerilor/ acordarea de licene i ai&e/ priati&are/ sc0im$uri e,terne/
>inclusi am!/ ai&e pentru comer e,tern/ tran&acii financiare internaionale?/ domeniul
ta,elor >inclusi acordarea de scutire de plat! a ta,elor?/ poliie/ utilit!i pu$lice i sericii
guernamentale >s!n!tate/ educaie/ ap!rare?.
2n ceea ce priete conceptul folosire improprie/ acesta se refer! la comportamentul
care deia&! de la sarcinile normale aparin3nd po&iiei pu$lice >numite sau aleas!?/ care
este #n opo&iie cu regulile informale >sta$ilite de atept!rile pu$licului
1A Iam$sdorff/ G. +raf and ). 8ell>2AA:? C)RR*P%I)+ , -HERE -E S%A+D A+D -HERE %) (). In; T0e
Corruption )onster; "t0iE/ PolitiE und .orruption/ ed. $< ). .reutner/ C&ernin (erlag/ 2AA:
4
standardi&ate #ntr-un anumit fel ca fiind coduri de conduit!?. 2ntr-un sistem guernamental
care funcionea&! aceste forme de definiii se contopesc #ntr-una singur!; Interesele pu$lice
se presupune c! se transform! #n atept!rile pu$licului is-a-is de dein!torii puterii.
Fig.1 Definirea corupiei
11
Atunci c3nd cei care dictea&! o$ligaiile formale acionea&! f!r! s! in! cont de
atept!rile pu$lice/ o definiie a corupiei nu mai poate fi legat! de o$ligaiile formale.
Aceast! pro$lem! este #nt3lnit! mai des #n ca&ul parlamen!rilor.
C lume f!r! corupiei este o lume #n care funcionarii pu$lici intenionea&! s!
sereasc! pu$licul fie datorit! unei motiaii intrinseci fie datorit! temerii is-a-is de
pedepse fie unei alte motiaii.
",ist! mai multe direcii care pot determina o sc!dere a corupiei dintre care putem
aminti; OarmOs-lengt0principleO prin care se statuea&! c! deci&iile pu$lice nu tre$uie s! fie
afectate de relaiile personale.
Conclu&ion3nd putem defini corupia ca o stare de a$atere de la normalitate/ de la
datorie/ #nsemn3nd folosirea a$u&ia de c!tre o persoan! a funciei de intermediar sau de
deci&ie pe care o #ndeplinete/ pentru a acorda celui care corupe sau comunit!ii de
11 Iam$sdorff/ G >2AA5?. T0e Institutional "conomics of Corruption and 'eform/ Cam$ridge 9niersit< Press/ pag
1D.
1A
interese pe care acesta o repre&int!/ un aanta% economic sau administrati/ #n sc0im$ul unei
sume de $ani/ a unor cadouri/ a unor deplas!ri/ e,cursii/ concedii sau distracii sau a primirii
unor propriet!i. Tot corupie #nseamn! i folosirea de c!tre o persoan! a funciei sau
po&iiei sale pu$lice/ pentru a eluda sau eita #ndeplinirea unor norme/ $aremuri sau
proceduri legale/ la o$inerea #n folosul ei a unor aanta%e materiale sau a unor funcii
profesionale sau administratie.
Corupia a fost anali&at! ca fiind o pro$lem! politic!/ economic!/ cultural! sau
moral! sau undea #ntre aceste elemente. 8atura comple,! a corupiei i-a determinat pe
muli o$seraori s! declare c! aceasta poate fi #nt3lnit! #n toate societ!ile i c! nu e,ist!
modalit!i clare de re&olare ale acestei pro$leme. =1ource *ooE= de la Transparenc<
International afirm! c! programele pu$lice/ reforma guernului/ responsa$ilitatea pu$lic!
sau aplicarea legii precum i instituiile cu caracter de preenire a corupiei nu sunt dec3t
elemente #n cadrul unui proces pe termen lung/ proces care tre$uie s! fie susinut din toate
direciile i care implic! o sc0im$are la toate nielurile >Pope 1445?
12
.
2n acelai cadru #n care corupia poate fi definit! ca fiind =folosirea improprie a
puterii pu$lice pentru o$inerea de profit personal=/ ea poate fi descris! i c! o lips! de
conformare la =principiul eit!rii nepotismului=/ conform c!ruia/ nici un fel de relaie
familial! sau personal! nu tre$uie sa %oace reun rol #n luarea deci&iilor economice de c!tre
ageni economici particulari sau oficiali guernamentali. Principiul eit!rii nepotismului
este perceput ca fiind fundamental pentru funcionarea eficient! a oricarei organi&aii.
13
9n studiu complet diferit/ efectuat de filialele naionale ale TI/ reali&at #n 1446/
sugerea&! faptul c! fenomenul corupiei #n interiorul sectorului pu$lic #m$rac! aproape
aceeai form! i afectea&! aceleai &one/ fie c! se manifest! #n cadrul unei ari de&oltate
sau al uneia #n curs de de&oltare. Ponele din cadrul actiit!ii guernamentale care sunt
cele mai e,puse fenomenului de corupie s-au doedit a fi;
-l- intermedierea pu$lic!H
-l- administraia teritorial!H
-l- colectarea eniturilorH
12 Pope/ Gerem</ ed. >1445?; +ational Inte!rity Sy"tem". %e %I "ource book. Nas0ington DC; TI and
"DI.
13Tan&i/ (ito - #n Corruption, (overnmental Activitie" and /arket", #n pu$licatia interna a F)I/ aug. 1447.
Articolul argumentea&a faptul ca/ o data ce principiul eitarii nepotismului a fost #ncalcat si a aparut o diferenta
reali&ata pe $a&a relatiilor/ coruptia a urma #n multe ca&uri.
11
-I- numirile guernamentaleH
Formele au fost i ele ariatea cuprin&3nd;
-l- amiciiile/ relaiile/ mem$rii familiei si rudeleH
-l- corupia politic!/ prin donaii #n cadrul campaniilor electorale etc.H
-I- darea de mit! pentru contracte guernamentaleH
-l- frauda de toate felurile.
2n cadrul instituiilor pu$lice/ se desf!oar! adesea urm!toarele genuri de actiit!i;
i- minitrii #i =3nd= puterile discreionareH
17
-l- oficialii #i #nsuesc procente din contractele guernamentale/ care sunt de multe
ori transferate #n conturi din $!nci din str!in!tateH
16
-l- oficialii sunt $eneficiarii unei
e,cesie =ospitalit!i= i a unor $eneficii din partea celor ce reali&ea&a contracte
guernamentale/ cum ar fi $urse pentru educaia copiilor lor la uniersit!i din str!in!tateH
-l- oficialii reali&ea&! contracte guernamentale pentru ei #nii/ fie prin intermediul
unor companii de prim! m!rime sau prin partenerii acestora/ fie c0iar numindu-se #n mod
desc0is c0iar pe ei #n funcii de =consultani=H
-l- oficialii c!l!toresc deli$erat peste 0otare pentru a putea pretinde diurne pe care le
sta$ilesc tot ei la nite nieluri e,traaganteH
-l- partidele politice se folosesc de perspectia puterii sau de continuitatea acesteia
pentru a percepe sume importante din afacerile internaionale/ #n sc0im$ul unor contracte
guernamentale >care pot =#m$raca= 0aina unor =donaii= c!tre o anumit! =instituie
filantropic!= sau un anumit =spital=?H
1:
-l- oficialii care funcionea&! #n cadrul
departamentelor de percepere a impo&itelor folosesc practici de santa% prin amenin!ri cu
impunerea de noi ta,e asupra
17 De e,emplu/ #n 8eJ 1out0 Nales/ Australia/ ministrul pentru sericiile de corectie a fost condamnat si
#nc0is pentru ca a 3ndut amnistii traficantilor de droguri.
16Diferitele modalitati prin care se reali&ea&a acest lucru/ inclusi regulile ce i&ea&a =a%utorul= pu$lic/ sta$ilite de
instituiile internaionale de creditare/ sunt pre&entate pe larg #n +ood *usiness +uide to *ri$er</ de +eorge
)ood<-1tuart/ >Transparenc< International/ *erlin/ 1447?.
1:De e,emplu/ #n .en<a/ #n perioada .en<atta/ e0iculul utili&at era 1pitalul Forelor Armate +atundu/ care a fost
=$eneficiarul= impus al =donaiilor de caritate= de la toi acei care doreau s! fac! afaceri cu regimul. Acest modest
spital ar fi deenit un important spital dac! ar fi fost cu adearat destinaia final! a $anilor/ de fapt folosii pentru un
alt spital din ceea ce era atunci &ona tri$al! a preedintelui. "enimente petrecute concomitent #n "uropa au
de&!luit c3t de r!sp3ndit! era acea practic! #n cele mai multe dintre democraiile esteuropene. >e,.; #n editiile din
Italia/ Austria/ Franta/ 1pania/ *elgia ale TI 8eJsletter - pu$licaia intern! a TI - au aparut eseuri pe aceast! tem!?
12
pl!titorilor de impo&ite sau a importatorilor/ #n ca&ul #n care nu sunt pl!tite sumele cerute ca
mita. Dac! acestea se ac0it!/ se aplic! amendamente ne%ustifica$ile ale legilor sau anumite
$unuri de import sunt trecute pe lista celor e,cluse de la plata ta,elor amaleH
-I- oficialii responsa$ili de punerea #n aplicare a legilor colectea&a prin constr3ngere
fonduri destinate propriului lor folos/ prin proferarea de amenin!ri legate de impunerea
unor ta,e de trafic/ dac! nu li se pl!tesc anumite sume de $ani >care sunt adesea puin mai
mici dec3t suma repre&entat! de amenda pentru respectiul delict #n sine/ #n ca&ul #n care s-
ar fi a%uns #n faa unui tri$unal?H
-l- oficialii care sunt responsa$ili cu acordarea de licene pentru sericii pu$lice >e,.;
permise de conducere/ permise de 3n&are #n piee/ controlul paapoartelor?/ cer insistent s!
le fie pl!tite sericiile/ cer $ani pentru urgentarea procedurilor de acordare a licenelor sau
pentru preenirea #nt3r&ierilorH
15
-l- superiorii pe scara ierar0ic! #n domeniul sericiilor
pu$lice solicit! =pl!i= din partea su$ordonailor lor/ cer3ndu-le acestora s! colecte&e sume
fi,e s!pt!m3nal sau lunar/ pe care sa le cede&e superiorilor.
1D
C alt! a$ordare a corupiei este aceea prin intemediul c!reia se face trecerea de la
planul practic/ al anali&elor statistice i al o$seraiilor de teren/ la anali&a teoretic!/
intrinsec! a acestui fenomen/ a relaiilor care se sta$ilesc #n sistemul administraiei pu$lice
atunci cand este or$a de reali&area unui act de corupie.
9nul dintre cele mai r!sp3ndite modele de anali&! este modelul Mprincipal - agent -
client M
15 2n America Iatin!/ aceast! practic! a deenit at3t de instituionali&at!/ #nc3t s-a de&oltat o #ntreag! profesie
care are ca scop =asistarea= acelora care doresc s! reali&e&e tran&acii cu un departament guernamental. Aceti
=profesioniti= au fost at3t de perfect cooptai de sistem/ #nc3t pot re&ola pro$lemele legate de acte f!r! s! stea la
un imens r3nd sau c0iar le pot anali&a ei #nii/ dac! nu le #nm3nea&! pentru a fi anali&ate imediat. 9nele prim!rii
c0iar aloc! spaii distincte acestor indii&iH politicienii reformatori i-au dat afar!. >e,.; 'onald )cIean A$aroa/ ca
primul primar ales al capitalei $oliiene/ Ia Pa&?. 1e poate aduce argumentul c! familiaritatea acestor indii&i cu
sistemul $irocratic este o contri$uie po&iti! la mersul administraiei pu$lice i c! ei reali&ea&! un real sericiu.
Acest argument ar putea sta #n picioare dac! sistemele #n sine nu ar p!rea s! depind! - i s! se susin! - din eniturile
pe care aceti indii&i le colectea&a de la pu$lic i le transfer! oficialilor. 'ef. la discuiile cu '. )cIean A$aroa i
cu (aleria )erino Dirani.
1D 1pre e,emplu/ #n )e,ico Cit</ s-a de&oltat o practic! prin care/ un poliist din departamentul care acionea&! #n
strad!/ tre$uie s! pl!teasc! diferite sume de $ani pentru maina cu care patrulea&!/ pentru arma i pentru locul de
munc!/ sume separate fiind #ndreptate c!tre diferii ofieri responsa$ili cu transportul/ armele de foc i
supraeg0erile. 'ef. - interiurile cu )ic0ael -ers0man.
13
In acest model teremnul MT0e principal= este repre&entat de superiorul ierar0ic/ care
poate fi un $irocrat sau un politician. Acesta #i deleag! su$ordonatului MT0e Agent=/ o
sarcin!/ trasea&! reguli i sta$ilete norme de #ndeplinire a sarcinii. Acesta se presupune c!
#l serete pe client confom standardelor sta$ilite. Frauda/ mita/ e,crocarea sunt
comportamente specifice actelor de corupie care fac ca agentul s! ai$! un comportament
incorect.
Forma de $a&a a
modelului Principal -
Agent - Client
Tot #n literatura
de specialitate
>Iamsdorff 2AA:?
14
/
str3ns legate de modelul
pre&entat anterior/ s-a
de&oltat modelul Mprincipal - agent - superisor=. 2n acest model/ mita se p!ltete at3t din
e,teriorul c!tre interiorul sistemului administrati dar i #n interiorul sistemului. 1c0im$ul
are loc #ntre agent si superisor dup! cum este pre&entat #n figura de mai %os.
14 Iam$sdorff/ G. +raf and ). 8ell >2AA:? C)RR*P%I)+ , -HERE -E S%A+D A+D -HERE %) (). In; T0e
Corruption )onster; "t0iE/ PolitiE und .orruption/ ed. $< ). .reutner/ C&ernin (erlag.
17
A fost creat de asemenea i un ar$ore deci&ional pentru posi$ilul Magent= corupt /
ar$ore deci&ional care implic! i sta$ilirea unui niel al mitei. Astfel nielul mitei apare ca
un re&ultat al urm!toarei ecuaii;
)Qr>PR'?RCRT 9nde; ) S mit!
' S posi$ilitatea de detectare P S pedeaps!
Forma de baz a modelului Principal - Agent - Supervisor
C S costuri de oportunitate pentru furni&area sericiului corupt T S costuri ale
tran&aciei 9n alt element pe care oamenii de tiin! l-au ad!ugat la acet model este
aria$il! )/ aceasta repre&ent3nd costurile morale ale tran&aciei ilegale. 8ielul acestei
aria$ile difer! de la indiid la indiid.
16
Cruciale pentru lupta impotria corupiei sunt m!rimea pedepselor/ pro$a$ilitatea de prindere/
precum si potenialele c3tiguri pentru p!rile corupte.
1.2. Forme ale corupiei
9n studiu recent a caracteri&at c3tea forme principale sau manifest!ri ale corupiei/
conform unui num!r de tr!s!turi de $a&! >Amundsen 1444?
2A
. Formele principale luate #n
considerare sunt mituirea/ delapidarea/ frauda i e,torcarea. C0iar i c3nd aceste concepte se
suprapun #ntr-o oarecare m!sur! i din c3nd #n c3nd sunt interan% a$ile cu alte concepte/ ele
pot s! identifice anumite ariet!i de $a&! ale corupiei.
=)ita= este plata >#n $ani sau cea similar? care este dat! sau primit! #ntr-o relaie
corupt!. A pl!ti sau a primi o mit! repre&int! corupia per se/ i ar tre$ui s! fie #neleas! ca
fiind esena corupiei. C mit! repre&int! o sum! fi,!/ un procenta% anume dintr-un contract/
sau orice alt! faoare #n $ani sau cea similar/ de o$icei pl!tit! unui demnitar de stat care
poate s! #nc0eie contracte #n interesul statului sau s! distri$uie $eneficiile companiilor sau
indii&ilor/ oameni de afaceri i clieni.
",ist! muli termeni ec0ialeni pentru mit!/ cum ar fi retururi/ gratuit!i/
Maran%amente comerciale=/ $aciuri/ cadouri/ pl!i/ $ani murdari/ o$inui rapid/ toate
2A Amundsen/ Inge >1444?; =Political corruption; An introduction to t0e issues=/ -orkin! Paper 44;5/ *ergen; C0r.
)ic0elsen Institute.
1:
repre&ent3nd noiuni ale corupiei #n termenii $anilor sau faorurilor pl!tite anga%ailor din
#ntreprinderile priate/ oficialilor pu$lici i politicienilor.
Acestea repre&int! pl!i sau restituiri necesare sau cerute pentru a face ca lucrurile s!
treac! mai uor/ mai le%er sau mai faora$il de $irocraia administrati! sau de stat. Prin
Mm3ini murdare=/ corporaiile i interesele de afaceri pot cump!ra/ de e,emplu/ faorurile
politice i s! scape de impo&itare i de dispo&iiile de mediu/ pot s! cumpere pieele
prote%ate i monopolurile/ autori&aiile de importKe,port i cotele/ i s! c3tige accesul la
contractele mari ale statului priind $unurile capitale/ lir!rile ne#ntrerupte/ proiectele
ma%ore de construcii ciile/ lucr!rile #n construcii i aa mai departe.
MDelapidarea= repre&int! furtul resurselor de c!tre oamenii care sunt pui s! le
administre&eH apare atunci c3nd personalul anga%at neloial fur! de la patronul lui. Aceasta
repre&int! o ofens! serioas! atunci c3nd autorit!ile pu$lice deturnea&! resursele pu$lice/
c3nd demnitarul de stat fur! de la instituia pu$lic! #n care el sau ea este anga%at i din
resursele pe care el ar fi tre$uit s! le administre&e #n interesul poporului.
Delapidarea nu este luat! #n considerare ca fiind corupie dintr-un punct de edere
strict legal/ dar este inclus! #n definiiile mai largi. 2n termeni legali/ corupia repre&int! o
tran&acie #ntre doi indii&i/ un agent al statului i un Mciil=/ #n care agentul statului trece
peste limitele legii i dispo&iii/ pentru a-i asigura un $eneficiu personal su$ forma mitei.
Delapidarea este priit! ca fiind furt/ pentru c! nu implic! partea Mciil!= #n mod direct.
Pu$licul general este priat atunci c3nd fondurile pu$lice sunt delapidate/ dar nu este furat!
nicio proprietate indiidual! i cet!enii independeni sunt deposedai de drepturile legale
pentru a se #nf!ia ei #nii ca pier&3ndu-i ipoteca.
Aceasta atrage atenia c!tre unul dintre pericolele delapid!rii. Ar tre$ui s! e,iste o
oin! politic! i/ de asemenea/ o capacitate independent! legal! i %udiciar! pentru a limita
delapidarea. Delapidarea este o form! de corupie i a$u& de putere care poate s! se de&olte
#n sfere instituionale i morale #nc0ise/ #n mod independent fa! de moralul pu$lic i cu
posi$ilit!i puine de sanciune pu$lic!. 2n multe !ri corupte complet/ delapidarea repre&int!
o parte fundamental! a capacit!ii unor elite aflate la guernare de e,tracie a resurselor/
c0iar i mai important! dec3t e,tracia prin mite.
M2nc!lecarea=/ procesul prin care anumii dein!tori ai puterii #i folosesc sistematic
$iroul politic pentru a intra sigur/ i-i e,tind interesele particulare de afaceri/ ar tre$ui s! fie
priit! drept o alt! form! de delapidare. 2n anumite !ri/ elita politic! a
15
naionali&at afacerile e,terne/ drepturile de proprietate i monopol/ i le-a redistri$uit
mem$rilor familiilor aflate la guernare.
MFrauda= repre&int! o infraciune economic! care implic! un anumit tip de
#nel!torie/ escroc0erie sau #nel!ciune. Frauda implic! o manipulare sau o distorsiune a
informaiei/ faptelor i e,perti&ei/ de c!tre autorit!ile pu$lice po&iionate #ntre politicieni i
cet!eni/ care caut! s! e,trag! un $eneficiu personal.
Frauda e,ist! atunci c3nd un demnitar pu$lic >agent?/ care este #ns!rcinat s! duc! la
#ndeplinire ordinele sau sarcinile desemnate de c!tre superiorii s!i >director?/ manipulea&!
de$itul de informaie pentru profitul personalH de aici/ teoria larg folosit! director-agent
>"sEeland i T0iele 1444H F%eldstad 1444?
21
. Frauda repre&int!/ de asemenea/ un termen
popular i legal folosit #n mare m!sur!/ care acoper! mai mult dec3t mita i delapidarea.
'epre&int! fraud!/ de e,emplu/ atunci c3nd ageniile de stat i repre&entanii statului se
anga%ea&! #n reele de comer ilegale/ contrafacere i afaceri necinstite/ i atunci c3nd falsul/
prin contra$and! sau prin alt! infraciune economic! organi&at!/ este spri%init prin sanciune
Moficial!= iKsau prin datorii.
"ste fraud! atunci c3nd politicienii si agenii statului iau o parte pentru a #nc0ide
oc0ii #n ceea ce priete infraciunile economice/ i este fraud! serioas! atunci c3nd dein un
rol acti #n comiterea lor.
=",torcarea= repre&int! e,tragerea $anilor sau a altor resurse prin utili&area
constr3ngerii/ iolenei sau amenin!rii utili&!rii forei. Tanta%ul i e,torcarea repre&int!
tran&acii corupte prin care $anii sunt e,trai de c!tre aceia care dein puterea de a face asta/
i #n care foarte puin le este returnat Mclienilor= >poate doar nite promisiuni agi de
e,ceptare de la 0!ruiri ulterioare?.
MProtecia= sau Msecuritatea= $anilor poate s! fie e,torcat! #n stilul clasic/ $ine- tiut
al mafiei/ #n care delincenii organi&ai folosesc nesigurana/ 0!ruirea i intimidarea pentru
a stoarce $anii de la cet!enii indiiduali/ afacerile priate i autorit!ile pu$lice. Corupia
su$ form! de e,torcare este #neleas! de o$icei ca o form! de e,tracie Mde %os=/ de c!tre
mafie i criminali.
21 "sEeland/ +. and -. T0iele >1444?; =Corruption under moral 0a&ard=/ -orld Bank Policy Re"earc -orkin!
Paper, 8o. 22A7/ Ccto$er. F%eldstad/ Cdd--elge >1444?; =Controlling fiscal corruption; T0eoretical approac0es and
illustrations from Tan&ania=. C)I NorEing Paper :;44. *ergen; C0r. )ic0elsen Institute.
1D
Practicile corupte de acest fel/ pot/ totui/ s! fie i Mde sus=/ atunci c3nd #nsui statul
repre&int! mafia cea mai mare dintre toate. Aceasta se #nt3mpl!/ de e,emplu/ atunci c3nd
statul/ i #n special/ sericiile lui de protecie i grupurile paramilitare/ stocarc $ani de la
indii&i/ grupuri i afaceriti. Cu mai multe sau mai puine amenin!ri ascunse/ impo&itele/
ta,ele i alte resurse sunt e,trase de la c!l!tori/ 3n&!tori de pia!/ transportori i ali
afaceriti din sectorul priat. )ai mult/ autorit!ile de stat dierse pot s! e,trag! Mpe su$
m3n!= ta,e i Mcadouri= de la cet!enii indiiduali pe m!sur! ce acetia a$ordea&! statul su$
forma clienilor/ cump!r!torilor/ pacienilor/ eleilor etc. Aceste practici pot s! fie
interpretate ca fiind forme de impo&itare Minformale=.
MFaoritismul= repre&int! un mecanism de a$u& de putere care implic!
Mpriati&area= i o e,trem de influenat! distri$uire a resurselor de stat/ nea3nd importan!
cum au fost acumulate aceste resurse #n primul r3nd. Faoritismul repre&int! #nclinaia
uman! natural! de a faori&a prietenii/ familia i pe orice considerat a fi apropiat i de
#ncredere. Faoritismul este #ndeaproape legat de corupie #n m!sura #n care el implic! o
distri$uire corupt! >antidemocratic!/ Mpriati&at!=? a resurselor. Cu alte cuinte/ acesata
repre&int! cealalt! parte a mone&ii #n care corupia repre&int! acumularea de resurse.
Faoritismul repre&int! predilecia autorit!ilor de stat i a politicienilor/ care au
acces la resursele de stat i dein puterea pentru a 0ot!r# distri$uirea acestora/ c!tre a oferi
tratament priilegiat unor anumii oameni. Faoritismul clientelist repre&int!/ mai degra$!/
#nclinaia de fiecare &i a celor mai muli oameni de a faori&a propria familie >familie/ clan/
tri$/ grup etnic/ religios sau regional?. Faoritismul sau cronismul repre&int!/ spre e,emplu/
oferirea unei funcii unui prieten sau rud!/ indiferent de merit. Faoritismul repre&int! un
mecanism de $a&! politic #n multe !ri autoritare i semi- democratice. 2n ma%oritatea
sistemelor non-democratice/ preedintele are/ de e,emplu/ dreptul constituional pentru a
sta$ili toate po&iiile #nalte/ un drept legal sau u&ual care e,tinde #n mod e,cesi
posi$ilit!ile faoritismului.
"l se adaug! cu uurin! c3tora sute de po&iii din ministere/ din aparatul militar i
aparatul de securitate/ #n companiile parastatale i pu$lice/ #n corpurile diplomatice i #n
partidul de guern!m3nt.
8epotismul repre&int! o form! special! de faoritism/ #n care un dein!tor de funcie
>conduc!tor? #i prefer! mem$rii de familie i prietenii corespun&!tori >soie/ fraii i
14
surorilele/ copiii/ nepoii/ erii/ rudele prin alian! etc.?. )uli preedini f!r! restricii au
#ncercat s!-i asigure >nesiguri? po&iia de putere desemn3nd mem$rii familiei #n funcii
c0eie politice/ economice i militareKde protecie din aparatul de stat.
1.3. Anticorupia
Doe&ile istorice arat! c! #ncerc!rile de a ine #n fr3u corupia sunt la fel de ec0i
precum corupia #ns!i > 'ile</ 144D?
22
. 2n ultimii ani/ retorica anti-corupie s-a aflat #n
cretere #n marea ma%oritate a guernelor/ adesea ca r!spuns la atenia crescut! a mass-
mediei i actiismului societ!ii ciile/ c3t i datorit! aciunilor #ntreprinse de anumite
agenii internaionale pentru a lupta #mpotria corupiei > .aufmann/ 1444?
23
.
Aceasta nu #nseamn! c! nicio ar! i nicio instituie nu au #ntreprins eforturi serioase
#mpotria corupiei. Dar e,ist! multe al c!ror anga%ament de a$ordare a pro$lemei este mai
degra$! du$ios.
"ste/ #n consecin!/ important de su$liniat faptul c! lupta #mpotria corupiei poate
s! pre&inte puine poestiri de succes. 1ingurele succese clare au fost -ong .ong i
1ingapore/ am3ndou! orae care au aut guerne clar totalitare/ atunci c3nd au iniiat
eforturile lor #mpotria corupiei. Puine alte state/ inclu&3nd Italia i 9ganda/ au #ntreprins
incursiuni #mpotria corupiei/ dar nu au distrus su$ nicio form! pro$lema. 9ganda/ de
e,emplu/ i-a #m$un!t!it #n ultimii ani rata priind inde,ul de corupie/ dar r!m3ne su$
media sum$r! a Africii.
Iipsa succeselor campaniilor anti-corupie este/ #ntr-o oarecare m!sur!/ datorat!
cunoaterii limitate #n ceea ce priete cau&ele/ efectele i indecarea corupiei/ i/ #n parte/
datorat! trecutului #ndep!rtat/ care pare sa fie mai important dec3t politicile curente #n
ma%oritatea !rilor. ",ist! acum o doad! puternic! c! procesul de de&oltare economic! de
succes reduce corupia #n mod considera$il pe termen lung/ i/ #n mic! m!sur!/ pe termen
scurt.
Totui/ mecanismul prin care aceasta funcione&!/ nu este #nc! clarificat. C
posi$ilitate ar putea fi prin raionali&area rolurilor pu$lice i priate i r!sp3ndirea
22'ile</ 1tep0en '. >144D?; =T0e political-econom< of anti-corruption strategies in Africa=/ %eEuropean 0ournal
o' Development Re"earc, 1A >iunie?/ pag. 124-164.
23 .aufmann/ D >1444?; =Anti-corruption strategies; 1tarting afres0B 9nconentional lessons from comparatie
anal<sis= in 1tapen0urst and .punde0 >eds.? Curbin! Corruption. %oward a /odel 'orBuildin! +ational Inte!rity.
Nas0ington D.C.; "DI Deelopment 1tudies.
2A
educaiei/ ceea ce face ca a$u&urile s! fie mai greu de ascuns >Treisman/ 2AAA?
27
. Astfel/
politicile care spri%in! creterea/ dac! sunt implementate cu succes/ pot s! reduc! corupia
pe termen lung. Paldam
26
sugerea&! c! Mdup! tran&iia comple,! de la o ar! s!rac!
tradiional! la o democraie $ogat! li$eral!/ ine/ deasemenea/ o micorare dramatic! a
nielului corupiei. Tran&iia corupiei nu este amplasat! #ntr-o locaie precis! de-a lungul
drumului tran&iiei/ dar urmea&! o tendin! fundamental! a tran&iiei spre mai puin!
corupie=.
'e&ultatele negatie ale reformelor anti-corupie relatate anterior nu sunt
surprin&!toare. 2n mie&ul pro$lemei corupiei reg!sim faptul c! multe autorit!i ale sectorui
pu$lic >at3t $irocrai c3t i politicieni? se afl! #n po&iii #n care aciunile lor au un impact
considera$il asupra alorii economice pentru persoanele particulare/ companii i alte
organi&aii. Adesea este imposi$il de doedit dac! autorit!ile sunt pl!tite #n mod ilegal
pentru a lua anumite deci&ii >alegeri?/ c0iar i cu o monitori&are sporit!. 2n plus/ #n
incidentele i&olate/ cei care descoper! corupia sunt/ de cele mai multe ori/ ageni care
lucrea&! cu agentul corupt.
Dac! ei nu-l raportea&!/ atunci/ #n mod implicit #l accept!/ iar conduita
necuiincioas! cel mai pro$a$il/ se #ntinde. Astfel/ agentul care monitori&ea&!/ a deeni
numai o parte a sistemului corupt. Totui/ dac! ali colegi accept! comportamentul curupt/
#n timp ce monitorul nu face asta/ acestuia #i a fi e,trem de dificil pentru a a%unge #n
po&iia pentru a primi informaia necesar! pentru o monitori&are eficient!.
Crgani&aiile caracteri&ate printr-o corupie #nt!rit!/ este posi$il s! fi de&oltat un
sistem #n care agenii se prote%ea&! unii pe ceilali.
Totui/ at3ta timp c3t memoria structurilor ec0i corupte e,ist! #nc!/ i agenii
Mreformai= sunt de p!rere c! relaiile recente non-aanta%oase/ non-corupte sunt numai
temporare/ Mterapia oc= iniial! nu este suficient!. C structur! nou!/ descris! #n
am!nunime i credi$il!/ priind tran&aciile non-corupte tre$uie s! se construiasc! acolo
unde motiarea indiidului tre$uie sa se sc0im$e de la cea pur economic!.
Asemenea consideraii tind spre a fi pesimiste pe termen scurt/ dar pe termen lung/
de&oltarea i maturitatea social! este posi$il s! re&ulte #n declinul corupiei.
27 Treisman/ Daniel >2AAA?; =T0e causes of corruption; a cross national stud<=/ 0ournal o' Public Economic", ol.
5:/ pag. 344-765.
26Paldam/ ). >1444a?; =T0e $ig pattern of corruption; "conomics/ culture and t0e seesaJ d<namics=/ -orkin!
Paper 8o. 1444-11/ Department of "conomics/ 9niersit< of Aar0us.
21
Totui/ acest lucru nu #nseamn! c!/ reduc3nd corupia prin orice mi%loace pe termen
scurt/ or spori astfel ratele de cretere i or conduce la reducerea s!r!ciei >.0an/ 1444?
2:
.
@in3nd aceste posi$ile scenarii #n minte/ om trece #n reist! pe scurt nite a$ord!ri curente
priind lupta #mpotria corupiei #n seciunile urm!toare.
1.3.1 Tipologii ale strategiilor anti-corupie 1trategiile anti-corupie pot fi
tipologi&ate #n moduri diferite;
>A? Prin tipul instrumentelor de politic! sugerat/ de e,emplu/ dac! este monitori&at
i concentrat pe control sau concentrat pe motiarea agenilor corupi.
*? Prin motiarea campaniei/ de e,emplu dac! inta lui ma%or! este s!
#m$un!t!easc! eficiena administraiei/ sau s! rectifice nedrept!i/ sau s! se descotoroseasc!
de adersarii politici.
>C? Prin po&iia agenilor int!/ de e,emplu dac! ei sunt adunai #n c3tea sectoare
sau se afl! #n po&iii #nalte sau %oase i aa mai departe.
D? Prin efectul accepta$il al politicii.
>"? Prin tipul de organi&aie care initia&! strategia anti-corupie.
2n mod curent/ referindu-ne la tipul >"?/ pot fi identificate patru nieluri largi sau
tipuri de strategii anti-corupie #n !rile #n curs de de&oltare;
InternaionalH
8aionalH
Iocal sau nielul =cetaeanului= i
Populist.
2: .0an/ )us0taF >1444?; =T0e neJ political econom< of corruption=/ Department of "conomics/ 1c0ool of
Criental and African 1tudies/ 9niersit< of Iondon/ JorEing paper.
22
Aceste strategii sunt su$liniate #n ta$elul 1.
1. I8T"'8A@IC8AI *anca )ondial! i politicile F)I
"forturile C"CD pentru a incrimina mita
transnaional! Politicile 98DP i 98
Intereniile Transparenc< Internaional
2.
T'A818A@IC8AI
Actiitatea de Practici Corupte 1tr!ine ale 19A
3. 8A@IC8AI Proceduri i training #ntre stat i instituiile
sectorului pu$lic
A$ord!rile Mculturii sericiului=
MInsule de integritate=
Construcia capacit!ii de Mdesign= a corupiei
A$ordari legale/ inclu&3nd finantarea de stat a
partidelor i #nt3lnirile patrona%ului
Ageniile anti-corupie
Auditor +enerals i supraeg0erea parlamentar!
Cooperarea cu poliia i cooperarea Minter-
agenii= 3. ICCAI 1A9
8I("I9I
=C"TU@"A89I9I=
)inimi&area corupiei de mic! importan! prin
protecia #mpotria naturii e,tractie i ar$itrare a
statului'eforma structural!/ descentrali&are i de
reglementare 8oi proceduri adminsitratie >%urisdicii/
customeri&area sericiilor pu$lice i studiile priind
furni&area sericiilor?
Pl3ngeri i #ndrept!ri
1upraeg0erea comunit!ii
)edia
7. PCP9II1T Concedieri
A da e,emple >umiliri pu$lice i e,ecuii/
tri$unale casi-oficiale?
Campanii de re#narmare moral! i Mnoi cet!eni=
23
1ursa; 'ile< >144D?
25
$a&at pe Doig >1446? i Doig i 'ile< >144D?.
1.3.2. Implementarea strategiilor anticorupie. Prooc!ri strategice
Dei tipologia corupiei pre&entat! anterior furni&ea&! un cadru pentru a putea defini
strategiile anticorupie indiiduale fiec!rui model de corupie e,istent/ #n diferite conte,te/
e,ist! un num!r de principii care sunt eseniale #n a operaionali&a o strategie efecti!. "le
furni&ea&! un cadru operati pentru a #ncepe lupta anticorupie/ cre3nd in acelai timp
credi$ilitate #n spatele strategiei anticorupie i #n a crete sustena$ilitatea strategiei in timp.
Prooc!ri strategice
Prima proocare pe care toate !rile aflate #n tran&iie se confrunt! #n lansarea
strategiei anticorupie este liders0ip-ul credi$il. 9n program anticorupie nu poate fi impus
din afar! ci reclam! un liders0ip comun/ din interiorul statului/ ideal fiind de la cele mai
#nalte niele ale statului. "ste clar c!/ credi$ilitatea statului/ care este su$determinat! de
corupia de peste tot/ creea&a un potenial icios. 9nde preedinii i minitrii nu doresc s!
fac! fa! prooc!rii liders0ip-ul/ acesta poate proeni de la un anumit ministru cu resurse
pentru a lansa strategii anticorupie #n &ona sa de actiitate sau de la un e,ecuti regional ce
dorete s! sc0im$e cea #n localitatea lui.
Cea de-a doua proocare este aceea de a g!si un punct de intrare pentru lupta
anticorupie. Datorit! magnitudinii sarcinilor c!rora tre$uie s! le fac! fa! cele mai multe
t!ri/ este greu s! #ncepi de la un punct unde scopurile sunt fe&a$ile iar re&ultatele tangi$ile
pot fi reali&ate #ntr-o anumit! perioad! de timp care creea&! spri%in pentru reforme iitoare.
)icile c3tiguri pot furni&a p3rg0ii esentiale pentru a influenta opiniile pu$lice. Punctele de
intrare ar tre$ui alese astfel #nc3t s! atace pro$lemele mari care r!spund opiniei pu$lice sau
nemulumirii mediului de afaceri. A treia proocare este aceea de a detalia diagnosticul
naturii i e,tinderii corupiei #n anumite !ri. ",periena a demonstrat de%a c! o inspecie
asupra gospod!riilor domestice/ firme i oficiali pu$lici pot repre&enta o arm! puternic! #n
strategia anticorupie. 1copul unui asemenea e,erciiu este aceea de a do$andi informaii
eseniale despre natura corupiei
25 'ile</ 1tep0en '. >144D?; =T0e political-econom< of anti-corruption strategies in Africa=/ %e European 0ournal
o' Development Re"earc, 1A >Iunie?; pag. 124-164.
27
"aluarea culturii politice este o alt! proocare/ pentru a ealua initiaiele care
condiionea&! fe&a$ilitatea instrumentelor particulare de reform!. Cultura politic! se refer!
la modul cum autoritatea este e,ercitat! i diseminat! la diferite instituii. C component!
iitoare a culturii politice se refer! la gradul de #ncredere pe care oamenii #l simt #n
instituiile unde lucrea&!. 2ncrederea este de asemenea un important determinant al
capitalului social i a capacit!ii comunit!ilor de a coordona eforturile lor i de a aciona ca
participani efectii #n strategia anticorupie. Aceasta depinde #n conturarea reformelor de a
apela la iniiatie ce influenatea&! cei mai importani actori. "forturile ar tre$ui f!cute
pentru a contura strategii anticorupie =Jin-Jin= care promoea&! interesele i reputaiile
ma%orit!ii politicenilor i a oamenilor de afaceri #n timp ce furni&area e,ternalit!i positie
precum cresterea economica/ #n!rirea guern!rii sau reducerea s!r!ciei i inegalit!ii.
1uccesiunea
8u e,ist! o formul! simpl! pentru o #niruire adecat! a reformelor anticorupie.
2niruirea ar tre$ui sa fie de&oltat! ca r!spuns la anumite constr3ngeri particulare
identificate #n fiecare ar!. Cu toate acestea/ #niruirea >ordinea? ar tre$ui sc0iat! astfel #ncat
s! creasc! credi$ilitatea liders0ipului i s! se asigure re&ultate timpurii tangi$ile pentru a
#nt!ri componenta reformelor de-a lungul timpului. 2n anumite !ri/ credi$ilitatea strategiei
anticorupie se poate spri%ini pe capacitatea lides0ipului politic de a face o sc0im$area
iniial!/ i&i$il! la niel #nalt. Aceasta acionea&! ca un indicator al anga%amentului de la
niel #nalt i ca un semnal pentru aceia de la nielele inferioare al c!ror comportament
tre$uie s! se sc0im$e. 2n alte !ri eforturile de a ataca contracara fenemenul state capture
frontal #n etapele timpurii poate fi imposi$il sau c0iar periculos pentru cei implicai.
1ingurele puncte de intrare >de a$ordare? posi$ile i singurele puncte de c3stig pot fi #n
sectoarele particulare/ de e,emplu ca cel al educatiei/ unde este puin pro$a$il s! fie st3rnite
furia unor interese economice puternice. C0iar i #n aceste ca&uri m!surile de #nt!rire a
responsa$ilit!ii nu poate fi am3nat! prea mult/ sau a$sena lor poate determina #n cele din
urma credi$ilitate at3t pentru strategie c3t i pentru liders0ip.
2n afara regiunii primul impuls #n lupta anticorupie este adesea s! =#i loeti pe
contaenieni= #ncerc3nd s! nu ataci cele mai fundamentale cau&e ale corupiei. Dei
#nt!rirea efecti! tre$uie s! fie parte a oricarei strategii credi$ile/ #nt!rirea singur! este puin
pro$a$il s! constituie o strategie de success. 2n multe !ri instituiile %uridice i de
26
ap!rare a legii r!m3n o parte a pro$lemei/ nu sursa soluiei. Acu&!rile pot fi anulate.
Deci&iile %udiciare pot fi cump!rate sau l!sate la infinit. Poliia poate lucra pentru fore
priate de securitate dec3t pentru interesul pu$lic. 2n asemenea ca&uri #nt!rirea a$ord!rii
poate deeni un instrument de represiune sau ictimi&are politic!. Crdinea reformelor ar
tre$ui sa #nceap! prin a ataca iniiatiele i instituiile care faori&ea&! corupia i s! educe
i s! aerti&e&e asupra costurilor sociale ale corupiei. 9ltimul scop este acela de a ne
#ndrepta c!tre creterea #ncrederii #n normele i alorile care tre$uie #mparite #n loc de
m!suri de #nt!rire inadecate.
1ustena$ilitatea
1ustena$ilitatea strategiei anticorupie depinde in orice conte,t de trei dimensiuni; In
primul rand necesita o cantitate critica de reforme mutuale puternice care sa fie comprimate
intr-un program. =Insule= isolate de integritate pot furni&a un punct important de intrare si
un efect de demonstratie ala$ila/ dar poate supraietui doar o perioada mica de timp
inainte de a fi ing0itita de coruptia de la celelalte niele. Din dorinta de a fi o rein!rire
reciproca strategia tre$uie sa fie ec0ili$rata. Aceasta sugerea&a un mi, de masuri de
preentie si masuri de in!rire com$inate cu o implicare su$stantiala pu$lica si o educatiei
pentru a in!ri componentele reformei. In al doilea rand sustena$ilitatea necesita o eentuala
de&oltare a unei coalitii din e,terior pentru a spri%ini strategia. Desi pentru a castiga in
lupta anticorupie este necesar! o a$ordare initiala ingusta strategia care se $a&ea&a doar pe
leders0ipul de niel inalt a fi ulnera$il la multe incertitudini ale procesului politic.
Anga%amentul politic de a castiga intrare tre$uie sa fie e,stinsa pentru a incorpora institutii
c0eie ale statului si organi&atiile societatii ciile. )icile intreprinderi precum si cele de
marime medie/ intreprinderi/ societati profesionale/ asociatii de comert si sindicatele pot
seri de asemenea ca importanti parteneri in strategia anticorupie. De&oltarea unei coalitii
e,terioare a reduce ulnera$ilitate strategiilor anticorupie si sc0im$area liders0ipului si
asigurarea ca politicienii nu or ignora la pro$lemele corupiei si riscurile lor.
9nde societatile ciile raman seer reprimate sau emergenta lor este destul de
inceata/ o com$inatie de teama siKsau o lipsa de familiaritate cu implicarea ciica poate
in0i$a participarea populara in strategia anticorupie. 1trategia a aea neoie de includerea
anumitor componente care pot s! accelere&e emergena prin cercetarea si e,aminarea
grupurilor clientelare/ promoand actiunea colectia/ dand cuant celor
2:
saraci/ si sta$ilind monitori&area sericiilor guernului atat la niel national cat si la niel
local. Donatorii e,terni pot %uca si ei un rol in gasirea si spri%inul mecanismelor =ocii=/
dar tre$uie a&ut ca ei sa nu domine sau sa ocupe locul din fata/ in de&oltarea unei
autentice si autonome participari $a&ate sustena$il pe comunitate. In final/
sustena$ilitatea reclama resursele i e,perti& necesar/ de a putea edea reformele
complicate/ de-a lungul timpului/ si pentru a putea furni&a re&ultate timpurii notate
anterior. Aceasta implica un mi, de masuri pe termen scurt si programe de finantare
adecate pe termen mediu care pot sapa adanc in su$linierea cau&elor corupiei si
construirea institutiilor care sa ii poata re&ista. 'eformele $ine intentionate care nu sunt in
mod realistic concepute cu resurse suficiente si e,perti&a or rata. +uernele tre$uie sa
asigure $ugete ca si administratori competenti la aceste programe.1ocietatea ciila poate
face foarte multe si de una singura >prin propriile puteri?. Asociatiile de afaceri si C8+-
urile pot a%uta in identificarea prioritatilor si pot monitori&a re&ultate/ dar ei nu pot furni&a
ointa politica si resursele statului de care in cele din urma este neoie pentru a reforma
statul si a crea cadrul pentru piete transparente si competitie.Capitolul II
Corupia i mediul adminsitrati. "fectele corupiei asupra
actiit!ii statale
<
2.1.Fenomenul state-capture
Iegat in acelasi timp de actiitatea de guernare i de sistemul administraie
pu$lice tre$uie menionat formele pe care fenomenului corupiei il cap!t! #n !rile aflate
in tran&itie i nu numai. Pr!$uirea economiei planificate #n !rile "uropei Centrale i de
"st a determinat o sc0im$are radical! a formelor de manifestare a corupiei. Diminuarea
$rusc! a rolului statului #n economie/ lipsa unor soluii operaionale/ oportune i eficiente
de priati&are/ precum i diminuarea eficienei actului de %ustiie a determinat accentuarea
i apariia de forme noi ale actului de corupie. 2n acest fel i #ntr-o perioad! scurt! de
timp/ un grup restr3ns de persoane a acumulat aeri impresionante. Astfel/ corupia i
economia su$teran! creea&! premisele apariiei unor grupuri de interese/ care/ datorit!
influenelor lor/ nu se su$ordonea&! legislaiei naionale i controlea&! sistemele politice
i economice naionale. Goel -ellman and Daniel .aufmann >2AA1?
2D
anali&e&a acest
fenomen i incearca sa ofere o perspectia a ceea ce in literature de specialitate s-a impus
drept state capture. 2n acelai demers empiric se situea&! i lucrarea coorodonat! de
1an%a< Prad0an - Anticorruption in Transition >2AAA?. Conceptul de state capture se refera
la aciunea unor indii&i/ grupuri sau firme/ fie din sectorul pu$lic/ fie din sectorul priat
care au posi$ilitatea s! influene&e creerea legilor/ a reglemen!rilora/ a decretelor sau a
politicilor guernamentale in propriul aanta%/ ca re&ultat al gradului sca&ut de
2D Hellman Joel si Kaufmann Daniel, Con'rontin! te callen!e o' "tate capture in tran"ition economie",
Finance and Deelopment/ 2AA1/ (ol. 3D/ no. 3
25
transparen! sau a unor masuri ilegale luate de catre decideni pu$lici. Decidenii pu$lici
pot deenii la randul lor persone interesate de acest process in momentul in care/ a$u&3nd
de po&iia pe care o au/ cree&a reglemen!ri #n propriul interes. Astfel oficialii statului pot
uneori utili&a de po&iia lor pentru a acapa intreprinderi/ ori pot $eneficia de fonduri
pu$lice in interes personal/ far! ca altcia sa mai fie implicat. Dar statul mai poate fi
acaparat si de actori din cadrul propriului sistem institutional - de parlament/ de aguern
sau de puterea %udecatoreasca. )initrii pot crea reglemen!ri legi sau politici fiscale in
2D
propriul $enefiu sau al propriilor interese financiare. 1unt multe forme ale coruperii
statului. Distinciile se pot face intre tipurile de institutii care sunt corupte - legislatie/
e,ecutie/ %uridice sau ale agentii a$ilitate. Alte discuii se pot desc0ide asupra celor care
le capturea&a - firmele priate/ liderii politici/ sau grupurile de interese restranse. 1e poate
c0iar face o distincie #ntre natura $eneficiilor facute oficialilor pu$lici in sc0im$ul
coruperii - mita directa/ compensare de sericii ilicite/ drepturi de control informale.
Totui toate formele de corupere a statului se indreapta spre e,tragerea de aanta%e de la
stat pentru un grup restrans de indii&i/ firme sau sectoare prin distorsionarea cadrului
legal si normati de $a&a cu pierderi potential enorme pentru societate in ansam$lu. "i
prospera acolo unde puterea este foarte concentrata/ interesele sociale care i-ar putea
contracara sunt sla$e si canalele formale de influenta politica si intermedierea interesului
sunt sla$ de&oltate.
2n anumite !ri/ anumite grupuri au dispus de $unurile scoase la priati&are prin
intermediul unor mecanisme inc0ise create in mod special pentru a preenii orice forma
de concurenta si pentru a $enefia ei insisi de $unurile scoase la priati&are. Terenul fertil
pentru o astfel de situaie #l constituie proprietatea statului asupra unei mari p!ri din
economie. 8umirea in funciile de conducere din aceste intreprinderi constituie un
re&ultat al unor tran&acii ilegale/ ce au drept finalitate/ crearea unui sistem de s!r!cire i
in final de falimentare a respectiei intreprinderi prin acordarea de contracte prefereniale/
neplata facturilor pentru produsele lirate/ contracte de&aanta%oase s.a.m.d.
9na din modalit!ile de preenire a acestui fenomen il constituie reglemenatrea
foarte clara a conflictului de interese. Conflictul de interese at3t din sectorul pu$lic c3t i
din cel priat au deenit un moti ma%or de preocupare #n #ntreaga lume. 2n sectorul
guernamental i #n cel pu$lic/ conflictele de interese sunt de mult! reme o$iectul unei
politici specificeH a$ord!rile legislatie i administratie au aut scopul de a susine
integritatea i luarea deci&iilor #n mod de&interesat #n instituiile guernamentale i
pu$lice. Ti #n sectorul priat e,ist! de mult preocup!ri legate de integritatea #n afaceri i
#n mod special de prote%area intereselor acionarilor i a marelui pu$lic.
2n acelai timp este de la sine ineles c! nu tre$uie e,clus! in totalitate influena
sistemului priat asupra sistemului pu$lic/ a sistemui politic. "ste normal ca mediul priat
sa fie interesat de deci&iile politice. Aceasta este o caracteristica a oricaui sistem
24
politic. Ceea de deose$este actiunea de =state capture= de alte forme de influenare a
deci&iei politice/ cum ar fi lo$$<-ul/ este mecanismul prin care intersele pu$lice
interactionea&a cu statul.
'eferitor la acest su$iect/ presedintele rus (ladimir Putin afirma cu oca&ia unuiei
intalniri cu oamenii de afaceri; M(reau sa a atrag atentia ca ati creat su$ conducerea
dumneaoastra/ prin intermediu unos structuri politice si Fuasi-politice un adearat stat.=.
>-ellman 2AAA?.
",emplificatoare pentru acest proces este anali&a reali&ata de *anca "uropeana
pentru 'econstructie si De&oltare impreuna cu *anca )ondiala/ prin intermediul
*usiness "nironment and "nterprise Performance 1ure< >*""P1?.
6C
7C
I r%i
3C
2C
1A
-iJ-)<f
ea =C J 1T
3 sQ s -
" /
i I
V V S 9I A S
0 I = W
1 f i X i II s
s
Iinia su$tire aflata in capatul fiecarei $are repre&inta marginea statistica de eroare
>calculata pentru fiecare tara in parte . 1ursa; -ellman/ Gones/ and .aufmann >2AAA?.
3A
Conceptul de state capture >conform *!ncii )ondiale?
1e spune ca ageniile a$ilitate ale statului sunt Mcorupte= atunci cand ele diri%ea&a afacerile cu
interes priat ale celor care le manerea&a in contadicie cu interesul pu$lic pentru care au fost destinate
iniial. Dei agest gen d e corupere se poate produce prin asigurarea de castiguri personale/ atat directe
c3t i indirecte/ prin intermedierea de afaceri cu oficialii statului/ nu se limitea&a la influenarea prin
mi%loace de corupie. Coruperea statului este un concept mai ast in sensul ca el cuprinde formularea
legilor/ regulilor i decretelor de catre o gama larga de institutii ale statului/ inclusi e,ecutiul/
ministerele i agentiile statului/ legislatiul i %udiciarul. In acelai timp/ coruperea statului are o definitie
mai restransa care se concentrea&a e,clusi pe forme de influenta ilicite/ nelegitime i netransparente.
Cine poate corupe statulB Adesea/ Mcorupatorii= sunt indii&i/ grupuri sau firme din sectorul priat care
cauta scutiri de ta,e sau alte aanta%e din partea statului. Totui/ oricare dintre actorii/ care au acces la
oficialii pu$lici i la capacitatea de a asigura $eneficii priate acestor oficiali pentru a o$tine aanta%e in
procesul de guernare/ poate fi un potential corupator. Intr-adear/ inii oficialii pu$lici pot corupe
statutul daca a$u&ea&a de autoritatea lor pentru a da o alta forma institutiilor i legilor/ in principal pentru
a-i urmari propriile interese financiare in ciuda de&aanta%arii interesului pu$lic/ dei identificarea i
masurarea e,acta a unor asemenea conflicte de interese sunt apropare imposi$il de reali&at in conte,tul
tran&itiei. Influenta intereselor priate asupra deci&iilor statului este o trasatura specifica a tuturor
sistemelor politice. Ceea ce diferentia&a coruperea statului ca forma de coruptie de formele conenionale
ale influentei politice/ precum lo$$<-ul/ sunt mecanismele prin care interesele priate interactionea&a cu
statul. Coruperea statului se produce prin asigurarea ilicita de castiguri priate oficialilor pu$lici prin
canale de acces infromale/ netransparente i eident preferentiale.
1e produce i din lipsa unor granite clare intre interesele politice i cele de afaceri ale oficialilor
statului/ ceea ce a repre&entat o caracteristica proeminenta a multor tari aflate in tran&itie. In toate
formele ei/ coruperea statului tinde sa su$mine&e sau c0iar sa su$stituie/ canalele legitime i transparente
de influenta politica i intermediere a intereselor/ reducand accesul grupurilor i intereselor competente la
oficialii statului. Diferitele forme ale coruperii statului diferentiate dupa tipurile de corupatori >e.g./ firme
priate/ politicieni/ grupuri etnice/ armata? i a diferitelor institutii ale statului implicate >e.g./ ramura
e,ecutia/ legislatia/ %udiciara sau alte institutii a$ilitate? or aea fara indoiala dinamica i consecintele
proprii. Astfel/ coruperea statului in sine poate fi infatise o gama larga de relatii dierse. 'educerea
coruperii statului implica eliminarea din partea statului a influentei sectorului priat in formularea
politicilor/ regulilor i legilor statului. Intr-adear astfel de influenta poate fi un factor important care
accelerea&a atat reforma politica cat i pe cea economica. Aceasta pro$lema nu se a re&ola nici prin
legali&area platilor priate catre oficialii pu$lici. 'educerea coruperii statului implica mai degra$a
sc0im$ul influentei sectorului priat din ilicit/ netransparent i eident preferential al canalelor de acces
in forme competitie de intermediere a intereselor. Implica/ de asemenea/ de&oltarea unor granite mai
clare intre rolurile politice i de afaceri ale oficialilor statului pentru a preeni conflictele de interse.
Totui pro$lema in multe tari aflate in tran&itie este e,acer$ata de marea concentrare a puterii politice/ de
canalele formale sla$ de&oltate ale influentei politice i de intermedierea de interese i organi&area sla$a
a contracarii intereselor atat in economie cat i in societatea ciila.
2.2.Forme ale corupiei #n cadrul sistemului administrati
2.2.1. Plai pentru a o$ine contracte ma%ore i concesiuni
Plaile corupte pentru a c3tiga contracte ma%ore i concesiuni/ sunt/ in general/ p!strate de catre
marile afaceri i de catre autorit!ile de la niel inalt. Ca&urile importante repre&int! o c0eltuial!
su$stanial! de fonduri i au o influen! ma%ora asupra $ugetului guernului si asupra perspectielor de
de&oltare a !rii. Aceste afaceri sunt/ prin definitie/ re&era autoritatilor centrale si/ adesea/ implica si
corporatiile multinationale care functionea&a singure sau reunite cu asociati locale.
Dac! guernul este un cumparator sau o parte contractant!/ e,ista catea motie pentru a plati
autoritatile. )ai intai/ o firma poate sa plateasca pentru a fi inclusa pe lista de licitatanti precalificati si
pentru a limita lungimea listei. In al doilea rand/ ea poate sa plateasca pentru informatia interna. In al
treilea rand/ mita poate sa coninga autoritatile sa structure&e specificatiile de licitatie/ astfel incat firma
corupta sa fie unicul furni&or calificat. In al patrulea rand/ o firma poate sa plateasca ca sa fie selectata
contractor castigator.
2n cele din urma/ odata ce o firma castiga contractul/ ea poate sa plateasca pentru a primi preturi
mai umflate sau pentru a reduce din calitate.
Coruptia in contractare apare in fiecare ara - c0iar si in acele !ri de pe treapta cea mai inalta a
inde,ului onestitatii/ ca de e,emplu !rile scandinae/ 1ingapore/ si 8oua Peelanda. Catea e,emple or
sugera domeniul de posi$ilit!i.
In Paragua</ coruptia ca recompensa in contractele internationale de infrastructura in timpul
regimului presedintelui Alfredo 1troessner >1467-14D4? a crescut in mod specific de la 1A la 2A de
procente. Coruptia a determinat o crestere a pretului $ara%ului de la Itaipu la granita $ra&iliana si a condus
la construirea unor proiecte care au depasit neoile nationale >8icEson 144:; 277-276?. In Indonesia/ in
anii 145A/ doua companii germane au raportat ca au platit unei autoritati a companiei de ulei/ proprietate
a statului/ mita care repre&enta 2AW din aloarea contractelor de construire pentru o otelarie > 1c0Jar&
1447?.
In Pim$a$Je/ intelegerea secreta dintre ministrii din Posta si Telecomunicatie/ si o companie de
telecomunicatie suede&a/ a de%ucat procedurile de $a&a organi&ate local.
Au fost relatate retururi in aloare de 5/1 milioane de dolari.
24
Intr-o afacere aiatica din Corea de
1ud/ catea companii americane au platit mita Presedintelui 'o0 Tae Noo. Au fost c0estionati furni&ori
multinationali/ dar au negat implicarea. Intr-o alta afacere cu arme/ consilierul in securitate nationala al
lui 'o0 Tae Noo a recunoscut ca a primit mita in aloare de apro,imati 3AA AAA de dolari.
3A
9n scandal
ma%or in 1ingapore a implicat catea firme multinationale si o autoritate de rang inalt a )inisterului
pentru 9tilitati Pu$lice. Autoritatea a fost platita pentru a de&alui informatii confidentiale despre cei ce
au facut oferte la licitatii. Ca&ul a dus la trecerea pe lista neagra a cinci multinationale mari implicate in
scandal. Cficialul a primit paispre&ece ani de inc0isoare.
31
Coruptia la niel inalt nu este limitata la !rile in curs de de&oltare care au de-a face cu afacerile
multinationale. 1candaluri similare de procurare a contractelor sunt frecente in !rile industriali&ate.
In +ermania/ mitele au fost platite pentru a se castiga contracte in aloare de 2 miliarde de marci
germane/ pentru constructia Terminalului 2 al Aeroportului din FranEfurt. Conform procurorului pu$lic/
coruptia a dus la o crestere a preturilor de la 2A la 3AW.
32
In cadrul departamentului france& 1eine-
)aritim/ paispre&ece oameni au fost acu&ati de corupie in legatura cu contractele pentru ac0i&itionarea
de calculatoare. Functionarii de stat au deformat procedurile normale ducand la o pierdere estimata la 6A
milioane de franci/ conform Departmentului France& de Interne.
33
In *elgia este posi$il sa se fi platit
mita in aloare de 1/4 milioane de dolari liderilor din partidul 1ocialist in legatura cu un contract de
aparare.
37
In Italia/ costul catora proiecte de constructii ma%ore pu$lice pare-se ca a sca&ut dramatic dupa
anc0etele anticorupie de la inceputul anilor O4A. Costul de constructie al metroului din )ilan a sca&ut de
la 225 milioane per Eilometru in 1441 la 45 milioane in 1446. Costul unei sine de legatura a sca&ut de la
67
24 "conomic Inteligent 9nit/ Raportul trime"trial din 1imbabwe, :K46
3ATeful unui conglomerat Eoreean a fost acu&at ca a dat :6AAA de dolari consilierului. "l a admis ca a dat $anii dar a spus ca a fost
un cadou. MFostul consilier de securitate al lui 'o0 arestat su$ acu&atii de coruptie=/ A!entia 2rance Pre""e, 13 Decem$rie/ 1446H
M1eoul se &guduie pe masura ce fostii presedinti sunt acu&ati de insurectie=. 0ane3" De'en"e -eekly, 1A Ianuarie/ 144:H= Directorul 1.
.oreei DaeJoo se confrunta cu acu&atiile de dare de mita=/ Reuter" +ort American -ire, 15 Ianuarie/ 144:.
31 M1ingapore e,pune indicii priind ice$ergul coruptiei=/ 2inancial %ime", 16 fe$ruarie/ 144:.
32 MPro$a de coruptie de la Aeroportul +erman se adanceste;cinci persoane arestate si 2A de companii anc0etate=. 2inancial %ime", 2
iulie/ 144:H M(alul de coruptie germana cere actiuni=/ Reuter Bu"ine"" Report, 26 septem$rie/ 144:.
33 Transparenc< International 8eJsletter/ iunie 144:/ raportand asupra unui articol din Ie monde/ 14 martie/ 144:.
37 MTentaculele din scandalul de aparare se intind catre noroi=/ 2inancial %ime", 14 octom$rie/ 1446H M*elgienii cauta sa-l areste&e
pe Dassault=/ 2inancial %ime", 1A mai/ 144:.
milioane per Eilometru la 2: milioane/ si un terminal nou intr-un aeroport este estimat la costul de 1/3
milioane de dolari de la 3/2 milioane de dolari. >Nie0an 1445?. Iicitatiile de succes complete legate de
contractorii pu$lici au fost relatate a fi cu 7A-6A de procente mai sca&ute in 1445 decat cu cinci ani
inainte > della Porta si (annucci 1445a; 627?. Cel mai recent scandal la scara larga din Departamentul de
Aparare al 1tatelor 9nite a fost Cperatiunea III Nind/ o inscenare a *iroului Federal de Inestigare care
a dus la condamnarea de cinci&eci si patru de indii&i si &ece corporatii pentru de&aluirea specificatiilor
te0nice priind licitatiile competitie pentru contracte in sc0im$ul $anilor si al slu%$elor.
36
8u toate scandalurile de procurare si contractare implica constructii la scara larga sau proiecte de
$unuri de capital. *unurile care sunt folosite in consum repre&inta primi candidati pentru platile ilegale/
deoarece poate fi dificil ulterior sa descoperim daca ele au fost lirate sau nu. In )alaJi/ de e,emplu/
auditorii au descoperit ca milioane de dolari din imo$ile nee,istente au fost Mac0i&itionate= de catre
Fondul de Presa +uernamental.
3:
In .en<a/ guernul a pierdut aproape 1/6 milioane de dolari prin
ac0i&itia ilegala de medicamente de catre )inisterul 1anatatii.
35
",ista cea distincti despre toate aceste ca&uri/ altcea decat dimensiunea afacerilorB Pe de o
parte/ apar a fi similare cu ca&urile in care guernul are parte de un $eneficiu sca&ut. Ca si mai dereme/
coruptia sistemica poate sa pre&inte ineficiente care reduc competitiitatea. Poate sa restranga numarul de
licitanti/ sa-i faori&e&e pe cei ce au relatii in interior in defaoarea celor mai eficienti candidati/ sa
limite&e informatia disponi$ila participantilor/ si sa introduca costuri de tran&actie.
3D
Totusi/ scara
afacerilor corupte si implicarea autoritatilor de la niel inalt pre&inta preocupari noi. )ai intai/ daca
autoritatile de rang inalt/ inclu&and si seful statului/ sunt preocupate/ in primul rand/ cu ma,imi&area
castigului personal/ ele pot sa faori&e&e un niel ineficient/ structura/ si perioada de timp a inestitiei. In
al doilea rand/ deci&iile inestitorilor pot fi afectate de faptul ca acestia se confrunta cu conducatorii
politici corupti.
36 8oelEer/ 10apiro/ si .ellogg >1445?
3: %ran"parency International +ew"letter, decem$rie 1446/ raportand asupra unui articol din Saturday +ation, 17-2A octom$rie/
1446.
35 %ran"parency International +ew"letter, iunie 144:/ raportand asupra unui articol din Daily +ation, 3 mai/ 144:.
3DDa-0siang Donald Iien >144Aa/ 144A$? de&$ate in amanunt aceste dificultati si arata ca o autoritate corupta care discriminea&a in
faoarea unor licitatori/ a selecta adesea o parte contractanta ineficienta. (e&i/ de asemenea/ 1usan 'ose-AcEerman; >145D;121-132?
model de coruptie in contractarea pu$lica.
2.2.2. Priati&area - mi%loc de reducere sau de cretere a corupieiB
Priati&area poate reduce corupia prin deplasarea anumitor $unuri de la controlul statului i
direcionarea lor #n domeniul priat. Totui/ procesul de transfer al $unurilor c!tre partenerii priai este
ameninat de corupie. )ulte stimulente corupte sunt compara$ile cu cele din contractele de premiere i
concesiuni.
2n loc s! mituiasc! o firm! ce aparine statului pentru a o$ine contracte i tratament faora$il/ cei
care mituiesc pentru o companie pu$lic! pot mitui oficiali din sectorul priat sau din 3rful guernului.
)ita poate fi solicitat! introducerea pe list! a celor care mituie i firmele pot pl!ti pentru a restriciona
num!rul celorlali ofertani.
2nt3i/ c3nd #ntreprinderi mari de stat sunt priati&ate/ nu poate fi o cale mai sigur! dec3t ealuarea
$unurilor lor i ta,ele i regimul de reglementare care pot fi sla$ specificate.
8esigurana procesului crea&! oportunit!i pentru faori&area corupiilor din interior prin
furni&area de informaii nedisponi$ile pu$licului/ informaii furni&ate #n sc0im$ul unor pl!i sau prin
oferirea unui tratament special firmelor corupte #n procesul de priati&are. C0iar i procesul de ealuare
poate fi corupt din interior sau e,terior prin ofert! asupra $unurilor. 2n ca&uri e,treme nu se reali&ea&!
nici o apreciere/ i nu se produce nici o licitaie.
Firma este premiat! pentru cele mai $une relaii politice; M(3n&!rile/ la preuri nesta$ilite au fost
f!cute adesea cu alori du$ioase pentru c! politicienii din partidul la guernare i alii nu aeau
e,perien! #n afaceri >Nelles i .iEeri 14D4;::D?.
2n *ra&ilia a deenit clar faptul c! o rud! al Preedintelui Fernando Collar de )ello a primit o
firm! priati&at! >)an&etti i *laEe 144:?. Collar a c!utat s! foloseasc! reformele de pia! pentru a crea
un imperiu financiar personal >)an&etti 1444?. 2n +recia o companie italian! a acu&at de mit! Primul
)inistru pentru tratament faora$il #n priati&area companiei naionale de ciment >1aona i )a&onatte
1445;1A5?. ",emple similare in din Argentina/ Peru/ Pair/ Coasta de Filde/ Tailanda i 1loacia pentru
a oferi doar c#tea >)an&etti 1444H PasuE i 1ungsid0 1447/ (an de Nalle 14D4?.
Iegi sla$e #n reglementarea conflictelor de interese duc la negocieri uoare.
2n Argentina mai muli oficiali care se ocupau de procesul de priati&are a autostr!&ii erau #n
conducerea companiilor care c3tigau licitaiile pentru autostr!&i.
>)an&etii 1444?. 2n (ene&uela/ o firm! de consultan! american! a organi&at priati&area liniei
aeriene de stat #n ciuda leg!turilor sale cu liniile aeriene spaniole - I$eria >)an&etti i *laEe 144:?. )ai
t3r&iu/ I$eria a fost implicat! #n ealuarea liniei aeriene #n ciuda faptului c! ea #nsui pl!nuise s! fac!
oferta companiei i s! sf3reasc! prin a o cump!ra. >Celarier 144:?.
Conform procurorului general/ #n 'usia procesul de priati&are din aceast! ar! a fost su$minat de
$anca care #n acelai timp au organi&at licitaiile/ au licitat i le-au i c3tigat
34
2n al doilea r3nd/ oficialii corupi pot pre&enta inform!ri c!tre pu$lic care fac ca respectia s! par!
compania sla$! #n timp ce persoanelor interesate le pre&int! compania #ntr-o lumin! $un!. Persoanele
interesate au astfel o po&iie aanta%oas! #n procesul de ofertare. 2n mod similar/ ofertanii corupi pot fi
asigurai prin omisiunea i astfel persoana interesat! din afar! se poate $a&a pe o ofert! aanta%oas!.
"alu!rile ulterioare demonstrea&! c! priati&area a fost un succes imens iar companiile priate
au c3tigat enorm. C$seratorii din C0ina i "cuador au notat asfel de ca&uri. 2n (ene&uela o $anc!
important! a fost su$ealuat! de ministerul naional de inestiii prin acu&aii nefondate >)an&etii i
*laEe 144:?.
Iuigi )an&etti argumentea&! c! multe priati&!ri latino americane au determinat creteri i nu
sc!deri ale concentr!ii pieei >)an&etii 1444?. "l argumentea&! c! priati&area companiei de telefonie #n
Argentina i utilit!ile electrice #n C0ile a fost reali&at! #n aa fel #nc3t au dus la aanta%e de monopol
pentru c3tig!tori. 'eglement!rile ulterioare au fost sla$e. Astfel de afaceri nu sunt ineita$ile.
Aparent/ priati&area telecomunicaiilor #n C0ile i electricitatea #n Argentina au #ncura%at
competiia i au limitat monopolul. >)an&etti 1445?.
Dei nu au pre&entat doe&i eidente ale corupiei/ Go0n Nelles i 1unita .iEeni >14D4? au listat
mai multe e,emple de $eneficii speciale pe care firmele le pot o$ine.
C0iar dac! corupia apare #n timpul procesului de priati&are/ re&ultatul final poate fi o firm!
priat! competiti! cu o pia! disciplinat!. Dar mut3nd o firm! #ntr-un sector priat nu se asigur! acelai
re&ultat. )ai #nt3i firma/ c0iar dac! deine monopolul ea menine o relaie str3ns! cu statul. 2n definiti/
#n afara fostelor !ri socialiste multe #ntreprinderi pu$lice sunt #n industrie cu economii de&oltate.
34 M'ussian priatisation face crime pro$e= Financial Times/ Fe$ruar< :/ 144:.
Capitolul III
'eforma administratiei pu$lice #n perioada de tran&itie.
3.1. 'eforma administratiei pu$lice. Caracteristici generale.
Pe plan mondial tendinta ultimilor doua&eci de ani este cea a glo$ali&arii si de&oltarii intense a
sistemelor sociale. 2n acest nou conte,t statele nationale sunt puse #ntr-o po&itie cu totul noua/ #n care
institutiile si sistemele administratie tre$uie sa fie fle,i$ile pentru a se adaptata acestor transformari. 2n
noul conte,t geopolitic administratia pu$lica centrala si locala au deenit factori definitorii #n
competitiitatea economica a unei tari sau regiuni economice.
2n perioada de dupa 14D4 tarile "uropei Centrale si de "st au suferit sc0im$ari fundamentale care
au afectat ietile lor sociale si politice. 2n acest proces de transformare se pot identifica anumite aspecte
comune care sugerea&a un model comun al sc0im$arii sociale si politice. Printre aceste caracteristici
putem enumera; tran&itia de la sistemul unipartidist la unul pluripartidist/ a$andonarea principiului
centralismului #n faoarea descentrali&arii/ adoptarea principiului separarii puterilor #n stat. 1e #ncearca
#ntarirea controlului statului asupra administratiei a3nd #n edere necesitatea garantarii actelor pu$liceH
se resimte neoia de a legitima actele pu$lice. )ai mult/ e,ista un acord #n ceea ce prieste necesitatea
cresterii eficientei/ eficacitatii si fle,i$ilitatii administratiei pu$lice. 2n acest conte,t al sc0im$arilor se
produc o serie de modificari #n filosofia administratia si a furni&arii de sericii sociale. Apare #n prim
plan ideea de stat al $unastarii care s-a doedit a fi solutia optima pentru tarile occidentale. Ia aparitia sa
#n perioada anilor O6A-O:A statul $unastarii dispune de resurse a$undente > fiind #nregistrata o perioada de
crestere economica si de&oltare puternica?. 2n aceste conditii c0eltuielile pu$lice se puteau situa la un
niel ridicat . 2n perioada respectia c0eltuielile pu$lice c0iar au depasit cresterea economica. "ra eident
#nsa ca #n acest ritm statul nu putea re&ista multa reme. Anii O5A marc0e&a de$utul cri&ei statului
$unastarii. Cdata cu cri&a petrolului din 1457 se declansea&a si cri&a statului $unastarii acesta
confrunt3ndu-se cu pro$leme deose$it de comple,e cum ar fi ; cresterea soma%ului/ scaderea natalitatii si
cresterea duratei de iata care au ca efect un proces de
#m$atr3nire a populatiei/ cresterea costurilor sociale si a numarului celor #n dificultate/ segmentare
economica/ o polari&are a economiei si implicit a societatii deoarece cei care lucrea&a #n ramurile de 3rf
ale economiei $eneficia&a de salari&are ridicata/ securitatea locului de munca/ conditii $une de munca/
posi$ilitati de promoare spre deose$ire de indii&ii anga%ati #n sectorul secundar care au drept =
$eneficii= contracte de munca pe timp limitat/ salari&are sca&uta/ putere sca&uta a sindicatelor.
Dincolo de de&$aterile clasice referitoare la eolutia sistemelor administratie/ modelelor de
organi&are si pro$leme ale rationalitatii limitate intreaga de&$atere moderna asupra reformei
administratie se $a&ea&a pe termeni noi/ deose$it de interesanti precum reinentarea guernamintului
sau noul management pu$lic.
Ideea =reinentarii guernamintului= s-a manifestat atit in 1tatele 9nite cit si in "uropaH asa cum
remarcau Cs$orne si +ae$ler
7A
/ aparitia unui guern!m3nt antreprenorial= constituie o eolutie
ineita$ila;= guern dupa guern si sistem pu$lic dupa sistem pu$lic/ reinentarea este singura optiune
posi$ila=. 8oile a$ordari in materie de management pu$lic sint descrise ca o = moderni&are= a
organi&atiilor pu$lice;= guernele din tarile cele mai de&oltate sint pe cale a reconsidera sau reedea
ipote&ele fundamentale in ceea ce prieste sectorul pu$licK priat= Putem or$i din acest punct de edere
de descoperirea unui =nou model= in ceea ce prieste sectorul pu$lic/ un model de =managerialism= care
se distinge de administratia $irocratica traditionala. Principalele componente ale noii tendinte se refera in
principal la;
etica ce lasa managerilor li$ertatea de a coordona/ actiona si gira pro$lemele punerea in practica a
criteriilor si masurilor de performanta e,plicite
importanta semnificatia acordata controlului re&ultatelor cresterea concurentei datorita
contractelor pe durata determinata si a procedurilor de oferte pu$lice
adaptarea stilului de gestiune tipic sectorului priat
introducerea disciplinei si controlului in utili&area resurselor
Acest model de actiune pu$lica se incadrea&a intr-un nou tip de cultura a,ata pe re&ultate intr- un
sector pu$lic mai putin centrali&at/ cultura caracteri&ata prin;
priilegierea interesului pentru re&ultate in termeni de renta$ilitate/ eficacitate si calitate a
sericiilor/ inlocuirea structurilor organi&ationale puternic centrali&ate
7A D. Cs$orne i T. +ae$ler 4Reinventin! (overnment. How te entrepreneurial "pirit i" tran"'ormin! te public "ector4, 8eJ
LorE/ 1443
si ierar0i&ate cu medii de gestionare descentrali&ata/ in care deci&iile asupra alocarii resurselor si
furni&arii de sericii sint mult mai apropiate de punctul de=lirare=/ permitind detinerea de informatii de
la clienti si alte grupuri interesate.
posi$ilitatea de a studia alternatiele e,istente in furni&area sericiilor pu$lice/ in ideea o$tinerii
unor efecte politice mai renta$ile in ceea ce prieste costurile
importanta acordata eficacitatii sericiilor furni&ate direct de sectorul pu$lic/ prin crearea unor
o$iectie de productiitate si crearea unor medii concurentiale in interiorul si intre organi&atiile
sectorului pu$lic.
intarirea/ la niel central/ a a$ilitatilor strategice capa$ile sa g0ide&e eolutia statului si sa ii
permita sa reactione&e adecat/ suplu si cu costuri sca&ute sc0im$arilor e,terne si dierselor interese.
)ondiali&area principiilor si practicilor gestiunii pu$lice face parte dintr- un proces de
mondiali&are mai larg= imputa$il= pe plan economic unei eoluii inspre o economie mondial! #n care
producia este internaionali&at! iar capitalurile circul! li$ere intre !riH aceast! eolutie a fost #n mod
esential impulsionat! de reoluia informatic! ce a contri$uit la ridicarea $arierelor nationale. 'eformele
structurale si institutionale au deenit ineita$ileH conte,tul mondiali&ant in domeniul economic i
informaional a facilitat un sc0im$ internaional de de idei si opiuni politice/ astfel c! acum = guernele
pot sa foloseasc! e,periena altor !ri pentru a defini propriile r!spunsuri politice=>CCD"/ 144:?.
Aceasta conergen! poate lua dou! forme;
guernele naionale incearc! s! se adapte&e practicilor internaionale pentru a r!m#ne =#n curs!=
guernele nationale #ncearc! s! preia cele mai $une practici ale omologilor internaionali
"ste totui necesar s! contienti&!m faptul c! e,ist! grade diferite de conergen! international!H
nu e,ist! surse sau modele unice. Dimensiunea reformelor nu este intotdeauna aceeaiH practica
administratia poate face o$iectul unor im$un!t!iri mutuale/ dar necesitatea i modalit!ile de sc0im$are
in de conte,te i consideraii pluraliste/ influenate de factori politici si $irocratici naionali i de alte
neoi #n materie de guernare.
Ia nielul democraiilor de&oltate domeniile #n care se iau cel mai des m!suri sunt >grila de
anali&a a centrelor reformei #n sectorul pu$lic in !rile C"CD/ 1443?;
reforme financiare si de management H
descentrali&are H
delegare si deconcentrare H
Diferene de a$ordare a reformei au ap!rut/ spre e,emplu/ intre !rile nordice si )area *ritanieK
1tatele 9niteH #n acestea din urm! reforma sectorului pu$lic a fost considerat! din perspectia unei logici
a priati&!rii/ care primise de%a o =apro$are= politic! #n anii ODA/ #n special su$ guernele 8oii Drepte ale
lui 'eagan si Teac0er. In !rile nordice priati&area a proocat reacii puternice c0iar dac! termenul a fost
folosit pentru a se desemna procesele normale de a%ustare #ntre sectorul pu$licK priat. De aici a re&ultat o
diferen! #ntre discursul politic i ideologic utili&at de c!tre guernul $ritanicK american i reformele
nordice e,primate #n mod esenial #ntr- un lim$a% apolitic/ merg#nd pe ideea= moderni&!rii=. 2n )area
*ritanie reforma administrati! a constat mai ales #ntr- un proces merg#nd dinspre #rf spre $a&!/ un
proces diri%at de c!tre centru>= un mi%loc politic pentru primul ministru=?. 2n 19A/ de multe ori reforma
administrati! a fost legat! de concurena politic! intre Congres i Presedinte.
Putem considera c! este aproape imposi$il de definit = t0e $est Ja<= in ceea ce priete
reformarea sectorului pu$lic; nu e,ist! modele unice de reform!/ nu e,ist! solutii
predeterminate=>C"CD/ 1446$?. H ariaiile de a$ordare #n materie de reform! s#nt de #neles dat! fiind
diersitatea datelor istorice/ instituionale/ politice/ ca i diferenele la niel de politici si economii
naionale.
Diferenele #ntre !ri constau #n intensitate i #n luarea de iniiati! #n reformele particulare. ",ist!
c#tea diergene importante i #n ceea ce priete o$iectiele reformeiH anumite !ri au i&at ca o$iecti
specific reducerea taliei sectorului pu$lic/ in timp ce altele au optat pentru punerea accentului pe
ameliorarea performanei sectorului pu$lic i #nt!rirea rolului s!u.
'eformele sectorului pu$lic pot i&a instrumente politice adoptate #n circumstane politice
diferite/ pe $a&a unor raiuni diferite i cu impact diferit. Aceast! posi$ilitate are precedente #n istorieH un
studiu referitor la reformele sectorului pu$lic #n Anglia i Prusia secolului YIY a ar!tat c!/ pe c#nd
sistemul prusac a i&at o integrare a clasei de mi%loc #n curs de apariie #n interiorul elitei administratie/
#n Anglia s- a aut
#n edere contrariul; $irocraia pu$lic! a fost perceput! ca fiind un domeniu re&erat aristocraiei>aa
nunita C,$ridge?. 1e g!sesc e,emple actuale i #n ceea ce priete politicile de priati&are. 2n studiul
referitor la diferite e,emple de priati&are industrial! #n c#tea t!ri ale "uropei Cccidentale/ (icEers i
Nrig0t au identificat o gam! diersificat! de motie i am$iii ale persoanelor #ns!rcinate cu priati&area/
diferite puncte de plecare la originea priati&!rii/ diferite structuri politice i instituionale serind ca i
conte,t persoanelor ce conduceau priati&area/ precum i instaurarea unor regimuri financiare diferite de
transfer a propriet!ii c!tre inestitorii priai. Iiou a constatat c! in ca&ul TaiJan sau -ong .ong
priati&area s-a f!cut pe criterii politice i nu datorit! situaiei economice propriu &ise.
Putem deci identifica uneori mi%loace opuse pentru a reali&a/ aparent/ acelasi o$iecti. 1pre
e,emplu #n C0ina reforma sectorului pu$lic i&ea&! ameliorarea eficacit!ii i =renta$ilit!ii=
administraiei guernamentale prin edificarea unei $irocraii legale i raionale de tip Je$erian/ un sistem
care/ parado,al/ este de%a pus #n discuie prin reformele occidentale i&#nd noul management pu$lic dintr-
o perspecti! post $irocratic!.
2n economiile #n tran&iie din "uropa Central! i de "st reformele administratie au fost esenial
definite ca un proces i&#nd mai degra$! finali&area unei situaii anterioare dec#t atingerea unei situaii
dorite. Pe c#nd eforturile de priati&are din !rile occidentale au i&at #n general reali&area unei economii
mai renta$ile/ eforturile #n domeniu din "uropa de "st i&ea&! #n mod esenial ela$orarea unui sistem de
pia! ine,istent inainte.
8u putem considera c! e,ist! pro$e suficiente pentru a susine te&a unei conergene
administratie pe plan internaionalH este /deci / mult mai interesant de e,plorat #n ce mod diferite
guerne i $irocraiile lor fac fa! prooc!rii managementului pu$lic #n circumstanele sociopolitice
specifice i cum se procedea&! la reforma sectorului pu$lic #n faa unor cerine crescute de testare a unor
noi metode si structuri organi&ationale dec#t considerarea #n $loc a tuturor eforturilor naionale/ #n cadrul
unui model mondial care nu semnalea&! dec#t similitudini superficiale/ masc#nd disparit!i eseniale.
De multe ori se spune c! reforma sectorului pu$lic/ #n cadrul mai larg al noului management
pu$lic/ este acompaniat! de o sc0im$are fundamental! a alorilor.
'enta$ilitatea costurilor/ eficacitatea i raportul calitate- pre repre&int! alori eseniale i criterii
de m!sur! ale formelor de e,ercitare a sericiului pu$lic. Aceste alori su$linia&! #n mod egal tentatia
de de$irocrati&are a sectorului pu$lic prin intermediul descentrali&!rii i comerciali&!rii i de
transformare a culturii funcionarilor/ lucru ce semnific! un nou regim de motiare/ noi condiii de
munc!/ recompense i sanciuni. (alorile eseniale pot fi recapitulate prin intermediul alorii de
eficacitate H at#t ap!r!torii c#t i scepticii reformei au un punct comun; u&ea&! de argumentele lor #n
cadrul unui discurs asupra eficacit!ii/ primii ap!r#nd reforma ca fiind singurul mod de a crete
eficacitatea #n timp ce cei din urm! s#nt #ngri%orai de faptul c! reforma ar crete eficacitatea #n
detrimentul altor alori> cum ar fi ec0itatea? i consideraii. 8ici una din cele dou! p!ri nu a contestat
faptul c! reforma sectorului pu$lic i&ea&! eficacitatea i c! ea poate fi ameliorat!. 1e poate considera/
#ntr-un sens/ c! aceast! nou! concepie a reformei constituie o negaie a modelului tradiional de
administraie pu$lic! caracteri&at! prin du$la di0otomie politic!K administraie i printr-o organi&are
$irocratic! sau ceea ce a fost descris ca un model de gestiune administrati! #n m!sura #n care denot!
iniierea unui model = post$irocratic=.
'egimul $irocratic de tip tradiional pe care reforma sectorului pu$lic de tipul noului
management pu$lic il i&ea&! in ederea sc0im$!rii nu este un regim=ineficace=. Din contr!/ modelul
$irocratic Je$erian implic! importana capital! a eficacit!ii i raionalit!iiH Ne$er a afirmat c! tipul pur
$irocratic de organi&are administratia era capa$il s! ating! cel mai #nalt grad de eficacitate i c! este #n
acest sens cel mai raional mi%loc cunoscut de a e,ercita puterea asupra fiintelor umane.
Istoric/ modelul traditional de administraie pu$lica a fost re&ultatul unui amalgam de elemente
instituionale proenind din diferite conte,te #n diferite epoci i nea#nd #n mod neap!rat acelai tip de
logic! institiional!. Preocuparea european! pentru administraie pu$lic! a fost marcat! de un trecut
imperial/ monocratic/ centr#ndu- se semnificati asupra perfeciunii clasei guernante. 1ericiile pu$lice
ale Franei lui 8apoleon sau ale Prusiei lui Frederic cel )are au fost $a&ate pe o organi&are militar!/
urm#nd aceleai principii ale centrali&!rii/ disciplinei i solidarit!ii unei =clase de ofieri=. Aceste
caracteristici clasice ale $irocraiilor europene au fost ulterior raionali&ate de Ne$er.
Demersul american de ameliorare a administraiei pu$lice a pornit de la cu totul alt! realitate/
rialit!ile i conflictele re&ult#nd din sistemul clientelismului politic> considerat a parali&a administraia
pu$lic!?. 8oua administraie pu$lic! =progresist!= a #ncerca s! elimine corupia i incompetena asociat!
spoil s<stemului. Apelul lui Nilson in anii 1DDA pentru o separare a administraiei de politic! a
repre&entat o tentati! de depoliti&are a administraiei pu$lice prin intermediul profesionali&!rii i
ocaiei. Putem deci considera c! la finalul secolului eficacitatea administraiei pu$lice a fost definit! at#t
din punct de edere organi&aional c#t i politic/ #n cadrul pro$lemelor specifice de guernare care s- au
pus #n aceast! epoc!.
2n anii ODA conte,tul administraiei pu$lice s-a sc0im$at pe $a&a pro$lemelor puse de intelectualii
colii economice a alegerii pu$lice>pu$lic c0oice?/ care au caracteri&at comportamentul $irocratic ca un
comportament esenial ineficace i a,at pe ma,imi&area $ugetului. Cum a remarcat FredericEson/ #n
literatura asupra reinent!rii guern!m#ntului se susine c! modelul $irocratic este cel care pune
pro$leme i c! =te&a anti$irocratic! a reinent!rii guern!mintului conine cu siguran! epocii
contemporane=.
8u este deci nimic nou #n preocuparea preponderent! inspre= eficacitate= a noului management
pu$lic. Ceea ce a ap!rut clar de-a lungul timpului au fost opiniile i teoriile ce s- au sc0im$at perpetuu
asupra cau&elor i surselor de ineficacitate a guernului/ asupra a ceea ce semnific! eficacitatea i cum a
fi reali&at!. 8oul management pu$lic/ ca i tendinele anterioare #n materie de reform! administrati!/ a
f!cut apel la o serie asem!n!toare de alori eseniale. Ceea ce este cu ade!rat nou #n reforma
contemporan! a sectorului pu$lic nu s#nt temele centrale de eficacitate i competen! managerial! ci noile
conte,te politice i ideologice #n interiorul c!rora aceste teme s#nt rearticulate> sau reinentate? i care fac
ca aceste teme s! figure&e #n agenda reformelor.
Fundamentele noului management pu$lic dau impresia c! reforma sectorului pu$lic este
anti$irocratic!. 8e#ncrederea fa! de puterea $irocratic! i tendinele de e,pansiune ale elitelor
$irocratice au produs sc0im$!rile $a&ate pe descoperirea =noilor modele=. Contrar originii aparent
anti$irocratice a reformelor sectorului pu$lic nu putem conclu&iona imediat c! aceste reforme produc un
model anti$irocratic mondial. -ood remarca faptul c! managementul pu$lic a fi #n iitor mult mai
diersificat din
dou! motie; #n spatele criticii aparent concordante asupra administraiei pu$lice e,ist! o diersitate #n
agenda reformelor e,ist! posi$ilit!i ariate #ntre soluii =etatice= i soluii=de pia!= #n cadrul reformelor
managementului pu$lic/ pentru c! transformarea statului $irocraiei pu$lice nu #nseamn! pur i simplu
simplu un stat minimal.
"ste eident faptul c! noul management pu$lic se $a&ea&! pe elemente cum ar fi c0iar
priati&area/ pe punerea #n discuie a performanelor statului $irocratic sau pe =raionalismul
economic=.Totui/ priind mai atent 8)P ca strategie de reform!/ el poate fi considerat a se situa #n
faoarea sectorului pu$lic odat! ce caut! s! reforme&e $irocraia #n loc s! o #nl!ture > priati&area ar
putea aea in sc0im$ acest efect?. De fapt se pot identifica doua tipuri de atacuri la adresa $irocraiei;
unul care ine de la dreapta i este repre&entat de parti&anii priati&!riiH acetia incit! la #nlocuirea
puterii guernamentale prin concurena pieei
un altul de la stinga/ ce incit! la #nt!rirea guenului i cresterea spiritului s!u de competiie
",ist! o net! distincie #ntre agenda de reforme a celor care s#nt #n faoarea priati&!rii i a celor
care pledea&! pentru reinentarea guern!m#ntului. 8oul management pu$lic ine de cei din urm! i se
poate considera a fi o strategie care i&ea&! s! =sale&e= guern!m#ntul i s! il remodele&e prin
reinentareH aceast! strategie constituie o soluie de management pentru tratarea unei soluii politice.
Cum personalul i $eneficiarii sericiilor pu$lice s#nt preocupai de impactul negati pe care o priati&are
total! poate s! #l ai$! asupra interesului lor/ o reform! orientat! pe 8)P constituie o posi$ilitate mai
accepta$il!.
Pentru a estima la %usta sa aloare reforma sectorului pu$lic tre$uie #neleas! politica de reforme.
Putem considera c! la acest moment i din acest punct particular de edere politica conine #n mod
esenial trei grupe de actori;
conduc!torii politici H
#nalii funtionari de la niel centralH
managerii operaionaliH
Coordonatorii politicii #ncearc! s! e,ercite un control politic asupra $irocraiei/ ageniile centrale
#ncearc! s! e,erse&e un control politic asupra departamentelor de pe terenK din teritoriu/ iar acestea din
urm! #ncearc! sa aprofunde&e autonomia lor #n
materie de management operaional i de management al resurselor umane fa! de nielul central.
)anagerialismul a furni&at leaderilor politici> minitri i politicieni? o a$ordare glo$al! i
strategic! pentru a e,ercita un control mai eficace asupra performanelor $irocratice- lucru total diferit de
discursul clasic al li$ert!ii manageriale. 9n studiu al reformelor recente ale sericiului pu$lic anglo
american a ar!tat c! aniiODA au constituit un =mediu ostil= $irocraiei din sericiile pu$lice. Cricum/
orientarea funcionarilor spre =managerialism= nu a antrenat o diluare a controlului politic. Cdat! ce
funcionarii sunt pui #ntr-o situaie responsa$ili&ant! fa! de clieni i de pia! ei tre$uie/ #n mod egal/ s!
=dea socoteal!= politicienilor. De multe ori sc0im$area managerial! #n cadrul sectorului pu$lic a fost
legat! de pro$lema controlului politicH #n )area *ritanie guernul conserator s-a orientat spre
managerialism/ #n parte/ pentru a pune #n aplicare o agend! politic!/ f!c#nd recurs la te0nici ale sectorului
priat pentru a #nt!ri controlul politic / reduce autonomia profesional! i sl!$i sindicatele #n sectorul
pu$lic. ",ist! numeroase e,emple #n istoria administrati! de recurs la reforme administratie i de
management ca mi%loc de a reali&a un o$iecti politic> spre e,.reforma Fulton sau iniiatia CP'1C-
Central Polic< 'eieJ 1taff #n )area *ritanie la de$utul anilor O5A? Aceste reforme au fost a$andonate
datorit! modific!rii cllimatului politic/ odat! cu sosirea unui nou guern a#nd o agend! i o strategie
politic! diferit!.
Dac! instituiile sunt percepute ca fiind =scene politice= unde contestarea/ negocierea i lupta #ntre
diferitele grupuri i raionalit!i sunt elemente rutiniere/ procesul de sc0im$are organi&aional! tinde s!
influene&e intensitatea acestor lupte.9n aran%ament instituional e,istent repre&int! o ordine i o sc0em!
sta$ilit! de reparti&are a intereselor i alorilor #ntre diferitele persoane i&ate. Posi$ila apariie a unor
diergene i conflicte proocate de noile puncte de contestare generate de toate procesele de
reform!> pro$leme de putere/ autonomie/ cultur!/ condiii de munc!/ etc? constituie un fapt inerent al
ieii unei organi&aii.
Interpretarea =mondiali&ant!= a procesului de reform! a sectorului pu$lic este/ aa cum s-a putut constata/
discuta$il!. C0iar dac! putem distinge o anumit! conergen! #n termeni de reform! i o$iectie generale
ale reformei> ce constau #n punerea #n practic! a unui cadru de structuri i programe ce permit guernelor
s! reali&e&e o perfoman! crescut! i o guernare mai eficace #n conte,tul unor circumstate economico-
sociale sc0im$!toare?/ mi%loacele anga%ate pentru reali&area o$iectielor aria&! considera$il #n ceea ce
priete punctul de greutate al reformelor/ #n funcie de istorie/ politic! i caracteristici instituionale ale
!rilor implicate. )otiele i stilurile de reform! aria&! de la o ar! la alta.
2n ciuda reendic!rii anti-$irocratice sau post $irocratice a reformei sectorului pu$lic/ re&ultatul
procesului de reform! este mai puin sigur #n m!sura #n care comport! negocieri instituionale/ ce include
tendina funcionarilor sau e,perilor de a-i reconstitui puterea/ autonomia i dominaia #n interiorul unei
culturi i a unui conte,t nou/ de tip =managerial=. Tre$uie deci ree,aminat/ #n cadrul reformei sectorului
pu$lic/ ceea ce s-a sc0im$at #n mod real #n termeni de alori i relaii de putere. (aloarea de eficacitate de
care se face ca& #n cadrul reformei sectorului pu$lic nu este nou! dec#t din punctul de edere al articul!rii
retorice. 8u putem presupune automat faptul c! descentrali&area i comerciali&area antrenea&! #n mod
necesar sf#ritul $irocraiei i ascensiunea cet!enilor #n postura de consumatori sau clieni ai sericiilor
pu$lice. 'eforma sectorului pu$lic poate aea/ de fapt/ ca efect o cretere a gradului de putere a
managerilor pu$lici i nu neap!rat a cet!enilor.
Din perspectia particular! a 'om3niei/ #nsuirea acestor conclu&ii poate semnifica dou! lucruri;
fie o folosire a teoriei diersit!ii proceselor de reform! pentru %ustificarea unui conseratorism
administrati a,at pe p!strarea unui model $irocratic prin e,celen!/ i $a&at/ dincolo de declaraii
superficiale referitoare la =integrare= sau =moderni&are=/ pe ideea simplist! i periculoas! a =unicit!ii=
statutului i situaiei societ!ii rom3neti> te&a c! am fi diferii i c! nici un model/ oric#t de ia$il s-ar
ar!ta #n alte admininistraii din estul sau estul "uropei i din 1tatele 9nite nu poate fi aplicat #n
'om3nia?H aceast! a$ordare/ e,trem de pre&ent! #n cadrul multor centre de putere ce influenea&! eoluia
sistemului administrati rom3nesc repre&int! unul din pericolele ma%ore la adresa unei eoluii po&itie a
administraiei pu$lice din 'om3nia.
fie #nelegerea unui fenomen/ nu numai i&i$il ci i ineita$il #n orice democraie ce dorete s! #i
eficienti&e&e sistemul administrati/ s! r!spund! noului tip de atept!ri ale cetaeanului i noilor realit!i
ale unei societ!i glo$ale i informati&ate
75
Aceast! ultim! a$ordare nu poate fi conceput! #n afara promo!rii unui model de managerialism
distinct de modelul $irocratic tradiional i integrat #ntr-un nou tip de cultur! a,at! pe re&ultate #ntr-un
sector pu$lic mai puin centrali&at. Concentrarea #n direcia reformelor manageriale poate semnifica o
multitudine de a$ord!ri;
limitarea dimensiunilor sectorului pu$licH
descentrali&areH
deconcentrarea #n interiorul sericiilor guernamentaleH
recursul la mecanisme de tip pia!H
noi roluriK a$ilit!i pentru entit!ile guernamentaleH
iniierea unui effort de construcieK ameliorare a managementului proceselor politice/
managementului performanelor/ managementul resurselor financiare/ managementul resurselor umane/
managementul te0nologiei i informaiei/ etc
ameliorarea relaiilor cu cet!eanul.
Dincolo de aceste te0nici particulare este #ns! e,trem de necesar! contienti&area tipului de logic!
ce st! la $a&a reformei sectorului pu$lic> necesitatea =moderni&!rii=/ =integr!rii=/etc?/ i a direciei #nspre
care este orientat! reforma> limitarea dimensiunilor sectorului pu$licK ameliorarea performanelor/ etc?.
)ai mult dec#t orice/ este #ns! necesar! o oin! politic! i&i$il!/ coerent! i ferm! #n direcia reformei
administratieH mi%loacele la care face apel acest proces de reform! pot fi diferite/ dar ele nu au nici o
semnificaie i nici o finalitate #n lipsa iniiatielor reale de reformare a sericiului pu$lic #n 'om3nia.
3.1.1. 'eforma funciei pu$lice.
2ntarirea capacit!ii administratie nu poate fi conceput! far! o funcionare eficient! a
administraiei pu$lice/ iar o asemenea funcionare presupune adaptarea continua a acestui sector prin
strategii de lunga durata i prin #m$un!t!irea cadrului legislati. C$iectiele referitoare la funcia pu$lic!
or asigura de&oltarea resurselor umane/ #n mod eident/ componenta c0eie a reformei. Acestea/ or
constitui/ de
7D
asemenea/ suportul pentru aplicarea m!surilor de reform! pe termen lung. Dintre o$iectiele
m!surilor de reform! ale funciei pu$lic putem meniona71;
De&oltarea i implementarea unui sistem de recrutare/ ealuare i promoare $a&at pe merit si
competenta #n funcia pu$lic!. 2m$un!t!irea sistemului de recrutare/ ealuare i promoare se $a&ea&!
pe urm!toarele;
monitori&area i gestionarea eficient! a concursurilor organi&ate pentru ocuparea funciilor
pu$lice/ astfel #nc3t comisiile de concurs i de soluionare a contestaiilor s! funcione&e pe $a&a
principiului neutralit!ii/ imparialit!ii i transparenei.
standardi&area procedurilor i asigurarea unei practici unitare prin;
ela$orarea unor g0iduri practice/ care s! ofere instrumente i te0nici necesare #n procesul de
recrutare/ ealuare i promoare a funcionarilor pu$lici. C atenie deose$it! a fi acordat! de&olt!rii
carierei #n funcia pu$lic!/ precum i modalit!ilor de motiare a funcionarilor pu$liciH
instruirea responsa$ililor cu gestionarea resurselor umane/ precum i a funcionarilor pu$lici care
particip! #n cadrul comisiilor de concurs sau de soluionare a contestaiilorH
sta$ilirea cadrului general priind competenele necesare e,ercit!rii funciilor pu$lice.
ealuarea modului de aplicare a preederilor legale/ constatarea deficienelor sistemului de
recrutare i promoare/ precum i #m$un!t!irea legislaiei secundare.
Crearea i implementarea unui sistem unitar de salari&are a funcionarilor pu$lici motiant/
simplu i transparent care s! reflecte importana i re&ultatele actiit!ii depuse i s! permit! atragerea i
meninerea funcionarilor pu$lici competeni.
Pentru crearea unui sistem de salari&are unitar sunt necesare;
ela$orarea unei metodologii de ealuare a posturilor i ealuarea propriu-&is! a acestoraH
ela$orarea legii priind sistemul unitar de salari&are a funcionarilor pu$lici
)oderni&area managementului resurselor umane;
de&oltarea capacit!ii de planificare a resurselor umane prin;
ela$orarea unor instruciuni cadru priind #ntocmirea planului de ocupare a funciilor pu$liceH
de&oltarea unui sistem informaional integrat prin;
74
anali&area actualului sistem informaional i sta$ilirea specificaiilor te0nice pentru programul de
gestionare a $a&ei de date/ astfel #nc3t acesta s! poat! produce anali&e i rapoarte comple,e care s!
permit! ealu!ri calitatie i cantitatie ale sistemului funciei pu$liceH
de&oltarea unui sistem tran&itoriu priind eidena funciilor pu$lice i a funcionarilor pu$liciH
sta$ilirea sistemului de colectare a informaiilor pentru $a&a de dateH
sta$ilirea formatului standard al eidenei funciilor pu$lice i a funcionarilor pu$liciH
ela$orarea specificaiilor te0nice pentru un sistem informaional integrat de gestiune a resurselor
umaneH
crearea i de&oltarea noii structuri IT a sistemului integrat de gestiune a resurselor umane/ in3nd
cont de eoluiile din domeniul IT i din domeniul managementului resurselor umane.
promoarea standardelor de conduit! a funcionarilor pu$lici prin;
instruirea personalului din cadrul compartimentelor de resurse umane priind aplicarea normelor
de conduit!H
Promoarea transparenei #n sistemul funciei pu$lice prin;
reali&area i pu$licarea de rapoarte anuale priind modul #n care sunt percepui funcionarii
pu$lici de c!tre $eneficiarii sericiilor pu$lice furni&ate/ pe $a&a unor sonda%e i c0estionare periodiceH
3.1.1.1. 'eglementarea conflictului de interese. "lement al reformei funciei pu$lice
71
.
'eglementarea conflictului de interese in e,ercitarea functiilor de autoritate si a functiilor
pu$lice/ in general/ este o tema care a necesitat a$ordare mai atenta atat din partea politicului cat si din
aceea a societatii. 1e discuta tot mai des ca este neoie de preenirea producerii unor conflicte de interese
in e,ercitarea functiilor pu$lice si/ in ca&ul in care astfel de conflicte s-au produs/ de solutionarea lor.
1unt i&ate aici
71
(alerian 1tan i Corneliu-Iiiu Popescu/ Con'lictele de intere"e 5i inte!ritatea public6, Fundaia pentru o 1ocietate
Desc0is!/ 2AA1
6A
anumite functii pu$lice de autoritate/ dar si celelalte functii pu$lice de e,ecutie. Apararea intereselor
pu$lice tre$uie sa stea la $a&a e,ercitarii functiilor pu$lice/ fiind total inaccepta$il pentru societate ca
acestea sa fie folosite in mod a$u&i de cei care le e,ercit! #n scopul o$inerii unor aanta%e ori c3tiguri
necuenite.
"lemente definitorii ale conflictului de interese
In domeniul guernamental/ conflictul de interese poate fi definit ca situatia in care o persoana/
cum ar fi un oficial pu$lic sau un anga%at al administratiei pu$lice/ are un interes priat sau personal care
primea&a sau poate prima in e,ercitarea o$iectia a indatoririlor sale de sericiu.
",ista trei elemente c0eie in definirea conflictului de interese. Primul #l constituie interesul priat
sau personal/ care poate fi un interes financiar/ sau poate fi un alt fel de interes/ spre e,emplu a oferi un
aanta% special soieiKsoului sau copilului. Pro$lema interine c3nd interesul priat intr! #n conflict cu al
doilea element al definiiei/ i anume =#ndatoririle oficiale= de sericiu/ sarcinile pe care un oficial Ie are
de indeplinit in conformitate cu functia pe care o ocupa. 9n anga%at are anumite responsa$ilitati oficiale/
prin care isi asuma o$ligatii fata de clienti/ fata de anga%ati sau alte persoane. Aceste o$ligatii se
presupune ca ar tre$ui sa prime&e asupra intereselor priate sau personale.
Conflictul de interese interferea&a cu responsa$ilitatile profesionale intr-un fel specific si anume
prin aceea ca afectea&a sau poate afecta o$iectiitatea %udecatii profesionale. 9n moti pentru care
anga%atorii si clientii aprecia&a profesionistii il constituie faptul ca acestia reusesc sa isi pastre&e
o$iectiitatea si independenta. Factori/ cum ar fi interesele priate sau personale/ care pot interfera cu
aceste doua calitati repre&inta un moti serios de preocupare pentru cei care se $a&ea&a pe
profesionalismul anga%atilor/ fie ei clienti/ colegi sau pu$licul larg. Asadar/ este deose$it de importanta
eitarea conflictelor de interese aparente sau potentiale. 9n conflict de interese aparent repre&inta o
situatie in care o persoana aprecia&a ca s-ar putea ca %udecata anga%atului sa fie compromisa. 9n potential
conflict de interese implica e,istenta unei situatii care se poate de&olta intr-un conflict de interese.
Pomind de la aceasta distinctie/ se poate or$i despre eel putin sapte tipuri de conflicte
61
de interese;
interesele personale; atunci cand o persoana lucrea&a pentru +uern/ de e,emplu/ si isi foloseste
po&itia oficiala pentru a inc0eia un contract cu o firma priata de consultanta care este a saH
acceptarea de $eneficii; mita si cadourile su$stantiale repre&inta e,emple semnificatie pentru
aceasta categorieH
traficul de influenta; atunci cand un anga%at care are influenta sau lasa sa se creada ca are
influenta asupra unui functionar sau asupra unui alt salariat/ primeste ori pretinde $ani sau alte foloase/
ori accepta promisiuni/ daruri/ direct sau indirect pentru sine ori pentru altul in sc0im$ul folosirii
influentei sale pentru a sustine interesul unei alte persoaneH
folosirea proprietatii anga%atoruluii in scop personal; acest lucru este practic similar cu a fura
consuma$ile de la $irou pentru a Ie folosi acasaH
utili&area de informatii confidentiale; spre e,emplu/ in timp ce o persoana lucrea&a pentru un
client/ afla ca acesta planuieste sa cumpere un teren in regiune si in acest conte,t/ decide sa cumpere
terenul pe numele sotiei sale inaintea clientuluiH
anga%area in acelasi domeniu; repre&entatia pentru acest tip de conflict de interese este situatia in
care o persoana care demisionea&a dintr-o slu%$a pu$lica si incepe o alta slu%$a in acelasi domeniuH
desfasurarea de actiitati #n paralel cu slu%$a; cum ar fi/ de e,emplu/ inceperea unei afaceri
personale in directa competitie cu anga%atorul.
)a%oritatea statelor au institutionali&at inregistrarea declaratiilor priind interesele financiare ale
mem$rilor Parlamentului/ +uemului/ sau ale functionarilor pu$lici. Acest lucru se datorea&a necesitatii
de definire a standardelor etice si a neoii de o mai mare transparenta in actul de guernare/ deoarece
mecanismele traditionale - precum reglementarile referitoare la neeligi$ilitate/ incompati$ilitate si la
finantarea actiitatii partidelor politice si a campaniilor electorale - desi sunt a$solut necesare nu sunt
suficiente.
62
)odele de reglementare
C anali&a a legislatiei altor state indica e,istenta a trei modele de reglementare a pro$lemei
priind conflictul de interese si incompati$ilitatile functiilor pu$lice cu alte functii. 9n prim model de
reglementare %uridica il repre&inta modelul $ritanic. Acesta include nu doar statele cu traditie
parlamentara $ritanica >)area *ritanie/ Australia/ Irlanda/ 8oua Peelanda/ Canada?/ ci si state europene
precum +ermania sau Portugalia. )eritul principal al acestui model consta in faptul ca pune mai degra$a
accent pe eentualele relatii financiare si economice care ar putea afecta independenta si impartialitatea
demnitarilor si a functionarilor pu$lici/ decat pe riscul im$ogatirii fiira %usta cau&a. Asadar conceptul
c0eie este acela de transparenta.
Al doilea model este modelul france&/ care a aut un impact mai mare in statele cu tradiie
%uridic! france&! >Franta/ 1pania/ Italia?/ dar i asupra statelor din "uropa Centrala aflate #n plin proces
de democrati&are >9ngaria/ 'omania/ Polonia/ Ce0ia/ 1loacia? i in unele state din America Iatina.
)odelul france& se fundamentea&a pe principii diferite/ releand un grad mai mare de neincredere in
ocupantii functiilor pu$lice/ decat modelul $ritanic. Principala preocupare a acestui sistem este mai
degra$a aceea de lupta impotria corupiei dec3t de promoare a transparenei. 1e urmarete #n principal
dac! cei ce dein funcii pu$lice acumulea&a pe durata mandatului aeri peste limitele normalului.
AI treilea model utili&at este cel nordic/ intalnit in state pre cum 1uedia/ 8oregia/ Danemarca/
Finlanda si Clanda. In aceste tari inregistrarea sau declararea intereselor financiare/ economice sau de
alta natura este oluntara si nu e,ista sanctiuni specifice in aceste ca&uri/ ceea ce denota o mai mare in
credere a cetateanului in persoanele care ii repre&inta si in sistemul administratiei pu$lice.
3.1.2. 'eforma administraiei pu$lice locale.
Toate aceste procese pun pro$lema modului optim de soluionare a lor . 2n acest conte,t dupa o
perioada #n care opiunea pentru un sistem centrali&at de acordare a $eneficiilor cet!eneti era perfect
ala$il! i aplica$il! se #ncearca o descentrali&are a sericiilor care s-au doedit a nu fi foarte eficiente.
Pentru aceasta se are #n edere
63
posi$ila retragere a statului din funcia sa de principal furni&or de $unastare #n sensul ca el a aea doar
rolul de a coordona actiitatea unor ageni care or lucra direct #n comunitate. 1tatul este cel care
formulea&a strategia i urm!rete aplicarea ei/ #nsa nu mai interine direct . "l #i sta$ilete criteriile de
performan! ce tre$uie #ndeplinite de c!tre cei care or furni&a respectiul sericiu. 2n plus se deleaga o
serie de responsa$ilit!i la niel local i #n ceea ce prieste asigurarea fondurilor pentru a se acorda
anumite $eneficii. 'esursele financiare nu or mai eni e,clusi de la niel central/ ci or tre$ui
asigurate de la $ugetul localH pentru aceasta este necesar ca acest $uget sa fie astfel constituit #nc3t sa
poata acorda cetatenilor $eneficiile sta$ilite prin lege.
Conceptul de cetatean este unul e,trem de important #n societatea moderna/ mai ales acela de
cetatenie sociala. (or$ind despre cet!enie aem #n edere dinamica dintre drepturile sociale i cele ciile
si politice. Teoria li$erala modern! argumentea&a c! cet!enia social! constituie un set de principii pe
care oricine este interesat sa le accepte. Implic3nd drepturi si o$ligatii calitatea de cetatean presupune
faptul ca indii&ii participa la iata sociala/ sunt consultati cu priire la anumite deci&ii care se iau si care
#i priesc nemi%locit. 2n cadrul procesului de descentrali&are care are loc #n toate societatile rolul
cetateanului este unul foarte important/ acela de partener #n luarea deci&iilor la nielul comunitatii. 2n
acest proces al descentrali&arii un rol deose$it reine comunitatii care nu este = doar $eneficiarul pasi al
economiei sau al $eneficiilor sociale oferite de catre stat=/ ci are propriile resurse pe care le poate
mo$ili&a si =poate de&olta mecanisme specifice de producere a $unastarii/ complementar cuKsi #n
prelungirea celor ale economiei si statului.=. Prin procesul de descentrali&are are loc o desc0idere pentru
participarea cetatenilor la re&olarea pro$lemelor proprii. 1e produce de asemenea o reealuare a rolului
institutiilor pu$lice locale care do$3ndesc o mai mare importanta. Acestea c3stiga o larga autonomie/
=#ncet3nd a repre&enta statul central la niel local/ ci comunitatea locala ca mem$ra a colectiitatii
glo$ale/ #n mod natural este orientata catre un alt tip de participare democratica; pe l3nga participarea
electorala/ se de&olta participarea continua at3t la identificarea neoilor/ c3t si a resurselorH at3t la luarea
deci&iilor/ c3t si la actiunea de punere a lor #n practica.=
72
.
72 Politici sociale #n 'om3nia 144A - 144D/ "d. ",pert 1444 >C. Pamfir - coordonator/ autori C. Pamfir/ 1. Cace/ A.8. Dan/ I.
)!rginean/ I. Pop/ 1. 1troie/ ). Teodorescu/ ). (oicu/ *. (oicu?.
67
Autoritatile locale pot fi acelea care sa organi&e&e parteneriatul ce este necesar a se reali&a #ntre
toti actorii locali implicati. 2n !rile #n curs de tran&iie acest proces al descentrali&arii duce la creterea
cerinelor ca autorit!ile pu$lice locale s! furni&e&e resursele i s! finane&e sericiile pu$lice. ",ista #nsa
anumite constr3ngeri $ugetare #n transferul resurselor de la niel central la niel local. 'e&ult!/ de aici/ o
diferen! semnificati! #ntre resursele necesare i cele disponi$ile. 2n acest conte,t este important!
capacitatea autorit!ilor locale de a mo$ili&a resursele e,istente pe plan local. Pentru a putea reali&a acest
o$iecti este necesara e,istenta unei reele fiscale i de control care impune urmatoarele condiii;
responsa$ilitatile pentru furni&area sericiilor sa fie clar delimitate #ntre nielele de guernareH
capacitatea de a genera resurse proprii sa fie sporitaH
transferurile de la niel central catre nielul local sa fie predicti$ile si constante.
A3nd #n edere aceste responsa$ilitati multe tari #n tran&itie au #nfiintat $anci municipale de
de&oltare ca un canal pentru creditele municipale. 9nele administrea&a #mprumuturi din surse
guernamentale. Pentru altele s-a cautat sa sereasca ca punte pentru piata de credit priata pentru a se
#mprumuta pe piata interna sau pe piete straine >adesea prin garantii guernamentale? si a oferi
#mprumuturi autoritatilor locale direct sau prin intermediul $ancilor locale. 1i tarile industriali&ate si-au
#nfiintat institutii financiare speciali&ate pentru sustinerea de&oltarii economiei locale. De e,emplu/
e,ista intermediari financiari locali #n *elgia/ Finlanda/ Franta/ 1pania si 1uediaH corporatii financiare
municipale #n CanadaH si $anci municipale #n 19A.
8u e,ista un model $ine definit cu priire la proprietate printre intermediarii europeni speciali&ati
#n ceea ce prieste finantele municipale. 9nele instituii sunt #n proprietate priata >e,. Franta/ 1pania?/
altele sunt proprietate pu$lica >*elgia/ Calnda?. 1ectorul pu$lic poate fi pre&ent la nielele centrale sau
locale ale guernarii. Astfel/ institutia financiara municipala din Finlanda este proprietatea unei asociatii
de guernari locale. Agentia financiara a autoritatilor pu$lice locale din 1uedia/ = .ommuninest= este
proprietatea asociatiei guernelor locale/ dar este administrata priat. 2n unele tari/ *anca )ondiala a
a%utat administratia pu$lica locala prin fonduri de de&oltare municipala. Cercetatorii domeniului arata ca
latura de inestitii a aut succes #ndeplinindu-si o$iectiele. Componenta de de&oltare institutionala/
focali&ata
66
pe administrarea locala si pe construirea capacitatii te0nice/ pare a aea un succes limitat. 2n termeni de
mo$ili&are a resurselor din surse oficiale multiple/ reali&arile au fost modeste sau au esuat. De aceea/
iitorul acestei operatiuni pare a fi #ncura%area tran&itiei la sistemele de credite municipale $a&ate pe piata
care sa includa autosustinerea intermediarilor financiari pentru inestitiile autoritatilor pu$lice locale. 1e
urmareste ca/ #n final/ sa se defineasca conditiile pentru #mprumuturile municipale si transformarea
acestor fonduri de de&oltare #n operatiuni $a&ate pe piata. Acesta este #nca o tema care se discuta la
nielul e,pertilor pentru a fi gasita cea mai $una solutie de re&olare.
Descentrali&area presupune #ns a nu doar partea financiara/ ci este legata si de delegarea
autoritatii si responsa$ilitatilor catre nielele locale de guernare. Diersi cercetatori au #ncercat
ela$orarea unui cadru care poate da masura descentrali&arii unei tari. Astfel/ se considera ca din punct de
edere politic este importanta desfasurarea alegerilor la interale regulate/ prin ot secret pentru ca se
ofera posi$ilitatea liderilor sa ia #n considerare neoile si preferintele celor care I-au ales. Din punct de
edere administrati/ e,ista acordul asupra faptului ca descentrali&area este mai eficienta atunci c3nd
autoritatile locale au posi$ilitatea de a decide cu priire la functionarii sai. Aceasta le confera o mai mare
fle,i$ilitate. De asemenea/ descentrali&area presupune ca autoritatile locale sa-si poata determina
prioritatile. 1unt e,trem de importante si relatiile interguernamentale/ care sunt resursele la care au
acces dierse niele ale guernarii/ care este politica nationala #n domeniul disciplinei financiare.
2nsa descentrali&area nu se poate face la #nt3mplare pentru ca ar da nastere la o serie de procese
nedorite/ ci tre$uie reali&ata dupa o logica care sa permita eficienti &area actiitatii si nu deruta #n ceea ce
prieste responsa$ilitatile ce rein fiecaruia #n acest proces. Iegat de aceste pro$leme ale descentrali&arii/
C. Pamfir identifica c3tea = patologii = si anume;
uneori descentrali&area repre&inta un mod al autoritatilor centrale de a scapa de responsa$ilitatea
pro$lemelor pe care ele #nsele nu le pot re&olaH
o$ligarea autoritatilor locale sa conte&e prea mult pe resursele locale/ cu un transfer insuficient de
la $ugetul central la $ugetele locale este de natura a mentine si accentua de&ec0ili$rele regionaleH
6:
lipsa de suport te0nic a autoritatilor locale.Delegarea responsa$ilitatilor de solutionare a unei
game largi de pro$leme/ fara #nsa a spri%ini autoritatile locale sa de&olte competentele necesare este de
natura a crea discontinuitati si #nt3r&ieri #n proces/ put3nd crea c0iar situatii de 0aosH
lipsa de control a reali&arii o$iectielor politice si a standardelor nationale/ lipsa de monitori&are
a respectarii drepturilor acordate prin lege.=
73
73 Politici sociale #n 'om3nia 144A - 144D/ "d. ",pert 1444 >C. Pamfir - coordonator/ autori C. Pamfir/ 1. Cace/ A.8. Dan/ I.
)!rginean/ I. Pop/ 1. 1troie/ ). Teodorescu/ ). (oicu/ *. (oicu?.
65
Capitolul I(
)!surarea corupiei
Pro$lema m!surrii tran&aciilor corupte este #n mod li$er #n leg!tur! cu aceea a m!sur!rii
actiit!ii criminale sau neoficiale #n general; cum poate cinea s! m!soare tran&aciile care sunt
e,ecutate/ #n esen!/ #n secretB 2n mod oficial/ actiitatea economic! desc0is! este m!surat! cu o arietate
de medii; impo&itul pe enit instituional >pl!tit at!t de c!tre anga%ai i de c!tre anga%atori/ c3t i de
instituiile financiare i corporaiile care pl!tesc do$3nd! i diidende?H rapoartele corporaiilorH
informaiile industriale i agricole relatate c!tre guern i asociaiile de comer particulareH tran&aciile
comerului e,terior care traersea&! amaH eniturile i c0eltuielile raportate de c!tre administraii la
fiecare nielH i aa mai departe. Pornind de la asemenea informaii/ deri!m informaii totale economice
priind aria$ile precum produsul intern $rut >PI*?/ comerul e,terior/ anga%!rile/ profiturile/ enitul pe
gospod!rie/ i inestiia. Pe m!sur! ce tran&aciile corupte - ca de e,emplu/ mita/ pl!ile/ i cadourile - nu
sunt relatate/ pur i simplu nu e,ist! nici o modalitate pentru a compila informaiile #n legatur! cu
acestea/ #ntr-un mod care este paralel cu funcionarea economiei oficiale.
C0iar i actiitatea neoficial! economic!/ #n total/ poate s! fie estimat! din diferite tipuri de
informatie dur! - compar3nd sc0im$!rile #n actiitatea economic! m!surat! cu sc0im$!rile paralele #n
asemenea aria$ile cum ar fi moneda #n circulaie/ electricitatea i #ntre$uinarea de com$usti$il/ milele
facute de aioanele de pasageri/ i erorile i omisiunile #n informaiile pl!ilor internaionale. Dar/ a3nd
#n edere c! tran&aciile corupte/ spre deose$ire de actiitatea neoficial! economic!/ nu implic! crearea
de aloare adaugat! - dar mai degra$!/ transfer! pl!i #ntre indii&i >sau 0oia direct! de la guern? - este
de departe mai dificil de a g!si moduri indirecte pentru a m!sura olumul total al unei asemenea
actiit!i.
Camenii de tiin! precum i diferite organi&aii internaionale au desf!urato serie de m!suri
pentru m!surarea corupiei. Aceste m!suri pot fi grupate astfel;
Z 1tudii priind percepii ale Me,perilor=/ oamenii de afaceri/ gospod!riilor i autorit!ilor.
6D
1tudii priind e,periena direct! a oamenilor de afacere/ gospod!riilor i autorit!ilor.
)!suri indirecte de Minformaii dure= priind aria$ile considerate a fi re&ultatul corupiei sau
asociate acesteia.
8iciuna dintre aceste m!suri nu este #n afara dificult!ilor serioase. )ai #nt3i de toate/ #n oricare
studiu/ cinea tre$uie s! se ocupe at3t de #nclin!rile sistematice c3t i de re&istena pentru a r!spunde #n
mod sincer. 2nclin!rile pot s! fie #n special puternice #n studiile de percepii; de e,emplu/ percepiile de
comportament ale persoanei inspectate or fi mult mai corecte dec3t acelea priind fenomenele cu care
persoana inspectat! este mai puin familiar!. 2nclin!rile de percepii pot/ de asemenea/ s! fie mult
influenate de c!tre percepiile celorlalti - rapoarte pu$licate >care ar putea sau nu s! fie corecte?.
2nclin!rile pot s! re&ulte din ali factori e,teriori; dac! ds suntei #n opo&iia politic!/ ds eti tinde s!
presupunei c! aceia aflai la putere sunt mai corupi dec3t mem$rii propriului grup politic.
1tudiile $a&ate pe e,periena celor interieailor pot s! fie influenate de teama acestora de a
r!spunde #n mod sincer/ #n special dac! ei #nii au fost #n mod direct implicai #n tran&aciile corupte;
astfel/ #n timp ce este adesea cre&ut c! studiile sunt mult mai corecte dac! se concentrea&! pe e,perien!
mai mult dec3t pe percepii/ a$sena preferinelor este pro$a$il imposi$il! pentru a fi reali&at! #n oricare
dintre ca&urile pre&entate. 2n plus/ c0iar dac! se cercetea&! percepiile sau e,periena/ preferinele #n
anc0ete pot s! fie construite de c!tre aceia care proiectea&! sau pun #n aplicare studiulH i dac! studiile
sunt proiectate #n str!in!tate i puse #n aplicare local/ conducerea studiului poate ea #ns!i s! fie e,ecutat!
#ntr-un mod care pre&int! #n plus preferine i erori >#n traducere a conceptelor c0eie?. 8iciuna dintre
aceste surse de preferine i erori nu a fost p3n! acum studiat! #n mod corespun&!tor/ nici nu au fost #nc!
pl!nuite modalit!i pentru a
le dep!i cu succes
77
.
C pro$lem! suplimentar! - discutat! de T0omas i )eag0er - este c! studiile de oricare arietate
tind spre a adresa tipuri anumite de corupie/ cum ar fi mituirea autorit!ilor care furni&ea&! sericiile
pu$lice/ i nu altele/ cum ar fi delapidarea la niel
77 (e&i T0omas i )eag0er/ pp. 1:-15.
64
#nalt sau mituirea #n leg!tur! cu ac0i&iiile pu$lice sau politicile priilegiate
76
. Ti/ totui/ ultimele tipuri de
corupie pot s! implice cantit!i mai mari de $ani i contorsiuni economice mai mari. 2n plus/ compararea
internaional! a corupiei #ntre diferite !ri sufer!/ deoarece studiile pe care se spri%in! aceste comparaii
nu iau #n considerare ariaiile dintre !ri priind importana relati! a diferitelor tipuri de corupie.
Pentru toate aceste dificult!i/ cercet!torii care folosesc studiile #n mai multe !ri pentru
anc0etarea empiric!/ adesea su$linia&! c!/ odat! ce re&ultatele din diferite m!suratori tind s! fie larg
corelate #ntre ele/ c3t i cu c3tea tipuri de informatii Mdure=/ acestea par s! inteasc! c!tre tendine reale.
Aceste studii sunt considerate a fi de #ncredere #n mod inerent/ at3ta timp c3t reflect! percepiile
oamenilor de afaceri care decid unde s! plase&e inestiiile str!ine directe/ care tind s! fie $ine informai
i care dein stimulentul de a fi neoii s! ia deci&ii priind propriile fonduri/ asigur3ndu-se c!
inestig0ea&! atent situaia din t!rile poteniale a fi ga&de.
2n principiu/ informaiile Mdure= - spre e,emplu/ compar3nd preurile de ac0i&itie- ar putea s!
dein! o $a&! mult mai de #ncredere pentru eidena corupiei/ c0iar dac! o$inerea acestor informaii/
adesea implic! constr3ngeri seere.
7:
Aici/ pro$lema este c! ceea ce este m!surat nu repre&int! corupia
#ns!i/ ci un indicator indirect al corupiei. De fapt/ a fost emis! o ipote&! leg3nd informatiile care erau
e,aminate cu corupia/ i/ #n timp ce legatura ar putea p!rea eident! sau comun!/ tre$uie s! #nelegem c!
este or$a despre o ipote&! care nu poate fi testat! #n mod direct. Cu toate acestea/ atunci c3nd re&ultatele
unui asemenea studiu - concentrat/ spre e,emplu/ pe corupia posi$il! priind ac0i&iia de materiale
pentru spital - sunt comparate cu re&ultatele unui studiu care se concentrea&! pe o pro$lem! similar!/ i
am$ele re&ultate sugerea&! e,istena unui asemena tip de corupie/ coningerea c!/ corupia e,ist! este cu
certitudine mai mare dec3t #n ca&ul #n care numai Meidena= era pur anecdotic!. Corupia repre&int!/
astfel/ unul din acele c3mpuri de studiu #n care este #n mod eident de dorit adunarea diferitelor tipuri de
eidena/ #n sperana do$3ndirii unui grad re&ona$il de coro$orare. Acesta este unul dintre motiele
pentru care programele ma%ore de str3ngere de date K cum ar fi Transparenc< International sau *anca
)ondial! - sunt $a&ate pe colectarea i compararea re&ultatelor dintr-o mare arietate de surse.
76 'ecent/ aa cum a fost raportat de .aufmann 2AA3/ au fost f!cute primele studii care tratea&! acest tip de corupie.
7: I$id./ p. 1:.
:A
7.1. Indicatori de m!surare a corupiei
A e,istat un num!r de #ncerc!ri pentru Ma m!sura= corupia - c0iar dac! Mm!sura= tre$uie s! se
afle #ntre g0ilimele/ #ntruc3t ceea ce #nseamn! Mm!surare= #n acest conte,t nu este #n totalitate clar.
2nelesurile alternatie pentru Mm!surarea corupiei= pot include
m!surarea
75
;
Prealenei corupiei #n conte,tele specifice; c3t de des mita >spre e,emplu? este #nt3lnit! #ntr-o
actiitate economic! particular! sau #ntr-o funcie din sectorul pu$lic. C m!sur! indirect! su$ acest titlu
poate fi repre&entat! de c!tre suma de timp pe care managementul intreprinderii #l petrece confrunt3ndu-
se cu autorit!ile de stat >presupun3nd c! prealena mitei este corelat! cu cantitatea de $irocraie?.
8ielul corupiei - spre e,emplu/ proporia enitului unei intreprinderi sau a unei gospod!rii care
este c0eltuit pe mita sau alte costuri relaionate corupiei. Acesta deine dificil de definit atunci c3nd se
or$ete despre corupia la niel #nalt/ sau despre tipurile de captur! de stat. >Care este m!rimea pl!tilor
c!tre autorit!i proporional cu costurile de ac0i&iii pu$liceB?
8ielul relati de prealent! a corupiei #ntr-o ar!/ comparati cu alte !ri; acesta implic! o
treapt! su$iecti! a celor interieai/ f!ra un alt efort de a ataa #nsemnatate ealuat! #n dolari
nielurilor de corupie percepute.
Impactul corupiei repre&int! o alt! metod! de cuantificare; de e,emplu/ firmele pot s! estime&e
costurile pe care le-au atras din cau&a corupiei >#n aloarea mitei/ i timpului pierdut #n tran&aciile
desf!urate cu cei care cereau mita?.
C dificultate #n momentul acestor m!suratori este c!/ cu c3t este mai mare scopul m!sur!rii
corupiei/ cu at3t pre&int! mai puine garanii. Camenii care r!spund unor studii #i pot spune care este
ponderea #n eniturile lor dat! pe mit!/ sau care este media mitei pentru un anumit scop/ dar dein
ine,aci atunci c3nd incearc! s! fac! o estimare naional!. Datorit! rolului important pe care-l %oac!
corupia #n determinarea calit!ii mediului de afaceri i a ratei de returnare a inestiiilor/ o parte din
m!surile totale ale corupiei menionate mai sus a fost create de c!tre organi&aii orientate c!tre afaceri.
75 Ian<i Ant0on< >2AA7? =)easuring t0e economic impact of corruption; a sure<=/ Center for Institutional 'eform and t0e Informal
1ector at T0e 9niersit< of )ar<land/ %HE IRIS DISC*SSI)+ PAPERS )+ I+S%I%*%I)+S 7 DE8E#)P/E+%, Paper 8o. A7KA7
:1
9nele dintre acestea sunt disponi$ile #n mod uor >pe internet?/ altele necesit! plat! pentru acces.
Iista de mai %os ofer! unele dintre cele mai importante surse.
9nul dintre cele mai lung-sta$ilite sericii de afaceri este +0idul Internaional al 'iscului de Tara
>IC'+? pu$licat anual de c!tre 1ericiile de 'isc Politic >P'1?; acest set de date este $a&at pe i&ion!rile
oamenilor de afacere str!ini i e,perilor.
1ericiul de Anali&! a 'iscului #n )ediul de Afaceri >*"'I? furni&ea&! / pentru 6A de !ri un
Inde, de 'isc Politic >sta$ilitate politic! ?/ un Inde, de 'isc Cperational >strangularea afacerilor? i un
factor ' >relaionat a$ilit!ii firmelor de a repatria profiturile?.
9n rial al lui IC'+ si *"'I este *usiness International >*I?[ condus! acum de c!tre
Inteligence "conomic 9nit - care pu$lica indici ai =factorilor riscului de ara= $a&ai #n mod esenial pe o
reea de e,peri i analiti. *I calculea&! indici separai pentru un num!r de factori/ inclusi sc0im$area
politic!/ sta$ilitatea social!/ sistemul legal i %udiciar/ $irocraia i corupia.
1tudiul *!ncii )ondiale priind )ediul de Afaceri )ondial >N*"1?/ condus #n DA de !ri/ deine
un numar de intre$ari legate de corupie si poate fi folosit pentru a relaiona factorii corupiei de 3n&!ri
i de inestiii.
9n nou enit #n acest domeniu este Inde,ul de Cpacitate >CI?/ reali&at de c!tre fundaia
PriceJater0ouseCoopers pentru 1tudiul de Transparen! i 1ustena$ilitate. CI at3rn! greu de studiile
conduse #n 36 de !ri/ ale directorilor $ine plasai #n afaceri >#n general/ efi ai departamentelor
financiare?/ analitilor de drept natural/ i personalului PNC care lucrea&! #n !ri str!ine. Inde,ul de
Cpacitate repre&int! un inde, compo&it creat din scoruri separate pentru cinci factori; practicile corupte/
opacitatea legal! i %udiciar!/ politica economic!/ administraia conta$il!Kcorporati!/ i practicile
reglementatie.
8aiunile Casei Ii$ert!ii #n Tran&iie pu$lic! scorurile =democrati&!rii= i =regulii legii= pentru
25 de !ri foste socialiste din "uropa de "st i Asia Central!. Aceti indici includ factori at3t pentru
=administraie= c3t i pentru =corupie.=
Forumul "conomic )ondial pu$lic! 'apoarte de Competitiitate pentru dierse regiuni/ #n mod
nota$il/ Africa/ care includ m!surarea corupiei. Cele din urm! sunt $a&ate pe 1tudiul priind opinia
directorilor care concentrea&! comunitatea de afaceri/ i
:2
din care re&ult! informaii detaliate pe care *anca )ondial! le compar! acum cu indicatorii ei de
guernan! >descrii #ntr-o seciune ulterioar!?.
Poate ca cea mai faimoas! m!sur! agregat! este repre&entat! de Inde,ul de Percepie a Corupiei
>CPI? pu$licat #n fiecare an de c!tre Transparenc< International >TI?. CPI - disponi$il pe Je$site-ul TI -
este construit din informaiile din 16 alte surse/ inclu&3nd marea ma%oritate a surselor menionate mai
sus. >cel care nu este inclus este IC'+?.
Indicatorii de administraie agregai ai *!ncii )ondiale include unul care este deotat #n
e,clusiitate corupiei.
Indicatorii menionai mai sus/ colectai de c!tre organi&aii a3nd resurse su$staniale i reele
larg r!spandite/ sunt aanta%oi pentru oamenii de afaceri i pentru cercet!tori/ #n mod egal. Dar toi tind
s! fie generali/ i/ unii ar putea argumenta/ c0iar su$iectii. Pentru cei ce iau deci&iile politice -
autorit!ile i ageniile donatoare - i cercet!torii interesai #n mare m!sur! despre cum prealea&!
corupia #ntr-o organi&aie priat! sau #ntr-o instituie dintr-o ar! anume/ este necesar! o m!surare mult
mai atent!. 1tudiile - ale c!ror capcane au fost enumerate mai dereme - repre&int! un instrument faorit.
2n c3tea studii detaliate/ anc0etele sunt suplimentate prin interiuri #n profun&ime i discuii de grup
7D
.
C alt! surs! de informaie proine dintr-o e,aminare atent! a datelor dure e,istente pentru indicii
care ar putea de&!lui e,istena corupiei; aceast! metod! include ceea ce cateodat! este numit
=conta$ilitate legal!=. C asemenea e,aminare a registrelor conta$ile ale administraiei sau firmelor
priate poate/ #ntr-adear/ s! relee proasta administrare a fondurilorH cel mai adesea/ dac! nu
#ntotdeauna/ #n !rile unde ea&iunea fiscal! este parte a culturii locale/ afacerile au capatat o$iceiul de a
ine dou!/ daca nu c0iar trei/ seturi de registre conta$ile/ i sunt multe administraii #n care conta$ilitatea
este deficitar inut! sau c0iar deloc.
C3teodat! corupia poate fi indicat! prin compararea preurilor pl!tite de administraie pentru
$unurile procurate i sericiile prestate cu preurile care prealea&! pe pia!. DiTella si 1aedoff >2AA1?
74

au descoperit corupie #n spitalele din America
7D Ian<i Ant0on< >2AA7? =)easuring t0e economic impact of corruption; a sure<=/ Center for Institutional 'eform and t0e Informal
1ector at T0e 9niersit< of )ar<land/ %HE IRIS DISC*SSI)+ PAPERS )+ I+S%I%*%I)+S 7 DE8E#)P/E+%, Paper 8o. A7KA7
74Di Tella/ '. and N.D. 1aedoff/ eds./ 2AA1. Dia!no"i" Corruption. 2raud in #atin America3" Public Ho"pital". Nas0ington/ DC;
Inter-American Deelopment *anE.
:3
Iatin! prin compararea unor anumite date dure - cum ar fi costurile de ac0i&iie i procenta%ul
naterilor care erau f!cute prin ce&arian! - cu informaiile din studiile din aceleai spitale. 2ntr-un alt
studiu/ #n care s-a folosit =micro-informatia=/ Ia Porta/ Iope& de 1ilanes si Pamarripa >2AA3?
6A
au e,pus
cau&ele corupiei #n sectorul $ancar prin a ar!ta suprapunerea dintre directorii $!ncilor i firmele lor
de$itoare. Astfel/ asemenea anc0etelor pentru ca&urile de crim!/ de&groparea corupiei necesit! o
com$inaie de perseeren!/ ingenuitate i noroc.
'einiEEa si 1ensson >2AA3? au furni&at de cur3nd o recen&ie interesant! priind metodele ariate
de a colecta micro-informaie cantitati despre corupie. 'ecen&ia lor se concentrea&! at3t pe studiile
priind urm!rirea c0eltuielilor pu$lice/ studiile despre furni&orii de sericii/ i studiile de antrepri&!/ c3t
i pe modurile prin care corupia poate fi m!surat! #n colile indiiduale/ #n clinicile medicale/ i #n firme.
Autorii su$linia&! c! asemenea m!suri furni&ea&! o $a&! mai $un! dec3t o fac alte studii cu arie mai
larg! care studia&! mecanismele implicate #n corupie. 9n e,emplu priind folosirea informaiilor de
acest gen este furni&at de 1ensson >2AA3?
61
/ care com$in! un studiu de antrepri&! cu informaiile
financiare de la firmele anc0etate pentru a ar!ta c! autorit!ile pu$lice/ prin e,tragerea mitelor de la
firme/ se comport! ca discriminatori de pre >printre firmele cu diferite a$ilit!i de plat!? i c! preurile
sericiilor pu$lice sunt #n parte determinate pentru a e,trage mitele.
2n cele ce urmea&! ne om apleca asupra indicatorilor Transparenc< International/ datorit!
impactului deose$it pe care aceti indicatori #i au #n anali&ele naionale i transnaionale precum i
datorit! =greut!ii= acestor indicatori #n foarte multe deci&ii de ordin politic/ economic.
7.2. Indicele de Percepie a Corupiei >CPI?
CPI este cel mai cuprin&!tor indicator cantitati al corupiei transnaional #n care fiecare ar!
poate fi recunoscut!. "ste reali&at de c!tre o ec0ip! de cercet!tori de la 9niersitatea Passau su$
conducerea lui Go0ann Iam$sdorff. CPI determin! m!sura #n care se crede c! demni!rii i politicienii
accept! mita/ #ncasea&! comisioane ilicite/ #i
6A Ia Porta/ 'afael/ Florencio Iope&-de-1ilanes/ and +uillermo Pamarripa/ 2AA3. ='elated Iending.= 9uarterly 0ournal o'
Economic", (ol. CY(II >Fe$ruar<?/ 231-2:D.
61 1ensson/ GaEo$/ 2AA3. =N0o )ust Pa< *ri$es and -oJ )uc0B "idence from a Cross 1ection of Firms.= 9uarterly 0ournal o'
Economic". (ol. CY(III >Fe$ruar<?/ 2A5-23A.
:7
#nsuesc fonduri pu$lice i comit alte astfel de acte. Indicatorul clasific! !rile pe o scar! de la 1A la A/
conform nielului de corupie o$serat. 9n scor de 1A repre&int! o ar! #n totalitate onest!/ #n timp ce A
indic! o ar! total corupt!.
62
2n anul 2AA:/ pentru reali&area CPI au fost reali&ate ealuarui pentru 1:3 de tari/ #n timp ce #n
2AA6/ CPI a ealuat doar 164 de tariTI solicita cel putin trei surse pentru a include o tara #n IPC.
)odificarea &onei de acoperire a CPI este legata de faptul ca o noua sursa/ t0e NorldOs *anE CPIA a fost
inclusa/ #n timp ce alte doua surse >Colum$ia 9niersit<Os 1tate Capacit< 1urei si Information
InternationalOs 1ure< of )iddle "astern *usinesspeople? sunt de peste doi ani si au fost eliminate din
ICP 2AA:. 8iciunul dintre aceste rapoarte nu tratea&! e,clusi corupia/ acoperind i alte pro$leme
releante #n de&oltarea i sigurana afacerilor. Totui/ TI folosete numai datele despre corupie. Deci/
indicele TI nu are la $a&! informaii furni&ate de proprii e,peri/ ci este conceput ca medie ponderat!
>pentru 1444? dintre 15 indici diferii din 1A organi&aii diferite. IPC se concentrea&a asupra coruptiei din
sectorul pu$lic si defineste coruptia ca fiind a$u& #n sericiu pentru do$3ndirea de c3stiguri personale.
1onda%ele folosite pentru ela$orarea IPC pun #ntre$ari legate de folosirea incorecta a functiei pu$lice #n
$eneficiu particular/ pun3nd accentul/ de e,emplu/ pe luareade mita de catre oficiali pentru ac0i&itii
pu$lice/ delapidarea fondurilor pu$lice sau #ntre$ari care erifica puterea politicilor anticoruptie/ #n acest
fel determin3nd at3t coruptia politica/ c3t si cea administrtia.
62 2nainte de a fi al!turai/ indicii tre$uie s! fie standardi&ai astfel #nc3t toi s! fie cuprini #n interalul de la 1A >cel mai puin
corupt? la A >cel mai corupt?/ indiferent de scara originar!. Pentru a ilustra principiul luai o scar! de la A >lipsa corupiei? la 6 >cel
mai corupt?. 'usia are un puncta% de 7 pe aceast! scar!. Care ar fi puncta%ul 'usiei #n cadrul CPIB 2n primul r3nd/ scara tre$uie
inersat! astfel #nc3t 6 s! dein! cel mai puin corupt i A cel mai corupt/ aloarea a$solut! a sc!rii CPI tre$uie #mp!rit! la aloarea
a$solut! a celuilalt indice. 2n ca&uri mai comple,e/ c3nd de e,emplu su$-indicele CPI nu conine aceleai !ri/ tre$uie efectuate
proceduri mai comple,e >cum e,plic! Ia$sdorff 1444$?. 2n principiu/ indicele CPI acord! aceeai importan! fiec!rui su$-indice al
fiec!rei !ri. Deoarece e,ist! !ri acoperite de c3ia indici/ pentru !rile acoperite de mai muli/ fiecare dintre acetia a aea o
pondere mai mic!. 2n plus/ pentru a simplifica indicele final CPI/ c3ia ani unii dintre aceti su$-indici au fost inclui #n formula de
apreciere a indicelui CPI 1444. 8u a fost inclus! nicio ar! pentru care s-au f!cut mai puin trei studii/ i.e. m!sur!tori a cel puin trei
su$-indici. Cei de la %ran"parency International par a fi conini c! au reuit #n conceperea unui indice/ capa$il s! clasifice !rile
#ntr-un mod credi$il din punctul de edere al gradului #n care fenomenul corupiei este considerat o pro$lem!. *a&a acestei afirmaii
este repre&entat! de corelaia str3ns! care e,ist! #ntre cei 15 su$-indici din structura CPI >un coeficient de corelaie #n %urul alorii de
A/D este des #nt3lnit?. Cum unii dintre indici cu o str3ns! inter-corelaie au la $a&! informaii culese de la localnici i alii de la
diaspor! sau e,peri str!ini/ eroarea generat! de &onuri sau de anumite e,periene personale ale emigranilor nu pare semnificati!/
conform TI. TI afirm! c! nu e,ist! nici diferene #n modul #n care se #nelege nielul de corupie ridicat sau sc!&ut de c!tre localnici/
deoarece percepia lor este asem!n!toare cu cea a perceperii indicilor de c!tre emigrani si e,perii str!ini. 2n plus/ gradul mare de
corelaie este asigurat #n ciuda modalit!ilor diferite de a pune #ntre$!rile #n rapoarte i $uletine de ot. Pentru detalii asupra
metodologiei a se consulta site-ul TI.
:6
)area parte a acestor indici se $a&ea&! pe #ntre$!ri destul de agi i generale referitoare la nielul
sau frecena corupiei #n percepia at3t a e,perilor/ c3t i a oamenilor de afaceri. Apro,imati %um!tate
se $a&ea&! pe opiniile e,perilor pentru a asigura relean! transnaional!. Cealalt! %um!tate/ #n principal
pe c0estionare trimise middle-managerilor i 0ig0-managerilor din cadrul firmelor internaionale sau
locale. C singur! organi&aie >International NorEing +roup/ care a efectuat cercetarea asupra
International Crime (ictim? #ntrea$! repondenii #n mod direct despre propria lor e,perien! asupra
corupiei. Astfel/ CPI este #n principal =un ot al oturilor=/ reflect3nd impresia oamenilor de afaceri i a
analitilor de risc care au fost anc0etai #n diferite feluri.
63
Potriit TI/ niciuna dintre aceste surse nu com$in! un cadru de e,aminare suficient de larg cu o
metodologie coning!toare pentru a reali&a ealu!ri comparatie releante. Deci/ TI a optat pentru un
indice mi,t ca ma%oritatea mi%loacelor statistice de m!surare a percepiei despre corupie. Fiecare dintre
celelalte cercet!ri folosete diferite cadre de e,aminare i metodologii ariate. Astfel/ ne putem #ntre$a
dac! aceste rapoarte acoper! acelai fenomen >e&i Iam$sdorff 1444$?. )ai mult/ toate acestea i&ea&!
proporiile fenomenului/ dei sensul termenului nu este foarte clar. 1e refer! oare la frecena actiit!ilor
corupte sau la cantitatea de mit! pl!tit! sau la $anii #nsuii ilegalB
67
2n plus/ #n general rapoartele nu fac diferena #ntre corupia din administraie i cea politic!.
66
2n ciuda >sau poate din cau&a? caracterului ag al =nielului de corupie= rapoartele sunt #n
corelaie unele cu altele. Coeficientul de corelaie se situea&! #n general #n %urul alorii de A/D sau mai
mult. )area corelaie dintre indicii din 1445 i cei din 144D >A/4DD? poate fi parial e,plicat! prin
suprapunerea unor surse; din cele 12 rapoarte folosite #n indicele lui 144D/ 7 au fost de asemenea folosite
i #n raportul din 1445. Totui/ dei
63 Principalele #ntre$!ri a$ordate >definitorii pentru corupie? din diferitele oturi i rapoarte utili&ate pentru indicatorii CPI
sunt pre&entate de Iam$sdorf >1444$?.
67A se nota c!/ dac! numeroasele tipuri de modele de ec0ili$ru sunt corecte/ e,ist! regiuni #ntinse #n care m!rimea mitei se
corelea&! #n mod direct cu frecena corupiei >e&i Andig and )oene/ 144A?. Astfel/ distincia #ntre m!rime i frecen! nu a mai
conta at3t de mult #n construirea i #nelegerea acestui indice.
66 2ntr-un raport reali&at de +allup International/ #n care se poate face diferena #ntre corupia politic! i cea din administraie
s-a constatat c! cele dou! forme de corupie pre&int! o corelaie str3ns! >coeficient de corelaie A/DD?. De aceea/ Iam$sdorff >1444$?
afirm! c! e pro$a$il ca indicele CPI al Transparenc< International s! m!soare de asemenea am$ele tipuri de corupie. "ste pro$a$il
ca forme diferite ale corupiei s! fie #ntr-o m!sur! at3t de mare corelate/ #nc3t c0iar i #ntre$!ri ag formulate s! poat! surprinde
ma%oritatea laturilor importante ale fenomenului.
::
pentru 144: i 144D nu a e,istat nici o suprapunere a unor surse/ corelaia a fost de asemenea
foarte str3ns! >coeficient de corelaie A/4:D4 i A/4::3?. Indicii CPI se corelea&! #ntr-o mare m!sur! cu
indicele de percepie a corupiei creat de *usiness International >*I? la #nceputul anilor ODA.
6:
Indicii CPI
i *I aeau un #nalt niel de corelare cu clasificarea pu$licat! de =International Countr< 'isE +uide=
>IC'+? furni&at de Political 'isE 1erice >P'1?.
65
Coeficieni de corelaie #ntre diferitele clasific!ri ale corupiei
C
PI144:
C
PI
1
445
CP
I 144D
*I
>#n
ceputul
anilor ODA?
IC
'+ >anii
ODA?
+all
up
Inter
national
CPI144
:
1
/AAAA
A
/4:D4
A/4
::3
A/D
534
A/D
D77
A/55
14 CPI144
5
1
/AAAA
A/4
DDA
A/D
615
A/D
D2D
A/D7
A3 CPI144
D
1/A
AAA
A/D
A77
A/D
5D6
A/D7
27
*I
>#nceputul
anilor ODA?
1/A
AAA
A/D
612
A/:7
51
IC'+
>anii ODA?
1/A
AAA
A/52
77 1urse; Transparenc< International i Treisman >2AAA?
)odul #n care str3ngerea pro$elor a fost reali&at! a ariat de la un studiu la altul/ ceea ce ar putea
duce la inadertene #ntre acestea. De e,emplu/ r!spunsurile pot depinde de $acEgroundul cultural al
repondenilor/ dac! statutul lor de re&ideni sau nu #n ara respecti!. )ai mult/ r!spunsurile pot diferi
#ntre e,peri i pu$licul larg #n funcie de grupele de enituri. Totui/ Iam$sdorff >1444$? susine c!
impactul unor astfel de factori asupra CPI este nesemnificati din dou! motie. Pe de o parte/ corelaia
dintre surse este una ridicat! ceea ce implic! faptul c! =nielul perceput al corupiei= este acelai/
indiferent de diferitele categorii de repondeni. Potriit lui Iam$sdorff/ acest lucru se poate datora
faptului c! repondenii au aceeai idee #n a defini =gradul de corupie= Pe de
6: *I este acum preluat! de "conomic Intelligence 9nit >"I9?. 2ncep3nd din 144D/ ealu!rile "I9/ intitulate =Prei&iunea de
ar!= >Countr< Forecast? au fost folosite #n cadrul indicelui CPI. Indicele "I9 ealuea&! de&oltarea i clasificarea riscurilor de a
face afaceri #n :A de !ri.
65Political 'isE 1erices este un sericiu de consultan! din 8eJ LorE. 2n cadrul I'C+/ 136 de !ri sunt clasificate conform
nielelor lor estimate de risc politic/ economic i financiar.
:5
alt! parte/ c0iar dac! percepia difer! #n funcie de repondent/ datele pot fi totui #nsumate i =se
o$ine o determinare a nielului de corupie perceput de un lot mare i eterogen de repondeni=.
TI arat! c! atu-ul ma%or al CPI este repre&entat de com$inarea mai multor surse/ deoarece acest
lucru #m$un!t!ete releana indicelui i reduce posi$ilitatea unor interpret!ri eronate ale r!spunsurilor
pentru anumite !ri >e&i Iancaster i )ontinola 1445?. 2n plus/ studiile acoper! anumite !ri/ fiecare
dintre acestea nefiind acoperit! de toate cele 1A surse #n cadrul CPI. Pentru a fi inclus! #n acest indice/ o
ar! tre$uie s! fie a$ordat! de cel puin 3 studii reali&ate de 3 instituii diferite. Datele studiului tre$uie de
asemenea s! se refere la condiiile actuale i s! nu ai$! o ec0ime mai mare de 3 ani.
Indicele TI >CPI? susine c! actul de corupie este un fenomen unidimensional ariind de-a lungul
unui interal. 2ns! corupia nu este unidimensional!. Aa cum se arat! #n capitolul 2/ corupia are multe
faete/ inclu&3nd delapidarea/ mita i e,torcarea. CPI nu face diferena #ntre aceste tipuri de
comportament. 2n plus/ e,ist! mari ariaii #n modul #n care corupia este organi&at!/ #n modul #n care
eniturile din corupie sunt c0eltuite .a.m.d. "ste pro$a$il ca aceste ariaii s! produc! diferite efecte
economice. De asemenea/ CPI nu face diferena #ntre marea corupie i corupia mica/ dei prima este
mai periculoas! pentru economie din diferite motie care or fi e,puse ulterior. Ceea ce arat! indicele
este modul #n care corupia sistematic! este perceput! de c!tre informatorii alei.
Deoarece are la $a&! percepia/ CPI nu de&!luie neap!rat ade!rata amploare a corupiei #n ar!.
CPI poate s! nu ai$! o$iectiitate #n ceea ce priete &onele mai s!race ale lumii. 1pre e,emplu/ nu
tre$uie s! consider!m c! un scor similar repre&int! aceleai realit!i #n !ri cu diferite niele de
de&oltare. Totui/ percepia oamenilor #n ceea ce priete corupia poate fi important! pentru ceea ce se
#nt3mpl! cu ade!rat. 1impla p!rere c! guernanii sunt infractori ar putea/ de e,emplu/ s! afecte&e
#ncrederea mediului de afaceri i/ #n consecin!/ comportamentul inestiional >+oldsmit0 1444;D56?.
7.3. Indicele Pl!titorilor de )it!
2ncep#nd cu 1444/ Transparenc< International a reali&at un studiu despre pl!titorii de mit!/ #n
parte pentru a atenua impresia c! orice act de corupie transnaional! ar fi cau&at! de corupia intern! din
!rile s!race. Acest studiu asigur! $a&ele a doi indici. 9nul
:D
este *PI/ care indic! tendina diferitelor !ri e,portatoare de a c3tiga contracte cu a%utorul mitei. Al
doilea/ =mita #n domeniul afacerilor=/ arat! tipurile de afaceri #n care/ cel mai pro$a$il/ se a da mit!/
indiferent de locaie.
2n 2AA: *PI este un clasament a 3A de tari e,portatoare #n functie de dipo&itia firmelor lor de a da
mita #n afara granitelor nationale. 1onda%ul urmareste folosirea mitei de catre companiile al caror cartier
general se afla #ntr-una din cele 3A de tari mari e,portatoare ale >#n termeni regionali sau glo$ali?. 1e
$a&ea&a pe doua #ntre$ari adresate unui numar de 11/232 persoane cu po&itii e,ecutie dintr-un numar de
126 companii/ care sunt c0estionati cu priire la practicile firmelor straine din tara lor. Pentru a ealua
oferta de mit!/ e,ecutiii sunt #ntre$ai despre #nclinaia firmelor straine de a da mita #n ara lor. 1onda%ul
este anonim. Cele 3A de !ri ierar0i&ate #n *PI sunt; Australia/ Austria/ *elgia/ *ra&ilia/ Canada/ C0ina/
Franta/ +ermania/ -ong .ong/ India/ Israel/ Italia/ Gaponia/ )alae&ia/ )e,ico/ Clanda/ Portugalia/
'usia/ Ara$ia 1audita/ 1ingapore/ Africa de 1ud/ Coreea de 1uda/ 1pania/ 1uedia/ "letia/ TaiJan/
Turcia/ "miratele Ara$e 9nite/ 'egatul 9nit la )arii *ritanii i 1tatele9nite ale Americii.
@!rile incluse sunt lidere #n e,port regional sau mondial/ iar e,porturile lor #nsumate au
repre&entat #n 2AA6 D2W din totalul mondial/ conform F)I. 2n timp ce cea mai mare parte a !rilor prinse
#n cercetare sunt CCD"/ calitatea de mem$ru CCD" nu a fost un criteriu de selectie. Astfel/ !ri ale
CCD" precum 8oregia sau Danemarca nu sunt parte a listei/ #n timp ce !ri din afara CCD"/ precum
India/ Israel/ 1ingapore i Africa de 1ud sunt incluse.
*PI utili&ea&a cercetarea ",ecutie Cpinion 1ure< >"C1? reali&ata de institutele partenere ale
Forumului "conomic )ondial. Acesta urmareste 11/232 repre&entanti ai sectorului de afaceri din 126
tari/ al caror PI* repre&inta 4DW din totalul mondial. Forumul "conomic )ondial este reponsa$il pentru
coordonarea cercetarii si controlul calitatii datelor/ #nsa se $i&uie pe o retea de institute care reali&ea&a
cercetarea la niel local. Parneterii Forumului includ departamente economice ale uniersitatilor
nationale/ centre independente de cercetare si-sau organi&atii de afaceri.
Cferta de corupie #n tran&aciile de afaceri internaionale implic! o responsa$ilitate #ntre
companiile care functionea&a #n afara si #n tarile de origine. 1onda%ul de fata indica succesul sau esecul
guernelor de a controla coruptia prin companiile care functionea&a si #n afara tarilor de origine. Indica
de asemenea si succesul sau esecul companiilor de a se
:4
asigura ca anga%atii lor se supun celor mai #nalte standarde de conduita #n afaceri. Acest aspect este
urmarit de *PI. *PI nu numai indentifica ca&urile de coruptie sau ealuea&a comportamente la nielul
companiei. Cu mai mult de :A/AAA de corporatii multinationale/ cu alte :AA/AAA de firme afiliate/ un
clasament $a&at pe e,periena fiecarei companii #n parte ar cere un sonda% de piata de o alta natura. 2n
plus/ ealuarea si clasamentul companiilor indiiduale ar necesita un alt tip de cercetare. Cer3nd
e,ecutiilor sa ealue&e conduita firmelor straine care face afaceri #n tara lor/ mai degra$a dec3t sa le
solicite sa numeasca companii/ cercetarea poate identifica tendinte $a&ate pe e,preientele respondentilor/
mai degra$a dec3t pe ca&uri specifice.
'epondenii au fost rugai s! dispun! nielele mitei #n tran&acii pe o scar! de la A la 1A/ unde A
repre&int! nielele ridicate de mit!. Cu un puncta% de D/3 #n indicele din 1444/ 1uedia este num!rul 1/
ceea ce #nseamn! c! firmele suede&e sunt considerate cele mai puin actie #n actele de mituire peste
0otare. 2n cadrul studiului #n domeniul afacerilor/ =lucr!rile pu$lice/ contractele i construciile= sunt
considerate cele mai ulnera$ile la corupie >un puncta% de 1/6?. 9n re&ultat surprin&!tor este acela c!
#ntreprinderile cu capital american aeau o mare tendin! de a mitui #n str!in!tate >cum ar fi
#ntreprinderile din +ermania? #n ciuda faptului c! e,ista legislaie american! #n domeniul practicilor de
corupie #n str!in!tate #n igoare de mai $ine de 2 decenii.
TI a cautat sa #m$unatateasca metodologia *PI si sa asigure cea mai $una calitate a anali&ei
datelor. Pregatirea metodologiei si anali&a datelor a fost reali&ata #n consultare cu Comitetul Consultati
pentru Indici al TI/ care este format din e,perti internationali #n domeniul coruptiei/ econometriei si
statisticii . )em$rii acestuia pot face sugestii de #m$unatatire a *PI/ #nsa managementul TI ia deci&ii
despre metodologia folosita. Anali&a statistica a fost reali&ata de Prof. +ertrud )oosmuller/ care conduce
cadetra de statistica a 9niersitatii Passau/ +erman<. "tapele producerii Indicelui sunt urmatoarele;
Indicele contine doua #ntre$ari.
'espondentii au fost #ntre$ati;
=Din lista de !ri de mai %os/ a rug!m s! selectai acele naionalit!i ale companiilor straine care
afaceri #n cea mai mare m!sur! #n ara ds=.
Apoi au clasat tarile #ntr-o scala de 5 puncte >de la 1Smita este comuna/ la o 5Smita nu are loc?
raspun&3nd #ntre$arii;
5A
=Dup! e,perienta ds/ #n ce masura firmele din tarile selectate fac plati neofocoale sai dau mitaB=
Pentru a usura constructia inde,ului/ scala de 5 puncte a fost conertita #ntr-una de 1A. C medie a
fost calculata pentru fiecare tara #n functie de numarul de ealuari oferite de respondenti/ cu e,ceptia
ealuarilor priind propria tara. Tarile sunt clasate #n functie de puncta%ele medii o$tinute pentru fiecare
tara.
Deiatia standard preci&ata #n 'aportul de anali&a a *PI 2AA: indic! gradul de conergena a
opiniilor respondenilor #n relatie cu fiecare tara #n parte. Cu c3t este mai mica deiatia standard/ cu at3t
este mai mare consensul. 'e&ultatele sunt asemanatoare/ #n ciuda locului din clasament.
)ar%a de eroare pentru o confidena de 46W este de asemenea preci&at!. Aceasta arat! c! e,ista o
pro$a$ilitate de 46W ca aloarea re&ultatelor sa fie #n interalul definit de mar%a de eroare pentru fiecare
puncta%.
7.7. *arometrul +lo$al al Coruptiei
*arometrul +lo$al al Coruptiei/ reali&at de Transparenc< International/ repre&inta a parta editie a
unui sonda% de opinie ce masoara perceptia pu$licului larg asupra coruptiei si e,perientele oamenilor
legate de acest fenomen. *arometrul din 2AA: are apro,imati 64 AAA de respondenti din :2 de tari.
*arometrul colectea&a opiniile pu$licului asupra celor mai corupte elemente ale sectorului pu$lic / asupra
acelor aspecte ale ietii >iata de famile/ mediul de afaceri sau cel politic? cel mai afectate de coruptie/
precum si asupra actiunilor #ntreprinse de guerne pentru a lupta #mpotria coruptiei. In 2AA:/
*arometrul cercetea&a mai #n profun&ime ca oric3nd pro$lema mitei/ pre&ent3nd informatii despre
frecenta cu care oameni o$isnuiti platesc mita/ catre cine o platesc/ si care este cuantumul acesteia. "ste
un sonda% de opinie pu$lica. Asta inseamna ca se concentrea&a asupra pu$licului larg/ nu a e,pertilor.
Pentru fiecare tara inclusa #n cercetare a fost ales un esantion repre&entati pentru pu$licul larg.
'espondentii sunt $ar$ati si femei cu 3rste de peste 16 ani. 9nele esantioane sunt nationale/ altele
ur$aneH cercetatorii au aut gri%a ca toate esantioanele sa corespunda caracteristicilor populatiilor
nationale si mondiale. 1ondarea opiniei pu$lice este reali&ata de catre +allup International pentru
Transparenc< International/ ca parte a studiului =(oice of t0e People=. +allup cooperea&a cu partenerii
sai din fiecare tara/ care traduc c0estionarul si efectuea&a sonda%ul de opinie.
51
2n unele ca&uri TI si +allup apelea&a la alte institute de cercetare de renume pentru a e,ecuta
*aromentrul #ntr-o anumita tara.
*arometrul +lo$al al Coruptiei este singurul sonda% de opinie la scara mondiala ce inestig0ea&a
perceptii si e,periente legate de coruptie. Adres3ndu-se pu$licului larg si cuprin&3nd anul acesta mai
mult de :A de tari/ *arometrul repre&inta un indicator al successului luptei #mportia coruptiei #n intreaga
lume. Da. Pe $a&a *arometrului se pot sta$ili eolutii #n timp. Desi *arometrul este de-a$ia la cea de-a
parta editie/ se pot face de%a ealuari intermediare legate de institutiile pe care pu$licul le considera a fi
cele mai corupte/ sau asupra acelor aspecte ale ietii cel mai puternic afectate de coruptie.
TarileK teritoriile incluse pentru prima data #n *arometrul +lo$al al Coruptiei 2AA: sunt/ printre
altele; Congo-*ra&&aille/ Fi%i/ +a$on si )aroc. 2n plus/ Al$ania/ care a fost inclusa #n editia din 2AA7 a
*arometrului/ si 1uedia/ inclusa #n cea din 2AA3/ rein #n *arometru anul acesta. Teoretic / nu e,ista nici
o limitare cu priire la tarile care pot fi incluse #n *arometru. 2n general/ TI se $a&ea&a pe +allup
International si reteaua sa de asociati pentru a include c3t mai multe tari #n *arometru/ #nsa/ #n unele
ca&uri/ sonda%ele de tara au fost reali&ate de catre filiale nationale ale TI sau alte organi&atii. Daca
finantarea ne a permite/ TI spera sa poata include mai multe tari in editiile iitoare ale *arometrului/ in
special tari #n curs de de&oltare.*arometrul este un sonda% de opinie pu$lica/ #n timp ce Indicele
Platitorilor de )ita se reali&ea&a pe $a&a opiniilor e,primate de e,perti ai mediului de afaceri.
*arometrul pre&inta i&iunea pu$licului larg asupra coruptiei/ impactul fenomenului asupra ietii
oamenilor o$isnuiti/ precum si e,perienta indiiduala a coruptiei. Indicele Platitorilor de )ita ia #n
considerare opiniile celor din interiorul sistemului/ pre&inta =oferta= de coruptie si nu include date
priitoare la e,perienta directa cu acest fenomen.
C0estionarul ce sta la $a&a *arometrului este erificat de catre un comitet consultati/ compus din
e,perti #n domeniul coruptiei/ al econometriei si statisticii. )em$riii comitetului fac sugestii de
#m$unatatire a *arometrului/ insa ec0ipa de management a Transparenc< International este cea care ia
deci&iile finale asupra design- ului sonda%ului si asupra modul #n care acesta a fi folosit.
52
Capitolul (
*une practici #n lupta impotria corupiei
Pre&entul capitol se $a&ea&! pe articolele pu$licate de *.".D. de 1peille >",periena din -ong
.ong/ C0ina/ #n com$aterea corupiei? i de Tan A0 IeaE >",periena statului 1ingapore #n com$aterea
corupiei? ap!rute #n lucrarea =Corupia i com$aterea ei. 1pre un model de construire a integrit!ii
naionale=.
6.1. ",periena din -ong .ong/ C0ina/ #n com$aterea corupiei
C3nd -ong .ong/ C0ina/ i-a lansat strategia de lupt! #mpotria corupiei la #nceputul anilor
145A/ muli sceptici au spus c! diminuarea corupiei este un lucru imposi$il. 2n ultimele dou! decenii/ s-
au #nregistrat/ totui/ destul de multe succese/ care au doedit c! scepticii se #nelaser!. ",periena din
-ong .ong/ C0ina/ ofer! c3tea e,emple deose$it de utile pentru !rile care lupt! #mpotria corupiei.
-ong .ong/ C0ina/ a #nfiinat Comisia Independent! #mpotria Corupiei >ICAC? #n 1457. De
atunci/ -ong .ong/ C0ina/ a reali&at o reoluie discret! - o reoluie care a sc0im$at mentalit!i i a
aut re&ultate e,cepionale. Dar nu a fost uor. Comunitatea din -ong .ong a #neles pe parcurs c!
munca susinut!/ iscusina #n afaceri i asumarea riscurilor au contri$uit la atingerea nielului de trai
actualH de asemenea/ oamenii i-au dat seama c! acest proces nu ar fi dat roade dac! flagelul corupiei nu
ar fi fost st!p3nit.
1! ne g3ndim c3t de mult a progresat -ong .ong/ C0ina/ #n ultimele dou! decenii. 2n primul
r3nd/ la nielul sericiului pu$lic/ corupia a fost eliminat! aproape #n totalitate. Ia mi%locul anilor 145A/
peste DAW din rapoartele despre corupie ale ICAC erau legate de sectorul pu$licH #n 1447/ mai puin de
%um!tate dintre aceste rapoarte >su$ 1DAA? se refereau la acest fenomen. 2n 1457/ 76W dintre rapoarte
erau legate de poliieH #n 1447/ aceast! cifr! sc!&use la DW. Aceste sc!deri considera$ile au fost du$late
de o sc0im$are a percepiei pu$licului asupra corupiei #n r3ndurile guernului. Ia primul sonda% asupra
corupiei reali&at #n 1455/ 3DW dintre cei c0estionai considerau c! fenomenul corupiei este r!sp3ndit #n
ma%oritatea departamentelor guernamentale/ #n timp ce #n 1447 procenta%ul a sc!&ut la 5/D.
53
2n al doilea r3nd/ atitudinea pu$licului fa! de corupie s-a sc0im$at considera$ile/ marea
ma%oritate consider3nd c! ea repre&int! un fenomen negati i destructi. 2n cadrul sonda%ului din 1447/
doar 2/4W dintre cei interieai au spus c! ar tolera corupia/ iar :3W au declarat c! ar raporta un ca& de
corupie dac! s-ar confrunta cu o asemenea situaie. 2n plus/ oamenii sunt mai dispui s! raporte&e
desc0is ca&urile de corupie; #n 1457/ doar o treime din cei care raportau asemenea ca&uri erau dispui s!-
i de&!luie identitatea/ #n timp ce #n 1447 ponderea lor a crescut la peste dou! treimi.
2n al treilea r3nd/ sectorul priat >sau comercial? nu este doar contient de pericolele corupiei/ ci
este c0iar preg!tit pentru a lua m!suri #mpotria acestui fenomen. 8um!rul organi&aiilor din sectorul
priat care au apelat la ICAC pentru a-i #m$un!t!i sistemul de organi&are #n ederea com$aterii
corupiei a crescut constant. )ai mult/ #n 1447/ 5DW dintre cei interieai au fost de acord asupra
faptului c! anga%aii ar tre$ui s! cear! permisiunea anga%atorilor pentru a accepta anumite aanta%e legate
de munca lor/ #n timp ce/ #n 1455/ 7:W dintre cei c0estionai considerau c! acceptarea acestor $eneficii
repre&int! o practic! normal! #n afaceri. "ste clar c!/ #n pre&ent/ oamenii au o idee mult mai e,act! dec3t
#n trecut #n leg!tur! cu fenomenul corupiei #n sectorul priat.
2n mai 1447/ ICAC a lansat o Campanie de Promoare a "ticii #n Afaceri. Dup! doar 1D luni/
peste 12AA de companii listate pu$lic sau mari companii priate i asociaii comerciale au adoptat coduri
interne de conduit!/ iar alte :5A se preg!teau s! fac! acest lucru. Acesta a repre&entat un pas uria pentru
ICAC/ a3nd #n edere faptul c!/ la #nceputurile Comisiei/ una dintre principalele camere de comer a
f!cut apel la guern pentru a #mpiedica interenia ICAC #n mediul de afaceri.
Cum a fost posi$il ca -ong .ong/ C0ina/ s! reali&e&e aceste sc0im$!ri #n numai dou! deceniiB
Cum a reuit ICAC s! atrag! spri%inul comunit!iiB Ce a determinat pu$licul s! dein! un partener acti
#n lupta #mpotria corupieiB
Factorii care asigur! succesul
Prima component! a unei strategii anticorupie eficiente este recunoaterea grait!ii pro$lemei
de c!tre guernani/ precum i a faptului c! ea poate fi re&olat! pe termen mediul sau lung. Aceast!
recunoatere tre$uie s! fie du$lat! de un spri%in considera$il din partea structurilor superioare i de
furni&area resurselor adecate pentru a a$orda pro$lema corupiei.
57
Iniiatia de #nfiinare a ICAC a enit direct din partea guernatorului din -ong .ong/ C0ina.
Prin crearea unei agenii independente/ dedicat! e,clusi luptei #mpotria corupiei/ separat! de orice
for! politic! i prote%at! de orice interenie a politicului/ guernul a o$inut credi$ilitatea de care aea
neoie #n lupta sa #mpotria practicilor corupte. Furni&3nd resursele necesare pentru com$aterea
corupiei/ guernul a asigurat dura$ilitatea $eneficiilor pe termen lung generate de m!surile anticorupie.
Iucrurile nu stau la fel #n alte !ri/ unde campaniile anticorupie pe termen scurt/ iniiate de politicieni
oportuniti/ au sla$e anse de succes. Campaniile anticorupie superficiale/ lipsite de sinceritate creea&!
#n r3ndul populaiei o stare de tristee/ de&am!gire i cinism.
De asemenea/ pu$licul tre$uie s! ai$! sigurana c! lupta anticorupie se afl! #n m3inile unei
agenii #n care se poate aea #ncredere deplin!. Crgani&aia care #i asum! aceast! responsa$ilitate
important! tre$uie s! fie ireproa$il!.
2n ca&ul ICAC/ personalul tre$uie s! ai$! integritatea netir$it!/ f!r! a mai pune la socoteal!
0ot!r3rea i anga%amentul de a lupta #mpotria practicilor corupte. Criteriile de selecie sunt foarte stricte
i sunt recrutate doar persoane cu calific!ri e,celente. Dup! ce au fost anga%ate/ aceste persoane tre$uie
s! respecte un cod de disciplin! foarte strict i sunt supuse controalelor anticorupie de c!tre un grup de
monitori&are intern!. Agenii ICAC sunt $ine pl!tii. Acest lucru se datorea&! nu at3t $un!st!rii din -ong
.ong/ c3t percepiei pu$lice referitoare la faptul c! un funcionar pu$lic prost pl!tit - i cu at3t mai mult
un funcionar care lupt! #mpotria corupiei - este mai ulnera$il fa! de mit! dec3t unul foarte $ine
remunerat.
Cea de-a treia c0eie a succesului este formularea i implementarea unei strategii anticorupie pe
termen lung/ $ine articulat!. Iupta nu poate fi c3tigat! prin simpla pedepsire a corupilor i printr-o
#m$un!t!ire a mecanismului $irocraticH sunt necesare sc0im$!ri fundamentale la nielul atitudinii
pu$licului.
1trategia din -ong .ong a inclus o a$ordare integrat! cu trei componente; anc0etare/ preenire i
educaie - un atac pe trei fronturi. Primul presupune o actiitate $a&at! pe reacieH KDepartamentul
Cperaional al ICAC anc0etea&! ca&urile de corupie #n urma reclamaiilor primite. Pe cel de-al doilea
front/ Departamentul de Preenire a Corupiei lupt! pentru eliminarea oportunit!ilor de apariie a
corupiei sistemice la nielul guernului i #n cadrul organi&aiilor din sectorul priat. Pe cel de-al treilea
front/
56
Departamentul pentru 'elaii Comunitare are misiunea de a educa pu$licul #n leg!tur! cu efectele
destructie ale corupiei/ precum i de a-i asigura spri%inul acti al cet!enilor.
Departamentul pentru 'elaii Comunitare/ a3nd #n componen! apro,imati 2AA de ofieri/ a fost
creat #n $a&a ideii c! numai o sc0im$are #n atitudinea pu$licului fa! de corupie poate genera efecte de
durat! #n lupta cu acest flagel. 2n linii mari/ sarcina acestui departament este s! asigure spri%inul i
#ncrederea pu$licului #n ICAC/ e,plic3nd legile anticorupie/ educ3nd t3n!ra generaie #n coli i
#ncura%3nd comunitatea s! ia m!suri de preenire a corupiei i s! raporte&e orice situaie de acest gen.
Pentru a atrage spri%inul pu$licului/ departamentul #mparte comunitatea #n grupuri i de&olt!
programe speciale de implicare #n funcie de neoile fiec!rui grup. Aceast! strategie $a&at! pe implicarea
comunit!ii consolidea&! #ncrederea #n eficiena i integritatea ICAC. De asemenea/ acest lucru
presupune faptul c! cet!enii dein o for! #n lupta #mpotria corupiei/ implic3ndu-se prin aciuni
susinute pentru a ridica standardele morale ale societ!ii i a #m$un!t!i sistemele de administrare a
afacerilor/ #n scopul preenirii corupiei. 9na dintre reali&!rile programului a fost aceea c! oamenii de
afaceri i pu$licul #n general au #neles c! a pl!ti pe ascuns un comision repre&int! o lips! de fair- pla< i
implic! costuri suplimentare/ un niel redus al profita$ilit!ii i conduce la contaminarea unei piee
li$ere.
C actiitate eficient! de anc0etare i sancionare #ncura%ea&! comunitatea s! raporte&e actele de
corupie/ s! spri%ine Departamentul pentru 'elaii Comunitare #n educarea pu$licului referitor la
pericolele corupiei i s! asiste Departamentul de Preenire a Corupiei #n eforul de a #ncura%a sectorul
pu$lic i cel priat s!-i reealue&e sistemele de organi&are. Ca urmare/ sistemele care $eneficia&! de
protecie #mpotria corupiei/ facilitea&!/ dac! sunt funcionale/ detectarea i sancionarea corupiei. Cele
trei departamente ale ICAC sunt interdependente. Pentru un ma,im de eficien!/ fiecare departament
depinde de performanele celorlalte dou!. Aadar/ $una funcionare a #ntregului depinde de $una
funcionare a fiec!rei p!ri.
9n al patrulea factor ma%or #n lupta #mpotria corupiei este legat tot de cel mai mare aanta% de
care se poate $ucura o instituie anticorupie/ i anume #ncrederea pu$lic!. Pentru a consolida #ncrederea
oamenilor i a-i #ncura%a s! raporte&e ca&urile care li se par suspecte/ o agenie anticorupie tre$uie s!-i
fac! pe oameni s! ai$! #ncredere #n faptul c! orice reclamaie pertinent!/ indiferent c3t de m!runt!/ a fi
luat! #n considerare/
5:
iar ca&ul raportat a fi inestigat. Acesta este un principiu de $a&! al ICAC i este tradus #n practic!. C
persoan! care are #ncredere c! oficialii ICAC acord! atenie reclamaiei sale a raporta pro$a$il i alte
incidente/ unele poate c0iar mai serioase.
Cpinia pu$lic! aprecia&! acest aspect al filo&ofiei ICAC/ fapt ilustrat de creterea considera$il! a
num!rului rapoartelor asupra unor ca&uri inestiga$ile primite de ICAC din momentul #n care a #nceput
s! funcione&e. Aceste rapoarte - cele care conin suficiente informaii pentru ca inestigaia s! poat!
#ncepe - sunt/ de o$icei/ cele redactate de persoane dispuse s!-i de&!luie identitatea. Ponderea acestor
rapoarte a crescut de la 33W #n 1457 la 51W #n 1447. De asemenea/ rapoartele includ reclamaii
referitoare i la alte pro$leme/ nu doar la corupie. Peste %um!tate dintre rapoartele trimise c!tre ICAC
#ncep3nd cu 1457 nu au aut nici o leg!tur! cu corupia/ ceea ce indic! faptul c! opinia pu$lic! are
#ncredere #n comisie/ !&ut! ca un receptacul al nemulumirilor generale legate de dierse departamente
guernamentale. ICAC #ncearc! s! a%ute pu$licul c0iar i #n aceste pro$leme/ redirecion3nd reclamaiile
c!tre departamente competente i anun3nd pu$licul despre acest lucru.
Cel de-al cincilea factor important pentru a aea succes #n com$aterea corupiei este asigurarea
unei depline confidenialit!i #n priina celor care raportea&! acte de corupie. De&!luirea actelor de
corupie presupune/ de o$icei/ mult cura%. Cei care se adresea&! ICAC au pretenia de a $eneficia de
confidenialitate ma,im! i nu sunt de&am!gii. Comisia ia foarte #n serios protecia surselor sale.
1istemul de calculatoare i $a&a de date intern! sunt strict monitori&ate/ astfel #nc3t numai ofierii care
tre$uie neap!rat s! fie informai au acces la date legate de persoanele care au #naintat un raport. Dosarele
sunt permanent triate i clasate/ pentru a #nl!tura informaiile care nu mai sunt de actualitate. 2n cele din
urm!/ legea din -ong .ong/ C0ina/ inter&ice de&!luirea identit!ii informaiilor ICAC.
Creare condiiilor corespun&!toare
ICAC a reuit datorit! unei com$inaii de elemente care/ #mpreun!/ au creat cadrul necesar luptei
#mpotria corupiei. Cel mai important lucru a fost independena ICAC i sistemele care repre&int! o
garanie pentru e,terior.
+uernatorul din -ong .ong/ C0ina/ numete comisarul ICAC i pe ad%unctul acestuiaH
comisarul raportea&! direct guernatorului i numete restul personalului. Aceste preederi implic! #n
mod eficient interenia altor agenii sau a altor persoane #n
55
inestigaiile desf!urate de ICAC asupra posi$ilelor ca&uri de corupie #n interiorul poliiei. Comisia
tre$uie s! negocie&e cu guernul #n leg!tur! cu fondurile alocate i/ pentru a simplifica procedurile
$irocratice/ personalului ICAC i se aplic! #n general aceleai condiii de anga%are ca #n cadrul sericiului
ciil. Cu e,cepia acestor aspect/ ICAC se $ucur! de o deplin! independen! operaional!.
Cu toate acestea/ dei independena operaional! este esenial! pentru a c3tiga i p!stra
#ncrederea pu$licului/ aceast! independen! nu tre$uie s! fie nelimitat!. Astfel/ se impune #ntre$area
M\uis custodiet ipsos custodiesB= sau MCine #i supraeg0ea&! pe supraeg0etoriB=
Pentru a reduce la minim posi$ilitatea a$u&ului de putere/ ICAC este supus! unui sistem strict de
controale i $ilanuri. Actiitatea Comisiei este coordonat! de patru comitete consultatie/ ai c!ror
mem$ri proin din toate sectoarele comunit!ii i sunt numii de guernator. 9n al cincilea comitet/ care
include mem$ri ai ",ecutiului i ai Consiliilor Iegislatie/ anali&ea&! reclamaiile primite #mpotria
ICAC. Fiecare dintre aceste comitete este pre&idat nu de comisarul ICAC/ ci de un mem$ru al
comitetului/ a3nd drept o$iecti #m$un!t!irea gradului de independen! a sistemului de superi&are.
C alt! condiie important! este e,istena unui cadru legislati puternic/ care s! permit! ICAC s!
a$orde&e pro$lema corupiei. Comisarul este autori&at s!-i #mpiedice pe suspeci s! dispun! de
propriet!ile lor/ s! o$in! ordine %udec!toreti pentru a le inter&ice s! p!r!seasc! -ong .ong/ C0ina/ s!
le cercete&e conturile $ancare i cutiile de alori/ s! le cear! detalii referitoare la situaia financiar! i s!
le perc0e&iione&e domiciliile. Dac! #n timpul inestigaiilor sunt descoperite i alte nereguli legate de
corupie/ ICAC este #mputernicit! s! le cercete&e i pe acestea/ pentru a scoate la ieal! implicaiile
corupiei.
9na dintre cele mai puternice arme legislatie este folosit! atunci c3nd un funcionar pu$lic
posed! propriet!i ine,plica$ile sau are un niel de trai care dep!ete posi$ilit!ile oferite de salariul s!u.
Dac! funcionarul pu$lic respecti nu poate oferi e,plicaii satisf!c!toare/ el se a face inoat de
corupie. Aceast! m!sur! a fost deose$it de eficient! #n -ong .ong/ C0ina/ pentru cultiarea unor
funcionari pu$lici coreci.
5D
Corupia/ un fenomen #n continu! sc0im$are
Progresele uriae #nregistrate #n ultimele dou! decenii #n domeniul te0nologiei informaiei i al
sistemelor de comunicaii au creat condiii pentru un tip de corupie mai sofisticat/ #n special #n ceea ce
priete frauda comercial! i alte infraciuni care transcend graniele unei !ri. Cei care comit asemenea
infraciuni au deenit mult mai ateni i mai iscusii la tergerea urmelor. Deine din ce #n ce mai eident
c! singura modalitate de re&olare a acestei pro$leme este cola$orarea dintre ageniile anticorupie din
dierse !ri i regiuni/ cu spri%inul organi&aiilor internaionale. 2n -ong .ong/ C0ina/ corupia masi!
din sectorul pu$lic/ cu care s-a confruntat societatea #n anii 14:A i la #nceputul anilor 145A a deenit o
pro$lem! a trecutului/ dar corupia din sectorul priat este un fenomen mult mai sofisticat i comple,/
necesit3nd resurse importante.
1uccesul o$inut de -ong .ong/ C0ina/ #n acest domeniu nu poate aea re&ultate dura$ile dac!
inestigaiile se limitea&! la pro$leme interne - ele tre$uie/ de fapt/ e,tinse/ pentru a include relaii de
cooperare cu !rile ecine i cu ali parteneri. C0ina tre$uie implicat! #n acest procesH #n 1445.
sueranitatea asupra -ong .ongului i-a reenit C0inei/ #n momentul #n care fosta colonie $ritanic! a
deenit o 'egiune Administrati! 1pecial! a 'epu$licii Populare C0ina. -ong .ong/ C0ina/ a aea
drept constituie Iegea Fundamental!/ care garantea&! e,istena ICAC i dup! 1445/ ca organi&aie
independent!. Prin eforturile sale neo$osite de lupt! #mpotria corupiei/ ICAC a continua s! %oace un
rol important #n cadrul 'egiunii Administratie 1peciale/ pentru a asigura sta$ilitatea i prosperitatea
societ!ii #n -ong .ong/ C0ina. De asemenea/ se a #nt!ri cola$orarea dintre ICAC i autorit!ile c0ine&e
de lupt! #mpotria corupiei. De altfel/ este #n interesul regiunii -ong .ong ca lupta #mpotria corupiei
#n +uangdong/ ca i #n celelalte regiuni ale C0inei/ s! dea re&ultate/ a3nd #n edere apropierea
economic! i cultural! a acestora.
Conclu&ii
Fiecare ar! sau regiune #i are propria istorie i cultur!/ propriul s!u sistem politic i propriul set
de alori i fiecare se afl! #ntr-un anumit stadiu de de&oltare economic! i social!. "ste posi$il ca o
soluie anticorupie aplicat! #ntr-o ar! s! nu funcione&e #n alta. 2ns!/ uneori/ e,periena legat! de o
pro$lem! general! poate oferi soluii aplica$ile i #n alte locuri.
54
",ist! dou! ade!ruri uniersale legate de a$ordarea corupiei. 2n primul c3nd/ corupia/
indiferent cum am defini-o/ nu poate fi eradicat! #n nici o societate. "a a re&ista/ deoarece este motiat!
de dou! aspecte eseniale ale naturii umane; necesitatea i l!comia. Cu toate acestea/ ea poate fi redus! i
meninut! la un anumit niel/ pentru a nu afecta societatea #n profun&ime. 2n al doilea r3nd/ corupia nu
poate fi com$!tut! dec3t dac! populaia #n general ede c! liderii sunt cu ade!rat dispui s! lupte
#mpotria corupiei/ c! oficialii de la cele mai #nalte niele sau doad! de integritate i de modalitate i c!
de&oltarea economic! este i #n $eneficiul categoriilor inferioare ale societ!ii.
Pentru a trage o conclu&ie/ putem spune c! necesitatea actiit!ilor corupte #ntr-o societate poate
fi #nl!turat!. Cu a%utorul comunit!ii/ l!comia poate fi atacat! i inut! su$ control. 2ns! tre$uie s! inem
minte c! acele campanii anticorupie am$iioase/ care #i propun s! re&ole pro$lemele peste noapte/ or
aea doar re&ultate temporare/ superficiale. Ade!ratul succes se o$ine numai printr-o strategie
comple,!/ pe termen lung/ printr-o tactic! pe termen scurt fle,i$il! i printr-o profund! sc0im$are a
atitudinii comunit!ii.
6.2. ",periena statului 1ingapore #n com$aterea corupiei
2n octom$rie 1461/ o $and! de 0oi din 1ingapore a deturnat un transport de peste DAA de
Eilograme de opiu/ #n aloare de apro,imati 7AA.AAA de dolari. Printre 0oi se num!rau i trei ofieri de
poliie. 2n urma anc0etei conduse de *iroul Anticorupie al Departamentului de Criminalistic!/ s-a
doedit c! o serie de ofieri din ealoanele superioare ale poliiei erau implicai nu doar #n deturnarea
transportului/ ci i #n importul de opiu. Ia #nc0eierea anc0etei/ un singur lucr!tor din cadrul poliiei a fost
demis/ iar altul a fost o$ligat s! se pensione&e. +uernul colonial/ nemulumit de anc0et!/ a decis crearea
unei ec0ipe speciale care s! se ocupe de aceast! pro$lem!. Dup! ce aceast! ec0ip! special! i-a #nc0eiat
inestigaia/ #n septem$rie 1462/ guernul a decis ca ea s! #nlocuiasc! *iroul Anticorupie/ #n calitate de
organi&aie independent! care s! gestione&e ca&urile de corupie #n 1ingapore. Astfel a luat fiin! *iroul
de Inestigaii a Practicilor Corupte >CPI*?.
DA
C motenire dificil!
2n 1464/ c3nd 1ingapore a o$inut autonomia/ corupia era larg r!sp3ndit! #n toate sectoarele
sericiului pu$lic. Corupia sistematic! era #nt3lnit! mai ales printre oficialii #ns!rcinai cu aplicarea legiiH
plata sericiilor prestate era o necesitate/ iar stimularea oficialilor era un o$icei general.
Ia crearea acestei situaii au contri$uit multe pro$leme. 2n primul r3nd/ legile de preenire a
corupiei erau sla$e. Cei care #nc!lcau legea nu erau sancionai prin confiscarea propriet!ii/ iar ofierii
CPI* nu aeau prerogatie corespun&!toare pentru ai #ndeplini misiunea. 2n al doilea r3nd/ doe&ile
erau dificil de o$inut/ dar fiind faptul c! nu e,istau legi anticorupie eficiente i c! muli oficiali pu$lici
erau deseori implicai #n acte de corupie. 2n al treilea r3nd/ oamenii #n general nu $eneficiau de un niel
superior de educaie. )uli dintre ei erau lucr!tori imigrani/ o$inuii s! fie prost tratai de c!tre
funcionarii pu$lici. Afl3ndu-se #ntr-o po&iie inferioar! fa! de autorit!i/ acetia nu #ndr!&neau s! se
pl3ng! de teama consecinelor. "i nu-i cunoteau drepturile/ iar mita repre&enta singura modalitate prin
care tiau s!-i re&ole pro$lemele. 2n al patrulea r3nd/ funcionarii pu$lici erau mult mai prost pl!tii
dec3t anga%aii din sectorul priat/ ceea ce le afecta #n mod considera$il integritatea. )uli funcionari
pu$lici au acumulat datorii ca urmare a stilului de ia! lu,os/ iar unii dintre eu au recurs la corupie
pentru a o scoate la cap!t. 2n cele din urm!/ ofierii CPI* erau recrutai din r3ndul forei de poliie pentru
deta!ri pe perioade scurte/ nefiind deci preg!tii psi0ologic pentru a se dedica total luptei #mpotria
corupiei/ mai ales dac! erau implicai i colegi din poliie. Aadar/ aceste deta!ri nu f!ceau dec3t s!
pertur$e actiitatea CPI*H #nainte ca inestigaiile s! se #nc0eie/ cei mai muli ofieri erau de%a alocai
pentru o nou! misiune.
Pai c!tre a$ordarea corupiei
Dup! c3tigarea autonomiei/ noii lideri politici s-au gr!$it s! se ofere ca modele pentru oficialii
pu$lici. "i au renunat la orice leg!turi financiare i comerciale/ au dat doad! de etic! la locul de munc!
enind mai dereme la sericiu i efectu3nd mai multe actiit!i care necesitau meticulo&itate dec3t
su$ordonaii lor/ nu au f!cut c!l!torii inutile pe $anii pu$lici/ nu au comis nici un alt fel de a$u& i au
adoptat o politic! a toleranei &ero fa! de corupi. Astfel/ e,emplul personal/ ei au creat un climat de
onestitate i integritate.
D1
Primele m!suri legislatie
8oii lideri politici au recurs i la m!suri legislatie pentru a se asigura c! legea anticorupie
>Actul pentru Preenirea Corupiei? este adecat! i ofer! suficiente modalit!i de pedepsire a corupilor.
Iegea a fost amendat! #n 14:A/ pentru a acorda mai multe prerogatie ofierilor CPI* i pentru a impune
sanciuni mai seere pentru corupie. De atunci/ legea a fost permanent rei&uit! pentru a asigura
sancionarea celor care comit a$ateri.
De e,emplu/ tri$unalul putea decide ca o persoan! g!sit! inoat! de luare de mit! s! pl!teasc! o
sum! ec0ialent!. 2n afar! de prerogatiele de anc0etare/ ofierilor CPI* li s-au conferit i alte
prerogatie. Conform legii/ procurorul general putea/ printre altele/ s! cear! departamentului de calculare
a impo&itului pe enit informaii #n leg!tur! cu cei inestigai de CPI*.
Comitetul Consultati Anticorupie
2n 1453/ la recomandarea prim-ministrului #n leg!tur! cu eficienti&area luptei #mpotria corupiei
#n sectorul pu$lic/ a fost #nfiinat un Comitet Consultati Anticorupie >ACAC?. Pre&idat de eful
sericiului ciil/ a3nd secretariate permanente i fiind alc!tuit din mem$ri ai consiliilor statutare/ ACAC
aea rolul unui organism de consultare. 'olul ACAC era acela de a sta$ili norme pentru dierse
departamente guernamentale i organisme statutare a c!ror actiitate era legat! de corupie/ de a se
asigura c! se iau m!suri ferme i constante #mpotria corupilor i corup!torilor/ de a monitori&a prin
CPI* m!surile luate #mpotria ca&urilor de corupie de c!tre efii departamentelor i ai organismelor
statutare i de a accelera/ la niel de departament sau tri$unal/ procedurile #ndreptate #mpotria oficialilor
pu$lici corupi sau a corup!torilor/ ori de c3te ori se #nregistrau #nt3r&ieri.
Actul #mpotria Corupiei >Confiscarea *eneficiilor? 14D4
Coningerea c! practicile corupte se pedepsesc a fost #n continuare #nt!rit! prin adoptarea Actului
#mpotria Corupiei >Confiscarea *eneficiilor? 14D4. Acest act a #mputernicit instanele %udec!toreti s!
confite resursele financiare ale unei persoane acu&ate de corupie i care nu poate s! %ustifice resursele
respectie. De asemenea/ era posi$il! confiscarea $eneficiilor o$inute prin practici corupte dac! o
persoan! anc0etat! p!r!sea localitatea/ dac! murea #nainte de demararea procedurilor sau #nainte de a i se
D2
sta$ili pedeapsa sau dac!/ la ase luni de la #nceperea inestigaiilor/ persoana respecti! nu putea fi
g!sit! sau nu putea fi supus! procedurilor de e,tr!dare.
)!suri administratie
Pe l3ng! aciunile legislatie/ au fost luate m!suri administratie pentru a reduce ansele ca
oficialii s! se implice #n acte de corupie i pentru a eficienti&a actiitatea CPI*. Printre aceste m!suri s-
au num!rat;
2nlocuirea ofierilor de poliie detaai cu anc0etatori ciili permaneniH
2mputernicirea CPI* s! acione&e li$er/ f!r! a se teme sau a faori&a pe cinea/ indiferent de
statutul s!u social/ apartenen! politic!/ ras! sau religieH
2nl!turarea oca&iilor de a apela la practici corupte #n cadrul procedurilor de lucru guernamentaleH
Condensarea procedurilor administratie complicateH
'eealuarea periodic! a salariilor funcionarilor pu$lici pentru ca acestea s! fie adecate i s! fie
compati$ile cu cele din sectorul priatH
Ia semnarea contractelor/ contractanilor guernamentali li se reamintea c! #ncercarea de a mitui
oficialii pu$lici care administrea&! contractele poate conduce la pierderea contractului >#n contract e,ista
o clau&! referitoare la acest lucru?.
De asemenea/ manualele de instruciuni pentru actiit!ile guernamentale >seciunea I/ manual
2? sta$ilesc restricii clare menite s! #mpiedice implicarea funcionarilor pu$lici #n acte de corupie. De
e,emplu/ funcionarii nu pot s! #mprumute $ani sau s! se o$lige financiar #n orice alt mod fa! de
persoane cu care au leg!turi oficiale. Funcionarii pu$lici nu pot aea datorii sau alte o$ligaii financiare
care s! dep!easc! salariul pe trei luni. "i nu au oie s! utili&e&e informaii oficiale pentru a o$ine
c3tiguri personale i sunt o$ligai s!-i declare aerile la numirea #n funcie i anual dup! aceea. 2n plus/
funcionarii pu$lici nu au oie s! se anga%e&e #n actiit!i comerciale sau de afaceri sau s! accepte o alt!
slu%$! cu %um!tate de norm! f!r! a o$ine o apro$are #n acest sens/ nu pot $eneficia de sericii din partea
pu$licului i nu au oie s! accepte aciuni #ntr-o companie f!r! apro$area secretariatelor permanente ale
sericiului pu$lic i de finane.
D3
C alt! m!sur! preenti! cere ca oficialii CPI* s! ai$! discuii frecente cu funcionarii pu$lici -
#n special cu cei din ageniile de implementare - #n leg!tur! cu pericolele corupiei. Funcionarii pu$lici
sunt sf!tuii cum s! eite implicarea #n acte de corupie i sunt informai #n leg!tur! cu Actul de Preenire
a Corupiei prin includerea preederilor necesare #n manualele de instruciuni pentru actiit!ile
guernamentale.
1pri%in constituional
Constituia din 1ingapore ofer!/ la r3ndul s!u/ p3rg0ii pentru asigurarea integrit!ii #n cadrul
sericiului pu$lic. Preedintele 'epu$licii 1ingapore/ care numete directorul CPI* la recomandarea
Ca$inetului sau a unui ministru care acionea&! #n numele acestuia/ poate/ #n ca&ul #n care nu este de
acord cu recomandarea/ s! refu&e sau s! reoce numirea directorului. Ia r3ndul s!u/ directorul poate/ cu
consim!m3ntul preedintelui/ s! solicite inestigaiile pe marginea unor informaii/ acu&aii sau
reclamaii legate de o anumit! persoan!/ c0iar dac! prim-ministrul refu&! s!-i dea acordul.
Aciuni #mpotria oficialilor corupi
",ist! dou! moduri de a a$orda pro$lema oficialilor corupi. "i pot fi %udecai de o instan!
%udec!toreasc! dac! e,ist! suficiente doe&i care s! permit! acest lucru sau sunt cercetai la niel
departamental.
1A8C@IC8A'"A 28 I81TA8@U. 2n 1ingapore/ at3t cel care d!/ c3t i cel care primete mit! se
face inoat de corupie i este suscepti$il de a fi sancionat. Crice Persoan! care s!3rete acte de
corupie poate fi amendat! cu p3n! la 1AA.AAA de dolari/ poate primi p3n! la cinci ani de #nc0isoare sau
am$ele. Dac! actul de corupie este legat de un contract guernamental sau implic! un mem$ru al
Parlamentului sau al unui organism pu$lic/ pedeapsa poate a%unge i la apte ani de #nc0isoare. 2n afar!
de amend! i #nc0isoare/ persoana inoat! de corupie tre$uie s! returne&e suma pe care a acceptat- o
drept mit!. 2n plus/ aa cum am ar!tat mai dereme/ Actul #mpotria Corupiei >Confiscarea *eneficiilor?
14D4 stipulea&! faptul c! tri$unalul poate confisca orice resurse financiare i propriet!i aflate #n posesia
unei persoane i pentru care aceasta nu poate pre&enta %ustific!ri.
Pe l3ng! aceasta/ funcionarii pu$lici care sunt g!sii inoai de corupie #i or pierde slu%$a i/
dac! este ca&ul/ pensia/ precum i alte aanta%e. De asemenea/ ei nu or mai aea dreptul de a fi numii
#ntr-o funcie pu$lic!.
D7
1A8C@IC8A'"A IA 8I("I D" D"PA'TA)"8T. Funcionarii pu$lici care se fac inoai de
corupie la niel de departament pot primi/ #n funcie de graitatea actului comis/ urm!toarele sanciuni;
demiterea din funcie/ retrogradarea/ suspendarea sau am3narea m!ririlor de salariu/ o amend! sau o
mustrare.
1uccesul CPI* #n com$aterea corupiei
2n pre&ent/ misiunea *iroului de Inestigare a Practicilor Corupte include i preenirea corupiei/
pe l3ng! misiunea sa iniial! de anc0etare. 2n cadrul actiit!ilor de preenire/ CPI* anali&ea&!
procedurile administratie i operaionale ale departamentelor e,puse corupiei i recomand! m!suri care
s! reduc! num!rul oca&iilor de a recurge la practici corupte. CPI* are/ de asemenea/ rolul de a se asigura
c! persoanele compromise nu sunt numite #n funcii importante.
*iroul a c3tigat #ncrederea i spri%inul pu$licului #n lupta #mpotria corupiei. 2n general/ CPI*
este considerat o agenie eficient!/ puternic anga%at! #n com$aterea corupiei. 1uccesul s!u se datorea&!
c3tora elemente. 9nul dintre acestea este climatul cultural din 1ingapore/ care se opune serios corupiei.
9n al doilea este faptul c! funcionarii pu$lici sunt $ine pl!tii/ ceea ce diminuea&! considera$il
disponi$ilitatea acestora de a se anga%a #n practici corupte. 2n al treilea r3nd/ ageniile e,terne spri%in!
actiitatea CPI* prin m!suri administratie/ inclusi proceduri disciplinare asigurate de Comisia pentru
1ericiul Pu$lic/ printr-o supraeg0ere atent! a c0eltuielilor guernamentale prin intermediul
departamentului de Control Financiar i al Comitetului pentru Conturi Pu$lice al Parlamentului/ precum
i prin controlul c0eltuielilor pu$lice/ prin intermediul )inisterului de Finane.
De asemenea/ societatea sofisticat! i foarte $ine educat!/ care nu mai este o$edient! fa! de
autorit!i/ este dispus! s! raporte&e comportamentele corupte f!r! teama de repercusiuni. Pu$licul
priete CPI* ca pe o organi&aie eficient! i credi$il!/ c!reia este preg!tit s!-i ofere spri%inul. De altfel/
$irourile CPI* se afl! la #ndem3na celor care doresc s! ofere informaii sau s! reclame ca&uri de corupie.
'apoartele sunt procesate rapid/ iar cei acu&ai sunt admii #n faa %ustiiei.
Deoarece $iroul prim-ministrului/ supraeg0ea&! direct CPI*/ aceast! instituie are li$ertatea de a
anc0eta c0iar i persoane foarte importante. Astfel/ CPI* i-a sporit credi$ilitatea formul3nd acu&aii de
corupie la cel mai #nalt niel;
D6
Nee Toon *oon/ ministru de stat/ a fost anc0etat #n 1456 pentru c! a acceptat mit! de la un
inestitor. "l a fost condamnat la patru ani i ase luni de #nc0isoare/ perioad! care a fost reduc!/ #n urma
recursului/ la un an i ase luni.
P0e< LeJ .oE/ parlamentar i lider de sindicat/ a fost anc0etat #n 1454 i %udecat pentru a$u& de
#ncredere i alte acu&aii. A ieit pe cauiune/ iar #n pre&ent se ascunde de %ustiie.
T0e C0eang Nan/ ministru/ a fost anc0etat #n 14D: pentru c! a primit mit! de la doi inestitori. 1-
a sinucis #nainte de a fi %udecat.
+len Ge<asingam/ consilier %uridic de stat i director al Departamentului de Afaceri Comerciale/ a
fost anc0etat #n 1441 i %udecat pentru corupie i #nel!torie. A fost amendat i condamnat la #nc0isoare.
Leo 1eng TecE/ director e,ecuti al Consiliului pentru De&oltarea Comerului/ 1ingapore/ a fost
anc0etat #n 1443 i acu&at de corupie/ #nel!torie i fals. A fost condamnat la patru ani de #nc0isoare.
C0o< -on Tim/ director e,ecuti ad%unct al Consiliului pentru 9tilit!i Pu$lice >P9*?/ a fost
anc0etat #n 1446 i acu&at pentru luare de mit! de la contracarani >P9*?. A fost condamnat la 17 ani de
#nc0isoare.
'olul ageniilor e,terne #n com$aterea corupiei
'esponsa$ilitatea luptei #mpotria corupiei nu #i reine numai CPI*. Dei acest $irou a fost
#ns!rcinat cu anc0etarea ca&urilor de corupie/ r!spunderea pentru preenirea corupiei este #n primul
r3nd a departamentelor speciale din cadrul guernului. 9n secretar ministerial permanent tre$uie s! se
asigure c! fiecare departament su$ordonat are un comitet care se ocup! de m!surile anticorupie.
)anualul de instrucie pentru actiit!ile guernamentale descrie responsa$ilit!ile suplimentarea
ale secretarului/ care tre$uie s! se asigure c! se iau m!surile corespun&!toare pentru preenirea
practicilor corupte. Printre aceste m!suri se num!r!; #m$un!t!irea metodelor de lucru i a procedurilor/
pentru a eita #nt3r&ierile #n eli$erarea apro$!rilor/ licenelor i a altor documente/ eficienti&area modului
de supraeg0ere/ crearea unui sistem de control al ofierilor inferiori cu putere de deci&ie/ pentru ca
acetia s! nu a$u&e&e de prerogatiele lor/ acordarea unei perioade suficiente de
D:
timp superi&orilor/ pentru ca acetia s! poat! controla actiitatea personalului/ #ncura%area ofierilor
superiori s! efectue&e controale neanunate i de rutin!/ erificarea superi&orilor i a personalului
administrati/ pentru a ederea dac! acetia iau #n serios actiitatea de control i raportare/ rotarea
personalului pentru a eita ca un anumit indiid sau grup s! r!m3n! mai mult timp #n aceeai unitate
operaional! i aducerea la &i a m!surilor de preenire a practicilor corupte o dat! la 3-6 ani.
Conclu&ii
D5
2n pre&ent/ sectorul pu$lic din 1ingapore are reputaia de a fi unul dintre cele mai eficiente
i mai puin Mpoluate= din lume. Corupia sistematic! este rar #nt3lnit!/ iar la nielul
sericiului ciil acest fenomen este puin r!sp3ndit i se limitea&! la funcionarii de rang
inferior. Trecerea de la un sericiu pu$lic puternic afectat de corupie la sistemul actual/ #n
care corupia este aproape a$sent!/ se datorea&! unui comple, de factori; anga%amentul
liderilor politici i ciili #n com$aterea corupiei/ legi anticorupie adecate/ care pre!d
sanciuni suficient de serioase pentru a descura%a practicile corupte/ o agenie eficient!
pentru anc0etarea corupilor/ indiferent de statutul social/ orientarea politic!/ rasa sau
religia acestora i/ #n cele din urm!/ spri%inul pu$licului/ precum i al oficialilor pu$lici cu
funcii #nalte.*i$liografie;
Amundsen/ Inge >1444?; =Political corruption; An introduction to t0e issues=/
NorEing Paper 44;5/ *ergen; C0r. )ic0elsen Institute.
Amundsen/ Inge and Cdd--elge F%eldstad >2AAA?; =Corruption. A selected and
annotated $i$liograp0<.= *ergen; C0r. )ic0elsen Institute >commissioned $< 8orad?.
*ai/ C.-". and 1.-G. Nei >2AAA?; =\ualit< of $ureaucrac< and open-econom<
macro policies=/ 8*"' NorEing Paper/ 8o. 55::/ Gune
*anca )ondial! >2AAA?; =-elping countries com$at corruption. Progress at t0e
Norld *anE since 1445=/ Cperational Core 1erices ] Poert< 'eduction and "conomic
)anagement 8etJorE. Nas0ington DC.; *anca )ondial!.
*anca )ondial! >2AA3?; Corupia i com$aterea ei. 1pre un model de construire a
integrit!ii naionale. "ditura Irecson/ *ucuresti.
*anfield/ ".C. >1454?; =Corruption as a feature of goernmental organ&iation= in
*ureaucratic Corruption in 1u$-1a0aran Africa; ToJards a 1earc0 for Causes and
ConseFuences. ). "Epo/ ed./Nas0ington D.C.; 9niersit< Press of America.
*ard0an/ P. and D. )ooE0er%ee >2AAA?; =Corruption and decentrali&ation of
infrastructure delier< in deeloping countries=/ Institute for "conomic Deelopment -
Discussion Papers/ 8o.1A7/ *oston 9niersit</ )arc0.
*a<art/ G-F./ 1. "llis and *. -i$ou >1444?; T0e Criminali&ation of t0e 1tate in
Africa. C,ford; Games Curre< Press for t0e International African Institute.
*reton/ A. >144:?; Competitie +oernments; An "conomic T0eor< of Politics
and Pu$lic Finance.
*roadman/ -.+. and 'ecanatani/ F. >2AAA?; =1eeds of corruption. Do marEet
institutions matterB= Norld *anE Polic< 'esearc0 NorEing Paper 8o. 23:D/ Gune.
*runetti/ A. and *. Neder >144D?; =Inestment and institutional uncertaint<; A
comparatie stud< of different uncertaint< measures=/ NeltJirtsc0aftlic0es Arc0i/
DD
CYYYI(..
*runetti/ A./ +. .isunEo and *. Neder >1445?; =Credi$ilit< of rules and economic
grJot0 - eidence from a Jorld Jide priate sector sure<=/ *acEground paper for t0e
Norld Deelopment 'eport 1445. Nas0ington D.C.; Norld *anE.
D4
C0a$al/ PatricE and Gean-Pascal Dalo& >1444?; Africa NorEs. Disorder as Political
Instrument. C,ford ; Games Curre< for t0e International African Institute.
Coolidge/ GacFueline and 1usan 'ose-AcEerman >2AAA?; =.leptocrac< andreform
in African regimes; T0eor< and e,amples=/ pag. 65-D: in -ope and C0iEulo >eds.?
Corruption and Deelopment in Africa. Iessons from Countr< Case- 1tudies. 8eJ LorE;
1t. )artinOs Press.
De 1oto/ -. >14D4?; T0e Ct0er Pat0/ 8eJ LorE; -arper and 'oJ Friedman/ ". et
al. >2AAA?; =Dodging t0e gra$$ing 0and; T0e determinants of unofficial actiit< in :4
countries=/ Gournal of Pu$lic "conomics.
Diamond/ I. and ).F. Plattner >1443?; T0e +lo$al 'esurgence of Democrac<.
*altimore; Go0ns -opEins 9niersit< Press.
Doig/ Alan and 'o$in T0eo$ald >2AAA?; Corruption and Democratisation. Iondon;
FranE Cass.
"lliot/ ..A. >1445?; =Corruption as an international polic< pro$lem; CerieJ and
recommendations= in Corruption and t0e glo$al econom<. ..A. "lliot/ ed./ Nas0ington
D.C.; Institute for International "conomics.
"sEeland/ +. and -. T0iele >1444?; =Corruption under moral 0a&ard=/ Norld *anE
Polic< 'esearc0 NorEing Paper/ 8o. 22A7/ Ccto$er. F%eldstad/ Cdd--elge >1444?;
=Controlling fiscal corruption; T0eoretical approac0es and illustrations from Tan&ania=.
C)I NorEing Paper :;44. *ergen; C0r. )ic0elsen Institute.
F%eldstad/ Cdd--elge and Gosep0 1em$o%a >2AAA?; =Dilemmas of fiscal
decentralisation; A stud< of local goernment ta,ation in Tan&ania=/ Forum for
Deelopment 1tudies/ ol. 25/ no. 1.
Flatters/ F. and N.*. )acleod >1446?; =Administratie corruption and ta,ation=/
International Ta, and Pu$lic Finance/ ol. 2.
+irling/ Go0n >1445?; Corruption/ Capitalism and Democrac<. Iondon ;
'outledge.
+oldsmit0/ Art0ur A. >1444?; =1lapping t0e grasping 0and; Correlates of poltcal
corruption in emerging marEets=/ American Gournal of "conomics and 1ociolog</ ol. 6D/
no. 7.
-ardin/ *laine >1443?; Africa. Dispatc0es from a Fragile Continent. Iondon;
4A
-arper Collins Pu$lis0ers
41
-arris-N0ite/ *. and +. N0ite >eds? >144:?; =Ii$erali&ation and t0e neJ
corruption=/ ID1 *ulletin/ 25 >2?. 1usse,.
-eiden0eimer/ Arnold G.H ). Go0nston and (. T. Ie(ine >14D4?; Political
Corruption. A -and$ooE . 8eJ *runsJicE; Transaction Pu$lis0ers.
-ellman Goel si .aufmann Daniel/ Confronting t0e c0allenge of state capture in
transition economies/ Finance and Deelopment/ 2AA1/ (ol. 3D/ no. 3
-ope/ .empe 'onald 1r. >2AAA?; =Corruption and deelopment in Africa=/ pag.
15-34 in .empe 'onald -ope/ 1r. and *ornJell C. C0iEulu >eds.? Corruption and
Deelopment in Africa. Iessons from Countr< Case-1tudies. 8eJ LorE; 1t. )artinOs
Press.
-untington/ 1.P. >14:D?; =)oderni&ation and corruption=/ in Political order in
C0anging 1ocieties/
-ut0er/ G. and A. 10a0 >2AAA?; =Anti-corruption policies and programs; A
frameJorE for ealuation=/ Norld *anE Polic< 'esearc0 NorEing Paper/ 8o. 26A1/
Decem$er.
Go0nston/ )ic0ael >1445?; =N0at can $e done a$out entrenc0ed corruptionB=
lucrare pre&entat! #n cadrul celei de a IY -a Conferine $ancare anual! asupra de&olt!rii
economice/ Nas0ington DC; *anca )ondiala
.aufmann/ D >1444?; =Anti-corruption strategies; 1tarting afres0B 9nconentional
lessons from comparatie anal<sis= in 1tapen0urst and .punde0 >eds.? Cur$ing
Corruption. ToJard a )odel for*uilding 8ational Integrit<. Nas0ington D.C.; "DI
Deelopment 1tudies.
.aufmann/ Daniel and 10ang-Gin Nei >1444?; =Does =grease mone<= speed up t0e
J0eels of commerceB=/ 8*"' NorEing Paper/ no. 5A43 >April?.
.eefer/ P. and 1. .nacE >1446?; =Institutions and economic performance; Cross-
countr< tests using alternatie institutional measures=/ "conomics and Politics/ ol. 5/ no.
3.
.0an/ )us0taF >144:?; =A t<polog< of corrupt transactions in deeloping
countries.= ID1 *ulletin/ ol.D/ no. 6.
.0an/ )us0taF >1444?; =T0e neJ political econom< of corruption=/ Department of
"conomics/ 1c0ool of Criental and African 1tudies/ 9niersit< of Iondon/ JorEing paper.
42
.litgaard/ 'o$ert >14DD?; Controlling Corruption. *erEele<; 9niersit< of
California Press.
Ia Porta/ './ F. Iope&-de-1ilanes/ A. 1c0leifer and '.N. (is0n< >1444?; =T0e
Fualit< of goernment.= Gournal of IaJ/ "conomics and Crgani&ation/ ol. 16/ no. 1.
Paldam/ ). >1444a?; =T0e $ig pattern of corruption; "conomics/ culture and t0e seesaJ
d<namics=/ NorEing Paper 8o. 1444-11/ Department of "conomics/ 9niersit< of Aar0us.
Treisman/ Daniel >2AAA?; =T0e causes of corruption; a cross national stud<=/ Gournal of
Pu$lic "conomics/ ol. 5:.
Iam$sdorff/ G. +raf and ). 8ell CC''9PTIC8 -- N-"'" N" 1TA8D A8D
N-"'" TC +C. In; T0e Corruption )onster; "t0iE/ PolitiE und .orruption/ ed. $< ).
.reutner/ C&ernin (erlag/ 2AA:
Iam$sdorff/ G. T0e Institutional "conomics of Corruption and 'eform/ Cam$ridge
9niersit< Press 2AA5.
Iam$sdorff/ Go0ann +raf >1444a?; =Corruption in international researc0 - a
reieJ=/ Transparenc< International NorEing Paper/ *erlin. JJJ.transparenc<.de
^1A.11.AA_.
Iam$sdorff/ Go0ann +raf >1444a?; =Corruption in international researc0 - a
reieJ=/ Transparenc< International NorEing Paper/ *erlin. JJJ.transparenc<.de
^1A.11.AA_.
Iancaster/ T0omas D. and +a$riella '. )ontinola >1445?; =ToJard a met0odolog<
for t0e comparatie stud< of political corruption=/ Crime/ IaJ ] 1ocial C0ange/ ol. 25.
Iui/ Francis T. >14D6?; =An eFuili$rium Fueuing model of $ri$er<=/ Gournal of
Political"conom</ ol. 43/ no. 7.
)anor/ Games >1444?; T0e Political "conom< of Democratic Decentrali&ation.
Nas0ington D.C.; Norld *anE.
)auro/ Paolo >1446?; =Corruption and groJt0=/ \uarterl< Gournal of "conomics/
CYK3 >August?.
)auro/ Paolo >1445a?; =T0e effects of corruption on groJt0/ inestment and
goernment e,penditure; A cross countr< anal<sis=/ in ..A. "lliot >ed.? Corruption and
t0e glo$al econom<. Nas0ington D.C.; Institute for International "conomics..
43
)ood<-1tuart/ +. >1445?; +rand Corruption/ C,ford; Norld(ieJ Pu$lis0ing.
)<rdal/ +unnar >14:D$?; =Corruption; Its causes and effects= in Asian drama; An
"nFuir< into t0e Poert< of 8ations. +unnar )<rdal/ ol. II/ 8eJ LorE; T0e TJentiet0
Centur< Fund/ pag. 461-46D.
8<e/ G.1. >14:5?; =Corruption and political deelopment=/ American Political
1cience 'eieJ/ ol. :1/no. 2/.
Paldam/ ). >1444a?; =T0e $ig pattern of corruption; "conomics/ culture and t0e
seesaJ d<namics=/ NorEing Paper 8o. 1444-11/ Department of "conomics/ 9niersit< of
Aar0us.
Paldam/ ). >1444a?; =T0e $ig pattern of corruption; "conomics/ culture and t0e
seesaJ d<namics=/ NorEing Paper 8o. 1444-11/ Department of "conomics/ 9niersit< of
Aar0us.
Paldam/ ). >1444a?; =T0e $ig pattern of corruption; "conomics/ culture and t0e
seesaJ d<namics=/ NorEing Paper 8o. 1444-11/ Department of "conomics/ 9niersit< of
Aar0us.
Pope/ Gerem</ ed. >1445?; 8ational Integrit< 1<stems; T0e TI source $ooE.
Nas0ington DC; TI and "DI.
Proud0on/ P.G. >1D:3?; T0e Principle of Federation. Translated $< '. (ernon.
Toronto; 9niersit< of Toronto Press ^1454_.
PrudO0omme/ 'em< >1446?; =T0e dangers of decentrali&ation=/ T0e Norld *anE
'esearc0 C$serer/ ol. 1A/ no. 2 >August?.
'auc0/ Games ". and Peter *. "ans >2AAA?; =*ureaucratic structure and
$ureaucratic performance in less deeloped countries=/ Gournal of Pu$lic "conomics/ ol.
56.
'auc0/ Games ". and Peter *. "ans >2AAA?; =*ureaucratic structure and
$ureaucratic performance in less deeloped countries=/ Gournal of Pu$lic "conomics/ ol.
56.
'i%cEeg0em/ Caroline (an and *eatrice Neder >1445?; =Corruption and t0e rate of
temptation; Do loJ Jages in t0e ciil serice cause corruptionB=/ NorEing Paper NP
45K53/ International )onetar< Fund/ Nas0ington D.C.
'ile</ 1tep0en '. >144D?; =T0e political-econom< of anti-corruption strategies in
47
Africa=/ T0e"uropean Gournal of Deelopment 'esearc0/ 1A >iunie?.
46
'ose-AcEerman/ 'ose >145D?; Corruption. A 1tud< in Political "conom<.
IondonK8eJ LorE; Academic Press.
'ose-AcEerman/ 1usan >1444?; Corruption and +oernment. Causes/
ConseFuences and'eform. Cam$ridge; Cam$ridge 9niersit< Press.
1amuel P. -untington/ 8eJ -aen/ Connecticut; Lale 9niersit< Press.
Tan&i/ (ito - #n Corruption/ +oernmental Actiities and )arEets/ #n pu$licatia
interna a F)I/ aug. 1447.
Treisman/ Daniel >2AAA?; =T0e causes of corruption; a cross national stud<=/
Gournal of Pu$lic "conomics/ ol. 5:.
Tan&i/ (. >2AAAa?; =Corruption/ goernmental actiities/ and marEets=/ c0apter : in
(ito Tan&i >2AAA? Policies/ Institutions and t0e DarE 1ide of "conomics. C0elten0am;
"dJard "lgar.
Nedeman/ A. >1445?; =Iooters/ rent-scrapers/ and diidend-collectors; Corruption
and groJt0 in Paire/ 1out0 .orea/ and t0e P0ilippines=/ T0e Gournal of Deeloping Areas.
Nei/ 10ang-Gin >2AAAa?; =8atural openness and good goernment=/ 8*"'
NorEing Paper 55:6 >Gune?.
Neingast/ *.'. >1446?; =T0e economic role of politcal institutions; marEet-
presering federalism and economic deelopment=/ Gournal of IaJ/ "conomics and
Crgani&ation/ ol. 11/ no. 1.
Neingast/ *.'. >1446?; =T0e economic role of politcal institutions; marEet-
presering federalism and economic deelopment=/ Gournal of IaJ/ "conomics and
Crgani&ation/ ol. 11/ no. 1.
Ninters/ G.A. >144:?; PoJer in )otion; Capital )o$ilit< and t0e Indonesian 1tate.
It0aca/ 8L; Cornell 9niersit< Press.
4: