CAPITOLUL 2

PROCESUL DE CONSILIERE INDIVIDULALA

GHIDUL DE BAZA IN MUNCA CU TINERII CLIENTI
1. Pt. ca tinerii (copii/adolescenti) au o conceptie gresita despre consiliere, acesta ar trebui sa
includa si informatii despre procesul de consiliere.
2. Copii sunt incorporati social, ca urmare, consilierii trebuie sa se consulte cu cateva persoane
importante (semnificative) din viata copiilor.
3. Consilierii trebuie sa constientizeze stadiul de dezvoltare al clientilor lor si sa foloseasca
interventii specifice (potrivite) pt. nivelul lor de dezv.
4. Copiii/adolescentii trebuie acceptati asa cum sunt.
. !versiunea (opozitia) si rezistenta sunt comune, c"iar i la tinerii clienti # respectarea acestor
comportamente protective a$uta la construirea increderii si a unei bune reletii terap.
%. !scultarea activa este mai importanta decat inrtebarile e&perte.
'. (n munca cu adolescentii/copiii, rabdarea este importanta # construirea si castigarea increderii
in cazul unui copil poate fi un proces indelungat.
). *trategiile specifice de interventie sunt necesare pt. sc"imbare.
+. , puternica relatie consilier- client este necesara, dar nu este o conditie suficienta.
1.. Punctarea pe / aici si acum 0 este mai puternica si mai emotionanata pt. client dar si mai
amenintatoare decat / acolo si atunci 0, care ignora prezentul.
11. !cordarea atentiei puterii si in cele din urma a$utatarea clientului sa foloseasca propria forta
pt. a face sc"imbari este o strategie eficace in consiliere.
12. Consilierii care lucreaza in scoala ar trebui sa fie sensibili (atenti) la constrangerile
profesorilor, pt. a le folosi in sedintele de consiliere.
13. 1urata sedintelor ar trebui adaptata problemelor si nevoilor clientului.
consilierii trebuie sa mentina obiectivitatea si o limita stricta, nu doar pt. a fi de mare a$utor dar
si pt. a asigura durabilitatea sedintelor de consiliere.
Consilierii pot fi deasemenea tentati de a da atentii ($ucarii, daruri) copiilor. !semenea atentii
($ucarii, pra$iturele, dulciuri) pot deteriora relatia terapeutiuca, pot crea e&pectante, pot manipula
clientul sau consilierul sau c"iar distorsiona ideea de consiliere.
REZISTENTA
1eoarece copiii/adolescentii sunt recomandati (adusi) involuntar in consiliere, se simt
nesiguri si sovaiesc in timpul sedintelor.Consilierii ar trebui sa se astepte la o anumita rezistenta si sa
considere aceasta ca o reactie rezonabila.
2ezistenta este un raspuns comun pt.miscarile prea rapide sau pt. interpretarile premature.
!dolescentii/copiii pot afisa rezistenta prin crize , tacere, fantezie, povestiri scurte, facand zgomot
sau prin comportamente evitante- incluzand aici absenta de la sedinte. Pot sa opuna rezistenta pt. ca
nu doresc sc"imbarea sau pt. ca simt nevoia de control ca raspuns la actiunile adultilor.
1
Consilierii trebuie sa identifice care mecanisme sunt adaptative si care in"iba cresterea si
dezvoltarea copiilor/adolescentilor, si trebuie sa-l stimuleze pe acesta din urma(dezvoltarea).
3umerosi autori au oferit sugestii in combaterea rezistentei si pt. a o transforma intr-un mecanism
terapeutic.
,rton (1++') incura$eaza consilierul sa respecte refuzul tinerilor clienti in scopul de a avea
aces la gandurea lor interna si la sentimentele lor, subliniind ca acest respect aratat a$uta la
construirea unei relatii terapeutice bazata pe incredere si care reduce an&ietatea.
*trategiile care ar putea da rezultate in cazul rezistentei afisate de tanara clientele sunt $ocul de rol,
$ocul terapeutic, propriile declaratii ale consilierului despre rezistenta, parerile (comentariile)
consilierului despre posibilele cauze ale rezistentei si nu in ultimul rand confruntarea. *i e&ercitiile
structurate pot fi foloitoare pt. a redirectiona relatia de consiliere.
(n cazul unui adolescent care opune rezistenta o alta strategie eficace este de a recunoaste, de
a confirma si de a / merge impreuna 0 cu acea opozitie, danad posibilitatea alegerii.4 Stiu ca nu ai
ce! "a "ta# $e %&rba a'i( Pute# "a "ta# $&ar i#)reuna( Nu %&i )*eca( P&ti "a a*e+i "a %&rbe"ti
"au )&ti "a nu ")ui ni#ic, Daca a*e+i "a nu %&rbe"ti, "-ar )utea "a "tau aici cu tine "au "-ar
)utea "a te *a" aici "in+ur "i "a *ucre' *ini"tit *a bir&u* #eu $e ac&*& $aca tu )re!eri a"ta( O "a
$eci$ #ai tar'iu( P&ti "a $eci'i a"u)ra a ce %rei "a $i"cuta#( E"te ti#)u* tau "i )&ti "a-*
!&*&"e"ti cu# iti )*ace .(
Parintii deasemenea pot demonstra rezistenta. 5i pot afisa rezistenta prin simlul fapt ca refuza
sa asiste la sedinte impreuna cu copiii # revoltati pe propria lor implicare in procesul de consiliere,
neaga legatura dintre propriile lor probleme si problemele copiilor, si c"iar saboteaza terapia condusi
de invidie, gelozie, competitie si narcisism.
5spectantele parintilor pt. copiii lor $oaca un rol importanat in consiliere. !ceste e&pectante
pot fi mici in situatii economice precare, in cazul minoritatilor, a disfunctiilor severe ale copilului, in
cazul varstei copilului si nivelul de stres si depresie al parintilor.
*emrud-Cli6eman(1++) recomanda consilierului sa stabileasca un contact cu parintii in faza
initianla a consilierii pt. a reduce an&ietetea acestora.
PROCESUL DE CONSILIERE
1e obicei procesul de consiliere implica parcurgerea urmatoarelor stagii 4
/( !portul
2( (ntalnirea pt. prima sedinta
0( *tabilirea unei relatii si dezvoltare unui obiectiv
1( 7unca impreuna pt. sc"imbare
2( 8inalizarea


APORTUL
Procesul de stabilire a legaturii (de cunoastere) poate implica un interviu prin telefon cu unul
dintre parinti, o intalnire fata in fata cu tanrul client si unul sau mai multi membrii ai familiei, o
intalnire doar cu clientul, sau o combinatie intre acestea si alte posibile scenarii. Ce si cat de multe se
discuta in privinta consimtamantului si confidentialitatii depinde de cine este prezent.
2
,rton a subliniat ca incadrul acestui proces pot fi implicate una sau mai multe sedinte, in
functie de orientarea consilierului si daca alti membrii ai familiei copilului urmeaza a fi intervievati.
5a subliniaza importanta ne$udecarii e&presiilor verbale si nonverbale prezente in timpul interviu6ui.
Potrivit ei, acest proces (aportul) este & )arte i#)&rtanat a )r&ce"u*ui $e c&n"i*iere )t( ca a3uta
c&n"i*ieru* in "tabi*irea unei re*atii cu c&)i*u* "i !a#i*ia, care %a !&r#a & ba'a )t( c&n"i*iere "i
tera)ie in %iit&r( Un a"e#enea inter%iu &!era )&"ibi*itatea $e a arunca & )ri%ire . in *u#ea
inter)er"&na*a a c&)i*u*ui "i !urni'ea'a un%a*&r&" in"i+t in $ina#ica !a#i*iei( Mu*ti
)racticanti, netinana$ "ea#a $e &rientarea *&r tera)eutica, !&*&"e"c ace"t inter%iu )t( a cu*e+e
in!&r#atii care i* %&r a3uta "a c&nce)tua*i'e'e ca'u* "i "a )r&iecte'e un )*an tera)eutic( .
(n cadrul acestui interviu se culeg de obicei informatii de genul 4 varsta
copilului/adolescentului, motivul sesizarii, data nasterii copilului, numele si varsta fratilor cu un
parinte comun, ocupatia parintilor, istoricul medical, medicamentatia, evolutia, punctele slabe si
punctele forte ale clientului, relatia de familie si relatia din cadrul scolii, activitatile si alte informatii
pertinente pt. motivul sesizarii. (n cazul in care copilul este de varsta scolara, consilierul poate cere
parintilor sa solicite informatii pertinente despre performantele scolare pt. a il/o revizui, sau poate
cere parintilor sa semneze o imputernicire pt. consilier, ca acesta sa faca aceste solicitari. 1aca
tanarul client este institutionalizat in centre de plasament sau in alte locatii acest tip de interviu
prezentat anterior poate nu este folositor.
Potrivit lui *emrud-Cli6eman(1++), dupa adunare unor date pertinente, consilierul poate
cere parintilor sa-si e&pune e&pectantele lor de la consiliere sau dac au avut ei insisi asemenea
e&periente (de consiliere). 9erapeutul trebuie sasa e&plice parintilor ca tinerii clienti pot sa nu
e&perimenteze consilierea in acelasi mod ca si adultii. (n cazul in care copilui nu este prezent,
terapeutul poate invata parintii cum acestia trebuie sa le e&plice copiilor la ce sa se astepte de la
sedintele de consiliere. Pt. copiii de 3- ani este indicat sa ne referim la / $oaca 0, dar in cazul altor
copii, cel mai potrivit este sa spunem ca ei vor vedea de e&emplu / un adult care lucreaza cu copiii
care au probleme la scoala 0. *punandu-le copiilor/adolescentilor despre sedintele de consiliere cu o
seara inainte sau in dimineata interviului le dam ocazia de a sa ingri$ora mai putin.
In!&r#area c*ienti*&r "i a ce*&r*a*ti $e")re c&n"i*iere .
Consilierul ar trebui sa vorbeasca despre seintele de consiliere, despre cum se desfasoara nu
doar cu copiii/ adolescentii, dar si cu parintii lor care sunt an&iosi in privinta acstui proces. 9inerii
clienti pot fi confuzi in ceea ce priveste e&perienta ce o vor trai. !dultii pot deasemenea sa nu stie la
ce sa se astepte de la consiliere, sau pot avea conceptii gresite despre acestia cum ar fi / consilierii
dau sfaturi 0.
!tat cu copiii cat si cu adultii descrierea consilierii, a obiectivelor sale trebuie sa fie in acord
cu cultura si perspectiva de viata a clientului.
Cuvintele care sunt folosite si care sunt utilizate in toate ariile consilierii ar trebui dezvoltate
in toate cazurile.
: Consilierea este pt. personae normale care / au ceva de lucrat asupra vietii lor. 0
: Consilierea poate a$uta persoanele sa se simta mai bine si sa traiasca mai eficient.
: Consilierea poate a$uta oamenii / sa nu se mai simta blocat de ceva anume 0.
: Consilierea poate a$uta oamenii sa faca sc"imbari.
3
: Consilierii pot a$uta oamenii sa-si descopere rezistentele (punctele slabe).
: Consilierea poate a$uta la prevenirea problemelor de viata.
: Consolierii asculta atenti oamenii pt. a afla ce simt, ce gandesc despre o anumita situatie,
ceea ce agreaza sau dezagreaza si in ce privinte sunt confuzi.
: Consilierii pot a$uta oamenii sa dea sens lucrurilor care li se par confuze si complicate.
: Consilierii spri$ina si cauta lucrurile bune ale clientului, in locul $udecarii acestuia sau
cautarii lucrurilor sau situatiilor care sunt in neregula cu el.
: Consilierii cred ca, cu potin a$utor, oamenii pot invata sa depaseasca singuri
diferite situatii.
: 7ai degraba decat a da sfaturi, consilierii de obicei incearca sa a$ute oamenii sa-si rezolva
singuri propriile probleme.
CONSIDERENTE DE DEZVOLTARE
7a$oritatea sc"imbarilor indezvoltare care apar in cazul copiilor/adolescentilor in timpul perioadei
prescolare si scolare sau c"iar in perioada mica a copilarieie se pot transforma in diferente
semnificative de dezvoltare a comportamentului. (n acest sens conslierul trebuie sa ia in considerare
dezvoltare psi"ica, cognitiva, sociala si emotionala a tanarului client inainte de prima sedinta, si apoi
sa continue sa ia in considerare aspectele devvoltarii care apar in timpul procesului de consiliere. (n
acelasi timp, consilierul trebuie sa fie atent la dezvoltare asincrona, unde dezvoltarea psi"ica,
intelectuala, sociala si emotionala sunt la nivele diferite si sunt prezente si in alte anomalii. (n plus,
potentiala diversitate in dezvoltare traiectoriilor (directiilor) printre copiii/adolescentii
non"eterose&uali trebuie recunoscute, impreuna cu diferentele lor fata de tineretul "eterose&ual.
PROCEDURA ETICA SI LEGALA
*umarizand principalee implicatii ale Conventiei 3atiunilor ;nite in 1repturile Copilului
pentru sanatate minatla, 7elton (1++1) a enumerat urmatoarele 4
- servicii de inalta calitate pt. copii
- copiii ca si parteneri activi in terapie
- consiliere si support familial< integritate familiala pt. copii
- prevederea alternativelor pt. centrele de plasament
- protectie impotriva raului
- centralizarea prevederilor
=uand in considerare varsta si maturitate clientului, consilierul ar trebui sa priveasca
adolescentul/copilul ca si parteneri in formarea relatiei terapeutice, cu drepturi in stabilirea
obiectivelor si planificarea tratamentului, dreptul de a astepta feedbac6 si de a cere confidentialitate
sau de a opri procesul terapeutic.
,rton, deasemenea a enumerat o serie de dificultati (piedici) inerente in ceea ce priveste
parteneriatul ca fiind egal 4
- in primul rand, copiii in general nu au sufice>ienta intelegere si abilitate (capacitate) de a
lua singuri decizii asupra lor, de a accepta sau refuza interventiile terapeutice
4
- in al doilea rand, nu sunt considerati legal competenti pt. ca nu au atins varta maturitatii
(nu sunt ma$ori)
- in al treilea rand, copiii foarte rar vin in consiliere voluntar?
7ai mult, pe langa obigatiile profesionale fata de copii, consilierul are obigatii si fata de
parinti. Consilierul in aceasta situatie trebuie sa fie pregatit sa faca fata dificultatilor acestei relatii.
Pe parcursul interviului initial si ulterior in sedintele urmatoare parintii pot opune rezistenta
obiectivelor copilului, metodelor terapeutice ale consilierului in general.
Conform e&presiei lui *emrud- Cli6eman / responsabilitatea primara a terapeutului este de a
prote$a drepturile copilului in timp ce-si mentine obligatiile profesionale si legale fata de parinti.
!cestea nu sunt pe departe sarcini usoare.
@arsta la care copilul este considerat a fi competent pt. a furniza informatii consistenet
variaza de la o tara la alta, iar consilierul trebuie sa cunoasca legile si statutul tarii in care profeseaza.
1orintele parintilor pot fi suprascise daca statul decide ca parintii nu raspund in mod adecvat
nevoilor psi"ice si psi"osociale ale copiilor. (n aceasta privinta, vonsilierul trebuie sa se asigure ca
atat copiii cat si parintii inteleg tipul de servicii disponibile, ta&ele si deasemenea petentialele riscuri
dar si beneficiile.
1eoarece adultii devin implicatii atunci cand un copil/adolescent este implicat intr-un proces
de consiliere, este foarte important de a clarifica confidentialitate problemelor lor inainte de
inceperea consilierii. (mplicare parintilor poate lua forme diferite. 1e e&emplu, consilierul poate
contacta parintii pt. a obtine informatii despre sistemul familiar si despre cum percepe parintele
copilul. *au parintii contacteaza consilierul pt. a obtine informatii despre copiii lor- informatii pe
care au dreptul legal de a le afla. Profesorii, dirigintii si persoanele specializate (asistenti sociali) pot
solicita consilierului scolii sa dezvaluie informatii despre copii, iar agentii personali pot solicita
informatii despre scoala. 1e multe ori, profesorii si consilierii considera ca acesti clienti sunt / doar
copii 0 si regulile confidentialitatii nu se aplica. (n tr-un sonda$ condus de Aagner, consilierii
prescolari au fost gasiti ca fiind cei mai putini stricti in mentinerea confidentialitatii.
Consilierii ar trebui sa fie constienti ca codurille etice pertinente evidentiaza dreptul la
congidentialitate pt. toti clientii si toate alegerile clientului asupra informatiilor care trebuie sa le
primeasca cu cateva e&ceptii 4
- cand aceasta este o datorie pt. a avertiza ori a prote$a
- cand avem consimtamantul clientului de a le dezvalui
- cand regulile legale sau de rambursare o solicita
- cand este o urganta
- cand clientul renunta la confidentialitate in cazul unui proces
C"iar daca parintii au derptul legal da a fi informati, consilierul trebuie sa respecte
urmatoarele puncte 4
- orice anc"eta pt. obtinerea informatiilor de catre parinti trebuie discutate in primul rand
cu clientul, care trebuie sa fie de acord
- nu este in interesul clientului ca terapeutul sa impartaseasca informatiile, e&ceptie facand
cazurile im care consilierul considera ca impartasirea este necesare pt. prote$area
bunastarii copilului/adolescentului sau a celorlalti

- o relatie de incredere este bazata pe eficacitate consilierii si insista asupra faptului ca

informatiile impartasite altora trebuie sa submineze atat relatia de consiliere cat si
procesul in sine
- clientii de varsta scolara adesea doresc ca parintii lor sa stie ce spun in timpul sedintelor
si nu trebuie facuta nici o presupunere pt. a contrazice acest lucru, oricum clientul are
posibilitatea de a alega ceea ce sa fie impartasit cu altii
- procesul de consiliere promoveaza imputernicirea asupra alegerii, iar copiii/adolescentii
vor e&plora problemele lor si deciziile
- consilierul va incerca sa-l a$ute pe tenarul client, spunandu-le parintilor ceea ce au
nevoie sa stie, dar parintii trebiue sa stie ca este alegerea clientului
- o sesiune comuna, incluzand consilierul, clientul si parintii este o optiune daca este o
probleme care trebuie discutata
- daca parintii obiecteaza in careva din aceste situatii, acestia pot decide daca procesul de
consiliere nu este mandatat sau daca se continua sau intrerupe consilierea
7a$oritate parintilor sunt sensibili la derptul la conmfidentialitate a copilului lor si accepta ca
specificul sedintelor nu va fi impartasit cu ei, atat timp cat este informat despre progresele
terapeutice inregistrate.
(n alta ordine de idei, in ceea ce priveste confidentialitate, *alo<*"umate subliniaza faptul ca
terapeutii ar trebui sa obtina permisiunea de la parintii care-l au pe cpoil in custodie, inainte de a
dezvalui informatia celorlalti parinti.
(n ceea ce priveste confidentialitatea copiilor/adolescentilor trebuie subliniat faptul ca c"iar
daca terapeutul nu divulga informatia parintilor sau profesorilor, ceea ce spune clientul in sedintele
de consiliere, terapeutul trebuie sa gandeasca ca este cazul sa impartaseasca sentimentele despre
anumite situatii, mai ales in cazul in care clientul pare a avea o nelamurire, sau in cazul in care
adultii par sa nu fie constienti de impactul unui eveniment.
(n general, consilierul trebuie sa recunoasca faptul ca e&plicatiile lui/ei asupra
confidentialitatii vor fi procesate diferit la fiecare nivel de dezvoltare cognitiva si in functie de
vocabular. !dolescentii pot avea o neincredere activata automat in privinta confidelitatii. 9inerii
copii pot fi ingri$orati de un fapt care este prezentat atat de serios.
;rmatoarele e&presii/propozitii nu vor induce frica si sunt de obicei eficiente 4
/ Ceea ce vorbim noi aici nu voi spune nimanui. 9ot ceea ce spui este confidential. !sta inseamna ca
nu vorbesc despre asta cu nimeni. 1aca imi cere cineva sa-i povestescdespre ce discut cu copiii, ma
sfatuiesc cu copiii-daca ei doresc sa nu spun nimic. *i tin cont de ceea ce spun. (n cazul in care
trebuie sa spun cuiva, daca eu consider ca esti in pericol, eu trebuie sa spun cuiva care poate face
ceva in privinta asta. =egea spune ca trebuie sa fac asta. (n alte cazuri, ceea ce discutam este
confidential. 1eci ce parere ai despre aceste reguli pe care trebuie sa le respect B 0
CONCEPTUALIZAREA CLIENTULUI CA PARTE A UNUI SISTEM
%
9oata lumea este componenta a unui sistem variat, cum este familia, colectivul de munca,
scoala, grupurile sociale si grupurile etnice.
9oata lumea este inclusa in / relatie 0 Consideratiile / sistemului 0 sunt importante in
consilierea oricarui client, dar sunt mult mai importante in cazul consilierii copiilor/adolescentilor pt.
ca multe din probleme se datoreazaz sistemului.
(naintea intalnirii cu tinerii clienti, consilierul ar trebui sa obtina informatii despre sistemul in
care este implicat copilul. !dultii sunt cei mai indicati (cea mai buna sursa) pt. a obtine aceasta
informatie importanta. Consilierul scolar ar putea intreba profesorii pt. a obtine aceste informatii sau
pt. verificarea performantelor scolare. 9oti consilierii pot intervieva parintii prin telefon sau c"iar
personal sau pot obtine aceste informatii in timpul primului contact telefonic daca parintele este cel
care suna.
,rton subliniaza importanta construirii unui parteneriat cu parintii pe parcursul acestui
contact, de ai valida si ai valoriza. Pt. a e&emplifica sa luam in considerare urmatorul scenariu 4
/ Cen, un copil de ' ani, care a fost recomandat spre consiliere pt. ca are dificultati de concentrare la
scoala. 0
Pt. inceputul consilierii, terapeutul trebuie sa stie ca Cen este singurul copil la parinti si ca 3
zile locuieste cu mama si 4 zile locuieste cu tatal. 8iecare parinte s-a recasatorit, iar Cen are acum
frati vitregi, cate 2 in fiecare casa. Cunica vitrega are gri$a de Cen si de fratii lui vitregi inainte si
dupa scoala. 9atal vitreg a lui Cen are un service care este la 2 ore distanta de casa, Cen foarte rara
interactioneaza cu ceilalti colegi si recent a devenit agitat si plange incontrolabil cand un coleg vrea
sa se uite la vreo $ucarie pe care Cen a adus-o la scoala. (n ulimul rand scrierea lui Cen este
incomplete si intampina dificultati in a sta in banca.
Dnainte de se EntFlni cu un copil, consilierul ar trebui sG ia En considerare unele ipoteze. !r
putea ca problema pusa in discutie patea sa aiba o functie(de e&emplu, pentru a scGpa, de a fi atent la
o situaHie, de a provoca adulHii sa comunice, de a evita sentimentul de suferinta)B !vFnd En vedere
circumstantele,ceea ce ar putea o problemG sa prote$eze sau sa reflecteze (de e&emplu, alte
preocupari, sentimentele neplGcute) sau e&prima (de e&emplu, durere, agitaHie)B Care ar putea fi
factorii care ar putea contribui la o problemGB=a Cen, de e&emplu, ar putea fi pierderi asociate cu
regimul sGu de viaHG nou, care pot include fie puHin timp singur, fie cu sc"imbul de mamG Ii de spaHiu
cu un pGrinte comun. Poate cG este Engri$orat de faptul cG dacG Ii mama lui vitreg muta, timp cu tatal
lui va fi mai dificil de programat. 5l ar putea fi supGrat despre toate sc"imbGrile En viaHa sa, Ii s-ar
putea sa nu fi dormit bine la noapte, din cauza a tot ce a apGrut En familia lui . !mbele familii ar
putea avea tensiuni maritale. Cen s-ar putea simti tulburat in ambele familii, dacG el EIi e&primG
sentimente puternice.
C"iar si forma unei ipoteze ar putea fi de a$utor,o evaluare cuprinzatoare e necesara, Enainte
de a lua En considerare directia cu privire la ceea ce este la scoala . 5ste dificil de a izola anumiti
factori familiari fara importanta pentru problemele copiilor date fiin conditiile,comple&ul structurilor
familiare si sc"imbarile simultane de tranzitie individuala si familiare (7inuc"in, 2..1). Pe scurt,
consilierii ar trebui sG reziste tentaHiei de a Jetic"etaJ un copil sau adolescent bazandu-se doar pe
situatia desc"isa de sursa aferenta . Dn cazul lui Cen, de e&emplu,factorii sistematici de la scoala de
asemenea ar putea fi implicati in lipsa lui de concentrare.
Printre factorii de multe pertinente sistemice, consilieri trebuie sG aibG En vedere conte&tul
cultural, atunci cFnd analizeaza o familie. !ceasta ar include, de e&emplu, statutul aculturatiei,
'
compozitia etnica a cartierului, preferinHele de limbG Ii de facilitatea, educaHie, religie, culturale Ii de
7ediul socio-cultural afecteazG perceptiile culturale despre idealul functional al familiei (Peralbo K
Larcia, 2...). Papilia, ,lds, Ii 8eldman (1++)) au observat cG rolul anumitor arbori genealogici ar
putea reflecta valorile culturale,comportamentale si prototipurile medii. 1e asemenea,ei au observat
ca in general ,metodele disciplinare par sG ofere En funcHie de localizarea geograficG, circumstanHe
socio-economice, religioase Ii de afiliere.
4nt5*nirea )entru )ri#a e$in 6
Cu privire la vFrsta unui copil sau adolescent, consilierul ar trebui sG creeze un mediu
confortabil fizic si psi"ologic pentru consiliere. (5rdman K =ampe. 1++%). *ala de IedinHG ar trebui
sG fie veselG Ii ar trebui sG conHinG mobila, $ucGrii, Ii activitGHi adecvate pentru copiii Ii adolescenHi
precum Ii pentru pGrinHii lor (orton, 1++'). 1e $ucGriile din camerG ar trebui sG EndeplineascG o
varietate de interese Ii de a promova e&plorarea creativa.( =andret",1++1).5rdman si =ampe(1++%)
au recomandat ca consilierii sa stea la celasi nivel cu oc"ii clientilor cerute pt confortul lor si sa
foloseasca garnitura din incapere cre nu contribuie la intimidare.
C&n"truirea ra)&rtu*ui "i De!inirea )r&b*e#ei
!tunci cFnd se lucreazG cu clienHii tineri, de multe ori consilierii aloca primele intalniri pt a
fi cunoscuti. 1ezvoltarea unei relaHii de lucru tinde sG fie mai indelungata cu copii decat cu adulHi,
din moment ce copiii au nevoie de mai mult timp pentru a-l accepta pe consilier ca fiind o persoana
care ii poate a$uta (orton, 1++'). 7?ric6 (1++') recomanda ca, consilierii sG urmeasca problemele
clientului este desc"is fata de consilier acesta l-ar putea intrebaMcum ai vrea sa ma veziBM Dn cazul En
care clientul a fost menHionat de cGtre altcineva,altul decat consilierul ar trebui sG clarifice motivele
aceste mentionari sa verifice perceptiile copilului, sa nu Encerce sG vorbeasca in favoarea altuia, Ii
sa-si indrepte atentia la poblema copilului. *cmrud-Cli6eman (1++) a sugerat un mini-interviu
pentru a pune in balanta si a intelege e&perientele personale ale copilului sau adolescentului,
imaginile generale Ii mediul familiar.(nformaHia obHinuta, ar putea fi utila En sesiunile de mai tFrziu,
cFnd se vor e&plora sentimente Ii situaHii din prezent. /
!tenHie la relaHia consilier-client este importanta, atunci cFnd se lucreazG cu copii Ii
adolescenHii. 5ste deosebit de important sG se concentreze asupra relaHilor, mai ales la Enceput,
atunci cFnd se lucreazG cu copiii mici, care sunt lipsiti de apGrare (5rdman K =ampe, 1++%) sau care
au putine cunostinte despre procesul de consiliere Ii de ce sunt ei implicati in aceasta (7?ric6,
1++'). (niHial copilul ar putea sa-l vada pe consilier ca fiind o figura, autoritar-disciplinarG, En
special dacG un adult l-a trimis la consilier (Nottman, 1++.). CFnd un copil este tulburat Ii opune
rezistenta , a-i castiga increderea poate fi o provocare dificilG (Nranz K =und, 1++3).
ProcesulMbucurieiM poate fi lung. 7ai multe sesiuni s-ar putea sa nu aibG alte rezultate imediate
decFt pentru a-i castiga Encrederea, relatia necondiHionata cu un copil En a cGrui lume, adulHi sunt
probabil irascibili, imprevizibili, critici, abuzivi.
Pentru copil, pentru a afla cG o relaHie de Encredere este posibila si de a$utor, poate fi rezultatul
procesului de consiliere,o e&perienHG emotionala. !$utarea unui copil de a EnvGHa Ii Encrederea in
sine ar putea a$uta copilul sa participe mai afectiv in sala, si oriunde alt undeva,@ernon (1++3) a
oferit o serie de sugestii pentru construirea unui raport, En aceste Ii alte situaHii de e&emplu, a
povesti despre "obb?-uri, activitGHi, Ii despre trecut# date personale, dar nu o JprieteneJ# aratand un
)
veritabil interes Ii Engri$orare# Ii asigurandu-i clientului confortul. @emon (2..2) de asemenea,a
recomandat utilizarea unor $ocuri.
M !scultarea activa e importanta in construirea raporturilor, Ii definirea problemei. 1e la Enceput,
consilieri ar trebui sG asculte o problemG pentru a fi rezolvatG, sentimente asociate, si aIteptGril
despre ceea ce trebuie sG faca un consilier in privinta problemeiM
E%a*uarea
Cateva forme de valoare sunt necesare pentru o conceptualizare cat mai corecta a clientului si
pentru un plan strategic.@ernon (1++3) a recomandat utilizarea unei evaluari cat mai creative si
practice, descriind-o ca si calitativa, interactive cu procesul de cosiliere bazat pe dezvoltarea teoriei
si implicarea copilului, si alti adulti semnificativi. Pentru ca, copii si adolescentii sufera de
sc"imbari semnificative, o evaluare care ofera un progres cat mai cuprinzator in dezvoltarea
copilului si anumite interventii este mai folositoare decat o gramada de teste singuratice.
O 1eoarece anumite compotamente sunt asteptate la anumite varsteM (*emrud-=i6eman,
1++, p 1.), 5valuarea trebuie sa arate ca o dezvoltare cognitiva, emotionala si sociala, (,rton,
1++'). Procedurile de evaluare formale si informale pot fi folosite. 7?ric6 (1++') a considerat
evaluarea informala potrivita pt concentrarea pe arii de dezvoltare psi"ica (incluzand maniera,
postura, nivelul de energie, ingri$ire), dezvoltarea sociala (incluzand figurile de stil, atitudinile si
prieteniile), dezvoltarea cognitiva (incuzand logica, sensul realitatii, cosecintele, si valorile),
dezvoltarea culturala, (incluzand influente religioase si de mediu, si sensul fricii), istoria (incluzand
evenimente relevante) perspective de viitor(incluzand obiective, responsabilitatea si controlul), si
problema prezentata avand in vedere ca, niste profesori de consiliere au dezvoltat propriile lor norme
in aceste zone. !lte elemente folositoare in evaluarea informala sunt arta, $ocurile, marionetele,
povestirile, activitati neterminate, activitati in desfasurare, aplicarea strategiilor de terapie (Litli P
Aeiner, *angrund si *c"aefer, 2...), ce"estionare de viata si activitati scrise (,ton, 1++'# *c"midt
1++%). 1escrierile narative ale sistemelor de familie ca raspuns la povestea initiala poate oferi
informatii valoroase referitoare la conflictele familiare acceptul parental si controlul d.p.d.v al
comportamentului in raport cu problemele prezentate ( *"amir, 1u2oc"er *c"udlic", si Cummings,
2..1). Conturarea obiectivului incura$eaza clientii tineri sa fie implicit active in procesul terapeutic
si poate descoperii autointlegerea 7oran 2..1.
, multime de cadre pot fi folositoare in abordarea talentelor calitatilor variate in timpul
evaluarii cu copiii mici (,Q brien si Curnett, 2...). 7ultimodelul, multiinformarea lui !c"enbac"
(1++.) pt diagnosticuri este o procedura de evaluare informala in care consilierul aduna informatii de
la un numar de surse pt a face comparatii intre client si alte personae de aceasi varsta in aceleasi
situatii., abodare informala care poate fi utila in conturarea dezvoltarii interventiei este modelul
=azarus (1+'%) Casic (d, a datat pt copii (Neat R+'+) ,rton 1++', a discutat observatiile nefolositoare
de catre profesori si consilieri , in mai multe case si scoli, care s-au concentrat pe stilul de invatare
atentie, miscare si efect, e&presia emotilor si interactiunii cu profesorii, parintii. Clic6man si *emrud
au sugerat sa se observe pe langa client si apropiatii clientului pt a putea face comparatii d.p.d.v al
comportamentului. Clic6eman si *emrud de asemenea au recomandat observarea interactiunii
parinte-copil, care poate fi de a$utor in atingerea obiectivelor si stabilirea strategiilor si de asemenea
in observarea comportamentelor variate care pot afecta relatia parinte-copil *c"imidt (1++%) a
avertizat ca, concluziile bazate pe procedurile informale, ca si cele bazate pe procedurile formale ar
+
trebui vazute in raport cu alt stil de valoare. 8ormal, evaluarea structurata poate implica teste
psi"ologice si educationale, inclusive inteligenta, aptitudinea, si instrumente ac"izitionate
( 9"ompson si 2udolp", 2...), personalitatea conceptiile personale si dezvoltarea creativitatii
(@ernon 1++3). 1e asemenea foarte utilizate sunt comportamentele de verificare sau nivelele de
rating, cu atentie asupra prezentului, frecventivitate, durata si comportamente de o severitate
specifica. Clinicienii implicati a treia parte din plata trebuie sa se refere la manualul de diagnostic si
statistica al celor afectati mental (asociatia !mericana de psi"iatrie,R++4). Pt a organiza si a
comunica informatii acest volum prezinta un format standardizat bazat pe un sistem de evalure
multia&ial. (ntradevar toti consilierii ar trebui sa fie familiarizati cu 1*7 (@ si cu diagnosticurile
commune asupra copiilor si adolescentilor (Leros6i, 2odgers si Cren,1++'), incluzand deficitul/
"ipeactivitatea atentiei dezorganizate, dezorganizarea stresului post traumatic, dezordinea
transmiterii deprimarea si anore&ia nervoasa. Cand clientii tineri prezinta simptome de deprsie,
cosilerii cu cunostinte solide asupra acestui diagnostic pot, de e&, sa administreze un instrument
specific conturat pt a evalua depresia ( Cec6,1+)', 2e?nolds 1+)', 1+)+ ) sau sa adopte cerinte
informale cu simptome specifice. 5valuarea ei vitala nu doar pt a diagnostica dar si pt dezvoltarea
interventilor( *emrud- Clic6eman 1++). Cosilierul ar trebui sa fie pregatit sa ofere informatii,
bazate pe evaluarea lui, altor consilieri cand este necesar (*c"midt, 1++%).
C&*ectarea #ai #u*t&r in!&r#atii
, relatie de incredere intre consilier si client, cu privire le varsta clientului, este marca a
consilierii efective alteori abordarile teoretice difera cand problema si informatia despre ea devin
concentrarea in aceata relatie. Carlson (1++.) a recomandat o abordare directa pt obtinerea
informatiei de la client cand lucreaza cu alti copii. 9"ompson si 2udolp" (2...) au a$uns la cocluzia
ca, consilieul poate acumula orice informatie pe care clientul a oferit-o si sa indice bunavointa de a
discuta situatia.
Cand consiliezi copii, ascultarea e o calitate mai importanta decat intrebarile (Suges si Ca6e
1++.). ;nul dintre obiectivele de la prima sedinta este de a-i arata copilului ca el sau ea este intr-un
mediu de siguranta si va fi ascultat, pentru a se putea dezvolta obligtoriu. !numiti copii formeza
usor legaturi si vobesc destul pt a-si impartasi aspecte personale (Serli"?, 1++3) *emrud-Clic6eman
1++.Consilierii pot intampina rezistenta daca incearca sa impinga un copil de la spate fortandu-l la
atentie la Oproblemele terapeuticeM .Consilieii incepatori se pot simti defensivi si frustati cand un
copil Onu vrea sa vorbeascaM (Serli"?,1++3,p.%% ). Cand un copil raspunde la intrebare, multi
cosilieri tind sa urmeze raspunsul cu alta intrebare. 7ai eficient este de a parafraza , pt ca aceste
strategii incura$eaza e&pansiunea raspunsului anterior (9"ompson si 2udolp", 2...). Cu cat
consilieii insista mai putin cu atat mai mult copii le vor spune ( Lreenspan, 1+)1). (ntuitiv copii au
incredere si se desc"id in fata acelora care-i plac si-i inteleg ( 9"ompson si 2udolp", 2..., p.14+).
5rman si =ampe(1++%) au avertizat asupra impacientaii atunci cand raportul este intarziat. Copiii
abuzati, de e&., pot fi alerti la posibilitatea de deceptie (Cugental *"ennum, 8ranc6 5lecman,2..1) si
de aceea e mai greu de a crede un cosilier. (n general cosilierul trebuie sa fie desc"is in fata nevoilor
si preocuparilor clientilor tineri, acordand atentia al ceea ce copilul simpte si sa gaseasca modalitatea
de-al a$uta fara a avea o sedinta rigida si fara a-l $udeca (Oaceasta nu este deloc cu ceea ce consilierul
trebuie sa se confrunteM). Cand un consilier reflecta asupra sentimentelor (Opari fericita in legatura
cu aceastaM#Mpari trist azi4 Oam simtit ca esti ingri$orat in legatura cu tatal tauM), clientii tineri se simt
1.
auziti. Cand un copil crede in mod incorect ca problema ar trebui sa fie evidenta pt consilier, ca in
situtiile cere de la scoala de consilier, cosilierul poate spune, O Canuiesc ca este ceva ce ti-ar placea
sa-mi spui. !-i putea sa ma a$utiBM .
Uti*i'area intrebari*&r
Larbarino si *tott (1+++) au recomandat in munca cu prescolarii ca, consilierii sa foloseasca
numele copilului si temerile copilului in temerile lor# sa rezume, nu sa repete intrebari pe care
copilul nu le intelege# sa evite intrebarile successive# sa nu puna o intrebare care urmareste fiecare
raspuns pe care copilul il da# si sa foloseasca intrebari care sunt doar putin mai lungi decat
propozitiile pe care copilul le utilizeaza. Par6(2..1) a aflat ca in timpul interviurilor in care studia
slabiciunile copilului, dezvoltarea intrebarilor potrivite ofera raspunsuri clare intrebari care se afla
spatele capacitatiilor cognitive ale copiilor au creat dificulti in mod regulat. 9"ompson si
2udolp"(2...) au scos in evidenta ca intrebarile adultilor adesea refleta curiozitate mai degraba
decat dorinta de a a$uta. !ceste intrebari au fost utilizate la analiaza, ori critica. 9ipurile de intrebari
gen Ode ceBM sunt adesea asociate cu vina.si acesti copii adesea cad intr-un anumit fel de a raspunde
si apoi astaptand intrebarea urmatoare. 9"ompson si 2udolp" la fel ca si =amb, *terrmberg ,
,rbac", 5splin si 7itc"ell(2..1) , a observat ca intrebarile directe pot fi nepotrivite pt obtinerea
informtiei sau a clarificarii dar au mentionat ca intrebarile desc"ise de asemenea pot genera mai
multe informatii si de a promova e&presii spontane. (ntrebarile desc"ise de asemenea dau raspunsuri
mai clare ale copiilor in timpul si dupa interviurisi careva contradictii in timpul interviurilor ample
care includ intrebarile, in special intrebarile care ofera optiuni.Claritatea de asemenea poate fi
compromisa in timp de catre presiunea parintilor sau intrebari intelese in mod gresit (Senderso,
2..1). Conform unui studiu (Aaterman, Cladest" si *tancer,2..1 copiii pot raspunde intrebarilor
inc"ise4 este cerut un raspuns da/nu) c"iar si atunci cand intrebarile nu au raspuns, in timp ce ei sunt
constienti ca ei nu stiu raspunsurile la intrebari, la detalile specifice cerute. (n e& lor de anc"eta
desc"isa au oferit urmatoarele urmatoarele tipuri de intrebari4 poti sa-mi spui mai multe
despreT#cum te simti in legatura cuT#ce ai faceT#ce fel de lucruri(pp3+-.).
Stabi*irea unei re*atii "i $e'%&*tarea c&ncentrarii uti*i'an$ #e$ia
7ulti copii si c"iar si unii adolescenti beneficiaza prin a avea ceva cu care sa se potriveasca in
oficiul consilierului. 8iecare consilier care lucreaza cu clienti trebuie sa aiba mai multe $ucarii
potrivite, materiale pt e&presii careative "artie de desenat si mar6ere de calitate si puzzle-uri pt
clientii care simpt nevoia de a se indeparta de la intensitatea situatiei nevoia de a-si diminua
constiintele, sau au nevoie de a fi a$utati prin e&presii sau vorbe(vezi cap 4, pt o discuti pt terapie).
Cateodata desigur continutul desenelor poate oferi informatii de baza despre membrii familiei
portretul relatiilor de scoala sau transmiterea cerintelor,de e&, un copil de % ani nesolicitat, deseneaza
portretul preferat in timpul unei sedinte de consiliere.

Tran"#iterea !ee$-bac7-u*ui $e")re ei in"i"i
1e (ong si Cerg(1++)) au discutat beneficul potentialului terapeutic de a reda complimente
bazte pe realitate in interesul de a construi increderea si de a reda speranta in particular cand
consilierul este direct fata de gasirea de solutii mentionand ca puterea trecutului si succesele sunt
importanteMe& perientele din trecut utile sunt acelea in care clientul a crezut sau a facut ceva care ar
fi putut duce le dezvoltare curenta a dificultatilor .!ceste e&periente sunt sccesele trecute ale
clientului(p.31). Copiii au nevoie sa primeasca informatii si feed-bac6-uri despre ei insisi. !firmarea
11
copiilor nu este niciodata de neluat in seama si cu timpul, discursurile credibile a$uta la construirea
relatiei dintre client si consilier
A!ir#area nec&n$iti&nata
,ferirea unei perspective necondiHionat pozitive, congruenta si empatia sunt esenHiale pentru
toate relatiile de consiliere (,rton, 1++'). Consilierii folosind o abordare nondirectiva, cel mai
probabil, utilizeaza perspectiva pozitivG necondiHionatG, impusG de 2ogers (1+') Ii trebuie sG se
abHinG de la morala, de luare a "otGrFrilor $udecGtoreIti, diagnosticarea, sau concentrarea pe soluHii.
Conform 9"ompson Ii 2udolp" (2...), copiii sunt mult mai sensibili decFt adulHii in
relatiecu ceilalti.(n aplicarea lui 2ogers JpersoanG cu abordare centratG de lucru cu copiii, 9"ompson
Ii 2udolp" au remarcat faptul cG, deIi unele situaHii cere consilierilor de a lua un rol activJ, c"iar Ii
copiii mici pot distinge Entre comportamente pozitive Ii negative Ii sunt En mGsurG de a alege pozitiv
o datG ce consilierul a stabilit un dialog desc"is, En care sentimentele Ii emoHiile pot fi difuzate Ii de
conflicte de rezolvat J(p. 14+).
S)une a$e%6ru*
2udolp" Ii 9"ompson (2...) au discutat dilema faHa deconsilieri cG atunci cFnd copii par sG
fie e&agerati in a cFItiga atenHia sau simpatia. o declaraHie sau un te&t poate interfera cu menHinerea
unui raport de Encredere U navG, En special dacG toate sau o parte din poveste este adevGratG. Dntr-o
strategie este de a utiliza, spunFnd, de e&emplu, Jpovestea asta ma deran$eaza, *e pare ciudat ca un
lucru sG se EntFmple. @a trebui sG se gFndeascG la asta.J ;n rGspuns ca acesta oferG copilului o IansG
de a modifica un te&t, evitFnd En acelaIi timp o provocare. !lte rGspunsuri eficiente a include aceste4
JCare pGrHi din te&t care crezi cG ar trebui sG cred despre cele maiBJ J9rebuie sG am sG-mi spui mai
multe despre faptul cGJ# JPun pariu unii oameni ar putea crede cG a fost ciudat pentru cineva de
vFrsta ta,J toate de care sG ofere posibilitatea pentru copil pentru a e&tinde sau retrage.
Consilierii trebuie sG fie $udiciosi En utilizarea lor de auto-dezvGluire, cu copii Ii adolescenHi,
atingerea unui ec"ilibru Entre terapii eficiente rigide de gri$i, nec"ibzuit, inutile Ii de auto-dezvGluiri
(2eni6, 1+++). Consilierea ar trebui sG rGmFnG concentrata pe tinerii nu client Ii sG fie deplasate spre
consilier. !cesta poate fi tentant de a spune, JCFnd eram de vFrsta taJ, sau Jo datG am avut o
e&perienHG similarGJ, dar, mai ales cu adolescenHi, de EnaltG calitGHii aerului este de mai bine de
ascultare activG (3ic"ols, 1++). PuHini adolescenHi cred cG oricine altcineva, mai ales pe cineva mai
En vFrstG decFt sunt, ar putea fi avut o e&perienta similara de a lor (5l6ind, 1+)1). 9inerii au nevoie
de, un obiectiv care valideazG e&perienHa lor ca unicat Ii important. =a risc, copii Ii adolescenHi, En
special, aprecieza stabilitatea ascultarea care nu este auto-absorbit.
O )&'itie 8One-D&9n8
Prin a lua o poziHie En $os, consilierii pot obHine informaHii de la clienHii tineri En timp ce-
iincura$am. Consilierii nu Itiu lumea copilului sau adolescentului, Ii ei nu vor afla despre el prin o
pozitie de superioritate. 7ai eficientG este aceasta4 J(nvata-mi despre ... Vviata ta# dvs. de tristeHe#
fiind 13# dvs. de probleme de somnW.J
Uti*i'an$ )r&ce"u* :4ntreb6rii;
Procesul de orientate spre comentarii Ii EntrebGri, care se refera la procesele interne Ii
e&terne, sunt importante En relaHiile cu momente incomode, decizii si sentimente intense, momente
de EnHelegere.
5&emplele includ aceste4
J*pune-mi cum a simHit cG- sG fie liniIte.J
12
J=a ce te gFndeai doar acumBJ
Uti*i'an$ e<erci=ii "tructurate
8olosind aceste e&erciHii (Peterso, 1++3, 1++# @ernon, 1++)a, b, c) poate fi eficientG cu toati
copii Ii adolescenHi, este util mai ales c clienti reticenti. Consilierii pot structura Ii folosi pi& Ii
"Frtie de activitGHi sau orale, cum ar fi urmGtoarele au mare potenHial pentru construirea Encrederii,
a$utFnd timizii copii Ii adolescentii J i asi gGsi cuvinte pentru a spune, JIi oferirea de informaHii
despre capacitatea de dezvoltare Ii de4
9ezG provine (de e&emplu, J*unt eu cel mai probabil atunci cFnd am....J)
(Peterson,1++3,p.1+)
=iste de verificare (pentru mamG sau copil, inclusiv declaraHii, cum ar fi, Jcoilul meu pare odi"nit En
fiecare dimineaHG, atunci cFnd el / ea Encepe a doua ziJ#J7a simt adesea inconfortabil la scoala.J)
Contributia de e&erciHii (de e&emplu, JPe o scara de la 1 la 1.,cFt de mult nu sunteHi de acord
cu urmGtoarele afirmaHiiBJ)(Peterson,1++) *tres-sorters (Peterson, 1++3, p. 1)) Xoc de rol (de
e&emplu, Jtu fi tu, si am sa pretind ca sunt un tiran, En sala de clasG. *e practicG cu cFteva din
strategiile pe care le-am vorbit despreJ). *cenarii scrise care prezintG situaHii problematice, cum ar
fi data de viol, comportament agresiv, sau nu adecvat, fiind "otGrFt(Peterson, 1++, p. 14%) 1e auto-
evaluare foi (e / 4., J7ama mea crede cG eu sunt ......#J 9atal meu crede ca eu sunt ......# Jmeu de
profesori cred cG eu sunt ... YJ# Jmeu prieteni cred cG sunt... cred ca eu sunt ......)
(Peterson,1++3,p.11+) 5&erciHii de auto-monitorizar (@ernon, 1++3, p. 3.) 2olul-e&erciHii de
e&plorare (Peterson, 1++, p. +4) Xurnale# auto-compunere cFntece, poezii si
povestiri(@ernon,1++3,pp..2'-2)). 1evelopmentall? este cazul activitGHilor care furnizeaza un bun
Enceput pentru auto-e&ploraHie Ii, de asemenea, pot fi utilizate En Entreaga relaHie de consiliere clienti
pentru a ridica conItientizarea de sine Ii de alHii Ii sG Ei spri$ine En rezolvarea problemelor.
C&n"i$eratii ")ecia*e atunci c5n$ "e *ucrea'6 cu a$&*e"cen=i
!dolescenHii necesitG abordGri diferite de cele utilizate cu copii mai mici. Dncrederea este
adesea greu de a se atinge cu adolescenHi decFt cu copiii. 2aportul poate
fi mai subtil. JCe este de ung"iBJ acestea de mirare. ;nii adolescenHi, pot fi suspiciousi in
conversaHie, ele au intrat IovGielnic Entr-o discuHie de motociclete, despre care ambele au avut
considerabil de cunoItinHe, Ii adolescentului a devenitinteresat. CFteva minute mai tFrziu succesul
consilierului prinfolosirea metaforei pentru a accesa o problemG importantG, Ii-a EmbunGtGHit
rapoartele de comportament Ii de rGspuns la adolescent.
!genHia IcoalG Ii consilieri indicG faptul cG este important pentru consilieri de a fi interesat de
adolescenHi personal, dar nu pentru a fi fortata. CFnd au venit la consiliere, mulHi adolescenHi simt pe
care le-au fost JamortizateJ de familie, profesori, administratori, Ii probabil c"iar Ii colegii de
breaslG. Prin urmare, ei trebuie sG simta cG sunt luati En serios, respectati, Ii nu $udecaHi de cGtre
consilier. @or fi acceptati necondiHionat indiferent cFt de ciudate, sunt Encercarile de a fi. 5i de
asemenea, nu trbuiesc JEmpinsiJ. este mult mai uIor acceptatG atunci cFnd ei cred cG este ideea lor,
nu de consilier impinsi.
Dn timpul sedintelor, adolescentul sa se simta ca fiind respectat. Dn plus, ei au nevoie de spaHiu
Ii de e&primare. !ceste comportamente ar putea fi noi pentru adolescenHi, care pot fi folosite cu
adutii.;rmGtoarele e&emple de rGspunsuri ilustreaza reactivitate scGzutG Ii respect4J!m furat o
13
9o?ota o datG.J (Consilier4 J1eci, ce se EntFmpla En viaHa ta cFnd ai furat 9o?otaBJ)JCa Ii cFnd a
venit la clasa noastrG Ii a vorbit despre violenta, despre un tipcu care am iesitB !sta s-a EntFmplat cu
mine.J(Consilier4J(mi pare asa de rau ca ai avut e&perienta asta.5ste posibil sG fi fost greu sG-mi spui
asta, dar mZ bucur cZ ai fGcut.) J;neori, mG simt aIa de rGu cG m-am speriat rGu de la cum ma simt.J
(Consilier4 J*unG EnfricoIGtor sG te simti aIa de rGu. *pune-mi mai multe despre asta. Ce crezi
despreB Ce este EnfricoIGtorBJ)
2aspunsurile bomba , cum ar fi cele din e&emplele anterioare, pot fi teste pentru consilieri .
Pentru consilier, sa fie bun de ascultat Ii de muncG necesitG mici reactii emotionale (3ic"ols, 1++).
5c"ilibrul si atentiiile, mici de reacHie de rGspunsuri poate a$uta clienHii tineri,deoarece problemele
pot fi dificil de abordat.
Poate cG, spre deosebire de e&perienHele de acasG, ec"ilibrul, atentie, afirmare, de validare
e&ista Ii va conduce la Encredere. PoiseJAo[R !sta sunG ca o situaHie foarte dificilG.J Dn fapt, o
astfel de declaraHie poate servi ca puternic de validare. Poise EnseamnG, de asemenea, amintind de a
verifica posibilitatea de a e&ista ideaHie suicidara. !dolescenHi, pentru cG, uneori, sunt utilizate
pentru a le $udeca adulHi Ii pGrGsirea ei, de asemenea, nevoie de consilieri care sG demonstreze cG
sunt acolo Jpentru drum lung.J !utoritatea la !dolescenti putea sG fi modelat strGmutate mFnie,
stare de instabilitate,. adolescenHi sunt En teritoriu incert, din care o parte este procesul de
diferenHiate de la pGrinHi.
Client4 J!m fGcut ceea ce ai spus. (-am spus tatalui meu am vrut sa vorbesc prietenul meu Vin afara
de scoalaW. 5l m-a pedepsit pt. o luna
Consilier4 J9atGl tGu poate fi speriat pentru tine, Ii s-ar putea sa nu Itiu cum sG vG prote$aHi 1ar a
fost un lucru bun sa vorbesti cu el. *unt bucuros sG crezi cG ce vorbesc poate fi de a$utor. *per cG
veHi putea sG vorbiti despre lucruri de genul asta cFndva. (mi pare rau ca ai fost pedepsit. J
Lucrea'6 >#)reun6 ")re $e'%&*tarea $e inter%en=ii
(ntervenHiile En curs de dezvoltare, nu ar trebui sG fie o Entreprindere
EntFmplGtoare.2e?nolds(1++3) a accentuat nevoia de planificare atentG, proiectare, implementare Ii
evaluare. 1upG e&plorare se prezintG problema cu clientul, de catre consilier Encepe la planul de
intervenHii, proiectare pe baza obiectivelor curente, de conItientizare de intervenHii nereuIite
anterioare, abilitGHi ale consilierului, Ii sG-Ii dezvolte nivelul capacitatii mentale la client,stil de
EnvGHare, precum Ii de constrFngerile de timp.Punerea En aplicare ar putea sG conducG misiuni de
teme pentru acasG.=a momentul de punere En aplicarecu toate acestea, poate fi necesar pentru a
aduce modificGri de intervenHie, ca rezultat al lipsei de pregGtire al clientului.
7ai tFrziu, ar trebui sG implice o evaluare sistematicG, evaluare deliberatG de intervenHie.
7?ric6 (1++') a sugerat punere de EntrebGri, cum ar fi4 JCe-ai dori cel mai bine despre ce-ai fGcutBJ
J1acG ai putea sa sc"imbii lucrurile, ce-ai face diferitBJ (p. 14).
*coala de consilieri, En special, de multe ori este c"emata de a rezolva cazurile studenHilor.
7?ric6 (1++') a prezentat sistematic model de rezolvare a problemelor, constFnd din patru EntrebGri
care poate fi Entrebat Entr-un interviu4
Care este problemaB
Ce-ai EncercatB
Ce altceva ai putea sG faciB
14
Care este pasul urmGtorB7?ric6 a recunoscut cG o problemG nu poate fi adevarata problema,
dar este, totuIi, este un loc pentru a Encepe. CFnd un copil prezintG mai multe probleme 7?ric6
atenHioneaza Empotriva Jpersoana de inundaHii concentrFndu-se pe toateJ (p. 1'2). Dn sc"imb, el a
sugerat Encura$area copilului de a selecta cFteva din proble,me de a lucra Ii de a lua pe cFHiva paIi cu
ei. ,sborn (1++1) de asemenea, a avertizat cG fiind gFnditori pot avea nevoie de a$utor, prin rolul-
$oc, metodele de Lestalt, ilustraHii Ii e&emple Ii, atunci cFnd se luptG cu concepte, contradicHii, Ii
alternative.
2udolp" Ii 9"ompson (2..+) recomandG urmGtoarea definiHie de a clarifica problema
tinerilor asteptarile clientului. Dn cele din urmG, nu conteazG ce problema model de rezolvare este
urmat, ci de consilier pune de a folosi ceea ce el sau ea a EnvGHat anterior, En timp ce de lucru cu
clientul (Clar6, 1++3), modele de aplicare a auzit Ii de teme Ii observat, (orton, 1++'), Ii, En funcHie
de abordare teoreticG, a&Fndu-se pe obiective Ii Jpasul urmGtor.J Conform 7?ric6 (1++'), J*e
presupune cG un prim Ii urmGtorul pas va determina alte comportamente pozitive, En cazul En care
un urmGtor pas este planificat cu atenHieJ (pp. 12-13). 2udolp" Ii 9"ompson (2...) a observat cG
acele comportamente ulterioare, sunt mult mai probabil ca En cazul En care clientul a fGcut un
anga$ament de a Encerca o rezolvare a problemelor idee.
;nii autori au pledat pentru scurt-abordGri de consiliere pentru utilizarea En Icoli (Cruce K
Sopper, 1++'# =ittrell, 7alia, K @ander-lemn, 1++# 7?ric6, 1++'). Dntr-adevGr, un studiu de
=ittrell, 7alia, Ii @ander[ood (1++) a constatat cG o singurG sesiune de scurt-consiliere a fost
model de eficiente. *curt terapie este discutat En detaliu En capitolul . @ernon (vezi Capitolul %)
discutG despre eficienHa ed.rational emotive si comportamentala cu copii Ii adolescenHi. !mbele
abordGri cele de bine cu clientii tineri, deoarece, printre alte motive, acestea sunt scurte Ii se
potrivesc cu clientii (n functie de conceptualizarea de timp.Pentru clienHii tineri, ceea ce este astGzi
o problemG nu poate fi o problemG de mFine.
!plicate En timpul intervenHiilor de acest stadiu de consiliere poate trece o mare varietate de
caz, inclusiv a $uca terapie, bibliot"erap?, terapeutic scris, muzica, arta, structurat Ii e&perienHe,
dintre care unele au fost menHionate anterior En acest capitol.
Capitolul 3 oferG o discuHie mai detaliatG a intervenHiilor adecvate pentru lucrul cu
copiiIiadolescenHi.
O!erirea $e "!aturi
Dn general se considerG cG consilierii sunt cei care dau sfaturi, iar En consilierea tinerilor este
Entr-adevGr tentant. 2udolp" Ii 9"ompson (2...) a cerut consilierilor de a rezista la aceastG ispitG4
Consilierii care cred n unicitatea, n valoare de, demnitate, responsabilitate i de a
individuale i care cred c, avnd n condiii corespunztoare, persoanele fizice pot face alegerile
corecte pentru ei sunt reticente n a oferi consiliere n rezolvarea problemelor de via. n schimb,
acestea au utilizare a cunotinelor lor de consiliere i de calificare, pentru a ajuta clienii in a face
alegeri responsabile i, n efect, nvai cum s devin propriul lor consilier.p.!!"
!ceIti autori au subliniat pericolul de a crea dependenHG clientilor tineri, ca urmare
Encura$Fndu-i sG se bazeze pe adulHi sG facG decizii pentru ei. Conform 5rdman Ii =ampe (1++%),
1
Jconsiliere oferind soluHii sau mai transmite o lipsG de Encredere En capacitatea copilului de a rezolva
problemeJ(p.3'%).
CFnd clienHii, c"iar Ii copiii mici, simt responsabiliat?tea, ele sunt mai multe Ianse de a
continua sG creascG, sustinerea lor de e&plorare independent, Ii gGsi propriile lor forte Ii strategii En
viitor. Dn caz de + ani *on$a, al cGrui caz a fost introdus mai devreme En acest capitol, de consilier ar
putea spune asta4
*unt foarte impresionat de ceea ce ai fGcut. !i spus ceva care a fost foarte, foarte important,
Ii tu ai spus-o En limba matura. 9u mi-ai spus cum te-ai simHit foarte bine despre noul copil. !sta a
fost frumos. *unt surprins, pentru cG nu Itiam cG ai putea face. 3u aHi tFnguit. 9ocmai ai spus-oR !m
pus o Entrebare pe care ai putea avea orice fel a rGspuns aHi ales. \i tu ai Itiut cum sG o fac. !sta e
aIa de important pentru a fi capabil de a spune oamenilor e&act ceea ce simt. CFnd ai nevoie pentru
a face asta din nou, veHi fi gata. Cum te-ai simtit sa imi spuiB
C&ncentrarea )e aici "i acu#
7?ric6 (1++') distinge Entre-aici Ii-acum, Ii apoi Ii-acolo En timpul procesului de consiliere.
5l se referG la ceea ce se EntFmplG En prezent Entre consilier Ii client# acesta din urmG se referG la
sentimentele Ii evenimente din trecut. !ici-Ii-acum declaraHiile consilierului il a$uta pe client sG
e&ploreze En profunzime c"estiuni Ii sunt susceptibile de a fi intens, intim, Ii personale. 5le sunt un
potenHial pericol, dar sunt de asemenea puternice Ii emoHionante.1eclaratiile consilierului apoi, Ii-
acolo pot fi folosite pentru a fi difuze, de intensitate de la momentul prezent Ii, de asemenea, poate
fi adecvatG la Enceput de consiliere, En care sunt mai puHine sanse de pericol. 1eclaratiile !ici-Ii-
acum pot fi eficiente En a face cu rezistenHG4 J*pune-mi ce vG simHiHi acum. *unt sensibil o reacHie la
ceea ce am spus.J
A!ir#area $e re'i*ien=6
Consilierii de asemeneapot incura$a clientii tineri prin afirmarea lor de rezilienHG, descrisa de
Siggins (1++4) ca un Jproces activ de auto-incura$are Ii de creItere,J a fi JcapabilG sG negocieze
provocGri semnificative pentru dezvoltare, dar constant, de completare snap EnapoiJ, pentru a
completa important de dezvoltare a sarcinilor cu care se confruntG En care acestea le cresc J(p. ](().
2ezilienHa poate media efectele din dificile circumstante. 3imeni nu poate fi observat un copil de
forte En acest sens, EncG aceste forte ar putea fi cruciale de a lui sau ei de zi cu zi de supravieHuire.
;n consilier care vorbeste despre aceste anunHuri de punctele forte Ii vorbeIte cu Encredere de la
locul lor En Jun viitor mai bunJ ofera optimism Entr-un moment critic En timpul de dezvoltare. 1upG
ce sa remarcat forte la client, un consilier spune J*tiu ca ne vom descurcaJ se poate afirma cu
putere, pe lFngG care EIi e&primG convingerea despre potenHialul uman, En general. 8actori de
rezilienHG includ urmGtoarele, En funcHie de reprezentanta literara (Ceardslee K Podorefs6?, 1+))#
Cesarone, 1+++# 8arrell, Carnes, K Caner$ee, 1++# Larmez?, 7asten, K 9ellegen, 1+)4#
Serren6o"l, 1++4# Siggins, 1++4# Natz, 1++'# 9aur K Patterson, 1++%# *mit", 1++# 9sc"ann,
Naiser, C"esne?, K !l6on, 1++%# Aerner, 1++)4
CalitGHi de temperament
Caracteristici personale
1%
CondiHii de familie
=egGturile afective care sG Encura$eze Encrederea, autonomie Ii iniHiativa
!uto-EnHelegerea
Dncrederea cG acHiunile pot face o diferenHG pozitivG En viaHa unei persoane
*uportul celor din $ur, sub formG de mentori, pGrin i surogati Ii rolul modelelor de urmat
9alentele e&cepHionale i inteligen a
1orinHa de a fi diferiti de pGrinHi.
;n consilier poate avea un impact pe termen lung la copii sau adolescenHi *(7 U fiind un
strat de stabil, care recunoaIte En Engri$irea cifra lor de circumstanHe dificile U condiHiile Ii a
Encrederii En acestea. Dn general, consilieri vor avea credibilitate dacG comentariile sunt bazate pe
informaHii Ii observaHii de la sesiuni, la fel ca En aceastG situaHie4
Dn ceea ce mi-a spus azi, am observat multe lucruri care-ma face foarte plin de speranHG
pentru tine. !i o bunica pe care poti conta . !Hi gGsit moduri de a primi alHi adulHi sG acorde atenHie
Ii pentru a vG a$uta. Crezi bine. 5sti un supravieHuitor. Jfaci sensJsituatiilor complicate. *i mama ta
a avut gri$a de tine, Enainte de a muri, atunci cFnd erau foarte tineri. 9oate aceste lucruri sunt de bun
En viaHa ta, Ii ei vG a$uta sG vG facG puternic.1e aceea sunt foarte plin de speranHG pentru tine.
Dn acelaIi timp, consilierii pot sublinia cG, deIi anumite JabilitGH de supravieHuireJ ar putea sG
fi fost esenHiale En trecut, ei acum ar putea interfera cu relatiile.1ar aceste comportamente ar putea
acum sG contribuie la problemele de acasG, la IcoalG, cu prietenii, En relaHii, sau la locul de muncG..
!tunci, a$utandu-va clienHii sG EnHeleagG comportamentele lor,ca nu mai sunt eficiente ,ar putea
genera desc"idere la strategii pentru a face sc"imbGri pozitive.
4nceierea
Re!erirea
1upG atenHia la domeniul de aplicare a problemei, pentru a da rGspunsuri la interventia
curenta , Ii la ceea ce ar fi cel mai bine pentru copil sau adolescent (*emrud U Cli6eman, 1++), un
consilier poate stabili cG lui sau ei, sedintele de consiliere au resurse instituHionale nu sunt
suficiente pentru a satisface un copil sau adolescent de nevoile necesare. Dn astfel de cazuri, de
trimitere la alte servicii, cum ar fi abuzul de substanHG sau de sGnGtate mintalG, facilitati, rezidential
centrele de tratament, sau de servicii sociale, este En ordine. 1e consilier este responsabil pentru
organizarea de informaHii sG asigure o tranziHie armonioasG Ii de a oferi pGrinHilor Ii tutorilor cu
informaHii e&acte despre site de trimitere, Ii de serviciile oferite (*c"midt, 1++%).
Ter#inarea
Consilierea se termina din mai multe motive. \coala termen ar putea fi de peste, sau copii de
IcoalG ar putea trece la un nou nivel de scoala, raion, oraI sau. Parintii sau copilul pot face apel la
"alta de consiliere pentru o varietate de motive. ;n consilier poate face o trimitere la un alt
profesionist.
1'
;nii copii Ii adolescenHi pur Ii simplu, nu se Entorc dupG aportul, sau au discontinuu
tratamentul cu nici o e&plicaHie. C"rist? (2..1) a constatat cG veniturile familiei c"iulul sau de
fugar a fost asociat cu comportamente de auto-e&cludere.
1e multe ori, relaHia de consiliere este o prezenHG puternicG En viaHa clientilor tineri, Ii au
devenit nerGbdGtori ca procesul de consiliere pentru a atrage o strFnsG legatura. Pentru copii, pentru
care sc"imbarea a Ensemnat revoltele sfFrIituri sau pentru care au Ensemnat abandon, de terminare
de consiliere poate fi deosebit de dificil. 1e aceea, consilierul ar trebui sG pregGteascG tineri pentru
client la sfFrIitul anului U consultant (3L in avans, inainte de final de sesiune, ori de cFte ori este
posibil. Consilierul ar trebui sG a$ute clientul in procesul lui sau ei, sentimentele asociate cu care se
Enc"eie, poate aran$a un fel de ritual, pentru a marca-o, Ii ar trebui sG reasigura cG el sau ea va
rGmFne En gFndurile lui cu o parere buna. 8GcFnd acest lucru, consilierul comunicG un mesa$
important4 procesul de consiliere a fost o e&perienHG semnificativG, Ii En care clientul a fost demn de
ea. *emrud-Cli6eman (1++) a observat cG agitarea, mFnie, an&ietate Ii reacHii sunt normale la
terminare. Cu toate acestea, ele ar trebui e&plorate pentru a determina dacG este prematurG sau de
terminare a apelurilor pentru mai multe proC5*5, En special atunci cFnd rezilierea este initiata de
consilier.
Ca de terminare , diverse aspecte pot fi abordate. CFnd ambii client Ii consilierul vor rGmFne
En pro&imitate Ii consilierul va fi disponibil, clientul poate fi fGcut conItient de faptul cG viitorul
poate fi aran$atat de consiliere, dacG este necesar. Pe baza clientului progrese En consiliere,
consilierul poate face previziuni despre el sau ea, a continuat succesul potenHial de dezvoltare Ii
provocGri-acesta Progresul fGcut En timpul sesiunilor poate fi observat Ii a sGrbGtorit, cu accent
consilier client ce a fGcut pentru el sau ea U auto. 2elaHia dintre consilier Ii client poate fi afirmata Ii
validata. 1e consilier poate depinde modelul original de e&primare a sentimentelor despre
terminarea unei relaHii Ii, de asemenea, modelul poate spune la revedere. *emrud-Cli6eman (1++)
a folosit JabsolvireJ tFnGr metafora, cu clientii, care e&plicG faptul cG reflectG sfFrIituri Jde succes,
nu doar pierdereaJ (p. 144). =a sfFrIitul EntFlnirii de final cu un preadolescent, consilierul ar putea
spune ceva de genul4
C"iar m-am bucurat sa am de lucru cu tine. !Hi fGcut o mulHime de muncG peste
JEn ultimele sGptGmFni, Ii respect asta foarte mult. !m sa imi amintesc de tine, ca avFnd o mulHime
de piese interesante care merg EmpreunG, pentru a face pe cineva foarte frumos ca-bucGHi de pFnzG
care face o coase la maIinG. ;nele piese sunt catifelat-moale, dur Ii unele , unele de bumbac, niIte
lFnG, niIte pantaloni de catifea cord. !m vGzut o mulHime de piese diferite En tine. 5u vG mulHumesc
pentru sc"imbul facut cu mine.
Ce crezi cG vG veHi aminti de la conversaHiile noastre EmpreunGB Ce a fost de a$utorB
Dmi imaginez atunci cFnd iti vei face gri$i cG lucrurile vor reveni la modul En care au fost atunci cFnd
lucrurile au fost rele . !sta va fi normal pentru a-ti face gri$i. 1ar ai muncit din greu aici, Ii Itiu cG
iti vei aminti de unele lucruri pe care le-ai EnvGHat despre tine. \i iti vei aminti de toate lucrurile pe
care le-ai fGcut pentru a supravieHui ultima mutare . V consilierul apoi le insira .W 1acG te simHi
vreodatG, trebuie sG discutaHi cu un consilier din nou, nu eziti sG fii En legGturG cu mine, sau cu un alt
consilier.
Care ar fi cel mai bun mod de a spune la revedere c"iar acumB PuteHi alege. *unt desc"is la o
strFngere de mFnG, o EmbrGHiIare, un zFmbet, un Jla revedereJ, sau orice altceva.
1)
=a Enc"eierea de consiliere cu clientii de orice vFrstG, ar putea sG fi gFndurile Ii sentimentele,
inclusiv gFndurile despre sfFrIituri Ii pierdere. !cest lucru poate fi adevGrat En special atunci cFnd
clienHii sunt copii Ii adolescenHi. *entimente apar pentru cG a fost o relaHia de consiliere Ii productiva
Ii, de asemenea, din partea consilierului care stie ca pot reapare din nou problemele ,pot continua sG
fie vulnerabili, Entr-un mediu comple& Ii anevoios. Dn consecinHG, consilierul En Engri$ire pot avea
an&ietate despre pierderea de consiliere de suport pentru copil. Camere de profesionalism era nevoie
de ele pentru a monitoriza En cursul acestor tranziHii, validarea lor de propriile sentimente Ii are
nevoie de atenHie Ii probleme de dependenHG. !tunci cFnd se lucreazG cu copii Ii adolescenHi,
consilieri de asemenea, pot considera cG nu este o terminare pasul final, ca tinerii lor clienHi Ii-au
considerat problemele lor special, doar la stadiul de dezvoltare (,a6lander, 1++').
Dn unele cazuri, mai bine de consiliere este eliminatG treptat, crescFnd durata de timp Entre
mai multe sesiuni de mult sa Enc"eiat brusc. 1e consilier de asemenea, posibilitatea sG programaHi
ocazionale Jc"ec6-upJ de vizite pentru monitorizarea progresului, En special En setGrile de IcoalG.
Su#ar
!tunci cFnd se lucreazG cu copii Ii adolescenHi, ca Ii En cazul adulHilor, consilieri trebuie sG
acorde atenHie preocupGrile etice Ii legale. Dn plus, acestea au nevoie pentru a evalua, fizice,
emoHionale, sociale, cognitive Ii de dezvoltare, precum Ii a sistemului de familie, IcoalG conte&t,
sociale Ii de milieu. Ca de consiliere continuG, care au nevoie pentru a-Ii construi raport, se
concentreze dezvolta, planifica, implementa Ii evalua strategii de intervenHie U gies, Ii pregGtirea
clientului pentru terminare. Construirea unei relaHii cu copiii Ii adolescenHi U dren este un proces En
curs de dezvoltare diferite de la o relaHie cu adulHi. Xucarii, manipulatives, Ii En alte medii pot fi
utilizate ca JlimbaJ sau la
atenuare emotionala intensitate. *tructurat de asemenea e&erciHii pot fi utilizate En mod eficient Ii En
construirea unei relaHii Ii, de asemenea, En eliciting de informaHii Ii e&plorarea probleme.
Procesul de a construi o relaHie poate, En sine, rezultat terapeutic En cFItig. 1e a asculta activ,
oferindu-feedbac6-ul, furnizarea de informaHii de corecHie, Ii de gen U erating e&perienHe emoHionale
corective, consilieri poate de important model real U tions"ip abilitGHile Ii punctele forte afirma client
Ii rezistenHa. Consilierii trebuie sG presupunem cG adulHii semnificativG En viaHa lor de tineri clientii
vor fi implicate En procesul de consiliere la un moment dat.
1+
CAPITOLUL 0
UTILIZAREA TEHNICILOR INOVATIVE
4N CONSILIEREA COPIILOR I A ADOLESCEN ILOR
7aria vine la consiliere i doar stG. Dn ciuda multiplelor EncercGri ale consilierului, ea rGmFne
tGcutG. Xose vine la consiliere i Ei spune repede consilierului4 ^3u-mi place consiliereaRM. 7art"a
vine la consiliere i Ei spune consilierului cG nu are nici o problemG. 1e fapt, 7art"a spune cG
adevGrata ei problemG este familia ei. Xo"n vine la consiliere i spune ^8G-mG bine dacG po iRM
Ce anume au En comun ace ti acestor patru clien iB 8aptul cG nu vor sG participe la consiliere.
Dn ciuda te"nicilor verbale folosite de consilier, En aceste cazuri este nevoie de ceva mai mult decFt
acestea. Dn esen G, clien ii au venit la consiliere cu atitudinea cG nu vor sG fie prezen i acolo i cG nu
au de gFnd sG-l a$ute pe consilier sG reu eascG. 7aria, Xose, 7art"a i Xo"n nu sunt cazuri unice.
7a$oritatea consilierilor au avut de consiliat copii i adolescen i care nu- i doreau consiliere. C"iar
dacG te"nicile verbale sunt importante, mul i copii i adolescen i au nevoie de alte tipuri de
interven ie. !cest capitol se referG la te"nicile inovative, creative din consiliere.
Profesiile care aveau drept obiectiv a$utorarea persoanelor au utilizat te"nici ce implicau
muzica, desenul i literatura timp de mai multe secole (8rostigK5sse&, 1++)# Pardec6, 1++).
2omanii au folosit poezia ca mi$loc de a calma persoanele cu probleme, iar egiptenii antici au cFntat
i au ascultat muzicG pentru a trata tulburGrile mentale (Lladding, 1+++). Consilierii din zilele
noastre au devenit din ce En ce mai interesa i de te"nicile inovative, e&presive care includ arta i
muzica deoarece aceste metode faciliteazG En elegerea i comunicarea din procesul de consiliere.
9e"nicile e&presive Encura$eazG originalitatea i permite libertatea de e&presie, care, En sc"imb,
faciliteazG identificarea sentimentelor i Encura$eazG auto-con tientizarea (Xensen, 2..1). 7uzica,
desenul, povestirea i dramatizarea face clientul capabil sG E i e&prime sentimentele i gFndurile
care En alte condi ii ar rGmFne neidentificate.
2eferitor la metoda de abordare a consilierii sau teoria utilizatG, consilierii se EntFmpinG
dificultG i atunci cFnd lucreazG cu tinerii, par ial deoarece nivelele de dezvoltare a copiilor i
adolescen ilor limiteazG capacitatea lor de a se e&prima verbal. 8recvent cFnd vin la consiliere, copiii
nu au atins nivelul de dezvoltare cognitivG care sG le permitG introspec ia spontanG sau capacitatea
de a se e&prima. 7ai mult, aten ia lor este limitatG, astfel EncFt se plictisesc u or sau sunt distra i.
1in aceste motive, este criticG utilizarea unor metode de interven ie corespunzGtoare nivelului de
dezvoltare.
!cest capitol descrie interven iile de consiliere aplicabile la copii i adolescen i4 arta,
biblioterapia, imageria g"idatG, $ocurile, muzica, pGpu ile, $ocul de rol i dramatizarea, nara iunea,
metaforele, scrierea terapeuticG. Dn plus, sunt sugerate interven iile pentru probleme specifice
comune la copii i adolescen i, precum stima de sine, furia i agresivitatea, durerea i pierderea,
stresul i an&ietatea.
2.
ARTA
Copiii au dificultG i de a- i comunica verbal nevoile, deoarece nu i-au dezvoltat EncG
EndemFnarea i mecanismele de coping ale adul ilor (Aebb, 1+++). 9e"nicile de terapie prin artG
faciliteazG e&primarea copiilor i adolescen ilor, permite clien ilor sG e&prime furia i ostilitatea cu
mai pu inG vinG i sG se perceapG pe ei En i i i pe cei din $ur mai bine (N[iat6o[s6a, 2..1).
9e"nicile de terapie prin artG permit de asemenea consilierului sG e&amineze limba$ul interior al
clientului, astfel terapeutul i clientul a$ungFnd mai u or la insig"t (=ev-Aiesel K 1ap"na-9e6o"a,
2...).
Lladding (1++) a descris te"nicile de terapie prin artG care au fost utilizate pe diverse
popula ii i a a$uns la concluzia cG aceste te"nici pot trece peste grani ele culturale. 9e"nicile de
terapie prin artG sunt En mod special utile En tratarea unei varietG i de probleme ale
copiilor/adolescen ilor inclusiv traume, durere, depresie, stres i stimG de sine scGzutG (C"apman,
7orabito, =ada6a6os, *c"reier K Nnudson, 2..1# Aebb, 1+++). !rta este rela&antG i calmantG.
7ai mult, arta faciliteazG manipularea diferitelor mi$loace i poate u ura comunicarea verbalG a
gFndurilor i sentimentelor (2ubin, 1+))). 2ubin a afirmat cG ^arta, la fel ca i vorbirea, este pur i
simplu o modalitate de cunoa tere a celuilalt, o alt mod de comunicareM (p.1)1). Dn utilizarea artei,
consilierii ar trebui sG permitG clien ilor sG selecteze mi$loacele pe care doresc sG le foloseascG i
sugestiile consilierilor ar trebui sG se limiteze la te"nicile utilizate.
7i$loacele artistice ar trebui sG nu fie limitate la desen. !lte metode eficiente implicG sculptura
utilizFnd argilG, sGpun etc. Cola$ele ce folosesc "Frtia sau imaginile din reviste sunt de asemenea
eficiente. =a sfFr itul fiecGrei edin e En care sunt folosite te"nicile de terapie prin artG, consilierii ar
trebui sG asigure timpul necesar clien ilor de a descrie i de a discuta despre opera lor (*ontag,
2..1). 1eoarece unii copii sunt Engri$ora i scG produselor lor artistice nu vor fi suficient de bune,
consilierii ar trebui sG acorde importan G progresului i nu produsului sau talentului artistic (1alle?,
1++.).
Consilierii trebuie sG fie con tien i de importan a eticG unicG a utilizGrii te"nicilor de terapie
prin artG. ,pera de artG a unui client trebuie sG fie privitG ca un ^limba$ simbolicM i trebuie sG i se
acorde aceea i importan G ca i oricGrei alte forme de limba$ (Sammond K Lantt, 1++)). Dn
consecin G, operei de artG produse de cGtre client ar trebui sG i se acorde aceea i protec ie i
importan G ca i oricGrei alte modalitG i de comunicare. ! a cum se EntFmplG En orice rela ie
terapeuticG, drepturile clientului la intimitate i confiden ialitate ar trebui sG fie observate i
prote$ate.
Dn continuare vor fi descrise cFteva interven ii prin artG specifice. Dn func ie de vFrsta clientului
i a nivelului de dezvoltare, trebuie realizate anumite adaptGri.
C&*&rea'6- i %ia a ?O C&nn&r, /@A0B
#biectiv4 identificarea sentimentelor asociate vie ii
$ateriale% o coalG mare de "Frtie albG i orice tip de instrumente de colorat (acuarele,
creioane, cretG, carioci)# culorile disponibile ar trebui sG includG4 galben, verde, albastru, negru,
ro u, violet, maro i gri.
21
&rocedur4
1. Cere clientului sG dea fiecGrei emo ii sau sentiment o culoare. 1acG clientul pare cG are
dificultG i, consilierul trebuie sG Ei ofere un a$utor4 ^Care sentiment s-ar potrivi culorii
ro uBM
2. =asG-l pe client sG asocieze emo iilor culori. Cele mai des EntFlnite asocieri sunt4
ro u/supGrare, violet/furie, albastru/triste e, negru/triste e foarte mare, verde/gelozie,
maro/plictisealG, gri/singurGtate, galben/veselie. Copilul poate sG asocieze portocaliul cu
entuziasmul, roz cu feminitatea, albastru-verzui cu masculinitatea. Combina iile sunt
limitate doar de cuno tin ele i sentimentele clientului, culori, imagina ie i originalitate.
1e obicei, tutu i, consilierul ar trebui sG limiteze asocierile la un numGr de )-+ perec"i.
3. ,datG stabilite perec"ile, dG-i clientului o coalG de "Frtie albG. Cere-i sG umple "Frtia cu
culori pentru a arGta sentimentele pe care le-a avut pe parcursul vie ii. Consilierul ar putea
sG-l Entrebe4 ^CFt din via a ta a fost veselGB ColoreazG tot atFt de mult cu culoarea galbenG
pe "FrtieRM
4. 5&plicG-i cG poate colora "Frtia En orice model dore te pFnG este complet acoperitG de
culori. Dncura$eazG-l sG verbalize gFndurile i sentimentele din timpul activitG ii.
Linii*e "enti#ente*&r ?G*a$$in+, /@@2B
#biectiv% cF tigarea insig"tului legat de afect, prin reprezentarea nonverbalG a emo iilor
$ateriale% "Frtie albG i creioane colorate
&rocedur%
1. (ntruie te clientul sG identifice cFteva sentimente pe care le-a avut En legGturG cu un
eveniment sau pe parcursul unei anumite perioade importante. !poi, cere-i sG utilizeze linii
colorate pe o bucatG de "Frtie pentru a descrie aceste emo ii. 1e pildG, o linie sub ire
albastrG ar putea reprezenta calm, iar o linie En zig-zag ro ie ar putea fi un sentiment de
furie.
2. 1iscutG cu clientul ce reprezintG liniile En rela ie cu emo iile sale i ce alte linii ar putea
desena pentru a reprezenta diferite emo ii.
Cere"tre*e ?G*a$$in+, /@@2B
#biectiv4 spri$inirea clientului En e&aminarea lucrurilor asupra cGrora se concentreazG
$ateriale% "Frtie albG i creion
&rocedur%
1. (nstruie te clientul sG deseneze o fereastrG pe o coalG de "Frtie albG
2. 5&plicG-i cG aceasta este o fereastrG spre via a sa. Cere-i sG ^priveascGM pe aceasta i sG
deseneze ce vede. (;nii clien i vor privi EnafarG, al ii EnGuntru# aceasta nu e important)
3. 1upG ce desenul este gata, e&ploreazG lucrurile asupra cGrora este concentrat En prezent i
ceea ce el dore te sG vadG En viitor.
Tenica $e"enu*ui "eria* ?A**an, /@AAB
22
#biectiv% discutarea i prelucrarea sentimentelor legate de anumite probleme
$ateriale% o coalG de "Frtie albG i creion fGrG radierG
&rocedur%
!ceastG te"nicG poate sG fie4 nondirectivG, directivG sau par ial directivG, En func ie de
capacitatea clientului de a se anga$a En proces.
1. Cere-i clientului sG deseneze pe o coalG de "Frtie albG un desen legat de ceea ce El
deran$eazG (nondirectiv). 1acG clientul pare incapabil sG aibG ini iativG, sugereazG-i un
subiect bazat pe evaluarea ta asupra problemei sale (directiv).
2. 1upG ce clientul a terminat desenul, EntreabG-l dacG desenul spune o poveste. DntreabG-l de
asemenea despre orice remarcG fGcutG de el En timpul desenGrii.
3. 1acG clientul demonstreazG cG un anumit simbol are o importan G deosebitG pentru el, cere-
i sG redeseneze acela i lucru la fiecare 4-% edin e, permi Fnd sG treacG un timp suficient
pentru client pentru a e&perimenta sc"imbGri En atitudine sau rela ionGri.
D&cu* $e $e"enat buc*e ?Nic7er"&n, /@A0B
#biectiv% Encura$area creativitG ii i e&primGrii de sine
$ateriale% o coalG de "Frtie albG i creion
&rocedur%
1. 1eseneazG o buclG pe o bucatG de "Frtie albG cu un stilou cu vFrf i dG "Frtia clientului.
2. Cere-i sG includG bucla Entr-o imagine.
3. CFnd desenul este gata, cere-i clientului sG spunG o poveste legatG de desen. !ceastG
te"nicG este adesea utilizatG cu copiii ezitan i i opozan i.
BIBLIOTERAPIA
=iteratura a fost integratG En cadrul consilierii de mul i ani i Entr-o multitudine de modalitG i.
! fost utilizatG pentru a stabili rela ia cu clien ii, pentru a le e&plora stilurile de via G, pentru a le
promova insig"t-ul i pentru a-i educa i reorienta (Xac6son, 2...). Ciblioterapia a fost creatG pentru
a a$uta indivizii sG- i rezolve problemele i pentru a se En elege mai bine prin intermediul lecturii
(Pardec6, 1++). 9e"nicile de biblioterapie pot a$uta copiii i adolescen ii Entr-o multitudine de
modalitG i (Lladding, 1+++, Pardec6, 1++). 1e e&emplu, c"iar dacG clien ii mai tineri nu sunt
capabili sG verbalizeze gFndurile i sentimentele, adesea ei reu esc sG a$ungG la un insig"t odatG ce
se identificG cu anumite persona$e sau teme prezentate En literaturG. 9e"nicile de biblioterapie pot fi
de asemenea utilizate pentru a e&plora rela iile, pentru a face fa G unor lucruri neterminate, pentru a
u ura depresia i pentru a cre te performan ele colare (3ugent, 2..., _uac6enbus", 1++1).
9e"nicile de biblioterapie sunt utilizate foarte bine pentru a promova interac iunea i
e&plorarea unor probleme importante atFta timp cFt furnizeazG oportunitG i ample de feed-bac6
(*c"umac"er, Aantz K 9aricone, 1++). Clien ii tineri pot sG se accepte a a cum acceptG persona$e
fictive. *au ar putea fi invers4 fic iunea ar putea produce an&ietate, caz En care copiii condamnG i
resping persona$ele. Prin urmare, consilierul ar trebui sG fie precaut atunci cFnd pune En aplicare
23
aceste te"nici, folosind interven iile potrivite care vor facilita comunicarea pozitivG i interven iile
terapeutice.
Consilierii colari ar putea sG doreascG sG se consulte cu bibliotecarul colii pentru a selecta
cGr ile i sG pGstreze alGturi noile cGr i disponibile care trateazG problemele elevilor. =an urile de
librGrii au, de asemenea, selec ii de cGr i utile pentru biblioterapie.
Uti*i'area c6r i*&r $e )&%e ti
#biectiv% Encura$area clientului sG discute i sG facG legGtura cu temele pove tilor
$ateriale% cGr i potrivite i pove ti legate de problema clientului (de e&emplu, Cea mai rea zi
din via a mea , de Cill Cosb?)
&rocedur%
1. Permite-i clientului sG aleagG o carte sau poveste dintr-o listG de cGr i pregGtitG dinainte sau
fG-i disponbilie cGr ile sau pove tile pentru a le vedea.
2. 1G-i clientului suficient timp sG citeascG cartea sau povestea pe care a ales-o sau cite te-i-o,
En func ie de vFrsta sa sau de mGrimea selec iei.
3. ConcentreazG-te pe literaturG. Cere-i clientului sG spunG o poveste, acordFnd o aten ie
specialG persona$elor i ac iunii.
4. DntreabG despre modul En care clientul percepe comportamentul i sentimentele persona$elor.
!$utG clientul sG identifice alternative ale pove tii, precum i consecin e.
. ConcentreazG-te pe realitatea clientului. Dncura$eazG-l sG personalizeze i sG se raporteze la
temele pove tii.
%. DmpreunG cu clientul, evalueazG eficacitatea comportamentelor persona$elor i discuta i
despre modul En care clientul ar putea aplica comportamente eficiente En situa ia sa.
Er&i $e "u)erac iune
5roi de superac iune este adaptatG dupG lucrarea lui Xac6son (2...).
'nstruc iuni%
;tilizFnd cGr ile comice preferate ale clientului, face i o listG de eroi de ac iune (de e&emplu
*uperman, ,mul PGian$en, Catman, Aonder[oman). Cere-i clientului sG scrie cel pu in 3
caracteristici care ar descrie ace ti ^supereroiM. 1upG ce clientul a identificat aceste caracteristici,
pune-i urmGtoarele EntrebGri4
1. *pune o persoanG care En via a ta te-a influen at En mod pozitivR 1e ceB
2. 3ume te cFteva persoane pe care le admiri i spune-mi de ceR
3. Ce anume El face pe cineva sG fie supererouB
4. Pe cine ai considera ca fiind un erou ^al vie ii realeMB
. CFt de greu este sG spui ce trGsGturi pozitive are cinevaB
%. Ce este un model de rolB
'. Ce impact au modelele de rol asupra vie ilor noastreB
). Cum ar trebui sG alegi modelele de rolB
+. !i putea fi eroul cuivaB 1e ce sau de ce nuB
24
Crian, un copil de 11 ani a venit sG o vadG de dna Pear?, consilierul colar, deoarece e gata sG
rGmFnG corigent la 2 discipline. Crian este de obicei un elev bun, dar En ultimul timp nu E i mai
Endepline te sarcinile. CFnd Crian a$unge En cabinet, se a eazG pe scaunul de partea cealaltG a sGlii i
pare Enc"is En sine. 1upG ce Crian s-a a ezat, dna Pear? El EntreabG ce dore te sG discute cu ea, dar el
nu-i rGspunde. 1upG cFteva minute, El EntreabG dacG Ei place sG citeascG cGr i amuzante. Di spune lui
Crian cG ine cFteva cGr i comice En cabinet, inclusiv *uperman, Aonder[oman i ,mul pGian$en.
Crian rGspundecG Ei place sG citeascG cGr i amuzante, mai ales *uperman. ^*uperman este tareM
spune el.
1na Pear? Ei aratG lui Crian o carte comicG cu *uperman i Ei spune cG pot citi cartea EmpreunG
pe parcursul edin ei de consiliere. Dn timp ce cite te, dna Pear? Ei atrage aten ia cG *uperman
Entotdeauna a$utG oamenii i face mult bine pentru ceilal i. Crian e de acord i spune cG *uperman
face ce e bine pentru cG are 6riptonitG, un material special care El face capabil sG facG lucruri
supranaturale. 1na Pear? e de acord i El EntreabG pe Crian ce ar face dacG ar dispune de 6riptonitG.
5l spune cG ar a$uta-o pe bunica sa care e mai bolnavG En ultimul timp. ^! folosi materialul pentru a
o a$uta pe bunica sG se simtG mai bine ca sG iasG din spital.M
Crian continuG spunFnd cG a fost foarte Engri$orat de bunica sa i din cauza acestei Engri$orGri
nu a reu it sG Enve e pentru coalG. 1na Pear? sugereazG faptul cG, c"iar dacG 6riptonita nu este la
EndemFnG, Crian tot poate sG- i a$ute bunica En timp ce e En spital. 5a El invitG pe Crian sG se
gFndeascG la ce lucruri poate face i el identificG cFteva, inclusiv sG-i trimitG felicitGri pentru a ti cG
el se gFnde te la ea, sG o sune la spital, sG o viziteze dupG coalG. Crian se decide cG ar vrea sG-i scrie
felicitarea mai EntFi, astfel cG dna Pear? Ei spune cG poate lucra la ea En timpul edin ei de consiliere.
1upG ce Crian pleacG din cabinet, spune cG de$a se simte mai bine doar tiind cG poate sG facG ceva
pentru a o veseli pe bunicG cFt e bolnavG.
1upG ce Crian pleacG, dna Pear? reflecteazG asupra edin ei i E i dG seama cG cartea comicG a
reprezentat un catalizator important pentru a-l a$uta pe Crian sG EmpGrtG eascG Engri$orarea pe care o
are fa G de bunicG. Dn sc"imb, ea En elege acum de ce notele lui Crian au scGzut. 1upG ce ea
prelucreazG ce s-a EntFmplat En timpul edin ei, a$unge la concluzia cG dacG nu ar fi adus vorba de
cartea comicG, Crian probabil cG nu ar fi EmpGrtG it Engri$orarea pe care o are pentru bunicG.
IMAGERIA GHIDATE
(mageria g"idatG este o activitate structuratG, direc ionatG creatG pentru a cre te e&primarea,
con tientizarea de sine i concentrarea prin inducerea i prelucrarea imaginilor familiare (7?ric6 K
7?ric6, 1++3). 7?ric6 i 7?ric6 au observat cG clien ii sunt familiariza i cu imageria deoarece o
folosesc En via a de zi cu zi. 1e e&emplu, fiecare poate visa cu oc"ii desc"i i i vizualiza rezultate
care pot fi pozitive sau negative. !tunci cFnd sunt consilia i adolescen ii, imageria g"idatG poate fi
utilizatG pentru a clarifica problemele emo ionale i bloca$ele, poate reduce an&ietatea i frica, poate
produce sc"imbGri comportamentale i poate intensifica conceptul de sine (,mizo, ,mizo K
Nitao6a, 1++)). (mageria g"idatG permite copiilor sG e&perimenteze evenimente din via G Entr-un
cadru terapeutic. (mageria poate fi folositG En rezolvarea de probleme, ree&perimentarea i
rezolvarea situa iilor trecute sau En fantazarea referitoare la posibilitG i viitoare (Ait"mer K `oung,
2
1+)'). Prin intermediul imaginilor mintale, indivizii pot e&plora situa ii i e&ersa deprinderi
necesare pentru a solu iona problemele din ^via a realGM.
(mageria g"idatG, numitG uneori fantezie g"idatG, implicG inducerea rela&Grii, imaginarea sau
e&perimentarea fanteziei actuale, precum i prelucrarea fanteziei (*6ov"olt, 7organ K 3egron-
Cunning"am, 1+)+). CFnd este utilizatG imageria g"idatG, consilierul evocG trei tipuri de imagini
(Aitmer K `oung, 1+))4
1. (magini spontane cum sunt visarea cu oc"ii desc"i i, fanteziile, gFndirea creativG i
contemplarea, En care consilierul dG indica ii privind con inutul.
2. (magini direc ionate, En care consilierul dG clientului imaginea specificG cGtre care sG
se concentreze clientul sau la care sG reac ioneze.
3. (mageria g"idatG, care combinG imaginile spontane cu cele direc ionate dFndu-i
clientului un punct de start i permi Fndu-i sG completeze ac iunile sau situa iile ambigui.
Consilierul ar trebui sG fie precaut atunci cFnd utilizeazG te"nicile imageriei g"idate. C"iar
dacG imageria este o te"nicG importantG, unele coli i legi ale statului interzic utilizarea acesteia de
cGtre consilieri. Prin urmare, consilierii sunt Encura$a i sG verifice legile i procedurile care se referG
la aceastG te"nicG.
7?ric6 i 7?ric6 (1++3) sugereazG o procedurG pentru utilizarea imageriei g"idate. Primul pas
pe care trebuie sG-l facG consilierul este sG creeze un scenariu. Dn creerea unui scenariu, consilierul
selecteazG cuvintele care evocG o anumitG dispozi ie. 1e e&emplu, el ar putea sG-l Entrebe pe client
care loc i se pare lui a fi ^lini titorM i ^calmM. ,b inFnd aceastG informa ie, consilierul scrie un
scenariu evocFnd locul i descriind scenele rela ionate cu ceea ce clientul a descris anterior.
*cenariile nu trebuie sG fie lungi sau e&trem de detaliate, de i trebuie sG fie descriptive.
*cenariul este scris Enainte de sosirea clientului la edin G. Dn timpul acesteia, consilierul
stabile te starea sufleteascG a clientului prin introducerea activitG ii i a$utFnd clientul sG se
rela&eze. 1upG ce clientul se rela&eazG, consilierul vorbe te rar, fGrG poticniri, cu pauzele
corespunzGtoare, permi Fndu-i clientului sG creeze imaginile mentale. 1upG ce acesta a creeat
imaginile mentale, consilierul Ei cere clientului sG observe detaliile imaginilor create astfel EncFt
acesta sG i le poatG reaminti mai tFrziu. Consilierul Enc"ide e&perien a prin gGsirea unui loc de
oprire care nu modificG starea sufleteascG. =a sfFr itul edin ei, consilierul discutG cu clientul
e&perien a i Ei cere sG descrie atFt imaginile cFt i sentimentele care i le-a trezit. 9e"nica pas cu pas
este urmGtoarea4
1. Consilierul asigurG lini tea din EncGpere i scaunul confortabil sau o carpetG moale pe care
se poate Entinde clientul. Consilierul ar trebui sG utilizeze o voce calmG, lini titoare tot
timpul, accentuFnd faptul cG clientul este cel care controleazG procesul.
2. Consilierul Encepe te"nica de imagerie g"idatG de bazG a$utFnd clientul sG se rela&eze, poate
sugerFndu-i sG Enc"idG oc"ii i sG respire Encet i profund. Consilierul ar putea spune4
^ConcentreazG-te pe respira ia ta ... EnGuntru ... afarG ... EnGuntru ... afarG ... *imte cum
tensiunea zboarG afarG din corp.M 1acG clientul EntFmpinG dificultG i En a se rela&a,
consilierul ar putea Encerca cFteva e&erci ii de tensionare/rela&are.
3. CFnd clientul s-a rela&at, consilierul Encepe imageria g"idatG. 5&erci iile ar trebui sG fie
simple la Enceput. Consilierul poate sugera ca clientul sG permitG min ii sale sG se goleascG,
ca un ecran gol.
2%
Dn pasul al treilea, consilierul ar putea sG cearG clientului sG- i imagineze un singur obiect P
ceva familiar, cum e portocala. Clientul ar putea sG E i imagineze cum aratG, cum se simte, sum
miroase, cum curge sucul atunci cFnd e tGiatG. ,biectul nu trebuie sG fie periculos clientului.
(maginile unor animale neamenin Gtoare sunt adesea utile En procesul imageriei. Senderson (1+++) a
sugerat o te"nicG En care clientul utilizeazG imageria animalG asociatG cu fotografiile unor animale
sGlbatice. Dn aceastG te"nicG, consilierul Ei cere clientului sG priveascG imaginile unor animale i apoi
sG Enc"idG oc"ii i sG- i imagineze sentimentele asociate cu aceste animale. 1upG ce clientul
identificG sentimentele asociate fotografiilor cu animale sGlbatice, consilierul El EntreabG cum s-a
sim it En timpul e&erci iului i cum a fost pentru el aceastG e&perien G.
DOCURILE
Xocurile au o varietate de func ii En consiliere. 8riedberg (1+)%) a observat faptul cG $ocurile
^sunt interven ii potrivite Entr-o varietate de probleme ale copiilorM (p.12) i cG sunt utile En
confruntarea cu tulburGri e&ternalizatoare (agresiune, impulsivitate, tulburGri ale aten iei) i cu
tulburGri internalizatoare (depresie, an&ietate) 1upG 8riedberg, $ocurile sunt utile En mod special la
copiii care au rezisten e, cei cu tulburGri de limba$, copiii care neagG problemele i cei an&io i i
in"iba i. Xocurile pot fi utilizate pentru a-i EnvG a noi comportamente, faciliteazG verbalizarea i
cautG sG rezolve preocupGrile pe care copilul sau adolescentul EncearcG sG le rezolve. 1e e&emplu, un
client care are dificultG i En a rezolva probleme va avea un cF tig dacG se $oacG Cine a tiut c
rezolvarea de probleme poate fi att de distractiv( (Childs)or*, Childspla+, 1++)) i un tFnGr
adolescent care are conflicte En rela ionare i En probleme legate de se&ualitate ar putea avea un
cF tig jucnd Crossroads% , game on -eenage .e/ualit+ and 0elationship (Childs)or*, Childspla+,
1++)).
Consilierii sunt Encura$a i sG fie creativi i sG inventeze propriile lor $ocuri. ;n simplu $oc
pentru a a$uta clien ii tineri sG- i e&prime sentimentele poate fi dezvoltat capsFnd 4 bucG i de "Frtie
la mi$locul unei coli mari de "Frtie. Pe o "Frtie deseneazG o fa G veselG i pune un punct galben
lFngG ea. Pe o altG "Frtie deseneazG o fa G furioasG i pune un punct ro u lFngG ea. Pe a treia "Frtie P
o fa G tristG i pune un punct albastru lFngG ea. Pe ultima "Frtie deseneazG o fa G Engri$oratG i pune
un punct verde lFngG ea. Dn continuare, pune un rFnd de 2.-2 puncte colorate (ro u, albastru, verde
i galben, Entr-o ordine aleatoare) En $urul c"enarului colii. Clientul i consilierul fac cu sc"imbul En
a arunca zarul i mutG un semn un numGr de puncte corespunzGtor. CFnd un $ucGtor a$unge la un
punct, el vorbe te despre momentul En care a e&perimentat sentimentul corespunzGtor culorii
punctului (de e&emplu ro u/furios) (@ernon, 2..2).
8riedberg (1+)%) a sugerat faptul cG $ocurile sunt mai eficiente atunci cFnd sunt incorporate En
edin ele de consiliere mai degrabG decFt atunci cFnd sunt prezentate la Enceputul sau la sfFr itul
edin ei. 8riedberg a observat de asemenea faptul cG $ocurile sunt mai eficiente atunci cFnd sunt
a$ustate dupG problemele particulare. 3ic6erson i , =aug"lin (1+)3) au identificat urmGtoarele
repere pentru selectarea $ocurilor care sG fie utilizate En consiliere4
1. Xocul trebuie sG fie familiar sau u or de EnvG at.
2. Xocul trebuie sG fie potrivit vFrstei i nivelului de dezvoltare a clientului.
3. Xocul trebuie sG aibG proprietG i clare, rela ionate cu obiectivele terapeutice.
8re? (1+)%) a discutat despre trei categorii de $ocuri4
2'
1. Xocuri de comunicare interpersonalG
2. Xocuri pentru popula ii specifice
3. Xocuri cu orientare teoreticG specificG
Xocurile au i avanta$e i dezavanta$e En procesul consilierii. Xocurile reprezintG ceva familiar
i sunt neamenin Gtoare, prin urmare ele sunt eficienteEn stabilirea rela iei cu copiii i adolescen ii.
7ai mult c"iar, $ocurile au o valoare diagnosticG deoarece consilierul poate observa o varietate de
comportamente, gFnduri i sentimente pe parcursul acestora. Dn plus, $ocurile pot intensifica ego-
urile clien ilor permi Fndu-le sG primeascG feedbac6 pozitiv, sG cF tige sim ul controlului i sG i se
facG pe plac printr-o e&perien G plGcutG. Xocurile permit de asemenea clien ilor sG testeze realitatea
$ucFnd diferite roluri i selectFnd solu ii Entr-un mediu sigur. Dn sfFr it, $ocurile permit clien ilor sG
a$ungG la o En elegere cu obiectele i oamenii i sG Enve e sG lucreze Entr-un sistem de reguli i
limite (8re?, 1+)%# 8riedberg, 1++%# 3ic6erson K , =aug"lin, 1+)3).
8riedberg (1+)%) a identificat unele dezavanta$e ale utilizGrii $ocurilor En consiliere. 1acG
$ocurile sunt folosite Entr-o manierG artificialG i preten ioasG, ele nu intensificG procesul consilierii.
1e asemenea, $ocurile infle&ibile deconectate de problemele clientului sunt ineficiente i pot reflecta
evitarea dificultG ilor i a temelor dureroase. Xocurile complicate cu prea multe reguli pot sG fie
contraproductive deoarece pot creea confuzie. Copiii mai mari i adolescen ii pot gGsi $ocurile prea
puerile. Prin urmare, consilierii trebuie sG fie aten i sG potriveascG $ocul la nivelul de dezvoltare
astfel EncFt sG fie util.
! a cum s-a men ionat, consilierii pot creea propriile lor $ocuri. Pot fi utilizate afi iere ca i
table de $oc i cartona e i $ucGrii mici ca i semne. Xocurile create pentru comer pot fi gGsite En
cataloage speciale precum Child)or*1Childspla+. Dn plus, $ocuri sunt disponibile la conferin e
profesionale. ;rmGtoarele $ocuri ^ i 5uM i ^CorcaneleM pot fi $ucate cu elemente care pot fi
ob inute u or i ieftin.
I EU
!cest $oc poate fi folosit ca i te"nicG individualG sau de grup. (ndividual, consilierul scrie
afirma ii pe cartona e separate care sunt legate de problemele identificate. 1e e&emplu, dacG un
copil are probleme cu pGrin ii sGi, subiectele pentru cartona e pot include afirma ii ca i4 ^;neori
mG simt trist cFnd El vGd pe tata.M ^;neori mG simt furios cFnd o vGd pe mama.M 1acG clientul e de
acord cu fiecare afirma ie de pe cartona e, el trebuie sG spunG4 ^ i euM. !poi, consilierul El a$utG pe
client sG $udece i sG prelucreze aceste afirma ii.
, varia ie a acestui $oc poate fi utilizatG En grup. Consilierul e&plicG $ocul spunFnd4 ^CFnd auzi
pe cineva spunFnd ceva cu care te identifici, spune ^ i euRM 1e e&emplu, un membru al grupului ar
putea spune4 ^3umele meu este !manda i disciplina mea preferatG este matematicaRM ,ricare din
grup care este de acord cu preferin a pentru disciplinG se ridicG i spune ^ i euRM !cest $oc este un
bun e&erci iu de spargere a g"e ii, mai ales pentru noii membrii ai grupului.
B&rcane*e
Pentru aceastG activitate vei avea nevoie de mai multe borcane curate fGrG etic"ete. Dn locul
etic"etelor, consilierul va pune o imagine reprezentFnd un membru al familiei. (maginea poate fi
2)
desenatG sau poate fi decupatG dintr-o revistG. 1e e&emplu, dacG clientul vine dintr-o familie formatG
din mamG, tatG i frate, sunt necesare 3 borcane pentru a reprezenta fiecare membru al familiei.
Consilierul e&plicG clientului cG vor $uca un $oc care implicG borcane, $etoane i cFteva
EntrebGri. Consilierul formuleazG apro&imativ 1.-12 EntrebGri individualizate care se referG la
problema clientului. 1e e&emplu, dacG copilul se simte negli$at, consilierul poate pune EntrebGri
legate de a apar ine sau de a fi inclus Entr-un grup, ca i4 ^Cu cine i-ar place sG petreci mai mult
timpB 1acG ai putea merge la filmul tGu preferat, cu care membru al familiei ai alege sG mergiBM
1acG clientul rGspunde4 ^! vrea sG petrec mai mult timp cu mamaM, clientul este instruit sG punG un
$eton EnGuntrul borcanului cu figura mamei pe el. !cest $oc continuG pFnG cFnd toate EntrebGrile au
fost puse i toate $etoanele au fost puse En borcane.
Consilierul trebuie sG aibG EntrebGrile scrise En prealabil edin ei i fiecare $eton trebuie sG fie
notat cu numGrul corespunzGtor EntrebGrii. !stfel, dupG ce EntrebGrile au fost puse, consilierul poate
potrivi numGrul $etonului cu Entrebarea respectivG. !cest $oc poate fi revelator prin eviden ierea
membrilor familiei cu care clientul vrea sG petreacG timpul i de asemenea membrii pe care clientul
vrea sG-i evite.
1acG, de e&emplu, copilul se simte izolat de prietenii de la coalG, imaginile de pe borcane pot
reprezenta colegii. DntrebGrile pot fi puse pentru a stabili de ce copilul se simte izolat la activitG ile
pe perec"i.
C6r=i cu acti%it6=i "i !iFe $e *ucru
3otele de lucru preluate sunt o resursG valoroasG pentru consilieri datoritG faptului cG acestea
oferG un format care este adaptabil, fle&ibil Ii nu reprezintG nici o ameninHare. CGrHile cu activitGHi
sunt uIor de gGsit Ii uIor de obHinut. (n plus te"nicile din cGrHile cu activitGHi pot fii adaptate in
folosul copiilor ce prezintG o varietate a nivelurilor de dezvoltare si o varitate de vFrste (*c"umac"er,
Aantz,9ariacone, 1++). *copul cGrHilor de activitate este de a oferii consilierilor tabele terapeutice
pe care clienHii le pot completa En timpul unei IedinHe de consiliere sau in afara acesteia ca o temG de
casG. !ceste tabele, fiIe de lucru oferG copilului sau adolescentului o mai bunG EnHelegere a
problemelor Ii subiectelor EntFlnite En timpul consilierii.
;nele cGrHi de activitGHi, cum ar fii O.tudent2s 3or*boo* for 4/ploring the .pritual 5ourne+ 6
(!t6inson, 2..1), dezbate domenii specifice cum ar fii spiritualitatea. !lte cGrHi de activitate oferG
subiecte mai largi de dezbatere. 1e e&emplu4 9"e passport *eries4 ! Xourne? t"roug" 5motional,
*ocial, Cognitive, and *elef-1evelopment (@ernon, 1++)a, d, c), constG En tabele de lucru cu multe
subiecte incluzFnd mangentul furiei, afectivitate, stima de sine, abilitGHi sociale, dezvoltarea
cognitivG. !lte cGrHi de activitate pe care consilierii le considerG folositoare sunt4 Letting !long Ait"
,t"ers (Xa6son, Xa6son and 7onroe, 2..2) Ii 9"in6ing, 8eeling and Celeving for C"ildren (@ernon,
1+)+). ;n e&emplu de tabel de activitate din Passport *eries4 ! Xourne? t"roug" 5motional (,
cGlGtorie printre emoHii), *ocial, Cognitive, and *elef-1evelopment (!uto-dezvoltarea socialG Ii
cognitivG), (@ernon, 1++)a, pp.21'-21+) este oferitG mai $os.
S&*u=ii )entru "enti#ente*e ne+ati%e
2+
*oluHiile pentru sentimentele negative sunt des folosite in lucrul cu copii din clasa a ( a pFnG
in clasa a (@ a Ii este fGcute pentru a a$uta copiii sG gGseascG soluHii mai bune de a trata cu
sentimentele negative sau triste. Primul pas in aceasta activitate de grup este de a divide participanHii
in doua perec"i. Consilierul urmeazG sa dea fiecGrei perec"i de copii cFte o fiIG de lucru. Consilierul
le e&plicG copiilor cG in fiecare fiIG de lucru este cineva care se aflG Entr-o situaHie tristG iar rolul lor
este de a incerca sG gaseascG o solutie prin care copiii sa nu mai fie triIti. 1upG citirea primei
situaHii, consilierul le permite perec"ilor sa se gFndeascG la soluHii care sa-i a$ute pe copii sG
depGIeascG situaHiile triste. Copii pot sG scrie ideile pe fiIele de lucru sau pot pur Ii simplu sG le
discute. Perc"ile participante sunt rugate apoi sG EmpartGIeascG ideiile lor cu Entregul grup. CFteva
e&emple de situaHii descrise in aceste fiIe de lucru sunt4
cFinele lui Carlos de ) ani, tocmai a fost cGlcat de o maIinG. Ce aHi sugera pentru a-l a$uta
pe Carlos sa se simtG mai puHin tristB
bunica lui !nnie a picat Ii Ii-a rupt un picior. Cunica este in spital. Ce aHi sugera sG o a$utaHi
pe !nnie sG nu mai fie atFt de tristGB
cea mai bunG prietenG a 9eresei se mutG intr-un alt oraI. Ce credeHi cG ar putea sG o facG te
9eresa sa se simtG mai puHin tristGB
CGrHile de activitGHi de asemenea conHin Ii intrebGri generale care pot fii folosite En discuHii Ii
EntrebGri personalizate care faciliteazG participanHii sG auto-conItientizeze Ii sG Encura$eze aplicaHiile
personale in activitGHi. 5&emple de EntrebGri generale (legate de o fiIG de lucru) sunt4 OCrezi cG toatG
lumea se simte tristG din cauza aceloraIi lucruriB !i fost surprins de numGrul de idei diferite la care
te-ai gFndit pentru a soluHiona problemeleB Crezi cG este posibil sG te simHi mai puHin trist faHG de
situaHii triste dacG gGseIti niIte soluHii bune care sa te a$ute sG le faci faHGBM.
5&emple de intrebGri personalizate sunt4 O!i incercat vreo idee din cele propuse aziB 1acG
da, care din ele crezi ca a funcHionat la tineB 1in ideile prezentate de tine azi, pe care ai vrea sa le
Encerci data viitoare cFnd te vei simHii tristBM
Mu'ica
!dolescenHii petrec apo&imativ 3 ore pe zi ascultFnd muzicG (Llading 1+++# Xensen, 2..1).
7uzica accelereazG sentimentele depresive, an&ioase, de singurGtate Ii de durere Ii a$utG la
clarificarea problemelor de dezvoltare Ii de identitate. 7uzica $oacG un rol important En cultivarea Ii
vindecarae problemelor Ii este consideratG un realmente a$utor En consilierea copiilor Ii a
adolescenHilor (3e[comb, 1++4). 1e e&emplu muzica este folositG in consiliere pentru a creIte
conItiinHa afectivitGHii, intensificG EnHelegerea, reduce an&ietatea Ii creIte aptitudinile verbale (Xensen,
2..1). Llading (1++2) descrie muzica ca fiind ^terapia prin abordGri verbale in consiliereM(p.14), Ii
3e[comb (1++4) sugereazG cG muzica este o abordare idealG pentru clienHii care au dificultGHi in
e&primarea verbalG.
Consilierii pot folosii e&erciHii prin ascultatrea-muzicii acestea a$utFnd la reducerea depresiei
Ii a$utG la creIterea Encrederii En sine (Sendric6s, 2...). 7uzica este des folositG in con$ucHie cu alte
te"nici de smulgere a amintirilor, fanteziilor Ii a imaginilor vizuale. CFntecele Ei a$utG pe copii sG
EnveHe despre sentimente, sG facG faHG temerilor lor Ii sG dobFndeascG auto-EnHelegere. 1eIii multe
te"nici care implicG muzica sunt fGcute pentru terapia En grup acestea pot fii adaptate Ii pentru
3.
terapia individualG (Sendrics, 2...# Sendrics, Cradle? , 2obinson, 1avis, 1++'). Dn plus consilierii
au descoperit cG muzica, ca fundal in consiliere induce o stare de spirit pozitivG, a$utG la auto-
dezvGluire Ii la scaderea vorbirii auto-negative (la scGderea vorbirii despre sine intr-un mod negativ),
(Xensen, 2..1). !Iadar muzica este consideratG de consilieri ca fiind terapeuticG. *ugestii pentru
folosirea muzicii En consiliere sunt oferite En urmGtoarele paragrafe.
A"cu*tarea #u'icii
(n ^ascultarea muziciiM consilierul roagG clientul sG-Ii aleagG un cFntec care are o puternicG
semnificaHie pentru acesta. DmpreunG consilierul Ii clientul ascultG muzica. 1upG care consilierul Ei
pune clientului EntrebGri cu privire la sentimentele Ii gFndurile pe care cFntecul le provoacG acestuia
Ii modurile prin care sentimentele Ii gFndurile contribuie En funcHionarea vieHii clientului. 1e
e&emplu un cFntec En care se vorbeIte despre prietenie ar pute provoca clientului sentiment de
confort Ii plGcere. Clientul va urma sG identifice modalitGHi prin care aceste sentimente sG fie
folositoare En combaterea stresului Ii an&ietGHii, En ceea ce priveIte prietenia sau orice altG situaHie.
!ceastG te"nicG oferG o perspectivG atFt clientului cFt Ii consilierului despre viaHa clientului situatia,
trecutul Ii funcHionarea vieHii acestuia.
Re!&r#u*area
Prin reformulare, terapeutul si pacientul genereazG noi perspective pozitive si cognitive. 1e
e&emplu, un client care are dificultGHi sG inHeleagG o situatie ce-i genereazG o stare tensionata, ar
putea reformula aceasta sub forma ingri$orGrii pGrinte ti pentru siguranta copiilor.
;rmFnd indicatiile, clientul este rugat sa gGseascG o bucaHicG de cantec scris sau Enregistrat
care sa descrie cateva din sentimentele care au fost identificate in procesul reformulGrii. 1upa care,
clientul impreunG cu consilierul asculta melodia. ;rmGtorul pas este al clientului de a e&prima de ce
a ales aceasta muzicG Ii ce sentimente a evocat aceasta.
Cantecu* #eu )r&)riu
Pentru te"nica ^cantecul meuM clienHii tineri pot inventa un cFntec scurt despre ceea ce-i
deran$eazG sau despre ceea ce se EntFmplG En vieHile lor. Prin crearea cFntecelor creIte auto-
cunoaIterea Ii eliberarea emoHionalG Ii de asemenea faciliteazG rezolvarea de probleme Ii aptitudinile
de scriere.
C5ntece*e ca Fi *ec=ie
Dn folosirea cFntecelor ca Ii lecHie consilierul selecteazG un cFntec cu un mesa$ pozitiv.
CFntecul poate sG fie unul foarte popular prin rFndurile tinerilor sau poate sG fie unul scris special
pentru copii, cum ar fii4 ^!m o multime de sentimente Ii sunt buneM (Co[man1+)). 1upG ce copiii
au EnvaHat cFntecul, consilierul invitG copii sa stea Ii sG cFnte cFntecul. 7iIcGrile Ii gesturile sunt
incorporate sG meargG cu versurile. 1e e&emplu
Dn cFntecul lui Co[man copiii pot sGrii cFnd En cFntec se spune ^sariMsau ridicG degetul mare in
sus Ii arata semnul o6 atunci cand in cantec ^ei sunt o6M. 1upG ce copii cGntG cFntecul, consilierul
duce discuHia inspre sentimentele identificate in cFntec.
31
C&*a3 #u'ica*
Dn cola$ul muzical consilierul oferG clientului acces la un reportofon Ii Ei cere acestuia sG
Enregistreze segmente de cFntece (-2. de secunde) care sG aibG o semnificaHie personalG pentru a
crea un cola$ muzical de 3- minute. CFnd cola$ul este terminat, consilierul Encepe o discuHie despre
cFt de bine sunt evocate sentimentele En muzicG. !ceastG activitate este foaret eficientG la
adolescenHi.
Mu'ica Fi cu*&ri*e
Dn activitatea terapeuticG ^muzica Ii culorileM clientului i se cere sG asculte o bucatG dintr-o
melodie care sG aibG semnificaHie personalG pentru acesta. !poi clientului i se cere sG vizualizeze
culori pe care sG le asocieze cu muzica. 1upG ce acesta a identificat culorile clientului i se cere sa
discute depre culori Ii despre ce ar putea reprezenta aceste culori.
7elinda este o fatG de 1 ani in clasa a (] a. PFnG de curFnd aceasta a fost o elevG eminentG. Dn
prezent aceasta a rGmas corigentG la douG materii, iar domnul Xonson, consilierul Icolii este
Engri$orat. !cesta Ei cere 7elidei sG se EntalneascG pentru consilere iar ea acceptG fGrG tragere de
inimG. Dn timpul sedinHei 7elinda este retrasG si tGcutG. Pentru ca sG EntocmeascG raportul domnul
Xonson o EntreabG pe 7elida dacG Ei place muzica. 7elinda spune cG Ei place sG asculte muzicG Ii
descrie melodia ei preferatG iar domnul Xonson o roagG sa aducG acea melodie la urmGtoarea IedinHG.
=a urmGtoarea IedinHG 7elinda aduce o Enregistrare a melodiei ^, sc"imbare EHi va face bineM ( !
C"ange Aold 1o `ou Lood P *"er?l Cro[). 7elinda pune melodia intr-un C1-pla?er Ii ascultG
melodia EmpreunG cu domnul Xonson. 1upG ce s-a terminat melodia domnul Xonson o roagG pe
7elinda sG-i descrie ce EnseamnG acest cFntec pentru ea. CurFnd 7elinda Ei descrie versurile
animatG. @ersurile se referG la aspectele pozitive ale sc"imbGrii Ii la modurile En care rutina poate sG
fie stopatG. 7elinda Encepe sG vorbeascG despre rutina ei Ii despre cFt este de plictistG ma$oritatea
timpului. 5a susHine cG o sc"imbare i-ar face bine. CFnd domnul Xonson o EntreabG despre IcoalG
aceasta Ei spune cG Icoala este plictisitoare Ii cG profesorii ar trebuii sa-Ii sc"imbe metodele de
predare. (n mod special spune cG la ora de biologie nu se distreazG deloc Ii cG profesorul ar trebuii sG
facG ora mai interesantG.
1omnul Xonson o EntreabG pe 7elinda ce crede ea cG ar face ora de biologie mai interesantG
pentru ea, iar ea rGspunde ca i-ar face plGcere sG studieze fluturii sau moliile. 1omniul Xonson o
Encura$eazG pe 7elinda sG vorbeascG cu domnul 9eeter, dar Enainte o roagG pe 7elinda sa incerce un
$oc de rol despre cum sG facG asta En mod efectiv.
Dn acest moment 7elinda incepe sG vorbeascG emoHionatG despre despre modurile En care ar
putea aduna informaii pentru proiect Ii sG-si prezinte proiectul En clasG. Cu mFndrie spune ca ar
putea sG fie ^e&perta in insecteM din clasa ei. 1omnul Xonson o vede pentru prima datG pe 7elinda
emoHionatG cu privire la IcoalG Ii entuziastG in ceea ce priveIte realizarea unui proiect. =a
urmGtoarea IedinHG 7elinda Ei spune consilerului cG a vorbit cu domnul 9eeter care a afirmat G un
proiect cu fluturi ar fii ^e&act lucrul de care ar avea clasa nevoieM Ii cG 7elinda ar putea sG fie liderul
acestui proiect care va implica Entreaga clasG.
Pe mGsurG ce domnul Xonson Ii 7elinda au Enceput sG stabileascG noi obiective entuziasmul
7elindei pentru IcoalG Encepea sG creascG. Pentru siguranHG, domnul Xonson o roagG pe 7elinda sG
32
mai asculte odatG melodia pe care aceasta a adus-o la inceputul IedinHelor de consiliere. Pe mGsurG
ce ascultG cFntecul pentru a doua oarG 7elinda spune cu mFndrie cG, acest cantec a devenit al ei Ii
este convinsG ca ^ o sc"imbare iti poate face bineM.
Mari&nete*e
7arionetele sunt eficiente En consilierea copiilor Ii sunt deosebit de importante in stabilirea
Encrederii Ii raportului (Carter, 1++)). Xocul cu marionetelele oferG tinerilor clienHi posibilitatea de a
transpune sentimentele lor cu privire la alHii En pGpuIi (Crofield, 1++). Prin aceastG transpunere
marionetele oferG o siguranHG atFt fizicG cFt Ii psi"icG care faciliteazG autoe&primarea cu privire la
situaHii Ii evenimente problematice. !sadar copiii pot proiecta asupra marionetelor sentimentele pe
care le considerG inacceptabile pentru ei EnIiIi, sau pot folosii pentru a obHine mGiestrie pentru
situaHiile unde ei considerG cG nu au control.
Consilierii care foslosesc marionetele trebuie sG aibG aptitudini in manipularea si operarea
acestora. (ndiferent dacG consilierul foloseste marionete de material sau designuri mai elaborate,
operarea cu marionete cere o anumitG de&teritate fizicG si multG practicG. !Iadar este nevoie de o
oarecare pregGtire. *elecHia marionetelor depinde de cFt de uIor pot fii mFnuite Ii de nevoile
clientului (carter, 1++)).
(n timpul $ocului cu marionetele, consilierul trebuie sG evalueze an&ietetatea clientului si sG
observe semnificHia a ceea ce se EntFmplG (Cromfield, 1++). Clientului trebuie G ii se dea voie sG
stabileascG pacea En $ocul cu marionetele Ii la fel de important, este Ii faptul cG $ocul cu marionetele
trebuie sG fie adaptat la nivelul de dezvoltare al clientului (Xonson, 1++'). 9eatrul de pGpuIi
ilustreazG modul de folosire al marionetelor.
Teatru* $e )6)uFi ?Ir9in, /@@/B
$ateriale% 1-2. de marionete (fGcute de mFnG sau ac"iziHionate) pentru a stimula interesul
copiilor Ii pentru a oferii o IansG realG, etapa marionete
Categorii% familia realistG (tatG, mamG,sorG, frate-negru Ii alb), regalitGHi (rege, regina,
cavaler, domniHG, prinH, prinHesG), ocupaHii ( poliHist, asistentG, invGHGtor, pompier, co[bo?, poItaI),
animale ( de casG si sGlbatice), monItrii (diavol, vrG$itoare, cGpcGun, sc"elet).
&roceduri%
1. (ntroducere4 intrebaHi copilul dacG doreIte sa spunG o poveste folosind marionetele ca Ii
persona$e. ! se evidenHia faptul ca fiecare copil ar trebuii sG decidG dacG acesta vrea sa se
$oace si ca povestea poate sa fie oricare iIi doreIte acesta.
2. *elecHia4 invitaHi copilul sa-si aleagG marioneta pe care vrea sa o foloseascG.
3. (ncGlzirea4 invitaHi copilul sG ia marioneta pe care acesta a ales-o in zona din spatele
scenei si introduceHi persona$ele pentru s"o[. (ntroducFnd marionetele copilul este a$utat
sa se pregGteascG pentru poveste. 1acG, copilul pare sa aiba probleme sG inceapG
povestea, puneHi copilului intrebGri desc"ise si inc"ise despre persona$e, cum ar fii4 OIi
aceasta esteTM, sau Oacesta pare sG fie un co[boi, povesteIte-mi despre elM.
4. Xocul4 dupG introducere spuneHi4 OIi acum povesteaM, ma$oritatea copiilor vor fii suficient
de intrigaHi pentru a incepe propria lor poveste. ,bservaHi complotul si acHiunea. 1acG
33
copilul pare sa se fii blocat la un moment dat, comentaHi cu cele intrebari constructive
(cine, ce, unde, cand, de ce).
. Post-$oaca, interviu cu persona$ele4 vorbiHi direct cu pGpuIile. !cest interviu va va a$uta
sa clarificaHi complotul si temele povestirii P ce s-a intamplat sau ce nu s-a inatamplat,
sensurile sau motivaHiile. Concentrarea asupra marionetelor este de a e&tinde $ocul.
%. (nterviul post-$oacG4 invitaHi copilul sa vorbeascG direct despre e&perienHG. 1espre ce a
stimulat alegerea ei sau a lui a marionetelor sau a poveItii si dacG ceva similar s-a
intamplat in viata realG. !cest interviu ii oferG consilierului posibilitatea de a evalua
capacitatea de auto-observaHie, apGrare, putere, slGbiciune Ii mecanismelor de copiere.
D&cu* $e r&*
8olositul dramei in consiliere implicG spontanietate si o improvizare personalizatG ridicatG.
ClienHii pot alege un rol care sa-i reprezinte pe ei inIiIi, viaHa altora, sau caractere simbolice.
Consilierul adunG informaHii din modul in care clientul iIi $oacG rolul. 1rama incura$eazG e&primarea
sigurG, sentimentele puternice, atFt cele pozitive cFt Ii cele negative Ii Ei oferG clientului posibiltatea
de a EnvaHa din e&perientele e&terne. (n plus $ocul de rol incura$eazG interacHiunea socialG, invaHarea,
conItientizarea, creativitatea si spontaneitatea (5d[ards K *pringate, 1++). (n acelaIi timp aceste
te"nici functioneazG ca un mediu pentru dialog si naraHiune (C"esner K Sa"n, 2..2). =a grupuri,
drama este folositoare in facilitarea interacHiunii intre membrii grupului Ii are multe utilitGHi in
stabilirea si menHinerea raportului. (Cattanac", 1++'). Consilierii pot folosii costume pentru a facilita
$ocul de rol si pentru a a$uta copii in sc"imbarea rolurilor (de la pasiv la agresiv, de la puternic la
slab, de la bun la rau).
Xocul de rol oferG clienHilor odatG cu posibiltatea e a repeta noile abiltGHi si de a e&ersa situatii
stresante farG prezenHa stresului (9"ompson, 1++%). Xocul de rol poate fii iniHiat in mai multe feluri.
Consilierul poate sa-i ofere clientului o problemG Ii sG-i cearG acestuia sG o rezolve. *ituaHia poate sa
fie una pe care clientul a e&perimentat-o sau nu, sau o situaHie faHG de care clientul sG prezinte
an&ietate. 1e e&emplu, consilierul ar putea sugera o situaHie in care un adolescent are un conflict cu
unul dintre pGrinHi. (n aceasta situaHie, adolescentul poate $uca un rol in care sa inceapG o conversaHie
conflictualG cu pGrintele. !dolescentul poate sa $oace ambele roluri atFt al sau cat si al pGrintelui ca
mi$loace de perspicacitate. !cest tip de $oc de rol Ei oferG clientului oportunitatea de a practica
strategii Ii de a-Ii creIte abilitGHile de imitare (!6ande, !6ande, K ,de[ale, 1++4).
, alta formG de $oc de rol este inversarea rolurilor. Copilul sau adolescentul poate sa fie rugat
sa $oace rolul unei persoane semnificante din viaHa acestuia (pGrinte, rudG, profesor ) cu care clientul
are dificultati. (n mod similar, Sac6ne? si Cormier (1++%) au sugerat un $oc de rol in care tFnarul
client sa $oace doua roluri4 cel de sinele public si cel de sine interior. !cest tip de $oc de rol
incura$eaza clienHii sG se confrunte cu diferite aspecte ale personalitGHii lor si ale comportamentului
acestora.
Dia*&+area cu "caunu* +&*
1ialogarea cu scaunul gol, inflenHatG de constructele terapiei Lestalt, este un e&emplu al
modului in care drama si $ocul de rol pot fi integrate intr-o relaHie de consiliere. !cest tip de $oc de
rol este foarte valoros in a$utarea copiilor si adolescentilor in confruntrea cu situatii conflictuale.
34
$ateriale% doua scaune
&rocedura% clientul vorbeste cu un scaun gol ca si cum ar fii cineva din viata lui (pGrinte, rudG,
prieten, profesor). 1aca un copil are dificultGHi in vorbirea cu un scaun gol consilierul poate sa-i cera
clientuli sG incerce sG vorbeascG cu un animal impGiat.
!ntonio este este un copil de clasa a @((( a, care este nou in IcoalG. CFHiva din profesorii sGi au
observat ca !ntonio nu iIi face prieteni si evitG sG se implice in activitGHi Icolare. Consilierul Icolii,
domnul 1eCrito, este ingri$orat ca !ntonio se simte strGin faHG de ceilalHi elevi Ii Ei cere acestuia sG
vinG in biroul sGu. 1upa ce a vorbit cu !ntonio depre Icoala in care fusese inainte, domnul 1eCrito a
observat cG !ntonio a fost Ii in cealaltG IcoalG la fel de timid. (l intreaba pe !ntonio OdacG lucrurile
in aceastG IcoalG ar putea sa fie diferite, ce ai sc"imbaBM!ntonio se gFndeste puHin dupG care
rGspunde OaI fii unul dintre bGieHiiT. implicaHi in sport si alte activitati IcolareM. OCe crezi cG te
opreIte sG fii aIaBMintreabG domnul 1eCrito. !ntonio se uita in $os spre podea Ii spune, Onu Itiu ce sa
spun sau ce sG fac. 7i se leagG limba Ii ma fac de rFs. !Ia ca este mai uIor sG nu zic nimic.M
1omnul 1eCrito iIi asigurG clientul ca mulHi adolescenHi sunt sfiosi Ii mai adaugG faptul ca
timiditatea lui !ntonio ii stG in cale. Consilierul ia o bucatG de "Frtie Ii o imparte in trei coloane. =a
inceputul primei coloane scrie4 OactivitateM. =a cea de a doua coloana scrie4 Orezultate pozitiveM iar
la cea de a treia coloana scrie Orezultate negativeM. Di dG "Frtia lui !ntonio Ii Ei spune4 OaI vrea sG
scrii in rubrica de activitGHi cel putin cinci lucruri pe care ti-ar place sa le faci. !poi in urmatoarea
coloana sa scrii cel putin trei rezultate pozitive posibile din fiecare activitate si trei rezultate negative
posibile. *a aduci inapoi acesat "Frtie la urmatoarea noastra EntFlnire.M
=a urmatoarea IedinHG, !ntonio ii aratG consilierului lista. =ista lui de activitati include
alaturarea lui la un club de calculatoare Ii vorbirea cu un alt student. 1omnul 1eCrito intreabG,
O!ntonio dacG ar fii sG vorbeIti cu un alt student pe care l-ai alege, si ce Hi-ar place sa-i spuiBM.
!ntonio se gFndeIte pentru o cateva secunde dupG care spune ca i-ar place sa vorbescG cu 9om care
este in clasa de istorie Ii in ec"ipa de fotbal.
O!ntonio poti sG pretinzi ca 9om stG in acest scaun gol si sG-Hi imaginezi ca-i spui
cevaBMintreabG domnul 1eCrito. ContinuG Ii Ei e&plicG, ca uneori cand oamenii au dificultGHi in a
vorbii cu cineva, pot sa o facG mai uIor in realiatate dacG inainte au e&ersat. !ntonio pare putin
suspect dar acceptG pFnG la urma sG incerce. *e uitG la scaunul gol Ii spune, OCunG 9om, numele
meu este !ntonio si tocmai m-am mutat aici. !m fost ieri la meci Ii cred ca ai $ucat foarte bine.O
Cand a terminat de vorbit, 1omnul 1eCrito Ei spune ca e un bun inceput Ii El incura$eazG sa
continue sa vorbeascG. !ntonio se uita la scaunul gol din nou si incepe sa vorbeascG iar despre $oc.
;rmatoarele cateva Iedinte au repetat aceste dialoguri cu scaunul gol, indreptFnduse si cGtre alHi
elevi despre care !ntonio spunea ca ar vrea sa-i cunoascG Ii stabilesc obiective pentru el care sG le
practice in viaHa realG. CFteva sGptGmFni mai tFrziu, domnul 1eCrito observG cG !ntonio iIi petrece
timpul in cantinG cu un mic grup de elevi. =a putin timp dupG aceasta !ntonio se opreIte in biroul
domnului 1eCrito Ii Ei spune acestuia ca se inHelege bine cu colegii sGi de IcoalG Ii cG s-a Ii alGturat
clubului de calculatoare.
P&%e"tiri*e
3
Povestirile sunt folosite ca mi$loc de comunicare de secole, oferG o modalitate indivizilor de
a-Ii e&prima identitatea (7iles, 1++3). Povestirile sunt un puternic mi$loc de e&plorare a
e&perienHelor dureroase Ii pot fii folosite in mod eficient cu copiii si tinerii adolescenti pentru ai
a$uta sa cFItige EnHelegere personalG Ii auto-acceptare. PoveItile pot fii despre nenumarate subiecte4
clientul, familia clientului, caractere fictive din cGrHi, desene animate, televiziune sau filme, sau alte
persona$e pe care copilul sG le inventeze. *ingura limita in tematica poveItii este imaginaHia
clientului sau a consilierului.
Tenica )&%e"tiri*&r #utua*e -reci)r&ce
9e"nica povestirilor reciproce, descrisG de Lardner (1+'+), a fost folositG efectiv la copii
depresivi Ii suicidali Ii este foarte potrivitG pentru copii cu vFrste cuprinse intre + si 14 ani (Nottman
K *6?les, 1++.).
$ateriale% reportofon
&rocedura%
1. DntrebaHi copilul dacG vrea sG lucreze cu dumneavoastrG sG faceHi o casetG cu o poveste la
tv sau la radio in care copilul sG fie oaspetele de onoare.
2. Porniti reportofonul Ii faceHi cFteva scurte afirmaHiide introducere. Pentru a-l a$uta pe
copil sG-Ii intre mai bine in rol, cereHii copilului sG-Ii spunG numele, vFrsta, Icoala Ii
clasa.
3. !poi cereti copilului sG spunG o poveste. 7a$oritatea copiilor vor incepe cFt de repede,
dar unii au nevoie de puHin timp de gFndire sau au nevoie de a$utor sG inceapG. 1acG
copilul are nevoie de a$utor intrebaHi-l despre pasiunile lui, "obb?, familie, I.a.
4. CFt timp copilul spune povestea luaHi notiHe cu continutul poveItii Ii posibilele sensuri.
. 1upG ce copilul a terminat povestea intrebaHi dacG povestea are o moralG. 1e asemenea
cereHi mai multe detalii si intrebaHi Ii dacG e&sistG itemi specifici.
%. ComentaHi povestea, cFt de bunG a fost (emoHionantG, interesantG, neobisnuitG, etc).
'. ,priHi reportofonul Ii comentaHi povestea copilului impreunG cu el pentru a obHine
informaHiile de care aveHi nevoie pentru a vG pregGtii varianta dumneavoastra de poveste.
PuneHi copilul sa decidG care persona$e din poveste l-au reprezentat pe el Ii care au
reprezentat persona$e importante din viaHa lui, ce simboluri foloseIte copilul Ii ce crede in
general despre atmosfera din poveste. *G luaHi in considerare si reacHiile emoHionale pe
care le-a avut copilul in timpul povestirii. 8oslositi moralitatea poveItii pe care copilul a
ales-o, gGsiHi solutii mai bune decat cele din poveste.
). PorniHi reportofonul si spuneHi povestea voastrG, care ar trebuii sG conHinG aceleaIi
persona$e Ii situaHii ca Ii in povestea initialG dar sG aveHi o rezolvare mai bunG la conflict.
(n poveste identificaHi alternative la probleme si indicaHi faptul cG, comportamentul se
poate sc"imba. Povestea ar trebuii sG accentueze adaptGri mai sGnatoase.
+. ,priHi reportofonul si intrebaHi clientul dacG ar vrea sa asculte povestea intreagG.
Meta!&re*e
3%
Consilierii folosesc in mod frecvent la copii Ii adolescenHi metaforele adaugG bogGHie la
descriere si oferG simboluri memeorabile pentru copil (Co[man, 1++). 7etaforele sunt des folosite
pentru descrierea caracteristicilor induviduale sau de grup, procesate si realizate in termeni familiari
copilului. (n plus metaforele a$utG clientul sG inteleagG e&perienHe care nu sunt uIor de descris.
7etaforele sunt abundente in literatura copiilor, in povestile cu zFne, desenele animate si emisiunile
televizate pentru copii care conHin lectii (invGHGminte) sociale si emoHionale. 7etaforele sunt de mare
a$utor in EnHelegerea empaticG a unei probleme (cum ar fii timiditatea), prezentarea unui feedbac6
(folosirea unui obiect pentru a complimenta aspectele pozitive ale comportamentului Ii de a
confrunta aspectele negative ale comportamenului ), Ii oferind afirmaHii accentuand puterea mai
degrabG decFt comportamentele specifice) (Co[man, 1++).
1. 1eterminarea preferinHelor clientului (desenele preferate, $ocuri, "obb?-uri, animale, etc.)
2. 1in consilierile anterioare, se determinG aria de probleme a clientului provocGrile Ii
puterea personalG. 5valuarea primelor simHuri EnvaHate (vizuale, auditive, 6inestezice).
3. ConstruiHi o poveste care intevine in informaHie. PGstraHi povestea scurtG Ii la obiect.
4. 3u interpretaHi sau e&plicati povestea clientului. !$utati clientul sG e&ploreze noi
posibilitati (finaluri diferite, etc.) prin aducerea poveItii la realitate.
Ci*#e*e Fi #eta!&re*e
8ilmele oferG o bogaHie de ilustratii metaforice. 7ulte filme care sunt familiare copiilor si
adolescenHilor pot fi selectate. 1atorita poveItii @ra$itorul din ,z care este familiarG pentru
ma$oritatea adolescenHilor, poate ilustra metafore cu privire la abuzul de droguri. 1acG @ra$itorul din
,z, 1orot"? are trei prieteni =eul, *perietoarea de Ciori Ii ,mul de 9inic"ea. !ceIti prieteni pot
reprezenta 0ugaciunea .eninatatii. 'n 0ugaciunea .eninatatii participantii pot cere Oseninatatea de a
accepta lucrurile care nu pot fii sc"imbateM (,mul de 9inic"ea), Ocura$ul de a sc"imba lucrurile care
pot fii sc"imbateM(=eul) Ii Oputerea inHelepciunii de a cunoaste diferenHaM (*perietoarea de Ciori)
dupG ce inHelesul metaforic este iduntificat, consilerul poate cere clienHilor dacG ei pot accepta
lucrurile care nu pot fii sc"imbate. Cum ar fii de e&emplu faptul ca pGrintii divorHeazG sau ca unul
dintre bunici a murit. Consilierul poate intreba clientul Ii dacG acesta poate accepta sau nu
sc"imbarea.
;n alt e&emplu de metaforG are loc cand 9oto o muIcG pe 5lmira Lulc", care mai tFrziu
devine @ra$itoarea cea 2ea. !cest incident o conduce pe 1orot"? la probleme cu legea. Consilierul
poate folosii acest e&emplu (muIcGtura cFinelui) pentru a spune cG lucrurile mGrunte pot duce la
problemem mari. Clientul ar putea fii intrebat dacG au e&istat probleme mici care au dus la probleme
mai mari in viaHa clientului. Consilierul poate intreba de asemenea clientul dacG acesta sau alHi
membrii ai familiei au avut probleme cu legea. 7ai tFrziu in poveste, @ra$itoarea cea 2ea o
urmareIte pe 1orot"? neobositG. !cesta poate simboliza modul in care dependenHa poate urmarii pe
cineva. Dn timpul urmGririi maimuHele zburatoare se ataIeazG de 1orot"? ilustrFnd proverbul
!lcoliciilor !nonimi de Oa avea o maimuta in spateM. Consilierul El poate intreba pe client dacG a
3'
avut vreodatG o OmaimuHG in spateM. 1acG clientul spune da, consilierul poate sG e&ploreze mai
departe.
Cu privire la rolurile in familie, fam 7unc"6ins poate e&emplifica organizatia care credea
greIit cG 1orot"? are puteri speciale. Ca Ii multe alte organizatii fam. 7unc"6ins spune Onu face
asta si nu face aiaM dar nu vin niciodatG cu un e&emplu specific Ii concret. (n plus @rG$itorul poate
ilustra rolul sponsorului care a$utG, dFnd un sens 2ugaciunii *eninatGHii prin gGsirea calitGHilor
pozitive e&istente En prietenii lui 1orot"? Ii prin incura$area lor ca aceste calitGHi sG poatG fi vazute.
@rG$itoarea cea bunG de asemenea ilustreazG rolul sponsorului arGtFndu-i lui 1orot"? cG rGspunsul la
EntrebGrile pe care le are sunt in ea insGIi, Ii cG in final nu este nici un loc, ca Ii acasG. *ponsorul
poate sa a$ute dependenHii sa vadG cG rGspunsurile la intrebGrile lor se afla desigur OacasGM ceea ce
reprezintG o stare de spirit, in ceea ce priveIte a te simHii bine cu tine insuIi. (n sfFrIit consilierul
poate intreba clientul unde se regGseIte mai mult, in *perietoarea de Ciori, in =eu, sau in ,mult de
9inic"ea (!lison, comunicare personala, 8ebruarie', 2..2).
@rG$itorul din ,z nu este singurul film care are mesa$e sub forma de metafore. !lte e&emple
de filme bogate in metafore sunt4 2Gzboiul *telelor, ,mul PGian$en, =ilo Ii *tic", Ii 7ulan. !ceste
filme Ii altele pot fii folosite efectiv de consilieri pentru a ilustra multe puncte de vedere Ii in
asistarea clientilor la clarifiacrea problemelor.
Tera)ii*e "cri"e
*crisul a fost folosit de decenii pentru a a$uta individualitGHile sG-Ii dezvolte perspectivele. Dn
consiliere scrisul sporeIte con tientizarea, a$utFnd clienHii En organizarea gFndurilor Ii sentimentelor
furnizFnd eliberare catartic emoHionalG Ii contribuind la integrarea personalG Ii a siguranHei
personale.
*crisul este En particular benefic pentru adulHi Ii ceilalHi copii mai mari. 1e asemenea
consilierii adesea gGsesc , cG scrisul poate fi folosit cu copii tineri Entre 3 - ani, consilierul putFnd
folosi aceasta ca o Enregistrare.
5&emplele scrisului terapeutic includ4
- c&re")&n$en=aG este folositG cFnd clientul nu este capabil sG susHinG un dialog
verbal cu o altG persoanG
- 3urna*u* "cri"4 poate fi o tendinHG a consilierii structuratG En oarecare fel
- "cri"u* creati%, )r&'6 "au )&e'ie. este folosit pentru a clarifica proiecHiile ,
pentru a cerceta problemele Ii soluHiile sau pentru imaginaHie
- "cri"u* "tructurat4 include alcGtuirea de liste, scrierea de ilustraHii , rGspunsuri la
EntrebGri Enc"ise / desc"ise sau sentimente En afara EntrebGrilor sau intervenHiilor
Dn orice te"nicG a scrisului clientul ar trebui sG spunG care gramaticG , stil, pronunHie, punctuaHie
nu sunt importante.

Aut&bi&+ra!ia
3)
!utobiografiile pot sG descrie un aspect specific al vieHii cuiva sau pot sG acopere Entreaga
duratG a vieHii. !utobiografiile a$utG clienHii sG-Ii e&prime sentimentele , sG-Ii clarifice preocupGrile
Ii sG lucreze pentru rezolvarea problemelor.
Dn dezvoltarea unei autobiografii consilierul poate sG sugereze cG tFnGrul client EncearcG sG-Ii
organizeze propria viaHG En interval de 2 ani Ii sG scrie despre asta. Pentru alHi copii intervalul poate fi
Entre 3-4 ani. 1e asemenea consilierul nu trebuie sG EntrerupG activitatea cu copii tineri pentru cG
orice demers de consiliere poate fi util. Consilierul poate Encepe sugerFnd clienHilor sG spunG unde Ii
cFnd s-au nGscut Ii orice pot sG-Ii aminteascG din primii 2 ani din viaHa lor.
Linia %ie=ii
Pentru te"nica liniei vieHii , consilierul Ei cere clientului sG deseneze o linie lungG de-a lungul
unei coli Entinse de "Frtie Ii sG punG un simbol de copil la unul dintre capetele liniei pentru a indica
naIterea. Clientul este rugat sG punG simboluri deasupra (evenimente bune) sau dedesupt
(evenimente probleme) liniei .Clientul este rugat sG scrie/ descrie aceste evenimente dedesupt cu
a$utorul unor simboluri. Consilierul discutG cu clientul evenimentele variate care s-au EntFmplat En
propria viaHG.
E<erci=ii*e e<teri&areHinteri&are
Pentru acest tip de e&erciHii consilierul El roagG pe client sG deseneze o linie En $osul mi$locului
unei coli de "Frtie fGcFnd 2 coloane , apoi etic"ete pentru coloane cu ^e&terior Ii interior.M
Coloana e&terioarG reprezintG evenimentele memorabile care s-au EntFmplat la un mement dat En
timp.
Coloana interioarG reprezintG sentimentele clientului En relaHie cu aceste evenimente. Clientul
trebuie sG completeze coloanele care servesc ca stimul pentru discuHie. 1e e&emplu dacG clientul
spune cG el/ea s-a sc"imbat , a progresat la un moment dat EnseamnG cG trebuie sG meargG En coloana
e&teroarG. *entimentele pe care clientul le asociazG cu sc"imbarea ar trebui sG fie En coloana
interioarG. Consilierul ar trebui sG-l a$ute pe client sG prelucreze sentimentele asociate cu cuvinte En
coloane.
Scrierea ne>ntreru)t6, "u"=inut6 Fi "i*en=i&a"6 ?t6cut6B
Pentru aceastG te"nicG de scriere consilierul ar trebui sG Ei cearG clientului sG scrie $os orice Encepe
sG-i treacG prin minte pFnG cFnd consilierul Ei spune sG se opreascG. , perioadG tipicG este Entre 3 Ii
minute. =a sfFrIitul acestui e&erciHiu consilierul Ii clientul discutG despre ce s-a scris. 1e e&emplu
dacG clientul scrie cuvinte care redau sentimente negative ( tristeHe, supGrare , fricG,) consilierul
poate sG analizeze cu clientul de ce el sau ea au aceste sentimente Ii sG Encerce sG fi&eze Hintele
(scopurile) permiHFnd clientului sG scrie aceste sentimente. 1acG clientul descrie sentimente pozitive
consilierul poate vorbi cu clientul de unde vin aceste sentimente Ii creazG strategii pentru a le
susHine.
Tenici #u*ticu*tura*e
3+
Copiii Ii adolescenHii care sunt conItienHi de originile multiculturale sunt mai toleranHi Ii mai
puHini critici la adresa altora . 5i mai puHin probabil vor crea o stereotipie negativG Ii vor fi mai mult
capabili sG tolereze diferenHele dintre persoane. 9e"nicile urmGtoare pot fi folosite pentru a crea Ii
pentru a spori conItiiHa multiculturalG la copiii Ii adolescenHi.
Ce e"te un nu#eI
: Ce este un numeBM poate fi folosit En fiecare grup individual sau de consiliere. 5ste un e&erciHiu
simplu En care clienHii spun cum au primit primul lor nume. 1e e&mplu un client poate sG spunG ^5u
sunt 1avid Ii am fost numit 1avid pentru cG persona$ul biblic favorit al tatGlui meu a fost 1avid.M
;n alt client poate sG spunG cG ea a fost numitG 7aria pentru cG familia are o tradiHie din a numi cea
mai mare fatG 7aria. !cest e&erciHiu poate fi folositor pentru a identifica dinamici importante En
cadrul familiei precum 4 religia , valorile, tradiHiile, istoriile de familie Ii conItiinHe culturale.
Di%er"itJ Bin+&
,biective4 sG Encura$Gm clienHii sG devinG mai conItienHi de diversitate
9ipuri de activitate4 grupul
(nstrumente4 creion , "Frtie Ii cGrHi bingo cu 2 de pGtrate
(nstrucHiuni de lucru4 En $ocul bingo prima persoanG care completeazG toate pGtratele cFItigG.
XucFnd ^1iversit? CingoMconsilierul Ei cere clientului sG gGseascG pe cineva En grup care EndeplineIte
una dintre urmGtoarele criterii Ii scrie numele acelei persoane En cGsuHG. !stfel cu orice $oc bingo
primul client care completeazG toate pGtratele cFItigG $ocul.
Primul pGtrat este un pGtrat gol , deci clientul potriveIte cele 24 pGtrGHele bingo rGmase care au
EntrebGri precum4
Cine din grupul acesta41. ! fost nGscut Enainte de 1++B
2. !re pGrinHi sau bunici care trGiesc En afara *;!B
3. ! EntFlnit pe cineva care este american nativB
4. ! EntFlnit pe cineva care este american -africanB
. ! EntFlnit pe cineva care este american- spaniolB
%. ! EntFlnit pe cineva care este american- asiaticB
'. CunoaIte pe cineva care a fost nGscut En afara *;!B
). \tie pe cineva care este mai EnvFrstG de ' de aniB
+. ! vizitat o HarG din afara *;!B
1.. \tie pe cineva care are o tulburare psi"icGB
!ceste EntrebGri EnsoHesc sau susHin e&emplele. Consilierul trebuie sG alcGtuiascG
EntrebGrile pentru a satisface nevoile clienHilor.
Vi"u* Catcer
4.
@isurile fac parte integrantG din lumea copiilor Ii a adolescenHilor.9e"nica ^1ream Catc"erM
este EmprumutatG din cultura americanG nativG, care subliniazG cG visele pot fi bune sau
rele.!mericanii nativi au o tradiHie a pGstrGrii unui vis ^catc"erM En propria casG, de obicei En
dormitor astfel cG En timpul nopHii visul Catc"er poate cuprinde atFt vise bune, cFt Ii vise
rele.;rmFnd tradiHia, visele bune Itiu cum sG doarmG En afara plase i visului catc"er Ii sG iasG pe un
plan secundar fGrG a se ataIa de visul catc"er.Dn contrast, visele rele nu Itiu cum sG iasG En afara
^plaseiM, deci ele rGmFn prinse ^En plasGM, pFnG dimineaHa urmGtoare cFnd dispar la prima luminG a
zorilor.
9e"nica visului catc"er oferG o oportunitate pentru clienti pentru a discuta despre visele
lor.Consilierii pot folosi aceasta te"nica pentru a e&trage atat sentimentele bune cFt Ii cele rele Ii pe
deasupra liniItesc temerile asociate cu visele.Pe deasupra, aceastG te"nicG oferG o bunG oportunitate
pentru a implica Ii pGrinHii En procesul de consiliete.
,biectiv4 sG identifice sentimentele asociate cu visele
7ateriale4 pipete de curGHat (de obicei douG), destul de largi pentru a face un cerc cu un
diametru de 2-4 inc".*foarG sau aHG destul de lungG Entre 1-3 inc" pentru a face o plasG (HesGturG)
EnGuntrul pipei de curGHat.*fori (aHe colorate), pipe de curGHat Ii pene care sG atragG copii.
Clientul sG descrie un vis pe care l-a avut.Consilierul Ei cere clientului sG asocieze o emoHie
sau un sentiment cu un vis.Consilierul vorbeIte cu clientul despre rolul visului catc"er En prinderea
viselor rele sau En eliberarea viselor bune Ii totodatG fi&eazG realitatea visului.
Cu clientul vorbeIte despre cum sG aibG un vis catc"er En propria camerG, care ar putea fi
folositor.;rmGreIte rolul visului catc"er En urmGtoarele IedinHe de consiliere.
Cercu* #u*ticu*tura*
Cercuriele multiculturale pot fi folosite En oricare consiliere individualG sau de grup.
Consilierul dG nume de anumite subiecte / pribleme iar clientul se mutG En centrul cercului
dacG se identificG cu subiectul sau problema respectivG.1e e&emplu consilierul poate sG spunG4 ^9e
rog mutG En centrul cercului dacG4
1.5sti american nativ.
2.!i un membru al familiei care este spaniol.
3.!i locuit Entr-o altG HarG decFt *.;.!.
4.!i pGrinHi cu tulburGri psi"ice.
.5Iti mai mic de 1. ani.
%.5Iti mai mare de 1. ani.
'.!i pGrinHi divorHaHi.
1upG fiecare item, consilierul spune ^1acG eIti un american nativ, te rog mutG En centrul
cerculuiM.Consilierul acordG suficient timp cFnd cere fiecGrei persoane sG punG En afara centrului
Enainte de a continua cu itemul 2.
Procedura continuG pFnG la itemul '.CFnd consilierul a$utG participanHii EnHelege gFndurile Ii
sentimentele evocate din propria lui e&perienHG.
1e obicei acest e&erciHiu este diri$at cel mai adesea En cadrul grupului, dar poate fi folosit Ii
individual cu clienHii.1e asemenea sc"imbGrile pot fi conduse cGtre subiecte variate.1e e&emplu,
dacG consilierul lucreazG supGrat pe management, EntrebGrile ar trebui sG se centreze pe
41
furie.Consilierul poate spune4 ^1acG Encerci sG loveIti pe cineva cFnd eIti supGrat, te rog pune En
centrul cerculuiM.(temul 2 poate fi ^1acG numeri pFnG la 1. cFnd eIti supGrat, te rog mutG En centrul
cerculuiM.(ndiferent de subiect, aceastG te"nicG este eficace En a$utarea clienHilor pentru a vedea cu ce
Ii pe cine identificG ei Ii asociazG.
:Tu eFti ce* care >#)arte in!*uen=a >n %ia=6;
,biectiv4 pentru a spori cunoItinHele despre diversitate Ii despre tulburGrile stereotipe pe care
clienHii le pot avea.
7ateriale42 punHi de cGrHi EmpGrHite EmpreunG, o punte roIie Ii una albastrG
Procedura4 aceastG te"nicG poate fi folositG individual sau cu grupurile Ii este efectiv
specializatG cu adolescenHii.Consilierul Emparte 4 cGrHi la EntFmplare fiecGrui client Ii le cere sG
pGstreze cGrHile cu faHa En $os.8iecare dintre cGrHi are o conotaHie multiculturalG, oricum clientul nu
spune interpretarea pFnG cFnd cGrHile nu au fost EmpGrHite.
1upG ce clienHii primesc cGrHile, consilierul e&plicG cG acele cGrHi creazG un profil al clientului
bazat pe combinarea cGrHilor EmpGrHite.Cartea EmpGrHitG prima datG, se referG la gen.1e e&emplu dacG
prima carte EmpGrHitG clientului este roIie, clientul este o femeie, iar dacG cartea este albastrG, clientul
este bGrbat.! doua carte se referG la EnGlHime.1acG a doua carte EmpGrHitG este o treflG, clientul este
mai Enalt de %M%M.1acG a doua carte este inimG, clientul este Enalt de %M.;n diamant indicG EnGlHimea
clientului de M2M Ii o sapG ne spune despre client cG este mai mic de M2M.! treia carte indicG
vFrsta.!ceasta este determinatG de totalitatea valorilor de pe faHa cGrHilor.1e e&emplu 1 asa1 punct, 1
regea1.p., 1 reginGa1. p., 1 valeta1. p.1acG cartea este de 2, 3, 4-1., valoarea este datG de valoarea
de pe faHa cGrHii (2a2p.,+a+p.).1acG totalul de puncte este un nr. impar, clientul are 3+ de ani sau mai
tFnGr.1acG totalul este un nr.par, clientul este de 4. de ani sau mai bGtrFn.
! patra categorie En alcGtuirea profilului este aceea a tulburGrilor psi"ice.1acG cea de-a patra
carte EmpGrHitG clientului este un as, rege sau reginG, persoana are o boalG de debilitate foarte serioasG
pe termen lung, cauzatG de o slGbire psi"icG, de scleroze multiple sau paralizie cerebralG.1acG
valoarea cGrHii este valet sau 1., clientul are o origine importantG.1acG valoarea cGrHilor este +,) sau
', clientul are o EnfGHiIare psi"icG cu probleme.1acG valoare cGrHilor este %, sau 4, clientul are o
problemG de comportament.
Consilierul discutG profilele.1e e&emplu, dupG ce profilul este obHinut din cGrHile care au fost
EmpGrHite, consilierul poate cere clientului sG urmeze EntrebGrile.1acG clientului i se potriveIte
profilul4
1.Ce crezi despre profilul pe care l-ai obHinutB
2.CazFndu-te pe profil care crezi cG este cel mai pozitiv aspect din viaHa taB
3.Care este cel mai puHin pozitiv aspect din viaHa taB
4.Care este marea ta speranHG pentru lumeB
.1acG ai putea sG sc"imbi una dintre cGrHile care au fost EmpGrHite, care carte ar fi aceeaB
5&plicG.
Inter%en=ii >n )r&b*e#e ")eci!ice
42
Sti#a $e "ine
*tima de sine scGzutG este o problemG rGspFnditG la copii Ii adolescenHi. Dn mediul copiilor stima de
sine scGzutG poate fi debilitantG, fiindcG contribuie la violenHG, performanHe academice scGzute, abuz
de substanHe Ii sarcini nedorite En rFndul fetelor adolescente. Dn plus, stima de sine scGzutG este un
factor de risc pentru suicid, care este al doilea En lista cauzelor mortalitGHii En adolescenHG (dupG
accidente). (Crac6en, 1++%)
PGrinHii Ii ceilalHi adulHi deseori greIesc neintenHionat Oa$utFndM la scGderea stimei de sine prin
e&agerarea importanHei performanHelor Icolare sau a relaHiilor cu covFrstnici. *unt mulHi te"nici, ca
urmGtorii, care a$utG la construirea stimei de sine .
2ealizGri - ,ccomplishments
Consilierul cere clientului sG facG o listG cu realizGrile proprii din ziua respectivG. Dn primul rFnd
trece pe listG itemii importanHi, apoi pe cei cu o importanHG medie Ii la urmG itemii cei mai
neEnsemnaHi. Consilierul trebuie sG a$ute clientul, aratFndu-i ce a realizat, Ii EnItiinHFnd clientul cG
aceste realizGri sunt succese. (Carter-*cott, 1+)+)
Cum sG fii, cum sG nu fii 78o) -o 9e, 8o) :ot -o 9e
Consilierul cere clientului sG completeze o "Frtie cu titlul OCum sG fimM Ii una cu titlul OCum sG nu
fimM. Clientul are 1. minute sG scrie pe "Frtie tot de ce se aminteIte cG adulHii semnificativi din viaHa
lui (pGrinHi, profesori) i-au spus despre reguli comportamentale. CFnd clientul a terminat lista,
consilierul discutG cu el / ea despre ceea ce a EnvGHat, sG determine dacG copilul este a&at pe greIeli Ii
pe negativ. Consilierul discutG pGrHile pozitive Ii succesele de pe listG Ii subliniazG cG trebuie sG
punem mai multG energie pe succese Ii nu pe eIecuri. (8re? K Carloc6, 1+)+).
Cutia magicG- $agic bo/
Dn acest $oc consilierul cere clientului sG punG o oglindG Entr-o cutie, astfel cine se uitG En cutie este
reflectat En oglindG. Consilierul spune clientului4 ^ !m o cutie magicGR Cine se uitG En cutie, poate sG
vadG cea mai importantG persoanG din viaHa lui.M !poi EntreabG clientul cine poate sG fie cea mai
importantG persoanG En lume pentru el/ea. Clientul se uitG En cutie . 2eacHia clientului va fi comentat
de consilier. Clientul spune ce a gFndit cFnd s-a vGzut En oglindG. Consilierul e&plicG valoarea cutiei,
care constG En faptul cG aratG clientului cG este o persoanG specialG (Canfield K Aells, 1+'%).
;*!- ;.,
Pentru aceastG te"nicG consilierul aduce un sac de "Frtie cu inscripHia ^;*!M, Ii lasG En sac bucGHi
de "Frtie, pe fiecare scrie unul dintre urmGtorii termeni4 performanHa IcolarG,
relaHii cu covFrstnici, sporturi, muzicG/dramG, loc de muncG sau muncG acasG, fiu sau fiicG.CFnd
clientul discutG despre problemele sale cu consilier, primeIte acest sac de "Frtie. Consilierul
introduce noHiunea de acceptarea de sine necondiHionatG, care EnseamnG acceptarea de sine ca o
persoanG utilG, fGrG a se etic"eta ca ^ bun En toateM sau ^En totalite rGuM. Clientul este invitat sG
desc"ide sacul, sG ia pe rFnd fiecare bucatG de "Frtie, Ii sG EIi acorde puncte En fiecare domeniu (de la
1 la , 1 a scGzut, a ridicat). Consilierul Encura$eazG clientul sG se gFndeascG la aceste domenii, En
loc sG se concentreze doar pe unele incidente izolate. Clientul Emparte cu consilier evaluGrile fGcute,
43
care subliniazG cG fiecare dintre aceste dimensiuni face parte din persoanG, Ii dacG Entr-un domeniu
nu este atFt de bun, asta nu EnseamnG cG este o persoanG rea. 8iecare om are pGrHile sale bune Ii rele,
este important doar faptul sG ne acceptGm cu punctele noastre tari Ii punctele slabe (@ernon, 2..2).
7antra pozitivG- &ositive $antra
Clientul Enc"ide oc"ii Ii repetG urmGtoarea tezG4 ^,rice ai zice sau ai face, sunt o persoanG utilG.M
C"iar dacG acest e&erciHiu se pare simplu, poate avea efecte profunde dacG El repetGm. 1e fiecare datG
cFnd clientul Encepe e&erciHiul, consilierul Ei cere sG se aminteascG de o persoanG din trecut care vroia
sG-l ( sG o) blameze. Clientul este instructat sG repete cu bGrbia En afarG, cu voce tare Ii convingGtoare
propoziHia EnvGHatG. CFnd clientul s-a obiInuit cu metoda Ii se simte comfortabil, consilierul intervine
cu enunHuri ca ^ 5Iti prost...urFt...leneI...M (ce a zis clientul este direcHionat spre el/ea), la care
clientul rGspunde ^,rice ai zice sau ai face, sunt o persoanG utilG.M (Canfield K Aells, 1+'%).
CarcG de salvare- <ifeboat
Xocul se poate utiliza atFt En consiliere individualG, cFt Ii En consiliere de grup. Clientul EIi
imagineazG cG este pe o barcG de salvare, care nu poate fi manipulatG dacG se aflG multe persoane En
ea. Pentru a evita scufundarea cineva trebuie sG pGrGseascG barca. Consilierul cere clientului sG
$ustifice prin talentele sale unice de ce ar trebui ca el / ea sG rGmFne pe barcG. 5&erciHiul are valoarea
En a a$uta clientul sG recunoascG contribuHiile sale unice Ii En a ridica stima de sine, En special la copii
mai mari Ii la adolescenHi.
=inia mFndriei 7 &ride <ine
Dn aceastG activitate consilierul face o afirmaHie pozitivG despre o arie specificG a comportamentului
clientului. 1e e&emplu poate sG spunG ^ 7i-ar place sG-mi povesteIti despre timpul tGu liber, de care
eIti mFndru.M 1upG asta consilierul EnvaHG clientul sG spunG ^*unt mFndru/G de...M Pot fi evidenHiate
domenii ca4 teme de casG, munca En IcoalG, sport, muzicG, ceva specific clientului, un obicei bun, o
realizare, sau ceva ce a fGcut clientul pentru altcineva. 1e e&emplu4 clientul povesteIte cG merge En
fiecare zi la antrenament de basc"et. Consilierul subliniazG cG asta este un succes, deci trebuie sG fie
mFndru/G pentru asta.
Ce ar fi- 3hat 'f
Consilierul pune clientului EntrebGri de tip ^ce ar fi...M. 5&emplu4 ^Ce ar fi dacG bicicleta ta ar Itie sG
vorbeascGB Ce ar spune despre tineBM ^(temul vorbitorM poate sG fie o periuHG de dinHi, un pat, un
cFine, un televizor, o bancG din IcoalG, o "ainG, sau orice ce poate fi cunoscut pentru un copil. ,
te"nicG alternativG este Enlocuirea persoanelor din viaHa clientului cu obiecte. !ceastG alternativG
poate fi folositG doar dacG clientul are Encredere En consilier, este desc"is, Ii relaHia terapeuticG este
bunG.
Curie Fi a+re"iune
44
Copii Ii adolescenHii au foarte des probleme cu modul de e&primare a emoHiilor negative.
5&primarea nepotrivitG a furiei deseori rezultG probleme disciplinare Ii dificultGHi En relaHii
interpersonale. ;rmGtoarele te"nici vG a$utG En munca cu copiii Ii adolescenHii care au probleme cu
furia Ii agresivitatea.
2upe-l- -ear 't ;p
Consilierul dG clientului lucruri pe care poate sG le rupe, cum ar fi o agendG vec"e, reviste, ziare.
Clientul este Encura$at sG-Ii verbalizeze furia, emoHiile Ii gFndurile En timp ce rupe obiectele. 1e
e&emplu verbalizeazG furia cauzatG de conflictul cu o persoanG importantG din viaHa lui /ei, En timp ce
rupe agenda.
Cile 3erf
1
-:erf 9alls
Consilierul dG clientului cFteva bile sG le arunce prin camerG. Poate fi substituit cu obiecte mici
( figurine din plastic, sGculeIe cu fasole, bile de cauciuc), care nu fac daune. 5&erciHiul permite
clientului sG-Ii e&ternalizeze furia EncondiHii sigure, Ii En aceeaIi timp ataIeazG o acHiune fizicG la
emoHie. Clientul poate sG se gFndeascG la mai multe lucruri care El/ o supGrG Ii apoi aruncG bila En
camerG sau En curte.
1G-i un pumn- &unch 't #ut
Clientul EIi canalizeazG furia Ii agresiunea prin apGsarea, lovirea unei perne, sau unei saci de bo&.
7etoda prevede un mod acceptabil de eliberare de furia autostGpFnirii. !$utG sG subliniem clienHilor
cG fiind furioIi, deseori avem ^gFnduri fierbinHiM(gFnduri care declanIeazG furia). 1upG ce se
calmeazG, consilierul le a$utG sG identifice ^gFndurile reciM (care nu duc la furie). Consilierul trebuie
sG EnveHe clientul sG gFndeascG rece En situaHiile En care Encepe sG devinG furios.
Paralel cu animale- &arallels )ith ,nimals
!ceastG activitate este folositoare la copii mici care nu-Ii pot e&prima furia. Consilierul poate
Entreba de e&emplu4 ^Cum face un cFinie furiosBM !poi consilierul Encepe sG morGie Ii sG latre ca un
cFine Ii cere copilului sG participe Ii el la $oc. !lte animale care pot fi amintite4 ursul, tigrul, leul Ii
pisica. !ceastG te"nicG poate fi folositG Ii la alte emoHii, cum ar fi fericirea, tristeHea, singurGtatea.
2eformulare- 0eframing
CFnd un client spune O;rFsc mama mea, fiindcG nu mG lasG sG fac lucruri care Emi placM, cereHi
clientului sG reformuleze propoziHia En ODmi placeTM, cum ar fi ODmi place mama mea, fiindcG are
gri$G de mine sG nu trec peste limite.M 2eformularea poate fi aplicatG Ii la afirmaHiile despre sine. 1e
e&emplu4 O*unt prea leneI sG-mi fac temele de casG.M se poate transforma En O *unt aIa de implicat En
c"estii interesante, EncFt uneori uit de temele de casG.M
Stre" Fi an<ietate
1
5ste o nume de marcG pentru $ucGrii care sunt concepute pentru $oaca En camerG.
4
*tresul este declanIat de surse variate, cele mai frecvente fiind probleme de IcoalG, probleme En
familie, probleme personale. Pentru a a$uta clientul En reducerea stresului, consilierul trebuie sG
identifice ariile care cauzeazG an&ietatea. ,datG ce stresorii sunt identificate, e&erciHiile de rela&are Ii
te"nicile parado&ale pot a$uta En reducerea stresului Ii an&ietGHii. (atG cFteva din te"nicile de rela&are
Ii parado&ale.
2ela&area de bazG- 9asic 0ela/ation
Consilierul spune clientului sG-Ii Enc"idG oc"ii. !poi spune4 ODncepi sG te rela&ezi prin a respire
adFnc Ii lent. LFndeIte-te la picioarele tale. *imte cum picioarele tale sunt rela&ate. (gnorG orice
supGrare, fricG sau orice gFnd care EncearcG sG EHi vine En minte. ConcentreazG-te pe respiraHie, sG fie
adFnc Ii lent. !cuma gFndeIte-te la corpul tGu. 5ste rela&at.M 5&erciHiul se continuG cu spatele,
mFinii, gFtul Ii capul. 1upG 1. minute de rela&are consilierul El/o aduce pe client Enapoi la realitate
cu urmGtoarea propoziHie4 O!cum te-ai rela&at, stai En liniIte un minut. !cum desc"ide-Hi
oc"ii.M!ceastG te"nicG poate fi folositG En inducerea meditaHiei prin repetarea unui cuvFnt fGrG sens
de cGtre client (9"ompson, 1++%).
2ela&are Entr-un loc special- .pecial &lace 0ela/ation
Consilierul cere clientului sG-Ii imagineze un loc special, care aparHine numai lui/ei. Consilierul
spune4 O (magineazG-Hi cG eIti En locul tGu special. ;itG-te prin $ur. Ce veziBM Clientul descrie locul
imaginat, dupG care este Entrebat ce simte faHG de acest loc. !poi consilierul e&plicG cum acest loc
imaginar poate a$uta clientul En rela&are, Ii cG acest loc poate fi folosit En situaHiile En care stresul
a$unge sG fie insuportabil pentru client. 1acG clientului Ei este greu sG-Ii imagineze un loc special,
consilierul poate sugera un lac liniItit, munHii sau plutirea pe nori (*t. 1enis, ,rlic6, 7cCaffre?,
1++%).
(ntervenHie parado&alG (adaptat de 9"ompson, 1++%)- &arado/ical 'ntervention
Consilierul poate utiliza te"nica e&agerGrii cu clienHii care sunt e&cesiv de Engri$oraHi. Consilierul
cere clientului sG e&agereze un gFnd sau un comportament dezorganizat Ii El/o instruieIte sG ia din
fiecare zi o perioadG specificG de timp En care se Engri$oreazG pentru toate problemele. 1e e&emplu
consilierul poate sG dea clientului sarcina de a scrie En fiecare zi En $urnal Engri$orGrile, supGrGrile
zilnice, care vor fi revizuite Ii reapar la ora 4.. dupG masG En fiecare zi. 1eseori la ora 4.. dupG
masG de$a aceste probleme EIi pierd importanHa. =a clienHii cGrora le este fricG sG vorbeascG En clasG,
cereHi sG stea En fundul camerei Ii sG nu spunG nimic. Prin e&agerarea comportamentului clienHii sunt
confruntaHi cu reacHiile lor En situaHiile respective Ii cu consecinHele propriilor comportamente.
Durere Fi )ier$ere
CFnd o persoanG importantG din viaHa noastrG moare sau trGim e&perienHa de a o pierde, ca Ii En cazul
divorHului, mutGrii, copii Ii adolescenHii se pot simHi abandonaHi, furioIi, triIti, sau vinovaHi. Pentru
cei mai mulHi aceste sentimente sunt confuze Ii disturbante. Pentru a a$uta clienHii care au aceste
sentimente, consilierul le a$utG sG-Ii identifice sentimentele Ii sG Encerce sG le confrunte cu acestea.
(ntervenHiile care sunt cele mai folositoare conHin biblioterapie, muzicG, artG, scris de poezii, Ii
4%
identificarea Ii rezolvarea problemelor neterminate cu a$utorul $urnalului. 9e"nicile suplimentare
includ urmGtoarele4
! lua rGmas bun- .a+ing =ood79+e
Consilierul EntreabG pe client dacG vrea sG mai zicG ceva persoanei care a plecat. 1acG clientul nu-Ii
aminteIte de nimic ceea ce ar vrea sG spunG, putem sG acceptGm Ii o povestire scurtG despre cel
decedat (divorHat, mutat). 1acG clientul nu poate verbaliza ce simte, putem folosi te"nica scaunului
gol, care va fi descris En acest capitol ( 9"ompson, 1++%).
*crisoare- <etter 3riting
Clientul este invitat sG scrie o scrisoare cGtre persoana decedatG sau plecatG, descriind de ce Ei este
dor de persoana respectivG Ii cum este viaHa fGrG el/ea. Clientul decide dacG vrea sG arate scrisoarea
consilierului sau altor persoane sau nu (9"ompson, 1++%).
Creare de casetG- Creating a -ape
Consilierul oferG clientului sG concepe o casetG cu cFntece care au o semnificaHie deosebitG pentru
persoana plecatG sau decedatG, sau cu piese care dupG opinia clientului
i-ar fi plGcut persoanei respective. 1acG de e&emplu moare bunica unui copil, copilul poate sG creeze
o casetG cu muzicG din vremea bunicii. Consilierul discutG cu clientul ce a Ensemnat sau ce ar
Ensemna aceste cFntece pentru bunica. Clientul are alegerea de a arGta sau de a nu arGta caseta
(*c"oen, comunicare personalG, 1). martie, 1++)).
2ealizarea unui cola$- $a*ing a Collage
Consilierul Encura$eazG pe client sG colecteze poze sau mici suveniruri care reprezintG persoana
plecatG sau decedatG, folosind materialele pentru realizarea unui cola$ (@ernon, 1++'). 1e e&emplu,
dacG un copil se aminteIte cG a fost dus de unc"iul la circ, copilul poate sG facG un cola$ de poze care
descriu circul. Consilierul discutG cu client cum vizita la circ i-a fGcut fericit, Ii cum aceste amintiri
Ei dG un sentiment de comfort pentru el/ea.
SUMAR
Consilierul poate folosi cu referire la spectrul larg al te"nicilor terapeutice Ii al intervenHiilor
En domenii precum4 arta, biblioterapia, imagini cGlGuzitoare, muzicG, pGpuIi, $oc de rol, dramG,
poveIti Ii scrisul terapeutic.Pe deasupra intervenHiile pot fi folosite En aria problemelor specifice,
incluzFnd stima de sine scGzutG, furia Ii agresivitatea, stresul Ii an&ietatea, supGrarea Ii pierderile.1e
asemenea te"nicile Ii intervenHiile discutate aici se adreseazG direct copiilor Ii adolescenHilor En
consilierea individualG, multe putFnd fi adaptate pentru folosirea En cadrul grupului.
8amiliarizarea cu o varietate a intervenHiilor Ii te"nicilor, Ei permite consilierului sG selecteze
cea mai apropiatG metodG pentru nivelul copiilor sau a adolescenHilor.Dn munca lor cu copiii,
consilierii trebuie sG HinG seama de intervenHiile sau te"nicile care sunt prea dificile sau prea
comple&e pentru grupul cu care lucreazG.(nvers, folosind te"nici prea apropiate pentru vFrsta
copiilor, adolescenHii se vor plictisi.(ntervenHiile sau te"nicile care depind de scris sau de abilitGHile
4'
verbale pot fi prea comple&e pentru copiii tineri Ii totodatG confuze.Pe de altG parte, $ocurile pot sG
nu fie apropiate pentru unii dintre adolescenHi.
Consilierii trebuie sG recunoascG cG unii copii rGspund Iedintelor de consiliere, iar alHii sunt
ostili Ii neEcGpGHFnat.;nele te"nici inovative cerute, care aduc un EnHeles adFnc, Ii sporesc
cunoItinHele afective Ii cFItigG interiorul clientului, cuvFntul personal al consilierului.
4)
CAPITOLUL 1
TERAPIA PRIN DOC
Terry Hottman
9erapia prin $oc este o modalitate de a consilia copiii, En care consilierul foloseIte $ucGrii, iar
$ocul este principalul mi$loc de comunicare. 2aHiunea pentru care se utilizeazG $ucGriile Ii $ocul este
pentru cG aceastG modalitate de comunicare reflectG sau se trage din credinHele (gFndurile) pe care le
au copiii.(Enainte de 12 ani)
Copiii au o abilitate relativ limitatG de a-Ii verbaliza sentimentele Ii gFndurile Ii de a purta
discuHii abstracte. 7ulHi dintre cei care avem nevoie de consiliere, mergem Ii ne aIezGm pe scaun Ii
folosim cuvintele pentru a-i spune terapeutului problema pe care o avem. Copiii pot sG vinG la
consiliere Ii sG foloseascG $ucGrii, arta, poveItile, sau alte activitGHi (instrumente) ludice pentru a
comunica cu terapeutul (Nottman, 2..1, p.4).
Pentru cG $ocul este un limba$ natural pentru copiii mici, poate fi folosit ca o modalitate de a
rezolva problemele Ii a comunica cu cei din $ur. !cest aspect face ca terapia prin $oc sG fie o metodG
esenHialG En consilierea copiilor mai mici de 12 ani (9"ompson K 2udolp", 2...). !cest capitol
prezintG diferiHi parametrii pentru a determina dacG terapia prin $oc este un gen de terapie specificG
copiilor , scopul terapiei prin $oc ca proces, Ii descrie cum putem pregGti locul ideal pentru terapia
prin $oc Ii cum putem alege $ucGriile Ii materialele care pot avea rol terapeutic asupra copiilor. *tudii
teoretice variate cu privire la terapia prin $oc ne a$utG sG EnHelegem modalitGHile variate de consiliere
care au la bazG $ocul.
ClienHii terapiei prin $oc4
1eIi unii terapeuHi au lucrat cu adulHi, ma$oritatea clienHilor din terapia prin $oc sunt copii cu
vFrste cuprinse Entre 3 Ii 12 ani. CFnd se lucreazG cu copii mai mari de 12 ani, cu preadolescenHi sau
tineri, consilierul este bine sG Entrebe dacG clientului Ei este mai confortabil sG stea Ii sG discute
despre situaHia sa sau sG foloseascG $ucGriile. Consilierul poate e&tinde intervalul de vFrstG uzual la
care se preteazG terapia prin $oc, procurFnd $ucGrii preferate de copii mai mari, cum ar fi4 $ucGrii
artizanale, din lemn, accesorii Ii ec"ipament de birou, alte $ocuri comple&e sau $ocuri folosite pentru
intervenHii terapeutice specifice.
7ai multe sinteze ale cercetGrilor despre terapia prin $oc, au dovedit eficienHa terapiei prin
$oc in intervenHia terapeuticG pentru ameliorarea diferitelor probleme. =iteratura de specialitate
include numeroase rapoarte cu privire la aceste beneficii terapeutice. !ceste rapoarte susHin eficienHa
terapiei prin $oc En consilierea copiilor Ii a adolescenHilor care manifestau urmGtorul comportament
sau dificultGHi emoHionale4 agresivitate, comportament acting-aut, probleme de ataIament, !1S1,
probleme de conduitG Ii tulburGri severe de comportament, depresie, enurezis Ii encoprezis, frici
specifice sau fobii, cum ar fi frica de spital sau an&ietatea de separare, Ii mutismul electiv.
=iteratura de specialitate conHine de asemenea, suport empiric Ii teoretic pentru ideea cG
terapia prin $oc poate fi folositoare En cazul copiilor care luptG cu diferite circumstanHe de viaHG4 abuz
sau negli$are, adopHie, divorHul pGrinHilor, situaHii care te mF"nesc, spitalizare, boli cronice sau En fazG
terminalG, Ii traume severe, cum ar fi cele cauzate de rGzboi, cutremure, viituri, rGpiri.
4+
CFnd decide dacG clientul este potrivit pentru terapia prin $oc, terapeutul trebuie sG ia En
considerare urmGtoarele aspecte sau factori cu privire la copil sau terapie4
1. Poate acest copil tolera, forma Ii utiliza o relaHie cu un adultB
2. Poate acest copil sG tolereze Ii sG accepte un mediu protectivB
3. !re acest copil capacitatea de a EnvGHa metode noi En rezolvarea problemei prezenteB
4. !re acest copil capacitatea de a-Ii EnHelege comportamentul Ii motivaHiaB
. !re acest copil capacitatea de a EnHelege comportamentul Ii motivaHia altoraB
%. CeneficiazG acest copil de capacitatea de a fi suficient de atent Ii de dezvoltarea cognitivG
necesarG pentru a se anga$a En activitGHile terapeuticeB
'. 5ste terapia prin $oc cea mai eficientG Ii mai efectivG cale pentru a aborda problemele
acestui copilB
Dn plus, !nderson Ii 2ic"ards (1++) recomandG ca terapeutul sG ia En considerare Ii sG
rGspundG la urmGtoarele EntrebGri cu privire la propria lui situaHie Ii la propriile lui deprinderi4
1. !m eu deprinderile necesare pentru a lucra cu acest copilB 1acG am nevoie pot apela la
consultarea sau la supervizareB
2. 5ste practima mea lipsitG de obstacole (e.g. spaHiu insuficient, duratG inadecvatGpentru a
urma tratamentul ales) care pot interfera cu eficinHa tratamentului En cazul acestui copilB
3. 1acG pentru ca terapia pentru acest copil sG fie efectivG, eu trebuie sG colaborez cu alHi
profesioniIti, pot eu lucra En ec"ipGB
4. Dmi permite nivelul meu de stres Ii energia mea sG mG anga$ez total En munca cu acest
copilB
1acG rGspunsul la toate aceste EntrebGri este da, Ii dacG terapeutul nu are probleme personale
nerezolvate, care pot avea un impact negativ asupra abilitGHii sale de a lucra cu acest copil sau cu
familia lui, acesta poate decide sG lucreze cu copilul. Dn acest caz, consilierul trebuie sG le e&plice
pGrinHilor copilului Ii/sau profesorului sGu ce este terapia prin loc Ii cum poate ea sG-l a$ute pe copil.
Ca parte a acestui proces, consilierul trebuie sG colaboreze cu pGrinHii Ii cu profesorii En vederea
realizGrii obiectivelor specifice ale terapiei prin $oc ca proces.
Consilierul trebuie sG fie capabil sG lucreze cu copii care provin din diverse medii culturale
(Coleman, Parmer, KCar6er, 1++3# Llover, 2..1, Nao K=andret", 2..1# Nottman, 2..1# *c"aefer,
1++)). !tunci cFnd se lucreazG cu o populaHie multiculturalG En terapia prin $oc, consilierul trebuie
(a) sG includG materiale Ii $ucGrii prin care sG se respecte Ii sG se HinG cont de varietatea culturalG Ii
de grupurile etnice# (b) sG EnHeleagG rolul $ocului, al artei Ii al povestirilor En variatele culturi Ii
grupuri etnice# (c) sG fie informat cu privire la valori, obiceiuri ( datini), credinHe Ii tradiHii din
cultura copilului# (d) sG Encerce sG fie bine informat despre alte culturi Ii grupuri etnice# Ii (e) sG facG
astfel EncFt bac6ground-ul cultural al copilului sG se potriveascG cu te"nicile utilizate cu acest copil
En procesul terapiei prin $oc.
Sc&)uri*e tera)iei )rin 3&c
7ulHi copii care urmeazG o terapie prin $oc au stimG de sine scGzutG Ii Encredere scGzutG En
propriile lor abilitGHi. 8recvent ei cred cG nu sunt buni de nimic. Pot cred cG nu se pot avea o
contribuHie pozitivG Entr-o relaHie Ii cG sunt incapabili sG-Ii realizeze propriile nevoi. ;nul dintre
scopurile terapiei prin $oc este construirea autoeficacitGHii Ii a competenHei prin Encura$area copiilor
sG facG diferite lucruri singuri Ii sG ia decizii singuri En sala de $oacG. 1emonstrFnd real interes,
.
EnHelegere empaticG, atenHie sporitG, terapeutul poate contracara imaginea negativG despre sine Ii alHii
pe care copilul le-a Encorporat En universul lui.
7ulHi dintre copiii care vin la terapie prin $oc, posedG deprinderi scGzute de rezolvare de
probleme Ii decizie. ;n alt scop important al terapiei prin $oc este dezvoltarea abilitGHilor din aceste
arii Ii de a-i a$uta pe copii sG EnveHe sG-Ii asume responsabilitatea pentru propriile comportamente Ii
decizii.
*copurile caracteristice terapiei prin $oc sunt urmGtoarele4
1. *porirea acceptGrii de sine, Encrederii En sine, siguranHei de sine a copilului.
2. !-i a$uta pe clienHi sG EnHeleagG mai multe lucruri despre ei EnIiIi Ii despre alHii.
3. !-i a$uta pe clienHi sG-Ii e&ploreze Ii sG-Ii e&prime sentimentele.
4. 1ezvoltarea abilitGHii clientului de a lua decizii individuale, el EnsuIi.
. *G furnizeze situaHii En care clientul sG poatG practica autocontrolul Ii auto responsabilitatea.
%. ! a$uta clientul sG e&ploreze alternativele situaHiilor problemG Ii ale relaHiilor dificile cu
ceilalHi.
'. ! a$uta clientul sG EnveHe sG practice deprinderile de rezolvare de probleme Ii deprinderile
de construire a relaHiilor cu ceilalHi (interacHiunea cu ceilalHi).
). 1ezvoltarea ^vocabularului sentimentelorM Ii formarea conceptelor cu privire la emoHii.
Dn plus pe lFngG aceste obiective generale consilierii trebuie sG aibG un set de obiective
specifice pentru fiecare client care depind de orientarea teoreticG a consilierului Ii de problema
prezentatG de client. (Nottman, 2..1).
Dec&rarea ")a=iu*ui >n care "e $e"!6F&ar6 tera)ia )rin 3&c ?)re+6tirea ca$ru*ui >n care "e
%a rea*i'a tera)ia )rin 3&cB
Consilierul care doreIte sG foloseascG terapia prin $oc ca metodG de intervenHie cu copiii,
poate sG facG acest lucru indiferent de spaHiul disponibil. =andret" (1++1) a descris spaHiul ^idealM
pentru terapia prin $oc, dar c"iar Ii un mic colH din sala de mese de la IcoalG cu condiHia ca acest
spaHiu sG nu fie folosit de alHii En acelaIi timp, pentru a respecta confidenHialitatea clientului. Cel mai
important aspect cu privire la spaHiul En care se desfGIoarG terapia prin $oc este ca terapeutul sG aibG
sentimentul personal cG este confortabil (Xames, 1++'# Nottman, 2..1, 2..3). 1acG consilierul se
simte En siguranHG, fericit, Ii bine primit En spaHiul respectiv, aIa se va simHi Ii copilul cu care el
lucreazG.
!numiHi factori, totuIi, pot contribui la optimizarea spaHiului En care se desfGIoarG terapia
prin $oc. =andret" (1++1) descrie o salG de $oacG ^idealGM astfel4
1. 7GsurFnd apro&imativ 12 metri pe 1 metri, cu o arie Entre 1. Ii 2.. metrii pGtraHi.
!ceastG mGrime a suprafeHei permite copiilor sG se miIte liberi prin EncGpere dar este totuIi Endea$uns
de micG pentru ca copiii sG nu simtG cG se pot ^rGtGciM sau cG sunt departe de terapeut.
2. *G e&prime confidenHialitate, astfel EncFt copiii sG se simtG confortabil atunci cFnd
comunicG informaHii Ii e&primG sentimente, fGrG sG le fie fricG cG cineva din e&terior Ei aude.
3. *G aibG pereHii lavabili Ii podeaua din vin?l astfel EncFt copiii sG poatG murdGri fGrG gri$G Ii
fGrG sG se simtG vinovaHi.
4. *G aibG multe rafturi pentru $ucGrii Ii materialele folosite la $ocuri la care copiii sG aibG uIor
acces.
1
. 2afturile sG fie bine fi&ate En perete ca sG nu cadG Ii sG-i accidenteze pe copii.
%. *G conHinG o micG c"iuvetG cu apG rece curentG.
'. *G aibG mese potrivite ca dimensiune pentru copii Ii un spaHiu de depozitare pentru
activitGHile de artG.
). *G aibG un cabinet pentru materialele de rezervG cum ar fi4 culori, argilG (lut) Ii "Frtie.
+. *G aibG tablG neagrG (ataIatG fie pe un perete fie pe un Ievalet) Ii marc"ere pentru a scrie pe
tablG.
1.. *G aibG o baie micG ataIatG la camera principalG.
11. *G fie prevGzutG cu filtre acustice pe tavan ca sG reducG zgomotul.
12. *G aibG mobilier din lemn sau plastic cu un design adaptat copiilor. 1e asemenea este bine
sG e&iste Ii mobilier destinat consilierului, pGrinHilor sau profesorilor.
13. *G aibG o oglindG simplG Ii ec"ipament pentru observarea Ii Enregistrarea video a sesiunilor
de terapie.
14. *G fie poziHionatG astfel EncFt sesiunile sG nu fie deran$ate de zgomotul produs de alte
persoane care-Ii desfGIoarG activitatea En clGdire.
Se*ectarea 3uc6rii*&r Fi aran3area *&r
=andret" (1++1) sugereazG cG $ucGriile Ii celelalte materiale selectate pentru terapia prin $oc
trebuie sG4
- sG permitG copilului sG-Ii e&prime creativitatea Ii emoHiile
- sG capteze interesul copiilor
- sG faciliteze e&primarea nonverbalG Ii verbalG a copilului
- sG Encura$eze e&perienHa supervizatG a copiilor
1e asemenea, $ucGriile trebuie sG fie rezistente Ii En stare bunG. XucGriile Ii materialele de $oacG
trebuie sG a$ute copiii la4
- stabilirea unei relaHii pozitive cu consilierul (Ii cu alHi copii din grup)
- sG e&prime o gamG variatG de emoHii
- e&plorarea Ii /sau reinterpretarea e&perienHei actuale Ii a relaHiei cu ceilalHi
- testarea limitelor
- creIterea autocontrolului
- sporirea capacitGHii de autoEnHelegere Hi a capacitGHii de a-i EnHelege pe alHii
- EmbunGtGHirea imaginii de sine
5&istG numeroase diferenHe En selectarea $ucGriilor, bazate pe diferitele orientGri teoretice.
Nottman (2..1, 2..3) a propus o listG genericG relativG a $ucGriilor Ii a materialelor de $oc pe care
consilierul poate sG le foloseascG pentru a Enzestra pentru a amena$a camera de $oacG idealG. 5a a
sugerat cG aceastG camerG de $oc trebuie sG conHinG $ucGrii cdare sG reprezinte fiecare dintre
urmGtoarele cinci categorii distincte4
1. $ucGrii care sG reprezinte domeniul familie Ii "ranG
2. $ucGrii care te sperie, EnfiorGtoare
3. $ucGrii agresive
4. $ucGrii e&presive
2
. $ucGrii fantastice/ireale
Copiii pot folosi $ucGriile care reprezintG domeniul familie Ii "ranG pentru a construi relaHia cu
consilierul Ii pentru a e&plora relaHia cu familia. 1e asemenea ei pot folosi aceste $ucGrii pentru a
reprezenta e&perienHele reale de viaHG. XucGriile care reprezintG familia Ii "rana includ , printre altele,
pGpuIile de toate felurile ( la care li se pot sc"imba "ainele, al cGror corp poate fi Endoit), "aine de
bebeluI, leagGne, animale, un perete alb, marionete, $ucGrii din materiale te&tile, nisip Entr-o cutie de
nisip, mai multe vase, veselG, cutii de alimente goale, aparate de bucGtGrie de $ucGrie (cum ar fi
c"iuveta sau soba).
XucGriile care te sperie sunt incluse En camera de $oacG pentru a le permite copiilor sG-Ii
e&prime fricile Ii sG EnveHe sG le facG faHG. !ceste $ucGrii pot fi de e&emplu4 Ierpi din plastic sau din
cauciuc, Iobolani, monItrii, dinozauri, rec"ini, insecte, dragoni, aligatori Ii marionete fioroase (cum
ar fi marionetele lup, urs sau aligator).
*copul pentru care se folosesc $ucGriile agresive este acela de a Encura$a copiii sG-Ii e&prime
furia Ii agresivitatea En mod simbolic, acest lucru a$utFndu-i pe ei EnIiIi sG se opunG fricii, Ii sG-Ii
e&ploreze propriile nevoi de control En situaHii variate.
*copul $ucGriilor fantastice este de a-i a$uta pe copii sG-Ii e&prime emoHiile, sG e&ploreze o
gamG variatG de roluri, sG e&perimenteze astfel comportamente Ii atitudini variate, care sunt altele
decFt cele impuse de situaHiile Ii relaHiile din viaHa realG. !ceste $ucGrii includ4 mGIti, costume,
bag"eta magicG, pGlGrii, bi$uterii, bani,
CineEnHeles camera de $oacG nu va putea cuprinde toate aceste $ucGrii diferite. Consilierul va
folosi una sau douG $ucGrii din fiecare categorie , ca ve"icule efective pentru comunicare.
;nii autori au sugerat cG $ucGriile Ii materialele de $oacG trebuie sG fie reaIezate En apro&imativ
acelaIi loc dupG fiecare sesiune de terapie prin $oc. (e.g. Xames, 1++'# Nottman, 2..1, 2..3#
=andret", 1++1). !ceastG structurare a spaHiului dovedeIte cG spaHiul pentru terapia prin $oc este un
spaHiu En care copilul poate conta cG e&istG consistenHG Ii predictibilitate.
De)rin$eri*e $e ba'6 %i'ate $e tera)ia )rin 3&c
7ulHi dintre terapeuHii care folosesc terapia prin $oc, En funcHie de orientarea lor teoreticG,
folosesc anumite deprinderi generice, de bazG. !ceste deprinderi, care vor fi descrise En cele ce
urmeazG, se referG la4 direcHionare, parafrazare, reflectarea emoHiilor, direcHionarea responsabilitGHii
asupra copilului, utilizarea metaforelor Ii toleranHa. (Nottman, 2..1).
Direc=i&narea
1irecHionarea presupune descrierea comportamentului copilului En faHa copilului pentru a-i
arGta cG ceea ce face el este important. *copul final este acela de construire a relaHiei cu copilul prin
manifestarea interesului pentru el Ii a legGturii emoHionale. (Nottman, 2..1).
CFnd foloseIte direcHionarea, consilierul va evita etic"etarea obiectelor. ;n obiect care aratG
ca un Iarpe din punctul de vedere al consilierului poate fi o funie, o praItie sau un numGr mare de
alte lucruri pentru copil. Consilierul trebuie sG aibG En vedere o descriere relativ vagG a
comportamentului. ;n comportament care pentru consilier EnseamnG a sGri de pe scaun, En
imaginaHia copilului poate Ensemna a sGri dintr-o clGdire En flGcGri, a sGri cu paraIuta din avion, a sGri
peste un rFu cu Ierpi veninoIi, sau alte multe astfel de acHiuni.
Re!&r#u*area c&n=inutu*ui
!ceasta implicG parafrazarea cuvintelor copilului. =a fel ca Ii asistarea (observarea,
urmGrirea, ^trac6ing-ulM descris anterior) are scopul stabilirii relaHiei cu copilul. Prin faptul cG Ei aratG
3
copilului cG ceea ce a spus este important, consilierul EIi e&primG preocuparea Ii EnHelegerea faHG de
problemele acestuia.
Pentru a evita sG repete e&act cuvintele clientului (adicG, ^sG sune ca un papagalM), consilierul
trebuie sG EIi foloseascG propriile cuvinte Ii intonaHii. 9otuIi consilierul e obligat sG foloseascG un
vocabular specific copilului, pe care acesta El EnHelege# altfel, aceastG strategie nu El va a$uta pe copil
sG se simtG EnHeles.
Re!*ectarea "enti#ente*&r Fi e#&=ii*&r
Prin reflectarea emoHiilor copilului Ii a sentimentelor acestuia proiectate asupra $ucGriilor sau
obiectelor, consilierul poate adFnci relaHia cu clientul Ii totodatG El poate a$uta sG-Ii e&prime
sentimentele, sG Ii le EnHeleagG, sG EnveHe despre interacHiunile cu alte persoane Ii sG EnveHe mai multe
cuvinte legate de emoHii, (sG EIi lGrgeascG vocabularul emoHional) .
Cu cuvinte de genul ^Pari trist azi.M, consilierul poate reflecta direct sentimentele copilului.
*punFnd, ^Pari dezamGgitG, 7iss Nitt?M sau ^PisicuHa pare tare dezamGgitG de data asta.M,
consilierul reflectG sentimentele asupra $ucGriilor sau altor obiecte din camera de $oacG. Pentru a
a$uta copii sG EIi asume responsabilitatea propriilor sentimente, consilierul ar fi bine sG evite fraze de
tipul ^te face sG te simHiM Ii En sc"imb sG Ei sugereze sentimentul spunnFndu-i ^tu simHi....M
Consilierul trebuie sG fie atent atFt la sentimentele evidente (de la suprafaHG), cFt Ii la
sentimentele mai adFnci, profunde. Dn terapia prin $oc, sentimentele adFnci sunt e&primate cu
a$utorul $ucGriilor sau altor obiecte din camera de $oacG.
Re")&n"abi*i'area c&)i*u*ui
2esponsabilizarea copilului este o strategie de terapie prin $oacG, creatG pentru a spori copilului
Encrederea En sine. 1e asemenea, Ei a$utG En luarea deciziilor, le oferG ideea desGvFrIirii Ii sporeIte
sentimentele de stGpFnire Ii control. Consilierul poate atribui responsabilitatea En comportamentul
e&ecutiv (e&. Cred cG poHi desc"ide singur capacul de la.....) sau En luarea deciziilor (e&. 9u decizi ce
vrei sG pictezi.)
Dn camera de $oacG, copiii sunt capabili sG ia mai multe decizii En situaHiile care se ivesc, deci
consilierul va trebui deseori sG atribuie copilului responsabilitatea unei decizii. !tunci cFnd
responsabilizeazG un copil, consilierul trebuie sG ia En considerare mGsura En care acesta e capabil sG
EndeplineascG sarcina, cerinHa. 5&istG diferite te"nici folosite pentru a responsabiliza copilul !stfel,
se pot folosi te"nici ca4 (a) asistarea (observarea, urmGrirea, ^trac6ingM), reformularea conHinutului,
reflectarea sentimentelor# (b) metafora copilului# (c) Encura$Gri minimale, ignorarea cerereii
copilului# (d) ^9e"nica IoapteiM.
C&*&"in$ #eta!&ra c&)i*u*ui
, mare parte din comunicare En terapia prin $oc e sub formG de metaforG, atFt En e&primarea
emoHiilor Ii atitudinilor copiilor, cFt Ii indirect, cFnd se relateazG povestea situaHiei copilului sau de
realizeazG legGtura Entre cuvintele Ii acHiunile diferitelor $ucGrii pe care copilul le manipuleazG.
;neori consilierul poate discerne EnHelesul ^ascuns^ al evenimentelor din cadrul unui $oc, alteori
acesta va rGmFne un mister. 1isponibilitatea consilierului de a utiliza aceste metafore este mult mai
importantG decFt abilitatea de a le interpreta. 8olosirea metaforei El determinG pe consilier sG
urmGreascG, sG reformuleze conHinutul, sG reflecte empHiile Ii sG responsabilizeze copilul prin
povestea sa, fGrG a-Ii impune propria interpretare despre EnHelesul poveItii.
Li#itarea
4
=imitarea sau stabilirea unor limite En sala de $oacG, prote$eazG atFt copilul cFt Ii consilierul
de a se rGni., sporint EnHelesul copilului despre autocontrol Ii autoresponsabilitate. =imitele
convenabile En terapia prin $oacG sunt cele care intenHioneazG sG prote$eze copilul de4
a. propria rGnire fizicG a lui Ii a altor copii#
b. distrugerea deliberatG a facilitGHilor terapiei sau a materialelor de $oacG#
c. sc"imbarea locului $ucGriilor sau a materialelor din aran$area potrivitG a lor pentru terapie#
d. pGrGsirea IedinHei Enainte de timpul planificat#
e. prelungirea IedinHei dupG ce limita de timp a e&pirat#
*e pot impune Ii alte limite En funcHie de conte&t. (de e& sG nu Endrepte pistolul cGtre terapeut,
sG nu toarne apG En cutia cu nisip)
1e precizat este faptul cG, consilierul rareori vine la prima IedinHG cu o listG EntreagG de reguli
care sG interzicG comportamentul necorespunzator pentru sala de $oacG. Consilierul aIteaptG ca un
copil sG Encalce una din regulile sGlii de $oacG, Ii abia apoi stabileIte regulile Ii limitele. Dn acest caz,
consilierul poate evita in"ibarea copilului timid, a copilului necomunicativ sau provocarea copilului
cGruia Ei place sG deHinG puterea En luptG. 3umeroase strategii se pot aplica pentru a stabili limitele En
terapia prin $oc.

Linott vorbeIte de urmGtorii paIi En limitare4
1. 2eflectarea dorinHelor copilului, a sentimentelor lui. (5Iti foarte furios Ii ai dori sG mG
EmpuIti cu o armG neagrG)
2. !firmFnd cG limita nu este o pedeapsG (3u sunt pentru EmpuIcatul oamenilor)
3. !rGtFnd copilului un comportament mai bun, redirecHionFndu-l spre un comportament
adaptativ
4. *G a$ute copilul sG-Ii e&prime sentimentele de mFnie sau resentiment
, altG metodG de stabilire a limitelor este descrisG de Nottman care vorbeIte despre Endreptarea
comportamentului copilului, preocuparea pentru transformarea comportamentelor dezadaptative ale
acestuia. !cest process constG En patru paIi4
1. *tabilind limita fGrG sG fie o pedeapsG ca sG reflecte realitatea socialG a locului IedinHei.
2. *G reflecte sentimentele copilului Ii sG descopere motivul comportamentului.
3. 2edirecHionarea comportamentului copilului prin alegerea altui comportament.
4. *tabilirea consecinHelor logice ale unor acHiuni ale copilului.
Ab&r$6ri te&retice a*e tera)iei )rin 3&c
Tera)ia )rin 3&c centrat6 )e c&)i*
!&line sublinieazG principalele principii pentru practicarea terapiei prin $oc centrate pe client4
1. 9erapeutul trebuie sG construiascG o relaHie de prietenie, adevGratG cu clientul facilitFnd o
realaHie terapeuticG puternicG.
2. Consilierul trebuie sG fie tolerant cu copilul, sG El accepte necondiHionat fGrG sG doreascG sG El
sc"imbe.
3. Consilierul trebuie sG dezvolte Ii sG menHinG un mediu permisiv care sG-l Encura$eze pe copil
sG-Ii e&ploreze sentimentele, gFndurile Ii sG El facG sG se simtG liber En e&primarea emoHiilor.
4. Consilierul trebuie sG fie En mod constant atent la sentimentele copilului Ii sG le reflecte, En
aIa fel EncFt sG-l Encura$eze sG se descopere pe sine, sG dezvolte o mai bunG EnHelege a sinelui.

. Consilierul trebuie sG respecte abilitatea copilului de a rezolva problemele dacG clientul are
oportunitatea Ii resursele necesare. , parte din proces este sG-Ii aminteascG cG, copilul
trebuie sG fie responsabil de deciziile pe care ar trebui sG le ia atunci cFnd doreIte sG facG o
sc"imbare.
%. Consilierul trebuie sG-i permitG copilului sG aibG rolul principal En cadrul procesului
terapeutic.
'. Consilierul trebuie sG aibG rGbdare En consiliere Ii sG nu o grGbeascG.
). Consilierul trebuie sG stabileascG limitele esenHiale pentru a stabili legGtura dintre IedinHG Ii
realitate.
Practicienii au descoperit cG comportamentul copilului En terapia prin $oc trece prin cinci faze
distincte4
1. Copiii folosesc $ocul pentru a-Ii e&prima sentimentele negative, disfuncHionale.
2. Copiii folosesc $ocul pentru a-Ii e&prima sentimentele ambivalente, an&ietate sau ostilitate
3. Copiii EIi e&primG EncG o datG sentimentele negative dar concentrarea este orientatG spre Hinte
specifice (pGrinHi, consilier, rude).
4. *entimentele ambivalente (pozitive Ii negative) sunt aduse la suprafaHG dar acum sunt
redirecHionate spre pGrinHi, fraHi, consilier.
. *entimentele pozitive sunt predominante, dar copiii e&primG atitudini negative reale En
anumite situaHii potrivite.
Consilierul care practicG terapia prin $oc centratG pe client e convins cG prin acceptarea
necondiHionatG Ii increderea En copil, poate active capacitGHi EnnGscute ale copilului de a rezolva
singur probleme Ii de a trGi o stare optimG care sG Ei asigure creIterea calitGHii vieHii.
Tera)ia )rin 3&c A$*eriana
Cand se foloseste terapia prin $oc adleriana, consilierii combina principiile si strategiile
psi"ologiei individuale cu conceptele de baza si deprinderile ale terapiei prin $oc.
9erapia prin $oc cuprinde 4 faze4
1. Consilierul stabileste o relatie egala cu copilul folosind descoperirea, reformularea, reflectarea
sentimentelor, atribuirea responsabilitatii copilului, incura$are, limitare si curatirea camerei de
sedinta.
2. Consilierul foloseste interactiunea prin $oc, metafore si arta pentru a intelege stilul de viata al
copilului si cum se vede pe sine,pe altii si lumea.
3. Consilierul il a$uta pe client, pe baza ipotezelor formulate din informatiile primite in a doua faza,
sa vada mai bine stilul propriu de viata, folosind metafore, povestiri, arta, $ocul de rol.
4. Consilierul asigura reorientatarea si reeducarea copilului, a$utandu-l sa invete noi abilitati.
(n terapia prin $oc adleriana, consultatiile cu parintii si profesorii sunt esentiale.Procesul merge
in paralel cu procesul terapiei prin $oc.(n prima faza, consilierul stabileste o relatie importanta cu
persoanele importante din viata copilului.1e-a lungul celei de-a doua faze consilierii e&ploreaza
viata adultilor si perceptia in care copiii interactioneaza cu alte persoane. Cazandu-se pe intelegerea
copiilor si a adultilor, pe perioada celei de-a treia si a patra sedinte, consilierul a$uta parintii si
profesorii sa vada ce semnifica anumite paternuri si stilul lor de viata si ii invata atitudini parentale.
Tera)ia )rin 3&c c&+niti%- c&#)&rta#enta*a
9erapia prin $oc cognitiv comportamentala, descoperita de *usan Nnell, este o abordare a
terapiei prin $oc care combina strategiile cognitive cu strategiile comportamentale .8olosind
%
interventii care sunt derivate din terapia cognitiva si cea comportamentala, terapeutii cognitiv-
comportamentalisti integreaza activitatile de $oc cu comunicarea verbala si cea nonverbala.
Nnell stabileste % principii esentiale in terapia prin $oc cognitiv-comportamentala4
1. Consilierul implica copilul in terapia prin $oc.Copilul este un partener activ in procesul terapeutic.
2. Consilierul analizeaza gandurile, sentimentele,fanteziile si mediul clinetului.
3. Consilierul a$uta copilul sa-si dezvolte ganduri si comportamente de adaptare si strategii de
rezolvare a problemelor.
4. !ceasta terapie este structurata , directionata, si orientat sper scopuri.
.Consilierul foloseste comportament specific si interventii cognitive pentru a a$uta in anumite
probleme.
%. Consilierul stabileste interventii, folosind evaluari ale comportamentului pentru un tratament
eficient.
9erapia prin $oc cognitiv comportamentala cuprinde 4 stadii4
1. 5valuare
2. (ntroducerea
3. ;n stadiu de mi$loc
4. 9erminarea.
1e-a lungul procesului de evaluare, consilierii utilizeaza instrumente formale si informale
pentru a culege date, informatii despre nivelul curent de functionare si de dezvoltare a copilului,
despre problema lui curenta, atitudinea parintilor si a copilului fata de problema prezentata si modul
lor de percepere a problemei. Ca si parte a procesului, consilierii ar putea folosi inventarul
raporturilor parintesti,interviuri clinice, observatia $ocului, scale cognitive si metode de evaluare.
(n urmatoarea faza, introducerea/orientarea in terapia $ocului, consilierii ofera parintilor
evaluarea initiala a copilului, bazate pe datele stranse pe parcursul etapei de evaluare si colaboreaza
pentru stabilirea unui plan de tratament care include scopurile finale si strategiile de tratament.
(n stadiul de mi$loc, consilierii combina activitatile de $oc si utilizeaza te"nici cognitive si
comportamentale ( incluzand modelarea, $ocul de rol) pentru a invata copiii mai multe
comportamente adaptative pentru a rezolva situatii specifice, probleme, stresori. (n plus consilierii
utilizeaza strategii care ii vor a$uta pe copii sa generalizeze noile lor abilitati in situatii si activitati
din lumea reala.;na din principalele functii ale consilierii pe perioada acestei faze este sa compare
functionarea curenta a copilului, cu functionarea de inceput si sa verifice progresul copilului spre
telurile terapeutice.
Pe parcursul ultimei etape, consilierul a$uta copilul sa-si dezvolte anumite strategii de coping
pentru diferite situatii dupa finalizarea consilierii.Consilierul foloseste te"nicile comportamentale
pentru a intari sc"imbarile din gandirea copilului, din sentimentele lui si comportament, si
incura$eaza copilul sa foloseasca strategii pentru generalizarea progresului care l-a avut in camera de
$oaca la alte relatii.
Tera)ie )rin 3&c
!ceasa este o metoda pe termen scurt, intensiva, care implica parintii in mod activ- in prima
faza ca observatori, si mai apoi ca si coterapueti. *copul terapiei este de a spori atasamentul,
ridicarea stimei de sine, increderii, si de a le da parintilor puterea pe mai departe sa promoveze
interactiuni ale sesiunilor de tratament pe cont propriu.
'
1imensiunile structurale ale terapiei prin $oc, cum ar fi provocarea, invaziunea in spatiul
personal/anga$area in anumite actiuni si siguranta au ca model interactiunile constructive dintre
parinte si copil.
(n primele sedinte cu copilul, consilierul comunica direct dimensiunile si e&plica regulile
terapiei4
1.Consilierul conduce sedinta.
2.*edintele sunt distractive.
3.*edintele sunt active.
4.*edintele sunt previzibile si structurate.
.*edintele nu implica dureri fizice.
Su#ar
9erapia prin $oc foloseste ca si metoda $ocul pentru a stabili comunicarea la copii.Copiilor le
plac $ucariile si $ocul si sunt atrasi de ele. *ala de consiliere trebuie sa permita copiilor sa se e&prime
pe baza $ocurilor, $ucariilor. =iteratura de specialitate ofera atat suport empiric cat si un suport gen 4
povestioara cu talc, pentru a putea folosi $ocul terapeutic sub forma de interventie pentru o scara
larga de probleme de comportament si emtionale dar si in situatiile vietii de zi cu zi. Cand se decide
daca clientul este potrivit pentru terapia prin $oc, consilierul trebuie sa tina seama de situatia
familiala a copilului precum si de un numar de factori care sunt in legatura cu abilitatile,
problemele.
Camera de $oaca ideala cuprinde diferite diferite $ucarii si materiale pentru $oaca, dar cel mai
important factor cand utilizam terapia prin $oc este aceea ca, consilierul sa creeze clientului starea de
confort si de apropiere
CAPITOLUL 2
C&n"i*ierea "curt6 a c&)ii*&r "i a$&*e"centi*&rG interacti%a, "en"ibi*a cu*tura* "i ba'ata )e
actiune
!dolescentii si copiii cu care lucreaza consilierii au rani la intrare si la iesire P parinti divortati, abuz
fizic, sinuciderea prietenilor, familie faramitata, disfunctii alimentare etc....
5i se lupta de obicei cu probleme tipice de dezvoltare ca si cum ar fi relatia cu colegii, probleme de
initiativa si de aspiratii.*lu$ba noastra ca si consilieri este ca sa asistam copiii si adolescentii in
crearea unor tipare noi si functionale, din fragmentele distruse ale intelesului. 2eprezentarea lui 9om
a adus doua perspective pe care consilierii le-ar gasi folositoare in consilierea copiilor si
adolescentilor.
1. Consilierii pot vedea materialul pe care il aduc din nou ca si fragmente a tiparelor
semnificative anterior deseori tiparele micicare odata au functionat dar care nu mai
functioneaza. 9iparele semnificative au e&plodat in vietile clientilor. ;tilizarea tiparelor a
fost distrusa, oameni tineri cer asistenta in a$utorarea lor de a pune impreuna ceea ce curentul
a distrus peste abilitatile lor de a repara de a face un intreg inca odata. Clientii initial nu sunt
constienti ca curentul a facut imposibila o intoarcere la felul de viata imposibila si parte din
provocarea noastra de a a$uta tineretul ca sa inceapa un proces de creere de noi tipare.
2. 9iparele vietii pot fi puse in mai multe feluri 9om a inceput prin focalizarea la intamplare a
abordarii distructive. 5l a presupus ca audienta asculta la povestile lui, noi vom fi capabili sa
remodelam o povestire mai coerenta.
)
Ce*e A caracteri"tici a*e c&n"i*ierii "curte
Caza consilierii este timpul limitat, solutii focalizate actiuni bazate, interactiune sociala, ordinea
detaliilor, umor dezvoltat, dezvoltarea atentiei si relatie bazata intre client si terapeut. !ceste )
caracteristici definesc scurt consilierea si unic. Cand consiliem istoria integrata a acestor )
caracteristicisi le punem in practica, ele nu pot a$uta clientii mult
si repede pentru a alina disconfortul si ranile dorintelor lor.
Consilierea scurta are un timp limitat
Consilierea scolara are intotdeauna constrangeri si avand limitat timpul cand trebuie consiliere, dar
modelele consiliate prezinta un atuu in scoala, program dupa care nu reflecta cu realitatea sau cu
scoala in care consilierii vor lucra.
Consilierea scurta este concentrat pe solutie
9oate solutiile sunt temporare pt. ca viata continua in prezent o noua sc"imbare. (nca scurte
consiliere este tot focalizata pe solutii , sunt mai productive stau sa se apropie distribuirea acestea
este casa cu probleme. Cautarea solutiilor generale si mobilizeaza oamenii, resursele si inspira
sperante.
Scurta consiliere este bazata pe actiune
*curta consiliere crede in Mclienti vorbaretiM care nu este tot una cu Oclienti actiuneM si aceasta
actiune are nevoie de clienti care cred ca viata lor se va sc"imba. (naintea lor, scurta consiliere
provenea de la clientii cu o noua e&perienta care este usor posibila.
Scurta consiliere este o socializare interactiva
Clientii in $urul acestei puteri influienteaza intr-un fel directia. *curta consiliere utilizeaza reciproc
interactiunile sau tipurile de nevoi, satisfaceri ,calitatea societatii suportata de grupurile de
relatie.*c"imbarile ca si cum ai avea multe realitati cand alti oameni ii suporta pe alti.
Scurta consiliere este orientata spre detalii
Puterea partilor adesea mint in detaliile lor.7ai bine intrebi pt. detalii sau nu muncesti pe viu cu
clientul, scurtele consilieri intreaba pt. detalii care sunt lucrate, care clientul le vrea si pt. care
clientul este gata sa umple golul sau.*curta consiliere este intrigata de detalii despre clienti, resurse,
abilitati si talente sau care cred ei ca creeaza noi talente.
Scurta consiliere strneste umorul
(nde&sii pt. consiliere sunt carti ce contin cuvintele MdistractieM OumorM OrasM.!ceste notiuni care
consilieaza intotdeauna dar trebuie sa fim mereu seriosi, sa credem. consilierii focalizeaza mai putin
aceasta durere si mai mult viata in /si a spori mai mult elementele.!tentia si mai tarziu concentratia
forte pe forta umorului cu puternice indicatii ale clientilor.
Scurta consiliere duce la dezvoltarea atentiei
;n numar mare de fulgere ataca clientii cu descoperirea dezvoltarii.9ranzitia are drum pt. $ubileu si
cazaturi pt. clienti scurta consiliere trebuie data in spate pas cu pas pt. clientii care se lupta sa asculte
descoperirea temelor si sc"imbarilor. *curta consiliere reorganizeaza clientilor solutiile, lucreaza
bine vei descoperi perspectivele de care ai nevoie.
Scurta consiliere este bazata pe relatie
;n consilier facil contribuie la o relatie bazata considerata mai mult un succces de consiliere decat o
te"nica de consiliere pe care o folosim. *curta consiliere, desigur, poseda si lucruri specifice, dar cel
mai important este sa ne asiguram ca nu omitem relatia cu clientul.
+
Sumarizare
,pinia clinica mereu intra in alegerea apropierii la consiliere, si consilierea scurta este una dintre
cele multe unelte care se afla in repertoarul consilierului. !cesta poate fi cel mai apropiat uneori, iar
altadata este cel mai greu.
Cand folosim metoda de consiliere scurta consilierul accentueaza punctele tari ale copiilor si
adolescentilor si nu punctele lor slabe. Consilierea se concentreaza pe ceea ce functioneaza si nu pe
ceea ce nu functioneaza. *ugereaza clientilor sa se concentreze pe viitor si nu pe trecutul imposibil
de modifica.
Consilierea scurta este o solutie posibila la intrebarea4 Cum pot sa a$ut atitea oameni fara a
manifesta burnoutB Consilierii care folosesc metoda de consiliere scurta energizeaza precum se
apropie, si focuseaza pe ceea ce functioneaza. Clientii simt o sc"imbare, precum invata sa-si
foloseasca propriile resurse. Copii si adolescentii pot fi insultati in multe feluri. Consilierea scurta se
focuseaza pe crearea unor metode noi, cand cele vec"i nu mai functioneaza. *i ca bonus, consilierea
scurta pare ca a$uta in mai putin timp decat alti te"nici.
CAPITOLUL K
A)*icarea tera)iei rati&na* e#&ti%e "i c&#)&rta#eta*e cu a$&*e"centi "i c&)ii
(deile ma$ore ale 25C9 sunt4
1. 25C9 a creat un model care sG prezinte natura tulburGrilor emoHionale. ,amenii EncearcG sG
EIi atingG scopurile dar apare un eveniment activator (!) care Ei EmpiedicG sG-Ii realizeze
scopul. ,amenii au anumite credinHe cu privire la acel eveniment care le influenHeazG modul
En care se simt Ii acHioneazG (C). 5venimentul nu creeazG consecinHe emoHionale sau
comportamentale (C), ci credinHele (C) legate de eveniment duc la consecinHele emoHionale.
!ceste credinHe pot fi raHionale sau iraHionale.
2. CredinHele iraHionale apar datoritG unui ^trebuieM de bazG. 5le reprezintG perceperi ale
modului cum ar trebui sG fie lucrurile, afirmaHii acuzatoare asupra sinelui sau a altora care
duce la incapacitatea de a tolera frustrarea.
3. 25C9 este o terapie a a$utorului educativ, auto a$utorGrii. Primul scop este a-i a$uta pe
oameni sG se vindece Ii nu doar sG se simtG bine.
4. 25C9 este o formG de terapie compre"ensivG. 1oreIte sG sc"imbe credinHele iraHionale
pentru a dobFndi o sc"imbare care sG dureze.
A)*icarea REBT *a c&)ii Fi a$&*e"cen=i
Aagner a enumerat unele avanta$e ale 25C94
1. 25C9 face posibilG intervenHia imediatG asupra problemei
2. Principiile de bazG sunt uIor de EnHeles, de aplicat la orice nivel de dezvoltare al copilului
3. 25C9 cere mai puHin timp decFt celelalte terapii.
4. 25C9 Ei a$utG pe copii sG EnveHe sG trGiascG En mediul lor, sG facG faHG problemelor pe care nu
pot sc"imba En viaHa lor
@ernon are cFteva motive En plus pentru 25C94
. 25C9 Ei a$utG pe copii sG se facG bine nu doar sG se simtG bine lucrFnd cu credinHele
iraHionale care cauzeazG tulburGrile emoHionale
%. 25C9 are multe te"nici Ii concepte care Ei a$utG pe copii sG treacG peste tendinHele de gFndire
problematice
%.
'. 25C9 EnvaHG auto controlul comportamental Ii emoHional prin EnvGHarea legGturilor dintre
gFnduri, sentimente Ii comportament.
). 25C9 foloseIte te"nici cognitive, emoHionale Ii comportamentale pentru a EnvGHa principiile
de bazG
+. 25C9 este eficient deoarece se adreseazG direct problemei.
1.. 25C9 poate fi folosit En cadrul cursurilor Icolare.
Re*a=ia $e c&n"i*iere
1r?den Encura$eazG consilierii sG fie fle&ibili. 5ste important En primul rFnd sG fie determinat stilul
terapeutic cel mai eficient pentru un anumit client.
=a consilierea copiilor, consilierul trebuie sG foloseascG e&emple concrete precum Ii umorul,
prietenia Ii Encura$area. 9rebuie sG fie evitate EntrebGrile ^de bombardareM.
E%a*uarea )r&b*e#ei
Cre$in=e*e ira=i&na*e
Cele trei credinHe iraHionale de bazG sunt4 cerinHele prea mari, deprimarea Ii toleranHa scGzutG la
frustrare. Aaters a identificat Ii alte credinHe iraHionale4
1. 5ste Engrozitor dacG alte persoane nu mG plac.
2. *unt rGu dacG fac greIeli.
3. 9otul trebuie sG fie aIa cum zic eu, eu trebuie sG am ce vreau.
4. =ucrurile ar trebui sG fie uIoare pentru mine.
. =umea trebuie sG fie dreaptG iar oamenii rGi trebuie sG fie pedepsiHi.
%. 3u ar trebui sG Emi arat sentimentele.
'. !dulHii ar trebui sG fie perfecHi.
). 5&istG doar un singur rGspuns corect.
+. 9rebuie sG Enving.
1.. 3u ar trebui sG aItept pentru nimic.
Aaters a enumerat credinHele iraHionale ale adolescenHilor4
1. !r fi teribil dacG unii colegi nu mG plac. 5ste rGu sG fii un ratat social.
2. 3u ar trebui sG fac greIeli, mai ales greIeli sociale.
3. 5 vina pGrinHilor cG eu mG simt atFt de rGu.
4. 3u pot face nimic. !Ia sunt eu Ii aIa voi fi mereu.
. =umea ar trebui sG fie dreaptG.
%. 5 Engrozitor cFnd lucrurile nu sunt aIa cum vreau eu.
'. 5 mai bine sG eviHi provocGrile decFt sG riIti sG a$ungi la eIec.
). 9rebuie sG mG conformez colegilor mei.
+. 3u suport sG fiu criticat.
1.. !lHii trebuie sG fie responsabili.
1oar pentru cG e&istG o problemG nu EnseamnG neaparat cG unele credinHe iraHionale cauzeazG
sentimente Ii comportamente negative. 9rebuie sG fie observate intensitatea emoHiilor Ii reacHiile
comportamentale.
Dn evaluarea credinHelor iraHionale e important sG distingem Entre tristeHe, dezamGgire, regret Ii
depresie, vinovGHie, mFnie.
*copul 25C9 nu este eliminarea emoHiei, ci mai degrabG sc"imbarea lor cu emoHii mai moderate
care sG permitG rezolvarea problemelor.
%1
Pentru a descoperi credinHele iraHionale consilierul trebuie sG asculte cu atenHie tot ce spune clientul.
5 important de asemenea distincHia Entre problemele practice Ii emoHionale.
E%a*uarea )r&b*e#e*&r e#&=i&na*e c&#une
M5nia
7Fnia este des EntFlnitG la adolescenHi. Consilierii trebuie sG Ei a$ute pe clienHi sG realizeze cG mFnia
care duce la agresiune Ii urG nu este o mFnie sGnGtoasG. 7Fnia sGnGtoasG duce la dezamGgire sau
iritare Ii adesea la un comportament asertiv.
CredinHele iraHionale care duc la o mFnie nesGnGtoasG sunt cerinHele prea mari4 =ucrurile trebuie sG
fie cum vreau eu.
Crica Fi an<ietatea
!n&ietatea apare la copii deoarece nu EnHeleg Entotdeauna prea multe despre evenimentele care apar.
5llis Ii Cernard au discutat despre douG feluri de fricG. Prima este frica e&ternG, frica de Entuneric, de
animale, de fantome. 8rica internG este cea de-a doua Ii este numitG Ii an&ietate. Copiii an&ioIi se
Engri$oreazG cu privire la viitor, se tem cG nu vor reuIi En ceea ce vor sG facG.
De)re"ia
=ipsa de speranHG, nea$utorarea, lipsa de control sunt adesea asociate cu depresia. *eligman a afirmat
cG gFndirea iraHionalG este cea care duce la depresie iar copiii depresivi vGd evenimentele rele ca
fiind permanente, se auto EnvinovGHesc. Ailde a identificat credinHe iraHionale car duc la depresie4
3; sunt bun, 3u pot face nimic bine, 3imeni nu mG poate iubi deoarece sunt fGrG valoare.
Copiii EIi manifestG depresia adesea prin acHiuni, nu o masc"eazG.
INTERVENTII IN CONSILIEREA
INDIVIDUALA
1upa construirea relatiei terapeutice si cunoasterea problemei ,consilierul(25C9) incepe sa-si
a$ute clientii sa isi resolve problemele emotionale si de comportament.
Aaters precizeaza urmatoarele scopuri ale 25C9 pentru copii4 1.(dentificarea corecta a
emotiilor.
2.1ezvoltarea unui vocabular emotional.
3.! face distinctia intre emotii fuctionale si disfunctionale.
4.! face diferenta intre emotii si ganduri.
.!rmonie in gandire.
%.! face legatura intre gandurile interioare si emotii.
'.! invata regulile copingului emotional.
EDUCATIA RATIONAL-EMOTIVA
1atorita naturii educationale a terapiei rational-emotive si comportamentale, principiile sale
pot fi incorporate usor si sistematic intr-o clasa sau un grup mic pentru a facilita sc"imbarile
atitudinale si de comportament. ;tilizata in aceasta maniera, prima etapa este cea de preventie.
*copul principal al educatiei rational-emotiv comportamentale este de a-i a$uta pe copii si
adolescenti sa inteleaga, la o varsta timpurie, principiile sanatatii emotionale si cum sa le aplice
pentru a intelege mai bine sc"imbarile cu care se confrunta de-a lungul procesului de crestere
SUMAR
%2
25C9 poate fi utilizata eficient cu copiii si adolescentii concomitent, fiind terapeutica si
preventiva. (n zilele noastre asupra copilului actioneaza o serie de factori stresori ai societatii
contemporane iar a$utorul profesionist trebuie sa se concentreze asupra dezvoltarii socio-emotionale
ale copiilor si sa asigure metode terapeutice prin care copiii sa dezvolte abilitati de coping cu
a$utorul carora sa isi rezolve individual problemele.
;na dintre cele mai bune sumarizari ale scopului 25C9 a fost facuta acum 2 de ani de catre
Nnaus (1+'4). 5l spunea ca a-i permite unui copil sa se c"inuie cu probleme de an&ietate, depresie,
vina , ostilitate si lipsa de disciplina pentru ca mai apoi sa le i-a cu el pe parcursul vietii, incercarea
de a face terapie OintensivaM cu el este una dintre cele mai devastatoare, tragice si ineficiente
proceduri. 7ai bine, daca se poate, este sa il a$uti pe acel tanar sa inteleaga , de la o varsta timpurie,
cateva dintre principiile generale ale sanatatii emotionale si sa-l inveti cum sa aplice aceste principii
pentru el si in legatura cu ceilalti. !cesta este unul dintre principalele scopuri ale 25C9.
%3