Arheologia industriala

Despre soarta patrimoniului industrial in Romania

Text: Irina Ioana Iamandescu
Foto: Irina si Camil Iamandescu
In 2005 Mircea Cartarescu scria frumos si trist: "o drama strict personala: mi-au daramat moara!
Cine? Haar n-am! Care moara? Moara mea" moara "#imo$ita" din spatele locului de pe
%tefan cel Mare unde am locuit 25 de ani si unde mai stau ai mei si acum! Moara din "&ostal'ia"
si din "(ritor"" moara in umra careia Mendeilul isi spunea fantasticele po$esti! Moara care-mi
domina $isele" colosala de parca toate fortaretele si mausoleele si ma'a)iile portuare ale lumii ar
fi fost puse la un loc! Constructia cu cea mai impresionanta ar*itectura industriala din lume! Cum
as putea sa-ti su'ere) macar insemnatatea pe care ea a a$ut-o pentru mine? +m copilarit in
campul ei ma'netic" care cura spatiul lumii mele in ,ur! +m trait in $uietul continuu al sitelor ei!
+m sarit 'ardul noaptea si-am aler'at prin curtea ei pustie su stele ca sa-i atin' cu de'etele
suprafata 'i'antica incinsa de luna! -!!!. /ra o constructie $ec*e si noila" din $eacul al
nouaspre)ecelea! /ra puternica si melancolica! Isi ridica foarte sus frontonul cu fereastra rotunda
ca-n C*irico! In lumea ci$ili)ata" astfel de cladiri din $remuri mai une nu se darama! %e conser$a
fatadele si in interior se reconstruieste ultramodern! Cele mai frumoase *oteluri si ma'a)ine
occidentale sunt facute in acest fel! &oi stim doar sa radem de pe fata pamantului! Cladirea asta
era pentru mine $ie" un ar*etip in lumea mea interioara" o runa in alfaetul meu! Mi-au dat-o ,os
intr-un mod tampit" $andalic" crud" inutil!!! &u-mi ramane acum decat de)olarea!"
Intre timp pe amplasamentul Morii #amo$ita a aparut un cartier de locuinte a carui densitate o
intrece pe cea" atat de *ulita" a $ec*ilor cartiere socialiste "dormitor"! #e cealalta parte a +leii
Circului a fost demolata luna trecuta fosta Moara (lma)u" terenul urmand sa aia aceeasi
destinatie! Farica de 0lei %olaris" in $ecinatatea 1arii (or" cade c*iar in aceste )ile su lama
uldo)erelor pe cand Farica de sapun %tella" lan'a (or" a fost de mult inlocuita de un cunoscut
si standardi)at *ipermar2et! %in'ura Moara +ssan monument istoric de $aloare nationala 3sac!4"
re)ista eroic 3oare cat o s-o mai faca?4 sar'ului delapidatorilor incura,ati tacit s-o distru'a!
+ceasta este" pe scurt" situatia trista a unui se'ment istoric al primului inel industrial al
5ucurestiului din )ona %tefan cel Mare - (or - Colentina! &imeni nu si-a pus prolema sa
cercete)e $alorile acestor situri industriale" sa intelea'a daca sau care dintre ele ar putea fi
reutili)ate spre folosul orasului" sau sa ia in considerare consecintele nefaste ale construirii
intensi$e la procente de ocupare si coeficienti de utili)are mult peste maximele unui minim confort
uran! 6erspecti$a profitului rapid otinut din in$estitii imoiliare pare sa fi fost unicul moti$ care a
determinat distru'erea unor esantioane importante din ar*itectura industriala a orasului!
Ca)ul de mai sus repre)inta doar un exemplu" iar acest tip de atitudine care a de$enit" cu unele
exceptii" re'ula in 5ucuresti" isi 'aseste corespondent in orase ca Timisoara" Clu, sau Iasi" iar
emrionii sai sunt de,a pre)enti in teritorii cu $aloare de peisa, cultural industrial ca cele din
5anatul Montan!
/ste e$ident ca" daca riscurile la care este supus patrimoniul industrial sunt importante la ni$el
international" in 7omania acestea iau o forma acuta! #esuet" pier)andu-si functiunea initiala"
ocupand arii importante si "tentante" din suprafata oraselor" prea putin cercetat" $a)ut de multe
ori ca re)er$or de materiale de constructie si fier $ec*i si 'asind cu 'reu simpatia pulicului"
patrimoniul industrial este in real pericol la ni$el national! #esi se pastrea)a inca situri
remarcaile pentru sud-estul /uropean" preocuparile pentru cercetarea lor sunt inca la inceput"
c*iar termenul de ar*eolo'ie industriala 'asindu-si 'reu recunoastrea in mediile stiintifice!
Conser$area" restaurarea sau con$ersia unor astfel de situri sunt rareori luate in considerare si"
in consecinta" deci)iile pri$ind demolarea sunt frec$ente! 6rotectia le'ala este prea putin
eficienta - siturile clasate ca monumente istorice neputand fi demolate oficial" sunt de multe ori
aandonate sau incura,ate sa se prauseasca" fara ca autoritatile sa inter$ina decisi$!!!
Ce s-ar putea face? +telierele internationale de ar*eolo'ie industriala desfasurate in 7omania
incepand cu 2008 au incercat sa raspunda la aceasta intreare! +r*eolo'ia industriala a fost" de
asemenea" tema unei recente de)ateri si a unei expo)itii de foto'rafii la Institutul Cultural
7oman!
+r treui sa se inceapa printr-o in$entariere nationala a siturilor industriale de $aloare" lista
monumentelor istorice a$and lacune importante din cau)a lipsei de "atentie" pentru acest suiect
la inceputul anilor 904! Clasarea siturilor semnificati$e ar putea sa le asi'ure protectia pana la
'asirea unor cai de recuperare! %trate'iile de de)$oltare urana care pre$ad de multe ori
ecolo'i)area si reailitarea siturilor industriale poluate 3intele'and prin acestea" de cele mai multe
ori" demolarea4 ar putea lua in discutie inte'rarea prin reailitare si refunctionali)are a ar*itecturii
industriale $aloroase! #e asemenea" politicile de protectie a peisa,ului ar treui sa includa masuri
de conser$are a urmelor industriilor istorice in teritoriile cu $aloare de peisa, cultural! Inte'rarea
patrimoniului industrial in circuite ale turismului cultural ar di$ersifica oferta turistica! 6roprietarii ar
putea fi con$insi ca exista si altfel de solutii" c*iar $iaile economic! Fostii lucratori ar putea fi
implicati iar pulicul ar putea fi sensiili)at pentru sal$area unor $alori culturale definitorii pentru
identitatea noastra si "noi" doar prin constienti)area lor tar)ie!
+utoritatile competente sunt insa prea putin preocupate de punerea in practica a acestor ipote)e
de lucru! Interesul pentru acestea este insa in crestere in scolile romanesti de ar*itectura" in
acord cu trendul international" fapt reflectat de expo)itia "+pproac*in' 0ran Industrial
:andscape" desc*isa la cel de-al cincilea atelier de ar*eolo'ie industriala si in care au fost
pre)entate 85 proiecte romanesti de diploma elaorate la 5ucuresti" Iasi" Clu, si Timisoara si
dedicate recuperarii unor situri industriale! #in pacate peste ,umatate dintre aceste situri au
disparut de,a sau sunt in curs de de)inte'rare!!!
%ocietatea ci$ila incepe sa reactione)e timid" dar prea putin eficient! (&1-urile din domeniu se
$ad in situatia de a adau'a patrimoniul industrial cate'oriilor "clasice" de patrimoniu in conditiile
in care resursele materiale sau umane disponiile pentru protectia acestora sunt si asa
insuficiente!
7ecent constituita +sociatie de +r*eolo'ie Industriala" ai car ei memri au or'ani)at" in decursul
timpului" e$enimentele descrise mai sus" isi propune sa fie acel 'rup acti$ dedicat protectiei
patrimoniului industrial" cercetarii sale" care sa poata stimula atat de)aterea pulica cat si
reactia autoritatilor" care sa initie)e proiecte $iaile pentru recunoasterea $alorii si recuperarea
siturilor industriale pe o piata care" deocamdata" pare sa fie indiferenta in fata acestei teme!

Inapoi la sumar
http://www.arhitectura1906.ro/articolrevista.php?
id_art=!id_rev_art=1"9

Patrimoniu industrial n Romnia
A#$%&'&(IA I)*+,-#IA'.
#epere interna/ionale 0i contri1u/ii rom2ne0ti


#epere interna/ionale

n 2003 participanii la congresul TICCIH Comitetul
Internaional pentru Conservarea Patrimoniului Industrial ce a avut
loc la !oscova" declarau n pream#ulul C$artei Patrimoniului
Industrial urm%toarele& 'cl%dirile (i structurile construite pentru
activit%i industriale" procesele (i uneltele )olosite" ora(ele (i
peisa*ele n care sunt amplasate" mpreun% cu mani)est%rile lor
tangi#ile sau intangi#ile" sunt de o importan% )undamental%+ ,le
tre#uie studiate" istoria lor tre#uie predat%" nelesul (i semni)icaia
lor tre#uie demonstrate (i su#liniate n oc$ii opiniei pu#lice" iar
e-emplele cele mai semni)icative (i caracteristice tre#uie
identi)icate" prote*ate (i ntreinute" n sensul C$artei de la .eneia"
spre )olosul pre/entului (i viitorului0
C$arta Patrimoniului Industrial document de re)erin% n
domeniul relativ nou al prote*%rii patrimoniului industrial" repre/int%
re/ultatul unei evoluii continue a ar$eologiei industriale n a doua
*um%tate a secolului al 11lea" evoluie care a coincis" uneori" cu
lupta pentru recunoa(terea legitimit%ii unui ast)el de cmp de
cercetare inedit+
Termenul de 'ar$eologie industrial%0 ncepe s% )ie utili/at la
*um%tatea anilor 230 n 4nglia" unde strati)ic%rile industriei"
ncepnd cu *um%tatea secolului al 1.IIIlea" marc$ea/% aproape tot
teritoriul naional+ 5e propunea cercetarea urmelor revoluiei
industriale )a#rica" cu toate in)rastructurile ei" c%i )erate" poduri"
g%ri" cartiere muncitore(ti" $ale comerciale" lucr%ri care nu numai c%
au modi)icat teritoriul" dar au condiionat din ce n ce mai pro)und
viaa colectivit%ii+
n 6737" 8Council )or 9ritis$ 4rc$aeolog:0 )olose(te o)icial
termenul (i c$iar creea/% un Comitet de Cercetare n 4r$eologie
Industrial%" aceasta n paralel cu n)iinarea unor cursuri speciali/ate
la cteva universit%i #ritanice+
;dat% cu cre(terea constant% a interesului n domeniu" ia
)iin% n 67<3 Comitetul Internaional pentru Conservarea
Patrimoniului Industrial TICCIH =T$e International Committee )or
t$e Conservation o) t$e Industrial Heritage> a c%rui activitate
continu% meritoriu pn% n pre/ent+
ncepnd cu recomandarea ?<2 @67<7 a Consiliului ,uropei"
prima recomandare n domeniu" continund cu recomandarea R
20@6770 re)eritoare la 8prote*area (i conservarea patrimoniului
te$nic" industrial (i a lucr%rilor de art% n ,uropa0 (i cu C$arta
Patrimoniului Industrial TICCIH 2003 =IC;!;5 2003>" politicile
europene de protecie a patrimoniului se apleac% cu mai mult%
atenie (i e)icien% spre cercetarea (i conservarea integrat% a
patrimoniului industrial+ Campanii de reperare (i inventariere
sistematic% sau derulat" ca primi pa(i indispensa#ili" nc% din anii
AB0 =4nglia" 5coia> (i A?0 =Crana Italia>+ 4cest lucru r%spundea
necesit%ii lu%rii de deci/ii in)ormate imediate n vederea proteciei
patrimoniului industrial n condiiile att ale unei e-plo/ii a pieei
patrimoniului 'invadate0 de valori industriale produse uneori cu
doar cteva decenii n urm%" ct (i ale pericolului distrugerii n
contemporan a industriilor martor" dep%(ite te$nic (i considerate
desuete+ Pe lng% pierderi inevita#ile" numeroase monumente
europene au )ost recuperate mai ales ncepnd cu anii 70 si" odata cu
recunoasterea internaional% a importanei domeniului" mai multe
situri industriale au )ost incluse n Dista Patrimoniului !ondial+

Ein punct de vedere terminologic sintagma 'ar$eologie industrial%0
a )ost de la nceput controversat%+ Ee la prima de)iniie a
domeniului" aparinnd lui !ic$ael Ri-" care a)irma c% ar$eologia
industrial% se ocup% cu descoperirea vestigiilor timpurii produse de
revoluia industrial% " noiunea evoluea/%" iar nelegerea sa varia/%
de la interpret%ri 'poetice0 =Cranco 9orsi" 67<7 > la de)iniii
contemporane mai te$nice (i cuprin/%toare =C$arta TICCIH 2003 >
4socierea celor dou% noiuni 8ar$eologie0 @ 8industrial0" produce la
prima vedere un )el de 8rumoare semantic%0" cum spune Cranco
9orsi (i cere" desigur" unele e-plicaii+ Eiscon)ortul terminologic
deriv%" din aparenta contradicie ntre noiunea de ar$eologie ca
(tiin% a anticului" a pierdutului (i cea de industrial ca )enomenologie
te$nic%" economic%" productiv% comple-%" legat% de trecutul recent"
de actualitate aici contradicia se re)er% la parametrul temporal+ Ee
asemeni contradictoriu este (i modul convenional de nelegere a
ar$eologiei clasice" pe deo parte" ca studiu al produciilor nalt
artistice (i a industrialului" pe de alt% parte" ce se re)er% la practic"
)uncional" material (i n minim% m%sur% la estetic+
nelegerea ar$eologiei moderne ca ar$eologie a istoriei (i nu doar a
istoriei artei" precum (i renunarea esteticii contemporane la
conceptul de antiartisticitate a utilului" apropie ns% cele dou%
noiuni+ !ergnd mai departe" istoria ca (tiin% contemporan%"
l%snd la o parte istoria #%t%liilor (i pe cea diplomatic%" ia n
considerare istoria economic%" social%" politic%" artistic% (i deci (i
istoria te$nicii+ Da rndul ei" aceasta nu se mai limitea/% la istoria
steril% a ma(inilor (i procedeelor de producie" a materiilor prime" ci
le locali/ea/% ntro realitate a locurilor" )a#ricilor" a caselor n care
locuiau cei ce )%ceau s% )uncione/e aceste ma(ini" a modului lor de
via% +
Perioada istoric% la care se re)er% domeniul" este la rndul ei
controversat%" termenul de 8revoluie industrial%0 )iind el nsu(i
relativ putnduse re)eri la o perioad% ncepnd cu secolul al 1.III
lea pn% la s)r(itul secolului al 1I1lea+ Totodat%" decala*e
importante n evoluia industriei n di)erite regiuni ale glo#ului"
situea/% intervenii contemporane n timp la multe decenii
'distan%0 unele de altele+ Putem oare vor#i de industrie nainte de
6<00F Gi unde se nc$eie aceast% perioad%F Putem considera prima
central% nuclear% de la s)r(itul celui deal doilea r%/#oi mondial"
drept monument de ar$eologie industrial%F Ear aparatura
in)ormatic% cvasicontemporan%" generaiile de calculatoare care se
succed rapid" produsele de so)tHare" care se arunc% toate" cu
de/involtur%" odat% cu apariia altor programe sau componente mai
per)ormanteF
n conclu/ie" cu toate c% unele dintre aceste ntre#%ri nu (iau g%sit
nc% r%spunsul (i c$iar dac% speciali(tii domeniului au )ost desori
mai preocupai de protecia imediat% a patrimoniului industrial a)lat
n pericol dect de )undamentarea teoretic% a domeniului"
'ar$eologia industrial% e-ist%0 (i sa impus ca disciplin%
contemporan% comple-%+ 4supra domeniului converg interese
disciplinare diverse" de la istoricul de art%" ar$itect" ur#anist" inginer"
la sociolog (i istoricul industriei" iar aria sa de cercetare se re)er% la
m%rturiile" materiale sau imateriale" ale modului de via% (i producie
industrial% n evoluia lor istoric%+ Coro#ornd interpretarea acestor
m%rturii din punct de vedere economic" te$nologic sau ar$itectural
etc+" ar$eologia industrial% )ace" n contemporan" un pas nainte
lund n considerare puternica semni)icaie cultural% a patrimoniului
industrial ca element al evoluiei societ%ii umane+

%volu/ia domeniului 3n #om2nia

Teritoriul Romniei este depo/itar al unui patrimoniu
industrial construit sau mo#il remarca#il pentru sudestul
,uropean" datnd n principal din perioada secolelor al 1.IIlea al
11lea+ Pe lng% o#iecte singulare valoroase" sunt pre/ente
e(antioane coerente de de/voltare ilustrnd nc% toate )a/ele
cunoscute ale evoluiei industriale =pre industrial%" manu)acturiera"
industrial%" )indesiecle (i $iperindustriali/ata n epoca socialist%>+
Eup% al doilea r%/#oi mondial regimul comunist a con)iscat dar nu a
distrus grav aceste dot%ri n dorina de a le e-ploata uneori cu
investiii mai mult dect minime+ Eot%ri te$nice e-cepionale de la
s)r(itul secolului al 1I1lea mai pot )i g%site c$iar )uncionnd n
Romnia Ein ne)ericire ns%" preocup%rile (i" n consecin%" reu(itele
n recuperarea acestui valoros patrimoniu sunt aproape ine-istente+
5ituaia economic% precar% a multora dintre societ%ile ce dein
patrimoniu industrial le determin% pe acestea )ie s%
a#andone/e@vnd% patrimoniul a c%rui ntreinere este prea
costisitoare" )ie s%l 're)uncionali/e/e0" cu investiii distructive
ie)tine (i de sla#% calitate" pentru al nc$iria+ Ein comoditate sau din
lipsa unei strategii de perspectiv%" sunt pre)erate construciile noi
interveniilor mai pretenioase pentru recuperarerestaurare" sunt
casate (i distruse utila*e valoroase su# motivul rete$nologi/%riiI
4ceste iniiative sunt cu att mai d%un%toare pentru marile
ansam#luri" mp%rite prin privati/%rile gr%#ite de la nceputul anilor
70" ansam#luri a c%ror coeren% iniial% nu se va mai putea n curnd
desci)raIRepre/entnd procente impresionante din supra)aa
ora(elor (i situnduse acum relativ aproape de centre" ariile
industriale destructurate" )oste industrii de marc% ale ora(ului" sunt
v%/ute ca o imens% re/erv% ur#anistic% n a(teptare de destinaii+
Proprietarii (i investitorii interesai de amplasamentele )oarte
avanta*oase nu doresc ns% s% investeasc% n reconversie siminduse
condiionai de restricii (i pro#leme de restaurare pentru ceea ce ei
considerau ca spaiu sau teren disponi#il pentru orice )el de
intervenie pro)ita#il%+
Campanii de inventariere speciali/at% nu au )ost demarate+ Ee(i" de
e-emplu" se p%strea/% o#iecte de patrimoniu industrial din secolul al
1I1lea care )uncionea/% cu te$nologia original%" nu se cunoa(te
e-act tipologia" num%rul acestora" valoarea lor+ n consecin%"
deci/iile de demolare@casare sunt" n lipsa protectiei legale" sau din
necuno(tin% de cau/%" e-trem de )recvente" iar puinele m%suri de
prote*are sunt su#iective (i insu)icient )undamentate (tiini)ic+
Pe lng% acestea este greu de o#inut susinerea opiniei pu#lice nu
ntotdeauna receptiv% la un ast)el de su#iect ;amenii nu sunt ata(ai
de 8)a#ric%0" ci mai degra#% o consider% un sim#ol al ngr%dirii
li#ert%ii personale" al su#ordon%rii (i ar accepta cu greu so vad%" de
e-emplu" n c%ri po(tale ilustrate" al%turi de m%n%stirile din nordul
!oldoveiI
,-ist% ns% (i reversul po/itiv+ ;rgoliul )irmei" noiunea de tradiie"
pot determina deci/ia industria(ului de a )ace un mu/eu al )irmei+
Inscripia 8)ondat la 6?I0 nno#ilea/% #la/onul comercial de
continuitate (i serio/itate nentrerupte+ Eincolo de simpla inscripie"
aceast% dovad% poate veni din m%rturii vi/i#ile" construite" din
patrimoniu recuperat+
;amenii" la rndul lor" au o anume o#i(nuin% a locului de munc%
c%ruia i sau dedicat atia ani" c$iar generaii" sunt ntristai de
declinul luiI 4ccesi#ilitatea n acel loc ca dovad% a acestui
sacri)iciu" simpla lui p%strare )i/ic%" constituie o m%rturie a)ectiv%
despre ceea ce a )ost munca" r%#darea" inventivitatea celor de
dinaintea noastr%" o recuperare a memoriei #unicilor+ Ca (i n 4nglia
anilor 30B0" poate acum e momentul potrivit la noi pentru ca
oamenii s% recepione/e po/itiv acest mesa*" )%r% s% mai asocie/e
aceste m%rturii industriale cu mi/eria sau organi/area de tip socialist"
ci s% nceap% s% le neleag% ca pe m%rturii preioase ale trecutului
industrial romnesc" ce a contri#uit esenial la avntul economic al
Romniei inter#elice+ Ee asemenea" tinerii" n ciuda tendinei neg%rii
istoriei recente" pot )i convin(i de valorile te$nic industriale ale
trecutului+ nv%%mntul superior te$nic deinea n anii socialismului
ponderea principal% (i nc% repre/int% un procent important n
mediul universitar+ 4l%turi de ar$iteci" istorici" sociologi" n
momentul de )a% aceste noi generaii dein in)ormaia (i au
disponi#ilitate pentru a nelege acest su#iect+ .i/itele 8o)iciale0 (i
o#ligatorii la interesante" dar triste mu/ee ale te$nicii din anii trecui"
se pot trans)orma n proiecte (i cola#or%ri n domeniul ar$eologiei
industriale+ 4cest lucru se )ace de*a simit" de e-emplu n cteva
interesante proiecte de diplom% ale studenilor ar$iteci unele dintre
ele atr%gnd interesul unor programe dedicate mediati/%rii (i salv%rii
acestui tip de patrimoniu la nivel european+
Jn argument important l constituie (i relativa )ragilitate a
patrimoniului industrial" vulnera#ilitatea lui" n sensul c% una din
caracteristicile ansam#lurilor istoricoindustriale este c$iar
de/involtura cu care se nlocuiesc" modi)ic% ireversi#il" demolea/%"
p%ri componente importante" sau c$iar ansam#luri ntregi+ 4cest
lucru ine ntrun )el (i de evoluia istoric% a programului" care e prin
de)iniie" n mai mare m%sur% dect n alte programe de ar$itectur%"
una etapi/at%" evolutiv%" ma*oritatea ansam#lurilor p%strate )iind
produsul a multiple e-tinderi (i modi)ic%ri n timp dictate de
necesit%i )uncionalte$nologice+ Transpus% n contemporan ns%"
aceast% a#ordare" de(i uneori poate motivat% te$nic sau economic"
este gre(it% (i ireversi#il%" n ma*oritatea ca/urilor" pentru piesele
pierdute" nee-istnd un releveu" o )otogra)ie" un inventarI 4cest
lucru se petrece )ie n perioade de relativ avnt economic" cnd
proprietarii" permindu(i )inanciar s% investeasc%" din comoditate"
nenelegere sau din lipsa unei strategii de perspectiv%" pre)er%
construciile noi interveniilor mai pretenioase pentru recuperare
restaurare" casea/% (i distrug utila*e valoroase su# motivul
rete$nologi/%riiI)ie n dorina unui c(tig rapid prin valori)icarea
acestor /one ca teren presupus li#er de construciiI Ku se ine aici
cont de posi#ilitatea m#un%t%irii imaginii de marc% a )irmei prin
rea#ilitarea patrimoniului (i de avanta*ele unor soluii alternative cu
amorti/area investiiei pe termen mediu (i pro)ita#ilitate pe termen
lung sensi#il mai mari+

n momentul de )a%" protec/ia legal4 a patrimoniului industrial este
asigurat%" n principal" prin Degea L22@2006 privind prote*area
monumentelor istorice (i Degea 6?2@2000 privind prote*area
patrimoniului cultural mo#il+ Degea L22@2006 permite clasarea n
regim de urgen% a unui sit" indi)erent de regimul de proprietate"
prevede o#ligaii" dar d% (i posi#ilitatea creerii de )acilit%i pentru
proprietarii de monumente" nlesnind ast)el campania de 8c(tigare0
a industria(ilor care nu erau" n condiiile legislaiei de pn% acum"
atra(i s% clase/e o#iectivele valoroase pe care le dein+ !inisterul
Culturii (i Cultelor a ela#orat un proiect de Dege a patrimoniului
industrial =)apt inedit n ,uropa>" a)lat n momentul de )a% n
de/#atere pu#lic% (i menit s% acompanie/e metodologic sau s%
nt%reasc% unele prevederi ale legislaiei actuale din domeniul
patrimoniului imo#il (i mo#il+
Protecia legal% actual% este ns% departe de a )i e)icient%+
Dista o)icial% a monumentelor istorice =200L> are sc%p%ri importante+
In)ormaiile legate de monumentele clasate sunt deseori limitate la
denumire (i adres% po(tal%" pentru ansam#luri de mii de metri p%trai
nee-istnd vreo ierar$i/are valoric% a numeroaselor corpuri de
cl%diri" sau un inventar al utila*elor coninute+ R%spun/nd
necesit%ii unei inventarieri sistematice a acestui patrimoniu"
!inisterul Culturii (i Cultelor a demarat un program care urm%re(te
declan(area inventarierii speciali/ate" identi)icarea o#iectivelor n
pericol" g%sirea de soluii (i parteneri pentru salvarea lor"
mediati/area domeniului (i sta#ilirea unei strategii naionale
coerente pe termen lung+ n prima etap%" avnd n vedere rsursele
materiale limitate (i neuni)ormitatea pre/enei speciali(tilor din
domeniu n teritoriu" sa propus un e-periment a-at pe identi)icare @
minim% catalogare @ urgene de salvare @ propuneri de clasare" pentru
cteva /one repre/entative pentru de/voltarea industrial%
romneasc%" cu concentrare de patrimoniu valoros =ntre care (i
*udeul Cara( 5everin>+
Eesigur c% acest lucru nu este su)icient" dar repre/int% o prim% (i
esenial% m%sur% de protecie+ Ee asemenea" nu este nici simplu de
reali/at+ Jn inventar coerent ar putea evidenia" ns%" o#iecte unice
de valoare deose#it% (i" lucru important" ar putea o)eri o imagine de
ansam#lu mai clar% a patrimoniului p%strat" pe tipuri (i categorii
valorice (i a patrimoniului care sa pierdut" sau risc% s% se piard%
curnd" n lipsa proteciei legale sau a interveniilor de conservare
=a(a cum a )%cuto catalogarea n regiunea Dom#ardia n anii A?0>+

Ein punct de vedere al teoriei domeniului" arheologia
industrial4 este un cmp de cercetare nou (i insu)icient a#ordat n
Romnia" ns%(i al%turarea celor dou% noiuni ar$eologie@industrial
)iind deseori contestat% sau gre(it interpretat%+ Preocuparea pentru
acest su#iect la nivel academic" este ilustrat% de unele studii (i
articole re)eritoare la situri sau evolutii particulare+ Cursuri
introductive oca/ionale au )ost organi/ate la Jniversitatea de
4r$itectur% (i Jr#anism Ion !incu sau la Jniversit%ile din Clu*
Kapoca" Re(ita sau Timi(oara+ Cteva proiecte de licen% au )ost
susinute n acest domeniu+ ; prim% lucrare de specialitate
Arheologia Industrial pe teritoriul Romaniei =.+ Mollmann" 2003>"
)urni/ea/a prime in)ormaii despre patrimoniul din Transilvania (i
9anat+ ; serie de ntlniri (tiini)ice internaionale ateliere de
arheologie industrial, sau des)%(urat n 2006 9ucure(ti" 2002
9anatul !ontan" 2003 Clu* Kapoca" 200L 9aia !are" n
organi/area !inisterului Culturii si Cultelor (i coordonarea
(tiini)ic% a su#semnatei+ 4vnd o important% participare
romneasc% (i a organismelor internaionale speciali/ate =TICCIH"
Institut ,uropeen des Itineraires Culturels s+a+>" atelierele
'instrument de m%sur%0 pentru interesul (i preocup%rile romne(ti n
domeniu au contri#uit la sc$im#ul de in)ormaii ntre speciali(tii
romni (i cei europeni" determinnd prime cola#or%ri n programe
europene =Industrial Heritage between land and sea - Proiect
Cultura 2000" Itineraires darcheologie industrielle en Europe cu
Institutul ,uropean pentru Itinerarii Culturale" Du-em#urg, Les
dinosaures du patrimoine industriel cu TICCIH)

Conte-tul european )avora#il d%" iat%" posi#ilitatea particip%rii la
programe de cooperare" inclusiv n domeniul ar$eologiei industriale+
Interesul speciali(tilor europeni pentru o anumit% autenticitate"
pentru o anumit% 8mpietrire0 undeva la nceputul secolului" a
procedeelor" construciilor" instalaiilor industriale romne(ti" este
evident =mai ales n situaia n care ele nu se mai p%strea/% n
,uropa>+ Eincolo de proiectele naionale sau regionale" necesare (i
posi#ile" este desc$is% deci calea internaional% pentru propuneri
auto$tone =un e-emplu posi#il este propunerea domnului con)+ Er+
Rudol) Nra) pentru /ona 9anatului> care ar umple un gol pe 8piaa0
european% a proiectelor culturale" contri#uind totodat% la recuperarea
unor importante valori ale patrimoniului industrial din Romnia+

arh. Ioana Irina Iamandescu



Bibliografie

6+ 9orsi Cranco" Introdu!ione all" archeologia industriale" Roma" ;))icina" 67<?
2+ Eevillers C$ristian" Larchitecture industrielle ou la crise du monument
histori#ue" n !onuments $istoriOues nr+ 3@67<< L$architecture industrielle
3+ IC;!;5 Romania" Heritage at RisP report 20062002" Heritage at Ris%
Icomos &orld report '(()-'((' on *onuments and +ites in ,anger" pp+6B<
6B? =Case 5tud: 6& Romanian Industrial 4rc$aeolog: Heritage>" Q+N+ 5aur"
!unc$en" 2003
L+ Kegri 4ntonello" Ea 5etta Cesare, Archeologia industriale - monumenti del
la-oro .ra /0III e // secolo " Touring Clu# Italiano" !ilano" 67?3
3+ Kiculescu !arin" 1nceputurile arheologiei industriale" n Revista !u/eelor (i
Coleciilor@677L
B+ Palmer" !aril:n" Keaverson" Peter" Industrial Archaeolog2, 3rinciples and
practice" Routlege" Dondon" 2000
<+ Re-ista Arhitectura" nr+ 6@2000 arhitectur 4 industrie
?+ R=70>20 a Comitetului de !ini(tri a 5tatelor mem#re re)eritoare la protecia (i
conservarea patrimoniului te$nic" industrial (i al lucr%rilor de art% n ,uropa,
Recueil de te5tes .ondamentau5 du 6onseil de l"Europe dans le domaine du
patrimoine culturel" 5tras#ourg" 677?
7+ TICCIH T$e !oscoH C$arter )or t$e industrial $eritage" 2003
HHH+mnactec+com@TICCIH

TICCIH T$e !oscoH C$arter )or t$e industrial $eritage" 2003
HHH+mnactec+com@TICCIH@
!ic$ael Ri-" Industrial Archaeolog2" n 7he Amateur Historian nr+ 2@6733
8ar$eologia industrial% nu tre#uie s% )ie o disciplin% n plus" o mic% gr%din%
delimitat% a (tiinei" ntre un divertisment te$nic (i o deviere a esteticii" ci o
acumulare de e-perien% (i atenie c%tre un spaiu inedit (i nedatat al vieii0" Cranco
9orsi " Introdu!ione alla archeologia industriale" Roma" ;))icina" 67<?" p+ ?
84r$eologia industrial% este o metod% interdisciplinar% de studiu a m%rturiilor"
materiale (i imateriale documente" arte)acte" stratigra)ii" construcii" structuri"
a(e/%ri umane" peisa*e naturale (i ur#ane create pentru sau de c%tre un proces
industrial+ ,a utili/ea/% acele metode de investigaie care sunt potrivite pentru
cre(terea nelegirii trecutului (i pre/entului industrial0 TICCIH op+cit+"
HHH+mnactec+com@TICCIH@
Cranco 9orsi" op+ cit+ p+ <
Cranco 9orsi" op+ cit+ p+ <
Palmer" !aril:n" Keaverson" Peter" Industrial Archaeolog2, 3rinciples and
practice" Routlege" Dondon" 2000" p+ 63


$ttp&@@HHH+cimec+ro@patrimoniuindustrial@ProtectiaPIK@0R20ar$eologia
R20industriala+$tm
$ttp&@@HHH+revistamu/eelor+ro@ar$pd)@200BS02S06+pd)
A#(+5%)-


Romnia p%strea/% importante o#iective valoroase de patrimoniu industrial" mo#il
sau imo#il" din secolele trecute" unele c$iar )uncionnd" repre/entnd un segment
semni)icativ al patrimoniului cultural naional+
Protecia legal%" asigurat% n momentul de )a% prin Degea L22@2006 privind prote*area
monumentelor istorice (i Degea 6?2@2000 privind prote*area patrimoniului cultural
naional mo#il" se re)er% la o#iectivele clasate (i are" c$iar (i pentru acestea" o e)icien%
relativ% ntruct n domeniul industrial primea/% reglement%rile economice+
Privati/%ri rapide" situaia economic% precar% a proprietarilor" sau c$iar perioadele de
avnt economic repre/int% con*uncturi de natur% s% )avori/e/e demol%ri" cas%ri"
distrugeri rapide de patrimoniu valoros clasat sau nc% nereperat+
n pericol se g%sesc mai ales o#iectivele neclasate" att Dista !onumentelor Istorice ct (i
Dista #unurilor culturale mo#ile clasate n categoria *uridic% 7e!aur avnd omisiuni
importante+ Procedura legal% de clasare implic%" desigur" accesul speciali(tilor n siturile
industriale+ 4cesta este greoi si de cele mai multe ori nepermis de c%tre proprietar =care
este de regul% privat>" orice aciune coerent%" la nivel regional sau naional" de reperare"
inventariere sau clasare )iind deci aproape imposi#il%+
n conclu/ie" valoarea ridicat%" european%" a patrimoniului industrial romnesc" mo#il
sau imo#il" situaia de risc n care se g%se(te acesta" precum (i e)iciena mai mult
dect relativ% a proteciei sale *usti)ic% necesitatea interveniilor de inventariere"
clasare (i salvare care nu pot )i des)%(urate dect n condiiile unor reglement%ri
legale speci)ice+ 4cestea se pot constitui ntro Dege a patrimoniului industrial sau pot
)ace unul dintre o#iectele amend%rii Degii L22@2006" Degii 6?2@2000" precum (i a
Degislaiei ,conomice n vigoare+

ar$+ Irina I4!4KE,5CJ
6L+06+2003