Você está na página 1de 23

LUCRARE DE SEMINAR

CREAREA LUMII VAZUTE


Coordonator: Citirig Vasile Susintor: Florea Petru Cosmin

Specializare : Teologie Pastoral, Anul III

1
Cuprins
CRARA !"#II VA$"T
1% Introducere %%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%% pag &
'% Re(erat )i)lic despre crearea lumii *azute %%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%% pag &
CRARA +#"!"I
1% Introducere %%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%% pag ,
'% +riginea omului %%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%% pag -
&% C.ipul lui /umnezeu in om %%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%% pag 0
1% C.ipul lui /umnezeu, ca 2nrudire a omului cu /umnezeu %%%33% pag 11
,% !ocalizarea c.ipului lui /umnezeu in om %%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%% pag 1&
-% C.ip si asemanare %%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%% pag 11
4% +mul : /e la c.ip la asemanare %%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%% pag 10
0% Concluzii %%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%% pag '1
5% 6i )liogra(ie %%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%pag '&
'
Introducere
!umea *azuta este lumea care cade su) simturile omului, sau su) incidena organelor de
simt% a cuprinde intregul uni*ers, inclusi* omul, care nu poate (i despartit nicidecum de natura%
S(antul Vasile cel #are, !actantiu si alti parinti )isericesti su)liniaza (aptul ca lumea a (ost
(acuta pentru om, iar omul pentru /umnezeu% Ast(el omul nu poate (i conceput in a(ara de natura
cosmica, precum nici natura nu poate (i inteleasa (ara om% /e aici rezulta si resposa)ilitatea
omului (ata de natura si modul comportarii sale in ea si (ata de ea% !a aceasta se mai adauga si
(aptul ca intreaga natura este destinata sla*ei de care *or (i partasi oamenii in imparatia lui
/umnezeu 7Rom%0, '18, cand l *a (ace pentru oameni 99 ceruri noi si pamant nou ::, in care
sa locuiasca dreptatea 7II Pentru, &, 1&8%
Asadar, natura a (ost creata de /umnezeu ca su)strat necesar pentru e;istenta omului% /e
aici rezulta doua concluzii: 1% In(luenta reciproca si solidaritatea omului cu natura< '% Caracterul
ant.ropocentric al naturii, caci ea numai prin om isi implineste scopul sau%
Re(erat )i)lic despre crearea lumii *azute

Pe temeiul Re*elatiei, in*atatura crestina sustine ca lumea *azuta a (ost creata de
/umnezeu din nimic% a, asemenea omului, are un inceput, dar *a a*ea si un s(arsit% Cu*intele
cu care incepe cartea Facerii : = !a inceput a (acut /umnezeu cerul si pamantul> 7 Facere 1,1 8
arata ca lumea materiala, ca si cea spirituala, a (ost creata, deci a luat (iinta in timp% Cu*antul =la
inceput> arata deci primul contact, prima unire a lui /umnezeu Cel *esnic cu timpul, pe care tot
l l?a creat, unire in care Creatorul *a ramane pana la s(arsitul lumii%
/ogma crearii lumii din nimic respinge orice alte e;plicatii cu pri*ire la crearea lumii%
!umea nu e o emanatie din (iinta di*ina si nici nu este modelata dintr?o materie eterna,
coe;istenta cu /umnezeu, de insusi /umnezeu sau de *reun demiurg% S(antul Atanasie cel #are
spune : = "nii, printre care Platon, care e mare la greci, asigura ca /umnezeu a (acut uni*ersul
plecand de la o materie pree;istenta si (ara origine< ca /umnezeu n?ar (i putut (ace nimic, daca
materia n?ar (i pree;istat, asa cum tre)uie sa e;iste lemnul ca sa poata (i lucrat de tamplar% Cei ce
*or)esc ast(el, nu?si dau seama ca atri)uie lui /umnezeu o sla)iciune% Caci daca nu este l
insusi cauza materiei, ci (ormeaza lucrurile pornind de la o materie de )aza, l *a (i considerat
sla), incapa)il sa lucreze ce*a(ara materie asa cum sla) este si tamplarul, care nu poate (ace nici
un lucru necesar (ara lemn>
/e cate ori S(intii Parinti *or)esc despre moti*ul si scopul crearii lumii, su)liniaza
)unatatea lui /umnezeu ca moti* al crearii acesteia% Ast(el, /ionisie Areopagitul spune in acest
sens: = 6inele prin insusi (aptul ca e;ista ca )ine (iintial, intinde )unatatea sa la toate cele ce
sunt>% /aca /umnezeu a adus la e;istenta creatura din ne(iinta, pentru ca aceasta sa se
impartaseasca de )unatatea si iu)irea lui, scopul creatiei este ca intreaga (aptura sa a@unga la o
impartasire deplina a acestei iu)iri, adica la o comuniune deplina cu /umnezeu %
!umea *azuta e contingenta, (iind creata in mod li)er de catre /umnezeu, a este =(oarte
)una> , (iind potri*ita scopului ei% a a (ost creata ast(el, incat omul, prin lucrarea sa, cu a@utorul
lui /umnezeu sa o ridice spre o deplina spiritualizare, in care omul sa realizeze cea mai deplina
&
unire cu /umnezeu% Ast(el, in lume se impletesc doua lucrari: a lui /umnezeu si a omului,
amandoua con*ergand spre acelasi scop%
Ina(ara de om, pe care l?a creat printr?o lucrare deose)ita , /umnezeu a creat lumea din
nimic cu puterea cu*antului Sau% /e aceea, psalmistul zice: =l a zis si s?a (acut, l a poruncit
si s?a zidit> 7Ps% 110,-8% Aceasta nu inseamna ca lumea *azuta a aparut dintr?odata asa cum arata
ea la crearea omului% !umea *azuta a (ost creata de /umnezeu in mod pregresi*, intr?o ordine
deplina, in asa (el incat sa e;iste o stransa legatura intre toate creaturile din ea , cele superioare
presupunand e;istenta celor in(erioare% In acest sens, unii teologi *or)esc despre o creatie
primara, prin care inteleg crearea materiei din care sa (acut lumea, dupa care a urmat creatia
secundara, prin care toate creaturile din lume si?au primit (orma lor speci(ica unele (iind conditia
de e;istenta pentru altele% Ast(el, lumea creata de /umnezeu intr?o anumita perioada de timp
(ormeaza un tot unitar, conducandu?se spre scopul ei dupa legile pe care /umnezeu le?a sadit in
toate creaturile, potri*it planului sau din *esnicie%
/esigur, re(eratul )i)lic despre crearea lumii materiale in sase zile 7.e;aimeron8 din
capitolul 1 al cartii Facerii se deose)este de a(irmatiile pe care le (ace astazi stiinta cu pri*ire la
originea lumii si e*olutia ei% /ar cu toate acestea atat 6i)lia, cat si stiinta a(irma ca lumea a luat
(iinta intr?o anumita perioada de timp, intr?o ordine progresi*a, (iinta superioara din lume (iind
omul%
Pe temeiul celor cuprinse in capitolul 1 din cartea Facerii, crearea lumii se cele sase zile s?
a des(asurat ast(el :
In ziua intai a (acut /umnezeu materia si lumina% Caci daca prin =cerul> se intelege lumea
ne*azuta a ingerilor, prin =pamantul> se intelege lumea *azuta, dar intr?o (orma nede(inita,
doarece =pamantul era neintocmit si gol>, ceea ce inseamna ca materia creata tre)uia organizata,
din ea urmand sa ia (iinta tot ce e;ista in uni*ers, si deoarece deasupra adancului domnea
intunericul, /umnezeu a (acut lumina, deoarece (ara aceasta nu?i posi)ila *reo lucrare sau *reo
crestere a (iintelor ce urmau sa (ie create mai tarziu%
In ziua a doua, /umnezeu a (acut taria, adica )olta cereasca, despartind apele de sus de
cele de @os% Cu aceata a inceput organizarea materiei, pentru ca se se creeze conditiile necesare
*ietii (iintelor *ii%
In ziua a treia, /umnezeu a despartit apele de uscat, (acand sa apara oceanele, marile,
(u*iile si raurile, iar pamantul sa de*ina uscat, pentru a putea creste pe el plantele% Tot atunci a
(acut /umnezeu toate plantele dupa (elul lor%
In ziua a patra, /umnezeu a (acut luminatorii mari: soarele si luna si luminatorii mici:
stelele, si i?a asezat pe taria cerului, ca sa lumineze pamantul si sa carmuiasca ziua si noaptea%
In ziua a cincea, /umnezeu a (acut *ietuitoarele din apa si pasarile din aer, (iecare dupa
(elul lor, )inecu*antandu?le spre a se inmulti%
In ziua a sasea, /umnezeu a (acut toate animalele mari, taratoarele, (iarele sal)atice si
animalele domestice, toate dupa (elul lor, iar la urma l?a (acut pe om%
/esi cartea Facerii la s(arsitul (iecareia din zilele creatiei (ace precizarea ca =s?a (acut
seara si s?a (acut dimineata>, in*atatura despre durata zilelor creatiei nu este o dogma, ci ramane
numai o teologumena% Asadar, nu e necesar sa credem ca aceste zile au a*ut o durata de '1 de
ore, ele putand (i socotite perioade de timp mult mai indelungate, ec.i*alente erelor geologice%
/ealt(el, potri*it cu*intelor psalmistului: =Caci inaintea oc.ilor Tai o mie de ani e ca ziua de ieri
ce a trecut si ca o stra@a de noapte> 7Ps% 05, 1 8, precum si ale s(antului apostol Petru: =+ zi
inaintea /omnului este ca o mie de ani si o mie de ani ca o zi> 7 II Petru, &, 0 8, rezulta ca pentru
/umnezeu care e *esnic, durata timpului este (ara importanta, l putand crea totul dintr?o clipita,
1
ori intr?un timp mai indelungat, dupa a Sa )una*ointa% #oise, autorul cartii Facerii, a prezentat
zilele creatiei drept zile o)isnuite, deoarece pentru poporul e*reu era mai usor sa inteleaga
atotputernicia di*ina in creatie, daca intregul uni*ers cu tot ce e;ista in el a (ost creat in sase zile%
+ creatie care s?ar (i e;tins pe durata cator*a ere geologice, punea oarecum la indoiala in mintea
acelor timpuri atotputernicia di*ina%
/ar inde(erent de durata de timp in care a (ost creata lumea materiala, creatia ei a (ost
progresi*a si cu totul corespunzatoare scopului pe care /umnezeu i l?a dat, caci cartea Facerii
spune: =Si a pri*it /umnezeu toate cate (acuse si iata erau (oarte )une> 7Fac% 1, &1 8%
Introducere% Crearea omului
"ltima dintre (pturile lui /umnezeu Ai, totodat, cea mai de seam dintre ele, este omul,
cu care /umnezeu 2nc.eie Ai 2ncoroneaz 2ntreaga creaie% Prin natura Ai demnitatea sa, omul se
deose)eAte de toate (pturile pmBnteAti, (iind 2ns legat de ele dup cum este legat Ai de lumea
curat spiritual% +mul a (ost creat ultimul pentru a (i introdus 2n lume ca un rege 2n palatul su,
spuneau Prinii greci% /eAi creat ultimul, omul ocup locul de mi@loc 2ntre lumea curat spiritual
Ai cea curat material< celei dintBi 2i aparine cu su(letul su, iar celei din urm, cu trupul su% l
este punctul de 2ntretiere al celor dou lumi Ai o sintez totodat a acestora< este, cum )ine s?a
zis 2n (ilozo(ia grac, un rezumat Ai o reprezentare 2n mic a lumii celei mari 7macrocosmosul8,
adic un microcosmos%
CreAtinismul acorda omului o *aloare cu totul deose)it% /up doctrina crestin omul
este inc.eierea Ai incoronarea creaiei% ste punctul cosmic, singurul punct 2n care cerul Ai
pamBntul, *eAnicia Ai *remelnicia se 2ntretaie, unindu?se< 2ntrucBt omul aparine 2n acelaAi timp Ai
lumii spirituale Ai lumii materiale, lumi pe care le uneAte prin do.otomismul naturii sale, el (iind
prin aceasta o lume mic 7microcosmos8, coroan a lumii celei mari cum ne spune #rurisirea
+rtodo;: ,,n urm a creat Dumnezeu pe om,care ete a!ctu"t #"n u$!et mater"a! %"
ra&"ona! %" #"n trup mater"a!, ca #"n aceat a!ctu"re a omu!u", pe #e o parte cunoac
a#e'aru!, c Dumnezeu ete Creator a! !um"" p"r"tua!e, "ar pe #e a!ta, c E! a z"#"t %" !umea
mater"a!( D"n aceat cauz, omu! e nume%te %" o !ume m"c, #eoarece e! poart cu "ne
c)"pu! a toat !umea cea mare( 7#rturisirea +rtodo; I,108%
Poziia distinct a omului 2n lume este indicat 2n special de modul deose)it 2n care a (ost
creat el% /ac celelalte *ieuitoare 7plante Ai animale8 au (ost create atBt ca principiu de *ia cBt
Ai ca (pturi materiale din elementele pmBnteAti, numai prin cu*Bnt, omul singur a (ost creat de
/umnezeu printr?un act special, Ai anume i?a creat trupul din rBn, Ai i?a insu(lat su(lare de
*ia, su(letul, (cBndu?l (iin *ie 7Facere ',48% Femeia a (ost creat dintr?o coast a lui Adam
7Facere ','18% Prin aceste imagini se indic pe de o parte relaia strBns a omului cu lumea
aceasta *zut Ai cu /umnezeu, iar pe de alt parte, proeminena lui trupeasc Ai spiritual,
primindu?Ai su(letul Ai trupul printr?un act special al lui /umnezeu Ai nu ca celelalte (pturi% Cn
acelaAi timp, crearea special a omului scoate 2n e*iden constituia du)l a (iinei lui, care se
opune oricrei teorii care neag (ie principiul corporal, (ie pe cel spiritual%
1
1
Pr% Pro(% /r% /umitru Radu ,,Indrumri misionare, editura Institutul Biblic i de Misiune al B.O.R.,
Bucureti 1986, pag.178.
,
CreAtinismul *ede 2n om (iina creat cu o menire (oarte 2nalt Ai iu)it de /umnezeu,
(iina care tre)uie ridicat Ai mBntuit,(iind singura din aceast lume care poart cu sine c.ipul lui
/umnezeu%
Crearea lumii este descris de #oise, prin cu*intele: ,,S $ace om #up c)"pu! "
aemnarea noatr, ca tp*neac pe%t"" mr"!or ,pr"!e ceru!u"+% 7Facere 1,'-?'48%
Cu*intele de mai sus arat deci c omul a (ost creat dup c.ipul lui /umnezeu%
Cn ceea ce pri*eAte c.ipul lui /umnezeu 2n om, 6iserica 2n*at c aceasta se re(er la
natura spiritual a omului, adic la raiune, sentiment Ai *oin, deoarece toate tind ctre
/umnezeu deci, c.ipul lui /umnezeu in om 2l reprezint su(letul omului%
Asemnarea lui /umnezeu 2nseamn ducerea la 2ndeplinirea c.ipului lui /umnezeu 2n
om, este *irtutea Ai s(inirea prin care omul se (ace asemenea lui /umnezeu%
/eose)irea dintre c.ip Ai asemnare o arat S(Bnta Scriptur prin cu*intele: ,,S $acem
om #up c)"pu! %" aemnarea noatr+ 7Facerea 1,'-8, iar dup ce l?a creat pe om,
/umnezeu a zis: ,,," a $cut Dumnezeu pe om #up c)"pu! Su (r s mai adauge Ai
asemnarea lui /umnezeu% Asemnarea o a*ea ca *irtualitate, ca potena, ca posi)ilitate%
#uli dintre neoprotenstani, susin c cele doua cu*inte sunt sinonime% /e aceea *om
arta din cele ce urmeaz, ce inseamn c.ipul lui /umnezeu 2n om Ai cum putem do)Bndi
asemnarea cu l%
+riginea omului
/up 2n*tura 6isericii, omul pro*ine, ca Ai celelalte (pturi, de la /umnezeu, prin
creaie% Cartea Facerii descrie creaia omului ast(el: ,,Di a zis /umnezeu: S (ace om dup c.ipul
Ai asemnarea Eoastr, ca s stpBneasc peAtii mrilor, psrile cerului, animalele domestice,
toate *ietile ce se tBrsc pe pmBnt Ai tot pmBntulF Di a (cut /umnezeu pe om dup c.ipul
Su< dup c.ipul lui /umnezeu l?a (cut< a (cut )r)at Ai (emeie% Di /umnezeu i?a )inecu*Bntat,
zicBnd: Fii rodnici Ai * 2nmulii Ai umplei pmBntul Ai?l stpBnii3>71,'-?'08% Cn capitolul al
doilea al Facerii ni se istoriseAte creaia, 2n special a omului: ,,Atunci luBnd /omnul /umnezeu
rBn din pmBnt a (cut pe om Ai a su(lat 2n (aa lui su(lare de *ia Ai s?a (cut omul (iin
*ie>7*ers% 48% ,,Di a adus /omnul /umnezeu asupra lui Adam somn greu< Ai dac a adormit, a luat
una din coastele lui Ai a plinit locul ei cu carne% Iar coasta luat din Adam a (cut?o /omnul
/umnezeu (emeie Ai a adus?o lui Adam>7*ers% '1?''8%
'

Pentru creAtini, relatarea creaiei 2n general Ai a omului 2n special are un caracter istoric Ai
constituie un ade*r de credin% Folosirea unor imagini Ai sim)oluri pentru e;primarea acestui
ade*r de credin este determinat de ne*oia de e;primare Ai 2nelegere omeneasc care necesit
mi@loace adec*ate Ai apropiate minii omeneAti% Ideile principale ale descrierii crerii lumii Ai a
omului de ctre /umnezeu, din Cartea Facerii, sunt prezente 2n di*erse conte;te 2n 2ntreaga
S(Bnt Scriptur a Vec.iului Ai a Eoului Testament, Ai anume ideea c omul a (ost creat de
/umnezeu 7Io* 1G, 0< Ps% 110, 4&< !uca &, 08< c trupul omului a (ost (cut din pmBnt iar
su(letul i s?a dat de /umnezeu 7cl% 1', 4< Io* 1G, 5, I Cor% 1,, 148< c (emeia a (ost (cut din
Adam 7Fac% ', ''?'1, I Cor%11,08% #Bntuitorul Hristos a con(irmat ca ade*rate cele relatate 2n
cartea Facerii despre crearea lumii si a omului, citBnd din descrierea crerii lumii 2n discuia
'
Pr% /r% Isidor Todoran, Ar.id% /r% Ioan $grean, ,,/ogmatica ortodo; I manual pentru seminariile teologice,
ditura RenaAtere, Clu@, 'GG1, pag% 110
-
a*ut cu (ariseii asupra indisolu)ilitii cstoriei: ,,3/ar de la inceputul (pturii, )r)at Ai
(emeie i?a (cut /umnezeu% /e aceea, *a lsa omul pe tatl su Ai pe mama sa Ai se *a lipsi de
(emeia sa% Di *or (i amBndoi un trup< aAa c nu mai sunt doi, ci un trup% /eci, ceea ce /umnezeu
a unit omul, sa nu despartJJ7#arcu 1G,-?5,#atei 15,,?-8%
;primrile antropomor(ice ale lui #oise despre lucrrile dumnezeieAti, *or)ind despre
creaie, rspund ne*oii de a (i 2nelese de ctre aceia crora se adreseaz% Acest lucru 2l spune Ai
Teodoret al Cirului: ,,3Cci descriind creaiunea, marele prooroc o)ser* c pe toate celelalte
creaturi /umnezeu le?a produs prin cu*Bnt, iar pe om l?a (cut cu mBinile Sale< dar precum acolo
prin cu*Bnt nu 2nelegem rostirea, ci *oina, aAa Ai aici, la (ormarea omului, nu 2nelegem lucrare
mBinilor, ci o gri@ mai mare (a de lucrul acesta3/umnezeiescul #oise zice c la 2nceput s?a
(ormat trupul lui Adam Ai apoi i s?a insu(lat lui su(letul de la /umnzeu3< prin cu*Bntul su(lare
nu se 2nelege aici *reo prticic din Fiina dumnezeiasca, precum au cugetat Cerdon Ai #arcion,
ci prin cu*Bntul acesta se arat 2nsuAirea su(letului, ca (iind al unei (iine raionale% /eci
e;presiile antropomor(ice sunt un lucru secundar< esenialul 2l constituie ade*rul crerii omului
direct de ctre /umnezeu Ai gri@a !ui deose)it (a de om% Acest ade*r (undamental este
2n*at de 2ntreaga S(Bnt Tradiie% Ast(el, S(Bntul Ioan /amasc.in zice: ,,/umnezeu creaz pe
om cu mBinile Sale proprii din natura *zut Ai ne*zut, dup c.ipul Ai asemnarea Sa% A (cut
trupul din pmBnt, iar su(let raional Ai gBnditor 2i ddu prin insu(larea Sa proprieJJ%
/up cu*intele S(intei Scripturi, a (ost (ormat mai 2ntBi trupul omului din rBn, Ai apoi a
(ost creat su(letul su prin su(lare dumnezeiasc% /ar de aici nu tre)uie s ne 2nc.ipuim, dup
sensul literal al cu*intelor Scripturii, c 2n creaia omului au (ost dou acte separate Ai succesi*e,
creaia trupului Ai apoi a su(letului, ci un singur act creator sau o creaie simultan a trupului Ai a
su(letului% Cci numai aAa se pstreaz neatinse atotputericia Ai 2nelepciunea lui /umnezeu Ai
unitatea (iinial a omului% Ceea ce *rea s e;prime aici S(Bnta Scriptur 7Fac% ', 48 nu este
succesiunea celor dou elemente, ci ideea c trupul este element constituti* al (iinei omului Ai
)az sau premis a *ieii spirituale umane% /eci, dac este greAit ideea crerii su(letului 2n urma
trupului, nu mai puin greAit este Ai concepia dup care su(letul a (ost creat 2naintea trupului
7pree;istenianismul8% Sinodul V ecumenic 7,,&8 a respins concepia lui +rigen despre
pree;istena su(letului, 2n*Bnd, prin aceasta, creaia simultan a su(letului Ai a trupului%
+mul a (ost adus la e;isten 2n urma tuturor creaturilor pentru c el reprezint o 2ntrgire
a acestora Ai pentru c uneAte 2n sine lumea material Ai cea spiritual% Aceasta este cugetarea
prinilor )isericeAti% Cntr?un (el, omul este lociitorul lui /umnezeu pe pmBnt Ai purttorul de
cu*Bnt al 2ntregii creaii 2n (aa lui /umnezeu% l este solidar cu Cntreaga creaie Ai responsa)il,
2ntr?un (el, de ea 2n (aa lui /umnezeu% /ac a*em 2n *edere cu*intelee Scripturii: ,,Di a luat
/omnul /umnezeu pe omul pe care?l (cuse Ai l?a pus 2n raiul cel din den, ca s?l lucreze Ai s?l
pzeascJJ 7Fac% ', 1,8, Ai (aptul c Adam a (ost pus s pun nume tuturor (pturilor: ,,Di /omnul
/umnezeu, care (cuse din pmBnt toate (iarele cBmpului Ai toate psrile cerului, le aduse lui
Adam, ca s *ad cum le *a numi< aAa c toate (iinele *ii s se numeasc precum le *a numi
Adam% Di a pus Adam nume tuturor animalelor Ai tuturor psrilor cerului Ai tuturor (iarelor
sl)aticeJJ 7Fac% ', 15?'G8, ne dm seama de situaia deose)it pe care o are Adam 2n luntrul
lumii create%
&
Faptul c omul a (ost creat 2n urma celorlalte (pturi pmBnteAti se e;plic dup teologia
S(inilor Prini, prin 2nelepciunea planului /umnezeiesc de creaie, anume: +mul reprezentBnd
2ncununarea creaturilor Ai punctul de 2ntBlnire a celor dou lumi, spiritual Ai material, era
potri*it s (ie adus la e;isten 2n urma acestora< Ai, 2n al doilea rBnd, omul (iind aAezat ca stpBn
&
Pr% Pro(% /r% /umitru Radu, op% cit%, pag %145?101
4
al pmBntului 7Fac% 1, '08, ca lociitor al lui /umnezeu pe pmBnt, era )ine c.i)zuit ca s se
organizeze mai 2ntBi pmBntul ca loc de des*BrAire a *ieii omeneAti%
1

C.ipul lui /umnezeu 2n om
Aceast tem a ,,c.ipului> 7KLMNO8 are o lung istorie% Reprezint un termen (undamental
2n (ilozo(ia elen, 2nc de le Platon, de la stoici Ai mai tBrziu, la neoplatonici% a reprezint Ai
nucleul antropologiei Vec.iului Testament, 2n special al crii Facerii% Cn Eoul Testament,
termenul se im)ogeAte Ai cu un coninut .ristologic, (apt care d antropologiei dimensiuni noi
,
%
/e e;emplu, pentru S(Bntul Apostol Pa*el, ,,C)"pu! !u" Dumnezeu Ce! ne'zut 7Colosseni
I,1,8 este Hristos, iar omul este al C.ipului% Aceast in*ttur a S(Bntului Apostol Pa*el este
pentru S(itii Prini punctul de plecare Ai centrul teologiei ,,C.ipului>%
S(inii prini e;plic 2n ce anume const c.ipul Ai 2n ce const asemnarea cu /umnezeu:
,,/upa in*atatura ortodo;a, c.ipul este cel mai mare dar al imprtAit omului de ctre Creatorul
sau ca urmare a dragostei dumnezeiAti>
-
% C.ipul lui /umnezeu 2n om nu se re(er la trupul
acestuia, aAa cum susineau antropomor(iii 7audienii8 pentru c /umnezeu nu are trup: ,,C.ipul
lui /umnezeu 2n om este su(letul acestuia 2n 2nclinaia lui spre /umnezeu>
4
% TotuAi c.ipul nu
este cu totul strin de trup, deoarece trupul particip la puterea su(letului prin cele cinci simuri,
prin (orm, poziie Ai posi)ilitate de e;primare a strilor su(leteAti% Cn acest sens se poate spune c
omul intreg are c.ipul lui /umnezeu dup cum a(irm Ai S(Bnta Scriptur: ,,S $acem om #up
c)"pu! %" aemnarea noatr 7Facere I,'-8%
Prin su(larea Sa, /umnezeu l?a adus pe om la *iat, spre deose)ire de celelalte *ieuitoare
pe care le?a creat doar prin cu*Bnt, iar prin aceasta l?a predispus pe om sa triasc o *ia dup
c.ipul *ieii Sale% Cn caracterul omului de c.ip al lui /umnezeu este implicat ideea de
participare la *iaa di*in, Ai (r aceast participare, c.ipul Ai?ar pierde calitatea sa% Su(letul,
prin creatie, poart in el 2ntiprit ca Ai organic ? su)stanial I pecetea c.ipului lui /umnezeu Ai
menirea asemnrii cu l
0
%
/at (iind (aptul c omul este totuAi o copie a lui /umnezeu, este c.emat de Creatorul su
s de*in ,,/umnezeu dup .ar>
5
%/e aceea, omul tre)uie s ai) 2n sine tot ceea ce are Ai
1
Pr% /r% Isidor Todoran, Ar.id% /r% Ioan $grean,op% cit% pag% 110
,
PanaPotis Eellas, +mul animal ndune!eit,trad. de I"an #ica $r.,%ditura #eisis,&ibiu,'((', pag.61
-
Protos /r%Vartolomeu Androni ,,Starea originar) a protop)rin*ilor n cele trei mari con(esiuni crestine> n
+rtodo;ia, nr 1?'Q155-,pag-1
4
Hristu Andrustos, ,,/ogmatica 6isericii +rtodo;e Rasaritene>, trad% de Pr% Pro(% /%Staniloaie,Si)iu,15&G,
pag%1,G
0
Pr% /r% Constantin Raleriu% ,,Pronie,.ar si li)ertate dupa Teo(an,(ostul episcop de Vladimir>,in
+rtodo;ia,SI715,58,nr%&, pag%1G1
5
Protos /r%Vartolomeu Andronie, op% cit%,pag%-1
0
/umnezeu: ,,C.ipul nu este ade*rat c.ip decBt 2n msura 2n care posed toate atri)utele
modelului su>
1G
%
/umnezeu este incognosci)il 2n (iina !ui dar cunoscut 2n mani(estrile !ui multiple% !a
(el de antiro;al Ai parado;al este c.ipul Su 2n om deoarece 2i este model% Eu putem cunoaAte ce
este (iina uman insAi, ci numai persoana uman 2n mani(estrile ei% C.ipul lui /umnezeu 2n
om const 2n caracterul de persoan, sau de (iin personal, prin care imit pe /umnezeu% /up
S(Bntul Ioan Rur de Aur, omul ca c.ip al lui /umnezeu este 2n acelaAi timp Ai persoan Ai
natur, sau mai e;act ,,persoan care (ace concret si prele*eaz natura pentru c este c.ip al
Fiului care reprezint un ipostas personal distinct al (iiniei unice si indi*izi)ile comun Tatlui,
Fiului Ai /u.ului S(Bnt>
11
%
Coordonatele c.ipului sunt de natur spiritual 2n reciprocitate cu materialitatea omului%
S(Bntul Ioan Rur de Aur spune c ,,iu)irea de oameni a lui /umnezeu a *oit ca omul acesta
(cut din pmBnt s ai) su(let raional ca s (ie ast(el o (iin 2ntreag Ai des*BrAit>% Ca Ai c.ip
al lui /umnezeu, omul 2neles ca (iin 2ntreag Ai des*BrAit re(lect aceast calitate 2ntr?o
mulime de daruri Ai puteri% Cnc de la creaie omul poseda conAtiina: ,,C.iar de la 2nceput, de
cBnd a (cut pe om, StpBnul cel iu)itor de oameni a pus 2n om conAtiina, acuzator nelipsit din
om, care nu poate greAi Ai nici nu poate (i 2nAelat
1'
%
C.ipul are un caracter dialogic Ai comunitar, prin el punandu?se 2nceputul unitaii 2n
comuniune, 2ntre Eecreat, (ptur Ai 2ntre oameni% C.ipul este 2n aAa msur constituti* omului
2ncBt ,,crearea> dup c.ip 2nseamna de(apt ,,participare> la Ar.etip% +mul Ai creaia sunt e;istente
teologice care ,,particip> prin energiile di*ine necreate ce str)at umanitatea 2ndumnezeita a lui
Hristos Ai prin l omul intreg la /umnezeu
1&
%
S(Bntul Vasile cel #are 2n de(inirea ,,c.ipului> e;clude orice reprezentare antropomor(ic
a lui /umnezeu dup c.ipul Cruia a (ost (cut omul: ,,Eu include pe /umnezeu 2n concepte
corporale, nu 2l delimita pe msura spiritului tu% l este indezira)il 2n materia Sa% RBndeAte?te la
ce*a mare% Adaug Ai mai mult la ceea ce ai conceput Ai acestui supliment 2nc Ai mai mult% Fii
con*ins c raionamentul tu nu *a atinge niciodat ceea ce este in(init% Eu concepe imaginea lui
/umnezeuF /umnezeu se concepe 2n putere pentru simplitatea naturii (ar cantitate pentru
mreie% l este peste tot Ai transcede totul Ai precis, este intangi)il Ai in*izi)il, ceea ce scap
ptrunderii spiritului tu, nici o mrire nu?! circumscrie, nici o (igur nu?! delimiteaz, nici o
putere nu?! msoar, nici o epoc nu?! cuprinde% Eimic nu este pentru /umnezeu ca pentru
noi>% Acest te;t al S(Bntului Vasile cel #are trimite la di(icultatea noiunii de ,,c.ip> ca icoan a
Ar.etipului cel necuprins% S(Bntul Vasile descrie noiunea de ,,c.ip> prin aceea c omul este creat
dup c.ipul lui /umnezeu, prin raiunea Sa: ,,3S in*am lucrurile de la /umnezeu Ai s
2nelegem 2n ceea ce ne pri*eAte c noi nu predm ceea ce este dup c.ipul lui /umnezeu su)
(orm corporal3>
11
% C.ipul reprezint totalitatea lucrurilor 2ndeplinite 2n iu)ire personal prin
care omul poate de*eni asemntor lui /umnezeu%
/up cum am spus mai sus, punctul de plecare al teologiei patristice cu pri*ire la
,,c.ipul> lui /umnezeu 2n om se a(l 2n 2n*tura S(antului Pa*el% Aceasta in*atatura se a(la
1G
Pr% Pro(% /umitru Radu ,,Starea paradisiaca a omului in cele trei mari con(esiuni> in +rtodo;ia, anul
VIII715,-8, nr%&, pag%&',
11
Pr% /r% #arin Ciulei, ,,Antropologie patristica>, ditura Sirona, Ale;andria,1555, pag%''4
1'
S(antul Ioan Rura de Aur, ,,+milii la Facere> VIII, &, trad% Pr% /%Fecioru in P%S%6%,'1, ditura Institutului
6i)lic, 6ucuresti, 1504, pag%1G1
1&
Pr%/r% #arin Ciulei,op%cit%, pag%&-&
11
S(+ntul Vasile cel #are, ,,+milii la He;aimeron>, trad%de Pr%/% Fecioru in P%S%6%,14, ditura Institutului
6i)lic, 6ucureti, 150-,pag%114
5
sintetizata in primul capitol al ,,pistolei ctre Coloseni> Ai este (oarte caracteristic (aptul c ea
este e;primat nu ca prere personal a S(Bntului Pa*el, ci ca un imn liturgic al comunitii
primare 7perpauliene8
1,
, dup cum se poate o)ser*a: ,,-mu!u" C)"p a! Dumnezeu!u" ce!u"
ne'zut, ma" .nt*" ncut #ec*t toat z"#"rea, pentru c .n E! /au z"#"t toate, ce!e #"n cerur"
%" ce!e #e pe pam*nt, ce!e 'zute %" ce!e ne'zute, $"e tronur", $"e #omn"", $"e tp*n"r", $"e
puter", toate /au z"#"t pr"n E! %" pentru E!, %" E! ete ma" .na"nte #e toate %" toate .ntru E!
unt a%ezate %" E! ete C)"pu! trupu!u" care ete 0"er"ca 7Colosseni I, 1-?108% Te;tul
reprezint o 2n*tur pur cosmologic si antropologic, adic 2n el se su)liniaz semni(icaia
c.ipului lui /umnezeu pentru om%
Am artat acest lucru pentru c S(inii Prini nu *or)esc despre tema Facerii ,,omul dup
c.ipul lui /umnezeu> (r s o lege de tema paulin ,,Hristos I C.ip al lui /umnezeu>% ste
clar destinaia c Hristos reprezint C.ipul lui /umnezeu Ai omul c.ipul lui Hristos, adic
,,omul este c.ip al C.ipului>% ,,Cel mai 2ntBi nscut decBt toat zidirea este C.ip al lui /umnezeu
3 2ns omul este (cut dup C.ipul lui /umnezeu>
1-
%
Adesea S(inii Prini spun c omul este o (iina raional, cu*Bnttoare pentru c a (ost
zidit dup c.ipul lui /umnezeu% S(Bntul Ioan /amasc.in spune: ,,Cn cBte moduri se spune
e;presia 9dup c.ip:T /up (aptul c omul are raiune, intelectualitate Ai li)ertate, dup (aptul c
mintea omului naAte cu*Bnt Ai emite du.< dup calitatea de a stpBni a omului3>
14
% Prin aceasta
se incearc sta)ilirea unor atri)ute, insuAiri ale c.ipului%
S(Bntul Rrigore de EPssa caracterizeaz c.ipul 2n mod logic spunBnd c este totalitatea
2nsuAirilor care caracterizeaz /umnezeirea% Aceste 2nsuAiri sunt ,,2n primul rBnd inteligena Ai
raiunea Ai *oina Ai li)ertatea>
10
% S(Bntul Vasile cel #are mai adaug aici Ai spiritualitatea
,,c.ipului> spunBnd c spiritualitatea Ar.etipului 2l determina pa Acesta s o trans(ere Ai asupra
c.ipului din om% /espre raiune se spune c tre)uie s (ie stpBna pasiunilor Ai ast(el ,,pe primul
plan sunt prerogati*ele su(letului>
15
%
/ac unul dintre S(inii Prini mai *ec.i,ca S(Bntul Iustin #artirul sau S(Bntul Irineu,2n
lupta cu gnosticismul, numeau trupul c.ip al lui /umnezeu, nu inelegeau prin aceasta c c.ipul
lui /umnezeu ar (i propriu trupului, ci c Ai trupul particip oarecum la acest c.ip, prin unirea lui
cu su(letul, prin (orma, poziia Ai (unciunea lui de a e;prima puterea Ai mreia su(letului% Cn
acest 2neles, omul 2ntreg are c.ipul lui /umnezeu, ceea ce rezult Ai din cu*intele S(intei
Scripturi, dup care, 2nainte de a (i (ost (ormat trupul omului s?a zis: ,,S (acem om dup c.ipul
Ai asemnarea noastr>% /umnezeu (iind spirit pur (r 2ndoial c c.ipul !ui 2n om se raporteaz
la natura siritual a omului, anume la raiune, *oin Ai sentiment 2ntrucBt acestea tind spre
/umnezeu, ca spre ade*r, )ine Ai (ericire a)solut% C.ipul lui /umnezeu 2n om este su(letul
acestuia 2n 2nclinaia lui spre /umnezeu
'G
%
Cn scrierile S(inilor Prini ,,c.ipulJJ lui /umnezeu 2n om se atri)uie ,,cBnd demnitii
2mprteAti a omului, superioritii sale 2n cosmosul sensi)il, cBnd e *zut 2n natura lui spiritual,
2n su(let, sau 2n partea principal, conductoare 7UVKWoOXYZO8 a (iinei sale, 2n spirit 7Oo[\8, 2n
(acultile superioare ca inteligena, raiunea 7]ZV^\8 sau 2n li)ertatea proprie omului, (acultate de
a se determina dinuntru ?_`aKb^`cX^O? 2n *irtutea creia omul e principiu propriu al aciunilor
sale% "neori c.ipul lui /umnezeu e asimilat unei caliti a su(letului lui, simplicitii, nemuririi
1,
PanaPotis Eellas, op%cit%pg%-1%
1-
+rigen, ,,Contra Cels> la PanaPotis Eellas, op% cit% pag%-'
14
S(antul Ioan /amasc.in, ,,/espre cele doua *ointe in HristosJJ, la PanaPotis Eellas, op%cit%, pag%-G
10
Protos /r%Vartolomeu Androni, op%cit%pag%-,
15
PanaPotis Eellas, op%cit%, pag%-'
'G
Hristu Andrustos, op% cit , pag%1,G
1G
sau se identi(ic cu (acultatea de a?! cunoaAte pe /umnezeu, de a *ieui 2n comuniune cu l, cu
posi)ilitatea de a participa la /umnezeu, cu prezena /u.ului S(Bnt 2n su(letJJ3
Pluritatea aceasta de ,,soluiiJJ arat 2ntBi de toate comple;itatea (iinei umane,
comple;itate pe care, de altmiteri, i?o 2mprumut tocmai ,,dup c.ipulJJ% Cci precum /umnezeu
e simplu Ai unul Ai totuAi Ci putem da, din nes(BrAite puncte de *edere, nes(BrAite nume, tot aAa
Ai ,,c.ipulJJ Su 2n noi e simplu Ai unul, dar i se d, din di(erite puncte de *edere, di(erite nume
'1
%
C.ipul lui /umnezeu, ca 2nrudire a omului cu /umnezeu
C.ipul implic Ai relaia special cu modelul su% C.ipul lui /umnezeu 2n om implic
2nrudirea Ai relaia special a acestuia din urm cu /umnezeu, Creatorul Ai #odelul su% +mul
este dup c.ipul lui /umnezeu, pentru c a*Bnd un su(let 2nrudit cu /umnezeu 7Fac%, ', 48, tinde
spre /umnezeu Ai se a(l 2ntr?o relaie *ie cu /umnezeu% Iar prin aceast relaie de *ia, omul
menine nesl)it 2nrudirea sa cu /umnezeu% /e alt(el, Ai c.ipul )iologic se menine 2n 2nrudirea
cu modelul su numai dac?i *ine de la model o putere continu, sau dac 2ntre el Ai model este o
comuniune continu% Fenomenul acesta 2l o)ser*m Ai la oameni% + relaie con*ergent (rec*ent
(ace pe doi sau pe mai muli oameni s semene 2ntre ei% /ar dac 2ntre un c.ip )iologic Ai
modelul su sau 2ntre doi sau mai muli oameni nu ar (i o 2nrudire, nu ar putea (i *or)a nici de o
relaie care s arate Ai s menin pe unul ca c.ip al celuilalt% /e aceea, Ai omul se menine ca
c.ip nesl)it al lui /umnezeu numai dac, pe )aza unei 2nrudiri, se menine 2ntre el Ai /umnezeu
o relaie de *ia, o comuniune continu, 2n care este acti* nu numai /umnezeu, ci Ai omul%
Relaia dintre om Ai /umnezeu este posi)il datorit (aptului c /umnezeu l?a (cut pe
om de la 2nceput 2nrudit cu Sine% FcBndu?l dup c.ipul Su, /umnezeu l?a pus pe om c.iar de la
2nceput 2n relaie conAtient Ai li)er cu Sine, prin insu(larea ,,su(letului *iuJJ 7I Cor% 1,, 1,8%
;presia ,,su(let *iuJJ indic pe om 2n unitatea (iinei lui% Prinii 6isericii spun c prin aceast
su(lare /umnezeu a sdit 2n om nu numai su(letul 2ntelegtor 2nrudit cu /umnezeu, ci Ai .arul
Su, ca mani(estare a relaiei Sale cu omul, care pro*oac 2n om rspunsul su la actul
2ntemeietor de relaie a lui cu /umnezeu% S(Bntul Rrigore Palama spune 2n ,,/espre purcederea
/u.ului S(BntJJ: (iina noastr este 2nrudit cu /umnezeu prin /u.ul primit, dar primeAte /u.ul
(iindc este capa)il de el, Ai pentru c este capa)il pentru relaia cu /umnezeu%
/umnezeu (iind unul 2n (iin Ai 2ntreit 2n persoane, c.ipul lui /umnezeu din om
2nseamn participarea omului la S(Bnta Treime Ai relaia special a acestuia cu toate Persoanele
S(intei Treimi% l, c.ipul, ine atBt de su(letul mintal Ai raional al omului, cBt Ai de .arul
dumnezeiesc, ca energie necreat a /u.ului S(Bnt, sau ca comuniune acti* a lui /umnezeu%
Aceasta este Ai interpretarea pe care S(Bntul Rrigorie Palama o d e;presiei ,,su(let *iuJJ insu(lat
de /umnezeu omului : su(let *eAnic *iu, nemuritor Ai 2nzestrat cu .arul dumnezeiesc, e;primBnd
c.ipul lui /umnezeu din om: ,,3Cci s?a (cut primul om spre su(let *iu% /ar ce inseamna *iuT
VeAnic *iu, nemuritor, adic raional 7cu*Bnttor8% Cci nemuritorul este raional% Di nu numai
aceasta, ci este 2nzestrat cu .arul dumnezeiesc% Cci numai aAa este cu ade*rat *iu
su(letului3JJ%
Iar identitatea raonalului cu nemurirea poate (i 2neleas cu ade*rat ,,dac *om
considera c e;istena omului spre moarte este neraional sau lipsit de sens, dar Ai dac *om
'1
Pr% Ioan Turcu, ,,Conceptul de Jc.ipJ Ai implicaiile lui soteriologiceJJ, 2n +rtodo;ia, SI 715,58, nr%& , pag% 1'1
11
pri*i raionalul ca cu*BnttorJJ% +mul *or)eAte pentru c i se adreseaz /umnezeu, pentru c e
pus prin *or)ire 2n relaie cu /umnezeu< ,,Ai pentru c *or)eAte, mai )ine zis pentru c rspunde,
omul nu *a termina niciodat s rspund, pentru c /umnezeu nu *a termina niciodat s?i
spun ceea ce este l Ai s?i arate iu)irea !ui Ai omul nu *a termina niciodat s 2neleag Ai s
*rea s 2neleag Ai mai mult Ai s?Ai e;prime )ucuria, recunoAtina Ai do;ologia pentru ceea ce?i
arat /umnezeuJJ
''
%
Su(larea lui /umnezeu sdeAte 2n om nu atBt *iaa )iologic, cci aceasta o au Ai
animalele, care nu primesc o insu(lare de la /umnezeu, ci *iaa 2nelegerii Ai a comuniunii cu
Sine, adic *iaa spiritual% Cu cBt e mai dez*oltat 2nelegerea, cu atBt e mai dez*oltat
comuniunea Ai *ice*ersa% Cn aceasta e c.ipul 2n 2ntregimea lui% Prin insu(larea lui /umnezeu
su(letul 2nelegtor Ai li)er e pus o dat pentru totdeauna 2n om, dar o dat cu el /umnezeu intr
Ai 2n comuniune prin su(larea Sa cu su(letul sdit 2n om% /in su(letul insu(lat Ai din comuniunea
2nceput prin /umnezeu, care e una cu .arul !ui, rsare comuniunea omului cu l% /e aceea 2n
Rsrit s?a pus totdeauna 2n strBns legtur .arul cu natura omului, rmBnBnd cu su(let, rmBne
cu un oarecare .ar al lui /umnezeu, sau 2ntr?o anumit aspiraie spre /umnezeu Ai deci intr?o
relaie cu l%
/umnezeu insu(l 2n organismul )iologic suportul spiritual al su(letului cruia i se
adreseaz c.emarea Sa Ai 2n acelaAi timp 2i d capacitatea s rspund% /umnezeu su(lBnd 2n om
2ncepe s *or)easc cu omul, sau 2i d 2ncredinarea c /umnezeu 2i *or)eAte Ai el tre)uie s
rspund% + dat cu su(letul 2i d conAtiina c /umnezeu 2i *or)eAte Ai c el tre)uie s rspund%
Prin su(larea lui /umnezeu, apare 2n om un JtuJ al lui /umnezeu, care e ,,c.ipul lui /umnezeuJJ,
cci acest JtuJ poate s spun Ai el JeuJ Ai?I poate spune Ai el lui /umnezeu JTuJ% /umnezeu 2Ai d
din nimic un partener al dialogului, dar 2ntr?un organism )iologic% Su(larea spiritual a lui
/umnezeu produce o su(lare spiritual ontologic a omului, su(letul spiritual 2nrdcinat 2n
organismul )iologic, 2n dialog conAtient cu /umnezeu Ai cu semenii%
Iar acest dialog e menit s dureze continuu% Prin pcat comuniunea clar se 2ntunec, dar
2ntrucBt su(letul raional rmBne 2n om, rmBne Ai o anumit relaie cu /umnezeu, c.iar dac
/umnezeu nu mai e cunoscut ca Persoan, ci numai ca ade*r Ai )ine impersonal ce BAnesc din
(aa acoperit a !ui%
Fiina noastr, 2n calitatea sa de c.ip al lui /umnezeu, rmBne permanent participant la
di*in, la lumina dumnezeiasc, c.iar dac nu o mai *ede destul de clar% /up S(Bntul Rrigorie de
Eazianz noi suntem ,,din neamul lui /umnezeuJJ, urmBnd 2n aceasta S(Bntul Apostol Pa*el
7Fapte 14, '58% S(Bntul #a;im declar c noi suntem ,,prticicJJ a lui /umnezeu% /ar
participarea aceasta nu e numai un (apt dat, ci Ai unul ce se cere dez*oltat% S(Bntul #a;im e;plic
aceasta 2n sensul c noi a*em ca principiu Ai cauz Raiunea di*in sau Cu*Bntul lui /umnezeu,
a*Bnd s sporim prin lucrarea noastr 2n apropierea de /umnezeu% S(Bntul Rrigore de EPssa
leag participarea de 2nrudire spunBnd: ,, ce*a care 2nrudeAte pe om cu /umnezeu% Cci pentru
a participa la /umnezeu este indispensa)il s posede 2n (iina sa ce*a ce corespunde Celui
participatJJ% Iar patriar.ul Calist leag de participare Ai de 2nrudire dialogul 2n iu)ire, spunBnd c
lui /umnezeu ca iu)itor Ci corespunde din partea omului: ,,Iu)esc, deci sunt omJJ% AmBndoi
iu)esc Ai *or s (ie iu)ii
'&
%
Prin urmare, prin 2nsuAi actul creaiei sale, omul a (ost 2nzestrat cu calitatea de c.ip al lui
/umnezeu, 2ntrucBt prin ea i s?a sdit 2nrudirea Ai relaia lui cu /umnezeu% C.ipul lui /umnezeu
se menine Ai se dez*olt prin relaia continu cu /umnezeu de care omul este capa)il Ai dup
''
Pr% Pro(% /r% /umitru Radu,op%,cit%pag%'G4 ?'G0
'&
Pr%Pro(% /umitru Stniloaie, op%cit% pag% 1G5 ? 11G
1'
care tinde% C.ipul este un ,,darJJ Ai o ,,misiuneJJ 7Ra)e und Au(ga)e8 cum spune V2Aesla*e*% l
implic Ai asigur 2nrudirea Ai relaia special, personal, dialogic a omului cu /umnezeu
'1
%
,,/up c.ipulJJ e, aAadar, 2nrudire cu /umnezeu, de acela el Cl doreAte pe /umnezeu Ai?!
rs(rBnge< Cl poart Ai Cl cunoaAte< e 2n relaie cu l, particip la (irea !ui 7Petru 1, 18,
2ngenunc.eaz 2n (aa !ui, se .rneAte cu (rumuseile !ui Ai 2m)rac od@dii s?l slu@easc%
moti*ul su) care o)ser*a Eicolae Ca)asila c ,,dac oc.iul anume e (cut s caute lumina Ai s se
sature de ea, iar urec.ea de sunete Ai toate celelalte dup rostul lor, atunci dorina su(letului se
2mplineAte numai cBnd Cl gseAte pe /umnezeuJJ% Cn remuAcri ,,dup c.ipulJJ *ars spre
/umnezeu lacrima cinei< 2n )ucurii, lacrima )ucuriei% l poart posi)iliti nes(BrAite de *alori%
Di de *reme ce el e pecete de (rumusei di*ine 2n om, ? /umnezeu (iind )un Ai omul 2n
intimitatea sa cea mai adBnc e )un% Cncrederea 2n om Ai optimismul (a de om, prin dogma
creAtin, 2si au temeiul tocmai 2n (aptul c 2n adBncul (iinei umane se odi.neAte /umnezeu% Cn
,,dup c.ipJJ se odi.neAte /umnezeu% Cu acest sens, desigur, sunt 2ncrcate prea cunoscutele
cu*inte ale lui Tertulian c ,,su(letul omenesc e 2n c.ip natural creAtinJJ% Ca atare, cunoscBndu?l
pe om 2n ceea ce are el )un 2n el, 2n ,,c.ipulJJ su, Cl cunoaAtem pe /umnezeu, Ai trind din ceea
ce are )un 2n el, omul trieAte din /umnezeu, ? e calea de la om la /umnezeu, pe care o parcurge
teologia Fer% Augustin, Ai in*ers, cunoscBndu?! pe /umnezeu, din re*elaia poziti*, 2l putem
cunoaAte pe om, acesta (iind zidit ,,dup c.ipulJJ !ui, ? cale pe care o str)ate gBndirea S(Bntului
Rrigore de EPssa
',
%
!ocalizarea c.ipului lui /umnezeu in om
+ alta pro)lem care s?a i*it este aceea a localizrii c.ipului lui /umnezeu 2n om% ,,Cn
e(ortul lor de a localiza c.ipul lui /umnezeu 2n om, manualele de dogmatic in*a c el 2Ai are
sediul in partea rational a omului% Ar (i 2nsa mai corect s 2nelegem c omul este raional,
cu*Bnttor, pentru c a (ost zidit dup C.ipul lui Hristos Care este Ratiunea, Cu*Bntul ipostatic al
Tatlui>
'-
%
S(Bntul Atanasie,care s?a ocupat de aceast tem, o (ormuleaz cel mai clard ,,/up 2nsuAi
C.ipul Su i?a (cut pe ei, dBndu?le Ai puterea Cu*Bntului e Raiunii !ui ca a*Bnd?o 2n l ca un (el
de um)r a Cu*Bntului Q Raiunii Ai (cBndu?se raionali, s poat rmBne 2n (ericire>%
Re*elatoare 2n acest sens sunt cu*intele S(Bntului pi(anie al Ciprului care spune c este
practic imposi)il de localizat c.ipul lui /umnezeu 2n om de ctre oameni Ai c acest lucru este
cunoscut numai de Creator d=pe de o parte se crede c C.ipul lui /umnezeu este 2n om, iar pe de
alta c acesta este mai degra) 2n tot omul Ai nu e;ist pur Ai simplu% "nde anume este sau unde
se 2mplineAte c.ipul lui /umnezeu 2n om este cunoscut numai de /umnezeu CnsuAi, Cel care a
dat prin .ar omului e;istenta ,, dup c.ip>
'4
% !a (el (ace Ai S(Bntul Vasile cel #are% l nu
limiteaz c.ipul numai la raine, la spiritualitate, ci spune c el aparine omului 2ntreg% l nu
e;clude trupul 2n calitatea de c.ip al lui /umnezeu spunBndd ,,C.ipul nu este pus 2n noi ca o
parte component a (iinei noastre, ci 2n totalitatea (iinei noastre omeneAti este creat,
plsmuit ,,dup c.ip>
'0
%
'1
Pr% Pro(% /r% /umitru Radu,op%,cit%pag%'G4 ?'G0
',
Pr% Ioan Turcu, op% cit% , pag% 1'&
'-
S(antul Atanasie cel #are ,,Cu*ant despre intruparea Cu*antului>, la PanaPotis Eellas, op%cit%, pag%-&
'4
S(Bntul pi(anie al Ciprului, ,,Panasion la PanaPotis Eellas,op%cit%, pag%-,
'0
Pr% /r% #arin Ciulei, op% cit%, pag% 1,1
1&
Printele /umitru Stniloaie, (cBnd o sintez a ceea ce au propus S(inii Prini 2n
legtur cu localizarea c.ipului lui /umnezeu 2n om spune c acesta st 2n legtur cu o mulime
de 2nsuAiri ale (iinei umane% /eoarece (iecare dinte aceste trsturi reprezint trstura c.ipului,
toate se 2mprtAesc din c.ipul lui /umnezeu, dar nu e;clusi*% Aceasta deoarece /umnezeu nu
tre)uie cutat numai 2ntr?o parte a (iinei umane, ci 2n toate% Ast(el cBnd se atri)uie caracterul de
c.ip al lui /umnezeu demnitii 2mprteAti a omului sau superioritii sale 2n raport cu cosmosul
sensi)il 7la SBntul Ioan Rur de aur8, cBnd este *zut 2n natura sa spritual, 2n su(let sau mai )ine
zis 2n minte Ai 2n general 2n (acultile superioare care sunt 2nelegerea, raiunea sau li)ertatea
proprie a omului% "neori c.ipul lui /umnezeu 2n om este asimilat unei caliti a su(letului, cum
ar (i simplitatea, iar alteori cu (acultatea de a?! cunoaAte pe /umnezeu% Alteori este *zut ca
locuirea S(Bntului /u. 2n su(letul omului%
AAadar ,,omul este (cut dup c.ipul lui /umnezeu, este natura considerat cu totul>
'5
Ai
2n ceea ce am artat pBn aici putem a(irma c nu numai su(letul ci Ai trupul omenesc particip
la ,,c.ip> Ai este creat dup ,,c.ipul lui /umnezeu> care ,,este su(letul acestuia 2n 2nclinaia lui
spre in(init>
&G
%
C.ip Ai asemnare
/up cum am artat pBn aici, ,,c.ipul lui /umnezeu 2n om> const 2n structura
antologic (cut s tind spre comuniune suprem, cea a Persoanelor di*ine cu persoanele
umane% Asemnarea const 2n acti*itatea acestei structuri%
C.ipul lui /umnezeu nu se raporteaz, desigur, la partea trupeasc a omului, cum
susineau ereticii audieni, pentru c /umnezeu nu are trup% /ac unii dintre s(inii prini mai
*ec.i, ca fustin #artirul Ai Irineu, 2n lupt cu gnosticismul, numeau trupul c.ip al lui /umnezeu,
ei nu 2nelegeau prin aceasta c c.ipul lui /umnezeu ar (i propriu trupului, ci c Ai trupul
particip oarecum la acest c.ip, prin unirea lui cu su(leteul, prin (orma, poziia Ai (unciunea lui
de a e;prima puterea Ai mreia su(letului% Cn acest sens, omul 2ntreg are c.ipul lui /umnezeu,
cum rezult Ai din cu*intele S(intei Scripturi, dup care, 2nainte de a (i (ormat trupul omului,
/umnezeu a zis: ,,S (acem pe om dup c.ipul Ai asemnarea EoastrJJ 7Fac% 1, '-8%
/umnezeu (iind spirit a)solut, adic pur, (ar 2ndoial c c.ipul lui /umnezeu 2n om se
re(er 2n primul rBnd la partea spiritual a omului, anume la raiunea, *oina Ai sentimentul
omului, 2ntru?cBt toate acestea tind spre /umnezeu, ca spre ade*rul, )inele Ai (ericirea a)solut%
C.ipul lui /umnezeu 2n om este, deci, su(letul acestuia 2n tensiune lui spre /umnezeu%
Concepia aceasta o 2ntBlnim la toi prinii 6isericii% Vzut ca tensiune dup /umnezeu, c.ipul
lui /umnezeu se pstreaz Ai 2n omul czut, cci Ai 2n acesta au rmas urme din tensiunea Ai
dorina dup /umnezeu Ai din 2nclinaia spre )ine, cum *om *edea ce*a mai departe% "nii dintre
prinii Ai scriitorii )isericeAti, ca S(Bntul Ioan Rur de Aur Ai Teodoret, 2neleg c.ipul lui
/umnezeu 2n om ca putere de stpBnire asupra naturii Ai *ietilor% /ar stpBnirea asupra naturii
nu este decBt consecina Ai mani(estarea c.ipului dumnezeiesc, prin care omul se ridic deasupra
tuturor (pturilor pmBnteAti% Acest lucru 2l e;prim S(Bnta Scriptur 2nsAi, cBnd adaug
cu*intelor despre c.ip Ai asemnare stpBnirea omului peste 2ntreaga natur 7Fac% 1,'08%
'5
S(Bntul Rrigore de EPssa ,,/e .ominis op (icio,SVI, la Pr%Pro(%/% Stniloaie,op%cit%,pag&'4
&G
Hristu Andrustos,op%cit%,pag%1,G
11
Prinii (ac deose)ire 2ntre c.ip Ai asemnare, dup care s?a creat omul, deAi S(Bnta
Scriptur pare a le (olosi uneori ca sinonime: la Fac%1, '- se *or)eAte despre c.ip Ai asemnare,
la Fac% 1,'4< ,, 1 Ai 5, -, despre c.ip< la Iaco* &, 5, despre asemnare% C.ipul dumnezeiesc din
om se re(er la natura intelectual Ai moral a omului, la raiune Ai li)ertate, 2n 2nclinaia lor spre
/umnezeu, iar asemnarea lui /umnezeu este scopul ctre care tinde omul 2n dez*oltarea Ai
des*BrAirea sa moral% Asemnarea cu /umnezeu putea (i atins numai prin statornicirea 2n )ine
cu a@utorul .arului dumnezeiesc, (iind, deci, rezultatul conlucrrii omului cu /umnezeu care 2i
2mprtAeAte .arul Su% Punctul de plecare al asemnrii cu /umnezeu 2l constituie c.ipul lui
/umnezeu, raiunea, sentimentul Ai li)ertatea omului, cu 2nclinaia lor (iinial spre ade*r,
(rumos Ai )ine
&1
%
S(Bntul Vasile cel #are 2n*Bnd despre c.ip Ai asemnare e;plic aparenta
neconcordan dintre s(atul persoanelor S(intei Treimi 7Facere 1, '-8 Ai cel de dup creare
7Facere 1, '48, te;t 2n care dup cum spuneam mai sus nu se mai aminteAte despre asemnare%
Acesta neag sc.im)area *oinei lui /umnezeu sau inter*enia cinei 2n timpul creaiei% Eeag,
de asemenea, Ai neputina Creatorului care .otrAte un lucru Ai realizeaz altul% Faptul c unii
consider c S(Bnta Scriptur d in(ormaii neclare, este de asemenea o )las(emie% ;plicaia ar (i
urmtoarea dup S(Bntul Vasile: ,,ste deci necesar ca omul s (ie dup c.ipul Ai asemnarea lui
/umnezeu3Eu Scriptura spune asta % creatorul nu este neputincios Ai deli)erarea n?a (ost (cut
2n deAert% Care este raiunea tceriiT Cnseamn c noi posedm pe unul prin creaie Ai do)Bndim
pe altul prin *oin% Cn prima ne este dat s (im (cui dup c.ipul lui /umnezeu% Prin *oin se
(ormeaz 2n noi asemnarea lui /umnezeu% Ceea ce ine de *oin, (irea noastr o posed 2n
putere 7*irtual8, dar prin aciune 7lucrare8 ne?o procurm% /ac creBndu?ne /omnul nu ar (i luat
2nainte pre*ederea s spun ,,s crem> Ai ,,dup asemnare> nu prin puterea noastr proprie am
(i putut do)Bndi asemnarea cu /umnezeu% /ar iat c l ne?e creat cu puterea de a (i capa)ili s
ne asemnm cu /umnezeu% /Bndu?ne aceast putere, ne?a permis s (im 2mpreun lucrtori ai
asemnrii cu l, ca s ne re*in rsplata e(ortului nostru Ai ca s nu (im ca acele portrete ieAite
din mBna unui pictor, o)iecte inerte, ca roada asemnrii noastre s nu se 2ntoarca doar spre lauda
altuia% 3 l mi?a lsat 2ndatorirea ca s de*in dup asemnarea lui /umnezeu3>
TotuAi 2n teologia S(Bntului Vasile asemnarea cu /umneuzeu nu este doar rezultatul
*oinei Ai e(orturilor omeneAti ci Ai cola)orarea .arului di*in% Pe scurt,S(Bntul Vasile 2n*a c
/umnezeu ne?a (cut capa)ili s I ne asemnm Ai ne?a permis s (im participanii acestei
asemnri% +mul posed puterea raiunii prin (aptul c este ,,dup c.ipul lui /umnezeu>, iar
asemnarea o do)BndeAte de*enind creAtin: ,,3dup c.ipul lui /umnezeu 2nseamn origine Ai
rdcin a )inelui, pe care am a*ut?o implantat 2n (irea mea, 2nc de la zidire, iar dup
asemnarea lui /umnezeu, 2mi sur*ine, 2n urm din (aptele mele Ai din truda mea pentru cele
)une Ai din purtarea mea plin de *irtute 2n 2ntreaga mea *ia>
Formula dup asemnare 7*irtual8 este acelaAi lucru ca cea dup c.ip, 2n aciune, 2ns
2nseamn a?Ai 2nsuAi *irtutea, a realize )inele 2n (apt Ai a a@unge, ast(el, prin *ia, la asemnarea
lui /umnezeu
&'
% /umnezeu 2i d omului puterea s lucreze, iar ,,luminarea dumnezeiasc
resta)ileAte asemnarea, ceea ce eli)ereaz imediat c.ipul, iar strlucirea sa poate (i *zut la
s(ini Ai la copii%>
&&
Eatura c.ipului este esenial dinamic la (el cum Ai asemnarea este esenial ontologic
prin realizarea c.ipului des*BrAit% S(Bntul Rrigore de EPssa e;plic: ,,Eu 2ntr?o parte a (irii se
&1
Pr% Pro(% /r% /umitru Radu, op% Cit%, pag% 'G,
&'
S(Bntul Vasile cel #are, op% Cit%, pag 'G0?'G5
&&
Paul *doc.imo*, ,,+rtodo;ia, trad% /e P%S% /r% Irineu Ioan Popa, ditura Institutului 6i)lic Ai de #isiune al
6%+%R%, 6ucureAti, 155-, pag%-&
1,
gseAte c.ipul, nici .arul 2ntr?o parte a sa, ci (irea 2n totalitatea ei este c.ipul lui /umnezeu>
&1
%
Cu alte cu*inte c.ipul Ai asemnarea sunt corelati*e%
Asemnarea este aspiraia irezisti)il a su(letului nostru ctre /umnezeu% ,,Cn acest sens
asemnarea este un c.ip realizat Ai c.ipul o asemnare 2n mod potenial 7*irtual8>% Aceasta
e;plic (aptul c omul este o (iin (cut s a@ung la /umnezeu% S(Bntul Rrigore de EPssa
spune c o (iin nu este om decBt 2n condiiile 2n care este 2nsu(leit de /u.ul S(Bnt, cBnd
este ,,c.ip asemntor>% TotuAi acesta arat cum 2ntre Prototip Ai C.ip e;ist asemnare, dar nu
identitate% C.ipul poart 2n orice 2nelegere (rumuseea Prototipului< iar dac el nu ar a*ea nici o
di(eren (a de Acesta, n?ar mai (i deloc asemntor, ci identic cu #odelul de care nimic nu l?ar
separa% Ce di(eren e;ist 2ntre /umnezeu Ai cel ce este dup asemnarea SaT Precis, una este
necreat, cealalt primeAte e;istena prin creaie>%
S(Bntul Rrigore e;empli(ic prin *ang.elia de la #arcu 7SII, 1-8 care, atunci cBnd ne
prezint trsturile de )ronz ale Cezarului, ne (ace s 2nelegem c dac 2n sine e;ist o
asemnare 2ntre reprezentare Ai modelul su, Cezarul, e;ist totuAi o di(eren 2ntre su)iect%
Analogic *or)ind, una este creat Ai cealalt necrteat% Atunci, ,,una este identic cu sine Ai
rmBne 2ntotdeauna nesc.im)at, cealalt produs prin creaie a 2nceput s e;iste printr?o
sc.im)are Ai se gseAte 2n mod natural predispus s se sc.im)e alt(el>
&,
% AAadar, 2n concepia
acestuia, sc.im)area este speci(icitatea care?l distinge pe om de /umnezeu% /up S(Bntul Ioan
Rur de Aur redo)Bndirea integral a c.ipului nu este altce*a decBt parcurgerea drumului de la
c.ip la asemnare% l de(ineAte ,,asemnarea> 2n reciprocitate cu noiunea de ,,c.ip>% /up cum
cu*Bntul ,,c.ip> 2nseamn stpBnire, tot aAa cu*Bntul ,,asemnare> 2nseamn ca noi s a@ungem,
atBt cBt ne st 2n puterea noastr omeneasc, asemenea lui /umnezeu%
&-

S(Bntul Ioan 2ndeamn s (im asemenea lui /umnezeu, 2n ceea ce pri*eAte )untatea,
)lBndeea, *irtutea, precum ne 2ndeamn CnsuAi #Bntuitorul: ,,Fii asemenea Tatlui nostru din
ceruri> 7#atei V,1,8% /e aici putem deduce c do)Bndirea asemnrii se realizeaz prin curirea
de patimi prin puterea raiunii% Cn acest sens, S(Bntul Ioan ne 2ndeamn s stpBnim pcatul care
ne 2ndeprteaza de /umnezeu%
(ortul continuu 2n aceast direcie duce la asemnarea cu /umnezeu care *a a*ea ca
rezultat mBntuirea Ai 2ndumnezeirea% Culmea celei mai 2nalte *irtui, pe cBt posi)il, este
asemnarea cu /umnezeu% ,,Pentru do)Bndirea asemnrii omul slo)ozit de patimi prin dragoste,
se 2nal pBna la cele mai alese stri>
&4
%
Eici Fericitul Augustin nu *or)eAte despre asemnarea ca separat de c.ip% /e (apt,
noiunea de asemnare la acesta este doar presupus% l nu concepe asemnarea 2n aceeaAi
manier ca Ai noiunea de c.ip, accentuBnd nu numai su)liniind, distincia dinte necreat si creat%
TotuAi, 2ntr?o oper din tineree, ne (ace s distingem c.ipul de asemnare, net, spunBnd: ,,+rice
c.ip este asemnarea cu cel al crui c.ip este Ai totuAi cel ce se aseamn cu cine*a nu este doar
pentru aceasta c.ipul su>
&0
%
C.ipul este (undament o)iecti* prin 2nsAi structura sa dinamic, care este asemnarea
su)iecti*, personal% A (i (ost creat dup c.ip 2nseamn a e;ista dup c.ip% Asemnarea cu
/umnezeu se actualizeaz prin practicarea *irtuii, ea (iind starea de deplin s(inenie Ai dreptate,
con(ormitatea moral cu Creatorul%
&1
Pr% /r% #arin Ciulei%op% cit% Pag 1,1
&,
S(Bntul Rrigore de EPssa, ,, /espre crearea omului, trad% /e Pr% /r% #arin Ciulei, op% Cit%, pag 15&
&-
S(Bntul Ioan Rur de Aur, op% Cit%, IS, pag%11G
&4
S(Bntul Ioan gur de Aur ,,+milia la I Corinteni, trad de Pr% /r% #arin Ciulei, op% Cit, pag '&'
&0
Fericitul Augustin, ,, /espre Renez, trad de Pr% /r% #arin Ciulei, op% Cit% Pag '&'
1-
+rigen spune c: ,,tre)uie (cut deose)irea 2ntre demnitatea c.ipului Ai des*BrAirea
asemnrii% /emnitatea este dat, dar asemnarea cu /umnezeu rmBne o minune etic pentru
om>
&5
% Ast(el asemnarea cu /umnezeu poate (i a@uns prin statornicie 2n )ine, depinzBnd pe de o
parte de aciunea puterilor spirituale, morale Ai omeneAti, iar pe de alta de a@utorul .arului
dumnezeiesc% S(Bntul Ioan /amasc.in sintetizeaz totul ast(el: ,,Cu*intele dup c.ipul indic
raiunea Ai li)ertatea, iar cu*intele dup asemnare arat asemnarea cu /umnezeu atBt cBt este
posi)il%>
Adam tre)uia sa?Ai dez*olte 2n 2ntregime 2nsuAirile sale naturale Ai s se asemene cu
/umnezeu atBt cBt era posi)il% /ar este *izi)il c el nu era per(ect, aceasta rezultBnd din (aptul c
/umnezeu nu i?a lsat asemnarea, ci l?a lsat s de*in drept Ai s(Bnt mergBnd pe calea *irtuii
2n mod li)er% Aceasta o e;plic tot S(Bntul Ioan /amasc.in cBnd spune c .arul dumnezeiesc este
(actor esenial al acestui progres 2n )ine, spunBnd c Adam a*ea ,,puterea s 2nainteze (iind a@utat
de .arul di*in>
1G
%
Tertulian arat c: ,,Eimic nu e;prim mai )ine c.ipul Ai asemnarea cu /umnezeu, decBt
(aptul c omul este zidit li)er cu pri*ire la decizia Ai la puterea sa>
11
%
S(Bntul Atanasie spune c: ,,+mul (iind alctuit din trup Ai su(let primeAte c.ipul 2n acesta
din urm>, iar S(Bntul Rrigore de EPssa scrie c: ,,Prin termenul de c.ip se arat ceea ce este
omul 2n sine de la creaie, iar prin asemnare se sugereaz ceea ce este omul 2n poten sau ceea
ce tre)uie s de*in>
1'
% S(Bntul #acarie gipteanu spune c ,,nici soarele, nici luna, nici
pmBntul n?au *oin li)er, ci numai omul care este creat dup c.ipul lui /umnezeu Ai dup
asemnarea !ui>
1&
%
C.ipul lui /umnezeu aparine naturii umane prin creaie, este un dat ontologic%
Asemnarea este o poten Ai misiune pe care omul tre)uie s o realizeze prin conlucrarea sa
li)er Ai conAtient cu .arul dumnezeiesc% C.ipul Ai asemnarea sunt strBns legate 2ntre ele% Cum
o)ser* S(Bntul Vasile cel #are, c.ipul este asemnarea 2n poten, iar asemnarea, c.ipul 2n
actualitate, adic c.ipul mani(estat ca atare prin tot ceea ce ine de el%asemnarea cu /umnezeu
se realizeaz e(ecti* prin practicarea *irtuii cu a@utorul .arului dumnezeiesc< ea este starea de
deplin s(inenie Ai dreptate, este con(ormitate moral cu Creatorul% /up S(Bntul Ioan
/amasc.in, ,, cu*intele Jdup c.ipulJ indic raiunea Ai li)ertate, iar cu*intele Jdup asemnareJ
arat asemnarea cu /umnezeu, 2n *irtute atBt cBt este posi)ilJJ 7/ogmatica, II, 1'< trad% cit%, pag%
1',8%
/eose)irea 2ntre c.ipul Ai asemnarea lui /umnezeu 2n om o (ace Scriptura insAi% Cci
2nainte de a crea pe om, /umnezeu a zis: ,,S (acem pe om dup c.ipul Ai asemnarea EoastrJJ 7
Fac%, 1, '-8 Ai apoi ni se istoriseAte c ,,/umnezeu a (cut pe om dup c.ipul Su%%% a (cut )r)at
Ai (emeieJJ 7Fac%, 1, '48, (r s mai adauge Ai dup ,,asemnareJJ% Aceasta arat c primul om
a*ea asemnarea numai ca *irtualitate, (iindu?i dat ca int la care s a@ung prin propria
acti*itate li)er Ai prin .ar% ;plicaia dat de S(Bntul Rrigore de EPssa pri*ind deose)irea Ai
relaia dintre c.ipul Ai asemnarea lui /umnezeu 2n om, c.iar de la creaie, merit toat atenia: ,,
Pentru ce dar nu s?a (cut ceea ce se proiectaseT Pentru c nu zice: a creat /umnezeu pe om dup
c.ipul Ai asemnarea SaT +are a sl)it CreatorulT Ar (i o nelegiuire a se *or)i aAa% Sau poate Ai?a
sc.im)at Creatorul planulT Eicidecum% Eici Scriptura nu spune aceasta, nici Creatorul n?a sl)it,
&5
Pr% Pro(% /umitru Stniloaie, ,,Teologia /ogmatic +rtodo;, *ol% I, 6ucureAti 1540, pag% &&4
1G
S(Bntul Ioan /amasc.in ,,/ogamatica II, trad% de Pr% /% Fecioru,6ucureAti, 151&, pag% 1G-
11
/r% manuel 6anu, ,,Studii teologice, SSSII 7150G8, nr% 1?', pag%1'5
1'
Pr% !ector Ioan #i.lan, ,,Cn*tura lui /umnezeu 2n om pri*it intercon(esional, 2n ,,Studii teologice,
SSVII 715048, nr% 1?', pag% '1
1&
Protos /r% Vartolomeu Andronie, op% cit%, pag% -1
14
nici planul lui n?a rmas ne2mplinit%%% SBntem dup c.ip prin creaie, iar dup asemnare a@ungem
prin noi 2nAine, prin *oina noastr li)er% A (i dup c.ipul lui /umnezeu ne aparine prin creaia
noastr prim, dar a ne (ace dup asemnarea lui /umnezeu depinde de *oina noastr% /ar c.iar
Ai ceea ce depinde de *oina noastr nu se gseAte 2n noi decBt ca posi)ilitate de a cBAtiga,
nea@ungBndu?se decBt prin acti*itatea noastr personal% /ac /omnul, propunBndu?Di s creeze
pe om, n?ar (i zis mai 2ntBi: s?l (acem pe om dup asemnarea Eoastr, Ai nu ne?ar (i dat 2n
acelaAi timp posi)ilitatea asemnrii cu l, nu am (i putut a@unge la aceasta prin propriile noastre
puteri% /ar, de (apt, 2n creaie noi am primit posi)ilitatea de a de*eni asemenea lui /umnezeu Ai,
dBndu?ne aceast posi)ilitate, /umnezeu ne?a (cut pe noi 2nAine lucrtorii asemnrii noastre cu
l, spre a ne drui rsplata pentru acti*itatea noastr Ai spre a ne deose)i de picturile lipsite de
*ia, ieAite din mBna artistuluiJJ
11
%
+mul: de la c.ip la asemnare
+mul a (ost (cut pentru comuniunea Ai unirea lui tot mai deplin Ai ma;im cu
/umnezeu, pentru imprimarea lui de plintatea lui /umnezeu, (r contopirea cu l% Aceasta
constituie 2ndumnezeirea omului% Cn *ederea acesteia este dat omului c.ipul lui /umnezeu, ca
aspiraie (iinial spre #odelul su a)solut% Cn c.ip este implicat ca o porunc dumnezeiasc
tensiunea omului dup 2ndumnezeire% ,,+mul este o (ptur care a primit porunc s de*in
dumnezeuJJ, spun S(Bntul Rrigorie Teologul Ai S(Bntul Vasile cel #are% C.ipul lui /umnezeu 2l
arat pe om ca (iind destinat 2ndumnezeirii, 2ntrucBt el, c.ipul, ,,presupune prezena
indestructi)il a .arului inerent naturii umane implicat 2n 2nsuAi actul creaieiJJ 7Paul *dogimo*8
Asemnarea nu este numai starea (inal a 2ndumnezeirii omului, ci 2ntreg drumul de
dez*oltare a c.ipului, prin *oina omului stimulat Ai a@utat de .arul lui /umnezeu% Toi prinii
6isericii, de la 2nceput pBn la S(Bntul Rrigorie Palama, au accentuat (aptul c ,,c.ipulJJ se
dez*olt 2n asemnare, 2ndeose)i prin *irtui care sunt lucrarea *oinei a@utat de .ar, pe linia
)inelui moral
1,
%
+mul este e;presia cea mai su)lim a acti*itii creatoare a lui /umnezeu% Adam Ai *a,
)r)at Ai (emeie, sunt creai dup ,,c.ipul Ai asemnarea lui /umnezeuJJ 7Facere 1, '-8%
/umnezeu este iz*orul Ai destinul *ieii umane create% ,,C.ipulJJ Su se realizeaz 2n (iinele
umane nu atBt prin atri)ute particulare 7iu)ire, raiune8, cBt prin calitatea personal distincti*
care le plaseaz deasupra altor (iine corporale% ,,C.ipul lui /umnezeu 2n omJJ este identi(icat de
ctre muli dintre teologii ortodocAi greci contemporani 7hannaras, $izioulas, Eissiotis, Eellas8
cu ,,personalitateaJJ uman: posi)ilitatea I ca dar di*in I pe care o are omul de a intra 2n relaie
cu /umnezeu, cu sine Ai cu alii, e;ersat 2n li)ertate Ai iu)ire% /eci, noi suntem cu ade*rat
,,persoaneJJ doar 2n msura 2n care oglindim personalitatea esenial a lui /umnezeu,
caracterizat printr?o reciprocitate total a iu)irii 2mprtAite 2ntre Tatl, Fiul Ai S(Bntul /u.%
/ac 2ntr?ade*r suntem o)ligai, aAa cum a(irm hannaras, s ne con(runtm 2nainte de
toate cu ,,a*entura e;istenial a li)ertii noastreJJ, aceasta se 2ntBmpl 2ntrucBt cderea
7indi*idual Ai colecti*8 ne pune 2ntr?o continu situaie de ,,a alegeJJ% /ecizia noastr li)er de
a ne rz*rti 2mpotri*a *oinei di*ine ne?a alungat din Paradis% CedBnd ispitei, ne?am 2nstrinat
11
Pr% Pro(% /r% /umitru Radu , op% cit%, pag% 'G- ? 'G4
1,
I)idem, pag% '11
10
de /umnezeu Ai am trdat *ocaia noastr esenial% Cn Hristos a*em posi)ilitatea progresrii
,,din sla* 2n sla*JJ 7II Corinteni &, 108 spre acea comuniune deplin Ai per(ect cu Viaa di*in
care ne o(er temelia indispensa)il pentru umanitatea sau personalitatea autentic% TotuAi,
ne*oia constant de a alege lumina Ai ade*rul 2n locul 2ntunericului Ai minciunii ne anga@eaz
2ntr?o permanent lupt luntric 2mpotri*a ispitei demonice Ai a tendinelor noastre de auto I
idolatrizare% Ade*ratul ascetism este esenial pentru creAterea noastr spre mBntuire%
Aceasta 2nseamn c iniiati*a lui /umnezeu tre)uie du)lat de ,,rspunsulJJ omenesc, de
e;erciiul *oinei umane I prin pocin, rugciune Ai (apte ale iu)irii I care ne a@ut, ca purttori
ai c.ipului di*in, s progresm printr?un proces de puri(icare Ai s(inire interioar, pBn la
atingerea ,,asemnriiJJ di*ine% S(Bntul /iado. al Foticeii e;prim acest rspuns ascetic )azat pe
iu)ire cu eloc*ena sa o)iAnuit: ,,Toi oamenii sunt (cui dup c.ipul lui /umnezeu, dar
asemnarea Sa este dat doar ecelora care, printr?o mare iu)ire, Ai?au supus li)ertatea lor lui
/umnezeu% Pentru c doar atunci cBnd nu ne aparinem nou 2nAine, de*enim 2ntocmai Celui
Care prin iu)ire ne?a 2mpcat cu Sine%
Cum putem 2nelege ,,pcatul originarJJ din aceast perspecti*T Teologia ortodo; nu se
opreAte asupra tensiunii dintre li)ertate Ai responsa)ilitate, *oin li)er Ai determinism, aAa cum
(ace teologia protestant% +rtodo;ia respinge, de asemenea, dogma scolastic despre pcatul
originar transmis prin Adam la toate generaiile, ca un (el de de(ect genetic% /e (apt, ortodocAii
pre(er s nu *or)easc deloc despre ,,pcatul originarJJ, decBt dac 2nelegem prin aceast
e;presie c originea pctoAeniei cui*a se a(l 2n el 2nsuAi: 2n *oina corupt, czut care 2l
2mpiedic s (ac )inele 72nc o dat, nu e;ist decdere total8 Ai 2l determin s aleag rul 2n
mod li)er Ai, uneori, ine*ita)il% pistola ctre Romani 2n capitolul 4 descrie ,,omul su) !egeJJ,
dar *or)eAte de asemenea, despre lupta credincioAilor%
Concepia apusean Ai cea ortodo; despre ,,pcatul originarJJ se )azeaz pe interpretri
di(erite ale te;tului din pistola ctre Romani ,, 1': ,,Precum printr?un om a intrat pcatul 2n
lume Ai prin pcat moartea, aAa Ai moartea a trecut la toi oameniiJJ% ;presia esenial este
urmtoarea: ,,ep.J .i pantes .jmartonJJ% !a ce se re(er propoziia relati* ,,ep.J .iJJT Teologia
scolastic occidental o traduce prin ,,2n careJJ, 2nsemnBnd c toi *or muri pentru c toi
pctuiesc 2n Adam 7,,in kuo omnes pecca*eruntJJ, 2n *ersiunea Vulgatei8% Tradiia patristic
rsritean, urmat de cele mai multe *ersiuni protestante, traduce ,,ep.J .iJJ prin ,,pentru cJJ:
toi *or muri pentru c pctuiesc% Potri*it acestei interpretri, ceea ce am ,,moAtenitJJ de la Adam
nu este *ino*ia ca Ai consecin a pcatului su 2n paradis% #ai degra), dac se poate *or)i
despre o ,,moAtenireJJ, ea tre)uie 2neleas ca o moAtenire a moralitii: ,,moartea a trecut la toi
oamenii pentru c toi pctuiescJJ% Cu )un Atiin ne?am distrus capacitatea de autodeterminare
7aute;ousia8, iar aceast auto?idolatrie ne?a 2nstrinat de /umnezeu Ai de comuniunea cu *iaa
di*in% #oartea este rezultatul direct al neascultrii noastre: ea este 2neleas (ie ca o
consecin ,,naturalJJ a unei desprinderi din comuniunea cu iz*orul *ieii, (ie ca o limit aAezat
de ctre /umnezeu peste e;istena uman temporal pentru ca 2nstrinarea noastr s nu dureze
*eAnic 7tradiia patristic a(irm am)ele idei8% Cn ultimul caz, /umnezeu nu este doar un
@udector, ci Ai un #ilosti* (a de cei pctoAi, intoducBnd moartea ca mi@loc de a pune capt
e;ilului nostru, ca modalitate de readucere a noastr 2n comuniunea cu iz*orul *ieii *eAnice%
/e aceea moartea Ai pcatul sunt pri*ite ca puteri coruptoare care se determin reciproc%
/ac moartea este urmarea pcatului 7Romani -, '&8, ea este, de asemenea, iz*orul sau cauza
pcatelor% Traducerea lui ,,ep.J .iJJ prin ,,pentru cJJJ arat c moartea 2nsAi este originea
pcatului% ,,p.J .iJJ , 2n acest 2neles, se re(er la ,,t.anatosJJ 7JJdin cauza creiaJJ, adic a morii8
Ai, prin urmare, e;presia poate (i 2neleas 2n sensul c noi s*BrAim pcatul JJdin pricina morii%
15
Cu alte cu*inte, impulsul din spatele pcatului este 2ncercarea disperat de a ne sustrage morii Ai
lipsei de sens% #oartea sau spaima de moarte constituie ast(el o moti*aie puternic 2n *iaa
moral uman%
/eAi pcatul Ai moartea sunt concepute, 2n *iziunea S(Bntului Pa*el, ca puteri cosmice
2nro)itoare, ele sunt limitate 2n puterea lor de a corupe Ai de a distruge persoana uman% Teologia
ortodo; susine c pcatul nu poate Aterge total c.ipul di*in din noi% !a (el, *oina noastr nu
poate (i corupt 2n 2ntregime prin neascultare Ai nici adus la neputina de a se poci Ai de a
do)Bndi *irtuile% "manitatea este creat 2n mod esenial ,,)unJJ, precum 2ntreaga creaie a lui
/umnezeu 7Psalmul 08% Cn timp ce c.ipul di*in poate (i serios estompat, o dimensiune a *oinei
uman I pe care S(Bntul #a;im #rturisitorul o numeAte JJgnomicJJ, opunBnd?o celei
JJnaturaleJJ I posed o capacitate indestructi)il pentru li)ertatea de a alege% Cneleas ca o
(uncie a persoanei, Ai nu a (iinei I o proprietate ipostatic Ai nu natural I *oina gnomic poate
rspunde *oinei di*ine cu credin, dragoste Ai supunere% Pocina rmBne o posi)ilitate trainic
Ai pentru su(letul cel mai 2ntunecat, deoarece pcatul 2Ai are originea 2n dimensiunea personal Ai
nu 2n cea natural e;istenei umane% TotuAi prin acest aspect personal al *ieii omului I aspect
adesea identi(icat cu ,,nols?ulJJ, care transcende natura Ai (ace posi)il comuniunea cu
/umnezeu I li)ertatea produce roadele pocinei, care desc.id calea spre 2ndumnezeirea
personal
1-
%
Voina omului este 2n ro)ie, aAa cum a(irm atBt !ut.er cBt Ai psi.ologia modern% /ar
aceast ro)ie e relati* Ai limitat I ne 2n*a antopologia ortodo;% /istincia S(Bntului #a;im
2ntre m*oina naturalJJ Ai m*oina gnomicJJ este (olositoare, prin urmare, atBta timp cBt ine 2n
ec.ili)ru scla*ia Ai li)ertatea *oinei umane% Se rezol* ast(el antonimia dintre determinism Ai
*oin li)er, li)ertate Ai responsa)ilitate, Ai se sal*eaz iniiati*a uman, s*BrAirea m(aptelor
)uneJJ 7(eseni ', 1G8, ca un element indispensa)il 2n dialogul di*ino?uman%
Pentru teologia ortodo;, aceasta 2nseamn c mBntuirea poate (i realizat numai prin
sinergie: cooperarea sau conlucrarea dintre /umnezeu Ai noi, culminBnd cu participarea noastr
la 2nsAi *iaa !ui% TotuAi, +rtodo;ia 72mpreun cu o )un parte din teologia re(ormat8, respinge
distincia scolastic 2ntre .arul moperantJJ Ai mcooperantJJ% #Bntuirea Ai 2ndumnezeirea nu pot (i
e;primate 2n termeni de cauz Ai e(ect% Sinergia implic un parado; (undamental 7Ai non?
pelagian8: iniiati*a 2i aparine 2n 2ntregime lui /umnezeu, ea 2Ai are originea 2n 2mplinirea numai
2n *iaa S(intei Treimi< aceasta nu 2nseamn c /umnezeu este acti*, 2n timp ce noi suntem
pasi*i% ste necesar un rspuns uman adec*at, pentru a primi .arul mBntuitor% Ascgesis, acea
*ia de lupt du.o*niceasc riguroas, presupune aciune, ceea ce implic pocina, rugciunea
Ai (aptele iu)irii% Iniiati*a rmBne, totuAi, 2n mBinile lui /umnezeu, de la Care primim .arul
s(inilor ce ne trans(orm, ca purttori ai c.ipului di*in, mdin sla* 2n sla*JJ 7II Corinteni &, 148%
Eoi rspundem la negrita re*rsare a iu)irii Ai .arului di*in prin interiorizarea lui 2n e;istena
noastr personal% /ar c.iar aceast lucrare a interiorizrii nu este 2mplinit de ctre noi 2nAine,
ci de ctre /u.ul S(Bnt, care slAuieAte Ai lucreaz 2n mtemplul inimiiJJ
Pentru S(Bntul #a;im #rturisitorul, iniiati*a omului este mai mult decBt un simplu
rspuns personal% a include Ai un aspect cosmic% Persoana uman este un microcosmos, iar
*ocaia ei este de a 2n*inge di(eritele di*izri i*ite 2n creaie prin cderea 2n pcat: di*izri 2ntre
(iinele necreate Ai create, 2ntre ceresc Ai pmBntesc, inteligi)il Ai sensi)il, 2ntre Paradis Ai lumea
(enomenelor naturale Ai c.iar 2ntre )r)at Ai (emeie 7c(% Ralateni &, '08% Aceast 2ndatorire
teri)il se 2mplineAte prin practicarea m*irtuilorJJ corespunztoare (iecrei situaii% Ast(el,
castitatea depAeAte di*izarea dat de se;, iu)irea 2n*inge di*iziunea cosmic, s%a%m%d%, pBn
1-
Pr% Pro(% /r% fo.n 6recg, ,,/arul sacru al *ieiiJJ, ditura Patmos, Clu@?Eapoca 'GG1, pag% 0-
'G
cBnd persoana m2n HristosJJ 2Ai e;erseaz (uncia preoeasc de a se o(eri pe sine Ai creaia
2ntreag 2napoi lui /umnezeu% Acest proces, prin care di*izrile eseniale sunt 2nlturate, duce 2n
cele din urm la 2ndumnezeirea persoanei Ai la trans(igurarea cosmosului%
TotuAi, c.iar Ai aici, iniiati*a Ai puterea e(ecti* aparine doar lui /umnezeu% Pentru c
aceste *irtui care 2nltur di*izrile amintite sunt druite de ctre /umnezeu su) (orma
energiilor 2ndumnezeitoare, energii care sunt actualizate mereu 2n e;periea 6isericii prin
dimensiune cosmic a !iturg.iei, numit atBt de potri*it mdumnezeiascJJ
14
C+EC!"$II
/up cum am artat Ai mai 2nainte, omul a (ost creat prin con*or)irea direct a
persoanelor treimice, dupa c.ipul lui /umnezeu: ,, S (acem om dup dup c.ipul Ai
asemnarea noastrJJ 7Facere 1,'-8% /up crearea omului, S(Bnta Scriptur ne relateaz: ,, Di
a (cut pe om dup c.ipul suJJ7(acere 1,'48, nemaiadugBnd Ai ,,dup asemnarea SaJJ%
Aceasta din cauza c, asemnarea omului cu /umnezeu este un dar pe care nici una dintre
(pturile create nu l?a primit, ci numai omul, dar nu direct% l poate a@unge la asemnarea cu
Creatorul su numai trindu?Ai 2ntreaga *iat 2ntru Hristos Ai pentru Hristos%
C.ipul lui /umnezeu 2n om nu se re(er 2n special la c.ipul material al lui /umnezeu,
pentru c Atim c Acesta (iind spirit, nu are trup Ai c.ip%
Putem spune c omul a primit de la /umnezeu c.ipul 2n dar, iar asemanarea tre)uie
s o do)Bndeasc% Cu alte cu*inte ,, c.ipul dumnezeiesc din om se re(er la natura
intelectual Ai moral a omului, la ratiune Ai li)ertate 2n 2nclinaia lui spre /umnezeu, iar
asemnarea cu /umnezeu este scopul ctre care tinde omul 2n dez*oltarea Ai des*arAirea sa
moralJJ
10
%
S(Bntul Vasile cel #are rezum totul 2ntr?o singur de(iniie: ,,C.ipul este asemnarea
cu putin, iar asemnarea c.ipul 2n actualitateJJ%
S(Bntul Ioan /amasc.in spune: ,,/upa c.ipulJJ 2nseamn aAadar mintea Ai li)ertatea,
iar dup asemnareaJJ? asemnarea 2n *irtute pe cBt e cu putin%
Prin aceast deose)ire 2ntre c.ip Ai asemnare 2nelegem declaraia unor S(ini Prini
c c.ipul s?a pstrat 2n om, deAi n?a pAit pe calea asemnrii% Cci deAi omul dup cdere a
mai pstrat o anumit aspiraie spre )ine Ai o anumit capacitate de a?l (ace,ca Ai o aspiraie
dup ade*r Ai o cunoaAtere a unei (rBnturi din el, totuAi Prinii nu spun c omul s?a meninut
prin aceasta 2n miAcarea asemnrii% 6a intr?o anumit pri*in c.iar c.ipul s?a sla)it,
neacti*Bndu?se deplin 2n lucrarea de asemnare% "n c.ip deplin este un c.ip ce se
actualizeaz 2n miAcarea de asemnare% "n c.ip ce nu se acti*eaza e oarecum un c.ip sl)it,
dar niciodat deplin pierdut% /e aceea se spune c Hristos a resta)ilit c.ipul,sau a a(lat c.ipul
pierdut% /ar nu se spune c l?a creat din nou%
S(Bntul Rrigorie Palama declar c c.ipul a rmas, dar am pierdut sta)ilitatea lui, care
este una cu asemnarea% /ar un c.ip e deplin cBnd se mani(est statornic ca c.ip, sau se
acti*eaz 2n asemnare% "n c.ip (r asemnare nu se (ace *dit 2n mod integral ca c.ip, ci 2n
mod alterat% Parado;ul st 2n (aptul c el e c.ip, Ai totuAi nu se poate mani(esta statornic ca
14
I)idem pag% 04
10
Pr% Pro(% /umitru Radu, op% cit%, pag% 'G,
'1
c.ip, nu se poate arta ca un c.ip clar, ci se introduce 2n el o anumit am)iguitate sau
duplicitate%
Am menionat c unirea ma;imal cu /umnezeu, spre care urcm prin *irtute, nu
poate 2nsemna scu(undare 2n oceanul unei in(initi impersonale% Aceasta n?ar mai putea
2nsemna un om 2ndumnezeit prin .ar, dar deose)it de /umnezeu dupa (iin, ci o singur Ai
indistinct di*initate
15
%

0"1!"o2ra$"e 3enera!a
1% Teologie /ogmatic +rtodo;, de Pr% Pro(% Isidor Todoran Ai Ioan $grean
'% 6i)lia sau S(Bnta Scriptur, ditura Institutului 6i)lic Ai de #isiune al 6%+%R% ,
6ucureAti, 1550%
&% Androni, Protos% /r% Vartolomeu, ,,Starea originar a protoprinilor 2n cele trei
mari con(esiuni creAtineJJ, 2n ,,+rtodo;iaJJ, SSSV7155-8, nr% 1?'%
15
Pr% Pro(% /umitru Staniloaie, op% cit% , pag% 114
''
1% Andrustos, Hristu, ,,/ogmatica 6isericii +rtodo;e RsriteneJJ, trad% de Pr% Pro(% /%
Staniloaie, Si)iu, 15&G%
,% 6recg, Pr% Pro(% /r% fo.n, ,,/arul sacru al *ieiiJJ, ditura Patmos, Clu@?Eapoca,
'GG1%
-% Ciulei, Pr% /r% #arin, ,,Antropologie patristic, ditura Sirona, Ale;andria,1555%
4% *doc.imo*, Paul, ,,+rtodo;iaJJ, trad% de P%S% /r% Irineu Ioan Popa, ditura
Institutului 6i)lic Ai de #isiune al 6%+%R%, 6ucureAti, 155-%
0% Raleriu, Pr% /r% Constantin, ,,Pronie,.ar Ai li)ertate dup Teo(an, (ostul episcop de
Vladimir, 2n ,,+rtodo;iaJJ, SI715,58, nr% &%
5% #i.lan, Pr% !ector Ioan, ,,Cn*tura lui /umnezeu 2n om pri*it
intercon(esionalJJ, 2n ,,Studii TeologiceJJ, SSVII715048, nr%1?'%
1G% Eellas, PanaPotis, ,,+mul animal 2ndumnezeitJJ, trad% de Ioan /ic fr% ditura
/eisis,Si)iu%
11% Radu, Pr% Pro(% /r% /umitru, ,,Cndrumri misionareJJ, ditura Institutului 6i)lic Ai
de #isiune al 6%+%R% , 6ucureAti, 150-%
1'% Idem, ,,Starea primordial a omului 2n cele trei con(esiuniJJ , 2n ,,+rtodo;iaJJ
VIII715,-8, nr% &%
1&% S(Bntul Ioan /amasc.in, ,, /ogmatica IIJJ, trad% de Pr% /% Fecioru, 6ucureAti, 151&%
11% S(Bntul Ioan Rura de Aur, ,,+milii la FacereJJ, trad% de Pr% /% Fecioru 2n P%S%6%, '1,
ditura Institutului 6i)lic Ai de #isiune al 6%+%R% , 6ucureAti, 1504%
1,% S(Bntul Vasile cel #are, ,,+milii la He;aimeron, trad% de Pr% /% Fecioru 2n P%S%6%,
14, ditura Institutului 6i)lic Ai de #isiune al 6%+%R% , 6ucureAti, 150-%
1-% Stniloaie, Pr% Pro(% /umitru, ,, Teologia /ogmatic +rtodo;JJ, *ol% 1, 6ucureAti,
'GG&%
14% Todoran, Pr% /r% Isidor, $grean, Ar.id% /r% Ioan, ,,/ogmatica ortodo;a I manual
pentru seminariile teologiceJJ, ditura RenaAterea, Clu@, 'GG1%
10% Todoran, Pr% /r% Isidor, ,,Starea paradisiaca a omului Ai cea de dup cdere 2n
concepia ortodo;a Ai cea romano?catolicJJ, 2n ,,+rtodo;iaJJ, 15,,, nr% 1%
15% Turcu, Pr% Ioan, ,,Conceptul de Jc.ipJ Ai implicaiile lui soteriologiceJJ, 2n
,,+rtodo;iaJJ, SI715,58, nr% &%
'G% $grean, Ar.id% /r% Ioan, ,,#orala creAtin I manual pentru seminariile
teologiceJJ, 6ucureAti, 1541%

'&