Aparatul genital feminin

Organele care intra in alcatuirea aparatului genital feminin sunt:

ovare, trompe uterine, uter, vagin si glandr mamare.
Trompa uterina (oviductul)
- organ pereche, este un conduct muscular cu mare mobilitate, masurand cca
12 cm. lungime.
Una din extremitati se deschide in cavitatea peritoneala, in apropierea ovarului,
cealalta trece prin peretele uterului si se deschide in cavitatea uterina.
Din punct de vedere anatomic, tuba uterina prezinta zone:
1. zona pavilionara !infundibulul" # in vecinatatea ovarului,
prezinta margini fran$urate denumite fimbrii, care a$uta la captarea ovocitului
secundar.
2. zona ampulara # unde se produce, de obicei, fertilizarea
%. zona istmica- o portiune ingusta, care face legatura intre ampula si
. zona intramurala
&eretele oviductului este format din % straturi: mucoasa, musculara si seroasa.
Mucoasa: -prezinta falduri longitudinale care sunt mai numeroase in zona
infundibulara !1" si ampulara !2"' se reduc in zona istmica!%" si sunt absente in zona
intramurala !".
(n sectiune transversala, la nivelul ampulei, lumenul are aspect labirintic. )aldurile
sunt ramificate, dar nu se anastomozeaza, ci delimiteaza mici fenestre, care comunica
intre ele.
*ucoasa este alcatuita din:
- epiteliu simplu cilindric !mai inalt in regiunile infundibulara si ampulara"
- corion !lamina proprie"
+piteliul contine 2 tiputi de celule:
- celule ciliate- mai numeroase in primele doua regiuni
- celule secretorii, ,celule peg-, mai numeroase in regiunile istmica si
intramurala, avand polul apical rotun$it, cu microvili
.elulele secretorii produc fluidul tubar, bogat in /, ioni de .l, proteine serice
!inclusiv (g". 0cesta reprezinta mediu nutritiv si protector pentru ovul si promoveaza
capacitatia spermatozoizilor !prin care acestia a$ung la maturitate deplina, capabili sa
fertilizeze ovulul".
.ilii celulelor epiteliale bat spre uter, determinand miscarea peliculei de lichid de la
suprafata, care in colaborare cu contractiile muscularei a$uta la deplasarea ovulului sau a
produsului de conceptie catre uter. (n acelasi timp, impiedica deplasarea germenilor din
cavitatea uterina catre cavitatea peritoneala.
+piteliul mucoasei tubare sufera modificari in raport cu etapele ciclului ovarian,
astfel:
- in faza preovulatorie !foliculinica", sub influenta estrogenica, celulele
epiteliale cresc in inaltime, devin mai ciliate, iar epiteliul simplu cilindric are
aspect pseudostratificat
- in prea$ma ovulatiei, aceste celule au inaltimea maxima, cca %1um
- in faza progesteronica, celulele epiteliale se scurteaza si isi pierd din cili
.orionul !lamina proprie" este format din tesut con$unctiv lax:
- lipsit de glande
- cu celule asemanatoare celor din corionul mucoasei uterine, celule care se
diferentiaza in celule asemanatoare celor deciduale, daca sarcina se localizeaza
intra-tubar
- contine numeroase vase de sange de calibru mare, care impreuna cu cele
din tunica musculara devin turgescente, ceea ce ii confera o oarecare rigiditate si
distensie tubei uterine, facilitand contactul cu suprafata ovarului, pentru a capta
ovocitul secundar. &rezenta vaselor de calibru crescut, explica aparitia
hemoragiilor mari, in cazul ruperii unei sarcini localizate tubar.
Tunica musculara:
- este formata din fibre musculare netede dispuse in doua straturi:circular-
intern, longitudinal- extern
- slab dezvoltata in regiunile:infundibulara si ampulara
- bine dezvoltata in regiunile:istmica si intramurala
(n tesutul con$unctiv dintre fasciculele musculare, exista numeroase vase
sangvine.
Seroasa: - foita viscerala a peritoneului
- alcatuita din tesut con$unctiv lax, cu vase sangvine si filete nervoase
Funciile tubei uterine
1. oviductul capteaza ovocitul expulzat de ovar, si-l conduce catre uter
2. lumenul lui reprezinta mediu adecvat pentru fertilizare
%. fertilizarea are loc in 12% externa a oviductului
. secretiile tubei uterine contribuie la nutritia embrionului in primele faze de
dezvoltare
Uterul
+ste un organ cavitar, localizat in pelvis #pe linie mediana, inapoia vezicii urinare si
inaintea rectului. 0re forma de para, cu partea mai dilatata superior, si masoara: 3cm.
lungime, cm. latime si 2,4 cm. grosime.
Din punct de vedere anatomic, i se descriu % portiuni:
1. corpul uterului # portiunea dilatata in care se deschid oviductele
2. fundul uterului # portiunea bazala, rotun$ita, localizata superior de partile
terminale ale trompelor uterine
%. colul uterin # portiunea cilindrica, ingusta, care protruzioneaza si se
deschide in vagin
5a nivelul corpului si fundului uterin, peretele este alcatuit din trei straturi:
endometru, miometru si tunica externa !adventice sau seroasa".

+ndometrul prezinta:
-epiteliu simplu cilindric # cu -celule cilindrice secretorii si
-celule ciliate
-lamina proprie !corion" # tesut con$unctiv dens neregulat'
bogat celular: fibroblaste, limfocite, macrofage
cu numeroase fibre de reticulina
este sediul glandelor tubulare simple ramificate, tapetate de celule
epiteliale neciliate
+ndometrul prezinta doua zone:
1. endometrul functional # mai gros !22% superficiale"
- aflat sub influenta h. ovarieni
- este vascularizat de artere helicoidale, spiralate, cu originea in
arterele arcuate din stratul vascular al miometrului. 0rterele spiralate se
capilarizeaza periglandular si in tesutul con$unctiv dens din stratul
functional.
2. endometrul bazal # mai subtire !12%profunda"
- nu sufera influenta h. ovarieni
- constituie rezerva tisulara !epiteliala si con$unctiva" prin
proliferarea careiase va reface endometrul functional eliminat in timpul
fiecarui ciclu menstrual
- contine artere drepte, cu originea tot in arterele arcuate. +le sunt
mult mai scurte si vascularizeaza numai endometrul bazal.
*iometrul
-este stratul cel mai gros al uterului
-alcatuit din benzi de muschi neted, separate de tesut con$unctiv
- dispus in # strat intern: longitudinal
strat mi$lociu !strat vascular": circular si oblic spiralat
strat extern: longitudinal
6tratul vascular contine arterele arcuate, de calibru crescut.
O caracteristica demna de luat in consideratie este faptul ca media
arterelor se continua fara o delimitare neta cu fibrele musculare din miometru,
acestor vase lipsindu-le deci adventitia.
Deoarece uterul se ingusteaza spre col, tesutul muscular diminua la acest
nivel si este inlocuit treptat de tesut con$unctiv. 5a nivelul colului, miometrul este
alcatuit din fibre elastice si numai un numar mic de fibre musculare netede.
6ub stimulare estrogenica se produce hipertrofia !cresc dimensiunile" si
hiperplazia !creste numarul" fibrelor musculare netede.0cestea sunt capabile sa
sintetizeze si sa secrete proteine !colagen".
(n sarcina: nivele crescute de estrogeni- hipertrofie si hiperplazie
musculara
Dupa sarcina: reducerea dimensiunilor fibrelor musculare, distructii de
fibre musculare, degradare enzimatica a colagenului.
.and estrogenii sunt absenti !menopauza": miometrul se atrofiaza, celulele
musculare mor prin apoptoza.
.ontractiile uterine se produc sub influenta hormonala !h. corticotropi,
ocitocina"..ontractiile puternice, ritmice, ale uterului gravid in timpul delivrentei,
duc la expulzia fatului si ulterior a placentei din uter.
0dventitia :acopera anterior corpul uterin
6eroasa: acopera fundul uterin si partea posterioara a corpului uterin.
Ciclul menstrual
0ctiunea hormonilor ovarieni !estrogeni si progesteron" eliberati sub stimulare
adenohipofizara, cauzeaza modificari morfologice ciclice ale endometrului, in timpul
fiecarui ciclu menstrual.
Durata ciclului menstrual este, in medie, de 27 de zile'
incepe de la 12 ani si continua pana la 1-41 de ani.
6e descriu % faze: )aza menstruala: zilele 1-
)aza proliferativa: zilele -1
)aza secretorie: zilele 1-27
I. Faza menstruala zilele 1-
*enstruatia incepe cu prima zi de sangerare, daca fertilizarea si implantarea oului
nu se produc. (n aceste conditii, corpul galben isi inceteaza functia dupa 1 zile.
Nivelele de estrogeni si progesteron scad rapid si dramatic.
(n zilele dinaintea inceperii sangerarii, stratul functional al endometrului sufera o
ischemie marcata datorita contractiilor intermitente ale arterelor spiralate. Dupa
aproximativ doua zile, arterele spiralate devin permanent contractate, ducand la
reducerea aportului de oxigen din stratul functional, cu distructii ale glandelor,
invazie de leucocite. &rin ruperea vaselor sangvine datorita acestor evenimente, se
declanseaza scurgerea hemoragica !menstra"- care marcheaza prima zi a fazei
menstruale. (n urma acestor procese de ischemie si necroza, stratul functional al
endometrului este eliminat parcelar, in decurs de %- zile. (ntr-o faza menstruala
obisnuita se elimina cca. %4ml. sange.
(nainte si in timpul fazei menstruale, stratul bazal al endometrului !care contine
partea profunda a glandelor" continua sa fie vascularizat de arterele drepte, si se
mentine viabil. 5a sfarsitul fazei menstruale, proliferarea celulelor epiteliale
glandulare si celulelor con$unctive !din stratul bazal al endometrului", precum si
migrarea lor catre suprafata, initiaza faza proliferariva.
II. Faza proliferativa zilele -1
!este cunoscuta si ca faza foliculara, datorita faptului ca se produce in acelasi
timp cu dezvoltarea foliculilor ovarieni.
+a incepe cand fluxul menstrual inceteaza, si tine din ziua a -a pana in ziua a 1-a.
6e caracterizeaza prin: - reepitelizarea suprafetei mucoasei si
- reconstructia corionului
+piteliul de suprafata si glandular are tendinta la pseudostratificare, datorita
numeroaselor mitoze din aceasta perioada.
(nitial:
- glandele uterine au lumen ingust, rectiliniu, fara produs de secretie in
lumen. .elulele secretorii din partea profunda a glandelor isi cresc numarul de
organite !8+8, complex 9olgi, etc.", pregatindu-se pentru activitatea secretorie.
(n celule se acumuleaza glicogen, dispus in vacuale subnucleare.
- In stroma conjunctiva, care apare foarte densa, predomina celulele de tip
fibroblastic- celule cu aspect fusiform si citoplasma bazofila, responsabile de
formarea fibrelor de reticulina subtiri, grupatr periglandular si perivascular.
(n perioada medie si tarzie a fazei proliferative:
- .resterea glandelor si a vaselor este foarte accentuata, si devanseaza
cresterea stromei. 0stfel va incepe spiralizarea glandelor si a vaselor.
- 0rterele avanseaza spre suprafata endometrului, capilarizandu-se la acest
nivel.
- Stroma apare densa: fibroblastele cresc in dimensiuni si se dispun in
varte$uri in $urul formatiunilor vasculare si glandulare' numarul fibrelor de
reticulina creste, acestea fiind prezente si in srroma interglandulara.
(n a 1-a zi a ciclului menstrual, endometrul este complet refacut, si are o grosime de
cca. 2-%mm.
III. Faza secretorie (luteala): zilele 1- 27
- incepe dupa ovulatie, si este controlata in special de progesteronul
secretat de corpul galben.
+piteliul de suprafata si glandular isi pierd falsa stratificare, ca urmare a incetarii
mitozelor.
0ctionand asupra glandelor !dezvoltate sub influenta estrogenilor", progesteronul
stimuleaza celulele glandulare sa secrete glico-proteine, care vor fi sursa ma$ora de
nutritie a embrionului pana la dezvoltarea placentei !in conditiile producerii
fertilizarii". 5a *.+. se observa celule cu mitocondrii gigante, cu criste gigante,
sistem canalicular nuclear, numerosi tubi, ribozomi, formatiuni granulare.
(n celulele glandulare, granulele de glicogen, localizate initial subnuclear,
migreaza supranuclear si sunt secretate in lumenul glandular. 0cesta se dilata foarte
mult, si polul apical al celulelor secretorii devine fran$urat.
In stroma, inceteaza diviziunile mitotice. )ibroblastele vor suferii fenomene de
predecidualizare- decidualizare, devin mari, rotund- ovalare, cu citoplasma acidofila,
incarcate cu glicogen. 0cestea vor forma cuiburi in apropierea vaselor, fiind
delimitate de fibre de reticulina.
0rterele spiralate ating dezvoltarea maxima, devin inalt rasucite, isi ingroase
tunica musculara si avanseaza spre suprafata endometrului pana in ziua 22.
(n acest moment al fazei secretorii, endometru are o grosime de cca. 4 mm.
Din ziua 22, stroma se ingroase foarte mult prin aparitia edemului care va
comprima peretele glandular.
Datorita compresiunii externe a corionului asupra glandelor, lumenul apare stelat,
cu ,aspect de dinti de fierastrau-.
)ibrele de reticulina devin edematoase si se fragmenteaza.
(n aceasta faza, endometrul a$unge la 3-7mm grosime, ca rezultat al acumularii
secretiilor si edemului din stroma con$unctiva.
Fertilizarea
Ovocitul, insotit de celulele foliculare, este transportat de-a lungul oviductului
datorita orientarii cililor celulelor epiteliale ciliate ale mucoasei si contractiilor ritmice ale
musculaturii netede. :utritia ovocitului pe acest parcurs este asigurara de fluidul bogat in
glico-proteine secretat de celulele epiteliale ,peg- ale mucoasei.
6permatozoizii, introdusi in vagin in timpul actului sexual, avanseaza prin col,
lumenul uterin si oviduct pana in zona ampulara, pentru a intalni ovocitul secundar.aici se
produce fertilizarea.
(n acest moment, celulele coronei radiata incon$ura inca zona pellucida a ovocitului
secundar. Oligozaharidele specifice atasate proteinelor din zona pellucida se leaga de
receptori proteici !de tip lectina" localizati la nivelul capului spermatozoidului,
declansind reactia acrozomiala !legatura afina".
8ezultatul acestei reactii este fuzionarea plasmalemelor capului spermatozoidului si
ovocitului secundar, aceasta permitand nucleului spermatozoidului sa intre in citoplasma
ovocitului. 0cum se declanseaza continuarea diviziunii secundare, meiotice, a ovocitului
secundar, cu formarea a doua celule haploide: ovulul si al doilea globul polar.
:ucleul ovulului !pronucleul feminin" fuzioneaza cu nucleul spermatozoidului
!pronucleul masculin", formand zigotul, cu numar diploid de cromozomi. 0stfel
fertilizarea este complrt realizata.
.ontactul spermatozoidului cu ovocitul declanseaza reactia corticala, care consta in
producerea a numeroase granule corticale localizate in citoplasma ovocitului. +nzimele
din aceste granule distrug receptorii spermatici din zona pellucida, prevenind patrunderea
altor spermatozoizi la nivelul ovocitului.
;impul scurs intre ovultie si fertilizare este de cca. 2 de ore. Daca ne se produce
fertilizarea in aceasta perioada, ovulul degenereaza si este fagocitat de macrofage.
Implantarea " Formarea placentei
<igotul migreaza prin oviduct catre cavitatea uterina, suferind numeroase diviziuni
mitotice, capatand o forma sferica denumita morula. (n interiorul morulei patrunde lichid
din lumenul tubei, ii formeaza o cavitate si o transforma in blastocist. 0cesta a$unge in
cavitatea uterina la aproximativ zile de la fertilizare, si in ziua a =-a incepe nidatia,
implantarea in peretele anterior, sau mai frecvent posterior al cavitatii uterine.
.elulele de la periferia blastocistului formeaza trofoblastul, pe cand cele din interior,
formeaza embrioblastul.
5a contactul cu endometrul, trofoblastul se diferentiaza in doua straturi:
citotrofoblastul - strat intern, proliferativ si
sincitiotrofoblastul # strat extern, masa citoplasmatica in care nu se vad
limitele celulare, ci numai nucleii, dispersati in interiorul ei. .elulele
sincitiotrofoblastului prezinta subnuclear vezicule de pinocitoza si in citoplasma contin
un aparat de sinteza foarte dezvoltat ! 8+:, 8+8, complex 9olgi bine dezvoltat,
numeroase mitocondrii".
6incitiotrofoblastul emite prelungiri digitiforme, si prin enzimele litice secretate,
erodeaza epiteliul endometrial, patrunzand in stroma endometriala.
(n masa sincitiotrofoblastului apar cavitati numite lacune, care vor conflua si vor
forma o retea lacunara. 0ceasta retea reprezinta primordiul spatiilor interviloase.
(n ziua a 11-a de gestatie, blastocistul este complet implantat in peretele uterin si
acoperit de epiteliu endometrial.
.elulele endometriale !arteriale si venoase", congestionate si dilatate # prin actiunea
unei substante secretata de trofoblast-, devin sinusoide, sunt rupte de enzimele litice ale
trofoblastului, si sangele matern invadeaza reteaua placentara.
6e stabileste astfel, circulatia utero! placentara.
&rin delaminarea citotrofoblastului se formeaza mezenc#imul e$traembrionar.
*ezenchimul extraembrionar, impreuna cu citotrofoblastul si cu sincitiotrofoblastul
formeaza corionul.
.itotrofoblastul prolifereaza si trimite prelungiri in masa sincitiotrofoblastului.
.ordoanele de citotrofoblast acoperite de sincitiotrofoblast se numesc vilozitati
primare, si apar in S2 de gestatie.
(n S3, in vilozitatile primare ramificate patrunde mezenchim extraembrionar, le
formeaza un ax, si devin vilozitati secundare.
(n axul mezenchimatos se diferentiaza capilare care forneaza o retea arterio- venoasa,
ce caracterizeaza vilozitatile tertiare. 0cestea se dezvolta pana in S16, cand placenta
umana atinge dezvoltarea maxima.
.and vilozitatile invadeaza endometrul transformat decidual, ele respecta anumite
portiuni numite septuri placentare. 0ceste septuri separa doi sau mai multi pediculi
vilozitari care alcatuiesc un cotiledon.
(n timpul invaziei trofoblastului, spatiile vilozitare din sincitiotrofoblast se maresc,
devin spatii interviloase, separate de septurile placentare.
(n acelasi timp, citotrofoblastul vilozitatilor coriale strabate sincitiotrofoblastul si
fuzioneaza cu cel al vilozitatilor vecine, formand o teaca sitotrofoblastica. 0ceste
vilozitati, denumite vilozitati crampon, impreuna cu teaca citotrofoblastica ancoreaza
placenta fetala la placenta materna.
+ndometrul transformat decidual prezinta trei zone:
1. decidua bazala: situata intre embrion si miometru, formeaza placa bazala,
componenta materna a placentei
2. decidua capsulara: imbraca embrionul pe fata dinspre cavitatea uterina
%. decidua parietala: captuseste uterul in afara zonei de implantare
(n 611, decidua capsulara si cea parietala vor fuziona, ducand la obliterarea cavitatii
uterine.
(n zona deciduei bazale, corionul este gros, si poarta denumirea de corion vilos. (n
zona deciduei capsulare, corionul este subtire, putin dezvoltat, fiind denumit corion
neted.
Corionul vilos reprezinta portiunea fetala a placentei
%ecidua bazala reprezinta componenta materna a placentei.
0ceste doua portiuni sunt separate de spatiile interviloase, pline cu sange matern si
captusite cu sincitiotrofoblast de origine fetala.
&lacenta umana # faze evolutive:
(n 61.- lacunara, cu suprafata neteda
(n 62.- cu vilozitati primare
(n 6%.- cu vilozitati secundare, tertiare
(n 61=. # dezvoltare deplina: placa bazala, placa coriala, spatii interviloase
Dupa 621. # placenta de tip hemo-corial
)orma placentei este discoidala:
- fata convexa este orientata spre uter, fiind separata de septuri placentare in
11- %7 lobi sau cotiledoane cu aspect spongios.
- )ata concava este orientata spre amnion, este neteda, la acest nivel
inserandu-se cordonul ombilical.
&ana in 621, membrana placentara este formata din:
1. sincitiotrofoblast
2. citotrofoblast
%. axul mezenchimal al vilovitatii
. endoteliul capilarelor sangvine fetale
Dupa 621, membrana placentara se subtiaza:
- citotrofoblastul este discontinuu
- tesutul con$unctiv mezenchimal se reduce
- creste numarul capilarelor care vin in contact cu sincitiotrofoblastul
.irculatia materna si fetala sunt separate numai de sincitiotrofoblast si peretele
endotelial al capilarelor fetale' placenta este de tip hemo-corial.
6angele arterial matern, adus de 71-111 artere spiralate endometriale !ce se deschid in
centrul placentei in $et pulsatil" are presiune mai mare decat sangele din spatiile
interviloase.
0cest sange circula lent spre marginile placentei, datorita obstacolului creat de
vilozitati. (n acest mod este facilitat un contact prelungit intre sangele matern incarcat cu
oxigen si substante nutritive, si trofoblast.
;rofoblastul absoarbe oxigenul si substantele nutritive, eliberand dioxidul de carbon
si deseurile metabolice ale fatului.
.and presiunea din spatiile interviloase scade, sangele intra in venele endometriale
care se gasesc pe toata suprafata placii bazale.
.irculatia placentara este facilitata de:
- contractiile miometrului
- pulsatiile vilozitare
- miscarile respiratorii ale mamei
6angele venos fetal a$unge la placenta prin 2 artera ombilicale, care dau ramuri
terminale din care iau nastere capilarele din vilozitatile coriale. &rin peretele vilozitar se
fac schimburile de gaze, substante nutritive, produsi reziduali. 6angele oxigenat se
intoarce la fat prin vena ombilicala.
>asele sangvine materne sunt deschise in timpul gestatiei, pe cand vasele sangvine
fetale raman inchise, izolate in structura vilozitatilor.
6angele fetal si matern nu se amesteca decat exceptional, la sfarsitul sarcinii cand
placenta este de tip hemo-corial.
Dupa expulzia fetusului, placenta si membranele fetale sunt eliminate din cavitatea
uterina in cca. %1 minute.
&olurile placentei
') sc#imburile materno!fetale
-bariera fetala !denumire improprie"este permeabila pentru:
apa, oxigen, electroliti, molecule mici: proteine, lipide, hormoni, medicamente,
unii anticorpi, virusuri !rubeolic, varicelic, gripal, poliomielitic"
dioxid de carbon, hormoni, produsi reziduali
2" organ endocrin # prin functia sincitiotrofoblastului de a secreta hormoni:
1. gonadotropine corionice !maxim 6%- 67"
2. tireotropina corionica
%. corticotropina corionica
. estrogen
4. progesteron
=. h. proteici: h. lactogen placentar
.elulele deciduale sintetizeaza si secreta prolactina si prostaglandine.
() rol metabolic
(n primele stadii de sarcina, celulele sincitiotrofoblastului sintetizeaza: glicogen,
colesterol, acizi grasi si alte substante nutritive necesare supravietuirii embrionului.


Colul uterin
- este partea inferioare, cilindrica a uterului, la nivelul careia se insera
vaginul
- are un lumen central: canal cervical, care comunica prin orificiul extern
cu vaginul, si prin orificiul intern, cu cavitatea uterina .
&e o hemisectiune la nivelul colului, distingem:
1. un ax central musculo-fibros
2. endocolul- segmentul supra-vaginal
%. exocolul # segmentul intra-vaginal
1. a$ul central musculo!fibros este alcatuit din:
- 74? tesut con$unctiv fibros
- 14? fibre musculare netede, cu orientari diferite
- contine vase de calibru crescut
Dilatarea colului uterin in timpul travaliului este datorata colagenolizei produsa sub
actiunea relaxinei !un h. luteal" care determina inmuierea colului
). endocolul
+ste o mucoasa alcatuita din epiteliu simplu cilindric !cu celule secretoare de mucus"
si corion, bogat in fibre si substanta fundamentala, sarac in celule.
+piteliul trimite prelungiri in corionul adiacent, si formeaza glande endocervicale,
glande tubulare ramificate. .elule glandulare secreta mucoproteine pe tot parcursul
ciclului menstrual, cu maxim de intensitate aprior menstruatiei. 5umenul glandelor
endocervicale este mai larg decat al glandelor corpului uterin, si contine frecvent, un
produs de secretie acidofil.
*ucusul cervical este apos in faza proliferativa, favorizand migrarea spermatozoizilor
spre uter. (n faza luteala si in sarcina, mucusul este vascos, si previne penetrarea
microorganismelor spre uter.
.and ductele excretorii ale glandelor sunt blocate, produsii de secretie se acumuleaza
determinand dilatatii chistice, cunoscute sub denumirea de ouale lui *abot#.
(. e$ocolul
+ste o mucoasa alcatuita din: epiteliu stratificat pavimentos nekeratinizat si corion.
.orionul este tesut con$unctiv lax, lipsit de glande, cu vase sangvine si infiltrat
limfoid !difuz sau nodular".
.ancerul de col uterin apare la $onctiunea epitelio-scuamoasa. +ste extrem de
frecvent, dar mortalitatea este redusa, deoarece se poate descoperi in stadii precoce, prin
examen colposcopic sau analiza citologica a frotiului vaginal !examen @abes-
&apanicolau".
+aginul
+ste un conduct musculofibros de 7 #A cm. lungime, ce se intinde de la colul uterin
la vulva.
( se descriu patru funduri de sac: anterior, posterior si 2 laterale.
&eretele vaginal nu contine glande. 6ecretia vaginului provine din glandele
endocolului si prin transudatia vaselor de calibru mare ale corionului mucoasei.
&eretele vaginal are trei straturi: mucoasa, musculara si adventice.
Mucoasa este alcatuita din epiteliu si corion.
piteliul mucoasei este pluristratificat pavimentos neBeratinizat.
.elulele lui pot contine cantitati mici de Berarohialina !precursor al Beratinei". 6ub
stimulare estrogenica, celulele epiteliului vaginal sintetizeaza si acumuleaza cantitati mari
de glicogen, care se depoziteaza in lumenul vaginal cand epiteliul se descuameaza.
@acteriile din vagin metabolizeaza glicogenul si formeaza acid lactic, responsabil de ph-
ul acid. 0ceasta aciditate prote$eaza impotriva agentilor patogeni.
!orionul este alcatuit din tesut con$unctiv lax, lipsit de glande. .ontine numeroase
fibre elastice, numeroase celule !in special celule migrate: limfocite dispuse difuz sau
nodular", multe vase de sange !capilare subendoteliale, vene dilatate, sinusuri venoase" si
fibre nervoase amielinice.
Musculara este saraca in fibre musculare netede, dispuse circular- intern si
longitudinal- extern. (n 12% inferioara, alcatuind orificiul extern al vaginului, musculatura
devine striata, si se va afla sub control voluntar. (ntalnim numeroase fibre con$unctive
elastice groase, dispuse in retea.
Adventitia este un tesut con$unctiv dens, bogat in fibre elastice, care contine plexuri
nervoase si vase sangvine.
+piteliul vaginal este format din urmatoarele tipuri celulare:
1. strat bazal cu celule mari, cu nucleu veziculos si citoplasma bazofila.
.elulele sunt dispuse pe un singur rand, in care se observa numeroase mitoze.
2. strat parabazal cu celule mari, poligonale, in care citoplasma vireaza spre
acidofilie
%. strat intermediar "navicular# cateva randuri de celule intermediare, mai
mari ca cele anterioare, tot poligonale. :ucleul lor este mai mic, si pe masura ce
ne apropiem de suprafata, incepe sa degenereze' apar nuclei picnotici. .elulele
acestui strat se pot desprinde ca nuste nacele.
. strat superficial cu celule precornificate si cornificate, celule turtite,
avand un inceput de Beratinizare' nucleii sunt picnotici, iar citoplasma contine
mari cantitati de glicogen.
+piteliul vaginal se caracterizeaza prin procese de : proliferare, diferentiere, maturare
si descuamare, procese corelate cu nivelul hormonilor ovarieni.
Studiul epiteliului vaginal
! poate fi facut prin raclarea epiteliului vaginal. &rodusul obtinut se intinde
pe lama sub forma de frotiu. 0cesta se coloreaza cu un colorant pentru nucleu:
hemalaun, si doi coloranti citoplasmatici: fuxina acida si verde lumina !sau
albastru de metil". 6e fac si coloratii pentru glicogen: carmin amoniacal @est.
*odificarile morfologice ale frotiului vaginal se realizeaza su influenta
hormonilor ovarieni.
0precierea starii hormonale, dupa frotiul vaginal, se face numarand 211 elemente
celulare si calculand: procentul de celule acidofile !indice acidofil", procentul de
nuclei picnotici !indice picnotic", ambele corelate cu nivelul estrogenilor in sange !in
directa proportionalitate". 6e iau in consideratie si: prezenta celulelor intermediare si
a celor grupate in placarde mari !martorele unei cantitati crescute de progesteron".
Faza estrogenica
" predomina celulele bazofile, din stratul intermediar si bazal
! indicii acidofil si picnotic sunt scazuti: 4-11?
! reactia pentru glicogen este pozitiva
! putine leucocite pe frotiu
&e masura ce creste cantitatea de estrogeni, vor creste si indicii acidofil si picnotic.
Faza ovulatorie " frotiu curat
! predomina celulele acidofile
! indicele acidofil -31?
! indicele picnotic -A1?
! nu exista leucocite pe frotiu
Faza progesteronica ! frotiu murdar
! indicii acidofil si picnotic: scazuti
! celule descuamate dispuse in placarde
! celule intermediare
! numeroase leucocite, flora microbiana
,landele mamare
9landele mamare secreta laptele, un lichid ce contine proteine, lipide, lactoza,
precum si limfocite, monocite, anticorpi, minerale, vitamine' toate acestea necesare
realizarii nutritiei corespunzatoare a noului nascut.
-ana la pubertate, glandele mamare au o structura asemanatoare la ambele sexe,
structura reprezentata de sinusuri lactifere !galactofore" si cateva ramificatii ale acestora,
ducte lactifere !canale galactofore".
Dezvoltarea glandelor mamare in timpul pubertatii, constituie unul din caracterele
sexuale secundare ale femeii, modificari produse sub influenta hormonilor ovarieni.
9landele mamare sunt glande tubulo!alveolare ramificate, separate de muschiul
pectoral printr-o atmosfera grasoasa ce se continua cu stroma glandulara.
6unt alcatuite din '.! )/ lobi0 cu orientare radiara spre mamelon.
5obii sunt subdivizati in lobuli.
;esutul con$unctiv interlobar si interlobular este dens, bogat in fibre de colagen, sarac
in celule, dar cu numerosi paniculi adiposi.
Fiecare lob se comporta ca o glanda individuala, avand propriul duct excretor: canal
galactofor, care se deschide la nivelul mamelonului printr-un orificiu numit por
galactofor.
(n apropierea orificiului de deschidere, canalul galactofor prezinta o dilatatie sinus
galactofor.
.analul si sinusul galactofor sunt tapetate de epiteliu bistratificat cubic sau cilindric,
situat pe o membrana bazala. (ntre epiteliu si membrana bazala se gasesc celule
mioepiteliale.
Canalele galactofore se ramifica in canale interlobulare !pentru fiecare lobul", si
acestea in canale intralobulare, ambele tapetate de epiteliu simplu cubic sau cilindric.
(ntre epiteliu si membrana bazala sunt celule mioepiteliale.
6troma intralobulara este laxa, bogata in celule, saraca in fibre.
Mamelonul are forma conica, este de culoare roz la primipare, maro deschis sau
inchis la multipare.
;egumentul din $urul mamelonului este pigmentat si formeaza areola. 0ici se gasesc:
glande sebacee, sudoripare si glande *ontgomerii !cu structura intermediara intre
glandele sudoripare si glandele mamare".
(n dermul areolei se gasesc fibre musculare netede dispuse atat circular cat si
longitudinal in $urul sinusurilor galactofore.
In glanda mamara inactiva, parenchimul, reprezentat de componenta glandulara,
este alcatuit din ultimele ramificatii ale ductelor intralobulare, care se termina orb, cu
ingrosare in maciuca !locul de formare al viitorilor acini si alveole".
-e parcursul ciclului menstrual, sub influenta hormonilor ovarieni, glanda mamara
sufera modificari minime.
$aza proliferativa: ductele apar ca niste cordoane cu lumen ingust sau fara lumen.
$aza secretorie: celulele secretorii cresc in inaltime si in lumenul ductelor se
acumuleaza o cantitate mica de secretie.
In timpul sarcinii, se produce cresterea si dezvoltarea glandei mamare ca urmare a
stimularii hormonale: estrogeni, peogesteron, h..68, prolactina, h. lactogen placentar
!somatomamotrop":
1. cresterea ramificatiilor canalelor galactofore
2. apar acini si alveole glandulare, cu constituirea lobulilor evidenti
%. stroma intralobulara apare puternic infiltrata plasmocitar si se dezvolta, in
detrimentul stromei extralobulare !fibro-adipoase" care se reduce mult.
In perioada de alaptare# modificarile intereseaza acinii si alveolele:
- dilatatii ale acinilor si alveolelor
- aspect sinuos al lumenului, care apare plin cu secretie
- celulele epiteliale secretorii contin toate organitele implicate in sinteza si secretie.
+le produc un fluid care contine: proteine- albumine, cazeina, globuline !inclusiv (g",
glicoproteine, glucoza, galactoza, glicogen, lipide- acizi grasi.
&rodusii proteici si glucidici a$ung in lumen prin mecanism merocrin: exocitoza' pe
cand cei lipidici, prin mecanism apocrin.
5aptele produs in primele zile de la nastere poarta denumirea de colostru' contine
putine lipide si cantitati importante de anticorpi, astfel asigurand imunitatea pasiva a nou
nascutului.
.oncomitent cu producerea de prolactina, ocitocina eliberata din lobul posterior
hipofizar, determina reflex de e$ectie a laptelui, inducand contractia celulelor
mioepiteliale de la nivelul alveolelor si ductelor.
%upa lactatie # se produce involutie glandulara
;esutul glandular revine la conditia de glanda inactiva prin:
1. reducerea ramificatiilor canalelor galactofore
2. lobulii sunt invadati de macrofage
%. scade numarul acinilor si alveolelor
. stroma fibro-adipoasa extralobulara se dezvolta
4. stroma intralobulara se reduce.
1a menopauza # glanda se atrofiaza
(nvolutie sclero-lipomatoasa, lipomatoasa tesutului glandular.