Curs 10: APARATUL RESPIRATOR

For Evaluation Only.

Copyright (c) by Foxit Software Company, 2004 - 2007
Edited by Foxit PDF Editor
Rol: realizarea schimbului de gaze cu mediul
Componente:
cavitatea nazala
faringe
laringe
trahee
bronhii principale
arborele bronsic
tesutul pulmonar propriu-zis
Ci extrapulmonare (superioare): cavitatea nazala (sau bucala)
faringe laringe trahee bronhii principale
Ci intrapulmonare (inferioare): bronhii lobare bronhii
segmentare bronhii lobulare bronhiolele terminale bronhiole
respiratorii canalele alveolare dilatatii in forma de saci = saci
alveolari alveolele pulmonare
ci extrapulmonare predomina inele cartilaginoase
structura
ci intrapulmonare predomina musculatura neteda
plmn
lob lob
segm segm segm segm segm
lobul lobul lobul lobul lobul lobul
lobul lobul lobul lobul
acin acin acin acin acin acin acin acin acin acin
acin acin acin acin acin acin acin acin acin acin
Lobii pulmonari
delimitati prin scizuri
au independenta structurala, functionala si patologica (fiecare lob
respira singur si se poate imbolnavi singur)
o bronhie lobara corespunde unui lob
o bronhie segmentara corespunde fiecarui segment
o bronhiola terminala corespunde fiecarui lobul
o bronhiola respiratorie fiecarui acin pulmonar
Lobii
pulmonari
Segmentele
pulmonare
Acini
pulmonari
Pleura - inveleste plamanul si este alcatuita din doua foite:
foita viscerala - acopera plamanii, patrunzand in scizuri
foita parietala - captuseste peretii cutiei toracice
lichidul pleural
intre cele doua foite
ajuta la alunecarea acestora in timpul miscarilor respiratorii
Mediastinul = spatiul dintre cei doi plamani
contine: inima, vasele si nervii care intra si ies din plaman,
esofagul, traheea, timusul si ganglioni limfatici
Mediastin
functionala participa la functia
principala a plamanului- respiratia = schimbul
gazos intre organism si exterior
Vascularizatia
plamanului
nutritiva asigura substantele nutritive si
oxigenul necesare celulelor care intra in
alcatuirea plamanului si eliminarea toxinelor
Vasularizatia functionala = mica circulatie
Ventricul drept artera pulmonara ramificatiile ei (transporta
de la inima catre alveole sange cu CO
2
) alveole pulmonare
schimburi gazoase ramificatii venoase 4 vene pulmonare
atriu stang (transporta de la alveole spre inima sange cu O
2
)
Vasularizatia nutritiva - face parte din marea circulatie
Aorta descendenta arterele bronsice (aduc sange oxigenat de la
inima) venule capilare venele bronsice (transporta sange
cu CO
2
spre inima) vena cava superioara
Vascularizatia
functionala = artera
pulmonara
Vascularizatia
nutritiva = artere
bronsice
Schimburile gazoase - trei etape
Pulmonara
Sanguina
Tisulara
Etapa pulmonara = trecerea oxigenului din alveole in capilare si a
bioxidului de carbon din capilare in alveole
membrana alveolo-capilara = suprafata de schimb a plamanului
prin unirea peretelui alveolar cu cel capilar
schimbul gazos are loc prin difuziune, gazele trecand pasiv datorita
diferentei de concentratie (sau de presiune partiala a gazelor) intre
cele doua spatii: aerian si sanguin
Etapa pulmonara
Etapa sanguina = transportul gazelor prin sange
Transportul sanguin al oxigenului sub forma unei combinatii labile
(care se desface usor) cu hemoglobina (Hb) = oxihemoglobina (HbO
2
)
Transportul sanguin al CO
2
sub forma unor combinatii chimice
labile: carbonati, carbohemoglobina (HbCO
2
)
Sangele care transporta mai mult O
2
decat CO
2
= sange arterial, iar
cel care transporta mai mult CO
2
= sange venos
Prin aorta si venele pulmonare circula sange arterial, iar prin venele
cave si arterele pulmonare sange venos
Etapa tisulara
capilare tisulare sangele arterial desfacerea HbO
2
cedeaza
O
2
necesar activitatilor celulare si se incarca cu CO
2
rezultat din
metabolismul celular sange venos
schimbul se realizeaza prin peretii capilarelor si ai celulelor prin
procesul de difuziune, ele trecand din tesuturi in sange (si invers)
prin intermediul lichidului interstitial
centrii respiratori la nivelul trunchiului cerebral; au proprietatea de
automatism (descarca impulsuri ritmice, spontane, pentru fiecare respiratie)
concentratiile O
2
, CO
2
sau pH-ul sanguin = stimuli pentru reglarea
frecventei respiratorii
impulsurile aferente provocate de cresterea presiunii arteriale
determina inhibarea respiratiei (scade frecventa = bradipnee), iar
hipotensiunea exercita efecte inverse (creste frecventa respiratorie =
tahipnee)
stimulii tegumentari termici: dus rece oprirea temporara a
respiratiei, iar temperatura crescuta a mediului inconjurator, ca si a
mediului intern (de ex. febra) intensifica ventilatia
Sistemul nervos simpatic actioneaza in conditii de stress, efort fizic,
febra, emotii puternice cresterea frecventei respiratorii (polipnee)
si a volumului de aer inspirat (bronhodilatatie)
Sistemul nervos parasimpatic regleaza respiratia in conditii de liniste,
in timpul somnului scadere a frecventei respiratorii (bradipnee) si o
scadere a volumului de aer inspirat (bronhoconstrictie)
Activitatea centrilor respiratori pot fi modificati voluntar (de la nivelul
scoartei cerebrale): reglarea voluntara a respiratiei (in inspirul/expirul
fortat, cintat, fluierat); putem produce voluntar polipneea (tahipnee)
sau apneea (oprirea respiratiei)