Prof. Univ. Dr. Asistent universitar Vasile Postotica Valer Niminet ANALIZA MATEMATICA iit / MATRIX ROM BUCURESTI 2000©MATRIX ROM CP. 16 - 162 77500 - BUCURESTI tel. 01.4113617, fax 01.4114280 e-mail: matrix@tx.10 ‘Tehnoredactare computerizat ing. Dane Spiriéon ing. Marcel Spsidon ISBN 973 - 685-093 - 5 Vasile Postolicé « Valor Nininet, Analiza matematics CUPRINS Pref cnn Capitolul 2. Structura algebrico-topologici a mulfimii erelor reale 2.1, Artmetizarea Dedekind... 2.2, Proprietefi algebrico-topotogice in R 2.3. Mulfimea R - 24, Implicatit imediate ale axiomei de completitudine Cantor-Dedekind in analiza matematica clasied . Capitolul 3, Cardinale mon 3.1 Multimi mndrabil.... 3.2 Alte proprietati ale cardinalelor. Operati... Capitolul 4, Spatiitopologice. Spatii metrice. Structara uzuali de spatiu metric pentru, R, R®.... Aplicatii propuse. Capitolul 5, Elemente din teoria convergentel, respectiv divergentel in R' Aplicayii propuse.. u“ 16 20 2 29 31 34 35 39 6 2 58 64Vasile Postoicd« Valee Nininot Capitola 6. Seri en 6.1. Notiumea de serie int-un spatiu liniar normat. Propritai generale. : : 62. Criterit de convergent sau divergentd pentru serii derumere 6.3. Serii absolut convergente(semicomvergente) in Rt 64, Serii mumerice cu termeni arbtrari Aplicapt propuse Capitolul 7. Elemente de teori limite st aplica pentru funefii ft DOR IR? on 7.1, Notiunea de limit. 7.2. Funeti continue 7.3. Diferenyiabilitate. Derivate parle Derivaia wa dup an vector. 7.4, Extreme pentru funcii DCRR. Aplicapii propuse Capitotal 8. Primitive. Funcfii integrabile Riemann. Aplicatl BL. Primitive 82, Usilizarea prnitvlor inrezobarea nor cual nina. 8.3, Funetitintegrabile Riemann 8.4, Inegalitftintegrale 8.5, Aplicaqi ale integralei Roemann 86. Aplicatiipropuse . ‘Capitolul 9. Integrale impropri 9.1. Integrate improprit (generaliate) de rind peg 9.2. Criterit de convergenta respectiv divergent pentru integrale Jimpropri de prima spe. ‘AnalizA maternatic8 66 9 76 2 34 87 104 mu 6 6 121 227 136 139 1a 7 7 M9 Vasile Postoicé« Valer Nimino} 9.3. Integrale Riemann generalizate (impropri) de spefa a dowa 9.4, Integrale generalizate improprit (de spefa a treia) 9.5. Aplicatiipropuse Capitolul 10. Siruri si ser 10,1. Nofiuntintroduetive 10.2. Crteri de convergenta uniforms. 10.3. Aplicatit propuse. Capitotul 11. Serii de puteri LLL. Nofiuniintroductive ... 11.2, Aplicati propuse. Capitolal 12. Serii Fourier... 12.1, Nogiumi preliminare . 12.2. Aplicasil propuse Copitotal 13, Fancfii eu variafie marginit . 13.1, Funeyitreale de argument real cu variale merginia. 13.2, Asupra primitivelor fncfillr cu p-variate meirginit 13.3, Funefii de mulfime cu p-variagie meirginita 13.4. Funetit de mutime cu p-variajia pantel mairginita Capitotul 14, Integrals Riemann-Stiettjs ..... IAL Preliminarit... — 142, Aplicaitimediate aera Riemann Stieltjes. 3. Aplicatii propuse.... Capitolul 15. Integrate cu parametru 15.1. Generalitati ‘Anal’ matematicd 157 163 163 165 165 175 182 185, 185 192 194 194 208 210 210 219 28 239 246 246 253 256 258 258‘Vasile Postolicd« Valor Niminet ‘Analza matematicd 15.2, Propritafi ale integralelor proprt cu parame 15,3. Integrate generalizate depincind de parametr!(integrale cu ‘Parametri pe intervale necompact) 15.4, Aplicaii propuse.. Capitolal 16, Integrale carbilint 16.1. Notiunea de curba.. 16.2. negrale curbilinii de prima speft 16,3. Integrale curbilini de speja a dowa 164, Aplicatit propuse 01 ‘Capitolul 17. Integrale multiple. 17.1. Mulfimi plane carabile 17.2, Sinteze asupra integralelor duble ...... 17,3. lmegrale de suprofege 17.3.1. Integrale de suprofeseé de prima spefil. (17.3.2. Integrale de suprafajd de speja a dowa 174. Integrale triple. 17.5: Apical propuse 261 266 27 26 276 279 283 294 298 298 301 316 316 321 328 336 Vasile Postotcd« Valer Nimine}, ‘Analizs matematicd Prefatai Am conceput aceastt carte avdnd ca punct de plecare Cursul de-Analizi Matematicd expus studentilor din anal I de la Facultatea de Inginerie si Fundamentele Analizei Matematice prezentaie studengilor din amul IV al Facultafii de Matematica’ de la Universitatea de Stat din Bac In consecingd, volumul se adreseaz in primul rand studenjilor, dar si tuturor celor interesayi de implicariile imediate, respectiv de evolutia Analizei Matematice moderne. Chestiunile teoretice le-am expus intr-o manierd originald, respectiind conexiunile riguroase dintre Topologie si Analizat Matematica, Uneori mu am indicat demonstragiile unor rezultate, efectudnd trimiteri bibliografice pertineme, tocmai pentru a oferi citttorului $i alte moduri de tratare a problematicti in studiu, Pentru aplicayii ne-am limitat in precizarea celor direct conectate ta considerapile teoretice, inscriindu-ne astfel pe linia realizarit celui ‘mai imporiant obiectiv al edpi: expunerea riguroasdl si sistematica a unui volum optim de cunostinge teoretice care, printr-o insusire temeinicd, sd permitd abordarea unui camp edt mai variat de aplicayii rivind inclusiv integralele multiple. Totodatd, am avut in vedere 0 tratare ce contine si contribugit stlingifice originale semnificative, intrate deja in circuitul stiinific international, oferind cititorului (elev, student, profesor sau cercetitor stingfic) posibilitatea consultdrii si a alltor surse bibliografice indicate selectiv,Vasile Postolicd Vater Nimine} ‘AnalizA matematica Bibliografia aferentes reprezinttt doar o cale apropiatit cititorului pentru justficarea si aprofundarea conginutului $i mai ales pentru explorarea unor lucrdri recunoscute drept fundamentale in domeniu. Milfumim $i pe aceasta cale tuturor celor care au susfimut aparitia acestei cdrfi, exprimdnd receptivitate maxima pentru orice sugestieulterioard de perfectionare a conyinutului si expunerit 26 Noiembrie 1999 Autorii \Vesie Postalca + Valer Nimine} Analizi matematicd CAPITOLUL 1 MULTIMI $I RELATII In acest capitol expunem succint terminologia de baz3 din matematic&, privind nofiunile de muljime, respectiv relatic. 4.1. Mutfimi Georg Cantor (1845-1918) a prezentat la ZUrich tn anul 1897 nojiunea de muljime ca “un tot unitar cu element distincte in care ordinea de dispunere a elementelor nu are importanté. Matematicianul David Hilbert (1862-1943) aprecia contribufia tui Cantor ca fiind “produsul cel mai cuprinzétor al _gandirli matematice, una dintre cele mai frumoase realizar ale _géndiril umane in domenial intetigibiulu?. Dar nu orice clas’ de “obiecte" este o multime, Astfel, dac& consideram familia Ens a tuturor multimilor aceasta ar fi multime, atunci T={zeEns: xex} ar fi, de asemenea, multime, situafie in care nu se poate decide dac& TeT sau TeT. Acest paradox, (aceasta antinomie) a lui Bertrand Russell (1872-1970) aparut in anul 1899 mpreund cu altele au ardtat cd elementele centrale ale Teoriei lui Cantor ‘rebuiau Incadrate tntr-un sistem de axiome care s& Indeplineasc& proprietatile fundamentale de non-contradicfie, 9‘Vasile Postotcs + Valer Niminet ‘Anakza matematics independent&, completitudine si categoricitate ale orickrui sistem de axiome pe care se fundamenteaz’, de regula, 0 stint’. Menfionam c& antinomille (paradoxurile), in general, nu pot fi eliminate pe o cale simpl4, problema aparifiei antinomillor ‘in matematic’ neputand fi considerat& rezolvata complet nici pana astazi Dar, dat find faptul c& acestea apar in situafii speciale care nu afecteaz& imediat nici fundamentele matematicii gi nici aplicafile curente ale matematicii, paradoxurile alc&tuiesc deocamdat’ un capitol inedit al posibiitajlor gandirii umane. © modaiitate de rezolvare a problemei antinomillor au propus-o matematicienii E. Zermelo si A. Fraenkel print-un Sistem de axiome adecvat (a se vedea, de exemplu, [1]): (2) Axioma determinaril Daca A iB sunt mulfimi gi orice element al mulfimii A este in B $i reciproc, atunci A=B. (Z,) Axioma multimilor elementare (1) Exist& multimi vide; orice asemenea multime se noteazd cu Z. (2) Dace a este un obiect arbitrar, atunci exist’ mulfimea {a} care-Icontine pe a ca unic element. (9) Daca a sib sunt ‘obiecte” diferite, atunci existé 0 mulfime {a,b} care confine pea sib ca unice elemente. 10 Vasile Postolica Vater Nimine}, ‘Analizs maternatios (2,) Axioma bazei Orice multime nevida x confine méicar un elementy astie! Incdtx sly s& nu aiba nici un element in comun; daca p(s) este o Proprietate sau un ansamblu de proprietiti pentru elementele x ale unei mulfim A, atunci exist 0 multime T care confine acele elemente acd pentru care p(a) fi menfine valabilitatea logica si ‘nu contine alte elemente. (2) Axioma submulfimitor Pentru orice mulime A exist 0 multime aA) care confine exact submultimile mulimiiA. (2,) Axioma reuniunii Pentru orice mulime A de multimi exist’ o multime F care confine numai elementele mulfimilor din A. (2,) Axioma alegerii (consideraté a ficea mai important gicea mai disputats Intre matematicien, flosofi ote.) Pentru orice multime H de multimi nevide mutual disjuncte, exist o multime care confine exact cate un element din fiecare multime situat& in H. (2,) Axioma infinitului Exist o muime M ce satisface conditite: (1) Geste element nM. (2) Dacd a este nM, atunci {a} este, de asemenea, nM. Observatie. Asa dup& cum am anticipat deja, in axiomatica lui Zermelo, colecfia tuturor mulfimilor nu este mulfime. De asemenea, este limpede cd functioneaz 1Vasile Postolicd Vater Nimine} ‘Analiza matematicd (Z,) Principiul abstractiei Pentru orice multime nevida x $i orice predicat unar P.{y) exist o multime ce confine numal elementele yex pentru care P,(y) este o propozitio adevarats. Inainte de a prezenta aserfiuni echivalente cu axioma alegerii, expunem c&teva utile considerafii preliminare. Fie (Xs) 0 mulfime ordonata, Definitia 1. Un element aseX (respectiv byeX) se numeste prim sau cel mai mic element (respectiv ultim sau cel mai mare element) dacd ast, VeeX (respective, YeeX). Definitia 2. x0cX se numeste minimal (respectiv maximal) daca x-Sto (x EX) => x=xy (respectiv xosk (EX) => x=xo). © multime nevid’ este bine ordonatt daca este total ordonata si orice submultime nevid’ a ei admite un prim element. Orice submultime total ordonata a unel mutjimi ordonate se numeste lan}. Dacd intr-o mulfime ordonat’ orice lan{ este majorat, atunci mulfmea se numeste inductiv ordonatt. Prin funcfie selectiva atagat’ unei multimi nevide 4 se Infelege orice functie f: ®44)—»4 cu f\B)eB, VBem(A) unde 2/4) denoté familia tuturor submultimilor nevide ale mulfimii A. Teorema 1. Urmétoarele afirmatii sunt echivalente: (1) Axioma alegerii (2) Lema tui Zom: Orice muifime ordonat& inductiv poseda un elementmaximal; 12 Vasle Postoick + Valer Niminet ‘Analizs matématics (3) Principiul bunel ordonari (Zermelo): Orice multime nevidé poate fi bine ordonatd; (4) Lema tui Kuratowski: Orice lant al unei multimi arfial ordonate face parte dintr-un lanf maximal. (5) Axioma tui Zemelo: Pentru orice multime nevideé exist 0 funcfio selectiva, ‘Asadar, orice multime care nu confine nici un element se va numi vida gi se va nota ©. Daca 4 si B sunt mulfimi astfel incat orice element din A aparfine mulfimii 8, atunci A se numeste submultime (parte) a multimii B gi vom serie Ac B. Se consider’ ic pentru orice mulfime 4. Submulfimile diferite de @ si A se numesc proprit iar © si A parfiimproprifale oricarei multimi nevide 4. Daca 4 si B sunt multimi supuse conditiel Ac Bc 4, atunci A=B. In orice alt situafie vom scrie 4#B. Prin Ac B se injelege 4c B si 4 +B. Reuniunea a dou’ muljimi A si B se defineste prin AUB=(x xed sau xB}, intersectia lor este dati de AcB={x. xeA gixeB), iar diferenja A\B= (x: xed gixeB). Daca BcA, atunci A\B se mai numeste complementara ‘multimii B in raport cu muljimea 4. Atragem atentia c& diferenta (complementarierea) mulfimilor nu se confund’ cu diferenfa algebricd a dou’ multimi nevide arbitrare dintr-un grup aditiv carecare definit& prin 13Vasile Postotic8» Valer Nimine}, ‘Anakz8 materaticd AB= {a-b acd $i beB). Produsul cartezian al multimilor A gi B este descris prin AxB= (a): aA $i beB}, considerand AxB=@ dacd A=Z sau BQ. In mod similar, dacd {4; }i« este 0 familie oarecare de mulfimi, atunci reuniunea lor (4, ={x: Ziel cu rei}, intersectia este definita prin (4, ={x: xeAi, Viel}, iar produsul T14-& U4 /s functie si feds, viel}, Cand mulfimea indicilor I are 1 elemente, se folosesc corespunzator notatile: ('J4,. -)4,, iar produsul [| 4, coincide OU {(dh, dy ng a): HEAL, Lh}. 1.2, Relatii Fie A iB multimi nevide. Orice triplet (A,B, pc AxB) se numeste relafie binard definita de multimile A, B. In locul notajiei (a.5)ep (acd si beB) se serie in mod normal a p & gi se citeste “a este in relatia p cu B". Mulfimile dom(p) = {acA: 3 beB cua p d} gi “ Vasile Postotic8 « Valer Nimine}, ‘Analizd matematica codom(p)={beB: 3 acA cu a p 6) se numesc domeniul respectiv codomeniu! relajiei p, iar relafia p" definité de multimile B si A prin p" a <> ap b se numeste inversa relatiei p. Cand muljimile A si B coincid, se defineste o relatie binard pe aceeasi multime numit& omogend. Orice relatie omogena (4, 4, pd’) care este reflexiva (apa, Vaed), simetricd (Var, a4 cu a; p a => a p a) $i tranzitiv’ (Vas, a2, as6A cu a: p a $i a2 p as => a p as) SO numeste relatie de echivalenté. In astfel de cazuri, fiec&rui element acd ise poate asocia clasa de echivalenfé corespunztoare Cla)={a"eA: a’ pa. Este clar 0& C(aye@, Wacd, Clar)rC(a2)=2, dacd a, gi ay nu sunt in aceeasi clas si (JC(a)=A, adicd familia {C(@): ae4} numit’ si mulfime factor pentru A prin p si notata Alp realizeaz’ o partie a multimii A Fiecare relatie binar’ omogend care este reflexiva si tranzitiva se numeste relafie de preordine. Orice relajie de preordine p pe o multime nevid’ 4, antisimetric’ (Vay, axed cu ai p ar $i a2 p a: > amas) se numeste relafie de ordine. Prin functie (relatie tunctional8) definit’ pe o mulfime nevide A, numiti mulfime de definifie, cu valori intr-o multime nevidé B, numité mulfime in care funcfia ia valori 15Vasile Postolicd Vater Nimine}, ‘Analiza matematic8 (codomentu), se infelege orice relatie binar’ (ABS < AxB) univocd (Vay, as, as€A cu arf a, gia, fas =a;=a,). Relatile binare de acest tip se noteaza f:A»B. O funcfie (FAB se numeste injectiva dacd inversa f" a relafiei din care provine este univoc& si surjectivé daci dom(f ‘\)=B. Orice functie injectiva si surjectiva se numeste bjectiva. Doud funcfiif-A-»B sig:D-E se numesc egale, in notafio fog, dacd AD, BE sifts) = gts), Ved. Pentru orice mulfime nevid A vom nota cu Iy:A— aplicatia identic’ corespunzatoare definita prin 1,(a)~a, VaeA. Dac& 4), 4, As sunt muljimi nevide, iar firds—42 si f:d>As funcfi, atunci se poate defini funcfia compusé frofi:A;oAs definit& prin Groff), VeeAr. 1.3. Aplicatii propuse 4, Pentru orice mulfimi 4, B, C au loc egailitafile: © AUB = BUA, ANB = Bad, © AA =And =A, © AUD=A, © AnD Z © AUB) = (AB)L, © ARABIA = ABO), 16 Vasile Postolicd + Valer Niminet © ANB) = ANB) HANC), © ABC) = ABA), © ANB) = (AXB) YAO), @ | AXBAC) = (AXB) AAC), ¢ ACB)SC = (AxC)BXC), © ANB) = (AXC)ABXC), © ABD) = (A\BVAIC), ¢ ABO) = (A\B) AAC), * AUBIC = (A\ICUBIC), © ANBIC = AIBC. 2. Dovedifi c& urmatoarele relafii sunt relafii de echivalenta: a) relatia de egalitate a mulfimilor, b) relafia de egalitate a functilor, ©) relafille de paralelism (in sens larg) pentru drepte, respectiv plane; 4) relatia de congruenté a multimilor din orice spatiu euclidian uzual. 3. Dou multimi nevide 4 si B se numesc echipotente, daca exist macar o bijectio 4B. Aratati c& relajia de echipotena este o relatie de echivalenta. 4, Demonstrati c& relafia de incluziune a multimilor este © relatie de ordine, iar relafia de incluziune stricta este o relatie de preordine. 7‘Vasile Postoicd« Valer Niminet 5. Ar&tafi c& 0 functie £A—B este injectiv’, dacd si numai daca pentru orice a,, a, €4 cu ayan=ffai)eflay) sau echivalent, oricare ar fi w, ved pentru care f(u)=f(v) rezult& numai u=v. 6, Dac o funcfie f:4—B si muljimile nevide Ai A, By GB notim f(A,) = fff): a,€Ay} $i I"B) ~ (ac: fla) cB}. ‘S& se arate ci: © BiB) - $B) Uf Bd gi © S1BinB) = f1B) Of (Bd, VB, BoB. Ih plus, feste surjectiva daca si numai dacd& /(4)—B. 7. ArStafi c& dac& fA-»B este o relafie functional’, atunci /" este functie daca si numai daca f este injectiva. 8. Dovedifi c& 0 funcjle /:A>8 admite inversa dacé si numai daca exist& o functie g:B-o astfel Incat gof=, i fogJ. 9. Fie A,, 4 As mulfimi nevide gi fAy—rd>, g:A>ods doud func. Atunci gof este injectiv’ cand f, g sunt injective si surjectiva dacd / si g sunt surjective. 18 Vasile Postotcd Var Nimine} ‘Analizs materatics BIBLIOGRAFIE 1, Fraenkel A.- Abstract set theory, Amsterdam, North Holland Publ. Comp., 1953, 2. Hazewinkel M.- Encyclopedia of Mathematics. Centre for Mathematics and Computer Science, Amsterdam, 1995. 3. Schmeelk J.- Elementary Analysis Through Examples and Exercises. Dept of Mathematical Sciences, Virginia Commonwealth University, Richmond, U.S.A., 1995. 4, Vaught R.L.- Set Theory: An Introduction. Univ. of California, Berkeley, U.S.A., 1994. 19ste Poth «Vl inet aka tara CAPITOLUL 2 STRUCTURA ALGEBRICO -TOPOLOGICA A MULTIMII NUMERELOR REALE 2.4, Aritmetizarea Dedekind in acord ou lucririle profesorului german Richard Dedekind (1831-1916), prezentém in continuare construcfia axiomatica a muljimilor uzuale de numere. 2.1.1. Mulfimea numerelor naturale N=(N.0, 1, +, x’, <) satisface urmatoarele axiome precizate de Giussepe Peano | (1858-1932) (1) Ovx+1, WeeN; @ xtiqytlexy; (3) xsyoReNextynz (4) orice mulfime nevida M 0 exists mneN? asttel incat @ Bex n Demonstratie. Dac’ afirmafia nu ar fi adeviraté, atunci ar exista xyeR" cu (4) 7 2x5 vnynen*. ” Fixand tn (4) pe m si is&nd n variabil, rezulta 2Vasile Postolict + Valer Nimine} ‘Analizd matematics (8) ns™, vnent Xo care contrazice Teorema 1. Consecinfa 1.2. (Proprietatea lui Arhimede). Oricare ar fix, y>0, existdineN* asifel Incite > y. Consecinfa 1.3. Pentru orice numér real, exist macar un numa rational < x0. Consecinfa 1.4. Pentru orice numa real x, exist cel pufin un numa rafional s astfel incat (6) s>% Teorema 2, Pentru orice numa real x, are loc: (7) xo= sup {reQ : < x0) = sup {reQ :1 Sxq} = = inf fre :1>xq) = inffreQ :r 2x0) = = sup feeR\Q : x< xq) = = sup {ceR\Q: x Sx} = = int feeRIQ:x> xd = = inffceRQ:x 2xd. Demonstrafie. Vom arita c& xp = sup {reQ : r < x0}, celelalte egalitati dovedindu-se in moduri similare, Mulfimea {reQ: r 0. In mod analog, dac& pentru fiecare beB, notim cu ds = df, A), atunci ds>0. Dac& xeR gi e>0 sunt arbitrari, notim intervalul deschis simetric centrat in x de lungime 2e cu I, 6), adic& I(x, 5) = {yeR:|x-p|R are urmatoarele limite laterale tn orice punct de acumulare x» al mulfimii de definitie D: Séso) = sup fff): xeD six < xo} Séso+0) = inf {ff}: xeD six > xo} ctVasile Postoics « Valer Niminet ‘Analizs matematicd 2.4.4, Pentru orice funcfie descrescatoare f:D)cRR cexisté limitele laterale In orice punct de acumulare yal multimii de definite D; egale cu ‘Sbir0) ~inf {f):yeDi iy < yo} respeetiv SG0+0) = sup f9):yED1 siy > Yoh 2.4.5. In particular, oricare ar fi funcfia crescatoare DCRR astiel incat +ce(-cc)este punct de acumulare al muttimii de definifie D exist lim ffs) = sup to: xe} (jim, fs) = int sexe} ) respectiv oricare ar fi funcfia descrescatoare g:ECR-R astfel ca +ce(~20) este punct de acumulare al mulfimii de definitie E exist tin (6) =I axe) i) = up Fal: xe) 2.46. Fie flablR 0 funcfie marginté si Aifa~x9e;<..0, sirul sumelor Riemann corespunzator este convergent. (ii) f este continua aproape peste tot (conditia lui Henri Lebesque (1875-1941) de caracterizare a integrabilitafi Riemann); (iv) We > 0,34, - diviziune a intervalului [a,6] astfel incét: S,(f)-8,f)0,35>0:S,(f)-s,(f)eNxN}. Cum funofia Fie ¥ =(, 3 om Ye =} @ multime F UA, Nid dat prin fla,)- eNXV este o bijectie gi NadVeste numarabil’, rezults c& ('J4, numérabila. enul, astfel ca an, € A; fie apoi n;>n, cel mai mic numa a Prin rafionamente similare, obtinem Teorema 5. Urmétoarele multimi sunt numérabile: (1) reuniunea dintre o multime finité $i una numarabilé; (2) reuniunea finité de muitimi numérabile mutual disjuncte; (3) reuntunea numérabiié de multi finite mutual disjuncte. Teorema 6. Orice reuniune cel mult numérabilé de ‘mulimi cel mult numarabile este cel mult numérabild. Teorema 7. Dacd A este o mulfime infinits gi B numarabilé, cu ANB=2, atunci AB~A. Demonstratie. Fie B = {b,, b:, bs, ..}. Intrucat 4 este infinits, conform teoremei 1 confine © submulfime numarabil& D = {d, ds, de, natural cu proprietatea c& an, € A 3.a.m.d.. Deci, A=fam, an... Daca multimea {n, ms ...} este mérginit8, atunci 4 este finitd. In caz contrar, A este numarabild. Corolar 2.1. Orice submultime a unei multimi cel mutt numarabile este cel mult numérabild. Teorema 3. Orice submulfime infinité 2 unei multimt numétabile este numarabili. Demonstratie. Fie 4 0 muljime numarabil’ si Bcd 0 parte inifinitd a sa. A poate fi dispusd sub forma unui sir. Parcurgandu-l, vom intalni elementele mulfimii 2. Asociind fiec&rui element din B numérul de ordine al Atunci, £AUB-oA definit& pri “intainiri” cu el vom ‘numerota” multimea B si cum este inci, AUB definita prin infinita, se vor utiliza toate numerele naturale. 7 xe a oo =) Fans =d,,, Me st a Teorema 4. Reuniunea numérabilé de mulfimi se) : 2 . 1EN* este o bijectie numérabile mutual disjuncte este numarabil8. 36 7‘Vasile Postolicd « Valer Nimine} ‘Analizs matematics Teorema 8. Dacd elementele unei multimi sunt definite de ne" indici astfel o& fiecare indice parcurge independent de coilalfi o multime numarabits de valori, atunci multimea este numarabil Demonstratie. Admitem c& mulfimea AE Alsgrony HEEL”, 1”, ..}, k= T}. Dacd n=1 atune’ concluzia este evident’. Presupunem c& proprietatea este valabild pentru n=m si o vom dovedi pentru =m +1 Fie, deci, A=(a,,.,_..,,)} $14, muljimea elementelor din A pentru care x_.1=%e:1”, Unde tn,” este una dintre ale celui de-al (m+1)lea indice, adic’ » ,}- In virtutea ipotezei inductive, 4, este numarabili, cea ce asiguré numarabilitatea mulfimii U4 =4 Corolar 8.1. Unnétoarele mufimmi sunt numérabile: (1) multimea tuturor punctelor din plan cu ambele coordonate rationale; (2) mulfimea complexelor (), x3, .., %) formate din cate k numere naturale, (3) Maltimea taturor polincamelor cu coeficiengi intregi Fie P = aytayx+ax’+...+a_x" un polinom cu coeficienfi ‘intregi. Pentru fiecare pereche (nm) © NxN consideram Pan mulfimea tuturor polinoamelor de grad m in care: 38 Vasile Postoict « Valer Niminet ‘Analizs materatics jas+la)/+.-Ha,l=n. Se observ’ c& aceasti muljime este finité (c&ci fiecare a, i=0,m poate lua cel mult 2n+/ valori), ceea ce face ca fiecare muljime Py, S& aib& cel mult m(n-1)(2n+1) elemente. In consecint’, mulfimea tuturor polinoamelor cu coeficienti intregi coincide cu multimea U{Pas / (n,m)eNxN}, deci este numarabit’, (4) Mutfimea tuturor numerelor algebrice este numérabila S& reamintim aici c& un numar complex se numeste algebric daca este r&d&icin& pentru macar o functie polinomiala ‘cu coeficiengii numere intregi si transcendent dacd nu este algebric. Din proprietatea precedents rezulté c& mulfimea tuturor ecuatilor algebrice cu tofi coeficientii intregi este numarabilé, ceea ce justific’ enuntul. 3.2 Alte proprietai ale cardinalelor. Operatii. Observatia 1. Multimea numerelor transcendente este de puterea continuului, adic& are acelasi cardinal cu mulfimea numerelor reale. Vom serie: A4(4), h(@)={a}, Wacd, atunci este clar c& A< 44), deci card(4)4(4) bijecie. Fie B=(red: reffs)}. Atunci Be, c&ci xe@ pentru fis)=0, BcA si Bea{4). Cum f este $i surjectivs, exist bed astfel incat 76)=B (contradictie), iar dac& 4B, atunci b ef()~B (contradictie). Agadar A<@{A4). Observafia 3. Dacd penru o mulime nevida 4 se noteaz’ card(4)=a, atunci, dup’ cum rezulté din operatile uzuale cu cardinale pe care le expunem succint mai jos, card(a{4))=2". Teorema precedent afirm deci c& a<2*, Ipoteza alefilor, lansat& de Cantor, susfine c& Intre a si 2° nu existd alte cardinale. Aceasta a generat ipoteza continuului: nu exist’ nici 0 ~~ multime 4 cu_proprietatea Ncrcard(W)A /f funcfie}) = card(A*) oricare ar fi multimile A siB, unde A°= BoA /f funcfie} este puterea carteziand de ordin B a multimii A. Daca a=card(4), b=card(B), c=card(C), cu A, B, C multimi arbitrare, atunci um&toarele proprietifi ale operafilor cardinale sunt imediate: (1) arbre~(arb)+e; (2) atb=b+a, 8) a(b+e)=ab+a0; (4) afbe)=(ab)e; (©) ab=ba; (©) abxa'= a; ) dx =(axty (8) (aya. a2 Vasile Postotcd« Valer Niminet ‘Anal mateimatics Fie acum (4, p), (B, 6) doua mulimi total ordonate de relatiile p respectiv o. Definim urmtoarea relatie: AaB dacd exist SitA,p)-B, 0) astfel incat xpy—ix)af6) pentru orice xyeA. Evident c& ~ este 0 relafie de echivalenté definité pe familia tuturor multimilor total ordonate. Orice clas de echivalenta in raport cu relajia ~ se numeste ordinal. Prin analogie cu cardinalele se pot defini operatile uzuale. Facem observafia ins c& in acest caz operafile de adunare si inmulfie nu sunt comutative. Principiul inductiei transfinite Fie (4,<) 0 muljime total ordonats. Pentru fiecare acA not&m A,={xeA : x Bex); (V,) oricare ar fi mulfimea finité {Vz VieVis) si izIn} de elemente din V(x), intersectia lor ("\V, apartine multimii vt); W,)xeV, WWE); (V) ¥Ve Ue), Weve) Verh), We. Dacd (X, +) este un spatiu topologic, atunci o multime Us) de vecinatati pentru un element xX oarecare se numeste sistem fundamental de vecindtf, dacs ¥ Ves), VEU) : V2U. Propozitia 2. Dacé fieccrul element x dintr-o multime nevida X ise asociaza o multime vfs) de pai din X, satisticéind (V1), atuncl exists o structur’ topologica « unica pe X astfel ‘Vasil Postolicd« Valer Niminet Incdt Vé:)=V'6), unde V"(x) este multimea vecinatitior atagats Julx prin topologia «. Deci, orice spafiu topologic se poate defini cu ajutorul vecinattatilor, in maniera precizat’ de propozifia 2. Intr-un spafiu topologic (¥,t) se numeste baz pentru topologia + orice muljime @ de multimi deschise cu proprietatea c& orice mulfime deschis se poate reprezenta ca o reuniune de elemente din @. © condifie necesard si suficient& pentru ca © familie de p&rfi deschise ale unui spafiu topologic (¥,t) s& fie baz’ pentru topologia + este ca, oricare ar fi xeX, mulfimea ,={BeG, xeB} s& fie un sistem fundamental de vecinatati pentru x. Definiia 3. Un element x dintr-un spafu topologic (X,7) se numeste punct interior pentru o multime nevida ACK, dac& Aev). Muljimea tuturor punetelor interioare unei mulfimi 4 se numeste interioru/ muljimii A si se noteaz® cu 4 sau cu int(A), rice element din X interior complementarei XU a ‘multimii 4 fafa de X se numeste punct exterior pentru A. Mulfimea punctelor exterioare muljimii 4 se numeste ‘exteriorul muifimii A si se noteaz& cu Ext(A). aVasile Postoic8 » Valer Nimine} ‘Analizs matematics Este ugor de verificat c& un element x dintr-un spatiu topologic (¥,2) aparfine exteriorului mulfimii Ac¥ dac& si numai daca existé cel pufin o vecinatate Ve {x) astfel Inct /-4=2. Definitia 4. Un element x dint-un spafiu topologic (X,s) se numeste punct aderent pentru o multime AcX dacd V-=O pentru orice Vet). Mulfimea tuturor punctelor aderente unei mulfimi AcX se numeste aderenfa (Inchiderea) muljimii A $i se noteazé cu A. Evident o& aderenfa oricdrei multimi este o mulfime ‘nchis& gio muljime AcY este inchis’ dac& si numai daci A= A. Frontiera oric&rei multimi ACK, notati cu Fr(4) se defineste ca fiind 4 \(X\ A). Definifia 5. Un element x dintr_un spafiu topologic (X,) se numeste punct de acumulare pentru 0 muitime ACK dac& este punct aderent pentru A\f}, adic VAN} 2, ¥ Vevey. Multimea tuturor punctelor de acumulare pentru o mulime Ac¥ se numeste multimea derivaté a mulfimii A si se noteaz& cu 4’. Se observa imediat c& pentru orice submultime A a unui spatiu topologic (¥,1) urmatoarele relafii sunt valabile: A'cA, AMA'=A, AUA'= A gi multimea A este inchis& dac& si numai dao’ 4'cA. Definifia 6. Un element x dintr-un spafiu topologic (X,z) se numeste punct izolat pentru 0 multime nevidé AcX dac& exist VeV(s), cuVd = fx} Vasile Postotcé + Valer Niminet ‘Analza matematicd Definifia 7. Fie pe o multime nevidt X date doud topologii ,, t» Atunci z, se numeste mai pufin find dac&t r (7, este mai find dacat t,), in notafie t,~ Atunci 1=1)<> tt $i tet { Definitia 8, Daca X este o mulfime nevida oarecare, se jnumeste metric (distanfa) pe X orice functio pXxXoR., cu 4 urmatoarele proprietafi: ) — M)) pby)=0 ex=y; | ed pty) = pbx), Yayex: L4 Wd otsy) Spbsz}toby), Vaie eX. In orice asemenea situafie, cuplul (Xp) se numeste spafiu metric. Distanta de la un element xeX la 0 muljime nevid ACK se defineste prin p(x.4)=inf{p(x,a):ae4}, iar distanta dintre dou’ mulfimi nevide 4,8cX este definiti prin (4,B)=inf {p(a,b):aeA gi beB}. In acest context, diametrul oric&rei multimi nevide ACY este definit de d/A)=sup(p(aa’): aa’ed}. Mullimea 4 se numeste marginité dac& d/A) pld, (4) dack A este finits, atunci ad) < +0. Reciprocele punctelor (2)-(4) nu sunt, in general, adevirate, Exemplul 1. Fie X22 0 muljime arbitrara gi metrica PXXXR., pad) = 0 dacd ab, respectiv 1 dact axb, numita ‘metrica triviali, Evident c& oricare ar fixxeX $i A,BcX, avem: Led _[lAnB=0 iy . Het p(x, A)= Fie 8>0 un numa gi (X,p) un spatiu metric. Pentru orice xeX, muljimea S(x,8)=(yeX: p(xy)<6} se numeste sfera deschisd centrata in x de raz 5. Muljimea tuturor sferelor deschise intr-un spafiu metric (X,p) este baz pentru topologia ‘tp generata (indus&) de metrica p pe multimea X. Deci, orice spatiu metric este un spatiu topologic cu topologie generat de o metric’. Nu orice spafiu topologic este metrizabil. De exemplu, orice spajiu non discret (X;z,) nu este metrizabil deoarece X si @ sunt unicele multimi inchise in (¥.t,) sith orice spatiu metric orice multime finit& este inchis&, in timp ce orice spajiu discret este metrizabil (metrica trivial induce topologia discret respectiva). | Vasile Postoics + Valer Nimine} ‘Analizd matematics Exemplul 2. Metrica uzual pe multimea R a numerelor reale este data prin p(x,y)= |x|, Vxyer. Ih topologia % generat de aceastd metric’ o mulfime este deschis& daca si numai daca este vida, coincide cu R sau 8@ poate reprezenta ca o reuniune cel mult numarabila de intervale nevide, deschise, natural disjuncte, reprezentarea fiind unicd pana la ordinea termenilor reuniunii, Exemplul 3. Fie R=RU{-0,+x} Inzestrat& cu operatile algebrice elementare, indeplinind conventile de calcul uzuale, sifunctia lui Baire f: R>[-1,1), definitd anterior prin {ee reR f@)={-1, x=—w, Se constati imediat c& f este o bijectie, iar functia BRxR, plcy)Veefiyl. xy © B, este o metricd veritabila. {hn topologia x, de spatiu metric generat de 70 multime este deschisa daca gi numai daca coincide cu R sau este de forma D, DU[-»,4), Db;+«), respectiv DUf--,a).(8,+0], unde Deste muljime deschisd in R gia, b & R. Exemplul 4, In R° (n22) fiecare din urmatoarele funcffi este metrica gi induce topologia uzuala pe 2’ 51Vasile Postolcd» Valer Nimine} ‘Analizs matematich © paey) = + alco paxlss—y V x= (i, Xa oy Hy I=W Va os WER. Aplicatii propuse 1. Pentru orice dou& muljimi 4, 8 dintr-un spatiu topologic (¥,x) verificafi urmatoarele proprietifi (2) 4 este cea mai ampla multime deschis& confinut& in mulfimea 4, adic’ 4 = JD; )4cA; @AcBoAcB; (@) AnB= An B; () AV BCAB, (f)x@ AcoxeExt(A); (9) A este cea mai putin ampli muljime inchis& care confine mulfimea A: A= ()F; oer \Vaslle Postoict + Valer Niminet ‘Analizs matomatics (h)ACA @AcB>AcB, () AUB= Au B; (kK) APB An B; ()X\ A=xu; (my X\ A=X\ A; (n) Fr(A)= A\A (0) Fr(A) este 0 multime inchisd, (p) Fr(A) = Fr(X\A); (a) A=avre(ay, () A=AUBr(A); (8) F(A) c Fr(A); () Fr A) c F(A): (u) Actes AnFI(A)=O; WA= ASRA)CA, 2. In orice spatiu topologic (X,x) mulfimea s(x) a partilor deschise din X care confin un element x Wrer, 3;(x),Sxs) sisteme fundamentale de vecinaitayi in raport cu %,, respectiv r,, astfel ca: VS;<5i(4), reds), cu Src}. 4. Intr-un spatiu topologic (X,x) 0 mulfime nevid’ A se numeste densa intr-o multime B dac& Bc A. Asttel, 0 si RiQ sunt dense in R. 5. S8 se determine interiorul, tnchiderea, frontiera si ‘multimea derivaté pentru urmatoarele submulfimi ale multimii numerelor reale, in topologia uzual’: aaetsoront (©) B=(CLay-OU {scott neat} W 2 (2) C=[CLDARIQILO. 6. Fie (Xp:XxX-oR.) un spaiu metric, ‘Atunci (1) Pentru orice sferd deschisd s(p.8) (peX, 8>0) si orice Punct qeSip8) existi macar o sferd Tg.0) (0>0), cu Ago)cSps). (2) Fie S;, 8; dou& sfere deschise si peS;5,. Atunci exist cel putin o sferd 5, centraté in p astfel ca SycSinSs. 5 Vasile Postoicé« Valer Nimine} ‘Analizs matematics (3) Dac doua sfere deschise au acelagi centru, atunci mécar una este inclusa in cealalt’. 7. Fie d metrica arbitrar& pe o multime nevid& X. Atunci (AUB) Sa(A)'d(B)+d(A.B) 9i d( A.) = d( A ), pentru orice muifimi ABX. 8. Dac& (X,p:Xx¥R.) este un spatiu metric, atunci urmatoarele funcfii sunt, de asemenea, metrici pe X: Pr» P2XXXOR., Piley) = ming 1,p(xy)} $i Polxy) = Ploy 4p ly), Vm pe AX. 9 Dac& (Xp) este un spatiu metric, atunci hise disjuncte ale unui spatiu metric, atunci exist4 mulfimile deschise disjuncte G si H, astfel incat A K, denumit’ in mod uzual “inmuljirea cu scalari", satisface urmatoarele proprietafi: (1) aB(x@y) = ax ® aBy, VeyyeX,aeK; 2) (af) Ox = a®x @ Bx, VafeK, xeX (3) aB{P@x) = (af) Ox, VeeX, a,BeK; A) Ir @x =x, VeeX, unde J, este elementul neutru in raport cu operatia notat& multiplicativ din K. 55Vasile Postotica» Valor Nimine} ‘Analza materatic’ CAPITOLUL 5 ELEMENTE DIN TEORIA CONVERGENTE! RESPECTIV DIVERGENTEI IN R* Considerim R° inzestrat cu structura uzualé de spafiu liniar normat indus de operatile uzuale: + ROR OR, xtye (erty X2tVate Ves Vie (et, Xa YO Varn YWER x RRR, Dooe=(Ai Ata. Aty ), VAER X=, Xa.u%) $i distanfa euclidian’ : RRR, dley) Wen Xk J YO YaYe) Provenité din norma |x[:R'OR., var Sx Vem, Manta). Remarcdm ca se poate defini si produsul scalar pe R* Prin 20, VXER', = 0. x=(0,0,...,0); 58 Vasile Post «Valet Nine ‘Avaied matomalics b) = 9.22, VKYERT; ¢) = a t Bry,z>, V%y,ZER', a,BeR Evident 08 jje| = yeua>, Veer’. Relafia uzuala “<" din R se extinde natural la R’ astfel: x sy eousy,, Vi=Lk aC x= (5, 3.05 Sih YO Varn) Dac r > 0 este un numar real oarecare, xR si notim cu B(tar) = feeR’: ||x-x9||< r} bila descris& de raza r, central xX», atunci este clar c& in topologia natural’ a mulfimii R* prin vecinéttatea punctulul x2 se injelege orice supramulfime a unei bile deschise centrate in x» Bila Inchisé centrat’ in acelasi punct i de aceeasi raza se defineste prin B (xar)=(reR’ |e-rd| In aceste condifii, o mulfime nevid’ A din R* se numeste marginité dac& indeplineste una dintre urmatoarele proprietiti echivalerte: (1) AsteR" s Sa St, VaeA: (2) 3720: lolsT, Vaed; (3) 4 este inclusa in cel putin o bila. Definitia 1. Un gir (%,) din R* este convergent la xoeR* daca satisface una din urméitoarele condifii echivalente: a) VW vecinatate pentru xo, 3M,€N: X»eV. Ya>my; b) Ve >0, IncEN: \[xel| <6 WA Mes 6) Ve >0, BneEN: |[eypr%el| <6 Yh > Ne, pEN (Conditia lui Cauchy Augustin Louis (1789-1857); 58Vasile Postoics« Valer Nimine} ‘Anal8 materaticd q) () converge pe coordonate la coordonatele elementului xe (Scriem in acest caz lim x,=X Sau xy2xp.). Orice sir care nu este convergent se numeste divergent. Datorita legaturii convergentei in R* cu convergenta pe coordonate si a proprietiflor siruritor numerice convergente, urmatoarele propozifii sunt imediate: Propozitia 1. Limita oricdrui gir este unica, Orice subsir alunui sit convergent este convergent la limita sirulut inal Propozitia 2. Orice sir convergent este mérginit. Orice sir nemarginit este divergent. Orice sir marginit confine mé&car un subsir convergent. Propozitia 3. Schimbarea ordinii termenilor, adéugarea ‘sau suprimarea oricérei mulfimii finite de termeni intr-un sir arbitrar convergent nu afecteaz3 nici convergenfa si nici valoarea limitel Propozitia 4. Un sir (%.) din R este marginit dacé $i ‘numai daca exist M20 astfe! ca|\\x,||0 si e>0 arbitrar. Deoarece 1,0, exist n.cN astfel ca |2,/n.. Cazul cdnd (2,) este marginit $i x,0 se trateazA analog, Propozitia 6. (1) Daca (), 6%.) sunt siruri in R* convergente la xo, respectlv yo, atunci oficare ar fi sirurile numerice (a,), (f,) convergente la as, respectiv Py, sirul (a,,+f,y.) converge la aicotBayo. (2) Oricare ar fi giurile (x,), (ys) din Rt, cu x,—>t0 $i eyo, sirul () converge la . Dac& pentru abeR', cu asb, notim intervalul de extremitati 4.5 cu [a,b]={ceR': ash}, atunci generalizarea in Ra teoremei lui Cantor pentru intervale numerice este dat de: Propozitia 7. Fle (a1,b;/[a2,b2]>..2[ayb,]>.. un git de intervale din R’, cu \\by-a,|-20. Atunci (V{a,,b,] confine un element din R’. Aceast& propozitie se extinde pentru siruri descrescatoare de bile Inchise. Propozitia 8. Oricare ar fi ( Bu%pr,) ) un gir de bile Inchise, cu Bi(sr> Beesr).2..2 ByltatJd 2. $i ty—00, exist 1eR unie, cu (VB,(x,,",) =f. CiVasile Postoic + Valer Nimine} ‘Anal materaticd Tinand seama de structura de spafiu metric a mulfimii R* gi de chestiunile privind spafille topologice din capitolul precedent, rezulta: Propozitia 9. (1) xoeR' este punct aderent (respectiv de acumulare) pentru o multime nevidé ACR’ daca si numai daca exist macar un gir de puncte din A (respectiv diferite dex.) convergent la xo. (2) Pentru orice multime marginité $i infinit& din R' exista puncte de acumulare (proprietatea lui Bemhard Bolzano (1781-1848)-Karl Weierstrass (1815-1897). Definitia 2. O mulfime nevidé B din R se numeste compacta daca orice sir de elemente din B confine macar un subsir convergent la un element din B. Astfel, orice bil& Inchis& si orice interval inchis este 0 mulfime compact’. Remarctim c& Definijia 2 este valabil’ pentru mulfimi compacte din orice spafiu metric, dar igi pierde valabiltatea Tntr-un spatiu topologic oarecare. Daca ins& nofiunea de gir obignuit este Inlocuité cu conceptul de gir generalizat, atunci nofiunea de multime compact poate fi introdus printr-o definifie de tipul celei precedente si in cadrul general al spatiilor topologice. Aceast& observatie se menfine, in general, pentru conceptele caracterizate cu ajutorul girurilor. Vasile Postolich « Valor Niminet ‘Analizd matematicd Propozitia 10. O mulfime nevidé A din R este inchis& daca $i numai dacd orice sir de elemente din A convergent are ca limité tot un element din A. Propozifia 11. O multime nevidé din R* este compact’ daca $i numai daca este Inchisa si méirginits. Demonstrafie. Fie ACR’ o muljime compact si s& Presupunem c& nu ar fi marginité. Atunci, VneN, 3aycA, \|a,\!>2. Deo! |\a,||-»#0. Deoarece este compact’, sirul (q,) confine mécar un subgir (am) cu a, —“*-ya, <4, deci |a,|—>Ja,|, In contradicfie cu |jay|>+0. in consecin{a, muljimea 4 este marginita. Oricare ar fi un sir (b,) de elemente din 4 cu 5,—rb», (b,) confine macar tun subsir convergent obligatoriu tot fa by, cu bod, datorit compactitétii multimii 4 si se poate aplica Propozitia 9. Reciproc; fie ACR inchis’ si m&rginita. Atunci este evident c& orice gir de elemente din A confine macar un subsir convergent (deoarece A este mairginit8) fa.un element din A (c&ci A este tnchis’).Vasile Postolca » Valer Nino} ‘Anakz8 materaticd Aplicatii propuse 1. Produsul scalar in R* are urmatoarele proprietafi: a) jsxy>lstiel Ills b) |] S/lxl/?+ (9772, PeyeR™ 2. Demonstrand eventual inegalitatea (4) s(etf «( f i. YnnkeN*, cu nek, precizali & monotonia fiecdruia dintre sirurile (x), (y.), (za) date prin © xe(ltlin)", © yen Hin™, si araitafi c& are aceeagi limit notaté cu e (dup numele matematicianului elvefian Leonhard Euler) cu valoarea irafional’ 2,718281828458... 3, Aratafi c& girul (x,),ay, definit prin relaia de recureng& x/=1, oe “(0 ~e)s este convergent si determinaji- limita, 4. Affafilimitele sirurilor date astfel: P43? 44+ @n-1) ae EBs de eaea ty Vasile Postotcd « Valer Niminot ‘Analizé matematics fceviow 5. Calcul Jimn|t ] 6. Aritafi c& sirul (a,), definit prin: a, aly +uttitnn este n convergent. 7. Determinafi lim4—>. unde a, 4, ¢, d>0, cu cxat. me chad 8. Caloulafi limitele urmatoarelor siruri: __1:3-5..2n-)) gop +a") 2-4-6-..-(2n)) : . G +aylra’) Vricos pcos. 608 BIBLIOGRAFIE 1. Gh. Dumitreasa, V. Postolic’, V. Tifui - Leofii de Analizés ‘matematicd pentru clasa a XI-a, S.C. Policromia S.R.L., Piatra Neamt, 1992. 2. N. Gheorghiu. T. Precupanu - Analizé matematicd, Editura Didacticd gi Pedagogic’, Bucuresti, 1979.Vasile Postoict« Valer Nirino} ‘Analiza matematicd CAPITOLUL 6 SERII 6.1. Nofiunea de serie intr-un spafiu liniar normat. Proprietati generale Fie (X, \\s|) un spafiu tiniar normat si (a,) un sir de elemente din X. In aceste condifi, _expresia Za, =0, +054 wt@, t... 88 numeste serie asociaté sirului (a) (serie cu termenul general a,), iar sirul (,), definit prin Sy Ya ‘se numeste sirul sumelor parfiale atasat seriei (1). Seria (1) este convergentd, respectiv divergent, dupé cum gira! (s,) este convergent, respectiv divergent. Daca existt jim S, =s, atunci se scrie Sa, =s, ars se numeste suma serie. ‘Adaugarea, suprimarea sau schimbarea ordinei unei ‘mulfimi finite de termeni nu modificd natura seriei, Observam 8 376, +¢,)=3',+¢,, Yas, =a5%2, $1 Vasile Postolics« Valer Niminet ‘Anal’ matematics ( $a)= limu,-v, pentru orice dou’ serii convergente a ee Sa. Necu w, = 3b, si v,=3ie, siorice numar real a. De asemenea, daci Sa,este convergent’, atunci 4,90, dar exist serii divergente cu termenul general definind un sir convergent la originea spatiului liniar normat respectiv, aga cum ne arata si Exemplul 2, care urmeaza. * Exemplul 4. Orice serie geometric& de numere reale este data prin Lea shag stg. GER) cu sirul sumelor parfiale definit de e age we a=) 1g? oe gel qed Evident 0& 3.9" =1/(1-q), dacd si numai dac’ \gi<1 Pentru orice geR, cu |g", seria este divergentd. Exemplul 2. Seria armonic& uzualé 3+ diverge la +0, ain deoarece siru! sumelor parfiale atagat (s,), dat prin set diverge la +, find strict crescdtor si nesatisféicand e7Vasie Postoic8» Valer Nimine} ‘Anakzs matematich condiia lui Cauchy de caracterizare a sirurilor convergente. ee Asadar, 5° n Exemplul 3. 0 serie "a, 0 4,=(0sy, dy n dg)ER, ‘VneN’*, este convergent daca si numai daca fiecare din seri &4,, (fe {1,2, ..., 9) este convergent’. Legatura dintre suma seriei si sumele serilor de coordonate este $'a,=('a, 3a, Ya, ). Aceasta conexiune ne arata c& studiul naturi oricdrei serii cu termeni din 2° revine la stabilirea comportirii a & serii numerice. Din acest motiv, ne vom ocupa —incepand cu paragraful urmator — de precizarea unor criterii pentru convergenta, Fespectiv divergenta, serilor de numere reale. Exemplul 4.0 serie "a, cu ack! (keN*), VneN*, este convergent dacd si numai dac& sirul sumelor parfiale corespunzator indeplineste condijia lui Cauchy, adic& pentru fiecare £0, exist ncN, astfel cat |laq.)+aqrt..tdnlln, pen. Exemplul 5. |. es Foes 2n-1 2n ale 4 68 Vasile Postoics « Valer Niminet, ‘Analizs matematica conform binecunoscutei identitafi a matematicianului Neculaf $tetn Botez (1843-1920), sirul sumelor parfiale (s,) dat prin deci 3)" 0, Visi, cu meN gi $2 -e(0,42), atunci sorte 3a, $1 3b, au acceasi natu. Pentru i=0, daca 5° a, =x, atuncl rezults $b, = +0 gi Db, © R implied Sa, © R., iar pentru +=, Sa, © Re implica 3, eR. $i¥2, toimplicd a, = +2. alt& consecinf4 imediaté a Teoremei 2 este urmitorul criteriu de comparatie de spefa a doua. 70 Vasile Postotict « Valer Nine} ‘Analizs matematicd Teorema 4. Dacda,, b, >0, vneN*, $i existd noeN, astfel Ya, =*0 implied 5b, =4, Considerand 5,=g"", neN*, cu ge[0,tx), obfinem urm&toarele criteri, apartinand matematicianului francez J. D’Alembert (1717-1783). Teorema 5. (Criteriul raportului cu marginire) Fie seria a, cua,>0, vneN*. a Daca existé qe[0,1] $i noeN astfel incdt a vin>ne, atunei $a, converge. (2) Dac& exist q>1 gin, eN aga ca Ae oy, nen, atunci Teorema 6. (Criteriul raportului cu limita) Daca pentru seria S.a, cu a,>0, vneN*, exist ken & lim Sat =, atunci sea, n\Vasie Pot «Val Nin ‘Anat materatick wt Ya, eR.; 2 pt2Ya, = +0; (3) dacé 1=1 nu se poate decide natura seriei, deci se impune apelul la alte criterii Testul de comparatie de prima spef antreneaz& Teorema 7. (Criteriul ridacinii al lul Cauchy, cu marginire) Fle seria Ya, cua,20, YneN*, Atunci: Y daca exist q<[0,1] $inono, atunci Ya, €R,; @ dac& q21 gi meN aga ca ya, 2q, vn>m, atunci Ya, =n Criteriu corespunzator cu limita este confinut in Teorema 8 (Criteriul rédacinii cu limita). Dacd pentru seria "a, cua,20, pentru orice neN* existe tou Ya, 1, atunci: Mista ¥a, eR; R Vasile Postoics + Valer Nimine} ‘Anal’ matematica 2) tot Da, = 40; @) pentru 1=1 se studiazé natura seriei folosind alte oniteri. Exemplul 6. Folosind Criteriul raportului sau Criteriul radacinii, conchidem c& fiecare din serile am si set este convergenta, oricare ar fi num&rul real x. ‘Teorema 9 (Criteriul lui J. L. Raabe (1801-1859) — J. M. Duhamel (1797-1872) cu marginire) Fie seria Sa, cua,20, vneN*. a) Daca existé q>1 si meN astfel ca fe ea vh>n, atunci Sra, €R., : 2) Dacé exist p<1 sin, m, a atunel Sa, = #2. Demonstrafie. (1) Se poate presupune, fard a restrange generalitatea, c& n=0. Atunci inegalitatea dati se mai serie ka-(k+ Nae-121G-)a..1, VkEN*. Oferind lui & valori de la 1 la m1 si adunand inegalitifile obfinute, rezult& 3Vasile Postolict + Valer Nine} ‘Analizs matematics ~m, 29-44 ~(a-Da. Deci Sa, <4 —™ <1, Vnen*, coea ce aratli c& a q-l ql Sayer. (2) in ‘acest caz condita dati se mai serie kaae(F+ Va rS{q-1)ay.10, WREN*. Agadar, ka,2a,, VkeN*, adic’ azay/k, VkeN* si, cum = =x, in virtutea testului de comparatie de prima sped, conchidem c& Ya, = +0, Varianta cu limit& a acestui criteriu este confinutd in Teorema 10 (Criteriul lui Raabe-Duhamel cu limita). Dacé pentru seria La cu 4,20 pentru orice neN*, exist t cu inl: a -) 3, atunct ng (1) PI=> (2) 13 Sa, = 40; (3) pentru t=1 nu se poate decide natura seriel folosind acest eriteriu. 7 Vasile Posto « Valer imine ‘Analza materaticd Demonstrafia se bazeazA pe definitia uzuala a limitei unui sir combinat& cu criteriul precedent. Exemplul 7, $2@tDe+n +0, deoarece pentru oe 2 2G tD@+M) Wy 4 1) 50, var. in as Teorema 11 (Criteriul integral al lui MacLaurin (1698- 1746) gi Cauchy Augustin Louis (1789-1857)). Fie f'{1,+-co)f0, =o) 0 funcfie descrescatoare asttel incat free = | [ese exit, Atunei EHO) eR. co | flarde ek. IE fen =ro @ ffleie =tea Demonstrafie. Condifile din enunt antreneaz’ { fede s fees | foxyde, VkeEN, cu k22, deci [f@aesy ss frooaes frooee, YneN, cu n22 §i concluzia teoremei este dovedité. Cao aplicafie imediat’ a acestei teoreme sa considera nee = studiul naturi seriei armonice generalizate Y—, a>1. Deoarece fiar=0, vert, umeaz’ of seria SE 75Vasile Postoicd + Valer Nimine} converge, oricare ar fi numrul real supraunitar ca. Cum facto rezults $1 =F, jar dacd at, atunci = ea nn, YneN*, deci Un">I/n, YneN*. In baza criteriului de 1 comparatie de prima speti, obfinem 3° =o, vact. Corolar 11.1. Orice serie Sa, cu 420, vneN* si (a,) descrescator are aceeasi natura cu seria 2" a... Demonstratie, Exist& /[1,+~)-2[0,+) descrescatoare cu fin)=a,, VneN*. Efectuand schimbarea de variabil’ x=2', in integrala ; ; iy: [fGxde objinem f f(x)de=(In2) [2"*/(2"}du gi se aplic& Criteriul integral. 6.3. Serii absolut convergente (semiconvergente) in RY (keN*) In acord cu aplicatiile concrete si notatille din Capitolul 5, se accepta: Definigia 1. (1) O serie Sa, de elemente din R* (keN*) se numeste 78 Vasile Postolic + Valer Niminet ‘Analizi materaticd absolut convergenta daca seria numericd cu termeni pozitivi lau] este convergent. (2) Orice serie convergenté care nu este absolut convergent se numeste semiconvergentd. Conditia ui Cauchy dé caracterizare a sirurilor convergente impreund cu convergenta pe coordonate implica convergenja oricdrei serii absolut convergente in kK si echivalenfa absolutei convergente in R* cu absoluta convergenfé simultana a serillor de coordonate. Pentru a motiva si susfine definifia precedent’ este suficient s8 consideram urmatorul rezultat referitor la serille numerice cu termenii altemativ pozitivi si negativi, respectiv negativi si pozitivi, denumite freovent serii alternate. Teorema 12. Orice sorie numoricé altemati Sra, cu 4,0 $4 |ay-)|Sa|, YnEN*, este convergent, avand suma cel mutt egalé cu |ar). Demonstratie. Din considerafile urmatoare va rezulta c& putem presupune, fara restrangerea generalitati, c& a>0, In aceste condi, 1a, = b)~c; + by-c2 , unde by, Gy 20, VAEN* $i b; = ay, 7‘Vasile Postoict« Valer Niminet ‘Analizs matematich Notim s, = 3(,-c)+b, $i = Setm meN*, Ipoteza teoremei antreneaz’ S81 2822, 25, 2 Dy lps Dene 22th $i ry HO. Teorema clasic’ a lui Weierstrass ne asiguré c& sirurile (s) $i (4) au aceeagi limits, situat& in intervalul [¥,,s,], deci 1La, |< lau. Exemplul 8. Teorema precedent& combinaté cu relatia -+o0 implicS semiconvergenta seriei re Dupa cum se poate constata folosind, de exemplu, serille de puteri (6.1), ye =In2 7” Studiul efectuat in paragraful anterior privind natura seriilor numerice cu termeni pozitivi si Definifia 1 conduc imediat la Observatia 1. Dacd pentru o serie numeric’ Sa, notim a,=(\a,|+a)/2 $i fi=(\a,|-a,)/2, neN*, atunci se verificd, cu usurinf’ ci seria. este absolut convergent (cemiconvergents) daci si numai daca serile Sa, si 4, sunt convergente (divergente).. Aceastd remarc’, cuplati cu invarianfa constatat’ a B \Vasile Postoicl « Valer Nine} ‘Analzs ateriatics naturii, respectiv sumei (in toate cazurile de convergent’), pentru orice serie numeric’ cu termenii pozitivi in raport cu permutirile arbitrare ale ordinei termenilor, dovedeste c& orice schimbare a ordinei termenilor intr-o serie absolut convergent arbitrara din R* conserva absoluta convergent’ si suma seriei. Mai mult, o serie in # este absolut convergenta daca si numai dacd igi menfine convergenta la orice schimbare a ordinei termenilor (Teorema 4 gi Teorema 6 din [1]). Stabilitatea descris4 a serillor absolut convergente la permutiirile efectuate asupra termenilor este “compensata’ de comportarea imprevizibilé la aceleasi transforméri a seriilor semiconvergente, ilustraté de urmatoarea teorem& justificatd in it : Teorema 13 (Bemhard Riemann (1826-1866) In orice serie numericé semiconvergent& se pot opera schimbari ale ordinei termenilor, astfel incat s& se obfind o serie convergent’, cu suma un numér real arbitrar, respect o serie divergentd (la tx sauo serie fird suma). Tn finalul acestui paragraf expunem o operatie cu serii conexa absolutei convergenfe. % Definitia 2. Prin produsul in sens Cauchy al serilor Debra Ya, si Sb, se tnfelege seria Se,, cu vneN*. Observatia 2. In general, produsul in sens Cauchy nu 79Vasile Postoict « Valer Niminef ‘Analza materaticd conserv convergenta. Astfel, de exemplu, p&tratul in sens Cauchy al seriei convergente Le este 0 serie divergent’ In condifii suficient de generale, urm&toarea teorema (demonstrat si in [1])), asigurd convergenta convenabild: a seriilor produs in sens Cauchy. Teorema 14 (Franz Merteus (1840-1927)), Produsul in sens Cauchy a oricdror doud seril convergente (absolut convergente) cu macar una absolut convergent este o serie convergent (absolut convergentd) la produsul sumelor serilor. Teorema igi mentine valabilitatea dac& una dintre seri este o serie numeric’, iar cealalté o serie de elemente din R, keNte : 6.4. Serii numerice cu termeni arbitrari Reproducem, in cele ce urmeazd, doua criterii utile penttu stabilirea convergentei serilor numerice, cu termenii de ‘semn arbitrar, ale c&ror demonstrafii sunt expuse, de exemplu, inf. Teorema 15 (Criteriul lui Niels Henrik Abel(1802-1829)). Daca seria numericé 3a, este convergent, iar srul de ‘numere reale (b,) este monoton si mérgini,,atunci Y°a,-b, € R. 80 Vasile Posto « Valor Nimine} Exemplul 9. Aplicand testul precedent, conchidem ca Coa) gllts)_ elie) fa! serille : ne gi rae sunt convergente, oricare ar fort. Teorema 16 (Criteriul lui Peter Lejeune Dirichlet (1805-1859)) Dacd sirul sumelor parfiale atagat unei seri numerice arbitrare da este marginit, iar (bn) este un sir de ‘numere reale carecare monoton $i convergent la zero, atunci Ya,-b eR Corolar 16.1 (Criteriul lui Leibniz Gothfied Wilhelm (1646-1716). Orice serie altemata ze a, cua,20, vneN* $1 (x) monoton convergent la zero este convergentd. Exemplul 10. Seria ar convergent pentru orice sir (a,) de numere reale cu » ae(0,te) este proprietatea ca exist M20, asttel incét| Sa, |<, vneN*. aVasile Postoics « Valer Nine} ‘Anal materaticd| Aplicatii propuse 1. S& se studieze natura urmatoarelor seri numerice cu termeni pozitivi, folosind criteriile adecvate: o fhe fia ha, an sin’ Sams 2. Fie (a,) un sir arbitrar de numere reale pozitive, astfel Incat Soa, 240, SH se arate o& SS ate gi Hote — Lia, ER, pentru orice a22. 3. Oricare ar fi sirurile (a,) $i (b,) de numere reale, cu Yd. eR, seria Y'a,-b, este convergent’. 4, Fie (a2) un gir de numere reale pozitve cu a, -> 0. Daca existé lin [T+a,)=1eR, atunci Tle+4) se numeste convergent la valoarea acestei limite si se sorie [](1+a,)=r. Si se arate c& [](1+a,) este convergent ori de cate ori seria 82 Vasile Postoics« Valer Niminet ‘Analza matematio8 Fe, converge 5. S& se cerceteze absoluta convergent, respectiv semiconvergenta serilor: =O. . zC Ramin) en x 2 +3, ed 2, "ea * lyn EC Uae ronal we 1 Sara BIBLIOGRAFIE 1. N. Gheorghiu, T. Precupanu - Analizé’ matematicd, Editura Didactica si Pedagogic’, Bucuresti, 1979. 2. Serge Lang - Undergraduate Analysis, Springer-Verlag, New York, Berlin, Heidelberg, Tokyo, 1989.\Vasie Postotic8 « Vater Nimine} CAPITOLUL 7 ELEMENTE DE TEORIA LIMITE! $I APLICATII PENTRU FUNCTII £:DcR'—R? 7.1, Notiunea de limita Ih cele ce urmeaz’, vom considera c& fiecare din mulfimile R si R? (épeN*) este inzestraté cu structura uzual& de spatiu metric, definité in capitolul 4. Pentru a nu complica sctierea, normele generatoare ale metricilor vor fi notate identic. in acest cadru, orice functie SOGRR, cu Do multime finitd nevida din R*, este defini’ de P funcfii reale, adic& Ax)=(4(x), A(x), ... f(x), VeeD, unde ADR, pentru fiecare i<{1,...p} Fie x» un punct de acumulare al muljimii D, adic& x, satisface una dintre urm&toarele aserfiuni echivalente: 48) x9 este punct aderent pentru D\fx}; 5) Fo(\(%0})#2, pentru orice vecin’tate Va elementului ae ©)D-(B(%e)\f%0}}#2, pentru orice bil Boxe) (e>0) deschis8, contrat’ In x; 4) exist& mecar un gir format cu elemente din D\{x) avand limita x,; ©) exist cel putin un gir din D\(xq} convergent la xy oy ‘Analiza matematics [ Vasile Postoict « Valer Nimines ‘Analizs matematics Definitia 1. © funcfio DCRR? are limita yeR° intr-un Punct arbitrar x, de acumulare pentru mulfimea D, in notatie lim f(®)=y, dacé este indeplinits una dintre urmétoarele condi echivatente: (1) oricare ar i V vecingtate pentru ys in R, exists U vecinatate pentru x, in R* astfel incat f(x)eV, pentru orice xXeUND fie), adic UND fro} V: (2) pentru orice bilé deschisa B(ys) (6>0) contrat in yy exist macar o bill deschis §(xy 8) (5>0), centraté In x, aga ca SSSI fro} CB(Yn8); (9) Ye>0, 38>0: VxEDI fee}, cu |x| <8 = |Ifl)-yol| <6; (4) (Conditia wi Cauchy de caracterizare a limite) Ye>0, 350: Vxx"eD\feoh, cu lx", Ix" -xyl|R° gi xD. Definitia 6. Functia f se numeste diferenfiabil& in xy dacé existé un operator liniar T:R'-»R? astfel incat tim LQ- So) = Te 4) = Ix=x9f} 90 ‘Analiza matematics r f Vasile Postoics + Valer Niminet ‘Analiza matemaics Operatorul T se numeste diferentiala (derivata Fréchet) functiei fin x, si se noteaz’, de obicei, cu df(x,) Daca f este diferentiabila in orice punct din D, atunci se spune c& f este diferentiabil pe D. Ori de cate ori existd, diferentiala introdus& mai sus este unic’. Observatia 2. O functie {DcR'+R° este diferentiabild ‘ntr-un punct x» al multimii nevide gi deschise D daca si numai daca exist’ macar o vecindtate Va lui xo, un operator liniar T.ROR® $i 0 funcfie «:7-~D-9R? continua tn xo, cu ax.)=0, astfel Inca fX)=A%)# TX.) 0(x)|he-xe], VeEVOD. In consecint&, orice functie diferentiabil& intr-un punct este In mod necesar continua In acel punct, reciproca nefiind, ‘in general, adevarat8, aga dup’ cum rezultS si din exemplul 3. Observatia 3. Dac (fi, fs ... f,), CU f:DcR oR”, ic(1,..~) gi D mulfime deschis’ in RY, atunci f este diferenfiabila intr-un punct xR este diferenfiabild intr-un punct x , VreUND, unde <,>:R%R9R este produsul scalar uzual din R* In acest caz, dg(eo)(s)=, VseR', 1Vasile Postoics « Valer Nine ‘Analiza matematict Observatia 4. Observafile precedente ne permit s& afirméim 08 oricare ar fi funcfile u,, uDcR'»R? diferenjiabile Intr-un punct x) al unei multimi nevide si deschise D din RE gi oricare ar fi numerele reale 2, 4, funcile 2,U,+2t, $i uu, sunt diferentiabile in x gi d(Uy#2alts)(%o) = Ayduy (Xe) +c Xo). Daca, in plus, uDoRoR si uxDcRR, atunci (U2) (Xq)=U(%) dU (Ko) +a (Xo) U(%o)- Definitia 7. Prin derivata parfiala de ordinul intai in raport cu variabila x, a unel funcfii fDoR'-R, intr-un punct %=(ap%je0%) interior multimi’ D, se Infelege fy LO Sa = om 10) oxide cate or exists si se noteazi cu Zu. In practic, Zo) se calculeazd findnd seama de proprietifile funcfiior reale de o variabilé reals derivabile si considerand variabilele x, (ki) constante. Cand toate derivatele partiale de ordinul intai exist’ In x, vectorul (Z (%), Les) ‘se numeste gradientul funcfiei fn 7 ql xo $i se noteazd grad ft) = (Ze. Zee ) Exemplul 3. Fie D={(x,y)cR*x+y>0} gi DR data prin Aay)=Xin(xty). orem Vasile Postolic + Valer imine} ‘Analiz8 materatics unc — L¢x,»)= Deife+ y+ = reite++ Zee), Voxy)eD. Daca aceste derivate parfiale de primul ordin pot fi derivate parfial, se obfin derivate partiale mixte de diverse ordine. Astfel, in exemplul precedent, es Sa xe. te BHO Gy OS ea Conexiunea imediat& dintre diferenfiabiltate i existenta derivatelor parfiale de ordinul tntai, generat de Observatia 3 si Definifia 7 este continut’ in Teorema 3. Pentru orice functie gDcR*oR diferentiabilé Intr-un punct x»eD exist’ derivatele partiale de ordinul tntAi in x, si dgttd)(s) = , VseR'. In contrast cu functiile reale de argument real, pentru care diferenfiabilitatea ‘intr-un punct este echivalenté cu derivabilitatea in punctul respectiv, este posibil ca pentru o funcfie reala de mai multe variabile reale si existe toate derivatele parfiale de primul ordin tntr-un punct interior multimii de definite, far& ca functia s& fie diferenfiabilé tn acel punct. Exemplul 4. Funofia 9:9, definita prin Zeasy-ates ye 2 9) $i ay Vey eD. se DaP ry NER VO} 0, &y)= (0,0)Vasile Postoick + Valer Niminot ‘Anal materatic& nu este diferenfiabili im = punctul (0,0), desi Ben-F00)= ae (0,0) = y (0,0) =0. Fie, acum D o mulfime nevida gi deschis’ din R', xR dupa un versor u=(cos a, cos , cos 7), cu a=¢(Ox,v), B=£(Oy,v), y=*(Oz,v) Intr-un punct meD, atunci cand # admite derivate parfiale de ordin intai continue tn %», $@ face dupa relatia Feed Berea Hea coeps Mea) cosy. a 4 Vasile Postoict « Valer Nimine} Observatia 5. Existenta derivatelor parfiale intr-un punct nu antreneaz&, in general, derivabilitatea dup& un versor. Astfel, pentru functia g indicatA in exemplul 4, Zeo- Zoo- 0, dar g nu are derivat& tn (0,0), dupa orice versor v=(c08 a, sin a), cu asio2an {E34} : Mai mult, derivabilitatea dupa un versor intr-un punct nu implic& neaprat continuitatea tn acest punct, aga dup’ cum se poate observa si din Exemplul 5. Funcfia fR°R, Sx soon Gash A ee % (y= (0,0) este derivabila dupa orice versor in origine, fra a fi continua In acest punct. Din definiia diferenfiabitzji' cuplaté cu cea corespunztoare derivabiltitii dupa un versor rezulté ins’ c& orice functie g:DCRR, definits pe o mulfime nevid’ si deschisa D i diferenfiabilé intr-un punct xe este in mod necesarderivabil dupa orice versorv si ME (s,)=dets Xo). Exemplul § dovedeste existenta funcfior derivabile dup orice versor intr-un punct, dar nediferenfiabile in punctul respectiv. 95Vasile Postoica + Valor Nimine} Condifia care exprim& diferentiabilitatea conduce la urmatorul rezultat privind diferenfiabilitatea funcfilor compuse. Teorema 4. Dack DeDck?, QeD,cR, gD, Ge{1....p}) sunt diferentiabile in (u), us... us) $i fDR este diferentiabilé in ltt tied, Prd May oy He) soy Ppl, a, ny ey), tunnel function fo0, CU 9=(0s, Px .-» Oy) este diterentiabils in punctul i, Ua, on Ue) Sh ae ew =F ZZ Ro, unde u=(uy, us, ..., Uy) $ix-ofits, tz, .., Uy). Exemplul 6. Dacd fo/{xyX2%), cu x,=9,(u,,U,), xodUyt) $i xsF—,(U,U,), —atunci pentru funefia $-Ao,(u.U,).0,{U,U,),0,(U,.U2)) derivatele parfiale se calculeaz’ 1n conditile procizate astte!: BF SB bu, 2, Gu, Fa x, Ou, Tinand seama c& o mulfime nevida S din R se numeste Convexd daca oricare ar fi x=(K,)¥2 .u%), XX Xp JES rezulté x'+1(x"-x’)eS c&nd te[0,1] si aplicdnd teorema clasic& a lui Luis Joseph Lagrange (1736-1813) funcfiei /:[0,1] +R dats Prin hi=Ax'+t(x"-x)), unde f.S>R* este o functie diferenfiabila pe © muljime convexd arbitraré S, objinem urmatoarea Generalizare a teoremei mentionate pentru funcfi reale de mai multe variabile reale. » cuie{1,2}. ee Vasile Posto + Valer Niminet ‘Analza matématicd Teorema 5. In condifile precizate exist &=e'+1(x’- 1€(0,1), astfel incat 3, cu Ho IsCIS (6-5) LE). Definitia 8. O functie fDCR'R se numeste omogena, de grad meR dac f(tc)'f(s), vs,teeD, cute(0,4). Ca aplicafie imediats a formulei de derivare confinut’ in Teorema 4, indic&m Teorema 6. (Leonhard Euler (1707-1783). O tunctie FDCR'OR diferentiabild pe o multime nevida gi deschisa D este omogen& de grad meR daci si numai dacé satisface urméitoarea identitate a lui Euler: Le = mf), VI=y Kyo XD. Demonstratie. Condifia este int-adevar necesara, caci, oricare ar fi 0 funcfie indepiinind ipotezele formulate in teorema, identitatea fitx)~P*fix) implic’, prin derivarea ambilor membri, In raport cu 7: as Hos @= mt" f(x), care pentru t=1 coincide cu relatia enunfata Pentru a dovedi suficientacondiiei_ enunfate, considerdm funcfia F:(0,+0)>R, F(i/=f{tx)/t". Derivand ambi membri si folosind condifia lui Euler cu xv, obtinem F')=0, Vte(0,+~).Vasile Postoticd « Valer Niminef ‘Analzs matematics Asadar F(t)=F(1), vi>0, deci fiix)=1"fix), ve,teeD. ‘Asa dup& cum anticipasem imediat dupa expunerea exemplului 3.1, este posibil pentru o functie fDCR‘>R s& precizim diferenfiabilitatea si existenta derivatelor parfiale de ordin superior in anumite condi. Definitia 9. O functie /DcR'oR este diferenfiabild de n oni (nN". n22) Intr-un punct x interior mulimil D daca toate derivatele parfiale de ordinul n-1 sunt aiferentiabile in x situatii in care ome Ea RM. Dac& facem convenfia ca prin ‘ [>ZooenZears Zea] (eN* si heR, Yie(1,..K}) 88 Tnjolegem ridicarea formala ta puterea s a cexpresiei din parantez’, dupai formula Binomului lui Newton (in sensul c& prin “produsul” dintre Lo si Zo) vom ex, of Be oe, unei functii DCRR intr-un punct xeD, ori de cate ori exist’, este functia d’ér0):R'R, dat prin: ‘infelege (x) $-a.m.d.), atunci diferentiala de ordinul n a Vasile Postolic + Valer Nines ‘Analizs matematica foc (h) . [a Zook Zee ath, Loa] : Wh= MihisoohJER sau df=) Astfel, de exemplu, pentru n=3, diferentiala de ordinul 3 a functiei fn x este functia d3/(q):R"R, definitd prin &. oo mem Facem observatia o& operatorul de derivare partiald este asociativ, cand derivatele partiale care intervin exist, fara a fi, ‘In general, comutativ, aga dupa cum se poate constata si din: Exemplul 7. Pentru funcfia g:®>R, definité prin (0 iar gteysyye"-¥)e+y) (pentru (x,y)#(0.0)), derivatete parfiale mixte de ordinul al doilea in origine sunt: £8 ep)= #8 @p= Sepp O0)= 3, reapectiv F (00)=-3 Cray Vida, ER. Totus, cel pufin din punctul de vedere al simpificdri calculelor, in practicd intereseaza criterii de coinciden{a intre derivatele parfiale mixte. Tn acest sens, prezentim urmatoarea teorema, cu demonstrafii integrale in paragraful 11.5 din (5). Teorema 7. (Criteriul lui Herman Armand Schwartz (1843-1921)). Dacd fDeR'-oR gi derivatele parfiale mixte Ey gb (24) exist mécar pe o vecinditate a unui punct 99Vasile Postoicd + Valer Nine ‘Analiza matematicd interior xecD, find si continue. in x, atunch ef aL, ade, &%) aa, a ae 0) Corolar 7.1. Daca o functie f admite derivate parfiale pAnd la ordinulneN* $in22, continue pe multimea nevidé deschisé arbitrar& DR, atunci af ay i Baie ©" Baie Be reatw ar MeN cuksn, x0€D $4 fh, J on ju) pormutare pentry (is, i. in). Teorema 8. (Criteriul lui Grace Chisholm Young (1868-1944)), Dacé toate derivatele parfiale de ordinul intéi ale unei funcfiif exist& cel putin pe o vecinatate a unui punct xy interior unei mulimi nevide din R* gi sunt diferentiabile in x», atunci derivatele parfiale mixte de ordinul al doilea et (%) $f Of. a, (ia) exista 3i coincid. Griterile lui Schwartz si Young au c&mpuri de valabilitate, in general, diferite. Uneori este important s& cunoastem proprietafi ale unei funcfi care nu este definitS in mod explicit. Urmatoarea teorema (prezentat& gi in Paragraful 11.4 din [5] ca Teorema a functilor implicte) oferé un rspuns la aceasté chestiune. 100 i tn eg Vasile Postolics + Valer Niminet ‘Anal matematic’ Teorema 9 (Teorema functiilor definite in mod implicit) Dacé D este o mulfime nevida si deschisé din R'xR*, bayo)eD $if=Ci, fa, fp): DOR? satistace urmétoarele condi: O) Soyd=0; (2) fadmite derivate partiale de ordinul inti continue pe (3) jacobianul (determinantul functional) al funefillor f, Gief1,...p}) este nenul in (ayo), adic&: a eww Si 0o7| 7 9) DU finn eA Doce) Lec yohod, Doar paper) By Cr | {eur} Peete) Lacey)! 2 teu) 1% W ! 1y, | atunci exist D, mulfime deschisa in R', cu xseD,, Dz muime deschis& In RP, cu yseD;, $0 functie diferentiabiid g:D;—»D2, cu proprietafile f(<.g(<))=0, veeD; gi focy)=0, cu (ey)eD)xD; antreneaz y~g(x). Ih continuare vom expune Formula lui Brook Taylor (1685-1731) pentru funcfii reale de o variabil& reali si generalizarea aferenté functilor reale de mai multe variabile reale. Teorema 10. Daca / este un interval nebanal din R $i FIR 0 funcfie de n+1 ori derivabilé pe |, atunci oricare ar fi abelouacd existd ce(ab) astiolee: Tin Do boGH, 104 Bibl Univ din BacduVasile Postolic + Valer Niminet ‘Analz8 matematick 10= FOF LX pres, PM poy ore Demonstratie. Se aplic’ teorema clasica a lui Miche Rolle (1652-1719) functiei o:1-»R definitd prin a. bot - py 90= 10+ 20+ SP prota cu B determinat din conditia ofa)= 642). Formula lui Taylor se mai scrie: Hox) Hoag ye PB) a he +0) CU 0,=8,(XX)E(0,1), oricare ar fi xaxel, ultimul termen fiind denumit Restul lui Lagrange. Dac&, in plus, exist fi 80) me Gell F¢0) =m eee SOE expresie reprezentand dezvollarea in serie Taylor a functiei fin X FOE, +8,(¢—x,)] = 0, atunci £O(%,), ultima Cand $i 0el, considerand x,=0, obfinem 10)=$ 4%), adica dezvottarea n serie Mack aurin (1698-1746) a functiei /. Urmatorul exemplu confine cateva cazuri ilustrative. 102 Vasile Postolics « Valer Nirinet ‘Analiz’ materatio8| Exemplul 8. a) =Y 2, ver: ae 4 mtey= Fey, vee(-4,40). Extinderea Formulei lui Taylor pentru funcfi reale de mai multe variabile reale este continuta in: Teorema 11. Daca D este o multime nevida, deschisd si convex in Rt x, v%,)€D si DR este diferenjiabiis de n+1 on pe D, atunci pentru orice = (%15Xpy-4%;) €D, Oxistd Bc [0,1] astfel incat a Fi a rt F0)- Ho TEL ooe,-x)] PEL eo6,-x09] +. m i Leese] + Zs, rater), +0] . Pe) FAME A) PHN). Ld" fray) + tat" fl, + (e—x,)- (ey) Demonstratie. Se aplic& Formula lui MacLaurin funcfiei 810. R, BY ~fixot(e-x0)]- 103Vasile Posto « Valer Nimine} ‘Analiz§ matematich 7.4. Extreme pentru funcfii ADCR'>R Fie SDR‘ gi xED. Definifia 10. (1) x, se numeste punct de minim (local) pentru f dact existé macar o vecindtate V a lui x, astfel incat fix)fix), vxe VD; daca f(2f(x), VxeD, atunci x, se numeste punct de minim absolut pentu' «sf = pe Ds gi min f(x) = min f(x): x= D}=f(%5); (2) x, este punct de maxim (local) pentru f daca exist cel pufin 0 vecinatate U a lui x, astfel ca f(x)Jixe), VxeUAD; daca {Ix vxeD, atunci x, se numeste punct de maxim absolut pentru peD $i max f(x) =maxt f(x):x€D}= f(t). rice punct de minim (maxim) se numeste punct de extrem, 8 examin’m, mai tntai, cazul_A=1. © aplicafie imediaté a formulei lui Taylor pentru funcfi reale de o variabilé real este reprezentat& de studiul punctelor de extrem Teorema 12. Dacd I este un interval deschis din R $i FIR este 0 functie de n22 ori derivabilé Intr-un punct xoel cu LCDS Cr) =... Sf e)=0 gif (xq), atunci: 104 Vasile Postoica + Valer Nimine} ‘Anal matetnatica (1) daca n este par, atunci x» este punct de minim, respectiv maxim (local) pentru f dupa cum f”(x,)>0, respectiv f'(%)<0; (2) pentru n impar, x, nu este punet de extrem in conditille precizate. Demonstratie. Formula lui Taylor cu restul lui Giuseppe Peano (1858-1932) ([3], pag. 171) ne asigura ca 10= fe) 2 pos pay o EAD. pay EAD ogy pentru orice xel, unde a:I-»X este o functie continua in Ko, CU axfg)= Conform ipotezei teoremei, £0) F064) 52" [7 (5) +a(0)), eel Cum a este continua si o(x)=0, /”'(%9)ta(x) pastreazd acelasi semn cu f"%,) pe macar o vecindtate a Punctului x, aserfiune valabila si pentru f{x)-flx,) dacd n este numar par. Pentru n impar, (v-x0)" nu are semn constant pe nici o vecinditate a lui x) gi concluzia teoremei este complet justificats. Ih continuare studiem problema existenfei punctelor de extrem pentru 422. Teorema lui Plerre de Fermat (1601-1665) de la funcfii reale de o variabila real afirma c& daca o funcfie are derivata tntr-un punct de extrem din interiorul unui interval, alunci derivata este nul tn acel punct. 105Vasile Posto’ « Vale Nimine}, ‘Anal matematics Generalizarea acestei proprietafi pentru funcfii reale de mai multe variabile reale este indicat in Teorema 13. Dacd o functie fDcRR definiti pe o muttime nevids si deschis& este diferenfiabilé Intr-un punct de extrem XseD, atunci dfo)=0. Demonstratie. Deoarece x, este punct de extrem interior multimi D, exist& o bila deschis& Bicar)cD astfel ‘neat /{x)-/(%) s& pastreze acelagi semn pe Béear). Pentru fiecare versor v arbitrar din R* considerzim funcfia Ov.CL NOR definita prin o,(t)=AXettv), Vte(r.). 0 este punct de extrem pentru o,, deci in virtutea teoremei clasice a lui Fermat, 9/(0)=0. Agadar, Lon)0, ‘n care, dac& lum suecesiv v egal cu versorul @, (ie{1,....43). avand componenta de rang i egalé cu 1 gi restul componentelor nule, objinem Loe)=0, viet, 4H). Prin urmare, dffxy)=0. Observatia 6. Dac /DcR‘R, atunci orice punct interior xeD in care f este diferenfiabild si d/ix)/=0 se numeste unct critic (stafionar). Teorema precedent8 afirma c& punctele de extrem interioare multimii de definitie sunt in mod necesar puncte critice 108 Vasile Postolca « Vale Nimine}, ‘AnalzS rrateratica Exemplul urmator ne arat’ Ins’ c& anularea diferentilei Intr-un punet interior mulfimi de definitie a unei funcfii nu asigur&, in general, calitatea de punct de extrem. rice punct critic care nu este punct de extrem se numeste punct sa. Exemplul 9. Fie fR9R, fixy)=xty. Desi £0.9)=L,0.0)=0, totugi (0,0) nu este punct de extrem & ay pentru f. Teorema 14, Dac D este 0 multime nevida si deschist din R* $i fDcR*2R o funcie care admite derivate parfiale (inclusiv mixte) de ordinul doi continue, atunci un punct critic XoeD este punct de minim, respectiv maxim (local), dup& cum forma patraticd of(xq) este pozitiv, respectiv negativ definita. Dacd forma patraticd d’//xq) nu este definit’ ca semn, atunci xo nu este punct de extrem pentru f. Pentru demonstratie recomandam, de exemplu, [5], pag. 481. In condifiile precizate, x)0, Wi=Th; (2) 9 este negativ definité (9(x)s0, vxeR'{0}) daca $i numai daca D,<0, D;>0, ... (-1}-D,>0. mal ‘in condifile Teoremei 14, considerand oe =< —(Xo). i,j =1k $i aplicand Teorema 15, obfinem Teorema 16. (1) Daca D>0, vi=1,F , atunci x, este punct de minim (local), (2) Dacé D,<0,D;>0,D,<0.....(-1}-D,70, atunci x, este punct de ‘maxim local. In cazul particular k=2, suntem condusi la: Teorema 17. Daca D este o multime si deschisd din R?, SDER’ 0 functie care admite derivate parfiale (inclusiv mixte) de ordinul al doilea, continue gixyeD punct critic, atunci: 108 r \Vasile Postolca + Valer Nine} ‘Analzé matematicd PS ogy PL, : 1) Sra) Sr) [Zea] 0 implica x, punct de minim, respectiv maxim (local) pentru f, dupa cum a 520, respect EL (,) <0; (2) in cazul Soy& SL) [ZLeo0) <0 x mu a axay este punct de extrem. Exemplul 10. Funcjia (RR, fixy)=x'+y*+xy. Punctele critice sunt reprezentate de solutille — sistemului: F & =F (x y)=0, adi le Ley) Zemy)=0, act (00) (1-1). Se observ cd (0,0) nu este punct de extrem. Lonaor, Zenn= 6 Leen Loar, (xy eR’, deci er(1 ey _3) @f( at sly Ga) BGq) In baza Teoremei 17, conchidem c& (-4 4) este punct de maxim. in practic’ apare deseori problema determindiri punctelor de extrem ale unei funcfii care nu sunt neaparat interioare multimii de definite.Vasile Postocd + Valer Nenine} ‘Analza matematiod| Astfel, dact D este o multime nevid’ si deschis din R&R® (kpeN*) gi DR, g:D->R? sunt functii admitand derivate Parfiale de prim ordin, continue pe D, se cere s& se determine unctele de extrem (x, y.)eD ale functiei f, cu proprietatea c& g(R dat’ prin -y, Cand x7+)7=1 este realizat’ tn punctul & +): Aplicatii propuse 1. Fie DcR' 0 multime nevid’ si fD->k° o funcfie. Considerand mulfimea D inzestrat& cu urma <> a topologiei uzuale din RX s& se arate c& urmatoarele proprietafi sunt echivalente: a) feste continua pe D; 1Vasile Postoict ale Niine} ‘Analzs matematich b) £“(S)etw pentru orice mulfime deschis’ si nevida S din Re; ©) f“XB) este multime inchis& tn (D,to) pentru orice mulfime nevid& si inchisd din R°, ) {M1 < FO), YMCD, cu MeO, 2. Oricare ar fi funcfille fg:DcR'+R, cu D mulfime nevida si deschis’, admifand derivate parfiale de primul ordin 1h orice punct din D, grad(a/+Bg)=agrad(/)+Bgrad(g), Va, BER. 3. S& se determine gradientii functilor urmatoare in punctele specificate: FRR, fey 2)=e”* cos(yz), in (0,n,2n);, ‘ ROR, g(xy)= e”" In(x? +y? +1)In (0,0,2). 4. S& se arate c& functia f:R°R, definit& prin Ty (x, y) # (0, Care , 9) = (00) este-continua si admite derivate parfiale in (0,0), faré a fi difereniabila tn acest punct. 5. S& se precizeze diferentiala de ordinul neN* pentru functia (RR, data prin fx,y)=e*, precizand si formula lui Taylor in punctul (-1,1). 6. O functie ADcR'-oR satisface ecuafia lui Laplace pe muljimea D dac&: Eee (8)=0, VxeD. 112 Vasile Postolicd « Valor Nino} S& se arate c& urmatoarele funcfii au aceasti proprietate: LROWYIR, filey.2) LeRR, feya)- 49-22; LER IR, fley.2)-e* *c0s(5) 7. S8 se scrie ecuatia planelor tangente la suprafefele urmatoare, in punctele corespunzatoare: ze" siny=0 In (In3, 3n/2,-3); savy)’ In (3,-4,3/5). in(Bx-4y) gi uRKry, V=X-y. 8. Fie 2 2 eran 9. S& se calculeze derivata functiei (RR, fxy)=x- y*+xy in punctul (2.3) dupa directia care face cu axa Ox un unghi avand masura de 60°. 10. Sa se determine derivata functiei g:R°\{(0,0,0)) 9, u ‘in punetul (-1,0,1), dupa Yer direcfia gradientului corespunz&tor. Sa se arate ca: definita prin gy.) 113‘Vasile Postotic8 « Valer Nimine} ‘Anal matemaica sd a 11.88 setranstorme ecuajia x’ +.y* =, efecusnd 1a ‘schimbarea de variabile w=x+y, v=~-+, considerand y funcjia w= 1. z 12. Sa se precizeze punctele de extrem pentru funcfille definite mai jos: SAi(e,y)=x+ ysin x; Aleyz)=e Or) Alsyo2)=sin(x? +y +27); Le yarer”; je y* sseanelrsig 00, (0, (x,y) = (0.0) 13. S& se indice punctele de extrem pentru funcfille urmatoare, in conditiile aferente: Ailey.)=2-% 2 P+3y-2=0; Arlesy2)=20 +y? 422, Pays2e. S%,y,2)= (e+ y+ 2) sin x, Pty +2 =1; Sl y)=x 429 =x, Payol. 14. S& se precizeze valorile extreme ale functiei FAG YER x"ty"<1}R, definitd prin fhxy)=x"4y"-4x-9-5. 114 Vasile Postolcd « Valor Niminot ‘Analizd materatic&| BIBLIOGRAFIE 1. Chitij& S - Probleme de matematici superioare, Ezitura Didactic’ gi Pedagogic’, Bucuresti, 1989. 2. Creangi |, Haimoviei C - Algebra lnard, Editura Didacticd si Pedagogics, Bucuresti, 1962. 3. N. Gheorghiu, T. Precupanu - Analizé matematicd, Editura Didacticd si Pedagogic’, Bucuresti, 1979. 4. Serge Lang - Calculus of Several Variables, ‘Springer-Verlag, New York, Inc., 1987. 5. Anca Precupanu - Bazele analizei matematice, Editura Canova, Iasi, 1995, 115‘Vasile Postolic « Valer Niminet ‘Analzd matematics CAPITOLUL 8 PRIMITIVE. FUNCTII INTEGRABILE RIEMANN. APLICATII 8.1. Primitive Fie f19R 0 funcfie definitd pe un interval nebanal | al axei reale, Detinitia 1. Functia f admite primitive (este primitivabila) pe | dac& exists F:l»R derivabilé astfel ca FO)=f(x), Vxel. Exemplul 4. Funcfia RR, f(x)=2)) este primitivabils pe R, 0 primitv find F:R-oR, x?,x20 Foy Pte <0 ‘Teorema clasica a lui Lagrange asiguré c& orice funcfie primitivabilé pe un interval | admite o infinitate de primitive, oricare dou’ primitive diferind printr-o constant’ aditivé pe intervalul respect. In consecin{a, multimea tuturor primitivelor se noteazé Jfdx=F(x)+k cu F o primitiva arbitrar’ a funcfiei f si k un 116 ‘Vasile Posto» Valer Nimine} ‘Analiz’ matematica numér real carecare, find denumité uneori si integrala nedefinita a functiei f pe intervalul |. Se verificd imediat o& daca funcfile f, 9 admit primitive pe un interval, atunci funcfia #g admite primitive pe acel interval gi J (f+ 9)dx = J fax +f gdx, iar daca f este 0 functie primitivabilé oarecare, funcfia af este primitivabila pentru orice «eR $i J (afdx = af fdx, vac. Observatia 1, © functie f1-+R definité pe un interval non-trivial | din R admite primitive in fiecare din urmatoarele cazuri (1) ffrtf cu f si fe primitivabile pe I; (2) feste continua pe |, ultima condifie urmand s& fie justificat’S in paragraful 1.2. Remarcdm ca, in general, (2) este numai suficienta, dar nu si necesara pentru primitivabilitate. In acest sens sa examinam Exemplul 2 Funcia fRoR definit’ de 1 -, t#0 sing (= , discontinu’ in origine se poate reprezenta 0, t=0 prin f=F'-,, unde 117Vasile Postofcd + Valor Ninine}, ‘Analiza materatic8| ro. [Pome teo 1-2 t#0 ect 0, t=0 lo, t=0 este primitivabil& caci f, este 0 functie continua pe R. Deoarece derivata oricdrei funcfii derivabile pe un interval are proprietatea lui Darboux (Jean Gaston Darboux (1842-1917)) pe acel interval, rezultS c& orice functie care admite primitive posed proprietatea lui Darboux pe intervalul de primitivabittate, Observatia 2. Proprietatea lui Darboux'este o conditie necesara dar nu si suficient pentru existenfa primitivelor. Astiel, de exemplu, funcfia RR daté prin wee X#0 cu meR are proprietatea lui Darboux pe [m x= R daca gi numai daca mist si posed’ primitive daca si numai dacé m=O. Intr-adevar, pentru m>1 rezultd of fa(R)=[-1, Am}, in cohtradicfie cu satisfacerea proprietafii lui Darboux de catre functia fp, Presupunem acum c& [mist gi fie a.beR cu acb. Dac& ¢[a,b], atunci conform Teoremei lui Weierstrass (Karl Weierstrass (1815-1897)), fm(la,b))=| mints (xhmaxt(). sa aaah 118 Vase Postolc« ValerNeine oo In cazurte Oefab}, notand 1, =| ], nen idle 2ras On Ona" exist noeN* cu |, <[0,b]< [a,b] Prin urmare, HAF.) < fb) < fa lab)c E14), care antreneaza fm({2,b])=[-1, 1] Asgadar, f,, are proprietatea lui Darboux pe R. Deoarece 1 wot ee nee 0, cg ates folosind Observatiat cuplatéi cu Exemplul 2 conchidem c’ fy admite primitive daca si numai dacd m=0. Observatia 3. Pentru a dovedi c& 0 functie f nu este primitivabila pe un interval netrivial | se poate proceda astfel: () se aplic& metoda reducer la absurd; (ii) 8 demonstreazé c& funcfia f nu are proprietatea lui Darboux pe |; (ii) se arat& c& f are macar un punct de discontinuitate de prima spef& tn intervalul | sau c& exist§ cel putin un punct al intervalului | in care f are méicar limitd laterald infinits; (iv) se reprezintd f ca sumd sau diferenf’ dintre o funcfie care admmite primitive si alta neprimitivabila pe |. Chiar daca doud funofif, g:|-»R sunt primitivabile pe un interval |, functille f-g si ; (cnd exist) nu au tntotdeauna primitive 119Vasile Postoics« Valor Nimine}, ‘Analiz8 matematiot e |, cel putin deoarece daca functille f,, f, au proprietatea lui Darboux pe un interval, funcfile +f, f,-f $i t nu au neap&rat aceeasi proprictate pe intervalul respectv, aga cum 0 dovedese si exemplele urmatoare, Exemplul 3. Funcfle f, f:R->R date prin { cae “ - {sint, xer {-sin’, xer x : x ae cS pr x=0 y x=0 Proprietatea ui Darboux pe R, dar f,+f, nu posed’ Proprietatea lui Darboux peste R. Exemplul 4.[2]. Fiecare dintre funcfile g,.g,:R>R definite prin f tt 9108) = * i 1 x20 ? sin? Sesint, x20 aja; * % 1) x=0 > sunt primitivabile dar | fsint2, x20 9-827ROR, (,-9,)%)=) 7 nu are l e x=0 120 Vasie Postotics + Valer Nine} ‘Analiza ‘natomatica proprietatea lui Darboux pe R caci (g,-9,\R)= [- qoju(t deci nu admite primitive. Exemplul 5. [2]. Funcfille f,g:R +R date de ino 4 sels x x40 st a= 2+sme, x40 at L 8, x=0 ae primitive pe R, dar functia : nu este primitivabil’ pe R. ‘in cele ce urmeaz’, presupunem cunoscute modalitatile uzuale de calcul aferente primitivelor si recomandaim ‘completarea acestora, de exemplu, cu consideratille expuse in capitolul 5 din [9]. noua si interesant& aplicatie a primitivelor ‘este confinut’ tn urmatorul paragraf. 8.2. Utilizarea primitivelor in rezolvarea unor ecuafii functionale In [11] am oferit solutii elementare pentru rezolvarea tunor ecuafji functionale clasice in care funcfile sunt presupuse continue, Deoarece in prezentarea fcuté intervine in mod esential doar ipoteza primitivabilitii functilor cdutate, in cele ce urmeaza revenim asupra exemplelor considerate in [11] cu demonstrafii noi, simplificate. Ipoteza primivabilitSti mai poate fi ‘nc’ atenuat tn sensul urm&toarelor directii: masurabiltate, marginire pe intervale de lungime pozitiva etc., dar nu poate fi 121Vasile Postolicd « Valer Nine} ‘Anal’ matematics complet eliminata (a se vedea [1] si [4], de exemplu). Totugi, chiar dac& ipoteza de primivabiltate pentru solutile ecuafilor functionale pe care le consideram nu este foarte general’, in prezenta ei se pot oferi rezolvari simple gi elegante pentru ‘ecuatiile functionale in discutie. Utilitatea rezultatelor pe care le expunem consta si in asigurarea unicit8tii unor funcfii elementare [8], deci considerafile noastre vor fi cu siguran& de folos si tn lecfile uzuale de Analizé matematic’. Secfiunile. urmtoare contin exemplul inijial care a constituit sursa de solufi, ecuafia functional clasic& a lui Cauchy gi ecuatii functionale pentru care expunem procedee de reducere la aceasta. Exemplut 6. Fie (a,) un sir arbitrar de numere reale nenule cu a,-0 si fR-9R o functie primitivabil& care verific& ecuatia functionala f(x+a,)=f(x) pentru orice xeR gi orice neN. ‘Sa se arate ca f este constanta. Int-adevar, fie F 0 primitiv’ a funcfiei f si asociem fiecdrui neN funcfia g;RR dat& prin relatia gq(x)=F(x+a,), xeR. Intrucat g, (ncN) este derivabilé pe R gi n'()=F'(x+a,)=foxtaa)=f(x) pentru orice XeR, exist’ C,0 pentru oricare xeR si intrucdt, dace xR gi f(%)#0, atunci f(xa)=f(%0x)4(x), cand xeR, obtinem {(x)>0, VxeR. b) Logaritmand ambi membri ai relatiei (4) si notind ‘o(x)=In f(x), xeR, rezultS c& functia primitivabila g:RR este aditiv’, proprietate care impreun’ cu solufia general a ecuatiei funcfionale (2) conduce la: o(x)kx, cu k=9(1), deci f(x}=e™, keR. 124 ‘vaste Postolcd » Valer Niminel, ‘Analzs ratematics Exemplul 9. S& se determine toate funcfille £:(0,20)->R care satisfac ecuatia functional (8) flxy)=f(x)#fly) pentru orice x,ye(0,20) astfel Incat functia t-»f(e') (teR) este primitivabil’. Considerand x=e', y=e*, cu t.seR, tn (5) obfinem fle )=f(e}Hf(e"), ViseR, adic& funcfia g:R-+R definit’ prin relatia g(s)=f(e"), seR este primitivabilS si aditiva. Expresia solujiei generale a ecuafiei functionale (2) ne asigur& c& g(s)=ks, unde k este un numér real arbitrar. Asadar f(e" vse(0,:c), ‘s, sR ceea ce implica f(s)=k Ins, Exemplut 10. Fie £(0,) +R 0 functie. a) Sd se arate c& daca f este neidentic nuld i satisface ecuafia functionals (6) f(xy)=f(x)(y), pentru orice x,ye(0,20), atunci feste strict pozitiv’, b) $4 se determine toate funcfile f de la punctul (a) pentru funcfia t-vin f(¢'), teR este primitivabil. a) Dacé f este diferita de functia identic nul’, atunci exist’ x0 astfel inca fo}40. Considerand tn (6), y=", cu x20 arbitrar fixat obfinem f(x,) = fm(%), deci f(x)#0, V0, 125\Vasile Posto» Valer Niminet ‘Analzs materaticd Aceeasi relafie pentru x=y=x,, cu x>0 oarecare antreneazi f0%.)= [Uf >0 b) (6) se poate scrie sub urm&toarea forma echivalenta fle")=f(e')4(e"), Vt.SeR, care, prin aplicarea logaritmului natural cconduce la In f(e")=In f(e')+ In f(6"), Vt,seR. Condifia final& din ‘enunful punctului (b) impreuna cu solujia generalé a ecuatiei funcfionale (2) implic& In f(e')=kt, cu k un numér real arbitrar, deci f(t)=t" pentru fiecare t>0. Observatia 4. Pentru orice functie FRR aditiv’ gi continua Tntr-un singur punct exist k, constanté reald astfel Incdt f(x)=kex, VxER, deoarece aditvitatea pe R cuplats cu continuitatea intr-un punct implic& continuitatea peste tot, deci se poate aplica rezultatul objinut privind solujia generalé a ecuatjei funcfionale (2), Exemplul 11. Concluzia din observatia precedent’ se péstreaz pentru toate funcfile RR aditive ¢i integrabile pe macar un interval compact gi nebanal din R. in particular, expresia funcfilor aditive pe R si monotone pe cel pufin un interval al axei reale coincide cu solufia general a ecuatiei funcfionale (2). Pentru funofile aditive si monotone pe R se poate da si o demonstratie directa. Intr-adevar, fie g:R>R o functie aditiv’ si cresc&toare, adic& olxtyFo(x}to(y), VxYER si o(x)soly), VxYER, CU X0, exist 6>0 astiel ca pentru orice diviziune A:(@=Ko<%yt2S..0, 34, - diviziunea intervalului [a,b] astfel incat S,(f)-s,(f) feR(ac)) 1 R(cb]) si Prods = Frode + Proxjax sireciprec; 132 Vase Posto Vale Nine, poate ita (6) dacd feR(a,b]), atunci funcfia Fifa,bJ->R definité prin F(x)=[[1(t)dt pentru orice xefa,b] este derivabilé in orice punct X0¢[8,0] in care f este continud si F'(xa)=F(xo); (7) vfeR(a,b]) si g[a,b]-»R o functie monotond, existé 7 ne[a,b] astfel incat [t00- g0x)ox = g(a)fff(xax+ Ob) F(x)dx ,respectiv Pr07- 90 Nox = 9(+0)f 1 x)ax + 9(b-0) Pre )ax. (8) vfeR(fa,b]) —primitivabils pe [a,b], —rezulté [floyd =F(b)-F(a) pentru orice primitva F a functiel t pe Intervalul a,b]. Demonstratie. (1), (2) sunt consecinte imediate ale Definifiei 2. (G) implicaia f fleR((a.b)) deriva din punctut (8) al teoremei 4. Cum -fx)I0 aga ca: FF) gy, X=Xq 2 &, Oficare ar fi x din [a,b]\xo}, cu }x-XolR definité prin F(x)= {f(t xe1 gi Xoel_ arbitrar fixat este primitiva pentru f pe I. Observatia 6. In general, intre existenta primitivelor tunei funcfii pe un interval nebanal gi compact gi integrabilitatea Riemann a functiei pe intervalul respectiv nu exist& nici o legéitura. Astfel, de exemplu, functia fR->R dati prin: if Uae 10) =1*9 Foe lo x=0 nu este integrabilé in sens Riemann pe nici un interval compact care confine originea (find Remarginita pe orice vecinatate a originii), dar admite primitive Pe orice asemenea interval, o primitiv’ pe R find F:RR, definitd de 138ve ‘Analza materaticd Posto « Vaer Nimine} x20 x=0 - De asemenea, funcfia g:[1,4]9R dat i xl late integrabil& Riemann pe [1,4], dar nu admite primitive pe acest interval deoarece nu posed’ proprietatea lui Darboux. Totusi, putem indica in sensul acestei observatii Teorema 3. (Darboux) Dacd icR este un interval nebanal si f1-»R este 0 funcfie integrabilé Riemann pe orice interval compact [a,b]cl, atunci f admite primitive pe | daca gi numai daca pentru orice yel exist ee fim“ F(tyat = fy). 8.4, Inegalitii integrale 1. VfeR((a,b)), daca f este gi continu’, atunci: i : [froed|= foode ert == 141 Demonstratie. intr-adevar, Prove =+f1 food < Proxyax= [14001 sau: ff(x)dx =P fx) ax <> PIFO)#1 109 fe =0 136 Vasile Posto Veer Nininet ‘nates natematea Daca ff] sau féff] nu este identic nuld, atunci exist’ x,, X_ € [a,b] cu (f{xs)-Hf(x:)1)(F(%2)-f(%2)))<0,respectiv (f(x:)+1f0%)))(f(%2)+If(%2)})<0, care conduc la contradictii evidente. Observatie 7. Ipoteza de continuitate a functiei f este esenfiala pentru valabilitatea asertiuni. 2. Inegalitatea lui Hélder {iteoa0o x (fist ae)” (Floor x)". V fg fabhor si ; +11, inegalitatea devenind egalitate <> q 23.00, fP=algl’, Avem xy < J ¥KyPO p4 (pentru demonstrafie se considera funcfia uR.>R., u(t)=t", pot). IY SAL+Ay, Ay= [Pat A= Pu" Pau. If lal (firy” (fier) Se ia apoi: x = 197Vasile Posto « Valer Nimine} Analizk matematied Cazurile firl-o sau fisi-o conduc la demonstrarea inegatiti 3. Inegalitatea lui Minkowski: vtoeRdapy = (fit-ar)” <(firr)” +(Proi)" care devine egalitate numai daca 2>0: IfP=Plal* (a.p... Intr-adevar, din: f+g/" aoe (ri Ine)~feo1e)- (bt) > Os(b-a) ['(s)9(s}ds-2[ 1(s)ds- ['o(8)ds +(b-2) Eraat (i) Se justific’ in aceeasi maniers. tn final, reamintim urmatoarele 8.5. Aplicafii ale integralei Riemann 1. Calculul limitelor unor siruri Pentru orice a,bcR cu acb gi feR((a,b)) rozulté & b-a) bn Da lira —" +k. Him = 2 Fa = freee 2, Determinarea masei M a barelor materiale rectlinii cu densitatea p integrabila Riemann: M= [ovodx. 3. Stabilirea coordonatelor centrului de greutate G(xs.yo) ale plicilor plane ce pot fi descrise sub forma {(xy)cR®, asx{o,8) astfel ca 9(a)=a, o(b)=B $i d,(t)=d(o(t)), Vtela.b]. Aceasta relatie definitd in mulfimea tuturor drumurior din plan este o veritabilé relatie de echivalena find in mod evident reflexivi, simetric& si tranzitiv’. Orice clas de echivalenti (muljimea tuturor drumurilor din plan echivalente tn ‘sensul precizat cu un drum dat) se numeste curba in plan. Fie d=d(t)=(f(t),g(t)), @ < t R, at = x 80 nu este primitvabits 0, x=0 Indicagi: 0 fergie, +2nf,), VneN*, unde: iar +1) 142 Vasile Pestoca Valer Niminet ‘Anal’ matematicd x=0 2. S& se arate c& in definijia integrabiltitii Riemann si a integralei corespunzaitoare se pot considera numai diviziunile echidistante. 3. Orice muljime cel mult numarabilé de numere reale este Lebesgue neglijabils. 4, Functia lui Riemann definité prin 1m Royela’ * piMeZ NEN (mn) =1 0, xeR\a continua pe RIQ si discontinua pe Q este integrabila Riemann pe orice interval compact din R. 5. Fie funcfile integrabile Riemann pe [0, 1] date prin 1 m el 7 i otey={ (0x=OsauxeR{Q Atunei gef ¢R({O,). (0,x=0 4x07 6, Daca fa.bloR, este integrabilé Riemann si f(x)< [“f(t}at pentru orice xe[a,b], atunci 143Vasile Postolica » Valer Nine} ‘Analizi materatich florets [{Cre].vne N 7. $8 se arate o& dac’ notim I= sin" xdx, atunci 30-1 4)-(2m-3)-...-5-3-4-« > (Qm=2)-..-6-4-2.2 © l= 2 (33 ear] 2m+4 lama Mai mult, Foul Peon) 7 = (Formula J. Was (1616-1703). 8. Fie ICR un interval nebanal, f1-sR 0 funcfie continus gi a. fi Lol funcii derivabile. Atunci funcjia F:lsR definité prin Fea) [Ift)at este derivabila pe | gi FOX)=ABOOHB'(X)-flax)]-a'(x), Vxel. 9, SA se determine limitele girurilor definite asttel: aeR, b, = ASonlt os =23er. Santk 10. SA se calculeze lungimea, aria gi coordonatele centrului de y' greutate pentru o elipsd avand ecuatia - » unde 148 ‘Vasile Postoc« Valer Niminel, ‘Avalizi matematica a,be(0,+2), precizand aria si volumul corpului obfinut prin rotafia elipsei in jurul uneia dintre axele sale. BIBLIOGRAFIE 1.Aczel, T.-. Vorlesungen uber Funktionalgleichungen und ihre Anwendungen, Birkhauser Verlag, Basel und Stuttgart, 1961 2.Breckner, W.W. - Funcfii cu proprietatea lui Darboux. Lucrarile Seminarului de Didactica Matematicii, , Facultatea de Matematicd gi Fizic’, Universitatea “Babes — Bolyai’, Cluj- Napoca vol. 3, 1986-1987, p. 34 ~ 74. 3.Frunza, Stefan - Analizas Matematicd. Partea a i-a, Vol. |, Universitatea "Alexandru loan Cuze", lasi, 1987. 4.Ghermanesou, M. - Ecuafii funcfionale, Editura Academiei, Bucuresti, 1960. 5.Gheorghiu, N., Precupanu, T. - Analiz Matematica, Editura Didactica si Pedagogic’, Bucuresti, 1979. 6.Lang, S. - Undergraduate Analysis, Springer-Verlag, New York inc., 1983. 7Muntean, |. - Despre Criteriu! lui Lebesque de integrabittate Riemann, Lucrétile Seminarului de "Didactica Matematici", vol. 7/1990-1991, p. 83-96. 8.Muntean, |. - Funcfii elementare, in “Probleme actuale de ‘matematica", Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1987. 145Vasile Postoicl « Valer Niminol, ‘Analizd matematica 8.Nicolescu, M., Dinculeanu, N., Marcus, S. - Analizd Matematic, | si il, Editura Didactics gi Pedagogic’, Bucuresti, 1971 10.Nimine, V. - Calcul integral, Editura Alfa, 1998. 11.Postolic’, V. - Nofiunea de primitivé in’ rezolvarea unor ecuafii funcfionale, Lucririle Seminarului de “Didactica Matematici", Universitatea “Babeg-Bolyai’, Cluj-Napoca, Vol. 5, 1989, p. 237-240 si Gazeta Matematica nr. 2/1994. 146 Vasile Posto « Valor Nimine} ‘Analz’ matematics CAPITOLUL 9 INTEGRALE IMPROPRII 9.1. Integrale improprii (generalizate) de prima speta Fie acR si f{a,tz)R o funcfie integrabilé in sens Riemann pe fiecare interval compact [a,b] cu bea, Daca exist’ sim Pritt, atunci se defineste integrala improprie (generalizata) a funcfi [tear = tim Prepet. f pe intervalul fain) prin [orwat se numeste convergentd cand este finiti si divergenté daca nu exista sau ia una dintre valorile +, Din condifia de caracterizare in sens Cauchy-Bolzano a limitei, conchidem c&: [fF food eR < ver0, acpeR astel Incat [Cra , vxein,nt1), atunei [ f(x)dx eR, dar Piflo|dx=+00. Fie f[a,+c)+R (aR) integrabilé Riemann pe orice interval compact [a,b] c{a,tx) cu beR si b>a. Teorema 1. [F0<)ax este convergenté daca si numai daca, oricare ar fi sirul crescdtor (b,j, cu b,-»+0, seria > freee converge (suma seriei coincide cu valoarea ‘ntegralei impropri), Demonstratic. Intr-adevar, [“f(x)dxeR <> v(b,) sir (crescator), cu limita +0 girul (F(b,)) dat prin 148 Vasile Postotcs« Valer Niminet ‘Analizi matematica F(b,) = [["f(x}d este convergent (nu este necesar si cerem ca limita finit§ s& fie independent’ de sir deoarece aceasta rezulté prin utiizarea _sirurilor intercalate. Dar (F(b,)) converge simultan cu seria telescopic& ZF) FOIRE Lord. Observatia 1, Dac’ o funcfie tla,+c) 9R (ack) este Primitivabila pe intervalul (a,+:0) atunci, in virtutea formulei uzuale de tip Leibniz-Newton, se obfine: cl f(x)dx = lim F(x)-F(a) oricare ar fi F primitiv pentru f pe [a,+0). In consecint&, convergenta integralei [food este ‘echivalent’ cu existenta gi finittudinea limitei_ lim F(x). 9.2. Criterii de convergent’ respectiv divergenta pentru integrale improprii de prima spefa Fie f.[a,+00)->[0,+«) (acR) 0 functie integrabil Riemann e orice interval compact [a,xJc{a, +=), xe[a,+o). Deoarece functia F'fa,+x)[0,+0) definit& prin 149Vasile Postoic + Var Niminet ‘Anak matematict F(X)= [f(tyat este crescatoare, urmeaza ca urmatorul rezultat este imediat. Teorema 2. [f(x)dxeRe> 3M20: ['f(t)dt [Pacodrer, (convergenja integralei [p000 antreneazé aceeagi calitate pentru integrala [teoa Ms 2) (C4 0xdx= 420 [hy (x)dx =+20 (divergenta integralei [F 40:)ax implica divergenta integratei [f,(x)dx ). Exemplul 1. Deoarece pentru x suficient de mare (in sensul relafiei uzuale de ordine din corpul comutativ total 150 Vasile Postolcd« Valer Nine ‘Analiza matomatics ordonat in care se verificé axioma lui Cantor - Dedekind reprezentat de muljimea numerelor reale) se objine 0<°—0, deoarece x"-e™=x"'e?e?, vxeR, x'e 3 <1 in 2 ra ‘condifille exemplului anterior gi fre Fd = Deoarece exist 8>0 astfel incat ese", Vx>5, in baza teoremei 2 absoluta convergenfé a _integralei [poe dx asigur’s aceeagi Proprietate pentru integrala Popore cx, respectiv pentru [p(xje"Madx, — caci Prevde*ax= poe sax si fptxje scx = [p(-xJe*dx, oricare ar fi numérul real a>0. 151Vasile Postolica + Valor Nimine} ‘Analizd matematict Teorema 4 (Criteriul de comparatie cu limita). Fie f,, £:[a,+22)-»R, (aeR) integrabile in sens Riemann, pe orice interval compact [a,x], xe[a,+x), astfel c& existd fn 2D r(x) Atunci (1) pentru 1<(0,+<), integralele generalizate [acoex si fee ‘Jdx au aceeasi natura; (2) dacd 0 $i f,(x)dx =4, atunel fs (x)dx =420; (3) cAnd le{0,+2) i ['" f,(x)dx eR, atunci ff (x)ax eR Demonstrafie. V ¢>0, 3x22: a <8, Vx2%, Si fi) adicd le<-"— 1 si M0 astfel Incat x"f(X)SM, vxe[a,+~) (sau vacb2a), atunci [~f(x)dx este convergent; (i) daca exist ast $i M>0 astfel incét x" x)2M, vx2a (sau vxcb2a), atunci di F(x)dx = #20, ‘Acest corolar combinat cu caracterizarea uzualé a limite ‘in limbaj e-8 implic& Corotarul 4.2 (Criteriul in c cu limit’), Fie ffa,*+ce)-f0, +0). Atuncl @ dacd exist’ a>1 astfel inc&t lim x*f(x)<#0, atunci [fF f00)de este convergent; (@) daca at gi lim x°4(x) >0, atunci [I(x )dx = (Pentru justificare se aplicé Teorema 3, considerand f,=f, = £{0)=X* gi tinnd seama o& [xd =4q-7° > +o00 <1 Exemplut 3. ["x'.e%dx este convergent’ pentru orice Pe[0,1] céici limx*-x?-e*=0, Va>4 in timp ce . . £" dx =t0, deoarece lim 34x’ oe 3 4x 153Vasile Posted « Valer Niet ‘Anal’ matematics Este clar c& aceste crterii expuse isi dovedesc eficienta gi in studiul convergentei absolute. In cazul funcfillor reale de argument real cu semn variabil, Teorema 2 conduce imediat la Teorema 5. (Criteriul majorarii). Daca f, g: [a, +) >R, MFO) 0, exist n.eN’ astfel ca [Snsp-SalN,, PEN’ gi If(x)|a) pentru care exist M20 astfel incat: [eee vxete,+2) si at0.+2)-0R 0 functio monotona anbitrard cu iim g(x)=0. Inaceste condifii, integrala fae ‘): 9(x)dx este convergent’. Demonstratie. Se aplic& conditia lui Cauchy de caracterizare a convergenfei integralelor improprii. de prima spef’ cuplatd cu urmatoarea formula de evaluare provenita din aplicarea unei binecunoscute teoreme de medie in condifile ipotezei teoremei. [ftooae -fte ft +2) Hox atte 185Vasile Postoica « Valer Niminet ‘Analiza matematicd pentru c suficient de mare si, cum limg(x)=0, ‘concluzionaim c& ver0, 300: |[*1(xooody relafie care asiguré_—convergen{a_integralei [fed900ex. Exempiut 4. {' SO a ER c&ci, considerand g(x)=1/x i f(X)=sin x, xe[1,+:0) se observa imediat c& funcfia g este strict descrescatoare pe _—intervalul[1,#x), iar [fet Intr-un mod similar se dovedeste c&, oricare ar fi |-cosx + cos <2, vxe1. sinx ax gi x numérul real s>0, fiecare din integralele {” "228% dx este convergent’ pentru orice a>0. x Teorema 8 (Criteriul tui Abel). Daca funofile f£g{a,+«)-2R indeplinesc simultan urméitoarele condi: () integrata ("" f(x)dx este convergent; (i) g este monotona si marginité pe intervalul [a,+), atunci integrala LP fedgtx ax converge. 188 ‘Vasile Postolica + Valer Nine} Demonstratie. In baza condifiei (ii) din ipoteza teoremei, existé limg(x)=t eR gi [foogex)ax= [100Lo0%) te + [Foe Deoarece;, conform ["t00dx eR si ["F0L90%0) -thdx ER, in virtutea Criteriului lui Dirichlet conchidem c& [“f(x)g(x)dx eR. Exemplul 5. integrala | "°"cx converge pentru orice 0. Criteriul th a asigura convergenfa acestei_integrale Pentru orice numa real a0, exist b.c(a,b) aga Incat, oricare ar fix’, x" « (bs b) rezulté [Ercoa [ocxax RR: 0) [if 00d = 420 [ord = 400. 159Ve ‘Analz8 matematicd Posto Valer Niminet Corotar 13.1 (Criteriul de comparatie cu limits). Fie f, fs[a,b)-»R, integrable in sens Riemann pe orice interval compact [a,x]fa,b). Daca exist inf? f =k Qa), atunci integralele generalizate ['h(xjax si ['f,(x)dx au aceeasi naturé. In cazul k=0, din convergenfa integralel [fe(x)0x urmeaza, convergenta integrate! foc dx, iar din divergenja integralei Paco rezult® divergenta integralei [h0ode. Pentra k=10, [°5(x)dx eR, > [E0ddrer, si [ijt =120> Pf (xx = 0 ax St cosrim acu ogra impopie fH 0 primitiv’ a integrantului este funcfia_G[a,b)R, ot si cum toon -{ B<1 inane a Bb rn Bet seama de teoremele anterioare, conchidem valabilitatea be urmatorului “criteriu in B" cu marginire. Teorema 14, Fie f{a,b)->R, integrabils Riemann pe [a.X), vxela,b). () dacé exista Acla,b), B<1 si M>0 astfel incdt (b-x)'f(x)SM, vxe[A,b), atunci f'f(x)dx eR; 160 ‘Vasile Posto Var Niinot Analed matematca (i) dacd existé Ac[a,b), B>1 si M>0 astfel Incat (b-x))f(x)oM, YxelA.b), atunci ['4(xJdx=40, respectiv “eriteriul inp" ou limita confinut in urmatoarea teorema. Teorema 15. Dacé f{2,b)-oR, este integrabilé tn sens Riemann pe orice interval compact [a,x]cfa,b) si exists im(b— x)? f(x) =1e(0,42), tunel ['f(x)dx este convergent sau divergent’ dup cum BR integrabiié Riemann pe orice interval compact [a,xlcfa,b), xe(a,b) $i g1a,f)—fa,b) 0 funcfie derivabil’ $i strict crescétoare astfel incat (a)=a, 9(8)=b $i Flimo(x)=b. Atunci integrala 162 Vasile Posto « Valer Nine} ‘Anal matematics [[f0dex este convergents dacd si mumai dace [[flortslo'(t)at eR si [Cx jax = [ tloctp'(thdt 9.4. Integrale generalizate (improprii) de spefa a Ill-a ‘Aceasta categorie de integrale improprii confine toate integralele generalizate in care integrantul nu este definit si nemarginit pe mcar 0 vecindtate a unei multimi finite de puncte din intervalul de integrare. Studiul acestor integrale se face prin izolarea punctelor singulare, aplicdnd ulterior strategiile teoretice si practice expuse pentru integralele de prima sia doua spefd. Exemplu 7. [Pinxax= ‘im (xInx— x) ~lim(xinx — x) = +20, 9.5. Aplicafii propuse 41. Studiali convergenta (divergenta) urmatoarelor integrale improprit: flere tas: [Fe cospxdx; x a inx Dara oR 163Vasile Posto + Valor Neminet ‘Anal matematicd fe ind —x)6x; [¥ sinter. 2. Fie 7 =(fRRif continua si ["1f(x)|dxR.} si aplicatia feF > IIfl= ["f00]dx. S8 se arate c& (7h!) este un spatiu liniar normat necomplet. (Indicafie: Pentru ultima parte se considera girul (f,)nen definit astfel: f(x}=1, Yxe[0, 1], f, fiind liniar& pe fiecare din intervalele [-1/n,0] si (1,1+1/n], neN*; deoarece ||f,-fnl|<2/m, Yn,meN*, cu n>m, rezulta ca (f,) este un gir Cauchy, iar dac& ar exista fe astfel incat f, —H>, atunci Gite 1a = [11,0010 | de If, -FI1, VneN*. Agadar, {(x)=1. vxe[0,1]; in mod similar, folosind continuitatea functiei f, ‘obfinem f(x)=0, ¥x<(~,0}(0,4x) , 0 contradictie). 164 Vasile Postlcd Valer Nine} ‘Analzh matematica CAPITOLUL 10 SIRURI $I SERII DE FUNCTII 10.1. Nofiuni introductive Fie X un spafiu oarecare de tip R?, Y un spatiu oarecare de tip R* (p.qeN’), A 0 submulfime nevid’ din X, X si Y find considerate inzestrate cu structurile uzuale de spafii normate, Fie {AY (neN) un sir de funcfi si seria YF, . Definitia 1. () dacd xcA si (f(x)) este convergent, atunci sirul (f,) se numeste convergent in punctul x, (x, este punct de convergent pentru sirul (); (i) seria S'f, este convergent In y,cA dacd Sf, (yo) este convergent; (ii) 0 funcfie FAgA-»Y este limita punctuala a girului(f,) (respectiv suma serie’ Y f, ) daca f{X)-o1(x), vxeA, (respectiv a She) 4x), veeAs) (in notafio 1, Lot respectv Dh (=A), vxeAa); 105Vasile Postoicé« Valer Nine} ‘Analizi matematic& (iv) sirul (1) (respectiv seria > f,, ) converge uniform pe ‘multinea A a funcfia tA->Y (f, > respectv 1, Ve>0, IN. EN: \lflX)-fX)IIn,, VxeA (respectiv S100-tex] 2 <8, VAPN, VXEA). Exemptul 4. Fie g,:(-1,1]9, g(x)=x’. Limita punctuala a acestui sir de funcfi este funcfia gi(-1,1}9R, definita prin g(x)=0 pentru xe(-1,1) si g(1)=1. Se observ c& sirul (g,) converge uniform pe [0,2] la g, pentru orice ac(0,1), dar (g,)nu converge uniform la g pe (-1,1]. Intr-adevar, dac& presupunem contrariul gi considerzim ee(0,1) arbitrar fixat, atunci exist n,eN cu proprietatea c& Wise, Vnen,, Yxe(-1,1), care pentru x->1 conduce la 1<¢, 0 contradictie. Exemplul 2. Seria x" converge uniform la funcfia £(-1,1)9R dat prin f(x)=1/(1-x) pe orice interval compact [0,b] (be(0,1)) si punctual la aceast’ funcfie pe intervalul (-1,1). Observatia 1. Evident c& orice sir uniform convergent pe o mulfime nevid’ este convergent punctual la aceeasi limit& pe mullimea respectiv’s, exemplele precedente dovedind o&, in general, convergenta punctual’ nu antreneaz’ convergenta uniforms, 168 \Vasie Postolicd« Valer Niminot ‘Analizi matematica {in plus, se observa c& un gir (g,) converge uniform pe o ‘mulfime nevida A la g dac& si numai dac& Sup | 9,(%)- a(x) 0. Echivalenja: “f, converge uniform pe A la f dacd si numai acd exist8 sup] f,(x)—f(x)| > 0 (pentru n-x)" este utils gin exemplele concrete deoarece dup determinarea efectiva a limitei unui gir de funcfii se poate preciza dacs aceasté limita este punctual sau uniform’. Pentru simplificarea scrierii si finand seama c& convergenta oricdrui sir dintr-un spafiu de tip R* este echivalent& cu convergenta pe coordonate, vom considera in cele ce urmeazi numai giruri (respectiv serii) de functii reale cu argument! real. Dup& aceast’ succinti introducere tn mediul girurilor (serilor) de functii vectoriale este posibil s& redim urméitoarea teorem& care caracterizeaz& in sens Cauchy uniforma convergent’. Teorema 1 (Caracterizare de tip Cauchy), (9 (g,) converge unitorm pe o mulfime nevid& A <> vé>0, SneeN: lGorel)-anlx)l0, INEN: lfres(X)*..*trplX)I6, VAP, PEN, XEB. conditie suficienta in acest sens este oferiti de 167Vasile Postoicé« Valor Nimine}, ‘Anal materatio8 Teorema 2 (Criteriul lui Weierstrass). (9 daca (a,) este un sir de numere reale pozitive cu a,+0 $i existé MycN astfel ca \gn(x)-9(x)|1) este absolut si uniform convergent’ pe R deoarece VxeR. iar DeeR’. vert Expunem, in continuare, transferul imediat al unor roprietai de la functile termeni ta functia limit&, respectiv ta ‘suma unei seri de functii. Teorema 3 (Transferul marginirii), (daca 9,D->R, neN, (g,) converge unitorm pe A la g $i flecare dintre functille g, (n=N) este marginita, atunci g este o funcfie marginité; (i) suma oricarei seni unitorm convergente de funcfil marginite este o functie marginit&. 168 Vasile Posto» Valor Nimine ‘Analizd matematics Demonstratie. () 9, converge uniform pe Ala g => => SMEN: |gn(x)-g)]<1, Wneny, xeA. Dei [9(x)I < | 9, (0-90) + 19, 00) < 14M, ¥xeA, unde. | Qns(X)I< My, VxeA. Justiicare similara pentru (i). Teorema 4 (Transferul limitei), (.dacé (g,) converge uniform la functia g pe multimea A\ixe, cu % punct de acumulare al mulfimii A gi exist fin 96x) bneN, atunci (a,) este convergent, exists lim g(x) si jim ox), ada Sin) in a,x) tr im 04) (i) dact Sf, este o serie de funcfi uniform convergent pe o ‘multime nevida BY} la o functie f cu y, punct de acumulare al muktimil B si existé fn. T,OD= By, YNEN, atunci seria Ff, re am este convergent $i exist fim f(x) =>, Cfim 10) = firm S600 = fie 6,09). rn 4 Demonstratie. (i) In virtutea teoremei 1, (g,) converge uniform la g pe A daca gi numai dac& pentru orice ¢>0, exist’ n.cN astfel ‘Inca |Ga(x)-m(x)I0 arbitrar fixat. Condifile din ipoteza teoremei asigura existenfa a macar unei vecinStafi V pentru x) si a unui numar natural n, astfel incat [a)-ASI900-Gn0001+1da(%)-col+ar WRAPEN. Deoarece sirul (g,") este uniform convergent pe intervalul [a,b], urmeaza cd (9,) este uniform convergent pe [a,b]. Functia x-»x-% fiind uniform marginita pe [a,b], conchidem c& $i sirul de funcfii (\,) cu ya(x)}=(X-x0)00(X), xe[a.b],n f, ,neN. Teorema 7. (Transferul integrabilitafii Riemann). () daca (9,) converge uniform pe [a,b] la g si functille g, (neN) ‘sunt integrabile Riemann pe intervalul compact ‘{2,b], atunci g este 0 funcfie integrabiié in sens Riemann pe [a,b] si [crt im 9,00) (in 9,04 = tn [9 Cxa). (i daca f,[0, 8}-R (NEN) sunt tunctu integrabile Riemann pe un interval compact [a,f] $i seria Y\f, este uniform convergent pe [6] lao funefe f,atuncif este integrabité Riemann pe [az] of ['f(x)ax =D Ptcxyae (tLescrle = Elev). & oh a Demonstratie. (i) (@,) converge uniform pe [a,b] la g <> ve>0, aneN: lessomlset 5, Vela mon. 173Vasile Postolcd« Valer Nine} Analiza matematics Daca A: a=%j1, pe R Hog : -LWxeR, neNt i DL ER’, vst), Jn ene t b) pe. ) find un sir de funcfi marginite pe o muljime nevid’ ACR, pe A. ©) Dx -e™ pe R, (eu, VUER = eax, VxeR => xeSe", YXER = x'e™<0", Vx20). 175Vasile Posto + Valer Nines ‘Analza matematis 4) vte(0,1) => "absolut si uniform convergent& pe wul+x" intervalul compact [+t], dar neuniform convergent pe [0,1) (¥xeR, cu Oshyist ix? ie tf oR xt ft nen’ ERT; pe de alta itexP mar MENT st eR pe parte, x4 x ——r25%", VneN* —_ , jar fim- s Tareas ENT = Bee xm aay care dovedeste imposibiltatea convergentei uniforme pe intervalul [0,1). Teorema 9 (Cauchy). (9 (g,) converge unitorm pe A la g daca si numai daca pentru orice 80, exicts n.cN astfol Inodt \gneg(x)-gn(x)In., peN; @ O serie de tuncti Sf, converge uniiorm pe 0 mulime nevida B daca si numai dac& pentru orice n>0, 3n,Nn, xeB. cosnx Exemplul 5. Sirul (g,) definit prin g,(x)=. wig (s>1), NeN, este uniform convergent cétre zero pe R, c&ci [das 176 Vasile Postoics« Valer Nines ‘Anakzs matomates pentru orice xcR, neN*, iar seria este absolut $i uniform convergenta pe R. Criterile lui Abel, Dirichlet si Leibnitz de la serii numetice impreund cu criterile precedente conduc la urmaitoarele condi suficiente care asiguré convergenta uniforma pentru unele seri de funcfi Teorema 10 (Criteriul de tip Abel). Dacd f, 9rAGRR (neN) sunt funcfii astfel incat seria Sf, este uniform convergent pe mulfimea A, jar (g,) este un sir punctual monoton $i uniform maiginit pe A, atunci seria S-f,g, este mt uniform convergents. Teorema 11 (Criteriul de tip Dirichlet). Daca f, $f 9¢BGR-R (neN) sunt funcfii astfel c3 sirul sumelor parfiale atagat seriei S°f, este uniform marginit pe mulfimea B, jar (g,) este (punctual) monoton $i uniform convergent catre zero, atunciseria Yf,g, este uniform convergenté pe B. Teorema 12 (Criteriul de tip Leibniz). Orice serie X(-1!"9,, cu (9) sir de funcfii 9,BcRR, (punctual) ‘monoton $i uniform convergent la zero pe mulfimea nevidé B, este uniform convergenttipe B. 7Vasile Posted Valer Niminot ‘Analzd matematica Exempiui 6. 2) SM este absolut convergenté pe orice interval ‘compact [a,B]CR, in virtutea Criteriului de tip Abel; b) Eh, unde s>0, iar sirul sumelor parfiale atagat seriei Sf, este uniform marginit pe o muljime nevidé BCR, este Uniform convergent pe mulimea B, in baza Criteriului de tip Dirichlet. ©) in acord cu Criteriul de tip Leibniz, serie °(-1)" si 5-1)" 2" sunt uniform convergente pe orice interval a compact. Totusi, seria yor nu este absolut convergent pentru nici o valoare xcR YneN* gi Yis~), Urmatoarea teoremi conjine 0 posibilitate de aproximare uniforma a funcfillor continue pe intervale nebanale si compacte prin funcfi polinomiale, Teorema 13 (Weierstrass). Pentru orice funciie continua f[a,b]-»R pe un interval compact nebanal oarecare 178 Vasile Posto’ « Valer Niminet ‘Analzé matematics existé macar un sir (p,) de funcfii polinomiale care converge uniform la f pe [a,b]. Demonstrafie. Ca o aplicatie a integralelor impropri vom indica succint aici demonstratia bazat’ pe sirurile Dirac de funcfii (Dirac Paul-Adrien-Maurice, n. 1902) (pentru detalii recomandaim paragrafele 1 si 2 ale capitolului 11 din [1]). Astfel, un gir (D,) de funcfi D,ROR (neN) se numeste sir Dirac dac’ indeplineste urmatoarele condifi: a) D,(¥)20, VxeR, neN; b) DyeC(R) si [“D,(t}dt=1, ven; ©) oricare ar fi c,5>0, exist& n(e,8)eN aga incat [Ed,ttat + [°D, (that 0, exist cel pufin o funcfie polinomiala p, astfel incat |o(t)-p,(t)|0, existd Pp funcfie polinomialé aga ca |o(t)-p.()|0, exist n.cN astfel ca |g(t)-B,(g:t)|n,, xe [a,b] Deci B,(g;-) converge uniform la f pe intervalul [a,b] 10.3. Aplicafii propuse 1. Studiafi convergenta (divergenta) sirurilor de funcfii definite mai jos, precizind in fiecare caz caracterul punctual sau uniform pe mulfimile specificate: fiolx=0(34m2), xER> intent) fase) xef0,1}; fol)@—2—, xe0,40), a,b>0; b+x' fanQQ=x'(n?+x’), xe[1 +0). 2. Aratati c& fiecare dintre urmatoarele giruri de funcfii converge punctual pe intervalele corespunzéitoare far a converge uniform: 182 \Vasile Postolicd« Valer Nimino} ‘Analzi matématics 1 X6(0;43); Ga =a ORS. 3. Dovediti c& urmatoarele siruri de funcfii sunt uniform — pe intervalele indicate: hall a , acxcb (a\b>0 gi acb); xe 49) hao SE a vtexct. 4. Urmatoarele serii sunt absolut gi uniform convergente pe mulfimile precizate: F800; Seterx’ 1 x Aan =z Ain? +x Yk - x"), xel0,13). xe[a,b], cua.beR, acb si [abJ-Z=0; 1 Ke[0.], ov 6>0; 5. Determinati mulfimile de convergent pentru serile: 3n 4 a »xeR; Zany Sem PP sing 4 om 183