Testul1 I:Caracteristica general a dreptului execuional-penal.

1.1Definii conceptul i caracteristicile dr execui-p.Sistemul de dr al unui statreprezinta un

mecamism dinamic ,in permanenta schimbare si modernizare.In fosta URSS pina in 1994 a
existat un act normativ special C corectonal prin munca.aceasta ramura punea accentul pe 4
pedepse;privatiunea de libertate,munca corectionala, deportarea, expulzarea. Celelate
pedepse nu-si gaseau reglmentarea In 1993 a fost adoptat C de executare a sanctiunilor de
dr.penal,dupa care sa transformat dr.corectional prin munca in dr executional-penal.In 2004 a
fost adoptat C de executare al RM in vigoare 2005.Conf acestiu Cod legislatia executionalapen reglementaza modul si comditiile executarii pedepselor,stabileste modul de executare atit
a masurilor de siguranta,cit si a masurilor preventive.Factorii care au determinat aparitia dr
E-P;-existenta unor relati sociale proprii privind executarea sanctiunilor de dr.P,aparitia
pedepselor noi si a noilor modalitari de executare.-cresterea si progresarea
legislatiei,perfectionarea normelor jur.-formarea unor noi prin.in domeniul executariiidezvoltarea organelor cu atributii in domen executarii ped.Dr ezecutional P-o ramura de sine
statatoare de dr,alcatuita din totalitatea nor.jur.prin care se reglementeaza relatiile sociale
privind executarea sanctiunilor de dr P.si a masurilor preventive in scopul asigurarii unei
influente educative eficiente a celor candamnati, preveniriisaviririi de noi
infractiuni.Caractristicile DR.E-P-are un caracter de sistem cuprinzator de norme de dr.,ce
se contureaza in parte in C penal,Cde executare a sanctiunilor de dr P,Legea cu privire la
sistemul penetenciar sia lte acte normative.-are un caracter autonom are un obiect si metoda
de reglemuntare priprii,un sistem de norme jur proprii.-caracrer de dr public;existenta statului
ca parte a rap jur execut-p si relatii de subordonare intre subiecti. 1.2Determinai obiectul i
metoda de reglementare a drE.-are obiect propriu de reglementare alcatuit dintr-un grup de
relatii sociale special care apar in cadrul activitatii de executare a sanctiunilor de dr P si a
masurilor preventive intre participantii acestor relatii sociale.In obietul de reglementare a dr
E se include;reglemantarea modului si conditiile de executare a sanctiunilor de dr
P,determinarea mijloacelor de corijare a comdamnatilor,reglementarea modului de executare
a masurilor preventive.Principalele mij de corijare:modul si coditiile de executare a pedepsei
munca social utila,munca educativa,instruirea profesionala,invatamitul general. Obiect al dr
E.P il constituie relatiile ce apar:la executarea tutulor tipurilor de pedeapsa,a masurilor de
siguranta si aplicare mij le corijare,la executare masurilor preventive,intre administratia
organizatilor s.a Metoda de reglamentare este un semn cae influenteaza asupra caracterului
relatiilor sociale ca apar intre subiecti si si asupra coraportului dr si oblig acestora.Pedeapsa
reprezinta o forma de influenta statala,executarea ei determina caracterul metodei de
reglemantare juridica de baza-inperativa,de comanda ce presupune inegalitatea
subiectilor.Desi dr E-P contine un sir de norme receptionale din diferite ramuri de dr
civ,famil,muncii,penal,acestea nu-i diminueaza autonomia aceasta serveste ca un instrument
ce asigura dezvoltarea coordonata a diferitor ramuri de dr. 1.3Argumentai care n opinia
Dvs sunt direciile de baz ale politicii execu-P contemporane n RM-conditiile de
finansare,perfectionare activitatii sistemului penetenciar,ameliorarea conditiilor de
detentie,aplicarea de masuri de rigoare in vederea promovarii proiectelor de legi si
Hotariri,se observa o tendinta de crestere a nr pers in penetenciare indeosebi indeosebi in
izolatoarele de ancheta penala,a sporit ponderea pers condamnate pu infractiuni grave.Una
din directiile-activitatea educativa care are menirea de a contribui la reintegrarea pers care au
incalcat regimul de comportament in societate.1derectie de baza este elaborarea conceptiei

lucrului educativ cu condamnatii si reformarea sistemului de detasament ale condam.Cea m

mare problema i sist penetenciar este maladia-tuberculoza pulmonara,directiile de baza sunt
indreptate spre solutionarea acestei ptobleme prin deschiderea spitatului republican de
tuberculoza-Rezina.Departamentul institutiei penetenciare tinde spre perfectionarea cadrului
legislativ. II: Calificarea infraciunilor n cazul concurenei dintre o parte i ntreg 2.1
Definii conceptul concurenei dintre o parte i ntreg-reprezinta existenta a 2 sau m multe
norme penale,una din ele cuprinzind fapta prejudiciabila in intregine,iar celelalte-numai
unele parti ale ei.Concurenta consta in faptul ca exista 2 sau m multe norme,dintre care una
cuprinde fapta infractionala in intregime,iar altele numai unele parti ale ei.Regla generala de
calificare a infrac cu prvire la concurenta dintr-o parte si interg este prevazuta CP,aceasta are
dr baza si principiul jur al dr P-individualizarea rapunderii P,care prevede aplicarea justa a
legii astfel incit oricine oricine ar savirsi o infract sa i se aplice pedeapsa meritata.Practica
judiciara comite si unele erori generate de faptul ca nu intotdeuna este uor a sesiza care
anume norma cuprinde fapta inhfractionala in intregime.In cazul concurentei dintre parte si
intreg mai intii stabilim potrivit caror semne ale componentei de infractiune decurge aceasta
concurenta,poate avea loc dupa semnele obiectului,lat obiective,subiet,lat subiectiva.
2.2Stabilii particularitile concurenei dup latura obiectiva.avem urmatoarele
particularitati:1actiunea prevazuta de o norma penala este numai o parte din actiunile
specificate de alta norma jur-P(actiunile torturii poate fi numai o parte din infrac de
omor)2consecintele prejudiciabile pravazute de o norma Palcatuiesc numai o parte din
consecintela infractiunii stabilita de alta norma.3una din norme poate prevedea actiuni ilegale
care numai au creat posibilitatea reala a survenirii consecintelor prejudiciabile,dar alta
cuprinde si survenirea lor.Trebuie aplicata norma care aplica mai deplin semnele proprii
fapte infractionale.2.3 Argumentai n ce cazuri are loc concurena dup obiect, dup
latura obiectiv, latura subiectiv, subiect.Dupa latra obiectiva-in cazul savirsirii unei
tilharii cu componentele jafului sau furtului si violentei aplicate.Ultimile constituie doar
unele elemente ale primei,prioritate in aceste cazuri are infract compusa.Dupa obiect(obiectul
abuzului de serviciu este numai o parte a obiectului delapidarii avutului proprietarului prin
abuz de serviciu,iar obiectul vatamarii intentionate medii a integritatii corporale sau a
sanatatii este numai o parte a tilhariei)in asa cazuri trebuie aplicata norma in care in
intregime este specificat obiectul infractiuni.Dupa latura subiectiva exprin intentie-daca o
pers distrude intentionat unele bunuri ale statului in scopul slabirii bazei econom.var fi
calificate ca diversiune deoarece este indicat intentia si scopul pers,dar nu ca distrugerea
averii straine deoarece ea contine numai intentia.Dupa subiect neacordarea de ajutor unei
pers care es afla intr-o stare pericoloasa pu viata si neacordarea de ajutor unui bolnav,sau
savirsirea de omor a unei pers,si savirsirea de omor aupra unei femei gravide.
Testul 2 Sistemul penitenciar al RM.
1.1 Dai noiunea sistemului penitenciar al RM i formulai sarcinile acestuia.Sistemul
penetenciar-totalitatea organelor si institutiilor care executa pedepele,executa masurile de
siguranta si care executa masurile preventive.Sisteml penetenciar conform legii cu privire la
sistemulpenetenciar are urmtoarele sarcini*punerea n executare a pedepsei privaiunii de
libertate, se dece evident cndamnatilor,sunt repartizati pe detasamente,se asigura
supravegherea comportamentului lor.*ntreinerea pers carora le-a fost aplicat arestul ca
masura preventive,adica sint create izolatoare de urmarire penala.*organizarea si intrenarea

condamnatilor la munca-es face luin in consideratie capacitatea de munca si specialitarea

condamnatilor.Ei sunt antrenati la unca in penetenciare sau la alte intreprinderi*asigurarea
posibilitatii obtinerii studiilor medii de cultura generala si instruirii profesionale.In
penetenciare se organizeaza obligator invatamintul secundar general al
condamnatilor.Comdam care au virsta de peste 50 ani sau cei invalizi invatamintul este la
dorinta lor.La dorinta condamnatului li se ceeaza conditii pu studierea invatamintului
superior,
*educarea spirituala si cultural estetica a condamnatilor se desfasoara manifestatii cultulalsportive,cercuri artistice,se asigura libera cunfesiunilor religioase.Au accesul liber la
literatura si presa periodica din biblioteci.Au dr sa se aboneze la reviste si ziare.*asigurarea
securtatii condamnatilor si ocrotirii sanatatii lor.In caz de aparitie a unui pericol real p- u
viata si sanatatea condamnatilor administratia penetenciara este oblig sa ia masuri pu ai
transfera in locuri sigure. Transferul se efectueaza cu decizia motivata a sefului institutiei
penitenciare. Sunt organizate sectii medicale in fiecare institutie penitenciara fiecare
penitenciar trebue sa aiba la dispozitie cel putin un medic general, stomatolog si
psihiatru.*Desfasurarea activitatii de urmarire penala operativa se desfasoara in vederea
asigurarii personale ale condamnatilor, ale personalului institutiilor penitenciarului,
descoperirii si curmarii infractiunilor sau a altor incalcar, cautarea condamnatilor care au
evadat s.a *Aplicarea masurilor de constringere cu caracter medical a alcoolicilor si
narcomanilor. Administratia penitenciara asigura aplicarea tratamentului medical fortat.
1.2Clasificai tipurile penitenciarelor din RM. Pot fi evidentiate diferite criterii de
clasificare a institutiilor penitenciare: in dependenta de numarul condamnatilor detinuti
penitenciare mici (200-500 condamnati) medii (500-1000) mari(1000-3000). Avem doar 4
penitenciare care depasesc 1000 de detinuti. Conform CodPsi CodE avem urmatoarele tipuri
de penitenciare: tip deschis executa pedeapsa pers condamnate pu infractiuni savirsite din
inprudenta, tip semi inschis isi executa pedeapsa pers condamnate pu infractiuni usoare,
mai putin grave si grave savirsite cu intentiesi de tip inchis pers pu infractiuni deosebit de
grave si exceptional de grave, precum si recidivistii. Sunt si penitenciare specializate: pentru
minori si femei.In dependenta de starea sanatatii condamnatilor sunt create institutii
specializate de profil medical unde condamnatii sunt tratati de diferite boli grave. In RM
functioneaza penitenciarul de la Rezina fuctioneaza un sector spital pentru detinerea
condamnatilor majori de sex masculin bolnavi de tuberculoza. Existenta unor astfel de
institutii denota grija statului fata de sanatatea condamnatilor. Pers aflate sub arest preventiv
sunt detinute si ele in penitenciare specializate-izolatoare de urmarire penala.
1.3 Decidei asupra necesitii existenei penitenciarelor specializate i care, n opinia DVS
tipuri de penitenciare ar trebui introduse suplimentar n sistemul penitenciar al RM. In
RM ar trebui sa existe un penitenciar special de tip inchis pentru detinerea condamnatilor la
detentiunea pe viata, in realitate acestea sunt detinuti in sectorul separat in penitenciarul de la
Rezina, care in special indeplineste functia de izolator de urmarire penala.Este foarte
binevenit stitalut republican de teberculoza,dupa parerea mea ar mai trebui asa centre pu
foarte nuti detinuti au diferite maladii molipsitoare.Este oarte necesar existenta
penitenciarelor stecializate(femei,minori)
Sub I:Calificarea infraciunilor n cazul concurenei dintre doua norme special2.1
Definii conceptul concurenei dintre dou norme speciale-atuci cind componenta de baza

de la aliniatul intii al unui articol poate avea un sir de circunstante agravante iar uneori si
unele circumstante anunuante.Atit circumstantele agravante cit si cele atenuante se considera
norme speciale.Concurenta dintre doua norme speciale are urmatoarele varietati:a)dintre
componenta de infractiune cu circumstante atenuante si alta cu circumstante agravanteinfractiunea se califica in baza celei cu circumstante atenuante.b)dintre daua componente cu
circumstante atenuante-infract se califica in baza normei P care prevede pedeapsa m
blinda.c)dintre doua coponente de infrac su circumstante agravante-se califica in baza normei
P care prevede o pedeapsa m aspra.2.2Stabilii tangene dintre concurene normelor
juridico-penale i pluralitatea de infraciuni.pluralitatea de infractiuni:1toate infractiunile
ce alcatuiesc o pluralitate de infractiuni au un punct de unire ,fiind savirsite de aceeasi pers
sau de acelasi grup de pers,la concurenta normelor penale este savirsita de catre o pers sau de
un grup de pers a unei fapte prejudiciabile ,cuprinse in intregime de dispozitiile a doua sau m
multe norme penale si constituie o singura infractiune. 2 pluralit de infract este o circumtanta
agravanta.3 Infractiunile care intra in pluralitatea de infractiuni pot fi diferit,la concurenta
normelor jur P sea ducea tingere unui singur obiect jur generic ocrotit de legea P,pe cind
obiectele jur nemijlocite pot fi direfite. 4 Infrac care alcatuiec plur de infrac pot fi atit
intentionate cit si din imrudenta. 5Calificare pluralitatii de infract intotdeuna se efectueaza in
conformitate cu 2 sau m multe articole din partea Speciala a CP 5pluralit de infract denota
intatdeuna o agresivitate m mare,un grad prejudiciabil sporit,la concurenta normelor Pfapta
trebuie sa fie cuprinsa in intregime in fiecare dintre dispozitiile celor doua sau ale m multor
norme P.La concurenta normelor jur P teb sa fie savirsita o singura actiune sau inactiune
simpla,fie sa se desfasoare o activitate unica prelungita.
2.3Argumentai cum determinm existena raportului de concuren dintre dou norme
speciale.Mai intii stabilim ce fel de componente de infraciuni au fost comise atenuante sau
agravante pentru a stalibi pedeapsa.Orice norma speciala,atit cu circumstante agravante cit si
atenuante,se afla in raport de suboronare cu norma generala,iar intre normele speciale exista
o legatura de reciprocitate.Atunci cind este comisa o infractiune care include si ofapta
aravanta comisa si o fapta atenuanta .
Testul 3
I: Legislaia execuional-penal.
1.1Definii conceptul de legislaie execuional-penal.legislatia E-P poate fi lato senso si
stricto senso.Stricto senso legislatia E-P inglobeaza legile ce guverneaza executarea
sanctiunilor de dr P si a masurilor preventive.Lato senso-atit legile cit si actele subordonate
legilor:hotaririle Guv,decretele presed,instructiuni,ordini,s.aLegislatia E-P consta in Codul de
E legi si acte normative adoptate in conformitate cu codul.Actele internationale care RM
parte care au prioritate.Legislatia E-P are dr scop protectia dr,interselor,libertatilor legitime
ale pers.precum si acordarea ajutrului condamnatilor la adaptarea lor sociala.Gradul de
corectare a condamnatilor constituie un criteriu apreciabil,stabilit de organul care executa
pedeapsa.Legislatia E-Pse aplica pe intreg teritoriul RM.Persoanele condamnate indiferent de
faptul sint cetat ai RM,cetateni straini sau apatrizi in cazul ca au fost condamnate sau
prevenite pe terit RM vor executa sanctiunea sau masura preventiva pe teritor RM cu
aplicarea legislatie RM.Executarea pedepsei poate avea loc si inafara tarii de
condamnare,cetat straini sau apatrizii ce-si au domiciliul in alte state in caz de condamnare
pe teritorRM la o pedeapsa mmare de 6 luni pot fi transferati in statul sau p-u executare
pedepsei daca statul este parte la conventia Europeana.1.2 Determinai care sunt principiile

de aciune a legislaiei execuional-penale n timp i spaiu.principiile sunt idei

diriguitoare,calauzitoare,datorita carora se realizeaza intreaga reglementare a relatiilor
sociale ce formeaza obiectul de reglementare aunei ramuri de dr.Dr E-P este calauzit de o
seama de principii de dr prin care se organizeaza si es directioneaza intreaga activitate de
executare a sanctiunilor.Principiile drE-Pinfluenteaza asupra continutului institutiilor si
normelor dr.E-P.realizarea sopurilor legislatiei E-Ppresupune aplicarea acesteia in timp si
spatiu.Legilslatia RM se aplica pe intreg teritor RM. Principiile dr E-Psunt generale-pr
legalitatii,democratismului,umanismului,egalitatii condamnatilor in fata legii,pr respectarii
dr,Speciale-pr. Diferantierii si individualizarii executarii pedepsei P,pr planificarii executari
pedepsei,aplicarii rationale a mijloacelor de corijare a condamnatilor s.aIn timp ,daca in
timpul executarii hot,jud.cu caracrer penal sint in vigoare mai multe legi ,se va aplica legea
cea m blinda.confor legii RM privind modul de publicare legile intra in vigoare de la data
publicarii in MO. 1.3Proiectai o situaie n care legislaia execuional-penal are putea
ultraactiva.Legea ultraactiva se aplica asupra faptelor comise sub imperil ei ,chiar dupa ce a
iesit din vigoare.In conformitate cu CE prevederile ce reglementeza cerintele regimului de
detinere inpeenetenciare a pers care executa pedeapsa arestului,inchisorii sau detentiunii pe
viata intra in vigoare pe masura creerii conditiilor necesare,dar nu mai tirziu de de1 ianuarie
2013cea ce inseamna ca normele din vechil cad ce reglementeaza cerintele regimului se vor
aplica,in pofida abrogarii acestui act normativ.Daca in timpul executarii hot judecatoresti cu
caracter penal sunt in vigoare m multe legi se aplica legea ceam blinda. Sub II:Calificarea
infraciunii n cazul concurenei dintre norma general i special 2.1Enumrai
modalitate posibile de concuren a normelor generale i speciale n Codul penal al RM.O
prima modalitate a concurentei se caracterizeza prin accea ca prima norma prevede un nr de
fapte anumite iar a doua cazuri particulare din acest nr de fapte.Prima norma este
determinata generala iar a doua speciala. In cazul concurentei dintre normele generale si
normele speciale se aplica norma speciala.Norma general aparca ar fi rezervata pu cazuri
care nu sunt cuprinse in normele speciale.Cea mai raspindita varietate a concurentei
normelor generale si speciale este concurenta dintre componenta da baza care este norma
generala si ale acesteia si modalitatile calificative care este norma speciala care este
prevazuta de obicei in diferite aliniate sau puncte ale unuia si aceluias articol,modalitate
calificativa agravanta este furtul savirsit in mod repetat.Uneori insa componemta de baza a
nfractiunii este mentionata intr-un articol aparte.citeodata in calitate de norme speciale,in
afara de agravantele componentei de baza,pot fi si atenuantele ei.La calificarea infractiunii
norma generala si speciala pot fi aplicate impreuna numai in cazurile in care sunt comise
citeva infractiuni-cumulul real de infractiuni. 2.2Determinai prin argumente ce parte a
normei constituie temeiul de stabilire a prioritii normei speciale fa de cea general:
ipoteza, dispoziia, sanciunea? La concurenta normelor generale si speciale,cele speciale se
afla in raport de subordonare logica fata de primele deoarece de ex.orice fals in acte publice
neaparat constituie un abuz de putere,insa nu orice abuz de putere este numai decit o
falsificare a datelor statistice.Normele generale contin ipoteza si normele speciale contin
dispozitia si sanctiunea
2.3 Argumentai cum se determin existena unui saport de concuren dintre norma
general i special. Cum se stabilete care din norme este genral i care special.Norma
generala se considera norma P care prevede doua sau m multe fapte prejudiciabile,iar norma
speciala este norma P care prevede numai cazurile particulare ale acestor fapte.Norma

generala prevede un cerc de acte anumite,iar cea speciala prevede cazuri particulare din acest
cerc de fapte.La concurenta normelor generale si speciale,cele spciale se afla in rapor de
subordonare logica fata de cele generale.Cea mai raspindita varietate a concurentei dintre
norma generala si cea speciala este aceea ca sunt prevazute de obicei in diferita
aliniate.Citeodata in calitate de norme speciale ,in afara de circumstantele agravante pot fi si
circumstantele atenuante ,care pot fi prevazute in articole distincte.La calificarea
infractiunilor gormele generala si speciala pot fi aplicate inpreuna doar in cazurile in care
sunt comise prin actiuni succesve,adica in cazul comiteriiunui concur real de infractiuni.
Testul 4
Sub I: ntrevederile condamnailor la pedepsele privative de libertate.
1.1 Relatai despre tipurile ntrevederilor condamnailor.Intrevederile condamnatilor
pot fi grupate in 3 categorii:-intrevederi de scurta durata,-intrevederi de lunga durata,intrevederi de lunga durata cu dr de conlocuire cu familia sa in afara penetenciarului.1.2
Explicai modul de desfurare a diferitor tipuri de ntrevederi. Intrev.de scurta durata au
loc cu sotul,rudele,iar in cazuri exeptionale cu administratia penetenciarului,sau cu o alta pers
indicata de condamnat se acorda pe o durata de la1-4 ore,si o singura data pe luna.Intrev de
scurta durat se desfasoara in prezenta unui reprezentant al institutiei penetenciarului.Intrev de
lunga durata au loc de 4 ori pe an,cu o durata de la 12 ore la 3 zile.Acest tip de intrev se
acorda cu dr de conlocuire cu sotul,rudele sau o alta pers mentionata de catre condamnat in
locuri special amenajate ale penetenciarului.Intrevederile de lunga durata nu se acorda
condamnatilor pe viata si celor bolnavi de tuberculoza.Au dr la intrevederi si cu avocatul,au
loc in timpul liber al condamnatului,pe o durata si o fregventa nelimitata.In caz de casatorie
condamnatului i se aciora o intrevedere de scurta durata si una de lunga durata,care nu intra
in nr total de intrevederi.1.3 Decidei asupra faptului dac ntrevederile condamnailor pot
s se desfoare n afara instituiei penitenciare.Da pot,se acorda intrevederi de lunga
durata cu dr de conlocuire in afara penetenciarului se acorda condamnatilor ce se bucura de
dr de a se deplasa fara escorta si celor aflati in regim comun si de resocializare ale
penetenciarelor de tip deschis.Aceste intrevederi se acorda fara dr de a parasi
localitatea.Permisul la intrev se acorda de catre seful institutiei penitenciare.Incalcarea
modului stabilit de desfasurare a intrev atrage dupabsine intreruperea ei.Sub II: Calificarea
concursului de infraciuni 2.1Definii conceptul i modalitile concursului de
infraciune.Concursul de infractiuni reprezinta savirsirea de o persoana a 2 sau mai multor
infractiuni, prevazute de diferite alineate ale unui singur articol din partera speciala a C.P.,
daca persoana nu a fost condamnata pentru vre-una din ele si daca nu a expirat termenul de
prescriptie. Suntem in prezenta concursului ideal atunci cind persoana printr-o singura
actiune(inact) savirseste 2 sau mai multe infractiiuni prevazute de diferite articole sau diferite
alineate ale unui articol din C.P. Suntem in prezenta concursului real atunci cind persoana
prin diferite actiuni/inactiuni de sine statatatoare,savirseste 2 sau mai multe infractiuni
prevazute la diferite articole sau dieferite alineate ale unui singur articol
2.2 Comparai modalitile concursului de infraciune dup particularitile sale.
Concursul real de infractiuni are o raspindire mai larga decit concursul ideal,si de regula,
gradul prejudiciabil este mai mare,deoarece fapruitorul comite consecutiv 2 sau mai multe
infr. Concursul real de infr. Are un sir de trasaturi comune cu cele ale concursului ideal, la
concursul real deasemenea se comit citeva infractiuni si conform regulii generale se aplica
mai multe norme. Princiiiile generale ale aplicarii pedepsei in cazul savirsirii mai multor

infractiuni sunt comune atit pentru concursul ideal,cit si pentru cel real, concursul ideal nu
poate fi o repetare de infractiuni, deoarece ele se comit instantaneu si printr-o singura
actiune, iar concursul real de infr. Intotdeuna reprezinta o repetare de infr., deoarece ele se
comit prin diferite actiuni desinestatatoare la scurte intervaluri de timp.
Difernta dintre concursul ideal si cel real se observa si la rezolvarea chestiunilor despre
expirarea termenelor de prescriptie a urmaririi penale si a stingerii antecedentelor penale. In
cazul concursului ideal de infr. Aceste termene pot decurge concomitent pentru ambele
infractiuni, iar durata lor se determina in funtie de infractiunea mai grava ce formeaza acest
concurs.la concursul real de infr, .aceste termen vor fi cu mult mai mari,deoarece
desfasurararea lor se intrerupe, daca persoana innainte de expiaraea termenului va savirsi o
noua infractiune2.3Argumentai care este deosebirea dintre cumulul de infraciune i
concurena normelor juridico-penale i pot oare ele s se intersecteze? Concursul de
infractiuni trebuie deosebit de concurenta normelor juridico-penale,acest aspect este subliniat
in hotarirea plenului CSJ,din 28 iunie 2004,in care se mentioneaza daca furtul,pungasia,
tilharia au fost savirsite in prezenta mai multor circumstante agravante,prevazute la alineate
diferite, atunci in lipsa concursului de infractiuni, cele savirsite trebuiesc calificate conform
alineatului cu sanctiunea mai severa, adica agravantele sunt comise cu o singura
actiune,atunci avem o concurenta a normelor juridico-penale si calificarea se face conform
normei cu pedeapsa mai drastica, iar daca actiunile au fost efectuate succesiv, la intervale de
timp,atunci aceste actiuni formeaza concursul de infractiuni.
Testul 5
Sub I: Statutul juridic al condamnatului.
1.1Definii statutul juridic al condamnatului.statutul juridic al condamnatilor reprezinta
acea pozitie a condamnatilor pe parcursul executarii pedepselor, consfintita in normele
diferitor ramuri de drept, care se manifesta in totalitatea drepturilor, inetreselor si obligatiilor
acestora1.2 Determinai drepturile i obligaiile de baz ale condamnatului. Drepturile si
obligatiile fundamentale ale condamnatilor reies din codul executional al RM si din statutul
executarii pedepselor de catre condamnati. Drepturile fundamentale ale condamnatilor sunt:
dreptul la apararea si respectarea de catre institutia care asigura executarea pedepsei a
demnitatii, dreptul de a nu fi supus la tortura si pedepse sau tratamente inumane, degradante,
posibilitatea obtinerii informatiei in limba pe care o intelege, sda beneficieze de asistenta
medicala, sa comunice familiei locul detentiei, sa dispuna de timp liber, conform
programului zilei, de a avea cont personal de peculiu, sa primeasca pachete cu provizii,
banderole, colete, dreptul la intrevederi, convorbiri telefonice, sa participe la actiuni culturale
si sportive, sa se intilneaca cu avocatii, sa expedieze pachete, dreptul l;a hrana si spatiu
locativ, sa procure literatura, hrana, dreptul la asigurare sociala, pensie
Obligatii: sa respecte legislatia executional-penala, sa respecte demnitatea celorlati
condamnati, a personalului institutiei, sa execute cerintele legale ale administratiei,sa se
prezinte la solicitarea administratiei, sa dea explicatii pe anumite chestiuni, sa se supuna
perchezitiei, sa se abtina de la injosirea altor detinuti, sa aiba exteriorul ingrijit,sa mentina
curatenia in incaperile de serviciu si detentiesa poarte ecuson, sa pastreze mobilierul,
hainele,instalatiiole si mecanismele din dotare1.3 Propunei modaliti de perfecionare a
statutului juridic al condamnatului.. efectuarea de materiale informative exacte privind
totalitatea drepturilor si obligatiilor pe care le au detinutii

Sub II: Calificarea infraciunei unice.2.1 Determinai modalitile infraciunii unice.infractiunea unica reprezinta o actiune(inactiune) sau un sistem de actiuni/inactiuni care se
califica conform unei singure norme a legii penale.Identificam 2 tipuri de infractiuni unice:
1. Infr. Unica simpla(actiunea/inactiunea prejudiciabila cre provoaca o dauna unui sigur
obiect si e comisa printr-o singura forma de vinovatie). 2.Infractiunea unica complexa se
manifesta prin 3 modalitati: I infractiunile compuse, care se manifesta prin existenta
infractiunilor cu actiuni(inactiuni) alternative,unde savirsirea macar a uneia dintre actiuni
este suficienta pentru a recunoaste infractiunea consumata, existenta infr. Compuse din mai
multe fapte infractionale,care alcatuiesc insa o singura componenta si existenta infr. Cu
consecinte grave alternative. II infractiunea continua,care se caracterizeaza prin sav.
Neitrerupta, timp nedeterminat a activitatii infractionale. III. Infractiunea prelungita-infr.
Caracterizata de doua sau mai multe actiuni infractionale identice,alcatuind in ansamblu o
infractiune
2.2Stabilii deosebirile i tangenele infraciunii unice cu pluralitatea de infraciuni.
Deosebiri: 1 infr unica- savirsirea de catre faptuitor a unei singure infractiuni, pluralitate
savirsirea mai multor infractiuni 2. Infractiunea unica este pedepsita mai blind ca concursul
de infractiuni
Asemanari- 1aduc prejudiciu valorilor sociale protejate de legea penala 2. sunt savirsite de
unul si acelasi subiect. 3 prezenta consecintelor juridice 4. In ambele cazuri daca trece
termenul de tragere la raspundere penala, subiectul infractiunii nu mai poate fi tras la
raspundere.Savirsirea unei infractiuni unice, in orice moment in concurs cu alta infractiune
poate duce la crearea concursului de infractiuni. Savirsirea unei Infractiuni unice creaza
consecinte juridice.
2.3.Propunei formulri de situaii de fiecare modalitate a infraciunii unice1. infr unica
simpla- omorul intentionat a unei persoane printr-un foc de arma. 2. Infractiune unica
complexa in cazul infractiuinilor compuse,a) in situatia infractiunilor cu actiuni/inactiuni
alternative- pastrarea ilegala armelor si munitiilor (aceasta componenta contine si purtarea,
procurarea fabricarea etc). B)In situatia infr. Compuse din mai multe fapte infractionaleatacul unei persoane in scopul sustragerii bunurilor, insotit de violenta. C)Insituatia infr cu
consecinte grave- vatamarea intentionata grava a santatii unei persoane, care au provocat
decesul victimei. Ca modalitate a infractiunii unice complexe identificam si 3. infractiunea
continua- utilizarea ilicita a gazelor naturale o perioada nedeterminata. 4. Infractiunea
prelungita- sustragerea unui computer de la locul de munca, scotind piese in fiecre zi.
Testul6
Sub I: Deplasarea de scurt durat n afara penitenciarului.
1.1 Explicai care condamnai au dreptul la deplasarea de scurt durat n afara
penitenciarului. Deplasarile de scurta durata se acorda urmatoarelor categorii de
condamnati: condamnatii ce executa pedeapsa in regim de resocializare,condamnatii ce sunt
lasati sa execute lucrari de deservire gospodareasca in izolatorul de urmarire penala si
condamnatii ce sunt antrenati in programul de pregatire pentru liberare. ,deplasarea de scurta
durata se poate acorda si unor categorii specifice de condamnati: femeilor ce au copii in
casele de copii ale penitenciatului, cei ce au copii invalizi, condamnatii ce urmeaza
invatamintul superior sau mediu de specialitate,pe perioasa sustinerii sesiunii.1.2 Care sunt
cazurile, durata i condiiile deplasrii de scurt durat n afara penitenciarului.
Deplasarile de scurta durata in afara penitenciarelor sunt chemate sa stimuleze

comportamentul favorabil al condamnatului, deplasarile de scurta durata in afara

penitenciarelor se acorda datorita comportamentului pozitiv si in legatura cu circumstantele
exceptionale de ordin personal. Deplasarile de scurta durata se acorda urmatoarelor categorii
de condamnati: condamnatii ce executa pedeapsa in regim de resocializare,condamnatii ce
sunt lasati sa execute lucrari de deservire gospodareasca in izolatorul de urmarire penala si
condamnatii ce sunt antrenati in programul de pregatire pentru liberare.aceste categorii de
condamnati de regula beneficiaza de cel putin o deplasare de scurta in cursul anului cu o
durata de 5 zile pentru vizitarea familiei, rudelor,tutorelui, curatorului,deplasarea in cauza se
acorda din concediul condamnatului. Condamnatii pot beneficia de deplasare de scurta durata
in legatura cu survenirea unor circumstante de ordin personal(deces,boala grava,calamitati
naturale),deplasarea se acorde pe cel mult 7 zile. femeilor ce au copii in casele de copii ale
penitenciatului, cei ce au copii invalizi, li se acorda cel mult 7 zile, condamnatii ce urmeaza
invatamintul superior sau mediu de specialitate,pe perioasa sustinerii sesiunii li se acorda
permisiune de deplasare conform legislatiei muncii.deplasarea de scurta durata se acorda prin
dispozitia scrisa a sefului penitenciarului,la solicitarea condamnatului, raspunsul la solicitare
este primit in decurs de 3 zile,iar incazuri exceptionale,o zi.la eliberarea
permisiunii,condamnatul depune declaratie in scris privind intoarcerea in timp,fiecare
deplasare se anunta procurorului competent, la sosire se anunta organul afacerilor interne
despre sosirea acestuia, nu mai tirziu de 24 ore.1.3 Elaborai o situaie n care deplasarea de
scurt durat n afara penitenciarului se acord doar sub escort . deplasarea de scurta
durata fara escorta nu se aproba pentru o persoana care nu a urmat pina la final tratamentul
deplin a unei boli venerice. Sub II: Calificarea dup elementele componenei de
infraciune. 2.1.Stabilirea grupului de relatii sociale,asupra carora a fost indreptata
infractiunea,adica stabilirea obiectului generic si nemijlocit al atentarii . A se preciza daca
semnele faptei savirsite corespund semnelor descrise in componenta data (latura obiectiva).
3. Stabilirea coincidentei exacte a tuturor semnelor faptei prejudiciabile, fara nici o
exceptie,descrise in articolul dat. 4.stabilirea daca a fost comisa o fapta consumata sau o
activitate infractionala neconsumata 5precizarea daca fapta prejudiciabila este comisa de o
singura persoana sau de o pluralitate de infractori (subiectul)6 verificarea existentei cauzelor
ce inlatura caracterul penal al faptei.7 Existentei unicitatii sau pluralitatii de infractiuni
8solutionarea problemei privind concurenta normelor juridico-penale 8 verificarea existentei
circumstanelor ce exclud urmarirea penala 9. Prezenta temeiurilor liberarii de raspundere
penala
2.2 Explicai n ce const calificarea dup latura subiectiv. Calificarea dupa latura
subiectiva consta in faptul reflectarii constiintei si vointei infractorului in raport cu fapta
comisa,adica se caracterizeaza atitudinea psihica a autorului fata de faptele sale. La
calificarea infractiuni dupa latura subiectiva, semnele obligatorii au mare importanta, cele
facultative fiind necesare la individualizare. Calificarea dupa latura subiectiva se efectueaza
anume dupa forma vinovatiei, de care depinde incadrarea juridica corecta a unei fapte, de
exemlu stabilirea daca omorul a fost savirsit intentionat sau din imprudenta, daca intentia a
fost directa sau indirecta, sau daca imprudenta este datorata sineincrederii sau neglijentei
2.3 Argumentai importana ordinii de efectuare a calificrii dup elementele sale pentru
ntreg procesul calificrii infraciunilor.calificarea dupa elementele infractiunii este necesar
de a se face dupa o ordine clara, si anume, mai intii de toate se constata obiectul infractiunii
,deoarece fara o dauna reala produsa obiectului de atentare e greu sa vorbim despre

savirsirea unei infractiuni, apoi se clarifica latura obiectiva, adica acele urme ce se produc in
lumea obiectiva la comitera faptei prejudiciabile, ulterior se va stabili subiectul infractiunii,
virsta si responsabilitatea(iresponsabilitatea) lui, deoarece fara subiect nu se poate vorbi de
atitudinea prihica a lui fata de fapta savirsita, adica latura subiectiva a infractiunii
Testul 7
Sub I: Noiunea regimului penitenciar.
1.1Definii regimul penitenciar i relatai despre importana lui.
Regimul penitenciar este mijlocul principal prin care se asigura aplicarea si realizarea
mijloacelor de corijare fata de cei condamnati la pedeapsa privativa de libertate. Regimul
reprezinta felul cum este organizata viata si activitatea condamnatului in penitenciar pe
durata executarii pedepsei, importanta regimului reiese din faptul ca el reprezinta totalitatea
restrictiil;or aplicate condamnatului, el depinzind de comportamentul condamnatilor, fiindca
condiitiile regimului se pot schimba,de la cele mai blinde la cele mai severe.1.2Elucidai
funciile de baz ale regimului.Functia coercitiva se realizeaza prin stabilirea anumitor
restrictii condamnatilor pe parcursul executarii pedepsei, funcita coercitiva se realizeaza prin
izolarea condamnatului de societate,condamnatii se deplaseaza de regula sub escorta,nu au
dreptul sa paras4easca teritoriul penitenciarului.funcita coercitiva are sarcina protejarii
intereselor intregii societati. Functia educativa-se realizeaza in scopul corijarii si reeducarii
condamnatilor, regimul acorda anumite stimulente sub forma de recompense.in acelasi timp
se prevad anumite reguli de conduita in cadrul institutiei ce trebuiesc respectate. Functia de
asigurare se exprima prin faptul ca regimul asigura condamnatilor un minim de trai(
hrana,spatiu locativ,asistenta medico-sanitara) se prevad conditii de antrenare la munca a
condamnatilor,instruire profesionala,petrecerea masurilor cultural-sportice Functia de
profilaxie este indreptata spre preitimpinarea comiterii infractiunilor si a altor incalcari atit
din partea condamnatilor cit si din partea altor pesroane ce se afla pe teritoriul
institutiei,condamnatii sunt perchezitionati, controlului sunt supuse zonele locative si de
productie, obiectele interzise sunt ridicate.1.3Dai exemplu de o situaie cnd regimul
penitenciar se aplic i n afara instituiei penitenciare.in cazul intrevederilor de lunga
durata ale condamnatilor, ce au loc in afara penitenciarului(coform c.e.), chiar si in afara
penitenciarului, in acest caz, condamnatul trebuie sa respecte normelede comportware
prevazute de regimul penitenciarSub II: Procesul calificrii infraciunilor i etapele
sociale2.1 Determinai tipurile de probleme ce apar n procesul calificrii
infraciunilor.1)nu sunt determinate nici conditiile initiale,nici concluzia finala-adica nu
sunt cunoscute nici semnele faptei prejudiciabile savirsite,nici semnele componentei de
infractiune ce ar cuprinde fapta comisa,nici care norma jur.ar putea fiinvocata in
documentele procesual-jur corespunzatoare.Problrmrle de acest gen apar mai des in etapa I
nitiala a urmarii P,cind nu sunt stabilite toate crcumstantele faptei.2)cind sunt determinate
clar conditiile initiale ,dar nu este cunoscuta concluzia finala fabula cauzei P este studiata
integral sunt accumulate toate probele ,dar fapta prejudiciabila comisa nu e calificata.3)cind
sunt stabilite atit conditiile initiale ,cit si concluzia finala,insa veridicitatea rezolvarii acestei
problem mai necesita verificari se va controla daca calificarea propusaeste exacta sau se va
gasi alta solutie.Problme de acest tip se rezolva de catre instant de jud de gradul intii,Curtea
de apel,CSJ,cind calificarea este deja propusa.Aceste tipuri de problem sunt cele m tipice dar
mai exista o multime de problem cu care se confrunta practica judiciara.2.2 Analizai etapele
alegerii normei juridico-penale n procesul calificrii infraciunii I etapa consta in

sistematizarea faptelor evidente si distrugerea semnelor de narura jur-aceasta etapa are o

procedura complrxa deoarece innulte cdazuri nu este stabilit obiectul,nu se stie care fapre vor
avea semnificatie jur-P,se cere descoperirea tuturor faptelor prejudiciabile,toate probele
accumulate sa fi veridice,In acest scop organaul de urmarire P sau procurorul va audia
martori,va efectua expertise,va constata ocumentele oficiale,va examina amprente s.aFaptele
selectate trbuie sa contina informatii despre valorile sociale care au suferit in urma savirsirii
actului infractional,despre modul si mijloacele actiunii,despre consecintele survenite virsta,
motivele si scopul.II etapa evidentierea tuturor consecintelor infractiunii in baza carora pot fi
calificate circupstantele faptice adunate,evaluate si sistematizate in modul corespunzator.La
aceasta etapa se determina normele P care ar putea incadra fapta comisa.Es verifica
autenticitatea normei,textul ei official,actiunea ei in timp si in spatiu.III etapa-se evidentiaza
gradul de infractiuni intrunite,emnele ce pot include fatpe in diferite component de
infractiuni.IVetapa-alegerea unei component de infractiuni ale carei semen distinctive
corespud faptei savirsite.Etapa in cauza este legata de delimitarea infractiunilor dupa semnele
lor caracteristice.Aceste 4 etape reflecta obiectiv actiunea pers care efectueaza alegerea
normei jur-P pu calificarea faptelor prejudiciabile comise.2.3. Elaborai un plan de
calificare a unei infraciuni concrete, care s conin:
a)
tipurile de probleme care pot aprea n procesul calificrii infraciunilor;
b)
etapele alegerii normei juridico-penale;
c)
toate etapele procesului de calificare a infraciunii;
d)
momentele de intersectare a acestor sarcini.
Testu 8
Sub I: Modul de executare a pedepsei sub form de privarea de dreptul de a ocupa
anumite funcii sau de a exercita o anumit activitate.1.1Facei caracteristica general a
pedepsei sub form de privarea de dreptul de a ocupa anumite funcii sau de a exercita o
anumit activitate.Privarea de dreptul de a ocupa o anumita functie sau de a exercita o anumita activitate
poate fi in calitate de pedeapsa principal sau complimentara si consta in interzicerea de a ocupa o functie sau
de a exercita o activitate de natura aceea de care s-a folosit condamnatul la savirsirea infractiunii. Privarea de
dreptul de a ocupa anumite functii presupune in primul rind eliberarea condamnatului din functia ocupata
iar in al doilea rind interzicerea de a ocupa aceeasi functie sau functii similare la alte unitati, intreprinderi,
institutii, organizatii. Privarea de dreptul de a se ocupa cu o anumita activitate presupune interzicerea
practicarii unei activitati profesioniste (pedagogice, medicale,). Executarea acestei pedepse dureza in timp si
se stabileste de la 1 la 5 ani. In calitate de pedeapsa complimentara poate fi aplicata si in cazul cind nu este
prevazuta ca pedeapsa pentru infractiunea concret comisa daca tinind cont de caracterul acestei infractiuni
savirsite in timpul indeplinirii obligatiilor de serviciu instant de judecata va considera imposibila pastrarea
de catre aceasta a dreptului de a ocupa anumite functii.1.2. Elucidai condiiile de executare a

pedepsei sub form de privarea de dreptul de a ocupa anumite funcii sau de a exercita o
anumit activitate Executarea acestei pedepse se asigura de catre oficiul de executare in a carui raza
teritoriala isi desfasoara activitatea sau are domiciliul condamnatul. Executarea acesteia in calitate de
pedeapsa complimentara la pedeapsa arestului sau inchisorii se asigura de catre institutia penitenciara iar
dupa executarea pedepsei principale de catre oficiul de executare. Primind hotarirea de condamnare
colaboratorul oficiului de executare cheama condamnatul la convorbire pentru al lua la evident si ai adduce
la cunostinta modul si conditiile de de executare a pedepsei. In vederea realizarii acestor sarcini oficiul de
executare poate invita condamnatul in subdiviziune ori de cite ori e necesar dar nu mai rar de o data in
trimestru. Un rol important in executarea pedepsei il ocupa administratia unitatiiin care este incadrat in
munca condamnatul. In cel mult 3 zile de la data receptionarii copiei de pe hotarirea instantei de judecata
administratia organizatiei in care lucreaza condamnatul este obligate sa elibereze persoana din functia

ocupata si sai interzica exercitarea activitatii conform sentintei. Si sa comunice oficiului de executare timp
de 3 zile despre desfacerea contractului de munca.1.3. Dezvoltai ideea c neexecutarea pedepsei

sub form de privarea de dreptul de a ocupa anumite funcii sau de a exercita o anumit
activitate atrage dup sine consecine negative pentru condamnat i care anume. Realizind
controlul privind modul de executare a acestei pedepse organul de executare poate depista incalcari sub
forma practicarii activitatii interzise angajarea din nou la functia interzisa neeliberarea din functie.
Stabilind acest lucruorganul de executare adreseaza procurorului un demers solicitind atragerea persoanelor
vinovate la raspunderea penala in conformitate cu CP al RM. Pentru condamnat nerespectarea prevederilor
hotaririi judecatoresti mai poate avea si alte consecinte: neincluderea perioadei de ocuparea functiei sau
exercitarea a activitatii in termenul pedepsei, survenirea raspunderii administrative (conducerea mijlocului
de transport fara permis) sau raspunderea penala (vinatul iligal.Subiectul II: Legea penal baza

juridic a calificrii infraciunilor2.1Definii tipurile dispoziiilor i importana lor pentru

calificare.Dispozitia este partea normei ce prescrie sau interzice un comportament pentru
persoanele ce se afla in conditiile prevazute de ipoteza.1. simpla-numeste doar actiunea
infractionala cu un termen sau in expresii acceptate si intelese,fara a dezvalui semnele
ei.2.descriptiva- contine enumerarea generalizata a semnelor principale ale unei categorii
aparte de infractiuni 3 de blancheta-ne trimite la acte normative din alte ramuri de drept pe
care legea penala nu le contine(hot. Disp ale guvernului, CPC) 4. De trimitere- nu contine
descrierea semnelor infractiunii dar face trimitere la alt articol al legii penale 5 combinata
contine elemente apartinind diferitor tipuri de dispozitii. Cele mai importante si tipice semne
ale faptei prejudiciabile se afla in dispozitia normei penale,dupa natura si importanta
sa,dispozitia este elementul esential(nucleul) normei penale,ea descrie conduita ce trebuie
urmata,anume in dispozitii sunt indicate semnele specifice ale faptei prejudiciabile.2.2
Analizai construcia normei juridico-penale sub aspect intern i extern.Sub aspect intern
analizam norma juridica penala din punct de vedere al structurii logico-juridice. Norma
juridica penala este constituita din 3 elemente:1ipoteza-descrie imprejurarile, conditiile sau
faptele in prezenta carora se aplica norma penala. 2. Dispozitia este partea normei ce prescrie
sau interzice un comortament pentru persoanele ce se afla in conditiile prevazute de ipoteza.
3. Sanctiunea- partea normei ce stabileste tipurile de pedepse pentru fapta savirsita descrisa
in dispozitie. Sub aspect extern, analizam constructia externa, tehnico-juridica, adica modul
de expunere a normei in articolele din codul penal. Normele juridice penale sunt continute in
codul penal,el fiind structurat in partea generala si cea speciala, fiecare divizate in
capitole,articole, alineate sau puncte, ce alcatuiesc structura tehnico-legislativa a normei
juridice penale. Articolele din partea generala si cea speciala nu coincid cu o norma
penala,care are structura trihotomica, de obicei, articolele din partea swpeciala contin 2
elemente ale normei penale(disp si sanct), iar cele din partea generala.luate in ansamblu sau
in parte,formeaza ipoteza.2.3Interpretarea legii penale este o operatiune logico-rationala
care se efectuiaza cu ocazia si in vederea aplicarii normelor juridico-penale si care are drept
scop descoperirea vointei legislatorului, importanta interpretarii in general fiind aplicarea
corecta a normelor penale. Interpretarea oficiala este realizata de legiuitor, importanta ei
rezida din necesitatea explicarii intelesului unor termini, unor expresii utilizate, pentru justa
percepere a lor si justa calificare a faptelor, conforme normelor date. Interpreatea judiciara se
realizeaza de catre organele judiciare, importanta acestei interpretari rezida din faptul ca:
1legiuitorul nu poate sa prevada in cadrul normelor penale toate situatiile ce pot aparea la
aplicarea acestora, 2.nivelul de generalizare al normelor penale il impune pe legiuitor sa
concentreze la maxim ideile pe care vrea sa le exprime,de aici decurge sarcina organelor

judiciare de dezvalui in procesul calificarii infractiunilor continutul normei penale, intreaga

gama de situatii pe care le-a avut in vedere prin acea norma 3. In perioada in care norma
penala este in vigoare,normele altor ramuri la care legea penala face trimiteri se pot
modifica,de aceea este necesara indicarea denumirii normei la care se face trimitere 4. Unii
termeni folositi necesita explicatii aparte in fiecare caz. Interpretarea judiciara se face de
catre CSJ,care explica nu numai cauza penala concreta, ci si toate cauzele penale legate de o
anumita categorie de infractiuni,ele au caracter de recomandare. Interpreatea neoficiala se
considera interpretarea data de institutiile de cercetari stiintifice,savanti,practicieni,
importanta ei rezida din aportul adus dezvoltarii stiintei dreptului penal,studierea
jurisprudentei,elaborarea proectelor de lege,dezvoltarea constiintei juridice a studentilor si
cetatenilor in general. Importanta interpretarii gramaticale reiese din cautarea sensului
normei de drept penal in textul prin care ea a fost exprimata,deoarece notiunile utilizate ca
termeni juridici pot avea si sensuri diferite de cele obisnuite, deoarece legiuitorul le
interpreteaza altfel. In momentul in care vointa legiuitorului nu se descopera prin metoda
gramaticala,se apeleaza la interpretarea logica, pe baza de rationament, importanta ei reesind
din aflarea adevaratei vointe a legiuitorului. Interpreatrea sistematica este importanta in cazul
necesitatii stabilirii sensului unei norme pornind de la corelatia existenta dintre aceasta
norma si celelalte norme din aceeasi lege sau alte acte normative din acest domeniu.
Interpretarea istorica isi demonstreaza importanta in momentul necesitatii aflarii datelor de
ordin politic, social, economic ce caracterizeaza conditiile in care a fost adoptata norma
data,si daca este valabila conditiilor existente la acel moment.Interetarea extinsiva si
restrictiva sunt consecintele nepotrivirii vointei legiuitorului si modul de exprimare,din acest
fapt reiese si importanta interpretarii date. in unele cazuri continutul legii se dovedeste a fi
mai larg sau mai ingust fata de ceea ce decurge din textul ei, de aceasta este justificata
necesitatea acestei interpretari .
Testul 9
Sub I: Corespondena i sunetele telefonice ale condamnailor la pedepse privative de
libertate.1.1Relatai despre durata i limitele sunetelor telefonice ale
condamnailor.Condamnatul are dreptul la cel putin o convorbire telefonica la doua
saptamini cu sotul, ruda sau cu o alta persoana cu o durata de 10 minute. Convorbirea se
efectueaza de la telefonul public al penitenciarului din contul condamnatului. Convorbirea,
cu exceptia celei cu avocatul, procuratura, instanta de judecata, cu organizatiilor international
care asigura protectia drepturilor omului poate fi interceptata. Numarul, periodicitatea si
durata convorbirilor telefonice se stabilesc de catre administratia penitenciarului in functie de
numarul persoanelor condamnate si a posturilor telefonice publice instalate. Permisul la
convorbirea telefonica se acorda de seful penitenciarului, discutia poate fi dusa in limba
aleasa de condmnat.1.2Poate fi oare cenzurat corespondena condamnailor? n ce
condiii? Argumentai rspunsul.Continutul corespondentei expediate poate fi supusa
cenzurii daca administratia institutiei penitenciare crede ca prin continutul scrisorii poate fi
amenintata securitatea statului, securitatea institutiei. Corespondenta condamnatului cu
avocatul, procuratura, instant de judecata nu poate fi supusa cenzurii. Nu poate fi supusa
cenzurii nici corespondenta condamnatilor din penitenciare de tip deschis. Corespondenta
intre condamnatii din diferite penitenciare care nu sint rude este admisa numai cu autorizatia
administratiei penitenciarului.1.3Decidei asupra cazurilor cnd condamnatul poate fi
privat de dreptul la coresponden i la sunete telefonice...............

Sub II: Componena de infraciune i calificarea infraciunii 2.1 Determinai funciile

componenei de infraciune n procesul calificrii infraciunilor. pentru a intelege just
functiile componentei de infractiune mai intii e necesar a clarifica corelatia ei cu norma
juridico-penala ce prevede raspundereapenala pentru o anumita categorie de infractiune. O
functie importanta a componentei de infractiune este delimitarea diferitelor categorii de
infractiuni. Nu pot exista doua component de infractiuni absolute identice toate avind cel
putin un element distinctiv. Component de infractiune nu contine semne care sa nu
indeplineasca nici un rol de delimitare. Exemplu notiunea pe ascuns in component
furtului delimiteaza furtul de jaf. In totalitatea semnelor care in present se includ in
continutul notiunii componentei de infractiune exista numai un semn ce nu realizeaza functia
de delimitare a unei infractiuni de alta. Numai responsabilitatea din punct de vedere juridic
este unica pentru toate infractiunile fara exceptie.2.2Stabilii corelaia dintre dispoziia
normei penale i componena de infraciunea. pornind de la notiunea componentei de
infractiune nu e dificil a conchide ca aceasta atit dupa volum cit si dupa continut este mai
ingusta in comparative cu notiunea normei juridico-penale. In primul rind component de
infractiune nu include sanctiunea normei juridico-penale. In al doilea rind ea putin coincide
cu dispozitia normei. Norma juridico-penala contine o cerinta privind nesavirsirea faptelor
infractionale pe cind componenta de infractiune cuprinde numai descrierea semnelor
infractiunii. Component de infractiune nu contine cerinta de subordonare. De asemenea
component de infractiune nu cuprinde toate conditiile ipotezei normei penale.2.3. Elucidai
coninutul unei componena concrete de infraciune cu stabilirea concret a localizrii
coninutului semnelor ei n legea penal i n alte acte normative.art.165CP traficul de
finite umane si legea privind prevenirea si combaterea traficului de fiinte umane.
Testul10
SubI: Modul de executare a pedepsei sub form de munc neremunerat
n folosul comunitii 1.1. Reproducei noiunea de munc neremunerat n folosul
comunitii i elucidai trsturile ei distincte.1.1.Conform art.67 CP, munca neremunerata
in folosul comunitatii consta in antrenarea condamnatului in afara timpului de baza sau
studii la munca determinata de autoritatile administratiei publice. Trasaturile distinct ale
acestei pedepse sunt urmatoarele:-Se aplica in caz de comitere a infractiunilor de un pericol
social redus;-Se executa fara a sustrage condamnatul de la munca sau studii;-Condamnatul
presteaza o munca gratuita fara recompensa;-Efect coercitiv si intimidant al pedepsei;-Este
unica pedeapsa care se calculeaza in ore;1.2. Caracterizai drepturile i obligaiile
participanilor la executarea muncii neremnerate n folosul comunitii .La executarea
acestei pedepse participa urmatoarele parti: oficiul de executare de la domiciliul
condamnatului (autoritatile publice locale, administratia organizatiei,etc),
condamnatul.Atributiile persoanelor cu functii de raspundere ale organizatiilor la care
lucreaza condamnatii:-Oferirea locurilor de munca condamnatilor;-Informarea lunara a
organelor administratiei publice locale despre locurile de munca care pot fi utilizate pentru
executarea acestei pedepse;-Informarea in scris a serviciului de executare despre numarul de
ore lucrate de catre condamnat;-Informarea serviciului de executare despre comportamentul
condamnatului in procesul exercitarii muncii;-Informarea condamnatului despre eschivarea
acestuia de la executarea pedepsei-Familiarizarea condamnatului, sub semnatura, cu regulile
tehnicii securitatii muncii;Obligatiile condamnatului la munca neremunerata in folosul

comunitatii:-Sa respecte prevederile legislatiei executional-penale;-Sa se prezinte la serviciul

de executare in timp de 5 zile de la data la care sentinta de condamnare a ramas definitiva;Sa se prezinte la citarea la serviciul de si sa dea explicatii in privinta modului de executare
apedepsei;-Sa se prezinte la locul de munca in termenul stabilit in dispozitia de executare;-Sa
nu paraseasca locul de trai fara acordul serviciului de executare;Munca neremunerata se
stabileste pe un termen de la 60 la 240 ore pe zi. Nu poate fi alicata persoanelor recunoscute
ca invalizi de gradele I si II prin contract, femeilor gravide, femeilor care au copii in virsta de
pina la 8 ani,persoanelor care nu au atins virsta de 16 ani si persoanelor care au atins virsta de
pensionare.1.3. Elaborai o situaie n care munca neremunerat n folosul comunitii
urmeaz a fi nlocuit cu o alt pedeaps. Stabilii cu care anume i care sunt limitele i
proporiile. .Munca neremunerata in folosul comunitatii este o pedepsa care se poate aplica
doar in calitate de pedeapsa principala. Daca condamnatul se eschiveaza cu rea vointa de la
munca neremunerata in folosul comunitatii,serviciul de executare, potrivit art.67CP,inainteza
in instnta de judecata o prezentare, privind inlocuirea muncii neremunerate in folosul
comunitatii cu arest, calculindu-se 2 ore de munca neremunerata pentru o zi de arest. Se
considera eschivare cu rea vointa:-Neprezentarea nemotivata a condamnatului la citarea
serviciului de executare de doua si mai multe ori timp de o jumatate din termenul executarii
pedepsei. Sub II: Semnele componenei de infraciune i importana lor la calificare
2.1.
Caracterizai semnele obligatorii i constitutive (facultative) a componenei
de infraciun.Teoria dreptului penal distinge 2 grupuri de semne:-Semnele principale;Semnele facultative;
Semnele principale-sunt cele care caracterizeaza absolute toate componentele de infractiune
adica obictul special, fapta (actiunea, inactiunea prejudiciabila), caracterul fizic,
responsabilitatea, virsta prevazuta de lege(14-16 ani),vinovatia. In componentele materiale
de infractiune in calitate de semen principale apar urmarile prejudiciabile ale infractiunii
precum si legatura dintre fapta si urmare.Semnele facultative- sunt acele semne pe care
legiuitorul le indica suplimentar in cadrul descrierii unor componente concrete de infractiune
in partea speciala a CP si anume (obiectul material, timpul, locul, metoda, mijloc,
imprejurari, motiv, scop, subiect special).2.2Clasificai semnele componenei de infraciune
dup mai multe criterii.In teoria dreptului penal putem distinge urmatoarele criteria de
clasificare asemnelor componentei de infractiune si anume:-In dependenta de gradul de
importanta deosebim:*Semne principale;*Semne facultative,-Dupa gradul lor de
invariabilitate, de stabilitate;*Semne constante;*Semne variabile (de blancheta si de
evaluare);-Dupa caracterul lor deosebim:*Semne pozitive;)Semne negative (exemplu
art.159CP persoana care nu are studii medicale superioare special);2.3Indicai cte dou
infraciuni care se deosebesc doar dup un singur semn al:a)laturii obiective. a). art.151(1)
CP si art.152(1)CP, art.furtul si art.187CPJafulb)laturii subiective b).art.145CP si
art.149CP,lipsirea de viata din imprudenta c)infraciuni care nu se deosebesc nici dup un
semn.

Testul 11 Regimul special n penitenciare.1.1Definii regimul condiiilor speciale n

penitenciare. Reiesind din prevederile CE al RM putem evidentia urmatoarele mijloace
speciale de asigurare a regimului si anume mijloacele tehnice de paza, supraveghere si
control, activitatea operativa de investigatii, masurile de siguranta aplicate fata de
condamnati, masurile si sanctionare a condamnatilor. Doctrina defineste mijloacele speciale
ca acele mijloace care asigura profilaxia crimei in penitenciar,preintimpinarea si curmarea
altor comportamente interzise in penitenciar.1.2Caracterizai temeiurile de introducere a
regimului special n instituiile penitenciare In scopul asigurarii securitatii personale a
condamnatilor, a personalului si a altor persoane aflate in penitenciar, prevenirii,depistarii si
descoperirii infractiunilor in curs de pregatire sau comise dj, urmaririi condamnatilor care
au evadat din penitenciar, in penitenciar se desfasoare activitataea operativa de investigatii de
catre serviciul special al penitenciarului, personalul penitenciarului, personalul
penitenciarului fiind in drept sa infaptuiasca masurile operative de investigatii. La masurile
de siguranta aplicate condamnatilor se atribuie forta fizica mijloacele special si arma de foc.
Aceste masuri pot fi aplicate in cazul opunerii de catre condamnati a rezistentei, nesupunerii
cerintelor legale ale personalului penitenciarului, participarii la tulburari de masa, luarii de
ostatici, atacarii altor persoane. Arma de foc se aplica in cazuri exceptionale, nu se aplica
minorilor, invalizilor, femeilor. Personalul mai poate utilize mijloace pasive (bastoane de
cauciuc, catuse) mijloace ac ive de aparare( casti, scuturi, masti).1.3 Elaborai o situaie de
introducere a regimul special n penitenciar generat de factori externi.in cazul in care
condamnatul a evadat din penitenciar si a savirsit o infractiune deosebit de grava in
exteriorul penitenciarului, acestuia I se vor aplica masuri speciale de siguranta in interiorul
penitenciarului.SubII: Noiunea i importana calificrii infraciunilor 2.1Identificai
care varieti de semne pot fi evideniate n cazul unei infraciuni concrete.2.1. referitor la
o infractiune concreta se poate evedentia cel putin 5 varietati de semne:-toate semnele faptei
date, care, atit teoretic, cit si practice sunt incalculabile;-semnele ce au o oarecare importanta
juridica;-semnele ce au o importanta criminological;-semnele ce au importanta pentru
cercetarea, anchetarea si rezolvarea cauzei penale;-semnele ce au importanta pentru
calificarea infractiunii; 2.2Determinai care este locul calificrii infraciunilor n cadrul
aplicrii normelor juridico-penale.pentru lamurirea si cocretizarea deplina a continutului
notiunii calificarii infractiunii e necesar a determina locul calificarii infractiunii in procesul
aplicarii normelor juridice, acesta fiind numai o forma de realizare a dreptului. prin
realizarea dreptului se intelege procesul transpunerii in viata a continutului normelor juridice
in cadrul caruia cetatenii ca subiecti de drept respecta si executa dispozitiile normative iaar
organelle de stat aplica dreptul in temeiul competentei lor. In opinia doctrinarilor in cazul
savirsirii unei infractiuni aplicarea normei juridico-penale are urmatoarele faze:-stabilirea,
verificarea si clarificarea circumstantelor faptice ale cauzei penale in lumina ipotezei unei
norme juridice;-alegerea si interpretarea normei juridice;-elaborarea si adoptarea actului de
aplicare a normei juridice;-activitatea organelor penitenciare in vederea executarii pedepsei
penale;
2.3. Propunei o schem de determinare a legturii semnelor componenei de infraciune
de alte categorii de semne prezente n cazul svririi unei infraciuni..

Testul 12 Sub1: Executarea pedepsei penale sub form de amend.1.1. Enumerai

modalitile de executare a pedepsei sub form de amend:amenda poate fi executata in 2
moduri si anume:-Achitarea benevola a amenzei;-Incasarea silita a amenzei; 1.2Facei o
generalizare asupra executrii forate a pedepsei sub form de amend.1.2.Amenda poate
fi executata in 2 moduri: achitarea benevola a amenzei si incasarea silita a amenzei. Conform
CE al RM amenda se achita de catre condamnat in mod benevol in termen de 30 zile de la
raminerea definitiva a sentintei de condamnare prin virarea sumei stabilite de instant de
judecata la conturile trezorariei de stat. In vederea probarii faptului ca condamnatul a achitat
suma prevazuta in sentinta el este obligat sa prezinte la instant de condamnare dispozitia de
plata a sumei. In cazul in care in termenul de o luna de la data raminerii definitive a sentintei
de condamnare condamnatul nu achita suma indicata instant de judecata care a pronuntata
sentinta trimite oficiul de executare de la domiciliul condamnatului titlu executoriu pentru
incasarea silita a amenzii. In vederea achitarii sumei indicate in titlul executoriu oficiul de
executare poate sa-I mai acorde condamnatului un termen rezonabil dar care nu poate eepasi
termenul de o luna. In asemenea caz oficiul de executare in termen de 5 informeaza instant
de judecata despre executarea hotaririi ei. CP prevede doua situatii de neachitare a amenzii:
in caz de eschivare cu rea vointa de la achitarea amenzii si imposibilitatea achitarii acesteia.
Legea penala nu stabileste cazurile de eschivare cu rea vointa dela achitarea amenzei insa
instant de judecata poate sa inlocuiasca suma neachitata cu arrest sau inchisoare.
Imposibilitatea achitarii amenzii are drept motiv cause obiective: boala, pierderea averii in
acest caz se poate inlocui cu munca neremunerata in folosul comunitatii. 1.3. . Propunei o
situaie practic cnd amenda se nlocuiete cu nchisoarea. O persoana a savirsit o
infractiune prevazuta la art.155CP amenintarea cu omor sau cu vatamarea grava a integritatii
corporale sau a sanatatii, care a fost pedepsita cu amenda in marime de 400 unitati
conventionale printr-o hotarire judecatoresca insa pentru a nu achita amenda ascunde
veniturile sale adica se eschiveaza cu rea vointa de achitarea amenzei, in acest caz insanta de
judecata poate sa inlocuiasca suma neachitata cu inchisoare, calculindu-se o luna de
inchisoare=50 u.c. SubII:Calificarea infraciunilor n cazul concurenei dintre o parte i
ntreg 1.2 Definii conceptul concurenei dintre o parte i ntreg.2.1.Concurenta dintre o
parte si un intreg consta in faptul ca exista doua sau mai multe norme dintre care una
cuprinde fapta infractionala in intregime iar altele numai unele parti ale ei. Regula generala
de calificare a infractiunii cu privire la concurenta dintre o parte si un intreg consta in aceea
ca trebuie intotdeauna aplicata norma ce cuprinde in intregime toate semnele faptei
infractionale.Ea are prioritate fata de norma care numai o parte din ceea ce a savirsit
infractorul. Concluzia data are drept baza si principiul juridic al dreptului penal
individualizarea raspunderii penale care prevede aplicarea justa a legii in asa fel incit oricine
ar savirsi o infractiune sa I se aplice pedeapsa meritata.2.2. Stabilii particularitile
concurenei dup latura obiectiv.Concurenta dupa latura obiectiva poate avea urmatoarele
particularitati:-Actiunea prevazuta de o norma penala este numai o parte din actiunile
specificate de de alta norma juridico-penala (tortura numai o parte din latura obiectiva a
omorului);-Consecintele prejudiciabile prevazute de o norma penala alcatuiesc numai o parte
din consecintele infractionale stabilite de alta norma;-Una din norme poate prevedea actiuni
ilegale care numai au creat posibillitatea reala a survenirii consecintelor prejudiciabile dar
alta cuprinde si survenirea lor;2.3Argumentai n ce cazuri are loc concurena dup obiect,
dup latura obiectiv, latura subiectiv, subiect. Concurenta dupa obiect:Obiectele a doua

sau mai multe infraciuni la concurenta dintre o parte si un intreg sunt omogene. Unul
reprezinta o parte al altuia de aceea in toate cazurile trebuie aplicata norma in care in
intregime este specificat obiectul infractiunii. Ezemple: obiectul banditismului in comparatie
cu obiectul jafului.Concurenta dupa latura obiectiva:Concureaza normele ce prevad atentarea
la unul si acelasi obiect. Exemplu mai larga este componenta tilhariei decit componenta
jafului. In toate cazurile trebuie aplicata norma care mai deplin descrie semnele proprii faptei
infractionale.Concurenta dupa latura subiectiva:Concureaza infractiunile la care atit obiectele
cit si latura obiectiva sunt omogene.Deci obiectul, latura obiectiva, latura subictiva ale unei
infractiuni constituie oparte a altei infractiuni. Potrivit doctrine penale diferite motive nu pot
fi imbinate intr-o singura infractiune fapta savirsita trebuie calificata conform normei penale
care prevede motivul ce detrmina hotarirea savirsirii infractiunii date.Concurenta dupa
subiect:Potrivit doctrine penale este posibila numai in calitate de concurenta dintre normele
generale si cele special. Exemplu-neacordarea ajutorului necesar unei persoane care se afla
intro stare periculoasa pentru viata si neacordarea de ajutorunui bolnav de catre un medic.
Corelatia dintre o parte si un intreg trebuie luata in consideratiesi in cazul
activitatiiinfractionale neconsumate.
Testul 13
Sub1 Norma juridic execuional-penal i raporturile juridice execuional-penale.1.1.
Reproducei noiunea de norm juridic execuioal-penal i caracterizai tipurile
lor.Norma jur-E-Preprezinta modelul coportamentului corespunzator alsubiectilor si
participantilor la rap jur de executare a sanctiunilor de dr P.Ea stabileste regulile in
conformitate cu care se reglementeaza relatiile sociale ce apar in procesul si in legatura cu
executarea sanctiunilor de dr P,a masurilor preventive si aplicare fata de condamnati a
mijloacelor de corijare.Tipurile.In dependenta de caracterul conduitei prestabiliteregulatorii,de stimulare,de protectie.N.regulatorii-stabilesc dr si obligatiile subiectilor si
participantilor raporturilor jur E-P,carela rindul sau se impart:onerative,prohibitive si
permisive.Onerative-stabilesccerinta fata de subiecti anumite actiuni.Prohibitive stabilesc
obligatia subiectilor de a se abtine de la savirsirea anumitor actiuni care se considera de lege
ca fiid ilegale.Normele onerative si prohibitive sunt norme imperative care nu permit
derogarea de la ele.N.permisive acorda posibilitatea subectilor de a alege varianta
comportamentului in limitele prevazute de lege.N.de stimulare indreptate la favorizarea
comportamentului,corectarea lui.N.de protectie asigura protejarea raporturilor jur ce apar in
legatura cu executarea sanctiunilor de drP.N.materiale determina continutulregulii de
comportare.N.tehnico-ortganizatorice sint aproate normelor procesuale dar se deosebesc
deoarece nu stabilesc dr si ob suplimentare subiectilor raportului jur.N.speciale care nu
stabilesc expres o regula de conduita,ele doar orienteaza si determina carcterul altor norme.
1.2. Clasificai raporturile juridice execuional-penale.Raportul jur.P se formeaza se
modifica si se sting ca orice alt rap.jur Faptele jur sint fapte prin care ia nastere,se modifica
sau se sting rap.jurE-P.Aceste fapte jur.sint de 3
feluri:constitutive,modificatoare,extinctive.Faptul constitutiv este cel care care da nastere dr
de a cere sinimpune executarea unei pedepse si obligatia de a se executa o pedeapsa acest
fapt il constituie sedinta judecatii.Faptele modificatoare de executare a unei opedepse P sint
cele care schimba continutul executarii unei pedepse,facind-o mai severa ,sau inlaturindo.este vorba de imprejurari,fapte.Fapte exclusivede exceptie a unei pedepse sint faptele

mentionate de lege prin care se stinge obligatia privind executrea unei pedepse.Este vorba de
unele fapte cum ar fi executarea efectiva si completa a pedepsei stabilite in sentinta
judecatii.Sunt raporturi jur.de conformare care se stabilesc intre stat si toti cetatenii.Sunt rap
jur conflictuale cind o pers atenteaza la valorile sociale ocrotite,savirsind o fapta
incriminata.1.3Decidei asupra momentului apariiei raportului juridic execuionalpenal.Rap.jur E-P consta in relatiile sociale de executare a pedepselor P,reglementate pri
norme jur.E-P,relatii dintre anumite organe de stat si condamnat,potrivit carora statul ,pri
organul sau special imputernicit are dr de al pune pe condamnat sa execute pedeapsa aplicata
printr-o sentinta judecatoreasca definitiva,iar condamnatul are obligatia de a executa
pedeapsa respectiva.Rap.jurE-P se afla in anumite legaturi cu rapjur P.Prin savirsirea unei
infractiuni se naste un raport jur de conflict intre stat si persoana care a comis
infractiunea.Apoi rap jur P incepe sa se desfasoare prin executarea pedepsei P si dureaza pina
cind ea este executata sau pina la eliberarea condamnatului inainte de termen.
Testul13 Sub I: Executarea pedepsei penale sub form de amend.
2.1Enumerai modalitile de executare a pedepsei sub form de amend.Amenda
reprezinta o sanctiune pecuniara ce se aplica de instanta e jud.doar in cazurile si in limitele
prvazute de CP.Amenda poate fi efectuata in 2modalitati:achitarea benevola si incasarea
silita.Amenda se achita benevol de catre condamnat in ternem de 30 zile de la raminerea
definitiva a sentintei prin virarea sumei stabilite de instanta de jud.la conturile trezorarii de
stat.In vederea probarii ca condamnatul a achitat suma el este obligat sa prezinte la instanta
de condamnare dispozitia de plata a sumei.In caz de neachitare instanta de jud care a
pronuntat sentinta trimite oficiului de executare de la domiciliu condamnatului titu
executoriu pu incasarea silita a amenzii. 2.2. Facei o generalizare asupra executrii forate
a pedepsei sub form de amend.Daca in periaoda stabilita condamnatul nu achita amenda
achita fortat.Cpprevede 2 situatii de neachitare a amenzii:in caz de eschivare curea vointa de
la achitarea amenzii si imposibiltatea achitarii.Eschivarea cu rea vointa se considera
neachitarea sumei datorate ncazul in care condamnatul are posibiitatea reala de a o achita si a
fost preintimpinat de oficiul de executare,ex se concediaza de la lucru,ascunde veniturie
sale.In caz de eschivare cu rea vointa instanta de jud poate sa inlocuiasca suma neachitata cu
arest sau inchisoare,calculindu-se o lun ade arest sau cu inchisoare pu 50ub.Imposibilitatea
achitarii are dr motiv boala pierderea averii,i acest caz instanta poate inlocui amrnda cu
munca nerenum in folosul comunitatii. Pentru a constata eschivarea cu rea-voin in aciunile
condamnatului, trebuie stabilit prezena cumulativ a dou circumstane: in primul rind
neachitarea amenzii in termenele stabilite de legislaia execuional-penal i in al doilea rind
ascunderea, dosirea intenionat a venitului.In opinia mea, amenda aplicat in calitate de
pedeaps principal urmeaz a fi achitat benevol de condamnat. Doar in aa mod vinovatul
va demonstra c a ineles caracterul ilegal al faptelor sale i va dovedi corectarea sa. In caz
de eschivare de la plata amenzii este evident atitudinea negativ a vinovatului fa de
autoritatea statului care se manifest inclusiv prin aplicarea msurilor de constrangere. Aa
cum scopul amenzii nu este imbogirea statului, ci restabilirea echitii sociale, corectarea
condamnatului, prevenia special i general, comportamentul antisocial manifestat prin
refuzul insistent de achitare a sumei bneti denot c scopurile pedepsei nu au fost atinse.
De aceea, realizarea lor urmeaz a fi incercat prin aplicarea altor pedepse.2.3. Propunei o
situaie practic cnd amenda se nlocuiete cu nchisoarea. In caz de contrabanda-trecerea
peste frontiera RM a obiectelor si a altor valori in proportii mari pu folosirea frauduloasase

pedepseste cu amenda,sau cu munca nerenumerata in folosul comunitatii sau cu inchisoare.

Darea de mita se pedepseste cu amenda sau cu inchisoare.s.m.a Sub II:Calificarea
infraciunilor n cazul concurenei dintre2.1 definiti conceptuldintreo parte i ntregreprezinta existenta a 2 sau m multe norme penale,una din ele cuprinzind fapta prejudiciabila
in intregine,iar celelalte-numai unele parti ale ei.Concurenta consta in faptul ca exista 2 sau
m multe norme,dintre care una cuprinde fapta infractionala in intregime,iar altele numai
unele parti ale ei.Regla generala de calificare a infrac cu prvire la concurenta dintr-o parte si
interg este prevazuta CP,aceasta are dr baza si principiul jur al dr P-individualizarea
rapunderii P,care prevede aplicarea justa a legii astfel incit oricine oricine ar savirsi o infract
sa i se aplice pedeapsa meritata.Practica judiciara comite si unele erori generate de faptul ca
nu intotdeuna este uor a sesiza care anume norma cuprinde fapta inhfractionala in
intregime.In cazul concurentei dintre parte si intreg mai intii stabilim potrivit caror semne ale
componentei de infractiune decurge aceasta concurenta,poate avea loc dupa semnele
obiectului,lat obiective,subiet,lat subiectiva. 2.2Stabilii particularitile concurenei dup
latura obiectiva.avem urmatoarele particularitati:1actiunea prevazuta de o norma penala este
numai o parte din actiunile specificate de alta norma jur-P(actiunile torturii poate fi numai o
parte din infrac de omor)2consecintele prejudiciabile pravazute de o norma Palcatuiesc
numai o parte din consecintela infractiunii stabilita de alta norma.3una din norme poate
prevedea actiuni ilegale care numai au creat posibilitatea reala a survenirii consecintelor
prejudiciabile,dar alta cuprinde si survenirea lor.Trebuie aplicata norma care aplica mai
deplin semnele proprii fapte infractionale.2.3 Argumentai n ce cazuri are loc concurena
dup obiect, dup latura obiectiv, latura subiectiv, subiect.Dupa latra obiectiva-in cazul
savirsirii unei tilharii cu componentele jafului sau furtului si violentei aplicate.Ultimile
constituie doar unele elemente ale primei,prioritate in aceste cazuri are infract compusa.Dupa
obiect(obiectul abuzului de serviciu este numai o parte a obiectului delapidarii avutului
proprietarului prin abuz de serviciu,iar obiectul vatamarii intentionate medii a integritatii
corporale sau a sanatatii este numai o parte a tilhariei)in asa cazuri trebuie aplicata norma in
care in intregime este specificat obiectul infractiuni.Dupa latura subiectiva exprin intentiedaca o pers distrude intentionat unele bunuri ale statului in scopul slabirii bazei econom.var
fi calificate ca diversiune deoarece este indicat intentia si scopul pers,dar nu ca distrugerea
averii straine deoarece ea contine numai intentia.Dupa subiect neacordarea de ajutor unei
pers care es afla intr-o stare pericoloasa pu viata si neacordarea de ajutor unui bolnav,sau
savirsirea de omor a unei pers,si savirsirea de omor aupra unei femei gravide
Testul 14 Subi I: Mijloacele de asigurare a regimului penitenciar.
1.2.1.1 Relatai despre categoriile de mijloace de asigurare a regimului penitenciar.Mij de
asigurare sint destinate pu a asigura modul si conditiile de executare a pedepsei cu
inchisoarea.Mij de asigurare sunt divizate in mijloace cu caracter general si mijloace speciale
de asigurare a regimului.Prima categoriese atribuie la educatie,care asigura comportamentul
corespunzator si respectare legislatiei a pers aflate in penetenciar.La mijloacele speciale se
atribuie acele mijloace care asigura profilaxia crimei in penetenciar,preintimpinarea si
curmarea altor componente interzise in penetenciar.Mijloacele cu caracter
general;respectarea din partea personalului penetenciarului prevederile legi ce tin de relatiile
cu condamnatii,CE garanteaza fata de condamnati ca nu va fi aplicat tratamentul inuman si
degradant,colaboratorii institutiei penetenciare trebuie sa ia toate masurile necesare pu a
asigura securitatea acestui, 1.2Caracterizai mijloacele speciale de asigurare a regimului

penitenciar.Conform Ceexista urmatoarele mij speciale de asigurare a regimului:mij tehnice

de paza,supraveghere si control,activitatea operativa de investigatii,masuri de
siguranta,masuri de stimulare.Pu controlul de anu evada administratia este in dr sa
foloseascamij tehnice de paza si control.in partea de sus a ingradirii penetenciarelor de tip
semiinchis sauinchis poate fi curent electric.In scopul asigurarii securitatii sunt in dr sa
nfaptuiasca masuri operative de investigatii.La masurle de siguranta aplicate condamnatilor
se atribuie forta fizica,mijloace speciale si arma de foc(in cazuri exeptionale)In cazuri
exeptionale ca mijloc de aparare pasiv pot folosi(casti,scuturi,masri)mijloace de aparare
activa(bastoane de cauciuc,catuse,grenade cu gaze,plase speciale s.a)Tipul mijlocului special
se stabileste de catre colaboratorul sistemului penetenciar in functie de situatie.Fata de
condamnati se alica si masuri de stimulare daca au conduita buna si eforturi la
invatamint,insrtruire profesionala.Exista masuri de stimulare cu caracter moralorganizational(acordarea unor intrevederi suplimentare de scurta durata si lunga
durata,permisiunea de a avea convorbiri telefonice suplimentare) si masuri de stimulare cu
caracter material financiar(premierea pu obtinera unor indicatori inalti in munca.Masurile
de stimulare se aplica in scris de catre seful penetenciarului.La fel si sanctiunile desciplinare
se aplica in scris de catre srfulminstitutiei penetenciare.Sanctiunea disciplinara se aplica cel
mult 10 zile de la data depistarii ei,in cazul necesitatii 30 zile.Sanctiunile disciplinare pot fi
stinse sau anulate,se stig dupa expirarea termenului de un an.Sanctiunea poate fi anulata de
catre instanta de jud,Comitetul de Plingeri sau seful institutiei penitenciare.In caz de anulare
a sanctiunii disciplinare,condamnatul se considera nesanctionat.1.3 Formulai prerea
proprie asupra garantrii drepturilor condamnailor la aplicarea fa de ei a sanciunilor
disciplinare.In caz de abateri disciplinare,condamnatului i se aplica sanctiuni
disciplinare.Acestea pot fi grupate in sanctiuni disciplinare unimomentane executarea carora
nu dureaza in timp(mustrarea antrenarea peste rind la ingrilirea sau amenajarea teritoriului
penitenciarului)si cele care dureaza in timp(incarcerarea,retragerea dr de a se deplasa fara
escorta.
Procesul calificrii infraciunilor i etapele sociale2.1 Determinai tipurile de
probleme ce apar n procesul calificrii infraciunilor.1)nu sunt determinate nici conditiile
initiale,nici concluzia finala-adica nu sunt cunoscute nici semnele faptei prejudiciabile
savirsite,nici semnele componentei de infractiune ce ar cuprinde fapta comisa,nici care
norma jur.ar putea fiinvocata in documentele procesual-jur corespunzatoare.Problrmrle de
acest gen apar mai des in etapa I nitiala a urmarii P,cind nu sunt stabilite toate crcumstantele
faptei.2)cind sunt determinate clar conditiile initiale ,dar nu este cunoscuta concluzia finala
fabula cauzei P este studiata integral sunt accumulate toate probele ,dar fapta prejudiciabila
comisa nu e calificata.3)cind sunt stabilite atit conditiile initiale ,cit si concluzia finala,insa
veridicitatea rezolvarii acestei problem mai necesita verificari se va controla daca calificarea
propusaeste exacta sau se va gasi alta solutie.Problme de acest tip se rezolva de catre instant
de jud de gradul intii,Curtea de apel,CSJ,cind calificarea este deja propusa.Aceste tipuri de
problem sunt cele m tipice dar mai exista o multime de problem cu care se confrunta practica
judiciara. 2.2 Analizai etapele alegerii normei juridico-penale n procesul calificrii
infraciunii I etapa consta in sistematizarea faptelor evidente si distrugerea semnelor de
narura jur-aceasta etapa are o procedura complrxa deoarece innulte cdazuri nu este stabilit
obiectul,nu se stie care fapre vor avea semnificatie jur-P,se cere descoperirea tuturor faptelor
prejudiciabile,toate probele accumulate sa fi veridice,In acest scop organaul de urmarire P

sau procurorul va audia martori,va efectua expertise,va constata ocumentele oficiale,va

examina amprente s.aFaptele selectate trbuie sa contina informatii despre valorile sociale
care au suferit in urma savirsirii actului infractional,despre modul si mijloacele
actiunii,despre consecintele survenite,virsta,motivele si scopul.II etapa evidentierea tuturor
consecintelor infractiunii in baza carora pot fi calificate circupstantele faptice
adunate,evaluate si sistematizate in modul corespunzator.La aceasta etapa se determina
normele P care ar putea incadra fapta comisa.Es verifica autenticitatea normei,textul ei
official,actiunea ei in timp si in spatiu.III etapa-se evidentiaza gradul de infractiuni
intrunite,emnele ce pot include fatpe in diferite component de infractiuni.IVetapa-alegerea
unei component de infractiuni ale carei semen distinctive corespud faptei savirsite.Etapa in
cauza este legata de delimitarea infractiunilor dupa semnele lor caracteristice.Aceste 4 etape
reflecta obiectiv actiunea pers care efectueaza alegerea normei jur-P pu calificarea faptelor
prejudiciabile comise. 2.3Elaborai un plan de calificare a unei infraciuni concrete, care
s conin:
a)
tipurile de probleme care pot aprea n procesul calificrii infraciunilor;
b)
etapele alegerii normei juridico-penale;
c)
toate etapele procesului de calificare a infraciunii;
d)
momentele de intersectare a acestor sarcini.