Você está na página 1de 2

In perioada interbelica, in contextul mediului economic prosper si al programelor generale ce

vizau modernizarea orasului, Bucurestiul a cunoscut o intensa activitate in ce priveste


constructiile. Incepand mai ales cu deceniul al treilea si odata cu raspandirea stilului international
modernist in tarile europene acesta a fost adoptat pe scara larga si in Bucuresti. Blocurile
moderniste au ajuns la moda, ele fiind (alaturi de casele cu arhitectura in stil
neoromanesc) caracteristice arhitecturii bucurestene a acelei perioade
Modernismul bucurestean este insa diferit de cel european, mai putin radical, arhitectura
este mai eleganta si mai ornamentata, detaliile decorative si procedeele intrebuintate de
arhitecti apartinind de multe ori evantaiului Art Deco. Aceasta estetica a corespuns atat
nevoilor de reprezentare ale clientelei burgheze instarite cu gust si dorinta de afirmare, cat
si spiritului autohton inclinat spre decoratie.
Imaginile urmatoare prezinta o colectie de 10 blocuri/vile de mici dimensiuni, cu doar doua-trei
nivele, din diverse zone ale orasului, doar o mica parte din multele astfel de locuinte raspandite
peste tot in Bucuresti.

Perioada interbelic (1918-1944) a fost cu cea mai mare varietate de orientri i cutri
stilistice, existnd diferene notabile ntre vechiul Regat i teoriile alipite dup Primul Rzboi
Mondial. Arhitecii au practicat, deseori, arhitecturi diferite.
Se observ permanena arhitecturii clasicizante i, dup 1935, manifestri ale clasicismului
modern.
Arhitectura de tip Art Deco a fost promovat, i a fcut parte dintr-o faz iniial a
modernitii.
Arhitectura modern a fost afirmat de lucrrile multor arhiteci, mprumutnd idei
arhitecturii neoromneti.
Dupa finalizarea primului razboi mondial, dupa Marea Unire, locuitorii Romaniei ar trebui sa se
raporteze la Bucuresti ca la o capitala europeana. Arhitecti care au contribuit la realizarea
rezervatiei de arhitectura modernista pe care o avem azi in Bucuresti: Marcel Iancu, Horia
Creanga, Duiliu Marcu, Henriette Delavrancea, G. M. Cantacuzino.
Lui Marcel Iancu ii apartine primul imobil modernist din Bucuresti Vila Jean Fuchs, finalizata in
1927 pe strada Negustori. Pictor, grafician, arhitect, teoretician, nascut in 1895 in Bucuresti,
Marcel Iancu participa la formarea si promovarea miscarii dadaiste la Zrich. Odat ntors n
ar, Marcel Iancu ncepe s promoveze modernismul n arhitectur. Casa este primit cu
scepticism de ctre locuitorii caselor vechi boiereti, dar provoac senzaie. Pune bazele
revistei Simbol, Contimporanul , reviste ale avangardei romane activnd efervescent n domeniul graficii,
al picturii i arhitecturii. mpreun cu fratele su Iuliu a nfiinat Biroul de Studii Moderne i

a proiectat 40 de cldiri moderne n Bucureti, pe valea Prahovei sau pe malul Mrii


Negre. Putem recunoaste elemente (geometria pura, suprafetele mari vitrate, acoperisul tip

terasa) la multe dintre casele si blocurile construite in perioada interbelica, dar asta nu inseamna

ca sunt in intregime moderniste. La sfritul anilor 30, public mpreun cu arhitecii Horia
Creang i Octav Doicescu un manifest: Ctre o arhitectur a Bucuretilor, o adevarat
pledoarie pentru o capital modern
.
1929-1932 Se afiliaz unor grupri avangardiste cu o component eterogen, precum
Art Nouveau.
1933-1937 Se afiliaz gruprilor Grupul de art i Criterion..

Blocul de pe Magheru in care se afla cinematograful Patria este tot un imobil modernist. Este
prima cladire comisionata de o firma in noul stil arhitectural. Se face concurs si castiga echipa
formata din Horia Creanga, sotia lui, Lucia si fratele lui, Ionel Creanga. Horia Creanga este
nepotul lui Ion Creanga si este un personaj extrem de creativ si de nonconformist. In 1929 ei
castiga concursul, dar lucrarile sunt sistate datorita crizei economice. In 1930 se reia proiectul si
se construieste blocul ARO, primul bloc de pe actualul bulevard Magheru, cel care da tonul
celorlalte constructii moderniste de aici (blocul Scala, blocul Fraenkel cazut la cutremur in 1979,
etc).
Lucrari in stil modernist se gasesc si in alte orase din tara: vile in Eforie Nord si la Campina, vile
la Balcic, contructii industriale la Brasov, Orastie sau in Prahova. Singura vila din Bucuresti
marca Henriette Delavrancea, demolata in 2009. Cele mai renumite constructii facute dupa
proiectele ei sunt toate in Balcic si imbina traditia cu noul in adevarate bijuterii arhitecturale
moderniste.
Tehnologiile moderne de contructie de dupa Primul Razboi Mondial, permiteau constructia de cladiri
inalte, usoare si aerisite exprimate in arhitectura Art Deco si Modernista, care era destul de antitetica
edificiilor grele, construite in special din caramida, ca niste citadele ale stilului neoromanesc, ridicate in
timpul fazelor sale timpurie si matura desfasurate de patru decade deja
Stilul neoromanesc a patruns puternic si in arhitectura modernista a anilor 30 si 40, unele dintre cele
mai interesante cladiri de acest gen fiind vilele de vacant de pe litoralul Marii Negre.

In perioada interbelic Bucuretiul s-a aliniat curentelor arhitecturale ale vremii, n capital
construindu-se o mulime de cldiri n stil modernist i art-deco.
Tiberiu Niga aparine prin excelen anilor 20-30, ca mentalitate i spirit, ca reprezentant al unei societi
complexe i rafinate. Urma spiritual al colii Bauhaus, al Stilului Interna ional, se detaeaz discret, dar nu
brutal, de etapele neoromnescului i eclectismului de la sfritul secolului al XIX-lea i nceputul secolului al XXlea, reuind s-i impun i o viziune personal de interpretare a arhitecturii romneti tradiionale (vila Orbona,
oseaua Jianu, numrul 10, actual Bd. Aviatorilor, sau reedina Safirescu din strada Schitul Mgureanu 34 stnd
mrturii exemplare pn astzi).