SOMAJUL IN ROMANIA

Domeniul de cercetare al politicilor publice reprezinta un domeniu de granita

intre mai multe discipline clasice precum stiinta politica, sociologia, psihologia
sociala, stiinta juridica sau economia. Studiul politicilor publice ar reprezenta
bransa cea mai recenta a stiintei politice. In ceea ce priveste tehnicile si metodele de
cercetare, acestea sunt imprumutate din diverse discipline sociale si adaptate
nevoilor de instrumentar pentru fiecare studiu in parte.
Pana prin anii 60 stiinta politica nu era interesata in mod special de studiul a
ceea ce se intampla in interiorul guvernului si de studiul mecanismelor guvernarii.
Studiile de specialitate prezentau extensiv procesul electoral, organizatiile politice,
analiza conceptelor cadru in stiinta politica etc. Dupa anii 60 creste interesul pentru
a afla ce se petrece in interiorul guvernului, se intensifica preocuparea pentru
cresterea eficientei deciziilor in materie de alocare a fondurilor publice si de aici
interesul pentru studierea manierei in care se iau deciziile politico-administrative.
Din anii 80 incepe sa se discute tot mai mult in termeni de reforma a guvernarii,
accentul cazand pe cresterea performantei in gestionarea banului public, pe
imbunatatirea relatiei intre Stat si Cetatean, intre Guvern si Societatea Civila.
Domeniul politicilor publice (cercetarea si analiza in domeniu) poate fi definit
foarte bine ca ocupandu-se de studiul deciziilor politico-administrative de alocare a
diverselor forme de resurse (materiale, financiare, de know how, simbolice).
Politicile publice, obiectul de studiu al disciplinei in cauza, reprezinta actiuni
realizate de catre guvern (central sau local) ca raspuns la problemele care vin
dinspre societate. Vorbim despre politici publice atunci cand o autoritate publica,

centrala sau locala, incearca cu ajutorul unui program de actiune coordonat sa

modifice mediul economic, social, cultural al actorilor sociali.
Decantand definitia de mai sus rezulta o serie de elemente care dau consistenta unei
politici publice.
In primul rand o politica publica este formata dintr-un ansamblu de masuri
concrete, care dau substanta politicii publice. Traseul constitutiv al unei politici
publice este punctat de diverse decizii. Deci, un al doilea element este dat de faptul
ca o politica publica se defineste prin aceste decizii, forme de alocare a resurselor, a
caror natura este mai mult sau mai putin autoritara si in care coercitia este mereu
prezenta. In al treilea rand, o politica publica se inscrie intr-un cadru general de
actiune, ceea ce ne permite sa distingem intre o politica publica si simple masuri
izolate. In acest cadru de actiune, o politica publica are obiective si scopuri
precizate, stabilite in functie de valori, norme si interese. Acesta ar fi al patrulea
element. Iar ultimul, al cincilea, este dat de faptul ca o politica publica are un public,
adica indivizi si grupuri a caror situatie este afectata de deciziile luate in politica
publica in cauza.
Politicile publice sunt actiunile realizate de catre guvern (central sau local) ca
raspuns la problemele care apar dinspre societate. Vorbim despre politici publice
atunci cand o autoritate publica, centrala sau locala, incearca cu ajutorul unui
program de actiune coordonat sa modifice mediul economic, social, cultural al
actorilor sociali.
La nivel national, politicile publice pot sa apara dinspre oricare dintre institutiile
majore ale Statului (Parlament, Presedinte, Guvern central sau local).
O analiza a ING Bank sugereaza ca scaderea somajului din Romania
se datoreaza cresterii economiei gri
Scaderea ratei somajului pare spectaculoasa, insa nu reflecta situatia
economica reala din Romania, se arata intr-o analiza a ING Bank. Rata somajului a
scazut in luna martie la 5,92%, de la 6,58% in februarie, potrivit datelor prezentate
de Agentia Nationala de Ocupare a Fortei de Munca (ANOFM). Numarul somerilor
s-a redus astfel luna trecuta cu peste 60.000, la putin sub 540.000 de persoane
inregistrate. Ajustarea este cu atit mai spectaculoasa cu cit estimam ca a beneficiat

de un suport minim din partea efectelor sezoniere. Insa, la fel ca in lunile anterioare,
credem ca scaderea somajului inregistrat spune o poveste neadevarata despre
economia romaneasca", noteaza analistii ING.
Banca aminteste ca rata somajului a scazut timp de 12 luni consecutiv,
numarul somerilor coborind in aceeasi perioada cu 225.000. Pe de alta parte,
numarul angajatilor din economia romaneasca s-a redus cu 210.000 in primele zece
din aceste 12 luni, datele pe februarie si martie nefiind inca disponibile. Aceasta
dinamica divergenta ar putea fi explicata de o crestere in economia gri. Insa,
potrivit masurarii somajului conform metodologiei BIM (Biroul International
al Muncii - n.r.), acest scenariu nu este valabil, se arata in analiza citata. Dupa
metodologia BIM, rata somajului a urcat la 7,3% in trimestrul al patrulea al anului
trecut, de la 6,9% in trimestrul al treilea. In consecinta, ne indoim ca accentuarea
recenta a trendului descendent in privinta ratei somajului inregistrat este un semn
de imbunatatire a activitatii economice", conchid analistii ING
Cele mai recente date, din ianuarie 2011, arat c n Romnia sunt 615 mii de
omeri, cu 126 de mii mai puini dect n aceeai lun din 2010. Cu toate c
statisticile privind omajul dau, aparent, motive de optimism, datele privind
angajrile nu confirm o revenire a pieei muncii. i atunci, unde dispar omerii din
statistici? Conform legislaiei, persoanele fr loc de munc, indemnizate sau nu de
stat, trebuie s se nregistreze oficial ca omeri.
Pentru a fi luate n eviden, acestea trebuie s depun o cerere de
nregistrare chiar i dup ce le expir perioada n care au fost sprijinite financiar de
stat. Motivaia lor de a mai parcurge procedura birocratic este ns slab i foarte
muli renun. Astfel, cnd o parte nsemnat ajunge la sfritul perioadei de
indemnizare, care este de maximum un an, statisticile indic reducerea ratei
omajului.
Faptul este confirmat i de numrul mic de omeri care reuesc s se
angajeze. Potrivit datelor Ageniei de Ocupare a Forei de Munc, doar 20 de mii
dintre cei 96 de mii de omeri care au ieit din statistici n ianuarie i-au gsit un loc
de munc.

Ca s putem interpreta reducerea ratei somajului ca pe un semnal pozitiv care

reflect o mbuntire a situaiei pe piaa muncii, ar trebui s avem un numr mai
mare de contracte de munc nregistrate sau, dup caz, un numr mai mare de PFA
sau societi comerciale constituite, precum i o mai bun colectare a taxelor sociale
la buget, explic avocata Mihaela Scrltescu, specialist n dreptul muncii.
Interpretarea cifrelor
Din pcate, numrul de angajai, conform datelor Institutului de Statistic,
nu a crescut semnificativ. La sfritul anului trecut, cel puin oficial, n Romnia
erau circa 4,3 milioane de salariai, n vreme ce la sfritul anului 2008, chiar la
debutul crizei economice, erau circa 5 milioane de angajai.
Totui, cteva semne firave ale dezgheului pe piaa muncii ar putea fi observate.
Potrivit avocatei Mihaela Scrltescu, pot fi luate n calcul cteva evoluii
ncurajatoare ale unor indicatori.
Dac avem n vedere creterea ncasrilor la bugetul de asigurri sociale de stat, cu
11,34% n anul 2010 fa de luna decembrie a anului 2009, scderea ncasrilor din
impozitul pe salarii i alte venituri cu doar 3,41% i creterea numrului de
contracte de munc nregistrate oficial cu 50.000, putem afirma c exist un semnal
pozitiv care reflect o mbuntire a situaiei pe piaa muncii, spune aceasta.
Munca i revenirea economiei
Din pcate, datele culese n Romnia de diverse instituii nu sunt complete, n
principal din cauza metodologiei, i atunci cifrele pot fi interpretate i n alt cheie.
Pe de alt parte, aceleai statistici arat c nu toate persoanele fr loc de munc se
nregistreaz ca omeri, ceea ce presupune fie c sunt n continuare omeri, dar
nenregistrai, fie muncesc la negru, explic avocata. O uoar revenire s-a resimit
pe piaa muncii n a doua jumtate a anului trecut.
Scderea contribuiilor de asigurri i modificarea Codului muncii ar putea
fi, n viziunea specialitilor n dreptul muncii, dar i a angajatorilor, premise ca
evoluia pozitiv s se menin n 2011.

Banciu Nicolae, An III, CRP