Universitatea de Medicina si Farmacie Carol Davila Facultatea de Medicina Departamentul 10 Chirurgie MIRCEA BEURAN coordonator CHIRURGIE curs PENTRU STUDENTII dinanullV iV Editura LEX Bucuresti, 2013Universitatea de Medicina si Farmacie Carol Davila Facultatea de Medicina Departamentul 10 Chirurgie Prof.univ.dr. MIRCEA BEURAN (coordonator) ©Copyright 2013, Editura ILEX, toate drepturile rezervate: reproducerea partials sau integrala a unor capitole, pasaje sau peisaje din aceasta carte poate fi facuta numai cu acordul scrs al Edituril ILEX. Tel.:0744,319.025, Fax: 021.420.43.42 ‘e-mail: sneagoe@zappmobile.ro wwvweileximpexo ‘©Copyright 2013, Allright reserved. The distribution of this book outside Romania is prohibited without the written permission of ILEX Publishing House Autoril poarta intreaga réspundere morala, legala si material fata de editura gi terte persoane, pentru continutul lucrarii Curs de chirurgie : pentru studenfi: anul IV siV/ coord.: prof, dr. M. Beuran. - Bucuresti : Ilex, 2013 2 vol. ISBN 978-973-7928-90-0 Vol. 1. Bibliogr.- ISBN 978-973-7928-91-7 |. Beuran, Mircea (coord) 616-089(075.8)sta de autor! ‘Manual de chirurgie generala LISTA DE AUTORI - CURS CHIRURGIE PENTRU STUDENT! ‘Mircea Bratucu Doct Prenume si Nume Gradul |Titlul | Disciptina z profesional | acadaalc : Mines cu | Asstert. [Medic specialist | Doctorand [Cinica Chirurgie dn rst Oncoogle _linesitar__lehiug | bucurest Sorin Aexandrescu |Asstent” Medic primar Doctorin | Clinica de Charge Don Stace dn nstiutl nw lunierstar—[etig_|medicid_| cto Funden! [WiharAngeleseu —Sefde cri | Medic rimar Doctor n [Cini de Chirurgie Spall Cline de Urgent8 vee Iehirg freind [elas PetigorBana Asstt Medic primar | Doctorin | Clinica de Charge in Spill lnc de Urgent [mee Juniverstar__lchiurg-_|medicnd_[sfinulPantelmon | |Mihai Barbulescu |Sefdelucrari |Medic primar | Doctorin Clinica de Chirurgie din Spitalul Clinic Coltea : chirwg [medics [on Nicuae Berevoescu |Asstent [Medic spect Doctor in | Clinica de Chrrgl in Spittal lnc Cltea eee Gniverstar_|chiurg medcing | ae Mircea Beuran Profesor ‘Medic primar |Doctorin | Seful Clinci de Chirurgie din Spitalul Clinic de niverstar enw medic | Urgent Bucuresti, Decor al Departamentul 10 Chirurgie din Facuitatea de Medicind a Universtat : de Medicina Farmacie Carol Davia din Bucuresti |Rodica inti |efdetucria | Medic primar’ [Doctorin Clinica Chirurgie din Sptlul Cle Srta Marla : chirurg medics z Alexandru Blidaru | Profesor Medic primar Doctor in _ | Seful Clinicii Chirurgie It din Institutul Oncologic a universtar—_|ehiruyg [medic _| Bucuresti : AlrandaBoloean Sefdelucrti | Medic specalst (Doctor in” |clnc Il de Chirurgie din Spall Cine Univer chirurg medicins_|de Urgent Bucuresti Rzvan Borean |Asstent Medic specialist | Doctorand |Clnica de Chirurg W din Spal lnie de _Jeniverstar —_|ehiurg | Urgent Universar Bucuresti -_ Cristian Bordea |Sefdelucriri Medic primar |Doctorin Clinica Chirurgie i din Institutul Oncologic aa etinug_(medicmnd_[Bucrest al [Rd Borden /Aaitent [Medic primar [Doctorin Clinica de Chirurgie la SpitaluluiClnc Calica cura medicins_| linica de Chirurgie din Spitalul Clinic de hin medicins_|Nefrologie Dr. Carol Davila Eugen Bratucu [Profesor Medicpprimar | Doctorin Clinica Chirurgie | din institutul Oncologic = luniversitar | chirurg medicins | Bucuresti |Traean Burcos Profesor Medic primar |Doctorin Seful Clinicii de Chirurgie din Spitalul Clinic Coltea universitar jrurg ___|medicins ae [Alexandru Carép | Asistent [Medic rezident Doctorand | Clinica de Chirurgie din Spitalul Clinic de Urgent uuniversitar chirurgie ‘fantul Pantelimon = os ‘generals | — . Eduard Catrina |Sefdelucrari |Medicprimar —|Doctorin | Clinica de Chirurgie l.Juvara din Spitalul chirurg medicins _|Cantacuzino = ‘Alexandru Chiotoria | Medic specialist |Doctorand Clinica de Chirurgie a Spitalulul Clinic de Urgenta _ chirurg Bucuresti Ciprian Girimbel sistent Medic primar [Doctorin | Clinica Chirurgie | din insttutul Oncologic uuniversitar | chirurg medicins | Bucuresti _ ‘Adrian Constantin Asistent ‘Medic specialist |Doctorin [Clinica | Chirurgie din Spitalul Clinic Sfanta Maria uuniversitar | chirurg medicins a _ Vlad Constantin |Conferenjiar Medic primar |Doctorin _Seful Clinic de Chirurgie din Spitalul Clinic de ies juniversitar _chirurg__| medicina_Urgenta Sfantul Pantelimon Silviu Constantinoiu | Profesor Medic primar | Seful Clinici Chirurgie I din Spitalul Clinic Sfanta - universitar | chirurg [Maria Radu Costea Sefdelucriri|Medicprimar —Doctorin | Clinica de Chirurgie i din Spitalul Clinic de Urgenga { chirurg smedicins _| Universitar Bucuresti Daniel Cristian [Sef delucrari | Medic primar Doctor in | Clinica de Chirurgie din Spitalul Clinic Colfea sl ehirurgy imediciné (Claudiu Daha Sefdelucrari [Medic primar [Doctorin | Clinica Chirurgie | din Institutul Oncologic chirurg medicins | Bucuresti : Constantin Dimitriu |Sefdelucréri [Medic primar | Doctorin | Clinica de Chirurgie din Spitalului Clinic Coltea chirurg medicing‘Manual de chirurgie generale Lista de avtorh Prenume iNume [Poztia _[Gradul tint [Discipline : didacticé [profesional _ academic _ eal Daniela Elena Dinu [sistent | Medic specialist | Doctorand | Clinica de Chirurgie din Sptalul Clini Sfnta - universitar_—_|chirurg Maria Hola Doran Conferentiar [Medic primar |Doetorin | Clinica de Chirurgie Juvara din Spitalul Clini Dr. universitar | chiurg medicind | .Cantacuzino i Dragos Ene ‘sistent [Medi specialist [Doctorin [Clinica de Chirargie Sptalul Cinic de Urgent | : niversitar | chirurg medicina _[Sucurest : GabrelAndrer[Asistent | Medic specialist [Doctor in| linia de Chirurgie din Sptal Clinic de Urgenta Ganguré tuniversitar | chirurg medicind_[Universtar Bucuresti Bogdan Gaspar |Asistent- | Medic primar [Doctor in | Clinica de Chirurgie aSptalului Clinic de Urgents univers | chirug medicind [Bucuresti [istina Gindea[Asistent- | Medic primar |Doctorand | linia | Chirurgie din Spitalul Clinic Sfanta Maria tunverstar __|chirurg | Sebastian Grddinara sistent [Medic spedalst [Doctorin [Clinica de Chirurgie W din Spitalul lnie de luniversitar _lehirurg medicind_| Urgent Universitar Bucuresti Valentin Gigorean | Conferentiar Medic primar Doctor in | Seul Clinic de Chirurgie din Spitalul Clinic de universitar —_|ehirurg medicins Urgent BagdasarArsent Razvan Grigorie_|- ‘Medic specialist |Doctorin [Clinica de Chirurgle Dan Setlacec din institut chirurg rmedicina [Clinic Fundeni TihaiGrigoria|Sefdelucrari [Medic primar [Doctorin [Clinica de Chirurgie din Sptaul Cine Universtr le chirurg medicind _|de Ucgenta Bucuresti etre AngelHoarlAsistent” | Medie specialist | Doctorand | Clinica | Chirurgie din Sptaul Cini Santa Mara universtar | chiturg Victorlanculesca |Asistent | Medicreaident | Doctorand | Cinica Chirurgie W din insttutul Oncologic universtar | chirurgie Bucuresti generals _ Danielton Conferenyiar | Medic primar §eful Cini i Chirurgie din pital Clinic luniversitar —[chirurg Universitar de UigentS Bucuresti SénaianaTonescu [Asistent | Medicrezident ‘Clinica Chirurgie din institut Oncologic univesstar — |chirurgie Bucuresti a. generals istiantorga | Sefdeiucrari Medic primar —[Doctorin | Clinica de Chirurgie di Sptaul Cini de = chirurg medicind _|Neftologi Or. Carol Davila : [George Tinesca[Aaistent [Medic primar |Doctorin [Clinica de Chirurgie aSptallu Clinic de Urgent universtar _|chirurg medicind [Bucuresti | Marian Marineay|Sefde lucriri|Medic primar |Doctorin [Clinica Chirurgie din insttutul Oncologic chirurg medicind _| Bucuresti Bogdan Mastaller |efdelucriri | Medic primar |Doctorin | eful Clinic de Chirurgie di Sptaul Colentina chirurg medicins : oan Mates Conferenfiar [Medic primar Doctor in | lnica de Chirurgie | din Spitalul Clinic Sfanta : universitae —_[chirug medicins _| Maria dian Miron |Conferentiar Medic primar — |Doctor in| eful Clinic de Chirurgie din Spitaul Cnc de juniversitar _[chirurg_ medicins | Urgent Elias Adrian Meeanu [sistent [Medic primar Doctor in | Clinica de Chirurgie din Spitall Clinic Stanta universitar | chirurg medicins | Maria SivisMorteanu[Asistent Medic primar |Doctorand | Clinica de Chirurgie a Sptallui Clinic de Urgent universitar | chirurg Bucuresti . joan Motofel/Sefdelucri | Medic par [Doctorin | Clinica de Chirurgie din Sptalul Clinic de Urgent chirwg medicind_|sfantul Pantelimon GelonNeaga [Profesor [Medic primar | Doctorin_ | Seful Clinicit Chirurgie din Sptaul Clinic luniversiter __|chirurg medicins | Universtar de Urgenfa Bucurest Tonuj Negot sistent [Medic specialist Clinica de Chirurgie a Sptaulu Clinic de Urgent luniverstar _|chirurg mmedicin’ | Bucuresti Dan Nicole sistent [Medic ezident | Doctorand | Clinical de Chirurgie din Spittal Clinic Universitar PBduraru funiverstar chirurgie | de Urgent’ Bucuresti generals Fraan Patvageu [Profesor [Medic primar [Doctorin | jefal niu de Chirurg Havers din Spall Dr. universitar _|chirurg medicins _|CantacuzinoLista de autos! ‘Manual de chirurgie generale Prenume siNume [Pozitia (Gradul Tidhul — [Diseiptina didacticd__|profesionat__| academic 7 Sorin Paun ‘Sef de lucrari|Medicprimar | Doctorin [Clinica de Chirurgie a Spitalului linic de Urgent chleurg medicina _| Bucuresti : Minai Plesca > Medic rezident | Doctorand | Clinica Chirurgie i din nstitutul Oncologic chirurgie | Bucuresti : : generals, Trine! Popescu |Profesor [Medic primar | Doctorin | Seful Clinic de Chirurgie Dan Setiacec din tuniversitar —_[chirurg rmedicina _institutul Clinic Fundeni Bogdan Popescu Asistent Medic specialist |Doctorand | Clinica de Chirurgie a Spitalului Clinic de Urgent - tuniversitar__|chirurg Bucuresti : Dragos Predescu Sef de lucrin’ [Medic primar [Doctorin | Clinica de Chirurgie 'din Spialul Clinic Sfanta chirurg Jmedicing_| Maria a Virgil Prunoia—|Asistent ‘Medic primar |Doctorin | Clinica Chirurgie din institutul Oncologic| luniversitar | chieurg medicind _| Bucuresti [ Petru Radu Asistent [Medic specialist [Doctor in Clinica de Chirurgie din Sptalul Clinic de tuniversitar _|chirurg medicind_| Nefrologie Dr. Carol Davila [Oana Rosu Asistent [Medic primar | Doctorand | Clinica de Chirurgie a Spitalului Clinic de Urgent’ tuniversitar —_|chirurg Bucuresti - Mirela Paticla Sarbu |Sefde lucrasi Medic primar |Doctorin | Clinica de Chirurgie Dan Setlacec din Insttutul Boeti chirurg medicina _| Clinic Fundeni Laurenfiu Simmlon | Asistent Medic primar |Doctorin | Clinica Chirurgie | din insitutul Oncologic { luniversitar | chirurg jmedicina | Bucuresti Bogdan Socea [Sede lucriry Medic primar [Doctorin | Clinica de Chirurgie din Sptalul Clinic de Urgent chirurg medicina _|Sfantul Pantelimon ‘Alexandru Spatariu [Asistent [Medic primar [Doctor in| Clinica de Chirurgie a Spitalului Clinic de Urgent’ tuniversitar _[chirurg medicind _| Bucuresti Rares Stoian Asistent [Medic specialist |Doctorand | Clinica de Chirurgie din Spitalul Clinic de Urgent lniversitar _[chirurg Bagdasar Arsent ‘Siva Stolan Doctorand | Clinica de Chirurgie dn Spitaul Clinic de Nefrologie Dr. Carol Davila toracica = Rizvan Vasile Stoian |- Medic primar [Doctorin | Clinia ide Chirurgie din Spitalu Clinic Universitar | —_fehirurg medicind _|de Urgenta Bucuresti _ Nicolae Dan Straja|Conferentiar [Medic primar | Doctorin | SefulClinici Chirurgie I din Institutul Oncologic universitar _[chirurg medicind | Bucuresti Victor Strambu | Conferentiar | Medic primar —|Doctorin | Seful Clinic de Chirurgie din Spitalu Clinic de uuniversitar —_|chirurg medicind _|Nefrologie Dr. Carol Davila ‘Angela gandru—_[Asistent IMedic specialist [Dactorin | Clinica Chirurgie i din institutul Oncologie tuniversitar | chirurg medicina Bucuresti Costel Gavlovsehi [Profesor Medic primar [Doctorin Clinica de Chirurgie W din Spitalul Clinic de luniversitar _|chirurg rmedicina _| Urgent Universitar Bucurestt DragosSerban [Sede lucrir) [Medic primar [Doctorin Clinica de Chirurgie V din Spitalul Clinic de chicurg mediciné _| Urgent Universitar Bucuresti MihailBogdan | Asistent Medic rezident | Doctorand | Clinica il de Chirurgie din Spitalul Clinic Universitar | Serban juniversitar | chiruraie de Urgents Bucuresti generals Claudiu Tureulet | Conferentiar [Medic primar [Doctorin | Clinica de Chirurgie a Sptalului Clinic de Urgent universitar | chirurg medicina |Bucuresti Danut Vasile Conferentiar [Medic primar |Doctorin | Seful Clinic Chirurgie din Spitalul Clinic luniversitar | chirurg medicina | Universitar de Urgenta Bucurestl Siviu Voinea SSefde lucrari_ [Medic primar |Doctorin [Clinica Chirurgie I din institutul Oncologic _ chieurg medicins _| Bucuresti [Narcis Octavian |Asistent Medic specialist [Doctorand | Clinica de Chirurgie din Spitalul Clinic Universitar Zarnescu luniversitar | chieurg de Urgent Bucuresti1-storicul chirurgie CAPITOLUL 7 Istoricul chirurgiei 1. _Istoricul chirurgiei mondiale Chirurgia este o ramurd importants a medicinei in care vindecarea sau ameliorarea bolilor este consecina unui act operator. Termenul provine din greaca veche (kelron = mana; ergos = lucru; kheirourgia = activitatea efectuata cu mana). Desigur ci, intocmai ca si intreaga medicina si stint in general, istoricul chirurgiel se impleteste cu istoria aparitiei si dezvoltarii omului. Uni autori impart istoricul chirurgie’ in doua perioade distincte: cea de pana la introducerea metodelor de asepsie-antisepsie si, cea ulterioar&; alti au drept punct de reper anii in care au aparut tehnicile de anestezie sau cei cate s-au descoperit antibioticele. Exista date si dovezi care ne arata, fara putinta de tigads, ci inci din antichitate sau chiar din preistoria comunel primitive oamenii au fost preocupati de studiul medicinei si, in particular, de cel al chirurgiei. Cercetitorii care se ocupa de paleopatologie au gasit marturlidespre fracturi consolidate corect, trepanatii craniene care prezentau tesut de granulatie pe marginea orificiului de trepanare (deci cu supravietuirea victimelor) inca din comuna primitiva, cu zeci de mii deaniin urma.in Europa s-au gasit peste 1000, de dovezi de trepanatii preistorice, remarcandu- se pe langa diversitatea lor si precizia efectuarii, cu evitarea sinusurilor durci mater importante, Silviu Constantinoiu a ctor lezare ar fi indus hemoragii cu decesul victimei. In ceea ce priveste scopul pentrucare au fost executate, acesta este doar banuit, putind fi magic, terapeutic, estetic sau poate punitiv. Din perioada comunei primitive am mai putea mentiona mutilarile sau automutilarile executate preventiv sau curativ. Chirurgia din antichitate_neputandu-se baza pe date anatomice foarte solide se limita la pansamente, circumcizii, castrari, tratamentul plagilor si abceselor. Exist date si dovezi care ne araté cu claritate c& oamenii acelor timpuri au fost preocupati de studiul si progresul medicinei si in particular, de cel al chirurgiei. Papirusuri egiptene datand din anii 1600 iHr. (cum este Papirusul Edwin Smith, probabil copiat dup © versiune mai veche) dau relatii privitoare la Iingrijrea si tratarea plagilor. Medicina egipteand cuprindea elemente rational-empirice care coexistau cu cele magic-religioase. Cu toate & procedura de mumificare care includea evisceratia cadavrului era facuta de oamenii din clasa de jos care nu erau interesati de studiul medicinei, imbalsimarea cadavrelor obliga la 0 buna cunoastere a anatomiei corpulul uman. in india anticd exista 0 bogata legislatie medical, ignoraté adesea in scrierile din vest. Susruta descria mai mult de 100 de instrumente medicale: scalpele, bisturie, ace, etc. Indienii aveau cunostinte avansate de chirurgie plastic, mai ales de chirurgie a piramidei nazale si a pavilionului urechii, aceste operatii practicéndu- se cu Giteva sute de ani iHr. In MesopotamiaManual de chirurgie functiona codul de legi al lui Hamurabi care cuptindea, printre altele, si o legislatie medical’; existau recompense, dar si pedepse, in functie de reusita sau esecul operatiei de cataracta (!) gi acestea in functie de rangul social al pacientului jin Grecia antic’, cu 400 de ani iHr, Hippocrat din Kos - (fig. 1), considerat “parintele medicinei” trata plagile, imobiliza fracturile, feducea luxatille (@ ramas pana astazi utlizat procedeul carei poarté numele de reducere a luxatiel scapulo-humerale). De asemenea, jurimantul lui Hippocrat cuprinde aspecte deontologice de o uimitoare actualitate. Una din scrierile sale cele mai interesante intitulat& “Despre chirurgie’, cuprinde largi relatari despre bandaje. Romani au preluat cunostintele medicale din Grecia cuceritd si le-au dezvoltat, mai ales in domeniul chirurgiel de campanie. Fig. 1 ~ Hippocrat din Kos (circa 460-375 1. Hr) ‘Aulus Comelius Celsus, medic roman enciclopedist vestit al primului secol d.Hr.a scris un tratat (‘De medicina") in mai multe volume, in care descrie si semnele inflamatiei, descriere ramasa valabila pana astizi (motiv pentru care se cheama semnele celsiene ale inflamatie') Enciclopedia lui Cornelius Celsus cuprinde $i calitatile pe care trebuie si le indeplineascd un chirurg: "s3 fie tanar sau aproape ténar, cu © mana puternica si siguré, care niciodaté nu trebuie s8 tremure; el trebuie si aibi mintea ascutits si clara." Si recunoastem cat sunt ele de actuale si astz si s8 ne intrebim si c&fi chirurgi beneficiaza de calitatile recomandate de Celsus cu 2000 de aniin urma.. Celsus a remarcat marea diversitate a tumorilor, atat ca localizare $i aspect cat si ca 2 evolutie si prognostic, cu si fara interventie chirurgicala. El opera buza de iepure, calculi vezicali, varicocelul (pe care nu-| confunda cu hernia, care nu se aborda chirurgical pe vremea aceea), fimoza, etc. Se vehiculeaza ideea cd si autorul liadei” si “Odisseei' vestitul Homer ar fifost medic. Defapt, in antichitate oamenil invatati studiau medicina in mod obignuit, aga cum in Evul Mediu invatau manierele elegante sau astizi invati s8 conduc’ autoturismul sau s& lucreze pe calculator. In antichitate mica chirurgie era utilizat’ in mod obignuit, plagile, infectile, luxatille si fracturile fiind tratate de catre persoane cu 0 anumita pregatire, Disectille pe cadavre umane efectuate cu 3 secole inainte de Hristos in Egiptul antic de catre eprezentantii scolii din Alexandria (Herophil, Erasistrate)au permis aprofundareacunostintelor anatomice. Aceste studii au permis cunoasterea unor detalii asupra anatomiei viscerelor si a sistemului nervos central si aplicarea ligaturilor vasculare. Medicina din Evul Mediu a facut putine progrese sia fost dominaté dedoctrineleluiGalen din Pergam (131-201) inspirate din medicina hipocratica, Acestaascrisoenciclopediemedicala in 100 de volume care cuprindea exhaustiv toate notiunile medicale acumulate pana la el. Opera saa fost perpetuata in Evul Mediu sub numele de medicina galenica (chiar daca el n-a reusit $8, Infeleaga circulatia sangelui, crezand c& vasele sanguine sunt pline cuaer si cd sangeletrece prin septul interventricular, conceptie insusita si de marele savant al Renasterii, Leonardo da Vin ciuda faptului ci a inteles foarte bine inchiderea si deschiderea valvelor cardiace). Totusi, scoala chiturgicali bizantiné a inregistrat_ anumite progrese, demn de amintit fiind Oribasius cu a sa Enciclopedie medicalé in 72 de volume. Totusi personalitatile chirurgicale cele mai cunoscute réman Aetius din Amida care se ocups de boala canceroasd si Pavel din Egina care, pe langa studille legate de cancer, descrie tehnici originale de cura a herniilor si hidrocelului. Din secolul al Vil-iea pang la Renastere un loc aparte il ocupa medicina araba. Astfel, Rhases, medic din califatul arab de Rasaritcriticd teoria galenics despre hemil, Al-Abbas descrie crepitatia osoas8 ca semn important de fracturd, iar Abulcasis, chirurg celebru al epocii dedica ultima carte3 chirurgiei din a sa Enciclopedie medicala in 30 de carti, Jn cea ce priveste medicina occidental am aminti din perioada prerenascentista Tratatul de chirurgie scris de Guglielmo da Saliceto in 1275 (dela scoala din Bologna) si care este primul tratat de chirurgie care cuprinde si un capitol de anatomie si mai ales vestita Chirurgia Magna din, 1363 a lui Guy de Chauliac. Dupé ani 1500 medicina era constituita din medicina academica predata in facultati odata cu teologia, greaca gi latina si chirurgie, practicata de barbieri. Cei care erau considerati adevaratil medici purtau haine lungi (robe - longue), iar chirurgii barbieri haine scurte (robe - courte). in secolul al XVi-lea barbierii chirurgi din Franta formeazé “La confrerie de Saint-Come». Moliere a ridiculizat pe medicii diplomat care recitau versuri bolnavului sau declamau citate din greacé, si latina si administrau purgative in timp ce chirurgii barbiericastigau prestigiu prin operarea unor personaje importante (s-au schimbat oare lucrurile prea mult pana in zilele noastre?). Felix l-a operat pe Regele Soare, Ludovic al XIV-lea, de o fisuré anala ridicdnd prestigiul intregii confreri Dintre barbieri chirurgi cel mai renumit a fost ‘Ambroise Paré (1510-1590) care a urmat cursuri de anatomie la Hétel - Dieu si a insotit 4 regi in campanie. Acesta a preconizat masurile de antisepsie folosind uleiul fiertin tratarea plagilor de rizboi. La 19 ani Ambroise Paré (fig. 2) devine birbier la spitalul Hotel-Dieu din Paris. A scris, dou’ carti despre chirurgia de razboi si obstetrics sidespre ciuma in limba franceza, intr-o perioad in care limba savanta folositd in Europa era latina, In 1536 primeste titlul de maestru barbier chirurg si este Iuat de generalul René de Montejan in campania din Italia. El a redescoperit ligatura vascular’ si pansamentul cu un lichid cicatrizant format din galbenus de ou, ulei de trandafir side terebentind, umanizdnd chirurgia de campanie. In 1554 obtine la Colegiul Saint-Come din Paris titlul de maestru dupa sustinerea examenului de limba latina. In Italia, printre marit chirurgi ai vremit se numar celebrii anatomisti_ Gabriello Fallopio, Leonardo Botal, Guido Guidi si Fabritio cbAcquapendente, cel ce a descoperit valvele semilunare ale venelor. 1-Istoricul chirurgie Fig, 2~ Pagina de ttlu2 prime edit englezesti a lucrilor lui Ambroise Pare (Londra 1634) In secolul al XVil-lea se distinge in Italia chirurgul Marco Aurelio Severino care a reusit si Tidice scoala de chirurgie din Neapole deasupra celei din Padova. La Padova s-au efectuat primele disectii publice, iar marii artisti ai Renasterii (Verrachio, Leonardo da Vinci, Michelangelo) au studiat pe ascuns anatomia. Andreas Vesalius (1514-1564) s-a nascut intr-o familie de medici la Louvait a fost educat la Bruxelles si Paris, dup’ ia terminat studille medicale la Padova. i care a atacat sistemul anatomic si fiziologic al medicinei galenice. Ih editia a doua a celebrei sale anatomii «De humani corporis fabricay aparut la Basel in 1543 (aDespre alcatuirea corpului omenesc») sustine cu certitudine cé sangele nu poate trece‘Manual de chirurgie prin septul interventricular deoarece este foarte 970s (in cartea sa apar primele planse anatomice executate dupa disect De fapt {storicul descoperirilor care ‘au permis infelegerea circulatiei séngelui in organism este foarte interesant.Sistemul vascular si circulatia sangelui au fost incorect cunoscute in antichitate de catre egipteni, chinezi si indieni. In vestitul papirus egiptean descoperit de catre G. Ebers (acelagi care Fa ajutat pe Champolion 8 infeleaga scrierea egipteand) datat din 1550 ir se sustine c& in corp ar fi 92 de vase care ji dau spiritele pe care le rdspandesc apoi in tot organismul. Vechea medicind chinezi (ca $i actuala medicind traditionala chinez3) punea mare accent pe studiul pulsului, Yang (forta ‘masculina activi) putind si-l accelereze, iar Yin (forta feminina pasiva) s8-1 incetineasca. In «Canonul medicinii», scriere chineza din timpul dinastiet Han (202 iHr) se considera inima ca principiul care stapaneste corpul, iar sangele, lichidul care curgein circuit inchis si nu se opreste niciodata. Hippocrate din Kos, reprezentantul cel mai de seamd al vechii medicine grecesti credea ca In inima se afi3 aer care circula in tot corpul prin, artere (traheea $i bronhiile find «arterele», iar vasele sanguine venele) Artetele erau considerate tot conducte cu aet, datorité faptului cA la cadavru nu se gsea sange in artete. Dacé Herofil din Alexandria considera ci vasele sunt pline cu sange, Erasistrate credea ci sangele provine din digestia alimentelot, c8 se aduna fn inima si de aici se raspandeste in tot corpul. In Evul Mediu Fabritio d Aquapendente Girolamo (1537-1619), profesor de anatomie si chirurg la Padova, a descris corect mica circulatie. William Harvey (1578-1657), fost elev la PadovaalluiColombosiFabritiochAquapendente, presedintele colegiului medicilor din Londra, @ descris circulatia sangelui prin studii cu garouri pe care le-a adunat in lucrarea publicata in 1628, la Frankfurt pe Main in ianuarie 1902. Kelling a anesteziat 0 mic& zoné din peretele abdominal si a introdus acul de punctie Fiedler, prin care a pompat aer filtrat prin comprese sterile pentru a produce pneumoperitoneul. In acel loc a. introdus cistoscopul lui Nitze, putand vedea viscerele din cavitatea peritoneala si a luat probe bioptice printr-un al dotlea trocar. El considera aderentele intraabdominale 0 contraindicatie pentru acest procedeu Th anul 1910 Hans Christian Jacobaeus (1879-1937), profesor de medicina la Institutul Carolina din Stockholm, Suedia, a raportat prima laparoscopie si toracoscopie la om. El descrie mai multe cazuri de laparoscopie $1 doud cazuri de toracoscopie in octombrie 1910 in articolul «in cea ce priveste posibilitatea utilizétii cistoscopului in examinarea cavitatilor seroase> publicat in «Minchener Medizinische ‘Wochenschrifte. Kelling iraspunde dou luni mai t8rziuin aceeasirevist§, disputindu-siintaietatea cu Jacobaeus §1afirmand cd a fécut celioscopie la 2oameni intre 1901-1910 (dar el a facut greseala “4 sd nu publice aceste cazuri).0 alt& confuzieapare tocmai din Sankt-Petersburg, de la ginecologul rus Dimitri Oscarovici Ott, care este creditat de Unii ca fécdnd prima laparoscopie cu ajutorul tunel mici incizit in peretele abdominal anterior, prin care a introdus un specul si a inspectat cavitatea peritoneala cu un tub prevazut cu un sistem de oglinzi si un bec incandescent. In 1911 Jacobaeus a raportat experienta sa pe 115 laparoscopil si toracoscopii la 72 de pacienti, 45 dintre ei cu probleme abdominale si 27 cu boli pleurale (numai un pacient din cei 72 a prezentat 0 complicatie hemoragica). Mai tarziu, el a utlizat toracoscopia pentru evaluarea si tratamentul tuberculozei, lizand aderentele pleurale pentru a produce pneumotoraxul artificial si a pune in repaus plamanul boinav (metoda a cunoscut o raspandire extraordinara, in sanatoriile TBC bolnavii utilizand termenul «Jacobaeus> in sens substantival, definind adezioliza si pneumotoraxul artificial). In 1913. medicul francez Rosenthal, comentnd opera lui Jacobaeus, aprecia valoarea laparoscopiei dar gandea c& toracoscopia are 0 important mai mare, deschizind un nou camp deatac,in imp celaparoscopia estein competitie cu traditionala laparotomie exploratorie. H.CJacobaeus a fost un cercetitor constiincios, neobosit si corect, a moartea sa, Sven Ingvar a spus: wlacobaeus a posedat o mare capacitate de munca, o planificare minutioasa in executie, independent’ si originalitate in interpretarea observatillor facute». In S.UA. prima laparoscopie a fost realizat’ in 1911 de catre Bertram M.Bernheim, chirurg la Johns Hopkins School (independent de lucrarlle {ui Kelling si Jacobaeus).. Dezvoltarea laparoscopiei si toracoscopiei Jn urmatoarele decenii a cuprins 3 specialitati: gastroenterologia, ginecologia si bolile toracice. BHOmdof, internist din Chicago, raporteazs prima serie mare de peritoneoscopii In S.U, folosind un trocar piramidal ascutt 5 utizand fluoroscopia cu care a scazut evident riscul lezirii viscerelor abdominale cu trocarele sau instrumentele. Multi cercetitori au realizat c& utilizarea_ pneumoperitoneulul era crucial in succesul examinarii laparoscopice. La inceput, acele folosite induceau dureri mari la locul de insertie si nu exista un consens in a folosi aer filtrat, oxigen sau alt tip de gaz. Odaté realizat,5 Pneumoperitoneul era dificil de mentinut, producandu-se o pierdere de gaz intre canuld si laparoscop. jin anul 1938 Janos Verres, in Ungaria, introduce in clinic’ acul care-i poarta numele pentru drenarea ascitei si a aerului din torace. Cel carea recomandat bioxidul de carbon pentru insuflarea gazoasi a cavitatii peritoneale a fost Richard Zollikofer, din Elvetia, intr-un articol publicat in 1924. Laparescopia terapeutica CFervers, chirurg general din Germania, este primul care raporteazi_adezioliza intraabdominala laparoscopic3 in anul 1933. in America, Ruddock, colaborand cu American Cystoscope Manufacturers Inc. (ACMI a utilizat sistemul oblic de vedere propus de Kalk. El a imaginat acul de pneumoperitoneu, canula si trocarul, aspiratorul si instrumentele de biopsie, Dupi al Hea r8zboi_— mondial laparoscopia ia _o dezvoltare impetuoasé datorit’ ginecologilor europeni. Raoul Palmer, la Paris, a utilizat culdoscopia pentru studiul infertilitatii, H.Frangenheim din Konstanz, Germania, inc& din anii 1950 a descris si folosit mai multe instrumente de laparoscopic si Introduce prototipul modem al insuflatorului de bioxid de carbon. In 1954 profesorul Harold Hopkins si studentul su N.S.Kapany realizeazé fibroscopul care transmite imaginea prin fibre de sticla printr-un tub flexibil (comunicare fécuta in revista “Nature"). Basil Hirschowitz ii viziteaza pe Hopkins si Kapany la Colegiul imperial din Londra si in 1956 construieste fibrogastroscopul flexibil e care-| comunica la American Gastroscopic Society in luna mai a anului 1957. Chirurgia miniinvazivi endoscopic a jonctiunii coledoco-oddiene incepe 0 data cu anil 1968-1970, cand Oi, Takagi si McCune realizeaza colangiopancteatografia endoscopic retrogradé (ERCP), urmatorul pas find sfincterotomia endoscopica retrograds (Kawai, Classen, 1974-1975) si abordul mintinvaziv retrogtad al caiibiliare principale. Un salt important s-a produs in 1985 prin producerea primului computer chip video camera de catre Circon Corporation, cu rolectarea imaginii color pe un monitor color. in 1985 Charles FilipisiFred Mall realizeazs prima colecistectomie laparoscopic la caine. T-Istoricul chirurgiel Dupa introducerea_microcamerei_ siliconate, Phillippe Mouretin 1987, la Lyon, realizeaz’ prima colecistectomie laparoscopica la om. Alti chirurgi curajosi, Petelin si Phillips, abordeaza explorarea laparoscopic a cail billare principale. Dekok a realizat prima apendicectomie laparoscopica asistata in 1977; ela disecat apendicele utilizind laparoscopul sia extras apendicele din abdomen. utilizand © minilaparotomie. Semm a raportat prima apendicectomie exclusiv laparoscopicé cu ligatura mezoapendicelui cu nod extracorporeal siligatura bazei apendicelui cu un nod Roeder. Cel care a realizat_ prima apendicectomie laparoscopic’ pentru apendicité acuta a fost Patrick O'Regan, chirurg general la Vancouver, British Columbia, la University Hospital, Shaughnessy Site. De la cura operatorie a herniei inghinale a lui Bassini din 1884, numerosi chirurgi au inventat diferite procedee de ligatura inalta a sacului herniar si de intarire a peretelui abdominal. in 1982 Ger raporteaz prima hernie inghinalé operat laparoscopic folosind un stapler. El a utilizat calea deschisi de abord si a utilizat laparoscopul pentru a ghida aplicarea clipurilor de ofel. Shultz siCorbitt in 1990 folosesc tehnica “mesh plug” inserand proteza in spatiul properitoneal. Edward Phillips si Jean Dulucq au aplicat calea laparoscopic’ properitoneals utilizind insuflarea bioxidului de carbon in spatiul properitoneal O data cu cresterea calitatii aparaturii si a tehnicitatii chirurgicale, chirurgia miniinvaziva cunoaste 0 dezvoltare exploziva. Katkhouda realizeaza in 1991 seromiotomia cu sectiunea ramurilor gastrice ale nervului vag pentru boala ulceroasé, cu scdderea secretiei gastrice acide si rezultate endoscopice stabile. Bailey si Zucker, in S.UA, tot in anul 1997 au reusit vagotomie selectiv’ anterioara cu vagotomie posterioars troncularé pentru ca Bernard Dallemagne din Liege, Belgia s8 realizeze vagotomia inalt selectiva anterioara si posterioaré pentru ulcer 3i fundoplicatura Nissen laparoscopica pentru boala de reflux gastroesofagian Chirurgia toracoscopicé © até cu introducerea_primelor tuberculostatice (streptomicina, in 1945) rolul terapeutic al toracoscopiei scade, ramanandu-i un modest rol diagnostic. In epoca moderns,‘Manual de chirurgie prin dezvoltarea impetuoas’ a instrumentarulu toracoscopic foarfecele toracoscopic curb, stapler-ul linear de 30 mm, etc) s-au putut realiza lobectomii asistate toracoscopic, s-au putut localiza echografic intraoperator nodulil pulmonari tumorali profunzi, Chirurgia cardiaca, valvulard s-a putut realiza toracoscopic cu posibilitatea instala circulatielextracorporeale siaimplantiriidevalve cardiace pe cale toracoscopica! Prin introducerea unor mixere laparoscopice s-au putut extirpa prin microincizii_ organe _parenchimatoase (splenectomia, nefrec-tomia, histerectomia). Odirectie, in care proba timpului va decide, este chirurgia oncologic miniinvaziva, putandu- se practica esofagectomie total cu gastrectomie polaré superioar prin toracoscopie $i laparoscopie, gastrectomie totala pentru cancer, hemicolectomie dreapta si stanga pentru cancer colic, rezectii sau amputatie de rect pentru cancere de rect, cu limfadenectomie pelving, etc. Chirurgia endocrina laparoscopic’ a luat si ea un avant deosebit, suprarenalectomia pe aceasta cale fiind deosebit de spectaculoasa (chirurgia endocrina cervicoscopica a tiroidei, dar mai ales a glandelor paratiroide este la inceput, experienta pe plan mondial fiind redusa). Pentru a se putea pregati in aceasta noua si fascinantadirectiea chirurgieimoderneauaparut centre de training care reunesc expert sicursanti dintoatélumea cum este ITS (European institute of Telesurgery) din cadrul IRCAD, la Strasbourg, sub conducerea profesorului Jacques Marescaux, sila care multi chirurgi romani au primit burse si, au participat la cursuri de initiere sau avansate in chirurgia laparoscopic’ si toracoscopica. © noua provocare este aparitia chirurgiei laparoscopice far cicatrice, prin care trocarele optice si de lucru se introduc in cavitatea peritoneala prin orficii naturale, cum ar fi vagina sau rectul (NOTES). Chirurgia robotica, bazaté pe tehnologie NASA foarte avansati, foloseste bratele articulare ale unui robot care manipuleaza instrumentarul introdus prin trocare ghidat de un chirurg care std comod la o telegondola si poseda pe ecran © imagine tridimensional (Zeus, da Vinci). Se Iucreazs intr-un spatiu limitat(loja prostatei, cord, dar si chirurgia generala), avantajul fiind ci se elimina tremurul fiziologic al mainii chirurgulut Chirurgul operator poate fi plasat si in alt foc 16 decat sala de operatie (telechirurgie). 7. _Istoricul chirurgiei romanesti Desigur csi locuitorii anticei_ Dacii posedau anumite cunostinte medicale pe care le utilizau pentru a trata plagile de rizboi sau diverse afectiuni pe timp de pace, toate ramase sub semnul anonimatului. Pe columna lui Traian, pe lang scenele de lupté ale rizboaielor daco- romane, este infétisat si un post de prim al armatei romane, unde, in afara de chirurg, se pot vedea gi ajutoarele sale. In perioada comunei primitive, a antichitati si a Evului Mediu cei ce se ocupau de tratarea bolilor erau vracii aflati la mare pret, sicareimbinau aplicarea cunostintelor medicale cu practicile religioase, incantatiile insotind intotdeauna actul medical De-abia la Brasov, in secolul al-XV-tea, avem date ca incep s& apara primii barbieri care se raspandesc in cele trel provincli. Din secolul al XVIi-lea apar si chirurgii propriu-zisi care aveau si diplome obfinute la universitati stréine. Barbieri chirurgi t3iau si rddeau parul, luau sange prin punctie venoasé sau lipitori tratau ranile, puneau ventuze scarificate si erau organizati intr-o fratie condusa de un vataf. Dorinta de inavutire a adus in cele trei provincii romSnesti si o serie de sarlatani cu diplome contrafécute. Abia in 1830, la Craiova, ia nastere prima coal’ de felceri militari care se muta in acelasi an la Spitalul de la Mihai Vod8, devenind scoala de felceri si subfarmacisti militari. In 1842 ia fiinta ta Coltea Scoala de Chirurgie “cea mic’, condusa de Nicolae Kretzulescu, primul roman. care-si ia doctoratul in medicina ta Paris. Cu toate ci dup’ plecarea directorului aceasta scoala se desfinteaza, a fost absolvits de doua serii de felceri militari si civili si de ajutori de dentisti. In 1850, La Spitalul Ostiri din Bucuresti, se infiinfeaza Scoala Militaré de mic’ chirurgie, jar in 1853 se redeschide scoala de la Coltea, de asta dati la Spitalul Filantropia, sub conducerea doctorului Gheorghe Polizu. Unindu-se cele doua scoli, Carol Davila (fig. 16) infiinteaz’ la Spitalul Ostirii de la Mihai Vod3 0 noua scoala de mica chirurgie, care devine imediat Scoala de Chirurgie cu 0 duratd de 4 ani. Aceasta, a randul ei se transforma In 1857 in Scoala Nationala de Medicina si Farmacie cu 0 durata de 8 ani (cinci ani de studiu $i trei ani de practica)7 Fig, 16 ~ Carol Davila ~ intemeietorul Facultitii de Medicina din Bucuresti Primul profesor de chirurgie la Scoala Nationala de Medicina si Farmacie dela Bucuresti este doctorul Nicolae Turnescu (fig. 17), care a fost si primul decan al facultatil si primul titular al Serviciului de Chirurgie de la Spitalul Coltea (fig. 18). © figuré marcanté a inceputurilor invatméntului chirurgical_romanesc a. fost Ghorge Assaky (fig. 19) (1855-1899) care sia sustinut teza de doctorat in Franta, la Facultatea de Medicina din Lille (unde a fost numit si profesor agregat de anatomie) cu tema “Despre sutura nervilor la distanta’. Cu toate c nva trait decat 44 de ani, a efectuat interesante studi de si fiziologie experimentala, find si un foarte talentat si ingenios chirurg. El a renuntat ta o catiera didactic’ in Franta fiind numit la Bucuresti profesor de chirurgie si director al institutului de chirurgie si ginecologie, calitate in care aplicat primul la nol in tard requlle asepsiet Fig. 17 Nicolae Turnescu (1812-1850) - primul decan al Facuitat de Medicins din Bucuresti 1-Istoricul chirurgie Fig. 19 Gheorghe Assaki (1855-1899) - profesor de chirurgie $ ginecologie In 1874 doctorul Grigore Romniceanua fost numit primul titular al Serviciulul de Chirurgie infantila, avand merite deosebite in domeniul itrescu. Severeanu (fig. 20) (1840-1930) a fost unul din promotorii noului in chirurgia romaneasc8, militénd pentru aplicarea regulilor asepsiei si antisepsiel; la cateva luni dupa ce Wilheim Conrad Roentgen descoperise razele X, in 1896, a infiintat prima instalatie radiologics la Spitalul Coltea (oare cate descoperiri mai patrund astazi cu atata rapiditate in fara noastra?). El a folosit cateterismul arterial {in vederea repermeabilizarii vaselor trombozate, @ preconizat un procedeu operator original pentru buza de iepure si altul pentru rezectia maxilarului superior, a utilizat inchiderea peretelui abdominal in straturi anatomice.Manual de chirurgie Fig. 20 Constantin Dimitrescu - Severeanuy (1840-1930) Thoma tonescu (fig. 21) (1860-1926), a fost profesorlector de anatomie al Facultatli de medicina din Paris (clasat primul la toate concursurile), este cea mai important personalitate a chirurgiel roménesti la granita celor dou’ veacuri. in tratatul de anatomie elaborat in 1894 sub indrumarea celebrului anatomist francez Paul Julien Poirier, Thoma lonescu a scris partea de anatomie a tubului digestiv. De numele su se leagé descrierea aponevrozelorfaringelul,atopografieipilorului,a rapoartelor duodenului sia fosetelor duodenale, a structuriilantului simpatic cervico-toracic. Din 1894incepeadoua perioada aactivitati sale, fiind numit sef al catedrei de anatomie topografici si de clinic’ chirurgicala a Facultatii de medicins din Bucuresti. Beneficiind de o pregitire teoretica gi practicd de exceptie ca side Un urias talent chirurgical, a imaginat si executat {ajutat flind de valorosii sai discipoli) interventit chirurgicale complexe pentru acea vreme. Astfl, impreuna cu Victor Gomoiu a executat ablatia simpaticulul cervical in angina de piept; cura chirurgicali radicala in cancerul de col uterin, se practica si astdzi dup’ procedeul Wertheim- Thoma lonescu; a imaginat procedee originale de craniotomie, splenectomie, nefrectomie, de curi chirurgicalé a hemiei inghinale si femurale. De numele sau se leaga si raspandirea rahianesteziei preconizata de Bier (el a utilizat, ‘mai intai un amestec de stovaind si tricnina, apoi de stovaina si cofeina), Thoma fonescu a fost nu numai un mare anatomist si chirurg al epocii, dar sin mare sef de scoala, dintre elevii sii cei mai straluciti citandu-i pe Ernest Juvara, Amza Jianu, lacob lacobovici, Victor Gomoiu, Traian Nasta. 8 Fig.21 ~Thoma fonescu (1860 - 1926)-creatorul scoll romanesti moderne de anatomie si chirurgie Ernest Juvara (fig. 22) (1870-1933) a ocupat la lagi in perioada 1900-1913 postul de sef al catedrei de chirurgie si anatomie, elaborand *Manualul de anatomie chirurgicals" aparut in 1929. Fig. 2 Emest Juvara (1870-1933) Amza Jianu (1881-1962) a fost titularul postului de profesor Ia Clinica de Chirurgie a Spitalului"SfSpiridon’ din lagi, pana in 1920 cand s-a transferat in Bucuresti. Lucrarea sa de baz “Despre plastille esofagiene” publicata in 1914 in “Deutsche Zeitschrift fir Chit citata in tratatele de chirurgie esofagiana. Jancu Jianu (1880-1972) profesor agregat, a fost un neobosit promotor al. chirurgie! experimentale, imaginand si procedeul de esofago-plastie cu lambou cutanat. lacob lacobovici (1879-1959) a fost din 1919 profesor de Clinic& Chirurgicals la Facultatea de medicina din Cluj (find elev al lui ‘Thoma lonescu). Fusese instruit la Bucuresti timp de 5 ani la catedra de anatomile descriptiva, apoi19 alucrat ca secundar si medic primar al serviciului de consulta al spitalului Coltea. La Cluj a fost decan si tector al universitatii remarcandu-se prin promtitudinea cu care a introdus cele mai noi achiziti: rezectia gastricd in tratamentul ulcerului duodenal, tratamentul chirurgical al tuberculozei_ pulmonare _(preconiznd frenotomia asociata cu rezectia primelor coaste). A efectuat studi interesante privind diverticulii duodenali si intestinal, formele hipertoxice de apendicita acut8 (cu precizarea indicatillor operatorii in apendicita acuté), arteriografia chirurgical8, fiziologia paratiroldelor. In 1933, a urmat lui Emest Juvara la conducerea clinicii de chirurgie a Spitalului Brancovenesc, iar in 1939 a initiat primul tratat romanese de clinicé 3i terapeuticd chirurgicala, scriind personal volumul de patologie chirurgicald si pe acela de tehnicd operatorie Fig. 23 ~ Acad. Nicolae Hortolomei (1885-1961) Academicianul Nicolae Hortolomei (ig. 23) (1885-1961) afost un mare clinician si chirurg. Din anul 1920 (cand profesorul Amza Jianu se mut la Bucuresti) devine pentru 10 ani seful clinicii a doua de chirurgie din lagi. A studiat dinamica calor urinare (impreund cu Th Burghele — fig. 24) factoril predispozanti ai atelectaziei pulmonare, tuberculoza renal, grefele de tesuturi conservate, fiziopatologia anastomozei porto- cave (Impreung cu |Juvara), drenajul pleureziilor purulente pe sonda Pezzer. NHortolomei a fost si un mare dascal, formand 7 profesori de chirurgie de mare suprafata care au devenit la randul lor sefi de scoala: la lagi, profesorii Oscar Franke, Vladimir Butureanu si Gh. Chipail, iar la Bucuresti profesorii ThBurghele, Gh.Olénescu, [Juvara, Dan Setlacec. Pe masura ce inaintam in timp o serie de 1-storicul chirurgie personalitati marcante incep si dea credibilitate unor noi specialitati desprinse din trupul mare al chirurgiei. Fig. 24 ~ Acad. Theodor Burghele (1905-1977) Astfel, chirurgia infantili, se dezvolta prin contributia lui LBSlicescu si Alexandru Cosdceanu (acesta a imaginat procedee originale de rahisintezé cu fragmente costale multiple in morbul lui Pott, osteosinteza cu transplant in consol in morbul lui Pott suboccipital) Ortopedia ia nastere ca disciplina de sine stititoare datorité academicianului Alexandru Radulescu care a studiat problema grefelor si a transplantului osos la om, a tratamentului ortopedico-chirurgical al poliomielite, a imaginat multe procedee operator. Neurochirurgia a fost dezvoltata stiintific Romania de citre Dimitrie Bagdesar, elev direct al lui Cushing care a trasat coordonatele neurochirurgiei ca specialitate pe plan mondial Elevul séu cel mai prodigios a fost profesorul Constantin Arseni care, beneficiind si de un sprijin material deosebit, a condus cel mai mare spital de neurochirurgie din lume (cu un total de romaneasci, pe — deplin Tecunoscuté pe plan mondial, a beneficiat de aportul unor mari personalitati, elevi ai academicianului NHortolomel: Th.Burghele, Gh.Olanescu, VNeagu, EProca, Chirurgia cardio-vascular’, conceputa ca disciplina in tara noastra tot sub directa implicare a lui NHortolomel, dezvoltat ulterior de Dan Setlacec, este adusi la standardele internationale datorit’ profesorului Pop DPopa loan si a scolii create de el. Chirurgia toracicé beneficiaza si ea de mai “figuri, cum a fost profesorul C.Cérpinigan