FRANTURI: DE GAND PUR 7 f NT TT S41 Fe cn’ (MeramonrrosiCOLECTIVUL DE REDACTIE COORDONATORI. MULTUMIRI DOMNULUI PRIMAR COSTEL BRATES, pentru sprijinul acordat, Bibliotecar: Serban Tonelia fiiri de care nu ar fi fost posibili aparitia acestei reviste! Profesori: COLABORATORI: inv, Drgoi AnicaDO 96 de ani de la Marea Unire © viata intreaga veti marturisi cu mandrie: "Siew am fost Ia Alba Iulia !” Fill filor vostri vor chezasui puternic si fericiti, rostind: $i paringii nostri au fost la Alba lulia!” luliu Hossu, episcop, 1 Decembrie 1918 Unirea de la 1 Decembrie 1918 reprezint& evenimentul principal al istoriei Roméniei si, totodata, realizarea unui deziderat al locuitorilor granitelor vechii Dacii, unirea Transilvaniei cu Roménia, Prin legea nr. 10 din 31 iulie 1990, promulgata de presedintele Ion Iliescu si publicatd in Monitorul Oficial nr. 95 din 1 august 1990, ziua de 1 decembrie a fost adoptata ca zi nationala si sirbaitoare publica in Romania, Aceast prevedere a fost reluata de Constitujia Roméniei din 1991, articolul 12, alineatul 2. Adunarea National a Romditor deta Alba lalla Regele Ferdinand lal Rominie ‘gee negrator Adunarea de la Alba-lulia s-a tinut intr-o atmosfera sarbatoreasca. Au venit 1228 de delegati oficiali, reprezentind toate cele 130 de cercuri electorale din cele 27 de comitate roménesti, apoi episcopii, delegatii consilierilor, ai societatilor culturale rominesti, ai scolilor medii i institutelor pedagogice, ai reuniunilor de meseriasi, ai Partidului Social-Democrat Romén, ai organizatiilor militare si ai tinerimii universitare, Toate paturile sociale, toate interesele si toate ramurile de activitate romine: au reprezentate. Dar pe angi delegatii oficiali, coca ce dadea Adundtrii infiisarea unui mare plebiscit popular era afluenfa poporului. Din toate jurile farilor romane de peste Carpafi, sosea poporul cu trenul, cu carufele, pe jos, imbracafi in haine de sirbatoare, cu steaguritricolore in frunte, cu table indicatoare a comunelor ori a finuturilor, in cAntari si plini de bucurie. Peste o suta de mii de oameni s-au adunat in aceasta zi spre a fi de fafa la actul cel mai mare al istoriei romanilor. Spectacol simbolic gi instruetiv: muljimea imens& ured drumul spre Cetifuie printre sirurile de {4rani romani invesmAntati in sumanele de paturd alba i cu ciciulile ostenilor lui Mihai Viteazul. Pe portile Cetifuii, despuiate de pajurile nemfesti, falfaie Tricolorul roman, Poporul trece pe sub poarta lui Mihai ‘Viteazul si se aduna pe Campul lui Horea. De pe opt tribune, cuvantatorii explica poporului marefia vremurilor pe care le traiesc. In acest timp, in sala Cazinei militare, delegatii jin adunarea. Pe podium, intre steagurile tuturor nafiunilor aliate, care au contribuit cu sacrificiile lor de sange la desdvarsirea acestui act maret, iau loc fruntasii vie{ii politice si intelectuale a roménilor si delegajii Bucovinei si Basarabiei, care au finut s& aducd salutul farilor surori intrate mai dinainte in marea familie a statului roman. Intr-o atmosfera indlfatoare, in mijlocul aprobarilor ee ee aeunanime si a unui entuziasm fra margini, Vasile Goldis, cel care a redactat textul Rezolutiei Unirii, aduce la cunostinta poporului continutul documentului. Textul recolufied Marea Adunare de la Alba-Lulia proclama dreptul inalienabil al najiunii romane la intreg Banatul, cuprins intre Mures, Tisa si Dunire. Restul rezolutiei cuprinde programul de aplicafie: autonomia provizorie a teritoriilor pani la intrunirea Constituantei, deplina libertate najionala pentru popoarele conlocuitoare, deplina libertate confesionali, infptuirea unui regim curat democratic pe toate terenurile vie{ii publice, reforma agrari radicala, legislajie de ocrotire a muncitorimii industriale. Adunarea nafionali doreste: Congresul de pace si asigure dreptatea gi libertatea atat pentru nafiunile mari, cat si pentru cele mici $i si elimine razboiul ca mijloc pentru reglementare a raporturilor internafionale. Ea salut pe frajii lor din Bucovina, scapati din jugul monarhiei austro-ungare, pe nafiunile eliberate - cehoslovacd, austro-germani, iugoslava, poloni si ruteani -, se inchin cu smerenie fnaintea acelor bravi romani care si-au varsat sngele in acest rizboi pentru libertatea si unitatea natiunii romane si exprimd mulfumirea si admirafia sa tuturor puterilor aliate care, prin luptele purtate impotriva dusmanului, au seapat civilizatia din ghearele barbariei. La ceasurile 12 din ziua de 1 decembrie, prin votarea unanima arezolutiei, Unirea Transilvaniei cu Romania era sAvarsit... Cu ocazia implinirii a 96 de ani de la Marea Unire, elevii $colii Gimnaziale Maltezi au organizat activitatea extracurriculara cu titlul ,,Lamuljiani, Roménial La mulfi ani, romani!”. Prin susfinerea acestei activitati s-a urmarit infelegerea semnificatiei zilei de 1 decembrie, cunoasterea unor repere istorice cu privire la Marea Unire de la 1 decembrie 1918, realizarea unor postere pe tema de 1 decembrie, cunoasterea insemnelor. La activitate au participat elevii claselor V-VIII si cadrele didactice ale seolii Elevii au realizat postere cuprinzand informatii si imagini despre Ziua Nationald a Roméniei, iarelevii din clasele a VIl-a sia VITI-a au participat la concursul ,,Aceasta Romania mea”, cu intrebari din istoria si geografia Romaniei. Flevele clasei a V-a: Ton Gabriela, Enicd Clara, Dumitrascu Bianca, Macicas Andreea si Zebega Adriana, au sustinut un moment artistic dedicat acestei zile. Elevii au fost rasplatiti cu diplome pentru activitatea desfasurata. Prof. istorie, Cozma Ina . SE Peee CRACIUNUL oe Crestinismul sisolstigiul deiarnd Sirbatoarea Nasterii Domnului a fost stabilitd de catre biserica crestina, ca srbitoare aparte, la25 Decembrie. Adusi din Orient de armata, religia lui Mithra (zeul soarelui), un cult iranie eu ridicini vedice, invadeazd intr-un timp relativ scurt toata lumea romana, ajungand si-gi facd cel mai mare numar de aderenti, astfel incat sirbatoarea in cinstea avestui zeu, ca zi de nastere, este definitiv fixaté in calendaral roman (catre sfarsitul secolului TID) la 25 Decembrie, Tot la aceasti data, lumea cea veche serba si cresterea luminii care biruie puterile intunericului Colindele incepand cu noaptea de 23 spre 24 Decembrie, de la miezul noptii si pana la revarsatul zorilor ulifele satelor rasunau de ¢glasul micilor colinditori. in orase intatnim colindatori odata cu lisarea serii $i pana in miez de noapte. Cutraista dupa gat, cubatain ‘ming si ciciula pe urechi, colindatorii merg din casi-n cas& si striga la ferestrele luminate: Bunadimineata la Mos Ajun, ‘Ne dati orinune dati’ si daca cei din casi intarzie a le deschide usa spre ale impart colindeti, incep s& cante mai departe: ‘Am venit sinoi odataé Launan cusandtate, Silaanul sa venim Sanditosi siva gasim. Ne dati, ne dati, Orinune dati" Cu acest prilej gazda le imparte colindete: covrigi, nuci, mere, colicei de faind framantati si copti chiar in acea noapte a Mos Ajunul in ajunul Craciunului, ca si in ajunul Anului Nou in toate provineiile romanesti copiii formeazd grupuri si pornese pe la casele gospodarilor cntind cintece ce au refrenuri ca: Florile dalbe,"Lerui ler" Ziurel deziua” Sub numele de colind si colindat trebuie sd infelegem vechiul obicei pe care il intdlnim in sirbatorile susmentionate dnd copii, ca si acai satelor, meng din cas’ in casi, cdntind cntece pentru a ura sindtate gi fericire gazdelor ce-i asculti, de la care primese daruri (colindefe) in bani sau in natura: nuci, covrig, mere, colac, ete Ca la multe alte popoare si la romani batrénii s-au bucurat de multa stima si respect, mai ales in vechime. Respectul fafa de acestia s-a pistrat si dup moartea lor, Intro asemenea mésurd incat uni dintre ei au ddevenit un fel de semizei a cdror amintire a rimas nestearsi in memoria colectivi. Un astfel de personaj celebru este si Criciun, pastorul mitic, a carui legenda a fuzionat foarte frumos cumitul Nasterii Domaului, Una din legendele cunoscute spune frd acordul sofului, Craciuneasa primeste in gazdi pe Fecioara Maria, oferindu-i adapost in grajd. Aflénd acest Iueru Craciun fi taie iainile, iar Maica Donmului i le lipeste la loc. Minunea il converteste pe Criciun la crestinism, De bucurie cd nevasta sa a scipat de pedcapsa lui necugetata, Criciun aprinde un rug din cioate de brad in eurtea Iu si joacd hhora cu toate slugile lui, Dupa joc imparte sfintei familii daruri pastoresti: lapte, eas, urdi, smintind, De aici tansfigurarea lui ‘Mos Craciun intr-un sfnt, care aduce de ziua nagterii lui [sus daruri copiilor, obicei care se suprapune cu amintirea darurilor pe care, dupa legenda evanghelicd, le aduceau regii- ‘magiin staul noului Mesia, Adeviiratul Sfantu' Nicolae Sfintul Nicolae este sffntul mai tuturora. Este sfintul national al Rusiei si al Greciei si sunt mii de biseriei care fi poarté numele ~ chiar mai ‘mult de 400 numai in Marea Britanie, Este sfantul judecatorilor, al ¢ criminalilor, al cimatarilor,al hofilor, al comerciantilor, al cersetorilor, al seolarilor, al marinarilor, al brutarilor, al Grumetilor, al virginelor sial copiilorsdraci Este cunoscut ca find prietenul si protectorul celor in necaz. Sfantul Nicolae s-a nascut in Estul Mijlociu, la aproximativ 350 de mile Nord-vest de la Betlehem in secolul al patrulea, A fost erescut sa devina episcop la Myra (astazi Kale), in oragul su natal, Lycia, aflaté lingi coasta Turciei de astizi. Legenda povesteste despre dragostea Tuipentru copii, despre bundtatea lui si despre miracolele pe care le-a infaiptuit, Probabil cca ‘mai binecunoscuta poveste este aceea care da stire despre felul in care le-a ajutat pe cele trei surori, care aveau pefitori dar nici una ma avea zestre, de vreme ce tatil lor era doar un nobil sarac. Din cauza acestui lucru nu aveau cum si se matite, Episcopul Nicolae era un om timid si mui placea sa dea bani direct, deci s-a gandit Ia o cale prin care sa le poata darui anonim, Cand cea mai mare fata era gata de ‘maritis, bunul episcop a aruncat in casa un sac cu aur noaptea. Mai apoi, cand cea de-a doua fata se pregatea sa se marite, la fel ica primit in mod misterios un sac cu aur, Insa cdind.a venit vremea pentru cea de-atreia fata, saracul nobil era determinat sa afle cine este acelacare este asa de generos. ‘Ramanand treaz, -a vazut pe episcop cum arunca inca un sac cu aur in casa. Se spune ca Sfantul Nicolae sa ureat pe acoperis si a aruncat cel de-al treilea sac prin cos, acesta aterizdnd intr-o soseta care era pusa la uscat, de aici provenind obiceiul de a pune soscte sau saculete de Craciun deasupra semineulu Cand tatal a vazutce s-a intamplat, Nicolae s- a rugat de el sa pastreze secretul, dar, desigur, cumva au aflat toti de acest lucru, De atunci, de fiecare data cand cineva primea un cadou neasteptat, ii multumeau lui Nicolae, Cu sase sute de ani mai tarziu, tarul rus Vladimir a vizitat Constantinopolul si auzind de toate aceste povesti frumoase despre episcopul Nicolaea decis sa-I proclame Sfintul Rusiei Povestile au ajuns chiar si pana in Laponia - la oamenii care calatorese cu saniile trase de reni. Cei trei saci cu aur, pe care i-a daruit Nicolae celor trei surori, I-au facut ca sa ajunga in atentia comerciantilor din Italia de Nord. El era reprezentat tindnd cei trei saci, in statui si imagini, tindnd in maini cei trei saci cu aur, iar atunci cénd a devenit sfantul comerciantilor, sacii au devenit mingi de aur, care fi reprezentau pe eamatar Aniversarea mortii lui Nicolae, 6 Decembrie, fie acesta in 345 dupa Hristos, fie in 352 dupa Hristos, este atat de aproape de Craciun ineét, in multe tari, cele doua sarbatori s-au impletit. Dar in Germania si in Olanda, si la fel si la noi cele doua sarbatori auramas separate, Crciunul in mai multe limbi Engleza: Christmas, Yule, Noe! Germana: Weihnachten Finlandeza: Joulu Maghiara: Karacsony Suedeza: Jul Italiana: II Natale Spaniola: La Natividad Franceza: Noel Traditionala sarbatoare a Craciumului nu este o singura zi ci o perioada mai lunga, incepand de la 24 decembrie si tinand pana la 6 ianuarie. Acesta includea si noaptea de Anul Nou, marind astfel valoarea festiva a Craciunului Felicitarea de sirbittori Obiceiul trimiterii felicitarilor catre cei dragi a fost initia de catre Sir Henry Cole din Anglia, Acesta s-a intamplat in anul 1843 si prima felicitare a fost conceputa de catre J.C.Horsley. S-au vandut 1000 de copii in Londra. Un artist englez, William Egley, a produs 0 felicitare populara in 1849. De la inceput temele si imaginile erau variate la fel ca si obiceiurile de Craciun din lumea intreaga, Simboluride Crétciun Lumanirile, flacdra; vara, caldura, paradisul, sfarsitul intunericului, Hanuka evreilor Pomul: viata eterna, copacul din Paradis, simbol pagan Merele: marul din Eden Mog Criciun, Sfintul Nicolae: zeitate paganaee Darurile: obiceiuri (romani, paganii de peste tot) Vascul: pace, sarutare Sacru pentru vechii druizi si simbol al vietii eteme la fel ca si pomul de Craciun. Romani au considerat-o simbol al pacii si prin aceasta a devenit acceptata si de catre credinciosii crestini, Sarutul de sub vase a fost la fel un obicei roman, Pomul de Criciun in unele parti ale Rusiei se obisnuia ca ajunul Cracinului sa fie serbat in mijlocul unei paduri de brazi, unde - cel mai frumos dintre ei - era impodobit, Omamentarea se facea cu lumanari aprinse si era incarcat cu daruri: fructe, flori, panerase sau cutii eu bomboane, jucarii, dantele, etc La noi gasim acest obicei al impodobirit ‘unui pom sau a unei ramuri verzi numai la rnunta (bradul de nunta) sau la moartea unui flacau sauaunei fetemari Ca datina de Craciun, se pare ca pana la sférsitul secolului XIX se intalnea numai in casele nemtilor ce locuiau in orase. Dupa primul razboi mondial insa acest obicei s-a raspandit pe tot teritoriul tari. In zilele noastre este cel mai indragit obicei practicat laoras a fel casita sat, In Scandinavia timpurilor pagane, ‘oamenii credeau ca spiridusii casei le pazeau casele impotriva raului. Desi. acesti spiridusi rau in general binevoitori, se spune ca putcau deveni repede rautaciosi cand nu erau tratati cum se cuvine, De-a lungul secolelor au fost fie jubiti fie detestati, Unit oameni credeau chiar ca erau spirite rele si canibali Perceptia asupra spiridusilor depindea in ‘mare masura daca o persoana eta rautacioasa sau draguta Cand Craciunul a devenit din nou popular, ca sezon al sarbatorilor, in mijlocul $e anilor 1800, scriitorii scandinavi ca Thile, Toplius, Rydberg au schitat adevaratul rol al spiridusilor in viata moderna: magicieni ce sunt sacaitori intr-un fel, insa sunt adevarat prieteni si ajutor pentru Mos Craciun, Fi sunt spiridusii Craciunului. La un moment dat se credea ca spiridusii traiese in satul Ini Mos Cracium de la Polul Nord. Insa, in 1925 s-a descoperit ca nu exista reni la Polul Nord insa sunt o multime in Laponia, Finlanda. Nimeni nu a reusit sa vada cu adevarat satul lor pentru ca pasajul catre el este un secret cunoscut numai de Mos Craciu si spiridusi. Stim ca este undeva pe muntele Korvatunturi in timutul Savukoski din Laponia, Finlanda, care este pe granita fino-rusa. Spiridusii sunt copii lui Gryla si Leppaludi, tatal si mama lor. Uni oameni spun ca sunt 13 spiridusi, unii spun ca 9, uni 6. Sunt foarte destepti si-l ajuta pe Mos Craciun sa fabrice jucariile pe care copii si adulti le comanda prin email sau prin posta. Renii La un moment dat se credea ca Mos Craciun (Santa Claus) locuieste la Polul Nord. In 1925 s-a descoperit ca nu exista reni la polul nord. Insa sunt 0 multime in Laponia, Finlanda, Asa ca astazi stim ca renii locuiese in jurul satului seeret al lui Mos Craciun iar spiridusii undeva pe muntele Korvatun- turi din timatul lapon Savukoski, Finlanda, care este pe granita fino-rusa. Cu mult timp in urma, Mos Craciun spiridusii sai au descoperit formula magica a Prafului Magic al Renilor, care-i face sa zboare. Acest praf este pulverizat pe fiecare ren cu putin timp inainte de plecarea lor din seara de Craciun si le confera suficienta ‘magie pentru a putea zbura in jurul lumii, Pot zbura foarte repede: la o viteza aproape egala cualuminii de Craciun, Rudolph este cel mai celebru ren, Este conducatorul celorlalti 8, a caror nume sunt Blitzen, Comet, Cupid, Dancer, Dasher, Donder, Prancer, si Vixen, a eyet I Jarna Este decembrie. larna soseste in mirosul de brad si cozonaci, noi grab cu alajul ei de fulgi de nea, copiii, zburdam pe ulifele satului in care in c&derea lor, fi fese ZAnei de clinchet de zurgalai colindind pe gheafarochijadeunalbimaculat. _ulifele satului fiecare casi, iar pomii ieee cet staal fine, inl de chicos wt eee care cu bagheta ei fermecatd aduce crengile peste noi. Pe chipurile Sica cain sibtoror dena, nontee se teste bueuse fost atat de dragi nou’, avind fiecare acestui anotimp frumos. specificatiile si darurile lor. Chiar Ce frumoasa esti iarna si cate ac geamurile sunt impodobite cu. bucuriine oferi tunoua,copiilor! perle de cristal si stelute daruite de Stangd Tétaru Andreea vna iam, iar in casi ne imbie ‘Soraya, Clasa a H-a larna, cel mai bun sculptor in gheata Cel mai jubit anotimp de catre toti copii este iama, chiar dac& ne aduce frig, ‘pada, viscole si troiene ct casa, noi, o adorim. Abia asteptam prima zapada si ne imbulgarim, si facem oameni de zipada care ‘mai de care mai haiosi si mai ndzdravani, sé mergem la derdelus, unde bucuria copiilor nu poate fi stavilité de nimeni. Dupa o zi la derdelus, pornese spre cas unde ma asteptau covrigii calzi si painea aburinda abia scoasa din cuptor de bunica. ‘Cu gandul la o alté zi la derdelug ma cuprinde somnul si ma las purtaté in lumea viselor unde o zéna de gheafé ma poarta pe norii pufosi de nea si zburd peste imparatia ghe{urilor de unde risar minunate castele de zapada si gheala luminate feeric de mndra Tuna. In calatoria mea am vizitat céteva din aceste castele luminate de candelabre frumos sculptate tot din gheafd, care erau locuite chiar de oamenii de zApada pe care doar cu cdteva ore mai devreme fi ficusem noi la derdelus. Tofi erau veseli si se bucurau ci ma vedeau, Am rimas fri glas, asa ceva nu mai vizusem niciodata: cine le-a dat viata ‘oamenilor de zipada? incet, incet totul s-a risipit si ling mine am zarit chipul bland al mamei care venise sii mi trezeasca: hai Miruna, ci trebuie sé mergi la scoala! Bojoga Miruna Daniela, clasa a Hl-a larna Dupa o toamna lunga si ploioas’ a sosit si noastre. in Ajunul Craciunului ulitele satului anotimpul iama cea mult asteptata de noi copiii. résuna vesel de clinchetele clopofeilor micilor Fulgi de nea se aseazi pe pimdntul inghetat si formeaza 0 plapuma imaculat& pentru culturile agricultorilor. Pentru noi copiii este primul semn ci putem sine pregatim sdniile pentru derdelus. Pentru ci suntem deja in vacanfa de iarna, sitoti suntem domici de joaca, nu ne trebuie mult si ne strangem la locul nostru preferat de sinius. incet, incet ulita devine neincapatoare pentru tofi cei care au asteptat cu sufletul la gurd sosirea iernii, Tot acum ne pregatim si plecdm la colindat, repetim colindele, stabilim cetele si pregatim trdistujele multicolore {esute la rizboi de bunicileeS colindatori care abia razbese prin troienele ce s-au. depus. Cand simtim cd puterile sunt pe sfargite ne retragem la casele noastre, bucurosi cd mu peste ‘mult timp trebuie sa vin Mos Craciun. Care va vent? Am fost oare destul de cuminte? Of primit Mosul scrisoareamea? Cu atitea intrebairi ce mise plimbau prin cApsorul meu mic de copil am c&zut intr-un somn dine si n-am mai simfit nimic. Doar l-am visat pe Mog Craciun! Tancitu Dorinela Mihaela, clasa a III-a oe Dupa o toamna lunga si umeda totul era pustiu, copacii nu ‘mai aveau frunze, florile se vestejiserd si cizuserd la pamant, norii erau tot mai negri, vantul batea tot mai tare... intr-o zi am zarit un fulg denea care era urmat de ali fulgi, dusi de vant in toate directiile de parca erau un roi de albine agitate. Eram aga de bucuroasa ca venit iarna, Ningea din cein ce | maitare. ‘Toi. copii strigau bucurosi: "A. sosit iama! NINGE!” Mai intai fulgii de nea au acoperit copacii si acoperisurile caselor cu o dantela alba de zipada. Dansul fulgilor de nea au atras atentia tuturor copiilor. Dupa ce s-a oprit ninsoarea cop au iesit afard. Unii se gribeau si dea viagi unor oameni de MS zapada, alti se dideau cu sania, ar alti se imbulgareau Eraaga de frumos de parca cram parte a unui tablou foarte binereusit desenat de cel mai priceput pictor. cea iamiia fost una de neuitat din copilaria mea si nuo voiuitaniciodata... Prima zapada NINGE, Tudose Alexandra Maria, clasa a HI-a IARNA Ploile reci de toamnd s-au sfirgit. Locul Toamnei a fost Iuat de Jama cea geroasa, Norii plumburii $i grei cem zpada alba ca spuma laptelui cu nemiluita, repede si cu fulgi mari, Totul e inert sub oceamul de ninsoare. Craiasa Zapezilor, pe cine vede cd i calcd plapuma cea pufoasa, ii face umeri albi si grei de omit. Casele impodobite cu zipada cristalina, dorm linistite sub acoperigurile incircate cu zApada. Doar nasucurile noastre, ale copiilor se vid printre florile de gheafa prinse pe geamurile aburite si reci. Asteptam neribdatori s putem iegi la derdelus, A doua zi, cind s-a oprit ninsoarea, am iesit bucurosi la sinius, gi printre troienele calatoare au aparut oameni de zapada in jurul edrora ne zbenguiam copii mai mari dar simai miei, Si pentru cd se apropie.sirbatorile, in toate cascle se vid brazii ornati cu tot felul de ghirlande si globulete care mai de care mai colorate si mai aranjate cu diferite Juminite. in asteptarea lui Mos Criciun noi invatam colinde, poezii despre iar fine pregatim de sfintele sarbat Tofi asteptim cu mare bucurie si nerabdare Criciumul Tudor Ionut Marius, clasa a Hl-ain seara de ajun ningea cu fulgi mari si pufosi. Ei seasterneau lin peste case, drumuri si Copsei adormifi. Cop priveau pe geam, vii dcatita musts. nj total erally ‘Ana gi Mibai tau nash privese eu ute peisajul de afd minunat a venitiama! spuse Ava sfiiryit ninge! rispunde fericit Mihai. (Ce doi copit au aslepatcuneribdaresosrea primei ziperd, Acum, din spatele Ferestri Fonte cori cu susan pe ce mama tocmal ascos din cupor Ecaldt bine tn cas, iar cei doi opi Ist imagineaza ch fugit capatd forme ciudate in cénd in cénd, veneau colinditoi Sirigau la pour, apoi cereau permisiunes si colinde “De ce vincolindatorii,Ana? "Eine vestesc, prin frumoasele colinde romans, Nayterea Domnulut nostra, Tisus Hristo, Noi i primim cu multh bucutie sii risplitim dindurle colicei,nuci, mere gi chiar ven ® Fulgi Avent ima cea mult epi alg de nea meu Mat i batingeam do pared ml cheama shi piven dansul lor ce coboara lin spre pamant, Stelujele ingle in scopes plop ge topese pe fiames intial de pavelgen desta Tn in jul mv exe de un a sucior Ninsarea seatee peste tea plums ah $vteduce aoe ol inprejur Singurl sunt ctvhate dn pel feo este ela vl care, se considera dirijorul fulgilor de nea si ji pont dauredlounde wea LD. derdelas Jama a venit in grabi, cu alaiul ci de fulgi ca nistealbine albe. A pus et Ninsowren Germnecat S-a fieut {rziu. Copiti n-ar fi vrut sa adoarma. IL asteptau nerabdatori pe Mosul drag si damic, cu sania lui fermecata trast de reni si incireaté cu daruri minunate, Dar Mos Craciun intarzia, Oare dece? ‘Alt mos, mogul Ene, a sosit primul, El a inchis usor pleopele copiilorsii-a ficut si viseze ceite-n lund gienstele. in dimincaja Craciunului, sufrageria dovenise o adevarata lume de basm: un brad imens, frumos impodobit si cu lumini multicolore, fi inednta pe tofi. Sub el se allan multe cutii eu daruri, care abia asteptau si fie despachetate, Enicé Andreea, clasa a IV-a de nea Exact ca in povesti sub razele de lund apare Regina nopfii care reuseste s3. domoleasca vantal si sf puna capat dansului fulgitor de nea. Privese in jur si vad crengile copacilor pline de ‘zapada si brazii aplecati sub povara nametilor gi ‘md uimeste puterea lor de a rezista sub greutatea omitului greu, De acum, tat vor suporta plapuma rece a iemnii, pana la primavard cdnd razele calde ale soarelui vor topi zipada, Matei lean Eugeniu, clasa a IIE~a stipanire pe intreg paméntul. Satul pare c& doarme sub mantia alba , do matase. ‘Afar ninge neincetat cu fulgi mari si pufogi. Pe deal se auzea gilagia copiilor care sejucau a derdelus. Uni trageau sini, alii se imbulgareau, iar ceilalti ficeau oameni de zipada, Siniile zburau ca vintul pe ulifa, iar altele se rastumau stémind bucuria celormik Copiii se sculau repede si pomeau din nou la deal cu obrajii imbujoratisiochii le seanteiau, ‘Se inserd afar, dar copii nu se dau batui gi pared ar mai vrea si stea. Dar vantul incepu si bata si gerul te stringea de ji ingheta sirespirajia. Auplecat pina la urmi cu gndul ci a doua zi vor veni iar la derdelus sivorména mai bine sania Butoi Ionelia Madalina, clasa a 1V a &oD larna A sosit iarna. Totul s-a transformat intr-un Be Ea pune stresinilor casei o ghitlandi de cristaluri. Afard este ger si o ceafd foarte dasa. Pe geam s-au format flori de gheat’. Cojocul ei gros si alb a pus stapanire peste tot satul. Totul este alb ca intr-un tablou realizat de un talentat pictor. De pe umerii albi ai dealurilor se vede ‘numai fumul iesind de pe cosurile caselor. Copiii sunt fericigi ed se dau cu sania si pot face oameni de 2apada. De bucurie nici nu mai simt gerul. Ei intra seara cu greu in casa, dar sunt fericiti c& si a doua zi o s& aibe parte de nea, Tarna este anotimpul preferat al copiilor gi ocean de 2pada. Tama a venit ca o regina cu fantasme albe multasteptat, Nitu Stefan Gabriel, clasa a IV -a ncinpul ob in calendar se adaug’ luna decem- brie. Printre crengile golase, vantul isi ‘cnt simfonia singuratatii. ‘Alungafi din tinuturile polare, norii formeazi o cupoli cenusie care mu permite razelor soarelui si o traverseze. Este liniste si apisare , doar un vant suierd si desprinde ultimele frunze de pe ramuri, intregind covorul protector al pamantului. Din inaljimi, cupola incepe si-si ceamni stelufele pufoase care se astem usor pe garduri, pe crengi, pe case. in curand , totul se transforma intr-un ‘ocean de ninsoare. Pe la ferestre se vad perdele brodate cu fire de gheafa si ochi jucdusi de copii. Copacii inalfi seamana cu niste fantasme albe, iar casele isi pun caciuli albe. Toate vietitile silbatice se ascund sub plapuma de nea, in cotloane subpamantene , in vizuini. Plantele dorm {in seminfe , asteptind atingerea calda a primaverii. Doar boabele de grau se gribesc si incolfeasca din toamna si cresc sub plapuma alba, astermuti peste ele cao protectie binecuvantata. Peste noapte , gerul puternic pune streasinilor casei ghirlande de cristaluri, iar peste ape poduri de gheafa ‘Anotimpul alb aduce naturii odihna anual binemeritaté si face curatenie ‘trugind pe multi dintre dusmanii invizibili ai viet. Cocargeanu Stefania Georgiana, clasa a IVaa Bucuriile iernii in vacanja de iad, taramul povestilor ne este deschismai mult cacaoriednd. Copii de toate varstele pot zbura cu sania pe derdelus, cu schiurile pe partii sau pe oglinzi de eristal cu patinele. Se vor antrena la, ridicarea celor mai reusiti oameni de zapada Bucuria zapezii ne insofeste toat’ iarna, dar vacanja aceasta este incununati de bucuria sirbatorilor de Craciun si de Anul Nou, cand tofi copii asteapta pe cel mai iubit personaj al viselor de peste an- Mos Criciun, Sfintele Sarbatori ne transforma visul in realitate, Eo mare bucurie pentru fiecare copil, cea adusa de ingeri in seara de Ajun si ceaa Nasterii lui Tsusin ziua de Craciun, E vremea cand fiecare, fie mic sau mai mare , se simte mai bun, daruind unor copii lipsiti de bucurie un dar, iar gestul acesta de damicie sporeste-n suflet comoara de bogitie. La cumpana dintre ani, chiar daca e ger de crapa pietrele, colindatorii pornese cu Plugusorul pe la case luminate s& ureze de bunastare si sinatate, Ene Sorin Marian, clasa a1V—a Ninsoorea mi-w ads uw oarpete Era o zi friguroasd de iarnd. Ancuta era asemindtor unei chemiri. singuré acasé. S-a asecat a birou siainceput si-yifacd temele cu atentie. Deodati, ridicand capul, vede cum afar fulgi de zipada lovesc usor in fereastra casei. ‘0 bucurie neasteptati o invaluie ca 0 vraja. Continud cu multi atentie sa-si recolve sarcinile pentru la scoalé. Cand a terminat temele, fetita se indreapti spre fereastri sa urmireased fulgit denea care cadeau intr-un dansjuciius. Linistea ninsoriiera tulburati de un vaiet % Incurtea casei, Ancuta zireste un citelus sgribulitde frig sisperiat. Fetita alearga in curte sit salveze pe micul oaspete. Eaise adreseazd cu duiosies ~ Bund, céjelusule! Ce caufi afar pe 0 vreme ca aceasta? Cateluliraspunse spre uimirea Ancutei: = Ma cheami Azorel si m-am riticit de stipana mea care era ocupati cu pregitirile pentru Craciun, = Am in curte 0 cused eitlduroasé care a apartinut cafelului meu. Poti sé te adipostesti in ea pana cand ninsoarea se opreste. ~ Iti multumese, zise AzorelO si stau aici doar cat si ma inciilzesc. Cand norii s-au impristiat si pe cer au aparut primele raze de soare, Ancufa si Azorel au iesitlajoacitin curte. ‘Spre searii, Ancufa ia propus lui Azorel ‘sd fie prietenul ei si sit se joace impreundin fiecarezi. ‘$i asa, un oaspete dintr-o zi de iarné a devenit cel mai frumos cadou de Cricciun al Ancutei. ‘Stoian Diana Georgiana, clasa a IVaSt le ee ONOUA DIMINEATA intr-o dimineata de decembrie, Stefan s-atrezit mai térziu ca de obicei. Cénd deschise ochii observa ca totul este intunecat, ca lipseste raza de lumina, care se sprijinea pe pera sa in diminefile insorite ale zilelor de vara Baiatul s-a ridicat din pat, s-a indreptat citre fereastra ,a dat perdeaua la o parte curios in fata sa totul se acoperise cu o mantie alba iar cerul posomorat stitea gata in orice clipd si cearna alta serie defulgi Abul sclipitor al zapezii fi aminti imediat de patinele daruite de paringila ziua sa denastere. Atunci, s-a imbracat in grabi, si-a luat patinele sia plecat la marginea satului unde era un lac. Acolo le-a intalnit pe colegele lui de clas , Andreea si Madalina, Gerul cumplit inghefase apa lacului care devenise un adevarat patinoar natural Stefan si-a pus patinele si a pasit fird frica pe gheafa lacului. El a incercat si fact si céteva piruete cum vazuse la televizor, darpicioarele i-au alunect gi s-a trezit intins pe luciul ghefii. O raz de soare se strecura printre nori cao saigeata vie si- | mingtia parinteste, incercdnd si-i spund: -Fiiatent ci o ste rinesti! Baiatul se rusina si infelese c4 a gresit si cd putea si pljeascd ceva mai grav. Era raza lui pazitoare Colegele I-auajutat si se ridice gi -au sfituit ‘nu se mai aventureze in realizarea unor sarituri periculoase. Seara a coborit repede peste sat. Copiii zgribulitide frig se intore la casele lo. Bajatul s-a bucurat nespus de mult cd prietena sacea luminoasa nu I-a pardsit lanevoie Niu Stefan Gabriel, clasa a IVa Seara cand |-am tntdinit pe Mos Craciun Seara de Craciun era geroasa, pada strlucea sub lumina luni. Eu eram nerabdatoare pentru ck Mos Craciun urma si ne viziteze ca in fiecare an, Pregatisem pe o masufi mica, linga bradul frumos impodobit, 0 cand cu lapte proaspat si o farfurie cu biscui Dorinfa mea cea mai mare era si-1 vide pe Mos Craciun si din aceasta cauz nu vroiam si m& duc la culcare. M-am intins pe canapeaua din sufragerie hotaratd ca in acest an s8-1 intdlnese pe Mosul drag sibun. Deodata se auzi o bubuitura. Speriatd, am sarit de pe canapea si am intrebat: Cine este? Un batrénel cu barba alba isi scutura hainele de praf i si jos sacul cel mare. - Mos Craciun, esti chiar tu? am intrebat eu cu glasul tremurand, extrem de emofionata. - Eu sunt! imi raspunse o voce calda Dar tu nu trebuia s4 dormi la ora asta? mi intreb Mosul ~ Da, scumpul meu Mos Criciun, dar am vrut si te cunose si fieam pregatit un cadou pe masujZ. Te rog si le iei cu tine incalatorie. - Multumese, fata mea! Vrei si mergi cu mine s& impartim cadouri copiilor? m-aintrebat Mos Craciun, Fericita, am pasit in sania mosului, iar Rudolf, remul, s-a ridicat spre inaltul cerului réspindind magie pe intregul pamént. Dumitrascu Bianca, clasa a V-aSeara cand {-am intdlnit pe Mos Cracinn Era Ajunul Criciunului. Din cer cadeau fulgi de nea jucduai, asezindu-se pe casele oamenilor si pe cirarile satului. Spiritul Craciunului pusese stapanire pe intreaga sulflare. Copiii asteptau cu_ sufletul la gurd sosirea lui Mos Craciun. Cu nasurile lipite de geam $i ochii iscoditori, copiii priveau atte cer, dorind sa vada sania Mogului. in fiecare an, imi imagine. cum 7boara cu sanii tras de reni, cobordnd pe la casele oamenilor si lasind cadouri sub bradul frumos impodobit. Am adormit cu aceasti imagine in minte, La miezul noptii, un zgomot puternic m-a trezit din somn, Am ccoborat din pat sim-am indreptat ineetcatre suffagerie, locul de unde mi se pirea ci aud fognete. Am deschis usa si am rimas inmarmuriti: Mos Craciun punea cadouri sub brad. Era exact asa cum mi-1 inchipuisem: batran, cu barba alba si ochi blanzi - Dragul meu Mos Craciun, bine ai venit! Ia loc, cred cd esti tare obosit!Serveste un pahar cu lapte si biscuiti! iam spus eu Mogului = Multumese, draga mogului! Esti o feta Mogul scoase din sacul su fermecat 0 carte de povesti si mi-o didu. Fericité cum ‘nu mai fusesem pana atunci, i-am spus: ~ Multumesc mult! Mogule, vreau si te rog ceva, Eu am suficiente haine si jucarii, aga cd poti si duci acest cadou din partea ‘mea unor copii sirmani? - Desigur! Fapta ta generoasi va fi rasplitita. Tu faci o mare bucurie unor copii care nu au parte de ceea ce ai tu! Craciun feriit, fata Mosului! ~Criciun fericit, Mogule drag! Cu nasul lipit de geamul rece vedeam tare draguta! Am vazut c4 ai fost cuminte tot renii ce alergau sprinteni spre alte case de anul!Ce cadouai vrea tude la Mos Craciun? copii, iar Mos. Criciun, raziind, impartea - Eu imi dorese sinatate gi, pe Kinga asta, veselie si dragoste. 1c de povesti! am rispuns eu cu emotie Enicé Clara, clasaa V-a O zi geronsh de tarna Era o zi getoasd de iarna. Cerul isi cernea podoaba, iar fulgii de nea pireau lacrimi inghejate ce pluteau in zbor, dansind pe 0 melodie lenta, coborind cu sfiala pe pamént pentru a imbratisa intreaga natura, Lunca satului era albi ca laptele, iar ful adormit era acoperit cuo ojghita de gheata, Casele erau ascunse sub cdciuli albe pe deasupra arora plutea furmul desendnd parca balauri cenusii ce se indreptau spre cer. Curtile oamenilor erau imbracate cu straie albe, iar copacii incarcafi de nea pareau niste batranei albiti de vreme. Bradul din fata, caseimelepurta uncojoc greu,alb. Gerul naprasnic alungase orice vietate gi stipanea in voie peste satul nostru. Oamenii se refugiasera in casele lor, stind impreuna cu familiile lor in jurul sobei in care lemnele trosneau, aruncénd sedntei. Geamurile casclor pireau pictate cu flori albe, dantelate. eisajul hibernal ma indeamna la visare. Macicas Andreea, clasa a V-a inglas.Oz geroasa de iarna E iam’! Afari ninge cu fulgi mari de zapada ce cad necontenit pe pamant. Crivaqul ameningitor indoaie pomit batrani siarunca fluturii abi in locuri adapostite. E ger cumplit, dar asta nu-i impiedica pe copii sd iasa pe ulifele satului pentru a se da Scrisoare pentru Mog Craciun Draga Mos Criciun, Stiu ca nu am fost cea mai cuminte, dar nézbatiile mele nu au fost chiar att de grave. Eu nu vreau si-ti cer juctrii, dulciuri ca tofi ceilalti copii. Imi dorese dndtate si sé am un putin noroc in viata. Pentru fratele meu, indrdznesc insé sa-ti cer 0 juciirie. El este inci mic si iti doreste 0 masind cu telecomanda. A incercat sit stea departe de necazuri totanul, crecéind ca nazbatiile sale il vor indepirta pe Mos Criciun, Dar, ca orice copil, a mai facut cite 0 poznd. Tartii-l, dragul meu Mos Craciun, si cu bundtatea ta, inveseleste-i ziua de Criciun, Poate cd la anul va fi mai cuminte, cel putin el asa a promis, Parintilor si bunicilor mei adu-le sdndtate si zile multe. Bunicului cred ca i-ar trebuio pereche de ochelari noi, iar buniciio rochie noud. cu sania, intregul sat este cuprins de gilagia celor mici. La un moment dat, 0 liniste apisitoare pune stipénire pe strazi. Copiii au fost alungaji in case de norii plumburii si rei care au inceput si ceama din ce ince mai des fulgi albi ca spuma laptelui. Cei miei ti- au lipit nasucurile de geamurile ferestrelor gi printre florile dantelate privese dansul fulgilor de nea. Turturii de gheata strajuiese caniste soldati streginile caselor. Oamenii gros imbricati ies din case pentru a eroi drum spre lécagul animalelor. Inarmati cu lopeti mari, se infig vitejeste in stratul pufos de zapada si cladese munti albi ce vor deveni in curind, derdelusurile celor mii incet, intreaga suflare este acoperiti de intuneric. Seara se asterne peste sat, iar i colo luminile se aprind. Craiasa Zapezii se plimba acum nestingheritd pe ulitele satului ‘meu, intinzndu-sirochia alba peste intreaga naturd Jon Gabriela, clasa a V-a Te asteptim cu neribdare, Mosule drag, pentru céi tu niciodaté nu ne-ai decamigit! Marin Andreea Lavinia, elasa a V-aCoral cenusiu ii plimbs novi. Din vazduh se com fulgi mari de nea, slergand unul dupa all soborand lin, stiindi-si parca fiecare locul, pentru avi fese Zinei lama tochija de un afb Imaculat. Cu bagheta ei feemecats, accasti Zina, preferata mea, ne duce magia sirbitorilor de iama, miros de scortigoara si de brad, colinditori ce vests Nasterea Doranulu Isus Hristos in casele oamenilor miroase a cozanaci pe care gospodinele i-au framantat dis-de ~dimineatd, a cent, ir ferestree easelor s-au imbricat de sirbtoare cu perdele din floi de cristal Este noaptea Nasterii Domnului, ar ulitele saruluirisunddecolindesiclinchete de zurgal Cete de colindatori vestese pe la casele gospodarilor Nasterea Manuitorului si sunt ‘splat cumere,nuc,covrgi bani In tot acest timp, in care intreaga omenire freamaté de bucurie, Mos Criciun cu barba-i lungs alba, invelt in blanuri, se ageaz in jill saniei gi porneste pe la caselele oamenilor. Sania, trash de en albi cu coame rimuroas spline Es Magia lernit stelufe pentru lumina calea, se inalfa in vazduh, Horurile caselor il asteapti primitoare 8 intre pentrua lisa sub brad un cadou celor care au fost cumini iar cei mici, nerabdatori, adorm visind Jamosul cubarba alba, ‘MS trezese din visul meu gi ma uit sub brad. are ce mi-o fiadus Mosul? ‘Stangd Aurelia, clasa a Vi-a Iarna, anotimpul bucuriei Toamna trecuta a fost tare ploioasa. Zilele mohorste, au fost lipsite de orice stralucire si cAldura, iar noptile, rcoroase giumede, Intr-o noapte, la sfirstul luni noiembrie, un vant rece a inceput si capete din ce in ce mai mult putere Omenii au ficut focul, domici de a se incdlzi. Pe cer, deasupra satului, pluteau ameninator nori sgrei, plumburii. La un moment dat, a inceput si cada céte un fulg de nca. La inceput, ulgigori firavi atingeau paméntul si se preschimbau in apa. Cerul, din ce in ce mai intunecat, a inceput sA ceama fulgi albi din ce in ce mai mari. Crivajul naprasnie gonea ométul, spulberindu-I catve locurile adapostite. rei zile i trei nopyi am privit de pe Fereastra casei cum stratul de 2Bpada crestea din ee in ce mai mare, Erau momente cind ninsoarea ineeta, dar ‘curd nor igi desearcau ara bogatia, ‘Am asleptat cu nerbdare ca ninsoarea s se opreascd pentru a m& duce la sanius. A treia zi, cand ninsoarea a ‘neta iar soareleaiesit triumfator pe cerul albastru, mi-am luathainele groase, sdniuga am coborat-o din pod si cu mare ‘bucurie am plecat la sinius. Rand pe rind, eopiti veneau pe derdelus, imbujorati, cu mainile inghelate, dar foarte fericiti cf iama le-a adus cadoul mult asteptat: o pitura alba, pufoasi, pe care siniula fuge. Pana scara, derdclusul a isunat de vocile copiilor care se impingeau, se dideau de-a rostogolul, aruncau cu bulgati si trageau saniile pe panta destul de abrupt. Seara, edind am ajuns acasi, mainile, picioarele, obraji rau inghefai, dar sufletul meu era plin de bucurie dup o-zi intreagi petrecuti pe derdelus, Borsaru Elena, clasa a VillaTama a acoperit satele cu namefi de pada. Oriunde intorci privirea vezi numai alb. Brazii verzi sunt acoperiti de o plapuma groas, acoperisurile casclor par niste caciuli imense, albe, Crengile copacilor sunt Sora, anctimpul bucuniei Tara este anotimpul meu preferat deoarece orice dorin{i se indeplineste cu ajutorul Iui Mos Nicolae si al lui Mos Criciun, in asteptarea celor doi, copii sunt mai cumini simai ascultatori ca nieiodatd. Chiar sicwincere si nu mai fac atitea nazbatii. Eu si fratii mei impodobim pomul de Craciun cu ghirlande multicolore, globulete colorate simulta beteald argintie si aurie. Steluta din Varful pomului este rosie si aminteste de steaua calduzitoare care i-a Indrumat pe cei trei magi citre locul in care s-a niscut Pruncul Sffint. Instalatia eu beculeje mici intregeste frumusetea bradului_ meu. Intreaga casi este pregatita pentru a primi vizita Mosului cu barb alba gi cu sacul ‘nedrcat de jucdri Strdngi la gura sobei, ascultim cu mare atenlie povestea spusi de bunica despre Nasterea Mantuitorului. Glasul moale al bunicii si cildura focului ma poarta usor- usor in lumea altui mos: Mos Ene. Cete de larna, anotimpul bucuri: aplecate cdtre pamént sub greutatea chiciurii Cei mai fericiti de aceste tranformari sunt copiii, Ei transforma omstul in oameni de zapada, se dau cu sania si se joacd cu bulgarii de nea. Omul meu de zipadi este cel mai mare. Nasul este un morcov mare, ochii- doud buciti de eirbune, gura- un sirag de pietticele megre, Matura mamei a devenit braful vanjos al omului meu, iar cratifa bunicii, pe care a uitat-o afar’, am transformat-o intro palarie potrivita Ultimul detaliu Lam rezolvat cu ajutorul surorii mele, Fularul ei rosu protejea7a acum gétul omului meu de zapada. Seara s-a lasat usor peste sat, iar mii de luminife multicolore s-au aprins pe la case ‘camenilor. Omul meu de zipada admira cu ochii Iui negri, spectacolul de lumini, sperdind c& maine gerul il va ajuta si se bucure de frumusetileiemii Butoi Cornel, elasa a VII-a colindatori, pomite s& vesteasc Sfanta Sarbatoare, mi trezesc din somnul dulce Astizi s-a Nascut Hristos! intreaga suflare lauda Naster Domnului gi sufletele oamenilor se umplu de bucurie gi speranfa Martin George, clasa a VIII-aCain ficcare an, sarbatoarea Créciunului este un motiv de bucurie deoarece intregeste familiile si oferi multa cilduri sufleteascd. $i anul acela trebuia si fie la fel, dar pentru mine nu era pentru ci lipsea 0 persoani important, fratele meu plecat peste hotare. Era primul Craciun petrecut departe deel Era Ajunul Criciunului, pregatirile erau in toi, fn casi mirosea a cozonac, iar sarmalele clocoteau in ala. Magia plutea in aer, ins, pentru mine, casa piirea pustie. Ma simfeam atat de singura fara fratele ‘meu, M-am dus la bucdtitie unde mama pregitea bucatele traditionale. Améndoua simjeam lipsa lui, céci el ne inveselea mere, Mi-am indreptat privirea care geam siam vazut cum fulgii de nea alergau fara {ncetare, astemindu-se apoi intr-un alb covor. As fi -vrut si ies afar sisi ma bucur de zapada, insi oric gest Ricut in aceasti perioada imi amintea de fratele ‘meu sim intrista gi mai tare. Pentru a-l intimpina cum se cuvine pe Mos Craciun, mama mi-a sugerat si impodobim casa. ‘Asa cam inceput si decordm ferestrele cu lumii multicolore, tocul usii Lam imbracat in betealé, iar pereti iam gitit cu fulgi de nea din hirtic. Apoi am seos bradul din cutie, vrind si-1 impodobesc. in Magia Chéciunueui te og fiecare an ficusem acest Iucra impreund cu fratele ‘meu si imi cra tare grew acum. Ma uitam cu triste{e la cetina cea verde, O bataie putemicd tn usa de la intrare m-a trezit la realitate, M-am indreptat cditre usd, convinsa fiind c& sunt colindatori. Am deschis ‘usa si nu mia venit si ered: Mos Craciun venise mai devreme si imi adusese cel mai frumos cadou, pe fratele meu. Am srt in brafele lui si atunci am simtit cu adevarat magia Criciunului. Am avut cel mai frumos brad deoarece a fost impodobit cu multi dragoste Acela pot spune cia fost cel mai frumos Craciun, fiinded mi-am dat seama cd familia este tot cea ce conteaza, Zaharia Georgiana, clasa a VII- ACTIVITATI EXTRASCOLARE DECEMBRIE Criiciunul este 0 sirbatoare a luminii, a compasiunii fata de semeni; o vreme de voiosie, bucate alese si clipe de neuitat petrecute cu familia. Aceasta sarbitoare este fimutd pe tot Globul indiferent de rasa pentrucd este un moment in care tofi au uitat de aceste aspecte. ‘in Romania, Crdciunul este ta primul rind momentul in care se string tof membrii familie, chiar dacd uni sunt plecati depart. in dimineaya de Criciun, primii care se trezese sunt copiii, pentru a vedea darurile ‘mogului, apoi glasurile lor trezese toatd casa, Elevii clasei pregatitoare au pregatit un moment artistic in cinstea acestei sarbatori Mos Craciun mu s-a lsat asteptat si le-a oferit. copiilor dulcinri, Vi trimitem cétevaimagini Prof. inv. Gornea Maria Elevii clasei a 1V-a au pregitit si desfigurat © activitate educativa cu ocazia sirbatorii Nasterii Domnuluiisus Hristos. Aceasta a cuprins prezentarea scenetelor ,Nasterea lui Tisus ,Povestea lui Mos Criciun”, colinde in limba romang si limba engleza. Elevii au interpretat rolurile de Mos Criciun, spiridusi, Fecioara Maria, Iosif, pistori, magi, Irod, ingeras, soldat. Acesati activitate @ avut ca Scop cunoasterea semnificatiei Craciunului, constientizarea valorilor morale: bundtate, altruism, smernie in opozitfe cu. mandria, ‘rufia, Ienea, lacomia, ‘Mos Criciun, ajutat de domnul primar Brates Costel aimpartit daruriclevilor, Prof. Inv. Radu Mioara