REVIZIA 1-2014 - AVIZAT CTE CNADNR NORMATIV MIXTURI ASFALTICE EXECUTATE LA CALD. CONDITII TEHNICE PRIVIND PROIECTAREA, PREPARAREA SI PUNEREA IN OPERACAP. CAP. CAP. CAP. CUPRINS 1 GENERALITATI SECTIUNEA 1. Obiect, domeniu de aplicare, prevederi generale SECTIUNEA 2. Definirea tipurilor de mixturi asfaltice SECTIUNEA 3. Referinte II. MATERIALE. CONDITI TEHNICE SECTIUNEA 1. Agregate SECTIUNEA 2. Filer SECTIUNEA 3. Lianti SECTIUNEA 4, Aditivi II. PROIECTAREA MIXTURILOR. CONDITII TEHNICE SECTIUNEA 1. Compozitia mixturilor SECTIUNEA 2. Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice SECTIUNEA 3. Caracteristicile straturilor gata executate = Gradul de compactare si absorbtia de apa ~ Rezistenfa Ia deformafii permanente a stratulti executat din mixturi asfaltice - Elemente geometrice ale stratului exeoutat - Caraeteristicile suprafetei stratului executat din mixturi asfaltice IV. PREPARAREA SI PUNEREA iN OPERA SECTIUNEA 1. Prepararea gi transportul mixturilor asfaltice SECTIUNEA 2. Lucrari pregatitoare SECTIUNEA 3. Asternerea mixturilor asfaltice SECTIUNEA 4. Compactarea mixturilor asfaltice CAP.V. CONTROLUL CALITATI LUCRARILOR EXECUTATE SECTIUNEA 1. Controlul calititii materialelor SECTIUNEA 2. Controlul procesului tehnologic SECTIUNEA 3.Controlul calitaii stratului executat din mixturi asfaltice SECTIUNEA 4. Verificarea elementelor geometrice CAP.V. RECEPTIA LUCRARILOR CTIUNEA 1. Receptia pe faze determinante TUNEA 2. Recepfia la terminarea lueririlor TIUNEA 3. Recepfia final SEt ANEXA A (normativa ) ~ Harta cu zonele climatice ANEXA B (normativa) — Determinarea absorbfiei de apa REVIZIA 1.2014CAPITOLUL I Generalitati SECTIUNEA 1 Obiect, domeniu de aplicare, prevederi generale ‘Art.1. Prezentul normatiy stabileste condifiile tehnice pe care trebuie si le indeplineased mixturile asfaltice executate la cald in etapele de proiectare, controlul calititii materialelor componente, preparare. transport, punere in opera, precum gi straturile rutiere executate din aceste mixturi. ‘Art. 2. Normativul se aplicd la proiectarca, construefia, modemnizarea, reabilitarca, repararea si intrefinerea drumurilor nafionale si autostrazilor realizate cu mixturi asfaltice la cald Sunt definite cerinfele specifice, exprimate in conformitate cu cerinfele generale cuprinse in normele europene care au stat la baza acestui normatiy. Aceste cerinfe se aplicd pentru toate mixturile asfaltice care intra in componenta structurii rutiere. Straturile de mixturi asfaltice pentru partes carosabili a podurilor, pasajelor gi viaduetelor se execut in conformitate cu preseriptiile Normativului AND 546 / 2013- “Normativ privind executarea la cald a imbriicdminjilor bituminoase pentru calea pe pod”. Pe lang’ mixturile enumerate in continuare, in aledtuirea structurii rutiere se pot utiliza si alte tipuri de mixturi cu respectarea conditiilor legale privind introducerea pe piafa gi respectarea reglementtirilor aplicabile, in funcfie de utilizarea preconizati Art.3. Modul principal de abordare a specificafiilor privind mixturile asfaltice este cel empiric conform prevederilor SR EN 13108 - 1, primordial’ find realizarea performanjelor menfionate in normativ Condifiile pentru materialele de baz sunt obligatorii, abaterile de a compozitiile de referinta din acest normativ se vor face numai in cazuri justificate tehnic, cu acordul proiectantului si al beneficiarului, Art. 4. Mixturile asfaltice utilizate la execufia straturilor rutiere vor indeplini condifiile de calitate din acest normativ. Tipul mixturii se va stabili in functie de clasa tehnica a drumului si zona climatic’, Prevederile din tabelele 1. 2 si 3 reprezint& nivelul minim de cerinte. Art.5, Performantele mixturilor asfaltice se studiazi gi se evalueazi in laboratoare autorizate sau acreditate, REVIZIA 1-2014Art.6. La exccutia structurilor rutiere din mixturi asfaltice realizate la cald se vor utiliza mixturi asfaltice reglementate prin prezentul normativ si/sau prin urmaitoarele norme europene : - SREN 13108 - | - Mixturi asfaltice. Specificatii pentru materiale. Betoane asfaltice; - SR EN 13108 - 5 - Mixturi asfaltice. Specificafii pentru materiale. Mixtur’ asfaltica stabilizata. - SR EN 13108 - 7 - Misturi asfaltice. Specificafii pentru materiale. Mixtura asfaltica poroasi (drenantt). SECTIUNEA 2 Definifii si terminologie Art.7. Mixtura asfaltied la cald este un material de constructie realizat printr-un proces tehnologic ce presupune incilzirea agregatelor naturale si a bitumului, malaxarea amestecului, transportul si punerea in opera, de regula prin compactare la cald Art.8, Mixturile asfaltice prezentate in acest normativ se utilizeaza pentru stratul de uzuri (culare), stratul de legituri (binder), precum i pentru stratul de baz. Aceste mixturi sunt similare mixturilor asfaltice documentate in SR EN 13108, simbolizate EB “enrobés bitumineux” sau AC—“asphallt concrete”. Art.9, Imbricdminfile bituminoase cilindrate sunt alcatuite, in general, din doua straturi: — stratul superior, denumit strat de uzur’; —_ stratul inferior, denumit strat de legatura. Imbricdminjile bituminoase cilindrate pot fi execute intr-un singur strat, respectiv stratul de uzurd, in cazuri justificate tehnic. Art.10. Stratul de baza din mixturi asfaltice intra in componenfa structurilor rutiere, peste care se aplicd imbricdminfile bituminoase. Art.11. Denumirea simbolicd a mixturilor asfaltice se va face pe baza tipului de mixturi asfaltica si a marimii granulei maxime. Tipul de bitum utilizat la realizarea mixturilor asfaltice (bitum, bitum aditivat, bitum modificat) nu se specifica in simbolul mixturii asfaltice. Art.12. La executia stratului de uzuri se vor utiliza mixturi asfaltice specifice, care si confere rezistenta si durabilitatea necesare imbricdmintei, precum gi o suprafata de rulare cu caracteristici corespunzitoare care si asigure siguranta circulatici si protectia mediului inconjuritor, conform reglementirilor legale in vigoare. Caracteristicile acestor mixturi asfaltice vor satisface cerintele din prezentul normativ. Pentru exevtitia straturilor de uzuri se vor avea in vedere urmatoarele tipuri de mixturi asfaftice. in functie de clasa tehnicd a drumului (tabelul 1): - BA- beton asfaltic conform cu SR EN 13108 - 1; - MAS- mixturi asfaltice stabilizate de tip “stone mastic asfalt” SMA .cu schelet mineral robust stabilizat cu mastic, conform eu SR EN 13108 - 5: REVIZIA 1.2014= MAP- mixturi asfaltice poroase cu volum ridicat de goluri interconectate care permit drenarea apei si reducerea volumului de zgomot, conform eu SR EN 13108-7: - BAR - betoane asfultice rugoase. Acestea se noteazi conform tabelului 1, in funetie de dimensiunea maxima a granulelor si tipul agregatului. ‘Tabelul 1 - Mixturi asfaltice pentru stratul de uzurd Ne] Chase tehnich ‘Siratul de wauri ert | arumutut ‘Tipul sf simbolul mixturil asfaltice 1 1 Mintur asflted stabilizait; MASI2.5; MASIG ‘Beton asfiltie rugos: BARIG ‘Mixturasfaltic porcars: MAPIG 2 om Misturt asfltied stabilizaity MASI2,5; MAST ‘Beton aafaltic migos: BARIG Beton fillies BANG Minturd asfaltici porous: MAPI6 a Vv ‘Mixturii esfalticd stabilizati: MAS12,5; MASI6 Beton asfalic nigos: BARIG [Beton asfiltic BAI2,S; BAI6 ‘Beton asfalie eu iets coneasat BAPCIG 4 Vv elon afiltie. BAI2S; BAIS Beton asfiltc cu pitts concasat BAPCI6 Art13, La executia stratului de legituri se vor utiliza mixturi asfaltice specifice, rezistente si durabile, ale caror caracteristici vor satisface condifiile prevazute in acest normativ. in funcfie de clasa tehnicd a drumului Pentru execufia stratului de legituri, prezentul normativ prevede betoane asfaltice deschise de tip BAD, conform cu SREN 13108 - | Acestea se noteazi conform tabelului 2, in funcfie de dimensiunea max granulelor si tipul agregatului ‘Tabelul 2- Mixturi asfaltice pentru stratul de legatur Ne. | Clase tohniea a ‘Stratul de legatura ert. | drumutut ‘Tipu si simbolul misturil asfaltice 1 Ill, ‘Beton asfalic deschis : BAD2O Beton asfaltic deschs | BAD20 2 mtv ‘Beton asfalic deschis on pitrig concasat : BADPC20 Beton asfaltic deschis : BAD20 v “Beton asfaltic deschis eu pietris concasat : BADPC20 Beton aafaltie deschis eu piety sovtat: BADPS20 Art.14, Mixturile asfaltice prevazute pentru execufia stratului de baz, vor fi mixturi asfaltice specifice, rezistente si durabile, ale cAror caracteristici vor satisface condifiile prevazute in acest normativ. in funejie de elasa tehnied a drumului REVIZIA 1-2014Pentru stratul de baz, prezentul normativ prevede betoane asfaltice de tip anrobat bituminos AB, conform eu SR EN 13108 — 1. Acestea se noteazi conform tabelului 3, in finctie de dimensiunea maxima a granulelor si tipul agregatului. ‘Tabelul 3~ Mixturi asfaltice pentru stratul de baz Ne | Clava tehnict @ ‘Stratul de baza ert | drumutui “Tipul si simbotul mixturil asfattice 1 Lt, Anrobat bituminos eu eibluri: ABI1S ‘Anrobat bitaminos ou cabiui® ABIES ‘Anrobatbibuminos eu petri concasal ABPCSIS “Anrobt bibuminos oa oibluri: ABSIS 3 v “Ansobat bitumsnos eu pietig coneasat ABPCILS Anrobat bituminos cu pietrig sortat ABPS31,5 2 ML.Av Art.15. imbricdiminjile bituminoase cilindrate pentru stratul de uzura si legaturd se aplicd pe — strat de bazii din mixturi asfaltice cilindrate executate la cald, conform prezentului normatiy; — strat de baz din agregate naturale stabilizate cu lianfi hidraulici sau fianfi puzzolanici. conform STAS 10473/1 si reglementarilor tehnice in vigoare; — strat de bazii din macadam si piatr& sparti, conform SR 179 gi SR 1120; — _ imbricdminte bituminoasa existenta, in cadrul lucrarilor de ranforsare: — strat de fundafie din balast amestee optimal pentru drumuri de clasa tehniea V — _imbracaminte din beton de ciment existenti in situafii deosebite, daca exist capacitate portant, stratul de baz poate fi inchis printr-un strat de wzurd. in cazul imbricimintilor bituminoase cilindrate aplicate pe strat de bazi din agregate naturale stabilizate cu lianti hidraulici sau puzzolanici, sau pe imbraicAmintea din beton de ciment, sau pe imbricimintea bituminoasi existent, se recomand’ executarea unui strat antifisura peste stratul suport. Art.16, Stratul de baz din mixturi asfaltice se apliea pe un strat de fundatie suport care trebuie si indeplineased condifiile prevazute de reglementrile tehnice in vigoare. Art.17. Terminologia din prezentul normativ este conform SR 4032-1 gi standardelor europene SR EN 13108 - 1, SR EN 13108 - 5, SR EN 13108 - 7 si SR EN 13108 - 20. Pentru aplicarea acestui normativ se utilizeaza definitiile corespunzitoare SR EN 13108 - 1, SR EN 13108 - 5, SR EN 13108 - 7 gi SR EN 13108 - 20 REVIZIA 1-2014SECTIUNEA 3 Referinfe normative ‘Unmitoarele document de refering sunt indispensabile pentru aplicarea prezentului normativ, Pentru referinfele nedatate, se aplica ultima edifie a publicatiei la care se face referire (inclusiv eventualele modifica). SR EN 933-1 SR EN 933-2 SR EN 933-3 SR EN 933-4 SR EN 933-5 SR EN 933-7 SR EN 933-8 SR EN 933-9 SR EN 1097-1 SR EN 1097-2 SR EN 1097-6 SR EN 1367-1 SR EN 1367-2 incercari pentru determinarea caracteristicilor geometrice ale agregatelor. Determinarea—granuloziti{ii,_Analiza granulometricd, Incercari pentru determinarea caracteristicilor geometrice ale agregatelor. Partea 2: Analiza granulometrica. Site de control, dimensiunile nominale ale ochiurilor. Incereari pentru determinarea caracteristicilor geometrice ale agregatclor. Partea 3: Determinarea formei granulclor. Coeficient de aplatizare Incereari pentru determinarea caracteristicilor geometrice ale agregatelor. Partea 4: Determinarea formei granulelor. Coeficient de forma. Incereari pentru determinarea caracteristicilor geometrice ale agregatelor. Partea 5: Determinarea procentului de suprafete concasate gi sffirdmate din agregatele grosiere. incereari pentru determinarea caracteristicilor geometrice ale agregatelor, Partea 7: Determinarea continutului de elemente cochiliere. Procent de cochilii in agregate. incereari pentru determinarea caracteristicilor geometrice ale agregatelor, Partea 8: Evaluarea partilor fine. Determinarea echivalentului de ni incereari pentru determinarea caracteristicilor geomettice ale agregatelor. Partea 9 - Aprecierea finetii. Incereare cu albastru de metilen. incereari pentru determinarea caracteristicilor mecanice gi fizice ale agregatelor. Partea 1; Determinarea rezistentei la uzurii (micro-Deval) incereari pentru determinarea caracteristicilor mecanice i fizice ale agregatelor. Partea 2: Metode pentru determinarea rezistenfei la sftiramare - Los Angeles. incereari_ pentru determinarea caracteristicilor mecanice gi fizice ale agregatelor. Partea 6: Determinarea masei reale si a coeficientului de absorbfie a apei incereari pentru determinarea caracteristicilor termice gi de alterabilitate ale agregatelor. Determinarea rezistenfei la inghe}- dezghet. incereari pentru determinarea caracteristicilor termice si de alterabilitate ale agregatelor. Incercarea cu sulfat de magneziu REVIZIA 1.2014SR EN 12591 SR EN 12593, SR EN 1426 SR EN 1427 SR EN 1744 SR EN 12607-1 SR EN 12607-2 SR EN 12697-1 SR EN 12697-2 SR EN 12697-3 SR EN 12697-4 SR EN 12697-5 SR EN 12697-6 SR EN 12697-7 SR EN 12697-8 SR EN 12697-10 SR EN 12697-11 SR EN 12697-12 SR EN 12697-13 SR EN 12697-14 8 Bitum gi lianti bituminogi. Specificatii pentru bitumuri rutiere. Bitum si lianfi bituminogi, Determinarea punetului de rupere Fraass. Bitum gi lianfi bituminogi. Determinarea penetrabilitatii cu ac Bitum gi liani bituminosi. Determinarea punctului de inmuiere Metoda cu inel gi bild. incercari pentru determinarea proprietatilor chimice ale agregatelor, Bitum si lianfi bituminogi, Determinarea rezistenfei la inealzire sub efectul cdldurii si aerului. Partea 1; Metoda RTFOT. Bitum si lianfi bituminosi. Determinarea rezistenfei la incdlzire sub efectul cdldurii si aerului. Partea 2: Metoda TFOT. Mixturi asfaltice. Metode de incereare pentru mixturi asfaltice preparate la cald. Partea 1: Confinut de liant solubil. Mixturi asfaltice. Metode de incereare pentru mixturi asfaltice preparate la cald, Partea 2: Determinarea granulozitifii. Mixturi asfaltice. Metode de incereare pentru mixturi asfaltice preparate la cald, Partea 3: Recuperarea bitumului cu evaporatorul rotativ. Mixturi asfaltice. Metode de incereare pentru mixturi asfaltice preparate la cald. Partea 4: Recuperarea bitumului: coloand de fractionare. Mixturi asfaltice. Metode de incereare pentru mixturi asfaltice preparate la cald. Partea 5: Determinarea densititii maxime. Mixturi asfaltice. Metode de incereare pentru mixturi asfaltice preparate la cald. Partea 6: Determinarea densitafii aparente a epruvetelor bituminoase. Mixturi asfaltice. Metode de incereare pentru mixturi asfaltice preparate la cald, Partea 7: Determinarea densitifii aparente a epruvetelor bituminoase cu raze gamma. Mixturi asfaltice. Metode de incereare pentru mixturi asfaltice preparate la cald, Partea 8: Determinarea caracteristicilor volumetrice ale epruvetelor bituminoase, Mixturi asfaltice. Metode de incereare pentru mixturi asfaltice preparate la cald, Partea 10: Gradul de compactare Mixturi asfaltice. Metode de incercare pentru mixturi asfaltice preparate la cald. Partea 11: Determinarea afinitijii dintre agregate gi bitum Mixturi asfaltice. Metode de incereare pentru mixturi asfaltice preparate la cald, Partea 12: Determinarea sensibilititii la apa a epruvetelor bituminoase. Mixturi asfaltice. Metode de incercare pentru mixturi asfaltice preparate la cald, Partea 13: Masurarea temperaturii Mixturi asfaltice. Metode de incereare pentru mixturi asfaltice preparate la cald, Partea 14: Confinutul de apa REVIZIA 1.2014SR EN 12697-15 SR EN 12697-16 SR EN 12697-17 SR EN 12697-18 SR EN 12697-19 SR EN 12697-20 SR EN 12697-21 SR EN 12697-22 SR EN 12697-23 SR EN 12697-24 SR EN 12697-25 SR EN 12697-26 SR EN 12697-27 SR EN 12697-28 SR EN 12697-29 SR EN 12697-30 SR EN 12697-31 SR EN 12697-32 Mixturi asfaltice. Metode de incereare pentru mixturi asfaltice preparate la cald. Partea 15: Determinarea sensibilitatii la segregare Mixturi asfaltice. Metode de incereare pentru mixturi asfaltice preparate la cald, Partea 16: Abraziunea cu cauciucuri zimfate Mixturi asfaltice. Metode de incereare pentru mixturi asfaltice preparate la cald. Partea 17: Pierderea de material a epruvetelor din mixturd asfalticd drenanta Mixturi asfaltice. Metode de incereare pentru mixturi asfaltice preparate la cald, Partea 18: Incerearea de scurgere a liantului. Mixturi asfaltice. Metode de incereare pentru mixturi asfaltice preparate la cald, Partea 19: Permeabilitatea epruvetelor. Mixturi asfaltice. Metode de incereare pentru mixturi asfaltice preparate la cald, Partea 20: Zimfuirea pe epruvete prismatice sau Marshall. Mixturi asfaltice. Metode de incereare pentru mixturi asfaltice preparate la cald, Partea 21: Zimfuirea pe placi. Mixturi asfaltice. Metode de incereare pentru mixturi asfaltice preparate la cald, Partea 22: Incereare de ormieraj. Mixturi asfaltice. Metode de incereare pentru mixturi asfaltive preparate la cald. Partea 23: Determinarea —rezistenfei la tractiune indirect a epruvetelor bituminoase. Mixturi asfaltice. Metode de incereare pentru mixturi asfaltice preparate la cald, Partea 24: Rezistenta la oboseala. Mixturi asfaltice. Metode de incereare pentru mixturi asfaltice preparate la cald, Partea 25: incereare la compresiune ciclica. Mixturi asfaltice. Metode de incercare pentru mixturi asfaltice preparate la cald, Partea 26: Ri Mixturi asfaltice. Metode de incereare pentru mixturi asfaltice preparate la cald, Partea 27: Prelevarea probelor. Mixturi asfaltice. Metode de incereare pentru mixturi asfaltice preparate la cald. Partea 28: Pregatirea probelor pentru determinarea confinutului de bitum, a confinutului de apa si a compozitiei granulometrice Mixturi asfaltice. Metode de incereare pentru mixturi asfaltice preparate la cald. Partea 29: Determinarea dimensiunilor epruvetelor. Mixturi asfaltice. Metode de incereare pentru mixturi asfaltice preparate la cald, Partea 30: Confeetionarea epruvetelor cu compactorul cu impact. Mixturi asfaltice. Metode de incereare pentru mixturi asfaltice preparate la cald, Partea 31: Confectionarea epruvetelor cu presa de compactare giratorie. Mixturi asfaltice. Metode de incereare pentru mixturi asfaltice preparate la cald, Partea 31: Compactarea mixturii in laborator REVIZIA 1-2014SR EN 12697-33 SR EN 12697-34 SR EN 12697-35 SR EN 12697-36, SR EN 12697-38 SR EN 12697-39 SR EN 12697-40 SR EN 12697-44 SR EN 13108-1 SR EN 13108-5 SR EN 13108-7 SR EN 13108-20 SR EN 13108-21 SR EN 13036-1 SR EN 13036-4 SR EN 13036-7 SR EN 13043, cu vibrocompactor. Mixturi asfaltice. Metode de incereare pentru mixturi asfaltice preparate la cald. Partea 33: Confectionarea epruvetelor cu compaetorul cu placa Misturi asfaltice. Metode de incereare pentru mixturi asfaltice preparate la cald, Partea 34: Incerearea Marshall Mixturi asfaltice. Metode de incercare pentru mixturi asfaltice preparate la cald, Partea 35: Malaxare in laborator. Mixturi asfaltice. Metode de incercare pentru mixturi asfaltice preparate la cald. Partea 36: Determinarea grosimii stratului de uzurd. Mixturi asfaltice. Metode de incereare pentru mixturi asfaltice preparate la cald. Partea 38: Echipamente de testare si calibrare. Mixturi asfaltice. Metode de incercare pentru mixturi asfaltice preparate la cald. Partea 39: Continut de liant prin metoda arderii. Mixturi asfaltice. Metode de incereare pentru mixturi asfaltice preparate la cald. Partea 40: Continutul de goluri, compactare gi conductivitatea hidraulica a materialului in strat. Mixturi asfaltice. Metode de incercare pentru mixturi asfaltice preparate la cald. Partea 44: Continutul de liant al mixturilor cu bitum modificat. Mixturi asfaltice. Specificafii pentru materiale. Betoane asfaltice. Mixturi asfaltice. Specificafii pentru materiale. Mixturi asfalticd stabilizati. Mixturi asfaltice. Specificafii pentru materiale. Partea 7: Mixtura asfalticd poroast Mixturi asfaltice. Specificatii pentru materiale, Partea 20: Procedura pentru incerearea de tip. Misturi asfaltice. Specificafii pentru materiale, Partea 21: Controlul productiei in fabrica. Caracteri ale suprafetelor drumurilor i pistelor aeroportuare. Metode de incereare. Partea 1: Masurarea adancimii macrotexturii suprafefei imbréicémintei prin tehnica volumetrica a petei Caracteristici ale suprafefelor drumurilor si pistelor aeroportuare. Metode de incercare. Partea 4: Metode de misurare a aderenfei unei suprafete. Incercarea cu pendul. Caracteristici ale suprafefelor drumurilor si __pistelor aeroportuare. Metode de incereare. Partea 7: Masurarea denivelarilor straturilor de uzuri ale imbricdminfilor rutiere: {ncerearea cu dreptar. Agregate pentru amestecuri bituminoase si pentru finisarea suprafetelor utilizate in construetia goselelor. a aeroporturilor gi REVIZIA 1-2014SR EN 13808, SR EN 14023 SR EN ISO 13473-1 SR61 SR 179 SR 1120 SR 4032-1 SR 8877 - 1 SR 8877-2 SR 10969 STAS 539 TAS 863 STAS 1598/1 STAS 1598/2 STAS 6400 STAS 10473/1 Normativ AND indicativ NE 022 a altor zone cu trafic. Bitum si lianti_ bituminosi, Cadrul specificatiilor pentru emulsiile cationice de bitum. Bitum si lianji_ bituminosi, Cadru pentru speciticafiile bitumurilor modificate cu polimeri. Caracterizarea texturii imbricdmintei unei structuri rutiere plecind de la releveele de profil. Partea 1: Determinarea adancimii medii a texturii. Bitum. Determinarea ductilitaii. Lucrari de drumuri, Macadam, Condifii generale de calitate. Lueriri de drumuri. Straturi de baz si imbriediminti bituminoase de macadam semipenetrat gi penetrat, Conditii tehnice de calitate, Lucriri de drumuri, Terminologie. Lucrari de drumuri, Partea 1: Emulsii bituminoase eationice Conditii de calitate Lueriri de drumuri. Partea 2; Determinarea pseudo - vascozitajii Engler a emulsiilor bituminoase. Lueriri de drumuri. Determinarea adezivititii bitumurilor rutiere si a emulsiilor cationice bituminoase fat de agregatele naturale prin metoda spectrofotometrica. Filer de calear, filer de ereta gi filer de var stins in pulbere. Lueriti de drumuri, Elemente geometrice ale traseelor. Prescriptii de proiectare. Lueriti de drumuri. Ineadrarea imbrdcdmintilor la lucrari de construetii noi si modernizri de drumuri. Prescriptii generale de proiectare si de executie. Luerdiri de drumuri. Incadrarea imbricdmintilor la ranforsarea sistemelor rutiere existente. Prescriptii generale de proiectare $i de executie. Lueriiri de drumuri, Straturi de bazi gi de fundatie. Conditii tehnice generale de calitate. Lucriri de drumuri, Straturi din agregate naturale sau pamanturi stabilizate cu ciment. Condilii tehnice generale de calitate. Normativ privind determinarea adezivitifii liantilor bituminogi laagregate. REVIZIA 1-2014CAPITOLULIL MATERIALE. CONDITH TEHNICE SECTIUNEA 1 Agregate Art. 18, Agregatele naturale care se utilizeaza la prepararea mixturilor asfaltice cuprinse in prezentul normativ sunt conform specificatiilor SR EN 13043. Agregatele naturale trebuie si provini din roci omogene, fiiri urmi de degradare, rezistente la inghet — dezghet gi si nu contina corpuri straine. ‘Art.19. Caracteristicile fizico-mecanice ale agregatelor naturale trebuie si fie conform cerinfelor prezentate in tabelele 4.7 ‘Tabelul 4, Cribluri utilizate la fabricarea mixturilor asfaltice Nr Caracteristica (Condit de ealitate /sort Metoda ert £8 [8-16 02.5) | 1631,5@0) | deineercare 1 |Continut de granule in afara sortata ISR EN 933-1 | rest pe ciurul superior (dae), %, max. 110 (@,9010) | trecere pe ciurul inferior yi) 24, mex. 10 2 |Goeficient de aplatizare, % max. 35 Ba), ISR EN O53 3 indice de forma, %, max 25 (Slag ISREN 933-4 4° |Conginut de impuritay’- corpun strane Tu se admit aval 3-_[Continut in particule fine sub 0,063 mm.%, max | 10 ia) | 0.5 (his) | OSes) [SR ENOSST 6, |Rezistenta la fragmentare, — [olasa tehnicd IML 20 Ag), vocficient LA, %, max __ [las tehnio IV-V 25(LAas) eae 7, |Rezistenta la wauré Jel tehnica T- 11 15 (Mg 15) (coeficient micro-Deval). % leas tehnica 20 (Mog 20) ISREN 1097-1 bra, % [ensibilitata la inghef-dezghet la 10 cioluri de inghet-dezzhet ISREN 1367-1 | pierderea de mas’ (F), %, max. 2m) | pierderea de rezistents (ASi4) %, max 20 5, JRezistenja Ia actiunea sulfatului de magneziu, % 6 ISREN 1367-2 fa, TO. |Continut de particule total sparte, % min. 95 (COS) ISREN 9335 {pentru cribluri provenind din roci detitice) [Forma agregatului grosier poate fi determinati prin metoda coeficientalui de aplatizare sau a indicelui de form, fincercarea de referintl find indicele de forma, Tabelul 5._Nisip de concasaj sort 0-4 mim, utilizat la fabricarea mixturilor asfaltice we Caracteristica Conditii de calitate | Metoda de ineereare 1, [Sonim de granule in afar sora : SR EN DSS rest pe ciurul superior (ga), aX. 2 [Granutoztate conta SRENDSI 3 [Conpnut de impart | ccepari string, suse atest fiznat [Contin de port one fine sub 0, 063mm, %, ma 10h) SR ENDSST “ [Calitatea partieuelor fine (valoarea de abasir, max z Si EN 933-5 [Pentru un conpinut de particule fine mat mic de 3%, ni este necosarieTectuarea nei incaein cualbastru de metilen pentru specierea cat acestora REVIZIA 1-2014‘Tabelul 6, Pietriguri utilizate Ia fabricarea mixturilor asfaltice Re ae Pieri ora nore rg conceal /sor Netoda do ot arenes: Te [x6 G2 516 5OH] OF [&16025)] 1631500] incereare [Senna de rae at or Freetpe cel spe (oo) lap ino , |-trecere pe ciural inferior (dn), 8, MAX. 10 10 BREN 93-1 (G. 90/10) (G, 90/10) 7 Sea aT TT : Boicom} Sc 3 [Costicent de aplaie, oma om 25a SEEN SEES nis dea, 38h) 3515) REN oR Jeon de pa BR ENSIET cr sie use sini aes iia © [Ganimat n parole Ts if 0.063 mY 7 T ase. | asthe | | astio | ost) foeeno 7 [eas Fao ha ae : [bent ta a Tessa] Ola haiok nas frogmentare 1-1 a a eae al a coeficient LA, %, clasa tehnic& wise) 25(LAas) aaa max, Iv-v a) JRezistenfa la uzur’] —clasa tehnica 9. | (coeficient miero- 1-0 20 (Mpr20) 15 (Me 15) se EN 1097-1 Deval), %, max. |clasa tehnic’ TV-V_ 20 (Mp 20) ‘10 |Sensibilitatea Ia inghet-dezzhe} |. pierdarea de maxi (F), 9. max. 2) 2) sa EN 1367-1 Ty Resist e acinen sult 2 3 aise frags ma Forma agregatului grosier poate fi determinata prin metoda coeficientului de aplatizare sau a indicehu de Form, incerearea de refering find indicele de forma, ‘Tabelul 7 - Nisip natural sort 0-4 mm utilizat la fabricarea mixturilor asfalti ~ Caracteristiea Condit de cattate | Metoda detncereare T | Confinut de grontle in afar sort SRENSIET = rst pe curl supatior (eu) %, ma. 5 Z| Gramitcataie anim SRENGEA 3 | Coeficient de nemiforniate, min 3 * | Conjinut deimpurity = compari strine, ru se adit SR EN 933-7 5ivizwal = contimt de humus (coloarea solute! de NaH1O), max. galben SREN 1744 3 | Behivalent de nisip pe sort 0-4 mum, %, min 35 SREN 93-8 | Conjinut de particule fine sb 0.06% mm, Yanan DGD SRENDAS1 7| Calitatea particuelor fine, (Valoarea de albastru) max. 2 SRENS339 * Cosfictental de neuniformatae se determina cu relafia: U, = daa und dao iametrul ochvl site prin care tree 60% din masa probei analizate pentru Verificarea granulozitiit jo diametrul ochiului sitet prin care tree 10% din masa probei analizate pentru verificarea granulozitit Nota 1. Agregatele vor respecta si condifia suplimentara privind continutul de granule alterate, moi, friabile, poroase si vacuolare, de maxim 5%. Determinarea se face vizual prin separarea din masa agregatului a fragmentelor de roca alterata, moi, friabile si vacuolare. Masa granulelor selectate astfel nu trebuie si depaseasea procentul de 5% din masa agregatului format din minim 150 granule pentru fiecare sort analizat. Nota 2. Pietrigurile concasate utilizate la executia stratului de uzura. vor indeplini cerinjele de calitate din tabelul 4 REVIZIA 1-2014Art.20. Fiecare tip si sort de agregat trebuie depozitat separat in silozuri prevazute cu platforme betonate, avaind pante de scurgere a apei gi pereti despartitori, pentru evitarea amestec&rii gi impurificarii agregatelor. Fiecare siloz. va fi inscriptionat cu tipul si sursa de material pe care il confine. Se vor lua masuri pentru evitarea contamindrii cu alte materiale gi menfinerea unei umidititi scazute Art. 21, Sitele de control utilizate pentru determinarea granulozitatii agregatelor naturale sunt conform din SR EN 933-2, pentru setul de site de bazai + setul de site 2. Art. 22. Fiecare lot de material va fi insofit de declarafia de performanfa si, dupa caz, certificat de conformitate, impreuna cu rapoarte de incereare prin care sa se certifice calitatea materialului, eliberate de un laborator acreditat/autorizat Art.23. Se vor efectua verificari ale caracteristicilor prevazute in tabelele 4, 5, 6 si 7. pentru fiecare lot de material aprovizionat, sau pentru maximum: ~ 500 t pentru piettis sortat si pietris concasat: - 200 t pentru nisip natural si nisip objinut prin coneasarea agregatelor de balastier’: ~ 1000 t pentru eribluris = 500 t pentru nisipul de concasare (obtinut prin concasarea agregatelor de carierd). SECTIUNEA 2 Filer Art. 24. Filerul utilizat pentru prepararea mixturilor asfaltice este filerul de calear, filerul de creta sau filerul de var stins. fiecare dintre acestea trebuind si corespunda prevederilor SR EN 13043 sau STAS 539. Art.25. La aprovizionare, fiecare lot de material va fi insofit de declaratia de performanti $i dupa caz, certificatul de conformitate impreund cu rapoartele de incercare prin care si se certifice calitatea materialului, eliberate de un laborator acreditat/autorizat gi se va verifica obligatoriu granulozitatea gi umiditatea pe lot, sau pentru maxim 100 t. Art.26. Este interzisi utilizarea ca inlocuitor al filerului, a altor pulberi decat cele precizate la art, 24, Art.27. Filerul se depoziteaza in silozuri eu inearcare pneumatic’. Nu se admite folosirea filerului aglomerat SECTIUNEA 3 Lianti ‘Art.28. Lianfii care se utilizeaza la prepararea mixturilor asfaltice cuprinse in prezentul normativ sunt: - bitum de clasa 35/50 , 50/70 sau 70/100, conform SR EN 12591+ Anexa Nafionalsi NB si art. 29 respectiv art. 30; REVIZIA 1-201415 - bitum modificat cu polimeri: clasa 3 (penetratie 25/55), elasa 4 (penetratie 45/80) sau clasa 5 (penetrafie 40/100), conform SR EN 14023+ Anexa National NB gi art. 30. Lianfii se selecteaza in funcfie de penetratic, in concordant cu zonele climatice din anexa A, $i anume: — pentru zonele calde se utilizeazA bitumurile 35/50 sau 50/70 si bitumurile modificate 25/55 sau 45/80 ; = pentru zonele reci se utilizeazi bitumurile 50/70 sau70/100 si bitumurile modificate 45/80 sau bitumul modificat 40/100 dar cu penetrajie mai mare de 70 (1/10 mm) ; — pentru mixturile stabilizate MAS, indiferent de zoni, se utilizeaza bitumurile 50/70 si bitumuri modificate 45/80, Art.29, Fafi de cerinjele speciticate in SR EN 12591 + Anexa Nafionali NB, gi SR EN 14023 + Anexa National’ NB,’ bitumul trebuie si prezinte conditia suplimentara de ductilitate la 25 °C (determinatd conform SR 61): * mai mare de 100 em pentru bitumul 50/70 gi 70/100; + mai mare de 50 cm pentru bitumul 35/50; + mai mare de 50 cm pentru bitumul 50/70 imbatranit prin metoda TFOT/RTFOT”, + mai mare de 75 em pentru bitumul 70/100 imbatranit prin metoda TFOT/RTFOT”” + mai mare de 25 cm pentru bitumul 35/50 imbatranit prin metoda TFOT/RTFOT”;, Art.30, Bitumul rutier neparafinos si bitumul modificat cu polimeri trebuie si prezinte 0 adezivitate de minim 80% fat de agregatele naturale utilizate la lucrarea respectiva. In caz: contrar, se aditiveaz cu agenti de adezivitate. Art.31. Adezivitatea se determina obligatoriu atat prin metoda cantitativa deserisi in SR 10969 (cu spectrofotometrul) cat si prin una dintre metodele calitative - conform SR EN 12697-11 sau normativ NE 022. Art.32, Bitumul, bitumul modificat cu polimeri gi bitumul aditivat se depoziteaz’ separat, pe tipuri de bitum, in conformitate cu specificatiile producttorului de bitum, respectiv specificafiile tehnice de depozitare ale stafiilor de mixturi asfaltice. Perionda si temperatura de stocare vor fi alese in funetie de specificatiile producitorului, astfel ineat caracteristicile inifiale ale bitumului si nu sufere modificari la momentul_prepararii mixturii, Art.33. Pentru amorsare se vor utiliza emulsii bituminoase eationice eu rupere rapida conform SR 8877-1 si SR EN 13808, Art.34, La aprovizionare se vor verifica datele din declaratia de performanta sau, dup’ az, certificatul de conformitate cu performantele produsului si se vor efectua verificari ale caracteristicilor produsului, conform art, 28 (pentru bitum gi bitum modificat) si art. 33, (pentru emulsii bituminoase) pentru fiecare lot aprovizionat, dar nu pentru mai mult de: = 500+. bitum/bitum modificat din acelasi sortiment, = 1001. emulsie bituminoasi din acelasi sortiment. Nota” imbitrénirea TFOT si RTFOT se realizeazd conform SR EN 12607-2 i SR EN 12607-1 REVIZIA 1-2014SECTIUNEA 4 Aditivi ‘Art.35. in vederea atingerii performanfelor mixturilor asfaltice la nivelul cerinfelor se pot utiliza aditivi, cu caracteristici declarate, evaluati in conformitate cu legislatia in vigoare. Acesti aditivi pot fi adaugafi fie direct in bitum (de exemplu: agenfii de adezivitate sau aditivii de mirire a lucrabilititi) fie in mixtura asfalticd (de exemplu: fibrele minerale sau organice, polimerii, etc.) Art.36. Conform SR EN 13108 ~ 1 art.3.1.12 aditivul este "um material component care poate fi adéugat in cantitafi mici in mixtura asfalticé, de exemplu fibre minerale sau organice, sau de asemenea polimeri, pentru a modifica caracteristicile mecanice, lucrabilitatea sau culoarea mixturii asfaltice”. Fafii de terminologia din SR EN 13108 - 1, in acest normativ au fost considerati aditivi si produsele care se adaugi direct in bitum si care nu modifica proprietajile fundamentale ale acestuia Art.37. Tipul i dozajul aditivilor se stabilese pe baza unui studiu preliminar efectuat de litre un laborator autorizat sau acreditat, agreat de beneficiar, fiind alesi in funetie de realizarea cerinfelor de performanta specificate. Art.38. Aditivii utilizati la fabricarea mixturilor asfaltice vor avea la baz un standard, un agrement tehnic european(ATE) sau un document de declarare si evaluare a caracteristicilor reglementatt pe plan nafional, cum ar fi agrementul tehnic CAPITOLULIM Proiectarea mixturilor asfaltice. Conditii tehnice SECTIUNEA 1 Compozitia mixturilor asfaltice Art.39, Materialele utilizate la fabricarea mixturilor asfaltice sunt: bitumul (simplu, aditivat sau modificat) si materialele granulare (agregate naturale gi filer). Art.40. Materialele granulare care vor fi utilizate la fabricarea mixturilor asfaltice pentru drumuri sunt prezentate in tabelul 8, Tabelul 8. Materiale pranulare utilizate la fabricarca mixturilor asfaltice Ne ae ‘Tipul mixturii asfaltice Materiale utilizate Criblurd sort 4-8, 8-12,5 sau 8+ 16 1. | Mixturd asfalticd stabilizata MAS | Nisip de concasare sort 0-4 Filer Cribluri 4-8, 8-16 Nisip de concasare sort 0-2 sau 0-4 Filer ‘Mixturd asfaltica poroasi’: MAP REVIZIA 1-2014Criblurk: sort 4-8; 8-16 3. | Beton asfaltie ragos BAR Nisip de coneasare sort 0-4 Filer Criblura sort 4-8; 8-12,5 sau 16; Nisip de coneasare sort 0-4 Nisip natural sort 0-4 Filer Pietrig concasat sort 4-8; 8-16 «5, | Beton asfaltic cu pictrig coneasat | Nisip de concasare sort 0-4 * | BAPC Nisip natural sort 0-4 Filer Cribhurd sort 4-8; 8-16; 16-20 «¢, | Beton asfaltic deschis eu eriblura | Nisip de concasare sort 0-4 BAD Nisip natural sort 0-4 Filer Pietriy concasat sort 4-8; 8-16, 16-20 Nisip de coneasare sort 0-4 Nisip natural sort 0-4 Filer Pietrig sort 4-8; 8-16; 16-20 , | Beton_asfaltie deschis cu picts | Nisip natural sort 0-4 sortat BADPS Nisip de coneasare sort 0-4 Filer Criblura sort 48, 8-16, 16-315 Nisip de concasare sort 0-4 Nisip natural sort 04 4. | Beton asfaltie BA Beton asfaltic deschis cu piettiy 7. | coneasat BADPC 9. | Anrobat bituminos cu cribluri AB Filer trig concasat sort 4-8, 8-16, 16-315 10, | Amtobat bitminos cu pict Nisip de concasare sort 0-4 * | concasat ABPC Nisip natural sort 0-4 Filer trig sortat sort 4-8, 8-16, 16-31,5 11, | Antobat bituminos cu pistrig sortat | Nisip de concasare sort 0-4 | ABPS Nisip natural sort 0-4 Filer Art.4L. La mixturile asfaltice destinate stratului de uzura gi la mixturile asfaltice deschise destinate stratului de legiturd se foloseste nisip de concasure sau amestee de nisip de coneasare eu nisip natural. Din amestecul total de nisipuri, nisipul natural este in proportie de maximum: — 25% pentru mixturile asfaltice tip BA — 50% pentru mixturile asfultice tip BAD, BADPC, BADPS, AB, ABPC Pentru mixturile asfaltive tip ABPS, destinate stratului de baza, se foloseste nisip natural sau amestec de nisip natural cu nisip de eoncasaj in proportie variabila, dupa caz. Art.42, Limitele procentelor de agregate naturale gi filer din cantitatea total de agregate sunt conform: * tabelului 9 pentru mixturi asfaltice tip betoane asfaltice destinate straturilor de uzura, legatura si baza: * tabelului 11 pentru mixturile asfaltice stabilizate. REVIZIA 1-201418 Avt43. Zonele granulometriee reprezentand limitele impuse pentru curbele granulometrice ale amestecurilor de agregate naturale gi filer sunt conform: * tabelului 10 pentru mixturile asfaltice tip betoane asfaltice destinate straturilor de uzura si legdturai, anrobatelor bituminoase pentru stratul de baza: © tabelului 11- pentru mixturile asfaltice stabilizate; © tabelului 12 - pentru mixturile asfaltice poroase Art.44, Confinutul optim de liant se stabileste prin studii preliminare de laborator, de caitre un laborator de specialitate autorizat sau acreditat finind cont de recomandatrile din tabelul 13. In cazul in care, din studiul de rejet rezult un dozaj optim de liant in afara limitelor din tabelul 13, acesta nu va putea fi acceptat decat cu aprobarea proiectantului si a beneficiarului Art.45. Limitele recomandate pentru confinutul de liant, la efectuarea studiilor preliminare de laborator in vederea stabilirii confinutului optim de liant, prezentate in tabelul 13 au in vedere 0 mas volumica medie a agregatelor de 2.650 kg/m’. Pentru alte valori ale masei volumice a agregatelor, limitele continutului de bitum se calculeazé prin corectia cu un coeficient a = 2.650/d, unde “a” este masa volumica reald (declarata de produedtor si verificati de laboratorul antreprenorului) a agregatelor inclusiv filerul (media ponderati conform fractiunilor utilizate la compozitie), in kg/m’ gi se determina conform SR EN 1097-6. Art.46. Raportul filer - liant recomandat pentru tipurile de mixturi asfaltice cuprinse in prezentul normatiy este conform tabelului 14, termenul filer in acest context reprezenténd fractiunea 0...0,1 mm Avt47. in cazul mixturilor asfaltice stabilizate cu diferifi aditivi, acestia se utilizeazit conform agrementelor tehnice gi reglementirilor tehnice in vigoare pe baza unui studiu preliminar de laborator. Art48, Stabilirea compozitieimixturilor asfaltice in vederea elaborarii dozajului de fabricafie se va face pe baza prevederilor acestui normativ. Dozajul va cuprinde obligatoriu: — verificarea caracteristicilor materialelor componente (prin analize de laborator, respectiv rapoarte de incercare); — procentul de participare al fiecirui component in amestecul total; — validarea dozajului optim pe baza testelor initiale de tip conform tabelului 28 nr. ert, 1 Art.49. Raportul de incercare pentru stabilirea compozifiei optime a mixturii asfaltice (dozaj) va include rezultatele incercdrilor efectuate conform art. 48, pentru cinci confinuturi diferite de liant, repartizate de o parte si de alta a confinutului de liant recomandat in final, dar nu in afara limitelor confinutului recomandat cu mai mult de 0.2. O noua incercare de tip(studiu de dozaj) se realizeaza obligatoriu de fiecare data cand apare macar una din situafiile urmatoare: schimbarea sursei de bitum sau a tipului de REVIZIA 1-201419 bitum, schimbarea sursei de agregate, schimbarea tipului mineralogic al_filerului, schimbarea aditivilor. Art.50, Validarea in producfie a mixturii asfaltice se va face, obligatoriu, prin transpunerea dozajului pe statie si verificarea caracteristicilor acesteia conform tabelului 28, nr. ert. 2. REVIZIA 1-2014#U0e-1 VIIA re TE = z ire ors 1c i a ea ei} ae ae a a sre =e ea} a te a : tee eu} TH a me} eae os a : : oor 06 oot = sce = STesdav ‘oesdaver an Hoav | toawa | ona | sroavaseva | verve | EE Nias wane ‘s‘leav_ “ocaval aseouTumpg ayeqosue 18 sonpeyse eueO}Og dr SonEYSe JOTLIN}AIUE E FOLTEWO]NUELS CUO - OF IN}OqEL OLE = : z = 5 = = ~tuiuip aysad waunIsuaUTp no spemyeU Sey | "9 = 8568 = : 5 = = = 0 TUNG aisad RaUMISHAMTp nO TeHOS SMALL | _"S z = g6e | es = 5 9p ut oysad woUMISUOMTIp no FesuIIOD SINDKT | = Z Zs] > 119 ap 186 | BP PE 9 WIL SWad WoUNISUOUNTp nd HN|qUD |e % UN (| O) BoUNT|ORI dist Saopa| —-c ave | ovr me's | evs | pre 9% TUT O qs ndista ip runaway apt |“ T s‘lesdav 5 - e ci gait Letarea 2 =n O%SdAVE | OZIdAVA | OTAVE | 9IOdVA | OTAVA | OIVE | S'TIVE 10) jnd9ysoure up a Tad ajeanyeu ayefiaae ap ronyjaeag oN ia nyRa] ap ye aman ap ap3eng uanyeaa] ap wens panzn ap 38.5 {JB H eiBaaae ap aojauoooad ajaMary - 6 TISqr,‘Tabelul 11~ Limitele procentuale gi zona granulometrica pentru mixturi asfaltice stabilizate 21 Nr ‘Strat de wz crt,__ | Caraeteristica MASE. ‘MASIG 1.__| Fractiuni de agregate naturale din amestecul total 11.__| Filer si ractuni din nisipusi oub 0,1 mim, % B19 10...14 12, | Filersinisip factiumea 0.1... % ‘Diferenfa pans la 100 13. | Cabluri ou dimensiunea peste 4 mm, % a7 G75 2 | Granulometrie Misimea cehiulul site, 16 ie 90.100, 5 90...100, = 3 70 H.59 + 27.40 25...37 2 20.28 17...23 1 16...22 16...22 04025 9. 10.14 0.068 S12 9.12 Tabelul 12. - Zona granulometricd a mixturilor asfaltice poroase MAP. Site cu ochiuri patrate, mm ‘Treceri, % 20 100 16 90,100 2 5.25 (0,063, 2.10) ‘Tabelul 13 - Continut recomandat de liant ipa aeaatal pa mntri after | Confnut de iat, MASI25 60 MASI 39 BARIG 57 wuri(rulare) — [BAIDS. 60 BAI 57 BAPCI6 57 MAPIG 4 legitura (binder) apes 42 bari ABBLS, 7 ABPC315, ABPS315 REVIZIA 1.2014‘Tabelul 14 ~ Raportul filer-liant ae Tipul mixturii asfaltice me Betoane asfaltice rugoase Betoane asfaltice Led Bate 1. | wzura (rutarey | Beton asfaltic cu pietris concasat MASIIE MASI6 Mixturd asfaltica poroasi BADPS20 3 bara Anrobat bituminos 08.3.0 SECTIUNEA 2 Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice Art.51. Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice se determina pe corpuri de proba confecfionate din mixturi asfaltice preparate in laborator pentru stabilirea dozajelor optime ( incereati inifiale de tip ) gi pe probe prelevate de la malaxor sau de la asternere pe parcursul execufiei, precum si din straturile imbracamintilor gata executate. Art.52. Prelevarea probelor de mixturi asfaltice pe parcursul execufiei luerarilor, precum si din stratul gata executat, se efectueazi conform SR EN 12697-27. Art.53. Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice de tip beton asfaltic si anrobat bituminos trebuie s4 se ineadreze in limitele din tabelele 15, 16, 17 gi 18. Art.54. Caracteristicile Marshall ale mixturilor asfaltice se determina conform SR EN 12697-6 si SR EN 12697-34 si vor respecta condi Absorbtia de apa se determina conform metodei din Anexa B la acest normativ. Sensibilitatea la api se determina conform SR EN 12697-12 . metoda A gi va respecta conditiile din tabelul 15 ‘Tabelul 15 - Caracteristici fizico-mecanice determinate prin incercari pe cilindrii Marshall ‘Caracteristel pe epruvete ellindrice ip Marshall ‘Stabilitate | Indice de | Raport Sil, | Absorbtia | Sonsibilitate 1160°C, | curgere, deapa, | Inapa, min, KN, mom, kNinm 1. | BA12,5; BAI6; BAPCIG [65.13 | 15.40] 16 pul misturit asfaltice 60...90 REVIZIA 1-20142. | BARIG 15..40 | 2.1 600...90 3.__ | MAPI6 85.15 [15.40] 21 : min. 70 BAD20, 4. | BADPC20, 50.13 ] 15.40] 12 60...90 BADPS20, ABBLS, Ss. | ABPC31,5, 65.13 | 15.40] 16 60...90 ABPS31,5 limita din tabelele 16, 17, 18. 19 gi 20. incerearile dinamice care se vor efectua in vederea verifi 55. Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice se vor incadra in valorile ii caracteristicilor fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice reglementate prin prezentul normativ sunt urmatoarele Rezistenta la deformatii permanente (incercarea la compresiune ciclica gi ‘incercarea la ornieraj) reprezentata prin: din cadrul metodelor reglementate de SR EN 12697-24 ; © Viteza de fluaj si fluajul dinamie al mixturii asfaltice, determinate prin incerearea la compresiune ciclica triaxiala pe probe cilindrice din mixtura asfalticd, conform SR EN 12697-25, metoda B; © Viteza de deformatie si adincimea fagasului, determinate prin incercarea de ornieraj pe epruvete confectionate in laborator sau prelevate prin tdiere din stratul realizat (carote), conform SR EN 12697-22, dispozitiv mic in aer, procedeul B: Rezistenta la oboseala. determinati conform SR EN 12697-24, fie prin ‘ncercarea la intindere indireett pe epruvete cilindrice - anexa E, fie prin celelalte Modulul de iditate, determinat prin incerearea la rigiditate a unei probe cilindrice din mixtura asfaltic’, conform SR EN 12697-26, anexa C; Volumul de goluri al mixturii asfaltice compactate, determinat pe epruvete confecfionate la presa de compactare giratorie, conform SR EN 12697-31 ‘Tabelul 16 — Caracteristicile mixturilor pentru stratul de uzuri determinate prin incerciri dinamice Mixtura asfaltict pentru stratul de a Caracteristica uzuri / clasa tehnicd : drum tay Caracteristicl pe lind conTee(ionafiTa presa giratorle Volum de goluri la 80 giratii , % mas. 50 60 Reristenta la deformafii permanente (fluaj dinamic) = deformatia Ia 50 °C, 300KPa i 10000 impulsuri, mm, 20000 | 30.000 REVIZIA 1-201424 =vitera de deformatie Ia 50°C, 300KPa si 10000 impulsuri, 10 20 un/m/eiclu, max. 1.3 | Modulul de rigiditate la 20°C, 124 ms, MPa, min, 200 | 4000 2._ | Caracteristici pe plici confectionate in laborator sau pe carote din imbraciminte 2.1, | Rezistenta la deformatii permanente, 60 °C (ornieraj) a de deform: Ja ornieraj, mm/1000 cicluri, max. ~ Adiincimea fagasului, % din grosimea inifai a probei, max. 03 50 70 ‘Tabelul 17 — Caracteristicile mixturilor pentru stratul de legituri determinate prin incereari dinamice Mixtura asfaltica Re. pentru stratul de ut Caracteristica legiitura/ clasi tehniica drum Hr TeV 1,__ | Caracteristici pe cilindrii confectiona{i la presa giratorie 1.1. | Volum de goluri, la 120 giratii,% maxim 95 105 1.2. | Rezistenta la deformatii permanente (fuaj dinar - deformafia la 40 °C, 200KPa si 10000 impulsuri, um/m, 20000 | 30000 - viteza de deformatie la 40°C, 200KPa si 10000 impulsuri, 20 30 um/m/ciclu, max. 1.3. | Modulul de rigiditate la 20 °C, 124 ms, MPa, min. 5000 4500 1.4. | Rezistenta la oboseali, proba cilindried solicitaté Ia intindere indirectd : Numir minim de cicluri pind la fisurare la 15°C 400.000 | 300000 2. | Rezistenta la oboseali, epruvete trapezoidale sau prismatice eh iG k ests. 100 150 ‘Tabelul 18 ~ Caracteristicile mixturilor pentru stratul de bazii determinate prin incerctri dinamice Mixtura asfaltica te pentru stratul de ar Caracteristica baz’ clasi tehnica e drum mm | rv T.__| Caracteristici pe cilindrii confeetionafi la presa giratorie 11. | Volum de goluri, ta 120 girati.% maxim 15. 85 1.2. | Rezistenta la deformafii permanente (fluaj dinamic) ~ deformatia ta 40°C, 200KPa si 10000 imputsuri, p/m, 20000 | 30000 maxim - viteza de deformatie la 40°C, 200KPa si 10000 impulsuri, 20 30 um/m/ciclu, maxim 1.3. | Modulul de rigiditate ta 20°C, 124 ms, MPa, minim 000 | 5600 14 | Rezistenta la oboseaki, proba cilindrica solicitata la intindere indirect : Numair minim de cicluri pina la fisurare la 15°C 500.000 | 400.000 REVIZIA 1-20142. _ | Rezistenta la oboseala, epruvete trapezoidale sau prismatice £910, minim 100 150 Nota: Valorile modulilor de rigiditate determinafi in laborator, prevazufi in tabelele 16, 175i 18, sunt stabilifi ca nivel de performant& minimal pentru mixturile analizate si nu sunt identici cu valorile modulilor de elasticitate dinamic’ utilizati la dimensionarea sistemelor rutiere conform Normativului PD 177 “Normativ pentru dimensionarea sistemelor rutiere suple si semirigide ( metoda analitici)" Art.56. in cazul in care mixtura pentru stratul de uzura va fi o mixtura stabilizata, aceasta va indeplini condifiile din tabelele 16 si 19, Art.57. Epruvetele Marshall pentru analizarea mixturilor asfaltice tip MAS se vor confeetiona conform specificatiilor SR EN 12697-30 prin aplicarea a 75 de lovituri pe fiecare parte a epruvetei. Volumul de goluri umplut cu bitum (VFB) se determina conform SR EN 12697-8. Sensibilitatea la apa se determina conform SR EN 12697-12 , metoda A . Testul Shellenberg se efectueaza conform SR EN 12697-18. ‘Tabel 19 ~Caracteristici specifice ale mixturilor asfaltice stabilizate Nr. x + MAS 12,5 ee Caracteristica MAS IG 1 | Volum de goluri pe eilindri Marshall, % Bud 2 | Volum de goluri umplut cu bitum, % 77.83 3 __ [Test Shellenberg, %, max. 0.2 4 [Sensibilitate la apa, % min, 80 Art.58. in cazul in care mixtura pentru stratul de uzura va fi o mixtura poroasa, aceasta va indeplini conditiile din tabelele 15 gi 20. Tabel 20 ~ Caracteristici specifice ale mixturilor asfaltice poroase a) Caracteristica MAP 16 ert. 1 | Volum de goluri la 80 giratii , %, min, 14-20 2 | Volum de goluri pe cilindri Marshall, %, min. 12-20 3 | Pierdere de material, SR EN 12697-17 %, max, 30 SECTIUNEA 3 Caracteristicile straturilor gata executate Art.59, Caracteristicile straturilor realizate din mixturi asfaltice sunt: ~ gradul de compactare, si absorbtia de apa -rezistenfa la deformatii permanente REVIZIA 12014- elementele geometrice ale stratului executat - caracteristicile suprafetei imbracdmintilor bituminoase executate, Gradul de compactare, $i absorbfia de apa Art.60, Gradul de compactare reprezinta raportul procentual dintre densitatea aparenta a mixturii asfaltice compactate in strat si densitatea aparenta determinat’ pe epruvete Marshall compactate in laborator din aceeasi mixtura asfaltie’, prelevati de la asternere, sau din aceeasi mixturi provenita din carote. Nota: Densitatea aparenti se determina conform SR EN 12697-6. Epruvetele Marshall se vor confectiona conform specificafiilor SR EN 12697-30 pentru toate tipurile de mixturi asfaltice abordate in prezentul normativ, cu excepfia mixturilor asfaltice tip MAS pentru care se vor aplica 75 de lovituri pe fiecare parte a epruvetei Art.61, Densitatea aparenti a mixturii asfaltice din strat se poate determina pe carote prelevate din stratul gata executat sau prin misuritori in situ cu echipamente de masurare adecvate, omologate. Art.62. incercarile de laborator efectuate pentru verificarea compactirii constau in determinarea densitifii aparente si a absorbfiei de apa pe plicute (100x100) mm sau pe carote cilindrice cu diametrul de 100 mm, netulburate. Art.63. Condifiile tehnice pentru absorbtia de apa si gradul de compactare al straturilor din mixturi asfaltice, cuprinse in prezentul normativ, vor fi conforme eu valorile din tabelul 21 Tabelul 21 — Caracteristicile straturilor din mixturi asfaltice Nr. Absorbtie | Grad de crt ‘Tipul stratului de apa*, | compactare, > %ovol %, min, 1,__| Mixturt asfaltiox stabilizati: MASI2,5; MASIG 2s, oT 2. | Beton asfaltic rugos: BART6 3. oT 3._| Mixtur asfalticd poroasi: MAPT6 - 97 4. [Beton asfaitic: BAI2.5; BAI6, BAPCI6 2a oT [Beton asfaltic deschis: BAD20; _BADPC20; BADPS20 ; 3.8 96 6 | Anrobat bituminos: AB31,5; ABPC31,5; ABPS31,5 2.08 96 Rezistenta la deformatii permanente a stratului executat din mixturi asfaltice Art.64, Rezistenta la deformatii permanente a stratului de uzura executat din mixturi asfaltice se verified pe minimum doua carote cu diametrul de 200 mm prelevate din stratul executat, la cel putin doud zile dupa agtemere. Art.65. Rezistenta la deformafii permanente pe carote se misoard prin determinarea vitezei de deformatie la ornieraj si adancimea figasului. la temperatura de 60 °C, conform SR EN 12697-22 Valorile admisibile, in functie de trafic, sunt prezentate in tabelul 16. REVIZIA 1.2014Elemente geometrice Art.66. Blementele geometrice si abaterile limita la elementele geometrice trebuie si indeplineased conditiile din tabelul 22 ‘Tabelul 22 — Elementele geometrice gi abaterile limita pentru straturile exeoutate din mixturi asfaltice We Condit de ‘Abateri limit locale ; Elemente geometrice admise Ia elementele crt . geometrice T | Grosimeasainimi a stratulur Tau se admit abated in compacta, minus fali de grosimea = strat de wauras 40 previzuti in proiect pentru cu granule de max. 12.5 mm ficeare strat cu granule de max. 16 mm = strat de legit 5.0 ou granule de max. 20mm = strat de baz 80 2 | Lajimea parti carosabile Profil transversal 20mm proiectat 3 _ | Profitul wansversal = imaliniament = sub forma acoperig | + 5.0 mm/m fati de cotele - ineurbe yizone aforente |~ conform STAS 863 _| Profilului adoptat = cazuti speciale Ppa wei | Profit longitudinal + Declivitate, % maxim 4 50 mm fai de cotcle = aulostrizi <5% profilului —proiectat, cu conditiarespectarii_pasului - DN <™% de proiectare adoptat * Declivitii mai mari pot fi prevazute numai cu acordul beneficiarului gi asiguratea misurilor de siguranl a circulate Caracteristicile suprafetei straturilor executate din mixturi asfaltice Art.67. Caracteristicile suprafefei straturilor executate din mixturi asfaltice gi conditiile tehnice care trebuie sa fie indeplinite sunt conform tabelului 23. Art.68, Determinarea caracteristicilor suprafetei straturilor executate din mixturi asfaltice, se efectueaza, pentru: ~ strat uzura (rulare) - cu minim 15 zile inainte de receptia la terminarea lucrarilor si inaintea receptiei finale : ~ strat de legdtura gi strat baz - inainte de asternerea stratului urmator (superior) REVIZIA 1-2014‘Tabelul 23 ~ Caracteristicile suprafetei straturilor bituminoase Caracteristica Coola Nr. admisbiltate ‘ a Motoda de incereare crt. tad Tieura | Lesitura, (rulare) | — bara 1. | Planeitatea in profil longitudinal, prin Reglementini_tshnice in masurarea cu echipamente omologate Vigoare privind misurarea Indice de plancitate, IRI, m’km: 25 _| indicelui de planeitate drumuci de clas tehnic TIT =?5 | Misuritorile se vor efectua ~drumétiide last tobnies I din 10 in 10 m, iar in cazal + drumuti de clas tebnicd IV hostess ERR VeLR ~drumuti de clas tehnics V usta ve oes 2. | Planeitatea in profil longitudinal, sub dreptarul de 3m Deniveliti admisbile, mm: <4o | SREN 13036-7 = drumuri de clasd tenia sit =| <3.0 | ~™ ~ drumuri de clas tohnicd TIT <40 = drumuri de clasé tehnica TV...V_ | <5.0 3._ | Planeitatea in profil transversal, Echipamente _electroniee mnvim 210 | £10 |omologate sau metoda ablonului. 4. [Rugozitatea suprafetel Tncercarca cu PIV SREN 13036-4 41. [ Aderenta — suprafe(ei pendul( SRT) ~ unit = drumuri de clasa tehnics I...IL = 80 + drumuri de clasa tehied 1 275 = _drumuri de clasa tehnica IV 70 42. [Adincimea medie a macrotextur metoda volumetrica MTD, 13036-1 texturd, mm = drumuri de clasa tehnicd I...11 212 + drumuri de clasa tehnied 1 20,8 = drumur de clasa tehnica 1V...V = 0.6 43, [Adincimea medic a macrotexturi, SRENISO 13473-1 metoda profilometries MPD:- adincime Reglementiri tchnice in medie profil exprimati in coeficient de vigoare, cu. aparatul de firecare (wGT) masura Grip Tester - drumuti de elast tehnie’ I... 20.67 + drumuri de clas’ tehnic IL = 0,62 = drumuri de clas’ tehnicd TV-V 20.57 S| Omogenitate. Aspeetul suprafetet ‘Vizuak: Aspect fir degradin sub forma de exces de bitum, fisuri, zone poroase, deschise, slefuvite NOTA 1 Planeitatea in profil longitudinal se determin’ fie prin masurarea indicelui de planeitate IRI, fig prin masurarea denivelirilor sub dreptarul de 3 m. NOTA 2 Planeitatea in profil transversal este cea prin care se constati abateri de la profilul transversal, aparitia Pigayelor gi se face cu echipamente electronice omologate sau metoda sablonului. REVIZIA 1.2014NOTA 3 Pentru verificarea rugozitaii se vor determina atat aderenta prin metoda eu pendulul SRT cat siadincimea medie a macrotesturi Daca nu existi alte precizari in caietul de sarcini, aderenta suprafe{ei se determina cu aparatul cu pendul alegand 3 sectoare reprezentative pe km/drum, Pentru fiecare sector se aleg 5 sectiuni situate la distanta de 5...10 m intre ele, pentru care se determing rugozitatea, in puncte situate la un metru de ‘marginea piri carosabile (pe urma rofii) si la 0 jumaitate de metru de ax (pe uma roti), Determinarea adincimii macrotexturii se face in aceleasi puncte in care s-a aplicat metoda cu pendul. CAPITOLULIV Prepararea si punerea in opera a mixturilor asfaltice SECTIUNEA 1 Prepararea si transportul mixturilor asfaltice Art.69. Mixturile asfaltice se prepara in instalafii prevazute cu dispozitive de predozare, uscare, resortare gi dozare gravimetrica a agregatelor naturale, dozare gravimetricd sau volumetried a bitumului gi filerului, preeum gi dispozitiv de malaxare fortata a agregatelor cu liantul bituminos. Verificarea functionarii instalafiilor de producere a mixturii asfaltice se face in mod periodic de catre personal de specialitate conform unui program de intrefinere specificat de producdtorul echipamentelor si programului de verificare metrologic a dispozitivelor de miisura si control. Certificarea capabilititii instalatici privind calitatea fabricafici si conditiile de securitate, prevazute de Regulamentul UE 3035/2011, se face cu respectarea tuturor standardelor si reglementirilor nafionale si europene impuse. Se recomanda efectuarea inspectiei tehnice a instalafiei de producere a mixturii asfaltice Ia cald de etre un organism de inspectie de tert& parte, organism acreditat conform normelor in vigoare. Controlul producfiei in fabricd se face conform SR 13108-21 Art.70, Temperaturile agregatelor naturale, ale bitumului si ale mixturii asfaltice la iesirea din malaxor se stabilesc in functic de tipul liantului, conform tabelului 24 (sau conform specificafiilor produestorului), cu observatia c& temperaturile maxime se aplicd toate punctele instalatici de asfalt si temperaturile minime se aplicd la livrare, In cazul utilizirii unui bitum modificat, a unui bitum dur sau a aditivilor, pot fi aplicate temperaturi diferite. In acest caz. aceasta trebuie si fie documentata gi declarat’i pe marcajul reglementat. ‘Tabel 24- Temperaturi_ la prepararea mixturii asfaltice : Bowe MAS MAP Tip Bitum | Agregate | _asfaltice bitum Mixtura asfaltica a fesirea din malaxor ‘Temperatura, "C 150-170 | 140-190 | 150-190 | 160-200 | 150-180 50-70 150-170 | 140-190 | 140-180 | 150-190 | 140-175 70-100 | 150-170 | 140-190 | 140-180 | 140-180 | 140-170 REVIZIA 1.2014Art.71. Temperatura mixturii asfaltice la iesirea din malaxor trebuie reglati asttel theat in condifiile concrete de transport (distan{a si mijloace de transport ) si conditiile climatice si fie asigurate temperaturile de astemere gi compactare conform tabelului 25. Art.72. Se interzice inealzirea agregatelor naturale si a bitumului peste valorile specificate in tabelul 24, cu scopul de a evita modificarea caracteristicilor liantului, in procesul tehnologic. Art.73. Trebuie evitati incdlzirea prelungita a bitumului sau reincalzirea aceleiasi cantitifi de bitum de mai multe ori, Dac& totusi din punct de vedere tehnologic nu a pulut fi evitati reincdlzirea bitumului, atunci este necesard verificarea penetratiei acestuia. Dacd penetrafia bitumului nu este corespunzaitoare se renunt’ la utilizarea lui. Art.74, Durata de malaxare, in funetic de tipul instalafici, trebuie si fie suficienté pentru realizarea unei anrobari complete si uniforme a agregatelor naturale gia filerului cu liantul bituminos. Art.75. Mixturile asfaltice executate la cald se transport cu autobasculante adecvate, acoperite cu prelate speciale, imediat dupa incdrcare, urmarindu-se ca pierderile de ‘temperatura pe tot timpul transportului, s& fie minime. Benele mijloacelor de transport vor fi curate gi uscate. Art.76, Mixtura asfaltic’ preparati cu bitum modificat cu polimeri se transport obligatoriut cu autobasculante cut bena termoizolanta si acoperit& cu prelata SECTIUNEA 2 Lucrari pregatitoare Art.77, Pregatirea stratului suport inainte de punerea in opera a mixturii asfaltice inainte de agternerea mixturii, stratul suport trebuie bine curatat, iar dacd este cazul se remediazii gi se reprofileazi. Materialele neaderente, praful gi orice poate afecta legatura intre stratul suport gi stratul nou executat trebuie indepartat. in cazul stratului suport din macadam, acesta se curafa si se matura, in cazul stratului suport din mixturi asfaltice degradate reparatiile se realizeaz’ conform prevederilor normativului AND 347 - Normativ pentru prevenirea si remedierea defectiunilor Ia imbréicamingile bituminoase. C&nd stratul suport este realizat din mixturi asfaltice deschise, se va evita contaminarea suprafetei acestuia cu impuritati datorate traficului. In cazul in care acest strat nu se protejeaz% sau nu se acoperd imediat cu stratul urmator se impune curiijarea prin periere mecanica gi spalare. Dupii curilare se vor verifica cotele stratului suport, care trebuie si fie conform proiectului de executie. REVIZIA 1.2014a1 in cazul in care stratul suport este constituit din straturi executate din mixturi asfaltice existente, aducerea acestuia la cotele prevazute in proiectul de executie se realizeazi, dupa caz, fie prin aplicarea unui strat de egalizare din mixturd asfaltic’, fie prin frezare, conform prevederilor din proiectul de executie. Stratul de reprofilare / egalizare va fi realizat din acclasi tip de mixtura ca gi stratul superior, Grosimea acestuia va fi determinat& functie de preluarea denivelirilor existente, Suprafata stratului suport trebuie sa fie uscata Art.78. Amorsarea La realizarea straturilor executate din mixturi asfaltice se amorseazai stratul suport si rosturile de lueru cu 0 emulsie bituminoasd cationicd cu rupere rapid SECTIUNEA 3 Asternerea mixturii asfaltice Art.79. Astemerea mixturilor asfaltice se face la temperaturi ale stratului suport de minimum 10°C , pe o suprafafa uscata. Art.80. in cazul mixturilor asfaltice cu bitum modificat cu polimeri agternerea mixturilor asfaltice se va face la temperaturi ale stratului suport de minimum 15°C, pe suprafaf useati Art.81. Lucrarile se intrerup pe vant putemie sau ploaie si se reiau numai dup uscarea stratului suport, Art.82. Astemerea mixturilor asfaltice se efectueaz numai mecanizat, cu repartizatoare — finisoare prevazute cu sistem de nivelare incdlzit care asigurd o precompactare, cu exceptia plombirii gropilor izolate si a spatiilor inguste in care repartizatoarele - finisoarele nu pot efectua aceasta operafie. Mixtura asfalticd trebuie asternuta continuu, in grosime constant’, pe fiecare strat gi pe toati lungimea unei benzi programati a se executa in ziua respectiva Art.83, in cazul unor intreruperi accidentale care conduc la scdderea temperaturii mixturii asfaltice rimasi necompactatd, aceasta va fi indepartat’, Aceasta operatie se face in afara zonelor pe care exist, sau urmeazii a se asterne, mixtur’ asfaltica’. Capatul benzii intrerupte se trateaza ca rost de lucru transversal, conform prevederilor de la art. 91 Art.84. Mixturile asfaltice trebuie si aiba la astemere si compactare, in funefie de tipul liantului, temperaturile prevazute in tabelul 25, Masurarea temperaturii va fi efectuati in masa mixturii, in buncarul repartizatorului, cu respectarea metodologiei prezentate in SR EN 12697-13 In cazul utilizarii adifivilor pentru marirea Iucrabilitafii mixturilor asfaltice La temperaturi scdizute se vor respecta prevederile din agrementul tehnic si specificatiile tehnice ale produeatorului. REVIZIA 1-2014Art.85. Pentru mixtura asfalticd stabilizata, se vor utiliza temperaturi cu 10°C mai mari decat cele previizute in tabelul nr, 25. ‘Tabelul 25 — Temperaturile mixturii asfaltice la agtemere gi compactare eat | Femperatura mixturi asfaltice la Tipul Hiantului at compactare agternere " °C, min, * bitum ruticr noparafinos, tip: Sioepit saint 3950 150 145 no 50/70 140 140 110 70/100 140 135 100 ‘tum modifica eu polimeri «clase 25/85 165 160 120 45/80 160 155 120 40/100 155 150 120 Art.86. Asternerea se va face pe intreaga latime a caii de rulare. Atunci cfind acest lucru nu este posibil, se stabileste prin proiect $i se supune aprobarii beneficiarului Kifimea benzilor de asternere gi pozifia rosturilor longitudinale ce urmeazi a fi executate Art.87. Grosimea maximii a mixturii asternute printr-o singura trecere nu poate fi: mai mare de 10 em. Art.88. Viteza optima de asternere se va corela cu distanfa de transport gi capacitatea de fabricatie a statiei, pentru a se evita total intreruperile in timpul executiei stratului si aparitia erapaturilor / fisurilor la suprafata stratului proaspat asternut Funetic de performantele finisorului, viteza la asternere poate fi de 2,5...4 m/min. Art.89. in buncdrul utilajului de asternere, trebuie si existe in permanent suficienti mixtura, necesarii pentru a se evita o rispindire neuniforma a materialului Art.90, La realizarea straturilor executate din mixturi asfaltice, 0 atentie deosebita se va acorda realizirii rosturilor de Tucru, longitudinale si transversale, care trebuie si fie foarte regulate si etange. La reluarea lucrului pe aceeasi band’ sau pe banda adiacenti, zonele aferente rostului de Jucru, longitudinal si/sau transversal, se taie pe toat grosimea stratului, astfel incat si rezulte o muchie vie verticala {in cazul rostului longitudinal, cand benzile adiacente se executa in aceeasi zi, taierea nu mai este necesara. REVIZIA 1-2014Rosturile de lucru longitudinale si transversale ale stratului de uzura se vor decala cu minimum 10 em fafa de cele ale stratului de legatura, cu alternarea lor. Atunci cand exist si strat de baza bituminos sau din materiale tratate cu Tiant hidraulic, rosturile de lucru ale straturilor se vor executa intretesut. Art.91. Legiitura transversal dintre un strat de asfalt nou si un strat de asfalt existent al drumului se va face dupa decaparea mixturii din stratul vechi, pe o lungime variabila in functie de grosimea noului strat, asttel incdt sA se obfind o grosime constant’ a acestuia, cu panta de 0,5%, in plan, liniile de decapare se recomandi si fie in forma de V, la 45° Completarea zonei de unire se va face prin amorsarea suprafefei, urmatd de asternerea gi compactarea noii mixturi asfaltice, pand la nivelul superior al ambelor straturi (nou gi existent). noul strat SERS stratul rutier existent Marginea pirtii carosabile REVIZIA 1-201434 Art.92. Stratul de baz va fi acoperit cu straturile imbricdmintei bituminoase, nefiind lsat neprotejat sub trafic. Art.93. Avéind in vedere porozitatea mare a stratului de legatura (binder), realizat din beton asfaltic deschis, acesta nu se va lisa neacoperit. Este recomandat ca stratul de binder sd fie acoperit inainte de sezonul rece, pentru evitarea aparifiei unor doprallari structurale. SECTIUNEA 4 ‘Compactarea mixturii asfaltice Art.94, La compactarea straturilor executate din mixturi asfaltice se aplica tehnologii corespunziitoare, care si asigure caracteristicile tehnice si gradul de compactare prevazute pentru fiecare tip de mixtur& asfalticd si fiecare strat in parte Operatia de compactare a straturilor executate din mixturi asfaltice se realizeaz’ cu compactoare cu rulouri netede si/sau compactoare cu pneuri, prevazute cu dispozitive de vibrare adecvate, astfel incat s4 se obtind gradul de compactare conform tabelului 21 Art.95, Pentru obtinerea gradului de compactare prevazut, se executi un sector de probit si se determina numarul optim de treceri ale compactoarelor, in functie de performantele acestora, tipul gi grosimea straturilor executate. Sectorul de proba se realizeaza inainte de inceperea asternerii stratului in luerare, utilizand mixturi asfaltice preparate in condifii similare cu cele stabilite pentru productia curenta, Art.96. Etalonarea atelierului de compactare si de lucru, va fi efectuati sub responsabilitatea unui laborator autorizat, care va efectua, in acest scop, toate incercarile pe care le va considera necesare pentru stabilirea conditiilor de realizare a stratului executat in conformitate cu prevederile prezentului normativ. Art.97. Metoda de compactare propusi va fi considerata satisficdtoare daca, pe seetorul de probii, se obfine gradul de compactare minim menfionat in tabelul 21. Art.98. Pentru objinerea gradului de compactare prevazut, numairul minim de treceri recomandat pentru compactoarele uzuale este cel menfionat in tabelul 26, Compactarea se executa pe fiecare strat in parte. Compactoarele cu pneuti vor fi echipate cu sorfuri de protectie . ‘Tabelul 26 ~Compactarea mixturilor asfaltice. Numar minim de treceri. ‘Ateliere de compactare A B ‘Vipul stratului [Compactor ew pneunt_ | Compactor eu rulour | Compactor cu rulouri de 160 kN netede de 120 kN netede de 120 kN Numér de treceri minime Strat de uzura io 4 12 Strat de legituri 12 4 14 Strat de bazi 12 4 14 REVIZIA 1-2014Art.99. Compactarea se execut in lungul benzii, primele treceri efectudindu-se in zona rostului dintre benzi, apoi de la marginea mai joasi spre cea ridicat Pe sectoarele in rampa, prima trecere se face cu utilajul de compactare in urcare. Compactoarele trebuie si lucreze fark gocuri. cu o viteza mai redusi la inceput, pentru a evita vilurirea stratului executat din mixturi asfalticd i nu se vor indeparta mai mult de 50 m in spatele repartizatorului. Locurile inaccesibile compaetorului, in special in lungul bordurilor, in jurul gurilor de scurgere sau ale céminelor de vizitare, se compacteaz cu maiul mecanic. Art.100, Suprafata stratului se controleaza in permanent’, iar micile denivelari care apar pe suprafata stratului executat din mixturi asfaltice vor fi corectate dupa prima trecere a rulourilor compactoare pe toatd Litimea benzii CAPITOLULV CONTROLUL CALITATI LUCRARILOR Controlul calitafii Iucrarilor de executie a straturilor de uzura, de legatura si de baza din mixturi asfaltice se efectueaz pe faze SECTIUNEA 1 ‘Controlul calitatii materialelor Art.101. Controlul calititii_ materialelor se face conform prevederilor prezentului normativ SECTIUNEA 2 Controlul procesului tehnologic Controlul procesului tehnologic const’ in urmatoarele operat Art.102. Controlul reglajului instalatiei de preparare a mixturii asfaltice: ~ funcfionarea corecti a dispozitivelor de cdntirire sau dozare volumetrica: [a inceputul fiectirei zile de lucru; = functionarea eorectii a predozatoarelor de agregate naturale: zilnic, Art.103, Controlul regimului termic de preparare a mixturii asfaltice: - temperatura liantului la introducerea in malaxor: permanent; = temperatura agregatelor naturale useate si inedlzite la iesirea din usciitor: permanent; ~ temperatura mixturii asfaltice la iegirea din malaxor: permanent. Art, 104, Controlul procesului tehnologie de executie a stratului bituminos: > pregiitirea stratului suport: zilnic, la inceperea lucrérii pe sectorul respectiv, REVIZIA 1.2014~ temperatura mixturii asfaltice la asternere i compactare: cel putin de dou ori pe zi la compactare, cu respectarea metodologiei impuse de SR EN 12697-13; = modul de executie a rosturilor: zilnic; ~ tehnologia de compactare (atelier de compactare, numar de treceri): zilnic Art.105. Verificarea respectirii compozifiei mixturii asfaltice conform amestecului prestabilit (dozajul de referinfa) se va face in felul urmitor : - granulozitatea amestecului de agregate naturale gi filer Ia iegirea din malaxor, inainte de adiugarea liantului (garja alba): zilnic sau ori de céte ori se observa o calitate necorespunzatoare a mixturilor asfaltice; ~ confinutul minim obligatoriu de materiale concasate: a inceputul fiecdrei zile de lucru; ~ compozifia mixturii asfiltice (compozitia granulometrica yi confinutul de bitum) prin extractii, pe probe de mixtura prelevate de la malaxor sau agtemere: zilnic. Art.106. Verificarea calitifii mixturii asfaltice se va face prin analize efectuate de un laborator autorizat pe probe de mixturi asfaltic’: 1 probé / 400 tone mixturdi fabricaté, dar cel pugin una pe zi, astfel: = compozitia mixturii asfaltice, care trebuie s& corespundi compozitiei stabilite prin studiul preliminar de laborator; - caracteristicile fi normativ ico-mecanice care trebuie sd se incadreze in limitele din prezentul Volumul de goluri se va verifica pe parcursul executiei pe epruvete Marshalll si se va raporta a limitele din tabelele 19 si 20, in funcfie de tipul mixturii asfaltice preparate. Abaterile in valoare absoluta ale compozifiei mixturilor asfaltice fat de amestecul de refering’ prestabilit (dozaj) se vor ineadra in valorile limita din tabelul 27, cu incadrarea in limitele caracteristicilor fizico-mecanice prevazute in prezentul normativ gi veriticate pentru stabilirea dozajului optim. Tabelul 27. Abateri fai de dozajul optim Abateri admise fa(a de dozajul optim, in valoare absolut 315 8 & 20 B32 16 8 2 & 125 45 g 8 48 & 4 REVIZIA 1-20142 Fe) 1 B 0,125 +5 0.063 +10 Bitum +02 Art.107. Tipurile de inceredri si freeventa acestora, in funetie de tipul de mixtur& gi clasa tehnicd a drumului sunt prezentate in tabelul 28, in corelare cu SR EN 13108-20 ‘Tabelul 28 ~ Tipul gi freeventa incercirilor realizate pe mixturi asfaltice Nr Xt. | Natura controtutuvincerearit ‘1 frecvenfa incereart Caracteristicl verificate gi limite deineadrare Tipul mixturl asfatice 1. | Incereaii initiate de Gp (validarea in laborator) Conform tabel 15 “Toate ipuile de maxtor aaaltion ddestinatestratului de wz, de Iegitura gi de baz eu exceptia sixturiloraefltice stabilizate Conform tabel 16 Toate fipurile de mixturi asfalice destinatestratului de w2urd, ou ‘xcepfia mixtunilor poroase, pentru lata teh’ drumlui I I Conform tabel 17 gi 18 “Toate tipurile de mixturiavaltioe destinate stratului de legitusi side ‘baz, conform prevederilor snormativ pentru casa fli deur 1 1, 10, 1V. Conform tabel 19 Mixture afaltioe MAS indi ferent de axa telnied a drumalt Conform tabel 20 ‘Mixturileasfalice poroaseMiAP indiferent de clasatehnicd a drumulu incereari initiale de tip (validarea in productie) ‘dem punctul 1 La transpunerea pe staia de asfalt a dozajclor proicetate in laborator, yor {i prelevate probe pe care se vor retace toate incercarile previzute la punotul 1 din acest tabel 3. | Verificarea caracteristicilor mixturii asfaltice prelevate ‘in timpul cxccutici = freovenja 1/400 tone nix aati’ brine sau cel pusin 0 dati pe 2. Comperitia mixturii conform Art 104, si Art. 105 ‘Toate tipurle de mixturi asaltic pentru siratul de uur’, de legtur’ si ae bavi Carnetaristiifizico-mecanice pe epruvete Marshall conform tabel 15 “Toate ipa de mintuntasfaltice destinatestratului de waurd, de legitur si de bazh en exceptia mixturilor asfaltice tabilizate Conform tabel 19 Mixturi asfalticestabilizate Caracteristi fiico-mecarice pe epruvete Marshall conform tabel 15 si volum de golusi pe cilindsi ‘Marshall - tabel 20 Mixturi asfatice poroase MAP REVIZIA 1.2014+ Verificarea 6: stratului executat + overificare pent fiecare seat tate a Toate tipurle de mixturi asfaltics 10.000 mr exccutati, eee sean ea A aegis min. 1/luerare, in cazul Jueriilor eu suprafaf mai mich de 10000 mx? Verificarea rezistenjei stratului la deformatii ‘Toate tipurile de mixtust aaalticd destinatestratului de w2urd, pentro Permanente pentru stratul | conform tabel 16 penny rata de ‘drumurile de clasi teliniet 1, Iti 1, executat, comnierajsi/san adancime figas..cu | TV + overficare pentru fiecare respectarea art. 63 si at. 64 10-000 mi executes, min, 1 /Iuerare, in cazal Icrilor cu suprafaga mai mick de 10.000 mi? ‘Verificarea modulului de rigiditate = overificare penn care 10 000 mm exzouta, Conform taba 18 Strat de baza =i 1/Iuerre, in ez leer eu suprafaa ma mich de 10 000 mi ‘Verificarea elementelor geometrice ale stratului | Conform tabet 22 ‘Toate straile exeoutate executat Verificarea supratete: Conform tabel 23 ‘Toate stratwile exeentate stratului executat ‘Vorificari suplimentare in de receptie (beneficiar): ‘Conform soicitirit comisied = fiecvenfa 1 set carole penta fiecare solicitare SECTIUNEA 3 Controlul calitafii straturilor executate din mixturi asfaltice Art.108. Verificarea calititii_stratului se efectueaz prin prelevarea de epruvete, conform SR EN 12697-29, astfel: = carote @ 200 mm pentru determinarea rezistenfei la ornieraj: - carote ® 100 mm sau pliei de min. (400 x 400) mm sau carote de © 200 mm (in suprafafécchivalenti cu a pkicii menfionate anterior) pentru determinarea grosimii straturilor, a gradului de compactare si absorbfiei de apa, precum gi a compozifici —1a cererea beneficiarului. Epruvetele se preleveazai in prezenta delegatului antreprenorului, al beneficiarului si al consultantului sau a dirigintelui, 1a aproximatiy 1 m de la marginea. parti carosabile, incheindu-se un proces verbal in care se va nota - informativ, grosimea straturilor prin masurarea eu o rigla gradatd. Grosimea straturilor, misurata in laborator, conform SR EN 12697-29 se va trece in raportul de incereare. REVIZIA 1.2014Zonele care se stabilesc pentru prelevarea probelor sunt alese din sectoarele cele mai defavorabile. Art.109. Verificarea compactiirii stratului, se efectueazai prin determinarea gradului de compactare in situ, prin incerciri nedistructive sau prin inceredri de laborator pe carote. Incerearile de laborator efectuate pe carote pentru verificarea compactirii constau in determinarea densitiii aparente si a absorbjiei de api, pe plicufe (100x100) mm sau pe carote cilindrice cu diametrul de 100 sau 200 mm, netulburate. Rezultatele objinute privind compactarea stratului trebuie si se incadreze in limitele din tabelul 21 Art.110. Celelalte incereari constau in masurarea grosimii stratului, a absorbfiei de apa si a compozitiei (granulometrie si continut de bitum) SECTIUNEA 4 Verificarea elementelor geometrice Art.111, Verificarea elementelor geometrice ale stratului si a uniformitaqii suprafefei, const in: - verificarea indeplinirii condifiilor de calitate pentru stratul suport si fundatie, conform prevederilor STAS 6400; ~ verificarea grosimii stratului, in funefie de datele inserise in rapoartele de incereare intocmite la incercarea probelor din stratul de baz executat, iar la aprecierea comisiei de recepfie, prin maximum doi sondaje pe kilometru, efectuate la 1 m de marginea stratului asfaltic executat; verificarea se va face pe probe ce se iau pentru verificarea calitaii imbricdminfii, tabel 21 si conform tabel 22; = verificarea profilului transversal: - se face cu echipamente adecvate, omologate: - verificarea cotelor profilului longitudinal: - se face in axa, cu ajutor aparat topografic de nivelment sau cu o grinda rulanti de 3 m lungime, pe mini 10% din lungimea traseului Nu se admit abateri in minus fat de grosimea stratului prevazuta in proiect, respectiv in profilul transversal tip, conditie obligatorie pentru promovarea lucririlor la recepfie. In situafia in care grosimea proicctati nu este respectati stratul se reface conform proiectului CAPITOLUL VI RECEPTIA LUCRARILOR SECTIUNEA 1 Recepfia pe faze determinante Art.112. Receptia pe faze determinante. stabilite in proiectul tehnic. privind straturile de uzuri, de legatura si de baz se vor efectua conform Regulamentului privind controlul REVIZIA 1.201440 de stat al calitatii in constructii aprobat cu HG 272/94 si conform Procedurii privind controlul statului in fazele de executie determinante, elaboraté de MLPAT gi publicata. in Buletinul Constructiilor volumul 4 din 1996. SECTIUNEA 2 Recepfia la terminarea lucrar v Art.113. Recepfia la terminarea lucririlor se efectueaza de eatre beneficiar conform Regulamentului de receptie a lucrarilor de construetii si instalalii aferente acestora, aprobat prin H.G. 273/94 cu modificarile gi completiirile ulterioare. Comisia de receptie examineazi lucririle executate in conformitate cu documentatia tehnicd aprobata, proicct de executie, caict de sarcini, precum gi determinari necesare in vederea realizarii recepfiei la terminarea lucriri, dupa cum urmeaza: — Verificarea elementelor geometrice - tabel 22: © grosimea; © Litimea pirfii carosabile: © profil transversal si longitudinal: Planeitatea suprafefei de rulare - tabel 23; Rugozitate -tabel 23; Capacitate portanti, Rapoarte de incereare pe carote, prelevate din straturile executate - conform tabel 28. SECTIUNEA 3 Recepfia final Art. 114, Constructorul are obligafia finalizarii tuturor Iueririlor cuprinse in Anexa 2. precum si remedierii neconformitifilor cuprinse in Anexa 3 la Procesul verbal de recepfie la terminarea lucrarilor, in termenele prevazute in acestea Art.115. in perioada de garantie, toate eventualele defectiuni vor fi remediate corespunzitor de ciitre antreprenor, Art.116, Pentru lucriiile de ranforsare, reabilitare, precum gi construetii noi de drumuri si autostrizi, in vederea Receptiei Finale, antreprenorul va prezenta misuritorile de planeitate, rugozitate si capacitate portant, pentru confirmarea comportirii_ in exploatare a lucrarilor executate. Art. 117. Receptia final se va face conform Regulamentului de receptie a lueratilor de construcfii si instalafii aferente acestora, aprobat prin H.G. 273/94 cu modificirile si completirile ulterioare, dupa expirarea perioadei de garantie. REVIZIA 1-2014Anexa B (normativa) Determinarea absorbfiei de apa Absorbfia de api este cantitatea de api absorbiti de golurile accesibile din exterior ale unei epruvete din mixturi asfalticd, Ia menfinerea in ap sub vid si se exprima in procente din masa sau volumul initial al epruvetei Bi Aparatura a) Etuva; b) —Balanfa hidrostaticd cu sarcind maxima de 2 kg cu clasa de precizie III; ©) Aparat pentru determinarea absorbjiei de ap’ alcatuit dintr-un vas de absorblie (exsicator de vid), pomp’ de vid (trompa de api); vacuummetru cu mereur, vas de siguranta si tuburi de legaturd din cauciue intre partile componente. Pompa de vid trebuie si asigure evacuarea aerului in aga fel ineat si se realizeze o presiune scdzuti de 15...20 mmHg dupa circa 30 minute. B2 = Modul de lucru Determinarea se efectueazi pe epruvete sub formi de cilindri Marshall confectionate in laborator, precum si pe plicufe sau carote prelevate din imbricmintea bituminoasi. Confectionarea epruvetelor se realizeaza conform SR EN 12697-30. Epruvetele din imbracdmintea bituminoasa se usucd in aer la temperatura de maxim 20°C pani la mas constant Nota: Masa constant se considera cind dow cdntiriri suecesive la interval de minim 4 ore diferd intre ele cu mai putin de 01% Epruvetele astfel pregatite pentru incercare se cAnt&rese in aer (m,), dupa care se mentin timp de | ord, in apa, la temperatura de 20 °C + 1 °C, se seot din api, se sterg cu o fesiiturd umeda gi se edntarese in aer (m,) gi apoi in apa (mz) Diferenta dintre aceste dou cAntiriri raportat& la densitatea apei reprezint volumut initial al epravetei: (em’) Epruvetele sunt introduse apoi in vasul de absorbtie (exsicatorul de vid) umplut cu apa la temperatura de 20 °C + 1 °C se aseaza capacul de etangare si se pune in funcfiune evacuarea aerului astfel ca dupa cirea 30 minute si se obfin& un vid intre 15...20 mmHg, Vidul se intrerupe dupa 3 ore . dar epruvetele se menfin in REVIZIA 1.201443 continuare in ap& Ia temperatura de 20 °C + 1 °C timp de 2 ore la presiune atmosferie’. Epruvetele se scot apoi din api, se sterg cu o fesiiturd umeda si se cdntirese in acr (mg) sii apa (m,). Diferenta intre aceste dou clntiriri raportati la densitatea apei reprezint volumul final al epruvetelor: (cm’) BS Calcul Absorbfia de api, exprimata in procente, se poate calcula in dou moduri cu urmiitoarele formule: a) in cazul in care volumul initial (J) al epruvetelor este mai mare ca volumul final (V/;): : Absorbfia de apa (4m) raportata la masa epruvetei: 100 (a) ~ Absorbjia de api (Av) raportata la volumul epruvetei: (rr m,)/ Ba, (m,—m)! By 100 (a) b) in cazul in care volumul final (1/)) este mai mare ca volumul initial (7): = Absorbjia de apa (Am) raportata la masa epruvetei: = =m.) “LC, =) =M). 99 igs 7 ~ Absorbfia de apa (Av) raportata la volumul epruvetei: ECs, )— [lm =m) — (0, = NN Ps 99 (im —m,)! py, REVIZIA 1.201444 in care: m, masa epruvetei dupa uscare, céntaritt in aer, in grame; ‘m, masa epruvetei dupa 1 ord de mentinere in apa, eAntaritd in aer, in grame; ‘mz masa epruvetei dupa 1 ori menfinere in api , cAntaritd in apa, in grame m, masa epruvetei, dupa 3 ore in vid si alte 2 ore la presiune atmosferica, cdntarita in aer, in grame: ‘m, masa epruvetei dupa 3 ore in vid gi alte 2 ore la presiune atmosferica, cntaritd in api, in grame; pw densitatea apei, in grame pe centimetru cub, caleulata eu formula: 7.591 $32.07 a ) unde t, este temperatura apei Pe =1.00025205 + ( Abaterea valorilor individuale fata de medie nu trebuie s& fie mai mare de + 0,5% (procente in valoare absolut), REVIZIA 1.2014Colectiv elaborare: Directia Calitate CNADNR Directia Tehnica CNADNR_ Sef Laborator drumuri CESTRIN Sefi Laboratoare DRDP 1-7 Sefi birou /servieiu Asigurarea Calitatii DRDP 1-7 REVIZIA 1.2014