Escolar Documentos
Profissional Documentos
Cultura Documentos
Scheletul extern
Membranele fibroase: sunt formatiuni care au rolul s uneasc cartilajele ntre ele
fixndu-le totodat si de portiunea osoas a nasului.
Acest strat muscular al piramidei nazale este inervat de nervul facial din
ramuri motorii. Exceptnd muschiul piramidal toti ceilalti muschi actioneaz
asupra aripii nazale, lrgind sau ngustnd orificiile narinare si reglnd astfel
debitul aerului respirat. Prin actiunea lor particip si la mimica fetei. Chirurgical
acesti muschi au o nsemntate redus deoarece la om filiera respiratorie nu este
exclusiv nazal.
Vascularizatia:
C Vascularizatia limfatic
Pentru sistematizarea traiectelor se descriu trei tipuri de vase limfatice:
superioare, mijlocii si inferioare.
Vascularizatia nasului
Vascularizatia
B Cavitatea nazal
Cavitatea nazal este situat n centrul maxilarului superior, deasupra cavittii
bucale, sub neurocraniu, naintea portiunii nazale a faringelui si ntre cele dou
orbite comunicnd cu sinusurile paranazale situate n jurul ei.
Segmentul intern al cavittii nazale este mpartit n dou coridoare
anteroposterioare, simetrice, separate prin septul nazal, numite fosele nazale. La
partea anterioar fosele nazale comunic cu exteriorul prin narine.
Fiecare fos nazal se mparte n dou regiuni:
Nazalul
Lacrimalul
Concha inferioar
Pe peretele lateral se prind cele trei cornete nazale: superior, mijlociu si inferior.
Acestea sunt dispuse etajat si alungite antero-posterior. Ele prezint un cap mai
voluminos, orientat anterior si o coad orientat posterior. Sunt fixate pe peretele
lateral al fosei nazale numai prin marginea lor superioar. Delimiteaz ntre ele si
peretele lateral al fosei nazale, spatii numite meaturi nazale (superior, mijlociu si
inferior).
Concha sau cornetul superior (concha nasalis superior) este cel mai mic. El
delimiteaz mpreun cu peretele lateral meatul superior (meatus nasi superior)
n care se deschid prin intermediul unor orificii mici, celulele etmoidale
superioare.
n partea postero-superioar a peretelui lateral, ntre cornetul superior si corpul
sfenoidului se gseste un spatiu ngust, procesul sfeno-etmoidal, n care se
deschide sinusul sfenoidal. Tot aici se gseste si gaura sfeno-palatin prin care se
realizeaz legtura ntre fosa pterigo-palatin si fosa nazal.
Cornetul mijlociu (concha nasalis media) apartine mpreun cu cornetul superior
etmoidului. El este mai mic dect cornetul inferior si delimiteaz cu peretele
lateral al fosei nazale meatul mijlociu (meatus nasi medius) n meatul mijlociu se
ntlnesc mai multe formatiuni importante dispuse dinainte-napoi:
Concha sau cornetul inferior (concha nasalis inferior) este cel mai voluminos.
Coada lui se termin lng orificiul faringian al tubei auditive. Delimiteaz
mpreun cu peretele lateral si planseul fosei nazale, meatul inferior. La
extremitatea inferioar a acestui meat se deschide canalul nazo-lacrimar care
conduce lacrimile n fosa nazal.
Peretele inferior sau planseul fosei nazale este format din lamele
palatine ale maxilarelor si din lamele orizontale ale oaselor palatine.
Are forma unui jgheab lung de circa 6cm si ntins orizontal cu o directie anteroposterioar. n partea inferioar, peretele inferior al foselor nazale are raport cu
marginea alveolar a maxilarului, iar n partea posterioar cu vlul palatin.
Nazalul
Tunica mucoas sau mucoasa pituitar are o grosime de 1-3mm iar cavitsile
nazale fiind sub 1mm n interiorul sinusurilor fetei. Cptuseste cavitatea nazal
continundu-se si n sinusuri. Ea ader intim la periost si pericondru. Tunica
mucoas din regiunea inferioar a fosei nazale are o serie de particularitsi care
o deosebesc de cea din regiunea superioar.
Din punct de vedere topografic prezint o regiune inferioar numit regiune
respiratorie si o regiune superioar numit regiune olfactiv. Regiunea
respiratorie corespunde cornetului inferior, mijlociu si celor trei meaturi.
Tunica mucoas din aceast regiune este format din:
-
REGIUNEA OLFACTIV
Tunica mucoas din aceast regiune are urmtoarel caracteristici:
VASCULARIZAIA
INERVAIA
Nervii senzitivi si vegetativi sunt numerosi si de aceea mucoasa nazal
reprezint o zon reflexogen important.
C Sinusurile paranazale
Un vrf
Patru pereti
Peretele intern sau baza piramidei are mai des o form patrulater.
Acest perete este gros anterior si subtire posterior. n centru prezint
o scobitur triunghiular cu baza superior. napoia scobiturii se afl
lama vertical a palatinului.
Trei pereti:
o
Sinusul etmoidal
n numr de dou, drept si stng, sunt formate dintr-o serie de celule etmoidale,
cavitti pneumatice spate n masele laterale ale etmoidului si care se deschid n
meaturile mijlociu si superior.
Osul etmoidal este format din lama perpendicular median, din cele dou lame
ciuruite, iar la extremitatea acestora se afl cele dou mase laterale etmoidale
asemntoare unei balante.
Celulele etmoidale se mpart n trei grupe: anterioare, mijlocii care se deschid n
meatul mijliciu, posterioare care se deschid n meatul superior al fosei nazale.
Peretele posterior corespunde n mod normal unui plan dus prin mijlocul
corpului sfenoidului
Peretele inferior este cel mai gros si este n raport cu partea anterioar
a boltii rinofaringelui si cu choanele
D FIZIOLOGIA NASULUI
Functia respiratorie
Functia olfactiv
Functia respiratorie
Zona respiratorie a nasului detine 4/5 din suprafata foselor nazale fiind
reprezentat de o mucoas roz cu un epiteliu stratificat cilindric ciliat, avnd o
bogat retea de terminatii trigeminale si neurovegetative. La nivelul foselor
nazale curentul inspirator are forma unei curbe cu concavitatea n jos, avnd
punctul cel mai ridicat n meatul mijlociu, iar cel respirator are acelasi traiect dar
n sens invers iar o parte din aerul expirat trece n zona olfactiv. Aici aerul
ajunge n mic msur n respiratia obisnuit, presiunea acestuia variind ntre
-6mmHg n inspiratie si 6mmHg n expiratie.
Aerul inspirat sufer si el unele modificri importante, deoarece pe lng rolul
mecanic de culoar si reglator al aerului, fosele nazale l purific, nclzesc si
umezesc ferind arborele bronhopulmonar de variatiile mari de temperatur si
umiditate. Actiunea de purificare este ndeplinit cu ajutorul aparatului
mucociliar. nclzirea aerului inspirat se realizeaz cu ajutorul tesutului erectil al
pituitarei care este bogat vascularizat, ca si prin anfractuozittile culoarelor
nazale ce determin ncetinirea circulatiei aerului si deci un contact mai prelungit
cu mucoasa.
Referitor la umezirea aerului, att glandele seromucoase ct si secretia lacrimal
asigur saturarea aerului inspirat n limite fiziologice. Se consider c volumul
zilnic al secretiilor este de aproximativ 11, din care 700 cmc ar fi folositi pentru
procesul de saturare a aerului inspirat.
Secretia nazal si are originea n glandele seromucoase, la care se adaug
condensarea vaporilor de ap expirati, un oarecare transudat de ser sangvin, de
limf si o parte din secretia lacrimal sub dependenta sistemului vegetativ.
Compozitia mucusului este urmtoarea:
-
ap 95-96%
Chiar si substante chimice nocive care s-ar afla n aerul respirat sunt neutralizate
partial prin actiunea mucinii.
Uscciunea aerului poate duce la distrugerea aparatului mucociliar.