Boala Parkinson

Boala Parkinson este o afectiune neurologica frecventa,

despre care se estimeaza ca ar afecta peste 4 milioane de
persoane din intreaga lume.Boala Parkinson este o afectiune
frecventa cu o prevalenta in jur de 1 la 1000, putand ajunge la
1 la 200 in populatia varstnica, estimindu-se ca afecteaza peste
4 milioane de persoane din intreaga lume.
In Romania din statisticile medicale rezulta ce de aceasta
boala sufera 40000 pacienti, in fapt existind 70000 de mii de
bolnavi care ar fi afectati de aceasta.
Apare in toate zonele lumii si in toate grupele etnice desii este
mai putin frecventa in China si Africa, in toate clasele sociale si
este ceva mai frecventa la barbati decat la femei. In cele mai
multe cazuri factorii ereditari nu pot fi implicati dar la 5-10%
dintre pacienti exista antecedente heredocolaterale.
Exista cazuri rare de angregare familiare cu transmitere
dominanta si datele genetice obtinute sugereaza influenta unei
gene dominante cu penetranta redusa totusi studiile mai
recente de gemeni identici nu au putut evidentia o concordanta
mare atunci cand unul din gemeni este afectat. Aceasta
sugereaza ca boala nu este ereditara.
Studiile extensive nu au reusit sa identifice un agent viral
responsabil de boala parkinson iar incercarile de a explica toata
cazurile ca efecte reziduale ale encefalitei retargice au esuat.
Boala parkinson nu exista la animale si nici nu poate fi
transmisa animalelor care probabil nu traiesc destul de mult
pentru a dezvolta o astfel de boala.
In pofida eforturilor stiintifice si medicale care se depun, nu sa gasit inca un leac care sa ii vindece pe pacientii de Parkinson,
dar noile scheme de tratament le imbunatatesc semnificativ
calitatea vietii. Contrar unei pareri larg raspandite, boala
Parkinson nu ii afecteaza numai pe varstnici.
Desi varsta medie la care este stabilit diagnosticul este de 60
de ani, una din 20 de persoane incep sa aiba simptome
parkinsoniene inca dinainte de a implini 40 de ani. Pacientii

diagnosticati la varste tinere, intre 21 si 40 de ani, sufera de

asa-numita boala Parkinson cu debut precoce.
Cauze
Boala Parkinson este cauzata de distrugerea sau
degenerescenta neuronilor care produc dopamina, substanta
neurotransmitatoare, responsabila cu capacitatea organismului
de a-si controla miscarile normal. Principala arie afectata este
situata profund, in substanta cerebrala, fiind numita si
substantia nigra (substanta neagra).
Simptome
Simptomele bolii Parkinson descrise de James Parkinson in
1817 ca paralizie agitanta sunt astazi atribuite deficientei de
dopamina la nivelul striatului ca urmare a pierderii de neuroni
din substantia nigra. Anatomopatologic se constata pierderea
neuronilor pigmentari din zona compacta a substantei negre si
prezenta unor incluziuni euzinofile, corpi levi, in restul
neuronilor.
Simptomele bolii apar cand nivelul de dopamina din creier
scade cu circa 20% fata de valorile normale. Nu toti pacientii au
aceleasi simptome in acelasi stadiu al bolii. Boala se manifesta
foarte diferit de la un individ la altul; uneori, trec ani buni pana
sa se observe o limitare semnificativa a activitatilor zilnice.
Simptomele devin din ce in ce mai evidente pe masura ce boala
evolueaza. Un semn precoce care poate indica (fara a fi
obligatoriu) boala Parkinson este tremorul invizibil al mainilor
un tremor interior, fara vreo manifestare vizibila.
Multi pacienti care sufera de Parkinson se simt bine ani
intregi pana ca simptomele sa devina suparatoare. In faza
precoce a bolii, simptomele se manifesta numai pe o jumatate a
corpului, extinzandu-se apoi si la cealalta jumatate. Printre
simptomele tipice ale bolii se numara:
- tremor al mainilor, bratelor, picioarelor, barbiei si fetei;
aceste tremuraturi se manifesta cand membrul afectat este in
repaus, poate afecta unul sau mai multe membre si e mai putin
vizibil in timpul somnului si al exercitiilor fizice;
- rigiditate musculara si micrografie (scrisul de mana
devine mic si inghesuit, ilizibil);

- lentoare si dificultate in miscari numite si bradkinezie

sau akinezie; pe masura ce boala evolueaza, coordonarea
muschilor este din ce in ce mai dificila;
- instabilitate
posturala - tulburari de echilibru si coordonare datorate faptului
ca se altereaza sau dispar reflexele care ajusteaza pozitia
diferitelor segmente ale corpului pentru a mentine echilibrul;
aceste tulburari apar, de regula, in stadiile avansate ale bolii si
sunt extrem de periculoase, facand necesara sprijinirea si
deplasarea pacientilor cu ajutorul carjelor sau cadrelor de
sustinere.
Mai exista insa si simptome fara legatura cu miscarea:
- tulburari de somn (insomnie sau somnolenta diurna);
- depresie datorata modificarilor chimice survenite la
nivelul creierului;
- dificultati de vorbire: reducerea volumului vocii, dificultati
la articularea cuvintelor, raguseala, variatii ale tonalitatii manifestari determinate de rigiditatea muschilor faciali,
disparitia controlului asupra miscarilor si alterarea controlului
respiratiei;
- senzatie de nod in gat si dificultati la inghitire
- blocajul motor dificultati in initierea si executarea unor
miscari simple, cum ar fi pasirea peste prag, caz in care i se va
muta cu blandete piciorul sau I se va arata obstacolul cu o
lanterna sau un dispozitiv cu laser;
- pozitie garbovita, cu capul aplecat si umerii cazuti. Multe
dintre aceste manifestari sunt ameliorate prin medicatie.
Tratament
Intrucat simptomele bolii Parkinson se datoreaza unui deficit
de dopamina la nivel cerebral, cele mai multe medicamente au
fost denumite dopaminergice, fiind concepute sa substituie
deficitul de dopamina, sa copieze sau sa mimeze actiunea
acesteia sau sa stopeze metabolizarea acesteia.
Din schemele de tratament posibile pentru aceasta boala, o
componenta esentiala este levodopa (L-dopa), care, dupa ce
ajunge in creier, este transformata in dopamina. In organism,
levodopa este metabolizata de enzime, proces care determina
reducerea cantitatii de medicament care ajunge acolo unde
este necesara, adica in creier. De aceea, o inhibitie a acestor
enzime stopeaza metabolizarea levodopei si astfel este

disponibila in mai mare masura la nivel cerebral, imbunatatind

implicit controlul simptomelor.
Tratamentul pe termen lung
Tratamentul cu levodopa este foarte eficient, mai ales daca
este administrat de la bun inceput. Initial, controlul simptomelor
este constant si sustinut pe toata durata zilei. Dupa mai multi
ani, la unii pacienti apar fluctuatii ale modului in care medicatia
proprie controleaza simptomele de obicei, sunt fluctuatii
motorii, dar se observa si grimase involuntare, miscari
anormale asemanatoare cu cele de dans (diskinezie) sau
contractii musculare involuntare sustinute, ce determina pozitii
sau posturi anormale ale diferitelor parti ale corpului (distonie).
In plus, simptomele de boala reapar sau se agraveaza
considerabil inainte de momentul stabilit pentru administrarea
unei noi doze de medicament. Reaparitia simptomatologiei este
o diminuare a efectului medicatiei. Pe masura ce acest fenomen
(numit si wearing-off) devine tot mai evident, este din ce in ce
mai greu de stabilit intervalul de timp in care pacientul
reactioneaza la tratamentul cu levodopa (intervalul activ) si
perioada cand tratamentul este insuficient (intervalul pasiv).
Impotomele uzuale ale scaderii efectului medicatiei
(fenomenul de wearing-off) sunt motorii (tremor, muschii sunt
tepeni, miscarile devin greoaie si dureroase, lente si imprecise)
si non-motorii (anxietate, depresie, lentoare in gandire sau
probleme de memorie, furnicaturi, neliniste, oboseala,
transpiratii, salivatie excesiva, constipatie, variatii ale
temperaturii corporale).
Recunoasterea simptomelor asociate fenomenului de
wearing-off este important, deoarece atunci terapia trebuie
modificata pentru a controla mai bine boala. Obtinerea unei
reactii durabile si fara fluctuatii ale concentratiei de levodopa
este posibila doar prin asocierea altor medicamente care sa
reduca metabolizarea levodopei, optimizandu-i efectul
terapeutic.
Un nou tratament pentru Parkinson

Compania Novartis a anuntat ca un nou produs sub forma de

comprimate este disponibil pe piata si compensat cu 100%
pentru pacientii cu boala Parkinson. Tripla Combinatie reduce
simptomele bolii si amelioreaza capacitatea pacientilor cu boala
Parkinson de a-si efectua activitatile zilnice.
Tripla Combinatie asigura pentru pacient prelungirea
intervalului activ in care simptomele de Parkinson sunt bine
controlate, iar activitatile de zi cu zi pot fi duse la bun sfarsit in
mod eficient, precum si modalitatea mai simpla si mai
convenabila de administrare a afirmat Prof.Dr. Ovidiu Bajenaru,
Sectia de Neurologie, Spitalul Universitar de Urgenta Bucuresti.
Cum se traieste cu boala Parkinson
Atitudinea pozitiva si mentinerea unei rutini zilnice sunt
esentiale pentru controlul pe termen lung al bolii. Stilul de viata
al bolnavului de Parkinson trebuie sa includa:
- o dieta echilibrata, bazata pe legume, fructe si alimente
bogate in proteine (lactate, cereale);
- consumul unei cantitati suficiente de apa si evitarea
alcoolului si a bauturilor cu cafeina;
- aport de multivitamine si minerale
- program de exercitii fizice sedentarismul inrautateste
starea generala de sanatate. Miscarea mentine flexibilitatea
articulatiilor si tonusul postural, tonifica muschii, imbunatateste
circulatia sanguina si reduce stresul.
- activitati in aer liber (plimbari, gradinarit)
- cat mai multe modalitati de petrecere a timpului liber
care ii fac placere pacientului.
O stare psihica buna este esentiala pentru succesul
tratamentului. E important ca pacientul sa isi accepte boala si
limitele, sa nu se descurajeze, sa accepte ajutorul celor
apropiati atunci cand are nevoie de el, sa continue sa faca ce ii
place, sa nu se lase coplesit de depresie cand activitatile de
rutina devin dificile si sa nu se izoleze, sa aiba in continuare
viata sociala. Cu tratament, optimism si sprijinul celor apropiati,
pacientul se poate bucura de o viata relativ normala multi ani.

Boala Parkinson - simptome, diagnostic si tratament

de Andron Georgiana
Ati spune ca e normal ca persoanele in varsta sa tremure, sa
mearga si sa vorbeasca mai greu decat cei tineri. Este adevarat
ca organismul se degradeaza o data cu trecerea anilor, dar
semnele de mai sus pot indicaboala Parkinson. Aceasta este o
afectiune progresiva a sistemului nervos, care afecteaza
coordonarea miscarilor.
Simptomele bolii Parkinson
Primele simptome pot fi usoare si apar intr-o singura parte a
corpului. Cu timpul, este afectata si cealalta jumatate a
corpului, dar simptomele se agraveaza in zona in care au
debutat.

Simptomatologia bolii Parkinson:

- tremor: acest simptom caracteristic incepe de obicei la o
mana;
- bradikinezie (miscari lente): in timp, boala ingreuneaza
efectuarea miscarilor voluntare, chiar si a celor mai simple;
- rigiditate musculara: poate aparea in orice regiune a
corpului si uneori determina durere. Semnul este recunoscut
atunci cand bolnavul nu isi mai balanseaza bratele in timpul
mersului;
- postura si echilibru defectuoase: pozitia este una
aplecata, iar in stadiile avansate apar tulburari de echilibru;
- pierderea miscarilor automatice: clipitul, zambitul si
balansarea bratelor in timpul mersului sunt diminuate sau
inceteaza. Unii bolnavi au o privire fixa, iar altii isi pierd mimica
si gestica in timp ce vorbesc;
- schimbari in vorbire: comunicarea poate fi lenta, rapida,
intr-un ritm monoton sau cu ezitari inainte de a vorbi;
- dementa : in ultimele stadii ale bolii apar probleme de
memorare si claritate mentala.
Cauzele bolii Parkinson
Nu se cunoaste cauza bolii Parkinson, dar cercetatorii au
enuntat cativa factori predispozanti:
- genetici: unele mutatii genetice (mostenite sau dobandite);
- ambianti: expunerea la toxine sau anumite virusuri;
- nutritivi: deficienta de vitamina D.
Cei care sufera de boala Parkinson au in comun: lipsa
dopaminei (mesager chimic), nivele scazute de
norepinefrina (noradrenalina) si prezenta corpurilor Lewy (mase
anormale de proteine). Nu s-a descoperit rolul acestor schimbari
in dezvoltarea bolii Parkinson.
De obicei, boala apare dupa varsta de 50 de ani. Uneori pot fi
afectati adultii tineri, iar cele mai rare cazuri apar la copii
(deoarece nervii lor nu sunt la fel de sensibili la dopamina).
Complicatii care determina boala Parkinson

- dificultati in efectuarea activitatilor zilnice;

- dificultati de inghitire si hranire;
- dizabilitati (difera de la o persoana la alta);
- rani datorate cazaturilor;
- pneumonie;
- efecte secundare ale medicamentelor;
- depresie;
- probleme de somn;
- probleme urinare;
- constipatie;
- disfunctii sexuale.
Stabilirea diagnosticului in boala Parkinson
Diagnosticul bolii Parkinson se bazeaza pe
existenta semnelor si simptomelor specifice si eliminarea
altor cauze care le-ar determina. Pacientul trebuie sa aiba cel
putin 2 simptome parkinsoniene, dintre care una este
bradikinezia sau tremorul (mai pronuntat in stare de repaus).
In stabilirea diagnosticului se au in vedere:
- istoricul bolii: ce medicamente a luat persoana suspectata si
daca a avut cazuri de boala Parkinson in familie;
- examenul neurologic: evaluarea mersului si coordonarii.
Tratamentele bolii Parkinson
Nu s-a descoperit niciun tratament pentru boala Parkinson,
dar exista solutii pentru controlarea simptomelor.
Medicamente:
- Levodopa;
- agonisti ai dopaminei (care actioneaza in acelasi mod ca
dopamina in creier);
- inhibitori ai monoaminoxidazei B (principala substanta
responsabila de metabolizarea dopaminei la nivel cerebral);
- inhibitori ai catecol-O-metiltransferazei (enzima responsabila
pentru degradarea dopaminei);
- anticolinergice (impiedica actiunea unui neurotransmitator);
- blocanti ai receptorilor pentru glutamat (un aminoacid
excitator).

Schimbarea stilului de viata:

- dieta sanatoasa;
- exercitiu fizic;
- perioade regulate de odihna si evitarea stresului;
- terapie fizica, ocupationala (care ajuta bolnavii sa isi recapete
independenta in activitatile pe care le desfasoara) si
logopedie (terapia vorbirii);
- balustrade amplasate in locurile cele mai folosite din casa;
- instrumente speciale pentru mancat;
- asistenti sociali sau alte servicii de consiliere care ii ajuta pe
cei afectati sa faca fata tulburarilor si sa gaseasca ajutor.
Tratamentul chirugical:
- stimularea profunda cerebrala (consta in implantarea unor
stimulatori electrici in anumite zone ale creierului, pentru a
ajuta miscarile );
- distrugerea tesutului cerebral care determina simptomele
parkinsoniene.
Desi nu poate fi tratata, boala Parkinson trebuie diagnosticata
la timp. Administrarea precoce a tratamentului incetineste
progresia bolii, mentinand pentru o perioada mai lunga un stil
de viata normal.