Escolar Documentos
Profissional Documentos
Cultura Documentos
PROIECT
EXAMEN DE CERTIFICARE A COMPETENTELOR
PROFESIONALE NIVEL 3 +
CALIFICAREA PROFESIONALA: ASISTENT MEDICAL
GENERALIST
COORDONATOR:
PROF. PANA MAGDALENA
ABSOLVENT:
VLAICU GAROFITA
PROMOTIA 2012
PLANUL PROIECTULUI
ARGUMENT
CAPITOLUL I - INGRIJIRI SPECIFICE ASISTENTEI
MEDICALE ACORDATE PACIENTILOR CU ASTM BRONSIC
I.1 NOTIUNI DE ANATOMIE SI FIZIOLOGIE A APARATULUI
RESPIRATOR..................................................................................... 5
I.2 DEFINITIE, CLASIFICARE, SI FACTORII CARE DETERMINA
APARITIA BOLII...............................................................................11
1.3 MANIFESTARI SI PROBLEME DE DEPENDENTA SPECIFICE
PACIENTILOR CU ASTM BRONSIC............................................16
I.4 PARTICIPAREA ASISTENTEI MEDICALE LA ACTE DE
INVESTIGATIE ................................................................................19
I.5 PARTICIPAREA ASISTENTEI MEDICALE LA INTERVENTII
AUTONOME SI DELEGATE...........................................................25
1.6 EDUCATIE PENTRU SANATATE PRIVIND PREVENIREA
BOLII....................................................................................................30
ARGUMENT
Aerul e viu si proaspat ! el trezeste si invie
Pieptul,inima si ochii peste care lin adie.
Mihai Eminescu.
Omul este o trestie ,cea mai slaba din natura,dar este o trestie ganditoare.Nu e
nevoie ca intregul univers sa se inarmeze ca sa-l striveasca, un abur,un strop de
apa ajunge ca sa-l ucida.
Blaise Pascal.
Termenul ca atare de astm deriva din grecescul astm= greutate in
respiratie, folosita inca de Homer si care a intrat apoi in limbajul medical prin
Hipocrate, Areteu.
Fiecare om este un mic univers.Cand armonia universului se tulbura omul
sufera, si uneori acest echilibru ramane definitive perturbat.Omul,in raport cu
universal, este totusi atat de puternic prin ratiunea sa.
Pentru omul bolnav asistenta medicala trebuie sa fie ajutorul si suportul
permanent, sa-l inconjoare sis a-l ocroteasca cu toata atentia, rabdarea si
dragostea de care este capabila.
Cuvintele raman, darn u vor fi niciodata de ajuns ca prin ele sa
multumeasca celei ce mi-a daruit dragostea pentru oameni si puterea de a-i
sprijini pe acestia.
Bronhiile:
Bifurcarea traheei da nastere celor doua bronhii principale dreapta si
stanga.
Fiecare bronhie principala patrunde in plaman respective prin hilul
pulmonar.
Proiectate pe peretele anterior al toracelui:
- bronhia principala dreapta corespunde coastei VI si spatial
intercostals VII
- bronhia principala stanga corespunde spatiului intercostal VI
Bronhiile principale constituie segmental extrapulmonar al arborelui
bronsic.Dupa patrunderea in plaman, ele se ramifica formand segmental
intrapulmonar bronsic.
Plamanii:
Plamanii reprezinta organele respiratiei si se prezinta ca un con trunchiat,
compus din doua jumatati inegale una dreapta (700 gr) si alta stanga mai mica
(600 gr), care sunt legate intre ele prin cele doua ramuri de bifurcatie ale traheei.
Configuratie : Plamanii au o culoare roz-pal la copil si alb cenusiu cu pete
negre la adult,masoara in medie 25 cm vertical, 1.5cm sagital si 10cm
transversal.
Capacitate plamanilor este de 4500-500 cmc.
Configuratia plamanului drept : este format din 3 lobi (superior, mijlociu
si inferior)
Configuratia plamanului stang : 2 lobi (superior si mijlociu).Lobii sunt
delimitati de niste sansuri adanci=scizuri in care patrunde pleuraviscerala.
Plamanii sunt alcatuiti din arborele bronsic intrapulmonary, din retelele
vasculare care asigura circulatia functionala si de nutritie si din caile limfatice si
plexurile nervoase.
Lobul este format din acini alveolari centrati in jurul bronhioleio
respective si are forma unei piramide triunghiulare , cu varful spre hil si baza
spre exterior.
Acinul este format dintr-o dilatatie vestibularadin care se desprind cateva
canale alveolare.
Alveolele pulmonare ,care alcatuiesc peretii canalelor alveolare ,au forma
sfericacu diametru de 150si sunt in numar de peste 4 miliarde in ambii
plamani.
Vascularizatia este asigurata de arterele pulmonare care aduc la plamani
sange venos din ventriculul drept.Venele capilare rezultate din retelele capilare
perilobulare formeaza in hil patru trunchiuri care duc in atriul stang sangele
oxigenat in plamani.
Circulatia nutritive necesara metabolismului tisular este independenta de
circulatia functionala fiind asigurata de arterele si venele bronsice.
Pleura-este o membrane seroasa care inveleste plamanul.Pleura
viscerala ,subtire, aderenta de plaman, dup ace se rasfrange la nivelul hilului
8
Circulatia pulmonara
Pentru asigurarea respiratiei pulmonare este obligatorie o circulatie
corespunzatoare, care sa permita trecera unei cantitati normale de sange.
Intr-un minut prin plamani trec 6-7 litre de sange.
Debitul sanguine pulmonar este egal cu debitul circulatiei generale, dar
presiunile si rezistentele din arterele pulmonare sunt mult mai mici. Aceasta
caracteristica, esentiala pentru respiratie, tine de marea distensibi-litate si
capacitate a circulatiei pulmonare.Datorita acestor proprietati, circulatia
pulmonara tolereaza mari cresteri de debit fara modificari de presiune, fenomene
care nu se intampla in circulatia generala.
10
II.
- hipersecretia
- stasmul bronsic.
La inceput, criza paroxistica este declansata numai de alergene.Cu
timpul pot interveni si stimuli emotinali,climaterici, reflecsi.
Anatomia patologica releva bronhii terminale cu mucus cu celule
coleifirme numeroase si muchi netezi hipertrofiati.
FORME CLINICE
Tabloul clinic a fost sistematizat cu deosebita maiestrie de Trousseau in
1868.Boala se instaleaza cel mai frecvent la varsta adultului tanar, apare insa si
in copilarie si cu totul exceptional peste al cincilea deceniu.
In ordinea frecventei se descriu:
1. Astmul alergic (extrinsic) apare inainte de 45 ani, este determinat de
alergeni, sunt prezente antecedentele familiale astmatice si spinele
iritative (rinite,dermite), infectia bronsica asociindu-se secundar.
2. Astmul infectios (intrinsic) se intalneste dupa 45 ani fara antece-dente
familiale, infectia bronsica este prezenta initial si declanseaza accesul,
care apare pe un fond de dispnee moderata continua, este mai prelungit si
insotit de raluri umede si expectoratie mucopurulenta.
3. Astmul sezonier, reprezinta manifestarea cronologica a celor doua forme
de astm allergic si infectios.Crizele se produc 3-6 luni pe an , vara, fiind
determinate de polenul florilor si graminee ,iar toamna si iarna de praful
din locuinte si infectii bronsice.
4. Astmul cronic.Crizele astmatice apar in tot cursul anului, cu perioade
scurte de acalmie.
5. Astmul profesional.Apare in mediul industrial la subiectii indemni , dupa
o perioada variabila de activitate, fiind declansat prin contact profesional
si mecanism alegic.
A se deosebi de astmul neprofesional , preexistent, care este agravat
de conditiile de munca (factorii iritanti,suprainfectie bronsica, suprasolicitare
bronsica).
Din punct de vedere anatomopatologic este o stenoza bronsiolara
tranzitorie cu restitutio ad integrum in perioada de acalmie:
1. ETIOLOGIE :
A. Factorul etiologic principal este reprezentat de:
a. alergeni profesionali
b. iritanti profesionali.
a) Alergeni profesionali
- pulberi vegetale :cereale,faina de cereale,etc.
- pulberi animale:lana,par de animale
- produse biologice:antibiotice,hormone extractive,etc.
- metalele si sarurile lor: cobalt,crom,platina
- compusi chimici organici: sulfamide,rasina.
13
b) Irtanti profesionali
- aldehida ftalmica,cloramina.
B. Factori etiologici secundari:
- terenul atopic
- condititiile profesionale nefavorizate
- conditii de mediu nefavorabile.
C. Timpul de expunere profesionala depinde de puterea alergizanta a
produsului si terenul atopic sau non atopic al persoanelor expuse.
D. Profesiuni expuse: - brutari 71%, morari 2%, tarani cultivatori de
ricin ,tutun,floarea soarelui 2%,tesatorie, bibliotecari, crescatori de pasari, etc.
2. PATOGENE
I.
Diagnosticul Pozitiv
In centrul manifestarilor se afla criza reprezentativa dispneea
paroxistica expiratorie.Instalarea acesteia are loc uneori sub forma asa zisei
aure sau a procesului : iritabilitate, mancarime de nas, prurit.De cele mai
multe ori prima manifestare apare in plina sanatate,fara nicio manifestare
inducatoare,mai ales noaptea.
Criza poate fi premersa de unele manifestari de tip allergic (urticarie,
prurit,edem angioneurotic,migrena),fenomene cu care crizele reprezentative pot
uneori alterna.
Bolnavul este anxios , isi cauta o pozitie caracteristica, la marginea
ferestrei deschise,sprijinit in brate,cu toracele blocat in inspire,ochii injectati,
narile dilatate,venele jugulare turgescente, capul pe spate.
La percutie se constata exagerarea sonoritatii.
Ascultator se percepe zgomotul de bondarreprezentand din multitudinea de raluri bronsice ronflante de diferite marimi si sibilante de diferite
tonalitati.
Durata unei crize de astma obisnuite este de 15 min-2 ore,se termina
spontan sau sub influenta tratamentului.La sfarsitul crizei expirul prelungit se
scurteaza, incepe o tuse uneori de-a dreptul chinuitoare si totul se sfarseste cu
expectoratie in cantitate mica, vascoasa, aderenta,care se elimina cu greu dupa
acest efort de tuse.
Sputa este perlata datorita depunerilor mici si opalescente de mucina pe
care le contin.
Starea de rau astmatic se caracterizeaza prin crize de astma continue,
fara pauze intre ele , care dureaza cel putin 24 h,insotite de insuficienta
respiratorie acuta, refractara la bronhodilatatoare si evolutie spre exitus in
absenta tratamentului adecvat.
Starea de rau astmatic este consecinta supraadaugarii la bronhospasm a
unei infectii bronsice, abuzului de simpatomimetice sau a intreruperii bruste a
corticoterapiei, urmate de obstructie difuza si asfixie.
14
Astmul Cardiac
-dispnee inspiratorie
-polipnee
-semen de insuficienta acuta a
ventriculului stang;
zahicardie,zgomot de gallop, suflu
functional de insuficienta mitrala.
-raluri subcriptante
-antecedente de HTA, cardiopatie
ischemica, valvulopatii aortice.
15
17
18
20
22
25
A.TRATAMENTUL SIMPTOMATIC
Tratamentul simptomatic de baza a oricarei formed ea stm indifferent de
gravitatea sa consta in administrarea de bronhodilatatoare care sunt reprezentate
de :
1) beta-adrenergice;
2) anticolinergice (atropine si derivatii ei)
3) metilsantipe (derivati ai texfilinei)
4) corticosteroizii (in formele mai greu influentate)
Bronhodilatatoare
1) a) Beta-adrenergice sunt derivati ai adrenalinei, ea insasi folosita
inca uneori in aceesul de astm (Adrenalina 1 f. solutie hidrocalorica 10/00 inj s.c.
1-2 x ori sau Efedrina f. 1-2/zi s.c. sau i.m. sau cp.50 mg x 1-3/zi).
Prezenta unor efecte cardiovasculare adverse a impus cautarea de noi derivati.
b) Simpatomimetice 1 si 2, adrenergice selective ca: Izoprenalina
(Aludin, Isuprel, Novadin).
f.O, O2 mg s.c. sau i.m.;cap. 10 mg sublingual si sol 1% pentru aerosoli.
Reactii adverse: mai provoaca tahicardie datorita stimularii beta receptorilor
cardici.
c) Simpatominetice 2 adrenergice selectivi.
- Tetrabutil p. 2,5 mg
- Fenoterolul (Berotec) cp.20 mg 2 x 2-3/zi
- Salbutamol (Ventolin) cp. 20 mg 2 x 2-3/zi
- Orciprenalina (Alupent, Asmapent) cp.20 mg 2-3/zi si
sol.Pentru aerosoli sau spray 2 x 3-4 prize/zi.
Reactii adverse posibile dupa supradozajul de inhalatii sau dupa
administrarea oral aparenterala sunt reprezentate de : palpitatii, tremuraturi,
nervozitate, neliniste, tahicardie, cresterea debitului cardic, a consumului de O2
miocardic si a TA, crampe musculare , excitatie de tuse dupa inhalare.
2) Anticolinergicele
- Atropina este un sulfat f.1 mg i.v. 0,5-1 mg si produce o bronhodilatare
si provoaca tahicardie, uscaciunea gurii, ingrosarea secretiilor bronsice, cu
dificultate de expectoratie si predispozitie la infectii bronhice.
- Bromura de ipratropium (Atrovent) este practic lipsita de toate efectele
adverse ale atropinei, se foloseste ca aerosol dozat.
Actiunea sa este mai slaba decat a beta-andrenergicelor;este indicata in
formele mai usoare.
3) Metilxantinele
Teofilina si derivatii sai:Eufilin; Miofilin f.240 mg 1-3/zi i.v. lent si cp. 10
mg x 4-6/zi au pe langa efectul bronhodilatator atribuit inhibarii fosfodiesterazei
si alte actiuni: inotropa si cronotropa miocardica, analeptica respiratorie,
diuretica.
27
BOLII
Are drept scop diminuarea numarului de imbolnaviri, reducand numarul
cazurilor noi, prevenirea unor cazuri de imbolnavire, a unor complicatii si
reinserarea individului in societate si in familie.
I.
EDUCATIA PRIMARA
1) Prevenirea poluarii atmosferei
Acestea se realizeaza printr-o serie de masuri medicale si nemedicale.
Masuri medicale pentru prevenirea sau reducerea poluarii, legislatia
sanitara prevede pentru aproximativ 84 de substante un termen ce se numeste
concentratia maxima admisibila (CMA), reprezentand concentratia unei
substante in atmosfera dincolo de care poluantul respective altereaza sanatatea.
Masuri nemedicale pentru reducerea poluarii sunt folosirea unor substante
combustibili care sa arda complet pana la CO2 si H2O; reducerea tetraetilului de
plumb din compozitia benzinei, folosirea filtrelor la cosurile de evacuare, etc.
2) Combaterea tabagismului prin interzicerea fumatului
3) Masuri profilactice specifice pentru persoanele cu predispozitie
familiala.In familiile de astmatici, incidenta astmului este mai crescuta dacat
la martori.Studiile facute pe gemeni arata ca astmul are prelevanta mai mare
la monozigoti (19%) dacat la dizigoti (4%), dar sugereaza ca factorii ereditari
determina predispozitia pentru astm si ca factorii de mediu sunt raspunzatori
pentru initierea sa.
Descendentii din familii cu astm bronsic, emfizem pulmonar, bronsita
cronica, persoanele atopice vor fi dispensarizate.
4) Masuri specifice pentru persoanele cu risc profesional.
Identificarea persoanelor care lucreaza in mediul poluant si cartografierea
lor.Se recomanda dispensarizarea lor.
Se recomanda:
- indepartarea factorilor predispozanti:
- unele obiceiuri daunatoare:cafea, consumul de alcool, fumatul.
- stresul
- eforturile fizice si psihice mari
- conditiile de munca imbunatatite sau schimbarea locului de
munca
- consumul de medicamente fara recomandarea medicului
II.
31
PACIENT 2
PACIENT 3
Nume i prenume
P.E.
P.R.
M.V.
Vrsta
Ocupaia:
60 ani
27 ani
48 ani
Pensionar
Inginer
Sofer
Locuinta salubra
Locuinta salubra
Greutatea
57 kg
1,55 m
58 kg
1,68 m
62 kg
1,70 m
A II
B III
B III
nlime:
Grup sanguin
Motivele internrii:
Istoricul bolii
dispnee expiratorie cu
wheezing
tuse productive
ameteli
durere toracica
cianoza, cefalee
somn neodihnitor cu treziri
frecvente.
Pacienta in varsta de 60 ani se
interneaza in Spitalul Judetean in
sectia Interne in urma cu 6 ore, cu
dispnee expiratorie insotita de
durere toracica, tuse productive,
ameteli.Bolnava prezinta astenie
fizica, anxietate, transpire-tii,
cianoza la nivelul extremitatilor.
dispnee expiratorie cu
wheezing
anxietate medie
transpiratie
tuse seaca.
dureri precordiale
anxietate
dispnee expiratorie
tuse productiva
Diagnosticul la internare
Data internrii
tratament de 8 ani.
Pacientul afirma ca a depus
efort in conditii de frig si umezeala
si a luat contact cupraful din casa,
desi stia ca este alergic si nu si-a
luat nici o masura de prevenire. In
urma cu 10 ore s-au instalat
durerile precordiale, dispnee
expiratorie, tuse productiva. Aceste
simptome s-au instalat treptat fiind
insotite de anxietate si cianoza a
extremitatilor.
Astm bronsic infecto - alergic in
criza. H.T.A.
18 noiembrie 2011
PACIENT 1
PACIENT 2
PACIENT 3
33
Problema de
dependenta
Etiologia
Dispnee
Obstructia cailor respiratorii
Anxietate
Hipertermie
Insomnie
Disconfort fizic legat de durere
Cunostiinte insuficiente despre
boala.
anxietate
spasmul bronsic
alterarea mucoasei bronsice
obstructia cailor respiratorii
cunostinte insuficiente despre
mediul inconjurator
insalubritatea mediului
neadaptarea la rolul de bolnav
si la boala
Dispnee
Alterarea respiratiei
Hipertermie
Diaforeza
Anxietate
Insomnie
Oboseala .
Dispnee
Circulatie inadecvata
Alimentatie neadecvata : deficit
Hipertermie
Anxietate
Cunostinte insuficiente depre
boala
spasmul bronsic
alterarea mucoasei bronsice
Proces infectios la nivel
pulmonar.
Scaderea imunitatii.
Spitalizare
Anxietate
Neadaptarea la rolul de bolnav
si la boala
senzatie de sufocare
dispnee de tip Cheyne -Stockes
si Kussmanul
R= 20 r/min
zgomote respiratorii
crepitante,romflante si sibilante
disurie
anorexie
disfagie
dificultate in digestie
pierderea in greutate
oboseala, neliniste, doarme 7
ore pe noapte
dezinteres fata de tinuta sa
febra moderata 38-39oC
spasmul bronsic
alterarea mucoasei bronsice
obstructia cailor respiratorii
alterarea miocardului
cunostinte insuficiente despre
mediul inconjurator
insalubritatea mediului
neadaptarea la rolul de bolnav
si la boala
anxietate
T.A.=180/110mmHg
R=23r/min
Tuse productiva, cianoza
extremitatilor
Apetit redus,
anorexie.
Pierderea in gruetate
Transpiratii
Dificultate in deplasare
T=38,9 grade C
Piele rosie, calda, umeda.
Febra moderata
Lipsa cunostintelor despre
boala
Manifestarea de
dependenta
Tuse seaca
Dispnee R =22 r/min
Transpiratii
Somn neodihnitor, insuficient
cantitativ si calitativ
Piele rosie, calda, umeda.
T= 38,6 oC.
Vulnerabilitate fata de pericole
34
PLANIFICAREA INGRIJIRILOR
PACIENT 1
PACIENT 2
PACIENT 3
OBIECTIVE
INTERVENTII
35
respiratie;
3)Aerisirea incaperii, umidificarea
aerului;
4)Educarea pacientului despre
modul in care sa tuseasca;
5)Administrarea de oxigen si a
tratamentului.
6)Aplicarea unor comprese reci ;
administrarea tratamentului
medicamentos : antibiotice.
7)Administrarea de ceaiuri caldute
inainte de culcare; administrarea
unor sedative usoare.
8)Linistirea pacientului,
explicandu-i ca fenomenul produs
este reversibil si ca se va simti
bine in urma investigatiilor si a
tratamentului.
9)Insuflarea increderii in echipa in
ingrijire.
36
medicamentos.
13. Respectarea n ormelor de
asepsie, antisepsie si a
circuitelor functionale.
14. Cercetarea gustului
pacientului, asigurarea de
alimente preferate, proaspete.
15. Respectarea orarului meselor.
APLICAREA INGRIJIRILOR
Problema
PACIENT 1
Obiectiv
Evaluare
Dispnee
Pacienta sa
prezinte cai
respiratorii
permeabile si o
buna respiratie in
decurs de doua
zile
Ora 9 oo
Pacienta prezinta:
-dispnee expiratorie (15 r/
min), cianoza la nivelul
extremitatilor, tuse seaca.
Ora 10 oo
Stare generala
nemodificata
Ora 12 oo
Dispnee ameliorate (16
r/min) fara cianoza
Prezinta tuse productive
Obstructia cailor
respiratorii
Pacienta sa
prezinte respiratie
libera pe nas de
16-18 r/min in
decurs de doua
zile
Anxietate
Pacienta sa fie
echilibrata psihic
in decurs de 2 zile
si sa-si mentina
starea de bine in
timpul spitalizarii.
Insomnie
Pacienta sa aiba
un somn
odihnitor,
suficient,sa
prezinte
un tonus muscular
pastrat.
Hipertermie
Pacienta sa
prezinte
Ora 13 oo
Dispnee usoara cu
frecventa respiratorie =
16 r/min.
Tuse productive si sputa
cu aspect mucopurulent.
Dimineata = 38o C
Seara = 38,4o C
temperatura
corporala intre 3637oC in decurs de
o saptamana
Cunostinte
insuficiente despre
boala
PACIENT 2
Dispnee
Hipertermie
Anxietate
Anxietatea diminuata cu
ameliorarea dispneei,
agitatie diminuata
Pacientul este echilibrata
din punct de vedere
psihic
Risc de aparitie a
complicatiilor
PACIENT 3
Dispnee
Circulatie
inadecvata
Alimentatie
neadecvata : deficit
Hipertermie
Starea pacientului
sa se amelioreze
fara complicatii
infectioase de
orice fel.
Pacientul sa
prezinte respiratie
libera pe nas cu
frecventa de 16-18
r/ min in decurs de
2 zile
prezinte
temperatura
corpului in limite
normale in decurs
de 2 zile.
Cunostinte
insuficiente despre
boala.
Risc de dezechilibru
nutritional
Pacientul sa-si
imbunatateasca
cunostintele
despre boala pe
toata perioada de
spitalizare.
Pacientul sa fie
echilibrat pe tot
parcursul
internarii
Ts=38,5 grade C
EXTERNAREA
Data externarii
PACIENT 1
30.11.2011
Starea la externare
Ameliorat
Bilantul
Recomandari la
autonomiei
externare
In urma interventiilor
autonome si delegate dupa
7 zile de spitalizare
pacienta P.E. se prezinta
astfel:
41
Prevenirea
infectiilor prin evitarea
persoanelor contagioase, a
aglomeratiilor, a frigului,
respectarea normelor de
PACIENT 2
07 noiembrie 2011
A.V. = 80 batai/min
T.A. = 120/75 mmHg
Diureza = 1400 ml/24 h
Respiratii = 17 r/min
Apetit = prezent
Scaun de culoare si
consistenta normala
- Somn odihnitor
recuperator
- Temperatura corporala
= 36.5oC
- Tegumente si mucoase
normal colorate
- Nu prezinta dureri
- Pacienta este
comunicativa, si-a
insusit unele cunostinte
despre boala si regimul
de viata
In urma interventiilor
autonome si delegate dupa
5 zile de spitalizare
pacientul P.R. se prezinta
astfel:
- Respiratie libera pe nas
cu frecventa de 17 r/min
- T.A. = 120/75 mmHg
- Puls = 86 p/min
- Apetit prezent
- Prezinta o usoara
astenie fizica
- T = 36.9oC
- Este comunicativ si si-a
insusit mult mai multe
cunostinte despre boala
Ameliorat
42
igiena.
Evitarea contactului
cu elemente alergizante.
Respectarea
tratamentului
medicamentos:
1) Miofilin 3 cp/zi
2) Prednison 2cp/zi
3) Ketotifen 1 mg x 2/zi
4) Cura balneara la Slanic
Moldova
- evitarea alergenului
cauzal, posibil schimbarea
locului de munca
- evitarea frigului, a
efortului
- asigurarea unui regim
alimentar bogat in vitamine
- respectarea tratamentului
medicamentos:
1) Miofilin 100 mg/8ore
2) Ampicilina 500 mg /
24h
3) Prednison: doza de
atac 30 mg, doza de
intretinere 15 mg
4) Se recomanda control
periodic la medicul de
PACIENT 3
24 noiembrie 2011
Ameliorat
-
43
familie
In urma interventiilor
Se recomanda evitarea
autonome si delegate,
alergenilor, a frigului si a
pacientul M.V. prezinta: umiditatii, evitarea efortului
respiratie libera pen as
fizic, respectarea normelor
cu frecventa de 180
de igiena.
r/min, ritmica;
Control medical periodic si
respectarea tratamentului
T.A.=140/180 mmHg ;
medicamentos.
Puls=90b/min ;
1. Miofilin 1f/zi;
Diureza=1500 ml/24h
2. Brofimen 3
Pacientul are apetit
linguri/zi;
prezent, somn
3. Nifedipin 1cp/zi;
odihnitor, scaun de
4. Papaverina 1f/zi;
culoare si
5. Prednison 4 cp/zi;
consistenta normala,
6. Cura bolneara la
tegumente si
Slanic Moldova
mucoase normal
colorate T=36,3
grade C.
Pacientul nu
prezinta dureri, si-a
insusit cunostinte
noi despre boala si
despre regimul de
viata.
CAPITOLUL III
III.1. CONCLUZII
Astmul bronsic are o evolutie discontinua, capricioasa, este un sindrom care dureaza
toata viata (bonavul se naste si moare astmatic). Evolutia astmului este variabila in functie de
varsta de debut si de tipul astmului.In general se apreciaza ca circa 25% din bolnavi se pot
astepta sa devina asimptomatici dupa 2 ani de evolutie.
Astmul care debuteaza in adolescenta sau la varste adulte, regreseaza mai putin usor
ca astmul copilului.
Astmul tardiv, cu aparitie in jur de 50 de ani si care ar reprezenta 20% din toate
cazurile de astm, este rar de natura alergica, evolueaza cu episoade bronsicice repetate intre
accese, pentru ca dupa o perioada de timp sa devina un astm cu dispnee continua.
Agravarea astmului se realizeaza fie prin repetitia frecventa a acceselor, cu remisiuni
incomplete ale dispneei intre episoadele paroxistice, fie prin suprapunerea unor episoade
repetate de infectie bronsica, care-i dau un aspect clinic de bronsita cronica obstructiva si cu
timpul duc la constituirea unui cord pulmonar cronic.
Pe plan functional sindromul obstuctiv tinde sa devina permanent, volumul rezidual
creste, hipozia moderata este frecventa, iar examenele de mecanica ventilatorie arata uneori o
crestere a complicatiei si o scadere a presiunii de retractie elastica, corectata dupa un aerosol
bronhodilatator.
Cu timpul se constituie o insuficienta respiratorie cronica la a carei instalare pot
contribui diversi factori: reactii alergice severe, infectii repetate bronhopulmonare,
nerespectarea tratamentului.
In cursul evolutiei, astmul se poate complica cu:
- infectii bacteriene
- bronsite acute
- bronsectazii
- pneumonii care cu timpul pot duce la instalarea unor
insuficiente respiratorii cornice cu evolutie spre cordul pulmonar cronic
- mai rar sunt intalnite : pneumatorax spontan, enfizemul
mediastinal si subcutanat, fracturi de coaste in cursul unor accese violente de tuse.
Cauzele de deces sunt variate, printre factorii implicati fiind: abuzul de sedative,
folosirea insuficienta a corticoizilor, pneumotoraxul, insuficienta cardiaca dreapta.
In astmul infectios sau intrinsec moartea se poate produce prin asfixie consecutiva,
obstruarii bronhiolelor si bronhiilor mici prin mucus si edem al mucoasei.
In astmul alergic sau atopic, cazurile letale prin soc anafilactic (medicamentos,
intepaturi de insecte) sunt cu totul rare.
Este de remarcat ca decesele neasteptate prin astm survin in majoritatea cazurilor in
timpul noptii.
Un risc crescut de deces il au bolnavii cu obstructie progresiva a cailor aeriene, cei cu
astm labil, cu variatii mari diurne ale VEMS, la care evolutia este uneori imprevizibila si
indeosebi bolnavii cu astm sever, care necesita sa fie intubati.
44
III.2. ANEXE
TRATAMENT- PACIENTA P.E.
DENUMIRE
FORMA DE
ACTIUNE
MEDICAMENT ADMINISTRARE
1)Miofilin
Solutie injectabila
Bronhodilatator(actioneaza
i.v. - lent
direct asupra musculaturii
bronsice)
2) HHC
Solutie injectabila
Glucocortioid de
i.v. lent sau in
biosinteza cu actiune
perfuzie
antiinflamatoare si
antialergica
3)Hidroxizin
Solutie injectabila
-tranchilizant cu spectru
i.v. lent
larg si actiune rapida
(diluat in NaCl)
-miorelaxant
-antiemetic
-antihistaminic
-slab anticolinergic
4)Dipiridamol
Per os - drajeuri
Coronarodilatator
5)Fosfobin
Injectabil
Mareste functia
-I.V. - lent
contractila a musculaturii
-I.M. - lent
striate (a
miocardului);intervine in
transmiterea influxului
nervos prin ganglioni
vegetativi stimuland
cordul prin actiunea
vagului;dilata vasele coronariene si
periferice.Mareste debitul
circulator; scade T.A.; are
effect
antiaritmic;dupa o
administrare repetata se
constata o amelio-
DOZA ZILNICA
1-2 fiole/zi 250-500 mg
-
100 mg (4 fiole)/zi
200 mg (8 fiole)/zi
DOZA UNICA
- 10 ml fiola
- fiola = 25 mg
- flacon = 100 mg
1 fiola/zi 100 mg
- fiola = 100 mg
- 1 drajeu 75 mg
1 fiola 1 ml
45
6) Furosemid
7)Nilfan
8)Prednison
9)Ampicilina
10)Bromhexin
11)Vitamina B1
12) Vitamina B6
13)Cefalexin
Per os capsule
1f/zi 200 mg
fiola 2 ml
Antihistaminic
Antiinflamator;
Antialergic
Antibiotic din grupul
penicilinelor
1 cp/zi
4 cp/zi
1 dj.- 25 mg
1 dj.- 5 mg
4 f/zi 2000 mg
fiola 500 mg
Expectorant, fluidifica
secretiile traheobronsice, calmeaza tusea
Participa la metabolizarea hidrocarbonatelor, creste toleranta la
glucide, favorizeaza
transmiterea influxului nervos, participa la
sinteza hormonului
tireotrop.
Participa la metabolismul
grasimilor, participa la
schimburile tisulare de la
nivelul tesutului hepatic,
SNC pielii si
organohematopoetice
Antibiotic cu effect
bactericid
4 cp/zi 48 mg/zi
1 cp - 12 mg
1f/zi 10 mg/zi
1f -10 mg
1f/zi 50 mg/zi
1f- 50 mg
1 cp 250 mg
46
MOD DE
RECOLTARE
Se efectueaza prin punctie venoasa dimineata, bolnavul
fiind jeune.Se recolteaza 5 10 ml sange simplu
Se recolteaza 5-10 ml sange prin punctie venoasa.
Se recolteaza 5-10 ml sange prin punctie venoasa.
Se recolteaza 5-10 ml sange prin punctie venoasa.
Se recolteaza 5-10 ml sange prin punctie venoasa.
Se recolteaza 5-10 ml sange prin punctie venoasa.
Se recolteaza 2 ml sange florura Na 4 mg
Se aspira in seringa 0.4 ml citrat de Na 3.8%, se
punctioneaza vena fara garou si se aspira sange pana la 2
ml.
Inteparea pulpei degetului
Se recolteaza 100 150 ml din urina obtinuta prin:
- urocultura
- sondaj vezical
- punctie vezicala
47
VALOAREA
NORMALA
VALOAREA
OBTINUTA
0.6 -1.2 mg %
1.13 mg %
0.30 g
5 USH
4 USH
20 UI
6.50 UI
1g
27 mm/1 ora
13 2 g %
12 g %
Glucoza absenta, epitelii
rare, frecventii cilindrii
granulosi
FORMA DE
ADMINISTRARE
2
Solutie injectabila -i.v.
Per os
Solutie injectabila i.v. lent
sau in perfuzie
Solutie injectabila i.v. lent
diluat in ser
Solutie injectabila i.v. lent
Per os
ACTIUNE
3
Antibiotic din grupul penicilinelor
Sedativ, anticonvulsiv
Glucocorticoid de biosinteza cu
actiune antiinflamatoare si
antialergica
Miorelaxant, antiemetic,
antihistaminic, slab anticoagulant
Antispastic(actioneaza fizic direct
asupra musculaturii bronsice)
Antialergic, antihistaminic,
proprietati sedative si antiemetice
48
DOZA
ZILNICA
4
2f - 500 mg
1/2cp / 24 h
2f -50 mg/24h
DOZA
UNICA
5
1f - 250 mg
1/2cp -15 mg
1f 25 mg
1tb/ zi
1tb 100 mg
2f / zi
1f 10 ml
1/2cp / 24 h
1cp 30 mg
MOD DE RECOLTARE
VALOAREA
NORMALA
0.80 1.20 g
2 13 mm/h
49
VALOAREA
OBTINUTA
0.82 g
17 mm /1h
0.28 g
12 g %
2 UML
2 USH
7 UI
4.8 UI
Albumina, glucoza,
pigmenti-absenti.
Fibrinogen normal.
Frecvent epitelii.
Rar mucus.
FORMA DE
ADMINISTRARE
ACTIUNE
2
3
Solitie injectabila i.v. Bronhodilatator (actioneaza litic direct asupra
lent
musculaturii)
Solitie injectabila i.v. Analgezic puternic, are si o actiune
lent, i.m
antipiretica
Per os-solutie
Fluidifica secretia bronsica favorizand
expectoratia
Per os-capsule
Antibiotic cu efect bactericid
Per os - comprimate
Antiacid
Per os comprimate
Inhibitor asupra SNC vegetativ
Per os-capsule
Antibiotic
Solutie injectabila lent Antiaritmic. Mareste debitul circulator
i.v., i.m
Solutie injectabila i.v. Glucocorticoid de biosinteza cu actiune
lent sau in perfuzie
antiinflamatoare si antialaergica
Per os-drajeuri
Antihistaminic
Per os-capsule
Antihipertensiv, Antianginos
Solutie injectabila-i.m. Vasodilatator, antispastic, bronhodilatator,
coranarodilatator slab
Per os-drajeuri
Antiinflamator, antialergic
Solutie injectabila i.n., Participa la metabolizarea hidrocarbonatilor,
i.v., s.c.
creste toleranta la glucide
50
DOZA
ZILNICA
4
1f/zi-10 ml
DOZA
UNICA
5
1f-10 ml
1f/zi-20 ml
1f/zi-20 ml
3ling/zi
1 lingurita dupa
fiecare masa
1cp-250mg
1cp-50 mg
1/2cp-50mg
1cp-100mg
1f-1ml
1cp/6h
1 cp/6h
1/2cp/24h
1cp/24h
1f/24h
1f/24h25mg/24h
1cp/zi
1cp/zi
1f/zi
1f-25mg
4cp/zi
1f/zi
1dj-5mg
1f-10mg
1dj-25mg
1cp-10mg
1f-1ml
15. Vitamina B6
16. Vitamina B12
17. Vitamina C200
1f-50mg
1f-1mg
1cp-200mg
ANALIZA
CERUTA
1. V.S.H.
2. Hemoglobina
3. R Tynol
4. Zn SO4
5. TGP
6. TGO
7. Glicemie
8. Uree sangvina
9. Sumar de urina
VALOAREA
MOD DE RECOLTARE
NORMALA
Se aspira in seringa 0,4 ml citrat de Na 3,8%, se punctioneaza 2-13mm/h
fara garou, se asipra sange pana la 2 ml
Inteparea pulpei degetului
130 + 2g%
Se recolteaza 5-10 ml sange p.v.
0-4 UML
Se recolteaza 5-10 ml sange prin punctie venoasa
0-8 USH
Se recolteaza 5-10 ml sange, p.v.
2-20 UI
Se recolteaza 5-10 ml sange p.v.
2-16 UI
Se recolteaza 2 ml sange, florura Na 4 mg
0,80-120 g %o
Se recolteaza 5-10 ml sange p.v.
0,20-0,40 g/100
ml
Se recolteaza 100-150 ml din urina obtinuta prin :
-urocultura ;
-sondaj vezical ;
-punctie vezicala
51
VALOAREA
OBTINUTA
21mm la 1 ora
12,5 g%
4 UML
6 USH
5,9 UI
10 UI
0,75%o
0,25%o
Albumina absenta,
glucoza
absenta,
pigmenti
absenti,
rare
epitelii,
frecvente leucocite.
OXIGENOTERAPIA
Scopul este asigurarea unei cantitati corespunzatoare de oxigen la tesuturi prin combaterea
hipoxiei determinate de scaderea oxigenului alveolar, diminuarea hemoglobinei, tulburari in
sistemul circulator, probleme care interfereaza cu difuziunea pulmonara.
SURSE DE OXIGEN:
- statie centrala de oxigen
- microstatie
- butelie de oxigen
PRECAUTII IN UTILIZAREA DE OXIGENULUI:
- pentru ca oxigenul favorizeaza combustia, prezenta sa trebuie atentionata
- pacientii si vizitatorii vor fii atentionati asupra pericolului fumatului sau al unei flacari in
preajma sursei de oxigen;
- se vor verifica echipamentul electric din incapere;
- aparatele de monitorizare sau aspirare vor fi plasate in partea opusa sursei de oxigen;
- transportul buteliilor de oxigen se face pe carucioare, evitandu-se lovirea lor in timpul
transportului;
-buteliile de oxigen vor fi asezate in pozitie vertical ape un support si fixate de perete cu inele
metalice departe de calorifer sau sobe;
- cunoasterea de catre personalul care manevreaza oxigenul, a locului de amplasare a
extinctoarelor si a modului de utilizare a acestora.
METODE DE ADMINISTRARE A OXIGENULUI
a) Prin sonda nazala este metoda cel mai des intalnita, permite administrarea
oxigenului in concentratie de 25-45%;
- poate fi utilizata pentru o terapie pe termen lung;
- nu poate fi utilizata la pacientii cu afectiuni ale mucoasei nazle.
b) Prin masca (cu sau fara reinhalarea aerului expirat)
- permite administrarea oxigenului in concentratie de 40-60%;
-accentueaza starea de anxietate, mai ales la copii,
- poate cauza iritatia tegumentelor fetei
- este incomoda datorita sistemului de prindere si etanseizare a mastii (nu se va utilize
la pacientii cu arsuri la nivelul fetei).
c) Cortul de oxigen
- frcvent utilizat la copii
- concentratia oxigenului nu poate depasi 50%
-are dezavantajul ca atmosfera sub cort se incalzeste si se supraincarca cu vapori
datotita faptului ca pacientul insira siexpira in acelasi mediu
-oxigenul introdus in cort nu va fi umidificat
-in cort se pot monta instalatii de racier
-copiii vor fi supravegheati permanent pentru a se evita dislocarea cortului
d) Ochelari pentru oxigen
-sunt prevazuti cu doua sonde care se intoduc in ambele nari
-se utilizeaza la copii si pacientii agitate
52
Sursa de oxigin
Umidificator (recipient pentru barbotarea oxigenului continand un amestec de 1/3 alcool
etilic de70 si 2/3 apa sterile)
Sonda nazala
Material adeziv pentru fixarea sondei.
INTERVENTIILE ASISTENTEI
-
Incidente si Accidente
-
53
PERFUZIA VENOAS
Definiie: introducera pe cale parenteral, pictur cu picpur a soluiilor medicamentoase
pentru meninerea hidroelectrolitic, hidroionic i volumic a organismului.
Scop: hidratarea i mineralizarea organismului: administrarea de medicamente: epurativ ( de
curire a compuilor toxici); pentru completarea proteinelor sau altor componente: pentru
alimentarea paranteral, pentru perfuzia de snge.
Materiale necesare
-tav medical cu cmp steril
-soluie de perfuzat
-tvi renal
-sering i ace pentru injecie intravenos
-una dou pense sterile
-cmpuri, comprese i soluii dezimfectante; leucoplast, vat;
- trus steril pentru perfuzat soluii
-garou
-stativ pentru fixat flaconul
-pern tare
-o pens hemostatic
-foarfece
Pregtirea materialelor:
Se pregtete aparatul pentru perfuzie. Se scoate celofanul sau tifonul. Se desprinde
parafina de pe suprafaa dopului. Se dezimfecteaz cu alcool. Se dezimfecteaz cu alcool. Se
desface aparatul de perfuzat, se nchide prestubul. Se desprinde teaca protectoare de pe trocar
i se4 ptrunde cu el n flacon. Se nchide imediat sub ac tubul de aer cu pensa i se ntroduce
n flacon.Se suspend flaconul n stativ. Se fixeaz tubul de aer cu leucoplast astfel nct s
depeasc nivelul lichidului i se ndeprteaz pensa. Se ndeprteaz teaca protectoare a
portacului i se ridic deasuprea nivelului substanei dnd drumul uor la prestub.Se ridic i
se coboar de cteva ori pn se golete complet tubul i se nchide prestubul.
Pregtirea fizic i psihic a bolnavului
Bolnavul este aezat n decubit dorsal cu braul n extensie i cronaie, sub bra se aeaz o
pens acoperit cu muama i cmp steril. Se acoper bolnavul. I se explic bolnavului
necesitatea tehnicii i inofensivitatea ei.
Efectuarea tehnicii
Asistenta medicl se spal pe minii cu p i spun. Va examina starea venelor, va aplica
garoul. Se prinde vena (ct mai periferic), se ndeprteaz garoul. Se adapteaz aparatul de
perfuzie. Se deschide prestubul i se regleaz la viteza de 60 picturi pe minut. Bolnavul va fi
supravegheat permanent n timpul perfuziei. Se va pregti urmtorul Flacon : nainte de
golirea complet se nchide prestubul i se fixeaz aparatul la noul flacon. Se deschide
prestubul i se regleaz numrul de picturi. La sfritul perfuziei se prinde o pens de tubul
de control i exercitnd presiune asupra venei cu un tampon mbibat n soluie dezinfectant
se trage brusc acul n direcia axului venei.
ngrijirea dupa tehnic
Se aeaz comod bolnvul i i se dau lechide cldue dac i este permi. Se supravegheaz
bolnavul.
Reorganizarea locului de munc
Se spal punga i acele cu jet de ap.Perfuzorul se arunc. Se pregtesc materialele pentru
sterilizare. Se noteaz n foaia de observaii cantitatea de fluide perfuzate i numele celui care
a efectuat perfuzia. Se administreaz oxigen, romergan i se nclzete bolnavul.
54
III.3. BIBLIOGRAFIE
I. San Marina
Cooneliu Borundel
Leonard Domnisoru
Lucretia Titirca
Manual de Nursing
Editura Viata Medicala Romaneasca
S. Algeorge
55