tTO

11 I

iX(j OMAN I LO

A. D. Xenopol. Tstoria Romani/or.

Vol. VII.

TOEIA

Stt1tnILQI
DE

A. b. XEI10170L
PROFESOR LA UNIVERSITATEA DIN IASI, MEMBRU ACADEMIEI ROMANE.
MEMBRU TITULAR AL INSTITUTULUI DIN FRANTA.

EDITIA Ill-a, reirazuta de autor

Ingrijita si tinuta la curent de

I. VLADESCU
CONFERENTIAR DE ISTORIA ROMANILOR LA UNIVERSITATEA DIN BUCURESTI

Nu sunf vremlle sub cArma omulul,

ci bIeful om sub vreml".
MIRO/Y COSTIIY.

VOLUMUL VII
DELA MATE! BASARAB

VASILE LUPU PANA LA BRANCOVANU

1633 1689.

ED1TURA CARTEA ROMANEASCA, BUCURE*T1

33.791

929.

Cu acest volum, al VII-lea al Istoriei Romnilor din Dacia

Traian'A, plin aproape numai cu fapte de culturil, inteAm in

Istoria modern'A a RomAnilor, caracterizat6 prin predomnirea
grecismului mai inti in cultur, curAnd apoi in intreaga viat
politic i social:A a straturilor superioare. Grecismul se introduce ins'd chemat fiind de insisi Domnii romAni ca o urmare
a infiltrrii acestui element in sAnul poporului romAn indi de
mai innainte si care acuma, dup urea lucrurilor, trebui s ias'A
la suprafa i s'A se manifesteze in intreag sfera activittii lor.
In acest volum se atinge inceputul acestei manifestsri in afaril
pe timpul domnitorilor dela 1633
1686, pentru ca apoi in vol.
VIII s se urmeze mai departe prop'Asirea grecismului sub domnia lung" a lui Brancovanu i apoi s se arate culminarea acestei ineAuriri strAine de firea poporului romAn in epoca Fanariotilor, care umple volumurile IX si X ale

CARTEA III

ISTORIA MODERNA
INFLUENTA GRECEASCA
DELA MATE! BASARAB I VASILE LUPU PANA LA
REVOLUTIA GRECEASCA

1 633-1 821

WU I

MA= BASARAB I VAS= LUPIT

ISTORIA POLITICA
A TARILOR ROMANE
SUB MATEI BASARAB I VASILE LUPU
1633 1654

1, SPORIREA MAI DEPARTE A INRAURIREI GRECE$T1

Plecarea lui Matei Basarab innapoi entre Greei. Att

Matei Basarab cat i Vasile Lupu se suie in scaunele trilor
romne in urma unei micri nationale fcut de boieri i de
popor in contra Grecilor, dndu-se ambii drept capii acelei rez-

merkte indreptat in potriva elementului strin. Am vzut pe

Matei Basarab luptnd in contra partidei greceti ce se refugiase
in lagrul lui Radu Iliai, i cnd Matei ajunge la Constantinepole, am vzut cum Grecii insceneaz in contra lui acea jluire
teatral, prin care caut a'l compromite in ochii Turcilor. Boie-

rii din Muntenia, partizanii lui Matei, crezand c inteadevr

s'a sfarit cu predomnirea Grecilor in tar, se bucur foarte mult

de izbutirea lui la Constantinopole, i declar c dac Poarta

r vroi s mai rnduiascs in Valahia de acolo inainte pe vre un
Grec din acei ce tresc in Turcia, (pe Radul ce au fost numit
data' domn sau altul din aceai starpe) 2, nu numai ei boierii
dar chiar i intreaga poporatie ar prsi cu grmada tara i
s'ar aez aiure, att le este de nesuferit jugul cel tiranic al
Grecilor"3. Turcii se temeau ca exemplul dat de Munteni
Vezi mai sus, vol. VI. p. 24.
2Radu era privit ca grec din cauza tatillui su Alexandru Coconul, fiul,
nascut In pArtile greceti, al lui Radu
a Rudolf Sehmidt amb. germ c. impa'ratul 1 Fevr. 1633 in Eirdoxitis von
Hurmuzaki. Fragmente zur Geschichte der Rumanen, II p. 94.

1STORIA ROADINILOR

rscoala lor contra Grecilor, s'A nu fie imitat si de Moldoveni

team ce se indeplinete pu(in timp dupA aceasta prin r6scoala

1.1,1511M3Milmlionfi911511112,

Hdres terre eiingenuosuelTruJola

uLd

Cogar eat

s quovue

u rger IrILago,
tic tat_

Matei Basarab

condus de Vasile Lupu contra lui Alexandru Coconul i a Grecilor si. Urmand Mainte politica ei de favoare pe cAt se pute

ISTORIA POLITICX SUB MATEE BASARAB

I VASILE r.upu

11

a elementului grecesc, Poarta nu vroeste s numeased pe Lupu

in tronul Moldovei, dup cum refuzase la inceput s rnduiascd
pe Matei Basarab In Muntenia, si trimete ca. domn In Moldova
pe Moisi Movil. In expeditia fAcutd ins de Abaza Pap contra
Polonilor, Moldovenii insal pe Turci, iar Muntenii stau slab
la luptd, pentru care Moisi Movil este scos, iar Matei Basarab
scap de pericol punndu-si trebile la cale prin bani la pasa conductor al rsboiului. In locul lui Moisi Movil se pune In Moldova domn Vasile Lupu, tot prin mijlocirea lui Abaza Pasa.

Pe cand Matei Basarab ajunge in scaun la Bucuresti in 10

Mart 1633, Vasile Lupu ocupd tronul Moldovei dup Maiu 1634,
cnd II prseste Movil 4. i Moldovenii dup rscoala contra
lui Alexandru Coconul i mkelrirea Grecilor, Jgduesc Portei

ascultarea lor si plata exact a tributului, dac numai nu se

va mai numi la domnia trei lor pe nici un Grec" 5.

Este deci inviderat eft' rscoala Romnilor din ambele tdri
luase de ast dat un caracter mai ascutit, i ea' izbutise a
alungd pe domnii greci si pe incunjurimea lor din tdrile romne,
si a incredinta ocArmuirea lor unor domni dela care erau in drept

s se astepte c vor urma purtarea aceea prin care i cAsti-

gaserd simpatiile poporului.

Matei Basarab ins si mai cu sam Vasile Lupu se slujiseed de miscarea nationald, in fruntea cdreia preau cd merg,
numai spre
deschide portile domniei. Csdci dacA aceasta puted
fi dobandit pentru un moment prin combaterea Grecilor,

trat nu puted fi ea in niel un chip fr sprijinul lor cel atot-

puternic in Constantinopole. De aceea vedem in curnd pe ambii

domni romani, prdsind politica dusmand" Grecilor, patronatd

de ei pentru a ajunge in scaune, i indrumand pe acea ur-

matd si de predecesorii lor, de a se pune bine cu elementul ce

predomni cu atAt mai puternic pe Turci, cu cdt ei se coborau
pe povArnisul decklerei. O intoarcere a lui Matei ctre acest
element se vede intal pe calea religioas, cand in timpul celor

trei ani de pace, ce trecur dela suirea lui in scaun pn la

inceputul dusmniilor cu Vasile Lupu (1634 1637), el milueste cu mai multe daruri mnstirile grecesti din Ierusalim
si din Sfntul Munte. CurAnd ins el se pleacA inc6 mai mult
cdtre Greci. ,,Si au venit, spune cronica, cu dnsul pribegii,
Romanii i Grecii, care au fost boieri mari, i tuturor bine a
flcut i Tried' pe unii i-a si boierit" 6. Documentul lui Matei din
1639, prin care reied din mnile Grecilor mai multe mnstiri,
a fost pAn acuma interpretat inteun sens prea patriotic asa
Anon. ram. In Mag. ist., IV, p. 313 Pietro Foscurini Care dogeIe iii Hurtn.

Doc., IV, 2. p. 477.

5 Schmidt c. Imp. 18 Mai 1633 In Hurmuzaki Fragmente, III, p. 95.
'Anon. ram. in Mag. istoric, IV, p. 321. Ciipitanul, Ibidem, I. p. 292.

ISTORIA ROMINILOR

12

c faca din Matei Basarab, i dupa urcarea lui in scaun, un

reprezentant al romnismului si un prigonitor al Grecilor. lata
care este cuprinsul i intelesul acestui document, redus la adevaratele lui proportii. Domnul incepe prin a aminti miscarea
nationala care'l adusese la domnie spunnd apoi ca vroind a
restatornici in scaun acelas neam basarabesc, spre gonirea de
In tara a strainilor i spre adunare mosnenilor, adusu-si-au
aminte de noi, i ne au adus din tari strine, unde eram goniti
pribegi de raul strainilor i ne aleser la domnie". Dupa
asemene introducere, nu prea favorabila strainilor celor miluiti de el cu boierii cu cat-va timp mai inainte, domnul arata
cum calugarii straini au supus mai multe manastiri ca metoace
daj nice altor manastiri din tara greceasca si dela Sfnta Gora,
facandu-le hrisoave de inchinaciune fara de stirea sfatului
fr de voia soborului. Drept aceea, incheie documentul, noi
Matei Voevod am tocmit cum acele sfinte lavre domnesti,
care le-au inchinat acei domni i vldici straini pentru mit
fara voia nimului i anume (urmeaza numele a 23 de manastiri
din cele mai frumoase ale Tarei Romanesti) sa fie in pace de
&Mug-aril straini,

sa aiba a fi pe sama tarei, cum au fost

din veac ; insa alegand afara acele manastiri macar domnesti,

macar boieresti, pe care singuri ctitorii lor le-au inchinat si leau supus metoace, acele sa fie supuse si sttatoare calugarilor
straini" 7. Acest hrisov nu trebue luat ca o masura de prigonire a calugarilor greci, caci videm c6 domnul le recunoaste
drepturile asupra manastirilor regulat inchinate. El tinteste numai cat a lovi abuzul, a scoate pe calugarii straini din manastirile ale cdror stpdnire o uzurpaserel far nici un drept i de care
nu puteau sa se tanguiasc c ar fi deposedati. C Matei Basarab

nu apucase o atare hotarire de cat silit, se vede de pe aceea

ca data cu masura luata in contra abuzurilor calugarilor greci,

el insusi cauta
impace facnd mai multe danii manastirilor

din Basarit. El era insa tinut prin pozitia lui fata cu partida
nationala, sa loviasca macar cu dreptatea in man pe elementul
grecesc care se intorsese asa de curand dupa intronarea lui, la
putere i inriurire in Tara Romneasca.

Matei Basarab cauta la inceput s pastreze o cumpan

intre partida nationala i acea greceasca. De una ava nevoe in
tar spre a domni in linite i a nu provoch pri catre Turci ;
cealalt puta sal sprijineasca sau
sape in Constantinopole,
dupa cum era sal fie purtarea fa-0 cu dansa in Muntenia. Cat
de curand avu el nevoie de sprijinul Grecilor in capitata imparatiei, se vede de pe aceea, ca in 1637, el face sa se taie nasul
unui pretendent Leon Sin die, care ofera un mai mare haraciu
7

Cricarul V, p. 317-336. Numele nulnastirilor au fost reprodusc In Vol.

VI, p. 29.

ISTORIA POLTTICA SUB MATEI BASARAB

I VASILE LUPU

13

pentru domnia Munteniei. Acest Leon S tridie nu este de cAt

Leon Toma, de oare-ce ce se spune c el mai fusese odat doma
In Valahia, i alt domnitor cu numele de Leon nu intAlnim in
aceast tar. Turcii au nerusinarea de a inscena urrnd'toarea

comedie cu prilejul ciuntirei bietului pretendent : i se taie

nasul i urechele i Cu o besic6 in cap in loe de turban este plim-

bat pe un asin prin stradele Constantinopolei, precedat de un

strig6tor care rostia c astfel s intmp1 acelora care pentru
a dobandi principatul cearc sh' corump pe cei mari din ocArmuire. Si cu toate aceste pentru a da aceasta.' lectie de morard
cei mari fusese cump'Arati de Matei Basarab cu 3000 de reali,
sumti mic6, potrivit cu valoarea pkItosului pretendent. Mai
nostim este incA c ei fac bani i cu nasul s6rmanului Leon,
pe care'l vnd Agentilor domnului muntean, care se grnesc a
trimite Dornntilui lor semnul disgratiei rivalului s'a'n 8
De si Matei ave nevoie de sprijinul Grecilor in Constantinopole, pentru a se apk. contra pretendentilor la inceputul
domniei sale, este nevoit a nu se prea da cu totul in apele lor,
intru ct trebuia s'A se fereasdt de a jigni partida na tionalA, care
la urcarea lui in scaun, multsmise lui Dumnezeu de domn bun
milostiv, c' au iznvit tara de r'dii i vejmasii Greci" '9. De

necia un document contimporan ne spune c Matei avel\ la

Constantinopole intre Greci putini aderenti ; mai tnti tin cu
Lupu ; are ins." cati-va Turci care slujesc si lui Lupu, Dumnezeu
stie cgruia mai bine" le.
-

Cu cat ins6 sporiau nevoile lui Matei Basarab si mai ales

acele bnesti fat cu nesAtioasa lcomie a Turcilor, cu atata
domnul se apleca tot mai mult chiar in ar'a", &Atea' elementul
rpitor i pfuitor al Grecilor. In 1652 vistiernicul de atunci
Stroia, este arsta t ca prins cu furt din banii vistieriei, sAvArsit
de el in unire cu Radu din FArcasi al doilea vistier i cu camsdrasul Tudor. Un document al timpului arat e s'ar fi Wisit
intr'o zi o M'A din visterie, de cele pecetluite cu pecetea domneascs, spart i lipsind din ea 85 de pungi de bani a 500 de

lei. Se apucs de indat la ilspundere pe cei trei boieri sus ar6ta ti ca

dea sam despre purtarea vistieriei. Este curios
c documentul ne spune csa' boierii invocar ca mijloc de aprare, nu faptul c' furtul s'ar fi svrsit de altii, ci numai
c ei nu'si pot da smile pe mai mult de trei ani in urrn. Di-

vanul insilrcineaz6 pe mai multi bojen i mazili ca s le iee sama

despre d'Afile adunate i despre cheltuelile M'ente, de banii da ti

pentru haraciu si de cei trimii la Tarigrad. Ei, neputAnd da

Al oi si Conlarini eatie dogele, 29 Augt.W. 1637. Fltrm., loc., IV, 2. p
493 Comp. Sclunidt c. Imp. 16 51 25 Oct. 1632 in Fraginettic. III. p. 92.
9 Anon. rom. in Alag. ist., 1V. p. 320.

" Sehmidt c. Imp. 20 Augnst 1613. Hurm., Doc., IV, p. 671

672.

18T0RIA ROMANILOR

11

aceast sam'a, au fost adeveriti de furi i ar fi trebuit sO-i

piard capetele i s plOteasc din averea lor ese bani drept

unul dup legea de atunci, dacA domnul nu s'ar fi milostivit i

i-ar fi iertat, osandindu-i numai cat la pierderea slujbelor, cu
legOtur de mare blOstOm a nu li se mai incuviinta asemene

slujbe de nimine in viitor, domn fie, mitropolit fie, episcop,

ori-ce boier mare va fi, ori strOin, ori d'ai trei ".

Acest document este cam greu de inteles. Intr'adevr boierii

invinuiti erau manuitorii banilor publici ; deci ce nevoie ar fi

avut ei, ca nite furi de rand a sparge lada, spre a lua banii,
cand puteau s. i-i insuasc" inteun chip mai putin compromittor. Dar dac' s'ar spune ca" fusese nevoiti s'a sparg6 lada
spre a fura, fijad CO ea fusese pecetluitO cu pecetea domneasc,
ce nevoe mai era a le lua socoteal despre purtarea vistieriei,
despre incastiri i cheltueli, cand lipsa era v5.ditO ca fcut
printr'un furt?.

Noi bnuim c documentul ascunde cu totul altO ceva.

Matei Basarab avea nevoie de bani mu1i, spre a-i intretinea
mimeroas lui armat i apre a intimpina cheltuelele domniei,
i se vede a dregnorii romani ce-i ave insOrcinati cu vistieria
nu prea duceau trebile dup placul domnului. Se gsia pe atunci

pe lang curtea lui, un grec, Ghinea Tircalas adee Olarul, de

origine din Rumelia, unde fusese de meserie lOcOtar. StrOmutndu-se ins" in Muntenia se avezase in sat la BrAt4ani pe Olt
In judetul Romangi, cOsOtorindu-se aici. Acesta incetior pre
ascuns ca un diavol cerca pre Matei Vod. zicandu-i : de ti-e voia
sO faci bani
vistier mare i vei cunoate mult folos.
Matei Basarab nu indrOznia a lua Mr% nici o pricinO dregOtoria

cea insemnat a vistieriei dela un Roman i a o da unui Grec,

spre a nu lovi in partida nationar, i de aceea inscenO el acea
comedie cu furtul banilor, care am Vzut'o ca se prezinn inteun
chip aa de ciudat in documegul lui Matei Basarab. Aceasta
ne explic6 cum se face de cei trei boeri chip prini cu furtiagul
banilor, sunt iertati de Matei, d'aruindu-li nu numai viga,
dar
i ieridndu' i de reslituirea banilor, o generozitate care
ar fi cu totul neinteleasO in cazul cand ei ar fi fost inteadeVr
vinovati. Matei Basarab ins prefOcandu-se c s'au prins boierii
romani cu furtul banilor, putea cu mai mare obraz se dee vistieria unui Grec. Ian' care ne pare adevOratul inteles a acelui
enigmatic document. Vom vede cum a rOspuns Tucala ateptOrilor domnului i chiar le-a intrecut. Aici trebuia s'a atingem
numai progresul inraurirei greceti chiar sub domnia, in aparent atg de dispus in favoarea partidei nationale, a lui Matei
Basarab.
si.,

Hrisov din 1652 In Mag. isi., I. p. 126-130. Adaoge Anon. roin. In Marl;

IV, p.365.

ISTORIA POLITIO SUB MATE! BASARAB

1 VASILE LUPU

15

Se constat apoi in afar de Tucalas care apare tarziu

In domnia lui Matei Basarab cativa alti Greci tritori in Muntenia pe timpul lui. Asa In 1638 gsim in o scrisoare Care judele Brasovului prin care Matei Basarab cere o scutire de vam,
Koc[upiaK, loan Cmrasul fie ca Gree,
subsemnat unul
fie ca Roman subsemnand greceste i alt scrisoare in 1652

subsemnat de Alcpc;)n; KOCI1EpCGC/tg 12 In 1642 gsim un zapis din

Floresti judetul Dolj in care se Vad iscliti ea marturi Grecii

Tia,.a.:y4 In 1648 gsim iarsi iscliti in un
AItip; Xoyo01.-cy,a
zapis de vanzare, pe lang6 mai multi boieri romni i cativa
irtio; I6.Ao. In o scriGreci : Kcpcg Bocp,icrrq, lyvoa Po
soare din 1643 M. Basarab se jlueste lui Racoti cA s'ar fi oprit
omul lui grecul negdfdtor lane.

Mai tarziu ceva in 1665 gsim deasemenea Intre ase

boieri care hotrau niste vii i .pe -doi Greci Pair.o; licotaStipl
si

1740-rj;. Nfxo).

Cat despre Vasile

Plecarea lui Vasile Lupu ciltre Greci.
Lupu, el insusi trgandu-si originea din prtile grecesti, se aruncase indat dup urcarea lui in scaun in bratele compatriotilor si cu mult mai putina' rezerv cleat domnul Munteniei,
lepdand cu totul masca patriotic cu care Se acoperise spre
a ajunge la domnie. Vasile Lupu trecea drept Albanez in ochii
contimporanilor. Patriarhul Dosofteiu al Ierusalimului ne spune
ins in precuvantarea la cartea in contra Calvinilor scris de
Meletie Serigos i tiprit in Bucuresti cu cheltuiala lui Brancovanu in 1680, c Vasile Lupu se trgea din arnutescul sat
In Misia, aszat pe Mi.-nova, Vindu-si inceputul neamului
din Macedonia 13 Sub numele de arnutescul sat din Misia pe
Tarnova nu poate fi inteles cleat Arbnasul, sat locuit de Macedo-Romni veniti aici din orasul Elbasan (Arbnas) din Albania 14. De aceea adauge mitropolitul Dosofteiu c Lupa
tinea inceputul su din Macedonia. Lupu deci ar putea fi de
obarsie Macedo-Roman, Ins bine inteles grecizat. Tani su
numit Neculai vel Aga era nscut in acel sat si veni impreun
cu fiul su Vasile in trile romane, oprindu-se pe la anii
1600
1610 intai in Muntenia, unde murind, fu ingropat in o
biseric6 din Targovistea. Vasile ajungand dup aceia in Aloldova
la domnie, in timpul impcrei sale cu Matei Basarab, ctr. anii
1644

1645 impodobeste mult acea bisericA, pentru poleirea

'21638. N. lorga, Studii si Doc., X. p. 56; (1652. Ibidem, p. 97); 1612, Ibidem, V. p. 298; 1648, Ibidem, p. 183 ; 1665, Ibidem, p. 302; 1643 Hurin., Doc.,

XV, 2, p. 1110
Reprodus de Uricarinl VII. p. 39. Ath. Coninen Ipsilanti (Extracte
din el In Al. Papadopol-Calimah, Analele Acad. Rom. II. Toni. II, p. 497 spune
ca. Vasile Vorl era din patria din Epir si CS tatill situ fusese irascut in Aloscopolie.

Vezi asupra acestui sat

ISTORIA ROMA N IL OR

ILLUSTRISSIMUS ATCZ C ELSISSIMU3 PRINCEPS

AC DOMINUS, DOMINUS BASILIU S D. G
PRINCEPS ETC

TERRARUNI
Abrahm vanVenerveldt

rm.

,lhen

(cod!, Cum pmvIre,

l'asile Lupu

S it M** GeJam

M DC LI

[STOMA POLITICX SUB MATE' BASARAB SI VASILE LUPI"

17

Tuclosea Dortinila lu I V:oile I two

A. L. Xeropc,1 Istor. ko,iiijIlor

VW SIl.

18

ISTORIA ROMANTIOR

crucilor careia numai, cheltueste 700 de galbeni. In inscriptia

pus deasupra usei, Vasile Lupu spune c in acest sfant hram
al Invierei Domnului i Mantuitorului nostru Lsus Hristos,mai Inainte zidit de Statea negutitorulo fost astrucat corpul Laposatului

printelui meu Neculae vel Ag" 15 De si nu se cunoaste cum

a ajuns Vasile Lupu in rndul boierilor mo)doveni, se stie c
el era vistier inch' pe timpul lui Gaspar Gratiani, i c atunci
and se puse in fruntea rascoalei pornite contra lui Alexandru
Coconul, era vornic 16.

Desi insa boierit i statator de un timp indelungat in

Moldo'va, Vasile Lupu pastrase caracterul ski strain si mai ales
limba lui cea de bastina, greceasca, o vorbi foarte bine. Astfel
ne spline Paul de Aleppo, secretarul patriarhului Macarie din
Alexandria, ea stapanul su vizitnd pe Vasile Voda, ramasera

ei singuri in o camera aproape de o coil, in care timp beiul

arata patriarhului simtimintele sale de iubire i veneratie.

Patriarchul ne-stiind romaneste, este invederat ca a trebuit
se urMeze convorbirea in limba greaca. Aceste ntlniri in patru
ochi ale lui Vasile Lupu cu patriarhul, se repetara in mai multe
rnduri, si Paul de Aleppo mai adaoge c Vasile V-oda ave o
adanca cunostint a autorilor vechi 17, ceea ce in gura unui om
din partile grecesti nu se poate referi de cat la autorii eleni.
Vasile Lupu era deci nu numai cunoscator al limbei grecesti obisnuite pe timpul lui, dar ave i cunostinti literare in autorii
ai antichitatei. De aceea Il i gasim corespondnd cu persoane din Constantinopole in limba greceasca 18, prin scrisori,
credem, serse de el insusi in aceasta limba, intru cat de altfel
limba diplomaiei orientale era pe atunci cea italian, i intrebuintarea celei grecesti ar fi ceva neobisnuit. Nu numai atata ;
dar se constata ca in casa lui Lupu se vorbi si se seria greceste
deoarece fata lui cea vestita prin frumuseta ei subsamna in
greceste
Poiyapg. un zapis de imprumut 100 de galbeni
dela egumenul din Galata. Insus Lupu iscalia adeseori in boierie cu litere grecesti : Xown-X p.apeXs 136pvcx. El rostia gresit
limba .romana pana la batrnete 19 Daca Vasile Lupu putea
trece drept boier de tara in ochii nobilimei, poporul de jos
privea tot ca strain ; i in timpul rascoalei pornite de el contra
lui Alexandru Voda, ne spune Miron Costin, CA pe Vasile
vornicul antiine cd este si el unul din Greci, au svarlit unul
Reprodusii de A. Papadopol-Calirnah in scricrea sa asupra lui Stefan
Gheorghe Voevod, aomnul Moldovei, Bucuregi 1886, p. 34.
16 Vol. VI, X. p. 75 51 84. Cariera lut Lupu-inaintc de domnie a fost schi!Etta de N. Iorga In An. Acad. Rom. II. Tom XXXVI, 1913, p. 209 (3) i urm.
'7 CillAtoria arhidiaconului Paul de Aleppo, 5i Arh. ist., 1, 2, p. 64 5i (18.
18 Vezi o scrisoare a Lupului adresatil in 16.15 lui Grillo In Constantinopole, In grece51e. Hurrn., Do, ., IV, 2, p. 539
Reprodus de V. A. Ureche in Conoorbmi Liferare, XXIII, 1888 p. 96-1,

i de lorga, Sludii i Doc., XI, p. 114 5i IV p.30 31.

1STORIA POLITICX. SUB MATRI BASARAB SI VABILE I.UPU

19

un os si l'au lovit in cap, de care lovitur au suferit mult.

vreme Vasile vornicul" 20.

Mai mult nc decat Matei Basarab, Vasile Lupu se fo-

losi numai de -curentul anti-grecesc spre a pune mna pe domnie,

intorcandu'si, indat dup ce o dobandi, iarsi fata ctre elementul pentru care Om% de interes, imprtsia chiar firesti
simpatii. In tot timpill domniei sale si in toate imprejurrile it
gsim inconjurat i slujit de Greci. Am vzut cele ce spune rezidentul Schmidt, despre multimea sprijinitorilor sai Greci din
Constantinopole, despre care ambasadorul adaoge aiurea c5. el
insusi nu ar fi in bune relatii cu ei, fiind foarte mndri i flosi" 0'.

Dintre acestia Lupul ave pe unul, foarte bogat, numit Dumitrache, in dregtoria de capuchehaia 22.
Divanul lui Lupu, care la inceput er alatuit din boiri
romni, este prefAcut pe rand, asa c' in 1652 g'sim in el 8 Greci

numai 3 romni. Grecii erau : Gh. Ghica, Vornicul Trii de

jos, Toma Cantacuzino al Trii de sus, Stamate postelnicul,

Alexantlru paharnicnl, Iordache Cantacuzino vistiernicul, Gheqrghe hatmanul i Enache Comisul, iar cei trei Romani erau :
Gheorghe Stefan Logortul, Constantin Ciogolea sptarul i frhtele acestuia Petrascu Ciogolea stotnicul 23. Boierii romani erau

deprtati prin judete iar centrul trii, Iasul era pstrat strinilor. Tot pe atunci intalnim i alti boieri greci la curtea lui Lupu.

Asa- In un zapis din 1639 a unui egumen grec, Dionisie, este

scris in intregul lui in greceste i insotit de alte dous subsem'Atari grecesti si una turcease. Un alt zapis din 1640 intrit
de doul subsemnAturi grecesti. In un altul din 1648 gsim

intre maturi dou nume grecesti :

sulger)

06.110c rcptv aoXCap (fost

(martur) 24.

i 1C-rjprpoc-7i

Sprijinirea domniei lui Vasile Vod, mai ales pe Grecii

din Constantinopole, trebui saduc dup dansa nurnai de
cat favoarea brin toate modurile, primirea lor in tara
tarea lor in dregtoriile ei ; apoi druirea fr incetare a mnstirilor grecesti. De aceia Vasile Lupu, se intrece in inchinarea
mnstirilor moldovenesti ctr acele ale Grecilor din Rsrit.
Patriarhul grec din Constantinopole, Atanasie Patelarie, fiind
"Letopisefele, I. p. 295.
21 Schmidt cAtre Ferdinand. Noenivrie 1643. Hurm., Doc., IV, p. 601.
22 Schmidt c. d'Asquier, 9 Fevr. 1637 si Dr. Scorgadi e. Schmidt 11 Decemv. 1644. Hurmuzacki, Fragmente, III, p. 102 si 111.

23 Ioan Tanoviceanu, ROsturncrea lui Vasile Lupu In Ana/ele Acad. Rom.

II, Tom. XXVI, 1901 p. 121. Toma Cantacuzino vorbia stricat romkne5te. Vezi
un autograf al lui In Arhioa SI. Spiridon din Iali, Bode0.1. 1, 5. citat de Tanoviviceanu p. 8.
2 1639 Schitanescu, Ispisoace qi zapi4e, II, 1. p. 185 ; 1640, ibidem, p.

2-14; 1618, Ibidem II, 2. p.

63.

20

1STORIA ROMA N I LO R

mazilit de Turci, caut scApare'langti domnul Moldovei, ca

dat Nifon lng Radu al IV-le al Munteniei. Domnul

IF'

;'..

le;

'Ik'
Er

.%:'

'"n'''!
-

.
I

INMointikti
s
.s
skiigruu

m.p.t.

:mowAvikfioAtixo
ssinkpAL,Tm, visit Nuvu
1Fast- 416

'',u82iFixRADzii1461.:

Maria, Inca lui V. Lupu cstoril cu lanusz Radziwil magnat liluan

rueLe mtuilistirea Sf. Neculai din Galati, si mai tArziu refuel,pAnd Patelarie In scaun, Vasile 1.upu inchinA acea mn6stire

ISTORI A POLITICA. SUB MATEI BASABA B

I VASII E LUPU

21

clugrilor din muntele Sinai. Cu acest prilej Patelarie laud

In o scrisoare a lui ctre Vasile Lupu pe acest Domn c ar aveA

vistieria deschis ctre cei cari roag i c precum apa Nilului adap tara Egiptului, ava i Lupu a pltit toate datoriile
nenumrate ale SfAntului MorinAnt vi acuma lupt s fac'A
mai mare mil 25. Tot Vasile VodA inchin mnstirea Sf. Gheor-

ghe clugrilor din muntele Sinai, Barnovski j Sf. Saya, patriarhului de Ierusalim, SfAnta Paraschiva de lng Sf. Saya
(deosebit de Sf. Vinere) muntelui Sinai ; in sfrvit marea vi frumoasa mnstire Trei-Erarhi cea zidit de el, cAlugrilor din
muntele Atos, de oare-ce aflm chiar pe urmavul su Gheorghe
*tefan spunAnd In anul 1656, doi ani dup suirea lui in scaun,
In locul rmas liber prin fuga lui Vasile Lupu, c dasclii slavoni
aduvi de Lupu in mnstirea Trei-Erarhii au fost izgoniti din
ea vi inlocuiti cu altii din Grecia, care alugri greci de nici un
folos nu ar fi pentru invltur. Comunitatea Atosului ridic
din temelie turnul clopotnitei in 1804 1806 pe ruinele acelui
ridicat de Vasile Lupu 26 Acest domn ajut vi pe patriarhia de
Constantinopole, a-vi plti o parte din datorie i anume 28.000
de ruble, pentru care patriarhul Ii invoevte aducerea moavtelor
Sfintei Paraschiva din Constantinopole la Iavi, unde domnul
le avaz in un sicriu de argint, in mnstirea Trei-Erarhilor,

trimitndu-i patriarhul aceast bun comoar prin trei pre

fericiti mitropoliti, chir Ioanichie al Iracliei, chir Partenie al
Adrianopolei i chiar Teofan Paleonpatron" 27 Cu drept cuvAnt

se intituleazA Vasile Lupu in inscriptia de pe sicriu rAvnitor

aprtor al sAntei evsevii rsritene", c'Aci 11 vedem amestecat

In toate daraverile bisericilor grecevti. Ava and moare Teofan

patriarhul Ierusalimului, innainte de moarte insrcineaz pe
Partenie patriarhul Constantinopolei vi pe Vasile Lupu de a-i
Paul de Aleppo In Arh. isl., I, 2, p..59. Comp. studiul lui A. Papadopol
Calimah asupra lui Atanasie Patelarie, in Convorbiri literare, XXIII, p. 1015
si XXIV, p. 30, unde A. P. C. i indreaptil spusele neexacte ale lui Paul de Aleppo.
(Vezi mai ales p. 39).
2' Melchisedek. NNW istorice si arheologice adunaie de pe la 48 de talndstiri si bicerici antici din Moldova, Bucuresti 1885, p. 171. Documentul

1656 in Uricarul III. p. 179. 0 dovad directa' a inchinrei Trei-Erarldlor de

Vasile Lupa care muntele slant, se all In un document nou al patriarhului de
Constantinopole, din 1842, Uricarul, IX, p. 49 in care patriarhul vorbeste despre sfnta domneasc i stavro pigeascA mnstire din Iasi. Trei-Erarchii inchinatd celar 20 de innstiri din sfntul musite de fericitul intru pomentre ctitorul ei Vasile Voevod." Vezi i Dapontes In C. Erbiceanu, Cron lean t Greet ce
au scris despre romdni In epoca Fanariofilor, Bucuresti 1890, p. 96: maniistirea Trei-Erarchi afierositti comunittii SI. Munte".
Inscriplia amintitoare a aducerei moastelor In Me/chisedek I. c. p. 171
si scrisoarea sinodal' a arhimandritilor i egumenilor din Constantinopole ciltre
-tarn] Moscovei din 10 Dec. 1641 si care aminteste binefacerile lui Vasi/e Voda,
lbidem, p. 207. Vezi i Melchisedek, Viala si minunile SI. Paraschivei, Bucure5ti,
1889, p. 51,

99

1STORIA 1(01114NILOR

alege drept urma un vrednic pastor. De i erau mai multi concurenti in 11.skit, Vasile Vod6 izbutete, bine inteles nu OA.'
cheltueal, a face s se aleag egumenul mnstirei Galata, inchinat sf. mormnt, Grecul Paisie de patriarh al Ierusalimului,
fiind fat la sntirea lui in biserica din Trei-Erarchi, dal% de
clerul din tar, i exarhul mitropolitului Larisei, chir Grigorie,
i Laurentiu al Casandrei, precum i un delegat al patriarhiei

din Constantinopole 28 Cnd se depune patriarhul Partenie,

imputndu-i-se de Turci iubire de argint i se alege in locu-i
altul tot cu numele de Partenie, noul ales se indatorete, pentru
a cumpr demnitatea lui dela Turci care speculau nu mai putin
Cu mitra patriarhal decAt cu domniile romne, cu sumi insem-

nate in Constantinopole. Vasile Lupu ajut patriarhului in aceast.' afacere, pltind 42.000 de efinci, iar restul 0116 la 120.000
1.1 imprumut patriarhul dela Turci i dela Evrei 29

In biserica moldoveneasc, Vasile Lupu favorete ltirea

grecismului. Afar de inchinarea mngstirilor pmntene atr
acele din RsArit, care sporia necontenit numerul i. inriurirea
elugrilor greci, mai aflAm CA' Vasile Vod introduce c61ugAri strini adea. greci i pe la cele-lalte mngstiri ale Wei,
pentru ca s invete pe fiii boierilor limba i tiinta greceasc ;
el mai dispune ca la biserica catedral, de unde apoi se comunicA exemplul i la cele-lalte, s se cnte la o stranA in grecete,

iar slujba sfintei liturghii s se fac pe jumtate in aceast

lucru ce videm petrecndu-se i in Muntenia 30. Cu prilejul sinodului tinut la Iai in 1642, se tip'rete o filad, care cuprinde
hotArirea sfintilor pArinti. Aceast.' filad este tip6rit in gre-

cete continnd i scrisoarea sinodului &are Vasile Lupu in

care-i i multumete pentru acea tipArire31.

Aceast6 favorizare ant de rostit a clerului grec aduce

i o manifestare poetic6 din partea lui Atanasie fost patriarh

ecumenic, (Patelarie de sigur), nite stihuri eroicoelegiace scrise

In 1643 in cinstea lui Vasile Lupu in care autorul ridic, in stilul

umflat al deczutei muze greceti pAn6 la ceruri binefacerile

de cari se bucurasell bisericile i clericii greci. Intre altele cetim
in ele eft' Vasile Vod este minunea firei care a intrecut uor
prin faptele sale toate faptele muritorilor, ridicnd cu drag
" Document din Muravieff, ap. Melchisedek, Notili. p. 200.
" Alt document din Muraviefi ap. Melchisedek, Notife, p. 200. Tot atunei
dArueste I,upu patriarhiei de lerusalim mosia Hlincea de lfinga Iasi. Vezi un
document de la patr. Ter. Hrizant, din 1724 in Uricariul XI, p. 360 si 363.
3 Cantemir. Deser. Mold., p. 170 confirmat prin Paul de Aleppo Arh. ist.
I. 2. P. 70 si 98. Cantemir adauge cii i scoala Infiintat de Vasile Lupu ar fi fost
greceasciL ceca ce insa vom vedea cii este neexact. Mai jos cap. Introducerea limbui romelne in biseried, note.
31 Filada se alu in Emile legrand. Bibliothque hellnique, III, 1895.

Comp. Erbiceanu in Revista Teologied, I, 1883, p. 4, II, 1884.

ISTORIA POLITICA SUB MATE! RASA RAB

VASIL0 LUPU

'

a'

as
4

-.."

!.7

,==

t.1

Ion Vodil, fiul lui Vasile Lupu

=,

23

24

ISTORIA ROMINILOR

inim povara Sfntului 1V1unte i prea vestitului arhiereu al

Ierusalimului, Teofan, se roag6 la Gel de sus, impreun cu p-

rintii ce se aflti la mormntul luminat de faca Dumnezeului

celui intrupat, pentru c Voevodul s'a arkat stalp al patriarhiei care vi-a gsit libertatea, cki dac acea minune nu s'ar fi
artat nu s'ar fi vzut din patriarhie nici piatr peste piatr" 32.
Dar nu numai biseria greceas er favorizat de Vasile
Lupu, ci in deobte toate elementele acestei rase cotropitoare,
ceea ce aduse la sfrit desbinarea trei de el i trecerea ei in
partea lui Gheorghe Stefan. Acesta er flu/ lui Dumitracu Stefan
Ceaurul fost staroste de Putna i logoft mare la trei domni.
Gheorghe Stefan urc i el treptele boieriilor pan ce ajunge
logoft mare sub Vasile Lupu. Gheorghe Stefan er dup artarea lui Miron Costin un om deplin, cap intreg, fire adnc
cat pot zice cs nasc i in Moldova oameni. La invtturile so-

hilor, a cktilor la rspunsuri, am auzit pre multi mrturisind

s hi covarind pre Vasile Von" 33. Paul de Aleppo' d ea pricin a rscoalei Moldovenilor in favoarea competitorului lui Vasile Vod, tinprejurarea c Vasile era. Grec de natere i de origine, i fkuse toti curtenii i ofiterii si din Greci; indeprtand
pe Moldoveni pe care'i lua in rs i'i despretui, astfel e'i redusese la cea mai mare mizerie i degradare. Gheorghe Stefan
din contra atrsese in partea lui pe toti oamenii cei mai insmnati,

care urau. foarte mult pe VasiIe i pe nobilii si dimpreun cu

to ti Grecii lor". Grecii rsplteau lui Vasile Lupu aceast preferint a elementului lor, vrsanduli chiar sangele pentru el ;
de aceesa armata lui Lupu er compus mai ales din negutitori
greci" 34.

Si din alte prti aveni intkirea acestor imprejurri.

Astfel Constantin Cpitanul ne spune c Vasile Lupu, s slujia

In uneltirile sale contra lui Ma-Lei Basarab, de trei hoieri greci
dela curtea acestuia, fratii Costea Pavalache i Apostolache Caragea 35, i intre boierii afltori la curtea lui Vasile Lupu, Miron
Costin enumer pe Grecii Scull i Iacomi vataji de aproZi i pe
Hristodul cminarul 36.

Grecii fiind atta de favorati in Moldova i chiar in Muntenia, irrtelegem cum de numrul lor trebuia s creased necontenit, in cat Paul de Aleppo nu exagereazA intru nimic cand
spune c in Muntenia er pe cnd el a vizitat'o la moartea lui
Matei Basarab o urdie nenumrat de preoti i diaconistrini
(adic6 Greci), care se ingrmdiau pe la inmormntri". Ba el
" Poiemul lui Atanasie reprodus de Murnu in Hurm., Doer, XIV,

p. 339 si urm.

"Letopisefele, I, .p. 356.

Paul de Aleppo in Arh. ist., I, 2, p. 74-75 si

" May. ist.

81.

I, p. 297. Am va"zut mai sus KoceaSteig iscAlit in un zapis

din 1642. Vezi nota 12.

"Letopisetple,

I, p.

299 si 313.

ISTORIA POLITICX SUB MATEI BASARAB ST VASILE J UPU

25

chiar petrecnd necontenit in mijlocul Grecilor, pe care i intlnea in toate pgrtile, mai ales in clerul cu care el venia mai
des in atingere, pute s susting in bung credintg c majoritatea
poporului in Moldova i tara Romneascg i toti negutitorii
sunt Greci, aa c arhidiaconut g si in acesle fri mi/ local de a
se pert ectiona mult in conversafia greceascd 37. Nici c se poate
mai puternicg zugrgvire a insemngtgtei elementului grecesc in
Tdrile-romne, pe timpul domnilor care venise chip spre a'l rgs-

turna, cleat asemene naivg mgrturisire a scriitorului arab !

Nu trebue deci s ne mire al-MI-He unui altui misionar'
catolic, Remondi, care spune in raportul ski din 1636 cg. Iaul

ar fi reedinta obinuitd a unui principe grec 38, CUM it considera el pe cel ce stgtea pe atunci in scaun, anume Vasile Lupu.
Tot aa afldm pe ambasadorul olandez din Constantinopol a-

rdtnd in 1640, de astg (lard pe ambii domni, Matei Basarab

Vasile Lupu, ca Greet de rand pui in o stdpnire atAt de
desgvaritg asupra bietilor Tor supqi Greer , aa c ambasadorul olandez
nu numai pe principi dar i pe poporul
asupra cgrora domniau ca de neam grecesc39.
Reactia nationald incercatg. de boieri in contra domniilor
lui Leon Toma i Alexandru Coconut, care adusese in fruntea
Tgrilor romne pe Matei Basarab i Vasile Lupu, nu izbutise
de loc in tendinta principalg care o provocase. In zadar se scuturase poporul romn, pentru a arunca parazitii ce se ngpustise
pe corpul sgu. Ei infipsese in el ascrrtitele bou flci i se tineau
de dnsul ca lipitoarea ce a mucat de curdnd. Apoi dupg fie-ce
acces, urma in chip fatal o perioadd de apatie, in care jivinile
se intocmiau i mai indgmgnatec in, cuibul lor de clocire. Poporul
roman se redetepta iargi ; urmau noue accese, noue sbuciumri.

Lupta Ms era zadarnicg. Grecii incglecase atAt de bine tgrile

romne, incat cu toate opintelile sAlbaticului fugar, el trebui
mai la urrng se se dgmoliascd i s primiascd in tgcere frgul in
capul sdu. Vom expune incg i aceste de pe urmd lupte ale unei
fiirrte ce nit vra s moarg contra fatalitgtei ce vroi sd o zdrobiased. Apoi dupg aceste ultime sfortgri, poporul romn pare
a se lepdd de viatd ; o tdcere adncg incepe a se face in jurul
lui, i din cadavrul &au descompus samgnd ca se va forma o
noug existentg, o odrasld greceaseci. De odat sun trimbila
redestepOrei i mortul reinvie, incepe a se sbate, se scoalg in
37 Paul de Aleppo 1. c. p. 96 si 102. Conform cu aceste ariltri gisim in
1639 un zapis al popii Grigore psaltul-Grec nu se stie din ce mAnAstire prin
care se anunta la proprietatea mosii Docolina intrucAt isi primi hani ind5rApt,
zapis scris greceste, GhibAnescu. Ispisoace si zapise, II, 1, p. 185.
38 N. Iorga, Ac1 i Frag. I, p. 79 : Chernato Iassi dove ordinarmente
suole residere il principe di detta provincia di natione Greco".

39 Idem, Studii 0 Doc., IV, p. 224.

26

'con IA ROMANILOR

picioare, pentru a reintregi lupta cu puteri mai odihnite in timpul

mortei aparente, de cat in un repaus linitit i firesc.

Precumpenirea Grecilor in timpul lui IVIatei Basarab
Vasile- Lupu ne arata insa cum inriurirea greceasca a urcat
treptele succesive care au dus-o la puterea ei cea a tot covar-

sitoare. Cu niste asemene radacini, epoca fanariot nu mai apare

ca o imprejurare anormala in viata poporului roman, ci ca des-

voltarea fireasca a unui fenomen social si politic. Iata pentru

ce am pus inceputul perioadei moderne a istoriei noastre dela
domniile lui Matei Basarab i Vasile Lupu innainte ; caci dela
ei dateaza intemeierea mai cu putere a inriurirei grecesti. Partea
superioara a gandirei poporane lua de acum inainte forma areceasca in locul lepadatei forme slavone. Tot in o cugetare
intr'un graiu strain ramase imbracat gandirea romneasc ;
aceasta din timpurile cele mai vechi ale istoriei, noastre pana
la pragul veacului in care traim, dud i gandirea poporului isi
lit forma ei fireasca de exprimare. Din punctu/ acesta de vedere,

exprimarea cugetarii, care ne pare a fi cel mai insemnat fenomen intelectual in via ta poporului roman, am determinat impartirile istoriei sale in .perioade. Acea medie sau predomnirea
slavismului, acea moderna sau predomnirea grecismului, i acea
contimporana cu. triumful romnismului.

2. LITTELE IXTRE lIATEI BASARAB I VASILE LUPU

(Intiiiul rilnd 1637-1640)

Intilile rivaIiti. La inceputul carierei sale Vasile Lupu

se pusese rau cu Grecii, ca i Matei Basarab ; caci si el contribuise la cumplitul mace], in care intre altii perise Batiste Vevelli
tovarasii si. Prin urmare era firesc lucru ca i Vasile Lupu
s fi fost dusmanit de Grecii din Constantinopole, care'l iubira

apoi atat de mult, cand cunoscura adevarata lui fire. Era la

Constantinopole un Grec mai ales puternic si influent care jurase peirea dusmanilor neamului sau, anume Celebi Curt, acela
pe care l'am vazut pornind pe Grecele i Turcoaicele din Constantinopole in contra lui Matei Basarab, cand acesta mersese
acolo spre
lua investitura 40. I,upu daduse vizirului 40,000
de talen, si Curt i luase ziva buna dela cele pamntesti,
sand astfel pe domnii romni in pace despre rasbunarea lui.
Matei Basarab insa fiind in rele relatii cu Lupu, refuza de a
innapoia Lupului jumatatea din suma intrebuintat in interes
comun 4'. Aceste rele rela tii incepusera inca de pe cand Bar'Vol. VI p. 49.
" Raportul lui Rudolf Schmidt catre Ferdinand, 20 August 1613. Hurrn.,
loe, IV, p. 673.

1STORIA POLITICA SUB MATEI ISASARAB SI VASiLE LUPU

27

novski fusese chemat din Polonia la Poart, in urma rocosirei

boierilor moldoveni. Vasile Lupu ins care rAsculase tara, in
contra lu Alexandru, in propriul ski interes i nu in acel al

fostului domn, se vede c' er bsrmit a vroi s preasc6 pe Barnovski la Turci, pentru prea marea lui plecare cAtre Lesi. Cnd
Barnovski trecu pe la Matei Basarab, impreun cu boierii ce-I
intovkgsiau la Constantinpole, Vasile Lupu se feri de a merge

la curtea domnului muntean, temndu-se a nu fi prit de acesta ctre pretendentul la coroana Moldovei, i ceru lui Barvor
novski voie a se intoarece in Moldova, pretextnd
cevi Grecii pentru rscularea norodului asupra lor ; Lupu calculase foarte intlept. Intalnindu-se Barnovski cu Matei Basarab, domnul Munteniei Ii destinueste toate gndurile lui Lupu
atunci Barnovski trimite dup' el s-1 prind, ins Lupu scap

prin fug6 42. Dusmnia mai veche ; improspkat prin refuzul

imprtsirei lui Matei la cheltuiala fcut pentru uciderea lui
Celebi Curt, unit si cu ambitia i dorinta de inkire si de inltare a trufasului Arbsnas, explic. In destul pornirea lui cea neoprit asupra domnului Munteniei.

Imprejurkile exterioare trebuiau in curnd s dee curs

acestui sim-timnt. Anume dup moartea lui Bethlen Gabor intamplat in 1630, se alege de principe al Transilvaniei Gheorghe
Racoti, care MO la inceput nu este recunoscut nici de sultanul
nici de impratul, ne avnd nici unul nici altul incredere in el.
Mai tArziu Raco-ti se impac6 cu Germania prin un tratat, care'l
pune bine inteles si mai fli cu Turcii, Svedezii care purtau atunci cu Germanii rsboiul pentru apkarea protestantismului,
spre a slbi pe dusmanii lor, intrigau la Constantinopole spre
inlocuire lui Gheorghe Racoti prin Moise Sekeli. Turcii cednd
acestor struinti trimit chiar o armat contra principelui transilvan, care ins este btut de el la Salonta, asa c Turcii sunt
obligati a recunoaste pe Racoti de domn, cu conditia prtei unui

tribut de 40.000 de talen i pe an. Impkatul Ferdinand, de si

aliatul lui Racoti, nu indrknise s-i dee sprijinul su
contra Turcilor, temndu-se de a se incurca in o lupt i cu

acesti cnd avea pe bratele sale greul eAsboiu ce a primit numele de rAsboiul de 30 de ani 43.
Matei Basarab voind
sprijine domnia si pe alt trin
cleat pe alunecoasa favoare a Osmaniilor, gndi s" tntreasc
propria lui pozitie incheind un tratat de aliant cu Racoti, in
care Matei Basarab arat c6 a avut cu Mkia sa Racoti Giorgiu
tocmalil i legtuf5 despre tinerea vecinttei, e voeste acuma
a reinnoi si a intki acea legatirs indatorindu-se a da lui Racoti
6000 de talen i pe an zeciiiiala oilor Transilvaniei ce pase n Mun12 Miron Coslin In Letopisete, I. p. 267.
Zinkcisen Geseldelde des Osm. 1?elehes IV, p. 466.

!STORM. ROMANILOR

28

tenia si pe langa acesti bani si un cal turcesc cu scarile de ar-

gint i abaioara de sirma i alt cal fugar bun" 44. Ni s'a mai pas-

trat despre aceste legaturi intre domnul Munteniei i acel al

A rdealului i juramantul de credint facut de armata lui Matei
Basarab atat domnului ei cat i aliatului sari principele Racoti
in ziva de 24 Iulie 1635 : Noi toti slujitorii Tara Rumanesti,
capitanii, iuzbaii, ceausii, vatajaii i tuti cetasii, calarime
pedestrime, juramu-ne pre numele lui Dumnezeu si pre Sfanta
Evanghelie si pre Sfnta prea curata Maria si pre toti Sfintii
lui Dumnezeu, cum noi vom fi cu toata credinta mariei sale domnului nostru, lui loan Matei Basarab Voevod, care este cu mila
lui Dumnezeu domn tarei noastre Rumanesti : pe langa aceasta
impreuna cu domnul nostru si Mariei sale lui Racoti Gheorghe

cu mila lui Dumnezeu biruitor mare al Ardealului si a o parte

din tara Ungureasca i Secuilor 5pan, cum noi nici inteun chip
nici inteun mod (sic) nici ariei sale nici coconilor vrajmasi
nu vom fi" 45.

Prin aceasta legatura cu Domnul Ardealului Matei indruma insa plecarea sa catra politica germana. El trimite curand dupa aceea o solie la imparatul, dela care primeste milltamiri i fagaduinta a'i trimite si el o solie spre a pune la cale
legaturi mai temeinice 46. In acelasi timp Matei starueste pe
langa rezidentul Schmidt ca sa puna cuvnt la caimacamul
spre a-1 scuti de indatorirea de a merge in ajutorul Turcilor contra

lui Racoti, pe care Poarta Il dusmania, fiindu-i tara cu total

saraca, din pricina marelui tribut si a multelor chel-

tueli facute" 47. In anul urmatror, 1636 luna lui Main, gasim o
alta solie a lui Matei catr imparatul Ferdinand, in care domnul
roman roaga pe imparatul sa-i incuviinteze sprijinul sau, caci
In Turci nu ar avea. incredere ; ca el e gata de a se rascul in
caz de amenintare, dar ca se roaga a i se incuviint un ajutor
de cel putin 3,000 de oameni care sa-i villa pe ascuns la timp.
In cazul cand ar pierde domnia, cere dela imparatul
asigure un adapost in Germania, si ca imparatul s staruiasca la
Racqi ca sa-i fie cu adevarat prietin" 48. Ferdinand in urma
acestei propuneri mai atise a dornnului muntean, desi nu indrazneste a primi toate puntele, de tearna ca nu curnva Turcii,
aflnd, sa se strice cu el, totusi ne vroind sa piarda cu totul alianta lui Matei, care putea deveni foarte pretioasa la vreme
de nevoie, serie ndat dou scrisori, una lui Racoti si alta reIorga, Sludii qi Doc. IV, p. 26. Accasta legatura este adeverita de un
act posterior al fiului lui G. Racoti, din anul 1650. Ibidem, p. 28.
".Cclumna lui Traian, 1884 p. 216.
"Ferdinand catre Matei Basarab 23 Sept. 1635. Hurm. Doc., IV, p. 168.
" Matei Basarab catre Schtnidt, 8 Sept. 1635, ibidem. p. 604, (din eroare
este trecut acest document la anul 1625, and nu domnea Matei Basarab).
48 Ibidem p, 623.

ISTORIA POLITICA SUR MATEI BASA R AB SI VA SIL

LCPC

29

gelui Poloniei, in care Ii roagA s intretin bune relatii cu dommil

Munteniei 49. In sfrsit in 1637 gsim o scrisoare a impratului
cAtr Matei, in care ii reinnoeste fgcluintele de prietenie 50.
Toate aceste trtari si oferiri de aliantA ale lui Matei Basarab cAtre Nem-ti nu puteau fi cu totul ascunse de Poart, si
mai ales ambasadele mutuale erau prea bttoare la ochi spre
a rmnea tinuite. Apoi cererea lui Matei liasarab de a fi scu tit

de participare la expeditia contra lui Racoti arunc grele bnueli contra domnului muntean ; cu att mai mult Ca' Vasile
Lupu gsise prilej de a'si rsbuna improtriva rivalului sau, denuntnd Portii purtarea lui 31.
Sprijinirea lui V. Lupu
Poartil.
Bnuelile se schimb

in siguraht despre hainirea lui Matei Basarab, cnd vizirul

Mohamed venind la Bunke contra Tatarilor. cu care Turcii
aveau rsboi si invitnd pe voevozii Munteniei i Moldovei
a'l intovrsi in expeditie, Matei Basarab vine pn la marginea
-Wei sale si de acolo porneste pe un sardar al su, iar el se pre-

face bolnav, de frie ca s nu incap cumva in rnnile Turcilor" 32.

Vizirul Mohamed cldu atunci ascultare lui N'asile Lupu, care

oferea pe sub mn mari daruri, pentru a face pe un fiu al

su domn in Valahia si a aduce astfel ambele tri sub puterea

casei sale, si'i invoi atacul Munteniei. Proteguitorul ins al lui
Matei Basarab, Rusnamaghi, art sultanului o scrisoare din
parte poporului Trei Romnesti, care fgkluia credinta domnului lor, se rugau pentru mentinerea lui in scaun, luda buna
lui ocArmuire i lu rspunderea ori crei greseli a lui, ceca ce
vznd sultanul ordon vizirului s nu intrebuinteze puterea
contra Munteniei 53. Vasile Lupu, care se grbise de inda LA a
da fiint gndului ski de rsbunare, apucase a intra in Mun tenia
cu 30.000 de lupfatori, inainte de a vein ordinul de oprire a
sultanului si se dcluse la multe jafuri i prdciuni, pe care
Matei vroia s le rstoarcA cu ajutorul lui Racoti 54. Iertarea
lui Matei de Turci se Meuse si din pricin c ei erau pe atunci
In rsboiu cu Perii, chiar in acel timp suferiser in Asia nisle
infrngeri care fceau de nevoie s aib liniste in Europa 55.
" Scrisorile impAratului din 15 Alai, ibidem, p. 624.
" Scrisoarea ImpAratului din 31 Mart. 1637, ibidern, p. 623.
5' Schmidt c. Imp. 1 Ian. 1637 In Hurrnuzacki. Fragmente, ID, p. 101.
" Atiron Costin In Letapisete, I. p. 276. Bantu cMre Dogele, 12 Dec. 1637.

Hurm., Doc., VFJI, p. 466.

fece comparire una lettera dei populi della medeshna Provin

tia che promettevano per la fede del loro Principe". Comp. asupra du5mAnii Tur-

cilor contra lui Matei Basarab St. Erdel' c. Bistrileni. Hurm., Doc., XV. 2. p.
1040 Impratul (iureesc) nu vrea s-1 supere pe Voclil Mate], ci vrea s den

dornma fiului domnulut Moldovei".

Contaran Care dogele 12 Decernvrie 1637. Hurra., Doc., IV, 2,

p. 494-495.

5' Pacea cu Per,ii se Inchee tocmai In 1639.

30

IS CORLA ROMA.NILOR

Apoi si de teama lui Matei care adunase o tabr de 12.000 de

oameni la Targoviste, nu departe de hotarele Ardealului. Alai

ales se temeau Turcii s nu piard tributul a ckui plat se

apropiase si de aceea a imbrcat pielea de vulpe si a lsat pe

Domn in pace, intrindu-1 in domnia lui i iertndu-i greselile,
ca unele ce ar fi fost crezute din pricina clevetirei dusmanilor s- i
si nu chiar fcute din ascultare" 56. Desi Vasile Lupu este silit
s asculte de ordinul sultanului i s se intoarc6 indrt numai

dup o pustiere a Munteniei, el sufere totusi o infrngere in

retragerea lui, fiind lovit de 1V1unteni ajutati de Transilvneni

sub Kemeny Ianos ". Poarta incurcat pe de o parte in Asia

pe de alta vzAnd legtura intre Matei Basarab i Racoti, pe

care invtase a'l cunoaste la Salonta, trimite o nousa confirmare

In domnie lui Matei, ceea ce aduse si pe acea a lui Vasile Lupu,
cutnd mcar cu acest mijloc
mai despoaie de o sum6 de

bani. Confirmarea lui Matei este dobndit mai ales prin struhttele proteguitorului su dela Constantinopole, Rusnamaghi 58. Aceasta fu ins ultima indatorire pe care marele Turc
o fcu domnului muntean. Curnd dup acea el moare, lsand
pe Matei in nu pirtin ingrijire, intru cat se stiea necontenit
spat la Poart de Vasile Lupu i de oamenii acestuia. Domnul
muntean trebuia numai decat s"si caute un nou sprijin. Ctr
sfrsitul anului 1638 Matei trimite un agent al s6u la Constantinopole spre a'i gsi un non proteguitor, printre acei ce pe atunci se bucurau de favoarea sultanului. Caimacamul ins` nu
dA voie agentului domnului muntean a se indrepta la altcineva,
oferindu-se el insusi spre aceast treab, impins de dorinta
a cAstiga multele prezenturi pe care Matei le ddea partizanilor
si59.

Cu prilejul acestei afaceri domnul intr tot odat In ini ca Venetienii, spre
intri si mai mult pozitia in
con tra Turcilor. Republica Adriaticei er tocmai in momentul
de a rupe cu Turcii din pricina pedepsei dat de ei la Valona
l,elegere

6,1637. lorga, Studii i Doc., IV, p. 204.

57 Vezi povestirea acestei lupte de Insusi generalul ungur In 5incai III.
p. 31. Comp. dou5 scrisori ale principelui Racoli cAtre consiliul imperial i pasa
de Buda. (4 Decemvrie 1638) Hum., Doc., IV, p. 635 si 638. Comp. si Miron
Costin In Letopisefe I p. 278. Inteun document Inca nepublicat din col. Acudemiei, Pachet No. XX, doc. No. 39 din anul 1635 (7143) Decemvrie 16, gisim pe
Matei Basarab scutind pe vierii mAnistirei Snagovului de toate dajdiile si mancatuirile ce vor Is peste an In tarit, precum si de birul moldovenese. Aceasta ar indica

cti Vasile Lupu mai atacase odatil pe Matei Basarab Inainte de acea dat5 i c5

doinnul Munteniei rAscumpArase pacea impunAnd locuitorilor birul moldovenesc

pentru rAspunderea rAscumpArArei.

" Aloisi Contarini ctr dogele, 3 Iulie 1638. Hurm., Doc., IV, 2 p. 497,
si alta din 22 Oct. 1638, IbidPm, p. 499.
" ARA scrisoare a lui Contarini din 18 Decernvrie 1638 lbidem, p. 500 Cf.
alt raport din 10 Dec. 1638. Ibidem, VIII, p. 474.

ISTORIA. POLITICA. SUB MATEL BASARAIS SI VASILE LUPU

31

In 1638 piratilor Barbareti de sub autoritatea Portei, fapt ce

atrasese arestarea bailului. Matei Basarab fagaduise lui Contarini a face o puternica diversiune in cazul unei lupte, atacand
din Muntenia pe Turci cu 40.000 de oameni, mai adaugand
domnul roman c ar fi in bune legaturi cu regele Poloniei catea
care se obliga a transmite corespondenta Venetiei, ca era de
asemene in raporturi prietinoase cu imparatul german, dela care
ar fi primit nu de mult prin un trimis, Luca Trapovan, un colan
cu o cruce de diamante prea frumoasa. Ambasadorul venetian
recomand cu multa caldura dogelui propunerile lui Matei, care
ar putea aduce cel mai mare folos republicei in cazul unui rasboiu cu Turcii6. Tot pe atunci, probabil dupa cererea lui Matei,

Gh. Racoti inchee un tratat cu V. Lupu prin care se indato-

rete a-1 protegui contra dumanilor i a-1 pune sub protectia

imparatului Germaniei, cu conditia insa ca Lupu sa nu mai atace
pe Matei Mea' invoirea lui Racoti 61,

In 1639 Turcii sfarind lupta cu Peqii prin incheierea

unei paci, pot sa-i intoarca iari luarea aminte asupra poli-

ticei europene, i s'A reinnoiasca si1ine1e lor pentru a scapa de

Matei Basarab, ale carui intariri i legaturi cu popoarele vecine
deveneau pe fie ce zi mai primejdioase. Vasile Lupu care era
vecinic la panda spre a d'alma lui Matei, se ofera indata ca in-

strument al politicei turceti. El se pune intai bine cu Turcii

In chestia casatorii lui de a doua cara care urmnd sa se faca
cu o circaziana trebui s'a obtina invoirea Portii, pentru ob0nerea. carei V. Lupu cheltue*te 50.000 de talen i 62. Bailul serie

In 10 Octomvrie 1630 ca din Valahia au sosit scrisori in care

principele acelei OH se atata foarte ingrijit despre adunarea
de trupe ce aude c s'ar face in Moldova, al carei voevod s'au
oferit in mai multe randuri a alunga pe acel din Valachia din
scaunul sau, pentru a pune acolo pe unul din fii si ; ca daca'
pana astazi Turcii nu i-au pre dat ascultare, aceasta a fost numai din pricina ea ';erau ocupati in alte pri. Acuma se crede
c Turcii prin o intelegere tainica, vor da drumul Moldovanului
spre a apas. pe Valac, ca unul ce acesta a dat mai multe semne
de necredinta, stand in cea mai strnsa unire cu Transilvaneanul
i cu imparatu163.

Sultanul trimite chiar, spre a motiva executia din partea

lui Lupu in contra lui Mateiu, un ordin Otra' acesta de a prasi
principatul de huna' voie, aratndu-i ca daca ar face-o ii va
catiga gratia sultanului ; ea era obiceiul ca domnii sa fie schim".Scrisoarea Iui Contarini din 12 Februaric 1639 IbidemIV. 2, p. 501.
" 1638. N. Jorge, Studii si doc., IV, p. 209. Cf. salveonductul dat de Lupti
solilor lui Racoli, 18 Oct. 1628. Ibtclem, IX: p. 18.
02 Flailul catre dogcle, 28 Sept. 1639. Hurni., Doc., VIII p. 481.
67+ Contarini catre dogele Ibidern, IV. 2. p. 505.

32

ISTORIA. ROMINILOR

bati la fie-care trei ani i cg el stAtuse epte". In acelas timp

se irimite un ceau in Moldova, care sg confirme aice in domnie
pe fiul lui Lupu, de oarece tatgl sgu era s'A fie strginutat in Valahia, pentru a uni aceste doug principate sub familia sa. Lupu

promisese sultanului 5C0.000 de reali, i sporirea tributului am-,

belor tgri la 300.CCO de reali din 200.000 la care se urca atunci.

Lgcomia pentru o sumg aA de mare de bani, impinsese mai

ales pe Turci la hotgrirea luatg de ei, pe PAngg vechiul lor prepus,

ce el-A nu e vorbg in destul de indreptgtit, c Matei Basarab

stA in leggturi ascunse cu Polonii, Transilvgnenii i cu impgratul.

In caz cAnd Valahul care este foarte iubit de tara lui, ar re-

fuza cederea principatului, el va fi constrAns cu puterea" 64.

Matei refuzg de a ei din domnie i se preggtete cu mijloace insemnate a sprijin rgscoala lui ; pentru a cAtiga insg
timp, el trimise din parteA intregei nobilimi i a poporului
un arz (tAnguire carg Poart6), in care cereA cu stgruintg ca
se lese domnia lui Matei, oferindu-se a plgt cele fgggduite de
Lupu. Se spuneh chiar in Constantinopole cg Matei pusese
taie capul ceauului ce adusese scrisoarea de destituire, dar miturci nici nu pomeneau de atare imprejurare ".
Am vgzut cg sprijinul impgratului, pe care mai ales trebuia sg se intemeieze Matei in cazul unei ruperi a sale cu Turcii,
er cu totul nesigur, din pricina incuraturilor in care Germania

se afla de prin rgsboiul de 30 de ani, care tocmai pe atunci

se desfgura in toat violenta lui. Matei Basarab era cu atAta
mai amenintat, cu cAt caimacanul, pe care l'am vgzut mai sus
oferindu-se ca proteguitorul lui, fusese cumpgrat de Vasile Lupu
cu un dar de 100.000 de reali, spre a ingla i rgsturnA pe Matei.
VgzAndu-se serios amenintat, domnul Munteniei declarg
Turcilor, cg se va supune vrointei lor, cu o singurg conditie,
aceea ca Valahia sg nu fie datg lui Lupu, cerere eare este subscrisg de aproape toti boierii Tgrei Munteneti 66. Lupu ins6
izbutind a cAtig in favoarea lui i pe Mohamed, paa de Silistra, dAnd i lui 100.000 de reali, acesta adauge 'Afile sale la
acele existente in contra lui Matei, i cererea acestuia este respinsg. Paa din Silistra precum i ceilalti din oraele dungrene,
hanul tgtgresc i principele Transilvaniei capgt ordine de a
porn in contra principelui muntean, i Vasile Lupu crezAnd cti

Alta din 13 Noemvrie 1639, Ibidem, p. 506.

508. Aceastil tAiere a Turcului

"Alta din 20 NOCITIVrie 1639, Ibidem,

este adeveritti de un raport olandez, 26 Noemvrie 1639. Iorga, Sladii si doc., IV,
). 211. Aceste troj doc, au fost reproduse a doua oard in vol. VIII Hurm., 444 si
481 ca multe altele, dovada de putina Ingrijire cu care s'a tipilrit colectia documenlelor priviloare la Isloria Romdnilor.
"Nota din 20 Deeemvrie 1639, Hunn., Doc., IV. 2. p. 508.

ISTORIA POLITICA SUB MATE]. BASARAB

I VASILM LUPU

33

de ast dat s'a sfrsit veacul protivnicului su, pleac din nou
cu armata in contra lui 67.
Domnul Moldovei er att de sigur pe izbnd, In at Introneaz6 In toat forma pe fiul su In scaunul Moldovei, isi ja

rmas bun dela tar si porneste cu toat curtea si averile lui

spre a ocupa tronul Munteniei. El este Ins cumplit btut de
domnul muntean la Ojo geni pe Prahova 68 Matei trimite bogata
prad rcut dela cavaleria turceasc, ce ajutase pe Vasile Lupu,

Turcilor insisi, prefcndu-se a. se arta cel mai supus om al

sultanului, spunnd c i acum e dispus a prsi scaunul, si a'l
da omului celui mai de rind ; dar Moldovanului s'a opus si se
va opune pn la ultima lui suflare, ca la dusmanul su
Turcii singind c au a face cu un domn ce intelege a-si apra
pozitia lui la vreme de nevoie cu sabia In mn, intorc iarsi
asprimea pe blndet, si trimit doi ciausi in Muntenia si Moldova
care s duc reintrirea ambilor principi rivali 69. Astfel in lupte
si sfasieri mutuale, trecuse 6 ani din domnia lui Matei Basarab
Vasile Lupu, slbindu-se trile lor in folosul asuprirei co-

mune. Dela 1640 inainte urmeaz o nou faz In relatiile ambilor domni, in care dusmnia, de si clocea mai departe perztoarele ei uneltiri, nu putu strbate in afar intr'un chip ash de
viu din mai multe pricini pe care vroim a le expune.
Matei Basarab innoete In 14 Mai 1639 tratatul su de
aliant cu George Racoti, trimitnd la el o ambasad alctuir
din Teofil Mitropolitul Ungro-Vlahie, vornicul Hrizea, vistiernicul Radu, clucerul Buzinca, stolnicul Socol, paharnicul Vucina
logofetii Mare si Saya. Tratatul este intrit si de congrega0a
obsteasc a celor trei natii 7.
3. PERIOADA DE LINI$TE 1640

1652

Tratirile lui Lupu pentru Azov. Pentru a intelege relatiile Trilor Romne dela 1640 inainte trebue raportate imprejufrile celor vecine ; cci despre ambele aceste tri este adevrat cele ce spune foarte bine Miron Costin despre Moldova
" Schmidt c. Imp. 26 Noembrie 1 si 22 Decenwrie 1639. 1 Ianuarie 1640
In Hurmuzaki Fragmente, III, p. 112.
" Miron Costin In Letopiseje I. p. 279. Lupta s'a intAmpIat In Decemvrie.
Cronica din Mediasi, in
sieb. Landeshunde III, 1858, p. 89 : Hoc anno
voyvoda transalpinus voyvodam Moldaviensem in terram transalpinam venientem
forte manu proiligavit, magna cum Moldaviae et Tartarorum adjunctorum clade
mense Decembre. Cronica Insh d gresit anul 1638, intrucilt toate celelalte isvoare pun 1639.
Aloisi Contarini atre dogele scrisoarea din 20 Decal-II/lie 1639 Hurm.,

Doc., IV, 2, p. 510.

" Iorga, Studii *i Doc., IV. p. 217 si 220.
A. D. Xenopol. lstoria Romfinilor.

Vol. VII.

34

ISTOR1A ROMNILOR

ca fiind o tal-6 mic, nici un lucru singur de sine fr adunare

amestecare cu alte tri n'a fcut" ".

Relatiile intre Turci i Germani eran to t pacinice, din
pricina c Germanii erau ocupati cu rsboiul de 30 de ani, iar
Turcii dela 1639 inainte, desi sfarsiser rsboiul cu Persia, ineepuse un altul cu Venetia. In 1642 Turcii i Nemtii reinnoesc
la Szon tratatul din 1606 dela Sitvatorok, prelungind pacea pe

20 de ani.
Gheorghe Racoti principele Transilvaniei trise pAn atunci in bune intelegeri cu impratul, impunnd ambii Turcilor
respectarea p`acei, i ajutnd lui Matei Basarab a- se mentine

in vazA cea mare dobAndit la Turci prin a lui vitejie. Pe atunci

ins6 se amestecase Frantia in rsboiul sfAsiitor dintre Protestantii si Catolicii germani. Richelieu dlduse acestui amestec
un caracter cu totul politic, i vroi s'A se folosasc de desbinrile Germaniei, spre a mri puterea Frantei. Marele ministru vzu
indat instimnatul folos ce se putea trage din principele prote-

stant, asezat in cealalr coast a Germaniei, de indat ce el ar

pute fi cAstigat pentru liga anti-catolic. Incli din 1638 Frantia
inclieiese un tratat cu Racoti, prin care ea se obliga a sprijini
pe domn la Poart, i a-i da un ajutor bnesc de 120,000 de scuzi
pe an. In 1639 dela 1-laye este trimis in ambasad anumit la
sultanul, ca s6 snruiasc a dobAndi pentru Racoti invoirea de
a se rsboi cu Imp'ratul, fr a fi privit ca chisman de Poart 72.

ani dup aceasta, in, 1643, gsim alt tratat incheiet de

Racoti, cu Tortenson, generalul svedez inspirat de politica francez, in care Racoti se ob1ig4 el de a dobAndi invoirea Portei
iar Suedia i Franta se leag a sprijini atari struinti. Racoti
incepe rsboiul cu impratul in 1643, si ct timp merge bine

este lsat in pace, ha chiar incurajat pe ascuns de Turci, care

erau in totdeauna gata de a face l'U Nemtilor. De indat ins

ce norocul armelor pilrsi pe principele transilvan, Turcii nevroind

s6 se compromit pentru un domn ce in loe de a le fi de folos

pute s'a' le aduc daune, schimbil purtarea lor fat cu ansul.
Ei refuz intAi de a-i incuviinta stpnirea pe cele 6 comitate
din pasakicul de Buda, care apartinuser Transilvaniei de pe
timpul lui Zapolia ; opresc apoi pe principii romni, de a mai
sprijin pe Racoti cu ajutorul lor armat i in sfarsit impiedec
chiar pe Racoti, de a se mai osti contra impratului. Racoti
Ins impins de Svedeji, si de Francezi trece peste ordinele Portei,

reinnoeste in 1645 tratatul incheiat cu acele puteri, in care

totusi se prevedea, ca in cazul cnd Racoti ar fi amenintat
Poart6 pentru lupta lui cu impratul, el s'O' se poat impka cu
ele. In 1616 Racoti reincepe rhboiul ; Turcii ins amenintindu'l,
71 Lelopisefele,

I, p. 292.

" Vezi citatele in Ionescu Gion, ilrdncoueana i LII(1017iC al XIV-1 ca p. 59.

'STOMA. POLITICA SUB MATE( BASARAB SI VASILE LUPU

35

Raco0 este nevoit s incheie la Linz, pace cu impratul, in 16

Septemvrie acelasi an. Turcii multmiti de aceast supunere
a lui Racoti la ordinile lor, ii iart 1000 de galbeni din tribut.
Murind in 13 Octomvrie 1618 Gheorghe Racoti, ii urmeaz4 fiul
su Gheorghe al II-le Racoti care reinoeste tratatele sale de
pace atat cu Turcii cAt i cu Nemtii 73.
Pan tla epoca child Racoti devine dusinanul Nemtilor,
politica lui Matei Basarab urmase o linie sigur de purtare. Se
silise a se mentinea pe tron nu numai prin banii imprtiti pe
la dregiltorii turci, unde era lsat in urm de dknicia lui Vasile
Lupu, ci mai ales prin razimul ce'l dobndise la puterile crestine, Transilvania, Venetia, Polonia si Austria, toate dusmane
actuale sau eventuale ale Turciei. Apoi el artase acesteia
bratul su putea mult la vreme de nevoie i c dispunea de o
insemnat ostire de mercenari. Cu alte cuvinte el se impusese
Turcilor care se temeau SA.' nu rsar din el un al doilea Mihai
Viteazul. Racoti ins. sprijinul cel mai apropiet al lui
punndu-se in dusmnie cu Neartii, pe care politica turceasc
cerea pe alunci
aib de prietini din pricina disboiului cu
Venetia ; desbinarea deci introducandu-se intre cei doi aliati ai
si, din care cel mai slab era mai apropiet de el si cel mai indeprtat mai tare, intelegern ce perturbare au trebuit s" aduc
asemenea imprejurki in politica urmat pana." acum de domnut
muntean.

La inceput ins pozitia lui fu usurat prin incetarea de

o cam dat a dusmniilor lui Vasile Lupu, care astAmpr a aprinsului Albanez i Oseste explicarea, nu atata in moartea
fiului stm, pentru care el dorise dobandirea tronului Tkei Bomanesti 74 cat mai ales in aceea ch puterile sale, zdrobite de
dou ori, cerean rgaz spre a lor intremare ; apoi imprejul 'Arlie politice in care fu complicat Vasile Lupu il impedecar pentru

catva timp de a urm'ari, pe fat si pe calea faptelor, gAndul

su dusmnesc contra domnului muntean.

Anume curand dupti moartea fiului su, in Noemvrie 1640,

Lupul este inskeinat de Poart, cii o misiune care dac Ii re-

pun, dup" cum credea el, asa de bine cu ea, Malt

s nu-i mai poat refuza nimic, si deci visul ski de aur, rsbunarea in contra dusmanului su de moarte, era s fie indeplinit.
usea, era

" Zinkeisen, 1V, p. 5:-)8.

" loan fiul lui I.upu moare in 1640. Schmid c. imp., 11, Oct. 1619. Hurrn.

Frg., Ill, p. 118 : .,Der S01111 des Moldauerftrsten Lupul verscheidet in der turkisehen Rezidenz und sein Leichnam ird in die Moldau l ertiagcn". lv n se
dusese la Constantinopol ca ostatic, dar 15i pentru a se chuta de ruptura unui
brat, ruptura ce-i pricinui moartea (Raport venetian din Aug. 1640 in Hurm.,

Doc., VIII, p. 495). comp. amb. olandez ciare state 10 Noemv. 1640. lorgaSludii
Doc., 1V, p. 226, td o filch a lui V. Lupu fusese datil ostalech la Poarla.
p. 235.

36

1STORTA RuMANILOR

Anume pe la 1640 izbucneste un rsboiu intre Turci i Cazaci,

in care acest popor compus in mare parte din pirati, prda coastele imprtiei otomane i amenint adese ori cu corbiile sale

chiar capitala ei. Er de neaprat pentru Turci s le sfrme

cuibul din care plecau toate expeditiile lor, cetatea i portul
Azovului, pe marea cu acelas nume. Poarta stiind pe Lupu in
bune legturi cu tarul Moscovitilor, mai ales din cauza intereselor religioase comune Intre ambele tri, Il insrcineaz6 a strui

pe Mug tarul rusesc ca s nu dee ajutor Cazacilor in contra

Turcilor. Lupu trimite ducelui Moscovei o solie care Ii fgdueste o sum de lucruri, st la Moscova o iarn intreag, dobandind la urm, dup multe struinti, o scrisoare prin .are
ducele cerea un armistitiu intre Turci i Cazaci, pentru a pute
pune la cale o cesiune voluntar a acelui port ctr Turci, din

partea Cazacilor. Turcii ins nu primesc armistitiul, ternndu-se

ca propunerea Rusilor s nu ascund numai o prelungire, in

care timp Cazacii s se poat mai bine pregni, i s intriase
mai puternic cetatea amenintat. Boierul moldovan, venit cu

scrisoarea, se intorce indrpt la Moseova, pe cnd Turcii inaintau

cu armata in contra Azovului, iar Vasile Lupu izbuteste in sfrsit a face pe Rusi s refuze ajutorul lor Cazacilor, ceea ce sileste
pe acesti din urm a ced Azovul Turcilor.

Solul lui Vasile Lupu intrebuintase, pentru a determina

pe tar la acest pas insemnat, mai ales argumentul c Turcii ar
fi gata s dee un decret prin care s ordoane mcelrirea din
imprtia turceasc a tuturor inehintorilor ritului ortodox, al
cror cap si proteguitor firesc ar fi principile Moscovei, din care
pricin ar fi de datoria acestuia de a prsi aprarea unor
pentru a inltur o asa de mare primej die coreligionarilor

Vestea triumfului diplomatic al lui Vasile Lupu aduse

o mare bucurie in Constantinopole, dndu-se un mare merit
credintei i prudentei Lupului, pentru c6 condusese cu atta
ghibcie o afacere de o ash. important. Moscovitul pricepu,
ins prea trziu, marea gresal ce Meuse" 75.

Izbnda domnului moldovan Ii ddu ins cele mai mari

sperante. El cere dela Turci confirmarea pe viat in domnia Mol-

dovei, si se pune in corespondent pe de alt parte ce paa cc

se intorce dela luarea in stpnire a Azovului, pentru a'l determina a-i sta in ajutor la alungarea lui Matei 13asarab. Spre a
dobAndi invoirea trebuincioas intru acest scop si dela Poart,
trimite vizirului un dar de 10,000 reali in bani si 4.000 in blnuri frumoase. Vizirului ins nu-i pre convinea a rasa lui Lupu
meritul de a fi procurat Azovul Turcilor, merit ce intuneca. pe

" Del Mercurio overo historia de tempi corenti di Vittorio Sin, Gen.,,va,
1619, II. p. 866-867.

ISTORIA POLITICA SUB MATEI BASARAB

I VASiLE LUPU

37

al su propriu. Cu tot darul primit dela Lupu el micsureaz

partea acestuia in izbnda dobndit, artnd sultanului
ceea ce ar fi adus Azovul in mnile lor, nu fuseser struintele

lui Lupu, ci inaintarea armatei turcesti. Sultanul, tutors incurnd dela entuziasmul seu pentru slujbele fcute de domnul

Moldovei, Ii refuzA toate cererile fcute (1643) 76.

poate cineva inchipui furia aprinsului Albanez, cnd

se vAzu astfel inselat de Turci, crora le Meuse o slujb atat
de insemnat ! In primul moment Lupu vroia s se lepede
de Turci, s se impace cu Matei i s' se arunce in bratele impratului. Rezidentul german Schmidt aflnd despre suprarea
lui Lupu pe Turci, caut indat s pun mna pe el, spre a'l
trage in partea impratului, i scrie medicului domnului, un
Danez Scogardi care invlase medecina in Italia, ca s strue
pe lng6 stpAnul su s primiasc arbitrajul impratului in
chestia impc'rei sale cu domnul muntean, cu atta mai mult
c certele sale cu el adeau numai prilej Turcilor de a-i jftii
pe amndoi 77. Lupu mai afl inc i vestea intristtoare
Poarta ar fi confirmat din non in scaun pe rivalul su, Matei
Basarab. Confirmarea Il costase pe domnul Munteniei peste
100,000 de reali, din care 60,000 sultanului bani imprumutati
dela insusi vizirul Mustafa-pasa, care ii luase ca dokindd suma
enorm de 40,000 de reali 78. Cu toate aceste Lupu, dup o mai
coapt chibzuint, gseste e tot el- mai bine a rmnea cu
Turcii, deckt a se da in partea impratului, care fiind in vechi
legturi cu Matei Basarab, fr indoial c er s prtiniascA
mai mult acestuia cleat unui prietin nou i inc neincercat.
De aceea, dup ateva soviri, se intoarce la Turci.
Vasile Lupu avea cu a-tat mai bune motive de a nu se
impka cu Matei Basarab, c aliatul acestuia, Gheorghe Racoti,
intrnd cum am vzut in legtur cu Svedezii i Francezii, dusmanii impratului, i deci ai Turcilor care pe atunci trlau in
pace cu acest din urm, Turcii erau s'd se supere a-Cat pe Racati

76
cAtre Ferdinand III. 20 August 1643. Hurm., Doc., IV, p. 671
Comp. trei serisori, una a lui Girolamo Trevisano din 12 Mart. 1642 5i dou ale
lui Angelo Alesandri din 29 April 5i 19 Mai acelas an. Ibidem, IV. 2, p. 515-517.
Mai vezi 5i Hurmuzaki Fragmente, III, p. 128-130. Tadeu Viro c. dogele 4 Oct.
1642. Hurm., Doc., VIII, p 507. Lupulo che pretendeva la Valachia in premio
dela recuperatione di Assaco (Azov) perderne tormai la speranza per che voleva
il vizir tal acquisto fasse attributo al timer dell'armi inrcheschi, non agli
ne al denaro del -Moldova.
77 Schmidt c. d'Asquier 8 Sept. 1662 5i c. Imp. 25 Fevr. 1617. Hurmuzaki, Fragmente III, p. 120 5i 133, Scogardi intrase in slujha lui V. Lupu In 1641
ca lealit de 1500 de reali pe an 5i un dar la inceput de 300 de reali, afaril de IntreLinerea .5i cheltuiala domnului. Scogarch c. Contarini 12 Oct. 1641, Hurm.,

VIII p. 502.

78 Dr. Scogardi c. Schmidt, 5 Fevr. 1643, Ibidem, p. 133.

38

ISTORIA ROMANILOR

cat si pe Matei, incat Vasile Lupu gasia noria mijloace de uneltire contra rivalului su, pe care nu le lasa neexploatate.

El serie Portei in 14 Ianuarie. 1643 ca : ea a putut s se

convinga de sinceritatea sa inca de pe timpul lui Gratiani, cand

acesta facuse alianta cu Polonii, iar el, Lupu nevroind sa se

uneasca cu ceilalti boeri, fusese ars pe piept cu un fer ros. Fugind apoi de Moisi Movila in Polonia, a fost arestat i numai
cu greu a putut scapa ; si pe Barnovski jurat dusman al impratiei otomane chemandu'l din Polonia, l'a predat pe mnile
imparatiei. Fiind numit domn, a impcat pe sultanul Amurat

cu Polonii, i acuma de curand a izbutit Cu multa truda si multe

cheltueli a face ca Azovul sa fie redat Turcilor rara de rasboiu.

Lupu fagaduia tot data ea va starni pe Cazaci ca s ajute muscalilor contra Polonilor cu care Poarta se afla in lupta. Despre
Transilvania adauge domnul Diloldovei c ar fi upara treaba,
de oare-ce ea ar pute fi ataca-CA de odata din mai multe parti
de pasa din Temisoara, 'Mari, Moldova si Muntenia, aceasta
din urmal bine inteles In cazul cand s'ar da lui Vasile Lupu si

tara lui Matei, cu atat mai mult cal mai bine de a treia parte
a poporatiei transilvane fiind Romani, fagacluindu-le libertatea
ar putea fi rasculati Mea intarziere contri Ungurilor, astfel
c avand ei un rashoiu i afara si a casa nu vor n ai sti incotro

sa se intoarca. Matei din potriva ar fi cu totul in ,tujba Ungurilor si a Polonilor, avand incredere in ei i adapostindu-si
la dnsii toate comorite sale" 79.

In timpul tocmai cand Lupu crede ca a gasit mijlocul

cel mai bun pentru a surp pe Matei in 1613, am vazut ea Poarta

incepuse a se pleca catea' politica lui Racoti, care castigand in
contra Nemtilor cate-va izbanzi, apucaturile lui placeau Turcilor.
OLomanii, de si ei singuri nu vroiau s'A apara ca dusmani ai Nem-

tilor, erau muttmiti ca ei s fie bauti de un principe vasal

lar. Prin urmare purtarea lui Racoti fiind pe placul Turcilor, Lupu

nu putu izbuti la nirnic cu 'radie pornite in contra lui Matei

ea ar fi in contra imparatului, ceca ce nu er nici chiar adevarat,

precum vom vede mai la vale. Lupu i inchipuise prietenia

ce unea pe Turci cu imparatul Germaniei inteun chip mult mai
presus de ceca ce era inteadevar, adeca teama momentana a

Turcilor de a-1 ave de dusman. Scopurile ascunse ale Turcilor

contra Nemtilor merg l'usa atat de departe inca in 1644 vizirul,
castigat de Svedezi si de Francezi, da chiar ordin fltis voevo;9 N'asile Lupu c. marele vizir 14 lanuarie 1613 Hurin., Doc., IV, p. 669.
Acceda quod in Transilvania plus quam LerLia esL pars valachorum, quibus

promissa libertate, eos contra Hungaros, sine mora incitabo, ae sic domi forisque

bellum habebunt, nec quo se vertere deleant scient". Aceastil scrisoare e surprinsa de Polom cari o transmit epLcopului de Agria spre a o arilta lui I.upu ;;i
a vadea ce afea va face asupra lui descoperirea planurilor sale asupra TransilVezi Ferdinand e. episc. de Agria, 16 Ianuarie 1643, ideal. p. 670.

ISTORIA POLITICA SUB MATEI BASARAB 4I VASILE LUPU

39

zilor romni s ajute principelui Transilvaniei contra Germanilor.

Acest ordin nu pute conveni pentru momentul acela nici

unuia din domnii rornni. Lui Matei Basarab nu, cAci el cutase

In totdeauna, Mil a supra pe Racoti, s-si pstreze prietenia

egat cu Nemtii. El scrie bun aril. in 21 Maiu 1642 o scrisoare

foarte devotat ctr Ferdinand III 8. In 1643 pe cnd Matei

Basarab er ru amenintat de a fi depus, el strueste la impratul pentru ajutor, destinuindu-i o sumil de imprejueiri privitoare la relatiile Turcilor si ale lui Racoti cu Svedezii si Francezii ; dar impratul Ii rspunde numai cu vorbe bune, nefiind
contra prerei consiliului aulic, de a trimite pe cineva la domnul
muntean, numai s fie in secret si s trateze cu el inteun chip
cu totul general 81. Matei Basarab pstrnd deci, cu toat dusmnia lui Racoti, bunele sale relatii cu guvernul german, intelegem cum de ordinul Portei, de a ajuta pe domnul Transilvaniei contra Germanilor, nu se pute de loc mpca cu vederile
tendintele lui.

Politica polonil a lui Lulu]. Vasile Lupu pe de alt parte

se pusese bine cu Polonii, cu care el fusese indusmnit la urcarea

lui in scaun, din pricin ea' rsturnase pe partizanul devotat al

Polonilor, Moisi Movil. Totusi Vasile Lupu avnd interes a se
impch. cu Polonii pentru a puteh da deplin curs gustului su

de rsbunare contra domnului muntean, se sileste mai intAi

a face s se incheie pace intre Turci i Poloni, lucru in care el
izbuteste chiar In anul suirei sale in scaun 1634. Curnd dup
aceea el restrnge incA apropierea sa de Poloni, incheind cu
dnsii i leg6turi de incuscrire, mritndu-si una din fete dup
generalul Koniecpolski pe alta iarsi dup Radzivil ducele Lit-

vaniei. Pentru invoirea aeestor astorii, care nu preh conve-

neau Turcilor din punct de vedere politic, Vasile Lupu izbuteste

s le inchid ochii prin frumoase i bogate daruri 82. Polonii,
cu care Vasile Lupu intretinea legturi att de prietinoase, erau
ins in buni termini cu Nemtii, incAt nici lui Vasile Lupu nu-i

convinea ordinul de a merge in ajutorul lui Racoti in contra

prietinilor prietenilor si. De aceea 11 vedem c dup ctva timp

el recheam5 cei 1000 de clreti trimii in ajutorul lui Racoti,

pentru care fapr rezidentul Ii mulfameste.
80 Ibidem IV. p. 661.

" Raporturile palatinului Ungariei 3i a consiliului aulic din 1643, asupra

scrisorifor iui Matei, lbidem p. 677-680.

82 Dr. Scogardi c. Schmidt, 27 Sept. 1644. Hurmuzacki, Fragmente,

p. 139. Comp. Miron Costin In Letopisete, I, p. 284. 0 serie IntreagA de scrisori
privitoate la cAsMoria Mariei fiicei lui Lupu Cu Radzwill, Hurm., Doc., supl.

3, p. 4 0 urm.

40

ISTORIA ROMANILOR

Astfel stand trebile din cauza politicei celei de tot sugubete a Turcilor, care se prefceau In aparenta a tral bine cu
Nemii,si pe sub mn Ii combateau, impingnd insa aceastA
combatere numai Oda' acolo Oda unde vedeau ca norocul suride instrumentului intrebuintat, i retragandu-se cu intelepciune de indata ce vedeau c roata se intorcea ; pe de alta parte
puterile crestine punndu-se ele insesi in desbinare, 'Meat nu
se mai pute sti cu cine sa tina, intelegem pozitia cea greh in

care erau pusi domnii romni. Ne mai avand un razim sigur

nici in Turci nici in Crestini, din punctul de vedere politic, ei
trebuiau s caute ali asigura tronurile pe calea cealalta, a coruptiei, totdeauna deschisa in imparatia turceasca.
Lupu, i far aceasta, se mentinuse 'Ana acuma mai ales
prin grasele bacsisuri cu care hranise nesatul de avere al Turcilor. El ave castigati in Constantinopole o suma de Turci mari,
Cassumaga, Maimar-pasa, Regepp-aga, precum si o multime de

Greci influenti, care toti trebuiau platiti bine si des, spre a nu

nit dela o plata la alta pe proteguitul lor. Unii din ei aveau
chiar cate o leafa fixa i un tain de lum'Anari, carne si alte lucruri de mancare din Moldova. Lupu mai plate apoi o pensie
ex-voevodului Alexandru Coconul, spre a nu mai umbla dupa
domnie, ceea ce nu'l impedeca 'Ms de cand in cand ai calch
cuvntul dat. Multi bani primi mai cu sama ambasadorul olandez, Cornelius Haga, until din oamenii principali de afaceri ai
Lupului. Dupa plecarea aceluia, Lupu vre sa'si alipiasca pe un
italian ce avea oarecare trecere, Grillo nu numai prin bani, ci
inca i prin o casatorie, fara a cata macar la cat se injose el
In ochii contimporanilor prin o atare incuscrire 83 La Pasti
de anul nou se trimitea tuturor acestor staruitori, cate un dar
extra ordinar de 6000 de talen, pe langa ca Lupu tineh in Moldova pe toate rudeniile lor in slujbe insemnate civile i militare 84.

Matei vazand daraverile politice atat de incurcate, se hotareste si el a deslega baerile pungei sale, de care er cam econom in asemanare Cu Vasile Lupu, i d sultanului 40,000 de
reali, iar vizirului 20,000 si alte sumi mai mici dregatorilor mai
marunti, pentru care este iarasi confirmat in domnie. Vasile
Lupu pentru a nu ramanea mai jos, lucru de care foarte a se
feri Il sfatuiau proteguitorii si, trimite si el cate 22,000 de reali
sultanului i vizirului, i primeste si el confirmarea incuviintan' lui Matei 85. Vizirul insa gaseste in curand mijlocul de a
mai stoarce inca' alti bani dela Matei Basarab, anume prefa" Schmidt c.. d'Asquier 13 Sept 16-12 in Hurm., Frg.11I. p. 130.
" Schmidt, e. Imp. 20 August 1643. Doc. Hurrn. IV, p. 672.
" Giovanni Soranzo, ditre dogele 26 Ianuarie 1643. Hurni., Doc., IV, 2
p. 523.

'STOMA POLIT1CA. SUB MATEI BABA RAI3 SI VASILE LUPU

41

candu-se a da ascultare pretentilor unuia Bogdan, aspirant la

tronul Munteniei, ceea ce face pe Matei Basarab sa-i mai trimata inca 40,000 de reali pentru inlturarea lui.
In anul 1644 un ceaus venind in Muntenia, pentru a ridica tributul, raporteaz la intoarcerea lui, ca" ar fi vazut langa
Matei Basarab un numar foarte insamnat de ostire. Sultanul
Il trimite indata indarpt, spre a cere socoteala lui Matei pentru
adunarea atator trupe. Alte sumi insa .17AI-sate in punga trimisului, il fac s schimbe raportul de a totului tot 88.
Matei Basarab vazand napustirea tot mai deasa a Turcilor asupra vistieriei sale, crede sa punti un capat acestor despoieri, dnd o suma mai.mare de bani pentru a dobandi confirmarea pe viata, lucru ce ne pune in mirare, cand Mateiu trebuia s stie prea bine cat pretuiau fagaduintele Turcilor. El
da sultanului 50,000 de reali si 20,000 lui Cazlar-aga, pe atunci
foarte influent, crezand ca poate lasa la oparte pe vizir, care
Ii luase pana atunci atatea sume. Acesta insa se supara pe Matei
Il combate, si cu toate fagaduintele sultanului, confirmara i
se incuviintaza numai pe termenul de un an 87, i la implinirea
acestuia Turcii cer noue prezenturi pentru o nou intarire.
Domnii romni vazandu-se atat de rau jafuiti, par pentru
un monent a uit rivalitile lor, si se impaca chiar in anul 1644

45, in care gram pe Lupu numind pe domnul Munteniei, fratele nostru Matei" in o scrisoare catra agentul sau din Constan-

tinopole 88. Tot atunci trimite Vasile Lupu in solie la Matei Ba-

sarab pe mitropolitul Varlam, cand acesta descopere la cumnatul domnului, boierul Udriste Nasturel, catehismul calvinesc.
In acelas an reintocmeste Vasile Lupu, mnastirea cea din Targovestea unAe fusese ingropat tata! sau.
Pe aturici se planuia o liga mare in contra Turcilor, provocata de Venetia, care er s lupte cu ei dela posesiunea insulei Candia. La ea trebuiau s iee parte toate popoarele crestifle, si mai ales Transilvania, Moldova si Valahia, din cauza
jafurilor carora sunt supuse aceste tari, spre a multmi lacomia

Turcilor", cum observa ambasadorul Venetiei 89. Cat de serioasa

insa er aceast liga se vede de pe aceea c nici una din puterile cele mari, ce trebuiau s iee parte la ea, nu vroira s"i
primeasa conducerea, care RI oferita in sfarsit lui Matei Basarab. Solul papal Pejacevich ce umbla in aceasta treaba, spune

ea reintineri de bucurie venerabilul ha-trail", la auzul propunerei ce i se facea. El se grabi insa prea curand a primi aceasta
" Alta din 2 fanuarie 1644, Ibidern p. 529.

" Alta din 19 Ianuarie 1645, Ibidem p.534 5i alta din 15 Ian. 1646, p. 543.
" Scrisoarea lui I.upu din 24 Noemv. 1645, Ibidem, p. 540. cf. Dr. Scogardi c. Schmidt in Decembrie 1644. Hurmuzaki, Fragmente. p. 141.
s' Scrisoarea lui Soranzo din 25 Mart 1646. Hurrn., Doc , IV, 2, p. 546

42

ISTORIA ROMINILOR

onoare, de oare-ce liga ea"m'annd pe hrtie, 11 expuse la pericolele unci false pozitii ; liga inteadev5r nu se pune in lucrare.
Germania si Polonia refuzAnd a lua la ea parte ftis" 99.
In curnd Matei Basarab simti urm'Arile purnyei sale nesocotite. Turcii anume, spre
rsbuna in protiva lui pentru

scopul ce'l avuse, de si ei nsi stieau c nu putea conduce la

nimic, se prefac a da ascultare altor pretendenti, i anume acelui Alexandru pensionat de Vasile Lupu. Un fost rob al acestui

fost domn, ajungnd al doile vizir prin una din acele favoruri
nprasnice, atAt de obisnuite in via-ta Orientului, i devenind
loarte bogat, propune fostului s'Au st5pAn a'l imprumut cu
sumele trebuincioase spre dobAndirea domniei, bine inteles cu
procente ce intreceau capitalul imprumutat Pentru a trage
pe marele vizir in parte lor, ei Ii dest6inuesc a fi descoperit
c averea actualului voevod s'ar urca la 1.500.000 de reali. Prietenii lui Matei Basarab Il instiintaz ins'a de indat despre primejdia ce'l ameninta
srtuesc
reinnoiasc6 investitura 91.
Sume insemnate VAL-sate la Constantinopole scap si de ast
data' pozitia lui Matei. Nu trecuse ins6 de cAt cte-va luni,
un nou pericol si mai mare vine asupra ambilor principii, anume
ei sunt chemati la Constantinopole. Asemene vizit6 in capitala
imperiului otoman, fiind tot deauna insotit de primejduirea
vietei, trebuia inrturat5 pe Cat er cu putintit Matei Basarab
se scuzaz c. fiind bAtrn, nu ar pute intreprinde o atare c'laorie ; i dadi sultanul vrea s'a."1 inlocueascA, s'o facA, insti nu
cu un principe domnitor se gAnde la Lupu cnd atunci
s'ar opune 92. Mai la urnf chemarea er tot numai o manoper
pentru a stoarce bani. Domnii scap" de ea, dnd fiecare cAte
30.000 de reali 93. Agentul muntean este ins b5.tut de vizirul
pentru c' nu aprovizionase seraiul cu carne de oae, si este aruncat in inchisoare. Pentru eliberarea lui, vizirul &hid mijlocul de a cAstiga de iznoavsA, cere dela Matei Basarab 47.000
de reali, pe care domnul de as-CA data' neavnd de unde a-i rAs-

punde, fiind stors de bani prin neincetatele jafuri repetate intea-LA-tea rnduri, bietul capuchehaia r'mne inc." mult timp

la inchisoare, pn ce Matei adunnd bani putt s-si scape

boierul 94.

Dae Ins pni acuma complicatele relatiuni politice, ale

mpriilor vecine impedecaser reinceperea dusmniilor intre
" (.ion Brancoranu i Ludovic al XIV-lea. p. 94-100.
" Scrisoarea lui Soranzo din 14 Fevruarie 1646 Hurm., Doc.. IV, 2. p. 573.
"Reniger c. Imp., 3 Aprn 1650 In Hurmuzaki, Fragmente. IV, p. 153.
" Realul era 1/, d( let'. Un raport venetian din 6 Februarie 1659 Hurm.,
Doc., V, 2. p. 59), spune cA 100 de pungi ar face 500.000 de reali: asa dar ale
5.000 de reali punga, care conlinea In lei 500.
" Schmidt c. Imp., 29 Aug. 1689 Reniger c. imp., 25 Hoemvrie 1694. Hurmuzacki, Fragmente, III, p. 148-150.

ISTORIA POLITICA SUB MATE! BASARAB BI VASILE LUFC

43

domnii romni, de aice inainte alte piedeci se mai opun trial

vr'o ati-va ani reimprosptrei lor, fr ca acest rstimp de pace

tare ambele domnii s le adua la constiinta intere-

reselor lor comune ; fr ca domnii s se conving6 ea' sfAsierea

lor nu folosia de cat strinilor. Atka de departe eri pe atunci

idea unirei de mintea Romnilor, in at desi domnii lor aprau
In acelas moment pe trmul religios interese comune, ei se
luptau intre ei cu cea mai mare invresunare, destrugind corpurile ale cror suflete le ocrotiau.
Am vzut a pe la 1645 Racoti reinnoise legturile sale
Cu puterile protestante contra impratului german 95. Tot in
acel an Turcii reincep cu mai mare inversunare luptele lor cu
Venetienii, pentru stpnirea insemnatei insule a Cretei in cat
aveau i ei mai mare nevoie de prietinia Nemtilor. Pe de altil
parte Racoti, fiind btut in ate-va intlniri dinnaintea acelui
an, Poarta gsia periculos de a'l sustinea, cAci ar fi trebuit in
curnd
sprijine i cu armatele sale, ceeace ar fi compromis
pacea cu imprtia german. Din aceste pricini prietenia Portei

pentru Gerrnani devenise pe atunci foarte pronuntat.

Vasile Lupu stiind deci &A a dusmni pe Racoti, in aceste

imprejurri er a sluji intereselor Portei, pune in cunostiintare
pe vizir despre reinnoirea tractatului dintre Francezi i Svedezi cu Racoti. Vizirul Ii rspunde in Februarie 1645, cli
a pregtit 50,000 de Tatari pentru primvar, i invit pe domnii Munteniei i Moldovei, s fie gata si aprovizionati, spre a
duce impreun cu Ttarii pe noul principe al Ardealului, Moise
Sekely, in acea tar% 96. Vasile Lupu se pune in intelegere i cu
dusmanii lui Racoti din Transilvania, Intre altii cu episcopul de

Agria, pentru a rsturna cu atka mai usor pe principele ne-

plcut Turcilor 97. Rezidentul imeperial din Constantinopole

multmeste clduros lui Lupu pentru slujbele sale, si s roag6

de impratul ca s trimit o multmire domnului moldovan.
Acesta cere ins impreun cu Matei Basarab (care urma inainte
politica lui prietinoas Nemtilor i deci dusman lui Racoti),
dela impratul ca s fie asigurati de cheltuelele ce vor face intru
combaterea lui Racoti 98 Se intelege dela sine cum o atare politic6 exterioar identic, trebuia s impedece reinnoirea dusmniilor Tare domnii romni, de oarece ei nu mai puteau gsi
" Mai sus, p. 32.

" Scrisoarea lui Lupu i r5spunsul marelui vizir din luna Ianuarie 1645,
Hurm., Doe., IV, p. 697. Comp. Greifenclau c. Imp., 27 Martie 1645. Fragmente,

III, p. 143.
97 Episcopul de Agria cAtre palatinul Ungariei, 14 April 1645. Hum,
Doe., IV, p. 698.

" Fiaportul cancelariei aulice ungare care impAratul, 22 Oct. 1645, Ibidem, p. 699 si rezolulia impAratuiui, Ibidem, p. 701 Comp. Greifenclau c. Imp.
1 Iunie 1645. Fragmente.
I II, p. 144 115.

ISTORIA ROMA.N1LOtt

44

un sprijin exterior al uneltirilor lor. Lupu este ins, ca mai

nou castigat la lupta contra lui Racoti, cu deosebire curtenit
de impratul, care i trimite niste daruri pentru care domnul
Moldovei multmeste in 26 Ianuarie 1646 rezidentului din Constantinopole, Greifenklau de Volrath 99.
PrdAciunile Tharilor in Moldova.

Dusmnia lui Lupu

cu. Racoti i plecarea lui sub politica turceasc trebuia s aducA

asupra Moldovei, cea mai mare calamitate. Anume am vzut

c sultanul dduse ordin ca 50.000 de 'Mari s mearg asupra
Transilvaniei. Ei trebuind s treac prin Moldova, nvlirea
slbatecelor hoarde, care nu stieau s fac deosebire 'Mire dusman si aliat, era s expun Moldova unei pustieri, a creia grozvii erau cunoscute locuitorilor din loviturile de mai inainte.
Tara cum ande de venirea Ttarilor se bejneste la munti si la

pduri ; boierii i trimit familiile la adposturi, cu atat mai

mult c solii pe care domnii romni Ii trimeseser la hanul Ttarilor, spre a se imbuna cu el si a fell intru cat se putea.
lor de jafuri i pustieri, fuseser arestati ; in ct .dup cum se
vedea. Ttarii veniau in contra Moldovei chiar ca dusmani, spre
a indreptAi astfel si mai bine neomenoasa lor purtare. Vasile
Vod considera ins. expeditia Ttarilor, ca indreptat mai alc.s
in contra Moldovei, pentru care el se jlueste cu mare amrciune

car capuchehaiul su i eatr venetianul Grillo "0. Dup cAt

suna vestea, sultanul vroi, prin Ttari, s Scoat din scaun
nu numai pe Racoti ci si pe domnii romnii, care se prea in-temeiese in domniile lor, si de aceea fuseser tratati cu asprime
solii trimisi de ei la hanul Ttarilor 101. Acestia ins in loe de a
ataca Trile Romne si Transilvania, dup cum erau ordonuti
de Turci, se revars asupra Moscovei, ceeace aduce aproape izbucnirea unui rsboiu intre Turci i Muscali. Vasile Lupu spie
a se pune bine cu sultanul, intervine inch' odat i izbuteste a
potoli incoidarea, ceea ce aduce ca multumit din partea Portei
reintrirea lui in domnie i imbrcarea lui cu caftan102. Desi
Ttarii se intorseser asupra Moscoviei, o gresal a lui Vasile
Lupu ii atrage i asupra 01.6 sale. Anume ei se invArtejau incrcati de prad pe la hotarele Moldovei, si o parte din ei vrand
s'A-i mai sporeasc avutul, se abtur si peste Nistru jfuind
" Hurm., Doc., IV, p. 702.
loo Vezi aceste scrisori trirmse in traducere (le Giovanni Soranzo ctre dogele in 17 Decemvrie 1645. Hurm., Doc., IV, 2, p. 540-541. Aceste scrisori sunt
serse in greceste si in ele numetde Vasile Lupu pe Adel Basaral),
traducere

Mattei nostro fratello".

on Hurmuzaki, Fragmente III, p. 113.
102.1\1ai multe raporturi a le lui Giovanni Soranzo atre dogele din 16-16.

Hurm., D9C., IV, 2, P. 513

Fragmente, III, p. VS.

5-15. Scrisoarea unui anonim din 12 Sept. 1646 Hurrn.,

'STOMA POL1TICX SUB MATEI BASARAB iI VASILE t.UPU

45

In hotarele moldovene. Intr'una din zile prilejindu-se Vasile

Vod la mash' vesel, si viind iar5si ja1ob5 pentru Ttari, indat

au chemat pe cApitani, dndu-le poronc5 sti purcead5 indatti
Cu slujitorii si din trg cine va vrea s5 mearg5 in dobnd5 s,
loveascA pe Ttari. Au f5cut indat5 porunca cpitanii, si neamul
Moldovenilor, din urea lor la doband5 lacomi, au mers de au
lovit pe 'Mari f5r veste, si le au luat ai nostrii i robii i pleanul
(prada), care numai cu fuga au sc5pat dintr'acel feredeau spre
Bugeac 1O3. Ttarii furiosi pe Moldoveni pentru aceast5 lovire

neasteptat5, par5sc pe Vasile Lupu la Poart5 c s'ar fi hainit

dobandesc invoirea de a pr5da Moldova. Tiltarii, pentru a

acopen i lovitura lor, se prefac a plec iarsi in contra Moscoviei,

trimit pe ascuns oardele lor c5tre Nistru, unde sosind se impart in dou p5rti : una pe la Soroca spre Suceava, cealalt5. spre
Orheiu i LApusfia, s5 loviasc centrul rei. Dramba de osti
ce era orinduit spre Suceava, cuprinse tinuturile Sorocei, apoi
acel al Hotinului, Cern5utului, Dorohoiului, Htirrului
ajungnd panA sub zidurile Sucevei i aripele ei panti in
munte. Tranii apnea-0 pe neasteptatele erau pe acas5., cu dobiloace, cu herghelii de care era pe atunci plin5 tara. Cealaltti
drambri au luat Orheiul, LApusna i Flciul, ajungnd pn5 in
inima Moldovei. Numai Chighecenii de la Flciu au putut scApa

de 'Mari in codrul lor anume Chigheciul, pAdure nu ash innaltil in copaci, cum este deas i rpoas5, i spini mai multi
de cat alt lemn" '04;
Vasile Vod5 v5zand prp5denia Virei, se ci mult ins
prea tatziu de hottirrea luat atunci In fumurile vinului. Ei
porni pe doamna si casele boierilor prin frnturile codrilor dela
Ctipotesti spre cetatea Neamtului, mutndu-si insusi scaunul
din Iasi In niste poeni din acel mare codru, i 15.sand in capitalti
pulintei darabani spre apArarea curtei care dac5 au v5zut mul-

10,Miron Costin in Letopisefe I. p. 292 293, spusele cronicarului Intrile

intocinai de loan annep. de Adrianopol c. cardinalul Matei 6 Feyr. 1646 N.lorga
Do., IV, p. 236 : It principe d. Wallachia (In loc de Moldavia) liavendo
Studii
saputo che alcune migliaia di Tartan passavano alli suoi confim con riche prede
di Polonia, li havdsse da' suoi fatto dare ado so et uccisme da 5m li havessero
levato il botino Si Tatar], havendo fatto poi visentimento", Inca o dovad despre
exaetitatea celor niai multe aratri ale cronicarilor molcloveni. Cronicarii sunt
Intriti si de documente interne. Unul din 1702 Doc. rankineti, ed. Want' p. 8

vorbeste de smintii lui 13ejan czut in nil-me cnd au invadat Titani tara in
zilela lui Vasile vocia".
104 Ibidem, p. 294. Pricina acestei prdciuni a Ttarilor este raportatil

In chip identic cu cronicarul moldovan, de un document unguresc, ffril datil, dar

care se refer-a la acest Inprejurare. Vezi Monumento Hungariae historica, Diplornalaria, XXIII, p. 667 : Tartan sumentes sibi animum Moscoviam num.oendi, ne praeparatio ipsorurn et conatus omnino irritas difflual, verterunt rabiern contra Moldaviae principem qui ipsis annorum superiorum decurus ex PoIonia cum locopeta praeda revertenitibus. vim in itinere per (liliones susa
ipso facto inferendo infensus fuerat".

46

1ST0RIA ROMNILOR

timea de Ttari din ceas in ceas adogndu-se cu Cazaci amestecati, au lsat Cu noapte curtea pustie si au esit i ei.
au ars atunci tot orasul ; unde i unde au rmas cAte o dughenit ; curte domneasc, casele boieresti, tot orasul intr'o mic5
de ceas cenus s'a fcut. Iar mnstirile au hlduit, ea' erau
oameni cu miile richii prin mnstiri. Numai la mnstirea
Treisfetitele oamenii ce au fost acolo Inchisi, le-au venit primejdie, c arznd trgul, din para focului s'au aprins i mnstirea. Deci au autat o sam de oameni de arit i de para focului a iesire pe o portit ce este prin zid pe despre Bahlui,
acolo au luat pe multi oameni in robie Ttarii si multi si In helesteul Bahluiului s'au inecat de groaza robiei" 1.5
Aceast cumplit prdciune a Moldovei arunc i mai
mult pe Vasile Lupu in partea Polonilor, i anume prin aceea
c Vasile Lupu pentru a indeprta pe aliatii Ttarilor, Cazacii
supusii Polonilor, din prdalnica intovrsire, d. lui Timus, fiul
hatmanului Chmielnicki, pe fiica lui Ruxanda in cstorie.
adevrat floare dat unui barbar prost i necioplit care nu era
In stare s moan dou vorbe din gur. Cu prilejul intrrii in
tovrsirii lui Timus in Iai, Cazacii cei slbatici sperie poporatia si mai ales pe Evrei care se ascunsese unde puteau mai
bine "6.

Corespondenta lui Lupu cu Polonii fiind ins surpins

de Racoti, este data' hanului Ttarilor, care prad a dou oar

Moldova, lund robi peste 20.000 de oameni (1650). Vasile Lupu

scap numai cat obligndu-se a rspunde Ttarilor 100.000 de

lei in bani i alte daruri nenumrate, dnd Meva persoane ca
ostateci pAn se va plti acei bani. Toate aceste dusmnii M-

atte de 'Mari, supusii Portei, contra lui Vasile Lupu, cu invoirea tcut a ei, nu putean fi luate altfel cleat ca semnele
unei disgratii a domnului moldovan. Pentru a cuta un sprijin
In contra unei maziliri care se astepta pe fie ce zi, Lupu se apropie tot mai mult de Poloni, i iarsi fie-care pas facut de Lupu
In spre Polonia umplea pe Turci de o mai mare neincredere fat
cu el 107. o asemen.ea prea strns legstur a lui Lupu cu Polonii i Cazacii nu pute ins conveni nici lui Gh. Racoti cel

tnr, care incheiese pace cu impratul i tria si cu Turcii in

106 -Nikon Costin in Letopisete 1, p. 295. Beniger c. Imp., 27 Sept. 1650 in
FItirmuzaki, Fragmente, III, p. 154.

Traducerea german5 a descrierii srhatorilor nuntii din August si Septenivrie 1652 in N. Iorga, Acte i Fray. I, p. 208.-214. Actul polon in Hurm.,
Do
supl., II, 3. p. 34.

' Miran Costin Ibidem, p. 296. De asemenea adeverit de relatiuneadc

mai sus (nota 105) : cum Galga Zultano generali Tartarorurn i centum
talelorum imperialium pactatione facta, ab extrema interneeione se et ditionem
suam persolutione ipsius sumae redemit, praeter multiplicia honoraria ac alias
expensas quas &jam Zultani et Tartarorum praefectis dare coactus fuit". Cf.
Grisebrecht c. state 30 Dec. 1650. Iorga, Studii i Doc. IV p. 238.

ISTOBIA POLITICA SUB ISIATRI BASARAB I VASILE LUPU

47

bunil intelegere, cu care tocmai pe atunci Polonii se stricaser.

Impcarea lui Racuti cu Germanii stnsese ori-ce invrAjbire
ar fi putut exista intre domnul Ardealului i acel al Muntenei.
Pe de alt parte Racoti i cu Matei se pusese prin aceste impcri chiar in legturi mai bune cu Poarta. Indusmnirea acesteia
cu Polonii, in partea crora se pleca tot mai tare domnul Moldovei, Il arta de la sine ca protivnicul reinnoit al lui Matei
Racoti. Se temea mai ales Matei Basarab ca ceea ce Lupu nu
izbutise a face ca ajutorul Turcilor, s nu reinceap iari cu
acel al Polonilor. Astfel Matei Vod stiind de unirea lui Vasile Vod cu Cazacii amestec impreun cu Racoti domnia lui
Vasile Vod la Turci 1O8. Un Grec Pavalache care pruse a fi
foarte legat cu Domnul Moldovei, il trd, sftuind pe vizirul
cheme la Constantinopole pentru a-i stoarce o mai e sum
de bani. Lupu d inteadevar mai multe sute de pungi dar cere
ca Pavalache s fie ucis, ceeace se si face chiar pe stiad ziva
mare 1O9. Vasile Lupu crezndu-se intrit prin aceste nou darun i bnuind c trdarea Grecului provenia dela Matei sumetit pe nouele lui legturi, reincepe loviturele sale contra domnului Munteniei.
4. ULITIAIELE LUPTE INTRE VASILE LUPU $1. MATE!
BASARAB

Poprieani .1 Finta.
In 1652 imbolnvindu-se Matei Basarab, Lupu cere dela Poart ca
dee lui domnia in caz de
moarte a rivalului s.0 no. Asteptarea lui Lupu ins neindeplinindu-se i Matei Basarab redobndindu-si sntatea, domnul

Moldovei caut s capete iarsi invoirea de a-si rsbuna pe Matei

intemeindu-se pe ajutorul pe care i'l fgduise noul ski ginere,

fiul hatmanului Cazacilor. Matei simlind pericolul inc de mai
innainte, reinoi In 1651 cu Gheorghe Racoti cel tnr leglturile de prietenie ce le avusese cu tatl su, trimitind in Transilvania pentru a Incheia tratatul o solie compus din Dragomir
vornic mare, Barbu stolnic si Ienache postelnic, care inchee un
tratat cu principele Ardealului tocmai in aceleasi conditii in
care fusese legat i acel cu tatl lui, i anume in potriva tu-

turor dusmanilor, fr a excepta nici pe Mari, ha nici chiar

pe Turci 111. In baza acestei invoeli, Matei Basarab propune

Schmidt c. Imp., 8 Iunie 1651, Hurmuzaki, Fragmente III, p. 164.

1" Miron Costin in Letopisete 1. p. 296.
110Reniger c. Imp., 6 Dec. 1652, Hurmuzaki, Fragmente, III. p. 167.
Textul tratatului in Monumenta Hungariae historica diploma/aria,
XXIII p. 61, anno 1651 Mai 10 : idem faedus eandem compositionen quae 00bis cum dilectissimo patre suo intercesserant approbantes et renovantes, juramos
per deum vivum malevolos et hostes sub nullis modis et praetensionibus ad nul-

las occasiones meliusque mandata fore".

48

ISTORTA ROMANILOR

lui Racoti detronarea lui Vasile Lupu i inlocuirea lui cu logofAtul Gheorghe Stefan. Pe cAnd insA Matei voind de astA
datA sA atace el pe primejdiosul su dusman, Matei incepU
prin a ucide pe to supusii moldoveni pe care ii prinde in Valahia.
Lupu ins6 mai ghibaciu, cautA sA'si cAstige inimele Muntenilor
tratAnd preh bine pe acei ce se aflau in Moldova cu trebi". Agentul
Valahiei jluindu-se sultanului pentru uneltirile dusmanului Moldovei, primeste ca rAspuns c'A de si principele Matei domneste

acum de aproape 20 de ani, nici odatA n'au dat un dar extraordinar, cA de si s'au hotArAt m'Asuri aspre contra lui, el vizirul
ca vechiul su prieten nu vra s'A le punA in aplicare. Agentul se
grAbeste a scrie lui Matei s'A trimitA cAt mai in grab5 daruri
la PoartA 112.

Matei Basarab se sturase insA de vecinica neliniste in

care-I puneau uneltirele Moldovanului. Cum am spus el hotArise

acum la bAtrAnet6 sA lucreze mai cu energie de cum fAcuse la
tineret, si s iee el ofensiva contra Moldovei. Se intelege deci
cu Racoti a pune in Moldova domn pe logofAtul lui;Lupu, Gheor-

ghe Stefan, care urzeste indat o conspiratie contra domnului

sAu. In miscare erau amestecati i boerii Ciogolesti. Ei insA,
pentru a nu se compromite la caz de neizbAndA, trimit domnului o scrisoare anonimA prin duhovnicul curtei, egumenul Iosif
de la Aron VodA, arAtAndu-i c Gheorghe Stefan logoftitul
cel mare i este adevArat viclean i s'au ajuns cu Racoti i cu
domnul Muntenici ca sA vie cu osti asupra lui" 113,

Logoratul Stefan care primise dela Vasile Lupu 40.000

de lei, tocmai pentru a pregni cele trebuitoare spre impotrivirea contra dusmanului su, Matei Basarab, intrebuintazA acei

bani intru a pune la cale sosirea ajutorului de peste munti

rAscoala lui in contra domnului sAu 114. Gheorghe Stefan pre-

test spre
indreptAti trAdarea fatal cu Lupu, c domnul
ademenise femeea, ceca ce se cam potrivea nu e vorbA cu firea
cea desfrAnat a Albanezului, despre care cronicarii aratA cA
fAceA sil caselor boieresti, luandu-le fetele peste voia Orintascg la tiitorie" 115, iar un document german adaug5 cA Vasile
Vod'A ar fi un om puternic, insA cam stricat de femei cu care ar face

mari excese". Dar logofAtul nu prea avea cuvAnt a se supAra pe

domn pentru necinstirea casei lui, deoarece dupA cAt se vede Stefan

se folosise de acea necinstire pentru a inainta repede in boierii,

112 Reniger c. Imp., 6 Dec. 1652, Hurmuzaki, Fragmente III, p. 175.
miron Costin In Letopisete I, p. 298 Intrit de Paul de Aleppo Arh. ist.,

I,

2, p. 73.

114 Stefan fiul lu Lupa confiscA In 1662 pentru a scoate acei bani mAncati de Gheorghe Stefan satul acestuia pe care 11 Inlocuise In domnie, R6denii,
In care document se raporteaza cele spuse In text. Uricarial, XI, p. 210
115 Aliron Costin In Letopisetele, I, p. 284 i 299. Adaog Tanoviceanu I.
c. p. 136.

ISTORIA POLITICX SUB MATK.I BASARAB S VAMP'. LUPU

49

ajungand in curand din sulger logort mare 116. Logoratul trece

peste munti de unde se intoarce sprijinit de ostire transilvanA

sub generalul Kemeny. Vasile Lupu pus lute mare incurcJura' prin o astfel de neasteptatA invartire a lucrurilor, se mira
unde va nAzui ; la Turci se temea de para tArei si de lunecoasa
fire a Turcilor ; iar a stare in potriva ostilor nu era cum, neavand
nici pusti gata si tara toatA cu urA si gata la lucruri noue". Cat
de uratA era domnia lui Vasile VodA reies mai ales din cuvintele lui Paul de Alepo care spune ca. toti Moldovenii fiindui
necredinciosi s'au arAtat vrAjmasi Cazacilor ucizandu-i, sub cuvant c vin s'A ajute dusmanului neamului, Vasile, pe care 11
pArAsirs chiar acum cu cei ce-i mai tineau credint si din aceea
ea.' tot poporul iubea pe Gheorghe Stefan" 117. IatA unde ajunsese domnia lui Lupu, cu favorizarea extraordinar5 a eIementului grecesc in dauna celui pAmantean, pe care'l inselase la
dobandirea tronului. Acuma, la amar, toatA tara Il prAsia, FAsandu'l in apArarea Grecilor, pe care atata Ii incAlzise la sufletul
lui.

Popoarele pot fi adese-ori insAlate de acei care le guvernA.

Nepsarea ins6 la vremea pericolului este cea mai cumplitA a

lor rAsbunare.
Vasile Lupu trebue s se hotAreascA a fugi innaintea primejdiei si a trece la Cazaci, la ginerele sAu Timus. Cum aud Grecii din

Constantinopole despre fuga domnului, se intrec care de care

In oferte cAtrA. Turci pentru a dobandi locul lui. Turcii se te-

meau mult ca Lupu sA nu se arunce cu Cazacii i cu Polonii asupra principilor dusmani lui, Basarab i Racoti, i dup invingerea lor, cu puteri sporite asupra Portei 118.

Vasile Lupu se intoarce incurand cu ajutor dela Cazaci

sub ginerele sAu Timus. Gheorghe Stefan lipsit de ostirele ce '1

asezaserA in scaun i neintemeiet 'MCA in domnie, este btut la

Popricani pe Jijia i fuge ; iar 'Anil a sosit Vasile VodA, au

prAdat Cazacii prin codrii Iasilor dela drumul apotestilor panA
aproape de Hui, i scosese fArA numAr vite, care apoi dacA
a venit Vasile Vod, pre cat le a aflat nemancate, tot cate un
zlot (galben tAtrAsc) de vitA a dat Cazacilor, si a dat stire oamenilor de au venit si si-au luat vita cine a cunoscut'o" 119

Dup ce Vasile Lupu redobandeste scaunul, mai multi

bojen Il satuesc sA s'intAreascA in Moldova si SA se punA bine

cu Turcii, stand de altfel linistit. El insA pleacA mai curand

urechea cAtrA pove-tele ginerelui sAu Timus care-1 imbia la rAsn, Schmidt c. imparatul, 20 August-1643. Hurm, Doc., IV, p. 672
117 Miron Costin Letopisefe I, p. 301. Paul de Aleppo in Arh. ist. I, 2, p.

80-82.

lieniger. c. Imp., 8 Mai 1653 in Hurmuzaki, Fragmente, III, p. 178-179.

Miron Costin in Letopisefe, I, p. 306.

A. D. Xenopol. Istoria RonlAnilor.

Vol. VII.

50

1STORIA R070:A.NILOR

bunare contra dusmanului su, si el porneste iar in contra lui.

Ajuns la Finta pe malul rAului IaIomia, Timus care'l impinsese la aceast expeditie, rmne indr" t cu Cazacii lui, rspunzAnd la mai multe chemri ale socrului su, cui dAnsul sui inceapii

lupta si el va veni. Lupta se incinge cu o mare vioiciune intre

ambele ostiri. De si o arip a armatei lui Matei este rsbit la
inceput, energica tinut a btrnului domn restabileste In curnd cump'a'na. Curajos ca un len el face minuni de vitejie.
Un glonte Il rneste in coaps i calul i este ucis sub el, pe cnd
lng dnsul stegarul lovit scap stindardul la pmAnt. mima
lui rmne Ins intreagA ; el nu se mise din loe in momentui
hotWator. Sume t fr a cuita la rana lui, se urea.' pe alt. cal ;
cu sabia in nilln i bratul ridicat se arunc din nou in vlmsagul luptei, imbiind prin cuvAnt i exemplu ostirile sale la impotrivire, intrAndu-le puterea prin prezicerea izbAnzei silia pr-

zei sperant. Asemene cu el lupt toti ostenii lui cu brbtie.

Mii de dusmani acopr acum cmpul de rsboiu ; 5.000 de Cazaci cad in mAinile invingtorilor, intreaga artilerie (16 bucti)

pleanul tot este de asemenea pierdut iar Lupu pe dt i tnrul Cazac i scap viata prin fug. Mai mult de 25.000 de
morti peste tot cust aceast sngeroas. zi" 120.

Pribegirea lui Lupu. Aice se sfArsise cariera de domn a

lui Vasile Lupu, i incept' acea a fugarului i pribeagului, plin

de amrciunile destrrei. Precum rnuntii cei inalti i malurile

cele inalte cnd se nruesc din vr'o parte, pre dt sunt mai inalti
pre atAta i dun mai mare cnd se pornesc, i copacii cei mari
mai mare sunet fac cnd se oboar, asA i casele cele innalte

Hurmuzaki, Fragmente III, p. 181, dupa raportul oficial al rezidentului Regnier catre imparatul, din 9 Mai 1653 Miron Costin, in Letopisefe I, p. 313.
Un document contimporan expune ast-fel lupta aceasta a lui Vasile Lupu : Ille

itaque Kaminieciun profugus illinc generum suum per occultos tractatus cum
spre Kozacorum in Moldaviam exciens, regione illa iam maiori ex parte sub vaivoda Patritio pacata, necullo militi praeter aliquot cohortes nostras sub certis
oficialibus ad obsequia Voyvodae relicto. Tandem ipsomet etiam Kamenicio
dimissus et copiis subito coactis Kozacis se adjungens, certior etiam de adventu
nostro factus festinandum esse consultius duxit ut hoc pacto csonjunctionem
nostram cum principe Mathaeo praeveniret, quod etiam obtinuit. Tali consilio
confestirn fluvium Seret trajiciens, in Valachiam irrumpit et ad fines illic aliquot cohortes nostras et Mathaei principis excubias agentes totis viribus aggressus

commisso atroci praelio, celeriori quo potuit cursu castra sua Targovistam sedein voyvodalein versus adeo festinanter promovit, ut principi Mathaeo vix ad
duo milliaria obviam eundi mora data sit Nihilominus animo intrepido, Deo
et causae bonae confisus, certamen congredi nihil metuit et post gravem conflictum adeo ilium fregit et enervavit ut tormentis omnibus relictis turpi fuga
saluti suae consulere coactus". Scrisoarea lui Gh. Racotzi catre Potoczki in Monumenta Hungariae historica, Diploma/aria, XXIII, p. 687. Tot acolo mai multe
scrisori ale principelui Ardealului Care Ianus Radziwill, catre regele Poloniei
si hatmanul Cazacilor, in care cauta sI. justifice lovitura data prietenului i ruidei
Mr, donmului Moldovei, Lupu. Lupta se daduse Tanga Targovistea In ziva de 27
Mai 1653. Vezi doua doc. in Hurm., Doc., XV, 2, p. 1217, 1220.

ISTnRIA POLITICA SUB MATE! BASABAB

VABILE LUNI

intemeiate cu indelungate vremi cu mare risip pureed la

cdere" 121 Vasile Lupu fuge indat la Iasi, urmrit de aproape

de Gheorghe Stefan, care vineh s iee din nou scaunul in stpnire. Vasile Lupu trimite cele ce mai put aduna din frmilturile ostirei sale in potriva n'vlitorului ; i aceste ins sunt btute la V alea-Seadi, lng,1 Bacu. Prin o ultim sfortare Vasile
Vod, vzndu-se la gre cumpn i tara ndoit in urciune
spre dnsul", incearc inc6 odat soarta armelor ; este ins
btut la Stirca lng Iasi. El scap prin fug, iar so:tia
copiii lui se inchid In Suceava, unde Ii asediai in curnd Gheorghe Stefan. Timu i cu Cazacii venind s'o despresoare, seful
lor este ucis, pftind astfel prin moarte toate nebuniile la care

el impinsese pe aprinsul su socru ce ar fi trebuit retinut si nu

atiitat 122.

Aceste lupte, purtate in mare parte de ostiri strine pe

pmntul Moldovei, aduser o deplin pustiere a trei, ash c
cea mai mare parte a poporului cutase scpare In aaposturile
sale obicinuite, in munti i pduri 123.
In timpul ce domnia lui Vasile Lupu In Moldova, er
turnat de fapt prin rsvrtirea lui Gheorghe Stefan sprijinit
de armatele unguresti i muntene, rdcinele ei erau tete la
Constantinopole prin silintele lui Racoti, care arat atacul Mu nteniei de &are domnul Moldovei, ar fi fost incercare a lui de ase lace neatrnat de sultanul cu ajutorul Polonilor si al Caz acilor. Vizirul totus cguta s mai sprijine ine pe Lupu, cAstigat
prin rgduin-ti bnesti. Asa el Ii trimite o confirmare in domnie
chiar dup btlia dela Finta 124, cu att mai mult c. Turcii nu
pre trebuia s fie suprati de aceste lupte fare domnii romni,
care le drpAnau puterile 125. In curnd ins i aceste de pe

urm legturi ale domniei lui Lupu se desprind, si ea este perdut de el inteun mod irevocabil ; anume boieii Moldoveni
trimit o jalb la Poart contra domnului alungat, cernd pe
Stefan de domn, pentru care oler sutanului 40.000 de lei 30.000
vizirului, 15.000 chihaei, alte sumi validelei, In totul peste
100.000 de lei. Vizirul el insusi vzind atunci bani numerati
din parten lui Gheorghe Stefan, pe cnd fugarul Vasile Lupu
nu pute da dect fgduinti, presste si el pe fostul sku proteguit, primeste bacsisul dat de noul domn si se ofere chiar a-i
Miron Costin, in Lelopisefe I. p. 296.
Miron Costin in Letopiseje, I, p. 315, asupra infrAngerei lui Timus vezi

mai multe acte in flurm., Doc., Supl., II, 3. p. 44-51.

Reniger c. Imp. 12 Iulie 1653 In Hurmuzaki, Fragmente, III, p. 191

Comp. Paul de Aleppo in Arh. ist., I, 2, P. 87.
1" Paul de Aleppo in Arh. ist., I, 2, p. 81, 5. Comp. Reniger c. Imp., 2 lunie 1653 In Hurmuzaki, Fragmente III, p. 185.
Alte rapoarte din 8, 16 si 19 runic 1653 rezumate de Hurmuzaki, Frag-

mente III, p. 190.

IsTuitiA ninnANti.on

imprumuta inapoi banii dap, dac ar aveA nevoie de ei 126.

Stefan primeste confirmarea in 27 Septemvrie 1653. Lupu strue in zadar la Cazaci i Tatari dup ajutor. CazAnd si Suceava
In mnele lui Stefan, femeea i copii lui Lupu sunt luati prinsi
de el. Si mai ru ins cleat atata, toate averile lui incApAnd
pe mAnile rivalului sll, se taie lui Lupu ori ce putint de a mai
lupta. la Constantinopole.

In acest timp Gheorghe Stefan pusese stpAnire pe tar.

Descrierea pe care o face Paul de Aleppo, ca martur ocular al
celor petrecute cu ace imprejurare, ne arat Inteun chip luminos Cat de insmnat er elementul grecesc, pe care se lutemeiese domnia Lupului i d rascoalei lui Stefan caracterul unei

reactiuni nationale in contra coplesirei strine. In capullor

prin alte orase Stefan trirnise noi magistrati din oamenii

care veneau acuma c'utand s"-si rasbune pe dusmanii lor, Grecii.

Acestia fur'a redusi la cea mai deplorabila stare; cci tot avutul
lor

le fu luat

in fie-care zi se vedeau expusi la tot felul

de insulte. Erau pumniti pe strade si pe drumuri ; unora le .taiau

urechele, alii erau biciuii in public prin poliie. O groazti cumOita' Ii cuprins pe toti, si mai multi scApar din mAinile canului numai prin mijlocirea patriarhului (Macarie care se afla
in Iasi impreuna cu secretarul ssu Paul de Aleppo). Cei, ne
spune Paul, boierii greci care formau curten lui Vasile, intre-

buintaser toate mijloacele pentru a indepa'rta din slujbe

pentru a arunca pe Moldoveni la cea mai de jos trapt a mi-

zeriei, asa Ca am vtAzut dintre cei mai mari si mai nobili

bati imbrcati cu straele cele mai ordinare. de flane15. In genere
erau apsati sub robie zi i noapte, pentru a puteA imblAnzi in
toat furia Grecilor, care se preau a fi jurat o lig cu Turcii
contra Moldovenilor" 127.

Iat unde ajunsese Moldova sub domnia lui Vasile Lupu.

De aceea rasturnarea lui f ajutat si de o rtiscoal' intern a
partidei nationale care'l adusese pe dansul cAnd va in fruntea
a.rei; dar vzAndu-se inselatti in asteptrile sale, se folosise
de dusmAnia in care se afla cu Racuti i Mateiu Basarab pentru
a'l arunca jos din tronul in care tot ea Il inltase.
Esind Vasile Vodti. din Moldova, el se duce intAi la Cazaci,

apoi la cumnatul seu, hanul ttltAresc, care tine in cstorie

pe o soe a femeei lui 128. Hanul cere indat lui Gheorhge Stefan
pe sotia i copii lui Lupu, care insa sunt reclamati in acelas timp

si de Turci pentru a putea prin asemenea zalog s despoaie pe

domnul cazut de ins'mnatele lui averi. Gheorghe Stefan pus
1" Ileniger c. imp., 12 5i 28 Sept. 1653, Ibidem, 111, p. 201.
'" Arh. ist., J. 2, p. 83.
i" !bider?".

p. 62.

p. 86. Imprejurarilc confirmate in N. forge, Acte i Fritg. I,

ISTnRIA POLITICX SUB MATKI BABARAB 1 VAtilLK Luptt

53

In greutate prin atare indoit cerere, a cAreia neindeplinire &aril

aduc pericule, apoi spre a inltura
ori care din doi putea
nvlire a lui Lupu tocmai in scopul de
mntui familia,
spunde ambilor soli, c ea ar fi perit, de i aceasta nu era adevrat
c'ci vom vede mai trziu pe sotia i copii lui Vasile Lupu mer-

gnd la el in Constantinopole. Totui a de mare er teama

de Turci, Mat Gheorghe Stefan pune s insceneze o innecare
a sotiei lui Lupu i a fiului seu spre a convinge despre acest
lucru pe ciauul trimis la el 129 Turcii ins ieu msuri pentru
a pune mana pe averea lui Vasile Vocl. De o cam dat ei vnd
casa lui din Constantinopole lui Stefan pentru 15.000 de lei,
un Grec descoperindu-le ca' domnul ar avea depui in muntele Atos 100.000 de lei, Turcii sechestreaz i aceti bani, din
care o parte este ins ascuns de depozitar, iar denunttorul
primete 2.000 de lei ca multmit. Toat politica ulterioar
a Portiei, fat cu rivalitatea domnului detronat cu acel din
scaun, nu tinde la alt ceva decat la stoarceri de bani, intru cat
ea er convins c'a Gheorghe Stefan pusese maim pe sumi insemnate de bani cand cu luarea Sucevei i prindere familiei
lui Lupu. Se rspandise vorba in Constantinopoli c Lupu avuse In Suceava 2.000.000 in aur i juvaeruri ; i poate deci
cineva inchipu aprinderea cu care Turcii cutau se pun mna
pe o a de insemnat sum5.139.

Vasile Lupu In Constantinopole.

Matei Basarab ins i

Cu Racoli, care aveau interes ca domnul alungat cu ajutorul

lor s nu se intoarea in scaun, II cer dela 'Mari, oferind pentru

capul lui mari sumi de bani. Ttarii ins' crora cunotinta perfect a limbelor grece*ti i turceti din partea lui Lupu le aducea mari foloase in conducerea daraverilor lor i care doriau

apoi s aib totdeauna in mnile lor, prin adpostirea

domnului czut, pe acei din Muntenia i Ardeal, refuz6 a'l precla.

inct Lupu lucreaz innainte sub proteguirea Ttarilor spre

redobandirea tronului su. Dup moartea lui Matei Basarab
(6 Aprili 1654) Gheorghe Stefan temndu-se de o nvlire ca-

zaco-ttar ii trimete familia in Transilvania. Poarta pe de

parte asigur pe Stefan ea' s nu aih nici o team din partea

lui Lupu, pe de alta primete cu bun voint solia Cazacilor,
care cerca reintegrarea domnui. Poarta vroi anume s afle
dela Lupu cti bani i-a luat Stefan, spre a cere dela acesta restituirea sumei, mai ls'and ins a intelege putinta unei resta-

129 Reniger e. Imp., 3, 10, 25 i 30 Decemvrie 1653 rezumate de Hurmu

zaki, Fragmente, III, p. 206. Comp. G. Batista Ballerino c. dogele, 28 August
1654. Hurm., Doc., V, 2, P. 10 : ha trovato il Chauj spedito a questo effeto tutti
due a'fagati nel fiume Firto
Siretul ? il cadavere della donna, ma quello del
figliolo non potutosi ricuperare dell'acque".
13 Dell'Haye c5tre dogele, 15 Dec. 1653. Burin., Dec., V, 2. p. 6.

54

1STORCA ROMANII.OR

biliri a domnului detronat, spre a stoarce cat mai multi bani

dela dusmanii sai. Pentru a-I putea insa intrebuinta cu tot
efectul, trebuia sal aiba la Constantinopole. Ttarii consimt
a-1 trimite acolo, unde ajunge pe o corabie in ziva de 5 Iunie
1654, si este primit indata de marele vizir ; apoi cercetat de
eunucii seraiului can avere perduse el in Suceava. Vizirul ins,
spre a se pune bine cu domnii din scaune, inchide de o cam data'
pe Lupu in cele septe turnuri, cercand tot ()data pe agentii lui
Racoti si Constantin Srban, care urmase in Muntenia lui Matei
Basarab, dac domnii lor n'ar fi dispusi s primeasca reintegrarea

lui Lupu. Acesta scrie tot pe atunci care Gheorghe fost hatman ce era prins la Racoti c vizirul foarte m'a primit bine
si m'a impreunat cu cinstitul imparat care ne-a zis sa stm aici
la Sapte Turnuri ; si a graft cu mai multi meghistani i c avem

ndejde pre mila lui Dumnezeu c' nu ne-o lasa de tot" 131. Acestia refuz cu mare energie, amenintAnd cu rascoala in asemene imprejurare. Nebizuindu-se insa numai pe amenintari, ei
trimit i insmnate daruri la Constantinopole. La rndul su
Lupu fagadueste dregatorilor sume fabuloase, cu deosebire marelui vizir care'l proteguia. Rivalii si fac silinti desperate pentru
a impedeca izbanda lui, i Lupu er cat pe ce sa fie jertfit, daca
vrajba nu s'ar fi pus intre principii struitori i dregatorii Por-.
tei, acestia cerand banii inainte, iar domnii Ardealului i Munteniei oferind s plateasc numai dup fapta. Pe cnd dusmanii
lui Lupu se silesc sal piard prin mijlocul banilor, singurul cu
putinta in decazutul i coruptul imperiu al Turcilor, Vasile Lupu
trata la rndul su in acelas chip cu marele vizir. Acesta cerea
domnului sume imsamnate pentru a'l elibera din inchisoare,
sume pe care si Lupu vroi sa le dee numai dui:a ce va fi fost
eliberat. Cei trei principi interesati in cauza combat cererea lui
de eliberare i trimit la Poarta 40 de Moldoveni care sa denunte
Portei jafurile facute de el in Moldova 132 In 1658 Vasile Lupu
era tot In inchisoare 133 Racoti i Gheorghe Stefan fagaduira
inteun rand vizirului 3.000 de pungi de bani (1.500.000 de lei),
pentru capul lui ; dar inteun mare divan tinut la Constantinopole, in aceasta afacere, un Turc Il apara si el scapa de moartea
ce parea acuma sigura. Nu numai atata : el isi rescumpara libertatea pentru 50.000 de lei ; i izbuteste a face domn in Moldova pe fiul ski Stefnit, devenind la Poarta Capuchihaia
acestuia 134.
13, Alt raport din 6 Iunie 1654 : hieri giunse qui Lupolo Fantle principc di Moldavia" Hum., Doc.. V, 2, p. 9. Comp. scrisoarea lui Lupu din 20 Iunie 1654 N. Iorga, Studii gi Doc., IV. p. 31.
132 Rapoartele lui Reniger In Hurmuzaki, Fragmente, IV, p. 216-218.
133 Reniger c. 1mp., 13 Fevr. 1658, Ibidern, p. 238.
Raport venetiam din 8 Ianuarie 1659, in Hurrn.. Doc , V, 2, p. 58 . e
slat() dal Gran Signor creato per novo principe di Moldavia il figlio di I.upulo

1STOR1A CULTURAIA SUB MATE' BASARAS

VAS1LR LUPU

55

El reintr" in mare favoare la Turci. Un raport contimporan ni'l arat c primind dela Turci onoruri neobicinuite,
fkAnd prin ora* cavalcade pompoase, ca acele ale principalilor ministri ai sultanului. Casa sa era frecventat de tot soiul

de oameni, care pe intrecutele Ii fAceau Onferi, precum mai

inainte 11 b16.stmau. Irnpria aurul in toate prlile cu mare
generozitate ; oferia 100.000 de reali din proprii lui bani spre
a obtinea invoile de a reedifica bisericele grece distruse de un
pojar135. Aceste favoruri le plkise ins" Lupu foarte scump ;
se indatorise anume de a sustine cu banii lui fablica de galere
spesele v;itoarei campanii contra Cazaciloi 136. El 'MO nu'*i
mai revska tara i trecu pragul vietei pe malurile Bosforului
dup Mart 1661, cAnd gsim un raport spunnd c ar fi bolnav
de moarte 137.

Matei Basarab, de *i se stnge in scaunul s6u, lucru cam

rar in acele timpuri de frAmntare si de neastAmOr, totu*i
el nu inchicle ochii incunjurat de lini*tea ce ar trebui s" precead

pe acea a mormantului, i ultimele sale momente stint turburate de o periculoasti rscoal fcut de mercenarii sei, cAtre
care se uni si ostirea de tar, dorobantii ce erau incuscriti
In legturi cu ei. Cronicele Ttirei Romnesti ne spun c6 Matei
Vod fiind la un picior rnit din r6zboiu, zkea si'si cerca 0caute boala lui i slbkiunea b6m'aduinta, dar nu pute
trnetilor, de nebuniile dorabantilor, a seimenilor i a altor slujitori ce rceau, c' se imboglise in zilele lui i bogiitiile de multe
ori aduc la oameni nebunii precum i la acestia. C strigau prin

curtea domneasc ca se le dee lefi, c ei au bAtut rzboiul cu

V asile Vod6, c' nu le mai trebue s le fie domn, ci s'd se duc'd
se se cAlugAresc, bAtrn fiind i bolnav, i a-tat se indarjird in
nebunii, ca't au luat tunurile i ierbriile i le au scos afar din
au intrat in cas" la Matei Vod unde z6cea i cereau s'a"
le dee lefile, sau vor sparge Ca"m6rile sg'si iee singuri Si atunci

biinuind dorobantii pe Ghinea vistierul i pe Radul armasul

cA ei nu las'A pe Matei Vod s le dee lefile, Ii cere

prinz'al
omoare, iar ei de fric s'au fost ascuns in cas la Matei Vod ;
dorobantii i cu seimenii i-au cutat prin toate casele pAnA i-au
gsit i i-au scos bttndu-i p'n au iesit din tArg, unde erau toti
stran*i, i acolo i-au sfrsmat eu sbiile. Atuncea s'au dus
et il sua padre estato liberato da sette Torri e fatto per Cappi chiccaia ossio residente alla Porta per detto suo figliolo'. Vezi totusi documentul de la p. 60, din
30 'Mai 1659.
Ballarino catre dogele 3 Ian. 1660, Hurm., Doc., V, 2, p. 69.
1" Alt raport din 1 Dec. 1660. Hum. Doc., V. p. 77.
137 Ballarino catre dogele 28 Mart 1661, lbidem, p. 81:
Sta moribundo il Luppolo padre". Comp. Miron Costin In Lelopiseie, I, p. 352,
si Neculcea Ibidem II p. 205. Un sh Intreg de scrisori apud Iorga, Acte gi Frag., I,
P. 218 240 confirma cele aratate.

ISTORIA ROMANILOR

la Socol Corn.lanul i gdsindu'l in casa lui bolnav l'au omordt

casele lor le au pi-Mat foarte rdu si se ingrijiserd toti boerii

de frica lor de sta inmdrmuriti" 138.

Aceast" revoltd fu provocat tot de Greci, introdusi de

Matei Basarab in oarmuirea Munteniei. Se vede a Ghinea

Tucalas (Olarul) ackui ificomie, mai ales in timpul boalei domnului, nu mai cunoscu nici o stavild, mncase lefile ostirilor,
cauza pentru care le si vedem rssbundndu-si mai cu samd contra
vistiernicului grec.

Insdnkosindu-se domnul el Merl inteo zi o preumblare

pAnd la Arges. Cnd s'intoarse ind'rt, militarii care odatd por-

nii

resvrtire comiteau necontenit neorndueli, Ii inchi-

sese portile, inat Matei Basarab fu nevoit s stee afard trei

zile, Ong ce fgdduindu-le bani Il 16sar s'a" intre. Pentru a
pune un capdt acestor neorAndueli, Matei Basarab aved de gand
sd aduc Unguri i Ttari, spre a nimici nedisciplinatele lui
; dar indaf ce au esit din iarna ce vdzuse aceste turburdri
el muri in 8 April 1654.

Daa' este sd" tragem o asemAnare intre acesti doi domni

ai Tkilor Romne, apoi gsim intAi cd ambii, atAt Vasile cdt
Matei Basarab, erau oameni de valoare, ghibaci, inteligerrti
mesteri in invdrtirea trebilor politice, ceea ce explia sfruirea
Ion atAt de indelungat6 in scaunele lor ; cci bani se oferea oricine sd dee, si tocmai atare oferiri repetate provocau prd'Ostioasele schimbdri. Cand se intmplau insd clomni care se stie, pe
lngd pungi sd mdnuiascd i daraverile politice, atunci domnia
se prelungea potrivit cu destoinicia domnului din scaun. Matei
Basarab, odrasrd al vechinlui neam care intemeiese domnia in
Muntenia, poseda insusirea ce deosebise in tot deauna pe antecesorii si : vitejia rdsboinicd ; dar era aproape ajuns in aceastd privire de inimosul Arbdnas ce sfa'tea pe tronul Moldovei.

Mai retinut MO de at acesta, el i ardta virtutea nu a-Ma la

atac at la improtivire, i dacd la urmd lovi el cel intAiu, o fcu
aceasta ca leul rnit ce atacd spre a se apka. Pe at ins de
cumpkat5 se arat firea lui Matei, pe at:At de aprigA i pornit
era acea a lui Lupu. Odrslit in pktile unde soarele e ferbinte,
aprinsul sdu sAnge izbucnea usor in fbacni, i atunci loviturile
sale erau mai strasnice de at cumiuti. De aceea i norocul
fu totdeauna improtivitor, pe and el se oprea pururea sub
steagurile inteleptului sd'u rival. Din chiar acest caracLer al amCilpitanul In Illaq. 1st., I, p. 303. Anon. rom., Ibidem, IV. p. 327. N.
Iorga in studiul sau. Rascoala seimenilor In protiva lai 111atei Basarab in Art. Acad.

Rom. II. tom. XXXIII, 1910, P. 207 (21) gaseste acestei rAscoale si un motiv
politic, anume nilzuinta lui Constantin 5erban de a smulge sptria lui Diicu
pentru

asigura Domnia.

ISTOBIA POLITICA SUB MATEE BASARAB SI VASILE LUPU

57

bilor domni, odats ce vrajba se pusese Intre ei, ea nu putea

incet de cat cu peirea unuia din doi, i acesta fu Vasile Lupu.
Dusmnia lor are ins" o mare insamnatate in istoria poporului
roman ; insemneaza lovitura de moarte data' puterei de alta
data' a Trilor Romane. Ceea ce li mai ramasese neatins din
vechea lor virtute, se darsapana acum in lupta fratricida. Apoi
acesti doi domni aruncar si mai mult ambele lor tari, in ghiarele Grecilor, care devenira dela ei aproape atot puternici. E-

poca fanariota nu mai este departat de eat de jumatate de

veac ; ei o chemasera ei o apropieser. De aceea s'ar putea spune
ea aceste doua domnii insamna" punctul cel mai fatal din istoria
neamului romanesc, dac pe timpul lor nu s'ar fi pus si temelia

viitoarei lor regenerri, introducerea limbei romne in viata

oficiala", civila i bisericeasc, a ca'rei decurs voim sa"-1 povestim,

II

ISTORIA CULTURAL:Si
A

TXRILOR ROMA-NE SUB MATEI BASARAB I VASILE LTJPU

1. INTRODUCEREA

ROMANE IN BISERICA

Inrilurirea calvinit Pe timpul lui Matei Basarab i Vasite Lupu se petrece un evenement din cele mai insemnate pentru istoria cultural a poporului roman. Se introduce in slujba
obsteascA i oficialA a bisericei limba romanA in locul acelei slavone intrebuintat5 pAnA atunci. Limba romAnA slujise in toate
timpurile ca organ de inchinare alAturea eu acea slavonA, ins6
numai in chip privat si nu oficial si sArbAtoresc. Sub acesti domni

limba romAnA face un pas insemnat in predomnirea cugetArei

poporului roman, fiind introdusA si in slujba obsteascA a dumnezeirei ca organ de rostire, i trecnd apoi curAnd dela asemene
intrebuintare i in cancelariile domnesti. S &Antrim a ne da
samA despre pricinile care determinar asemene insemnatA
noire. Acest fapt al introducerei limbei romne in slujba religioasA a poporului romn se MO mai intAi peste munti, In tara
Ardealului, i dupA aceea in 'FArile RomAne dela poalele Car-

pal ilor. Nu numai timpul introducerei idiomului national in

inchinarea sArbAtoreascA cAtre Dumnezeu este deosebit, ci

pricinile care provocarg asemene schimbare in ambele regiuni.
Peste munti introducerea limbei romane in slujba oficialA bisericeasc5 fu datoritA propagandei luterane i calvine,
si am cercetat aiurea faptele ce se referA la aceastA imprejurare
InvAtAturile calvine incercarA ins curAnd a se lAti mai departe de cat Apusul, unde luaserA nastere, si a cuprinde i RAs5-

ritul. Reformatii izbutirA a prinde in mrejele lor pe patriarhul

Vol. VI, p. 194 5i urm.

ISTORIA cuuruttALA SUR MATE' BASARAB SI \TAME LUPU

11111-

lrantglit
/

f /1671-irArraprb ANAittiVIE
avert A wtt
cfrh

r,

rityff Arrbir%TEAZ
4,4 (A711H ivutiN .
/

R? Sts'CA LUH KW10/ Air% KM-Ott-AAA

EICIIA16 01-1D,VA

IIPI1G

1,^1f110 rt-wAc

AA

Aotianl. fr&f% M3. AH4kAA?S'rf

I if pri716914 T'ENVEYHT% AH4AH44G4

C AO 6tritiffl erfA

&,HIA 0/141M-AtfA

2Gg1rtiliMii OAR TrOSIOATZlEt

AniarA MOAA,4144H

Gg-ggi22ZZGEr.6Tait2SIODMOTI}4:02i)

rht
X

Titlul la Carte ronidneascif de inveiftittirei [Cazania lui ArarlaarnI, Ia5i, 1643

60

ISTORIA ROMNILOR

Constantinopolei Civil Lucari, care incepe incO din 1632 a prigon pe Ortodoxi i a-i sili indirect la imbrOtosarea doctrinelor
calvine 2 Ciril era sustinut in cerctirile sale, de rezidentii puterilor protestante a Olandei si Svediei, i combOtut de eel german,
care vedea in asemene 151ire a Reformei i in ROsrit, un mare
perieol pentru ImpOrAtia Germanit
Clerul grecese era bine intAles nemull5mit in culme cu
intoarcerea capului sOu Ott-5 teoriile apusene, iTureii se folosesc de atare desbinare bisericeascO pentru
umplea pungile cu bani. Ei imping anume pe mitropoliutl Tesaliei, numit
tot Ciril, la rOsturnarea patriarhului, prin bani vOrsati in manile lar. Dup ce'l alungO din scaun, tot ei i inspir gandul
de a-1 redobancii prin dare de bani din parte lui, ceca ce Lu-

cari indeplinind cu prisosint5, este restituit iarki in patriarhie, iar rivalul stiu surgunit intr'o mntistire. De abia insti reintrodus in scaun, i Turcii ii starnesc un nou competitor, in
persoana unuia Neofit, care si castig5 prin bani pe n5s5turatii

Turei. Ciril este rOsturnat de a doua oarO, luandu-i-se sume enorme pentru o nou reinstalare. Grecii simtind dela o vreme

perfidul joc al asupritorilor lor, nu le mai feed bani pentru

deposedarea, ci pentru moartea lui Ciril, care se si aduce de
Turci la indeplinire in 1638 3.

In acelas an urmasul lui Ciril Lucari in patriarhie, Ciril

Vereanul, adun6 un sinod care afuriseste invfturile cuprinse
in scrierea atribuitO lui Lucari. Tot pe atunci frOmanfri papistase, folosAndu-se de abaterea egtr Reform6 a capului bisericei ortodoxe, nelinisteau constiinta Crestinilor din pOrtile
rusesti. Mitropolittil Kievului, Romanul Petru Movil, pentru
a le pune un capOt, alcstui o mOrturisire a credintei ortodoxe,
in forma unui catehismu, cu intrebAri i rtispunsuri, si dorind
s5 facO a fi primit5 si de biserica greceasa, stkui pe FangO Vasile Lupu domnul cel cu as de mare trecere atat la Turci cAt
si la pristavii bisericesti ai ROsOritului, ca sO adune in Iasi un
sinod, in anul 1612 la care sO ice parte si delegati de ai patriarhiei, spre a cunoaste lucrarea lui Movi15. Patriarhul Partenie
trimise pe vestitul teolog Meletie Serigos, si pe alti delegati
care cercetar5 invOtOtura impreun cu pOrintii veniti din Rusia si cu mitropolitul i episcopii moldoveni, i curAtAnd'o de
oarecare abaten, o primir drept conformii cu credinta ortodoxO. Totusi din motive personale politice ale patriarhilor ce se
urmtiriau pe scaunul din Constantinopole, si care cereau adese-ori intervenirea papei in sprijinul subredei lor pozitii, i deci
nu vroiau s5 afirme as dd rostit deosebirea bisericei lor de acea
Schmidt c. Imp., Ianuarie 1632 In Fragmentele lui Hurmuzaki, III
p. 91.

Vezi un ir de acte diplomatice dintre anii 1633-1638 Ibidem, p. 96-106.

1STORIA CULTUNALA SUB AlATRI BASARAS

I VASILIL LUPU

61

apusana, mkturisirea lui Petru Movila, nu fu recunoscuta oficial i promulgata ca invatkura fundamentala a bisericei orLodoxe, de cat doua zeci de ani dupa alcatuirea ei, anume in
1652, cand patriarhul Nectarie o comunica cu o scrisoare arhipastoreasca, tuturor bisericilor din Basal-it. Tot din aceasta
pricind, desbalerile sinodului dela Iasi asupra marturisirei lui
Moil fura conduse in secret, dupa cererea lui Meletie Serigos
trimisul patriarhiei. Sc intelege ca sinodul dela Iai, chemat

a--cerceta mrturisirea ortodox a lu Movila, se ocupti mai mull

de afirmarea dogmelor sale, de cat de combaterea prerilor protivnice, i de aceea refuza sa asculte cetirea unei raspingeri a
articulelor atribuite lui Ciril Lucari, scrisa de Serigos. Ceca ce explic insa cirm se face de o imprejurare, care interesa intreaga lume
ortodoxa, a putut s faca obiectul desbaterilor unui sinod provincial, este faptul ca el fu adunat alce dup staruinta au torului marturisirei, care vroia s cunoasca parerile Constantinopolitanilor
a nu se expune unei raspingeri a lucrarei sale de clerul grecesc,

daca fara o prealabila incercare ar fi infatosat'o lui. Apoi cum

am spus chiar patriarhul Partenie, care se sprijinea pe catolici in contra intrigilor puterilor protestante, nu vroi tocmai

atunci s accentueze prea pe faVd. deosebirile dogmatice ale Ortodoxiei fata cu Papismul i prefera ca desbaterea unei asemene

intrebari sa se faca mai departe, si nu In centrul lumei politice

a timpului su4.

La atata insa se margini imboldirea data de tearna

tirei calvinismului intre Ortodoxi, in biserica tarilor romne,
si introducerea limbei romne in slujba religioasa a Romanilor
de dincoace de munti nu fu datorita precum gresit s'au admis
mult timp in istoria Romanilor, unei reactii contra propagandei
calvine, care intrebuintand limba romana, spre a patrunde in
cugetul inchinatorilor, ar fi provocat si pe Romani a se sluji
de acelas organ, spre a raspinge eretica doctrina. Se sustinea
ca o dogma c Matei Basarab i Vasile Lupu, vazand pericolul
ce ar izvori pentru dreapta credinta, din doctrinile continute
in cartile de peste munti tipdrite romeineVe, s'ar fi hotarat a
oferi doritorilor de cetire, carti de religie scrise romneste, insa
curate de ori-ce erezie, i astfel ar fi luat doua masuri de odata
punerea cartilor de religie pe romneste si mai grabinica lor

Th1rerea din text se intemeiaz5 pe expunerea pArintelui Melchisedek,

Biserica noastr in luptii ca proteslantismul, Bucitresti. 1890. p. 25 si urm., cornplectat prin scrisoarea doctorului Scogardi, medicul lui Vasile Lupa, Care rezidentul Schmidt datati1 din Iasi 6 Noemvrie 1642. (Hurrn., Doc., IV, p. 668).
Vezi o expunere mai amAnuntitd a Intrebdrei in critica fdcutil de mine asupra
lucrarei pArintelui Melchisedek In Arh. soriellei literare
din

An. II, No. 3.

IsTottra ROMANILOIt

62

--mirmim

- cm
H6s,

gr.

-fa

Kirf Td rOplif3o,K1
M f WIN

T/4/1%

fl/f rrf 411 WHAM], AtillY1

'
Wit ATIIIIH s WHAVISM

MAIN.

1f&i1ii WfidT OA

A a.

TX\ ISITSNAA

AS 6A MA If

honsoi6i
r anmoti
AES/106i

ii;,

91(Y%

Atit-MSTE ticfn

irYtH T'LMAIHT/fi AH
AUER CAOGFIllitiA flfrAfiGA
444
ir
lMIt1t.
MaRIAAA
Mil
f
TionoAivripm:tsAmoia
4

1174.

SIR. 11/4 THCIAIH A0714 K

I
AA1.111;i% erpIN Vi-nTs.1

1AAC ,AXAsr.

MYerdifar
Alpo II

Tit lul la Carte raffaineaseil

11111111111111MINIMMOUL

cte

inyclfaturei

[Ca zania lui Varlaaml, Iai , 1643

MURIA. CULTURALA SUB MATE]. BASARAB

I VASILE LUPU

rAspAndire prin mijlocul tiparului5. Intreaga micare cultu-

ral, provocan prin introducerea limbei romne in biserica Munteniei i. Moldovei, ar fi deci datorit indirect unei imboldiri apusene ; nu ar fi fost un product al propriei noastre desvolnri ;

iar ci reactia contra acestei mirsAri ar fi fost datorin la doi

Domnitori iubitori de neam.

Aceastd intreag inlntuire de idei este greit chiar din
rdkina ei, i vom vede ea' insmnata micare culturarg, care
cuprinse mintile Romnilor de dincoace de munti pe la jumgtatea veacului al XVII-le ii are o cu totul alt explicare. i
mai intAi sA ne dm samri despre rolul ce l'a jucat propaganda
calvin6 in biserica nrilor romAne de dincoace de Carpati.
Inc6 pe cnd protestantii curati, adec Luteranii aveau
peste Carpati snpanirea constiintelor, ei luaser precum am
Vzut m'Asuri spre a intoarce pe romAnete cArtile cele mai de
cApitenie a le religiei cretine. Dar aceasta se Meuse pentru acele crti care contineau invsnturile obteti ale credintei lui

Hristos, precum erau Evanghelia sau Psaltirea, i am vzut

cum asemene traducen fuseserg Monte din indemnul judetilor
Braovului, in unire cu arhipstorii Munteniei, chiar de servitorii bisericei ortodoxe, prectim Coressi Diaconul i preotii
dela biserica romAn5 din acel ora. P.An aice deci nu ponte fi
vorba de periclitarea credintei ortodoxe de &Alfa' propaganda
reforman din Transilvania. Asemene pericol nu pute s" se
iveasc6 de cAt din momentul ce incepur a se tip'ri scrieri dogmatice, i anume c'rti de invntur5 a nouelor doctrine sau catehisme.

De aceste scrieri ntlnim tiprite in Transilvania, cu

mult mai inainte de epoca lui Matei Basarab i Vasile Lupu..AA

am vzut c cel mai vechi catehism romnesc, continnd invgntura luteran, este din 1544, i in 1559 ese un altul asemene
tipArit in Braov, care probabil este o a doua editie a celui
dinni 6 Dac6 ins6 asemene serien dogmatice, ar fi fost un
pericol adevrat pentru bisericile Munteniei i a Moldovei, reactia

ar fi trebuit s'a" se iveasc6 inc mult inaintea lui Matei Basarab

Vasile Lupu, i imprejurarea eft' *fa' la aceti domni nu innlnim nici o urm de opozitie, in biserica de dincoace de muirti,
contra unei propagande luterane, ne dovedqte c" o asemene
nici nu a existat.
Lucru straniu gasesc aceasta gresita Wore sustinut Inca in 1898, 7

ani dupa aparilia vol. IV al Istoriei Romdnilor de mine (1891) In ed. I, In V. Gadei,

Studii asupra cronicarilor nosri p. 41 : Calvinismul din Ardeal inteti dincoace

de munti misearea spre literatura proprie romaneasca". N. Iorga. 1st. Bisericii romdne, 1904, I, p. 187 spune foarte drept c In Tara Romaneasca i in
Moldova, miscarea luterana i cea calvinit nu patrunse nici In cer, mai mica milsurit".

Vol. VI. p.

197.

OTHXYPil tOT.6)Ivi
Momwti

'j

.....

drwri
baH
l IVEN Ati 4 'NMI- fil
,

rfoolt-ttit,

r"

c.,)

CrbtaTfMtiffi 101(lik CrblVT/IC DJ rrfyilitfis

KIrOr'011,H1dA 6 ri TiViliivir ./1,:f(Hfl. W.;q1E),

WU CAriMin. At% 110111y0AGAA6 urtf544,Ctuf

limit,

Affi/ZAffa LUII it A0M/1144

If AfSrPril A

Ai;YEHHX.I.fili

,.

M3Apiiit1rtf,f1

fr7,WnrOtCOTIEfflr,/{ 7

ittrgitiM MI? . Aonti mpfnAr,y,t, WASrL1( 8 KAM,'

r--, ./
.1
i
/
:-.;._",)
cp,
+..
7
5

ATIOM ititi NACHA1C /50 ATIfW

15/061101Hkii (AAf 4

IV /1ISVir&TP fi' "i E 1191M CA trfitifAlitAtlif,

flfilliWpirrOfflt figutif 11Plaitlf
11.14
i

,,

H3rittffe

Stihuri in sterna Domniei Moldovei [din Carte romAneasert, 1a$i 16431.

lb-PORIA CULTURALA. SUB MATES BASARAB IOS VAISILE LUPU

65

Dup6 ce calvinismul iea pasul in Transilvania asupra luteranismului, propaganda pentru intoarcerea Romnilor din acea
Jar la noua credint iea si ea un mers mult mai energic ; dar ea
se mAntine tot in cercul Romnilor de peste murrti i nu-i trece

dincoace Asa gsim bun6oar pe episcopul" ungur din 1643

*tefan Gelei intreprinzand traducerea ertilor sfinte in romneste, insA nu cum se Meuse de Luterani din limba slavon6 ci
din cauza
din cea greceasc6 i gsind pe un om
care, desi Romn, s tie greceste ba pricepe chiar i latineste" 7.
O singur imprejurare trezeste inteadev6r o miscare de i'mpotrivire in biserica moldoveneasei ; dar aceasta este tocmai posterioard inceputului traducerei i tipdrirei de cdrii romdnesti in
ambele fdri, si prin urmare nu s'a putut ca ea sei determine asemene miscare.

Anume in 1642 se tip6reste in Alba-Julia, un catehismu

calvinesc care in 1643 se impune de care principele Ardealului
Gheorghe Racoti, mitropolitului ortodox al Transilvaniei Stefan
Simionovici 8. Acest catehism trece i in Tara Munteneascg,
ins numai intAmplkor i in un singur exemplar, peste care a
rnitropolitul Moldovei Varlam, in casa boierului cArturar
driste Msturel, cumnatul lui Matei Basarab in anul 1644, cnd
fusese trimis de Vasile Lupu la domnul Munteniei, spre a pune
la cale impAcarea intre ei. Se vede deci c6 acest catechism er.
In Moldova cu totul necunoscut, de oarece Varlam nu (Muse
pest el cAt sftuse aice, i trebui s treac in 'Muntenia pentru
a intAlni un exemplar in biblioteca boierului dela curtea domnului acelei tri. Cereetnd mitropolitul acel catehism, 11 gsete plin de otrav6 si de moarte sufleteascr, i intors in Iasi,
aduri un sobor din amndouii pArtile, din Tara Romneasc6
si din Moldova", si dup consfiltuirea avut5 i inskcinarea
sinodului, scrie i tip5reste in 11345 vestitele lui Rdspunsuri la
cglehismul caloinesc tipdrit in Belgard in 1642
1648 9.
Hurrn., Doc., XV, 2. p. 1109. Cf. N. larga, Istoria literaturit religioase
la Romani p. 142. Cf. p. 171.
Rescriptul lui Racoti catre Siminovici din 10 Oetonwrie 1643, spune :
cum ca catechismul carele acum s'a dat lor 11 va primi si va lace ea si allii
primeascil, 1 Cu de adinsul si el Insus va invata pe prunci acel catehismu i prin

altii va lace sa se invete". Vezi Sincai, III, p. 39. Inceputul inrauririi calvine,
reprezentata prin Unguri, asupra Romnilor se vede in traducerea Paliiei in ro-

maneste, din limba maghiara si nu din slavoneste. Acest fapt l'a dovedit d. Iusif
Popovici in comunicarea sa Paliia dela Orastie 1582, All. Acad. Rom. II, Tom.

XXXIII, 1911.
" Vezi precuvnlarea lui -Varlarn la Birspunsuri reprodusil de Cipariu

Acte gi fragmente, p. 202, si de Sincai, III, p. 45. Dovadil cO nici acest sinod nu a

dispus introducerea lisnbei romane In biserica In locul acelei slavone, se vede

din aceea cO tipariturile romanesti din Muntenia si Moldova cad Inaintea tinerei
lui, care n'a putut fi cel mai timpuriu de cat in 1644. Asupra acestui al doilea
sinod din_ Moldova, vezi si Melchisedek, Biserica ortodoxa In lupia en protestan-

lanismul, Bucuresti, 1890, p. 58. Tot pe atunci se intalneste si o protestare In

A. D. Xenopol. Istoria Rornlnilor.

Vol. VII.

ISTORIA ROMANI1.011

Catehismul calvinesc de care e vorba contine inv40turi cu totul protivnice crediatei ortodoxe, admiteh numai pe
dou6 din cele epte taine, anume botezul i comuniatura, lep'da inchinarea icoanelor i a moa,telor, pos turile, slujba bisericeasc i edlug`ria.

E uor de a dovedi c nu intAlnirea intAmplAtoare a catehismului calvinesc intre c6rtile cele noue, artate de Udrite
Nrsturele mitropolitului Varlam, a determinat marele evenement al introducerei limbei romane in biseric6. Anume nu avem
de cAt a cerceta dala tipariturilor de cdrfi romdne.51i, in ambele

WIlIhiW
rflhIllut

1/1/111111111011.
/M1111111111111.11
.

Frontispiclu din Carte romanease, Iasi 1643

fri romne, spre a ne convinge c atAt in Muntenia cAt i in

Moldova, Crtile bisericeti incepuse a fi edspAndite prin upar
Innaintea anului 1645, data Rhpunsurilor lui Varlam la catehismul calivnesc, lucrarea acea de reactiune contra propagandei
bisericei reformate,!si inainte ciliar a anului 1644, data grIsirei
c,atehismului calvinesc de mitropolitul Moldovei i probabil
forma poporana contra eatolicismului, tradusil din slavoneste : Inirebari din
cupintele lui Panaghios Filosoful, eand veniril dela papa Riimului si Sc intrebar
la Tarigrad pentru credinta cea dreaptd erestineascii si a biruit Panaghios din
ere tinta pa Frnci. Reprodus textul de N. Iorga In An. Acad. Rom. II Tom.
XXIX, 1906. P. 109 (5) si urm.

1STORIA CULTURAL& SUB MATEI BASARAB

1 VASILE LUPU

67

acea a sinodului tinut la Iasi pentru combaterea doctrinei ce

contine

Veehimea tipografiei iii prile Romiine.

Existenta tipografiei, In Muntenia cel putin, poate fi dovedit pentru un timp
Cu mult anterior jumg.tAtei veacului al XVII-le. Dup cum am
v5zut mai sus in registrele de socoteli ale Brasovului, sub data
11 Iunie 1573, notat &A a venit un pop dela Alexandru Vocl
pentru tipogralie, i a fost tinut patru zile pe cheltuiala cettei".
In 12 Decemvrie acelas an se Oseste alt notit c6 ar fi venit
diaconul Vlddicai, care el insim este tipograf, pentru un teasc"10.
De pe la acel an i poate chiar mai innainte 1550 si pAn'd la 1635
toate tipriturile slavone i romnesti se fac numai in Brasov,
lar in Muntenia se stnge cu totul mestesugul tipografiei aproape
100 de ani. Cu toate cs traditia tiparului nu er cu totul stns6
In :Muntenia, ea trebui reinviat de Matei Basarab i anume
prin mesteri adusi din Kiev, cum Meuse i Vasile Lupu 11 Dup
at se vede el o intki indat dup ce apucA in mni oramuirea

trei. Inc din anul uriMitor acelui al venirei lui in domnie,

1634, 11 videm druind un sat mAnAstirei Govora de peste Olt,

unde er egumen Orintele Meletie Macedoneanul tipograful12
si c acest titlu nu er numai un nume de familie, ne-o dovedeste aflarea unei tipografii curnd dup aceasta in manAstirea
am in titg.

Pe lang6 aceasr tipografie din Govora mai intalnim

Muntenia o adoua infiintat de Matei Basarab in Cmpulung
cu lucrkori tiparnici adusi dela Kiev. 0 notit aflatA pe Molitfenicul slavonesc tiPrit din porunca lui Matei Basarab in aceast6 ti-

pografie in 1635 de tipograful rus Ivan Glebovici, spune eft'

MAria Ta str6b6tnd prin scrisorile Tale multe tri indepArtate, ai ajuns pn" la loctiitorul i capul intregei biserici rusesti,
Petru Moghil, arhiepiscop i mitropolit de Kiev, iesind dela el

cu srguint oameni invtati pe de-o parte in Sfintele Scripturi i isteti in mestesugul tipografiei, ceeace se p6re nepotrivit
cu neputint in tara aceasta, acum pri bine cuvntarea
mAnei celei tari i pre puternice se vede si aici l'Amurit" 13.

In 1637 gsim o Psaltire slavon tiplirit la Govora de

Meletie Macedoneanul tipograful i egumenul acelei mnAstiri,

iar in 1638 o Psaltire tiOrit6 tot acolo de *tefan ieromonahul

din Ohrida. Deaceea gAsim in prefata Cazaniei (Evanghelia cu
falc) tip6ritA in Belgrad (Alba Julia) in 1641, ce fusese pus6 in
Stiehsieher ilauslreund. 1847. Kronstadt.
"Hriso-v, reprodus dup originalul romfinese in V. Pop, Disertafie despre
lipografiile romlineVi Silbiu, 1838 p. 52.
" Comp., Bibliogralia romana I p. 31.

"Notita reprodus5 de I. Bianu In Prinosal Sturdza (din eitrlile \ echi)

p. 182.

68

IS'PORIA ROMANILOR

lucrare inc din 1638 de mitropolitul Ghenadie, c'd fusese tipkit in Ardeal de Dasalul Popa Dobrea venit din Tara RumAneasc" si a rcut tipar aici in Ardea114. Notita adevereste
nu numai existenta dar si des"Vrsirea acestei tipografii muntene deoarece infiinta tipografii in Ardealul mult mai luminat.
In Govora se tipAreste in 1640 Pravila cea Mic6 a lui Matei

Rasarab de Meletie Macedoneanul, tradusti din slavoneste de

clugilrul Mihail Moxalie 15 In 1648 Gheorghe Racoti pune
sri tiptirescA In limba romAn' noul testament, tradus din izvod
grecesc i slavonesc, in tipografia din Alba Julia. In inchinarea
acestei erti ftieutti de mitropolitul Stefan Simionovici, c6tea"
principele Ardealului, se spune intre altele, cti tipografia rorriAneasc din Belgradul Ardealului fusese infiirrtat6 din temelie

de principele Racoti, aducAnd moteri din teiri str6ine", sub

care nu se pot intelege altele de cAt acele romane, singurele ce

puteau procura tipografi cunoscRori de limba rornAneasc'. In
sfarsit pe un penticostar manuscript shrbesc din anul 1613,
scris de Vasile fiul preotului Mihail din Bolgarsegul Brasovului, se af1 o insemnare slavon, prin care unul te Jan tipograful
face stire eft' a z5bovit o noapte si o zi i jumRate in casa proto-

presviterului Radul, in satul Sinca (in tinutul FIgrasului),

cnd mersese din tara Rom'aneascri in Belgrad, la arhiepiscopul

Ardealului Stefan, in zilele lui.Gheorghe Racoti, princepele Ardealului" 16. Din toate aceste stiri reies6 cu evident6, &A o ti-

pografie pentru erti romiMesti, exista in Muntenia ce] putin

din anul suirii in tron a lui Matei Basarab, sau din anul urm6tor, 1635.
Dac5 ns existau tipografi precum Meletie Macedoneanul,
popa Dobrea i Stefan tipograful in mnistirea Govora, este
inviderat c6 ei se vor fi indeletnicit cu mestesugul lor, adicA cu

tiOrirea de &M.-0 romnesti, in cat videm c in Muntenia se

constatti tip'rirea unor asemene cArti Cu chtiva ani inea inaintea
aparitiunei catehismului calvinesc din 1642.

Tot in Govora se mai tipresc i anume in acelas an cu

catehismul pomenit, 1642, deci neprovocate de el, si

preste bale zilele, dupre limba greceascri, propuse de Melchisedek, egumenul dela lavra Dlagompli 17 Apoi tipografia este
strti.mutatA lang6 mitroplia din Targovistea, unde se tiOreste
14 Bibliograf ja romemeu,sca I, p 115. Aceastd infiintare a tipografiei in
Arcieal trebue inteleasa In Alba-Iulia aci In Brasov esi de mult timp (tipdriturile lui Coresic dintre 1560-1577).
" Mai multe asupra acestei c6rti, mai Os la capul Legislafia lui M. Basarab si V. Lugu.
"Notita reprodusa de V. Pop I. c. p. 23. Comp. Bibliograf ia romelneasca

I, p. 168.

" Pop 1. c. p. 58.

ISTORIA UULTURALA. 43U11 MATRA BABARAII f$I ITASILE LUPU

69

intre altele pe timpul lui Matei Basarab i Pravila cca Marc sau
Indreptarea Legei in 1652.

.- ..rgiPMWMADIlltAir*S47-51PASKVIANIOAtiv711101MtAi
We) t fry Vri"-

814MA.

'

Siapte taine, 1644

.5i in Moldova, desi nu putem urmri existenia unei tipografii romfinesti asa de departe ea in Muntenia, se constatil

70

ISTOR I A ROMAN MGR

inteun chip invederat tiprirea unei crti romnesti, inainte

ca mitropolitul Varlam s fi dat peste catehismul calvinesc la
Udriste Nsturel in 1644, si deci inainte de miscarea de improtivire trezit in biserica romn din principate, prin invtturile continute in el. Anume inc din 1641 gsim pe Vasile
Lupu mullmind burghezilor din Lemberg ce au dat voie s
Warne litere tipografice in atelierele lor 18 Apoi se adevereste
di In tipografia intemeiet dups cat se vede de V asile Lupu,
odat cu scoala lui din mnstirea Trei-Erarhii, se tipreste

Cazania in 1643, si in aceast carte la Cazania a 9-a dela lluminica lsatului de brnz, se dojnesc calvinii pentru nepzirea
posturilor19. Rspunsurile lui Varlam la catehismul calvinesc
urmeazA abia in 1615, dup care mai es de sub teascurile ei
tot in 16-15, o al t carte de polemica religioas in contra calvinilor : Cele septe taine ale bisericei isiitului, In care se apr

asemene do-imele ortodoxe contra teoriilor calvine, care primean numai dou taine, i In sfrsit In 1646 Carlea romaneascei

de invlciturd de la pravilele impeirteti, fhnkit din limba

elineasc pre limba moldoveneascA.

Din cercetarea de pn aici rees cu o deplin invederare

di nu reactiunea contra doctrinelor calvine a provocat introducerea tipkirei cArtilor romnesti de cuprins religios in TArile Romne de dincoace de munti. Cci s se observe : nu poate
fi vorba de introducerea limbei romne In biseric in sensul acela c intrebuintarea ei in slujba dumnezeeasea" s'ar fi ificut
pentru.' prima oar pe timpul domnilor ingemnati, intru oft
am intlnit manuscriple romnesti de ckti bisericesti inc din
decursul veacului al XVI-le, poate chiar i ai vechi. Introducerea limbei romne in bisericA pe timpul lui Matei Basarab
Vasile Lupu poate avea numai intelesul primei ei intrebuintri in.slujba obVeascii a frilor Romne, pentru care se si
niAsuri de rspnclire a cktilor romne prili mijlocul tiparulni
Intruct deci se constat inti existenta de manuscripte
romeinesti, de texte bisericesti mai vechi chiar cleat protestantismul, nici nu se poate pune intrebare determinkei introducerei limbei romfine, in biseric prin o reactiune contra calvinismului.
A1 doilea ; nici mkar introducerea tiparului pentru rspiindirea textelor "romnesti i prsirea mai deplin a slavo-

nismului nu poate fi atribuit aceleiasi reactiuni, intrucAt se

cotistat existenta de tiprituri romnesti inaintea intervenirei
pricinei ce ar fi pu tut impinge pe RomAni la o miscare de-impotrivire, p'trunclerea in Virile tor a catehismului Calvinesc.
" N'. Pop 1. p. 71, nula.
" Hurrn., Doc, supl., II,

2.

p.

1.

ISTORIA GULTURALA 81113 iATfI BASARAB

1 VA$1LB LUN.,

71

Dac deci nu se poate afla pricina introducerei limbei romane in slujba obsteasca a bisericei principatelor, in miscarea
de reactiune contra propagandei calvine, s &Alifara a determina cauzele adevrate ale acestui ins'mnat eveniment.
Slavonismul era
Surparea slavonismului de greeism.
o forma strain de inchinare care trebuia necontenit intarita

improspatat, spre a se putea mantinea si a nu deperi in niste

tari de alta limba, precum erau Muntenia si Moldova. Focarele
care intretiuneau forma slavon a cultului fusese manastirile,
adapostul calugarilor i deci i acel al stiintei slavone.
Insa dela Radu cel Mare innainte in Muntenia, ceva mai
tarziu in Moldova, o multime de manastiri cazusera in mlnile
calugarilor greci, prin adapostirea lor de catre domnii evlaviosi
ai timpului ; mai mult inca dela introducerea obiceiului de a se

inchina manastirile Trilor Romane catre acele grecesti din

Rasarit. Indata ce o mnastire incape in mnile calugarilor

greci, ei alungau pe acei cunoscatori de limba slavona i cautau

s substitue elementului slavon ce alcatuia substratul lacaselor
de inchinare, pe propriul lor elemnt, grecesc 2 Am vOzut insa
aiurea cat de multe manistiri devenise in stare de inchinate
In ambele tri romne,' si mai ales in Muntenia, inca inaintea
domniilor paralele ale lui Matei Basarab i Vasile Lupu 21
Urmrile schimbarei elenentului cultural al mnastirilor
este usor de intales. Grecii punand mana pe ele, schimbara
limba cultului i impusera ucenicilor invatarea limbei lor in
locul celei slavone, care ucenici se formau tocmai prin manastiri, i apoi predau stiinta lor in scoalele popesti. Devenind ei

tot mai rari, se sapara tot mai mult temeliile pe care statea

cultul i bimba slavona, si ele trebuira sa se zdruncine tot mai

tare, pana ce la sfarsit se si prabusira.

Cultura slavona mai fusese apoi sustinuta in 'l'afile Romane i prin imigrarea calugarilor bulgari de peste Dunare,
care intemeiasera chiar in ele primele inceputuri ale vietei monahale 22 Pana pe timpul lui Matei Basarab i Vasile Lupu
se petrecuse, chiar In Bulgaria, o schimbare insemnata : anume
clugarii Greci umpluse i mnastirile din acea tara, suplantnd
pretutindene pe calugarii bulgari, Inca chiar in tara de baqiind
a bulgarismului, accsla eret (Matinal si surpat de grecism. Un

trimis al papei inteo vizitatie facuta catolicilor din Bulgaria

In 1640 arat despre biserica ortodoxa a acelei tari c episcopii

" Un document de la Gheorglic Stefan din 1656, pe carel vom intrelminja

si mai la vale, ne mata cum Indatii chipa inchinarca manastirei Trel-Erarhi a lui
Vasile Lupu catre comunitatea muntelui Atos, calugarii slavoni fura izgoniji
din manastire i Inlocuiji Cu calugari greci, Vezi mai jos nota 24.

" Vol. VI p. 28.

"Vol. III.

p. 204.

72

1STORIA ROMINILOR

ei ar fi mai toti Greci" 23 Din aceast pricin i clerul, mai

ales partea elugreascA, ern de aceeasi nationalitate, si nu se
mai gsiau, in Bulgaria chiar, cunosctitori etirturari ai limbei
bulgare.

Matei Basarab serie in 1637 lui Francisco Marcanici nobil

eatolic din Chiprovaci in Bulgaria c6 ,.voind a tipri din nou
(ristampare) crtile bisericesti de rit oriental cu care se slujesc
preotii i clugrii din principatul su si din alte provincii ca
Moldova, Rusia, Bulgaria, Serbia, Croatia, Herzegovina, mare
parte din Tracia si Macedonia pn. la Sfntul Munte, care crti

sunt serse in caractere cirilice in limba veche ilirich (slav6),

avnd mare nevoie de asemene crti in prtile acele i cutnd
Matei Basarab in acele -tri pe cineva care s poat indeplini
aceast insreinare i aflnd c ptirinte/e Rafael, un Croat,
s'ar pricepe in asemenea treab, roag6 pe Marcanici s i-1 trimit".

Trimisul Papei care in 1610 raporteaz aceast imprejurare

adaoge ca Marcanici Ii trimise pe acest printe croat, cci acei
din Bulgaria stint putini i sraci in stiint 24 Marcanici se
grbise a trimite pe arel Croat, spre a nu lsa pe Mateiu Basarab
s'si indeplineascti
din Kiev 25.

gndul, aduand vreun clugr ortodox

Dac deci chiai in Ora lui de bastin slavonismul primise

dela elementul grecesc o att de puternic loviturti, mai poate
s ne mire c el s fie slbit in trile romne, unde elementul
grecesc devenise pe fie ce zi mai covrsitor?
Slavonismal eret deci surpal de greci.sin. Aceast nouti form
de cultur i manifesta puterea ei de o cam dat numai prin o
lucrare destrugtitoare, fr a avea Inch puterile trebuitoare spre
a inlocui ceca ce drmase. De si ajunsese a rsturna slavonismul,

grecismul era in neputint a'l suplanta de odat in toat intinderea frilor Romfine, deoarece cAlugrii greci Cantatt situatii
strlucite si nu se On deau a se duce la bisericile stesti uncle
ar fi fost nevoiti s ese de coarnele plugului alturea cu tranii.
Se Meu atunci o rsuflare in nourii grosi ce. le. intuneeau mintea,

si in stirbtura gurit in cultura slavon apru pentru un timp

la luminI forma cea fireascil de gndire a poporului, pentru
a cAreia rostire trebuia rea mai putinti pregtire, gndirea .ro" Vizilatio della Valachia anno 1640 in Monumento spectantia historiam
Slayorum meridionalium, acta Bulgariae eclesiastica, Zagrabiae. 1877, p. 71

Ii loro vescovi sono quasi tutti Greet".

" Idem, p. 48; dill padre Rafael conducesse due o tre altre frati in-

tendenti et exemplari che sapesscro la lingua illyrica sendo he quelli di Bulgaria

sbno pochi e deholi in doctrina". Comp. Francisc Maranici. monsignor. ugoli.
10 Aug. 1637. Hurrn., Doc., VIII. p. 461.
" Vizitatio della Valachia. citat in nota 21 p. 47: il pensiero di mandare in Kiovio a chiamar un certo schimatico di che egli la desirade". Scrisdarea
ni Mateiu prin care pofteste pe Rafael din 29 Iulie 1637 si recomandalia papei
datii cAlugArului din 18 Fevruare 1638 idem. p. 18.

ISTORIA CULTURAL& SUB MATEE BASARAB

1 vAsiLE LLPU

ArTt lees", Krk

mx Rtif tHEAtil A npoyw
mowing, 5, MN A1AKOHI-1
o
Atk)
li &OA WM I5
41e71 /

CAISIMIA

npic

Afx 7, C'T4A
07A441Kr

AV MA

le

4..;;;Av

4, 'II

Arm
is9AA I

,:;,-wpo
Ale 4
4.

MI4 p: fg , wroI t

imrroiift

rnr, a a fig "nri

EgArt9-

If A A Pi

l'AS

,.

AX"
4

4
4Xt4

r"

Xt
4S HO( 416

14.1 I 14 AW

Titlul la Pogribania, 1650

73

IfSTORIA ROMINLI.OR

74

mneasc. 1at5 cum se explic5 introducerea limbei romne

In slujba oficial bisericeasc i mireneasc6 din Muntenia 0 Mol-

dova. Ne mai gsindu-se indestui preoti cunosatori de limba

s1avon5, si acei ce cunoreau limba greceasc5, nevrand s se coboare in Popor, trebui s se recurg la limba romn, singura
cunoscut de toti fra alta pregtire cleat acea elementar a
scrisului i cetitului 26.

Ca lucrurile s'au petrecut astfel ne o indic, pe lng

deducerea rational din faptele raportate mai sus, i unele m5rturisiri ale oamenilor timpului. Aa Paul de Aleppo ne spune,
In descrierea cltoriei Mute dela sfaritul domniilor lui Matei

Basarab i Vasile Lupu in Muntenia 0 Moldova, c5 Lupu ar

fi pus s5 tipreascA csarti romneti pentru poporal ce nu stie
slavoneqte, 27 0 Del Chiaro personaj care a vizitat Muntenia

pe timpul lui Constantin Brancovanu, jum5tate de veac numai

dup dornnia lui Matei Basarab, rat c intlnind in unele
biserici limba romn i mirndu-se fata cu cti-va nobili despre
acest fapt, i se eispunse c6 un asemene abuz se introdusese
de putin timp, din pricind c'd cei mai mulfi preofi cdnd sunt hirotonisifi nu qtiu alh limbi deceit cea valacti" 28. Tot aa. spune
Mitropolitul *tefan al Ungaro-Vlahiei ca" a tipArit invttura
sfintelor taine nu cum a fost pAn6 acum slovenete... carele nu
le pot ti chistitii i cucernicii preoti pentru nesdbuinfa (neinvst6tura) lor, ci tot romnete toate pe rand" 29
S nu se cread5 c timpurile acele privir introducerea
limbei romne in biserica" ca ceva bun 0 potrivit, iar domnii
o facuser numai constrn0 de nevoia ne inlturabil, de teama
de a nu lasa pe popor fr slujbg bisericeasc5..

De altfel noirea trebuia s fie privit ca o decdere

din sfintenia vremurilor vechi, ca o indeprtare de dumnezeire,

deprins pna. atunci a asculta rugciunilor muritorilor in limba
sfnta a slavonismului 0 nu in acea profan i slujiind la nevoile
zilnice, limba romn.. De aceea i afl5rn pe principii Trilor
" 0 scrisoare a lui Duca Voda din 1671 (?) cere dela membrii Stavro-

pighii din Lemberg, s-i tipareased 400 de psaltiri cu caractere slave insA In limba
romAnA pentru cl poporul lui nu stie slavoneste ca sh. le poat inIelege". Hurm.
Doc

supl. II, 3, p. 88.

Arh. ist. I, 2. p. 67.

" Del Chiaro, Istoria dellc moderne rivoluzioni della Valahia con la deserizione del paese, natura costumi, riti, religione degli abitanti, Venezia. 1718
p. 82: pereche molti preti allorche furono ordinati non sapevano altra lingua
se non la valaca". In prefap autorul spune cl a vizitat provincia ..alorch verso
il fine del 1709 mi congedai de lar per andar nella Valachia di raccogliar le rimarchevole notizie di quella provincia".
"
cartea Misteriu sau Sacrament
cloud din cele sapte, botezul
sidntul mir de 5tefan Mitropolitul Ungro-vlahiei, tiprite In 1651 in Trgoviste
descoperite de C. Erbiceanu, vezi Revista Biserica ortodoxei roil-mina XIX,
No. 9 p. 671.

'STOMA CULTURALI SUB MATEL BASARAB

VASILE LUPU

75

RomAne, Matei Basarab i Vasile Lupu, dAndu-si silinta de a

reinvia slavonismul, ce erA in agonie, i anume prin intemeerea
de scoli mai Mahe in care s'A se predea invAtAtura acestei limbi
ingrijind ca i tipografiile infiintate de ei sA tipAreascA atAt
cArti romAne cAt i slavone.
IneereAri de retiiviere a slavunismului.
Vasile Lupu
indatA dup sfArsirea zidirei frumoasei mAnAstiri a Trei-Erarhilor
in 1639, de cAnd dateazA inscriptia comemorativA 30 cere dela

Petru Movil, mitropolitul Kievului, ca s-i trimitA dascAli

iscusiti de slavonie i mesteri tiparnici spre a infiinta pe lAng6
noua lui mAnAstire o scoalA si o tipografie. MovilA se grAbeste

a rAspunde dorinti domnului Moldovei, trimitindu-i incA din

anul 1640 pe ieromonahul Sofronie Pociatski, pe care Lupu
Il face egumen al Trei-Erarhilor, si pe mai multi profesori
mesteri tipografi. CA Pociatski er in Mldova in anul 1640
se vede din o corespondentA preschimbat intre acest egumen

invAtatul dascAl grec Teofil Coridaleu, datatA din acel an 31.

Pociatski er un cAlugAr invAtat in tAri strAine cu cheltueala
iubitorului de lumini, Moldovanul Petru MovilA arhiepiscopul
Kievului, i dupA ce se intorsese In Rusia in anul 1631 fusese
numit rector al scoalei din Kiev, din care se strAmutA, cum am
vAzut, In Moldova in egumenatul mAnAstirei Trei-Erarhilor.
Varlam in introducerea lui la Cazan ja sau Carte romdneasc'd
de Invdfdtura Duniinicilor de peste an, tipAritA in 1643, aminteste

despre partea care'l interesa pe el In imprumuturile civilizA.toare fAcute in acel timp de RomAni dela Rusi, anume despre
uneltele de tipar trimise de Petru MovilA 32. Un document
iarAsi contimnoran ne vorbeste si de dascalii trimisi din Kiev
" Reprodusd de Melchisedek Notifi istorice i arheologice, p. 169
" Aceastd epistold poartd titlu In greceste : 'Eisco,c0).42 arrairectxt
Kopacaguic Tod iv liwvaccevuvo7t6ket Smaccaxec).00,
TY rcavoasidyca.rov ncecipec
Ioq.povcov 110xCeccixt Trliv Ov.ropez Lv icptirriv xplp.crricawca vii5 iv Kta.iple
Tas iv reccoly %--71q Moaccfiicq outteviuovra". Ea a fost

de Constantin Erbiceanu la sfArsitul unui manuscript grecesc din biblio-

teca Mitropoliei din Iasi, intitulat Rezumatul celor finale In cloud tomuri ale
lui Zernicavius, 1815 si publicatA In Revista Teologicd din Icqi 1884. Vezi si
Xenopol i Erbiceanu. Serbarea colard din Iai, Acte f i Documente, las, 1885,
p. 378, No. 18. Pociastki iea parte la sinodul de la Iasi din 1642. Vezi actul Patriarhului Partenie din 11 Mai 1642 care confirmd lucrArile sinodului de la Ifii
reprodus In cartea lui Meletie Serigos. Contra capitulelor calcine si redat In trad.
rom. in Revista teologicti din las, 1883 No. 27 si 28. Comp. Melchisedek, Notife,
p. 194. In deobste m'am Intemeiat pe documentele aduse de Inviitatul episcop.
" fatd vorbele din acel cuvAnt cdtrA cetitori : Preosfintitul PArinte
Petru Moghild fecior de domn din Moldova arhiepiscop i mitropolit Kievului,
Haliciului si a toatd Rusia, carde pre pofta MAriei sale a trimis tiparul i toate
mestesugurile care trebuesc spre care lucru M. S. domnul Vasile Voevod cu darul
lui Dunanezeu domnul Ord Moldovei, cheltuiald nesocotitd (adicd darnicA,
a tine socoteald) spre tot lucrul tipdriei au dat si a5a cu darul lui Dumnezeu
dupd Inceput am vilzut i sfdrsitul.

76

ATORIA ROMANI LO

pentru coala lui Vasile Lupu. Anume urmaul Albanezului

In domnia Moldovei. Gheorghe Stefan, prin un hrisov al su
din 1656 raporteaz cuprinsul unui altui hrisov al insui ctitorului Trei Erarhilor, Vasile Lupu, prin care acesta druia
coalei intemeiete de el trei moii : Rchitenii, Tmenii i

juganii, spunnd domnul in el, cA vznd marea lips de

dascali buni invttori in tara Moldovei, fr de care foarte

mult pmntul ptimete i se intunec fr invtkura crtei,

socotind impreun cu tot sfatul trei i dorind a face pomenre
pmntului su, au arzat prin a sa chemare dascali buni i
ravnitori la Invtturi dela Kiev, de la preasfintitul i de D-zeu
temtorul printele Ptraru Moghil, arhiepiscopul Kievului,
ca s fie spre invTtura i. luminarea mintei copiilor pmntulu
nostru" 33.

Scoala lui Vasile Lupu er deci- in primul loc o coal

pentru inveifdtura limbei slavone, de oare ce dascalii ei cei mai

de sam fuseser adui dela coala din Kiev. Este de primit

pkerea c rectorul coalei din acest ora va fi organizat i pe
acea intemeiet de Vasile Lupu, pe cat va fi putut, dup modelul

coalei in capul ckeia fusese. In Seminariul din Kiev ins se

invka intre anii 1632-1640 urmkoarele obiecte : trei limbi,
adec6 slavona, greaca i latina, cntarea bisericeasc pe note
de muzichie, catehismul, aritmetica, poezia, retorica, filosofa
i teologia. Limba predkei tuturor acestor obiecte er fr indoial,
in coala lui Vasile Lupu, cea slavon, in gura unor
dascali veniti din Kiev. De aceea nu putem primi arkarea lui
Cantemir, care pe lang celelalte a le lui spuse, c Vasile Albanul

ar fi deschis mnstirile augrilor greci pentru a invla pe

fii boierilor limba i tiinta greceasc, ea' dispusese ca in biserica catedral s." se cante la o stran in slavonete iar la cea-

lalt in grecete, c liturghia se fcea jumtate in grecete i

jumkate slavonete, ea' a fcut i o tipografie greceasc i romn, mai adaoge ccoala lui Vasile Lupu ar fi lost greceasceim.

Raportul misionarului Bandinus 1648 spune c Vasile Lupu

a vroit s infiinteze in Moldova studii latine ; c voia s se slujascA pentru aceasta de Jezuiti, dar c mitropolitul s'a opus
realizrii acestui plan35.
Se vede c6 domnul scriitor transporta, la timpul infiintrei

ei, caracterul pe care coala domnease Il ave netgkluit pe

vremile sale, acela de a fi o coal excluziv greceasa Cat despre

spusele lui Paul de Aleppo care dup ce arat csa Vasile Lupu

ar fi ornduit a se cnta la o stran in grecete, la ceelalt in

romnete (am vzut c Cantemir spune : in slavonete) ; cl
33 Hrisov din 2 Aprilie 1656 in Uricarul III, p. 279-280.
" Descr. Mold. p. 153.

" Arh. isl.

I,

2, p.

6'/.

ISTORIA CULTURAIA SUB Al kTEI BASARA.B 1,1 VASILB LITPU

Sf. loan Evanghelistul, din Evanghelie, Ducurqti, 1682

77

ISTORIA ROMNILOR

78

slujba religioasA se fAcea pe jum5tate in romnete, i c6 ar fi

inceput a tip5.ri c5rti romneti pentru poporul ce nu tia slaadaoge apoi c domnul ar fi zidit 15110 m5n5stire
vonete,
un mare colegia romdnesc 38, atare rostire a dirtorului contim-

poran poate fi int5leas in sensul c se propunea i inv5tarea

limbei romne pentru candidatii la preotie.

In ori ce caz nu poate rAmnea nici o indoial c slavonesc
era caracterul predomnitor al coalei lui Vasile Lupu. Tot aa
i Matei Basarab pe lang6 ingrijirea ce punea de a tip5ri i. crti
slavoneti de religie pe 15110 cele romneti, aducAnd cum am

v5zut inv4ati slavi de peste hotar, intemeeazA i el o coal5

In m6n5stirea Trpovitei in care se invAtau limbele latin5
i slavonti37.

Este deci invederat c5 domnii care au introdus limba

romn5 in biserica oficia15., se inaijeau In acela timp de reinvierea i int6rirea slavonismului. Ei puneau s tip5reasc6 erti
rom5.neti fiind c5 nu puteau face altfel, fat cu. lipsa aproape
deplin5 de cunosetori ai limbei slavone. Nu mai putin em5sese
ei convini c slbirea slavonismului el-A un pericol sufletesc
inl5ture.
pe care se sileau

De aceea nici s se cread cA se putu desr5dAcin aa

de uor slavonismul din 'Mile Romne, i c inc de pe timpurile

domnilor ingem5nati s5 se fi introdus in toate bisericile slujba

In romnete.
Aceast imprejurare este arnat5 intAi de insui Mitropolitul

Stefan in cartea lui Misteriu unde spune c5. nu se cade vou

dreptilor mei -EH ai pravoslaviei, se v5 scdrbili inpotriva pastorului vostru, dici am dus rdnduelile .yi le-am pus pe romdnete" 38.

Deaceea se p5strase obiceiul de a se tinea dasc5.1i de slavonie prin casele boiereti se vede pe timpul lui V. Lupu. In
1635 logof. Patracu Ciogolea cere din Bistrita pe Toader Diacul

ca .s5 propun5 limba slavon5 copiiilor lui; c avem coconi s

ni-i invete 39. Am v5zut apoi cum pe timpul lui Brancovanu
-6 Codex Bandinus ed. V. A. Uceche, An. Arad. R0171. II tom XVI, 1895,
p. 84, 95.
" Asupra scoalei slavone a lui Alateiu Basarab, despre care nu s'a stiut
nimic pAnA la editia I a acestei Istorit atragem luarea aminte asupra urmAtorului
loe din vizitatia Valachiei din 1640 In Monumenta slavorum meridionalium (mal

sus, nota 16), p. 139: Et potrebbe fare una scolla in quel monastiro tanto

della lingua-latina quando della cyrilliana come ha /alto il principe nel suo monas-

terio". Adaoge trimisul papei (p. 141) : A se la sacra congregatione vorebbe

fare un maestro della scuola in Targoviste, questo sarebbe il maggior frutto che
si puol fare in quelle parti, pereche li Valachi che vogliono studiare latino vano
in Transilvania fra ii heretici et poi sono inimici alle chiese romane, et se fusse
una schola della lingua latina et della cyrillian in un loco solo non haverebbono
l'occasione di andare a studiare Ira li heretici di Transilvania".

" Vezi mai sus, nota 29.

2, Ica .;.1. Doc. Ristrifei I, p. 53 cf. y. Parvan 1. c. vol. VI, p. 188 nota 17.

ISTORIA CULTVRAIA SUB MATE! BASARAB SI VASILE LUPO

79

se intalnea limba romAn5 numai in unele biserici i cum boierii

priveau aceastA introducere ca un abuz. Api tot In Muntenia

se zicea pAn5 la mitropoiitul Teodosie, in 1688, la hirotonia
episcopilor, crezul in slavoneste, i numai acest mitropolit lu
indrszneala de a desr5d5cina si acest obiceiu dela sfintirea
marilor pAstori bisericesti, spunAnd crezul in romAneste, care
In curAnd ins fu inlocuit cu greceasca ". In ori ce hiserick
unde nu mai se putea gissi un preot cunosc6tor de carte slavon',

de "Man era preferat chiar de Inchin5tori, cu toate cA nu o

intelegeau. La ospete preotii obisnuiau totdeauna a rosti cAte
o binecuvAntare pe cAt se putea in limbele slav5 sau greceasc5 41,

si un c515tor care a vizitat Muntenia pela 1699 spune c5. Evangheliai

sunt cetite in limba slavon5 (pe care nu stiu
din ce pricin5 c5lAtorul o numeste i armeneeasc6), pe care totusi
nimene decAt protii nu o cunosc" 42. Raicevici ne spune chiar
c5 pe timpul lui Constantin Mavrocordat (jumstatea secolului
al XVIJI-le), traducerile romAne ale eArtilor de slujba bisericeasc5
ar fi pu tin gustate 43.
De asemenea i in Transilvania, lumea nu se Wed desv5ta

de slavonism, cu toate silinte/e bisericei reformate, i unde se

puteA, forma de inchinare slavon6 er mentinut5, rAspingand
limba romAng. Protestautii furl nevoiti incd in 1675, mai bine
de 100 de ani dup5 punerea pe romAneste a celor int5i csrti
de religie din partea lor, a sili pe sinodul romanesc s5 orAndueasc
prin articolul 8 al hot5rArilor din acel, an ca preotii care

nu se nevoesc cu RomAnia ci tot cu SArbia, unii ca aceia

lor foc i de c6tr5 Dumnezeu pedeaps5 si de csatr poporAni
ur5ciune i soborului scklere, aceia cu un cuvAnt s5 se opreasc5
dela popie" 182 Cu toate aceste ins5 In 1698 dup5 cum se vede

dinteo instructie dat lui Atanasie, mitorpolitul Ardealului

de &tea' Dosoteiu patriarhul Ierusalimului, in unire cu Teodosie

mitropolitul Unuro-Vlahiei, Atanasie este desteptat ca s5 propoveduiasc5 cuvantul lui D-zeu la SArbi si la Rusi pe limba
4

Condica si (Mid a mitropoliei U ngro- lahiei publicatri de Glienadie

Craioveanu, Bucurestii 1886, p.

" Del Chiaro I, c, p. 32.

24.

Curiose Beschreibung der Moldau und Walachey 1699 (Bibl. acad. col.
Sturza, No. 4239) sub cap. V: Wenn sie die Messe und das Evangelium Icsen
geschiet solches in der armenischen Sprache so sie die servische nennen, welche
doch niemand als die Pfaffen lesen konnen".

" Raicevich, Osservazioni storiche naturale e politichi intorno la V alachia

e Moldavia, Neapoli, 1788, p. 242. Raicevici a stat 11 ani in Valahia i .Moldova
In Insusire de consul austriac i ca InvtAtor al copiilor lui Ipsilanti, de aceea
Intlnim piln4 fii veacul al XVIII-a scoli de slavon6. Un doc. al lui Stefan ce!
Mare din 1493 este tradus de Evopie dasealul din scoala slavoneascA". Vezi
comentarul la acest document de Bogdan, Doeumentele lui tef an ce! Mare II,

p. 9.

44 Acte qi fragmente de Cipariu p. 148-149.

80

'STOMA ROMANILOR

romneascri, pe cnd cetirea octoihului a mineelor si a altor c"rti

trebuia s'a fie rcut6 pe limba slavA sau pc cea elineascA, iar
pa pe cea romneasei. Motivul arnat pentru asemenea oprire
er c limba romeinel flind Mina qi ingastd, s'ar putea intmpla
s" fie gresit reprodus cuvntul lui D-zeu, prieinA pentru care
se si destepta mitropolitul Ardealului, c' la caz de incloialti asupra
intelesului izvodului romnesc, se caute deslegare i flcuire
dela temeiu adec" dela originalul elinesc 45.
lat deci cum trebuie inteles in chip istoric, adeel adevrat,
introducerea limbei romne in bisericA, ca o imprejurare adus"
nu de constiinta luminatA a domnilor acelui timp care ar fi vroit

s apere pe poporul roman de a c6dea in inv`apturile ereticilor,

ci de desvoltarea neapratA a lucrurilor, care impinsese atat

pe domni di, si pe popor a intrebuinta tot mai mult limba lui
proprie, mai intsaiu in rostirea inchinArei lui c5tr" dumnezeire,
apoi i in alte a le sale daraveri.
Intrebuintarea limbei romiine duse apoi neap6rat la desteptarea constiintei nationale, dar introducerea ei nu fu productul
unei asemene desteptAri, ci rezultatut fatal al desfAsurrei istorice.

Instructia din 1689 act. 5 si 22 in Cipariu, Acte qi fragmente, p. 241 si

249. Este deci prea generalA i cuprina.toare artarea lui Heladius, Status praesens
eclesiae grecae in quo etiam causae exponuntur cur Graeci moderni nooi testament(

editiones. in graeca barbara lingua tactos accipere recusent, etc., 1714, p. 20, care
,ipune,c5 60 abhinc annis in Valachia omnia oficia sacra et ipse biblia aut graeca
au sclavonica lingua legcbantur ; a quo vero tipographia inibi florere incepit,

omnia hare in linguam valachicam aI utilitatern populi translatac sunt atque

ita leguntur".

lu
A,$EZAMINTELE JURIDICE
1. OBICEIITI, P.A.11ANTUITI.

FONDUI, DREPTUMTI

Matei Basarab i Vasile Lupa a aror viata si domnie

nu fin% de cat o lunga i sangeroasa rivalitate, par a fi concurat
until cu altul pe intrecutele in inzestrarea poporului lor cu aceleasi
asezaminte folositoare. Durata egala a domniei lor, inclestarea

istoriei ambelor tari nascute din neimpacata lor dusmanie,

si mai ales fenomenele culturale identice, la care ambii au presezut, fac ca istoria lor sa nu poata fi expusa despartit i nevoeste
o tratare comuna. De si desbinate cu trupurile, rile noastre

erau impreunate cu mintile lor, si in o regiune superioar se

accentua unirea, pentru care constiinta poporului ramnea Inca

adormita. Alce gasim pentru intaia oara manifestata In cugetare,

In covarsitorul domeniu al inteligentei, de si tot MI% un act de
vrointa, unirea aceea pe care de fapt i fara constiinta de marele

act pe care'l indeplinise, o realizase Mihai Viteazul, ha Inca

pentru intregul corp al poporului roman, Dar si acum, de si
aceleasi acorduri rasunau in o sfera mult mai apropiata de constiinta poporana, ele tot insemnau Inca numai o miscare pregatitoare, instindiv, care trbuia s &eased rostirea ei clara
luminoasa numai mult mai tarziu. Totus este netagaduit
ea din adunarea acestor fapte mute si concentrate numai in
sine insusi se desvolta incetul cu incetul, ca petalele unei flori
ce se desfac din imbobocire, mntuitoarea idee a unirei Romanilor.

.Numai and Romnii incepura a intrevedea, fie si numai ca

prin o zare, istoria lor de 'Ana atunci, i cunoscura prin ate
punte comune ea se asernana ; and sim-tira umplndu-se cu
far deosebire de Ora pe care o locuiau, de aceleasi
gandiri, la faptele trecute ale intregului lor neam ; and simtira
chitul cel puternic pe care-I turn in suflet amintirea unor suferinti purtate impreurta, se nasca in ei dorinta tot. mai vie de
A. D. Xenopol. fstoria Rorninilor.

Vo. VII.

IbTORIA ROMAN1LOe

a duce si inainte un traiu nedespartit. Atunci se nascii ideea

unirei politice, din zemislirea ei pusii pe timpul lui Matei Basarab

Vasile Lupu, unirea intelectuala. De o cam data ea stranse

In un singur corp numai cele duoa ramuri raschirate din poalele

Carpatilor, fara a pute lega existenta lor de trunchiul cel puternic ramas dincolo de piscuri. Daca insa desvoltarea popoarelor este fatala i daca inchegarea unitatei nationale este tendinta obsteasca a timpurilor viitoare, si traim cu convingerea
adnca i nestramutata, ca va sunA data ora mult asteptata
and marginile statului vor cadea impreuna cu acele a le poporului roman. Acesta sa fie idealul catra care sa tindem, tinta
noastra pe pamnt !
Intre tendintele aseinanatoure 'care' -se' manifestasa
ambele tari romne sub domniile lui Matei Basarab i Vasile
Lupu, una din cele mai insemnate este incercarea ambilor domni

de a-si inzestra tarile Cu o legislatie. Pana la ei nu am.intalnit

nici un fel de incercare de asemene natura, cad cele ce se spun
despre introducerea legilor vasilicale sub domnia lui Alexandru
cel Bun sunt de tot problematice, si au chiar in contra lor imprejurarea insaninatoare, c nici un document nici. posterior
nici anterior lui Vasile Lupu nu aminteste existenta acelor legitiiri
tara
Cu tpata aceste trebuiau sa existe i inaintea ambilor
domni ai veacului al XVII-le niste norme juridice, dui:4 care
sa se hotarasc dreptatea intre oameni, cad impartirea acesteia
este chitul cel d'intai care uneste pe oameni in societate, i deci
puterea zemislitoare a vietei de Stat. Normele jtiridice, nu erau
insa serse si deci precize, ci se transmiteau din neam in neam,
sau erau creeate dupa ideea dreptului firesc la fie care noua
imprejurare. Aceste principii nehotarite i plutitoare ale dreptului regulau singure daraverile sociale i constituiau ceea ce
se numea obiceiul ptimeintului 2.

Poporul roman suferind in timpul formarei sale, atatea

inrauriri deosebite, urunele Ion trebuie sa se intalneasca si in
Cantemir, Beset.. Mold. p. 100 : ,,Alexanderprimus Moldaviae despota cum
regium diadema a constantiopolitano imperatore acciperat legos quoque Graecorum
gum:

v BctoiXemliv libris comprehendantur suscepit, atque a variis ilis volu-

minibus, excerptum id quo nunc Moldavi utitur jus proposuit". Tot el spune
iiisu si despre Basilius Albanus Moldaviae princeps antecedenti seculo per bonos

.legumque patriorum peritos viros, cunctos el scriptos et non scriptos canones

in unum collegi jussit et ex jis singularem codicem confecit qui hodiernum judicibus Moldaviaerecte pronunciandi norma est". Dupa Cantemir ar fi existat in

Moldova pe timpul lui cloud extracte de legi, ceca ce nu reies de nicfiiri. El pare
confunda colectia lui Vasile Lupu, extrash din Harmenopulo vezi mai jos Ni.

4. cu pretinsa adunare fcuta de Alcxandru cel Bun.

2 Cantemir, I. c. p. 101 : non scriptum a-Rerun-1, quod consuetudinem
gentis recte diceres, si quidem vernaculo etiam sermone sclavonica voce Obyc

(luid morem aut consuetudinem dcsignat, inter Moldavos appelatur".

AIEZAMINTMLE .71.11tIDE0E

88

normele juridice, care regulau daraverile sale zilnice. bicerra

pmntului va 1r-d'alisa acest amestec variat, va fi un adevrat
mozaic, din cele mai felurite inspiratii, ale cror origine frisa
In cele mai multe cazuri riu se mai pot determina. Adese ori
prescrierile sale sunt izvorite din bunul simt i fritelepciunea
poporului, i dact ele se IntAlnesc ciliar In aceeasi cuprindere
si la alte popoare, aceasta nu insamna numai de cat ca Romnii
le-au Imprumutat dela ele, ci lor asemana'tor provine caracterul
numai din aceea ea sunt izvorte din un fond comun omenesc 3.
Numai acolo unde regulele juridice, vor fi prinse In niste forme
exterioare anumite, se va pute mai usor descoperi adevarata
lor provenient, cg.ci daca fondul poate fi comun, forma va fi
tot deauna particulara.
In randurile ce urmeaza vom cauta s'a artam lineamentcle
principale ale obiceiului pmntului, far a filtra in ama'runtimile, pe care le ar cere o tratare speciala a materiei. Ne vom
margini apoi la normele juridice, care regulau viata
intru cat organizarea statului, a fost expus mai Inainte4 cu

toate c i aceasta organizare este, in definitiv, tot un product al obiceiului pmntului, i nu acel al unei constitutii
scrise.

Dreptul penal.
Incepem cu normele dreptului celui mai
primitiv si elementar, acele ale dreptului penal.
Pedepsirea crimelor nu er privit ca astazi drept o afacere

ce ar interesa ordinea publica, ci ca chestie de interes privat,

ca i daraverile civile. Asa cavalerul Guillebert de Lannoy,
ambasadorul regelui francez Carol al VI-le si al celui englez
Henric al V-le catea mai, multi principi rasriteni, trecnd din
Litvania in Moldova pe timpul lui Alexandru cel Bun, In anul
1421, se 111-W.11es-te cu domnul la Cozia 5, de unde se Indreapta

cara portul asazat pe Marea Neagra, 1VIoncastrul sau Cetatea

Alba. El ne spune c inainte de a ajunge In acel oras, el si cu
talmaciul sau fur apucati de niF,te hoti care-I rsturnara la
pmnt, Il despoiera, ha Il i batur i rnira greu la brat, FAsndu'l numai cu carnasa, legandu-1 de un copac pe malul Nistrului, unde stalu toatg noaptea in pericol de moarte. Dimineata
totusi Il deslegar, si scapand din mnile lor gol, veni astfel
In t'Arg. Se furase Francezului 120 de galbeni, totii bani lui de

clrurn, afar de altc lucruri. Dup.-a struintele puse de el pe linga

guvernorul Cettei Albe care cetate er a lui Alexandru Vod,
s Observatia ar patea fi generalizat si la lucrari literare eare daca searuana uneori dala un autor la altul mai ales la popoare deosetate, nu insainna numai
decilt
CA' adeseori numai o inspiratie de aceias tel.

4 Vol. III, p. 147 si urm. si Vol. VI, p. 155 si ami.

's Sat in judetul
Vezi Frunzeseti. Dierionar geogralic at Roma,

niei, Bucuresti, 1872, s.

V.

84

ISPOHI4 ROMiiNILOR

Rolla din faptuitori fur prinsi i adusi inaintea lui cu streangul

la gat, la'sandu-se in voia lui de a-i ornor sau a le ierta

Fiinded ins cd Izo

restituise banii, de Lannoy se mud pentru
a li se ddrui zilele" 6.

Pe aceeasi idee ca crimele sunt de domeniul privat i ca

raul de capetenie pe care'l pricinuau era daunarea aceluia contra

canna erau indreptate si nu turburarea ordinei publice, se in-

temeiaza i rascumpararea pedepsei chiar a celei capitale, prin

bani, dati celui vaTmat.

Astfel un document dela Alexandru cel Bun invoeste

lui Iurja
rascumpere gtul dela Balota si Oancea, dandu-le
ca gloaba o parte din satul sau Tamratasintii 7.

Tot in bani se rascumpr i pedeapsa mortii cand oar-

muirea o impune pentru oare-care vina. Asa un document dela

Bogdan fiul Lapusneanului (1568-1572) arata pe o femee Lupa
vanzandu-si mosia lui Dinga vornicul pentru 240 de zloti tatarasti, cu care bani i rascumpara capul pentru CA s'a fost mari-

tat dupa alt barbat i pentru desfranarea ei au plait 8,

ceca

ce trebue intales ea' faptuise o bigamie. Ioan Von. cel Cumplit

tntreste unui tigan, Nicola, in 1572 cumpartura unei treimi
din o cincime a satului B5lotestii, pe care tiganul 11 cumparase
(lela Toma in zilele lui Alexandru Lapusneanu pentru 120 de
zloti tataresti, de care bani Toma avuse nevoie spre a se rascumpara de pedeapsa mortei. Un alt document din 1665 aminteste pierderea a jumRate de sat din Onceni de catre Marusca
fiul ei Grigore care Meuse o moarte de om in paguba lui Nicoara

Vornicul, pentru a se plati de dansa 9. 0 aplicare mai departe

a pedepsei amenzii pentru moarte de om se facea atunci cand
se gasia un om ucis in hotarul unui sat, filcandu-se acest sat
rspunza'tor pentru moartea intmplata. Aceasta raspundere
a satului intreg ba chiar a unei regiuni mai intinse pentru crima
intamplata in hotarul ei era un mijloc primitiv mai puternic
de a le preveni. Un raport al boierilor olteni care ocarmuirea
germana din anul 1719 spune cri : legea patriei este ca dac5
cineva era daunat in averea sau in viata lui de catre talhari,
douesprezece sate vecine in hotarul carora s'a comis omorul
sau alta crima sau sri dea pe fata pe rail facator sau sri plateasca
dauna '. Procedarea aplicata pentru incasarea amendei conduVezi aceastii parte din Voyages el ambasades de rnessire Guillebert

I.annoy, 1399-1450, in Arh. ist. I. 1, p. 129.

Doc. din 20 Decemvrie 1432 in Uricariul, XI. p. 12.
Doc. nedatat In Uricariul X, p. 136.

1577. .Arh. ist. 1, 1, p. 111; 1665. Ghibanescu, Ispisoace si Zapise, III,

2, p. 14. Intru cat i furtul se pedepsea cu moarte gsim rdscumparare dela

1635. Doc. Bistrifei de N. Iorga, II, p. 5 asupra
streang pentru furtul unor
intelesului cuvantului descumpere vezi mai sus vol. III, p. 469 nota 135.
" N. larga Studii si Doc. V. p. 138 rricariul X. p. 139.

A IsZti. MIN TELE JURA DICE

cea de obiceiu la pierderea propriet4ei din partea stenilor

asupra mosiei unde se intmplase asemenea nenorocire, Asa

un document dela Ieremia Movil'a 1599 iea dela un preot loan

o siliste numit'a Bdenii, fiindc' nu putuse rAspunde gloaba
de 50 de boj ce i se impusese pentru o moarte de om 11. Chiar
pn tArziu se m"ntinu desp5gubirea Mneascg. pentru crima
de omor. Asa un doc. din 1791 ne aran. cum unul loan lonas
fusese pus la inchisoare pentru un omor in familia lui Dumitru
Ghionoiu ; dar ci scpase deind 110 lei cu care ar fi fost iertat.
In 1801 intAmplndu-se ca brbatul unei femei s omoare pe
fata altuia i acel lArbat s'A fie ucis la rAndul lui de fratele fetei,
ambele familii se impac asa ca nici una s'a nu cear desp'gubire dela cealalt.12. Un altul din 1800 aminteste c unul Berbsnti

in vremile de mili' ar fi pratit numai el pentru sine 100 de lei si

un cal gloabs pentru o moarte de om ce s'au fost ucis pe hotarul
acelei mosii 13. Altul din vremile lui Bogdan fiul L'Apusneanultii
spune c venise inaintea lui inste Greci j'aluindu-se c li s'ar
fi omorAt un tovarl.s pe cnd p6stea oile in hotarul satului Albotenii. Domnul je satul ca domnesc spre pedeaps'a. Apoi bojeml Albot prtind Grecilor moartea sotului lor, anume 158 boj

vaci, 600 de oi. 8 cai si 13 epe, domnul Ii arueste lui satu

Albotenii 14.

Banii prt4i pentru o moarte de om din hotarul unei

mosii constituiau pentru cel crunat un dcept real asupra ei
trecand suma prtif ca o datorie asupra cumprtorului. Un
document din 1620 aran ca dati emasi pe feciorii lui Gher-

man &are Agatiea Boceaca, pentru un Omant din Nisporesti

dispune apoi ea" numai atAta s ain a intoarce jupneasa Agatiea i ginerile ei Neculache vel stolnic, 15 galbeni in manile
lui Ionascu Gherman si a fratelui s'au Cazacul pentru o moarte
de om ce s'a filcut pe acea parte de ocin ce a fost a lor si au
pltit ei". Cu alte cuvinte pentru moartea de om aflatri in cuprinsul unei mosii fspundea nu propriet2rul ci pmntu115. Era
un soiu de drept ipotecar.
Banii de rscumpArare se puteau plti i de o fat.' de al
treile, precum ne o dovedeste un document din 1615 in care
popa Maties ptteste un cal pentru a r'scump'ra capul unui
fur, Ostahi16.

Se intelege c' dae puteai sc6pa de moarte prin bani cu

atAt mai mult puteai eascumpra inchisoarea. Asa unul Ispas
" Uricuriul, XIV, p. 91.
12 1791 N. Iorga, Studii qi Doc. VII, p. 66

1800 Uricarul X, p. 139.

" Uricarul, X, p. 139

'4 Doc. din 1570, ibidem, II, p. 252.
Ghibilnescu, Surele i knoade. 11 p. 50.
" Arh. ist. I, I. p. 71.
15

1801 Ibidem,

VI, P. 508

86

MORI& ROMANI I.OR

iart pe cumnatul su Miron Cocoranul cari-i rupsese o mn

i fusese osndit la 100 de lei i patru sg.ptmni de inchisoare,

de aceast din urint pedeaps, dndu-i drumul cu conditia

ca pentru sngele vrsat s azs la toate liturghille cu fata in

jos rugndu-se lui Dumnezeu pentru iertarea pcatului 17.

Pe at !ms er de uoar scparea de moarte prin darea

de bani, pe atta de alt patre nu se vedea nici o gradare in
aplicarea pedepselor, impunndu-se pedeapsa capital pentru
nite vini, pe care legislatiile de astzi le pedepsesc numai cu o

scurt inchisoare, precum acea de furt. Pe de o parte deci uurinta rscumprgrei, de alta ins o drnicie nemrginit la
impunerea mortii, ambele imprejurgyi ce ne arat ea de putin
er pretuit viata in un timp unde pierderea ei er aa de uoarg..

Rscumprarea pedepsei prin bani este de origine germano-slavon. La Germani in legile barbarilor era cunoscut
sub numele de Wehrgeld, variind in mrimea ei dup rangul
celui ucis. La Slavoni omorul er la inceput afacere de rzbunare

privat i numai in cazul chid mortul nu ave familie care

rsbune, intervenea autoritatea care lua dela fptuitor

o amend bneascgi 19. La Romni nu se reafl rsbunarea familiei organizat in sistem precum o intalnim la Slavoni, de i
ea se va fi produs de multe ori ca rezultat al simtimentului lovit.
Se vede insg c Romnii primir dela acest popor partea cealain', a pedepsei omorului, rscumprarea capului prin o suing.'
de bani.
O alt pedeaps in avere, care insotea perderea capului
i nu o inlocuia er confiscarea averei, care se aplica pentru,
crime de trdare cgtr domn, fie insotit de pedeapsa capitalk
fie singurg., cnd osnditul izbutise
mntue viata prin
Aceast pedeaps barbar care lovia nu numai in vinovati, ci
i prin despoiere in familia lui, nu'i poate gsi explicarea decAt
in principiul feudal admis de poporul romnesc a acelui timp,
c6 imobilele devin proprietate individual numai prin concesiunea domnului, anume chiar i acele ce apartineau privatilor
neatrnat de vre'o danie domneascA 19. Mai adogim in privirea
dreptului penal c lucrul furat putea fi urmrit png. in .once
mn. O scrisoare a lui Matei Basarab cere dela judele Braovului s judece pe un Sas care vnduse unui Romn o iapA,

iar acesta o vanduse altuia i acest din urm unui al treilea

In care insil pgubaul acelei iepe o gsise i o luase 20 Adeseori

17 Iorga, Studii si Doc, V, p. 47.
" Evers, Das aelteste Recht der Russel', Dorpat, 1826, p. 213-220.
Dispozitia legei lui Iaroslaw spune : dac nu este nimene care s poat rsbuna
PC mort, s se plteascii 49 de grivne de cap, (ibidem p. 265). Grivna era egal
J.,

fund, de argint, (ibidem P. 271).

" Vol. III, P. 156.

1599

10 Din Socotelile Braqovului de N. larga In An. Accal.IRom. II, tom. XXI,

P. 204 (96).

87

A4YZ.A.M1/;ITELE J6R1DICE

ins in neorAnduiala acelor vremuri, pAgubasul i fAcea dreptul

singur. Unul Fuga bAnuind c un tigan CiocArlan iar fi furat

niste cai, iea el singur un bou dela tigan, apoi descoperindu-se
adevAratul fur abia atunci vine cauza inaintea judecAtorilor
care d'A l'Amas pe Fuga fatA cu tiganul 21
Dreptul civil, proprietatea.

Dad' trecem acuma la dreptul

civil si anume la unul din asAzAmintele sale mai de temelie

organizarea proprietAtei, gAsim urmele unei comunitAti a ei,

care incepe la legAturile de sAnge si se sfArseste la proprietarii

cei mai apropiati. InstrAinarea mosiei nu este InvoitA proprietarului cAtrA ori cine fArA deosebire. El este dator s intrebe

intAi pe rudeniile sale cele mai deaproape, dac nu vor sA o

cumpere, apoi pe proprietarii incunjurAtori, i numai cAnd,

unii i altii refuzA a o dobAndi, atunci poate s vAndA si la strAini 22 Niste rAspunsuri a le divanului Moldovei cAtrA ocArmuirea

germanA din Bucovina, din anul 1782, privitoare la obiceiul

pAmAntului caracterizazA astfel aceastA strAveche deprindere :

Cel ce va cAdeA la datorie sau pentru altA trebuint6 va vrea

s'A' \T'Ana mosia sa, are datorie sti intrebe intAi pe fii si, insA

de 'vor fi in vrAstA, si pe neamuri si pe rAzAsi, i cAnd nu vor vroi

aceia sA o cumpere, atunci poate sa o \dula' si la strAini ; iar

cAnd nu va Instiinta pre fiisi i pe neamuri i pe rAzAsi, atunci

ei vor puteA, dupA ce vor afla de vAnzare, s'A tragA in judecat5

pe ori cine va cumptira si s'A o rAscumpere" 23.

La mosneni sau rzu.i, adic5 la proprietatea micA, o asemene ingrAdire a dreptului de instrAinare este usor de inteles.
Mosneanul mort, l'Asa proprietatea lui urmasilor sAi in chip

indiviz, impArtitA numai in aceea ce priveste folosinta membrilor familiei sale, insA nu clespArtitA in bucAti deosebite prin
linii trase pe pArnAnt. Asa copiii pAstreazA parte proportional
cu numArul lor in locul de arAturA, in imas, in fanat ; de asemenea in pAdure si la dreptul de adApAtoare 24. CAnd din pricina
rotatiunei culturei, pAnnAntul de imas devinea loe de arAtur5,
se schimbau pArtile respective in- el, si comunitatea la dreptul
de pAsune pentru un numAr de vite se schimba in noul pArnAnt

l'Asat spre atare Intrebuintare. S'intelege dela sine ca intr'un

" 1643. N. Iorga Studii si Doc. IV, p. 25.
" Un document din 1810 vorbe5te despre obiceiu, ori
rudeniei sau a megie5iei cu vanzatorul". Uricarul, VII, p. 62.

Cu

protirnisirea

23 Uricarul XI, p. 257. Documentul vorbe5te 5i de termini in care se putea

lace rascumpararea 5i de publicatii, elementele mai noue, necunoscute vremilor
mai vechi.

24
documente contin formula obicinuith a vanzarei din
camp, din apa, din ima5, din final, din pdure 5i de peste tot locul". Vezi Mina
clara unul din 1602, In Operele lui Miron Coslin de V. A. Ureche, /, p. 89:
vatra satului din camp, din ffnat, din poieni, din curatura', din rediu".

88

MORIN ROMANILOR

asemene sistem de proprietate, Ora la un punct comun, dreptul de instrinare trebuia numai cleat ingrdit. Proprietarul
deci nu pute dispune dups placul su, de dreptul de proprietate
asupra portiunei nedivize, din pm*ntul obstesc, spre a nu
jigni, prin introduccrea unui strin, buna pace si linistea comunittei. De aceea nici o vnzare nu se va pute face fr intrebarea inti a rudeniilor, mai pe urm a megiesilor, care aveau
tot deauna dreptul de precdere in cumprare, i acel de rscumprare de la strinii introdusi fr acea prealabil intrebare.
Astfel un document din 1627, arat pe una Dobra fata Barbului din Voinesti (Muntenia), vnzand logofnului Hrizea
toat partea ei de ocin din Voinesti, vAnzare fcut cu stirea
tuturor megiesilor din sus si din jos si din prejurul locului. Un
altul din 1638 contine iarsi o vnzare fcut cu stirea tuturor
fratilor vnztorului si a megiesilor din sus si din jos si din prejurul locului. Un al treile din 1610, nc arat pe unul Nicoar
fiul lui Gavril, care cnd a vndut acele supra scrise prti, mai
inti au intrebat pe frail si pre cAti avea, dac ei vor s le cumpere, i ei nu au vrut, in ct atunci le au vndut supra scrisului
Vasile eptilici" 25, si asa in nenumrate altele.
Bine inteles ea' neputndu-se cu totul opri pe proprietar
de a se folosi de dreptul su de instrinare, acest drept de protimis er singurul mijloc de a garanta interesul obstiei. N'am
pAcat eaci i-am rugat, zice acel ce le propuse cumprarea,
dacil cum-va neprimind'o er silit a vinde partea lui unui strin" 26.

Aceast proprietate mrginit in dreptul ei esential, acel

de instrinare, prin interesul colectiv al coproprietarilor nu

este cum s'ar preA de origine slav 27, de si proprietatea comun

se gseste Inc astzi in forma ei cea mai deplin la popoarele

slave, unde poart numele de mir. Toate popoarele au avut'o
chiar i Romnii in vremurile primitive a le istoriei lor 28. De
si la acestia intalnim in formele reflexive a le dreptului lor de
mai trziu desvoltat proprietatea individual, totusi noi credem c felul de comunism ata de rstrns al stpAnirei panntului la Romni, este o rmsit mai curnd a vietei romane.
Dac inriurirea slavon ar fi determinat constituirea proprie" Doc. din 1627 in Arh. ist. I, 1, p. 8 ; acel din 1638, ibidem, p. 23, acel
din 1610, Ibidem, III, p. 205 Mai vezi din nenumeratele documente ce s'ar putea
aduce asupra acestei imprejurdri, inc6 urmtoarele : 1627, Arh. ist, I, 1, p. 14
1636, Ibidem, p. 16. 1602, Operile lui Miron Costin de V. A. Ureche,. I, p. 89;
1619, Ibidern, p. 121.
26 Din obiceiurile juridice ale poporului romin. Rspunsuri la chestionarul
lui Hasdeu, de invttorii din Judetul Bacilu : I. Climescu, I. Curpan si C.
Petrov, in Columna lui Traian, 1882, p. 578.
" Cum vra Pis, Die rumanischen Gesetze rind ihr Nexus mit dem byzantinischen und slavischem Rechte. Prag. 1886, p. 32.
" E. de Lavelleye, De la Propriet et de ses formes primitives, Paris, 1882,
p. 164.

AyEZA 31INTELE JURIDICB

89

thtei la Romni, fhrh. indoialh eh ea ar fi luat un caracter comunist mult mai rostit, ashmhnhtor cu acela ce'l are la Slavoni
p"Anh in zilele noastre. Apoi mai amintim c terminul intrebuintat pentru instimnarea mostenirei rh'zhsesti, este acel de
batrdn, care vine dela latinul veteranus, i care aminteste inch
vechea asignatiune de phmnt ce se dhdea soldatului rornan
child la o vrAsth inaintat phrhsia cadrele militare 29.
Alai neint'hleash poate sh ne par imprejurarea c chiar
proprietatea mare erh supush, in privirea instilinhrei, acelorasi rhstrangeri, de i aice nu mai ell motivul ce o aducea
la proprietatea mich. Mai multe documente adeveresc faptul
c nici proprietarii de case sau mosii mari nu puteau vinde propriethtile lor, fh.'rh a intreba inthi pe rudenii sau vecini, dach
nu vroiau ei sh le cumpere cu pretul oferit de strhin. Ash in
un document din 1698, gh'sim c Radul portarul si popa Radu
Wind prin tainich' intelegere lui Alaican si Chrstea Iane mosia
lor Stupnicenii din judetul Dhmbovita, lucru clespre care afleind boierul Chrstea vistiernicul, ce er rnoptean i vecin cu ei,
intoarce prin judecath inaintea lui Constantin Brancovanu
banii lui Alaican i je el mosia, mai mult ch'zndu-i lui a cum-

Ora aceasth mosie, zice documentul, ca trnut ce eret monean

yi neingadttind el ca set intre alti straini pe leinga mo.yia lui". Un

alt caz petrecut cu un imobil urban este raportat de un document din 1697. Unul Stefan luz (adech iuzbasa sau Cpitan)
de Bucuresti murind, lash pe femeia lui Srneada si pe fiul su
Istrate ca mostenitori. Smeada vinde casele lui Stefan aprodul
care trece la rndul shu lui Dima negutitorul ff stirea lui
Istrati. Acesta chimh in judecath pe Stefan aprodul, divanul
hothrhste c acesta s restitue casele lui Istrate, primind dela
el 30 de lei- desphgubire pentru pretul pltit. Alai insemnat este

inch un alt document din 1693, in care insusi Brancovanu arath eh pe chnd erh spkar mare cumphrase dela juph'neasa
Stanca, sotia eiposatului Dima Chiurcibasa si dela fiul ei Alatei

postelnicul, satul Ilurezii, nechzndu-se altora a cumOra,

cilci c avnd domnia mea sate din sus si din jos" 30

Asemene intindere a mhrginirei instrhinhrei dela proprietatea cea mich, uncle isi ave temeiul de a fi, la cea mare, unde

nici un motiv nu o mai indrepthtia, nu pare a fi alai ceva de

" Vol. I, p. 199. Numeroase documente vorbesc de impartirile mosiilor raza.sesti in balrcini. Sure exemplu aduccin pe unul din 1662 In care Toma Arhimandritul vinzind dreapta lui ocind de mosie i cumpar5tur, satul Sendreni, patru
WitrAni, ce se fac patru Wirt" din acel sat si din sat din Dancen iarii doi
cari fac dou
lui Rustea neguttorul, pe care arhirnadritul lust's le
cumparase de la rdzesii mosneni drepti din sat din *endreni". Operile compleele
ale lu Miron Costin, de V. A. Ureche, I, p. 91. Altul din 1609, Ibidem p. 115.
2 Aceste trei documente in Condice logolefiei lui Breineoveanu, p. 278
190, si 103.

9.

ISTORIA ROMANILOR

ct o found imitativA. Din aces ta se vede ins c i la Romani

proprietatea au inceput cu acea micA si 01-16 la un punt comun,
precum au inceput la toate popoarele, desvoltndti-se apoi din

ea intinderile cele mai mari de primnt, care flied ins supuse

la aceleasi norme juridice. Dup ct se vede MO.' exercitarea
dreptului de protimisis er mrginit la un an. Brancovanu in
o scrisoare. din 3 Ianuarie 1709 ctre judele Brasovului spune
noi stim c cu dreapt juclecat iaste cnd cumpr cineva
au mosie, au cas i pdn'd la un an simte cel ce iaste neamul alua mostenirea lui innapoi iar
dec sngele, iaste volnic
clae se mai povrnieste si se invecheste lucrul, nu (15 judecat
s se strrtmute" 31.
Infrt,irea.
Alt form hied mai strns a comunittei
proprietritei, care este ins de sigur de origine slavon, este
acea niiscut din infra-fire, adec cnd doi proprietari se prin-

deau frali nedespartiti.

In aeest caz, cel rmas in viat mostenea numai de ct

pe acel mort mai inainte, afar numai de lsa copii. Astfel un
document din Maramures din 1446 adevereste o invoial intervenit intre Giula fiul lui Mich din Sugatug i cu Petru Gherlus din Srcia prin care se alcsAtuia c dac o parte ar muri
fr mosteri, atunci averea s'A fie luatri de parten cealaltr. Invoiala este numit frfirea. Alt document din 1467 arat iarsi
o infrtire fricutil intre doi nobili romni din Transilvania ; alt
document, dela Vlad Clugrul domnul Munteniei ne arat pe
boierul Latcu, (land nepotilor si de frate jupnii Andreiu si
I,upu, mai multe sate, cu conditia ca ei s fie frati nedesprtiti i ori cArui din ei se va prileji s moar mai inainte de
celalalt s nu vnz partea lui, i s treac la cel Tmas". Un
al patrulea document din 1600 dela Neculai Voevod, acela ce
fusese trimis de Mihaiu Viteazul in Muntenia indat dup cucerirea Ardealului, ne arat c s'au infrritit Drghici postelnicul i Giurgiu postelnicul din Tomeni, de mai inaite vreme
cu nepoata lor de frate, cu clugrita Maria, si peste sate, si
peste tigani, si peste toate averile i agonisitele lor, s fie trei
frati nedespArtiti iii veci, i ori cruia dintr'insii se va intmpla
moar, i ori care din tr'insii va rmnea viu in urma lor,
acela s stpanease toate satele si tiganii i toate averile lor.
Apoi atunci s'au intmplat lui Giurgiu i lui DrAghici moarte ;
mai inainle insei de a muri nu a reimas nici un fia din trupul lor
n urma lor, i a rilmas toatA averea in mnile crtlugritei Maria ;
iar duprt aceea jupnit Dragna sora lui Drghici si a lui Giurgiu

s'au infrtit a doua oarri cu nepoata ei de frate, crilugrita Maria

peste toate satele, iganii i averile, i ca s fie doi frati ne" Am ratacil notita g nu pot indica isvorul.

AEZAMINTELE JURI DICE

91

desp5rtiti in -veci, si cAruia dinteinsele i se va intampla moarte

mai inainte, ori augritei Mariei ori jup'nesei Dragnei, i care
dintre dnsele va rmanea in viata in urma celeilalte, s tinA
aceste averi. Apoi a murit c5lugrita Maria si au rmas satele
i tiganii si toate averile in mnele jupnesei Dragnei" 32
Mai sunt si altfel de infrtiri, inteun doc. din 1648, bun5oar pentru druire reciproc6 si care nu se refer5 la proprietate
apoi infrtire pentru negot sau meserii ca s5 fie frati la catig
i la pagubri" adec5 mai curand o societate in nume cuprinz5tor
In un doc. din 1720. Se mai gsesc infrAtiri i intre man5stiri
precum intre Bisericani si mnstirea de sub Ceahru din anul
1622 care bine inteles nici acest fe] de infrgiri nu mai ave de
tint5 mostenirea ci numai buna primire a c5lug5rilor dela una
la alta ineilt numele de infrtire dat acestor tovAr5sii de deoSebite feluri este numai cat un nume de imprumut 33.
Mostenirea.
Dup5 ce am cercetat modul cum proprietatea era intocmit5 intre cei vii, s5 videm cum ea se transmitea
dup5 moarte; cu alte cuvinte s ne acup5m cii dreptul de mostenire. Aici gsim o abatere radical5 dela dreptul german sau
slavon, care admitea o deosebire intre dreptul de mostenire al
b5rbatilor i acel al femeilor, mai ales in averea imobiliar, a-clop-Land dreptul roman principiile acelui roman, care prive
pe ambele sexe ca egal indrept5tite asupra imobilelor rmase
de mostenire 34 .

Mai multe documente dovedesc intr'un chip neindoielnic

aceast5 insAmnat5 imprejurare. Unul din 1507 prin care Bogdan
Vod5 intreste lui Iurg i surorei lui Armanca, copiii lui Stefan,
toat5 mosia motenit dela tat51 lor anume Folestii. Alt hrisov
din 1520 al lui 5tef5nit5 Vod5 intAreste slugii noastre lui Plotun
i fratelui lui Sama si Costea si surorilor lui Anusca, Sora, Neaga
i Mica copiii lui Stan Plotun mo.5ia Plotunestii fmas5 moste-

Rive dela tatl lor. Alt document din 1549 dat din 1-larl5u de
1446. Millais-, Diplome maramuresenc, p. :331 fraternam 3idunacionem
fecissent", ; 1467, 1-11;rm. Doc. II, 2, p. 176; 1490 Arh. ist. I, 1, p. 6 ; 1600, Revista p. istorie a lui Tocilescu III, p. 209. Alte doc. asupra Iufrlirii: 1447, Iorga,
Studii si doc. I, p. 169, ; 1483 AM. ist, I, 1, p. 33; 1579 Foaia Soc. Romeinismul
1870, p. 90 ; 1600, Iorga, Studii si doc. I, p. 176 ; 1608, Radu Rosetti, Cronica

Vascanilor In An. Acad. Rom. IL tom. XXIX, 1906, p. 2; 1620 (Testamentul

Mariei mama lui Radu Skban prin care infrteste pe dotul fete ale ei) Iorga,
Socotelile Sniului In An. Acad. Rom. II, tom. XXII, 1899, p. 290.

33 1645, loan Bogdan, Cinci doc. istorice din Arh. din Viena, 1889, p. 33;
1720 Iorga, Studii si Doc. V, p. 491 ; 1622, Arh. ist. I, 2, p. 29. Asupra originei
slavice a Infiltirii vezi L. Pie, Die rumeinischen Gesetze, p. 33. Infrgirea se numen
si 'Tittle, 1611 Doc. romdnesti, ed. Bianu, p. 16.
" Asupra dreptului roman, vezi Novela Imp. Iustinian No. 118 : Nulla
introducenda differenttia sive masculi sive ferninae sint". Despre dreptul sinyen, Evers, Das aelteste Recht der Russell.

ISTORIA ROMANII.OR

92

entraUiai Vodn fiul lui Petru Bares, contine intnrirea din partea
domnului a impnrtnlei M'ente filtre cele cinci starpi a mostenitorilor boierului Vascu Epure. Intre aceste starpi sunt i femei,
care ieau totus prli egale ea beirbatit in mosia defunctului, jumntate de sat din Bosnncesti, ramnnd bine inteles in indiviziune
rnznsasen in stnpanirea franturilor de pamnt ce se vin
reja din cele cinci starpi, cate 1/5 din jumnta tea satulu 36. Un
al patrulea document din 1513, dela Bo gdan fiul lui Stefan cel
Mare, intnreste panului Drincovici, parcalabul Hotinului, dona'
sate ce i le dnduse la moartea sa unchiul san Stefan : Drngusenii
Iacusanii, care sate au fost enzute in partea lu Stefan, cand
se impartise el Cu mansa sa Maria fiica panului Iacus vistiernicul
cu fiicele ei Anusca i Vanutca i cu nepotii sai, fiii lui Gheorghe Buzeski 36. Un al cincilea document din 1657 dela Stefan
Gheorghe impnrteste in pnrti egale moiile e-Amase pe urma lui
Grigore Muft', intre cinci copii ai lui, doi bneti i trei fete,

din care Tudosia primeste si ea p'airti de mosie a patra parte

din satul Calinestii si din satul Barbesti, din a patra parte jumatate si a treia parte din Ciortoria, iar cele lalte dona', Antimia i Nastasia ieu jumntate din satul Voloca si a triea parte
din Ciortoria. Un al sasele din 1668 contine impnrtala mote-.
nirii lui Toma Vornicul intre cei 3 copii ai sni, Catrina sotia lui
Velicico Costin, Nastasia a lui Racovit paharnicul i Stefan
paharnicul fratele lor. Imparteala se face asa c Nastasia iea

Caterina 18 si Stefan 15 37. Un al saptelea document mai

apropiat cu data lui, dar care nu face decat a confirma obiceiul

stravechiu, este din 1747 si contine impnrtala Metan filtre reposatul Gavril Miclescu biv vel logort, de mosiile ce le au avut
de pe mosul snu Tudosie Dubnu, ce au fost logofat rnare, impnrtala Murta pe trei capete : Constantin Miclescu paharnicul,
Maria si Anita, fiecare din aceste pnrti luand mai multe mosii 38.
Cu toate aceste se intalnesc documente care dau o preendere
mostenirii prin bnrbati acelei mijlocite prin femei. Asa este unul
35 1507. Ghibnescu. Ispisoace i zapise, I, 1, p. 45 ; 1549, Arh. ist. 1, 1,
p. 42 : si anumc s'a czut lui Jurja feciorul lui Vascu Epure (stirpea I) a cincea
parte dintr'acea jumtate ; iar Frsinei si surorei et Marinei fetelor Marifei (fata
lui Vascu, a II a stirpe) a cincea parte ; lui Vasca, al doile fiu al lui Vascu Epure
si:fi-pea a I II-a a cincea parte ; lui Fatal si Andreicu feciorilor Magdalinei (a 2-a
fat a lui Vascu Epurc ; stIrpea a IV) a 5-a cincea parte ; In sfIrsit lui Pncurar

si sororilor lui Odochiei si Maripi si &anca"( feciorilor Ilenet, (a 3-a fatti a lu Vascu

Epure, stirpea a V-a) restul de a cincea parte".

" Arh. ist. I, 2, p. 120.

" Uricariul, X, p.
2, p. 73.

99 ;

1668,

Ghibnescu,

Ispisoace si Zapise,

III,

" Uricariul, XI, p. 227. Mai vezi o mostenir-e in mosii In -un doc. din 1668,
Ghibnescu Ispisoace si Zapise, III, 2, p. 73. Un numr mare de asemene inostenire a fetelor ,vezi In Bogdan, Documentele lui
cel Mare, passim o. c. U,
p. 52.

AfpiZAMINTELE VA:Unir:E

93

din 1652 in care 12 boieri jurktori privesc ca mai volnic adeca'

mai cu peternic drept in mostenirea unor pmanturi fza'sesti

al Dumitrei femeia Micului, fiind cu crti din feciori decat al lui
Balea, Tanase i Stoica care sunt tot din feate". Cu toate aceste s'a' se observe ea' se &Idea precUlere prin aceast'a coborare

din un b5rbat tot unei femei, Dumitrei. De asemenea un alt

document din 1623 arat cum s'au imp6rtit mosiile cele 6 la
moartea lui loan Paharnicul, pe care mosii le castigase in timpul vietuirii lui cu sotia lui Marina (prin un soiti de comunitate). Se dau annume 2 pilrti, adeca' 4 mosii fiului lui loan,
Lateo, iar sotia lui Marina rilmne numai cu o parte, 2 mosii39.
Dac impretina'm aceast imprejurare cu excluderea fetelor in-

zestrate dela mostenirea Vrintilor, vom constata c eran in

dreptul de mostenire dou5 traditii din care una era cea datorita*
principiului roman de egal indreptgire a sexelor, cealalt6 celui
germano-slavon de prec6dere al brbatilor.

Asa era mostenirea ab intestato. Asupra celei testamentare se vede c' copii aveau dreptul, tot conform dreptului roman, de a li se da o parte din mostenire (documentele mai noutt
spun a treia parte 40 De aceea daniile fAcute i aveau t'aria lor
fat cu rudele celelalte, daca 111.1 erau copii 41. De asemenea am

v.'zut cum infeatirile aveau putere iarksi cand lipsiau copii.

De aceea nu este indoial c monstruoasa hrukzire rcut de
Ilie Ienache vel pitariu in 1704, prin care las toate mosiile
casele lui bisericei zidit de el la BAchitoasa in tinutul Tecuciului, iar pe sotia lui Tofana si pe propriul su fiu Gravril
lusa pe ajutorul Mariei sale lui Mihaiu Vod (Racooild) sa le
poarle de grifa, va fi fost resturnat de mostenitorii lui, cu toata
1652, Iorga, Studii si doc. V, p. 120, 1623, Doc.-romeinesti, ed. Bianti

p. 82.

Raspunsurile divanului Moldovei la Intrebirile ocirmuire germane

din Bucovina, punctul al V-lea, Uricariul, XI, p. 255.
moia
" Un hrisov dela Petru Rare din 1542 intarete lu Petru
cumparata de el, Hlipcanii, lui i copiilor lui i nepotilor lui, iar daca i se va
intampla sil nu aiba copii din el, sil fie a fratelui sau i a nurorilor sale sau ori
cui Va voi clupa moartea sa". Ghibilnescu Ispisoace si zapise, I, 1, p. 69. Maxim
Hriibor postelnicul n'a avut copii i nicialt neam ni-a lasat domnii mete (Alexandru La'puneanu) averea lui 1572. Dim. Dan Cronica Episcopiei Realaujilor, 1912,
p. 168. Doc. din 1560 prin care Alexandru Vocal Intarete dania facutili de Grigore lu loan fiind cei n'au aval feciori din trupul lui". Foaia societcliei Romdnismului, I, p. 80 Doc. din 1635 Dumitracu i sotia lui care coconi n'au avut
dispun cual vrau de avutul lar. Ghibanescu, cit. II, 1, p. 92. Doc. din 1646. Uri-

carita, X, p. 97 : cu blastam pentru ca nimene din fratii sau din surorile lui sil
n'aib5 a clinLi dania aceasta fiind Cu tirea lor, ca el s'au dat de huna voia sa
si copii n'au auut". Prin urmare numai cu aceasti) restrangere este valabil principiul pus de un doc. din 1646 care simule cit dupa leagea tirii poate omul sa-i
dea ocina, moiile, bucatele i averile ori cui va vrea". Ghib5nescu, I. cil. 11,2,
p. 119.

IBTORIA 1OMINIL0E.

91

ingrijirea boierului de a declara de triclet i proclet afurisit

pe cine se va amesteca

strice tocmala" 42
Desi fetele eran egal indrepttite cu bietii in mostenirea
fr testament, de indat ce intervenia vrointa lsritorului, se
introducea o insmnat schimbare in dreptul lor. Anume fetele esite cu zestre din casa printeascA, fie zestrea
fie chiar mobil, nu mai aveau dreptul a veril la parte din mostenire, fie testat, fie netestat. Inc prin veacul al XV-lea
gsim in Maramure obiceiul ca fetelor sil nu s de posesii de
pilmnt, adec mosii, ci numai lucruri miscRoare,- Un document din 1414 contine impcarea nobililor romAni Tatul din
Ialova

i 'vasca brbatul surorei lui, intru ct dup dreptul

romnesc in districtul Maramursului nu este obiceiu ca s dea

fetelor posesiuni ci nurnai lucruri misctoare 43. Se vede deci
inc6 de pe atunci tendinta de-a modifica traditi dreptului roman in sensul mrginirei femeilor dela mostenirea averii nemobiliare. Cu timpul aceast tendint se cristalizaz in principiul
ca fetele inzestrate de obiceiu cu avere mobil, uneori incri si
cu imobil ins in parte nuilt mai micti deciit li s'ar fi cuvenit
din mostenire, nu mai eran primite la imprtirea averii rmase
pe urma unui reposat.
As postelniceasa Ileana Cantacuzino, de si ave sese
fete si sese beti, prin testamentul ei din ami! 1682 imparte
numeroasele mosii care-i constitueau patrimoniul nurnai intre
cei sese fii ai ei, si nu pomeneste de fete prin nici un cuvnt,

ca si cnd nici le ar fi avut, fr indoial numai din pricin

ci ele fusese cu toatele mritate i inzestrate de mai.inainte ".
Aeest obieeiu este protivnic clreptului romn care ddea fetii
inzestrate dreptul de. a raporta dota. 13An in veacul al XVII
s'ar pre ci dreptul raportului din partea femeilor inzestrate
fusese in putere si la Bomni, deoarece un document din 1606
arat pe una Bococoaie care fiind rspins dela mostenire sub

cuvnt ci ar fi fost inzestrat spune c nu a vrut as, ci a

intors preu1 zestrilor innapoi si a intrat in ocin 45. Dup acelas

principiu al egalittii prtilor se scdea din motenire partea

luat de mai innainte de un mostenitor. Asa in 1651 este lipsit
cit totul de partea sa unul Criurgea pentru care l-a pltit iuma
" Uricarial, XI, p. 227.
43 Mihaly, Diplome mararnareqerte, p. 191: ,.quia filia.... nostr. non posses-

sioni sed rehus". Alt doc. din 1499, Hurin. Doe. II, 2. p. 419.
ice i lilerare
" Testamentul publicat de mine In ArhMa societafer
din Iafi, I, p. 247. Din potriva Radu Buzeseu eare la moartea lui loiti doi coco/ti
(eopii rnici), Radu i Alada, las l acesteia 13 din mosiile fui iar 2/3 fui Rada.
Testatnentul lui Buzescu din 1609 Septemwie 1, publicat de Gr. Tocilesu
in Torda soeietalii Romiinismului, p. 516.

Regest din Arh. Si. Spiridon din Iasi, TorgaStudii

Doc. V, p.10.

A. EZXMINTELE JURIDICE

95

(mama) noastrg de multe rgutgti ce a fAcut de au fost de multe

ori s piarti de nu 1-ar fi ORA" 46
Incet incet ins se intemeiazg principiul eg femeea
zestrat mi mai poate veni la mostenirea pgrintilor ei de aceea
vom vede pe Domnul fanariot Alexandru Ipsilante, in incercarea de a introduce o legiuire scristi In Muntenia, modificA in
acest punt sorgintea legilor bizantine, de unde imprumut pe
a lui, Hexabiblonul lui Harmenopulo, si conformandu-se obiceiului pgmantului, dispune prin 2 al capitolului pentru mostenire, c dup6 ce se va inzestra fata dela p'rtinfi, sg nu aibg
nici cum voie dupg moartea Orinfilor ei s intre la mostenirea
lor, sub cuvntul ca s pung.' i zestrea ei la mijloc ci sti ra"man
multamit cu zestrea ce va fi luat" 47. Acelas sistem este urmat
pang la codicele Calirnah i Caragea, precum se poate constata
din mai multe documente
insus acesti codici primesc in
aceast privire obiceiul Vinntului, prevtizand acel al lui Calimah prin 1013 cg fiicele inzestrate nu pot cere sinisfora,
dar nici sunt suite s pung la mijloc zestrurile", iar codul lui
Caragea prin art. 17, ascutind Inca' obiceiul Omntului, pre-

vede cg numai feciorii mostenesc deopotrivg, si pre fete de

vor fi neinzestrate, datori sunt sa' le inzestreze i s le cAs-

toreascg".
Femeea ave un drept de mostenire in averea Vrbatului.
In un doc. 1664 ggsim o judecatg intre Maria sofia fposatului
Ganea cu fratele accstuia, vistiernicul Nichifor dela proprietatea
a 4 mosii. Ieremia Movilg hotgreste ca s aib6 a stpani Doamna
Ganei (adecg sotia lui), toate mosiile pe care le-a cumpgrat 1m-

preung cu bgrbatul ei prin uric dela Petru Schiopul pang vor

fi vii fiii lor ; iar dac s'ar intampla moartea copiilor sg stilpaneascg jumgtate fratele Ganei i jumgtate sofia lui, Maria. Din
acest act s'ar pgrea ea' femeea ava un drept de comunitate (communaut6) cu bgrbatul ei asupra agonisitelor din timpul &Astitorii 49.

Frafii nu aveau dreptul a rgsturna daniile sau testamentele fgcute In favoarea strginilor. Asa un document dela inceputul veacului al XVIII-le confine dania Todosiei fetei lui
Onciul carg. unul Onofreiu Vilnceanovici, pe care'l je drept
" Ibidem, p. 30.
original a Condicei lui Ipsilante din 1780 Bucuresti, tipografia Mitropoliei. A doua
publicata de I. M. Bujoreanu in Colecliunea de
legiuirile vechi si mud ale Romliniel. Constantini Harmenopoli Manuale legum
sive Herabiblos cum appendiciis et legibus agrariis, ed. Heimbach, Lipsiac, 1851,

" Vezi

V, 8 (p. 633) ; si pater suam dotans filiam pactus est ut dote pro se data sit

contenta, neque in hereditate ipsius partem habeat, hoc pactum non valet, neque
prohibitur succedere patri intestato obeunti filia, dum dotem fratribus, qui in
potestate remanserant, confert".
" 1809, Uricariul, XI, p. 328; 1813, idem XIV, p. 234.
" Ghibrinescu. Snrete
izvoade, II, p. 67.

96

1STORIA ROMANILOR

fiul ei, dndu-i toate mosiile ce le ave iar fratii sau neamul
ei s nu se amestice la aceasta" 3.
Mostenitorii insg de ori ce soiu nu puteau incgpe la rgmgsitele mortului cum spun documentele, chiar de erau feciorii
sau nepotii lui, inaintea datornicilor (adec a creditorilor), dacg
nu vroiau sg plgteascg ei datoriile mortului" u, intocnriai dupg
principiile dreptului roman, care define& chiar mostenirea ca
acea ce rgmanea dupg deducerea averei streine 32.
Cnd s'intAmpla ca mostenirea sg fie prea impovoratil

cu datorii, Mat ea ameninta a ataca si averile mostenitorilor,

acestia aveau facultatea de a se lepgda de mostenire, fsAnd-o
pe sarna creditorilor, mod indirect de a ajunge la proteguirea
incuviiirtatg astgzi prin beneficiul de inventar. Asg un document din 1656 aratg cum dupg moartea IIrizei vistiernicului,
rgmnnd cei doi fii ai si. Radu clucerul i Gheorghe postelnicul, si ei socotind cum 61 ce au rgmas dela tatul lor mosii,
rumni, tigani i alt mult putin, nu vor puteg plgti ton te datooriile, s'au lepgdat inaintea divanuiui de toate moiile i datoriile tatne-sgu, Hrizea vistiernicul, si le au dat toate pe sama
datornicilor (creditorilor) ca sg-si iee fieste-care ce i s'ar cuveni
dupsg a sa datorie" 33.

Pentru a reveni la zestrele femeilor, nu aflgm in obiceiul

pgmantului normele ocrotitoare de care ele sunt incunjurate
In legislatia de astgzi. A bungoar` nu se aflg cea mai insemnat din ele, oprirea instrgingrei dotei imobiliare. Din potrivg
se reggsesc documente in care bgrbatul vinde mosia de zestre
a femeei, des ele contin i consimtimntul ei la acea vnzare54.
CAnd cineva muria fgril mostenitori averea lui se lisa dom-

neascg. Asa un document din 1507 aratg' pe Bogdan Voevod

&Ind satul Bglinestii lui Costea Carjg, sat pe care domnul
dgduse ()clan lui Horvat biv comisul, iar dupg el nergmAnncl
nimene din neamul lui a luat iar satul pe sama domnii 55.
Dintre alte drepturi tot privitoare la proprietate mai posedgm prin documente oare-care rgschirate amintiri. A bungoarg asupra chestiunei insgmnate a schimbgrei matcei unui rgu
ce slujea de hotar futre doug proprietAti, un hrisov al lui Vasile
Lupu hotgrgste ca atare schimbare nu poate sg atingg drepturile proprietarilor vecini, i deci in conformitate cu asemenea
principii dispune ca hotarul 'hare cele doug mosii sg fie, Cu toatg

" Doc. nedatat. Arh.

i.st.

III, p. 203.

" Doc. din 1776 In Operile lui ill iron Costin de V. A. lireche 1, p. 177.

" Deduct acre alieno" cum spun iuristii romani.

Condieu togojefiei lai Brdneovonu p. 140.
" 1676. ()Heart:11, VII, 11.
" Iirisov din 1639 in .1rh. isl. I, 1, p. 94.

97

At$.11tZA MINTELE JUAID10E

schimbarea cursului Crac'ului, tot matca cea biitrcind56. Hotgrdrea este si aici conformg dreptului roman, care intr insg la
aceastg Intrebare in deosebiri fine, pe care nu pute s le ailog

In vedere obiceiul pgmntului, precum Intre altele acea intre

cursurile de apg publice si private 57.
Viineiri i eurnprri.

Asupra dreptului obligatiilor no-

titele nu pot fi decgt foarte sgrace, intru cat daraverile personale 'hare oameni, eran foarte restrnse, si mai toate afacerile se raportau numai la dreptul de proprietate. De aceea
cele ce ggsim despre obligatiuni In vechiul drept al Tgrilor Ro-

mane se referg indirect tot la proprietate, precum bung-oarg

la schimbul contractat asupra imobilelor, la vAnzgri si la zg-:,
logiri de mosii, case sau vii. La vnzare existg rgspunderea
pentru evictiune. Un doc. din 1648 ne aratg pe Petrache Boldescu

indatorindu-se cgtre Toma Nornicul cg de se vor scula niscari

rgzasi sg scorniascg pal% i s ath dumnealui vornicul nici o
nevoie si s aibg a da sama si a sprijini
" 58 Asupra
schimbului avem un document interesant care hotgrgste nu-

litatea unei asemenea daraveri, pe motivul c lucrul dat n schimb

de unul din proprietari nu-i apartinuse, hotgrare conformg in

totul cu dreptul roman, dar care poate fi si o conceptie a mintei sgngtoase, de care se potriveste ..si patio scripta a dreptului
roman 59. Vnzgrile cele att de numeroase par a fi dat numai
rar nastere la procese, de oarece se fgceau mai totdeauna pe
bani numgrati Maintea Domnitorului sau a marturilor ce erau
fatil la facerea tocmelii. CAt despre zglogire, sistemul cel mai
indgmanatic si mai obisnuit este vAnzarea pgmntului zglogit
cu drept de rescumprare. Un document din Maramures din
anul 1449 ne argt pe unul Pop Nan care, avnd de plgtit lui
Petru Gherghes 50 de mgrci i neavnd de unde, vinde creditorului a treia parte din mosia lui Berbenita, cu conditia ca el
s'au urmasii lui cnd Ii vor intoarce banii el sg fie indatorit a-i
intoarce mosia 6. Celia analog se petrecea cu daniile, cum se
numeau pe atunci donatiile, care erau revocabile pe atunci
pentru sgrgeirea dgruitorului. Un document . . . da pe Safta
.

" Ghibilnescu, Ispisouce si zupise, 1, 1, p. 49. In Transilvania era acelip?

drept al coroanei, Mihaly, Diplome, p. 378 (1445).
" Lex 7 3-6 Digest. de acguirendo rerum dominio, XLI, 1.
" GhibAnescu Ispisoace i zapise, I, 1, p. 156.
" Hrisovul lui Mahain Racovitil din 20 Iuniu 1718 in Urieuriul, V.
p. 365.
Asupra Insmnatei daraveri cuprinsil in acest document din puncLul de
videre al influentei grecesti, vom reveni la epoca Fanariotilor, vol. V, I, No. 1.
Comp.. Lex. 1 3 Digest' De. rerizm permuaitione, XIX, 4 ; Ideoque Pedius ait, alie-.

nam vem dantem nullam contrahere permutationern".

" Mihaly, Diplome, p. 338.
K. 13. Xenopoi, IstoTia Rcmanilor, - Vol. VII.

91t

ISTORIA ROM XI\ II.OR

sotia fostului Domnitor al Moldovei Gheorghe 5tefan (1654

1658) care ddruise a cince parte din satul 5erpeni si a cincea
parte din Puhdeni marelui postelnic Stamate, intdrind aceast
danie i In 1665 chnd au venit dela Svezi" (din Stockholm),
acuma /a 1670 dupd moartea bdrbatului ei, in 1668 ajungnd
la o bogal lips i neavAnd alte ndej di de aiurile fhr numai
ce mi-au luat aceste pdrti de ocini dela d-lui postelnicul", i le
vinde tot lui cu 500 de lei. C alte cuvinte donatia se anulase
si se prefdcuse in o vanzare 61. Despre zdlogire mai afldm din
rdspunsurile divanului Moldovei, la intrebdrile guvernului bucovinean din 1782, cd mosii sau once lucru miscdtor se va
pune zdlog cu hotdrt soroc, ca nepldtind banii s rdme de
istov, de nu va da stdpanul mosiei al doile zapis cu desdvarsit
vAnzare, sau ac ce tine zlogul de nu va ave cartea judetuIui intru care s'A se arate cd s'au dat acel zdlog de istov, atunci
aceste erau
zapisul cel d idlogiturd nu va aveh tdrie" 62. *i
normele unui obicem vechiu, se vede din un document al anului
1619, care da unui creditor mosia zdlogitd numai dup judecatd 63 Aceastd reguld nu ea insd totdeauna tinutd deoarece
Inthlnim zapise In care se prevede ed clacd nu s prteste (suma
luatd cu imprumut) zAlocsul i va fi stdtdtor" 64

Sd atingem Ins o altd intrebare, care poatesd ne dee mult mai spornice rezultate despre inaurirea nor'helor juridice asupra desvoltdrei vietei poporului romn, ahume cercetarea actelor privitoare la regularea daraverilor internationale. Asupra Intrebdrilor privitoare la aceastd materie
gdsim inthi un principiu de drept public privitor la determinarea hotarelor tdrii In o scrisoare din 1640 din Moldova cdtre Bistriteni In care cetirn cd hotarul t'Arel dupd obiceiul pdmntului este cd de unde se rup apele cdtre dumneavoastrd
(Bistriteni) a domniilor-voastre este, iar de unde se rump (sic)
spre noi, al nostru este" 65. Afldm asupra dreptului international privat, urmdtoarele :

Am vdzut aiureh cum un stain pute intra prin voiata

dornnului In boieriile tdrilor romAne si am aflat nu numai Greci

ortodoxi, dar chiar i alti strdini de religia catolicd sau protestantd, In dregAtorii pe lngd domnii Munteniei i ai Moldovei 66.
Vre o formalitate de impdmntenire nu existd ; cel mult se cri" Ilegest din Arh.
Spiridon, ap..Iorga, Studiif i do.c."-IV, p. 274.
" Uricariul, XI, p. 258.
" Uricariul, X, p. 152.
" lorga, Studit qi doc. VII, p. 36. Adaoge un doc. din 1579 care conine
iarAi vorbele ca dacil nu se vor plti bani zilogul s rme pierdut". Ghibnescu,
Ispi.soace .11 zapisc, I, 1, p. 191.
" Iorga, Studii qi doc. V, p. 389.

" Vol. VI, p. 38, nota 131.

AtAZAMINTELIG JURIL ics

99

satori Cu vre o pmanteanck cpatand prin asemenea

tur in stpanire i mosiile pe care boieroaica i le aducea ca
zestre. De In dat ins ce strainul er boierit, el pute cumpra
1110i1 in virtutea titlului silt', si M.A. chiar nici o legtura de
sange Cu pmantenii.

Asa pe timpul lui Brancovanu Intalnim pe unul Proca

ciimarawl, a caruia sotie se numea Chirco i care mbii sunt
artati ca strini originan i din Rumelia, cumprand o mosie
a vistiernicului Hrizea, i dupa aceea retrgandu-se 5mbii din
NIuntenia in tara lor, trimit pe ginerile lor Gheorghe Saulea
sa vanda mosia lui Constantin Brancovanu. De asemene &inn
in un document din 1725 pe unul Dracea armayul, oni strain
de aceasta fara, cumprand o mosie pe apa Bacului langa targul
Chisinaului 67

S'ar prealnsa ca nu numai strinii boieriti aveau dreptul

de a cumpra imobile, i anume chiar rurale, ci i acei ce nu se
afau In boierii, si nu numai stedinii crestini ci lucru ce ne poate
pgrea mai straniu, chiar Turcii. Un curioz document din 1560
confine intrirea fcuta de Petru Voevod fiul lui Mircea ce d-

rueste bisericei din Targovistea satul Aninoasa ; iar dupa

aceea, urmeaz documentul, vldica Efrem dela acel sfant

lcas avand judecata dinaintea domniei mele cu Hamza Turcul

cu neamul lui pentru acel sat, ziccind Hamza ca Aninoasa
ar ji proprietatea lui ; iar domnia mea am judecat si am pus pe

Hamza s aduca 24 de boieri sa jure ca satul Aninoasa este

Inteadevr al su. Apoi Impreuna cu acei 24 de boieri pus-am
domnia mea a caut din nou cauza acelui sat si am cetit hrisoa-

vele tuturor domnilor precedenti si am adeverit cum e inca

mosul lui Hamza pierduse satul Aninoasa pentru trdare
zilele reposatului Vlad Voevod Calugrul, care dete atunci
ace' sat jupanului Milco" 68
Dacs acest Hamza poate sri fi fost un boier roman purVaud numai un nume turcesc, alt document din 1764 ne arata
Invederat pe un Turc Mehmet-Aga proprietar In Muntenia,
ceeace se vede de pe faptul c prea puternica Imprtie" se

amesteca In limpezirea averii lui Mehmet. Acest Mehmet ave

inss drept strmos pe Mihai Sptarul Cantacuzino si de mos
pe Toma vtaful, doi boieri romni crestini 69. Se vede deci
ea' acest Mehmet-Aga er un boier roman turcit care bine In-

teles i pastra proprietstile, cki cine ar fi Indrznit s i'le

rpeasc ; tot asa va fi fost Hamza Turcul.

'7 Doc. din 1696 in Condica logolefiei lui Brancovanu, p. 140. Acel din
1725 mai jos nata 56.
6" Venelin Vlaho-bolgarskaia gramota, p. 175.
" Iorga, Studii qi Doc, V, p. 521-522.

ISTOR1A ROALIVILOR

l 00

In tratatul fui Dimitrie Cantemir cu Petru ce! Mare se

prevede despre cei straini pentru prima oara dispozitia, ca din

Moscali sa nu sa amestece la boeriile Moldovei, nici sa se insoare

In Ora, nici moSii sa nu curnpere" 70 din care dispozitie tocmai

s'ar pute deduce ca precum strainii ceilalti asa i Muscalii

avuse pana atunci dreptul a se insura in tail, si pe acel de a
cumpara mosii. Boierii vroiau insa sa apere tara lor de o in-

raurire mai primejdioasa, fata cu o mare imparatie.

Daca Insu acest punct poate ramanea pana la un grad indoielnic, anume daca strainii neboierIti puteau cumpara mosii
este adeverit c ei puteau dobAndi vii si case in orase. Asa un
document din 1669 arata cum Chirita soltuzul armenesc din
Suceava i feciorul sau Drghici seria i marturisesc cu zapisul lor

ca de nime nesiliti nici asupriti au vandut de buna voia lor

dreapta lor ocina i mosie, o falce de vie la targ la Cotnari in

dealul Mndru, intre via lui loan protopopul armenesc din jos
si via lui Marcu Armanul din sus"n. Prin un act din anul 1671
Iorga fiul reposatului Isaia jitnicerul vinde lui Gaspar Caine'
ceasornicarul Franfuzul casele sale din Iasi, ulita mare 72 In
1775 gasim pe" A.mbroni fata Mariei Ghirgicai din Iasi ca vinde
o cas lui Zaharia Grecal om strain din Tarigrad 73. De aceea
gsim in raspunsurile divanului Moldovei catra guvernul Bucovinei din 1782, ca Armenii i Jidovii n'au avut dupa dreptate a cump:Ora mosii la tara de veci, nici au ; iar casr& i dugheni

la targuri au putut si pot cumpar ; insa Armenii numai pot

cumpara i vii 74.

O singura garantie exista in obiceiul pamntului contra

instrainarei proprietatei i in deobste a averei castigate in tara

de catra straini, anume aceea c mostenirea strainului era invoita
numai copiilor lui, iar toate celelalte rudenii ale sale erau

excluie prin dreptul domnului de a-si insusi atare mostenire.

Er deci cunoscut i in trile romne ceea ce Francejii numesc
le droi d'aubain3, dreptul de albinagiu. Un hrisov dela Mihai
Neculcea fh Letopisete, II, p. 337.
7, Needit In Arhiva statului, pachetul mAnAstirea Golia.
72 C. Erbiceanu, 'stork! Milropoliei Moldovei
Sucevei, Bucuresti, 1888,
P. 3-

Uricarul, VII, p. 31.

Ibidem, XI, p. 263. Un singur document si anume unul din 1525 scris
romaneste ( I) ne aralA pe trmnhi tirgului Vaslui Cu VOilliCii de caste venind
inaintea lui titebinitfi Vodil
cii Armenii, Jidovii i Grecii care se
arid acolo in tirg oplosi, preciim mUlte'neajunsuri i nagote cAsuna-le-ar la toll
a lar tArgoveti, CO se bap la toate cupepile Moldovenilor la care acei strAini n'au
dreplatea pe lege bOIrOnS, meserniti, cArciume i pitOni tinca cum acolo in targ,
ma cumpar5 i locuri, ocini de case si de tanete si de priseci etc". Acest document
nu este msS cleat o Palsificare facutii, pentru a sprijini dreptAtile tArgovetilor in
en proces cu proprietara crasului Vaslui. Arh. ist. I, 1, p. 57. El a fost publicat
in o brosurA, a avocatului Iorgu Petala rig/nil/ill nu s'a vilzut de nimene. Limba
lui aminteste vestitul falsificat
lui Huru.

ARRZXMINTKLR JURIDICE

101

Racovita spune c Dracea armasul, om strin de aceasta tara

In viata lui cat a fost trait,
fost cumparat o mosie pe Bac
si-au fcut o moara in apa Bacului lnga targul Chisinaului
tamplAndu-i-se moarte i neavand pe nime aici in tara,

fiind obiceiu pentru cei stredni cdnd li se tntdmpld moarte qi nu

au copii, ce ar aveet set- se iee pe sama gospod, care dup moartea
lui ramanand acea mosie i cu moara in apa Bacului, am socotit

domnia mea, macara ca este obiceiul acesta, n'am vrut nici

n'am primit sa se iee pe sama gospod, ci m'am milostivit si am
dat aceasta mosie i moara la mnastirea Neamtului" 75.

Raporturi internationale.
Rapoartele internationale externe furl regulate in deosebite randuri prin mai multe tratate
incheiete de Tarile Romne cu statele vecine lor, parte tocmite
in special in viderea regularei unor asemenea daraveri, parte
continute in unele articole din tratatele politice.
Cele mai multe din aceste tratate, une-ori eliberate in
forma de hrisoave catra negutitorii straini, contin stipulatii
vamale asupra drepturilor de platit la intrarea i esirea marfurilor,
precum i repetarea necontenit a clauzului liberei treceri a

negutitorilor dupa plata taxelor cuvenite. Asupra relatiiilor

juridice internationale nu dobandim din asemenea izvoare mai

nici o stiinta, si un singur tratat, acel incheiat intre regele Sigismund al Poloniei si Stefan cel Tarar al Moldovei in anul 1529,
care se ocupa in deosebi cu administrarea justitiei internationale
la hotarul ambelor tri, poate sa ne dee oare care lmuriri in
aceasta privire. Mai toate dispoziii1e cuprinse in acest act sunt
de natura penala, ceeace ne da o trist idee despre feliul relatiilor obicinuite de vecinatate intre ambele tari, dar care nu este
deal prea fireasca in niste timpuri de barbarie, jaf i apucaturi
violente. Toate norrnele care reguleaza aflarea furilor, pedepsirea
lor, despagubirea celui pradat, sunt luate mai ales din dreptul
polon, precum de ex. dispozitia ca urmarirea trecerei lucrului
furat din mara in mna sil, se faca pan la a patra persoana.
Chiar i aceasta sa aiba a plati pretul lucrului ; iar daca nu va
ave bani, set' se pedepseascd cu moarte", dispozitie barbara
neomenoasa ca tot ce esia din mintea juridica primitiva a
omenirei.

Mai straniu trebue s para timpurilor noastre urmatorul

obiceiu, dup care se executau sentintele dobandite contra
strainilor. Indata ce un strain era condemnat car% un Oman7, Asupra acestui document din 1725 needit din Arhiva statului, Condical

tui Gh. Asaki, II, p, 504, mi-au atras luarca aminte B. P. Hasdeu. Observant
c domnul nu-5i da samil de operaria juridicd ce o film., cand ddruia mo5ia
Drama mAndstirei Neamrului. Prin faptul cd o ddruia o luase domneascii.
Arh. ist. I, 2, P. 5. Documentele Bi.strifei publicate de N. forga conrin
multe din aceste tAnguiri contra tdlharilor din Transilvania ce prddau In Moldova.

102

ISTORIA ROMIN1LOH

tean prin judecata Ord, acesta dobnde dreptul de a-$i incasa

suma condemnrei dela ori care alt persoan din acel stat pe

care'l intillnea In tara lui, rmnnd celui ce plgtia, dreptul

de a recurge a cas la el contra celui pentru care fcuse plata.
Un document dela Bogdan incrucisatul dat din flrlu spun
c panul Isac vamesul din Suceava garantase pentru unul Anton
din Lemberg ctr o alt persoang, tot de acolo cu suma de 87
galbeni socotiti dup cursul vmei a 57 de aspri galbnul. Panul

Isac praise chezsia ctr creditor si reclamase pe acel pentru

care pltise, si care nu-i mai rspunsese datoria. Umbl mult
panul Isac ca Wi ajung la dreptul su i veni chiar ca sol la
scoate poruncA In
regele Poloniei din partea lui Bogdan spre
aceast afacere ; dar toate silinte/e Ii fus zdarnice. Atunci

Bogdan porunci i invoi panului logoft Isac ca

niasc banii dela cine i va da mna, si el gsind deocamdat
lu acei
pe Bartos fiul panului Martin din Leopol, II apuc
87 de zloti unguresti socotiti a 57 de aspri zlotul dup cursul
Vmei. Deci, urmeaz scrisoarea lui Bogdan ctr muncipalitatea din Lemberg, s bine voiti gratiile voastre de a 'hides tul
insiv pe cettanul vostru, Bartos fiul panului Martin, ca s nu

rmn pgubas din pricina acelui cotcar, despre care stiti

gratiile voastre cum ne er dator, i anume in trei randuri veni
panul Isac la gratiile voastre cu scrisori ale sale proprii i altele
din parte-ne, fr ca s i se fi fAcut plata" 77. Acest sistem de
incasare a datoriilor dela oamenii de peste hotar l invtase,
dela Poloni, Romnii pe propria lor piele. Amintim conditia
din tratatul incheiet intre Alexandru cel Bun si regele Vladislav
al Poloniei cu prilejul desprtirei domnului Moldovei de Ringala,
sora regelui polon, In puterea creia acest din urnm ave dreptul,
In cazul de a nu se pig-Li regulat din partea lui Alexandru foastei

sale sotii pensia cuvenit, s aresteze pe negutitorii romni

din Polonia, pentru a implini dela ei datoria domnului 78.
Un asezmnt inrudit cu acest chip de implinire a datoriilor este acel de a opri oameni sau mrfuri din Orile strine
pn ce se fceh dreptate unei cereri a Wei. In 1511 &im pe
mai multi supusi poloni retinuti in Moldova din pricina unui
tnr Moldovan oprit de Poloni 79. De acelas fel este o scrisoare

a lui Matei Basarab din 1649 care amenint pe judele Brasovului cu retinerea unor rnrfuri din orasul lor dac nu vor da

71 Document PAO clan. in Arh. ist. I, 1, P. 7. Aproape aceeasi valoare, de

56 de aspri, este datd galbdnului de Anton Veranciu, reprezentantul imperiului
german, la Constantinopole, in anul 1554 : aurei ducati istic dati nobis 56 aspri
commutantur".
" Vol. III, p. 131.
Iv Hurrn. Doc. II, 3, p. 39.

103

A :,11.ZA MINTFILN JURIDICK

niste cioare (Tigani) 8. In altd scrisoare din acelas an cetim : Nu

suntem noi bucurosi a oprire bucatele oamenilor d-voastrd

nu mai stau de md mir cum pdrtiniti dv. niste hoti 81

Numai prin privilegiu special se puteau ocoli asemene

regule ale dreptului obisnuelnic. Asa Sterdnitti fiul lui Alexandru

cel Bun face o exceptie in folosul Brasovenilor 82. O scrisoare
a lui Mihail fiul lui Mircea cel Bdtrn din anal 1418 spune c'd
prased
orice om din tara mea care are datorii la Brasoveni

In Brasov la pdrgarii de acolo. lar dad datornicul nu va aved

de unde s pldteascd sa-yi bata ochii cd nu a dat avutul la om
cinstit i nimene s'a' nu indrdsneascd sd iee un idlog dela oamenii
drepli (adec nevinovati) dintre Brasoveni" 83.
Din aceeas conceptie decurge si o hotdrire ce trebue s'd
ne pard de tot stranie in felul nostru : anume judecandu-se
Nikita si popa Andrei Gheorghe dela o moard in care Nikita
aved 11, parte, Radu Vodd hotdreste in 1617 ca Nikita sau
-tie moara impreund cu popa si ca Gheorg,The i sd le intoard
lor aceea ce este cu dreptate, sau s opriascd apa a treia zi un
mod samavolnic de a-si face dreptate 84.

Fiindcd cercetarea drepatii internationale ne-a condus

la o intrebare de procedurd, sd vedem mai cu deamdnuntul
cum se puneau drepturile in lucrare pe vremea cnd obiceiul
pdmAntului slujea drept norind conducdtoare.
2. OBICEIUL PAMANTULUI.

PROCEDURA

Citat,iile i luerul judeeat.

Procedura urmatd. in Trile
Romne pe de o parte pentru intrirea, pe de alta pentru valorificarea drepturilor, trebui s dee nastere la norme mai
caracteristice de cat cele care regulau fondul dreptului, si. de
acea vom descoperi puterea creatoare a mintei romnesti pe
tdrmul juridic, mai cu osebire in acest domeniu. Nu ne vom
mil-A dad vom veded desvoltndu-se la Romni asezdminte
originale si interesante, cnd ne vom aminti c tesdtura lor intelectuald, provenid dela acel popor ce adu nastere in

lumei, ideei roditoare a dreptului.

Procedura vremurilor vechi cunosted conditia elementar a ori cdrei judec'dti, chemarea prtilor impricinate, sau mai
" Socotelile Brasooului de N. Iorga, In An. Acad. Rom. II, tom. XVI,
1899 p. 201 (94).

" Ibidem p. 208 (100 comp. p. 205) (97) 207 (99).

33 Privilegiu din 1438 In Nicolaescu, Documente slavo-romdne, p. 91 Altele

p. 95 si 150

'3 I. Bogdan, Relatiile cu Braqouul, I, p. 8 lntarit prin acte posterioare,

12, 17, 27, etc. Vezi un sir de acte asupra acestei opriri numite
In N. larga,
$i Doc. X, p. 144 si urm.
04 GhibAnescu, Ispisoace i. Zapise, I p,. 98.

ISTORIA ROMINILOR

104

bine zis a partei pArate. Cel ce nu venia la zi" pierdea pricina,

'dup ideea cea fireasc, c cine fuge de judecat dreptate nu
are. Aceasta se vede chiar din cuvintele unid document, care
raporteaz pricina hotrf inaintea lui Mihnea Vod in 1586,
intre clugrii dela Ezer i cei de la Vierosul pentru stpAnirea
imei mosii, in care document se spune despre cei din urmA

au venit la zi si la terminul de infalosare inaintea domniei

mele, iar calugsarii dela Ezer nu s'au prezintat si au mintit
s'au rusinat, pierzand i de ast dat procesal, ca i in zilele
printelui domniei mele, reposatul Alexandru Vod" 85.

Sorocirea prtilor la termin se fcea prin o tiduli domneasc

care chem pe prAt s stee de fat. Tidula se trimitea prin vre

un boier sau slujbas domnesc, cu porunc in cazul and nu

gsi pe chemat acas, sau and nu vroia sg. i-o primeasc

lepede luirtia de zi Mir 86 In cazul and parktul nu puta.

Se inftoseze pentru o pricin6 bine cuvantat, se arana cercetarea daraverei de atatea ori de ate ori domnul sau judec-

b)rul delegat de el gsia de cuvint. Un document de pe timpul

lirancovanului ne spune c domnul trimise in trei patru rcinduri
du.pa o jupneas ce ave o pricin, oameni si slujitori, ca s.6
tee de fat
aduc crtile ce ave pe acea mosie, iar ea
iimoscand c era s se descopere lucrurile ce Meuse, de au imPresurat acea mosie, nici cum la judecat n'au vrut s mearg
si au gsit pricin a este bolnav". CA-Le odat cand prAtul
nu veni la zi, reclamantul Il astept atAt ct Domnitorul credea
c poate s'o faa. Un document din 1622 spune c fiii lui Gornea

Udrea au asteptat pe c'Alugarii dela Pandocrator peste zi o

spfAmn" 87. Dreptul de opositie, care este astAzi asa de
strict rnrginit, pe atunci se intinde, ca toate lucrurile, dup
bunul plac al organelor oarmuitoare.
Nu numai ins6 netrmuirea dreptului de opozitie prelungia juclectile, ci o alt imprejurare le vecinicia, ne mai putandu-se nici odat6 pune un capl. unei gleeve judecAtoresti;
" Arh. i1.

1, 1,

p. 69.

" V. A. Ureche, a publicut o asemene jiduld in ziarul politic

1'Oil1iU

Nalionald, anul al III-le, No. 665 : Io Vasile Voevoda B. M. G. Zemli Moldavskoi,

dat-am cartea domniei mele lui Duman], ce au fost vornic spre ceca ca s. hie
Lure si puternic, Cu cartea don-Li-del mele a soroci pre Loghina, feata Bogzei Logo-

Idtului, sil vie s stea de fat. cu Dumitru biu-Dvornicu, si cu fata lui Nubdsea
Pureeloaia, pentru partea de ocinil din sat din Coddesti, ce an vndut fr stirea
lui Alexandru Paharnic al doilea,
sii'l lepede hiirtie de zi datti, 1i s nu
cuteze nimeni a tine sau a opri inaintea crtei domniei inele". Anul 7149 tulle
29, adec 1641. 1625 Oct. 20 Doc. romdizegli ed. Bianu, p. 109 hartie de zi
sA le fac5., s li se stie ziuct". Un doc, pune zi dupd sfnta nastere a lui Hristos
in trei sAptilmni". Ghibnescu. Surete si izuoade, II, p. 71. Un altul din 1609 'Men-

viinteazpil
'

'

jup. Nastea incil o siiptmn peste zi". Ibldem p. 82.

C6ndica logdfefiel lui Brancoveanu, p. 149; 1622 Ghib.

zapise I, 2, p. 146.

Ispisoctce

si

105

AkSEZA.MINTBLE JURIDICE

Principiul cel atat de binefilator al lucrului judecat, care curniri.

OdatA pentru tot deauna cursul pricinilor, er necunoscut vechei

proceduri, si o judecat pertractatii, chiar inaintea instantei

supreme a trei, innaintea domnului si a divanului, pute fi
reinceput sub un domn tirmftor i hotAritri inteun sens cu
totul protivnic de cum fusese infaias daf. Din numeroasele
documente care pot int5ri aceastA imprejurare ne vom

a aminti ateva. Asa in documentul citat mai sus, din 1586,

despre judecata dintre augrii dela Ezer i acei dela Vierosul,

dup ce Mihnea Vodg, spune c in acest chip au pierdut de tot

procesul augrii dela Ezer, inaintea Orintelui domniei mele
adaoge cu toate aceste i acum in zilele domniei mele s'au mai
sculat i a doua oarei ctilugilrii dele Ezer, aducnd pra inaintea

mea ca i alfa' daf innaintea Orintelui domniei mele Alexandru

Voevod" 88. Un alt exemplu ni-1 d. procesul vistiernicesei Maria

cu egumenul dela Hangu, hofrit odat6 in potriva Mariei de

Neculai Mavrocordat, i astigat de ea prin o judecat nou

inaintea lui Mihai Racovit5. in 1718 89. Tot asa se judecA i egumenul mristirei Slatina cu locuitorii din satul 1=15.ds.nii, In

multe randuri, pentru a-i mentinea in starea de vecinnate

pe care ei o edspingeau. In 1750 ei pierd judecata inaintea a

trei boieri, rnduiti din partea lui Constantin Racovit, care
judecat este 1n-t'Aria de domn. Dar, oamenii nu s'au odihnit
iarAsi de iznoav6 s'au sculat si au tras pe egumenul de Slatina

la divan, innaintea reposatului Constantin Vod Racovit la

veleat 1752, si iarsasi au rmas ei din toar judecata ca s6 nu se

mai ea'spund6 mosinasi pe mosia RAdsnii. In 1762 iari de

iznoav6 s'au sculat si au tras pe egumen la judecat, ziand

c mosia este a lor", pierzAnd din nou pricina, ceca ce repeteazA

iarAsi in mai multe randuri pn." in 1768, de. cAnd par a se fi

linitit locuitorii acelui mndru

i frumos sat, hotarndu-se

a suport greutatea poate nedreapt ce le c'zuse dup gt 9

Aceeasi nesigurantA i nestabilitate a judectilor, se intlneste i in pricinele criminale pe care timpurile noastre le-ag
incunjurat tocmai cu atatea garantii. Cronicarul Enache CoOlniceanu, raportnd judecata unui boier Ilie, dovedit c coscotinmisese un omor asupra unui vatav al sriu, spune
:

du'l la divan a m'Arturisit drept &A el au ucis ; atunci l'au mustrat

domnul i toti boierii i toate rudele lui, i dup6 aceea l'au trimis

la inchisoare la parcane ;dar peste ate-va zile, Riand jalobd

prinii mortului iarri l'au scos la divari, randuindu-1 boierii
eu pravila ca ss ice moarte pentru moarte. Ajungand i rudele
" Doc. citat in nota 85.

Vezi mai sus p. 97 nota 59.

" Vezi asupra tuturor acestor repetate judecdti un sir de documente in

Uricariul, X, p. 183-201.

100.

3S'I'oRTA no.mAxtt.oR

lui la domn, s'au rugat s6-1 pedepsasc cu inchisoare iar viata

s-i o druiasa si au trimis si pe rudele mortului, de s'au dus
pe la casele lor. Intmplndu-se s se fac Grigorie Calimah
domn, au poruncit de l'au scos la divan, si hotrnd-1 boierii
pe moarte cu anafora ca pe un ucigas de oameni, inteo dimineat.5 fr veste au poruncit donmul de l'au scos de la inchisoare
la poarta cea mare i i-au Wet capul" 91. Asa dar o singur fapt
vine de patru ori la judecat intAi Ilie este condamnat la inchisoare ; apoi inchisoarea se schimb6 in pedeaps cu moarte.
Dup aceea iarsi e prefecut in inchisoare, pentru c la urn-a
s se sfarsase tot cu moarte.

Potrivit cu asemenea stare de lucruri constatat prin

documente, observ si mai multi scriitori c sentinta unui principe poate fi revocatd de succesorul su, fcnd ca procesele
s se innvoiasc6 i s reinceap necontenit" 92.
Intelege oricine cat ru asemene nesigurant i nestabilitate in judecti, mai ales sub regimuri personale as de des
prefcute, trebuia sA aduci intereselor poporului, pe lng5.
aceste judeeti repetate i schimbtoare se mai intemeiau ind
numai pe un drept nescris, sovitor i putndu-se intoarce in

cotro bte. vntul. Cnd ne vom gAndi la ce bntueli, lace

nedreptti strigtoare la ceriu erau supusi oamenii acelui timp,
atunci numai vom pute a pretui dup adevrata lor valoare
binefktoarele principii ale celui in care trim.
Exista ins, pentru judeatile civile cel putin, un mijloc
de a ingreuie dacA nu a impiedecA reinceperea judectilor. A-

cesta const in un aszmnt tot atat de straniu prin natura

lui, ca i prin numele cu care el-A desemnate ; in documentele

mai none hierdia. Anume castigAtorul unei princini, depunea
In vistieria domneasc o sum de bani, determinat de domn,
care depunere ave de efect a impedec reinceperea judeetei.
Cele cteva documente care ne vorbesc despre acest aszsmnt, nu ne lmuresc pe deplin natura si insmnarea lui.
nume In documentul cel mai vechiu in care el apare, acel dela
Alexandru ce! Bun din anul 1418 in care Malcotea cu feciorii
lui Cosma si Stan pierznd o pricins pentru satul Solca, fat
cu Vlad, Domnul statoreste cAstigAtoru/ui Vlad, copiilor, fratilor i nepotilor i strnepotilor si o legedurti de 80 de ruble

cnd dintre dnsii (adic Malcotea, Cosma si Stan sau co-

borAtorii lor) va face sfad sau judecat sau once rautti pentru
Letopisefele, III, p. 255.
" Raicevich, Osservazioni intorno la Valachia e Molddvia. Napoli, 1788.
p. 159 Principiul lucrului judecat nu s'a introdus nici de codul Calimah, de oare
ce In 1820 Intalnim refnnoindu-se o judecaU desevarsita. tlricariul, X, p. 266.
Tocmai In 1835, acest principiu este recunoscut prin asazarnAntu/ IngrAditor
prigonirilor ce nu pot a mai fi inoite, avncl hofarAri judecAtoresti
domnesti. Uricarial XIV, p. 46.

MIEZAMINTELE JUIUDICH

107

acel sat, unul ca cela va plat legatura de 80 de ruble. Al doilea

document care numevte acest avezamnt tot legaturd este din
1461 dela Stefan cel Mare document pastrat numai in traducere,
aici vedem c domnul pune din panca lui legatura vevnica
60 de ruble in argint, ca vrand cineva din neamul lui Dima
Negru (care pierduse judecata), a se scula asupra neamului lui
loan Munteanu, sci aib a raspunde acei bani de legaturd 93. Un
alt document din 1574 dela loan Voda cel Cumplit, spune

trite judecata petrecuta fare preotul Draghici i Lazar coacesta din urma jurand cu 24 de oameni, se indreapta

pune ferie (in slavonevte (1)Eplito) 12 zloti in vistieria domnu-

lui, pentru care de acum inainte s'a nu aiba a mai trage pe

dansul la judecata, nici sal mai supere in veci" ". Intr'un al
patrulea document din 1581 dela Iancu Sasul, gasim ca partile cavtigatoare, Grija i Alexa, s'au indreptatit i vi-au pus
ferie 12 galbeni in vistieria noastra, vi de aceia de acum inainte
sa nu mai ail:A a trage la judecata, pentru aceasta treaba, Gavril pe
Grija i Alexa, i sa nu mai aiba pretentii nici ()data dinaintea
acestei scrisori a noastre" 95. Un al cincilea document de pe vremile lui Petru *chiopul, 1589, raspinge pretentia pe care medelnicerul Vasile o radicase contra lui Gherman Ursu vi Maxim
ca
recunoasca dreptul de a avea o moara' pe Barlad. Paratii
cavtigand pricina, s'au indreptat vi au pus ferie 12 zloti, pentru
care de acum inainte sa nu mai aiba a se trage nici odata' in
veci" 96. Un al veselea document din 1629 arata iari c partea
cavtigatoare, au pus i fhieruia osabit in vistieria domniei mele
doua zeci i patru de zloti, vi au ramas Gavril feciorul Maricai
inaintea noastra din toata legea Ord, vi de acum inainte pentru

aceasta pricina nici dat sa nu mai aiba a se judeca" 97. Al

veptelea document din 1648 dela Vasile Lupu, and ramavi pe
feciorii lui Carstiian in o judecata a lor cu Stefan Boul, spune
ca acest din urma s'au indreptat vi vi-au pus hartiiea, in vistieria

domniei mele doua-zeci de talen i buni, iar de acum innainte

de vor mai scoate feciorul lui Carstiian i cumnatii lui nescare
direse cand-va, sa nu se creaza, pentru c s'au aflat ca au fost
facute cu viclevug" 98 In sfarvit ultimul document pe care vroim
sa-1 aducem pe MAIO multe altele ce s'ar putea aduna 99 asupra
99 1418, Orest Popescul, Cdieva doc. moldovene, 1898, p. 4; 1461. Reprodus

de Hasdeu In Arh. ist. III, p. 148, dupil Foaea pentru minte, inimsi literatura.
Uricariul, XIV, p. 152.

" Arh ist. III, p. 198.

" Melchisedek, Chron. Husilor, p. 126.

Uricariul, X, p. 92.
Publicat de mine dupd originalul trimes de D-1 T. V. Stephanelli, din
Bucovina in Arhiva societafiei stiinfilice si literare din Iasi, I, p. 627.
99 Doc. cu fieruia mal vezi urmAtoarele care sunt departe de a fi toate cele
pu,blicate 'Ana acum 1623, 1627, 1629, g 1630. Ghibdnescu Ispisoace si Zapise
97

I, 2, p 90, 184, 215 si 229; 1619, 1634, 1635 (trei din acest an), 1636, 1638 (douA)

I STORIA ROMANILOR

108

acestei chestiuni este din 1663 si spune numai atka a au pus

hierdia in vistieria domniei mele 12 zloti dup obiceiul tgri" 1".
Observgm c modul de rostire al documentelor mai noue,

c acel ce astiga pricina depune fieruia in o suin oarecare

In vistierie, pentru a nu se reincepe pricin, nu pre are inteles
afarg cleat dacg se va consider aceast depunere ca o tax
pentru astigarea pricinii. Dar documentele spun toate de-a
rAndul a suma era depusg pentru ca ce] rrnas de lege si de
judecat s nu mai poat redeschide pricina. Ar trebui dar s
intlegem lucrul ash, cg atunci and astiggtorul depunea fieruia, prin aceastg depunere se apgra de once redeschidere viitoare. Documentele vechi, acelea dela Alexandru cel Bun si
Stefan cel Mare dan acestui asezgmnt altg form i alt intles.

Prin ele domnii puneau leatura pentru reinceperea procesu-

lui o sum oarecare pe care trebuia sg o rspund acel ce vroi

s redeschid o pricing hotgrit. Documentele mai noug coutin
o evolutie spre o garantare mai desgrrsit a lucrului judecat
intru at asigura stabilitatea judecgtilor numai prin depunerea
sumei din parte astiggtorului fgrg a da putinta celui ce pierduse de a reincepe procesul pltind suma de leggturg. Se intelege
cg in arbitrarul lumei de atunci mijlocul cel mai nou de asigu-

rare a statorniciei judectilor er tot att de putin sigur ca

ccl intgi.

Un alt mijloc de impiedecare a reinceperii proceselor

care aduce mai mult cu vechea legaturd este gloaba cu care este
amenintat acel ce ar indrgsni i redeschide o judecatg. Ash un

document din 1664 spune cA dacg s'ar ridica pentru aceastg

prg rgzsii de mai sus scrisi, s fie Portie Curtii gloaba de 50
de boi mari i grasi i s le fie de mare rusine" 101. Aceast gloabg

pare a fi fost o noug formg evolutiv a asezmntului de stabilitate a judecgtilor care insg nici ea nu s'a putut mgntinea.
Exeeutarea hotgrArilor.

Executia datornicilor se fce

nu numai asupra averei lor, ci i asupra persoanei, lucru ce intlnim la toate popoarele la originile desvoltrei lor, si care isi

Ibidem II, 1, p. 4, 85, 90, 95, 105, 124, 152 160, 1642 (douii), 1643, Ibidem

II, 2, p. 8 19 $i 74. Fieruia este numita slavoneste zaveasc6 In un doc. al lui

Stefan cel Mare din 1402, I. Bogdan, Doc. si S1ef an cel Mare I, p. 67.

100 Operele complete ale lni Miran Costin de V. A. Ureche, I, p. 95. Cuvantul
ierie, ihiernie, hierdie pare a veni de la turcescul vere, verisia garantie. El fiind
de origine turceasca nu se regase$te In uricul lui Stefan cel Mare. Etimologia mi-a

fost comunicat de fostul rneu elev Ion Bogdan. Vezi Arhiva socieldiei stiinNice i literare din Iasi, I, c. In o scrisoare a lui Grigore birul Bistritei 1564
se apune cS ni$te oameni puseser rtundsag (slavone$te = skeaz) 40 de zloti
;;iientru acel ce se va Incumeta s strice aceast Intocmire". Nicolaescu, Doc.

slavo-romdne, p. 193.

101 Ghilgnescu, Ispisoace

zapise, III, 2, 3, p. 3. Comp. 1615 Idcm.

.Surete f i izoodde II, p. 29 $1 I, p. 82.

A*ItZAMIN TEL@ JURIDICE

109

gAsete explicarea in executia muncei celui condamnat, in

de avere. Este tiut c'A la Romani aceastA executie personal
imbrAca, cel putin in prescrierile legei, dacA nu in practicA, un
caracter de barbarie neauzit. DacA un datornic avea mai multi

creditori, legea celor XII tabule permitea t'Aierea lui in bu-

cAti, pentru a se indestula cu carnea, dacA nu cu banii lui. Alai

contine aceasi lege nostima prescriptiune, cA dac6 va -Cale un
creditor ceva mai mult de cum Ii se cuvine s6 nu fie tras la rAspundere 1O2. De si mai uman decat dreptul strAbun, i obiceiul
ptimantului romanesc cunostea executia personal pentru datorie. Asa un document din 1649 ne arat pe Matei Basarab
punand la oprealA pe unui loan ca s'A plAteascA bucatele. Alt
document din 1695, ne spune cA : fiind Petru sulgerul dator
unui negutitor anume Dona, talen i 250, i neavand bani sa'-i
pl'AteascA si avnd i stransoare, puindu'l la opreal la Alexandru
Ciauul de aprozi, a fost nevoit a-si vinde mosia" 103 De
asemene cronicarul Neculai Costin, spune despre Ilia. VodA c'A

era ash de milostiv in cat cAnd venea un par* i se ruga de

el ca s6 se puie un om la inchisoare, sau &AI pl6tease indatA

datoria, domnul scotea bani din buzunar i plAtia creditorului1".
Mijloacele de dovadA erau simDovezile : a) Marturii.
ple i primitive ca in toate socieatile incepA Ware. Arare ori
Se putea hotki pricina numai dupA diese, adecA documente.
Astfel intre man'Astirea i orAnii din Campulung in Muntenia, se naste o judecat'A inaintea lui Grigore Ghica Voevod
In 1672, dela niste d'Ari pe care m'AnAstirea le pretindea dela
Campulungeni. Matei Basarab dkluse anume dou hrisoave :
unul mAnAstirei ca sA iee dela locuitori vam'A i altul orAanilor prin care ii apAra dela o asemene indatorire. ToatA cearte
era sA se tie care document era mai nou i desfiintase pe celalalt. OrAenii dovedesc nu numai c scutirea lor de vamA era
posterioarA zidirei mAnAstirei lui Matei Basarab, dar c'A domnul prevgzuse aceast eliberare a lor prin insu pisania pus'A
In pridvorul bisericei 105. CAlug'Arii rknasersA deci de lege i de
judecat fArA alte cercefAri pregnitoare.
12 Vestitul : si plus minusve secuerit se (sine) fraude esto".

100 Condica logofetiei lui Brancovanu p. 69. Comp. Socotelile Brasovului

de N. Iorga In An. Acad. Rom. II, tom, XXI, 1899, p. 201 (93).
1" Letopisefele, II, p. 7.
1" Doc. publicat in Mag. ist. V. 353. Alte documente de hotariri date
numai dup cercetarea luisovelor, vezi de la Petru Vodd 1577 In Wickenhauser
Moldavitza, p. 87; de la Iancu Sosa 1580 in Hasdeu, Arh. ist. III, p. 198; de la
Petra Vocid 1589 In Melchisedek, Chron. Husilor p. 25; de la Radu Mihnea In
Mall. ist. II, p. 227. Numai In acest caz spec al trecea hrisovul mai nou inaintea
celui mai vechiu ; de altfel In obiceiul pamantului, /uisoavele mai vechi aveau
mai mare tarie. Vezi doua hrisoave prin care se proclama acest principiu : unul
de la Antonie Rusel din 1676, Uricariul, VII, p. 13 si celalt, de la Al Moruzi
din 1804 Ibidem VIII, p. 28 : dupd obiceiurile pmantului, cele mal vechi hrisoave

sunt mai tari si mai puternice cleat cele filcute mai in urnul".

110

LSTORIA ROMN11.013.

Dar cele mai de multe ori lucrurile nu mergeau as de

usor; din documente numai nu se pute alege adevrul si mai
erau de nevoie i alte mijloace de cercetare. Gel mai obicinuit
din toate er marturii, temeiul obstesc al intregei vieti juridice
a poporului romn de atunci. La facerea de testamente precum
si la zapisele cele mai simple vedem figurnd marturi ; in marele hotrri ale divanului domnesc, i in micele procese dinaintea prclabilor, soltuzilor si a altor dregtori, tot marturi
vin de mijlocesc cu credinta lor de oameni buni deslegrile pricinilor, precum tot ei infresc inchegrile legturilor juridice.
In vremile acele schimbtoare si de pericole, in care documentele
se perdeau in fugile pripite, la venirea dusmanilor, sau in desele
pojare ce devastau orasele i satele ; in care lipsiau mijloacele
acele publice de asigurare ale drepturilor de care dispunem astzi, precum cadastrele, registre/e, actele strei civile i altele ; in

vremile acele in care din lipsa stiintei, msoristea mosiilor era

totdeauna mndoielnic, iar hotarele lor insemnate adesa dup
semne peritoare precum arbori, fntni sau case omenesti ;
inteun cuvnt in timpuri cnd mijloacele exterioare de lutemeiere i asigurare ale drepturilor lipsiau mai cu desvArsire
unde pute omul s caute a prinde rdcinile drepturilor sale
decht in memoria asemenilor si? De aice vine acel rol nemsurat al marturilor, fat la tot ce se fce, aspru pedepsiti cnd
erau prinsi Cu neadevrul, i intretinnd mult timp printr'o

practic continu o mare putere de onestitate in popor. Un

mijloc de ascutire a constiintei er cartea de blstem in care
acel ce alca alturea ca adevrul er blstemat cu cuvinte
foarte grele, ca trupul lui s6 nu mai putrezeasc" sau
intre
blestemul in oasele lui si de toate averile i agonisitele lui

se aleag' ca praful in fata vntului" 106.

Este deci firesc lucru c i la aflarea adevrului iri procese, marturii s.' fi avut un rol tot a tat de ims'mnat, i aceasta
o vedem in documente din desele cercefri prin marturi pe baza
erora se curmau pricinile. Cateva exemple ne vor face s ptrundem mai deplin in vechiul mod de judecat bazat pe marturi.
In anul 1655 boerii frati Pelin, Grigora i Simion Viri

inaintea domnului Gheorghe 5tefan ca tnguire contra familiei Murgestilor, care cu nedrept le-ar fi rpit satul Mihalcea.
Dup inftosarea hrisoavelor, din care domnul i sfatul su nu
se pot rinuri, domnul rndueste o cercetare la fata locului prin
prclabul din tinutul Sucevei, spunndu'i in cartea domneasc :

qi le-am socotit lor legea intru acest chip s5. aduc Murgestii 24 de oameni buni megiasi, care sunt scrisi inteun izvod
1889,

ioa Blastdm qi carte de bldsteim de G. I. Lahovary In Cono. literare, XXIII

p. 495.

.10E4X MINTELE .TU1tID1010

111

iscAlit de cinstit boiarinul nostru Ionascu logofstul cel mare,

care sA fie intrebati sub jurAmAnt de rAndul satului Mihalcea".
FArc6labul pune pe toti matrurii de jur in biserica din Siret
ei depun stiinta lor in favoarea Murgestilor. Divanul atunci

intocmeste o carte isait de acei marturi pe care o trimite

domnului. Acesta luAnd din non pricina in cercetare spune cA :

v'zAnd mArturia acelor oameni buni, cu tot sfatul nostru, am

crezut, si a rA"mas boiarinul nostru Pelin inaintea noastr

din toatA legea fArei, iar slugile noastre Murgestii s'au indreptat" 107.

Este invederat c aici avem in fata noastrA o judecatA

hotArAtA in divan pe baza unei cercetAri la fata locului fticutA

prin marturi.

Documentele noastre sunt pline de asemenea cercetAri

prin marturi. NumArul marturilor variaz dup InsUnnAtatea
pricinei.

Intr'o carte domnease din 1637 pentru cercetarea propriefdtei unui vecin al lui Murgulet, lucrul find de putin valoare, se hotsdeAste In baza arAtArilor numai a trei tArgoveti" 108

In cearta dintre cAlugArii dela Moldovita cu niste boieri

pentru satul Rciuieni, Ioan VodA Sasul, dup cercetarea documentelor, randueste in 1582 pe boierul Gedeon s" meargA
la fata locului i cu megiesii satului din sus si din jos, cu soltuzii, pArgarii i b`trnii din Baia s'A cerceteze pricina, ceeace
fricAndu-se i viind cartea de cercetarea Pa'cut la domn, acesta
aduce pricina in divan i cu totii gAsesc cu sufletele lor c'd este
dreapt ocinA a m'An'Astirei si au r'Amas Ionascu de lege si de
judecatA" 109.

Une-ori marturii eran adusi in divan, cum dovedeste un

hrisov de pe timpul lui Constantin 5rban Voevod in care se
spune &A an mArturisit inaintea domnului in divan multi
boieri 3".

In pricinele cele mai dese ale timpurilor vechi, acele de

hotrnicii, marturii erau mai ales la locul lor, si de aceea nenu-

mkate documente contin mai cu deosebire relatarea acestui

soiu de neirrtelegeri. Domnul rAnduia din parteA lui si a divanului unul sau mai multi dregAtori, care impreun cu vecinii
locului restabileau vechile, dreptele ho tare. CitAm
ca exemplu urm'Atoarele hrisoave. Unul dela Alexandru Radu
10' Cartea de randuire in Arh. ist. III, p. 230. Actul de m'arturie, p. 233.
HotdrArea, p. 218. De5i se spune di se riinduesc 24 de boieri, cartea de randuire
nu conline cleat numele a 22. In actul de mArturie isclesc 'tot numai 22; cei doi
lipsesc.
108 Arh. ist. III, p. 227.
109 'Wickenhauser, 'lloldovitza, p. 89.

110 Papiu, Tamir de monumente, I, p. 387 comp. altul identic in Arh.

ist.

/II, p. 231.

112

STOMA RONLINILOR

voevod din 1625, In care domnul rindueste hotarnic pe credinciosul boierul domniei mele Ionascu Cehan, pitariul cel mare,
de au hotsrAt si au adus msrturii dela dAnsul i dela GabAi- Orc'Alabul si dela Tudor comisul i Tecmon Uricariul i Ursul vor-

nicul de Hui si Saya aprodul i Lupu diacul si dela multi oa-

meni buni i bAtrni scriind i mArturisind in acel zapis cuni

au hotArit i au stalpit hotarul" 111.

Intr'un alt document din 1650 Osim iarAsi rAnduit6

anchetA domneasc6 pentru facerea unei hotArnicii in care Vasile Lupu ins'ArcineazA pe pArelabul de Hotin sA margA la
fata locului la S'Arbniceni, mosia lui Murgulet, s'A adune oameni
buni i bAtrani si s tragA hotarul cum vor sti oamenii buni
bAtrAni cu sufletele lor" i s raporteze domnului despre
cele fAcute 112. Mai amintim o hotarnie rAnduit tot de Vasile

Voa care neputnd alege acea pAr'A, au trimis pe credincios

cinstit Toma, mare vornic de tara de jos, s'A streing6 oameni
buni megiasi i sA socoteasc pentru acea bucat de hotar" 113.

In sfArsit mai cit6m un ultim document dela Constantin

RacovitA Voevod din 1757 prin care. trimite boieri ca s hotraseA mosia pe scrisorile ce va avea sfAnta episcopie i dup
st'ApAnire i dup mArturia oamenilor bAtrAni, i stringAnd oameni buni anume pe popa loan Pravil dela biserica din Cozmesti si pe Constantin Gotea si pe a4ii, au ales hotarul acelor
locuri" 114.

Nevoia de a ave marturi la procese de hoOrnicii sileh

pe oameni a

creeA de mai inainte, odaf cu stAlpirea

Pentru a se intipAri in mintea generatiei tinere ce puteA 0' se

intAmple a figura ca marturi asupra imprejur'Arilor petrecute
In timpul copil6riei lor, se intrebuintau urninoarele mijloace,
care pot s'A' ni parA foarte ciudate. Se luau anume s fie fa-ta
la hotArnicii i copii de vristA p'anA" pe la 12 ani, c'rora in fie

care punt uncle se asAza cAte o peatrA hotar, li se face cAte o

zdrav'Ara p'ruial'A (in terminii de atunci se deprair sau U trgea
de picel, sau cum se zice astzi, de chicA) arsAtAndu-le ca s'A tina

i metoacta er cu efect, intru cat intAlnim inteun

document pe mai multi oameni care m'rturisesc cu sufletele
for pentru hotarul Ceinicetilor, precum am apucat din sta
retii i p6rintii no.5tri cei lAtrni care ne-au i purtat pe acele
minte 115,

111 Melchisedek, Chronica Hu.,ilor, p. III.

10 Arh. ist. III, p. 228.

113 Doc, de la Dabija Voda care reproduce horarnica Lupului. Melchisedek,

Gluon, linqilor, p.

126.

114 Ibidem, p. 248.

115 Doc. din 1742, In fasc. 26, lit. 1, din Arhiva fonduMi religionar din Cernluii. Comp. doc. din 1679, hotarnicie in care un martur, Pavel Capota zicea

c l'au aruncat de Or ca s5 tie minte". Ghihanescu, Ispisoace $i Zapise, IV, 1,

p. 30.

WZXATINTELIII 113111131014

113

vremi pe la semne hind noi copii, de ne au depitrat, ca s'A tinem

minte semnul hotarelor" 116 Alt mijloc de a intipri in min-

tea copiilor stAlpirea mosiilor er acel, nu mai pu tin barbar,

de a cAlugri copii in vrst de tot tAnr ca

aduc aminte
&Ind vor fi mari de nenorocirea (poate pe atunci se credeA fericire) ce i-a lovit cAnd se puseriA semnele. In o hotarnic a mosiei Melesul a mAnAstirii Solci se spune c'A au adus si doi clug'Arasi mici, copii ca de opt ani, cA de or tri sA stie Inainte,
anume Iosub i Iosp, c'Alugriti de egumenul Varnava 117. HotArniCiile deci nu se deosebesc prin nimica de cercenri la fata locului,

decAt doar prin obiectul lor. Si aici marturii depuneau sub jurmnt, mai mult sau mai putin solemn, cunostiinta lor despre
imprejurri.
Este de nevoie a caracteriza mai deaproape eercetarea
prin marturi spre a pute deosebi de ea alt mijloc de dovadA
de asemene intrebuintat de procedura veche, si care are un caracter cu totul special, jureitorii. Marturii sunt niste persoane care depun stiinta lor asupra faptului ; ei pot fi luati

din once clas a socientii, fk privire la pktile impricinate,

deci nu dup principiul parittei, i marturia lor putea e In
favoarea unuia sau altuia din impricinati. Numerul lor era de
obiceiu nehotrit ; une-ori prin un amestec cu jurtorii cum
vom vede in curAnd, determinat la cifrele iubite de 12, 24.
Despre valoarea mrturiei au rmas inc pAn astzi la
sAteni o urm nestears. Oricine are intru catva practica dreptului, stie cum la cele mai deosebite imprejurdri, -Wand trimit

acte de mrturie, fie pentru a dovedi proprietatea cuiva sau

pentru alte imprejuari, acte ce inaintea legilor noastre nu rnai
au nici o valoare.
In aceste acte moarte se vede indi puterea traditiei, urma
dreptului obisnuelnic ce a fost data' practicat, si care se psteaz inc6 in mod iluzoriu in ace sfer' a socientei, de care
atra ne-am deprtat prin strAinismul desvoltrei noastre.

In acest intins rol dat mkturisirei, noi vedem ptrun-

zand in afar intr'un chip neconstiut o manifestare spontanee

a spiritului roman la Latina dela Dunre, caracterizat prin

aceea cA ei caut dovedirea drepturilor in chip obiectiv, din ar5.116

Doc. din 1738, in fasc. 26, lit. i, Ibidem. Pn In 1806 se practica acest
mud primitiv, barbar de a se stAlpi mosiile, Un doc, din acel an ne spune cl'a

luat pe dAnsul cnd era copil i ducandu-1 la rdilcina stejarului Vau beitut". Iorga
Studii si Doc. VII, p. 45. Catolicii tot pentru acelas scop cdutau s IntipAreascii
hotarele in mintea copiilor prin daruri Codex Bandinus de V. A. Ureche In An.

Acad. Rom. II, tom. XVI, 1895, p. 59 : pueris parvulis pecuniain blandiendo

pro memoria dist... bat". Comp. p. LXXXV.

ni Dec. din 1709, In fascicula 26 lit. h. Arhiva fondului religionar din
Cernauti. Aceste trei documente publicate de V. A. Urcche, In ziarul Vointa
Nationald, anul III, No. 665.
A D. Xenopol. 1storia RomAnilor.

Vol. VU.

3STORIA UOMANnAR

1F1

tarea faptelor si nu in chip subiectiv ca dreptul german, care

scoate dovada din afirmarea individului. AsAzsmntul la care voim

s'A trecem, jurdtorii, care sunt tocmai un mijolc de dovadd subiec-

tiv, imprumutat de Romni pe o cale indirecta' dela poporul

german constitue deci un soiu de anomalie in sistemul de probe
obsteste admis de dreptul romnesc. Coexistenta acestor dou
moduri de probatie care pornesc din principii i r6c15.cini ant

de deosebite au dat nastere ins unor formatiuni juridice prea

interesante care aran tuteo frumoas lumin puterea creatoare
a poporului rolan in formele dreptului ; de aceea ne vom opri
cevA mai mult asupra lor.
Dovezile :

b) durtorii.Jureitorii erau deosebiti de mar-

turi. Prin ei nu se dovedeau niste fapte, ci se inta'refi afirmarea

unei persoane prin jur6mAntul altora ; se imputernicea ufi
jurMant individual. Inteun document frs dan, dar care trebue s'a' fie de pe la sfarsitul veacului al XVII-le, vedem c dcmnul

rndueste pe un vornic de poart care s'd rmureasc un hotar

intre clugrii de la Secul i rAz5.sii dela aalosesti. Vornicul
adua oameni Mitrni care rarturisesc c acea bucat de p'mnt ce au price, au tinut'o tot elugrii de la Secul in hotarul

Rusciorilor de sase-zeci i patru de ani. Mai adauge vornicul

cii aceeasi pricinA mai fusese pornin odat de acei r'zesi asupra

mlastirei Secului pe timpul lui Dumitrascu Cantacuzino (I

1673
76, 11 1684 85), care rnduise in carcetare pe Bants, iar acesta strnsese oameni buni megiasi i tot au aflat

inteacest chip cum au tinut tot edlugrii acel loe". S'ar astept
cineva, dup'A cele rapoartate mai sus unde am vorbit de honrnicii,
ca pricina s" fie hot'ArAt in favoarea c6lugkilor. Inainte

insU de a o face, vornicul de poarn indeplinete giudeful domnului, ddnd Bdloqeqtitor sd giure doisprezece mmeni qi sd rabde
cdlugdrii de acel loc", Mosestii ins6 neOsind jur6tori, sunt
abi atunci da-ti emasi de vornicul de Poart, care porneste
atunci cu oameni, de stAlpeste locul dup spusele lor. AA dar
dacti Baloqetii ar fi gdsit jurdlori, ei cdVigau pricina, cu bate
c marturii ascultafi de vornicul de Poartd ca i acei ascultafi
inte un alt rdnd de Bantaq mdrturisise in contra pretenfillor lor.

Se cunoaste deci inteun chip invederat c jurstorii sunt alti anume mai puternici deckt marturii, deoarece jur6-

ceva,

mntul lor putefi s rstoarne pe acel al marturilor 118

Alte documente vor caracteriz mai deplin acest interesant asez'xant.
118

Vezi acest interesant document in Arh. ist. 1, 1, p. 47. Hotarnica lui

llantas. ibidem. p. 35. Discutiunea mai larga a acestor documente in articolul meu

asnpra Juratorilor in Convorbiri (iterare, VIII. 1874-75, p. 214 si urm.

AREZM1NTELE JURIDICE

115

Intr'un hrisov dela Matei Basarab din 1633 se afla expusa judecata intre Vasile Spatarul i sotia lui Maria pe care
el o numise muiere r i neinteleapta". Jupaneasa pentru
restabili onoarea compromisa" prin imputarea facuta de sotul
ei, ceruse inc din zilele lui Leon voda legea Orei ca sa se direpteze". Dar Vasile spatarul umblase cu mita *i. nu numai ca
o impiedecase sa'*i iee legea", dar mai scoase i carti de despartenie. Sub Matei Voda jupaneasa Maria, care era o femee ce
nu intelegea sa se- lese pe nedreptul batjocorita, merge la soborul intreg ce se adunase in capitala pentru ziva de Blagovi*tenie i cere sa i se dee lege pentru a se indrepta, ceea ce se
face dupa cum spune domnul in hrisovul sau : Si nu am putut
opri domnia mea s nu'*i ice giupaneasa Maria legea 12 giupanese pe rava*e domne*ti, ca s giure Cu sufletul lor pe sfanta
Evanghelie inainte parintelui nostru mitropolitul Kir
dica Grigorie, cum nu este giupaneasa Maria nimic vinovata
de acele cuvinte cu napaste i asupriciune". Jupaneasa Maria
este sprijinita de cele 12 jupanese indicate anume de Domn, ca
unele care aveau interes de a apara onoarea sexului lor atacata inteun chip atkt de brutal de Vasile Spatarul. Ea jura lmpreund cu cele 12 jupeinese di este nevinovalti i Vasile spatarul
este dat ramas de lege i de judecata 112.
Mihai Viteazul prigonit de Alexandru al III-le pentru
vestea c ar fi de neam domnesc, se curata de aceasta imputare jurnd el cu 12 boeri ca nu este fecior de domn120. Petru Voda d in 1561 unui fiu desmo*tenit de tatal sau pentru
necuviincioasa purtare, cand vine sa'*i ceara mo*tenirea, lege
12 boeri ca sa jure 1 sa se curate de banuiala 121. Aceea*i institutie o &in). i la Romnii din Transilvania, constituind
unul din elementek principale ale dreptului romnesc. AO o
cronica sasasca ne spune inteun loe ca un popa fiind banuit
a fi avut relatii cu o femee, vladica roman cere ca popa Constantin sa jure impreuna cu alti ese popi ca nu e intru nimic
vinovat cu nimica" 122

Aceste cate-va documente culese din toate tarile locuite

de Romani, Moldova, Valahia *i Transilvania ne dau mijlocul
de a caracteriza acest a*ezamant.
1" Mag. ist. I, p. 206.
1" CApitanul in Mag. ist., I, p. 225.
Arhiva statului citat de Tocilescu, In studiul sAu Juriul la Romdni,
publicat in Foaia societtifei Romdnismului, 1870, p. 467.

112 Chronica lui Andreas Hegyes anno 1615, citat de Hasdeu, In Arh.
ist: III, p. 149 : hat der Vladica begehrt der popa Constantin soil selbst 7 Pfaffen schwoeren dass er nicht Schuld an der Magd. htte". Expresia selbst 7 St!
reafla intocmai in monumetele germane care pomenesc despre cojurtori.
in Sachsenspiegel, III, 3 : gegen den muss er ihn behalten selbsibende seinet
Freunde oder sonst wahrhaf tiger Leute ; c. 5 : Mag diser aber selbsibend seine
Freiheit beweisen".

ISTORIA ROMANILOR

116

depun stiinta aJurtorii nu sunt oameni ce vin

supra unui fapt petrecut, Mt% privire la persoana impricinatilor ; ei sunt din contra sprijinitori ai unuia dintre impricinati
cu jurmntul lor, i sunt deci legati de dnsul mai stans, nu
si de celalalt, sau de obiectul in pricin.
Aceast intim leg`dtur de persoana impricinatului este
cea d'intAi mare deosebire de marturi. Aceqtia aratd adevdrul
abjectly; jurtorii suslin artilarea subiectiyd ; unii vor arta d.
e. a stiu a pe aice i pe dincoace se intindeau vechile hotare
acestialatti c stiu a. Stan pe nedreptul cere cutare mosie. De
aceia i vedem jurtori in cazuri unde marturii nici erau cu
putint, and e vorba a se indretp de o bnuial, precum aca
In care azuse jupneasa Maria sau popa Constantin, sau cnd
este de sustinut un lucru ce nu se poate bine dovedi altfel,
precum ca documentul cel ars al lui Husin er adevrat. Ina
o dovad de aceast strAns legtur personal a juratilor cu
impricinatul pe care '1 sprijin, este a documentele identifia
pe jurtori cu persoana pentru care ei jur. Astfel despre jurmntul cu jurtoare fcut de jupneasa Maria, documentul
spune c giumineasa Maria au jurat i s'au curtit de bnuiar,

subintelegndu-se c juatoarele ei au jurat alturea cu ea,

contopindu-se si ele in numele ei".

Un al doile punt de deosebire const in principiul parildfei admis la jurtori, adea ei trebuiau s fie din aceeasi clas
cu impricinatul care jur, un principiu care la marturi este cu

neputint. Inteadevr and e vorba de a dovedi o fapt, tre-

bue s iei de marturi pe acei ooameni care din intdmplare sau

imprejurdri au avut cuno_stinfd de ea, fr privire la starea lor
social. Cu totul altmintrelea st lucrul, and e vorba de a sprijini cu constiint o artare individual, spusa unui om, deci
ceva interior, care nu cade in lumea simturilor din afar. Atunci se pot cere persoane anumite care s sprijine aceast a-

rtare, atunci sprijinirea prin o constiint pe at se poate de

acelasi feliu este ceva cu totul potrivit. De acee vedem c jurtorii rzsilor din alosesti sunt oameni buni i btani, adecA rzsi ca si ei, ai jup'nesei Maria jupnese, i ai preotului,
preoti, pe and in cercetarea prin marturi intre boerii Murgesti
boerii Peliu, Gligorasu i Simion 123, desi prtile sunt boeri,

cei 24 de marturi sunt in cea mai mare' parte oameni bu ni,

btani, trani cum am zice astzi.
Un al treile punt, mai putin insmnat este numdrul care la
marturi poate s fie fixat sau nu, la jurtori ins totdeauna trebuia s fie determinat. Ba dup at se vede impunerea unui nu7
mar anumit de marturi, ceeace nu prea are irrteles, s'a fcut din
23 Mai sus nota 117.

Atps.Z.4.14IN TEL% JURIDICE

117

confuzi fireascg in nite minti nedeprinse Cu deosebirile juridice, intre marturi i jurgtori, institutii asgmgngtoare.
Din aceste elemente se vede lgmurit firea jurgtorilor
deosebirea lor de marturi. Pe cnd acetia sunt de obiceiu in
numgr nehotgrgt, neatgrnati de clasa social g a impricinatului,
depun tiinta lor asupra unui adevgr obiectiv, jurgtorii sunt
totdeauna in numr hotgrit, de aceeai clasg socialg cu partea
pe care o sprijin i sustin cu sufletul lor o argtare subiectivg a
ei, fiind in strnsg leggtur personalg cu dnsa.
Dar sg cercetgm i alte amgnuntimi privitoare la jurgtori.

In privirea numrului lor vedem c acel mai mic e de 6;

apoi multiplele lui, numerele 12, 24 i 48 124. Numerele mai mari

nu s'au intglnit incg in documentele cunoscute pAng acuma.

Chid partea nu ggsia numgrul deplin de jurg'tori impui

prin legea dela domn, sau cAnd cei adui nu vroiau sg jure, procesul er numai cleat perdut. In cercetgri cu marturi er mai

la urmg indiferent din Cate gun iei adevgrul, numai sg fie

indestule pentru a forma convingerea ; dar chiar dacg unul sau
doi ar fi argtat altfel cleat multimea celorlalti, aceasta nu ar
fi fg.cut de nimic mrturia, care ar fi stat bung i ar fi ajutat
pgrtei in favoarea cgreia eise, la cgtigarea pricinei. La jurgtori lucrurile trebuiau s fie altmintrelea ; anume legea dat
pgrtei socote c este neapgrat ea cutare numgr de coWiinti
s sprijine o sustinere individualg. Dacg nu se aducea intocmai acest numgr, conditia esentialg nu er ndeplinit i sustinerea era cgzutg. De aceea numgrul este o conditie fireascg a
jurgtorilor, i jurgmntul tuturor o conditie fireascg a efectu-

lui lor.
Dovadg despre aceasta am avut intgi in procesul Bgloetilor, unde acetia neggsind jurgtori cad la judecatg. Intr'un document dela Petru *chiopul din 1560, un boier, banul
Hamza, pierde un proces cu mitropolia, cAci nu putuse face
s jure cei 24 de boieri" 125. Un alt document de pe timpul lui
Pg.tracu Vodg, 1558 care contine hotrgrea clat inteun proces
dintre Stanciul cu PArvul i Stan pentru moia Vulpetii, ne
aratg. ch.' au jurat cei 12 boieri inaintea reposatului Vlad Voe1" Hrisov dela Radu Vodd, 1528: si am dat domnia mea lui jupan Ivascu
paharnicul lege 48 de boieri". Altul &la Mihai Viteazul 1597 : ci au Iuat lege
peste lege 48 de boieri pre rAvase donmesti". Ambele In Arhiva statului citate
de Tocilescu 1. c. p. 465 si 466. 0 singura datri se \TM numai 3 jurdtori. 1628, N.
Iorga, Studii i Doc. VII p. 5 si am dat domnia mea leage lui Staico postelnicul
trei boieri". Alta datA se vAd numai 2 boieri dap ca jurAtori ; 1668 publicat in
o culegere privatd de D. V. Dumitrescu In art. ski Institulia juratorilor, In Conv.
lit. XXXIII, 1899 p. 763. Adaoge 1618 si 1620, Doc. romanqti, ed Bianu p. 39
40 si 54. Odatii se viid 4 jur6tori, 1464 I. Bogdan, Doc. lui Stefan ce! Mare,
p. 82.
125 Din Venelin citat de Hasdeu Arh. ist., III, p. 146.

ISTOUIA RtafIN EL Ok

118

vod, cum cA au avut Stanciul bAtrAnA. si dreapta moie mos.teneascA ; iar PArvul 5i Stan nu s'au lAsat ash, ci au luat 24 de
boieri dinainteA lui Mircea VodA, ca s jure, qi n'au putut nici
de cum sd jure 5i au rtimas de lege i de judecatd" 128 In sfArsit
un hrisov dela Mircea VodA din 1559 aratA c dAnd lege lui Roca
fiilor lui RAsipA 24 de boieri ca s'A jure cA au avut mostenire

In satul Bahna ; n'au putut aduce aceif boieri la zi i_la soroc,

i au ramas Roca qi fit lui Reisipti de- lege dinaintea domniei

mete". Alt document din 1644 ne aratA pe Paraschiv fecior Bar-

bului clucer care iea lege peste lege 12 boieri, dar nu a putut
sA jure 127. Nu este de admis cA in toate aceste cazuri pArtile
interesante sA nu fi gAsit nici un singur jurAtor ; fiind insA
nu gAsiser6 numArul deplin, de aceea se spune cA nu au putut
s'A jure.

Aceti jurAtori sunt in multe cazuri a du5i de pArti,

urma legei luate dela domn, dupA propria lor alegere. AO a fost
In judetul dat BAlosetilor in care se spune ca jurAtori n'au gdsit.
Adese ori intAlnim jurAtori dali pe mime domneti, precum in
cazul jup'Anesei Maria, unde cele 12 jupAnese tare trebuiau sA

jure alAturea cu ea sunt luate pre ravae domneti". In acest

caz domnul indic anume care persoane trebuiau aduse la jui er deci o formA mai greA a jurAtorilor. In afarA de
cazul jupAnesei Maria, mai amintim i un document al lui Vlad
VodA din 1571, in care domnul d6 cAlugArilor 12 jurAtori, de
au jurat cum cA sunt drepte mosii ale sfintei mA.nAstiri, anume
popa Saya din Pode i popalBoda din Strugurti i popa Vlad
din Pode (urmeazA" incA denumirea a 9 popi), care au jurat cu
sufletele lor inaintea Radului din BAresti ; iar jupAnul Radu
rAmAnt,

a scris carte cAtre domnia mea, cum au jurat i au dat sfintei

mAnAstiri dreptate" 128.

JurAmAntul se fAceA. ca i acel al marturilor, in mod soL-

lemn, pe sfAnta Evanghelie si pe sfAnta cruce in sfAnta bisericr cum spune hrisovul de mArturie a prcAlabului de Suceava in pricina boierilor Murgesti 129. DacA jurAtorii juran pe
nedrept, erau pedepsiti intocmai ca marturii minciunosi. Gloaba
er de ese boi, averea obicinuit a tA'rei pe atunci, si care adese ori inlocui moneda. Astfel vedem inteun hrisov al lui
Constantin Sarban din 1654, pe domnul spunAnd c5. am globit
domnia mea pe acesti 12 jurAtori, de le-am luat dela unul cAte
sese boi, precum este legea, pentru cA au jurat strAmb"130.
Arhiva statului, citat de Tocilescu, 1. c. p. 464.
1" 1599 A rhiva statului citat de Tocilescu ibidem ; 1644 N. Iorga Studii
qi Doc. X, p. 119.
"8 Ibidern, p. 467.

1" Arh. ist. III, p. 233.

Arhiva statului, citat de Gr. Tocilescu, 1. c. p. 469. Mai vezi un document

dela Alexandru Voda, 1568 : luandu-se

amenda In bol dela Juratoril cei

AtprZA.MINTKLE JUTUDICH

11S

In documentele studiate pAnA acuma reiesA cA jurAtorii

nostri au o asemAnare deplinA cu con juratores din dreptul medieval german. i acestia erau luati spre intArirea constiintei individuale, dupA ideile germane, care puneau mai presus jurAmAntul unui om liber, intArit de acel al semenilor si, decAt

marturii ce ar puteh exist asupra faptului. Germanii exagerand principiul onestitAtei, nesocotiau cu totul interesul propriei conservAri, care tocmai impinge pe f Aptas s ascundA adevArul. Legea salicA dispunea chiar anumit cA in contra ca-

pului su si a averei sale nu trebuia omul s primeascA marturi" 131. Din aceastA pricin dreptul german alergase la felurite mijloace de dovad, unul mai absurd decAt altul, probele
lui Dumnezeu, duelul judeciar i cel mai putin absurd din toate,
acel al cojurAtorilor, pe care 11 vom vedea cum a putut s se
introducA i la noi, unde am gAsit c predomnia sistemul rational roman de dovedire obiectivA, prin marturi. S'A arAt'Am
insA analogia deplinA intre jur'torii nostri ash cum i-am aflat
caracterizati pAnA aice i cojurAtorii dreptului german. Legile
principelui longobard Wallia, dispuneau cA dac se ponegria

femeea cuiva de un altul despre un lucru indoielnic, s'A se poat

curAti jurAnd cu alte sese femei 132, caz identic Cu acel al jup6nesei Maria. ConjurAtorii trebuiau s fie deci totdeauna de con-

ditia celui ce jurA. Ash legea Frizonilor dispunea c dac un

colon ar ucide pe un nobil, s'A se scuzeze cu 35 de jurAtori de
condifia sa 133. De asemene un preot trebuih s'A jure cu alti
preoti 134 un nobil cu alti nobili i ash mai departe.
Acesti cojurAtori intAriau, ca si la RomAni, spusa acelui
pe care'l sprijineau ; nu se ocupau de loc de adevArul faptului
de dovedit. Ei jurau dupA jurAmAntul fcut de impricinat cA
este adevArat. Izvoarele germane spun anumit c dupA ce
jur impricinatul, apoi jurau marturii (a decA jurAtorii) si, c
jureimeintul stiu este curat i nu mincinos 135.

strambi" (Foaia Sociekifei Rorndnismului, I, 1870, p. 47). Se vede ca aceasta era

soarta obicinuit a rndului intAi de jurdtori, eand acei luati cu lege peste lege
jurau altfel. Tot odata se rupeau aetele care dadusera celor ce castigau pe temeiul
primilor juratori. 1588. Nicolaescu, Doc. slauo-rom., p. 246.

13' Contra caput suum et contra suarri hereditatem non debit homo accipere testes". Lex Sallee, II, 15 In Walter, Corpus iuris Germanici.
"a Leyes principis Walliae, c. 14: si cuius uxor de alio infamatur et hoc
tamen sit incertum septima menu mulierum expurget", citat de Strippelmann.
Die nothwendigen Eide, p. 189 Pentru a se curaji de adulter trebuea sa jure eu
50 de femei (c. 5).
183 Les Frisonum I, 7; Si litus nobilem occiderit, cum 35 juratoribus
suae onditionis, se excuset".

134 Leyes prineipis Walliae, citate mai sus : cum vicinis 5 presbyteris
quos se nolle prejerare cognoverit".

Sachsenspiegel, III, 2, 3: darnach sale schweren seine Gezeugen

dass sein eidt rein sey und nit meineidig. Cf. Formulae Sirmond : (in Walter,
III, p. 396) : quicquid iste de hac causa juravit, verum et idoneum sacramentum
exinde juravit".

120

TM-gua ROMANILOR

Numerul cojuratorilor din legile germane este adeseori

6 si 12, une ori irisa si mai mare, precum 35, 48, 50, 72 si 'Ana
chiar pana la cel colosal de 300.
Analogia Intre asezamantul romnesc si acel german

merge chiar mai departe. Se gaseste in dreptul german pana

deosebirea intre cojuratori liber alesi si. de acei numiti pe

rayase domnesti. Cei d'intai se numeau advocati, cei de al doile

nominati. Asa adeseori ntlnim in dispozitiile legilor germane
prescrierea, ca s'a se curate cineva de o imputare prin cojurtori numiti ; de exemplu legea Alamanilor, care dispune

s jure cu 12 juratori, si anume 5 numiti si 7 chemati" 136.

Pe Muga deosebirea principiilor din care pornesc sistemele de dovedire roman si german, cel d'intai obiectiv, cel
de al doile subiectiv, mai este inca un al doile punt care
deosebeste tot atat de radical acestea doua metode de a
descoperi adevrul in trebile juridice. Anume dovada la Romani
era. pozitiv ; la Germani negativ. La Romani cel ce afirma

ceva trebuea s'a o dovedeasca. La Germani din potriva cel ce

era invinuit trebue sa se curte, cu toate ca nu se aduceau
In contra lui nici un soiu de proba. Cum ar fi fost irisa cu putint
o dovada negativ'. di nu ai fcut ceva, lucru absurd in sine, decat

prin mijloace tot atat de absurde ca i principiul din care ea

decurgea. De aici necesitatea cojuratorilor, daca nu vroia
se recurga la duel sau la probele lui Dumnezeu:

Transformilrile romilneti ale juettorilor.

Este invederat ea implantarea unui asemenea sistem strain de dovada

infro minte i in niste obiceiuri romane trebuia s alba de urmare

o adancd a lui modificare. De aceea asazmntul juratorilor

incerca la Romni niste prefaceri care i schimbara natura si

facura din el o plazmuire proprie a poporului roman. Pe atunci
poporul nostru chiar cand primea elemente strine, aye pu-

terea de a le asimila, a le preface si. desvolta dup.-a propriile sale

nevoi, puteri i inprejurari, facultate care astazi pare a fi disparut cu totul din el, in care elementele straine intra cu toptanul
ram.An astfel neasimilate, in mijlocul vietei sale.

Sri vedem ce a facut poporul l'ornan din asazamantul

german al juratorilor
Mai Intai la Germani acest sistem de dovada era intrebuintat exclusiv numai In afacerile penale 137, pe cand la RomAni

Lex Alamanorv9i c. 53 (in Walter) : Et cum 12 sacramentalibus jurel,

curn 5 nominatis et 7 advocatis" : c. 28 : cum 12 nominatis jure et aliis advocatis".
Juristul Setzer in cartea sa despre jurAmant scrisa In 1608, spunc cui:

moda de a jura Cu conjuratori, nici odat nu a existat in dreptul civil" Citht

de Sii ippelmann, Die nothwendigen Eide, p. 211.

AEZXMINTEI.E JURIDICE

101

g6sim aplicat si la acele civile. La inceput Osim mi mijloc

naiv de a se inconjura aceastA greutate, anume darea aceluias
num6r de jurnori ambilor impricinati. A bun oat-A gsim
in 1570 pe Alexandru Vod dnd jupnesei Culea care aveh o
pr cu fratii ei dela Balta Brancovinilor ate G boieri jurnori
pentru fiecare parte 138. Fratii jupnesei negsind jurtori sunt
dati ilmasi. Ce s'ar fi intAmplat ins and ar fi gsit? Cum s'ar
fi hofrit pricina? De aceea s vedem iscodindu-se o nou
Aplicarea cojurnorilor la Romni in pricini civile se arat
bun6 oar in un document dela Stefan cel Mare din 1461 dat in
procesul dintre Cram i Nicorescu de oparte i Husin de alt'.
Husin invocA intre alte dovezi si un hrisov dela Domnii Stefan
si Ilia fii lui Alexandru cel Bun, care hrisov s'ar afl la popa
rusesc din mahalaua trgului Sucevei. Trimitndu-se dupil
acel preot el arat &A in adevr avuse acel hrisov dar e arsse
and cu pojarul bisericei in care slujia. Domnul atunci d lege
preotului sti jure impreud cu alti sase preoti c` acel ispisoc a
fost adevrat i aduand preotul rus sese preoti si el al septelea
au jurat pe preotia lor, i ash. Husin au astigat toat dreptatea"139.
Timpurile de atunci de desvoltare neconstient nu-si

dduse sama de ins'mnAtatea innoirei introduse aci de odat

in asezmntul cojurAtorilor. S Meuse o sgritur urias prin
aplicarea sistemului de dovedire negativ al cojurAtorilor din
materiile penale, la un fapt pozitiv din o afacere civil, dovedind

existenta si a adevrului unui document. Pe aceasti-i cale ce

piireh nu prea indeOrtatA de firea asez5mntului se pregte4
in el a doua schimbare, anume aplicarea lui la dovedirea intereselor civile unde nu mai er vorba de a se curAt de o invi-

nuke ci de a dovedi pe partea cAruia din doi impricinati se arl"

dreptatea.
In curnd prin o pl6zmuire partieular a poporului roman si
care nu se intlneste in dreptul german aceasta invoi ambelor

Vrti a intrebuinta periculoasa arm a cojurnorilor, anume

.dndu-se prtei rApuse voia de a lua lege peste lege, adieg de a

trIsturna ca jariitnatul 111111i numtir de jurcitori indoit pe acel

al peirfei adverse. Ash in cazul and omul astigase o judecat

jurnd cu 12 jurgtori, protivnicul s6u, cApiitnd legea preste
lege, pute jur ca 24 de jurtori si nimice judecata de mai
inainte, astigAnd el pricina respectiv. Exemple de luarea legei
preste lege sunt destul de numeroase in documentele noastre.
Ash in un hrisov dela Vlad Vod (Cillug6rul) din 1490 se pove-.
steste judecata intre un boier Petru si un altul Alatei dela o nioN. Iorga, Sludii qi Doc. V, p. 171.

"9 Arh. isl. IV ,p. 148 pastrat numai in traducere. Asupra autenticitatii
lui vezi obServapile lui Hasdeu 1. c. Tot in acest document se afl i legeitura
(hdrAia de mat tArziu). Vezi mai,sus nota 9.

ISTORIA ROMAN ILOR

122

zicAnd domnul in el : cg s'a fost sculat Petru de a jurat cu

12 bojen i a luat hotaryl de jos ; dar pe urrn iarsi s'a sculat

Matei de a jurat cu 24 de boieri si a recastigat acel hotar de j os" 140.

Un alt hristov dela Matei Basarab din 1630 expunAnd un proces
al lui Bunea visternicul Cu niste trani spune : Bunea vister-

nicul le au dat lege 12, boieri dup r'vase domnesti, pe care ei

i-au si adus la zi si au jurat ; dar vznd atunci Bunea c jurm'ntul a fost strAmb, a luat dinaintea domniei mele dela
divan lege preste lege 24 boieri pe ravase domnesti, si au venit
la divan Inaintea domniei mele la termin preciz dup lege cu

24 de boieri" 141. Mai citm hrisovul lui Mircea Vod din 1559

In care se istorisesc dou procese deosebite. In cel dintiu se

vede c mnstirea Tismana avusese pAr'A cu Rosca i fiii lui
Rsip pentru satui Bahna Inaintea lui Mircea VodA i zice
despre urmarea acelei judecti si au luat clugrii lege 12
boieri si au jurat cu dAnsii eft' n'au avut Rosa i fiii lui Rsip
nici un ameStec In satul Bahna ; iar dup acea a prit Rosca

cu fii lui Rsip i innaintea doamniei mele. lar domnia mea am

dat lui Rosca si fiilor lui RsipA legea de 24 de boieri s'A jure
c au avut In satul Bahna mostenire ; iar ei n'au putut s aduc
boerii la zi i la soroc si au rmas Rosca i fii lui Rsip de lege
inaintea domniei mele". Cellat proces care contine iarsi luare
de lege preste lege este intre elugrii Tismenei cu satul Rguli,
care se petrece IntAi sub Ptrascu Vod apoi sub Mircea. Vorbele

hrisovului sunt : 5i au luat csAlugrii Tismenei lege 12 boieri

hotarnic si au aszat semn i hotare ; dar dup aceia satul
Rguli nu s'au lsat as i iarsi a Ora innaintea domniei mele

c sunt cotropiti. Domnia mea intru aceasta am dat satului

Rguli lege preste legea clugrilor,, 24 de boieri s jure &A au

avut ei mosie mosteneasc In Plostina, iar ei n'au putut s aduc
boierii la zi i soroc s jure nici de cum, si au rmas satul Rguli
de lege dinaintea domniei mele" 142 De asemene mai amintim

judecata continut in un hrisov dela *tefan Cantacuzino

din 1681 Intre rzsii de StrAmba din judetul Doljului i mnstirea Govora In care rzsii s'au pArAt de fat cu Vasile egumenul

zicnd ei cum c nu sunt Rumni mnstirei, ci i-au impresurat

augrii fr dreptate, i i au ajuns divanul i judecata s'A jure
cu 12 megiesi, si au fost si au jurat inteacea vreme. lar Vasile
egumenul stiindu-i pre dAnsii RumAni adevrati, de i-au stpnit tot mnilstirea, au fost mers la divan iar impreun'A cu Romnii de au fost luat lege preste lege 24 de boieri, si au jurat
,40

Arit. isi. I,

1, p. 66.

1." Din colectia lui Venelin cita de Hasdeu Arh. ist. III, p. 147. MO
documentul spune eh Bunea Dislernieul a dat lege piranilor, acesta este numai
un chip de exprimare. Bunea propusese darea legei, care ins" se Meuse 1 alce,
ca in toate celelalte cazuri, de domn.
Arh. statului, citat de Tocilescu, /. c. p. 469.

AtiEZIMINTKLE JUICIDICE

123

ramaindu-i a fi Rumni sfintei manastiri" 143. Legea peste lege

cerea ins'a neaparat o noua modificare in sistemul cojuratorilor,
astfel precum Il intalnim la Germani, anume in ce priveste res-

pectarea principiului paritatei. Este invederat di pentru a se

pute lupt inaintea judecatei cu numarul cojuratorilor, acestia

trebuiau sa fie de aceeasi tale, c5ci altfel cum s'ar fi putut

msur puterea juramantului? Pentru ca 24 s fie mai tari

(leca 12, se cere ca atat unii cat i altii sa fie de acelasi calibru.
De aceea se vede ca in procesele de asemenea natura, uratorii
sunt de obiceiu boieri, clasa cea mai cu vaza, cea mai respectata din tara. Atat calugarilor cat i taranilor in procesele pentru
pmanturi pe care le au cu boierii sau intre ei, nu li se dau juratori din clasa lor, ci totdeauna boieri. Ne poate mira imprejurarea cum se lasau un numar ata de mare de boieri sa fie suparat
cu calatorii pana la locul judecatii, mai ales cand er vorba de
interesul unor tarani, daca nu am afl ca ei erau despagubiti
In destul de manos de partile ce-i chemau. Documentul cel
uries al Buzestilor care contine intaritura lor in proprietatea
a peste 200 de mosii arata cum niste vecini din Piatra (Mehedinti)

care adusesera 24 de boieri juratori pentru a se curati de vecinatate, au luat indatorirea de a plati toate cheltuelile care se
urcau la 25.000 de aspri. In vremuri mai vechi plata juratorilor
se fcea in boi. Asa un document dela Alexandru V oevod din
1572 ne spune c jupaneasa Stana a jurat cu 24 de boieri
luat ocina dela Corlat si dela cetasii lui si a luat si boii celor
12 boieri ai lui Corlat". Se vede ca boierii cei dintai al caror
juramant er rasturnat de cei de ai doilea pierdusera i multumita ce o primisda pentru osteneala lor, ca unii ce erau priviti
ca jurati pe strambatate 144.
Un alt punct in care iarasi asazamntul juratorilor romni
se deosebeste de acel al Germanilor, este ea' acest mij loe de do-

vada la Romni este totdeauna impus reclamantului. Asa in

documentele citate mai in urma, Bunea vistiernicul reclama', si

lui i se da intai lege sa jure ; in acel dintre manastirea Tismana
cu Rosca i fii lui Rasipa de o parte, de alta cu satul Raguli,
calugarii reclamanti ieau mai intai lege, si paratii numai dupa
ce pierd judecata si devin oare cum la randul lor reclamanti,
ieu lege preste lege. Cat timp juratorii servisera numai cat spre
a apara pe cinev de o imputare penara, de care juratorii slujiau
spre a'l eurti, se Intelege dela sine csa ei trebuiau dati paratului,
cea ce se face si in dreptul roman ; daca irisa dreptul german
ar fi facut aplicarea juratorilor la pricini civile, ar fi impus tot
dupa principiul sau fundamental paratilor indepartarea recla"a Cipariu, Arhiva pentru lilologie qi istorie, 1867, p. 78.
14 Doc. Buzetilor in Revista Tinerimii romfine 1898, p. 111 si urm ; 1592
Revista p. litere a lui Tocilescu X, 1909, p. 288.

121

!STOMA RO MAN ILOR

matiei prin cojuratori, A cest asezamant insa introducandu-se la un

popor cu deprinderi romane. se aplicd si la el principiul cel atat

de firesc c'd cel ce reclama trebue s dovedeasca ?" 145,i astfel

se desvoltara acele norme particulare dreptului romanesc a

intrebunitarei juratorilor in pricini de natura civil. Acest principiu de a nu incuviinta juratori de cat reclamantului, conduse
la stabilirea mai multor regule care sa garanteze aplicarea lui,
din care una. foarte insemnata, ne a fost pastrata de un document din 1506 dela Vlad Voda. Din el se vede ea manastirea

Vierosul reclamase niste mori stapanite de Vlaicu clucerul.

Mnastirea lua 12 boieri juratori, care jurand, ea castiga procesul.
Vlaicu insa n'au vrut sa se lese precum au dat acesti boieri din-

naintea domniei mele, sfintei manastiri ci a part cum s iee

si el lege sa jure. Insa calugarii nu i-au dat lui lege pentru cd

linea Vlaicul clucerul morile, i iara calugarii au luat lege si

inteal doile rand tot boieri mari, 24 , care au cautat dupa dreptate i dupa lege" 145. Cazul acesta, care poate s ne para curios
de oarece legea preste lege se incuviinteaza aceleiasi p'rti care

au jurat data, se explica prin acea ca Vlaicu ne dand morile

din stapanire, dupa jurmntul celor 12, ramasese tot parat,
nu putea deci lu lege preste lege, in aceasta calitate, ci ar fi
trebuit sa le paraseasca, s devind el ins4 reclamant pentru a
pute lu lege preste lege. Cine nu vede in asemene distinctiuni o jurisprudenta Innaintata, desi numai obisnuelnica, un
talent deosebit de a forma mai departe asazarnintele juridice?
Amestecul juriltorilor eu marturii i eu judeeiltorii. Amestecarea juratorilor cu marturii pute sa se intmple usor.
Am spus c in principiu la popoarele germane, juratorii jurau
cA cele ce spune partea sprijinita de ei este adevarat. Aceasta
atintire atat de subiectiva a mintei, va fi dat de gres uneori
chiar la Germani, de exemplu atunci and juratorii cunosteau
faptul de intrit prin juramant. Ei atunci adevereau fara
vree implicit i faptul insus ; erau i marturi, nu numai juratori.
La 11 omni unde atintirea mintei asupra obiectului era fireasca,

mai in totdeauna juramantul in principiu subiectiv, va fi luat

un caracter obiectiv prin referirea lui si la faptul de dovedit.
Cu alte cuvinte la Romani, juratorii au fost in toate timpurile
mai mult niste marturi, insa marturi in conditii anumite, care
Ii deosebiau de acei ordinari. Deosebirea dintre marturi i juratori este ca aceea ea la aceasta din urma nu incapea clarea de
lege peste lege.

Aceasta amestecare a celor doua institutii conduse la o

a treia forma, in care juratorii incep a lu rolul de judeclitori.
"5 Actori incumbit probatio".

Arh. statului, citat de Tocilescu,

I.

c. p. 468.

AEZXMINTELE RIM:010E

125

Fiindca domnul nu hotdria altfel pricina de cat cum jurau

juratorii, se putea spune c aceasta hotarire era data chiar
ei ; ca ei judecau pe pdrti.

Intamplandu-se acest amestec de notiuni, nu este de

mirat, daca gasim documente in care delegarea de a judeca,
In loc de a fi trimisa unui dregator domnesc, care cu ajutorul
megiesilor, ca marturi sau juratori, s judece pricina, este tri-

misa chiar megiesilor, spunndu-le domnul ca ei s'd jadece. Inainte

de a merge mai departe in expunerea acestei noue forme izvorite pe pamntul romanesc din un asazdrnant strain, sa cer-

cetarn cate-va documente. In unul din 1591 Raz Giurgi vel

ban de Craiova, trimite o carte catra 12 megiesi in euprinderea

urmIoare : Scris'am ravasul nostru voua 12 megiesi anume

(urmeaza numele lor), pe care v'au luat pre cartea noastra,

Moldovanul i cu Strinila de acolo, pentru ea au avut galceav,

aicea la scaun inaintea noastra pentru mosia Craciuneasa. Deci

noi n'am putut sti cum le este lucrul, ci ei s'au invoit i v'a luat
judecati i sa le luati sama pentru acea
pe cartea noastra,
mosie Craciuneasa ;

de care lucru va scriem megiesilor

cautati ca v strangeti toti la un loe, sa le cititi cartile i zapisele,

s'au invoit megiesii amandoi s vd strangeti acolo inaintea

lui Dumitru parcalabul ot trgul Jiului, sa adeveriti, s vedeti
avut'au Stanila treaba in mosia Moldovanului au n'au avut ;
foarte bine sa socotiti i sa nu fatariti cumva, i cu frica lui

Dumnezeu sa adeveriti si pre ce yeti adeveri, sa le faceti i zapis

statator" 147. Ce sunt acesti 12 megiesi carora domnul le deleaga o judecata ? Caracterul lor este cam greu de determinat.

Judecatori curati nu sunt, cad atunci ce nevoie ar avea s se

adune inaintea parcalabului' ? 5i cu toate aceste ei sunt mai

mult de cat niste simpli jurtitori, de oarece ei nu mai jura pentru

dreptatea uneia din parti, ci au sa cerceteze cartile i zapisele,

si au sa rosteasca o judecata, pe care domnul le o recomandd

sa fie nepartinitoare. Nu se spune in document, daca megiesii
aveau s jure sau nu, nici daca juramntul trebuia
faca
inaintea parcalabului.
Un alt document va lamuri inca mai bine caracterul acesLor megiqi judectifori, care nu sunt de cdt o transformare
roffaineasc a jureitorilor. Acesta este dela Alexandru al III-le
predecesorul lui Mihaiu Viteazul, din anul 1593. Hrisovul este
dat pentru o pars ce radicase banul Hamza i satul Brezovenii,
In potriva lui Ioan i Stoica pentru o mosie Halnga, Inca de
pe vremile lui Mihnea Vodti. Spune documentul : Inteaceea
Mihnea Voda a dat lui Hamza i satului Brezovenii trei megiei, lui loan i lui Stoica alti trei megiesi, ca s intocmiasca
Halnga cum vor gasi ei cu sufletele lor, bar acesti sese megiesi
Arh. statului, reprodus de Tocilescu, 1. c. p. 466.

128

iftronm ROMNILOR

eutar i adeverir5 c5. n'are Hamza banul i satul Brezovenii

nici o imp5rt5.sire cu aceast5 mosie ce este mostenire a lui Ioan
si a lui Stoica, i fmase Hamza banul i satul Brezovenii de
lege Inaintea Mihnei. lar cAnd a fost acum, loan i Stoica n'au
putut sA se odihneased de satul Brezovenii, poprind iarAsi aceast5 mosie ce se numeste HATAnga. Dare loan si Stoica se du-

ser5 innaintea cinstitului judec5tor al domniei mele, jupAnul

Cociban din Craiova i st5tur5 de fat. Apoi cinstitul judecAtor
al domniei mele, a judecat si au adus pe acei 6 megiesi innainte,
spuser5 precum aflase ei cu sufletele lor. AO dar acesti 6
megiesi iar5si deter aceast mosie lui Joan i lui Stoica ; iar
satul Brezovenii nici un amestec s5." nu aibA in aceast mosie,
rAmase satul Brezovenii de lege. Deci am dat i domnia mea
lui Ivan si lui Stoica, ca s le fie aceast5 mosie ohavnic5 lor
fiilor i nepotilor i strinepotilor, si de nime s5 nu fie sup5rati,
dup5 porunca domniei mele ; iar satul Brezovenii, dac blnueste n5pstuire, s iee 12 megiesi" 148

aici vedem niste megiesi ins5rcinati cu judecata, ca

si in documentul precedent ; dar s5 vede mult mai clar c acesti

judeatori nu sunt de cAt jur5tori modificati. Astfel dup5 ce se
rostesc acesti megiesi, hrisovul spune si rimase satal Brezovenii
de lege Innaintea Mihnei", ceea ce ne arat6 invederat eh' judecata
se urmA inaintea lui Mihnea, i c megiesii fuseser5 numai de-,
legati cu cercetarea ei. Brezovenii insA nel5sAnd in pace pe Ivan
si pe Stoica i cuprinzAndu-le din nou mosia, acestia vin inaintea

banului de Craiova, care nu le mai (16 legea de jur5tori ce o

avuse odat5, ci chiam5 numai pe megiesi innaintea lui
treabsd, i ei m5rturisind cum au spus mai inainte, se recunoaste
dreptatea lui loan i Stoica din nou, Int5rindu-se judecata;
banului de ate domnitor. Dovada cea mai invederat5, c acea
comisie de judecat5 nu el-A de cAt niste jur5tori modificati,
este ins5 imprejurarea c domnul lasa Brezovenilor dreptul de
a cere lege preste lege, 12 rnegieqi, daca nu sttnt mulfumiti.

Astfel lucrase si prelucrase spiritul poporului roman acel

aszilmAnt stfin al jur5torilor, de nu r5m5sese acuma din el.
decAt numele, iar fiinta lui er cu totul schimbat. Din niste
sprijinitori ai unei sustineri individuale, intrebuintati numai la
afaceri penale, spre a se curti de o invinuire, RomAnii apli,
cAndu'i la daraverile civile, fAcuser5 din ei un asez5mAnt juridic Insemnat, care sluji timp de veacuri la rezolvirea tuturor:
pricinilor. Se crear forme si dispozitii noue, care s fac acest
asez5rnAnt destoinic a indeplini noul rol atribuit lui de poporul
romAn, si de sigur c dadi documentele noastre cunoseute asupra,
"8 Document publieat pentru prima oarA in Foclia socieleiki
anul II, 1871, p. 33.

A4NZ311NTELE JURIDICE

127

lui ar fi mai numeroase, s'ar pute desface din ele o intreags

jurisprudent.

Insemnat este mai ales forma de pe urmA studiat de

noi, in care jurtorii sunt schimbati in o comisiune de anchetei,

insarcinald chiar ea ca jadecata pricinei. Aici ajunsese Romnii
la o form sAnAtoas, care pute, desvoltndu-se, s aducA cele
mai fericite roade, s'A dee na.:Aere la o judecatii prin popor, asemenea asezAmAntului englez al juratilor, desvoltat si dnsul
tot din asemenea comisiuni de anchet6 140. Din un asAzAmAnt
vicios si fr putin%5. de a se sustinea mult timp, ca acel al jufAtorilor, RomAnii ajunsese a formA prima treapt a unei folositoare institutii juridice. Cu o desfAsurare mai putin furtunoas6 a istoriei lor, ce ar fi invoit pasnica desvoltare a aseed-

mintelor lor, aceast form a judeatei ar fi dat poate si la

ei niste rezultate vrednice de imitat. O sAmAnt, chiar rea, cAzuse pe pAmAntul mAnos al unei minlei tnzestrate cu un puternic
sinat juridic, un dar firesc mostenit dela strAbunii Romani, care
desvoltaserA aceast parte a constiintei omenesti intr'un grad
neasmAnat. Er deci firesc lucru ca arborele rAsArit din ea sri
poarte roade bune, datorite sucului cu care el fusese hrnit.
AsezAmAntul jurAtorilor, astfel precum s'a desvoltat la
poporul romOn, este -deci un product curat national. Totusi fiind
cA originea lui este strAinA, sri cAutAm a descoperi de unde au
fost imprumutate primele lui forme.
Originea jurtorilor.

Analogiile aduse de noi mai sus

Intre asezAmAntul romAn i acel german al jurAtorilor. nu mai

ar
pot ls nici o indoial unde trebue cutatA oriainea
lui
t,

rAmnea numai de explicat, cum au putut Romani' sa imprumute asezAmntul unui neam de oameni, cu care nu au venit
aproape nici odatA In atingere directA 150,

14, Vezi asupra acestei origini a juratilor in Anglia, Riefler, Das englische
asupra juratorilor in Cono, lit. VIII,

Geschworengericht. Comp. studiul nostru

p. 137-147.
150 Hasdeu, in Arhiva istoricd III, p. 145-156 si Tocilescu in Foaia societdfei Romdnismului, I, 1870, P. 463 si urm. si 503 si urin, se incearca de a

dovedi (loud lucruri peste putinta : mai intai ca juratorii romani nu ar fi in toate
cazurile de cat niste jurati ; apoi ea' atare institutie ar fi fost mostenita de Romani
de la poporul Romanilor, de la care ei ar fi imprumutat filtre celelalte popoare
europene numai acel al Englejilor. Am arittat cazul exceptional in care se pot
asemana juratorii nostri cu juratii engleji. Cat despre faptul ca juriul sau juratorii
(pentru Hasdeu cat si pentru Tocilescu lucrul e tot una), ar fi aszilmant roman,
care nici iodate( nu ar fi fost cunoscut de popoarele germane, asemene parere este
atat de protivnica acelei a unanimitatei cercetatorilor institujiilor juridiee, In cat
credem de prisos a o mai combate cu de amanuntul. Este admis ca un adevar neindoelnic de catra toate autoritatile in materic de drept, crt sistemul roman de judecata
se deosebia radical de acel german, cel intai primind ea justitia sA fie rostit de or-

ganele statului, cel de al doile facand din ea o atributie a poporului. Juriul este
deci de origine germana; de aceea s'a si desvoltat el la poporul acela ce au lost

128

inorttA Rob:Wawa

Greutatea ins dispare de indatil ce intlnim cojurtori

la popoarele slavone, care inconjurau pe Romni i anume
att la cei de sud, precum la Bulgari, Sarbi i Croati, cat si la
cei dela nord, precum la Poloni, Boemi, care ei mnii au impttimutat acest asezmnt dela popoarele germane ca care veniset-5 in atingere.

Astfel in zaconicul lui Stefan Dusan, regele Sarbilor,

din anul 1348, gsim asupra jurAtorilor urmAtoarele prescrieri :

De acum inainte s fie jurmnt i pentru putin. Pentru un

lucru mare O. fie 24 de jurtitori (riopoTsaz); iar pentru o

afacere micti 12; iar pentru un lucru mic, 6, dintre care nici unul

srt nu fie rud sau neprieten cu vre-unul din impricinall. Si a,

acesti jurritori s nu aib dreptul de a impca, ci numai de a
justifica satt condamnd. Si fiecare jurmnt s se fac in biseric i s-i aduc la jurmnt preotul imbrcat in vestmintele
de slujbri. Si la jurmnt s fie crezuti aceda pentru care mai
multi vor jura si mai multi i vor justifica. Precum fusese lege
Ja bunul imprat, la sntul rege, s fie boierilor mari boieri mari
jurAtori i oamenilor de mijloc cei de o potriv lor i la ceilalti
iar4i cei de o potriv sti le fie jurAtori" 151
De asemene gsim si in Croatia asezmntul jurAtorilor,
in ash numita lege a Vinodului din anul 1280, care prevede c6
fiind inaintea curtei proces pentru furt, dacil cei ce vorbesc
In cauzA i acuzatorul nu au marturi contra acuzatului, atunci
acuzatul se admite la jurmnt, pentru violent el si inc6 24
de jurati, iar pentru furt numai 12 jurati, iar pentru furt din
sat si pentru arderea bucatelor i pentru rpirea nocturn a
ffinului asezat in stoguri, pentru asemene fapte acuzatul va jur
numai cu 0 jurdti. Si inc dadi se va silui o femee si nu vor fi
mai putin supus de cat toale celelaite inriurirei romane,la acel englez. (11asdeu,
1.

c. p. 151, crede din contra ea, Anglia ar fi singura tara germana pe juma-

tate latinizata prin limb5 i obiceiu"?). Juratii !ma nu au a face cu juratori de

cat la noi In tar4, unde am vazut cum, din o desvoltare particulara, juratorii
nostril parean meniti a da nastere si la Romani asezmantului Juratilor. La
popoarele germane, care singure au produs i juratorii (sistem de dovedire In
procese de natura subiectiva i deci direct protivnic acelui roman cu caracter
obiectiv) i juratii, aceste dou forme nu s'au confundat si nu pot fi amestecate
una cu alta, mai ales dupa numeroasele studii Pa'cute asupra lor. de cat
de cine nu le cunoaste. Tocilescu merge mai departe. Pentru a dovedl existenta
juratilor la frafii neolalini din apusul Europei, aduce texte din capitularele lui

Carol cel Mare, din legea Francilor Salici, legea bavarezil i aceea a Alamanilor.
(Foaia soc. Rom. 1870, p. 513). Aceste sunt frisk izvoare germane, dei sunt serse.
Ialinote i deci dovedesc tocmai ceea ce Tocilescu vroeste sil denege, existenta
juriltorilor la Germani, si nu pot nici intr'un caz sluji spre a indreptati Incheierea

articulului lui asupra juriului la Romani ; din toate cate am zis pang aice esa

In relief : Latinilalea nectmului nostru". Numai pe institutia germana san germanoslava- a jurator.lor, nu se poate Intemeia aceasta latinitate, de altmintrele sigura
si nerasturnabila.

Studiul lui Hasdeu asupra Zaconicului lui $1efan Dusan, in Arh. 1st.
Ill, p. 145.

AkiEZ1311N1.111,1:0 JiJRIDICZ

129

fost marturi pentru acea siluire, va decide un juriu compus din

femei".

In Boemia intalnim de asemenea curgtirea unui om de

invinuirea adusg asupra lui prin credinta adicg prin jurgmntul vecinilor0.1 152.

In Polonia citgm cazul reginei Sofia, sotia lui Vladislav

Iaghello, acuzat de sotul ei pentru adulter, care se curgtg de
aceastg invinuire jurnd ea si cu septe nobile i cinstite femei153.

Este probabil c aceastg institutie a jurgtorilor se va fi

aflat si la Bulgari, i astfel incunjurnd ea pe Romni din
toate pgrtile, se int,elege usor cum a putut pgtrunde i in obiceiurile lor.

Astfel er sistemul dreptului ce exista in vechime la

poporul romn, al&tuit din izvoare deosebite, traditii de drept

roman, amestecate cu institutii slavone sau germano-slave,

toate ins fierte i mestecate de simtul juridic al poporului romn i prefAcute cele mai multe in asezgminte originale. Traiul
lor insg nefiind inchegat in formele hotgrte ale conceptiilor

fixte prin scrisoare, ele pgstrau un caracter sovgitor care se schim-

ha de astgzi Ong mni, adgogand incg un element de nesigurant la toatg viata acelor timpuri. Fat 'MA cu lipsa cea mare
de. culturg ce caracterizazg vremile mai vechi ale istoriei romne, asemene drept obisnuelnic er singurul ce se putea mgntinea, si de aceea vom vede c incercrile de codificgri serse
a le lui 1VIatei Basaraba i Vasile Lupu nu furg mai nici odatg
aplicate, i c poporul romn urnf inainte a'si lua indreptarea
sa juridicg tot dela vechiul obiceiu al pgmntului.
3. BRESLELE

Una din plgzmuirile cele mai interesante ale obiceiului

pmntului er frg indoialg organizarea breslelor, in Muntenia

starostii care au existat, in Trile Romne Ong la Conventia

din 1858. Desfiintndu-se prin ea toate scutirile i monopolttrile de clasg, s'a pus cutitul si la rdgcina breslelor, dnd cea
de pe urmg loviturg acestei institutii ce usese slgbit inc de
12 Citate de Hasdeu in studiul amintit in nota precedentii p. 150-151_

"2 Histoire des roys et princesses de Poloigne eontenant l'origine, progres

et accroissement de ce royaume, depuis Lech, premier fondaleur d'iceluy fusques
au Roy Sigismond Auguste dernier dcdcl avec les illustres et excellents faits des
dits Roys et Princes tant et paix qu'en guerre compose en latin et divise en XX
livres par noble et magnifique sieur Jean Herbert de Fulstin, castellan de Sarava,
capitaine de Premislie conseiller du diet royaume de Poloigne present l'un des

ambassadeurs d'iceluy en France, traduite du latin en francais et dediee au roy

de Poloigne A Paris 15;3 p 144 : que la royne se purgea moyennant son serment
et de sept nobles et prendes femmes". Aceast carte foarte rarA mi-a fost comunicat de Mateiu Cantacuzino din Iasi.
A. D. Xenopol. lstoria Rorninilor.

Vol. VII.

130

ISTORIA ROMANILOR

mai inainte. Desfiintarea breslelor a ruinat cu totul pe industriasii indigeni in favoarea celor strini. Este de netgduit

d., de i asezmntul aye nevoie de modificri spre a fi adaptat

la timpurile noastre de dreptete i egalitate, totusi pstrarea
lui ar fi slujit la ocrotirea muncei pmntenilor.
Breslele eran niste intovrsiri ale meseriasilor pe di se

pute de acelas fel, in scopul de a'0 apr interesele muncei

lor. Numai cnd numrul meseriasilor de acelas fel nu er
indestulAtor, mai multe bresle, se intovrsiau sau, cum se
spunea pe atunci se infrtiau. As fac breslele din Roman ale
blnarilor, cojocarilor, brbierilor, abagierilor i croitorilor 154.
Din potriv gsim In Iai c breasla ciubotarilor se desprteste
de ace a tlplarilor cu care er unir mai inainte 155.

Catastihurile breslelor, ce ni s'au pstrat, de$ se refer

la unele bresle anumite, contin totusi dispozitii izvorite din un

spirit comun care -le insufletia pe toate. Acele de cpitenie
cror nevoie dduse chiar nastere asezmntului, se refereau
la ocrotirea meseriei. Catastihul ciobotarilor din Iasi prevedea
In aceast privire ca s nu se poat aseza meter ciubotar strin
In Iasi, M'ea a plti starostelui breslei 5 lei M1.8110056. Tot as

cAnd o calf deveni meter. In Roman taxa de pltit er

mai mics, dup cum er m'astil i a1iveriu1, anume doi poli

lei pentru asezarea mesterului strin i unul pentru can 157.

De asemene er oprit a se face concurent ciubotarilor de loe,
cu mufa' adus de aiure, care se putea vinde numai dac se pltea atr breasl 2 bani de perechea de ciubote ; iar in cazul
cAnd se vinde asemene marf pe ascuns, starostele er indrepIR a o lu toat pe sama breslei. i mesterul ce cumpra asemene
producte strine spre a le desface er supus la globire. Cump-

rarea de embote produse de breslasi er din potriv invoit

i strinilor, Armenilor i Jidovilor in dosebi ;
ins ei nu aveau voie a vinde marf cumprat in oras, ci trebula s o duc spre vnzare in alte tArguri, bine In-teles in de

ori-cui, chiar

acele mai mici in care nu erau organizate bresle, si mai ales in

154 Catastihul acestor hresle Infrtite, intrit de episcopul Atanasie in 1724.

In Melchisdek, Chron. Bomanului, II, p. 9-20. Comp. Studiul lui V. A. tireche

Din istoria breslelor In Convorbiri iterare, XXII, p. 793 si urm.

Catastihul breslei ciobotarilor din Iasi, Intlirit de Gavril mitropolitul

Moldovei in 9 Noemvrie publicat in Uricariul XVI, p. 1-7. Reintarit de mitro-

politul Veniamin in 1814. Ibidem p. 8-9 4i de loan Sandu Sturza In 1821 Noembrie

16, Ibidem, p. 10-29.

154 Brbdnfia Insamnli astral la pranii de la munte o putinic de brnz.
Cuvn tul vine dela ungurescul Berbence cutie, putin. Vezi Cihac Dictionnaire d'Etymologie daco-romane, II, p. 481. La origine deci brbanta era darea
unei putini de brnz, care se schimb la urm In bani. Vezi i Melchisedek, /.
c.

p. 13, nota.

Catastihul breslelor din Roman, ibidem, p. 13.

131

A k4EZX MIN TELE JURIDIC E

sate 158, caci de altfel s'ar fi lovit si acolo de aceleasi piedici.

Cumparatorii straini Insa nu aveau voie sa" se indrepte catre

ciubotari, spre a'i face cumparaturile, ci numai &Atli staroste
care face o repartitie a cumparaturei asupra tuturor ciubotarilor, sau pe rand asupra unei parti din ei, pentru ca fiecare
bresla sa se folosasca din acel alisveri. Daca se proceda altfel

se expunea atat vnzatorul cat sr cumparatorul la certare si

globire. Tot a erau puse oarecare ingreuieri pe cavafi, adeca

pe negutitorii de incaltaminte, fiind in-datorati acetia a da pe
an cate
oca de ceara la praznicul breslei ciubotarilor ; iar
ciubotarul ce vroi sa se faca cavaf trebuia sa dee cate o oca
de ciara. Tovarsiile intre cavafi i ciubotari erau inca pedepite, si anume cavaful cu 5 oca de ceara iar ciubotarul cu globire. In sfarit pentru a nu incaleca o breasla pe alta, fiecare
din ele erau tinute a se indeletnici numai cu producerea ei speciala. Bunaoara ciubotarii erau opriti de a produce obiecte de
cizmarie precum iminii sau opinci, hind marginiti numai la lucrarea ciubotelor. Breasla blanarilor din Botosani se apar contra concurentii Armenilor bogasieri prin o alcatuire in putere
careia acesti din urma s'A indatoriau a nu tine guaiuliii In dughenile lor ci numai strae blanite gata lucrate debreasla branarilor 189.

Si negutitorii eran intocmiti In bresle, care cautau sa le

apere interesle in doua directii : mai intai in contra concurentei negutitorilor straini, ce veniau cu marfuri de peste hotar.
Asa un hrisov la lui Alexandru Mavrocordat din 1783, care Intria numai un vechiu obicei, dispune ca negutitorii straini care
nu vor fi cu 1 ocuinla aice In tara i vor aduce marfa, s'A li se puna

soroc s aiba a-si vinde mara cu diridicata, iar sa nu aiba voie

a vinde marfa lor cu cotul sau cu cumpana, Mara' de lucrurile
de mancare, pe care s'a le vnda cum vor pute. Prin asemene
masura se constrangeau negutitorii straini, a'i vinde marfurile la acei pamanteni, care apoi desfaceau catre public marfurile cumparate de ei cu toptanul, In tocmai ca i cum ei s'ar
fi aprovizionat cu marf din pile straine. Apoi chiar din aceasta
marfa vnduta cu diridicata, negutitorii straini trebuiau sa dee
1/2 de leu la 100 dare breasla negutitorilor, ceca ce constitua
inca o mica protectie si pentru industria nationala, peste vama
de 3Vo pe care o platiau marfurile straine la intrarea In
"a Intr'un document din 1448, Pctru Voda darueste manastirei Pobrata

tot" cojocarii i a1i mesteri din satelc Ciulinestii, Gherestenii i Roca, ca sa fie

venit numai manastirei. Se vede Ca acesti cjocari

breasla.

mestcri nu alcatuiatt o

159 Toate aceste oranduiri In Catastihul ciubotarilor In Uricariul, I. c.

Adaoge alcatuirea din 1797 In N. Iorga, Breasla blanarilor din Bolcvni In Ana-

lele Acad. Rom. II, tom. XXXV, 1911, p.

11.

132

ISTORIA. ROMA.NILOR

arsa."0. Pe lngri aceste msuri proteguitoare contra concurentei

strinilor, chiar in ar erau mrginite drepturil e negutitorilor, spre

a nu 'si (Muna unii altora. Ash nimene nu puted deschide dughean de marld subtire (lipsenie i obiecte strine), nici pmnteni, nici din Armeni, nici din jidovi, Mea' stirea starostelui
si a fruntas,ilor breslei". Alt msur proteguitoare contra streinilor se vede in catastihul blnarilor din Botosani, care prevede c nimeni s nu poat primi ucenici la invttura mestesugului, din limbi strine, Armeni care n'au voie s se strmute ea mesteri in Botosani din alt oras, si Jidovi ca nu dup
vreme s se intriasc (sic) aceast breasl prin mnile lor
s nu rmn aceste bune asezri ce sunt M'ente spre folosul
podoaba bisericei, spre rsipire" 161. Se vede deci c In privirea mrfei celei subri, strinii sezaori in tar, precum Armenu i Evreii aveau voie s deschid prvlii, de si nu erau
admisi in breasla negutitorilor, care nu-i putea primi si din motive religioase, precum vom vedea-o in curiand. Negutitorii de
marfri subtire eran i ei aprati in interesele lor, prin faptul
nu er invoit abagerilor, bcanilor i rachierilor, a vinde
dughenile lor marr sub-tire, afar numai de aceea ce le este trebuinta". Mai er apoi oprit i comertul ambulant, dispunnd
acelas hrisov ca desgarii (adee cei ce duceau mrfurile
desgi) ce umbl cu marfa de vand prin sale, fiind ca." aduc impiedecare la alisverisul negutitorilor i pricinuesc i pgubire
vmei gospod, fcnd tot felul de mestesuguri, de ascund mara
de varn, s fie opriti a mai umbla cu =FA prin sate, ci asezhndu-se prin trguri, s aib voie a negutitori ; iar dela iarmaroace s nu fie opriti" 162
Breslele ins mai urmreau inc i alt scop, pe 1ng6 acel

al aprrei intereselor industriale. Ele mai erau societti de

ajutor mutual puse sub scutul religiei. Fiecare breasl aveh o
cutie a sa, adec o cas, in care se adunan bani din contribirtii
legale sau gloabe. Asa stim c` breasla negutitorilor din Iasi ave

ca venituri a le cutiei sale urmtoarele : 5 lei la sur din bani

ce va aveh s dee un negutitor altui negutitor dup judecata
starostelui, din care doi poli lei s fie venitul starostelui iar doi
poli lei s se pue la cutie ; iar de se vor implini prin maratetul vtafului de aprozi, s deeimplinial acei negutitori 10 la 100, din

care 9 prti s fie a vtafului si 1 a starostelui". Se mai punea

la cutie i jumtate din cei 60 de bani la suta de lei perceputi
160 Vaina de 3% fusese introdus in Tarile Itornftne duph acea perceputa
de Turci de la milrfurile straine. Pentru Moldova se vede aceast chiar din tratatul incheiat de Petru Schiopul, cu regina Elisabeta de Anglia In 1588. Vezi

vol. II, p. 150, nota 58.

m N. lorga, (v. mai sus p....) p. 12.
162 Hrisovul lui Alexandru Mavrocordat din 1783 Septemvrie, in Uricariul II,

p. 37-42.

A EZXMINTELE JURIDICEI

133

gdela vnzrile mrfurilor strine, cealalt jumtate aldituind

venitul strostiei. De asemene si jumtate din toate gloabele
impuse negutitorilor din deosebite motive.

Banii adunati la cutie slujiau pentru a se ajuta pe cei

cuprinsi de nevoie si de srAcie dintre negutitori, dandu-li-se

pe at se gsia cu cale de staroste si de fruntasi, ins prin stirea
breslei", adec dup o convocare si hotrre a adunArei breslasilor. De asemene pentru a se plti cheltuelile inmormntilrii
unui breslas scptat 163.

Fiecare breasl era pus sub patronajul unui anume sfAnt

pe care'l prznuiau la ziva lui. Asa breslele infrtite din Roman prznuiau pe Sfintii archangheli Mihail si Gavril ; breasla

ciubotarilor din Iasi serb ziva inltrei lui Hristos. Spre tinerea praznicului se percepeau atAt taxe cAt i amenzi, uneuri in forma de cear de albine, pentru lumnrile trebuitoare,

precum am vzut mai sus. Breslele mai bogate intre-tineau chiar

-cAte o biserick precum bun-oarrt curlarii din Iasi, biserica

ce poartA i astzi numele lor de biserica Curalarii, i talpalarii
alta numit i acuma biserica Talpalarilor m.
Acest caracter religios al breslei Ricea de ele eran puse
-sub privigherea nu a puterei lumesti ci a celei bisericesti. Toate
catastihurile lor sunt intrite de mitropoliti i episcopi, mai
.arare ori de domn 165. Starostele bunoar, pentru abaterile lui,

nu pute fi pArAt, la judetul lumesc ci numai la sfintia sa printele episcopul, care '1 va certa
va globi dupil cum Ii va
fi vina ; iar de'l vor trage frntii pre staroste la judetul mirenesc
fr de stirea sfintiei sale printele, s certe pe irati pentru vina

uceasta 166.

Organizarea luntric a breslei er foarte simpl. In frutea ei sttea starostele asistat de un sfat al fruntasilor, care
hotri toate afacerile breslei. Asa el declara pe un calf de
meter; el privighea ca msurile cu care vindeau negutitorii
sil fie drepte, ca s nu s introduc prin ascuns marfA in oras,

sil nu se asocieze unii mesteri cu negutitorii in dauna celorlalti.

El judeca toate daravarile intre negutitori i regul rapoartele
-atAt pacinice ctsi de judecat intre mesteri calfe i ucenici. Starostele avea un venit destul de bun, deoarece am vzut c toate

incsrile fcute de breasl se imprteau in dou5, din care o

parte se cuvinea starostelui, cealalt cutiei breslei.

"3 Toate aceste stiinti culese din acelal hrisov din 1783. Adoage Calasiihul breslei bidnarilor din Botoani, N. Iorga, 1. c. p. 12.
564 Vezi Catastihul breslelor din Roman In Melchisedek 1.
e. p. 11 si acel
al ciubotarilor din Iasi Uricariul, XIV, p. 8 si 10.
165 Asa acel din 1821 Intdrit de Ionit Sturza. Uricariul XIV, p. 10. Toate
celelalte se all Intdrite de fete bisericesti.
Catastihul din Roman, Melchisdek, I. c. p. 12.

134

ISTORIA ROMINILOR

Starostele se alegea de bresl, sub privegherea mitropolitului sau a episcopului. Asa la 1775 aflin c loan Petrea
a fost pus staroste cu voia breslei si a tuturor ciubotarilor, iar
la anul 1784 venind inaintea mitropolitului mesterii breslei
din bresla ciubotarilor, au artat c2. cu voia i primirea tuturor
au ales pe Constantin sin Ene Visan ca s le fie staroste
In aceast neatrnare a breslei de puterea lumeased i punerea
ei sub scutul bisericei, stte tria organizrei breslelor. Seintelege dela sine d. breasla nu putea invoi intrarea oamenilor
de alt religie in sinul ei, din motivul c biserica nu putea tolera ca s se pangreasc srbrile ei prin oameni de alfa' credint 168. De indat ce se atinse aceast autonomie si mai ales
alegerea starostelui de ctr acei interesati a apra trebile lor
se aduse breslelor o lovitur din care ele nu se mai rdicarit.
Negutitorii apoi, i dup cAt se vede si mesterii, erau
aprati de o multime din greuttile ce apsau asupra poporului 169.

Astfel din condicile vistieriei rmase de pe timpul lui Brancovanu pe cAt si din epoca Fanariotilor, se vede c negutitorii
nu pltiau dare decAt de dou ori pe an, la sfntul Gheorghe
si la sfntul Dimitrie, si din documentul lui Alexandru Mavrocordat din 1783 se vede cd ei erau scutiti de cai de menzil (posta
turceasdi) ; de asemenea eran liberati de a da gzduire, aster-

nuturi sau armuri pentru musafiri1".

Cu toate c documentele din care am extras stiintele
asupra organizrei breslelor sunt toate din veacul al XVITI-le,
nu poate fi niel o indoial c aszmntul este mult mai vechiu.
Catastihurile ce ne au rmas d'intre anii 1724-1821 sunt reinnoirea altora mai vechi, dup cum ne spune episcopul Roma-

nului Atanasie in intritura catastihului breslelor din orasul

su (1724) : c'ci c i noi am aflat catastihul breslei acestia
fiind invechit, s'au inuoit, aflnd acel rsipit, intru carele a
ati-va arhierei isclituri s'au gsit, i anume a lui loan 1654,

Dosoteiu, 1659 Anastasie 1651 si Benedict 1641". Se vede deci

c breslele artate prin catastihul din Roman existau in acel oras
inc de pe la inceputul veacului al XVII-.1e De asemene se afl
un alt catastih al breslei blnarilor i cojocarilor din Suceava,.
187 Uricariul XIV, p. 19.
168 De aceea Ins strIdnii de aceiasi religie cu pilmantenii precum Bulga-

rii i Grecii, erau usor primiti In bresle. Vezi d. e. primirea unui Grec

futre negutitorii din Iasi, fcut cu primirea tuturor celorlati negutitori, prin
un zapis din 1777. Uricariul, X, p. 78. linde alegcri de starosti se filceau numai
cu stirea boierilor dregatori si fir amestecul bisericii, cum s'a petrecut lucrul
cu alegerea lui Manole sin Ionit starostele branarilor din Botosani. Vezi larga
Breusla bldnarilor din Boiosani, 1. c. p. 10.
163 ZiCein
meseriasi, fiind cit rspunsurile divanului Moldovei la futre-

burile guvernului bucovinean din 1782, Uricariul XI, p. 263, spune c targovtul taran birnic nu are deosebire de ceilalti rani ajara de bresle".
170 Uricariul II, p. 42. Condicele vor fi studiate la locul cuvenit.

AOEZXMINTELTO JURIDICM

135

.innoil de robul lui Dumnezeu loan vornic de Suceava pentru

sufletul reposatului rob al lui Dumnezeu Enache Barba-lat

-(starostele?) i pentru sufletele urmasilor lui, in zilele cuviosului

iubitorului de Hristos Ioan Stefan Petrea (Petriceicu) Voevod

si ale arhiepiscopului Dosofteiu mitropolitului Sucevei la anul
7181 (1673), Ianuarie in 17" 171. Si acest catastih din Suceava
din 1673 este aratat ca reinoit i deci urca existenta breslelor
blanarilor i cojocarilor mult mai sus cleat data lui. Documentele
-ce le posedam ne invoese urmarirea existentei breslelor cel putin
pan pe vremile lui Petru Rare (1527-1546). Anume existau
pe lnga breslele de meseriasi negutitori i alte asociatiuni

purtand tot numele de bresle, de si nu aveau de aparat nici

un interes industrial. Intre alte bresle curioaze er si acea a

misailor sau calicilor din Jai. Mai multe documente relative la

aceasta bresla vorbesc cu toatele de un loe harazit ei de Cara'
Petri' Rare i Ileana doamna, dovada despre existenta breslei
miseilor pe timpul fiului lui Stefan cel Mare 172. De si din materi-

alul cunoscut Oda' acum nu se pot urmari breslele mai sus de

veacul al XVI-le, nu poate fi supus indoielei ca ele trebue sa fie
tot asa de vechi in tarile romne ca i intemeierea oraselor
-deci a industriilor, prin urmare anterioare pentru unele chiar
infiintarei Statelor romane.
Originea lor trebue cautata ca i acea a multor altor asazaminte in biceiurile popoarelor slavone cu care poporul roman venise in atingere, ceea ce se vede din numele ce i se d :
breasiti care nu este decat schimbarea romneasca a cuvantului slavon greu de pronuntat pentru Romani de bratstvo

-tie,

fra-

dela brat = frate173. Asezamntul se intalneste la toate

popoarele in Veacul de Mijloc si pare a'si avea originea cel putin

pentru unele corporatii in colegiile romane. Astfel corporatia

negutitorilor pe apa din Paris pare a-si ave originea in colegium

nautarum al vechei Lutete 174 Totusi sa nu ne inchipuim

-aceste asociatiuni sunt pretutindene de origine roman'. Ele se
intalnesc din timpuri vechi si la popoare ce nu venise in atingere
asa de apropiata cu poporul roman, precum in Scandinavia sau
Rusia. Ele sunt mai mult un asazamant izvorAt la toate popoa171 Se all In original In Biblioteca Academiei romane.
172 Documentele breslei calicilor in Uricarul V, p. 307-325. Tot In feliul breslei calicilor se constitue mai trziu breslele Jidovilor, care aveau de scop
nu proteguirea lor ca industriasi ci mai ales interesle lor religioase. In acest sens
si nu In acel de adevdrate bresle (cum pare a o lace Schvartzfeld, In Analele
societcifei izraelite fuliu Barasch, I, 1887, p. 55), trebue intleas breasla Jidovilor.
178

Vezi Miklosisch, Lexicon paleoslovenico-graeco-latinum. Vindobonae,

1862; bratstvo

fraternitas. In introducerea slavon la catastihul din 1673,

4vezi mai sus, nota 16), se all de mai multe ori cuvntul bratstvo pentru breasl.
174 Hubert-Volleroux, Les corporations d'arts el metiers el les syndicats
,prolessionels en France el a l'etranger, Paris 1885, p. 5.

136

I8TORIA ROMINILOR

rele din nevoi identice, acele de a protegui munca lucrtorului

si a incuraja producerea industrial.
La Romni, s'ar pute crede di ele s'ar fi mostenit direct

dela Romani, de oare-ce am intlnit in Dacia romang viata

colegiilor inflorind cu atta putere 175. Intr'adevk colegiile
romane oferg o puternicg analogie cu breslele vremilor mai noue.

Aceeasi intovrgsire a unei meserii sau indeletniciri comunespre apkarea mutualelor interese ; aceeasi punere sub scutul religiei si cultivare a unei divinitti la Romani, a unui sfnt la RomAnii crestini ; acelasi scop de ajutor mutual pentru membrii
scgpgtati ai intovgrtisirei ; in sfrsit aceleasi praznice in comun,
la Romani pe iarb verde la 1 Maiu, la Romni mai evlaviosin onoarea sfntului sgrbtorit.
Cu toatti aceastg puternicg asemnare, noi credem
viata colegialti roman a trebuit s dispar din Dacia in vremilengvglirilor, cnd noul fel de traiu al poporului roman, dedat
cu osebire pgstoriei, nu mai avea trebuintg de ocrotire colegial.
Prin puterea imprejurgrilor trebui deci ca sti. se stingg viata

colegilor, precum dispkuse acea de stat roman, precum dispgruser orasele romane. Cnd puturd renaste vechile colegii
sub forma si numele cel non al breslelor? Numai atunci cndse inchiagg in Dacia iar o viatg pe deplin asezatg, cand se intemeiarg iar orasele i cu ele nevoile industriale. Aceasta se
intmpl, cum am vkut, in vremea stgpnirei bulgare, In Dacia
si in leggtur cu poporul slavon. Apoi chiar organizarea primitiv

a Tkilor Romne fcndu-se tot sub influenta bulgaro-slavg,

credem cg asociatiile de meseriasi i negutitori care erau cunoscute Daco-Romanilor din timpurile sttipAnirei romane,
au fost reintroduse la ei sub forma slavg a breslelor, dupg cuni
o indicg numele lor.
Sg nu credem c corporatiile avur in Trile Romne
acelas rol puternic de care se bucurkg in apusul Eurpoei. Aici
ele aleatueau o putere politicg insemnat care cldu in curnd
burghezimei ce le compunea indrgzneala de a lupt cu domnii
feudali, si a &kith in leggtur cu autoritatea regeascg zdrobirea feudalismului. Intreaga renastere a vietei apusene serazim in definitiv pe corpul burghezimei care er imprtit
prins in deosebitele corporatii. Din randurile lor esir armatele

viteze care furg spre cel mai mare ajutor puterei regesti spre
rgpunerea neasculttorilor seniori ; tot din randurile lor se recrutar legiunile de invtitati, de oameni de stiinp, de artisti
care prin ideile i lucrgrile lor transformarg societatea Veacului
de Mijloc.

Rolul acest insemnat al corporatiilor in orasele apusene

se explic prin felul indeletnicirilor lor. Ele se desvoltarg odattt

i" Vol. I, p. 179-181.

2%. EZX MINTZLE JUSIDICE

137

cu producerea industrialti i crescurti in putere, amtisurat ca

.atare productiune. Fiind ea' industria a jucat un rol puternic
in apusul Europei, ea atrgea la d'A nsa un numr mare de oameni,
Intre care multe inteligenti, si de aceea i rolul clasei reprezen-

tate prin ea, burghezimea i corporatiile ei, au avut o inrAurire

insmnat asupra mersului desvoltrei. In Orne Europei rti-sgritene, in Polonia, Rusia si in acele ale Romnnilor, rolul

industriei fu tot deauna mic, orasele putin poporate, masa

de lumini i absolutismul ltit peste

poporului, tranii,
toat suflarea, frg ca de nicgiri mcar sA licureascti razele
unei vieti libere si demne. Dac i breslele noastre autonome
In organizaren lor luntric, fiind puse sub scutul i autoritatea
religiunei, ca elemente politice si militare erau departe de a ave
neatArnarea de care se bucurau corporatiile apusene.
De si deci ca clemente politice breslele nu jucau nici un
rol In Tgrile Romne, ele ar fi putut protegui manca national,
-dac evenementele posterioare nu le ar fi spat pe incetul, ptin
-s le rstoarn,e ca totul in prpastia aceea in care s'au afundat
In intregul lor toate aszmintele trecutului nostrit 176.
4. LEGISLATIA LUI MATEIU BASARAB SI VASILE LITU

Odat cu introducerea tiparului si Cu rspAndirea mai

lat a crtilor de cuprins romAnesc, er firesc lucra de a se incerc.

-s,i scoaterea la lumin a unor incercri de legiuire, mai ales pe

trAmul religios, intrucAt canoanele bisericei ortodoxe alatuiau

-o parte integrant a serierelor sfinte.

In epoca slavonismului canoanele bisericei rtisritene

erau rspandite prin mngstirile Tgrilor Romne, in manuscripte

-slavone. Inteadevtir biserica slavg avuse ingrijirca a pune de

timpuriu pe limba ei si culegerile de legiuiri bisericesti,
de care viata eclesiasticA ar fi rmas lipsit de cel mai puLernic
al ei sprijin. Cel mai vechiu nomocanon in redactie slavong
este acel bulgresc, tradus de pe originalul grecesc al pa triarhului loan Scolarul, contimpuran cu impratul .Tustinian, care
traducere trebue s se fi fAcut putin timp dupti crestinizarea
Bulgarilor. Acestei primei incercgri urmeaz altele, o traducere

-sArbeasc, alta ruseasc, etc. 177.

Gel mai vechiu nomocanon slavon ce a'au reaflat filtre artile.
mngstirilor romAne este din 1578, druit de episcopul Romanului

Eustratie bisericei episcopale din acel oras, si care trecu mai

trziu la mngstirea Putna ande se afl i astzi. Un al doile
manuscript cuprinztor de legi bisericesti fu copiat dupti st."6 Desfiintarea breslelor va fi expusii in cap. dcspre Regulanientul
Organic".

Ladislav Pi3, Die rumtinischen Gesetze und ihr Nexus mit dem byzan-linischen und slavischen Recht, Prag. 1886, p. 6.

138

ISTORIA ROMANILOR

ruintele mitropolitului 1VIoldovei Teofan in 1618, care manus-

cript au apartinut intAi mitopoliei de Suceava, dup aceea a

fast dat ran'stirei Bistrita. Un al treile exemplar copiat de

crtluWarul Mateiu in 1636 se gAsia mai inainte la mn6stirea mun-

tean'a a Bistritei 178.

Pe timpul lui Matei Basarab i Vasile Lupu se puseril
de aceste cArti de legiuire bisericeasc6 pe romneste, dupil -cum
trebuia s" se fae, de indat ce asa se urmau cu alte csdrti ale

religiei crestine. Pravilele ambilor domni nu sunt deci niste

lucr6ri de legiuire romnease, ci tot traducen i din alt4

precum au fost aproape toate productiile literare care au in-

ceput a se rspandi pe calea tiparului. Nou este nu aflarea ins6,*

a acestor texte care existau si mai inainte in limba slavon5.,

ci punerea pe limba romng i inmultirea lor prin mijlocul tipa rului

Pravilele aceste sunt in nuinr de trei, dupti randul ve--

chimei lor, anume : Pravila cea nilcd a lui Matei Basarab,

prit In manstirea Govora in 1640; Cartea romneascd de In-

vateitura pravilelor imprdteVi a lui Vasile Lupu, tiprit6 in manAs-

tirea Trei-Erarhilor in anul 1646 si Pravila cea mare sau Indreptarea legei a lui Matei Basarab, tiprit6 in Thrgoviste
1652. Prin urmare sunt dou6 in Muntenia si una in Moldova.
Cea mai veche din ele, Pravila cea micA a lui Matei Basarab este tradusA din limba slavon6 de cAlugArul Mihail Moxalie,

acelas cu Mihail Moxa pe care'l vom afla scrlind o schit de

istorie universal 178. El face traducerea pravilei dup" indemnut

episcopului Teofil dela Rmnicul Valcei care'l pusese s alc6-tuiascsa i istoria lumei. C pravila cea rnic6 a fost tradusil din
slavoneste se vede de pe mai multe cuvinte i fraze stereotipeOstrate, chiar in textul romemesc, in limba original ; apni
(le pe faptul cA notitele care se refer la intocmirea edrtei, sunt
scrise in slavoneste. TipArirea ei se face sub ingrijirea tipografului

Meletie Macedoneanul egumen manstirei Govora, impreun

cu ieromonahul Stefan din Ohrida 180.
Continutul acestei pravile este bisericesc, cuprinziind pe
ingA inv4Aturi asupra chipului de a se face spovedania
precistania sau imprtsirea, un numsr de canoane asupa deosebitelor abaten i bisericesti, din care mai multe ating tot odat,
legea politiceasc6, precum acele ce se refer la moarte de om,
la opririle de cgs'Atorii intre inruditi, etc.
078 Ibidem, p. 8. Arnbele aceste de pe urmrt Pravile se aflit acuma la anima
din Bucuresti.

1" Vezi vol. VIII la Miscarea literar5.". Scriitorii muntcni.

1" Vezi aceste notite din care se culeg datele din text in edifia prasellei

de I. M. Bujoreanu, Bucuresti 1885, P. 52. Asupra acestor doi tipografi, vezi mai
sus, p. 67.

A EMZXMINTELE JURIDICE.

139

Celelelalte dotta pravile, acea a lui Vasile Lupu i indreptarea legei lui Matei Basarab infatisaza particularitati cam
straine i greu de patruns. Traducatorul Pravilei celei mari
until Daniil Panoneanul, spune in insamnarea pe care o pune
In fruntea cartel ca indemnul spre aceasta lucrare 'l'a eapatat
dela Stafan mitropolitul Ungro-Vlahiei, el ce nu este deat
mieul, prostul i plecatul praj de sub picioarele cinstite ale
sfintiei sale". El marturiseste cu o prea naiva modestie c cu

blagoslovenia i indemnarea sfintiei sale vroi a propune aceasta

indreptare a legei de pre limba elineasca pre limba pro asta ro-

nu doar d in nevrednicia prostimei mele sau de

intre' invatatura Invatat, fara numai at m'am ispitit a linge

truineasca ,

pre din afar putinela grametica i sintaxisul, ci cu toata mintea,

inteleptia, aratarea, supunerea i indreptarea cuviosului intre
ieromonahi chir Ignatie Petrit si a lui Pantelimon Ligaridis,
dascali desavarsiti, amndoi dela Hio, vestiti i foarte iscusiti
intru toata dumnezeeasca scriptura"181.

Asupra originalului de pe care fu scoasa traducerea pravilei celei mari, ne spune insusi mitropolitul Stefan in scrisoarea arhiptistoreasca ce o pune in fruntea cartel, ca o precuvantare : a au Matt alegere din multe si bogate pravile, trimitind pana si la imparateasca cetate, la prea sfntul si a toata

lumea patriarh, (ca nu am vrut sa scriu dupa tiparnice, fiindu'mi

team ca de and au incaput pe maim ereticilor eartilor pravoslavnice, ei nu au lipsit a nu MO ceva zizanii), pana ce am aflat
la cinstitul nostril fiu sufletesc chir Gheorghe Charidi dela Trikis carele au fost serse cu mana, judecata toata arhiereasca
langa (Musa si imparateasca, cu toate canoanele sfintelor soboare
apostoli si a marelui Vasile si altor dumnezeesti sfinti parinti
impreuna cu teologul dumnezeestilor bogoslovi, scoasa i tocmita
eu porunca si invatatura blagocestivului imparat chir loan Cornnenul, cu mare si multa' socotinta, de pravoslanvicul intre dascali
Alexie Rodinul, i asa cu multd osardie i indemnare o am scos
din intunerec la lumina, i cu bunt' vole a luminatului i blagocestivului meu domn loan Matei Basarab Voevod i cu tot
sfatul Mariei sale, cu blagoslovenia parintelui meu Paisie patriarhul Ierusalimului i cu indemnarea a doi frati iubitori de
Dumnezeu i tocmai slujitori ai oblastiei smereniei noastre,
tiparitu-s'au, ca sa fie de folos tuturor de obstie, ea o gr''dina
plina de flori mirositoare 182.

Pravila lui Vasile Lupu este iarasi aratata ca tradusa

din greceste de catra Evstratie biv vel logofat : dui:A tocmala
si nevointa Mariei sale domnului, datu-s'au invatatura i mie
unuia mai mic si de nici o treaba a Mariei sale rob Evstratie biv
181

182

Vezi Bujoreanu,
Ibidcm, p. 61.

I.

C.

p. 56.

140

ISTOICIA BOMANTLOR

vel logofrit de am scos aceastti pravilA si o am ttilmkit din scriscare greceasc pre limba romsdneased ca s" poatsa ifftelege toti"183.

Pravila lui Matei Basarab este mult mai mare decAt acea
a domnului Moldovei, cel putin de 5 ori pe atrata. Cuprinsul ei
este in cea mai mare intindere o culegere de canoane ale bise,ricei, asupra disMoriei, p-radului de inrudire pti la care este
oprit6, desp'rteniei cu t'oat miOloasa ei cazuistic'5, apoi
preun5rile nelegiuite numit sage amesteed si in sfArsit abaterile de la naturA in relaiile sexuale, din care un fel poart5 numele curioz de prea spre fire. Mai sunt si regule contra cametei.
Araturea cu aceste chestiuni de drept canonic, care iti fac
o stranie impresie, cnd vezi cu ce chestiuni se ocupau sfintii
Orinti, se afrd intercalate sau in capitole separa te sau in paragrafele unor anume capitole, dispozitii de drept penal asupra
uciderilor, furtisagurilor, sualmilor, calomniilor i pedepsele lumesti nu numai bisericesti ce se envine a se aplica unor asemenea abaten; apoi imprejur5rile care trebue sui micsureze pedeapsa
precum vrsta cea tnr. betia, nebunia, obiceiul locului.184. Privitor la materia dreptului, mai cuprinde si regule de drept civil
mate din condica lui Harmenopol, precum asupra modului
mostenirei, numirei epitropilor titluiti de pravird
tocmemlele cnd sunt s'5 se tirr, Quarta Falchidia din
dreptul roman 185 si altele. Mai cuprinde apoi si regule privitoare
la locuitorii plugari, luate ins6 nu cum s'ar putea crede din obiceiul Omantului, ci tot din hexabiblosul lui Harmenopol,
si in sfArsit, lucru mai straniu, se Osesc intercalate unele capitole care numai cu pravilele nu au nimic a face. Asa bun" owl
Pentru care zile se chiam calende, none si ide, sau pentru 24
de slove ale buchilor celor grecesti cine le-au aflat, sau pentru
cte mile tin ostroavele cele mari a toat5 humea, spuniind cA imprejurul Critului sunt 692, la Evrip 450, la Titilia 670 etc., sau
pentru ceiti multi mari i cumu's numele lor, intAi Alvanios,
2 Canon, 3 Tavros, 4 Ntalios, i altele de acelasi 1e1186.
Pravila lui Matei Basarab contine acest amestec fenomenal de cele mai felurite materii, insirate ffirs absolirt nici o ori" Carte romdneascd de inodleiturd de la pravilele impdrteti, editat de
Ch. Sion, Botosani, 1875, p. 2. Editie flour' Insotit de un bogat comentar, de
Stefan Longinescu, Bucuresti, 1911. Traducerea lui Evstratie se Meuse duprt un
text pus pe limba apla de Meletie Serigos a originalului elin al institutelor lui
lustinian si al prescurtilrei legilor impratilor Leon si Constantin, pe care text
Serigos Il lucrase dupa indemnul lui Vasile Lupu. Vezi introducerea patriarhului
de lerusalirn Dosofteiu la cartea lui Meletie Sirigos contra Calvinilor, tiprit4
In Bucuresti In 1690, ap. C. Erbiceanu, Cronicarii greet cart au scris despr Romani In epoca fanariotd, Bucuresti. 1890, p. XI. Vom vedea mai jos la ce Intrebare complicath dau nastere aceste ar5tri a doua traducen i deosebite.
Is* Praoila lui Maleja Basarab, ed. Bujoreanu, p. 204-212.
"5 Ibidem, p. 174.
g" Ibidem, p. 181-182.

AEZAMINTEILN JURIDICE

111

dine punndu-se dup capitolul pentru cel ce iea un cal cu chide si'l va impovr prea greu", socoteala zilelor Pastilor, explicarea calendelor, nonelor i idelor, buchele grecesti, ostroavele i munOii ce mari, pentru a face apoi s urmeze Indreptarea legei si cum s'a dat arbiereilor voie s iumulteasc i s
imputineze canoanele ; pentru preotul ce se va ispovedui fr
voia arhiereului" si alte dispozitii de drept canonic curat.
Cartea romneasc a lui Vasile Lupu este mult mai sistematicA. Se m'rgineste la o adunare a legilor penale din legile grecesti, amestecate pe alocurea si cu regule civile, d. e. aeele privitoare la restituirea zestrei in cazurile de desfacere a cstoriei, precum si continAnd la inceput cAte va altele privitoare
la plugari, extrase tot din condica lui Harmenopol.
Chiar in ornduirea 16untriai a materiilor se vede urma L
un sistem indestul de consccvent. Asa dup regulele asupra
plugarilor (14 capitole) urmeaz capitole asupra furtisagului,
insultelor aduse autoritlei, falsificrilor de bani, gsirei de comori, uciderilor i rnirilor grave (9 capitole), abaterilor in relatiile dintre bkhat i femeie (28 de capitole) materia cea mai
prcut a acelor timpuri de cazuistic moral sau mai bine memorar. Mai iirmeaz sudlmile (8 cap.) pricine/e cari micsoreaz
certarea (22 cap.) elcarea clugriei, autorii irdelectuali, complicii i tinuitorii (10 cap.).
Lucru ins6 vrednie de insemnat si care nu fusese observat
de nimeni de-si er indestul numai a arunea ochii pe amhele
legiuiri spre a-1 descoperi, este di capitolele crtei de invtturil
a lui Vasile Lupu se afRi intercalate si rspAndite, cu neregula
pe care am caracterizat-o, in pravila lui Ma tei Basarab, fiind
intrerupt continuitatea Ion de capitole lungi, nesfarsite ce contin regule canonice ce lipsesc in condica domnului Moldovei 187
Aceste capitole comune ambelor pravili, nu numai c poart
acelas titlu in ambele legiuiri, dar mai confin i iden tic aceiasi
niaterie, imparlitei Intr'un numeir val de paragrale, indt se vede
c pravila lui Matei Basarab, cuprinde in nmolul de dispozitii
canonice, care alctuesc partea ei cea mai de seam, i intreag
pravila lui Vasile Lupu, prezentAnd numai rare ori uncle mici
neinsemnate deosebiri188.

la cdilia I a Isforiei Bomcinilor de mine vol. IV, 1891, p. 169.

Acest rezultat al comparallei ambelor texte, fiind cu totul neasteptat,
vont pune ford in fatil cte-va locuri dint ilmbele legiuiri, spre a se judeca 0116
187
188

la ce grad merge a lor asebnAnare.

Cculea romeineasat a lui Vas ile Lupu

Pentru feciorii care Iin drumurile

r arme. Pricina 13, (Sion, p. 11).

Pravila ceo mare a lui Merida Basarab

Pentru feciorii care lin drumurile

Vinci 13, (Bujorcanu, p.

lr fifin.
194).

Carele va linea drumurile

oamenilor, de va fura, Ins& arme nu

Carele va linea drumurile i dale

oamenilor de va furo si insu avine nu

142

IBTORIA ROMINILOR

Se vede deci c lucrkorii pravilei lui Matei Basarab, pentru

usura munca i a-i ImbogAti cuprinsul, au turnat in ea
Intreaga Carte dc invittturei a lui Vasile Lupu ce er tip'rit
atunci ctInd s'a pus sub tipar Pravila cea mare, rupandu-i
desfActIndu-i continuitatea prin intercalArile nes6buite ale prescrierilor canonice.
Nu numai atata ghicitoare ne InfAtiseazti aceste doted cArti.

Si In privirea textelor ce au slujit drept originale, constafm c'd

arAtilrile raportate mai sus nu sunt to tdeauna exacte. As chiar
va parta cu sine, pre acesta
scoatri 5i sil '1 goneasca din acel loc ; lar

va purta, pre acela

'1

scoat 5i sa
goneasca dintr' acel loe; ma. de

de va fi purtand arme 51 va fi furat

va fi purtand arme, 5i va fi furat

In oda; acolo

pedepseasca

In ocna ; acolo se se pedepseasca dupA

cat va avea de va fi vre un fecior

de boier, a treia parte din bucatele
lui s se dea la visteria domnului, iar
(le va fi intealt chip sill spanzure

!neat va avea, de va fi fecior de boier

treia parte de In bucatele lui sr' dee

multe lucruri, pre acesta sii '1 arunce

sa

se

dupa cum va fi voia fudefului si de'n

in furci".
Pentru eel ce '5i va ucide pre tata
sAu sau pre in masa, ce cercetare va
uvea, (p. 45).

Cela ce I5i va acide pre tat-seu

5i pre in nulsa sau pee mo5u-seu sau

pre moja-sa, acesti ce si ucide Orintii mai cumplita cercetare s aiba de
ucigatori".

Cela ce '5i va hicleni mosia si na5terea de mide au nascut mai cumplit

sii '1 certe de cat pre un ucigator de
parinti, de vreme ce se cade mai bine
sa 5i fereasca si sil-ji socoteasea ne5tine mosia de cat parinrii ce l'au
nascut".

Pentru calpuzani cela ce fac bani

raj 5i pentru certarea lor. (p. 34).

Macar de ar face nestine bani

cat de buni, galbeni prisne de aur

curat sau alert sau alt feliu de bani,

sil fie prisne de argint curat 5i sil fie
deplin si la cumpana, iar cu aceste

cu toate nu va putea sil

Incapa. In
f ie certat

multe lucruri, pre acela s 'I arunce

cum va fi voia judecatorului 5i de

visteria domnului, lar de va fi

Intealt chip, atunci sA '1 spanzure
In furci".
Pentru ceda ce '5i va ucide pre

tata-seu 51 pee muinci-sa, aceia ce

pedepsd li se va cdea s ia (p. 150).

Cela ce '5i va acide pre tatd-seu

5i pee munul-sa sau pee mosu seu sau

pie moasa-sa cela ce '5i ucide piirinii
cumplit pedeaps s aiba

de cat alti "ucigtori".

Cela ce '5i va hicleni mo5ia

5i

na5terca de unde a nascut, acela mai

cumplit s '1 certe de cat pre un

ucigator de Orin-0, de vreme ce se

cade mai bine s '51 fereasc 5i sA-5i

scoteasea ne5tine mosia de cat parintii ce l'au nscut".

Pentru calpuzani ceia ce fac bani
rai 5i pentru pedeapsa lor (p. 88).
Macar de ar face ne5tine bani cat

de buni, galbeni kimurifi de aur curat

sau all feliu de bani s fie himur ill

de argint curat 5i sa fie deplin si la
cumpn, jl Cu aceste Cu toste nu
va putea sil Incapil In voia nimanui

sau prisne de aramaa sau cum ar fi

sci f ie pedepsit mai pupil de cat ar fi

facut bani nu de In aur ji de in
argint ru sau de amnia l Inuritt sau
cum ar fi mai rail ci acela tot o pedepsire va s aiba, de vreme ce este
fAr stirea Imprtiei sau a domniei".

Ori care zltariu va mesteca aurul sau argintul cu alte lucruri fara

Ori care zlatariu va mesteca aurul

sau argintul cu alte lucruri Lira de
stirea stapanului ce se zice de va

voia nimarui pentru a sci

mai pupil de eat ar fi facut bani

rai din/ru aur 5i dintru argint spurcat

mai rid, tot o cercetare va s aiba, de

vreme ce este fn 5tirea Imparatiei
sau a domniei".

de stirea stiipanului, ce se zice de va

spurca lucrul si se va a! la mincinos

spurca lucrul 5i se va afla mincinos,

A tpaXMINTELE JURIDICE

143

Prowila cea Mare nu contine numai traducerea textului lui Rodin,

d'ea' text luat din romneste, a Pravilei lui Vasile Lupu. Aceast
din urni carte ins' a fost scoas din greceste numai in partea ei

dela inceput cele 94 de paragrafe care trateaz6 despre pingani

si care au fost luate din Harmenopol, pe cnd tot restul Criffii
de trwrittiturd este tradus cu prescurt6ri din opera jurisconsultului italian Prosper Farinacius (1544-1614) asupra eruia
insus Cartea de irwiltturd ne indreapt in 8 al capului 66 unde
aminteste de un dasel mare si tocmitor de pravile ca numele de
Cu alt nimica numai Cu capul sa pldteascd".
Pentru luptarea a dobitoace si pentru
vdtAmarea lor, (p. 6).

Cnd vor paste niste vite strine

Impreund la un loc si va Incepe una
dintr'Insele a se boncdi, pentru ca
Intdrite pe vre una SS se lupte, deci
Impungnd acele doud vite si de se
vor amesteca si alte vite, si luptandu-se ele acolo se va prileji de se vor
vtdma vre unele sau doard vor si
mor vre una, aceastd pagubd sd
o plAteascd stdpAnul dobitocului celuia

ce au Inceput sfada ; asisdera de se

va prileji vre un om acolo si Ambland
el Invluindu se sd le despartd 11 vor

vtma si pre dansul sau de 'si va

cu alt nimica numai cu capul sd pldteascd".

Pentru luptarea a dobitoacelor sf

pentru vtrnarea lor (p. 178).
Cand vor paste 'liste vite strdine Impreund la un loc si va Incepe
una de Intinsele a se bui ca s'A Intdrite

pe vre una sd se lupte, deci Impun-

gAndu-se acele doud vite si de se vor

mesteca si alte vite si luptandu-se

ele acolo, se va prileji de se vor vdtdma vre unele sau doard vor si omori

pe vre una, alunci acea pagubd

o paleascd stdpanul dobitocului celuia

ce au Inceput sfada ; asisderea de se

va prileji vre'un om acolo si umbldnd

el Invluindu-se le despartd de'l va

viitnia si

pe dnsul sau de si va

perde ceva, toatd paguba si acestuia pierde ceva, atunei toatd paguba si
aceluia s'A o plateasca cela cu bou!".
ca sd o plteascd cela cu boul".
Si asa mai departe toate textele de a riindul.
Iatd capitulele din pravila cea mare a lui Mate! Basarab identice cu
acele din acea a lui Vasile Lupu si Cu paralelele lor din leyes agrariae ale lui
Harmenopol.

Matei Basarab si Vasile Lupa.

Pentru plugari (vina de intdi).
Pentru furtisag (vina a doua).
Pentru pstorii ce se zic vdcari si
boari care piizesc cirezile (vina a
treia).

Pentru paguba ce fac dobitoacele

(vina a patra).

Pentru pabuba ce vor face in O-

rina (vina a cincea).

Pentru luptarea dobitoacelor si pentru viltdmarea lor (vine a sesea).
Pravila pentru pomi (vina a septea).
Aice scriem pentru arsuri si pentru
toate feliurile de prjoale (vina a
opta).

Aice scriein pentru nilimiti (vina

a noua).
Pentru acei ce vor zidi sau vor rdsildi pe- locul altuia (vina a zecea).

Harmenopol.
De agricolis (icepi yecopyituv).

De furto

(Tup x.Xonir;)
De armentariis (rcep: IcTs).apcov)..

De quadrupedum depreadatione
(nepi Itraczt. Cundv).

De damno (repi NI/A(4

De caedibus quadrupedurn

(irepE

tf6yov Cunr)v).

De arboribus (Trepi lissiSpC).

De incendio (irepi ip.7p4icip.ov).
XL De servis (nspi SoAXCL)v).

De novis operibus (rep( vam

voTop.boy).

144

ATORIA ROMAN1LOR

Farinase, care a straits toate pravilele i obiceiurile ce se socotesc

la oblastiile crestinesti". Compararea textului romnesc cu acel al lui Farinacius nu las nici o indoial asupra faptului
cel romnesc este o traducere a celuilalt 189.. Se poate ins ca
-traducerea s se fi fcut dup o versiune grecease manuseris
a lui Farinacius, ceeace ar impc consumarea cu textul latinesc
cu spusele notitelor c legiuirea lui Vasile Lupu a fost tradus
din greceste.
Asifel fiind lucrurile cu alckuirea pravilelor lui Matei
Basarab i Vasile Lupu, nu se poate da niel o ereazare sprijinirei
lui Cantemir c6 si in veacul -trecut Vasile Albanul a pits pe
unii brbati probi si experti in legile patriei de au adunat toate
legile scrise i nescrise la un inc si a alatuit un singur codice

care si astzi slujeste de norm judecaorilor Moldovei intru rosUrea judectilor drepte" 199.

Artarea lui Cantemir este neexact in dou priviri ; mai

in-Lai in aceea c Pravilele romnesti ar eontinea i reguli trase

din obieeitil pilmntului, eand nici una din prescrierile lor nu tea-

deaz aceast obarsie, nici mcar acela ce ar

fi mai firesc

a le privi ca derivnd din ea anume cele referitoare la plugari ;

apoi nu este adevrat cri aceste pravile ar fi slujit de norme la
Textul pravilelor romnne este o traducere exact din klarmenopol
Maleiu Basarab

Vasile Lupa.

Vina a VI-a 3 : De aVCa nestine

un cane tare si dirz si va mAnca pre
toti cnii si de se va apura de vre.un
cnne mai slab si '1 va birui, iar

panal snu va sta de va privi si uu-i

va despraji, ei Yuen Ii va amnia de
'I va semen ; atunci de va viltilma
pre cel sial) sau de '1 va si
sil plateasen toatii paguba ccluia ea

Harmenopol.

VI 9. Si gab; yalidum habens camas ferocioretn adversus compastores

suos validum ilium caneas contra infirmiorem instigaverit atque evenerit
ut hic vulneretsir ac percat, indernnitatern domino eias praestato et dratdecim verbera accipito.

dea i zece toiege.

chnele si
Uncle dispoziliuni din original sunt (Anise in legile romane precum cele

6 d latid din cap. VI-le. De an-fells], identitate perfectil atht Intre pravila lui
Matra Basarab si acea a lui Vasile Lupu cAt si Intre aceasth si hexabiblosul
lui Harmenopol. Acesta a fost un jurist bizantin vestit, ralscut la 1330 In Cons-

tantinopole si a seris un extract din legile bizantino nurnit de

el Tcpbxete6v

ioptp.bg care adunare are si

valoare practich In
trile grecesti ; (vezi Pravda (ea mare a lui Mateiti Basarab, ed Bujoreanu, P.
175 si arm. ; Carlea romdneased de invalidurd de la pravilele impareileVi a lui
volulti

Vasile Lu pu, ed. Sion p. 3 si arm. Constantini Harmenopuli Manuale legurn sine
11.exabiblos cum appendiciis et legibus agrariis, illustravit Gustavus Ernestus Heimbach; I.ipsiae, 1851, p. 831, $i urm).
1" .Aceastil obArsie a Cdrfii de invetialurd a fost dovedith pentiu Intnia

oarn de 5.tefan Longineseu in sLudiul sn asupra Legilor veeki roindnegi, vol.

I, 1911.

19" Des . Mold.. p. 101 si N. larga e de phrere eh traducerea rornihin s'a

Meat dupil o prelncrare greceasch a lui Farinacius.

ALIEZXMINTELB JURIDICEE

145

judecafile pamntului. Cand judecafile aceste se rapoarta la

Pravile, ele au in vedere culegeri streine si nu acele bastinase.
Asa bunaoara Vasile Lupu insusi hotaraste o pricina in
1642 intre mostenitorii Eftimiei sofia lui Toma stolnicul spunand Domnul in hrisovul sala ca as cum scrie prauilele ca cine
are feciori cu femeia sa va muri unul dintransii, au barbatul
-au femeea, ramne partea celui mort feciorilor ; iar de se va
prileji s moara feciorii pe urma parintelui celui mort, ramane
partea feciorilor toata pe mana parintelui ramas in viat, au
tara], au maica-sa" 191.
Stolnicul Toma avusese 5 copii cari murisera tofi unul dupa
altul dupa moartea mamei lor. In puterea acelui text din Pravila,

Vasile Lupu da drept stolnicului s respinga' pe mostenitorii

Eftimiei. Vasile Lupa lusa nu se pute gandi la pravila lui care
inca nu er tiparita in 1642, apoi chiar daca s'ar fi raportat numai la manuscrisuI ei inca netiparit, nu confine nicaeri un asemenea paragraf. Legea la care se gandise Vasile Lupa este Hexabiblosul lui Harmenopol. Un hrisov din 1769 dela Grigore
Calimah hotaraste o pricin futre Gocau si Paraschiva Galculeasca
intemeindu-se pe 183 al condicei lui Harmenopol care spune

pentru logodna rupt ce' vinovat plateste indoit cheltue-

lile facute 192. 0 anafora de judecata din Moldova din anul 1785
vorbeste de hotararea pravilii canonul 20 al soborului al 1V-lea,
-si 40 al soborului al V I-lea 193, ceeaee invederat se raporteaza
nu la pravila lui Lupu ci la vreo culegere de canoane bisericesti.

*Tot a$a o honrare din 1786 a departamentului de criminaliu

din Craiova se intemeiaza pe titlul 338 capul 337 zaconicul 95
din sfanta pravila 194 iarasi o culegere de canoane, nu stim care.
De asemenea un hrisov din 1794 intaritor unei anaforale de judecata spune ca sfintele pravile opresc pe fieste care de a mai
avea protimisis 195 ceeace nu poate fi luat (leca din Hexabiblo-

s'a lui Harmenopol. Tot asa in dreptul penal gasim inteun

rand pe Brancoveanu spunnd ca ar fi dat s cetiasea Insus lui

Staico logofatul un loe din o pravila c spanzuratorul pentru
tradare s'A fie mai inalt cu un cot decat celelalte. Nu stim ce
pravila va fi avut in man Matei Basarab. Sigur este ca nici in
cea Mica nici in cea Mare a lui asemenea dispozifie nu sa rega-

.seste 1".

Si era firesc lueru ca in judecafile civile daca se invoca

pravila, acesta sa fie strein intrucat cele de bastilla nu cuprindeau

191 GhibAnescu, Ispisoace oi zapise II, 2, p. 32.

1" N. Iorga, Studii

doc. V, p. 138.
193 Uricariul, XII, p. 355.

19' Cono. Merare, XXXI, 1892, p. 356.

Uricarul, XI, p.

310.

los Istoria TSrfl RornAneAi In Mag. ist. V, p. 124.

A. D. Xenopol. Istoria Rotnanilor.

Vol. VII.

146

ISTORIA ROMAN1LOR

cleat prescrierea de drept penal i aproape nimic din cel civiL

In un caz penal raportat de Neculai Costin, se vede aplicatil Cartea de invttur a lui Vasile Lupu. Cronicarul spune anume
Ca' la domnia a doua a lui Constantin Duca (1701-1704), s'a
tiat Capul lui Goia dipitanul de Cohurlui, cu pravilu, pentru
cci au rpit o fan, logodnica altuia, i 1-au ingropat la sfntul
Neculai i bucatele lui Me-6 le-au dat fetei". Si inteadevr legiuirea lui Vasile Lupu prevede la capitolul pentru rpire, ce
cercetare si se dee rpitorului", c cel ce va rpi pre vre-c>
muiare nu se va certa numai cu moartea, ci nc i va pierdesi bucatele" 197.

197. Neculai Costin In Lelopisete, II, p. 54. Comp. Cartea de InvilVetur,

ed.

Sion. P. 92.

CAME_ 11

'STOMA TARILOR RO1VIANE DE LA MATEI

BASA.B.AB $1 VASILE LUPU PANA LA
CONSTANTIN BRANCOVANU
1654

1689

MUNTENIA
DE LA MOARTEA LUI MATEI BASARAB PANA LA
CONSTANTIN BRANCOVANU

mil 16/19
1. CONSTANTIN ,5AIIB1N 1654-1658
Aletierea lui Constantin $5rban

inmormAntarea lui

Matei Basarab.
La moartea lui Matei I3asarab, patriarhul
Macarie si cu secretarul su Paul de Aleppo se aflau in TArgovistea i asistati amAndoi attlt la inmormAntarea rAposa tului
cat si la alegerea noului donut. Alegerea acestuia ns precedA
inmormantarea, cAci ne spittle Paul de Aleppo, cA mai inainte
de a-si da sufletul Matei, veni Kir Ignatie mitropolitul local si
toti boierii se adunarrt in prima piatA .si tinurrt sfat ; apoi a/eserA de

domn fArA intArziere pe unul Constantin Efendicopulo adecrt

din rasa efendilor bei" 1 Amintim cA tot as se urmase. si la
moartea lui *tefan cel Mare, cand boierii se luaserA la ceartA
dela alep,erea mostenitorului, inainte ca eroul Moldovei sA'si
fi tras ultima rAsuflare, ceca ce aduse asupra lor urgia muribundului 2. DacA i asttizi se petrec lucrurile tot astfel, apoi cu
lita't mai mult pe vremea aceea cAnd Domnul era temelia orArh. ist., I, 2, p. 101.

2 Vol. IV, p. 129.

148

ISTORIA ROMINILOR

dinei sociale, i c er cel mai mare pericol ca statul

fie si numai cAt un moment fr stpan. AO tot Paul ne spune

c5. la moartea lui 1VIatei, toti cei avuti si negutitorii tremurau
ca oastea s nu jluiasc orasul"3.
Ceremonia alegerei lui Constantin , eirban, fiul lui Radu
Srban ce domnise (lela 1601-1611, fu urmtoarea
Dup ce hotrr persoana ce trebui s urmeze In scaun,
mitropolitul se sui pe un loe innalt i zise atr popor : Al vostru
ridicm in locul lui spre.
efendi este mort ; u cine deci voiti
a fi domn peste voi? Strigraul boierilor, armatei si a tot poporului in o voace fu : pe niniene altul nu vroim afar de Constantin
fiul lui S.'rban. El fusese al doile comandant al armatei in timpul
lui Matei. De multe ori Matei dorise se lese in urrn-i ea bei peun nepot al su, i intrebuintase tot felul de mestesuguri spre
a reusi ; dar nimene nu consimtise la aceast dintre boieri et

dintre Omni, din cauza vaniatei mintei lui. Crainicul strignd poporul, toti locuitorii se adunar la curte, primind in

unanimitate alegerea lui Constantin. De aice il duser la bisericti

unde '1 deslercar de hainele lui si'l investmantar domneste,.
adecA cu o dulam de scump brocat, o cabanit de aceiasi stof
blnitti cu samur, un calpac de samur de mare pret cu o cocard

de aur presurat cu pietre scumpe de mult valoare

i leo

splendoare regal ; apoi Il urearti in strana domneascti i venir

pe rnd s'i sruLe mna, inti mitropolitul, apoi clerul i boerii

toti ofierii superiori ai armatei.

A doua zi se proced la luarea jurmntului, care se
svrsi in biseric dinaintea mitropolitului si a patriarhului..

Se asezar dou mese acoperite cu covoare, si pe care erau puse

un Evangheliar poleit ornat i o cruce de aur. Boierii inaintau
lngti mas, puneau mAna pe cruce si evangheliar, iar grama7ticul le cetett jurtimntul. La fie-care frazA rostit de gramatic,
boierii afirmau prin un da. Urm dup jurrimnt un blstrim,
la care ei intriau prin cuvntul amin. Apoi fie-care boier sruta
intsma patriarhului ; dup aceea mna beiului i poala hainei
lui si se retrge. Aceeasi urmare execut pe de alt parte mitropolitul. Dup boieri, venir ceilalti servitori domnesti
de curLe si to ti copii de divan, jurnd in sirurile lor to-ti uniti
inteun glas ; apoi venir ofiterii armatei,
marele sptar,
dup el aga seimenilor, dup el vel-cpitanul si in fine toti
ctipitani si iuzbasi (ofiteri) i oastea in sirurile ei. Fiecare
cpitan veniti Cu compania sa i fie-care iuzbas cu plutonul su.

Spre incheiere toi srutau mria patriarhului, apoi mna

poala beiului si se deprtau. Astfel urm pnti aproape de amiaz

incA nici o singur arip a armetei nu'si sfarsise jurmntul,.
ceilalti ostasi fiind amtlnati pentru a doua zi i zilele urmtoare_
3 Arh. ist, I, 2, p. 102.

MUNTENIA DE LA MATE' BASARAB PANA LA CONSTANTIN BRANCOVANU 149

Din momentul introndrei sale beiul trimise c1rai pentru

o face cunoscut in twin tara, si In curs de 10 de zile N..edem

COSTANTINO SERBANO PRINCIPE DI VALACCHIA

-..jr Wane (4ec

Constantin Silrban

necontenit mii de oameni sosind in prip la curte : egumeni,

preoti, clugri, chiar episcopi, pentru a felicit si
imbuna,

18TORIA ROMANILOR

150

pe noul bei. El trimise pe noul sptar cu stash lu imprejur

la toate satele pentru a supune jurmntului pe popor. Se Mat
o mare procesiune afar din oras, si se sfinti aghiazma in un camp.
La intoarcere femeile asterneau in calea beiului panz de bumbac

pe care presurau orz. Cmrasii aruncau pe acele panze bani de

argint. Altii asvarleau inaintea beiului spice de ovs, mere, prune,
ramuri verzi, lmi i portocale, ou, peste, pseri, rate, gaste,
cprioare, capete de berbeci, etc. Tuturor acesto r cmrasul le impa'rti bani de argint invliti in panz6" 4.
In intervalul acestei ceremonii de intronare, care tinit mai
multe zile, se fact" i inmormntarea lui Matei Basarab, pe care
iar ne o descrie ca un martur ocular, Paul de Aleppo.
Un mare pavilion fu innltat pe esplanada curtei ; acolo
fu pus un scaun pentru bei, cu alte dou la dreapta i stanga
pentru patriarh i mitropolit. Din aceeasi parte stteau ceilalti

episcopi de fat, d'impreun cu egumenii, preotii, diaconii,

clugrii in numr aproape de 1000 de persoane. Boierii forman

un mare cerc imprejur, iar eelalt spatiu er cuprins de oaste

si de popor. De aice patriarhul i noi toti intovrsiram pe noul

beiu, care merse s facsa ruge pe cadavrul rposatului. GsirAm

pe Matei in camera in care el obicinuia a da banchetele sale

la ocazia veseliilor celor mari. El zcea pe o mas, cu fata desco-

perit, dup obiceiu. Era imbrcat cu haine regale de scump

brocart, blnit cu samur de mare pre i cu nasturi de aur si
de argint poleit. Ave pe cap un pretios calpac de samur.
acoperia in totul dela cap pan la picioare un soiu de giulgiu
de satin alb pe care er desemnat o cruce de aur. In jur erau
lumnri, i toate boieresele plangeau si se boceau. Patriarhtd
Il tmi i recit ruga mortilor i celelalte ; apoi cadavrul fu
depus in sicriu i transportat in mijloc sub pavilion. Beiul stte

pe tronul su. Mari lumnri de cear fur distribuite, dinti

beiului, apoi patriarhului, de aci mitropolitului, pe urm la colmeni, preoti, clugri i sraci ; in fine la bojen i ceilalti, in

cat fumul se radic din toate prtile. Atunci eu (Paul de Aleppo)

arhidiaconul de Antiohia, luarm cadelnita i tmiarAm pe
patriarh, zicand E6X6-mov AEOTGOTX apoi patriarhul tmi

sicriul zicand EXpo,

canta'retii incepur milueste-ne

doamne", fericirea i canonul de Pasti, un cor cntand in greceste i celalalt in romneste. Patriarhul tmie pe beiu, pe mitropolitul si pe preoti, dup acea pe boieri si pe ceilalti i pentru

a cloua oar sicriul. De ad fcnd cruce, dup obiceiu, el se

intoarse la tronul su ; iar eu reciti milueste-ne doamne

dup mare mila ta". Patriarhul zise prima declaratiune

candelnita trecu pe rand dup uz, la mitropolit, la episcopi,

3a egumeni, fie-care recitand caste o declaratie, iar diaconul tot

4

Arh. ist. I, 2. p. 101-105.

MUNTENIA DE LA MATEI BASARAB PANA LA CONSTANTIN BRANCOVANU 151

repetnd doamne milueste" pan la timpul cand patriarhul

se apropie de cadavru i incepu a ceti Evangheliul, toate boieresele stand ingenunchiate Imprejur. Patriarhul ceti apoi pentru
rposatul ruga ertrei rvSXtV GOIX(OpETLXir i urm srutarea
cadavrului. Mai IntAi sarut patriarhul, de aci mitropolitul,
dup el beiul carele i masca bucuria prin lacrimi, In fine episcopii
preortii, doi cate doi, i toti primir cu Imbelsugare poman
inVlit In basmale. Apoi Intrar plangand boierii mari i mici,

doi cate doi ; dup acea cadavrul fu radicat i purtat in jurul

bisericei, urmat de preotime Insirat preche ; de aci 11 duser
in al doile nartex al bisericei
Inmormntar alilturea cu

groapa rposatei doamne si a fiului lor. Aice patriarhul citi

pentru a doua oar rugele de ertare. Cadavrul fu asezat intr'un

sicriu Impodobit ca al unui rege. Aproape de chindii ne retraserm,

morti de obosal. Merserm la banchet unde patriarhul i beiul

petrecur pan sara. Beiul se arilta cu inima deschis, vesel

si ne distribui haine. Ne IntoarserAm a cas la manstire cu
mult onoare, mai bine de cat in trecut, In careta domneasc,
Inso-titi de oaste, pionieri

cntreti" 5.

Serbrile atat vesele cat si triste se mntuiser, i noul

ales trebuia s se frigrijase a face s fie confirmat aceast

alegere, care acuma ea singur nu mai valor nimic. Constantin

Srban trimise indat soli la Tarigrad prevAzuti cu puternice
pungi de bani, spre a dobandi intrirea dorit, i mai ales spre

a scuti pe domn de periculoasa vizit la Constantinopole, pe

care Turcii i-o ceruser la Inceput. Srban ddlt anume 200 de
pungi sultanului (100.000 de lei), 100 sultanei Validele, 150
vizirului iar tuturor celor-laltor dregnori Influenti daruri potrivite, care Insumau impreunri cel putin alto dou sute de pungi.

Mai trebui inch' limpezit o alt insemnat treab ba'neasc,

mostenirea lui Matei Basarab, pe care Poarta o cerea numai
de cat insusindu'si acuma pe lang alte cereri Para' de lege,
aceea de a i se da toate averile rmase dela rposatii domni 6.
Oup multe trtri, tot deauna periculoase, cand ele erau filcute
cu Turcii si mai ales pentru bani, Constantin SArban se Impcil
cu sultanul a-i da 450.000 de lei sau 900 de pungi pentru averea
reposatului domn, pe lang o mare catime de lucruri de pret,
mai ales scumpe blnuri. Acesti bani fur Intrebuintati de Turci
In urmtorul mod : 150.000 la trebuintele armatei, 50.000
la plata spahiilor si 250.000 liisati in deposit In hasnaua launArh. ist. I, 2, p. 103-104.
Vezi un raport al lui Hiibsch amb. prusian de mai tfirziu 1752 spune :
Es ist Gewohnheit dass der Sultan von alien denjenigen so in sei-nem dienste

sterben Universalerbe ist und steht in seinem Beleiben was der Wittich (Witwe)
oder dem Hinterlassenen Kindern davon zu.... wiell" citat de Iorga In An. Acad..

Porn., II, tom. 'XXI. 1940 p.- 574 pri-despre veacul al XVIII-lea.

ISTOMA ROMINILOR

152

trica a imparatului. Blanurile fura impartite intre sultana mima',

vizirul, muftiul i alti ministri 7.

In urma acestor colosale sumi de bani varsate la Constantinopole, si care se urcau in total la aproape 150.000 de
lei, 5arban este confirmat In scaun, i i se trimite steagul
eaftanul in Bucuresti prin Terzi, Mustafa aga Talhagiul, care
mai era insrcinat a primi i tributul, a caruia scadenta se im-.
plinise tot atunci. Bine inteles ca i acest Turc, care aducea
domnului o asa de mare bucurie, trebui dama cu imbelsugare 8.

5i tarfrul Racoti ca i tatal sau.

115Se0alil seimenilor.
ave nemasurata ambitie, i dore sa se emancipeze pe ea-1
se putea de sub suzeranitatea turceasca care tocmai pe atunci
apasa cu atea mai greu asupra Transilvaniei, cu cat Turcii traind in burla intelegere cu Nemtii, principele acelei tari nu pute

gasi in acestia un sprijin in potriva suzeranului san. Racoti

mari vaza intr'un alt chip, anume intarindu'si
cauta deci
autoritatea asupra tarilor dela marginea muntilor. El o dobandise asupra Moldovei prin contribuirea la detronarea lui

Lupa si introducerea in aceasta tara a lui Gheorghe Stefan

proteguitul lui. O imprejurare fericita pentru el aduce in curand

si pe Constantin 5arban in aceeasi pozitie de supunere fata cu
el ; anume rascoala seimenilor din Valachia contra domnului

lor. Matei Basarab i bazase politica lui, nu numai pe sprijinul extern si pe pungile de bani, ci i pe o puternic5." armata
cu care izbutise in repelite randuri a sfarma planurile urzite
in contral de dusmanii sal. Am vazut cum armata lui compusa

dupa sistemul de. atunci, in mare parte din mercenari, se revol-

tase putin timp inaintea mortii lui Matei, din caliza neplatei
lefilor daLorite. Desi boierii cunosteau firea salbateca a mercenarilor, ei vazand cheltuiala peste sama provocata prin
tretinerea unei asa de numeroase ostiri, din care pricina li se
imputinau veniturile lor, propun lui Constantin 5arban liberarea unei parti din Lrupele sale si mai cu sama desfintarea

totala a corpului seimenilor. Acesti seimeni, in numar de aproape

1.000 eran toti oameni desperati, adunati din toate partile

cei mai multi dedati pradaciunei, recrutati dintre Turd i Crestini

mai ales, Bulgari i comandati de un Turc care fusese cap de
hoti in Turcia. Ei fusesera naimiti de principele raposat pe mari
iefuri si se adeveriser in toate imprejurarile ca bravi luptatori.
Unnand sfatului boierilor sal, Constantin Sarban se .hotari a des-

lace cu totul corpul seimenilor, iar pe celelalte a le reduce, si

Bailarina c. dogele 6 sept. 1654. Hurm. Doc., V. 2, p. 11. Un raport gerluan a lui Simon Reniger fixaza ImpAcarea pentru mostenirea lui Matei numai
la 200.000 de lei. Ilurrn. Fragmente, III, p. 211, unde se vIld i prezenturile date.,
8 Anon. rom. in Mag. ist., IV, p. 335. CApitanul, ibid. I, p. 307.
7

MUNTENIA DE LA MATEI BASARAB PANA LA CONSTANTIN BRANCOVANU 153

se Ondea acuma la mijlocul de a pune scopul suu in lucrare f

rAsunet i fsdr pericol. Chemnd el armata lui toatri la Bucuresti.
se adunar aice mai multe mii de oameni, cei mai multi militari
frumosi i btrni lupttori, iar dintre seimeni venir numai
vr'o 200. Principele se folosi de aceastA venire a lor in numrir
as de mic spre a dedal-A corpul lor desfilcut. Yestca se rilspandi
la moment intre acesti miliLari gata la rrisvrrilire i restul trupei care nu venise la chemare alerg6 de indatri ce auzi de pericolul in care se afl. Sosind la Bucuresti, ei determinafd pe toti

fratii ion de arme a le lua partea, si se rescular in massil, cernd numai decAt dela principe th le dee pe mint pe boierii
ce aduser5 sfatul desfiintArei lor. Boierii spriricti c6utarA scri.pare parte in palatul principelui, parte peste munti in Transilvania. Spre a inlAtura silnicia, domnul fu nevoit a le trrida
pe boierii ce se ad'Apostiser in palat, si el privi cu ochii s'M cum
credinciosii si sfetnici fur pusi in buc61:1, de soldltimea infuriat 9. Apoi ei insult pe domn, ii sparg lazile, desbracil preotii

de vestmintele lor, jfuesc bisericile, vars6 jos sfinte1.3 taine

din potire, vnd crtile bisericesti cele ferecate, se pornesc la
t61115.rii, indemnnd la atare fap te nelegiuite si pe alti locuitori
intetesc pe to ti asupra tuturora, si mai pe scurt s'a" zicem vecin

pe vecin, fin pre nas, slii0 pre stpAn"10. Dupii acea dona lor
de rzbunare imOrechindu-se cu gustul de pradii, se rApild
asupra caselor boieresti, le Pfuesc de tot ce cuprindeau, trae in.
noroiu pe femeile boierilor, i plini de furie cum erau, nu crutri
nici Mcar mosiile si pe locuitorii lor ; inteun cuviint prad6
pustieaZA as de inspAimAntAtor precum nu o friceau nici
Turcii nici Ttarii.
Aceast periculoas6 fscoals, in contra crireia Constantin
S'Arban nu ave nici o putere de opus, dridu lui Racoli prilejul
asteptat de el, de a se amesteca in domnia Munteniei.
Constantin Srban er in relatitmi nu prea prietinoase
cu principele Transilvaniei. Acesta imprumutase dela Matei

Basarab 80.000 de galbeni, pe care SArban i cerca inarn.

Racoti vroind s scape de plata acestor bani, pofti pe S'Arban

In Transilvania, spre a benchetui cum spunea el acea surri
impreun. Srirban nu priml de loe astfel de propunere de platA,
rAspunse lui Racoti, c dac" va veril vre odat5, in Transilvania,.
9 Cronicarii ne spun ea' atunci perir, Giormavel ban, Drdghici fiul Papel visternicul din satul Greci. Gheorghe Carida visternicul si Papa fiul Predei,
vornicul Brancoveanu, Cdrstea fiul lui Socol CorMitanu reziditorul mAnAstirei
lui Rada Negra din Campulung pe timpul lui Matei Basarab, Udrea slugerul
Dornescul, Preda Boia de la Maia Saya, ufrul Ciusciureanul, Dumitrascu Frejuranul, Dimitrie comisul fiul Mircei de la Stilnesti Mihaiu Ciohodarul, Gddea
capitanul Bancild, loan si loncul cdpitani : Mag. ist. IV, p. 338. Comp. Lelopiseiele lui Miran Costin, I, p. 327.
10 Mag. ist, IV, p. 339.

/54

ISTORIA RomA.Nrbort

va face ca i tat.1 su Radu, racand aluzie la nvlirea aceluia

In Ardeal, in contra lui Moise Sekely. Racoti temandu-se ca
amenintarea s nu fie real, plti lui Srban datoria, dar pstr

bine inteles asupra lui o pie nestears. El dori deci sau al

supun.' vointei lui. Aveh pe atunci langsci el

rstoarne, sau
In Transilvania pe un boier Dicul pe care Matei Basarab vro*
lese urmas in scaunul Munteniei, probabil acel nepot al s.0
de care vorbeste Paul de Aleppo. Acesta insA fiind insemnat la
nas de Constantin S'rban la suirea lui In scaun, nu mai pute4

fi intrebuintat ca pretendent la domnie. Dicul ns avea pe

lang dansul, afard de o fat. mritat, 0 un fiu, pe care tocmai

i pusese Racuti ochii spre a'l asez in tronul muntean in locul
lui Srban.
In asemenea inaprejurri intelegem cum, cu tot pericolul
csruia Constantin Srban era expus din partea ostenilor
resculati, el nu putea s cear ajutorul principelui Ardealului.
Rao:4i ins interveni el insusi, fr chemarea voevodului mun-

tean. Anume mai multi din boierii amenintati prin rscoala

soldatilor, cutaser mantuirea vietii lor in Transilvania, si ei
indemnati de Racoti, subscriser o cerere c6tr el, spre a Ilia
In mni linistirea patriei lor. Bazat pe aceast rugminte, Racoti se pune in intlegere cu Siavus pasa din Silistra, pe care
11 castigh" prin coruptie in favoarea lui i cu domnul Moldovei
care-i era in totul devotat, i prin intervenirea Turcului, Racoti

dobandeste de o cam dat. invoirea Portei pentru amestecul

lui armat in trebile Munteniei.
Constantin S'arban ins6 aflnd de ea, face s se revoace asemenea invoire, i s'a se trimit lui Racoti un ordin formal de

oprire de a intra in Muntenia. Racoti gsind ins c prilejul

era prea potrivit pentru a fi lsat din mani, trece peste ordinul
Portei i Otrunde cu armat6 in Muntenia, urmat in curand
si de satelitul sAu, domnul Moldovei, Glieorghe *tefan. Constantin silrban vzand pe Racoti venind mai curand contra 114
de cat contra armatei sale rsculate, i intimidat prin boerii
acei ce se aflau in lagrul Ardelenilor, se honrste a priml ajutorul impus, si se leagd c5tr Racoti a declar Portei ea' cu in:
voire lui a venit in statul s'u principele transilvan ; a se pre-

face care ostirea turburkoare ea ar tinea cu dansa, si in momentul deciziv a trece cu o parte din trupele care i rmsese
devotate, in tabra lui Racoti. Ostasii care se revoltase mai
mult contra boierilor sftuitori de reu dealt in contra domnului,

auzind de venirea lui Racoti asupra lor, intrealA pe Srban

dac are de gand s tin cu ei, declarnd in caz afirmativ,
ei sunt hotrati a'l apr de toti dusmanii si cu toate puterile lor.

Principele se prefcii a primi cu multdmire asemenea de-

claratie, i ambele prti i jur credint pe Cruce si Evanghelie,

MUNTRNIA DE LA MATE]. BABARAB Pila LA CONSTANTIN BRANCOVANII 155

de1 una din acele prti er de mai inainte hotrat a calca

jurAmntal; tried un exempla pe lang acele aduse aiurea
despre uprinta cu care se lua in acele timpuri, atat de evlavioase, in deert numele lui Dumnezeu.

Trupele rsculate ins, dei nite simpli soldati, gsir

in momentul pericolului o bun inspiratie. Tocmai pe atunci
venise un agrt turcesc la Bucureti spre a lu tributul. Trupele
amenintate de Racoti vroirs s'i gsease un sprijin i in Turci
dup ce aflaserrt aa credeau ele unul in domnitorul lor.
Ele primir pe aga turcesc Cu cele mai mari onoruri, incredintAndu-1 despre supunerea i credinta lor catre Poarta Otoman
ea' ele sunt dispuse nu numai a invoi libera reintoarcere in tara

a boierilor fugiti peste murrti, dar inch' i a le intoarce averi/e

jrtfuite, intru cat ar fi cu putint. In cazul 'MA cnd boierii pribegi ar respinge asemene propunere i ar urma. Innainte a unelti Cu strinii contra trii lor, atunci ele, trupele, se vor duce
in numr dela 16 20.000 de oameni ele inski in Transilvania
pentru a smulge cu puterea din acea tara pre pricinuitorii neornduelilor. Rsvrtorii ii luaser aminte crt trebue s facii
ei acuma pe oamenii ordinei, atat este de adevrat c once partid
fie chiar cel mai revolutioriar, de indat ce este chemat a se afirma de conductor al afaccrilor omeneti, trebue s invoace
In sprijinul su principiul ordinei i stabilittei. Poarta vzAnd ea' gndul rsculatilor nu este indreptat in contra ei se gril-

bete a reinnoi etre Racoti ordinal de a nu intra in tara, de

care ins el acuma era cu atata mai putin s asculte, cu eat apucase a ptrunde in ea.
Ciocnirea deveni neaprat, i armatele started in cur-And fat in fat la satul Simplea pe Teleajen, unde potrivit
cu intelegerea avut, Constantin *Arban prtrsete in sara inainte de lupt pe resculati, i se duce in lag`rul paei ce venise
i el de peste Dunre spre a inn'bui ea'scoa/a,
a impiedica
pe Racoti de a se amesteca el in aceste daraveri, dar fusese cumprat cu bani de donmul Ardealului. 0tiri1e rsvrtitoare cu
toate e se vd trdate chiar In ajunul btliei, nu pierd inima,
i proclam do domnul lor pe unul Hrizea, fiul lui Dumitracu
din Bogdneri, care ilustreaz prin o vitejie demn de o mai
bun so'arfa' domnia lui de o zi 12. Totui otirile rsculate sunt
Mute, mai ales din pricina necontenitelor defectii ce se lacean
fn rndurile lor, chiar in focal cel mai fierbinte al btliei. Un-

gurii, sprgandu-le rndurile, intr in ei ca lupii in nite oi,

de-i taie, li impue, de zceau grmzi. i au inceput a da

Vol. VI, p. 12 si 154.

12 Insist dusmanii lui recunosc c Hrizea adver.sus nos strenue dicerta-

bat" Racoti al II-lea C Cancelarul Ungariei 23 Iunie 1655 In N. Iorga

gi doc. II, p. 242.

ISTORIA BOMANILOR

156

dosul ctiti mi puteau scpA, cu dommil lor Ilrizea Vod, cer; lar pedestrimea si cei cu cai ri se ascundeau prin margini, prin crnguri, pe care scotindu-i, sub sabie
I-au pus pe toti. De aceasta auzind Constantin Vod i lu ziva
bun dela pasa i purcese innaintea liii Raco-ti ; ci venind la
Ciocnesti i eznd la prnz, nimerir doi trimisi dela Hrizea
Vod, care mergeau cu erti la Turci, i Indat Ii prinser si aducndu-i la Constantin Vod, porunci de-i spanzur de niste
timbrare; pe unul din acestia Il cherna Bagrandi" 13 Rscoala
seimenilor este adeverit de un document din 1657 al lui Constantin ,5 rban, in care Domnitorul aminteste despre cAnd s'au
sculat dorobantii i seimenii cu vrajb de au pierdut i au tiat
boierii trii". Constantin Srban a rdicat o cruce la locul btliei pe care se ceteste intre altele cui Gheorghe Racoti craiul
Ardealului v`znd aloha noastr a venit cu ostile i cu boierii
-trii mele i cu prihegii asupra a rsculatelor ostiri". In alt document din 1655, jup6neasa Ilina lui Dragomir vel vornic spune
deasemenea cui intmplandu-se cu fuga i pribegie aici In tara
ungureasc, In cetatea Brasovului pentru zavistia dorobantilor
si a sehnenilor care s'au ridicat asupra tot neamul boieresc cu
mare vrjmsdsie, pentru care multi din boieri au pierit iar altii
au sc'pat aici in cetatea Brasovului, altii in Moldova pe uncle
a putut"
-cnd calea

Constantin Srban datori cu sau fril voie, Ostrarea

scaunului su intervenirei principelui Ardealului. Acesta deveni prin victoria dela Simplea proteguitorul i pentru a zice

astfel suveranul de a doua mn si al lui Srban, dup cum sprijinul dat de Racoti lui Gheorghe Stefan, pentru dobndirea
scaunului Moldovei, i procurase inchinarea acestuia. Supunerea
in care domnii Trii Romtme intraserg ctre acel al Ardealului
se vede chiar din ordinile date de ei agentilor lor din Constantinopele, ca sui se conduc In toate imprejurrile dup prerile

agentului transilvnean. Racoti caut totuti a se folosi de poasez mai cu putere domnia la
zitia lui cea intsdrit, spre
Turci, aftndu-se de credincioasul lor supus ; c'd ar fi intreprins expeditia In Valahia mai ales in interesul Portei ; c a crutat cu desvrsire aceasfil tarrt de once soiu de abaten i ale
ostirilor sale, astfel c5 nu i-a pricinuit daun niel mcar de va-

loarea unui paiu ; CA n'a pretins raid pretinde vre o schimbare de

domnie. Desi Turcii eran convinsi de contrarul asigurrilor
domnului Ardealului, totusi ei primir de bune indreptrile sale,
_hind de mult deprinsi a ftri blndeta fat eta acei ce le Rice

14

Mag. ist. I, p. 311.

1657 Iorga Studti si doc. IV, p. 243; 1655 Ibideni, V, p. 549.

MUNTENIA DB LA MATEI BASA.RAB PARA LA CONSTANTLN BRANCOVANU 157

sa' sirnta puterea 16r. Alai ales neadevarata era pretinsa crutare a
Munteniei din partea trupelor lui Racoti. Rapoarte contimporane

arata din contra, precum era firesc lucru, aceasta tara ca data
In prada celei mai neomenoase jafuiri din partea trupelor unguresti i secue5ti a le lui Racoti, care luara din ea intre altele
nenumarati stupi, dadura foc la sate, orase 5i samanaturi,
calcara in picioarele cailor granele pe care nu le consumau, as
e in urma acestei cumplite devastari se incuiba in tara o foamete grozava. Locuitorii fur impinsi la pribegire in massa, fie
Peste Dunare in partile turcesti, fie in Moldova, spre
aclapost vietele primejduite prin lipsele de tot felul.
Constantin Sarban restabilit in scaun, eaut sa' indrepte
macar in parte relele pricinuite prin scenele de turburare intmplate. El iarta toate napastile i plateste Turcilor haratiul din propria lui avere, scutind tara de bir pentru trei luni de
_zile, i iertand dorobantilor i calarasilor (militiile tarei) zecimile si oieritul, imbracandu-i pe toti din averea lui eti postav
bun, iar pe capitanii lor cu catife, damasc i atlaz. Lefi inc
le da, si sedeau la mas Cu dnsul ; judecati drepte face i mila
,din destul ; pre nimeni nu obijdui cu blandeta i cu cuvinte
dulci pre toti Ii mangai, i gndi sa faca malt bine tarei si se
bucurau toti i mosneni i straini, multmind lui Dumnezeu,
eaci le-au harazit domn bun si intelept si milostiv" 15.

Racoti insa nu se multamise a prad tara prin trupele

sale. El Ii Men un ran si mai mare, punand'o in neputinta de a

mai cerca in viitor o improtivire ; anume Ii lu cele 40 de tunuri pe care puse maim dela ostirea rasculata in lupta dela Simplea. Tot pentru a'si asigura ascultarea neconditionata a
domnului muntean, Racoti se oferi a-1 pazi in contra viitoarelor
rascoale ale seimenilor imprastieti in batalia dela Simplea,
Ii Elsa ca paza, la plecarea lui in Transilvania, 2.000 de ostasi
unguri. Prevederea nu fusese gresita ; militarii battrti organizaza un complot care ave de tinta a macelari pe Unguri si a
rasturna pe domnul care se purtase catre ei cu at:Mu necredinta.
Constantin insa descopere complotul, prinde pe cei mai multi
din cei ce'l urzise i Ii supune sbiei. Atunci interveni un curios act de impacare intre Constantin Sarban i aceia din seirneni, care scapara din macel. Lefegii pocaiti dadura in mnile
lui Raeoti 5i ale domnului lor Sarban Voevod un zapis prin

care recunosteau c n'au pazit credinta catre ei cum s'ar fi

cazut, ci au umblat dupa cuvintele unora i altora din boieri 5i

din slujitori, care umblare a lor Ii adusese a cadeh de la credinta
domnului lor, gresind NIariei sale, iar ea Maria sa ea un domn

" Mag. ist. IV, p. 336. Comp. Engel, Geschichte der Walachey, p. 298.

ISTORIA RomANYLoR

158

bun si milostiv iertndu-i de gresala fcut, ei se fgduesc

nu vor mai umbla dup. alte resmeriti" 16.
Vaza principelui ardelean creste cu atAt mai inult

cAt pentru a dou oar Constantin Srban Ii datoria tronul.

Domnul muntean trimite celui din Ardeal ca multmit un frumos colan de pietre scumpe si 20.000 de lei in bani, ceca ce mai

ca Ore a fi un tribut. Agentii lui Racoti la Poart tratan

cu maro mndrie pe domnii romni, cernd pentru principele

lor titlul de rege. Aceast suprematie dobndit de Racoti asupra Munteniei reies." si din niste rspunsuri date in 1656 de
Constantin Srban lui Racoti, in care rspunsuri Stu-ban se
roag de craiu ca prerea i sftuirea Mareii Sale tot s.' nu fi
incetat i dintru tircumstanfiile (ce se zice incunjurArile vremilor) de acum ce socotesti Mria Sa a se izvori, c noi vom fi
asculttori dup putinta noastr". Er vorba de intretinerea
ostirii pe care Racuti cere s o plteasc Muntenia si care se
urca la 2430 de voinici. Se rug mai ales Srban ca nu cumva
s cheme innapoi Racoti curripania de Nemti care pzesc pe Domnul muntean, spunnd c rugAciunea cea mai cu deadinsul este

c." Nemtii s rmne lng noi". Se roag" deci Srban ca,

Craiul s se milostiveascA a da rspuns veselitor ca s putena
dup putint pan6 la sfrsitul vieei noastre, sluji i Mriei
Sale" 17.

Tot pentru a mentinea in ascultarea lui pe domnul mutt-

tean, Racoti d." adpostire lui Hrizea Vod, pe care'l face chiar
capul a 500 de seimeni prinsi in lupta dela Simplea, si pe cAnd
Racoti pleac6 in rzboi contra Polonilor, Hrizea vra
cerce

iarsi norocul in Muntenia, trecAnd cu trupe, peste munte pe

la Bistrita, in tara lui Constantin Vod, Tar Constantin prin-

&And veste, trimise pe Preda vornicul Brancoveanul i pe Radu

stolnicul Frcsanul si pre lvascu Cepariul cu osti i s'au ajuns
la tArgul Brugi i fcnd rzboi au biruit ai lui Constantin
Vods, si pre Hrizea cu ai lui i-au prins i i-au dus la domnul sn,

si au spnzurat pe Hrizea de o roan' cu alte 12 cpitenii; lar

celor-lalti li-au tiat nasurile i urechile i i-au slobozit" 18. Sei-

menii ins care, cu toat impcarea, nu uitaser c aveau de

rsbunat o trdare, cel mai greu de iertat din toate pcatele,
se folosesc in curand de politica in care legdturile lui S'rban
cu Racoli II incurc pe domnul muntean, spre a'l prA. Turcilor

si a provoca prin ei scoaterea lui din scaun pe care fusese neputinciosi a o indeplini prin violent.
16 Document original in limba romand din 1656 in Traian, 1869 p. 4 Vezi
completarea lui Cu numele tuturor ostailor Cu ciipitanii lor in frunte, Coman,
Iane i Leca, cu luzba$ii 1i stegarii, peste tot eilteva sute de nume in N. lorga.

Studii si Doc. IV, p. 37-43.

17 N. Iorga, Studii si Doc. IV, p. 46.
18 Mag. ist. I, p. 314.

MUNTENIA DE LA MATE! BASARAB PIRA. LA CONSTANTIN BRANCOVANU 159

Anume Racoti care urmase innainte prietenia catra Pro-

testanti, indrumat de tatal siu, Pstrase alianta cu Suedia

care pe atunci, aflndu-se in lupt cu Polonia, atrase in dus-

manie Otr aceast taril si pe princepele transilvan. Apoi Rauti i inchipuia ca va putea cuceri Polonia si aduce pe capul
su i coroana ei. El se pusese deci in legstur cit Cazacii, dus-

manii Polonilor, si aduce In liga aceasta si pe domnii Moldovei

si a Munteniei care ascultau de dnsul. Expeditia intreprins

de Racoti contra Poloniei in anul 1657 esi insa de tot rail, si

Poarta supratil pentru atacul facut de tarile vasale contra regatului polon, cu care cultiva pe atunci relaii prietinoase,
.ordin dietei din Transilvania s alunge din scaun pe Racoti,
lar pe domnii romni Ii mazileste la inceputul anului 1658 19.
Atat Racuti ins cat i domnul muntean nu se supuser i sultanul fu ne,voit s intrebuinteze puterea in contra amndurora.
Impreun cu *arban se retrag in Ardeal i boierii credinciosi lui si anume : Stroici logofatul, Pan sptarul, Radu
casanu siolnicul, Radu Mihalcea comisul, Chirea Budeanu clucerul, Badea comisul, Constantin vatmanul, Drghici Cantacuzino, Ivascu armasul, Mihi cpitanul, Sima cpitanul,
Freda logoftul, Manea slujitorul, Vlad cpitanul, Colta cpitanul, Radu Tanase vel sluger, 20 dupa cum vedem o intov'rsire indestul de bogat care va sprijini desperatele sfortri ale lui *khan de a recapata Domnia.
2. MIIINEA AL III-le I GIIICULE$T1I
Itlitmea al III-lea 21, 1658-1659.

Mazilindu-se Constan-

tin Sarban, tronul Munteniei incapfi in mnile unui Grec, sub

care reincep iarasi turburarile contra Grecilor pe care le-am
'u Ultimul raport german in care se pomeneste despre domnia lui Contantin Srban in MuntOnia este din 12 Ianuarie 1650. Hurrn. Frg. III, p. 237.
Istoria Teirel Romlinesti publicat. de Ioanid, II, p. 110 pune data de 6 Ianuarie
pentru mazilirea lui *Arban. Asupra tutruor amruntimilor domniei lui Constantin
pentru care nu este citat vre un izvor anumit, vezi rezurnatul rapoartelor
lui Simion Reniger c. impilratul din 17, 18 Martie, 24 Aprilie, 24 Mai, 2, 4 si 20
Iunie, 2, 6, 19, 22 si 29 Iulie, 10 August, 8 Septenvrie, 20 Octomvrie 0. 27 Decerrivrie 1655 in Hurrn. Frg. III, p. 220-231 si 21 Infle, 15 August si 24 Octomvrie 1657, ibidem, p. 234. Adoagh un extract din un Codex miscellaneus 1658 Apri-

lie 15. Le grand.... 'Turin. Doc. Supl. II, 3, p. 70.

N. Iorga, Studii si Doc. IV, p. 56.

Ceilalti doi Mihnea sunt : Mihnea cel Mu, 1507-1511 (Vol IV, p. 169)
Mihnea al II-lea, 1577-1583, 1585-1591 (Vol. V, p. 24 si 41). Mihnea subsamn Mihaiu Voevod, V. o scrisoare a lui care Racoti, principele destituit al
20

Transilvaniei, 1619, Iorga, Studii si doc., IV, p. 58. In muzeul din lielgrad se afl,

un steag al la- Mihai Radu care se intituleaz i Arhiduce al pilrlilor megieite". Asupra acestui titlu, care aminteste acel de Herzeg al Amlasului i Fgtlrasului" din vechime, vezi N. Iorga, Steagul lui Mihnea \Todd Radul in An. Acad.

.Rom. II, tom. XXXVI, 1911, p. 529.

160

IBTORIA R0MNIL011.

vAzut artndu-se odatA in Muntenia, pe timpul domniilor

grecesti ale lui Radu Mihnea si Leon Toma.
Mihnea puna un nume ronemesc, si se pretindea fiu al
lui Radu Mihnea (1611
1616, 1620 -- 1623) 22, ceea ce nu-i
folosia mult In privirea romAnismului su, intru ct desi de
origine Roman, se grecizase cu totul, fiind crescut Intre Grecii
RAs'aritului.

Chiar daca acest Mihnea ar fi fost odrasla fostului domn,

se vede &A simpatiile tattilui su pentru Greci Meuse ca el s'a"
fie crescut in Constantinopole, unde trecea drept Grec, i tot
as cu drept cuvnt Il considerau i Romnii pe capul Orora
se n6pustise cu domnia. De aceea spune despre el Anonimul
romnesc c era. un Grec ckng.tar ; tar su l'au chemat Iane
Surdul, lar pe dAnsul l'au chemat din botez Franti ; deci izvodindu-se de mic a urnip lui Ismail feciorul Agarei, fugit-au dela
p6rintii lui i s'au dus la Tarigrad i s'au curtenit la Kinan pasa,
zicnd c este feciorul Radului Von., nepot Mihnei Vocr i as
petrecut via ta la Turci ca la 40 de ani" 23,
Dac" filiatia lui care nu pute fi pe de an" parte cleat nelegitim, este indoelnicsa., firea lui de Grec este atestat6 prin
documente contimporane de o autenticitate netgOduita", Numele
ce-1 purt el la Constantinopol era. Gioan bei ; ave reputatia
de om invtat si er prietinul rezidentului german Schmidt.
Izvoarele strine spun, ca i cronica romri, c` el tr`i In casa
lui Kinan pap i identitatea lui Gioan bei cu Mihnea este chiar
formal atestata de rapoartele germane, care '1 pomenesc sub
numele de Gioan bei care mai tArziu s'a numit Mihnea" 24..
Cheltueala lui Gioan bei pentru eciptarea domnii se urc5. la
200.000 de lei, din care 70.000 sultanului, In urma c5.reia este
primit la s'Arutarea papucului, e imbrkat cu caftan, i se pune
pe cap o cuc'd cu o pan innan asemene unui pas6, i precedat
de 6 stegari, 3 c5116ri si 3 pe jos, pleac5. care Muntenia in 31
Ianuarie 1658. Chiar a doua zi dup pornirea noului damn din.
capitala mpriei, soseste aice o depia.tie de boieri din Muntenia, cu o hrtie isclit aproape de toat boierimea cea mare
a t5rei, in care se spunea : c sultanul s nu-i obijduiasc6 cu
vre un principe stirman, cki ata't ei cat i tara lor ar fi indestul
de s'Araci, i ceea ce non numitul a luat cu imprumut dela Evrei
22 Vol. VI, p. 19 si 42.
23 Mag. ist IV, p. 346. De acea it nurnesc uncle documente loan Radii
altele loan Illihnea Radu. Hurm. Doc. V, 2, p. 42 si 56.
" Gutachten Rudolphs Schmidt iiber die gegenwrtige Sendung an die
Pfort. Wien. August od. Septembre 1658 In extract in Hurmuzaki Fragmente
I/I, p. 244 : Gioan bey spiiter Mihnea gennant". Un raport venetian din 16 Martie

1658, Hurm. Doc. V, 2, P. 42, spune despre Mihnea c6 era un gentilhuomo

greco, frigliolo del gia Radulio Voivoda, allevato in Constantinopoli in casa del
vechio Kinan-Passa".

MUNTENIA DE LA MATE1 BA SANAS PANA LA CONSTA NT1N SRANCOVAN U 161

*i a eheltuit la Poartil, va c:i'uta s'a' o scoatli din biata Muntenie

cu dobAndil i incincit 25;, c In deobte ei nu pot priml In nici

Mihnea al III-lea

un chip pe Gioan bei de principe, Intimpinare ce nu pute decat

s IntreascA pozitia Grecului, i el pleac, cu tot timpul cel

. Asupra datoriei liii Milmea de 35 de pungi catre ralle Evrei din Constantinopole vezi un doc. din 1662 'croa, Studii qi Doc. V, p. 123. Deci din acest
venit al ocnelor fost'a rilliduit Mihnea Vodli la ni5te Ovrei din Tarigrad ca a
fost datoare domnia 35 pungi, frisa' ovreii anume Mucaciu 5i Ibrain Celebl (pe
turceste) cari shijisera la Sultana Valideaua intima finparatului".
A. D. Xenopol. Istoria Romantlor

Vol. VII.

11

ISTORIA ROMINILOR

162

rti i furtunos ce-i stte impotriv, dup ce avii o intreve-

dere intr'o noapte cu rezidentul german, care-i don mult noroc

in domnie 26.

Sultanul d ordin hanului 'Marilor i pasei de Silistra

a'l introduce pe Gioan bei in Muntenia. Constantin Srban se
retrage cdtr munti, adunndu-si o armat ca la 30.060 de oameni cu care ar fi putut lupt cu islAnd contra rivalului ski;
dac nu ar fi fost trdat de ostirea lui Milan ce ea simti apropierea dusmanului. Srban trecu in Transilvania, unde impreun
cu Racuti principele depus al acestei tri se inteleser asupra
mijloacelor de a se opune asuprirei comune. Nv.lirea Ttarilor in Muntenia si Moldova unde tot pe atunci se scotea Gheor-

ghe *fan si se inlocui cu Ghica, fti insotit ca totdeauna de

acele scene de groaznicil prdare ce caracterizau apueturile
acestor oarde barbare 27.

Totusi Goan, bei intimpin neinvinse greutti la intemeierea stApnirei sale. Combtut pe de o parte de boieri, iar pe de
alta amerantat de Racoti si de S'Arban, neputndu-se mntinea
cleat cu sprijinul Ttarilor, care prin prdciunile lor Ingrozitoare resculau toat tara in contra acestei np4ti de domnie

ce-i venise pe cap, el trebui s devin curnd chiar pentru

Turcii ce'l sprijineau, o greutate 28

Dup. Cat se vede ins innltarea cam neasteptat a Grecului la domnia Munteniei Meuse s i se clatine minte, cea nu
prea bine cumpnit. In curAnd dup intronarea lui, el d seinne
v,dite de turbare a cugetrei sale : je titlul de arhiduce, face
sh. fie uns i coronat in aceast insusire in catedrala din Thrgovistea, i trimite soli la Poart care s cear pe de o parte recunoasterea noului su titulus, pe de alta alipirea Transilvaniei
Moldovei si a cetlei Silistria care principatul su 29. Nebunul
ave totusi momente limpezi, child er vorba de a lu msurile
necesare spre a pstra sovitoarea lui dornnie.
Barcsai, noul principe al Transilvaniei, fiind indatorit a
rspunde ca cheltueli de rsboiu pentru intronarea lui, suma
de 500.000 de lei, si ne trimetnd decAt 5.000, Mihnea pentru
a se pune bine la Poart Il parste, c de si ar ave toat suma
adunat, nu voeste s'o trimit, fiindc spereaz cu tirnpul s
fie iertat de o parte din ea. Apoi el nu lasti in prsire nici
Reniger c. Imparatul, 13 Fevruarie 1658, Hurm. Frg. III, p. 237.
21 Rapoartele lui Simon Reniger catra imparatul, 13 si 28 Febr., 12 Martie

16 si 8 Ibidem, p. 237-240. Comp. Hurm. Doc. V, 2, P. 43 si 45.

29 Simon Reniger catra Imparatul 10 si 28 Mai 1658, Hurm. Frg. p. 243.
29 Simon Reniger catr Imparatul 21 April 1659, Ibidem p. 246. Comp.
Calugarul Ibignancourt din Mai 1659 IIurm. Doc. Suplement, 1, p. 245. Mihnea
Nan chiar o medalie cu insemnele vulturului imperial cu coroan. Una din ele
este trimisa drept curiozitate de calugirul Ibignaneourt (nu se stie cui) odata
cu. scrisoarea

MUNTENIA DE LA MATE! BASARAB PANA LA CONSTANTIN BRANCOVANU 161

locul. esential, imprtirea .de bani la dregtorii sultanului, i

merge chiar mai departe ; pune s'A zideasc5. o Moschee In Mun-

tenia i las a se in telege curanda lui intoarcere la religia mohametan 30.

Domnii depki din toate trei -raffle vasale ale Portei,

Gheorghe Racoti, Constantin Srban i Gheorghe *tefan se hotraser a se opune Portei, alegand ca loc de Impotrivire Tran-

silvania, in care Racoti pEtrase Inc6 o puternic partid,

care ofereA prilil pozitia ei un tram mai uor de apArat. Aceti

trei principi Ii propun a scoate de o camdat pe Mihnea din

Muntenia i pe Ghica din Moldova, i inapoind scaunele lui
Srban i Stefan, cu ajutorul lor apoi sa scoat pe Barcsai din
Ardeal.

Mihnea alungat de aliati, este l'ns restabilit In scaun de

Turci, iar Gheorghe Stefan este btut de Ghica. Tiranul dirept
fantastic adec buiguitor Irt ganduri", cum Il caracterizaz Miron

Costin31, In manile crora Turcii nu se temuse a Elsa franele

ocarmuirei muntene, prin una din acele srituri proprii celor
cu mintea neintreagA, trece deodat din parteA Turcilor In
acea a rsculatilor, aliindu-se cu cei trei pretendenti, spre a
se revolt in contra sprijinitorilor si de pan acuma. Pe cand
T.ns rscoala din parte acelora se intelegea dela sine, ca unii
ce pierduserA scaunele lor i doriau s le recapete, acea a lui
Mihnea este cu totul lipsit de bun simt, c'ci neputand nimic
cktiga prin ea, putea pierde totul, i intrete prerea comun,
ce umbla asupra lui, cA nu er In Intregimea mintei sale. Intrarea

lui Mihnea In alianta rsculatilor face ca unul din ei i anume

Gheorghe *tefan s fie eliminat, intru cat de altfel ar fi jfest.
mai multi domni deal scaune disponibile. Apoi aliatii. erau::
mai multmiti a ave In randurile lor un domn In scaun, care
dispunea de putereA unei tari, decat un pribeag mai mult i
mazil precum eran i ei. Acesta impinge pe Gheorghe 5tefan
a prsi Transilvania i a apuca la colindat pe la curtile Europei,
spre a'i recpta pierduta domnie 32
Seraskierul trecand prin Muntenia pentru a ptrunde. In
Transilvania contra lui Gheorghe Racoti, Mihnea care er ordonat de Turci a-1 Inseti in expeditie, propune boierilor cA s'i
taie. Boierii spAimantati de gandul nebun al lui Mihnea, o rup
de fug. ; iar Parvul visternicul Predescul denunt chiar pkei
uneltirile domnului. Mihnea Vzandu-se In pericol, merge la
pa6, Ii d bani, i parkte el pe bojen c ar fugi de slujba
" Reniger catra Imparatul, 26 Iunie 1659, Hurrn, Frg.III, p. 247-248.
" Letopisefele, I, p. 341. Ed. Ureche, L p. 657.
" Vom arta r5tcirile lui la istoria Moldovei. Inca din 1659 gasim pe

Mihnea IndeninAnd pe Racoti a se folosi de prilej spre a introduce pe Serban In

scaunul Moldovei, N. Iorga, Studii i doc. IV, p. 58.

164

1STORIA ROMINSLOR

pratului; ucide apoi pe Predescu, Istrate postelnicul, Radul

aga Brsscu, Vintil. cpitanul, Badea vtavul si pe Preda
Brancovanu i vroeste s pun mana si pe Constantin postelnicul Cantacuzino dela Filipesti ; dar el fuge la Brasov si apoi
la Ghica in Moldova. Aice fiul s.0 Drghici se prinde in o aclanc" prietenie cu Grigore fiul lui Gheorghe Ghica, care-i
un zapis In 1659 April in 11, in care ti jurueste c chiar de se
va desprti cu trupul de el, iar cu suatul i cu credinta s fie
nedesprtiti unul de altul" 33. VOM vede mai tarziu cum In-

telese Ghica a Ostra aceast prictenie. Mihnea scpase prin

aceste cruzimi, pe care el le arta ca Multe in interesul Tur-

cilor, de prepusul de hainire pe care '1 trezise in mintea lor para

Predescului. El se preface a le fi prieten, i le cere bani spre

intri ostirea slbit prin prsirea boierilor. Dup aceea
propune din nou boierilor rmasi pe l'ang.a el rscoala contra
imprtiei, ceca ce prinzand tot att de putin ca si in intaiul
rand el ordon un nou mticel in ei. Stringandu-i pe toti intr'o
sar i avand pe ucigasi gata, cate pe unul Ii lu de-i zugruma,
arunca din ca4." ja& pe ferestie iar tubu4hanaua (muzica)
zicea pan i-au isprvit pe toti" 84.
Mihnea va.zand ea' nu poate s determine tara a ?m'Al:tsi nebunul lui ,gand, c'ci acuma ceeace alfa' dat er o pornire firease acuma sa ... se hotrste s'Al dee fiint In contra
vointei ei. Se face o tritAlnire a tuturora rsculatilor la Brasov,
In care Racoti este ales de cap al intreprinderei. Se atribuia
Moldova lui Constantin Srban, pe cand lui Mihnea i se frigdueste si de acolo innainte pstrarea Munteniei. Grecul multmit drueste pe Racoti ea' o blan de cacom si un cal bogat
insuat, primind dela fostul principe al Transilvaniei o sabie
de onoare si un ajutor de 500 oameni 35. In urma acestei Intelegeri Mihnea trimite pe Gheorghe BAleanu vornicul in Moldova cu ostirile sale si cu a le lui Racoti in contra lui Ghica, spre

a-1 scoate din scaun, si a pune pe Srban ; iar In Muntenia el

pune s'A taie pe toti Turcii din Targovistea, apoi arde Brila
Giurgiul. Billeanu izbuteste de o camdati a alunga pe Ghica.
Armata lui este 1.110.. curand dup aceea zdrobit de Ttari,
Maulea in Muntenia bate pe Turci intr'o mica' IncAerare, iar
peste noapte au venit veste neagr lui Mihnea. c Turcii au biltut
pe Racati la Deva88.
" Gencalogia Cantacuzinilor, vezi Litlul Intreg mal jos, (nota 19), p. 168.
Mag. ist. I, p. 322 La unul din aceste mce1uri se referd un raport venetiali din 29 Iulie, 1659, II principe di Valachia ha tatto decapitar molti baroni
riehissimi". Hurm Doc. V, 2, p. 61.
" Reniger &Atril Imp. 1 Neomvrie 1659, Hurm. Frg. p. 248.
" Zinkeisen Gesch des osm. Reichs, V, p. 886. Lupia -se IntlImplil la 22
Noeinvrie 1659.

ktUNTENIA DE LA MATE! BASARAR PANA LA CON8TANTIN BRANCOVANIT 165

Tot atunci al l Mihnea i despre pierderea suferit in Moldova. El vroeste totusi s6 se mai impotriveasci1; oastea lui ins5
Il amenintiji a-1 da pe minile Turcilor, i atunci Mihnea fuge
peste munti, prirrisind domnia. El moare, putin timp dup*
ceca 87. Turcii v'znd cri TArgovistea asezat nu departe de

granita transilvan6 inlesneste periculoasele relatii cu aceastil

tar", ordon5., odat.' cu strilmutarea lui Ghica din Moldova In
Muntenia, sri se drme cetatea precum i maniistirile ce o invecinau, i sri se stri-imute resedinta principilor la Bucuresti
oras asezat mai in apropierea Turcilor. Acest fapt este inVrit si de cronieile muntene care spun c6 Ghica Von. au pilfsit cu totul Thrgovistea ca resedintii si au surpat i casele de
acolo si le-au sffirmat de tot, ca sri nu mai fie scaun domnesc
acolo. cA.ci mai sub munte se temeau Turcii de hainie 89.

Era de neam Albanez

1660.
Gheorghe Ghica. 1659
din piirtile grecesti ; venise In Moldova inc6 dinnaintea domniei lui Vasile Von.' negutitorie tiind" pAn'a' la suirea aeestuia

In scaun. Fiind de un neam cu el, Arbilnas, l'au tras Vasile

Vodii la curte si de data' la boierie mai miirunn, apoi vornicia

cea mare de tara de jos,au ajups, i .tiindu'l Vasile Vocill de eredint5. l'au tritniS la Poart6 capuchihae,
om c6ntenit la toate i scump, cum se cade hie cnd capuchihaele
hie" 89 Din atare dregstorie el fusese numit domn In Moldova
la mazilirea lui Gheorghe *tefan in 1658, putin timp dupti rn.
duirea lui Gioan bei sau Mihnea In Muntenia si purtndu-se
acolo cu credint catre Poart In timpul riisvrAtirilor lui Racoti
si a partizanilor lui, i se dilduse la alungarea lui Mihnea tronul
Munteniei. Capidjilar Chehaiasi, Insilrcinat cu introducerea lui
Gheorghe Ghica in domnie, avea ordinul de a rasa de o camdata' si Moldova tot sub domnia lui Ghica, pn. ce Poarta va
g6ti un om vrednic de a lu ocArmuirea acelei t'a.'ri 40, aflat in
curnd In persoana lui *tefan fiul lui Vasile Lupu.
Dupa expresia energicil a lui Neculai Muslea care biciuesle nebuniile
lui

sufletul curdnd 0-au beta in prOpastille iadului".

3B Reniger catra Imp. 21 Decemvrie 1659 Hurm. Fragmente, III, p. 249.

Mag. ist. II, p. 214. Aceastd potrivald deplind tare ad-lane cronicelor st ale

documentelor aratd ea de mare valoare trebue pusd pe notitele raportate de

cronicari asupra faptelor contimporane, chiar atunci and nu le putem controlit
prin asemenea izvoare.
" Miron Costin, Letopisele. I, p. 336. Textul indreptat dupd editia criticd
a lui V. A Ureche, I, p. 649.
Rcniger card imp. 1 Noemvrie, 1659, Hurinuzaki, Fragmente, III, p. 249.

Chita apucil scannul Munteniei in Decemvrie 1659. Vezi un raport al lui Hal
larin cara dogele din 22 Dec. 1659 Hum. Doc., V. 2, p. 69 : il possess dato
a Gica novo principe di Valachia ricevuto da que sudditi senza contrasto, lontan
affato del timore dinovi disturbi di Miena". Gheorghe 5tefan des' detronat,
privia tot de Donut al Moldovei. Vezi o scrisoare a lui din 1659 Dec:ems-de in fg

care municipalitatea din Lemberg In Hurm. Doc. Supl. IL 3. p. 74.

166

ISTOKIA ROMILN ILOR

Ostirile turcesti i ttresti, care introduserg. pe Ghica

in domnia Munteniei, prdar Adup obiceiul lor tara In chipul

cel mai crud 41; iar Ghica Von. dac s'au asezat la scauu

Bucuresti, trimis'au poruncg. in targ. ca s se strAng6 cine va fi

rimas i s mearg eine'si la mosia lui, s se apuce de hrana lui
si A:0 dee haraciul impratului. Si arat mil mare asupra sg."rcilor i le fce judecat dreapt ; nimene nu se intorce obidit
dela divanul lui ; asisdere i slujitorilor le Mai cgutare i cti
ziserg cg sunt robiti, sgraci, fugiti, morti, pre toti 1i scoase de
la catastih, i celor ce rgmaser le dete scdere din destul i iert
pre toti gresitii" 42.

In eurnd ins pasnicile indeletniciri a le lui Ghica fur

turburate. Bacoti anume tot se mntinea in Ardeal, si Constantin

Sgrban cearc in luna lui Apri11660 o noug nvlire in Muntenia.

Ghica Von, nepregnit pentru a sustinea lupta, fuge la Giurgiu

cu toat curtea lui, iar Constantin Sgrban Von au intrat

In Bucuresti la 1 Mai i s'au adunat toti dorobantii si seimenii

lng dansul i venirg din rosii si din toatg cetele de se inchinarg
lui i se apucar iar de hotiile lor cele obicinuite, stricnd
jgcuind bucate boierilor si tot ce ggsirg. i fcur i alte nebunii
multe, cg venise fr veste de lovise pre Ghica VOn la Giurgiu,
pre invrsatul zorilor si care cum puturg, segparg, unii in cetate,
altii in ici, al%ii in prud; multi s'au innecat, pre multi i-au

prins afarg si ce aflar luar cu jaful tot, si iar s'au invrtejit

inapoi la Bucuresti" 43. Sultanul trimise pe Gian Aslan pasa
si pe Kinan pasa cu ostile turcesti i pe Ak-Mrzea cu
Tgtarii, care land pe Ghica Vod din Giurgiu Il readuser la
Bucuresti In 21 Mai; iar Constantin *khan se retrase in prip
innaintea lor Innapoi peste munti. Tot pe atunci, 21 Mai, Racoti
dde in contra Turcilor ultima desperata sa luptg, in care nu
mai er vorbA de a invinae, ci de a muri vitejeste. Mndrul
Ungur dupg. ce fusese btbut la Deva, asediase Sibiu], pentru
ea prin luarea lui sg-si capete un punct de sprijin in Transilvania.

Sidi Ahmed, pasa de Buda, care'l bRuse la Deva, nu'l lgs

ins s-si indeplinease scopul, ci inconjur el insusi cu armata

lui de patru ori mai mare pe cei 6000 de oameni ai lu Racoti.
Acesta vzndu-se pierdut, isi alege 1000 de cillreti hotrti
ea si el, si se repede cu ei in sirurile cele mai dese ale Turcilor,

uncle toti an la unul ggsir o moarte glorioasg i in fruntea

tuturora viteazul lor conducgtor, nenorocitul Racciti care fa
gAsit mort pc dunpul de btlie strgpuns de patru lovituri ".
" Reniger eAtra Imp. 16 Ianuarie 1660. Hurm. Frg. 111, p. 249. Anon.
rpm 1u Nag. 4st. IV, p. 354.
" Ibidem p. 354.
" Ibidem, p. 355.
" Zinkeisen, IV, p. 887.

MUNTENIA DE LA MATEI BASARAB PANA LA CONSTANTIN BRANCOVANU 167

Constantin *Arban pierzand putinta de a se mai mntinea

In Ardeal, trece la Cazaci, de unde apoi se incearcg. asupra Moldovei.

In Muntenia lush' se ivirg in curand urmgrile acestor fapte

desperate, care 'si aveau originea lor in nebunia lui Mihnea

al
0 foamete mare se incuibg in targ, urmat de o ciumg
cumplitg, pe care norodul superstitios le crede o dreaptg rgsplatg
trimisg de Dumnezeu pentru a pedepsi nesocotintile omenesti 45.
ErA inteadevr o pedeapsg, ins5 nu trimisg de Dumnezeire,
ci atrasg de oameni ca o conseevent neapgrarg a faptelor lor

ce contin totdeauna in ele insgsi urmri, pe care numai nestiinta le atribue unor puteri supranaturale. Oamenii bntuiti

de atatea rgle pgrgsiau tara pe intrecutele ; dgrile nu se putur

incasa, i haraciul neputnd fi rgspuns la timp, sultanul mazileste pe Ghica.
Destituirea lui mai avuse inch' un motiv. Marele vizir Kiupruliul, atot puternic la Poartg i domnind el in locul sultanului,
se hotgrise a pune un capgt vesnieilor neorndueli ce se petrecea-u in trile vasale dela nordul Dungrei, i vroia sti le lege intr'un

chip mai nemijlocit de impgrgtie, prefgcndu-le Cate trele in

pasalacuri. El vroia sg inceap cu Muntenia, si luand ca pretext
neplata la timp a haraciului, Insrcineazg pe pap. din Silistra
sg

trimitg 300 de cglgreti, care pun mana pe Gheorghe

Ghica in resedinta lui, Il pradg atat pe el cat si pe familia si pe

curtea lui, Il bagg in fiere si'l duc la Adrianopole pc la inceputul
lui Septemvrie 1660, unde este aruncat in temnitg. Dupg aceea
11 trimit tot incgtusat cgtrg inceputul lui Octomvrie la Constantinopo1e, unde este retinut intr'o stransg pazg 46 Totusi vizirul
pgrgseste in curand gandul de a reduce tgrile dungrene In pasaMcuri turcesti, fiind intors dela el prin stgruintele postelnicului
Constantin Cantacuzino, boier muntean care stgtea in mare
vazil la Turci 47. El reinnoi innaintea vizirului argumentele

cele ce oprise in mai multe randuri pe Turci de a da fiint

gandului de atatea ori desmierdat de ei, punndit-le in vedere Ca'

prefacerea In pasalcuri a unor tgri anevoie de apgrat ar mgri

numai greutglile imperiului, amintindu-le ngcazurile ce le aduce

pasalacul din Ofen. Apoi Tgrile Romne, fiind puse sub carmuirea direct a Turcilor, trebuiau s inceteze de a da veniturile mgnoase pe care ei le trgaeau acuma din ele. In sfArsit,.
45 Cdpitanul in Mag. ist. I, p. 323.

" Reniger c ImpAratul, 7 Oct. 1660, Hurrn. Fray. III, p. 254. Cronicul

lui C. Daponte, Erbiceanu, Cronicari greet care au scris despre Romani In epoca
fanariotet, Bucuresti, 1890, P. 9, spune cd vizirul cerdnd lui Ghica 30 de pungi,
doinnul s'ar fi rugat sd mai astepte, iar cd fiul lui Gheorghe Ghica, Grigorie, ar
fi substras rdspunsul i lnlocuit Cu un refuz de a plati, rugdmintea de asteptare,

refuz ce aduse destituirea domnului.

Anon. rom. In Mag. ist. IV, p. 357.

ISTORIA ROMANILON

168

aice er punctul hotkitor, o asemene msur mai puteh provoch si periculoase rscoale, care sprijinite de puterile vecine
ce aveau interes a impedeca innaintarea puterei turcesti, ar
pute complich. pe Poart in cumplite rsboae 48. Vizirul recunoscftnd in acel ce tinea asemenea vorbe un om superior,
ls lui insrcinarea de a ggsi un domn pentru Muntenia. Cugetul innalt al postelnicului se vede mai ales din faptul, neauzit
pentru acele timpuri, ea nu pAstreaz" domnia pentru el, and
nu aveh de cat a spune un cuvnt spre a o lua. In niste vremuri
de o goan" ash de turbaei dup domnie, ca acel in care el trMa,
a asemene retinere este vrednic de admirare si indreprteste
vaza cea uries de care postelnicul se bucura atiit la Turci
si la Crestini.
Cantacuzinestii.
nicul?

Cine

erh

acest Cantacuzino postel-

Familia Cantocazinilor este una din acele ale aror

se pot urin4ri mai departe, nu numai din Rsttrit, dar chiar

din intreaga Europh". LAsand la o parte inceputurile ei, pe care

unii le cobor din casa de Valois a regilor Frantiei 49, a4ii din
regi traci i altii In sfarsit din baroni scandinavi, constafm c
inch" prin veacul al XII-le, Cantacuzinii format' o puternicA
si bogat familie in imperiul bizantin, ceca ce dovedeste dela
sine o origine mai veche. Cea
pomenire a unui Cantacuzino lush' frti nume de botez, este aceea a unui general bizantin
trimis de irnOtatul Alexios in o lupt contra lui Tanered nepotul
" D. Gaffron amb. prusian c. Frideric al II-lea 10 Oct. 1783 In N. Iorga
Acte fi Frag. II, p. 172: la Porte a regarde jusqu'A prsent comme un mal likessaire de laisser toujours les deux principauts A Paband.on dans toute les guerres
dans la crainte d'y soulever les peuples". Genealogia CantacuzineVilor ed. larga
p. 308, zice si ea temerile de impArittiile vecine au zAticnit aceasta (prefacerea
tArilor Romeme in pasalAcuri). Cit4iilc mele sunt luate cele mai multe dupA
manuscrisul original consultat de mine mult inaintea publicetrii lui larga.
" Asa aratii importantul document de familic ce se aflA In pAstrarea lui

Gh. Gr. Cantacuzino din Bucuresti, si care poartA titlul Genealogia familiei

Cantacuzinilor, a cAreia origine se trage din neamul de Valua din pairii de Frantia, de la anul 800 pania la 1787. Scrierea, un voluun in 4 de aproape 500 de pagini,
a fost alcAtuitA dupii douii lucrAri, una facutei dupii istorici si documente de
dascAlul si inviltatul grec din Bucuresti, Saul Arvanitohoritul, pe la 1765, si
alta piistratA de grAfina O'Donnel sotia comitelui englez O'Donnel, fiica lui Raducanu Cantacuzino, el Insus fiat al lui Stefan Cantacuzino cel ucis impreunA cu
Brancovanu. Aceastii genealogic a fost si publicatA In parte. In Buciumul lui
cezar I3oliac din 1863 No. 23 si urmAtoarele. Acum a fost tipAritA si In voluna
de N. Iorga. Asupra originci franceze a familiei Cantacuzinilor, avem o indicape in o carte foarte rarA intitulatii. Discorso di Theodoro Spandugino Cantacuzino, gentilhoumo constantinopolitano della origine de principi turchi. Scrierea
este reprodusA in Historia Universale dell'origine et imperio de Turchi raconta
du M. Francesco Sansovino, Venetia, apresso Mihael Bonelli, 1583, In ea se spune
la p. 185, desprc loan Cantacuzino, care ajunge impArat cd era piu nobile che
persona la quale fosse in Gracia, che egli discendeva da dodici pari de Francia".

MUNTENIA DE LA MATES BASAEAB PANA LA CONSTANTIN BRANCOVANU 169

lui Boemund in 1107. Alt pomenire este acea a lui loan,

pe timpul impratului Manoil Cornac'', artat ca om cu mare
vaz5., general i fncuscrit ca Impratul a dritia nepoat, Maria
Comnena, fiica sebastocratorului Andronic, o tine In cstorie 5.

Fiul lui Ioan, Manuil Cantacuzino 51, este trimis de acela tmprat inpreun cu Andronic in potriva Turcilor in Asia, unde
dobAndete asupra lor o mare izbAnd. Nu se tie Ins6 din ce
pricinA mai trziu Impratul se supr pe el i'l arunc in fnchisoare. Intlnim pe un al doile loan Cantacuzino, probabil

fiul lui Manuil pe timpul urzurpatorului Andronic Comnen

(1183-1185), pe care tiranul Il orbete din pricin cti l'Asase O,

fug din fnchisoare pe Constantin Angelul. Acest Iban al II-le
Cantacuzino au avut de sotie pe fiica lui Andronic Angelul,
sora viitorilor imp6rati Isac i Alexios Angelul. loan Cantacuzino piere
luptti cu Romnii din Macedonia, in contra
crora, dei orb, fusese trimis de dar cumnatul sti Isac Angelul, dup6 ce ajunge Imprat (1185) 52 Mi/rail Cantacuzino
ajut lui Alexios Angelul a se rsenla contra fratelui su Isac.
Din faptul ea' Nicetas spune despre Mihail c5 ar fi fost unit prin
familie cu
se poate fncheie c er fiul lui loan i a
surorei lui Isac Angelul. In acela timp cu aceti Cantacuzini,
a cror coborire din tatA In fiu se poate stabili cu destul sigurant, mai sunt i altii, precum unul Teodor care moare In 1183
In o lupt in Bitinia ; altul Andronic trimis de impratul Isac
al II-le Angelul (in anul 1189), ca s duc imp'Aratului Frederic
In timpul expeditiei cruciate, cele trebuitoare armatei 54. Din
unul din acetia trebuia sti se coboare Manoil Cantacuzino
pe care '1 intlnim pe timpul linptiratului loan Batatze din Nikea,
trimis in contra Genovezilor, care cutau s punti mtma pe Rodos
In anul 1250. Dup toate probabilittile acest Manca fu tatul
unui Cantacuzino a crui nume nu se tie, el insui Orintele
fmpgratului loan Cantacuzino cu care familia Cantacuzinilor
impratu153,

se

urc.6 pe tronul Imperiului bizantin, de oare ce aflm pe Ma-

nuel Cantacuzino Inc5 in viat pe timpul imp5ratului Manuel

Paleologul (1261-1282). Sti
urmgrim acuma coborirea familiei
CantacUzinilor dela impratul loan pn la Mihail Cantacuzino,
cel ucis de sultanul Amurat al III-le in 1578, din care se trag
fr nici o indoial Cantacuzinii romni.
" Scrittorul bizantin Ducas ed Bonn, p. 27 numWe pe

vz.zooNv/4 avilp soT6Y10 te V.,X1 tTiv7Cfat 40.4~ cmoTov, Cf.

Icocooyl

KCLY-

Nicelas, Cho-

niates. ed. Bonn. p. 121 i 136 Cinnamus, ecl. Bonn, p. 109.

" Cinnamus p. 293 : c'ltucvvp TC1.1 Kascsay.ouNvtl.i, ccai v Alavout/ss. Comp.
Nicetas, p. 254.

" Nicelas, p. 335, 489 i 660.

" Nicetas p. 593 : cb K COOTUXOtgtVg

Y.ett&

Lyo

te.)

P,A6C),E

GotaisT6p.svoq".

" Nicetas, p. 349 511 526. Vezi 11 Ducange, Historia byzanttna, Lutetiae
Parisiorum, 1680, p. 259. (Familia Cantacuzenorum).

ISTORIA ROMANILOR

170

Impratul _loan Cantacuzino domneste dela 1347 1355,

are de s.otie pe Irina fiica lui Andronic Asan, un coboritor din
Asilnestii imprtiei romano-bulgare, avand eu ea pe urmtorii
fii Mateiu care a fost si imprat, ins numai un an de zile 1355
1356, Toma Cantacuzino care tria pela 1358 5" Manoil Cantacuzino, fcut de tatul su in anul 1349 (Wee de Sparta, din care
se trag Cantacuzinii pe care ii gsim mai trziu in Peloponez,
insurat cu fiica lui .Jean de Lusignan care ajunge mai trziu
rege de Armenia. Mai are si trei fiice Maria, Theodora si Elena "9,

mritate dup deosebite personaje insemnate ale timpului.

Mateiu Cantaeuzino impratul are de satie pe Irina Pa-

leologhina cu care naste trei fii : pe loan, Dimitrie i Gheorghe

si mai multe fete. Din acestia Gheorghe Cantacuzino suprantunit
Suchetai, er om cu mare reputatie intre Greci dup cum ne
spune urmasul sti Spandugino 57. Una din surorile lui Gheorghe er imprteas de Trapezunt, iar a doua numit Irina,

sotia despotului Srbiei Iurgo si muma lui Lazr, eelui ucis

In luptele cu Turcii 58.

Fiul lui Suchetai fu Manoil Cantacuzino care prin mrimea vazei sale si nobletea sangelui su avea putini asemeni
intre Greci, si fu ales de Albaneji drept duce, schimbndu-si
numele din Manoil in Ghin Cantacuzino", pela anul 1453 59.
Dela acest an innainte gsim pe Dimitrie Cantacuzino
care se bate pentru Florentini i moare in 1576 i este ingropat
In biserica s. Dominic din Piza. Acest Dimitrie este tatul vestitului Mihail Cantacuzino pronumit de Turci *aitan-Oglu6(!,
adee fiul dracului, nscut pela 1525 61. Saitan Oglu este de sigur

" Ducas, p. 209; Gh. Phrantzes, p. 386.

" Cantacuzenus, ed. Bonn, II, p. 195.
" Spandugino, I. c. p. 189.
" Ibidem, p. 190, 193.
" Ibidem, p. 192. Chalcocondila, ed. Bonn, p. 407.
" Vezi In cronicul lui C. Dapontes, Erbiceanu, Crort. greci, p. 22, Imprejurarea hazlie care aduse asupra lui Cantacuzino acest supranume. PAnii la publicarea poemei lui George Etolianul nu se cunotea numele tatdlui lui Saitan
Oglu. Acest poem scris de un om din casa acelui vestit nobil grec ne spune la
versul 355 eh pe tatAl lui Mihail II cherna Dimitrie :
XiTooci...

TO`I

AICXCCh),.

xca rcatspa npurm

.

I16p

;Troy x ei

Tivog cf.t90;.

N. Biineseu, Un poarne grec uulgaire relatif Pierre le Boiteux 1912,

p. 28. N. Iorga, care nu cunotea acest poem, presupunea cA tatl Tui
se numia Alexios Cantacuzino, Genealogia, p. XXI.
" CA Mihail Cantacuzino era nscut pe la 1525 se vede de pe aceea ca
Crusius, contimpuran cu Mihail, spune in Turco-Grecia, p. 211, ell la moartea
lui, In 1577 ,.periit non multo quinquagenario major".

MUNTENIA DE LA MATEI BASARAB PANX LA CONSTANTIN BRANCOVANU 171

un cobortor din aceastA familie cu asa de intinse ramificrtri.

Ceeace este afirmat de Gerlach continporanul lui Saitan Oglu
care spune ca Mihail Cantacuzino se tegea din vcstita famine
greceas a Cantacuzinilor 62
Anume in afara" de Cantacuzinii ar`tati, se mai intAlnesc

ramuri laterale, din care a putut pe lng'd ramura centraM

sa' se coboare Mihail Cantacuzino. Acesti Cantacuzini a cilror
starpe nu mai poate fi stabilif, sunt urm5torii : Alt Dimitrie
Cantacuzino care trla la Constantinopole pela 1420 si care
moare impreun cu ginerile s6u Nichifor Paleologul, ap:ArAnd
orasul contra Turcilor. Ioan Cantacuzino care s'au aflat fa0
la intronarea lui Constantin Paleologul, ultimul impiirat bizantin
si a fost pus de el guvernator al Corfului

Stravromitis Cantacuzino

care era guvernator la Zituni pe la 1425. Toma Cantacuzino

cumnatul regelui SArbiei, Gheorghe Brancovici, ap'r'a' in 1435

Semendria contra sultanului Amurat al II-lea. Un alt Cantacuzino este moral de sultanul Mohamed al II-lea dup' luarea

Constantinopolei. Dimitrie probabil fiul acestuia, fugit in Italia,

uncle moare la Florenta si este ingropat in biseirca sntului

Dominic, in care se afl piatra lui mormAntal6 din arm' 1536.

Acesta va fi fost tat61 lui Mihail Saitan-Oglu. Antonie Cantocizzino de la care istoricul Wolf cump'r in 1554 un manuscris
de istorie a lui Zonaras 63.
Cantaeuzinestii in 'Piffle Romilne.
Sa' venim Ins la
intAinplsarile vietei lui Mihail Cantacuzino celui mort la 1578,
care se va adeveri ca starpea nefgtiduit din care se trag Cantacuzinii romni, si a ea'rui trist6 soart sal in legiltue cu istoria Ta'rildr Romne, unde urmasii lui cAutar ad'postire.
Ca si antecesorii sal, Mihail Cantacuzino este aratat
ca omul cel
si cel mai cu vaz6 nu numai din toti Grecii
dar chiar si din toti strinii Constantinopolei ; er negutitorul
imp6ratului i era insa'rcinat cu procurarea blnurilor, stofelor
de mnash", de lan'a si de aur precum si a tuturor lucrurilor de
care padisahul ave nevoie pentru persoana lui, pentru sultana
si pentru intreaga lui curte 64 Fiind bogat hied prin mostenirea
dela pilrinti 65, asemene daraveri sporise averea lui inteun chip
" Gerlach's, Tagebuch.
Asupra tuturor acestora vezi citatiile In Ducange, 1. c. p. 263. Pentru
Toma Cantacuzino, adauge pe Zinkeisen. Gesch. des osm. Reiches, I, p. 584.
o Nicola Barbarigo c. dogele, 18 Martie 1578. Hum, Doc. IV, 2, p. 103.
Stefan Gerlachs der aeltern Tage-Buch der von zween glorwardigsten
Ramischen Kilysern Maximiliano und Rudolph, beyderseits den andern dises
Nahmens, hachsteliger Gedtichtniss an die ottomanische Plorte zu Constantinofiel
abgefertigten, und durch den wohlgebohrnen Bern David Ungnad, zu Sonegk und
Vreyburg u. s. w. Ramisch Ktlyzerl. Rath. mil warcklicher Erhall-und Verlangerung
desz Friedens zwischen dem ottomanischen und R6mischen Kayserthums unddemselben angelOrigen Landen und Kanigreichen u. s. w. glachlichst-vollbrachter

MURIA ROMANILOR

172

neauzit. Prin darurile de tot soiul cu care incrca pe marii dregkori ai Portei, el i dobAndise o inriurire covArsitoare, incAt

nil el nu se mai fcea nimic, nici instalki de patriarhi sau

episcopi, nici numiri de domni in Trile RomAne. Din toate

aceste struinti, mijlocite prin Mihail Can tacuzino, izvoriau
Ins pentru el venituri nesfArsite, care Il puneau in putint
spori pe fie ce zi influenta lui la Poart, si prin aceasta
de
adnigea fr incetare cifra avutiilor lui. Dup lupta cea nefericit a Turcilor dela Lepanto (1571) in care flota lor fu aproap
nimicitrt, Cantacuzino drueste sultanului 15 corbii construite
pe cheltuiala lui, i dup aceea in fie-care an el mai fAce pentru

imprat cAte un numr de corrtbii 66 Cantacuzino poseda o

cas mare la Constantinopoli si un palat la Anchiali, oras din
Tracia lAng6 Marea Neagr pe drumul dela Constantinopole
la Marcianopole, asezat tare Soatre i Develtum, si care astzi

poart numele de Akiali67. Zidirea acestui palat costase pe proprietar 20.000 de galbeni ; era incunjurat cu un zid inalt si continea numeroase locuinte, in care tri nu numai Mihail Cantacuzino cm familia lui, dar inc6 i intreaga lui curte care se suia
la mai mult de 100 de insi. La moartea lui Mihail, clrtul su
Alibeg gseste o comoar atAt de insemnat constAnd din
pietre scumpe, juvaeruri, blide de aur si de argint, vaze, cupe,
basenuri, triblli i farfurii, (din care o parte i fusese trimis
ca dar de atr voevozii Moldovei i ai Valahiei, iar cealalt fi
venia dela strbuni), catifele, mkas, obiecte de ergintkii, etc,
inat el fu pus in cel mai mare grad de mirare, si spuse c insu
impratul sni nu poseda asemene lucruri" 88

Bogrttiile mari au fost ins in imprtia otomanA, totdeauna primejdioase celui ce le poseda. Pedeapsa cu moartea
atrgAnd totdeauna confiscarea averei, sultanii erau adeseori indemnati de a'si apropria de odat comoarele celui

bogat, nemultmindu-se chiar cu cele mai mnoase daruri

din partea aceluia, care tot nu constituiau cleat o mic6
Gesandschaffl

aus denen Gerlachischen zeit seiner hierbey bedienten Hoff-Pre-

diger-ampts-stelle, eygenhndig auffgesetzten und nachgelassenen schriften.

herfiir gegeben durch seinen Enckel M. Samuelem Gerlachium special. Superitendenten zu Grningen in dein Hertzogthum Wiirtemberg : mit einer Vorrede Hero

Tobias Wagneri, der H. Schrift Dr. und Prof. zu Tiibingen. Frankfurth am Mayn,
gedruckt bey Heinrich Friesen, 1674, p. 463. Citatiile din aceast carte rar le
ImprumutAm din Emile Legrand, Recuil de names hisloriques en gee vulgaire.
Paris, 1877, p. 1 i urm., articolul : Mort de Michel Cantacuzne Cf. Crusius, TurcoGrecia, p. 67.
" Crusius, 1. c. p. 67, Gerlachs Tagebuch p. 60. Asupra punerei i depunerei
episcopilor, vezi Crusius, p. 211.

" Pauly,

Realencyclopaedie des classischen Alterthums I, p. 971,

8. V.

Anchiale. Nu poate fi vorha de Anchialul din Cilicia care s'a ruinat incA din vre-

mile vechi. Cf. Crusius, p. 496.

e" Gerlach's Tagehuch, p. 463 si urm.

11UNTkLNIA DE LA MATE! BASABAB YANA. LA CONSTANTIN /31tANCOVANL;

/75

parte din totul din care se desfkeau. Bogiile cele uriese

a le lui Cantacuzino fur5 pricina peirei lui. El c5zuse In disgratie inc5 In anul 1576 cnd fusese inchis in cele septe turnuri,

sc5pase numai prin struinta proteguitorilor si, care stieau

prin moartea lui vor pierde grasele bacsisuri, intru cat toat

averea jertfei trebuia s5 Incap5 in mAnile sultanului. Invinuirea

ce i se aducea se vede de departe a nu fi fost serioaz5. Se pretindeA anume cA el, Cantacuzino, fusese pricina de Petru
Schiopu fusese scos din scaunul Munteniei i inlocuit cu Alexandru al II-le fratele s5u cu care tara fiind nemult5mit

Poarta aveA necontenit supkki cu plangerile boierilor. Dac5

ne amintim c Alexandru al II-le fusese pus de sultan In tron
Incl cu 9 ani mai inainte, In 1567, atunci vom intelege c5 se
c'uta numai pricin5 lui Mihail Cantacuzino 69 Bine inteles
c5 toti dusmanii si, .i numArul lor trebuia s fie In proportie
cu bog5tii1e i cu vaza lui, se bucurar5 foarte mult de disgratia

puternicului om, pe cAt se intristar5 iaiuti cAnd Il vilzur esind

din temnit. Mihail Cantacuzino intelese Ins5 in cotro mergeau
lucrurile. El se hotki atunci s5 se retrag5 dela curte si din afaceri,
spre aji petrece zilele departe de intrigi si fr5mAnt5ri. Tocmai
aceast hotArtire a lui I] perdu des5vArsit. CAt timp el fusese

In daraveri cu toti oamenii Portei, hrAnindu-i necontenit cu

grase daruri, el putea s5 aib5 dusmani, dar ave i proteguitori cki

pentru multi erA un om folositor care trebui p5strat. De indat
ins'A ce se retrase din afaceri, el pierdu once insemndtate chiar
In ochii celor ce-1 sprijiniser5 i deveni numai tinta

turcesti, celei in veci nesnurate. Veacul lui se apropia. Intr'o

zi pe la inceputul lui Martie 1578, un capigiu Alibei fu trimis
de sultanul car Moldova. In drum trebui sA se opriasc5 la

Anhiali 70, spre a executA pe Mihail Cantacuzino care fu spAn-

zurat chiar la poarta palatului lui, f5r a se asculta nici rug5mintele lui, de a'l lsa mkar
grijascA sufletul nici tipetele

vaetele familiei lui ce se aruncase la picioarele Turcului. Pretextul mortii lui erA tot acea invinuire f5r5 inteles, cA el ar fi
pricinuit c'Aderea lui Petru Schiopu i inlocuirea lui cu Alexandru

al II-le. Se mai ad5ageA ins i altele mai temeinice, cel putin

In aparent5' ; c5 Mihail Cantacuzino st5ruise pentru a se da

Giovanni C.orraro c. dogele, 5 Seplenivrie 1576, Hurru., Doc. IV, 2, p.

5: et perche costui (Savtan Cantacuzino) la fama d'esser stato causa coi mezzo
del bassa, del quale stato sempre fallorito grandamente, che fosse scaciato l'altro
Vaivoda et messo questo Alessandro". Asupra domniei lui Alexandru al II-lea
vezi Vol. V al acestei istorii, p. 22. Invinuirile aduse lui Saltan Oglu se af1.1 in
o scrisoare a lui David Ungnad din 18 Iulie 1576, Iorga, Acte qi Frag. I, p. 117.
le Gerlach's Tagehuch, p. 463 si urm. Din faptul cA Anihiali era pe dru
mul ce.ducea din Constantinopole la Moldova, se vede ca este vorba de Anhiali
acel din Tracia, si nu de acel din Asia. Ce ar fi cautat prin Asia un trimis clitr6
aO

Moldova

est".

Crusius, p. 226 : die 3 Mart 1578 in civitate Anchialo stangulatus

171

ISTORIA ROMINILOR

scaunul Moldovei disgratiatului Petru, ceea ce provocase luptele cu loan Voda al Moldovei, zdrobirea mai multor armate
turcesti, amestecarea Tatarilor in tara i ruinarea ei, din care
au rezultat lipsa de provizii in Constantinopole, mai ales in grau
si carne pe care Turcii le trgeau din Trile Romne. Apoi dup

uciderea lui loan Vod i restituirea lui Petru Schielpu, proteguitul

lui Cantacuzino, se nscuse alt pericol pentru Turci, din amestecul tarului Moscovei (prin poporul Cazacilor) in incercarile
neincetat reimprospatate ale fratilor lui loan N'oda de a ocupa
tronul Moldovei 71. Toate aceste impulari facute lui Cantacuzino

ar fi avut temeiu, daca Turcii l'ar fi ascultat rara a se infrupt

din darurile si din sporirea de tribut data de Petru Schiopu
spre obtinerea domniei Moldovei. Cand stim insa cum stateati
lucrurile cu cinstea i neinteresarea Turcilor, atunci vom
cunoaste fr greutate
asemene invinuiri erau iscodite numai

cat spre a indreptati moartea bogatului Cantacuzino, fiind

cunoscut c pana si talharul dind prada i ucide, ind se face
ca se supara pe jartfa lui, spre a eapata dreptul de a o zugruma.

Mihail Cantacuzino de.si va fi fost prin insusi pozitia i rolul

juca, nu mai putin prin moravurile timpului si a incunjurimei sale, adus a se folosi si el pe nedreptul din munca altora,
se Ved totusi a fi fost un om deosebit 'filtre altele i prin acea
ca poseda o cultur destul de insemnata. Se Ose' in casa lui
mai Multe crti i manuscripte, cele mai multe de medicina, un
numar d scriitori bizantini i cate-va carti de religie. Crusius
ne spune ca la vanzare, unele din manuscriptele lui Cantacuzin
ajunser preturi insemnate, din pricina concurentei &Muga.rilor din muntele Athos si de aiurea 72. Daca ne amintim
impara tul loan Cantacuzino fusese scriitor, ca Antonie Cantaeuzino poseda iarasi manuscripte ale istoriei bizantine 73, ca
Spandugino Cantacuzino s'au indeletnicit de asemene Cu'isto-

ria, atunci nu ne vom mira d'Id vom gsi intreaga aceasta

familie deosebindu-se prin apucaturele ei culturale, si mai ales

prin un adane cult al stramosilor, dupa cUm se vede din gene" Nicolo Barbarigo c. dogele. 18 Martie 1578 Hurm. Doc. IV, 2, p. 103
habbea ordinato la morte di Saitan Catacusino (sic) come di autore et fomentatore di tutti questi mali ma la causa principale veramente del ordine della morte
si tieni da quelli che penetrano un poco piu avanti, che sia stato il desiderio di
acquietare i popoli di quel paese gia solevati, dobitandosi di una total ribelionC,
esendo favorito queste lor solevantioni dal Duca di Moscovia". Comp. Vol. V
al adestei istorii, p. 112 si urm. Mai vezi i Turco-Graecia lui Crusius, p. 211.
" Crusius, p. 509. Emile Legrand, a publicat, dup Antonio du Verdier,
catalogul crtilor lui Mihail Cantacuzino, care crau In numAr de 57. Recueil de
podmes p. 319.
" Crusius, p. 203: Chronicon loainni Zonarae anno domini 1554 Constantinopoli 10 ducatis hungaricis emi,(inqu t Ioannes Dornschwamus) a magnifico
domino Antonio Cantacuzino, cuius familia dum res Bizantina stetit - imperatoria fuit, nunc sub Turcico dominatu ad privatam conditionem redacta est".

MUNTENIA DE I.A MATES BASARAN PANA filk CONSTANTIN BRANCOVANU 175

logiile pe care in totdeauna membrii ei s'au silit s se intocmeasc, si din care mai multe se afl /a deosebitele ramuri a le
ei. ce tresc astzi.
Mihail Cantacuzino las trei fii : pe Andronic cel mai
mare, in vrst de 25 de ani la moartea lui si care se insurase
cu fata altui Grec foarte bogat, Iacob Rhallis, luAnd ca zestre
suma uries pentru acele timpuri de 50.000 de galbeni, din care
20.000 in bani si 30.000 In scule ; ceilalti doi copii al lui Mihail
se numeau Dimitrie i Ioan sau Iane 74.
Am vzut &A. Mihail Cantacuzino se amestecase in trebile Trilor Romne i c` acest amestec slujise chiar Turcilor
drept pricin iscodit pentru a-i lua viata. Dac' ins despre Mihail
se cunosc numai acele invinuiri aduse lui pentru sprijinirea dat

de el lui Petru Schiopu care ar fi fost pricina rsboiului celui

sngeros purtat de Turci eu Ion Von. cel Cumplit, despre rolul
jucat de fiul lui Mihail, Andronic in afacerile Trilor Romne
suntem mult mai bine informati.
Stim bun-oar ch Petru Schiopu care fugise in 1591 la
Innsbruck pentru a scilp de urgia propriei lui Domnii in Moldova, struia la Andronic pentru redobAndirea scaunului seu.
Trei scrisori din Constantinopol trimise lui In Germania, ne
dau lmuriri asupra legturilor in care fostul domn al Moldovei
sttea cu puternicul Grec i totodat ne destinuesc si alte
terveniri ale lui in afacerile Munteniei. Una din ele scris din
7 Mai 1593 de Policrat Kamerinos, un om de afaceri al lui Petra Schiopu, Ii spune ch a primit scrisoarea fostului Domnitor &are domnul Cantacuzino sau banul (Para fratele lui Andronic) i e s'a sfluit cu acesta (care se afla dus la Constantinopole) ct i cu boierii lui Petru, Andrei Hatmanul i Neculai
Stolnicul pentru a g'si mijlocul de a sluji detronatului, sftuind pe Petru Schiopu s vin ea mai iute In Constantinopole 75.

7* Gerlachs Tagebuch, p. 446. Asupra cstoriei lui Andronic, vezi o scri-

soare a lui Gerlach &Ail Crusius, 17 Mai 1567 in Crusius, Turco-Graecia,

p. 67. Al treilea fiu al lui Mihail loan este vestitul Iane unchiul lui Mihai Vitenzul a cruia muind era deci o Cantacuzineas. Aceasta ne o spune C. Dapontes In catalogul su. Ebriceanu, Cronicarii Greci, p. 168. Dapontes Insfi
gre5este cnd spune c Iane era chiar tatl lui Constantin postelnicul, Intl] ct
nu-i era de cilt unchiu. Pomelnicul mnstirei Mrgineni care poartd In frunte
numele de Andronie, nu las nici o Indoialfi asupra numelui printelui lui Constantin. Intru cAt. ins Mihail avuse si un fin loan este Inviderat vii aratarea lui
Dapontes se refer la el. Comp. Vol. III, p. 157. Vezi si Genealogia Cantacuzinilor, Buciumul, 1863, p. 100. Greseste deci Cantemir, Evenimentele Canfacuzinilor, Brancouenilor, ed Acad. p.1, cAnd spune

lui Constantin postelnicul

Nu WA], ci
pronumit Sitari Oglu ar fi fost ucis de sultanul Amurat
bunul lui Constantin fusese acel Mihail Cantacuzino Saitan-Oglu.
" Hurin. Doc. XI, p. 331,

ISTORIA. ItOMAN1i.011

176

A doua scrisoare ctre Petre Schiopul din Noembrie f593

e a patriarhului Ieremia.E a ne arat ea' fostul domn scrise lui
Andronic Cantacuzino in afacerea refntronrii sale, spunnd
Tui Petru c' domnul Cantacuzino are acum trecere mare la impastie i are si dragoste mult care domnia ta". Il Indeamn
si patriarhul s vin ca mai In grabsa si atunci va cunoaste
cu adevrat sprijinul si ajutorul domnului Cantacuzino a celorlalti priaeni ai domniei tale" si ca s nu stea In locuri strine
si la oameni desbinati de biserica Rsritului 76
A treia frisfrit si cea mai fnsemnar este a lui Insusi Andronic Cantacuzino scris In 14 Noemvrie 1593 In care spune
lui Petru a s'a primit scrisoarea i a fnteles bine cele ce-i scrie ;
c el nu ar fi vrut s se amestece In fncerearile Vlaho-Bogdaniei (fsi amintea probabil ce ptise tatul su din aceast pricin) c el tinea Tara-Romneased (Tip BXoczEccv) pe numele
Domnii tale, Ins vznd cerintele timpului i zbava Domnii
tale precum si fajina cea re i ticloas a lui Alexandru Voevod
(Alexandru al IV-lea predecesorul lui Mihai Viteazul) si intriga
lui pe care nu puteam s'o trec cu vederea, m'am ispitit si am
fcut pe banul Mihai (Viteazul) domn al Taii-Romnesti (rijc
Maxac). Am judecat c e mai bine el deca alti sireti (p.apy1)990
care nu arat nici un semn, nici dela tat nici dela mam
(c ar fi fii de domni) numai niste ireti neciopliti si mincinosi si argati i nevrednici din toate punctele de vedere. Prin
banul Mihai s'a multmit nenorocita tail de un astfel de pastor
bun si crestin si iubitor de graci si cu frica lui Dumnezeu i

au fericit pe printii rnei, ca unul ce am ajutat cu ajutorul

prea bunului Dumnezeu i cu puterea prea cinstitului Imp-

rat i l'am fcut domn. Moldova o tine pe numele domniei tale

pn. acum. Ins Impratul a poruncit s vii d-ta la Tarigrad.
Vino deci cat mai curnd si atunci de sigur csa Moldova va fi
a d-tale. Nu zhovi ch'ci stii c'd nu pot s'o tu mult vreme
de vrjmasi. Altceva nu este cleat s ne fnvrednicim a vedeh
cinstita-ti fatil si a ne imbrtia" 77.
Din aceste scrisori se vede inrhurirea cea mare ce o aveh
Andronic Cantacuzino In trebile frilor Romne, deoarece merge pn acolo in mAndria lui, s spun cs a facut domn pe Mihai
In Muntenia 0 cel Moldova o fine pentru Petru Schiopul, ado-

gndu-se ins, spre a firtai aceasta ofert ca s vin grabnic

s o ice, cAci nu o poate tineh mult timp, din cauza vrjmasilor.

Dac Andronic sprijinise pe Mihai Viteazu Intru dobndirea domnii, o Meuse fiinde acesta er ginerile fratelui s'u

" lbidem, p. 370.

Ibidem, p. 373.

MUNTENIA DE LA MATE! BASARAB PANX LA CONSTANTIN BRANCOVAND 17i

lane, fost ban In Muntenia de unde fi trage titlul i vistieria

In Moldova, despre care ne vom ocupa In curnd.
Pentru a mai insemna fnsa cele ce se tiu despre Andronic
Cantacuzino, adaogim ca el vine, dupa intronarea lui Mihai
de el, In Muntenia unde este numit mare "vistiernic. In aceast
Insusire fl gasim subsemnat In grecete printre boierii divanului

lui Mihai In tratatul din 26 Iunie 1599 ca Andrei Batori ".

Mihai Ii Incredinteaza apoi crqterea i paza fiului lui Mihai

Viteazul, Patracul 79. Este lasat In 1600 fmpreuna cu Udrea,

Saya i Negrea ca loctiitor al sau in Moldova. Dupa pierdederea dela Mirislau Mihai Viteazu fnsarcineaza pe Andronic ca
o treaba care fi fu fatala, anurne cu cererea de ajutor dela Turci
In greaua situatie In care 11 pusese pierderea btaiiei. Turcii
care vazusera cu placere caderea dumanului lor celui mai Inverunat ieau drept o cumplita cutezare cererea lui de ajutor
pedepsesc pe staruitor pentru Indrasneala stapnului pretextnd ca un Grec supus al Portei nu pute interveni pentru
alt supus al ei i condamna pe Andronic la moarte, Inca ei repeta fata cu fiul drama sngeroasa fnfaptuita mai fnnainte cu
tatal 8.

Pn a nu trece la aratarea soartei fiilor lui Andronic cari

se refugisera toti in 'Pride Romne, s aratam cele ce se .tiu
despre fratele sau, Iane Cantacuzino. El este cunoscut In documente sub numele de Iane banul ceeace lasa a se Intelege ca
el fusese ban de Craiova. Dar tot acest Iane banul este aratat
cu alte boierii efective, aceea de vistiernic pe timpul lui Petra
Schiopu. In 1589 i 1590, ceva Inaintea fugii lui Petra din Moldova, gasim pe Jane dnd mai multe sinete serse grecete care

fncep toate cu Marturisesc eu Iane banul" dar poate toate

pentru Ioan vistiernicul Moldovlahiei" 81.

Sinetile cunoscute sunt In numar de 6 pe sume Insemnatoare, Imprumutate de loan pentru slujba lui Stefan fiul lui
Petra Schiopul : 1. catre Pervan-bei casapul pe suma de 420.000
de aspri ; 2. catre Flora de Gagliano pe 150.000 de aspri ;
3. catre Ahmed Celebi pe 21.000 de aspri ; 4. catre unul Gheorghe pe 100.000 de aspri ; 5. catre Mehemet Celebi Gabegiul pe

7'
facsimilele subseinnaturilor tuturor boierilor, intre cari l aceea
lui 'Avap6vEvo Byntecrts in Hurm. Doc., III, p. 330. 1600. Ibidem, IV, p. 301.

Androni vistear suo-barone che era governatore di suo figliulo, per abonarsi
tratare con il signor Manut nostro generate".

" N. Iorga, Despre CantacuzineVi, 1902, p. XLI.

Asupra mortii lui Andronic datorit Turcilor vezi Iorga, /.c. p. XL IV.
" 'Ottokovii vr, Ioivvyj4 tmvo...

Pecetea in dou cercuri, cel din mijloc Cu slove turcesti, cel din afara

in greceste loyivvIN Beattexpl; Mo-n8oP),cexir* Hurm. Doc. XI, p. 207 209

si 212.
A. D. Xerlopol. Istoria RomAnilor.

Vol. VII.

12

11a

ISTOR IA ROMAN ILOR

suma de 260.000 de aspri si 6. ditre Mehemet Celebi Ienicerul

pe 225.000 de aspri.

Dup fuga lui Petru Schiopu, gSim pe Iane banul in

Constantinopol unde impreun6 cu fratele au. Andronic, pe deo-

parte pentru a procura ginerelui lui Iane, Mihai Viteazu, tro-

nul Munteniei, iar pe dealta fac demersuri si pentru reintronarea

lui Petru Schiopul care ins aceste din urid nu izbutesc.

Dupti catastrofa lui Andronic cei 5 fii ai lui se imprstie

anume unul din ei Dimitrie se duce in Crimeea unde trece la
Mahometanism, iar ceilalti Mihail sau Mihalache, Toma, Gheor7
ghe sau Iordache si Constantin fug mai intai in Moldova, tara
mai indeptirtat de Turci 82.
Cel intai din fiii lui Andronic Cantacuzino ce apare in boie-

riile Moldovei este Toma care se gseste in un document din

1625 ca ftori postelnic, s1ujb5 care cerea cunostinta limbei turcesti, apoi in 1628 11 gsim innltat la rangul de mare sulger
care ajunge mai tarziu in 1629, vornic mare de tara de jos. Al
doilea fiu al lui Andronic aflat in boieriile Moldovei este Mihail
numit in documente pretutundeni Mihalache si care apare ca
vistier in un document din 1627 dela Barnovski Vod. Al treile
fiu al lui Andronic e lordache mare vistier in 1631, care imbraa.
apoi tot aceast dregtorie timp de 20 de ani sub Vasile Lupu
dela 1631
1652 si a c'ruia fin Toderascu i nepot Ilie fiul lui
Toderascu sunt deasemeni vistiernici, cel intai dela 1676
1682
si al doilea dela 1701
1708. In sfrsit al patrulea fiu Constantin, vestitul prin nedreapta lui osndire la moaite, din Muntenia,
apare si el intai In boieriile Moldovene in 1627 i 1629 ca paharnic mare, trecnd pe la 1633 in Muntenia 83.

Toti acesti Cantacuzini sunt foarte luduti de cronicarii

moldoveni, chiar si de acei ce sunt protivnici Grecilor. Miron
Costin spune despre frutii Toma si Iordache Cantacuzino c`n.
fr scrisoarea lui va teal numele lor in veci in tara aceasta
de pomenire oamenilor din om in om, care capete ca acele abea
de au avut Ora candva sau de va mai avea' . Insusi Neculcea
care numai prietin al Grecilor nu se poate numi, spune despre
acesti doi frati
: macar c eran Greci, dar se punea tare
pentru tar i pentru ca obiceiu nou s nu se fad., Ca' obiceiurile cele nou fac risip trilor i peire Domnilor". Era vorba
de scoaterea unui nou vcrit din partea lui Stefnit fiul lui
Lupu. Apoi avem o dovad de fapt despre firea innalt a acestor
" Genealogia Cantacuzinilor, ed. Iorga, p. 37. Numai stirea privitoare la
Dimitrie poate fi retinut din Genealogie. Cele privitoare la ceilalti frati au fost
rectificate de loan Tanoviceanu in articolul sAu Inceputul Cantacuzinilor
rdrile Romdne in Arhiva din lai, III, p. 16 si urm.
Vezi Tanoviceanu, stadia( citat dui-A documente originale moldovenesti.

MUNTENIA DE LA MATES BASARAIS PINA LA CONSTANTIN BRANCOVANU 179

frati Cantacuzini in imprejurarea ca ei fiind daruiti cu nite

moii confiscate dela Ciaureti i nevoind ca blastamul sa le

cada pe cap, au innapoiat de buna lor voie moiile Ciauretilor.

Neculcea adaoga
: la moartea lui Iordache a avut multa
jale despre toti pamntenii ; ea macar ca er grec strain, dar

cr om bun se puma tare pentru pamanteni la domnie".

Cu toate c Miron Costin er inrudit cu Cantacuzinii prin
aceea c fratele sau Velicico -tine pe Caterina fata lui Toma
In casatorie i c Niculcea er nepotul dupa mama a lui Iordache, tutu nu inrudirea Ii pune in gura lauda pentru Canta-cuzini, deoarece tot pe el 1.1 gram hulind i ocarnd cumplit
pe alt Cantacuzino tot rud a lui, anume pe Dumitracu Cantacuzino Domnul Moldovei 84 Cu toat bunatatea lui, am va-

zut c Iordache vistiernicul fusese cel mai mare mancator de

raz25.i din Moldova ; dar a distruge razaii nu er pe atunci privit ca

o fapta re ci ca o latire a averii prin cumpartura i e drept

c membrii familiei Cantacuzino sunt singurii Greci ce adusera

bani in tara in loe a-i stoarce din ea.
Constantin Cantaeuziuo Postelnieul.

Constantin

Can-

tacuzino trecand in Muntenia data' cu intronarea lui Matei

Basarab, se insoara acolo cu Elina fiica lui Radu *arban Ba-

sarab Voevod, urmaul in scaun al lui Mihai Viteazu.

Constantin postelnicul da natere cu sotia lui la 12 copii,
6 baeti i 6 fete, pe care insurndu-i i maritndu-le dupa odrasle din casele cele mai mari ale Munteniei, familia lui prinde
adnci radacini in patria lui adoptiva 85 Bogatiile lui cele mari,
parte acluse cu sine din Tarigrad, parte dobandite prin zeArea
cea uriaa a sotiei sale, intindere a familei sale 1 mai ales intalepciunea lui, urcau vaza lui la o mare inaltime ; er considerat de Turci ca un oracol in ceea ce privea afacerile Munteniei, explicAndu-se astfel rolul jucat de el in imprejurarile petrecute cu prilejul mazilirei lui Gheorghe Ghica.
" Asupra apretuirei cronicarilor vezi Tanoviceanu, 1. e.
" Fiji lui Constatin postelnicul Cantacuzino f urd : Dreighici sprarul
ban care ajunge mai trziu domn, Constantin stolnicul, boierul cel influent de
la curtea lui Brncoveanu, Miahai sptarul Matei aga i Gheorghe sptarul. Dintre
fete una este mritatii dupi Papa Brnvoveanu si este muma lui Constantin
Brancoveanu.
Din Drghici sptarul se trage familia Cantacuzinilor supranumit. Meigu-

reanu de la mosia lor din Prahova, data lui Drghici de tatul su. Aceast familie se imprti in dou ramuri : una rarnasii in Muntenia reprezintt ast'zi
aci prin ramura lui George Grigore Cantacuzino presedintele Aduniirei deputatilor din anul 1890, iar in Rusia prin ramura coborit din Generala! Mcdor
Mihail Cantaeuzino (fiul lui Mateiu Banul) strmutat in Rusia la 1774.
Ceealalt ramur a Cantacuzinilor Mgureni se desparte in alte dou

una se aseza in Moldova la 1733, si din ea se trage Vas ile Cantacuzino prescurtat Canta. Familia Canta este o scurtare din Cantacuzino. In o condic .privatfi a lui loan V. Cantacuzino se aflii isclit de inai multe ori Iordachi cand cu

180

'STOMA ROMINILOR

Cum auzir Grecii tarigrdeni c6 postelnicul Constantin

er arbitrul domniei muntene ei alergar la el cu mnile pline
spre a o dobndi Iar el tiind cA sunt Greci avari i incrcati
de datorii, nici unuia nu i-au rgduit, iar pentru binele trei a
propus de domn pe Grigora fiul lui Gheorghe Ghica", care
aflnd c scaunul Munteniei st in mnile postelnicului, se
grlise a-i trimite o struitoare scrisoare la Adrianopole din
Constantinopole unde Constantin se afl. In aceast scrisoare
ti spune c5.: Imi scrieti domnia voastr precum c6 vor s pue

beglerbei in Tara Rumneasc. Acest lucru s nu dee Dumnezeu

s6 fie aa, c6 atuncea de vor auzi celelalte tri precum c fac

numele intreg Cantacuzino, cand Cu perscularea lui In Canta, A doua ramuril

se stramuttl In Rusia.
DrAghici spatarul + 1677 Insurat Cu Fauna lijen lui Dilcu Boicescu
Petrvu I stolnicul + 1690 insurat cut fata lui Mares Bilyiscu
PfIrvu al II-le -F 1751 insurat ju Victoria Rosetti

loan Cantacuzino + 1749 Insural cu Maria fiica satrarului N. Bozianu

IoKdache Clucerul + 1803 Insurat Cu fata lui Stefan Parscovanu

Grigore Cantacuzino + 1849

insurat cu Luxita fata lui Cretulescu

Constantin Cantacuzino + 1877 fost

Caimacan al Munteniei, Insurat cu
fi ica lu SlAtineanu

7\\
Gheorghe Grigore Cantacuzino

Adolf Cantacuzino,
Grigore
Ioan
Inrudirea rarnurei Cantacuzinestilor munteni Milgureni stilmutati in Moldova cu acei ramasi in Muntenia se urcii la Parvu I. Acesta avu de fii pe Parvu
al II-le si pe Mateiu. Fiul lui Mateiu, Constantin, se stramut In Moldova ImpreunA
Cu domnul Constantin Mavracordat si se Insoar aice cu Safta fiica lui Iordache
Cantacuzino Deleanu din neamul Cantacuzinflor Moldovei. Genealogia Cantacuzinilor In Buciumul, p. 139.
Din SArban Cantacuzino fostul domn al Munteniei, se coboariI alta hale
de Cantacuzinesti numiti Rifoveni, dintre care au ramas Gh. C. Cantacuzino
doctorul Constantin G. Caniacuzino si unchiul acestora Ghita Cantacuzino cu
fii sai Alexandru, loan si Gheorghe.
Cantacuzinii moldoveni se cobor din fratele lui Constantin postelnicul, care
rmase In Moldova Gheorghe sau Iordache i ls doi copii : Gheorghe Pa5canu
din -eare se trag Cantacuzinii Pascani 51 loan Deleanu strilbunul CarrtacuzinihnDeleni.

.1111NTE4IA DE LA DIATEI liA S A RA B PANA LA CONSTANTIN BRA NUOVAND 18 1

ei beglerbeii in Tara Rumaneasca, atunci toti se vor face una,

Moldovenii Inca fiind ei drepti se vor face i ei haini. Zeu
aseze pe acei beglerbii si nu va pute.
c va vrea vizirul
Din tara nimic nu ne vine, dar asteptarn sii ne vie si de ne va
veni indata vi vom face stire. Dumneata postelnice mult imi
er dor de dumneata si te Viz si nu lasa Dumnezeu sii fii venit,

si fiu grait numai doui trei cuvinte catra dumneata. Ce voi

face de cnd te-ai dus dumneata dela mine? Am ramas mut
si surd si fira de om. Despre fagaduinta si socotesti dumneata,
pe at vei socoti intr'ascuns, ca cela ce lucreaza lucruri mari.
De va face cheltuiala ca la vre-o 50 de pungi Intre toate darurile,

iar de vizir si de imparatul nimica si nu le daruiasca, caci ca

tara este in mina hainilor ; iar daci se va asaza ce le va fi voia
atita vor lua i cit-va vor cere a-Ma le vom da, cum si astrai
ieau ei ce le este voia dintr'aceste fri, i cu daruiala si fir de
daruiala. Ci eu scriu d-tale, iar d-ta ca un destul intelept le vei
socoti precum va fi mai bine asa si faci, si ce vei cunoaste
faci de mine este facut. Eu din cuvintul d-tale nu voi iei, nici
dela mine si astepti invatatura, cii eu las asupra d-tale de toate
lucrurile, cum Ii socoti asa si faci. Mie mi-ai prisosit cu taleni
200, ci eu fti iert dumitale acei bani. Ni s'ar fi cazut sa' ti. ertm
toti ; dar dumneata esti destul de intelept, de vei primi i atata ;
iar Dumnezeu cel milostiv si se indure spre noi a ne milui dupa

gandul nostru, atunci cat iti va fi voia atita ti-i ink i celi

va fi voi ash vei face cu mine, numai fii nevoitor de ma scoate

din gurile a neprietinilor mei. Tar ce voi si zic mai multe catra
dumneata, cii tii dumneata toata firea ce o am. Foarte si-ti
pui poalele in brin i sa te nevoiesti pentru mine si pentru dumneata, ca noi amindoi unu suntem" 86.
In loc insa de a'l vedea pe postelnicul cerand lucruri mari

dela proteguitul ski., pe care izbuteste a'l pune in scaun, tot

ce'i pretinde este de a nu fi amestecat la nici o daravera in tara.

si de a fi lasat sa-si petreaca putinile zile ce-i mai rmasesera
de trait in taina i liniste. Un document curioz dat de Grigore

Ghica lui Cantacuzino, tot inainte de a capat domnia, face

dovada despre aceasta purtare nobila si desinteresata a marelui

om. Dat'am cartea noastra la mina cinstitului i credinciosului
nostru boier, dumnealui lupin Constantin Cantacuzino biv
vel postelnic, ca si fie inteaevea innaintea lui Dumnezeu si
a oamenilor, cum daca ma va darui Dumnezeu cu domnia Threi
Rumariesti, si nu aib a mestec pe dumnealui la luatul banilor i nici la chizasii sii nu'l pun pentru bani, i daca ma' va
anti Dumnezeu si merg In tarA, nici la boierie si nu'l amestec,
" Mag. ist. I, p. 395. Vezi scrisoalea intrea.ga din care cea din Mag. ist.
este numai o prescurtare In Genealogia Cantacuzinilor In Bucimul 1863, p. 121.

ISTORIA ROMINILOR

182

niel o bntuialA sna' nu aib' dela domnia mea, ci se aib.' a se

tepaUsa la casa lui ca o slugA Vtranh' a noastr si a -Wei" 87.
Postelnicul Cantacuzino este inteadevsr un caracter

xceptional in acel pustiu viforos al trecutului nostru, si

el

merit pe deplin aureola de care l'au inconjurat timpurile acele,

cu dtAta mai mult eft' '1 vom vede suferind martirul, i anume

tocrnai din prtea aceluia pe care '1 ridicase pe tron. Ined un

exemplu pe lang' altele nenumrate, cA facerea de bine este
adese ori easpl'Atit du nerecunostinta. Vizirul de si impdcat
prin Postelnicul Constantin cu familia lui Ghica, se foloseste
de faptal c Gheorghe er inchis, spre a-i cere pentru eliberarea

lui 200.000 de lei, pe care Ghica este nevoit a'i rspunde, iar
fiul Su numit domn pleacg in 24 Noemvrie 1660, spre a lua
Stpnire scaunulni sAu 88. Totusi s'51 nu credem c stkuintele

Postelnicului Cantacuzino, putur procura lui Grigore Ghica

scutirea de &mile obisnuite la numirea in domnie, i pre
feriCit fu l de a scgp numai cu suma de 250.000 de lei, cheltuli fcirte pentru dobAndirea ei 89.

Fini urmeazd inainte luGrigore Gltica, 1660-1664.

crarea inceput de tafl s'u, de a scoate tara din nevoiele in
care inc6puse prin viforoasele intmplAri prin care trecuser

sub domniile de mai innainte, si pe care Gheorghe Ghica nu 16

putuse tAmdul in scurta lui domnie de ate-va luni (Dec. 1659
Sept. 1660). Foametea i cima nu se potoliser i oamenii
tot nu revenise inc din trile vecine unde c'utaser Mntuire.
Mai er Muntenia plid si de creditori domnesti. ,cersind dela
locuitori, unii bani, altii bucate, altii datoriile Mihnei Vod`d,
altii una, altii alta, si se mira domnul ce va s mai fac. i cti
inghit pre
ce va sh' mai lupte;cti ei ca niste lei c6scau gurile
toti, fiind tara plin de nevoie i de sAr'cie. Grigore Ghica se
ls pre sine in toat lipsa i chemA pre toti boierii Orei, porunciindu-le c6 ce s'ar strnge din tar" venitul tot s''l deie Turcilor,
c oar i va izbsvi Dumnezen". Vr'o doi ani buni i roditori
ce urmar6 in domnia lui Grigore V odsd, in care se Mai pne
miere i vin mult", scoase in curnd tara din nevoi. Foarnetea

8'7

Mag. ist. I. p. 394, Data lunar lipseste. Se vede insd din cuprinsul

situ c e dat inainte de domnie. Asupra locului Mel la boierii SS nu-1 amestec",
Nezi vol. II, p. 205. Pentru a Intri Inert odat valoarea cronicarilor nostri, cons-

taliiin a conform cu documentul citat, Anonimu rom. spune c Gantacuzino

n'au poftit de la Grigore Ghica nici boierie, nici nimica, frd pace la casa lui
s aibii". Mag. ist., IV, p. 359.
" Reniger cAtr5 impdratul, 26 Noem. 1680, Hurm. Frg. III, p. 254.
" Ballarino cAtril dogele, Dec. 1660 Hurm. Doc. -V, 2, p. 78 Asupra sunielor chehuite de Gr. Chica, vezi alte yersiuni In un alt raport tot din 1660,
ibidem p. 79.

MUNTKNIA DE LA MATAI BA SARA B PANA LA CONSTANTIN BRANCOVANu 183

incet ; ciuma se stinse, datoriile incepur" a se plti i poporul

iiicepu a rAsufla 90

GIOVANNI GRECLORIO GIkAPRINCIPE DIVALACCI-IN

Grigore Ghica

Desi postelnicul Constantin Cantacuzino se retr:Isese cu

totul din afacerile statului, trind linitit ca un filosof in fruAnon. rom. In Mag. ist., IV, p. 359 360 Comp. Neculai Mustca in
.Letopisefe,

III, p. 136.

184

ISTORI A ROMAN 1.0

i indmnaticul su palat de la Filipeti, totu0 el nu

incetase de a ave asupra ftpturei sale, principele Grigore
mosul

Ghica, o mare inrurire. Dup caracterul pe care l'am cunoscut

In postelnicul Cantacuzino, ne putem gndi eh' aceast inrurire

era intrebuintail spre a indrepta purtarea tnrului domnitor

cgtr binele Orel. Aceasta nu prea plkeh unor ministri care nu
puteau suferi ca manoperile fcute de ei spre a se imbogti

din despoierea poporului s fie necontenit dejucate de shastrul

din Filipe0i. Intre'actia cei mai inverunati erau vornicul

Stroia Leurdeanul, 0 un nepot al lui Constantin Cantacuzino,
fiul lui Mihail Cantacuzino cel rmas In Moldova, dar murindu'i pkintii fusese luat de Constantin in Muntenia, unde in
curnd ajunse prin proteguirea postelnicului, vel cmra 91.
Se vede c el fusese crescut in Constantinopole de carece
trase urea lui greceasc, pentru care 0 este numit de cronicari
cu porecla de Grecul". Nu mai putin datori i Stroia Leurdeanu vaza lui tot btranului postelnic, care i'l incuscrise,
insurnd pe fiul su .5kban Cantacuzino cu fata lui Stroia, i

pe 14110 acesta il mai acpase In dou rnduri dela primejduirea

vietei. Aceste dou vase rele" cum le zice cronicarul, uitnd

legturile de inrudire i datoria recunotintei, se fcur uneltele

pierzniei postelnicului, gsind ca executor al perfidelor lor

uneltiri pe celalt indatorit al acestuia, pe domnul Grigore Ghica,
pe care postelnicul 11 iubia ca 0 pe copii si, 11 adusese pe tron,
acuma vroia s'l povtuiasc6 cum srel pstreze.

Pe atunci imprtia turceasc6 ave rsboiu In Transil-

vania, care ne primind de domn pe Barcsai cel impus de sultanul,

ridicase In scaun pe Kemeny care cAuta s se mntin contra

vointei Turcilor, cu ajutor nemtesc. Turcii pornir asupra acelei

t5ri, pentru ca punnd pe, partizanul lor In scaun, s taie tot

odat uneltirile germane din Ungaria. Ei ordonar lui Grigore
Ghica din Muntenia 0 lui Eustratie Dabija din Moldova s-i
insotasc5 in expeditie. Ghica plecand peste hotar, 15.s de caimacani In tar tocmai acei doi minitri, vrjma0 de moarte ai
postelnicului Constantin : Stroia Leurdeanu i Dumitrascu
Cantacuzino. Ceasul postelnicului sunase. Atrgnd pe sotia
lui Grigore Ghica In complot, vrjma0i lui Cmistantin postelnicul trimit mai multe scrisori ctr5 domnitor, In care'l parau
ea' nu-i las se strfings bani din tarli, i c adun el ilamuri
(mrturii) de pre la cadii dela serhaturile (mrginile) din pre-

jurul Dunkei cum c6 Ghica Von sparge tara, si c aceste

maziliascr 92
Expeditia Turceasa la care luase parte Ghica i Dabija,
ie0se ru, i domnitorii romni care erau i ei de yin pentru

ilamuri vra s le trimit la Constantinopole ca

" Genealogia, original, p. 49; Buciumul, p. 104.

2 Genealogia, original, p. 109; Buciumul, p. 124.

MUNTRNI A DE LA MATNI BASARAB PANA LA CONSTANTIN BRANCOVANu 185

nereusita ei, simtiau clatinndu-se tronurile sub picioarele lor,

cunoscand firea Turcilor, de a'si rasbuna, chiar and ar fi fost
nevinovati, pentru pierderile suferite de ei. Grigore Ghica cand
s'intoarse in tara, er deci inteo dispozitie de spirit asa, in cat
putea da mai lesne crezare Intrigilor urzite de dusmanii lui Constantin Cantacuzino, i Cu toate aceste daca' si-ar fi adus aminte

numai c In mainile postelnicului statuse nu numai de a da

domnia fiului sau, dar chiar de a o WA pentru sine, si c el refuzase asemene onoare ; dac ar fi rechemat In mintea lui toat

desinteresata purtare a batranului boier. care nici macar o

dregatorie nu vroise sa Imbrace pe lnga domnie, atunci s'ar

fi putut usor convinge cal parile ce i se aduceau nu erau decal

niste mincinoase iscoade. Ghica insa nu
aminti aceste lucruri
ascultnd mai departe de imbierile ministrilor sai de a da
mortei pe Cantacuzino. farti chiar a'l ascult sau a'l da judecgtei,
prea cu grabire scapa cuvantul ce trebuia s arunce In mormnt
pe un om de treaba, scumpa raritate Irr acel timp de coruptie.
si degradare a caraeterelor.
Grigore Ghica trimise niste dorobanti la casa lui Constantin

postelnicul, la Filipesti, care'l luarg in timp de noapte chiar

din astenut, i '1 dusera la manastirea Sneagov, Sambata in
20 Decembrie 1663. Alce Il ]asara, dupa rugamirrtile sale s
aseulte sfanta liturghie ; dupa aceea se Impartasi, i cu sufletul

stiind c in viata lui numai bine Meuse pe pamnt,

(Jae corpul su calailor care 'I omorara in trapeza manastirei.
Chiar i acele timpuri nepasatoare pentru dreptate, tampite
pentru toate simtimintele nobile, in care viata omeneasca era
o adevarata jucarie, poporul tntreg se mica la vestea mortei
acestui om drept, i adevar graeste cronicarul cand spune ca
tara toata plange pe Constantin postelnieul, c au pierdut
un stalp mare carele sprijinise toate nevoile ei ; plangu'l i &Aracii c i-au pierdut mila, plangu'l care au avut dela el multa
cautare, plangu'l i paganii i crestiini i toate tarile care l'au
stiut sau numai de numele lui au auzit, pentru multa lui Intelepciune i bunatate ce facea in toate partile 93".
cu toate aceste postelnicul Cantacuzino nu numai ca
er de origine Grec, dar Inca' poate nu deplin romanizat, cgci
ea Mag. ist. IV, p. 363. Chiar i cronica lui Constantin Cdpitanul, can aidi
de dusmanii partidei Cantacuzinestilor nu Indrhzneste sii Invinovhteasch pe Con-

stantin postelnicul, ci numi pe fiii shi care ar U umblat duph domnie, din care
pricinh oare cum scuzazh omorul tathlui Mag. ist. p. 345. Canternir In Evenementele Cantacuzinitor fi Brancovenilor. (Ed. Acad. p. 7), continc numai notita
can sacil eh Constantin Cantacuzino a fost zugrumat din ordinul domnitorului
Grigore Ghica In anul 1664, find ch s'a dovedit ch intriga In contra domnitorului,
voia sh '1 Inegreasch cu minciuni la Poart". Data push de Cantemir 1664 este
gresith, Trebue sh fe 1663, chci In Decemvrie 1664 Ghica Meuse a doua expeditie
In Transilvania Impreunh cu Turcii, care fiind /Mull la cetatea Letventz sau Leiva
11 distituise pe Ghica. Mai jos, nota 98.

1STORIA ROMANILOR

186

-venise in 'Mile RomAne la o varst" indestul de coapf. Prin

leg6turile In care el intrase ins6 cu poporul roman, inalta lui fire
se identific" in curand cu interesele acestuia, i as v'om vedek,
precum a fost tatl, si pe urmasii lui, Cantacuzinestii, de si
trAgandu-se din neam grecesc, aprnd in Muntenia cauza
partidei nationaie in contra Grecilor cotropitori.
Grigore Ghica, caracter moale si de rand, depltinge in
curAnd fapta svrsitsa, i incepe a se tngui mitropolitului
n'au tiut cand 1-au omorkt, si cum au fost adormit, csindu-se

plAngand moartea lui Constantin, bl6stmnd pe Stroia

si pe Dumitrascu, care Il indemnase la aceast6 moarte a unui
om nevinovat" 94. El "invoeste familiei numeroase a reposatului, s"i ice corpul i s"1 ingroape cu toate onorurile in inns-

tirea.lui dela Krgineni.

In aniintirea postelnicului i spre iertarea p5catelor sale
gsasim mai tArziu pe sotia lui Ileana, inspirafa" de. inaltul s'au
cuget, desrobind pe mai multi rumni prin un act care tae cu
putere in acele vremuri predomnite de spiritul de hrpire
de nedreapt5. imboOtire. Prin el Dumitru a Sumancsai cu fratele s'au Oprea cu Voicu a lui Stan SumancA i cu Negrea al
Mihnei i cu fratele s'au Stan Dediul impreun6 cu toti feciorii
lor scriu, i m'arturisesc eu zapisul lor ce'l dan la m'ana doamnei
Ilinca, ce au fost jup6neasa reposatului jupn Constantin Cantacuzino biv vel postelnic, cum s se stie c noi acesti ce suntem
mai sus scrisi fost'am rumani ai dumnealui de mosie, noi cu toti
feciorii nostri i cu toate moiiIe noastre, Ina.' mai dinainte
vreme, si tot am trIlit cu bunti pace ; iar dumnealor au cugetat
pentru Dumnezeu de ne au iertat de rum'anie cu toate
noastre ca s6 fie dumnealor poman6 i pkintilor dumnealor ;
iertkiune i aceasta au pus cum c'd de ne v'om ispiti
care cumva vre odinioar, noi au feciorii nostri au cine s se
trag" din neamul nostru, ca s ne vindem la a4i boeri s fim
rumni sau moii1e noastre, atunci ssa fie dumnealor volnici
s ne lee iar rumni Thrsa" nici un ban, s6 fim cum am fost si mai

inainte, pentru ea" dumnealor ne au ier tat ca sii aib6 pomadd,

iar Ca' vom umbla cu alt brst`nfciune, atunci se him iar dumnealor rumAni, precum este scris si la zapisul dumnealor cel
ce ne au dat de ierfaciune. Aceasta am scris si pentru credinf
am pus toti degetele, 7173 (1665) Sept. 5; pisat az Stroia (am
scris eu Stroia" 95.

Acest act de libertate caracterizaza" de minune atat pe

intreaga familie a Cantacuzinestilor Cat si mai ales pe acel ce
stiu
insufle asemene principii. Nu numai Ca' face un bine
" Anon. rom. in Mag. ist. IV, p. 362.
" Document publicat de Alexandru Papadopol Calimah In studiul

Des-obirea fdranilor in Moldova In Convorbiri literare, XXI, p. 9.

NUN I 'EN IA DEI 4 MATEI BSARA13 CANA LA CONSTANTIN BRA

OVANu 1_87

Viranilor, iertilndu-i de rum:Info cu nmii cu tot, dar vra

siliasca a pastra libertatea dobAnditii, si in ori-ce caz se ingrijeste de ei, chiar i atunci cAnd se vor scripata iarasi in robia
de care ii milntuise, anume sa revina Masi la &lush si nu cumva
la altii care nu iar fi tratat cu parinteasea ingyijire eu care
tratan ei. Cand impreunam toate aeeste date, este peste putinta
o nu dam crezare, ca toate exagerarile lui, Anonimului romilnese
care lauda mult familia aeeasta, si sil primim bilrfelele lui
pitanul, care cautii, nu stim din ce motiv, sil o ponegriasca
sa o coboare.

In luna lui Main 1664. Ghica pleaea pentru a doua oara

in expeditie, irnpreun ca Tureii, contra Ungariei, Insa Turcii

sunt iarasi MAO i voevozii romani o rup de Ina EI sunt

ehemati de pasa sassi dee sama de purtarea lor In acea batalie,

Dabija di aseultare ordinului, prezentandu-se la pasa, innaintea
earnia gaseste mijloc de a se indrepth prin cunoscuta metoda
darei de bani. Grigore Ghica Irish.' care se intiliesese de mai
inainte ca imperalii si a carui fuga, intamplata chiar la laceputul britaliei, provocase catastrofa Turcilor, temandu-se ea pasa
s nu stie eunivA de uneltirile lui, pe care apoi s le pliAtiasea
err capul, pe de anal parte mai Infricosandu-se si de dorinta de
rasbunare a Cantaeuzinestilor, pentru nedreapta moarte a

tatului lor, paraseste scaunul si se duce in Polonia, de unde

apoi merge la Viena si de acolo in Moravia 96. Pe ciind cronicarii

nostri spun ca. Ghica fu Writ de Nemti, istoricul ungur Bethlen,

mai bine informat, arata ca el ar fi ajutat prin fuga lui la victoria Nemtilor, i inteadevar Turcii, punand mai tarziu mana
pe eorespondenta lui Ghica, gsesc fare hartiile lui si o seisoare
a Imparatului german si doua allele a generalului de Rothall
indreptate catr. el 97. Fuga lui Ghica cade In luna lui Decemvrie
1664 98.

3. CANTACUZINII $1 LUPTELE CONTRA GRECILOR

Turburarile intAmplate in Muntenia dela moartea lni

Matei Basarab pti la alungarea lui Grigore Ghica, innabusise pentru un timp crancena lupta intreprinsa de Romani
" Raporturi venepane din 15 Mart si 5 Iulie 1665 Hurm. Doc. \
2,. p. 102 si 105.
,7 Anon. rom. In Mag. ist. IV, p. 363. Historia rerum transilvanicarum,

ab anno MDCLXII ad annurn MDCLXXII auctore Joanne Bethlenio, Viennae,

1782, I, p. 194; Valachiae transialpinae princeps Gregorius Dica cum toto

suorum robore retro cedens, victoriae Cristianorum author fuit, quae res caultissime quamvis fuit inter partes tractata. Asupra scrisorilor gasite vezi Reniger
cdtra' imp. din 11 Febr. 1665-Hurrn. Frg. III, p. 262.
" Reniger card Imp. In 14 Decemvrie 1664, spune despre Chica, ca ar
fi fost destituit. Ibidem, p. 261.

181

!STOMA ROMiNII.OR

contra elementului grecesc ce se incuiba tot mai mult in tarile

lor. Ea fusese inceputa Inca' innainte de Matei Basarab, si dac
Tara .Munteneasca primise mai la urma, chiar sub obladuirea
acestui principe, reintroducerea inraurirei grecesti, aceasta o
Meuse mai mutt din respect Cara' o figura atat de impunatoare
ca acea a lui Matei apoi din pricina intemeierei tot mai trainice

a domniei lui, prin o durata atat de neobisnuita. La venirea

Grecului Gioan bei sau Mihnea al

am vzut ns ca boierii

se opusesera ea mare indratnicie i improtivirea lor contra

domnului grec ajunse la culme cand el se hotari s radice asupra

Turcilor steagul rascoalei. Siroaele sangelui boieresc varsate
eu acel prilej sunt o vie marturisire a acestei porniri.

Sub domnia lui, mai linilindu Leon, 1664-1669.

stindu-se complicatiunile exterioare, Romanii pot s se intereseze iarasi de soarta launtrica a tarei lor, i incaerarea elementului romanesc cu acel al Grecilor care vroia sa '1 cotropeasca,
ea iarasi proporti ins.emnate,
Radu Leon era fiul lui Leon Torna (1629 1633)99. De
cronicarii II cunosc sub acest mime romanesc, documentele
diplomatice contimporane ii dau pe acel de Slridia, numindu'l

unul Leon, altul Paul si iar altul Dimitrie. El se urca in tron

pe la sfarsitul anului 1664 100 Genealogia Cantacuzinilor spune

despre el : Radu Strida fiul lui Leon Vod au adus o multime

de Greci cu sine dela Constantinopole, pe care oranduindu-i
au cuprins toate boieriile i dregatoriile tarei, in cat boierii pamanteni nu mai Incapeau nici la o chivernisala". De si Roman
de nastere era, ca mai multe odrasle domnesti ale acelui timp,
cu totul instrainat, ca unul ce chiar fusese nascut i crescut in
capitala imperiului otoman191. In iubirea lui pentru Greci samana prea bine tatalui sau, provocand ca si el, prin reinceperea
favorarei lor, scene tumultoase. Pentru a pune mana pe domnie
fusese nevoit s cheltueasca peste 300.000 de lei, pe care'i imprumutase cu marl procente. Deci fiind impresurat cu multe
datorii, cazut'au asupra tarei multe nevoi i grele dajdii, ci
Grecii Inca' o pradau si o mncau cu tot felul de mestesuguri:
curn sunt ei invatati. Totusi ne fiind rasboiu i prad In tarA,
" Anon. l'0172. in Mag. ist. IV, p. 367 Alai sus. Vol. VI, p. 44.

", La 2 lanuarie 1665, el primise numirea. Simon Reniger catra Imp. 2

/an. 1665. Hurm. Frag. III, p. 261. Data unui document venetian din Hurna.
Doc. V, 2, p. 94, care pune urcarea lui Stridia in 6 lanuarie, 1664 este gresibl.

DupA toata cercetarea filcutd pand alce trebue s5 fie 1665, (6 Ianuarie). Alt document care numeste pe Stridia, Paul spune cA a fost numit la 12 De-cemvrie,
1664, ibidem p. 100.
'" Genealogia, original, p. 117: Bueiumul, p. 136. Raportul lui Reniger
ultra Imparatul din 2 Ianuar 1665, Hurrn. Frag. III, p. 261 spune cA tronui
blunteniei fu dat ,,einem aus Constantinopoel geburtigen Griechen Demetrito
Stridia genannt".

MUNTENIA DE LA MATEI BASAItAB PANA LA CONSTANTIN BRANCOVANU 1h9

ea s'au ridicat in curnd, i aceast pace a Virei nu venih din

alt. ceva Mrt cht impratul avea treabil de btea Critul, i hind
departe de noi, nu aveam bAntuial" '02.
Neavnd nici o grip de niciri, domnul se pusese pe benchete. La logodna lui Stefan fiul lui Radu cu Caterina fiica lui
Duca din Moldova, strnsu-s'au toat. boierimea trei cu jupnesele, si au intins corturile in deal despre Mihai Vodil u drumul Cotrocenilor ; acolo friceau ospete in toate zilele. Adus'au
pehlivani de cei ce joac pre funii si pe alte lucruri ; adusese

un pehlivan hindiu harap carele filcch jocuri minunate i nevzute pre locurile noastre, iute cum era i vrtos. Liing altele ce nu le putem lungi Rice aceasta mai ciudat : pine& in
rnd 8 bivoli si se repezia iute i srind peste ei, se da in v52duh peste cap si cdea in picioare de ceca parte". Cronicarul inminunat care se vede c asistase el insus la aceste nzdrvnii
mai descrie cteva din izbnzile Elcute de harap i apoi incheie
cu cuvintele In Moldova nu stim ce va fi Malt Duca Vod."13.
Asemene petreceri sgomotoase, unite cu lcomia unui om srac
ce vroi s s'inibogAtesdi i cu greutatea datorillor cu care
se incrcase, fceau ca tara s, fie nu mai .putin despoietil, ca
si child Turcii ar fi fost cu armatele la hotarul ei. Pentru a pute
jfu tara at se puteh mai cu deamruntul, Radu Leon se incunjurase de boierii cvi mai jcasi ce-i iesiser. inainte, In fruntea

lor cu vestitul Stroia Leurdeanu, adugnd ca ajutoare mestere

iscusite, mai multi Greci proaspt adusi din Rsilrit, intre
care istoria ne a pstrat amuele a doi ; Sofialdul Grec dela Rumele i Balasache Grec tarigrdean. Spriiinirea lui Leurdeanu
de car Radu Leon er indestultoare Pentru a indeprt de
domn familia Cantacuzinestilor. Prin dusmnia contra lui Leon
se nseu intre Cantacuzinesti i partida grecease, pe care domnul
i rilzma puterea lui, acea ur i pornire inversunat care im-

pinse pe Cantacuzinesti tot mai molt care sprijinirea intereselor nationale, indreptare dat inc de Constantin Cantacuzino purtrei familei sale. Si dac urmaii stlpului familiei
luerau in contra Grecilor tot ash de neinteresat precum Meuse el totusi motivul ce'i impingea la combaterea lor er si
el nobil si de ordine moral, rsbunarea nedreptei morfi a tatlui lor.
Rar s'a vzut o familie care sui fi tinut atat de mult la reputatia i onoarea ei, care mai ales s fi avut un cult atat de
adanc pentru trunchiul din care se trgeh. Daci. copiii nu pu-

trail sui scape vi ata printelui, ei nu crutartt nimic pentru a sterge

de pe memoria lui hula trdrei, pe care i-o Imprimase

-au CApitanul In Mug. ist. i, p. 350. Comp. W11011110 C. tlogele 1 lanuarie

It195 Fturm. Doc. Y. 2, p. 94. (Veal 0 'iota 2).

Cilpitanul In Mag. ist. L p. 5M.

1STORIA ROMINILOR

190

necatele uneltiri ale dusmanilor. Indatrt ce Ghica prasi tronul

trecii dela Viena in Italia, aflndu-se pe atunci la Venetia
la invatatura Constantin Cantacuzino, marele stolnc de mai
tarziu, dela al treile fiu al batranului postelnic, se lua dup urmelelui Ghica, gonindu-1 in toat Italia si tragndu-.1 la judecata pentru acea Meal vina ucidere a tatlui sail, la care singur
Ghica spre a sa indreptare Ii dete scrisorile de pra ale liii Stroia
Leurdeanu" 1".

Pe cand Constantin dobande in contra lui Leurdeanu

aceste dovezi zdrobitoare, in Ora ceilatti frati straruiau s. obtn dela obsteasca adunare marturii ca parintele lor a fost nevinovat. Cartea adunarei povestind faptele intocmai precum
au fost expuse dupa cronicari, reproducem parte din ea, spre
a lor mai deplin intarire Raposatul Constantin postelnicul
Cantacuzino de cAnd s'a mostenit In aceasta tara, sunt trecuti
50 de ani si mai bine, Inca din zilele Radului Voevod au fost
locuitor
patimas neaprat la nevoile tarei carele noi cu totii
l'am adeverit de crestin bun si In frica lu Dumnezeu, i tuturor
domnilor au slujit cu buna dreptate cu credint i nici unuia
spre scadenia slujbei nu s'au aflat, nici domnilor nici trei, 'Ana
ce au venit Grigore Voevod fecior Ghicai Voevod, caruia viindu-i

porunc dela imparatie mers'au cu oaste la Uivar In tara Nem-:

teaser:. Mers'au i feciorii raposatului Constantin postelnicul,'
anume Draghici paharnic mare, Sarban logort al doilea si Constantin al doile postelnic ; iar Constantin postelnicul batranul ramas'au in tara la casa lui, neavnd nici o dregatorie. Iar
a veni Grigore Voda In tara si daca au venit, iara panavrut
diavolul pizmasul sufletelor oamenilor intra in inimile unora de le
ii.usera gand de vnzare singelui acelui cinstit crestin, Constantin postelnicul, ca singur adevrat luda vnziltorul lui HristoS.
Deci Il vndura la Cxiigoie Voda spre moarte, lund sngele lui
asupra lor si a feciorilor lor, i fara de nici o judecat i fae de
nici o intrebare luaal noaptea dela casa lui
duser de'l o-:
morra in taina la manastire la Sneagov, Dumnezeu sag erte.
lar preste pirtine zile czu Grigore Voda la mare cinta pentiul
moartea lui, caci cunoastea pe vnzatorii aceia, ca nu pentru
alta fu a lor vnzare al moil, fara numai ca sa. poata jacui tara
si pre dnsul a'l fur, i veni inaintea smereniei vldiciei nostre
ingenunchind innaintea sfintei icoane i marturisind cu lacrimi
pentru moartea lui, cum ca nu i-au fost nimic vinovat, ci fara
de nici o vina l'au omort, nedndu-i rasuflu acei rai indem-natori ca sa ii duca pohtele lor cele rele la sfarsit. Pentru care.
noi stiind si mai vartos adeverind din singur gura lui precum:
mai sus serie, nu am putut ingadui sa se acopere nevinovatul
104

Genealogia, original, p. 110; Buciumal, p. 127.

MUNTENIA DE LA MATE! BASARAB PANA LA CONSTANTIN BRANCOVANLI 191

lui sange i am dat aceasta a noastr soborniceased carte

turor care se cuvine a sti" 105.
Lucru neasteptat ! intre boierii obstestei adunki care subscriu aceast carte se -vede i vornicul Stroia Leurdeanu ;
inteadevr, cum pute el s n'o subscrie, fr s atrag asupra
lui Inc). si mai multe bnuieli decat acele ce se rspandiser panul
atunci? Si. cu toate aceste ori cat de intunecat ar fi fost inima
lui, ori cat de rece sngele lui, este peste putint se nu-i se fi
urcat in fata, cand subscrise el insus actul su de invinovtire.
Familia Cantacuzinestilor mai dobandeste Inc). i acte
de adeverirea cinstei tatlui lor dela doi patriarhi consecutivf,

apoi inarmati cu toate aceste dovezi, cer dela Radu Leon

darea in judecat a lui Stroia Leurdeanul.
Cum pute s incuviihteze domnul atare cerere, care i-ar
fi surpat tocmai temelia pe care era asezaf puterea lui, ministrul su favorit si partida Grecilor care'l sustineau? Cu toate
aceste tocmai pe atunci vine asupra lui Radu Leon un perico],
care 1.1 impinse far s vrea s caute sprijin in Cantacuzinesti:
Anume implinindu-se la sfarsitul lui 1667 trei ani ai domniei
lui, sultanul Il chiam la Constantinopole, poftire ce era in tot
deauna insotit de cheltueli si de pericole. Domnitorul stiind
pe Cantacuzinesti cu mare trecere la Poart, ca fii ai omului
de incredere al Turcilor se apropie de ei, i le cere se'i dee sprijinul lor, spre a scAp din cumpna in care incpuse si a redobndi domnia. Cantacuzinestii pun bine inteles drept conditie
a sprijinului lor pedepsirea lui Leurdeanu.
Radu primeste, cerand ins ca intai Cantacuzinisti
asigure domnia i dui) aceea el s le indeplineasc dorintai
Acestia, fiind interesati de a ave de domn pe acel ce le promisese pedepsirea ucigtorului pkintelui lor, se grbesc a'i da
ajutorul cerut. Sp).'tarul Dr).'ghici insoteste pe Radu Leon la
Constantinopole, in c5.1toria pe care domnul nu o putuse inltur, i asazi-i toate lucrurile i banii cti trebuia de poclonul
impratului, al vizirului si al cimcamului". Radu Leon dupil
ce srut iarsi poala meicatului sultanului in ziva de 25 Decemvrie 1667, papucul vizirului i inekna cimcamului in 26, pleac

intrit din nou in domnie in 28 aceleiasi luni c`tr Bucuresti

Cantacuzinestii ii indeplinise datoria luat asupr-le :
manea acuma ca i domnul s se tin de cuvnt, dand in ju"decat pe Leurdeanu. Cum se vzii. ins intrit in scaun, Radu
incept a face greunti, neputndu-se desprti de iubitul lui ministru. Leurdeanu pe de alt parte strui din rsputeri spre
a scpa de pericol, sprijinit de influenta partid'a greceasc. Cantacuzmestii shntindu-se jucati devenir ameninttori, spunand
Cartea din 14 April 1666 in Mag. ist., I, p. 398. Republicat de Iorga
In Doc. Cantacuzinilor, p. 64.

193

ISTOR IA ROMNII.OR

eri precum izbutiser a-i prelungi domnia, astfel vor puteh ei

s i-o i scurteze. Domnul dun sri impace pe Cantacuzineti
boierind pe fiul lui Drghici, Parvu, cu rangul de postelnic
spunnd, in hrisovul prin care ti confer5. aceast boierie, c
tie fitul meu i la toat casa voastr pentru vrednicul tatul

taiu i- pentru dreapta lui slujbri infra care moartea l'au intAlnit,

v lgduesc domnia mea mila mea 0 te miluesc cu slujba ttAne-t5.u". Prin un alt hrisov Radu Leon scutete intreaga casil
lui Drghici de toate &Arne i nevoile trei, pn ce vor crete
toti copiii lui i se vor distori" 106 Cantacuzinetii Ins nu cereau diptuial, ci rsbunare, snge vinovat pentru sAnge nevinovat. Inaintea struintelor lor ameninttoare, domnul
cedeai i consimte la stArit a j'rfi pe Leurdeanu, ns numai
pe jumtate. El nu fu dat judeditei, dupti cum cereau Cantacuzinetii, ci domnul dda numai o carte de mrturie euciderea
lui Constantin postelnicul fuse datorit uneltirilor lui Leurdeanu.
Aceastii carte poart data de 8 SepteMvrie. 1668, opt luni dup5
reintrirea lui Radu Leon in scaun. Atata timp trebuise s lupte
Cantacuzinetii, pan ce izbutir mcar in parte a rpune pe
Leurdeanu Prin ea dommil recanoate c5. vornicul Stroia Leurdeanu a fost pricina mortei postelnieului, prin prile minciunoase aduse contra lui, de dnsul impreun cu Dumitraco vistiernicul Grecul, (intemeindu-se pe actele dabandite de mai
inainte de Cantacuzineti), i sfrete spunnd cri se d cartea la mna feciorilor lui Constantin postelnicul sri fie de mare
credint, ca veri la ce judecaor s'ar arta uncle ca aceste ce
am
vAzut i noi, s' creaz i s le prindi in sam, ca s fie rul
Stroia vornicul artat de toti i semnat ca 0 Cain, dici au eit
afarri din legea cea cretin i s'au fcut uciga de oameni i
pustiitor de case" "7.
Ca o compensare pentru jertfirea mai mult de form a lui
Leurdeanu, Radu Leon, In loe de a alungh pe Greci, face pe Sofialu mare vistiernic.
Cantacuzinetii nu puteau sri rmn multmiti numai
cu aceast pedeaps moral aplicat uciatorului, 0 mai mult

de at rscumprat prin innltarea lui Sofialu la visterie.

Ei hotrr'A atunci sri mearg mai departe, i cunoscand ea de

nemultmit er poporul cu predornnirea Grecilor, provoac o
micare in contra lor, 0 mai multi boieri merg s cear dela Radu
Leon izgonirea lor din tara. Domnul rspinge aceast cerere.
Se apropiese ins timpul rspunderei haraciului 0 a incsilrei
drei trebuitoare pentru plata lui. Poporul all-I-tat de Cantacuzineti refuz plata drei, pn mai Intai nu se vor aluaga Grecii.
7" Hrisoavele unul din 13 Noenivrie i celalt filra data lunar. ambele

din 1667, in Genealogia, original p. 109; Buciufnul, p.136.

"7 Mag. 1st., I, p. 402.

MUNTENIA DE LA MATEI BA SARAB PINA LA CONSTANTIN BRANCOVANU 193

Domnul se infuriaza inteatat, sinitind c refuzul platei

ar pute sa'i compromit pozi-tia la Poarta, 'Meat rosteste ame-

nintarea c va face un macel as de groaznic in razvratitori

de se va sui sangele pan la genunchi. Poporul stiind c Grecii

sunt capabili de toate, se umple de spaima, i fiecare se inchide
In casa lui. Si Inteadevar chin in noaptea acea principele tina un
sfat cu satelitii sai Greci, i lua hotararea de a macelari a doua
zi pe toti boierii razvratitori, prin garda lui straina.
Insa nici Cantacuzinestii nu rmasera in nelucrare. Sarban
find spatar mare, cheamg. in Bucuresti pe to-ti capitanii i iuzbasii din militia -Wei, i pregati un numar indestulator de popor inarmat care sg. pima puterea puterei.
A doua zi dimineata boierii venira ca de obiceiu la curte

insa in numar mare si cu totii tnarmati. Primiti de domn cu

noue amenintari, cautara de o cam dat sa-1 impace, spunandu-i cuvinte hi:dude i fagaduind ca se vor sill a linisti miscarea

in tara. Cand vroira s parasasc palatul, gasira poarta inchis

garda principelui sub arme. La un semn dat de ei, se rapezira
Trite clipa oamenii lor de afara, sparser poarta, i scapara
pe boieri din pericolul de moarte in care se aflau. Ei se retrag
inteo mnastire, pun sg sune clopotele si adunndu-se poporul,
li descriu in colori aprinse primejdia in care se afla, i cu totii
jura de a trai si de a muri impreuna. Domnul miscat prin aceste imprejurari, cere inscris intervenirea mitropolitului, si se
duce el singur in manastirea unde se retrseser boierii, fagaduindu-le acolo indepartarea eau vazutilor Greci, desfiintarea
gardei sale si tinerea in sama de acum inainte a sfaturilor boierilor. Acestia la rndul lor Ii dau cuvntul a se lepada de tanguirile lor, i ambele parti trebuiau s intareiasca impacarea
prin un juramnt facut pe Evanghelie.
In urma acestei impacari, Radu Leon face o carte de izgonire a Grecilor din tara, in care amintind si copiind aproape

din cuvnt cartea parintelui sat' Leon Toma, arata ca toate

nevoile i saracia trei este dela Grecii straini care amesteca
domniile i vand tara fara de mila i o:rprecupesc cu camata asu-

daca vin in tara i ajung la dregatorii, ei nu socotesc

s umble dupa obiceiul tarei, ci strica toate lucrurile bune

adaog legi rele i asuprite i vanzari intre boierimea taTei, care

Dumnezeu nu pofteste, i Inca i alte slujbe le au marit si le
au ridicat foarte, ca sa'si inbogateasca casele lor, i nesocotind
pre nici un om de tara, strainnd oamenii -Wei de catr domnia

mea, asuprind saracii far de min. i aratnd mare vrajmasie

catra toti. Alai vartos un Necula Sofilau ce au fost clucer si un
Balasache ce au fost paharnic, boierindu-se cu mita i fiind
mozaviri (vicleni), vand in tot ceasul pre boierii tarei la domnia
mea cu para de cap precum Ii s'au aflat parile lor infatosate
inca tara au dat'o in jac". Vazand domnul toate acele lucruri,
A. D. Xenopol. Istoria RomAnilor.

Vol VII.

13

194

'STOMA ROMINILOR

dup jurmntul facut cu tot sfatul tarei, adaoge : calcat-

am domnia mea acele obiceiuri rele 0 le-am pus domnia mea

toate jos, 0 am scos pe acei Greci straini din tara afara, ca pre
nite oameni Ili neprieteni tarei" 108.
De 0 Radu spunea prin hrisov c. au dat afara pe Greci
din tara, el o facuse tot atat de putin ca i tatal s.u. Dovad.
c Sofialau i Balasache sunt gsii in pa la venirea lui Antonie
Voda, care le 0 aplic pedeapsa meritata de nite asemene sugatori de popor.
Cantacuzinetii vedeau c domnul i batea joc de ei. Apoi
el refuzase a jura 0. ca va rasa pe toti boierii care se rasculaser
In dregatoriile lor. Acetia se convinser atunci cs. Radu Leon
nu'0 luase de asupra lor cugetul sau ce! rau, 0 30 din cei mai
insemnati plecara la Larissa 0 se jaluira sultanului atat in contra Grecilor cat 0 mai ales in contra domnului care ar umbl
sa radice viata boierilor celor mai de sama, i bate joc de sofetele lor i facea cate nelegiuiri toate. Ei declarara ea'
pe cat va domni Radu, acest om fa4 i fara credinta, nu vor
pune piciorul in Muntenia, 0 apoi pentru a provoca lacomia
turceasca 0 pe de alta parte pentru a face cu neputinta, din
pricina marelor sume ce i le ar cere Turcii, redobandirea domniei din partea Radului, ei arata c domnul ar dispune de o avere de 800.0000 de lei in bani i nenumrate juvaeruri. Ei se
roaga apoi pentru numirea unui principe din mijlocul lor, de
oare ce Grecii constantinopolitani nu numai c ei mnii ar fi saraci, dar ar mai tara dupa dan0i in tara un card de oameni fla
manzi, care apoi fara alegerea mijloacelor, prin prada, despoiere
prin tot felul de crime lucreaza la a lor imbogatire i aduc
tara la marginea prapastiei 109

Turcii, inainte de a mazili pe Radu, trimit o cercetare.

Boierii, terndu-se ca domnul sa nu catige pe Turc prin bani,

se inteleg cu un Grec, Pavl, care umblase in mai multe randuri dup5. scaunul Munteniei 0 care er prieten Cu aga Ienicerilor ; dau Grecului bani ca sa intoarca pe aga, o influent la
Poarta, in favoarea lor, i'i fagduesc
vor cere de domn ;
dovada cat de putin serioaza era considerata de insu0 Grecii
108 Mag. ist. I, p. 131. Comp. tot acolo hrisovul lui Tomsa pentru izgonirea Grecilor din 1631, I, p. 122, reprodus In Vol.
Data hrisovului lui Radu
Leon. 1669 Decemvrie, 9 este grestia, pre,cum este gresita si data pe care croni-

carul o da' acestei rascoale, 1669 Decemvrie 3. Mag. ist. IV, p. 371. Gresala se vede
intai din MAO Cronica Anoningi , care pune inceputul domnii urmasului lui Radu

Leon, Antonie Vocla, In 9 April 1669, prin urmare rascoala contra lui Radu nu
se putuse intampla decat inainte ; asa dar la Decemvrie 1668; apoi din datele
rapoartelor lui Casanova catra Imp. din 14 Ian. 3 Febr., 1 Alartie, 3 April, 20
Alai, 3 si 20 Iunie 1669, toate anterioare datei puse documentului din Mag. ist,
9 Decemvrie 1669. Vezi Hurmuzaki, Frag. III, p. 273-278, de unde sunt luate
toate amaruntimile acestei rascoale, care este foarte pe scurt raportata de cronici.
108 Rapoartee citate In nota precedenta.

MUNTENIA DR LA MATEI BASARAB PINA LA CONSTANTIN BRANCOVANU 195

alungarea lor din Muntenia. Paval, inflacarat prin sperm* ce

luci un moment innaintea lui, cheltueste pe langa
luati
dela boieri si ce ava si ce n'ava., spre a scoate la capat mazilirea lui Radu Leon, ceea ce si izbuteste.
Sultanul da voie boierilor sa aleaga pe unul flin sinul lor
ca domn, i ei socotindu-se, aleg pe Antonie Voda din Popestii
Prahovei, Il gatesc
imbraca cu caftan, iar bietul Paval ce
se astepta sa capete rasplata cheltuelelor i alergaturilor sale
detera boierii o WM"
rmase in desert
4ntonie Voda
pleaca catra Bucuresti in 28 Mart 1669
'11.

Omorul lui Constantin postelnicul are o mai mare insemnatate deat o simpla tragedie casnic. El impinge pe marea si
influenta familie a Cantacuzinestilor la easbunare, la care pentru
a ajunge ea trebuia sa rastoarne pe Stroia Leurdeanu i pe
prietenii i sustinatorii si, Grecii ce incunjurau pe Radu Leon.
Acesta dndu-le sprijinul sau, Cantacuzinestii nu se tem a lovi
mai sus, in insus domnul, pe care-1 rastoarna prin staruintele
lor. Astfel devine partida Cantacuzinestilor, odraslit si ea
dintre Greci, reprezentanta intereselor nationale si se incinge
In contra Grecilor o lupta memorabila, ce da interes evenementelor acestei perioade, lipsit de altfel de domnii insmnate.

Antoine din Popeti, 1669 1672. Cu suirea 4cestui

domn in scaun, adus de Cantacuzinesti dintre prietenii lor, ajung ei la putere i influenta in Muntenia, iar Leurdeanu i cu
Grecii lui sunt aruncati de data din putere i autoritate In
temnita i mormnt. Capitanul creand c gaseste aice prilejul
de a innegri pe Cantacuzinesti, spune asupra rasbunarei pus
de ei in lucrare : pe Greci Ii scoa sera Cantacuzinesti cu noul
domn ales de ei cu mare ocara din tara: pe Sofialau Il inchjsera
In ocn unde apoi Il spanzurara, iar pe Balasache l'au dat pe
manile unor dorobanti, care cumparati de el, i deter drumul
spre Tarigrad ; pe ceilalti Greci mai mici precum Pascali gramaticul i altii atta bataie le da slujitorii cat ma mir c traiau ;
mai ales pe Pascale ce l'am vzut cu ochii and Il scoteil din
camara 0-1 duca in palme, care palme de dese si de multe nu
mai aveau numar. Altul iar caruia i-am uitat numele de multa
batae si palme gndi ca va s moara, i striga popa sa-1 comunice. Ca acestea i altele mai multe au patimit Grecii la sfarsitul Radului Voda din pricina si indemnarea Cantacuzinestilor" 212
110 Istoria cu Paval, raportata de Capitanul tn Mag. ist., I, p. 355.

Hurrn. Frag. III, p. 276.

1" Capitanul In Mag. ist., I, p. 355.

ISTOBIA ItOMANtLOR

196

Venise acum rndul i lui Stroia Leurdeanu sa-si plateasca .toate pacatele. El fu pus in inchisoare i dat in judecata

divanului, punndu-i-se ca vina ea el pricinuise moartea lui

Constantin postelnicul, Leprdeanu se apara de acesata invinuire. Atunci fecibrii postlnicufui scoasera scrisorile date lor
de Ghica Voda si serse chiar cu mna lui Leurdeanu. Divanul
fa-VA cu asemene dovezi osandi pe acesta la moarte. Dar postelniceasa Ilinca, aratand i alce o marinimie de suflet care te pune
in uimire, se ruga de domn sal daruiasca viata, nevi-And s ras-

platiasca sange prin sange. Pedeapsa lui fu schimbata astfel :

era sa fie purtat prin ora aproape desbracat pe un car, cu ravasele atarnate de gat, i apoi trebui sa fie dus in manastirea
Sneagovului, unde perise jartfa lui, i aice calugarit. Se zice
ea punandu-i-se in cap comanacul i dandu-i-se atunci numele
de Salavastru, Stroia Leurdeanu ar fi strigat : ,,mai bine Mahoinet" 313.

La aceste atacuri partida greceasca ce numar partizani

intre boierii romani, raspund prin masuri analoage. Mai multi

boieri urzisera peirea celor trei sfetnici mai influenti dela curtea lui Antonie Voda, anume a banului Mares logofatului Radu

Kretulescu si a lui Sarban Cantacuzino vel spatar. Adunan-

du-se cati-va din urzitorii complotului precum : Gheorghe Baleanu vornicul, ginerile acestuia Hrizea vistiernicul, Stroia
paharnicul i Radu Stirbeiu dela Izvor impreuna cu altii mai
marunti In casa Baleanului, se sfatuiau cu ce mestesug s ucida pe cei trei boieri, favoritii domnului, pizmuind mai ales'
Baleanu pe Mare pentru c dobandise bania Craiovei. Cei trei
boieri amenintati aflara insa despre aceste intelegeri, si tanguindu-se lui Antonie Voda cerura sa dee pe uneltitori in judecata divanului. Antonie Voda mazill indat pe cei ce aveau
dregatorii i porunei tuturor ce au fost la acel sfat necurat

s mearga la tara, s aza pe la casele lor, iar alt reu nu le-a

facut. Dar dupri putin timp iar le-au poruncit de au venit la
curte si i-au iertat de -Warta vina lor" 114. Capitanul, dupa a-

pucatura lui, de a fi protivnic Cantacuzinestilor, imput celor

trei boieri favoriti ai lui Antonie Voda o ambitie nesatioasa,
pentru care inlaturnd pe boierii ce faceau opozitie, cautau
domniasca ei singuri, tinand pe ticaitul" domn Antonie sub
o prea aspra epitropie. Noi credem ea, desi cronica anonima
exagereaza in sens contrar, ridicand pana la ceriuri pe Cantacuzinesti, adevarul sta.' mai curand pe partea ei. In cronica Capitanului se vede de departe scopul de a hull faptele netagaduite a le Cantacuzinestilor, din care unele atestate de insusi
adversarii lui, altele de documente nepartinitoare fac sa apara
ns Mag. isf. IT, p. 3 si I, p. 357. apitanul pune In Indoial autenticitatea
scrisorilor spunand : a le cui vor fi fost, Dumnezeu

MUNTENIA DE LA MATEI BASARAB BABA 1.41 CONSTANTIN BRANCOVANU 197

aceast familie inteo lumin6 mult mai frumoas5, deed acea

In care se silete s'o pun CApitanul.

Antonie Vod fu mazilit, fr alt motiv deal acela

Grigore Ghica, cel ce fugise la Viena, dobAndind iertare dela

PoartA, c'p'tase prin struintele interesate ale unor oameni
influenti iardi domnia Vrii Romneti. Antonie fu chemat
In 1671 la Constantinopole, .1 indat ce boierii du,manii lui
zurA acest semn prevestitor -al cklerei sale, alergar de srg la
Adrianopole, in fruntea lor cu clugrul SlVstru care lep'dase potcapul i incingand iari palowl, se pregilti din non'
de lupt, spre a-i redobndi pozitia pierdut. La 1 April 1672,
pleacs Grigore Ghica, pentru a se urca iar in scaunul Tkei Munteneti 115.

Grigore Ghiea a dona oar, 1672 1674,

Am vzut c
acest domn, compromis prin relatiile sale cu Nemtii in btlia
dela Leva, nu indrznise a se prezent la vizirul care'l chemase
pe el i pe Dabija in lagrul lui, ci fuge la Viena in Austria. Tocmai pe cnd Ghica se adposti in capitala acestei trnpk'tii
la Decemvrie 1664, ea sfrise rzboiul cu Turcia inceput din
cauza complickilor din Transilvania i incheiese cu Tucii pacea
dela V asvar in 10 August acela an116. Reinnoirea legturilor
prietitioase fiind deci de tot proaspete intre Viena i Constantinopole, intelegem cum, cu toat" buna vointa, er cu neputin impratului a incuviinta unui principe ru vzut de sultanul un sprijin pe fat. De aceea impratul se mrginete a'i
da o pensie, ceea ce ins nu putea de loc multmi pe Ghica, care
dac trecuse in partea Nemtilor In lupta dela Leva, Meuse aceasta ademenit prin strlucitele victorii ale lui Montecuculli

In 'contra Turcilor, i atepta deci de la Nemti, sprijinul de

tare se leOdase din partea Turcilor. Ghica vznd c Nemtii
clan putin ascultare cererilor sale, se indreapt ctr pap5.,
pentru a dobAndi intervenirea Sfntului Pkinte In sprijinul
intereselor sale. In 26 Octomvrie 1667, el trimite atte Colegiul

de propaganda fide, la Roma, o scrisoare, in care land apa-

renta unui zelos admirator al doctrinelor catolice, el spune sfintilor pkinti din acest colegiu, c multmit convorbirilor avute
cu cardinalul Spinola, nunciul papal din Viena, i relatiilor sale
prietinoase cu arhiepiscopul din Marcianopole, s'a convins
singura adeVrat religie este Catolicismul ; c dorete s via
la Roma spre a vedea cu ochii cele ce au auzit cu urechile sale
i mai ales apre a salut pe adevratul reprezentant al lui Dum114 Mag. ist. V, p. 6.
n5 Casanova cAtrA Imp. 5 April 1672, Harm. Frag. III, p. 282. Comp.
Clipitanul in Mag. ist., I, p. 368.
na Zinkeisen, IV, p. 962.

IBTORIA ROMINILOR

198

nezeu pe pgmAnt, pe sAntenia sa Papa Clement al IX-le. Spune

cg are multe In gnd sg facg pentru Catolicism, mai ales in apropieta lui cAlgtorie la Constantinopole, dar pe care nu le poate
da pe fat spre a nu. zgdgrnici scopurile sale 117.

Papa se pare ea' nu puse mare temeiu pe nite protestri

care se vedeau de departe cAt erau de interesate, i rgspunse
printr'o scrisoare de tot scurtg, i la scopul nemgrturisit al demersului lui Ghica pe lng sfntul scaun, anume c au insgr-

cinat pe nunciul su din Viena ca s stgruiascg la impgratul

In cauza lui Ghica 118.

Acesta vgzAnd c nici cu papa nu izbutete la nimica, se

incerca iargi norocul la Turci, unde cu o mn
darnic puteai tot deauna sg te id Atoezi, ori cat ti-ar fi fost
con*tiinta de incgrcatg. El cautg intai s dobandeasc iertarea
purtgrei sale, danduli indreptri mai ales prin argumente sungtoare. Dupg ce dobandete voia de a se intoarce in Constantinopole, prin sprijinul mai ales al lui Panaite Nicusia influentul
dragoman al Portei, el ajunge, prin stgruintele aceluiai, chiar
a redobandi domnia Munteniei. Din Constantinopol serie el
hotgrete

lui Sobieski inainte ca acesta s ajungg rege, c Indat ce a

venit la Poarta prea puternicului i prea indurgtorului imprat

bine fgatorul sgu prea minunatul mare vizir l-a primit cu cinste
i cu inima deschis putAndu-i vorbi i de afacerile Excelentei
Voastre". Sobieski Il rugase ca Turcii sg-i sprijine candidatura
la tronul Poloniei 318. Totui Ghica temndu-se ca o noug dumnie intre Turci i Nemti s nu'i pericliteze iar6i tronul,
cel cu a-Ma greutate redobndit, se silete s impiedece pe cAt
Ii stteA prin putintg reivirea neintelegerilor ce puteau s nascg
intre ambele imprgtii din pricina Ungariei. TrimetAnd Transilvanenii nite soli la Turci pentru a se plnge de inclcgrile
Nemtilor, Ghica Ii opre*te in Muntenia, i'i convinge sg nu intreprindg acel demers periculos, acuma cAnd Turcii se impgcau
cu Nemtii,
lese lui sarcina de a trgta cu Turcii aceastg
delicat afacere 120.
Scrisoarea lui Gr. Ghica, din 16 Oct. 1667 ciRr5 Col, de propaganda
In Hurrn. Doc. V, 2, p. 113.
na R5spunsul papei din 11 Decemvrie 1670 trei ani (t) dup scrisoarea luiGhica, lbidem. p, 117.
n Casanova cdtrii Imp. 24 Dec. 1671 si 26 Fevruarie 1672 Hurm. Frag.
III, p. 280 si 281. Un document venetian din 26 Noemvrie 1671 spune : Per
la via di Durazzo giunse Grigorasco principe di Valachia quel che gia mesi capito

a Venetia ; viene chiamato dal Vizir per mezzo di Panaggioti e come lui tiene
di buoni amici che gli offeriscone grand danaro, cosi non vinscira dificile, che
ottener possa la dichiaratione a suo favore dello stesso principato di Valachia".
Hurm. Doc., V, 2, p. 125. Tot asa spune i Genealogi Cantacuzinestilor, original,
p. 223. Scrisoarea lui Gr. Ghica c. Sobiecki 10 Dec.1672 (datatd de Iorga 1673)
In N. Iorga, Acte i Frag. I, p. 294.
120 Bethlen, Historia rerurn transilvanicarum ab anno MDCLXII ad annum

MDCLXXIII, Viennae, 1783, II, p. 220.

MUNTENIA DE LA MATEI BASABAIS PANX LA CONSTANTIN BRANCOVANU 199

Partida Cantacuzine*tilor cum auzi despre reIntoarcerea

du*manului ei In tronul Munteniei, se pune Intr'o mare mi*care, spre a impiedeca aceast catastrof, O deputatie a cpitenielor ei cele mai Insemnate se inrto*e inaintea sultanului,
anume Mare* banul, Radul Kretulescu logofaul, Mihai Canta-

cuzino sptarul, Stoian comisul, un c'apitan Vasile *i alt cpitan

a cruia nume nu a fost pstrat. Turcii Ins dau pe ace*ti boieri
pe m'Ana lui Grigore Ghica, care fi duce cu el la Bucure*ti, taie
pe cei doi cpitani, iar pe ceilalti Ii Inchide In ocn, cerandu-le
bani spre
plti datoriile flcute cu cptarea domniei. Constantin Cpitanul arat *i el acelea*i fapte, Ins le d alt explicare, anume spune c. Ghica vroi s scoat dela ace*ti boieri banii

cu care dn*ii Ingreuieser tara ; cci atunci cand plecase Ghica

la Viena er tara datoare numai cu 80 de pungi, i acuma ar

ave de dat mai mult de 1000", o Invederat exagerare, menit
numai cat a Indreptti pe partida protivnia Cantacuzine*tilor
a creia aprare o sustine cu multa' cldur cronicarul Cpitanul.
Boierii nchii pentru a scpa de chinurile i btile la care erau

expu*i, vand tot ce aveau la sufletul lor, sate, rumni, tigani,

case, vii, spre a pute pral sumele ce li se puneau In spate. Ba
Inc6 dac Ghica s'ar fi plecat sfaturilor lui Leurdeanu, el i-ar
fi trimis pe ceea lume ; dar el nu Indektni s'a mearg att de departe, temandu-se de simpatiile poporului muntean pentru acea
Intins familie 121.

Pe atunci Turcii purtau un rsboiu cu Polonii din princin

c6 Cazacii sub Doroschenko, punndu-se sub suzeranitatea Portii, aceasta luase In stpanire de odat Intreaga regiune a Ukrainei, ce fusese din vechime o provincie a regatului polon 152 Ghica
din Muntenia *i cu Duca din Moldova fui% obligati de Poart

a lua parte la expeditie, dup ce trile romne sunt Indatorite

s dee o rechizitie de cai 123. Ghica plecnd dup armata turcease, ls de caimacami In Muntenia tot pe iubitii si mini*tri de alta' data', Stroia Leurdeanu, BAleanu i Hrizea vistiernicul. Atunci chinurile Cantacuzine*tilor nu mai cunoscur nici
o margine. Ii scotea din Inchisori
btea la tlpi ; care nu
pute merge de usturimea tlpilor era tarat cu funii. Constantin Cantacuzino se roag6 de cli s sufere el btile pentru
fratele su mai mic, i le indur Mea' a da un tipet sau o lacrim 124, Inc' o dovad pe lang6 celelalte aduse para aice despre
puternicul simtimnt de iubire care lega pe membrii acestei
familii. *rban Cantacuzino izbutise Ins a fugi In Moldova,
121 Mag. ist. V, p. 6 I, p. 366. Genealogia citat, ibidem.
1" Zinkeisen, Gesch. des osm. Reiches V, p. 63 si urm.
129 Doc. Venetian din 3 Aprilie 1671 Hurm. Doc. V, 2, P. 121.
1" Del Chiaro, p. 127 cosa stupenda, adaoge el, narrata mi da persone

degui di fide che vi si trovanno presente".

200

ISTOBIA ROMAN1LOR

unde se ascunsese in mAnstirea Hangului lngg Ceahlgu. Ghica

Il cere dela Duca domnul Moldovei, care insg nevrnd sg-1 deje

spune CA' nu s'ar all in tara lui. Ghica in timpul trecerei sale
prin Moldova aire hotarele polone pune in zadar
cauteaici ; cciSgrban temndu-se a nu fi descoperit, trecuse in Transilvania, de unde merge prin Hateg, Caransebe, Orova in Tara
turceascg, ducndu-se de a dreptul la Adrianopole la cgimgcamul Cara Mustafa, fiindu-i cunoscut din inceput din zilele
Ghicgi Vodg i mai incoace inc
l'au fgcut desg'vgrit prieten 125.

Cgimacanul trimite la Ghica Vodg s cearg pe boierii

aducg la Constantinopole, ceca ce fiind Ricut

prin firman,. Ghica nu indrgznete a se opune. Tocmai atunci
ii vine lui Ghica ordin s plece din nou in contra Polonilor impreung cu Husein paa. Cantacuzinetii, fiind acuma cu
In Tarigrad, li pun toate silintele spre a compromite pe Ghica
in ochii Turcilor, c ar tinca in ascuns cu Leii ; ceea ce le izbutete cu atAta mai uor cu ct prezenta domnului in Wirea
turceascg aduce iargi nenorocire asupra ei, fiind din nou bgtutg la Hotin in 11 Noemvrie 1674 de vestitul general polo''.
cei inchii

Sobieski care ajunge mai tArziu i rege 126. *1 inteadevgr cg Ghica

trgdase iargi pe Turci. El antase incg innainte de a se incepe

rupta a le dauna prin sfaturile sale, spunnd lui Husein pava
s nu se batg cu Polonii din anturi, ci A. se retragg dela cetate
la loe larg in j os de Prut.,Pgrerea lui Ghica cg pava s pgrAseascg
cetatea frg luptg supgrg atata pe acesta, inat el vroi
strg-

pung cu sabia. Ghica insg nu putea s trgdee pe Turci pe fat,

fiind cg sotia i copii lui erau zglogi la Constantinopole. El se
preface insg a fi prins de Poloni impreung cu toatg otirea lui
de 5000 de oameni. Este trgtat de Lei cu mari onoruri, ceca
ce putndu'l compromite, el fuge indat dupg izbAnda acestora din
tabgra lor, i se indreaptg intAi cgtre Bucureti de unde cu sotia

lui ce scgpase din Constantinopol i venia acuma din Italia

imbrgcatg franc9te dar ii schimbg hainele pe cele romneti
cnd intr in tara" 127, cgtre Adrianopole, unde ajunge spre
marea mirare a Turcilor c'Are-1 credeau hain, in ziva de. 27 Noeinvrie. Polonii auzind de fuga lui Ghica trimit dup el ca sg-1

cheme indgrgt. Ghica ing le rgspunde c s se multgmeasc

cu ceca ce au fgcut pentru ei ; cg nu poate s se expung mai
mult. Ajuns la Adrianopole el pargte sultapului pe IIusein
paa care nu ar fi vrut s asculte de sfaturile lui, de a nu se lupta
"" Capitanul, Mag. ist, I, p. 270.
"6 Zinkeisen, V, p. 74.

"7 Mag. ist. I, p. 371. Ma s'a introdus InvestmAntarea strAind la Romftni,

are o purtau Intai numai ct erau In striiiniltate 51 la Ineeput o lepAdau In 01.5,

dar dela o vreme nu o mai lepAclar5.

MUNTENIA Dr, LA MATEI BA SA RA A PANA LA CONSTANTIN FINANCOVA NU 201

en Poloni din santuri, ci la loe larg,

sultanul convins c gre-

sala lui Husein adusese pierderea suferita, ordona s i se tae capul,

iar Ghica este atat de bine vazut 'Meat era sa redobandeasca

domnia Munteniei, daca intrigile Cantaczuinestilor nu l'ar fi
impiedecat128. Mai rar se pot intalni tradatori de indrazneala
lui Ghica. Daca insa Ghica putuse 'MOM pe sultanul, departe

de teatrul rasboiului si srt arunce asupra nefericitului pasa cauza

pierderei luptei dela I Iotin, nu era tot astfel cu Turcii acei care
vazusera nenorocirea. Mai multi comandanti inferiori se plansera' cu mare amaraciune la sultanul contra lui Ghica, spunnd
acuma ca si la Leva tot indoielnica lui tinuta adusese catastrofa asupra armatei otomane. O sama dintre calaretii turci,
scapati prin fuga din macelul dela IIotin, cer cu mare sta-

ruinta marelui vizir sa le dee pe Ghica pe mnile lor, spre a'l

pune in bucati inaintea ochilor sai. De si vizirul castigat prin
bani nu le invoeste o asemene cerere, totusi aceasta plangere
aduce destituirea lui Ghica care ramne la Constantinopole 129.

Glicorghe Duca, 1674-1679. Duca Voda, care este

randuit in locul lui Ghica, fusese domn in Moldova. El era de
neamul su Grec din Rumelia, crescute de mic in casa lui Vasile
Voda, ramnnd el in tara pana ce s'au facut mare, iar mai pre
urma au si domnit" 130 El venise la tronul Munteniei dupa
staruinta Carttacuzinestilor si ne poate pune in mirare inprejurarea c aceasta familie pe care am vazut'o indusmanita
elemental grecese, O. dee sprijinul ei tocmai unui domn din
acest neam. I.ucrul insa se explica, daca vom lu in privire c la
aceasta epoca incepuse a se intuneca constiinta deosebirei intre
Grec i Roman. Am vazut in mai multe randuri cum poporul
nu prea stie s deosebeasca bine elementul strain ce cel romanesc. Asa Vasile Lupu care se pusese in fruntea miscarei nationale

a Moldovei in contra par tidei grecesti, era privit de poporul

de jos ca Grec. Insusi Cantacuzinestii conducatorii partidei
nationale in Valahia, nu erau ei Greci prin originea lor?
trebuia sa fie astfeli, intru cat Grecii ce petreceau Cava timp

In 'raffle Romne, se romnizau, si mai ales asa se intapla lucruI

cu copii lor care deveniau cu totul Romani i prin limba i prin
biceiuri. De aceea si Constantin Cantacuzino stolnicul in frag-

mentul de cronica ce ni-a lasat, face aceasta deosebire intre

Grecii cei asezati in 'raffle Romne i ceilaltii proaspeti verrti
gpunnd ca dela unii se vad i ramne folos in pamnturile
Kintsperg ctr Imp. 8 Dec. 1673. Ilurm. Frog. II, p. 297. Vezi

Neculcea in Letpoisefe, II, p. 223.

1" Kintsperg cAtrA Imp. 3 Ian. 1674 Hum. Frag. III, p. 299. Un report

venetian din 4 Ianuarie 1674, spune : il pensiero dalla fuga improvisa del principe
di Moldavia e dalla saspetta fede dell'altro di Valachia". Hurm. Doc. V, 2, p. 142.
" Neculai Costin, In Letopisele, II, p. 5.

202

ISTORIA ROMAITILOR

acestea, iar ceilalti yin numai s jfuiasc i s rpiasc" 131

Cand deci se vorbeste de rscoale in contra Grecilor, trebue
inteles, nu acei Greci stabiliti de mult in tar i romanizati,
ci elementele proaspt venite care erau inc6 grecesti adec6
strlne in tot Intelesul acestui cuvant. Duca Vod care fusese
crescut de copil mic in casa lui Vasile Lupu, de si de origine
greceasc,

i chiar considerat ca atare de Greci, putea trece

drept boier roman.

Duca Vod fusese ins ales de Cantacuzinesti la domnia

Trei Muntenesti mai ales pentru recunostinta ce i-o purt

sptarul *rban Cantacuzino care fusese adpostit de Duca
In mnstirea Hangului pe timpul and Ghica incepuse acea
vajnic prigonire contra familiei lui. Duca purcede din Tari-

grad intovrsit de Matei Cantacuzino aga i nepotul acestuia

Parvu logoratul, fiul sptarului Drghici, celui mort pe timpul
lui Ghica Vod in Constantinopole, iar pe Constantin slugerul
fiul Stoiai logoftului Dudescu l'au trimis cu crti imprtestl
ca s tin scaunul". Cas.nd boierii partizei adverse auzir despre
izbanda Cantacuzinestilor, vestea le pru atata de greu de crezut, inat puser In butuci pe Constantin slugerul ce veni
insusire de caimacam. Intrindu-se ins stirea i din alte prti,
capetele acelei partizi o rupser de fugA i anume Gheorghe
Bleanu i ginerile su Hrizea, Negoe vornicul Secuianu, Radu
banul Nsturel, Stroia paharnicul Buxianu, Stroia Leurdeanu,
Ivascu logetul, Ilie satrarul, Pav5.1 Frcsanu, FIrisoscoleu
vataful si multi a4ii trecur peste munti In tara Hategului,132.
Duca Vod cum vine in tar, liberaz din arest pe Stoica logetul, care sttea in Inchisoare de 22 de luni, i strueste ca
&A se dee drumul din insula Creta celor trei Cantacuzinesti surguniti aici de Ghica Vod. Se prea deci a el se dduse cu totul
In partida Cantacuzinestilor.
Duca Vod ins fiind lacom de bani, pentru care si cronicele
Moldovei spun despre el ea. au scos grele djdii pe boieri si pe
tara", Vzil indat c cu partida Cantacuzinestilor, cruttoare
de popor, nu va pute
stoared dup cum Ii era dorinta,
cauta deci s se impace i cu partida advers. Aproprierea era

cu atata mai trebuitoare cu at Duca era in cele mai bune relath cu o mare si insemnat familie greceasca din Constantinopole, acea a Cuprestilor din care pe capul ei, Cupariul cel
btran, Il avea de capuchihaia, un fecior al lui, Lascarache,
era sptar mare, om mandru i trufas pe care nu'l puteau suferi
Muntenii. Era i alt fecior al lui, Iordache postelnicul care luase

" Cron. lui Cantaeuzino in Letopisef ele ed. Kogillniceanu, editia noua Ili,

p. /05.

132 Ginitanul, in Alag. ist. 1, p. 379 51 Anon. rorn. Ibidem, V. p. 13.

MUNTENIA DE LA MATE! BASARAB PANA LA CONSTANTIN BRANCOVANU 203

In insotire pe fata Dabijoaei, sor cu femeia lui Duca \Todd ;

insfArsit mai era si unul Scarlatachi gramaticul 133.

Avea deci interes Duca Vodg sg" se impace cu boierii pribegi. El trimite, indatg dupg suirea lui in scaun pe PArvul Cantacuzino logofkul, fiul lui DrAghici, ca
cheme inapoi din
Ardeal, cernd si de la principPle Ardealului
trimitg ind-

rApt. Pribegii ns, temndu-se de vre un gnd ascuns al lui

Duca, refuz a se intoarce, iar princepele Ardealului nu vroeste sg intrebuinteze puterea in contra lor.
Dupg ce Duca face o expeditie cu Turcii contra Cazacilor,

and se intoarce in tar, trimite din nou ckti cu jurnmnt la

pribegii din Ardeal, spre a'i hotki sg reving la locurile lor, spunndu-le sg nu se teamg de nimic, nici de Cantacuzinesti" 134.
Prin stgruintele sale pe ingg acestia Ii determing chiar pe ei,

a serie pribegilor sg se intoarck recunosand a cele suferite

de ei in timpul lui Ghica Vodg veniserg dela domn si nu dela

boieri. Atunci se intoarser Hrizea ginerele Bgleanului i lucru

mai neasteptat insus Stroia Leurdeanu, iar Bgleanu bgtrnul

mai ilmsg 'Aug la anul, and veni si el.
Dupg cum se puta lesne astept ori cine, er peste putintg
ca Stroia Leurdeanu sg fie lgsat in pace de dusmanii sgi de
moarte, Cantacuzinestii. Ei urzesc in curnd o intrigg prin care
pkesc pe Stroia si pe unul Radu Dudescu ginerele lui
c ar unelti rsturnarea domnului. Duca supune pe Dudescu
la munci, arzAndu'i peptul cu un fer ros pang aproape de moarte,
executorul acestor munci fiind armasul cel mare Nica dela Gra-

diste ; dar Ora adeverindu-se de scorniturg, boerii pri sunt

iertuti i Cantacuzinestii nu izbutesc la alt ceva deceit la o aprindere si mai strasnicg a urei ce fierbe in contra lor.
Cu toate acestea domnul care ave interes sg se sprijine
pe gmbele partizi pentru a fi tare si in tail', si mai ales in Constantinopole, cgutau mereu s impace mbele taberi rivale.

In anul al doile al domniei sale, trebuind s plece din nou contra

Polonilor, el lasg o cgimkgmie compus din membrii gmbelor
partizi, anume pe Stroia Leurdeanu, pe Radu Cretulescu unul
din ginerii ucisului Constantin postelnicul si pe al treile boier
Vlcu vistiernicul, nu se stie din care partidg. In timpul lipsirei
lui Duca, partida contrail Cantacuzinestilor organizazg o intrigg bine tesutg in contra lor, si la intoarcerea lui pargsc cu
probele inchipuite de ei pe Cantacuzinesti de trklgtori. Duca
Vodg trimite dela Cocorgsti unde se oprise din cauza ciumei
ce bntui toatg tara, dar mai ales Bucurestii, sg prindg pe Sdrban
Cantacuzino logofgtul si pe fratele su Mihaiu Spgtarul, iar
Iordache, Matei i cumnatul lor Barbu visternicul fug la Bra134

Neculai Costin, In Letopisefe, II, p. 19.

Capitanul in May. si, II, p. 5.

201

VITORIA ROMANILOR

ov. Mihai izbuteste ins6 a trece muntii, iar Duca Vod vazand
cA cei mal multi din Cantacuzinesti au sca'pat, i temandu-se
de influenta lor, sloboade si pe acei ce mai erau inchisi 135. Cant-

cuzinestii cei refugiti in Ardeal, anume S5rban logoratul si

Mihai spatarul, fac aici o carte de juemnt ca'tre prinCipele
Transilveniei Mihail Apafi in care lucru straniu, Ii vedem f6gAduind ca cu toat nevointa lor, se vor sili a pazi cele patru
legi (religii : protestant, calvink catolic si socinian'a) ce sunt
fntru ace-astsa tara primite 138. Se vede cs. principele Apafi voia

sa iea o garantie c oamenii bogati si puternici pe care i adapostise in tara lui nu vor incerca nici o uneltire pentru a impiedeca pe Romani de a se alipi de una din religiile dominatoare
de acolo.
Totusi aceast6 partid6 era in scadere la Duca. Cand domnul

pleaca in al patrulea an al domniei sale cu Turcii asupra Ce-

hrinului, el lasa c'aim'acami pe Gheorghe 1361eanu, Hrizea vist-

Stoica paharnicul, toti trei din partida protivnic6

Cantacuzinestilor, Meat este adevarat cele ce spune cronicarul.
c5 se ranise inima Cantacuzinestilor i se ra'cise despre domn" 327.

Acestia dupa cat se vede incep atunci inteadevr a s'apa

pe Duca Vod, sprijiniti mai ales pe prietenii lor din Constantinopole. Un meghistan, om mare al Portei, scrie anume lui
*khan in timpul acestei noue expeditii a lui Duca contra Cazacilor, ca s vin6 la Trigrad, ca'ci acuma ar fi momentul cel
mai favorabil pentru a c'pata domnia. Nu stim cum se facii,
dar scrisoarea ca'zh. In mnile lui Hrizea vistiernicul, care scrie
intmplarea lui Duca in taba'e. Doamna lui Duca ins6 care se
&Muse in dragoste cu S'arban Cantacuzino, aflnd despre primejdia in care se OA amantul ei, Il instiintaza" la timp si el
fuge la Constantinopole, de unde se intoarce domn, stegmutnd
Turcii pe Duca in Moldova 138.
4.

.LillBAN CANTACUZINO

Ineonjurarea ATienei, 1679-1688.

Multi bani Il custase
pe Skban Cantacuzino ca'ptarea domniei. El trebui s6 cheltuiase pentru darurile fcute sultanului, validelei, vizirului
si altor mari dregsatori 1300 de pungi care faceau 650,000 de lei 139.

Sa'rban dona s indrepte rlele fcute farei sale prin nenecontenita ei mprtire la ra'sboaele Turcilor cu Cazacii
Anon. 'tom. in Mug. ist. V, p. 16.
Iorga, Studit i doc. IV, p. 61.
1" CApitanul, Mag. ist. I, p. 8.
Genealogia, original, p. 227. apitanul In Mag. ist. II. p. 17 : SArban
logofiltul au venit domn in scaun pe la Boboteaz4".
1" Mamucca della Torre, dragoman ImOrAtesc cAtr Imp. In Hurm. Fry.
III, p. 322. AflAm en pe acel timp un galbAn 2V4 lei.

MUNTENIA DE LA MATEI BASARAB PANA LA CONSTANTIN BRANCOVANU 205

Polonii, care o ruinaser cu desvrOre ; Turcii ins nu-i dau

rgaz. Dup desfacerea Cazacilor din legAtura cu Polonii, acetia

In loe de a Amnea credincioi Turcilor, se dau in partea RuOlor, ceea ce aprinde un Asboiu intre Poatr i Rusia, in care
*rban este nevoit s iee parte impreunA cu Duca al Moldovei.
El doria deci din toat inima s'A scape de Turci cnd de odat un
nou rsboiu izbucnete intre Turcia i Austria, i Cantacuzino

este nevoit s plece car Viena impreun cu Cara Mustafa

i A iee parte la incunjurarea acelei cetti, in 168314.

Dup pacea incheiet intre Turci i Germani la Vasvar,
In 1664, Poarta incurcat In rsboiu infAi cu Venetia pentru
posesiunea insulei Creta, luat de Turci in 1669, apoi cu Polonia
1672-1675, sfrit prin pacea dela Suravna i cu Rusia1677 1681
care se inchee prin tratatul dela Radzim, nu putea s dee o
deosebit luare aminte trebilor ungureti. i cu toate aceste
fierberea in Transilvania contra necontenitelor uzurpri a le
Germanilor i prigonirile fcute de acetia contra religiei protestante, impinsese pe Unguri in mai multe randuri la Ascoal
i la invocarea ajutorului turcesc. La inceput ins Turcii, din
pricinile artate i din cauz c rsculatii nu erau oameni destoinici, nu vrau A se amestece in daraverile lor. Dela 1678 inainte, de cnd tnrul comite Emerik Tkly iea in mn conducerea mic6rei i repoart in scurt timp nite izbnzi stalucite contra imperialilor, Turcii de i incsA nu de tot liberi purtau inainte Asboiul cu Rusia
totui incep
indrepta

luarea aminte asupra tnrului erou, care rspunde aa de bine

dorintilor lor ascunse dqmnia cu Austria. Dela 1681 lima-

inte dup pacea dela Radzim Turcii dau ajutor chiar pe fat

lui Tkly ; in 1682 intervine apoi un tratat formal intre captil

revolutionarilor i Poarta Otomana', in care se promite lui Tkly
stpnirea Ungariei superioare sub suzeranitatea Portei,
deplin libertate religioasil care pentru Turci er cu totul Indiferent ; iar el se oblig a rspunde un tribut de 40.000 de lei
pe an, care nu trebuia nici odat s fie urcat. Sultanul trimite
lui Tlky semnele puterei, steag i coad de cal, i trupele
paei de Buda unindu-se ca ale lui Tkly ieu cetatea
silind pe Stefan Kohary sa capituleze. Cu alte cuvinte Turcii
declaraser rsboiu Nemtilor, i acetia nu puteau face altfel
decAt a-1 primi. Turcii ins se hotresc ca de odat A dee o

140 Cantemir Istoria imperiului otoman, II, p. 437. CApitanul In Mag. is 1.

II, p. 19, Anon. rom. Ibidem, V, 20 Ordinul de a se pregAti de plecare este trimis
lui Duca 1 lui Sarban Inca din Ianuarie 1682, Kunitz chtrA Imp. 26 Februarie.
1682, Hurm. Frg. II!, p. 326. Cantacuzino avea cu el 4000 de oameni, lar Duca
din MoldoNa 2000. Raggnalia della guerra d'Ungheria tra Cesar et OttomanI1682

1683 ap. Iorga Studii f t doc. XXI, p. 62.

206

ISTOR I A ROM[IN ILOR

lovitur puternica imparatiei germane, atacnd'o chiar In inima

ei prin inconjurarea capitalei. Nu se &dill ei ca virtutea

trebuitoare pentru o intreprindere aa de mareata piense de

mult din sinul lor, i c ceea ce nu izbutise marelui Soliman
trebuia s reupasca Cu atata mai putin lui Mohamed al IV-le.
Se vede ca Turcii nu aveau contiinta decaderei lor.

Ori cum ar fi lucrurile, Cara-Mustafa porni cu o puternica armat, evaluata de unii la 200,000 de oameni, i in 17
Iulie el intinde nenumaratele sale corturi innaintea Vienei in-

marmurite.
Ce opuneau imperialii colosului otoman? 22,000 de oameni
adunati in graba din toate prtile, intre care .1 700 de studenti.

Imparatul, Vzand slabaciunea lui fata cu puterile Turcilor,

cere ajutorul lui Sobieski regele Polonilor, care i-1 promite.
El nu pute ns sa vin aa de curand pe cat nevoia o cerea.
Abia la 15 August putuse el aduna 25,000 de oameni i plecase

tu ei din Cracovia. Pana sa ajunga regele polon sub zidurile

ei, Viena sustinuse cu un mare curaj ese septamani de ingrozitoare inchidere. Care sfaritul lui August, garnizoana pierduse 6000 de oameni, i boalele o zeciuiau pe fie ce zi, mai mult

inc decat ghiulelele duvnane. In 4 i 6 Septemvrie, dupa explozia a dou mine, Turcii incearca doua asalturi, care sunt
raspinse numai dupa cele mai mari sfortari. Gaud se aflau in
cea mai desperata stare, lipsiti de provizii i de munitii, i
ateptau s capituleze, de odata se aude vestea mntuitoare,
ca o armata de 84,000 de oameni, compusa din trupele germane i polone, inteunite sub comanda suprema" a regelui Sobieski, innainteaza spre eliberarea Vienei. Ciocnirea cu dumanul

se intampla In ziva de 22 Septemvrie 1683, i Turcii zdrobiti

inteun cumplit macel care le nimicete armata, vad disparand
visul lor de aur de a ingenunchi odata Europa i civilizatia
apusana. De la acea lovitura Turcii nu s'au Mai radicat ; au
plecat pe clina decaderei, care se va opri numai cu peirea desavarita a statului lor, cel putin in Europa i care astazi (1914)
se apropie tot mai cu grabire.
In tot timpul asediului, adeca tocmai in momentele acele
de descuraj are i de nelinitit ateptare, in care se aflau incunjuratii, Gheorghe Duca i mai ales Sarban Cantacuzino intretineau, dei sub ochii Turcilor i expunandu-se de o mie de
ori celei mai cumplite soarte, intelegeri cu cei din ora, ajutndule in toate modurile : ea aveau porunca dela vizirul s faca pod
peste Dunare, i lucrase incet ca doara mai curand ar veni oastea cretineasc6 ; afail de aceasta Sarban Voda se intelegea
pre ascuns cu Nemtii prin crti, i ()data au avut mult timp pe
un iezuit ascuns in cortul su, i cand mai Ca vroiau Nemtii
sa dee cetatea, trimise pe acel iezuit s le spuna sa mai tina inca
patru ceasuri, Ca' Turcii gatesc iarba de puca i vor incet a

MUNTENIA DE LA MATES BASARAI3 PANA LA CONSTANTIN BRANCOVANU 207

bate, Ong li se va aduce alta" 14-1. Del Chiaro spune de asemene

c6 Srban Vod incrca tunurile sale cu ghiulele de paie". Un

izyor contemopran spune c Turcii nu pot pune mare temeiu
pe Valahi pentruc fiind Cretini, ei pot lua partea acestora
cum au fcut-o in btlia dela Slobozia" iar impratul
scrie lui Srban Cantacuzino in 29 Fevr. 1688 c6" auzise de
mult de frumoasele fapte ale Mriei Tale in vremea incunjurrii Vienei" 142.

Ajutorul dat de Romni Nemtilor fusese ascuns *i nu

strluci la lumina zilei ca acel adus de regele polon. Dac ins
el nu ar fi sustinut in timpul asediului moralul incunjuratilor,

nu tim dac regele Sobieski ar mai fi avut ce despresura, atunci cnd trziu sosi cu armata.
Dup ce Turcii sunt invini la Viena, regele polon Sobieski

cu toat primirea cea rece pe care i-o fcu irnpratul, eruia

Ii prea ru acuma a datori mntuirea lui unui principe strin,
inainteaz6 cu armata asupra Ungariei, bate pe Turci sub zidurile cettei Parkany, inteo lupt din cele mai sngeroase,
iea centuia Granul care satuse 140 de ani sub stpnire turceasc. Cara Mustafa pltqte cu capul nenorocita lui intreprindere. In 1684 se incheie liga sfnt in contra Otomanilor,
intre Germana, Polonia i Venetia, sub protectia papei Inocentiu al XI-le. In anii urmtorii cretinii repurteaz izbnzi
peste izbnzi : ieau Neuhusel, Eperies, Tokai, Kaschau, Szolnok, Szaswar in decursul anului 1685; iar in 1686 cnd Srban
Cantacuzino se vede nevoit contra pleckii inimii lui s trimit
In otirea turceasc un ajutor muntenesc sub comanda lui Iordache Cantacuzino 143, dup un intaiu asediu fr succes, intr'o
a doua intreprindere ieau capitala Ungariei, vestita cetate Ofen,
care incape iar4i in mnile Cretinilor, dup 145 de ani de st-

141 Istoria bAlceneascil (o variant5 a lui Gapitanul) in . incoi III, p. 134

si Genealogia Cantacuzinilor, original p. 228, aratri c 'Arban Voda se ajunsese
cu impi1ratul Rudolf la asediul Vienei. O dovada mai evidentli a sprijinului dat
de 5Arban Nemtilor la asediul Vienei reesii din urmtoarea scrisoare a Grafului
Waldstein catra Shrban Vocta din 29 Fevruar 1688: Aceasta osardie nu-mi este

particular si este cea pe care toti cei buni crestini o au, Inca de cdnd noi am
auzit de acele Irumoase fapte ce Aldria Ta ai Neat in vremea incunjurdrei Vienei".
Gcnealogia p. 270. Insmniim aice CS precum Istoria balaceneascA a lui

nu este decat o variantii a CApitanului, consultata de nemuritorul Intemeietor

al istoriografiei romane, asa si cronica cea citat5 adese ori de el sub numele decronica lui Filstih nu este decat o traducere germana a Anonimului roindnesc. Sincai

observase (III, p. 125) cA precum Filstih pretutindene Malta pre Cantacuzino

asa istoria bAlAceneasa II defaima incat poate".
142 Istoria delle moderne revoluzioni della Valachia, Venezia, 1718, P. 136

i suoi canoni mai si sparavano con le palle". Discours sur l'Empire des Turcs
sept. 1683. larga, Ade i frag. I, p. 95. Scrisoarea imptiratului in Genealogic ed.
Iorga, p. 248.
,43 Memoriul contelui de Bellcardi in N. Iorga, Ciiteva manuscrise, In An.
Asad. Rom. II, Tom. XXVIII, 1906, p. 508.

208

'STOMA ROMAN ILO R-

panire turceasca. Turcii luptasera cu cea mai de pe urma desesperare, simtind ca dela stapnirea acestei cetati atarna viitorul lor in Europa. Abdurrahman, comandantul garnizoanei,
fu gasit mort strapuns de multe rani, pe o movila intreaga de
dumani ucii de el. In 1687 ducele Lorenei, vestitul general
austriac, bate pe Turci cumplit in cmpia dela Mohacz, unde
cu 161 de ani mai inainte, in 1526, Turcii implntasera pentru
prima oara ghiarele lor in corpul apusului Europei. La sfaritul aces tui an, aproape toata Ungaria er in stapnirea imparatului, care puse de incorona pe fiul sat' cel mai mare, arhidecele Iosif, ca rege ereditar al acestei tari, in cetatea Presburg
In ziva de 9 Decemvrie. Pe cand la nord Turcii perdeau Ungaria

la sud Venetia le rapia Morea i in 1687 luau Athena din manile lor. Oara Turcilor parea c sunase In Europa.
Pleearea lni $-"trban Cantaeuzino eiltre Nemti. *arban
Cantacuzino nu indraznise a trece indata in partea Nemtilor,
Cu tot sprijinul ascuns pe care le daduse la asediul Vienei, fiind

c vizirul, dei batut, poseda Inca puteri infricoate, i parte

din Ungaria care despartia pe Muntenia de Viena, era inca in
mnile Turcilor. Totui el indrazni s radice, chiar pe locul unde

stationase cqtirea lui, o mare cruce de lemn, pe care o inchin

ca amintire cetatei pe care i el fusese nevoit sa o impresoare 1.
Vazand el insa izbanzile cele mari i repetate a le Nemtilor, se
hotarete a-vi da &Aid pe fata i a intra cu ei in legaturrt mai
apropiata cu atata mai mult ca este provocat la aceasta de insu
imparatul, care i trimite la inceputul anului 1687, o scrisoare
in care if arata c it je sub a sa protectie. Serban Cantacuzino
raspunde indata unei atari innalte bagari in sama, spunnd solului
c imparatul se va lrnur i din viu graiu i din scrisori despre

scopurile pe care el le poarta in gandul s5u in privirea celor

"4 Eata inseriptia 'atria pusA pc aceast cruce dup cum o (IA Engel in

Geschichle der Walacheg, P. 326 : Crucis exaltatio est conservatio mundi crux
decor ecclesiae ; crux est custodia regum ; crux confirrnatio fidelium ; crux glora
angelorum et vulnus demonum Nos Dei gratia Serbanus Cantacuzinus Valachiae
transalpine princeps, eiusdemque perpetuus haeres et dominus erreximus crucem

hanc in loco quavis die devotioni populi sacro et honorando in perpetuam nostri
nostrorumque memoriam, tempore obsidionis machomedanae a visiorio KaraNIustafa Bassa, Vienae inferioris Austraiae, mense Septembris die prima anno
1683. Viator, memento mori". Reprodus' i in Mag. ist. V, p. 79. Asupra aflArei
acestei cruci cetim Intr'un ziar contimpuran : Verissino e distinct racconto con
mina pienissima relazione delli progressi dell'armi cristiane sollo la famosa fortezza

di Pest. In Venezia et in Bologna, 1683. (Bibl. Acad. col. Sturza, No. 2100). Si
e trovata apresso Brun due leghe lungi di Vienna una croce di legno lunga di
cinque in sei braccie e grossa in conformita, con una inscrizzione latina, che e del
primo di Septembre 1683, della quale s'intende che sia fatta dal principe di
Aloldovia (adicA Valachia) transalpinii, per memoria dell'asedio di Vienna, essendo

anch'egli stato con le sue truppe nel medesimo assedio".

MUNTENIA DE LA MATEI BASARAS PANA LA OONSTANTIN BRANCOVANU 200

propuse 145 Din instructiunile date de SArban solului

aflm urmatoarele : Mai intai .Srban Il Insarcineazti

a multami din inima imparatului pentru patronajul in care
Il lu, ata pe el cal si pe nefericita lui provincie ; ca el
ca imparatul avuse de mult scopul de a'i elibera de sub jugul pagan, dar ca fusese impedecat prin marea indeprtare
a locurilor i prin interpusa stapanire turceasca. Pentru a
se putea si el rascula In contra Turcilor, ar fi de nevoie ca
impAratul sa ocupe Temisoara si Transilvania, spre a putea

el avea macar o scpare in acea tara la caz de pericol, i unde

a'si reconstitui puterile ; caci Valahia ar fi cu totul plana i rte
aparar' de nimic din partea Turcilor si a Tatarilor, iar Moldova
ar fi cu totul ruinata. In privirea intrebarei ce-i punea imparatul, daca ar putea sa mai atraga si pe altii In partea lui, A'rban
rspunde cA pana acuma n'a putut cerca nimic in aceast privinta, de teama primejdiilor cArora s'ar fi expus ; dar ea, fata
cu izbanzile stralucite a le Maiestatei sale, spereaza ca va vedek
In curand armatele imperiale la Dunare, cand atunci ele se vor
spori in chip insamnat prin adaugirea crestinilor. Alai cerea imparatul ca *Arban sa-i dee o garantie a sinceritatiei sale, la care
domnul muntean raspundea, facnd alusii la cele petrecute sub
zidurile Vienei, ca el asa spera i credea ea M. S. a putut cunoaste singur din multe fapte i indicii anterioare cat de mare
plecare i supunere a avut In tot deauna catea interesele sale,
si ea' atat dorinta lui cat si a Intregei sale tri este de a fi liberat
de jugul cel uricios. Dupa ce 5rban d oare care lamuriri

intrebrile Imparatului, pe unde ar ave de gand Turcii

treac. iari Dunarea, si in cotro isi achina ei proviziile, vine

la rugamintile pe care si el le ndreapI catra M. S.

SA dee ajutor Munteniei spre a scap de jugul paganilor.

Sa-i deschida o cale de corespondenta sigura cu curtea

de Viena prin Transilvania.
S'a dee ordin generalului celui mai apropiat de hotarele muntene, ca la caz de nevoie
trimita un grabnic ajutor. Instructiunile se sfarsesc prin cate va vesti culese din auzite despre o apropien legatura si a Muscalilor cu crestinii apuseni contra Turcilor i despre uneltirile ambasadorului francez1".
," Ni s'a Ostra t rspunsul lui 'cirban trimis inapoi ImpAratului prin aducaorul scrisoarei. El este din 16 Aprilie 1687 omni humilitate est submisissin'a observantia a latore praesentium literas Sacratissimae Maiestatis vestrae
accepi. Clementiarn atque propensam benignitatem Vestrae caesarae regiae
Maiestatis erga me et omnes istius patriae incolas declaratum agnovi". Hurm.

Doc. V, p.

135.

146 Instruction desselben Fiirsten Suban Cantacuzino au den Kayserl. Gesandten beztiglich den ihin gemachten Vorschlge. Als Beilage des obigen Screiben
des Fursten in Chiffern geschrieben, din 16 Aprilie 1687 Hurm. Doc. V, p. 136,
A. D. Xenopol. !Moda Rominilor

Vol. VII.

14

210.

ISTORIA ROMANILOR

Ca tra sf Arsitul anului 1687, *arban Cantacuzino trimite

la Viena in solie pe episcopul de Nicopole, Anton *tefan, i pregatindu-se de 1111)0 in contra Turcilor, aduna o armata de vr'o
30.000 de oameni i toarn 35 de tunuri. Imparatul trimite pe
un iezuit, Antide Dunod 147, In Bucuresti in 1687 Septemvrie

care sa imbarbateze pe Sarban a lucr pentru crestini. Imparatul Ii trimite i un diplom in care numeste pe domn general
de oaste purtatorul nostru, drept iubitorul *Arban Cantacuzino, principele tarei Romanesti", i prin care i invoeste a
aduce i pe alti principi In liga crestin. Putin timp dupa aceasta gasim niste privilegii recunoscute de Leopold lui *arban

anume : domnia ereditara in Muntenia si Moldova familiei Cantacuzino ori-ce s'ar lu dela Turci i s'ar constata ca au apar-

tinut cand va Munteniei, i se va restitui ; Sarban Cantacuzino

va purta titlul de comite al imperiului si va ave dreptul la

adapost in Sibiu la caz de primej die. Pentru toate aceste domnul

se indatoreste a plati pe an 75.000 de lei tribut catra imparatul
sa se indatoreasca a plti leafa la 6000 de ostasi pe care imparatul fi va trimite lui *arban pentru apararea trii. Aceste puncte
fusesera comunicate lui *Arban prin un ambasador special Czaki
In 16 Fevruarie 1688 148.

*arban se roaga de impratul s'A reduca ajutorul adeca

tributul la 50.000, iar ostirei (celor 6.000) s-i dea numai hrana
pe dud leafa ei s'o plateasca imparatu1149.

Mai insemnat insa decat aceste trgueli care tot s'ar fi

putut impca, este conditia pusa de Srban ca a-tat juramntul

pe care se arata gata sa-1 fac precum i implinirea cererilor
s inceapa a fi lucratoare numai atunci cnd obstescul yeasmas de ajuns va fi infrnt i ne vom incredinta ca este intea-

tata rusinat cat sa nu poat mai departe pustii nici asupri aceste amndoua nenorocite tari" 150.

Mai ales de un atac al Tatarilor trebuia sa fie aparate

-Wile de catre imperiali. Imparatul ins nu slabeste punctul sau

de vedere care era de a supune cat mai mult Muntenia sub au-

Canternir, 1st, imp. oloman, II, p. 506, nota 63 Creditiva lui Anton

Stefan din 6 Decembrie, 1686, In Hurm. Doc. V, p. 142. Genealogia Cantaeuzinilor

arath la pag. 229, ch Sarban Voda ar fi adunat 20,000 de oameni de oaste i ar

fi turnat 40 de tunuri.
Asupra acestor relatiuni vezi Genealogia p. 233 si diploma lui Leopold reprodus In Mag. ist. V, p. 80. Antide Dunod se folosi de petrecerea lui
In Muntenia spre a serie un raport asupra acestei tri, publicat in Mag. ist., V.
148

p. 33-71, sub titlul, Historica relatio de statu Valachiae". Intreaga corespondenth

a imphratului si a autorithtilor militare cu Sirban dela 1 Sept. 1687 inainte este
tradush In Genealogia ed. nou p. 214-254.

Scrisoarea lui Shrban c. Imp. Geneaiogia, ed. larga, p. 222-227

" lbidem, p. 234.

MUNTENIA DE LA MATEI BASARAB PANA LA CONSTANTIN BRANCOVANIJ 211

toritatea lui. Din aceastg pricing' nu se izbuteste la nimica hotgrAt 151.

5Arban Cantacuzino dupg incheierea leggturilor cu im-

pgratul i spre a sluji cauzei crestine, se pune in leggturi i cu

arul Rusiei, stiind el bine cg cel mai puternic sprijin pe care

impgratul l'ar putea dobAndi ar fi din partea tarului Moscovitilor, despre care un diplomat al acestui timp spune cg Turcii
Il respecteazA mult hind cg se tem de el". In 15 Noemvrie 1688

Sgrban Cantacuzino trimite pe arhimandritul Isaia din rnuntele Althos la curtea din Moscova, cerAnd a i se inchina. Tarul
fAggdueste pentru numele sfintei biserici a rgsgritului" a ajuta

pe Munteni ca sg scape de sub jugul tiraniei, sub cuvntul

uneia i aceleiasi religii Crestine" ; fAggdueste de o cam datg

ajutor contra hanului Crimeei, dusmanul cel mai neimpAcat

al crestinilor i mAna dreapt6 a Turcului in toate intreprinderile, cu conditie Ins i acuma ca i in tratatul cel d'intA1152,
ca sA v ineti tari i nestrgmutati si la alte State sg nu vg anexati, nici s vg supuneti, i acte afirmative de supunere sg

nu faceti i sA nu sAvArsiti fggAdueli si jurgminte de supunere".

Pentru a cunoaste mai in grabg rgspunsul voevodului la a-

ceste propuneri, Tarii loan i Petru trimit la*grban Cantacuzino

un sol al lor impreung cu arhiinandritul Isaia. TrgtArile insg

nu mai au niel o urmare, de oare-ce 5Arban moare cut-And timp
dupA aceea, in 29 Oct. 1688 153.
Impgratul pentru a determina pe SArban Cantacuzino ce

se pleacg cererilor lui, Ii trimite inc6 un diplom, in care repetnd numirea de comite al imperiului Ii recunoaste coborarea
sa din familia imperialg a Cantacuzinestilor din Bizant, ba chiar
dup cum se pare, deschide principelui muntean o mgreatg
perspectivg, aceea de a'l reurca pe tronul acelei impgrAtii din
care isi trAgea originea 154. Solul francez raporta vizirului aceste

planuri, dorind sg ponegriascA pe SArban, care fiind prietenul

Nemtilor er dusmanul Francezilor, ce pe atunci duceau cu

Ibidem, p. 234 si 243. Comp. Introducerea lui Const. Giurescu la col.
Documente priuitoare la Const. Brcineoueanu, p. I si urm.

152 Asupra acestuia, incheiat de Petriceicu Vod si Duca. Vezi mai jos.
Istoria Moldovei in cap. urmator.
15, Tratat Intre Sdrban Cantacuzino i jarii Rusiei loan si Petra in Mitilineu, Coleefiuni de ira/ate, 1874. Bucuresti, p. 71. Comp. Carra Histoire de la
Moldauie el de la Valaehie, p. 90. Xenopol, Razboaiele hare Rust si Turd, Iasi,
1880, I, p. 11. Koglniceanu, Ilistoire de la Valachie, p. 322.
154 Asa spune Cantemir, Istoria imp. oloman, II, p. 506, nota 73 si Carra
op. cit. p. 99. Un document atribue aceastd promisiune fcuta lui Cantacuzino,
larului rusesc. Marsigli cAtril imp. Aprilie 1702 in Hurm., Frag. III, p. 384 .,,da
un prete greco mi e stato comunicato il concerto del fu Serbano Voivoda din
Valachia. col Czar di Moscovia ner introdurlo all'imperio greco servendosi, dell
mezzo di lei armi per facilitarlo". 5i Neculcea, Letopisele, II, p. 250, cunoaste

atare fWiduinta : gAndul si giitirea lui 55rban Vod5 era sh fie el imp5rat in
Tari grad".

212

ISTORIA ROMANILOR

dnsii rsboiul Palatinatului. Turcii cunosteau si din alte pkti

toate uneltirile lui Cantacuzino ; dar ce puteau ei s" intreprind6
In contra lui, cand nenorociri peste nenorociri izbiau armatele
duse de ei In contra imperialilor. Mai ales se temeau Turcii de
Intinsa conspiratie ce se urzia sub efectul victoriilor germane
In sinul insusi al imperiului lor, i in care erau sA fie atrasi nu
numai Romnii, ci ine i Cazacii, SArbii, Bulgarii i Grecii,
care ave de tint punerea lui '6.rban Cantacuzino pe tronul
Constantinopolei de ckr Rusi i Austriaci uniti impreun" 155.
Turcii incepuser a se teme de numele lui *kban Cantacuzino

si tkile romane ajunsese aproape neatArnate prin repetitele

victorii a le Nemtilor 156 PAn6 la atata ajunsese sumetia lui

Shban Cantacuzino, inat el i b6tea chiar joc de Turci. A-

cear6 tributul.
cestia fkAnd tot pe marii i puternicii, trimit
Skban 11 r5spunde ; MO de abi trecuse ceausul Dun'rea cu
sacii de bani, i se ndpustesc asupra lui un num6r de hoti, care'l
prad i aduc banii inapoi In vistieria domnului Munteniei, lucru

ce in curnd fu aflat i cunoscut de toat lumea, dar pe care

Turcii se fkur a nu'l intlege 1.57.

Impkatul, v5zand c nici perspectiva tronului constantinopolitan nu hotkeste pe SArban a jertfi prezentul unei
dueli de viitor, se gAndeste a constrange pe domn, prin innaintarea armatelor austriace, a se da pe fat, i generalul Veterani intr6 in Muntenia, innaintand asupra Cmpulungului.

*khan Vod v6zAnd aceasta trimite soli In dou6 rnduri la

Veterani pentru a-1 rug s" se retrag indkt, cki n'ar fi venit
inc6 momentul de a se rscul in contra Turcilor, rugminte
de care ascult6 generalul german. Domnul se grbeste ins6 a
trimite In solie la Viena pe Iordache Cantacuzino, Constantin
B61keanu i 'rban Vlklescu pentru a explich imp6ratului
pricina intArzierei sale ; iar pe de alt parte pentru a adormi

pe Turci, pan se va intelege cu partida protivnic rscoalei,

el ii face inaintea lor un merit de a fi scos din 01.6 fr lupt6
armatele austriace, lucru pentru care Turcii Ii mulOmesc.

Astfel stia acest principe ss invkte cu destu1 destoinicie

firele politicei, i indreptarea lui car Nemti nu poate fi socoUta' pentru acele momento decAt ca o ghibace intors6tur, intru

cat spiritul su pkrunztor gcise inc" de sub zidurile Vienei

c veacul Turcilor se sfArsise i incepuse acel al Nemtilor. Ce
alt mai inteleapt politie pute urin. *khan Cantacuzino
deck de a se da tot deauna In partea celui mai tare, singura
Marsigli c. Kinski 20 lunie 1692, Hurna, Fray, III, p. 384.
" Neculcea in Letopisefe, II, p. 260. Comp. Vanel Abreg nouveau de

Phistoire gnrale des Turcs, Paris, 1689: Transilvania, Muntenia si Moldova

odinioar tributare Porte', aproape nu mai sunt sub puterea ei", citat de Ionescu
Gion, Ludovie al XIV-le i Constantin Brdneoveanu, Bucuresti, 1884, p. 154.

"7 Del Chlaro, op. cit. p. 138.

MUNTENIA DE LA MATES BASARAB PANA LA CONSTANTIN BRANCOVANC 213

politied posibil pentru o tar mic precum era Muntenia. Tot

talentul este de a gci i prevedea evenementele, i aceasta o
f'cuse Cu o ager ptrundere fiul postelnicului Constantin.

Pe and ins Srban creda c prin aplecarea lui ctr

Nemti ii aterne paii &Rea Constantinopole, spre a pune

pe familia lui, veche i alt dat strlucitoare coroana impratilor bizantini, and el omul cel voinic i puternic cap'a't o
boal grea care sfAri cu moartea 158.

Compliertrile luntrice.
Dup ce am schitat insmnatele
evenimente a le politicei exterioare, ctr care fu rpit Muntenia in timpul lui *khan Cantacuzino, s adogim spre completarea icoanei acestei domnii i ate-va trsturi asupra complicrilor interne,
Srban Cantacuzino er o fire cu totul iute i pornit.
Del Chiaro care l'a cunoscut poate chiar personal, spune despre
dnsul c Turcii care'l cercetau cu ambasadele lor in timpul
tratrilor sale cu Nemtii, se duCeau dela el ca i ametiti i inspimntati de maestoasa lui statur i teribilul sunet al voacei
lui" 189 Despre unul din aceti ambasadori adauge Del Chiaro
c4 vznd acea uria statur, acei ochi mari care produceau
inspimAntare i acel ton groznic al glasului principelui, fu apucat de o mare fried i incept a tremura" 160. 0 natur astfel constituit nu pute sri ingklue a nu'i rsbun contra boierilor din partida advers, pe care i-am vAzut chinuind cu atta
cruzime pe neamul Cantacuzinetilor. El ucise deci pe mai multi
din membrii partidei protivnice, precum pe srdarul Drosu, vistiernicul Hrizea, vistiernicul Radu i alti ati-va ceea ce face
pe Constantin Cpitanul s Inceap cu urmtoarea exclamatie

istoria domniei lui *khan Cantacuzino : Mare i intunecat

nour i plin de fulgere i de trsnete au czut pe Tara Romneasc6 cu *rban Vod care au spart i au desrdcinat nenumrate case de boieri i de slujitori i de sraci, i pre multi i-au
morn cu multe feluri de cazne i i-au srkit cu multe feluri
de pedepse, precum mai jos se va arta" 161 Aceste cruzimi
sunt cu atta mai explicabile, c6 boierii partidei adverse nu in-

cetau cu parile lor la sultanul. A and cu prilejul mergerei

Moartea lui i-irban, este banuit de silnica datorita otrdvei mestecate

de capii partidei adverse care se ingrija de prea via lui plecare care Nernti. Vez
Radu Greceanu In Mag. ist. II, p. 131. D. Cantemir, Eoenimentele Cantaeuzinestilor
ed. Acad. p. 8 i Genealogia ed. Iorga, p. 253. PArerea nu este de admis. Boala
lui 5Arban tinu mult timp, v. Iorga, Operile lui Constantin Cantucuzino, p. VV I.

Apoi capul partidei protivnice BrAncoveanu face 1i el politicA german5. Data

mortei lui confirmat prin mai multe documente, fare altele De Girardin
regele Frantei 6 Decemvrie 1688 Hurrn. Doc. supl. I, p. 278.
1" Del Chiaro p. 138.
Ibidem, p. 141.
1' Mag. ist. II, 18.

c.

211

ISTORIA ROKANILOR

lui Duca din Moldova la Constantinopole pentru reinnoirea

domniei, se duc cu el aproape 300 de boieri, slujitori si cgpitani,

din Muntenia in fruntea lor cu grecul Alexandru Burnaz spre

a face pall la impgratul contra lui Sgrban. Vizirul insg castigat
prin bani nu le d ascultare. Intr'un alt rind boierii adversari
revin iargi la pgri sub conducerea lui Papa Boicescul, dar sunt
pui la inchisoare. Dupg' linitirea insg a primei sale furii, intglese Sgrban cs trebui s reiee politica urmat incg de Duca
Vodg, anume de a se sill s impace partidele rivale, acgror dusmgnie era periculoasg, in vremile de grea curnpng prin care
trecea pe atunci Muntenia: De acea el boiereste in curand chiar
pe acei pe care nu-i iubea", cum mgrturiseste insusi Cgpitanu1162 i mai tarziu caut sg se impace chiar cu dumanii sgi
cei mai inversunati, cu familia lui Gheorghe Bgleanu, mgritandu'i fata dupg Grigora Bgleanu fiul lui Ivascu si nepotul lui
Gheorghe, care Ivascu pribegise impreung cu fiul &au la venirea

lui Sgrban. Domnul trimite dupg Grigora care stgtea in Ardeal, pe Constantin Cgpitanul Filipescu, autorul cronicei cunoscute sub acest nume, i'l aduce in targ, dandu-i in insotire
pe frumoasa lui fan Smaranda 163.

O cronicg contimporang caracterizazg astfel domnia lui

Sgrban Cantacuzino : In timpul domniei sale trebui el sg sufere multe pentru favorarea binelui obstesc, cgci avea multi
rivali si invidiosi, care se nevoiau sg'l arunce din scaun. Mai
ales 11 dusmgniau Grecii constantinopolitani, cgrora el totusi
se opunea din toate puterile sale. Turcilor le inchidea gura cu
bani. Pe Greci i linisti prin alte mijloace, pre to-ti dusmanii &5.i

Ii aduse sub picioarele sale si le atrase moarte sau inchisoare.

Chiar Mahomedanii respectau pe domn, pentru vaza lui personalg. In timpul domniei sale nici un dusman n'a pus piciorul
in Valachia" 164.

Sgrban Cantacuzino cut sg cgstige inimele supuilor,

pe care i inspgimntase nti, prefcndu'si strasnica fire ca

s devin plgcut si vesel. El se sili apoi sg ridice nivelul cultural

al Munteniei, atrggand in ea pe strgini, cgtrg care era foarte

iubitor si darnic. El favorizg desvoltarea invgtAturei, and
lefi insemnate dascglului de limba greacg, care invgta pe fii
nobililor gramatica, istoria si filosofia. Introduse in curtea lui
un mod de traiu mai poleit i mai civilizat, i in tara lui o liniste

de care multi ani ea nu se bucurase" ; sili pe boierii care nu

aveau incg nume de familie formate sg" si le ia dupg mosia lor

de basting si de atunci se deprinserg multe familii boieresti

Ibidem, p. 19.
In Ibidem, p. 34. Cron. anonimii numete pe aceastA domnit Alexandra,
Mag. Ist. V p. 27.
in Engel, Gesch. der Wallachey, p. 331.
102

MUNTENIA DE LA MATEI BA8ARAB PAN LA CONSTANTIN BRANCOveNu 215

ali da numele dup acela al moiei165. Mai introduse *Arban

i cultura porumbului in Muntenia.
*grban Cantacuzino insamn deci inceputul unei noue
epoci in Istoria Romnilor : in luntru, inceputuri de cultur
mai temeinicg. dei nu in limba trii ci in una strgin ; in afar'
Inclinare rostifd ctre politica germang, politie ce-i va desvolta
roadele sale sub domnul urmAtor.

'" Del Chiaro, op. cit. p. 199.

ISTOR FA MOLDOVEI
DE LA DETRONAREA LUI VASILE LUPU PANX LA
CONSTANTIN DUCA
1653

1691

1. GIIEORGIIE 5TEFAN 1654-16581)

Oeuparea tronului. Am vzut la domnia lui Vasile Lupu
c Gheorghe Stefan ajunse in tronul Moldovei, ca un instrument

de rgsbunare intrebuintat de Matei Basarab si de aliatul sgu

Gheorghe Racoti contra domnului Moldovei. Prin un act din
1653 Gheorghe Stefan logofkul i cu alt boier Stefan Sardarul

rugau pe Racoti sg le iee de asupra lor pre Vodg care este acum,
pre Vasile Vod, fggduind ca unul din ei s meargg in ostile
Mgriei Sale, iar celalalt sg fie improtiva lui Vodg din lguntru,
ca nici sg nu poatg strAnge osti, nici sg nu poatg scpa" 2 Pen-

tru a indreptti rscoala lui contra stgpnului sgu, Gheorghe

Stefan pretindea, nu e vorbg, cg aveg de rgsbunat asupra lui

Vasile Lupu o car% casnicg. Vom vede ins cum nu rsbunarea

ci ambitia condusese purtarea lui Gheorghe Stefan.

Intrigile tgsute de Gheorghe Stefan in jurul domnului,
spre a-i instrging s't putinele simpatii de care se mai bucur in
targ &are sfarsitul domniei lui, dovedesc o minte ghibace
iscusitg in amestecgturi. Avnd nevoe de bani pentru
in-

La espunerea istoriei lui Glieorglie Stefan am intrebuintat studiul lui

Alexandru Papadopol Calimah, Gheorghe Stefan, domnul Mo/dovei, l3ucuresti, 1886.
Ca fiu al logofkului Dimitrie Stefan (Vezi I. Tanoviceanu, Suirea In tron al prirnului

Ghica, In Arhioa socielleiqUinfifice i literare din la#, anul II, No. 2), ar trebui
ea Stefan s-i fie numele de famine. Cronicarii pun uneori acest nume ca acel
de botez al lui, d. e. Stefan logofnul" In Miron Costin, Letopisefe, I, p. 297. El
subsemna 1ns totdeauna Glitorghe Stefan. Iorga Studii 0 doc. IV, pl 30. El era
poreclit Burdula, din pricina grosimei lui.

N. Iorga, Sudii fi doc. IV, p. 29.

MOLDOVA DE LA VASILE 'LITPU PATI LA CONSTANTIN DUCA

217

deplin scopUl i fiind sgArcit, de i bogat, el izbutete a se face

aft de trebuincios lui Vasile Lupu, Mat domnul Il imprumut

STE EA_NO G EOFIGIZ ZA P PINUP E DL MO LDAVIA

Gheorghe Stefan

singur cu 20,000 de galbeni 3. Se pune in legAtur cu cati-va

boieri nemultmiti cu; domnia Arnutului i anume cu CiogoExtracte din cronica7po1onA a lu Ioachim Jerliez 1690.-1673 Arh.

II, p. 15.

218

IBTORIA ROMAITILOR

letii cei ce fusese ridicati la boierie de atr Moise Movil

cel detronat tocmai de Vasile Lupu, i incepe a rspandi in
popor pe ci secrete 0 piezie cele mai rele vorbe asupra lui
Vasile Lupu, intre altele c6 un nepot al su de frate ar fi inlat

patru mii ( !) de fete moldovence, atribuind familiei Lupului

tocmai de acele fapte, despre care ii mergea i a vestea prin
tar, c att Vasile Vod eat 0 familia lui nu prea respectau
onoarea casnicA a boierilor dela curtea lui 5. Apoi Gheorghe
Stefan dndu-se in vorb cu toti acei nemultmiti cu domnia
Grecilor, deveni oare cum 0 el capul partidei nationale contra
domniei instrinate a Albanezului, repetnd iari comedia
jucat de Vasile Lupu cu opozitia contra elementului grecesc.
Paul de Aleppo care se afl in Moldova tocmai in timpul luptelor dintre Vasile Lupu i noul pretendent, spune despre el
c logoftul Gheorghe Stefan nu incet de a trimite mesagii,
a intriga 0 a face toate silintele, pentru a atrage in partidul
su pe toti oamenii cei mai insmnati din Moldova, care urau foarte

mult pe Vasile 0 pe nobilii si d'impreun cu totii Grecii lar" 6.

Dup ce logortul ii tocmete astfel trebile, incepe a se
teme ca uneltirile lui s nu ajung prin dumanii si la urechile
lui Vasile Lupu, cu att mai mult c firea lui cea agalnic
impinge adese ori ca singur s se trdee.
o zi stnd

el cu boierii in divan, czuse pe gndurile ce'l munceau necontenit, i pusese toiagul la gur. BAtrnul vistiernic Iordachi
Cantacuzino Il intreb in gluna : Ce zici in fluer logofete ?" iar el
rspunse : zic in fluer s mi se coboare caprele dela munte"

(otirea din Ardeal). Nu credem c s nu fi priceput nimine

pilda in care el grise, cum sustine Neculcea, care raporteaz6
aceast subtire convorbire 7. Pentru a pute ei din Moldova
cgtr otirile ce le atepta s fie pornite acuma asupra trei sale,
Stefan trimite pe sotia lui la tara, chip pentru a griji de trebile
gospodriei i curnd dup acea inchipuind o scrisoare dela ea,
In care il intiinta c se afl greu bolnav, el cere voie dela Vasile

Lupu s mearg s'o vad. Domnul Il las, dorindu-i s afle

lucrul pre voia sa". Gheorghe Stefan pleacA la moiea lui, care

tocmai se afl in judetul Bacului, plaiul Trotuplui, lng5.

Cain, la hotarele Ungariei, i aice gsete armata ungureasc,

care rsbia acum prin potecile muntilor sub generalul Kemeny

Iano
se coborse caprele dela munte
iar oastea munteneascA sub spatarul Dinu ajunsese tot atunci la RAmnic.

4 Miron Costin In Letopisefe, I, p. 262.

Paul de Aleppo In Arh. ist, I, 2, P. 74. cf. Miron Costin In Letopisefe,

I, p. 283; ed. Ureche, I, p. 559.

4 Paul de Allepo,
Letopisefele,

1.

c.

II, p. 206.

MOLDOVA DE LA VABILE LUPU PANA LA CON8TANTIN LUCA

219

Denurrtarea care se temuse a aparea, cat timp puternicul logorat er la curte, se araf de indata ce dnsul fugise.

Unul din ccinspiratori, spatarul Costin Ciugolea serie lui Vasile

Lupu, ca din partea unui lefegiu strain, ca Gheorghe Stefan

logofkul cel mare Ii este adevkat viclean i s'au ajuns Cu Racuti i Cu domnul muntenesc ca
scoata din scaun 8 Spatarul incredintaza aceast scrisoare lui Iosif egumenul mangstirei Aron Voda, duhovnicul tuturor boierilor, jurandu-1 a o
da domnului Mfg a-i spune din partea cui venia. Duhovnicul
frig este apucat de domn i deslegat de juramnt de catra mitropolitul Varlam ca pentru un lucru ce se atinge de domnie
de atkea case". i arata pe Ciugolea. Vasile Lupu pune la
inchisoare pe fratii Ciugoleti i descopere totul. De indata
Vasile Lupu rapede dupa Gheorghe Stefan pe vatajii de aprozi,
Grecii Sculi i Iacomi si pe Alexandru Costin ; dar ei se intalnesc
la Bacu cu avangarda ostirilor ungureti, care le la goana pe

trimiii domnului, impwand in fuga lor pe unul din ei, pe

Iacomi.

Vasile Vod e surprins cu totul nepregatit de aceasta

lovitura apoi chiar patina Wire ce o avuse, fiind data pe mana

lui Stefan sardarul, care i el II tradase, Vasile Lupu este nevoit

s fuga la Hotin, de unde trimite dup ajutor la cuscrul sau

Bogdan Hmelnitchi, hatmanul Cazacilor ; iar Gheorghe Stefan

cu otirile unguresti i muntene ocupa Iasii in Duminica Floriilor

1653. Indata la intrarea lui Gheorghe Stefan in ora, boierii

alearga spre el din toate partite, atat dusmanii cat i partizanii
lui Vasile Lupu 9, i inteadevar c aceasta era neaparat, daca
intreaga societate nu trebuia sa fie periclitata, caci indata ce
leul pleca din cuca, toti oraenii devenira hoti i furi, iar ne-

gutitorii i principalii cetateni, adunandu-se intr'un corp, transportara lucrurile lor cele mai de pret prin manastiri si se intkira

acolo radicand o incunjuratoare de cara si de caruti in jurul

fie-carei manastiri. Pe cat se temeau ei, urmeaza Paul de Aleppo,

dela care imprumutam aceasta descriere, pe atata i noi care nu
vazuseram nici odata un asemene lucru. Incetase rugkiuni
liturghii, caci bisericile i altarele de jos 'Ana sus erau pline cu
provizii i lucruri ascunse in ele" 1. Sosind Patele tot trebui

insa se se faca o slujba dumnezeeasca ; dar Paul de Aleppo ne

spune c skbarea lor fu de tot melancolica, mai ales ca toti

Grecii preuti i mireni, ateptau la fie ce moment o moarte
prin sable". A doua zi insa si a treia zi de Past nu se mai fad'
nici o liturghie, de oare ce se auzia de venirea otirei cazketi

Miron Costin, In Letopisefe, I, p. 298. Despre aceastd scrisoare vorbete

i Paul de Aleppo, In Arh. ist. I, p. 73.
Miron Costin in Letopisefe, I, p. 302.

" Arh. ist. I, 2, P. 74.

'STORM ROMANILOR

220

toat6 lumea se astept la llsboiu. Noul domn er ocupat

peste msur cu intocmirea ostirei sale. El inrol mai ales pe
vrute si nevrute pe negutitorii Greci care In mima lor tineau
cu Vasile Lupu 31 Se &A o b`flie lngsA Iasi in care Gheorghe
Stefan invins o rupe de fug6 ; iar Timu ginerile lui VasileLupu

intr In oras. Aceast bTlie a fost privit de Paul de Aleppo

si de patriarhul Macarie din vrful clopotnitei man6stirei sf.
Saya, unde erau gszduirti 12 Toaf averea, ne spune Paul de
Aleppo, pe care noul domn o r`dpise in acele putine zile de pe
la bojen i negutitori, Ilm'sese in palat, si fu apucat6 de fiul
hanului czcesc, orasul fu expus unui jaf ingrozitor, de care
suferir mai ales Evreii si Turcii, dar de care nici Moldovenii

nu full scutiti.

Ce timpuri ingrozitoare 1 CM lipsA de garairtie a soartei

individului faf cu svarcolirile ocarmuirilor. Numai patriarchul
Alexandriei, ap'rat de bigotismul timpului, ilmnea neatins de
toate aceste furtunoase valuri. Gheorghe stefan Ii trimisese spre
sfintire o pasa.; iar cnd ThnusIntr in Iasi, pr5.dnd si pcuind,
patriarhul Ii esi inainte in poarta bisericei sf. Saya, pe unde el
trech ctr curte, spre a'l bine cuvnta. Intregul popor si intreaga
armat czur in genunchi inaintea patriarhului, iar hatmanul

dup aceea ducandu-se la biseric insotit de patriarh, purt

acestuia poala din dAllpt, si la suirea lui pe cal Ii tinu scArile
pAn' ce esi patriarhul din mnsdstire 13. Gheorghe *tefan fugise

la neimpAcatul dusman al lui Vasile Lupu, Matei Basarab.

Domnul Moldovei in loc ins de a se astAmpsAra dup aceasf
grea cumpAnA prin care trecuse, atac, dup' cum am vszut,
din non pe Matei in Muntenia, dar este b6tut la Finta. Gheorghe
*tefan cere atunci ajutor dela Matei spre a alunga din nou pe'
Vasile Lupu din scaun. El se opreste de o cam dat6 cu ostirea
lui la un sat al ssu, la
; dup aceea se mu-LA in sus
pAh5. la Bac5u, unde ii soseste i ajurorul asteptat dela Racoti
sub *tefan Petki. La Sirca Vasile VodA Il intimpinA intr'o luptA
desperat, in care ins noul dornn ies6 invinator. De si Vasile
Lupu ave ostiri mai numeroase si el se purt in aceastA lupf
mult mai vitejeste cleat rivalul s`du, totusi ostenii lui Vasile
Lupu fiind totii indoiti i urea neamului lor lacomA la inoiturr`
sttur mai slab deat acei ai lui Gheorghe *tefan, care astig
lupta si pus de ast dats desAvrsit mna pe domnia Moldovei.

Noul domn se gilbeste a se pune inth'i bine cu Polonii

cu care Vasile Vods ave legturi de familie si care puteau deIbidem, p. 76.
Ibidem.

" !Went, p.

77.

" Miron Costin In Letopisefe, I, p. 315

MOLDOVA DS LA VASILE LUPU PANA LA CONSTANTIN DUCA

221

veni periculoi. Solii lui insotiti de ai lui Racot i Mate Basarab izbutesc a determin pe regele polon s. trimit 5000 de oameni
In ajutorul domnului Moldovei 15, care intdrit prin el, asediag
Cu izband cetatea Sucevei, in care se inchisese familia lu Lupu

Cu averea lui i pe care veni s o despresoare slbatecul dar

eroicul Timu. Ginerele lui Vasile Vorl ins' lovit de un glonte
moare in bratele soacrei sale, i Cazacii sunt siliti s se predee.
Doamna lui Vasile Lupu i fiul su Stefan cad in mnile lui

Gheorghe Stefan impreun cu toate insemnatele lor avutii,

iar acesta se intoarn triumfLor i a5.zat in scaunul su din

Iai In Octomvrie 1653 16. Regele Poloniei, mulrmit pentru
infrngerea dat Cazacilor, d. indigenatul i rangul de nobili
lui Gheorghe Racoti, loan Kemeny i. lui Gheorghe Stefan domnul Moldovei 17.

Gheorghe Stefan taie capul lui Stefnit paharnicul fiul

lui Gheorghe hatmanul fratele lui Vasile Vod, trimite pe doamna

lui in robie la un sat al silu deprtat, la Buciuleti, dup ce incearc5 in zadar a aplica asupra ei legea talionului pentru pretinsa ocar adus jupnesei sale de Vasile Vod, cci doamna

fl intimpin cu aa cuvinte inat pofta lui Gheorghe Stefan

Ii trecu in curnd, pe lng c el acuma ave de ingrijit trebi

mai ins'rnnate decAt amoroase rsbunri 15.

Mai multi boieri din curtea lui Gheorghe Stefan Il sftuiau s ucid pe Stefnit ; dar domnul rspunse : om muri
noi pan." atunci pn va iei unul ca acesta domn". Stefnit
er un copil de 12 ani pe acea vreme. Se vede c Gheorghe Stefan

credea inteo domnie indelungat. El uitase acuma, fat cu

singura stpnire mai intemeiat a lui Vasile Lupu, frmntrile

ce se obicinuise atta timp In domniile Trilor Romne i domnului Ii plce
aminteasc exceptia intmplAtoare i. nu
regula cea fatal care predomnise pn atunci. Ins et se in1
Ioachim Jerliez In Arh. ist. II, p. 15.
" Sincai, Cronica Romanilor III, p. 58 aduce dovadd pe Szarladi Ianos
eS cetatea Sucevei fu luatd respingdnd pe Cazaci In 9 Octom. 1653.
17 Vezi diploma indigenatus George Stephani palatini Moldaviae die 30
luniu 1654 in Doghiel, Codex diplomatarius regni Poloniae, II, p. 621-623.

la loan Neculcea O sama de cuointe etc. Letopisefele, II, p. 206 :, Gheorghe Stefan Vodd dupd ce au luat pre doamna lu Vasile Vodd din Suceava la mdrka

lui si pre Sterdnitd Vodd pro fiul sdu, l'au fnsdmnat la nas pufinlel (de aceea a
putut domni mai tdrziu, fiind cd nu se mai cunostea semnul) ; si pre doamnd
au vrut s-si rdde de (Musa. Doamna lui Vasile Vodd l'au probozit i au Inceput
a-I bldstama g a-1 sudui i a-i zice dulau far obraz, cum nu se teme de Dumnezeu,
c i au fost domnul sdu stdpAn i-au mancat pita. Si asa i au dat pace si o au

trimis la Buciulesti. Const. apitanul, Mag. ist. I, p. 303, spunc chiar c ar fi

siluit-o ceeace pentru acole timpuri de barbarie nu ar fi lucru asa de extraordinar

Asupra Insemndrii la nas aducem un text destul de vechi (1550) in care cetim
fratres eit cognati principibussuspecti sunt, nec patiuntur eos in suoregno digere

capti occiduntur aut si viles sunt truncantur naribus quia difoImitate non ad
mittuntur postmodum ad principatum". Ap. Iorga Studii si doc. IIL p. LXXVI.

ISTORIA BoatANILon

222

el I La 1660, abia sese ani dui:A ce rostise el acele vorbe pline

de atAta siguranta, Stefanita urea, tot Un
treptele tronului Moldovei, iar bietul Gheorghe Stefan colind strainatatea,
cersitorindu-si pnea la usile
Mai face insa i alte cruzimi, multe si grele, fericitul domn

da mortei cu mari munci pe Alexandru paharnicul si pe Enache comisul fiii lui Gavril hatmanul, alt frate
al lui Vasile Lupu 19. El vra sa mai omoare si pe Toma si pe
al Moldovei

lordache Cantacuzino, fratii lui Constantin Cantacuzino marele

postelnic al lui Constantin Sarban voevodul Orel muntenesti.
Postelnicul Constantin insa determina pe domnul Munteniei
sa ceara dela acel al Moldovei crutarea vietei lor, ceea ce Gheorghe
Stefan incuviintaza 20.

Pe ruina casei lui Vasile Lupu, se Maltase domnia lui

Gheorghe Stefan : dar nici aceast ruina, nici mortile savarsite

de el nu eran in deajuns pentru a'i asigura pozitia,ci ea trebuia dela

inceput chiar intarita la Poarta, nu cu morti, niel cu sange,

dar cu banii vii i lamuriti vrsati in pungile Turcilor.

Boierii moldoveni care plecasera la Constantinopole, indata dupa intaia fsturnare a lui Lupu, in Septemvrie 1653,
duc cu ei o jaloba in cuprinderea urmtoare : Sultanul s aiba

mila de nenorocita tara i sa nu lese ca s fie asa de ran pustiet.

de Cazaci, niel sa o dee inapoi regimului de tiranie a lui Lupul,
care prin domnia sa crud i jluitoare au adus'o la marginea
prapastiei, si la hotarirea desperata
dobandi alinarea su-

ferintilor prin o rascoala generala. Noul ales principe, Stefan

ar fi un fin aI Wei (prin opozitia cu Lupu care ar fi strain),
cobortor din o nobila familie, tot a-tat de intelept pe cat vrednic
de domnie i iubit de toata lumeo precum i credincios sulta-

nului" 21. La aceasta tnguire era anexata o lista a banilor pe

care Stefan ii oferea sultanului i celor-lalti dregatori ca pesches
de domnie : 40,000 de lei sultanului, 30,000 vizirului, 15,000
chehaei acestuia i altele mai mici ; in total peste 100,000 de
lei. Vizirul se primeste s sprijine cererea, cu conditie insa ca
banii sa fie gata, si daca Stefan n'ar ave
imprumute el.
Sultanul vazand aceste ragaduinti si tot odata luand in
privire alianta lui Stefan cu Matei Basarab, Racoti i cu Polonii,
care pe atunci tfiau In bune relatii cu Poarta, i temandu-se
de complicatii in caz de a refuza intarirea domnului, raspinge
struintele hatmanului Cazacilor care cerea ca domnia Moldovei sa se dee indarapt cuscrului su, i dand-o lu Gheorghe
Stefan in ziva de 28 Septemvrie, Ii trimite steagul obicinuit,
19 Miron Costin, in Letopisete, I, p. 325.
20
c4pitanul In Mag. ist.1, p. 307. Asupra lui Toma 0 Iordache Cantacuzino,

fratii lui Constantin postelnicul cel ucis de Grigore Ghica, vezi mai sus, p. 220.
Reniger c. Imp. 12 i 28 Sept. 1653, Hurm. Frag. III, p. 200.

MOLDOVA DE LA VASILB LTJPU P.kla LA CONSTANTIN DUCA

223

o pan mare alb, dou caftane de onoare, un cal bogat in6uat

i o bucat de catife. Domnul Moldovei eAspunde la aceast

Main' b'gare in samA prin trimiterea tributului.

51 cu toate aceste at de nesigur er domnia lui *tefan?
Pe de o parte sApat de Lupu, care nu incet nici un moment
din timpul cat mai fu in via-0, a se gAndi i a lucra pentru re-

dobAndirea scaunului s'Au ; pe de aft6 parte ru Vzut la Poart,

ca unul ce de i bine primit de Poloni ii sprijinea domnia pe

alianta lui Racoti i Matei Basarab, domni neprietini Turcilor 22
Imprejurarea
trbuia s nelinitiase i s6 amArasc6 in-

treaga domnie a lui *tefan ; a doua trebuia s'i pun capn

multmai curnd de cum se atepta el. CAtre aceste pricini se adaoge

i o alta capital, anume Gheorghe *tefan la inceputul domniei

sale ce este aa de aproape de sfAr*itul ei, rzmndu-se i el

pe partida nationalk pentru a se pune bine cu dnsa, Meuse

mari jafuri in oamneii steini, mai ales in Greci, i ave la Poart

o multime de pari, dintre Grecii erora le luase avutiile 23.

Dui:4 cati-va ani de asprime, el las, pre cat se vede, iari
intind mrejele sale in Moldova. Cel
elementul grecesc s"
putin insui Gheorghe *tefan mrturisete c' in domnia lui se
grecizase sau se intgrise cel putin i mai mult grecizarea scoalei

intemeiate de Vasile Lupu in Trei-Erarhi, spunnd in un hrisov al

sAu cA nu de mult acum, nici un folos nu s'a fcut dupre acea

coal, cAci dup acea dascalii slavoni s'au izgonit de la m6n6stire i s'au adus din tara greceasc6" 24.
Expeditiile contra Poloniei.
Gheorghe Stefan parea ea
lucra inadins pentru a nemultAmi pe Turci. Asa inteun rand
acestia Ii ordona ca impreuna cu Sarban sa construiasca mai
multe sute de caice, spre a se opune unui atac pe mare proiectat de Cazad contra imp'etiei, i domnii romani refuza de a
asculta de ordinul sultanului. In afacerea apoi a rascoalei trupelor muntene contra domnului lor Constantin Sarban, Gheorghe
Stefan ajut lui Racoti, de si atat el cat i principele Transil-

vaniei primise de dou ori ordine formale de a nu se amesteca

In acea afacere. Dar Stefan er atat de legat cu Racoti, cu ajutorul

caruia mai ales dobandise scaunul si pe sprijinul caruia se rgZama si de acolo inainte, in cat nu-i putu refuza conlucrarea
lui la stingerea rascoalei seimenilor, care trebuia s aduca
Muntenia in aceeasi pozitie de supunere ctr principele Ardealului, in care se afla Moldova. Cat de adnc cazuse Moldova
fa-VA de Racoti se vede din wield subsemnat de Ghedeon mitro-

politul Sucevei si mai multi boieri cari recunosc ca Maria Sa

" Alte rapoarte din 3, 10, 25 si 30 Decemvrie Ibidem, p. 204-206.
Miron Costin, In Letopisefe, I, p. 336.
" Suret, din 1656 April 2 In Uricariul III, p. 279.

224

18TORIA ROMANILOR

Craiul s'a milostivit cu saraca lor tara 5.1 ne-a ajutorit i cu bani

fmprumutati la nevoile noastre 120.000 de lei pe care avem

a-i raspunde 'Ana la ziva Craciunului care este la leat 25 Decem-

vrie dupa' calindarul cel vechiu". In afara de acesta suma se

mai indatoriau boierii a trimite lui Racoti nepohtit de Maria
Sa" cate 5000 de talen, ceeace nu era decat un adevarat tribut pe care Moldova se indatoria a-1 plati proteguitorului ei 25
Prin o scrisoare trimisa de Gheorghe Stefan lui Racoti

domnul Moldovei se roaga s nu ail:A craiul scarba pe el pentru

trimita Mrii
netrimiterea la timp a unor bani ce au fost

rest din rasplata baneasca pentru arzarea In scaun

a lui Gheorghe Stefan.
Aceasta alianta prea intima cu Racoti provoca insa tocmai
cadcrea lui *tefan. Se raspandise anume vestea prin Constantinopole, ca' cei trei principi ai tarilor foastei Dacii, ar fi incheiet
o leg-aura cu ducele Moscovei i cu patriarhul, indreptat de
o cam data' in contra prietinilor Portei, Polonii, dar care prin
Sale", 26 ,

cuprinderea i a patriarhului in ea, arata ea este indreptat

In ascuns contra Turcilor. Ace5tia infuriati pentru o asemene

veste, fara a cerceta mai departe, pun s zugrume pe patriarhul.
Se temeau Turcii mai ales de amestecul ducelui Moscovei
caci provinciile lor fiind pline de Greci cre5tini, armateIe rnoscoyite ar pute prea urr sa provoace o rascoala contra Imp&
rtiei Otomane" 27. De pe atunci instinctul 5optise Turcilor,
de unde ave SA le vina peirea.
Pe and aceast veste desprindea ultimele legaturi care
rnai retineau la Turcii domniile tarilor dunarene, Racoti care
ave de mult In gand a se face rege de Polonia, se Intelege cu
Caril al XI-lea Gustav regele Svediei, care ave 5i el pretentii
asupra tronului polon, Inca din vreinele unirei acestor dou
tari, ca s cuceriasca i s imparta Polonia. Ei atrag in alianta
pe Bogdan Hmelnitchi hatmanul Cazacilor 5i pe marele elector
de Brandeburg, care dori
mantui tara de zuzeranitatea
polona. Racoti tar5.5te In intreprinderea sa 5i pe cei doi domni
ai Moldovei i Munteniei, din care cel
datorea numirea
lui in scaun, 5i care chiar se indatorase a-i plat un tribut anual 22.
iar pe cel de al doilea 11 tinea in frau prin garnizoana ungureasca,

lasata chip spre apararea lui contra unei reinnoiri a rascoalei

liga Studii gi doc. IV, p. 44.
" Ibidem, p. 50. Altil scrisoare a lui Stefan din 1657 Ibidem, p. 51-54
tot spre a istovi datoria aceea pe care M'Aria Ta socoteste cil eu din cAinie
din filrA de omenie mea Intarziez de nu phitesc (p. 52).
" Reniger ditrii Imp. 22 Aprilie 7 Mai, si 12 Iunie 1657, Hurm. Frag.,

III, p. 232-234.

" Relatiunea misionarului suedez Hildebrandt, care Insotise pe ambasadorul svedez In 1656 In Moldova, reprodus'a de A. Papadopol-Calimah, 1. c.
p. 3 si urm. dupA Baltische Studien.

MOLDOVA DE LA VASILE LUPU PANA LA CONSTANTUi DUCA

225

seimenilor. Gheorhge Stefan cum se vede adus la nespusa onoare de a da ajutorul su unui rege atAt de indeprtat, Ii trimite in 2 Aprilie 1656 o solie cu o scrisoare i pretioase daruri,
care afl pe Carol Gustav in lagrul su de lngA Lesiova 29
liegele Svediei pentru a rspunde la aceast amabilitate, insrcineaz pe solul silt' Welling ca in mersul stt la Constantinopole, pentru a tocmi trebile Svediei /a Turci, s tread'. prin
Moldova spre a multumi domnului acestei tri pentru ajutorul
ce i-1 oferia, si Welling vine inteadevr in Iasi in ziva de 28
Decemvrie 1656. Putin timp dup aceasta in 2 Mart 1667, Frederic Wilhem electorul de Brandeburg trimite o scrisoare identic ctr Gheorghe Stefan, Constantin S'Arban si hatmanul
Cazacilor, in care II roag i Ii imbie a sta de fericita lupt intreprins in contra Polonilor 30 Prin aceste legturi politice
se indruma prietenia regelui Svediei si a electorului de Brandeburg pentru domnul moldovan, care trebuia s-i fie de asa
mare ajutor in nenorocirile sale.
De o cam clat iI1S5 expeditia ru pregtit i ru condus,
chiar de ciltril acei care aveau interes a o purta, i uesocotit in

culme pentru domnii romAni, iesi la un sfrsit defavorabil i aduse

asupra acestor din urmrt cele mai mari nenorociri. Turcii anume
trebuiau s se supere pentru intreprinderea aceasta inteun

grad extrem, intru Cat nu vedeau in ea cleat inceputul punerei

In lucrare a planului pe care ei Il credeau conceput in contra
existentei imprtiei lor. Gheorghe Stefan trimisese alturea
cu corpul muntenesc sub cpitanul Odivoianu i unul de Moldoveni sub Grigorie I-15bAsescu sardarul i FrAtit cpitanul
de Flciu. Armata aliat fiind britut si rspins de Poloni cu
mari perderi, vizirul Kiupruliul se hotreste s pun un capt
turburAtoarei domnii a lui Bacuti, I cu toate cA acelas gAnd
Il ave i asupra domnilor romAni, totusi de o cam dat vra
intrebuinteze contra domnului Ardealului, i Ii intrealA

apticase-vor s meargA amndoi asupra lui Racoti cu osti,

s fac slujba aceasta imprtiei, s se curstasc6 de faptele

lor si de amesteatura ce o avuse cu Bacoti" 31. Rspunsul domnilor fiind ingimat, sultanul le ordong s vin la Adrianopole,
a sruta poala impArAtiei i s-si meargA iar la domnie, amenintAndu'i la din contra cu mazilia" 32. Domnii temndn-se de a

se duce ei singuri la peire, refuz si de ast dat ascultarea

sunt destituiti. Firmanul de mazilire a lui Ghoerghe Stefan,

" Lettres de Pierre des Noyers secrtaire de la reine de Pologne Marie

Louise du Gonzague Berlin, 1859, p. 149, citat de Papadopol Calimah, p. 125.
" ReprodusA de A. Papiu Ilarian, Tesaur de momunente isiorice, III, p. 76.
" Miron Costin, I. c. I, p. 334.
32 Ibidem. p. 335. Tot asa arat i Const. Dapontes In cronicul lui, publicat
de C. Erbiceanu, Cronicarii Greci care au scris despre Romdni Bucuresti 1890,
P. 7.
A. D. Xenorol. Istoria Romnilor.

Vol. VII.

226

ISTOREA ROMINILOR

cuprinde invinuirea c el ar fi ajutat pe Racciti contra Po-,

loniei, i c sultanul este incredintat c Racoti face parte din
complotul ce se urzeste Contra Imprtiei Otomane" 33.
Ghoerghe Stefan este deci mazilit i inlocuit cu Gheorghe
Ghica, capuchihaia lui la Poart. Dup ce Stefan fuge in Tran-

silvania la Racoti, se intoarce cu ostire contra lui :Ghica, este

ns btut la Strunga lng6 Targul Frumos in April sau Mai
1658, si:fuge indrpt in Transilvania. Mihnea ins din Muntenia

oferindu-se lui Racoti si Constantin Srban, a-i ajuta in rscoala lor, aceast nou6 aliant desface pe acea incheiet intre

cei trei domni rsturnati si impinge afar din ea pe fostul domn

al Moldovei, rmnnd ca Mihnea s pstreze scaunul Munteniei, Raccrti s redobandeascil pe acel al Ardealului, iar Constantin Srban s. iee pe acel al Moldovei. Gheorghe Stefan
Ntzandu-s trdat de acela tocmai pentru care i pusese pozitia
In cumpn i prsit de to-ti, apuc cu amr'ciune calea unei
pribegiri mult mai indeprtat de cat acea in care rtcise pan

acuma, btnd la porti strine, unde nefiind nici un interes

in joc, cum putek el crede c mila i indurarea pentru soarta
lui nefericit, vor pune in picioare armate in sprijinul lui?
Fr indoial c rsplata faptelor este un vis si o inchipuire.
Totusi puternicul simtimnt de dreptate ce se mise in inima
noastr, ne lace s punem adese ori in legtur nenorocirile

trdtorului cu faptul trdrei sale., si de aceea ori at am corn,

ptimi pentra suferintele lui Gheorghe Stefan, totusi pare c le
intelegem si le gsim meritate, and ne gndim cum si el trdase
pe acel eel fusese stpn si a crui pit el o mncase". Cci
oricAt am fi inclinati a vedea in Gheorghe Stefan numai capul
rscoalei nationale contra domniei grecesti a lui Vasile Lupa,
nu rmne rnai putin adevrat Ca' boierul in care Vasile Lupu
isi pusese increderea si pe care Il insrcinase ca a sa aprare,
intrebuintase pozitia
mijloacele ce-i fuseser puse la indemn tocmai pentru a fsturna pe acel ce se bizui pe el al.
Pribegia lui Glieorghe te.ran.
O dram casnic,
insoteste aceast schimbare a soartei sale. Anume Gheorghe
Stefan avuse pn atunci de sotie pe Salta din neamul Boestilor. Asapra cstoriei sale romantice cu aceast femee no
spune cronicarul Neculcea : Trite zi pe cnd Gheorghe Stefan:

era nri-inai boier, murindu-i jupneasa cea

aflndu-se.
vduoiu, intalnind o juptineas srac", dar tnr i frumoas,

anume Salta din neamul Boestilor, au intimpinat'o pe drum

mergnd ou rdvanul la Iasi si-au poprit rdvanul cu sila

Carral Histoire de la llitfidavie .el de la Valachie, Neuchaiel, 1781,, p. 80.

Tanoviceriu, Rdsturnarea lui V. Lupu, In An. Acad. Rom. IT, Um:,
XXIV, 1901, p. 131 (19).

MOLDOVA DE LA VASILE LUPU PINX LA CONSTANTIN DUCA

227

s'au suit fr de voie in rdvan i l'au intors la casa lui, si pe

urm a prima si ea si s'au cununal, ca dnsul, si au ajuns de au
fost i doamn". Totusi s'ar prea e iubirea lui cea nprasnic
pentru frumoasa Saft nu fusese cleat un foc de paie, de are
ce atunci cAnd prseste Transilvania ajungand in Polonia
el trimite pe doamna Safta inapoi la Moldova la casele ei,
pentru c nu o mai iubea" 35. Odat cu nenorocirea lui se ivise
inmima lui o nou simtire pentru o femee din casa so tiei sale,
Stefania Mihailova, care ie in trile strine pe uncle ea urmeazrt
pe domnul ei, chiar titlul de sotia lui legiuit, Il sustine
mein-

& in toate nenorocirile lui, pn ce el i dh sufletul pe bratele

ei 36.

De mare folos ajunse lui Stefan in rtkirile lui prover-

biala lui sgrcenie. De si numeroasele lui mosii nu-i eran de niel

un folos, cei cine se putea ingriji de el si trimite pribeagului

hojee bani din tail; ins bogatele sale juvaeruri, duse co carul
din Moldova la epoca fugei sale, i procurail mult timp mijloace

de traiu.

La inceput Gheorghe Stefan rtci prin Polonia si Austria_

In 5 Septemvrie 1662, treand prin Viena, el irnprumut dela

jidovul Fraenkel 10,000 de lei lsAndu-i ca amanet scule in
valoare de sese ori mai mare. Pe la 23 Septemvrie el ajunge in
electoratul de Brandeburg, trimitnd lui Frederic Wilhelm
scrisoare in care II roag s dee ascultare omului su de lucredere, care are ,,s-i vorbease despee oare-care lucruri de mare
important ce privesc interesele crestininttei". Fr indoial
c aceste lucruri importante nu putean fi in fond deat restituirea lui in scaunul Moldovei. In rspunsul diplomatic al marelui elector, acesta se scuzaz c nu-1 poate vedea in persoan.

avnd a intreprinde o altorie, si spunAndu-i c6 a dat ordin

comisarilor si ca s se intleag ca senintatea voastr in toate

cauzele, i s v sprijineasa dup puteri, cu consiliu i ajutor",
adog"and c pentru amruntimi se refer la cele ce-i va transmite oral trimisul lui Stefan. Mai urmeaz inc o corespondent in-

tre Friderick Wilhelm si domnul moldovan, din care se vede

mult bun voint i simpatie a electorului pentru vitriga soart
a lui Stefan, dar despre vre un ajutor efectiv pentru recptarea
domniei nu se vede nimic, dup cum nici putea s fie.
Gheorghe Stefan se hotreste atunci s piece la ducele

O sarnii de cuvinte In Letopisefele lui Neculcea, II, p. 206. Comp. Sincal

III, p. 73i4.

" Gr. Ghica In o scrisoare a lui din Viena dupil prima mazilire 12 Aprilie
1668. N. Iorga Acte Ji Fray. I, p. 287 spune : Stephana Mihailova uxor Stephani
non est per leges legitima uxor". Jacob Naghy 13 Aprilie 1668 lbidem p. 289

adaogil : serva enupta".

228

IBTORIA ROMINILOR

Moscovei, crezndu-1 mai direct interesat in trebile orientului.

Si de aice ins se intoarce Eh% de nici o isprav. In anul urm6tor
1665 Ii g'sim la Stockholm, la regele Svediei, cercand i aice
norocul egsvraitor. Sase luni de asteptare z.darnic Il fac ins
s" p'tsasc i capitala Svediei i s se intoarc6 la Stettin,
unde regele Svediei Carol al XI-le st4Anul Pomeraniei Ii oferise
un castel spre locuint.

La 23 Iunie 1666 Stefan trimite din Stettin o scrisoare

lui Frederic Wilhelm in care i spune c" au stat in zadar sese
luni la curtea lui Carol Gustav, c sufere de o podagr foarte
indktnic6 incAt nici medicii nu mai stiu ce s-i faa ; se plnge
c secretarii lui l'au Orsit, nefiind pltiti de mai multe luni,
de oare ce pensia ce i se servea dela curtea din Stockholm de
doi ani acuma incetase de a-i se mai trimite". Vzndu-se prAsit de -Mi fostii si aliati, el mai pune o ultim stkuint pe
lng regele de Frantia Ludovic al XIV-le care face mai mult
pentru el de cat fcuse toti ceilalti. Din corespondenta urmatil
intre regele gentilom i ambasadorul s'u din Constantinopol
In decursul anului 1667, se vede c se fAcur la Poart silinti
destul de serioaze din partea Frantiei spre a impkr pe Gheorghe Stefan cu Turcii, silinti care toate ins iesir z6darnice .
'Stefan vzand c se stang una dup alta toate sperantele lui,
e" impreun cu ele se topesc i toate juvaerurile sale, si simtind
c' mizeria incepea a bate la usa lui, grijile omului in curnd
covarsie pe acele ale domnului, cu atta mai mult c' el trebuia
s sanrtasc6 c insepuse a c'de greu steainilor, in sinul ckora
i ducea existenta acum aproape de 10 ani. In nevoia cumplit
In care se afla, el recurge la ultimul i scumpul s'Au juvaer, un
diamant foarte pretios, care cAnfrea 1172 carate, despre care
Stefan spunea in o scrisoare &Atea' elector c multi principi
dorir

aib, dar c era decis a nu'l vinde, dac6 nu ar fi impins

la aceasta de atta necesitate si mizerie, si mai ales fiind in

pericol sculele amanetate la Viena la evreul Fraenkel. Electorul spunndu-i ea' va veni la Berlin peste trei luni, cand atunci

va vede diamantul, Gheorghe Stefan i rUpunde c s nu se

supere dae nu poate astepta a-tata timp, i s-i dee voie s vnd

diamantul la Viena, cu prilejul nuntii impktesti. Totusi dia-

mantul este cumOrat tot de Frederic Wilhelm, care d lui

Gheorghe Stefan pe el 4000 de lei, din care domnul moldovan
pfteste electorului 1800 de lei, pentru a libera o cruce de pietre
scumpe ce fusese amanetat la el pentru aceast sum. In

37 Vezi scrisoarea lui Gheorghe stefan c. regele Frantlei din 1 Ianuarie

1665 In Hurm., Doc. supl. I, p. 249, si corespondenIa Intre rege si ambasadorul
'ski din Constantinopole de la Haye i anume depesele din 15 Ianuarie, 9 Iunie
-si 28 Iulie, Ibidem p. 250-254.

MOLDOVA DE LA VASILE LUPU PANA LA CONSTANI1N DUCA

229

chitanta pe care o d electorului pentru cruce, Stefan spune cil

procentele i-au fost iertate.
Bietul pribeag 'Ms se vede c cheltui in curnd i banii
dobnditi pe diamantul su favorit. II videm at va timp dup

aceea in Fevruarie 1667, cernd dela principele elector s-i

cedeze dou domenii Hartzig i Satzig, unde am pute
Aucem ceva mai linistit ncjita i mizera noastr viat, &dci
apropiindu-se timpul smnturilor de primvar, am putea
s ne apucni i noi de cevr. Srmanul domn ; se gndea la
agricultur ! Principele ins Ii rspunde in o scrisoare, in care
se vede tonul cel ncjit, c nu ar mai ave de gand s dee

in uremia' domeniile sale". ca i cand Gheorghe Stefan le-ar fi

cerut ca arendas !
In sfrsit in 21 Ianuarie 1668, gsim cea de pe urm scrisoare a acestui om a crui chinuri fac s se ierte gresalele ambitiosului, si care cu o durere sfasiitoare scrie ear% elector cuvintele
pe care cu constiinta deplin stia c sunt cele de pe urm : Fiind
starea snttei mele din ce in ce merge spre mai ru, inat
-se pare &A nu mai sunt departe de oara fatal ce ne asteapt

pe toti, m'am hotrt s implinesc prin aceast scrisoare cea

din urm datorie de multmit pentru gratia i mrinimia cu
-care snintatea voastr m'ati primit si m'ati fericit in exilul
meu, rugnd din suflet cu plecat rugkiune pe Dumnezeu ca
s \TA rspltiase cu mana larg pentru buntatea ce ati aratat'o ctr mine. De altmintrele, fiind c starea mea att este
impirtinat incAt nu-mi ajunge nici spre intimpinarea cheltuelelor trebuitare pentru doctorii ce m ingrijesc, nevoia
fatal care nu cunoaste nici o lege, m impinge s recurg la

:snintatea voastr i v rog ca s bine-voiti a m ajuta cu ceva

in pericolul in care m aflu si a m scapa din gura mortii. lar

dac ar fi s m despart de aceast lume, cu umilint v rog
acum pe patul mortei, ca s bine voiti a da protectiunea voastr

sotiei mele, acordndu'i voia liber de a se intoarce in patrie

prin Staturile voastre i artnd atr ea gratia i ospitalitatea
pe care ati avut'o ctr. mine". Se vede c6 Gheorghe Stefan
nu a mai avut cAnd dobndi respunsul electorului la aceast
:serisoare, - de oare ce la 1 Fevruaire 1669, Stefania Mihailova

instiintat pe elector c sotul ei" a murit. Ea dobndeste

invoire de a duce corpul lui Stefan in Moldova, cptnd pretutindene in Statele electroului mijloace de transport, adpost
hran gratuit. Este probabil Ca' va fi adus corpul lui Stefan
In Moldova si-1 va fi inmormntat in mnstirea Casinului cea

zidit de el, de si nici o piatr nu aminteste mormntul lui.

Astfel se stinse in amara viat a surgunului acest domn
pe care Miron Costin Il carcaterizaz6 in stilul su cel scurt
nervos ca om deplin, cap intreg, hire adnc, ct poi zice

NTORIA ROMANILOR

230

nasc i in Moldova oameni" 38 El este impreun6 Cu Vasile VodA,

exemplul cel mai viu al caracterului obstesc al oamenilor acelui

timp si care este PeastAmprul. Pentru ambitia de a domni

eran in stare s6 sacrifice totul, i inainte de toate chiar tara pe
care erau chemati a o stpni. Pe atunci predomnia principiul
c ri1e i popoarele sunt fcute pentru domni, iar nu domnii
pentru tri i popoare.
Asupra st6rei interne a Moldovei sub Gheorghe Stefan.
stim atAta c el lima mai multi lefegii in sold6, pentru care scrie

Miron Costin c er aice in -tar mai greu de dri pentru multimea lefegiilor ce tinca Stefan Vodsd pre pilda lui Matei Vodk
din care nu fu mult pAn6 fAcur o zary6 mare aice in Iasi, intre
sine slujitorii" 39. Oastea de lefegii care p'rea o multime lui
Miron Costin, nu se urca ins6 decAt la vr'o 3000 de oameni
anume : 1000 de seimeni, din acei ce fusese in slujb5. la Vasile
Vod, 200 de Lesi c616ri sub Opitanul Vorichovsky, Moldoveni
si Lesi amestecati, vr'o 300 sub Rusici cpitanul ; 400 de lefegii
de tar sub Ca"pitanul Grumezea i alte mici corpuri deosebite
de Cazaci, Unguri, Seirbi si un corp ales de militari Nemti, care
forman garda personal a princepelui. Ei Oziau palatul in timp
de noapte. Asa cAnd vine ambasadorul regelui Svediei Welling la

Gheorghe Stefan impreun cu misionarul Hiltebrand, acesta

se mir cnd apropiindu-se de poarta palatului aude straja
intrebAnd de odata" in limba german6 : Ver da ! adeccl cine

Acesti militari germani, prea iubitii domnului, erau mai bine

teatati i prtiti cleat restul trupelor, cauz6 pentru care si ceilalti
soldati, auznd despre r6scoala trupelor intAmplat in Mun-

tenia pe timpul lui C. S'rban, incearc i ei o rscoal cu scoput

mai alese de a aduce indeOrtarea Nemtilor, ceca ce ins, dup.
at se vede, nu le-au izbutit, intru cAt gsim tot Nemti in garda
principelui inc in 1656, cnd vine la Stefan ambasadorul Welling_

Cu toate grelele ari pe care Stefan fusese nevoit a le,

impune trei spre

asigur domnia in contra st6ruintelor
lui Lupu i cu toate luptele date pe p6mAntul ei, care o pustiaz, Moldovei Ii merse bine in timpul acelei domnii, de oarece

fu mare bisug in grne, in vin, in stupi i in toata'. roada"41_

Si inteadevr rodirea pmntului ei, pe atunci Inc primitiv

si nestors de cultur, er asa de m'Anoas, &A de indat vindeca

38 Letopisefele, I,

p. 366. Expunerea rticirilor i suferinilor lui Stefan

se intemeiazil pe docuemntele descoperite de Papiu Ilarian In arhivele din Berlin

publicate In Tesaurul de documente, III, p. 73-104. Vezi i Papadopol Calimah
Glieorglie Stefan, p. 110-113. N. Iorga, a mai publicat un numr de documente

asupra acestei prti private a vietii lui Gh. Stefan care documente InstI numai
intresc i ainruntesc cele date In ist. Acie i Frag. I, p. 272-284.
89 Lefopisefele, I, p.

327.

" Relatia lui Hiltebrandt in Papadopol-Calimah, I. c. p. 4.

M. Costin, in Lefopisele, I, p. 336.

MOLDOVA DE LA VASILE LUPU PANA LA CONSTANTIN DUCA

231

toate rnile pe care i le fcea vitrigia timpurilor. Puterea de

impotirvire a Tailor Romne contra unor stoarceri ata de
dese si de inversunate pusese adese ori in mirare pe arnbasa-

dorii puterilor strine din Constantinopole. Astfel acel german

Simon Reniger, se exprim asupra acestor imprejurri inteun
raport al ski cu cuvintele urmkoare : Dac lea cine-va in privire stoarcerile cele peste msur de bani i contributiile in
natur impuse fie in vite, fie in gru, lemne i alte producte cu
care sunt necontenit cercetate Valahia i Moldova atunci
poti ss'ti retii mirarea asupra bogatelor izvoare si a nesecatei
rodiri a unor tri care imediat dup attea ncazuri cumplite
sunt nc in stare a suporta asemene povere" 42
2. DELA GIIEORGIIE GIIICA LA A DOUA DOIINIE A LUI
GIIEORGIIE DUCA

Gheorglie Gliica, 1658

1659.
Am vzirt c Gheorghe
Ghica pe care l'am aflat domnind i in Muntenia, er de originea

hi din prtile grecesti, purtand negutitorie prin Iasi, in timpul

lui Vasile Lupu, i fiind de un neam cu dnsul, Arbnas, l'au
tras Vasile Vod la curte i de odat la boierie mai de jos, apoi
la vornicia cea mare, ajungnd mai taziu capuchihae, din care
dregkorie tree la domnie"43. El fusese lsat in postul de agent
al Moldovei la Constantinopole si de ctre Gheorghe Stefan,
care'l gsise bun de aceast slujb, i mai ales nu credea c unul
ca dnsul s poat iesi la domnie". Pentru a'l face vrednic de
innaltul post ce
incredirrt, Gheorghe Stefan inalt familia
lui Ghica, and fiului ski de sotie pe o fan.' a Sturzei
nepoata domnului 44.

Si cu toate aceste de indat ce se duse la Constantinopole,

Ghica incepu a intriga contra binefctorului su, dup siste-mul timpurilor de atunci care nu mai stieau ce vra se zic recunostint, i dobndi domnia dela Poart, la mazilirea lui
Stefan. Se zice c vizirul nemultmit cu purtarea lui Stefan care
iefuzase de a veil' la Constantinopole, ar fi spus fat cu Ghica
De nu va veni Stefan la Poart, intr'un ceas voi pune in Iocul
lui pe acesta, artnd pe Ghica vornicul. lar Ghica cum auzi
acest cuvnt din gura vizirului i alerol de-i saut poala caftanului" 45. Si inteadevr cs ave pen?ru ce : unul ca dnsul"
s ajung domn !
Ghica ins avea de combtut un rival primej dios prin
reputatia i struintele sale, anume pe Vasile Lupu, care din.
" S. Reniger etr Imp. 16 Iunie 1659, Hurm. Frag, III, p. 247,
Miron Costin, In Letopisefe, I, p. 336.

" Ibidem, p. 337,

Ibidemy p-. 33f'.

ISTORIA ROMINILOR

232

inchisoarea celor septe turnuri in care statea, nu inceta de a

pndi fie ce imprejurare care sa-i procure indarat domnia pier-

dut. Cum ande despre vacanta ce trebuia sa se faca in scaunul

trei sale, pune in lucrare pungile sale de bani i in miscare pe
toti sprijinitorii sai, spre a dobndi iarasi tronul de alt data_
Cu toate c marele vizir se pleca 'Ana la un punt catra el, ceilalti ministri ai Portei se opun reintegrarei sale, pentru c In

timpul domniei WI se purtase inttun chip neintlept, necontenit in lupta cnd cu Cazacii, cnd cu alti vecini, i astfel
turburase neincetat dorita linite. S'ar parea deci c soarta lui
ca i acea a lui Moise Sekely, ar fi fost de a sta vecinic in prin-

soare" ".

Atari imprejurari ingreuind periculoasa concurenta a lui

Vasile Lupu, pe de alta parte Poarta avnd numai dect interes de a numi domni noi in trile romne, care s se opuna
planurilor lui Racoti, Ghica va fi dobandit tronul Moldovei
chiar cu mai putina cheltuiala de cum se Men obicinuit 47.

Introducerea lui in Ora fu mai usoara decat acea a tovarasului sau Mihnea in Muntenia. Mai intai 'Mull care a-

lungase pe Stefan erau inca in Moldova, prdnd i arznd tara

intr'un mod cumplit, inat poporul i boeirii bajaniti la munti

sau fugiti in alte -pH nu se puteau opune. Moldovenii lasarrt

pe Stefan sa ias din tara catra Transilvania cu toata casa si
averea lui, i primira pe Ghica Me impotrivire, facandu-i onorururile cuvenite, i multamit din inima lui Dumnezeu, cu
nu dobandise iar de principe pe uriciosul Lupu 48.

Destituirea lui Stefan fusese pronuntata in ziva de M

Mart, si in 18 Ghica saruta mna sultanului, lua apoi steag dedomnie i pleca cu un ciaus si 250 de oameni catra Moldova,
unde Ttarii erau sa-i ajute la caz de impotrivire. Ghica Vod
intra in Jai, mai inainte de Pasti cu o saptamna, in Aprile 1658
de abia insa se asazase i iata ca-i vine veste de intoarcerea lui
Gheorghe Stefan din Ardeal, care inainta spre lai. Ghica chiama
indata pe 'Mari in ajutor i esa inaintea protivnicului su
la Strunga, lnga Trgul Frumos, unde Stefan fiind batut intr'co-

mica incaerare, pleac iarasi peste munti, de unde apoi nu se

mai intoarce. Ostirea lui Stefan se inchina atunci lui Ghica
Voda. Aceasta ins pentru a se plati de Tatari, o da intreaga
In robia lor, care fapta necrestineasca mult au statut fiul sau
Gligorascu Voevod sa nu se faca, ca niste oameni inchinati far
" Reniger, atra imp. 3 Febr. 1658, Hurm. Frag. III, p. 239.

" Nici un izvor nu ne arat cAt l'a costat pe Ghica domnia.

" Reniger car% imp. 8 si 22 Aprilie 1658, Hurm. Frag. III, p. 243. Compalt raport din 28 Martie 1658. Ibidem, p. 239.
" Data suirei lui Ghica In scaun Martie 1658, vezi In Sincai II, p. 72,_

care aduce pentru aceasta pe contimpuranul Frank. Miron Costin, Lelapis*,

I, p. 337, spune c6 au intrat in Iai, in 1658, ininte de Pati cu o septAmana"-

MOLDOVA DE LA VABILE LUPU PANA LA CONSTANTIN DUCA

233

rsboiu i crestini, ci n'au avut ce face. Si dac au venit in Iasi,

Ghica Vodri au mai omorat pre niste vornici ai lui Stefan Vodil,
fr de nici o vin, numai cAci i-au fost slugi" 5.

Dup ce sultanul tiase aripile" lui Racoti, prin destituirea tovarsilor si de rscoal din Ord romane, el ordonil
trupe/or turcesti i ttrsti s ptrund in Transilvania impreun cu domnitorii nou numiti ai Moldovei si 1VIunteniei.

Ttarii, Cazacii, nu mai putin Ins Moldovenii i Muntenii prad

-cumplit Ardealul. Cas i curte, ogor i campii, sat si oras, totul
izbucni in flacri; i mai multi locuitori, pn i copiii cei inici
-perir prin sabie ; peste 60.000 de oameni fur luati de Ttari
In robie, Capitala Alba Julia deveni prad flacrilor i hanul
ttrsc, de fat la pojar, nu plecA din loe pan nu vzu intregul
,oras prefcut in ruine. Slbaticii Ttari sprsese chiar i mormintele, aruncnd afar din ele cadavrele in putrejune si cAutnd pretutindene dup5. comori" 51

Putin ins dup expeditia din Ardeal care je sfrsit la

Decemvrie 1658, Mihnea Vod se haineste despre imprtie

tinindu-se cu Racoti, Gheorge Stefan si Constantin Srban acest din urm vine asupra lui Ghica din Moldoya, Intl-And in
(aril cu 3.000 de oameni. Ghica vra s i se impotriveasc
cu oastea inainte la orselul Tutora. Cum ajunge ins acolo

,,oastea de pre sub steaguri au umplut trgul prin pivnite

bode cu vinuri, prin case, prin poduri, morti beti pe uliti ; prin
toate pivnitele, Ii bteau cpitanii s-si mearg la steaguri, ci
-are bat ascult de treab ca aceea" 52 Eat ce privileste ne
inflosazA armata acelor timpuri Ghica este btut lng5. raid
.Jijia, si de indat mai toat Tara se intoarce care inving6tor,
tare intr in Iasi, pe cnd Ghica fuge spre Bugeag, asteptnd
pe hanul Ttarilor la Suteni lng6 Tighinea. Acesta primise
ordin dela Turci, a introduce pe Ghica in scaunul Munteniei,
alungnd pe Srban din Moldova, s pun in local lui pe Stefan
fiul lui Vasile Lupu. Constantin Srban se intreste in mnsti-

rea Galata de lng6 Iasi. El este ins scos ca puterea de aice

de Ttari, i scap. inapoi in Transilvania.
In mai multe rnduri am avut prilejul pn aice a intltii
-de aceste intreprinderi fcute MI% nici un sort de izbnd, de
pretendenti ce dau nval in tar asupra rivalului nepregnit,
..carele o rupe de fug. Indat ins ce el se intoarce cu puteri
mai insemnate aduse dela Turci sau dela Tatari, efemerul invingtor o rupe si el tot asa de iute la fug inapoi. Cu toate
c prea bine stieau c5 nu se vor pute mntinea in scaun, totusi
Ii vedem in totdeauna intreprinzand asemene iznoave. Cum
" Ibidem, Letopisefe, I, p. 339; ed. Ureche, I, p. 653.

Reniger cAtra imp, 21 Oct. 1658. Hurm. Frag. III, p. 245.

62 Miron Costin in Letopisefe, I, p. 343.

234

,ISTORIA RO,MINI1.912

s'a se explice aceste apucturi ce par atAt de nerationale? Tot

din nestatornicia Turcilor. Ori care pretendent spera s poat"
prin bani i f5gAduinti imbuna pe stgpnii frilor romne, si
din moment ce o asemene perspectiv6 er cu putinf, intlegem prea usor cum de cu totii i incercau norocul. MA. i Constantin *khan dup ce intr in Jai, trimite indat la sultanul,
fgduind mad sumi de bani dac i se va da domnia. Inainteins de a sosi chiar solia lui in Constantinopole, este scos de rtari din manAstirea Galata.
Se inplege dela sine ce insp'aimnt6toare nestabilitate
se aducea prin o asemene stare de lucruri in viata tgrilor rolane. Chiar domniile acele scurte, ce s'intalnesc in imensa loimajoritate, sunt si ele intrerupte adese ori prin nvliri de pre-

tendenti sau revolutiuni, 'Mat toti domnii stau mai mult pe

goan6 dacat pe domnie.

Ghica er cum am v6zut de origine din prtile grecesti

ca Grec trecea el in ochii contimpuranilor. O scrisoare a arhiepiscopului de Strigoniu spune c :ambii voevozi Gheorhge
Stefan i Mihnea au fost depusi i scaunul lor Il adur Turcii
pentru ambele provincii unui Grec" 53. Aceast dubl domnie
a lui Ghica tinu numai ate-va luni, si mai mult cu numele,

ambele tsri erau in acel timp innecate de 'Mari si de Turcii ;

iar Ghica fu curAnd inlocuit in Moldova cu Stefan fiul lui Lupu.

Stefan al XI-le, 1659 1661. Fiul lui Lupu trecuseprin mai multe valuri inainte de a ajunge la domnia Moldovei.
Dup ce fusese prins in Suceava impreudd cu muma lui de dire
Gheorghe Stefan, acesta rUpandi vestea c ar fi perit impreuMil
cu dasetoarea lu, spre a scsdpa de pericolul in care er pus,
familia Lupului fiind cerut de odat si de Turci si de Tatari.
Pe timpul lui Ghica Vods, mam i fiu sunt trimii cu cinste
la Constantinopole, unde asist." la toate sbucim6rile lui Lupu
pentru a redobandi domnia, care desi nu izbuteste a o lua pentru
el, totusi are de efect a o aduce in manile fiului s'Au, inct
putin Aka mAng'Aiere avu Lupu inainte de a inchide ochii, de
vede copilul in scaunul in care st'atuse el. Steanit vine
in Iasi in Noemvrie 1659 54.
Constantin Srban, dup ce atacsa" pe Ghica in Muntenia
alungndu-1 panri la Giurgiu, este in urm fspins de aice de
TAtari si trece in Ardeal. Intamplandu-se ins tocmai atunci
ca Bacot" s" moar in bflia dela Sibiu, (22 Mai 1660), Srban
perzAnd sprijinul su din Transilvania, au esit din ea cu 800
de oameni, lefeaii tot inteales, s'au suit cu muntii in sus alturea aproape de Maramures, pe la Bistrita, au luat poteca peste53 Din 23 Martie 1659. Hurna. Doc., V, p. 45.
" Ballarino eatrra dogele, 18 Noern-vrie 1659 Hurin. Doc., V, 2, p. 67.

MOLDOVA DE LA VASILE LUPU PANA LA CONSTANTIN DUCA

235

mun-ti pe la Dorna si au esit pe la Cmpulung, mai sus de Suceava, au lovit pe la Hotin si au trecut peste Nistru la Cazaci"
De aice Constantin Srban, adun oaste *i trece in Moldova.
De indat Stefnit cere ajutor dela Ttari, care vin in curnd
si lovesc Iaii, unde intrase Constantin Srban, care fu expus
aice celui mai mare perico!; anume Tkarii intrar in vorb cu
Cazacii ca s-1 dee pe Constantin *khan din mijlocul lor, i ei
se invoise la aceasta. Numai cu mare nevoin0 izbuteste Srban
a indeprta primejdia, dAnd bani ostirei sale. De atunci se
astAmpr si Constantin Skban, si hlduind de sub cumpAna
cea mare a vietei, n'au mai cercat zarve, ci s'au astizat in tara
Lesase" 56. Ttarii ieu spre multmit din tar robi i vite in
mare multime ; dar de abia prsise nenorocita Moldov
cli soseste Mustafa pasa de Silistra, chip in ajutorul lui 5tef5nif. Fiind ins c vense prea trziu i face de lucru, intrebAnd
cum de nvlise in tar ostile czcesti i dnd vina asupra mai
multor bojen Ii pine la inchisoare, de care acestia scapri numai
dndu-i mai multe pungi de bani. Zbovirea lui in Jai aduce
o mare cheltuial i nenumrale silnicii, comise de ostirea Itti
asupra locuitorilor 57.

i lupte neincetate Intre partizanii lui

acei ai Turcilor aduser asupra trilor romne cele
mai mari calamitti. Am vzut cum la fie-ce atac al principilor
destituiti, cei din scaune chemau in ajutorul lor pe Turci si pe
Ttari. Slbatecele oarde grmdeau asupra trilor, chip aju-

Aceste rezmirite

Raccrti

-late de ele, cele mai cumplite suferinti. Peste 50.000 de srmani

locuitori ai Munteniei, si mai mult de 20.000 din Moldova_ furil
luati de Ttari in roble, i atat de pustiat i despoporat apare

Muntenia, c nu se mai intlneste aproape nicire in ea niei

.oameni, nici dobitoace" 58. Ca de obiceiu o foamete cumplit

urmat de o cium ueigkoare venir pe urma unei stri atiit
de desndjduite ; oamenii mneau papur useatil mcinnd-o
in loe de pAne. Poporul, dup cum poreclise pe un alt Stefan,
Lilcust, pentru muItele lcuste ce izvorise in domnia lui, astfeliu ddtir acestuialalt Stefan sau Sternit supranumele de
Paptir6 Vocirt58, de unde se form locutiunea eunosent : de
,cdnd Papurei-Voda". Chiar un domn in toat firea 'Men' en greu
ar fi putut sta cu izbnd in potriva unor ash grentki ; dar inc
Stefnit care erh un copil, abia in vrst de 16 ani, fril nici
" Miran Costin, In Lelopisefe, I, p. 399 ; ed. Ureche, I, p. 669.
" Miron Costin, In Letopisefe, I, p. 352, ed. Ureche, I, p. 673.
57 Miron Costin, In Letopisefe, I, p. 352; ed. Ureche. I, p. 673. Un document

german aratil In chip concordant : Nun riickte auch der l'ascha von Silistria
obgleich zu split, in die Moldau und vollendete dessen .iusserste Verheerung".
Reniget ca"tr Imp. 20 Martie 1661, Hurm., Frg. III, p. 256.
" Reniger ctr Imp. 16 Ian. 1660, Hurm. Fray. III, p. 250.
" Miran Costin, In Letopisefe, I, p. 350, ed. Ureche, I, p. 670.

236

iSTORIA ROMAITILOR

o experient cum Il caracterizaz un raport italian. Turcii pretindeau c.' au dat domnia Moldovei unui tinc, spre a una lumei
c turburrile din Moldova si Muntenia sunt jocuri de copii,
nedemne de cugetarea unui impArat otoman. In realitate ins
numirea acestui copil la domnia Moldovei in niste vremuri ata
de grele pentru imp5rAtia otoman er datorit tot coruptiei.
Padisahul anume fusese cnstigat de Vasile Lupu, cu un dar de
300 de pungi si o muttime de juvaeruri si de brnuri scumpe_
Vizirului insusi Ii fu rusine de o asemene numire. De aceea el
Il expedui noaptea cte scaunul su, fr a face nici una din
ceremoniile obicinuite la numirea domnilor 60. Turcii ajunsese
de pe atunci in stare acea de coruptiune, care cum spune mai
trziu Frederic cel Mare, i-ar fi fAcut s \T'Ana' pe bani tat, mam

chiar pe marele lor profet. i apoi s ne mirm cs-i videm

astzi in agonie, dup" ce steaua lor stelucise alt dat ca
una in Europa? Ba dac este de admirat ceva, este puterea lorpreluncea extraordinar de viat, care face ca statul lor
geascA subreda lui existent pn in zilele noastre, cAnd dupll
constitutia lui fundamental, de mult ar fi trebuit s se fi sters.
de pe pmnt.

Ceca ce infria ins domnia lui Stefnit er faptul crt

tatul su Il apra chiar in Costantinopole, unde er el acum ca-puchihaia fiului su, poate singurul exemplu in Istoria Romnilor al unui agent la Poart sincer i devotat domnului cruia
slujia. Pe cat ins Lupu sprijinea pe fiul lui la Turci pe atata
acesta Ii inlesnia mijloacele de a duce la Constantinopole acea
viat strlucit care punea in umbr chiar pe acea a pasalelorturci, i care'l despgubia pentru lipsa domniei 61

*tefnit ins'A nu domneste mult timp in Moldova, cu

toate di nu mazilirea, ci moartea Ii l'Apeste domnia. Plecnd
el anume spre Nipru, pentru a fi spre ajutor pasei de Silistra
hanului ftkesc la lucraren unor cetti, pe care Turcii le ri-

dieau spre a impedeca n'vslirile pe mare ale Cazacilor, el czu

bolnav de lungoare. Indat au priceput doftorul c trebueiee snge ; ci n'au ascultat, si adogndu-se boala si ales.
toamna fiind, asa de greu l'au cuprins ferbintala, ct pn la
Tighinea au sttut frAnitic adec6 buigutor din fire. Cu chipul
ciumei er boala, c i-au esit o bolf la mn., ci nu era cium
Cl dreapt lungoare, ckeia boale Ii zic doctorii maligna, si ad
au trecut Nistru la Tighinea, a treia zi au staut mort" 62 Un
document venetian din 10 Noemvrie 1660 confirm cs moartea
lui Stefnit s'a intmplat intr'adeVr, cum spune i cronicarul

in toamna acestui an. El spune : A murit tlfrul princepe al

" Ballarino catril dople 18 Noenivrie 1659, Hurm. Doc. V, 2, p. 67.
" Rapoarte venetiane din 8 Ian. 1659 si 3 fan. 1660, ibidem, p. 28 si 69..
Alai sus, p. 61.
" Miron Costin in Letopisefe I, p. 354 ; ed. Ureche, I, p. 677,

MOLDOVA DE LA VA BILE LUPU PANA LA CONSTANTIN MICA

237

Moldovei, fiul lui Lupu, cu care moartea s'a stalls cu total o

casA ce ca putin mai inainte er plin de aur, de sprijin si de
autoritete. Inc nu s'au ales urmaul s'Au. Multi sunt concurentii care ()fell groase contribtrtiuni 63.

Eustratiu Dabija, 1661 1666. Concurenta bogatii pentru

domnia Moldovei nu er nimic inaintea pericolului mult mai

him t ie Dahlia

mare ce atepta pe Virile romilne, anume proiectata prefacere

a lor in paalacuri turceti de 6AI-A marele vizir Kitipruliul.
" Hum. Doc. V, 2, p. 89.

238

ISTORIA ROMANILOR

Am vilzut mai sus, la istoria Munteniei, motivele care silir

insus pe Turci a se lepda de acest gand, pe care '1 desmierdase

ei de mai multe ori in lungul sir de nenorociri care alcAtuesc

istoria trilor romane 64.

Dad-1 ins scopul Turcilor nu fu pus in lucrare asupra

trilor romAne, el nu incet a ave o mare inrAurire asupra im-

prejurkilor acestor timpuri. Anume dup moartea lui Racoli

la Cluj., intAmplat. in 1660, Poarta autase s impun ca donan

peste Transilvania mai intai pe Barcsai, apoi pe Apafi, pe and

partida national reprezintat prin diet sprijinea canditatura

lui Kemeny Iano. Impratul favoriza bine -intles pe acest din
unnti, si mai punand el lita mAna pe dou'a ceati cedate lui de
Racoti prin un tratat incheiet cu el; aceste imprejurki aprind
I inlture, dacti
PC Turci la un rsboiu. Imprtul ar fi putut
ar fi renuntat la cele dona' cetti s la sprijinirea lu Kemeny.
Curtea de Viena ins se inspimntase peste msur de intentia
Turcilor, de a preface Transilvania, Valachia si Moldova in

pasalicuri, prin catre s'ar rpi neapkat aceste provincii din

sinul crestin'at ter 65, si de aceea preferase a primi .rsboird.
Kemeny stiind pe Gheorghe Ghica bine vzut la Poart,
inainteazli o scrisoare de trimis vizirului, in care dup ce stTueste a obtinea intrirea i imputinarea tributului, fgkluind
din partea lui credinta cea mai deplin, adauge a el nu ar fi o
femee, i nu-ar putea ingdui s fie alungat asa fr nici un motiv,

.eu atata mai putin cu cat ar fi proteguit el si cu partida lui de

Impra tul. Nu credem c Ghica s fi indrznit a prezertta Portei

niste strtiinti astfel formulate. Din potriv aflm pe Ghiea

ingrijind de interesele Portei : anume impratul comunican('
planul unei aliante universale In contra Turcilor mai multor
curti europene, i adogand la aceast indemnare si o list
despre puterile i banii trebuitori pentru asemene intreprindere,
Ghica isi procur o asemene list din Transilvania i o trimite
sultanului, prin care nu putin se spori aprinderea Turcilor pentru ritsboiu 66
Putine zile dup moarLea lui Stefnit :intArriplaf, in
N.oenwrie 1661, gsim pe mai multi boieri -moldoveni struind

la Poart pentru numirea muja din ei, a lui Eustratiu Dabija,

ea domn. Sultanul care nu ave timpul a se gandi mult la aceast

.numire, de carece tocmai pe atunci se declarase rsboiul unouresc, riindueste la domnie pe candidatul boierilor, care este
ins obligat a da inainte de plecare mai bine de 200,000 de lei
" Mai sus, p. 167.
" Instructtile Imp. Leopold ciitrA cornitele Petru Strozzi, ambasador
austriac in Franta, asupra participlirei Angliei la r5zboiul turcesc cl non izbucnit : 21 Noeinvrie 1663. Hurni. Fray. III, p. 260. Rzboiul izbucnise in 1661. Zillkeisen Gesch des osm Reiches, V, p. 896.
" Reniger catril Imp. 5 5i 7 Alai, 17 5i 22 Iunie 1661. Halan. Frag. III. p. 257.

MOLDOVA DE LA VASILTVLUPU RANA LA CONSTANTIN DUCA

239

inaltilor dregatori ai Portei, pe care bani de sigur, neavandu-i

la el, este nevoit
imprumute 67.
CUM ajunge in tara primeste ordin de a trece in Transilvania contra lui Kemeny Ianos. El insa nu merge singur, ci

trimite in acest rand numai oti. Expeditia esa fib% nici un

rezultat i reincepe in 1663, cand ambii voevozi primesc ordin

de a pune pe picior 20,000 de oameni. Mai stint poruncite
sa dee, Muntenia 18,000 iar Moldova 15,000 de oi i cate-va sute
de cai de calarie care trebuiau dusi la Belgrad in Ardeal.
Armata romana merge sub ambii ei domni, Grigore Ghica
siEustratiu Dabija, in Ungaria, uncle insa la Leva Turci sufar

o deplina infrangere, rupand'o de fuga cu ostile ajutatoare.

Husein-pasa cel batut cheama atunci in lagarul salt pe domnii

romani, probabil spre a le stoarce bani, prin amenintarea de a-i
denunta Portei, c lupta ar fi fost perduta din pricina lor. Grigiore Ghica fuge, cum am vazut in Polonia i apoi la Viena,
iar Eustratiu Dabija supunandu-se, este chiar mullamit de pasa
imbracat cu caftan 68 Si Turcul avea drep tate s vare groaza
in domnii romani, caci vecinica lor tendinta de a tinea chiar
cu pericolul vietei lor mai curnd cu crestinii de cat cu T u rc i i
se reinnoise i aice, Dupa ce ei corespund in mai multe randuri
cu generalii Nemti, aratand c .nu ar fi de lac dispusi a se lupta
in contra crestinilor, indraznesc chiar a trimite din lagarul turcesc mai multi boieri la baronul Puchhaim. Numele acestor
soli este nostim schimonosit de Nemti, pe a carora limba nu
vroiau de loc sa se lipeasca. Asa ne spune raportul german
domnii romni trimesese pe Dregisk Gaiackosky (Draghici Cantacuzino); pe spalarul Stuoska (Stoica), pe Shorban Chakachosci
(Sarban Cantacuzino) pe Radul Trekulesku (Radu Cretulescu),
In lagarul nemtesc, unde se tanguesc c numai silii ar lua parte
l lupt contra imparatului, c mima lor ar fi totdeauna alaturea cu crestinii, c ar don i din suflet ca isbanda sa fie pe partea
ostilor imparatesti i cate alte vorbe asemenea. Geineraltil auintAreasca in. cugetul lor cel bine-voilor pentru
striae cauta

Nemti, fagaduindu-le c imparatul va scoate in curand

romne din stapnirea pagnilor 69 Bunele plecari ale Roma,

67 Reniger card imp. 29 Noemvrie 1661. Hurm. Frg. III, p. 258. Dabija
ajunge in Iasi in Decemvrie. Neculai Costin, Lelopisele, II, p. 1. Vezi si un raporl
a lui Reniger din 14 Decernvrie 1661. Hurm. Fray. III, p. 259.
" Aceasta imprejurare este raportata In chip identic de Ncculai Costin
in 1.elopisefe, II, p. 4, si de un raport al lui Reniger, din 14 Decemvrie 1664. IIurrn.

Frag. III, p. 261. ASupra aceStei expeditiuni, vezi mai multe rapoarte din anal
1663, in Hurm. V, p. 65-69. si altele .foarte numeroase si amanuntite in N.
Iorga, Acte 1i Fray. I, p. 252 270. Mal vezi si Idem IX, p. 129 si urm. La ea
so rapoarta docurnentele cele dou prin care targovetii i butnarii din Pialra
valid dou pamanturi manastirei Bisericanilor pentru nevoia ce le enise asupra
br Ile a face oarneni de' miste. Vezi vol. VI, p. 112.
" Rportul colonelului Coob. din 14 Iulie 1663, Si acel al baronului de
Guchhaim, din 11 Oct. 1663, In Hurm. Doc. V, p. 69, 71.

ISTORIA ROMINILOR

240

nilor pentru Nemti contribuir mult la izbnda acestora a-

supra Turcilor, repurtat la Leva.

Este curioz c potriveala cronicarilor nostri in povestirea
elor mai multor imprejufri , et' rapoartele ambasadorilor
din Constantinopole, nu se loveste cu ele in privirea sfrsitului
domniei lui Dabija Von.. Raportul lui Simon Reniger din 25
Mai 1666, spune c Dabija ar fi fost destituit din pricina surprinderei de cAtr Turci a unei corespondenti a lui cu hanul
ttrsc, iar cronicarul Neculai Costin arat c a murit in scaun
In anul 1666, si c a fost ingropat in mnstirea Brnova, cea
inceput de Barnovski Vod i sfrsit de Dabija. Constatrn
cu multmire c din aceste dou versiuni contrazictoare,

trebue mentinut acea a cronicarului, intru eft la mnstirea Brnova se afl i astzi inert piatra mormntal a ha

Dabija Vod, care arat c dnsul a fost ingropat acolo in ziva

de 11 Septemvrie anul 1665 70 Despre acest domn spune cronicarul c6 ar fi fost om de tar bun dar betiv, bnd vinul mai
cu plcere din oal rosie de et din paliar de cristal, spunnd
c-i mai dulce vinul din oal ; Ca' la betia lui pe multi ii da la
armas s-i spnzure ; iar dac se trezia nimic6 nu stia nici mai

intreba". Vznd incunjurimea lui asemene nebunii, nu mai ascul-

ta de ordinile date de el in timpul ospetilor, ci le trecea cu

viderea, stiind bine c6 a dona zi nimic nu va fi. Este curioz
CA un domn care pretuia at:At de mult butura i deci trebuia

s" admit c i altora putea s le fie de nevoie, s fi introdus

el pentru prima ail pogonritul pe vii ; dar el er din tinutul
Putnei, i cunoscnd de aice c oamenii sraci au doband
din vii, se hotrse s exploateze i acest venit al trei.

Mai adauge Neculai Costin, cs Dabija ar fi fcut bnrie

de bani de ararn in Suceava. Se grisesc inteadevr monezi

,dela el, i anume de aram, cum le arat cronicarul, cu legenda

latin Johannes Istrati Dabija Voevoda, Solidus ducis Moltlaviae, 1666", si aceste monezi sunt ultimele ce s gsesc in
Moldova. Dup Dabija inceteazti a se mai bate monedti in aceast
tail 71.

Gheorghe Duca, 1665-1667.

Trece

numai 5 luni pe

.scaunul Moldovei. El er de neamul lui Grec din Rumelia,

crescut de mic in casa lui Vasile Vodti ; apoi pe urma lui Vasile

" Ballarino c. dogele 15 Oct. 1665 aratti pe Duca de mort. 1-brin. Doc.
V, 2, p.107. Adaog5 6 Dec. 1665 Ibidem p. 108 : di far promover al Principato
di Moldovia il greco Duca Voivoda". data de 1666 a lui N. Costin Lelopisefe
p. 5 este greOta. Comp. V. A. Ureche din istoria secolului XVII In Revista p.
istorie, VII, 1893, p. 14.
" Demetrius Alexander Sturza, Uebersicht der Illunzen und Aledalien des
FUrstenthmes Romdniens Wien, 1874, p. 43. Asupra lui Dabija vezi Letopiseful

lui Neculai Costin, II, p. 3-6, i acel al lui Neculeca, II, p. 212-215.

SIOLDOVA DE LA VASILE LUPU PANA LA CONSTANTIN DUCA

211

Tod rmnnd el in tar, piln ce s'au fcut boier mare, mai

pe urm au i domnit". El i incepuse cariera prin a sluji in o
prvlie din Iasi 72 El se insurase cu Nastasia fata Dafinei
lui Dabija Von, avut de ea din intAia ei chtorie cu
l3uhus. Cum moare Dabija Vod, Dafina pleac cu ginerele ei
In Tarigrad, unde solul ei avusese pe Cupariul cel btrn, Grec
puternic din Constantinopole, de sprijin la vizirul Ahmet Kupruliul. Alai je si o scrisoare a lui Toma vornicul Cantacuzino,
fratele lui Iordache vistierul 73, ambii Greci din Tarigrad boieriti in Aloldova i rudenii cu Cuprestii, i prin aceste struinti
Insotite bine intles de daruri insmnate, ajunge Gheorghe
Duca, fostul biet de prvlie, la domnia trei Aloldovei. Turcii
ins dei cedase struintilor si mai ales corupliunei pentru a
pune pe nuca in scaun, nu puteau avea mare incredere in el,
-ea unul ce fusese cerut de boieri. De aceea domnul caut s'A mai
-cAstige pe lng pretiosul sprijin al Cuprestilor, 'Mea' si pe acel
al unui favorit al sultanului CulogItt, cAruia Ii ofer prin agentii
-si dela Poarta 5.000 de lei pe lun ca onorar, cerndu-i favoarea
de a se pute indrepta la el in caz de nevoie, c5ci vizirul si cai-

macanul ar fi prea lcaomi de bani si din aceast pricin prea

g.reu de induplecat. Calogla ins arat aceste lucruri sultanului
.care cerceteaz6 pe caimacamul, spre a sti dac nu cumva el
s'ar folosi singur dela domnul Moldovei, fr a imprti despoierea
-eu dnsul. Caimacamul spune atunci sultanului, c aceste ar
fi numai niste intrigi ale agentilor Moldovei, i impratul ordon ca ei s fie alungati din Constantinopole, dup ce li se va
aplica un numr de toiege. Caimacamul care nu vroia sti se pun
ru Cu .favoritul Culoglu, ordon la inceput agentilor, numai
prsasc capitala, iertndit-le pedeaspa corporal ordonatti
-de sultan. Acestia in loc de a asculta, rmn pe loc. Caimacamul
.atunci intinde corzile, prinde pe unul din agenti, pe cnd cealalt

dispruse, Il pune la opreal si Ii aplic o batae simtitoare ;

" Letopisetele, II, p. 5 si 216. Engel, Geschichte der Moldatz, p. 275. lata
ce spune despre originea lui Duca Del Chiaro, care concoardA In toate Cu croniearul, cu deosebire numai cd '1 face Albanez, i 11 pune sA slujascA in o prAvAlic
din Bucuresti : p. 129 : Era costui (Duca) di rito greco di nazone albanesa,
nacque in un villagio ditto Policiani. Fu giovine di belissimo aspeto e che mostrarve di aver multo spirito e abilita, per lo che i suoi parenti stimarono bene
di mandarlo in Valachia per quivi fargli imparare qualque mestiera. Pervennc

in Bucharest e fu accordato per garzone con un mercante di Abbazio (che in

Venezia chiamase panno Salonichio)". Ath. Comnen Ipsilanti, p. 67 spune
_..loaxag 6 1'6011s/din-fi; Din aceasta familie se trag Duculestii din Moldova

CA Duca era grec sau grecizat se vede si de pe modul cura Isi crescuse copii. Fata
lui Iliana logofeteasa sotia repausatului Neculai Costin (Cronicarul) iscalestc
greceste : `0,vri ),cToOttch un act de vAnzare din 1722. N. Iorga liegeste din
Arit. SI. Spiridon
si Doc., V, p. 52.

73 Despre acest Iordache vistierul spune Neculcea : mAear ca un Grec

-oni sil-din, dar era un om bun, se punea tare pentru pAmAnteni". Letopisefe, II,

14).

216.
A. D. Xenopol. Istoria Rominilor.

Vol. VIL

16

242

ISTORIA ROMAN1LOR

trimite dups aceea pe un ag la principele Moldovei, Cu insrcinarea a-i spune s scoat indats din slujba sa pe agentii disgratiati, i s' nu le mai incredinteze nici o dregkorie, i pe viitor

sA se lepede de asemenea incerc6ri de corumpere care arcuste capul 74.

putea s se intoarc in contra lui,
Mazilirea lui Duca Vod proveni dintr'o neinOlegere.
Anume Mahomet Gherei hanul atrAsc umblnd s se haineascA de cAtr impgrtie, vizirul Ahmet Kupruliul ins'arcinase pe Duca Vod sri '1 iscodeasc spre a afla adevratele

sale scopuri. Domnul Moldovei prefkandu-se atunci c i dansul

ar vra s" se lepede de protectiunea turceascA, trimite o scrisoarehanului, pentru ca prin easpunsul ce'l va &AO-La s" dobandeascil
la man o dovad pe care s." o transmif Portiei. Se intamplil
insA de vizirul pleac tocmai atunci la insula Creta, unde aveau.
rsboiu Turcii. In lipsa lui, pap. de Silistra pune mama pe scrisorile lui Duca c5.-trti hanul, i. fiind dumanul domnului, le

trimite sultanului ca dovad de hainirea lui Duca Vodrt, care

este mazilit, dei el nu st disgratiat de cat putin Limp. Vizirul
Ahmet intorcandu-se dela Creta, i l'amurind sultanului imprejurkile, Duca este restituit in scaun. De o cam datri ins 0116
sti vin6 vizirul tronul este dat lui Iliai fiul lui Alexandru Vod 75.

Cu prilejul destituirei lui Duca Vod", agentul Moldovei

tare suferise ruinoasa batae cu vergi din partea caimacamului,
nu se sparie prin aceast pedeaps, ci auzind despre mazilirea
domnului, vine la Adrianopole unde sultanul reidea de cat-va
timp, i cearc6 cu ajutorul favoritului Culoglu sil dobandeasci-i
domnia Moldovei. Este ins prins de caimacamul care nu putea
uita para adus de acest agent in contra lui, pus la inchisoare i.
dup aceea osandit la galere 76.

Iflasifjul lui Alexandru, 1667-1669. Dac cu Duca Vodri

videm pe un Grec psn' la un pullet romanizat " ocupand scaunul trei, cu Iliai lucru se intoarce pe dos, i intalnim pe un
Roman grecizat urcand treptele lui. Acest Iliai er fiul lui
Alexandru Iliai, fiu el insui al lui Ilie, odrasla cea turcit a
74 lohann Baptist Casanova ciltra imp. 15 si 21 Noemv. 12 Decemv. 1666..

Munn. Frog. III, p..264.

7' Neculai Costin in Lelopisele, II, P. 5. Neculcea, lindein p. 214. Duca

yods numise inadins -in aceasla scrisoare pe hanul tatilresc padilali. DaponleS,

in IF.rbiceanu, Croit greci, p. 42, necunosciind imprejurfirile, atribue dArei acestui

titlu hanului tatAresc mazilirea lui Duca.

" Casanova c. Imp. 15 Aprilie 1667; Hurni. Frog. 111,, p. 266.

" Zicem pilna la un punct romilnizat fiind vela in Moldova de mic. Duca
Vodd insfi nu-si uitase obdrsia. Neculcea, Letopisefe, II, p. 234 spune despre
Vrut-au atunci Constantin Brancovcanu nepotul lui Silrhari-Vadri ca sd-pri-n74i
pe toti neprietenii lui Shrhan-Vodii ; dar pe Cuptire$li Iiind Greci nu i-au putut

lua de la inima lui Duca Yodil. Voru vedea mai jos cum Duca proteguia literatura.
greceascrt. Vezi sub Cap. IV, 2, No. 4.

MOLDOVA DE LA VASILE LUPU PANA LA CONSTANTIN DUCA

213

lui Petra Rare 78,

fiind cu total grecizat prin cresterea lui
intre Grecii Orientului dduse i fiului ski Iliasi aceeasi educatie.

Acest nou domn al Moldovei, tfit fijad si el intre Grecii Tarigradului, nu stiea limba trei i grtlia cu talmaciu la divan 79.
IncurOturile provenite din pricina Cazacilor si a rtarilor
amenintau iarsi s aduCA un esboiu intre Turci si Poloni.
In 1660 o cumplit ifVlire tatar devastase Rusia ucigand
peste 100.000 de oameni, si luand in robie aproape 50,000. Ili
1667 acest popor prkliitor incurge in Polonia, si domnul Moldovei ne putndu-se opune nAvAlirei lui, este Ora la Poartil
c le-ar favoriza prdciunile, ha chiar c Moldovenii ar fi luat
parte impreud cu TAtarii la pustierea Poloniei 89 Tocmai ins'ft"
pe atunci Poarta deveni mai putin ascultAtoare decat ori cilnd la
niste asemene tAnguiri. Anume hatmanul Cazacilor Dorwnko
se leapdrt de protectia polonti i cere pe acea a Portei, oferind
supunerea intregei Ukraine sub st'Apanirea ei. Poarta care ave
.ca maxim6 politic6 de a nu refuza nici odat" asemene oferte,
primeste propunerile lui Dorosenko, ceeace aduce o insrimnatil
Acire in relatiile Turcilor cu Polonia 81. Totusi dasmilniile nu
es la luminA de cat ceva mai tarziu, anume in 1672, dupd ce
Turcii se linistesc din partea Nerntilor prin pacea dela Vasvar
din 1664 si din partea Venetiei prin luarea Candiei la 1669.
Dac." Moldova suferise intru cAL-va i prin ea'sboiul Turcilor cu Nemtii, mai ales prin ajutorul armat i contributiile
In natur6 pe care le am v'zut cerute dela ea, ea stemutarea
dusm'Aniilor &Rea' Polonia dansa incape in niste suferinti atilt
cumplite, in at ele sunt peste putint de a fi descrise ca adevAratele lor colori, prin acea c deveni teatral rsboiului intre
.dasmanii inversunati ce se luptau pe corpul ei.
numai cat aceastA furtunil.
In zilele lui Iliai se
De aceea cronicarul spune cprebdtia
sub el a fost in Moldova mare bisug

liniste" 82 AtAta numai trebui s sufere Moldova, o urcare

.de tribut, pe care Turcii o cerur tocmai in prevederea compli-catiilor viitoare : fulgerul ce sc'prase inaintea desfunarei
orcanului. La inceput Turcii pretindeau pentru Muntenia un
.adaos de 70,000 si 40,000 pentru Moldova. Ambele
" \Tot. VI, p. 38 si 41.
" Neculai Costin in Lelopisefe, II, p. 6 si Neculeea. Ibidern, p. 217. Ne.culai Costin grqeste ns cand du ca dat5 a urciirei lui Masi in scaun 20 Iulie

1666, de oare ce tot el ne spune ca la 11 Sept. 1666 murise Dabija Voda i i urmase Duca, stAnd in domnie 5 luni. Dacil tinem saind de intreruperile neaparate
WA la rilnduirea si sosirea donmilor, atunei ajungern pentru urcarea lui Iliasi
fiul lui Alexandru la 28 Iulie, Insil nu 7174, cum insamnii Neeulai Costin adicil
1666 ci 7175 de la Hr. 1667.
Mni.

" Regele loan Cazimir, cStr sultanul Mohamed, Fehr. 1667. Hurm.
V, p. 73.
Capitula1ii1e lui Doroschenko din 10 August 1668, Ibidem, p. 74.
82 Neculai Costin, In Letopisele, II, p. 7.

1STOREA ROMANILOR

244

plngndu-se prin divanurile lor, argtnd sumele impovgrate

ale datoriilor lor i neputinta de a rgspunde sporul cerut, Poarta
reduce pretentiile sale impunnd Valachiei, o crestere numai
de 40.000 de lei, iar frei Moldovei 25.000. O asemene purtare
observ ambasadorul german, este de natur a ruina in total(
ambele provincii" 83

Vizirul Ahmet Kupruliul intorandu-se insg din Creta in.

1669, dupg &Merca insulei in stgpnirea turceascg 84,j aflAnd

despre nedreapta mazilire a lui Duca Vodg, apucat si de stgruintele lui, i procurg din nou domnia, iar Ilaii Vod vine
dgnsul in capitala Turcilor, unde putin timp dup aceea moare,
dup cgt se bgnueste otrvit din indemnul lui Duca Vodg, care
vroia s'A scape de un competitor periculos.
3. MOLDOVA IN TIMPUL RASHOIULUI TURCO-POLOX

Gheorgite Daca a dona mil, 1609 1072. Duca d'eltuise foarte mult pentru a redobndi scaunul Moldovei, i venind
In targ este novoit s pung grele dgri pe boieri si pe -targ", spre

a se achita de creditorii sgi, de care adusese o multime cu el,

toti Greci lacomi i nesgturati care se ngpustirg asupra Moldovei,

ca un nor de lAcuste pe un lan de gru plin i m'Anos ; cgci linistea relativ de care se bucurase Moldova timp de cti-va ani unit
cu cteva bogate recolte culese intr'acest rgstimp adusese tara la o
stare indestul de infloritoare, care a fost notatg de cronicar la domnia lui Iliai Alexandru, si care este repetat la domnia lui Duca

Vodg, unde spune c6 er tara pling de oameni si cu hranil

cu agonisit bunr 85. dar precum e destul sg treacg peste o.
grilding o singur zi de cumplit furtung, spre a o preface intr'un

pustiu, astfel fu de ajuns ca Duca numai s'A se urce pe frontil

Moldovei, spre a face sg disparg toa-CA a ei inflorire, si tara s

se afunde Une() adnc6 mizerie. Petru Parcevici episcopul Mar-

cianopolei trimis de pap in Moldova, spre a ridica din decgderea in care se afla episcopatul Bacgului, spune despre starea
Moldovei in timpul domniei lui Duca, cd provincia intristatil
sub domnia acestui principe este mai de tot desgolit de locuitori
care fug din -tar si se trag in Turcia, Rusia, Transilvania, Valabia, se suie pe muntii cei mai inalti si se ascund ca fiarele
batice in cele mai dese pgduri". Aiurea Parcevici aclaogg : am
dat signoriei Voastre de mai multe ori stiinta asupra apgsgrei
tiranice si nespusei sgrgcii a srmanilor locuitori ai acestei suferinde tri. Afarg de jafurile necontenite, se mai adaoge incti
" Casanova cara' Imp. 12 Aprilie 1666 Hurni. Fray. III, p. 271-272.
" Zinkeisen, IV, p. 994.
" loan Neculeea iii Lelopisefe, II, p. 218.

MOLDOVA DE LA VASILE LIIPU PANA LA CONSTANTIN LUCA

295

tearna rsboiului si a devastrei Tatarilor" 88. Intr'un al 3-lea

raport tot acest episcop spune ca preotii ortodoxi s'ar risipi
toate prtile din pricina stoarcerilor nesuferite crirora sunt expusi" 87.

Jafurile lui Duca erau cu atata mai simtite cu cat tara

era mai cuprins la venirea lui. Dela o vreme poporul se hotri

a nu mai fugi inaintea jafului, ci a opune puterea silnicei si a
porni in contra domnului o cumplit rriscoal. Cronicarul ne
spune ca. in anul 1672 ridicatu-s'au Hancestii cu toti Oi'heenu
i L'pusnenii cu oaste asupra lui Duca, pentru urciunea
Grecilor, c adusese pre multi cu dansul din Tarigrad, si mai
ales pentru Cuprestiii ce erau in tar. Deci viind Mihalcea
I 'Anent
cu Durac srdarul in lasi cu toate oti1e, strigau
prinzA pe Greci
omoare. Fugit'au toatri boierimea care
In cotro au putut ; iar Duca Vodri vzand c s'au ridicat atata
Ora' asupra lui, au esit din curtea domneascri cu toat casa lui
si au purees in jos pe iaz. Ilancestii ins au intrat in curtea domneasc i prin casele boieresti i negutitoresti prin targ, striciind i jcuind i prinzand pre Greci ; pre cilti i-au grisit pee
toti i-au moral." 88.
Ducri Vod, fugind in Muntenia, asteptase intai sri se linisteasc rscoala i s se impace nemultrunitii. Acestia ins
nu intlegeau de loe a se lsa de intreprinderea lor. Rscoala
inceput in Ianuarie crft nc in picioare dup dou luni, la sfarsitul lui Februarie. Ostirea loe era incil in mare numr aszat
in tabrri, pe cam' femeile i copiii lor Ii trimisese spre sigurant
in Polonia. Duca vzir cri frti putere nu va izbuti s-si redobandeasea tronul i ceru ajutor de la Turci, pentru a reintra
In Moldova 89. Acestia care tocmai pe atunci declarase rrisboiu
Polonilor, aveau interes a inAdusi ori ce soiu de turburriri, cart.
ar fi impedecat mersul armatelor lor. Ei ordon lui Ali pasa s
stampere rscoala. Turcul intr in Moldova impreunri cu srdarul lui Duca, Alexandru Buhus, cu mai multe carde de Ttari ; loveste oastea I Incestilor la Iepureni, o bate si o imprdstie. Pe la inceputul lui Aprilie rriscoala era stamprat si Duca
reintr in scaunul domniei in Iasi.
Inbusirea rriscoalei cust pe Moldoveni suferinti mari
multinie au perit de sable, pee altii i-au
grele chinuri.
robit i multi au murit de frig, fiind vreme de iarn i foarte
88 Ilapoartele lui Parcevici C. nu nciul papal din Polonia, 7 Martie 5i 26
Aprilic, 1671, in Peter Freiherr von Parcewitsch, Erzbischoff N on Marcianopal
von Pejacevich, p. 272 5i 278.
87 Alt raport al lui Parcevici din 1670, reproduse de comitele KernenN
Gesehichle Siebenbitrgens 1811, II. p. 72.
In Anton Kurz, Magazirz
Neculcea in Letopisele, II, p. 218.
88 Dou scrisori ale lui Casanova 6-ant imp. din 24 Ianuarie 51 26 Fe

vruarie 1672. lImm. Fray. III, p. 280, 282.

ISTORIA ROMANILOR

2.16

geroas i mare ; multi din prostime, brbati, femei i copii au

perit de frig, fiind bejniti. Iar Flncul i Durac i capetele

-celelalte au fugit cu toti in tara Czcease" 90

Urmrile acestor mceluri nu erau inc sterse la 6 Iunie

1672, cnd polonezul Iazlovicz, venind in Iasi, serie de acolo
ambasadorului francez din Constantinopole : am ajuns aice cu
mare greutate si de tot flmnd, cci n'am intAlnit pe nimene
in cale, ci numai multe corpuri moarte i oameni ciuntiti si arunca ti pe drumuri"91. Tot acela scrie din Iasi in Iulie c fa.scoala lui Flncu intmplat de curnd au pricinuit mare vuet
mare spaim. El au prdat pe to ti. nobilii si pe toti locuitorii
din districtele cele don ale Hotinului si Cernutului si au ucis
o multime de lume" 92.
Dela aceast rscoal a Hncului au rmas zicRoare mol-

doveneasc Vod da si lineu ha !" ceeace se vede chiar din

spusele lui Neculcea e numele Flncestilor au rmas intru
pomenirea oamenilor de atunci pAn astzi"93.

De abia se linistise tara de rscoala Flncestilor i rs-

boiul futre Turci i Poloni se dedal% iar sultanul insusi porneste

asupra Camenitei, trecnd prin Moldova. Inainte de a pleca el

ceruse dela Duca Vod
trimit tiin1i asupra acelei cetti
precum si planul ei, i Duca Vod trimise pe Grigore Cornescul

ce er foarte meter de scrisori si de spturi de piatr si de

alto lucruri, si au fcut chip cettei Camenita de cear cu toate

tocmelele ei din nuntru si din afar si o au trimis la imprtie de o au vzut" 94. Duca Vod trebui s ingrijase de pregtirea podurilor peste toate rAurile, de conace i de provizii
pne, orz, lemne, Oruse de corturi, ialovite, berbeci, unt, miere,
pentru strAngerea crora se randuise boieri anumiti. Venind
sulttanul la Iasi, domnul esi inaintea lui cu daruri frumoase, cai
turcesti cu podoabe scurppe i lighean en ibric de argint. Se

intinsese pe ulite in calea sultanului bucti de atlaz pe care

tlinsul elea. La o a dona vizit a sultanului in capitala Mol-dovei, el se sui in Cettue, privind acea intritur din toate
prtile. El puse pe un hogea s strige chemarea drept credinciosilor din clopotnirta dela s. Neculai, dup care Moldovenii
fur nevoiti s pecetluiasc biserica mai Tina timp, pn
fie sfintit i curtit de aceast pAngrire 95.

9 Neculai Costin, in Lelopisele, II, p. 8. Cf. Casanova c. Imp. 5 Aprilie

1672, Hurm. Frag. III, p. 282.

Hurm. Doc. supl. I, p. 259.
" Ibidem, p. 258.

" Letopisefele, II, p. 218.

" Ibidem, p. 219.
" Ibidem p. 220. Asupra ordinului de aprovizionare a armatei turcesti,
Nezi si un raport a lui Gabriel Lenoris curier impArAtesc cAtril imp. 4 Alai 1672.

Ilurrn. Fray. III, p. 282.

MOLDOVA DE LA VASILE LUPU PANA LA CONSTANTIN DUCA

247

Cu toate a. Moldova avuse in acel an, 1672, o recolt din

cele mai imbelsugate, Duca Vod nu ingriji cum se cuvine de
aprovizionarea ostirilor turcesti, indrznind s'A se scuzeze atre
Turci care doar treceau prin tara i vedeau mnosia ei, cu lips
in care ea s'ar afla. Sultanul furios pentru asemene neadevr
patent, mai ales a. Grigore Ghica din Muntenia trimiSese 2000
de care de gru 96, mazileste pe Duca si-1 pune in fiere, sciipAnd
el de moarte numai prin bogate daruri fAcute Turcilor hare care

padisahului o blan de vulpe de Mosc neagril prea bun

scump 97. Astfel se sfrsi a doua domnie a lui Gheorghe

Duca in Moldova.

tefan al XII-le Petrieeieu, 1672

1674.
Turcii neavAnd acuma. in decursul rsboiului polon timp a specula cu
domnia Moldovei, avAnd apoi neaprat nevoie de autoritatea
unui domn, spre a scoate dela tar cele de trebuint ostirei lor

ordon boierilor s aleag6 dintre ei pe cine vor crede de cuviintti.

Boierii se unesc i aleg pe Petriceicu clucerul. Neculai Costin
spune cg" gndurile boierilor se oprise iiiti asupra lui Ilie Sturza

care ins repet minunea cea fAcut de Constantin Cantacuzino in Muntenia, anume de a refuza domnia, dup care se sbuciumau atAt de tare oamenii de atunci, dovad a de cAnd in
cAnd se ivia i in trile romAne cAte un cap cu minte care aveA

intlepciunea a rspinge ceeace altii vAnau cu atAta inversunare, domnia cea atAt de primejdios atrgnoare. Ilie Sutrza
fiind 'Ms strns ca mare struint de boieri a primi domnia,
stiu scpa de atare nevoie, amenintAndu-i c dacil va lua domnia,
pe toti boierii Ii va pune sub sabie. Boierii temAndu-se de gndul

lui Sturza, oferir domnia lui Petriceicu, care nu era doar se

refuze si el acel dar neasteptat. Destul &A se gsise unul ca s.

o faa ; doi ar fi fost prea mult 98

Turcii luar Camenita, ce er de tot ru aprat in ziva

i cerur indat salahori din 12Arile romAnede 27 August 1672

pentru repararea intriturilor, i asgzar in ea un pas cu a
garnizoan. StrAlucita lor izbAnd le reaminti iarsi gAndul cel
de atAtea ori apucat i apoi iar lep'Adat de ei, de a preface Moldova in pasalAc. Dorind ins s cunoascA prerile Moldovenilor
" Kintsperg c. fmpiratul 20 Iulie 1672, Hurm. Frog. III, p. 283. Comp.
Ath. Com. Ipsilanti (1. c. mai sus p. 12 nota 10 bis). p. 43 yi cate-va 5tiri din lazlowietz in Podolia din 11 Fevr. 1672 care spun c Duca Voda fu luat la Constantinopole din cauzit cil fcu moned fa10. Hurm. Doc., XVI, p. 9.
97 Raportul dui Giacomo Quirini c. dogele, 10 Sept. 1672 Hurm. Doc.
V, 2, p. 136. Casanova catr frnp. 8 Sept. 1672. Hum. Frog. III, p. 283. Lelopiselele, II, p. 220.
Lelopisefele, II, p. 221-222.
" Un raport al lui de Beaumont din 7 Sept. 1672 vorbe5te de Camenilss
ca luat de Turci. Hurm. Doc., XVI, p. 32. Data de 27 Aug. Ibid. p. 31.

248

ISTORIA ROMINILOR

asupra acestui scop al lor, ceritr de la Petriceicu Vod, ca

le trimit un boier in lagr dintre cei mai de frunte ai trei. Petriceicu alese spre aceast misiune pe Miron Costin, si mergaud el la vizirul, pusu-l'au vizirul de au szut inaintea lui,
i-au zis vizirului s-i spue drept, pare-le lor bine e au luat imprtia Camenita au ba, iar Miron au rspuns, c se teme a
spune drept. Vizirul s'au zimbit a rade i i-au zis s grAiasc5,
s nu se Leam. Atunci Costin zise : Suntem noi Moldovenii
bucurosi s se 15.1.asc6 imprtia in.toate prtile cat de mult ;
iar peste tara noastr nu ne pare bine s se 14ase. Atunci vizirul iar au ras i i-au zis : drept ai grit, i apoi l'au intrebat
cum socoteste, lsa-va oaste turceascA in Hotin cu Petriceicu
Vod, ca s fie de paza prei si a Camenitei" ? Miron ins incurajat prin nesuprarea vizirului pentru rspunsul sit la prima
lui intrebare, gAndindu-se tot la tara lui, i lu iMma a spune
Turcilor : c nu ar fi bine s lese oaste turceasa c ar fi vreme
de iarn, si nu o va pute birui cu fan i grunte i alte bucate, cA este tara srac i ar flmanzi oastea ; si a se rschira
`prin sate iarsi nu ar fi bine, cAci satele sunt rare si ar lovi podghiazuri din tara Lesasc, azi inteun sat mni in altul si pn
in primAvar ar peri oastea turceasc toat, si adage Miron
Costin, iarsi gandindu-se la interesul trei sale, ar strica podgheazurile printre oastea Lurceasc6 si tara Moldovei. Mai inplept ar fi ca oastea imprteasc5 s se trag in jos ; numai
s dee voie imprtia s serie Moldovenii la Lesi cu rugminte
si cu inbunAturi. Fiind tot de o lege, ar crede Lesii i ar lsa de
nu vor face strickiune Moldovei si ar chivernisi i cetatea cu
bucate pn in primilvar".

Pentru a pretui dup adevrata sa valoare patrioticul

rspuns al lui Costin, trebue s ne gAndim pe de o parte la fenomenala coruptie de caracter in care innota boierimea acestor
timpuri, apoi la primejdia cea nesfarsit in care niste asemene
vorbe, dac ar fi fost interpretate de Turci ca spuse in interesul
lesesc, puteau s arunce pe acel ce le rostia. Totusi Miron Costin avu mima a le da fiint, cci stiea el doaril c rmanerea
Turcilor in Camenita si In Hotin era aproape tot atat ca si prefacerea Moldovei in pasalc turcesc, cu stngerea legei si a
neamului moldovenesc.
Cronicarul Neculcea dela care am imprumutat aceast in-.

teresant convorbire, ne spune c unii din boieri dup ce le

au spus Miron sfatul, ziceau c-i mai bine s lese pe Turci
ierneze, di pot altfel s prde tara Lesii. Iar Miron zicea
nu vor prda-o ; iar de or si prda nimica nu va fi, cleat s le
iee Ienicerii muierile si copii i s rmn i asitori, s nu
se mai ducr 100.
loo Letopisefele, p. 221-222.

MOLDOVA DM LA VASILE LUPU PANA LA CONSTANTIN DUCA

249

Turcii luar din convorbirea cu Miron Costin ce le trebuia

lor, anume stiint c ar fi primej dios, tocmai atunci in timpul
unui fa'sboiu cu Polonii, a incerca prefacerea Moldovei in paintru cat Moldovenii s'ar teme de un asemene lucru si
s'ar pute intAmpla o fscoalil care sd le compromit5. interesele10. De altfel in privinta garnizoanei de lrisat in cetatea
dobAnditti de ei la marginile Poloniei, este lesne de intilles
nu urmar sfatul boieriului moldovan 102 Ei numir pe Hussein-pasa de comandant in Camenita cu o garnizoanil de 12.000
de oameni, i inteun laggr intArit de lng lIotin lAsar un puternie corp de armat de 80.000 de soldati. La 21 Octombrie
Mohamed sultanul incepe miscarea lui de invArtej ire, si patru
sAptmni dup aceea intr triumf6tor in Adrianopole, dAnd
trei zile de pompoase serbrui spre prriznuirea stflucitei izbAnzi 103.

Aceste ins6 nu erau cum zice Neculcea decAt incepAtura

i stric6rei rei noastre" 104. Domniile viitoare vor

durerei

des'vrsi-o.

Turcii credeau c au Osit in Petriceicu acel aluat mldios de care aveau nevoie pentru a supune cu totul Moldova
Lrebuintelor rsboiului. Si inteadevr c6 el si trecea in ochii
tuturor drept un om blnd si slab 15. La inceput el se si
astfel precum Il judecau Turcii, punnd toat ingrijirea la adunarea proviantului trebuitor urdiilor turcesti i domnind Ora
lui tot de c6lare" cum zice cronicarul, ca una ce er mai toat

bejnit. Pe de alt parte el instiinta pe Turci despre toate

intrigile ce pe atunci turburau Polonia, si anume despre nemultAmirea dietei cu regele de atunci, Mihail Visnovieky si despre
lui Sobiesky de a-1 rAsturna, Turcii Il inArcinase s"

trimit iscoditori la Varsovia spre a vedea starea lucrurilor

mai de aproape 16. In curnd insd domnul schimb gAndurile

1" Un raport al lui Kintsperg catril Imp. datat din Iasi unde rezidentul
se dusese pentru a mijloci pacea intre Turci 5i Poloni, din 8 Noemvrie, 1672
In Hurm. Frag. III, p. 284, spune : Von der Pashhalikisirung der Moldau kam
es diesmal ab und zur V erhUttung eines Aufslandes stellte der Grossherr den
moldauischen Landstnden freie Wahl cines neuen Fiirsten anheim, welche auf
den schwcheren unter ihnen einen Boiaren Stephan Petriczeiko insbesondere
desswegen fiel ,weil derselbe im Laufe des diesjllrigen FeldZuges dem Sultan
treue Dienste widmete".

1" Desi Neculcea spune din potriv cA :au lsat vizirul dup sfatul

lui Miron", lbidem.

1" Zinkeisen, Gesch. des osm. Reichcs, V, p. 72. Mai multe scrisori din Po-

lonia relative la treptata Inaintare a arrnatelor turcesti in Hurm. Doc. Supl. I,

p. 259-263.
1" Letopisefele, II, p. 219.

i" Asa 11 caracterizazil i Neculai Costin in Letopisefe, II, p. 9, si residentul

Klintsperg in raportul seu din Iasi citat In nota 17

108 Rapoartele lui Klintsperg cAtr Imp. din Ian. 1673 In Hurm.
Frag..

III, p. 287-288.

ISTORIA ROMINILOR

230

sale. Vedea el bine cg dacg Turcii vor urma inainte a ocupa

Hotinul, avAnd aice un pasg, atunci in Moldova n'are ce mai
domni doran" 17. Apoi ordinile de aproviziongri plouau pe fie
ce zi. Se cerea intre altele cAtimea de 10.000 de chile de grgu
din partea fie-cgrei t'AH i intocmirea cea anevoiasg a podurilor
peste Nistru 1".

Pe lngg aceste se mai j'Aluesc Moldovenii prin o solie

inadins trimisg la Poartg, c comandantul turcesc din Camenita,

care trggea el acuma tributul spre a intretinea din el garnizoana

din acel oras, mai pusese m'Ana pe vama cea mai mgnoasg a
Moldovei, acea dela Hotin pe Nistru, i apoi nagjia fgr ince-

tare pe locuitori cu nefirsite beilicuri i cagturi de tot felul,

inca Ii silise
pgrAseascg locuintele i sg se rAsipeascg
alte tri vecine. Fat cu desgolirea Orei de oameni, asa se plAn-

geau boierii, ar fi peste putint a se aduna arde trebuitoare

pentru plata tributului 109 Otea' aceste incglcgri se mai adauge

In anul 1673 si o recolt slabg care amenint tara cu foametea,

grAul anului trecut fiind tot luat pentru aproviziongrile Camenitei 110.

Carg toate aceste suferinti ale t'Arel care trebuiau

facg tot mai nesuferit domnia Turcilor, se adause o ocarg

personalg adusg de pasa comandant al armatei, domnului Moldovei, anume amenir4area cu bgtaia in caz de a nu indeplini
din cuvAnt in cuvAnt niste ordine. Insulta impinge pe Petrieeicu a face pasul hotaitor si a trece la Poloni.
Domnii tailor romne, Grigore Ghica i Stefan Petriceicu
trimisese in solie la Viena pe Petra Parcevici, episcopul de Mar-

eianopole ce fusese prin Moldova. Acesta merge in capitala

Austriei in 26 August 1673, spunAnd impgratului c ambii
voevozi ar fi hotaiti a trece la Poloni111. Si inteadevgr ei trirnit in taing la Lesi
chiamg s ving asupra Hotinului, fggduindu-le trecerea la ei in focul btliei. Polonii se grgbesc a
da urmare chemgrei, si la inceputul lui Noemvrie se pun in miscare asupra cetgtei. O ceatg groag care intuneca aerul in zuna de
10 a acelei luni inlesneste trecerea RomAnilor in partea Lesilor,

care de cgtrg ,Stefan Petriceicu se fan chiar pe fag, iar din

acea a lui Ghica mai pe ascuns, fandu-se a fi fost prins
preunA Cu cei 5000 de oameni pe care i comanda 112.
pagsirei laggrului turcesc de cal% RomAni este dezastros pen-

107 Neculcea, In Lelopisefe, II, p. 223.

109 Giacomo Querini Otra' dogele 22 Iunie 1673. Hurra. Doc. V, 2, P. 139.
100 Kintsperg cAtrii 'Imp. 13 Aprilie 1673, Hurm. Frag. III, p. 289.
110 Stefan Petriceicu cAtr Poart Hotin 28 Iunie 1673, Ibidem, p. 290.
111 Raport din Viena din acea data Hurm. Doc. V, 2, p. 140 Gomp.Analele

lui Vespasian Kochowski ap.. larga Sludii i doc. XXI; p. 181-184.

lo- Alai sus p. 200....Y. Iorga in Salda si .doc., IX, la, 141 5i urm. di% o foarte

.ankiruntitA descriere a expeditiilor turce5ti contra Polonilor.

MOLDOVA DE LA VASILE LUPU PANA LA CONSTANTIN DUCA

251

tru Turci. Ei pierd marea biltAlie contra Leilor sub zidurile.

Hotinului in 10 Noemvrie 1673.
Mari full pierderile Turcilor : aproape de 20,000 de oameni acopereau cAmpul rAsboiului, sau perirA innecati in apele
Nistrului. RomAnii i cu Polonii se indircarA cu o pradA din
cele mai bogate. Polonii ocuparA indatA Hotinul, i dupil aceea
intinzAndu-se in Moldova, puserA mana pe Suceava i pe cetatea Neamtului, luAnd in stApAnire aproape toatil parten

de sus a acestei frei. Ei dau lui Petriceicu 10,000 de oameni,

pentru a apAra Iaii de un atac al Turcilor. ComunicArile

cu Camenita fusese intrerupte, i o revolt a Ienicerilor in-

tAmplat in Constantinopol impedecAnd trimiterea unor ajutoare la timp, Turcii sunt nevoiti sA se retragil peste DunAre
pierzAnd imbelugatele grAnare ale Moldovei i Munteniei.
cu toate aceste Polonii nu se folosirA cum trebuia de izbanda
dobAndit. Cauza er CA Sobiesky comandantul expeditlei se.
pusese cu Turcii in legAturA spre a dobAndi dela ei ajutor de
bani spre a rAsturna pe Visnovieky i a pune mAna pe tro.nul
Poloniei. DacA el nu ceru chiar dela Turci ajuLor armat, aceasta
o Mai numai fiind CA i-ar fi pierdut toatA vaza i popolaritatea
lui in Polonia. Aa prin vinovata lui neingrijire, el nu ia Camenita, ha chiar ingAdue pe Turci s'A aprovizioneze din nou
garnizoana cetAtei, mai las6 s'A se incunjure i s'A se asedieze
garnizoanele polone care cuprinsese Suceava i Neamtul, incAt
strAlucitul rezultat al luptei dela Hotin este nimicit in putine
luni dup6 dobAndirea lui 1-13

Boierii moldoveni pare CA ar fi presimtit neputinta Poloniei. Ei refuzase de a se haini alAture cu Petriceicu, i cel
dinti care se opuse apucAturei domnului fu Miron Costin. El
spuse lui *tefan verde in fatA CA : ori sA fie voia MAriei tale,
ori sA nu fie, noi nu vom 'Asa casele s'A le iee Tatarii" 114 j. jnehj_

nAndu-se la domn ei din casA urmat de marea multime a bo-

ierilor tArei, care se temeau de fAsbunarea turceascA i de slabul

sprijin al Polonilor. CAnd sultanul rAndui in domnie pe Dumi-

tracu Cantacuzino, aproape toatA boierimea trecu in parten

lui. Hainirea lui stefan Petriceicu i a lui Grigore Ghica avti
ins6 i altA urmare. Domnii romAni punAndu-se prin trAdarea
lor in o grea pozitie- fatA cu Turcii, fusese nevoiti a cuta spri-

jin contra pAgAnilor i la alti principi cretini, i cel intai care se

infAto in ochii lor fu tarul Ruilor. Pela inceputul anului

1674 ei trimit la Moscova pe iermonahul Teodor ca s se inchine,

"3 Vezi mai multe rapoarte ale lui Kintsperg catra imp. dela inceputul
anului 1674 in Hurm. Frag, III, p. 301-308, mai ales unul din 26 Alai, (p. 308)
In care spune : Kurz, Sobieskys, \Terrain an Polen und der kristenhait leidet
keinen Zweifel mehr".
'" Neculcea in Letopisefe, II, p. 227.

252

ISTORIA ROMAIIILOR

rugandu-se de Maiestatea sa imperiala ca sa le dee ajutor spre

a-i apara si scapa de suferinte". Tarul Alexie vazand a lor
inchinare, ordona trimiterea unor osti, pentru apararea Moldovei
si a Munteniei, si cere dela principii acestor ttiri ca sa trimita
spre mai bunti asigurare pe cei mai credinciosi din cler si boieri
care sa inchee conventia pe baza careia trebuia s ram'Ana
supunerea imptiratului. Conditia pe care o punea Tarul primirei
acestei inchinari a suveranilor Moldovei i Munteniei, cum

numeste el de mai multe ori in acel proiect de tratat, er ca

ei sa nu sa fi supus regelui Poloniei" pentru a indeparta astfel
pricini de neintalegere cu acea tara vecina, fagaduindu-le ca

dupa savarsirea juramantului de supunere sa-i apere cu ostirile

sale de dusmanii sfintei cruci i sa le dee si ajutor banesc" 315.
Acest proiect de tratat este important, nu prin urmarile
sale imediate, care nu esira la nimic, din pricina mazilirei domnilor ce vroiau sa-1 inchee, dar prin aceea c deschide bateriile

politicei rusesti asupralor romne. Incercarea fu pusti de

mai multe ori in lucrare de Rusi, pAna ce la sfarsit prinzAnd

izbutind, avu urmri necalculabile.
Dumitrw;;eu Cantaeuzino, 1674-1675.
Cmarasul Dimitrie Cantacuzino fiul lui Mihail si nepotul cel proteguit de
Constantin postelnicul, si care prin o neagra nerecunostinta
contribuise la nenorocirea proteguitorului sau, dupa fuga lui
Grigore Ghica in 1665, se duce in Constantinopole, unde se
insoara si devine curand dupa aceea capuchihaia lui Petriceicu
al Moldovei in 1673, iar de aice este randuit in domnia acestei
ori 116.

Sultanul vazand tradarea lui Petriceicu si trebuind sti-1

inlocuiasca imediat, trimise in domnie pe Dumitrascu Cantacuzino ne fijad altii din Greci acolo lAnga imparatie, i fijad
In cunostinta Turcilor i tiind ca-i e casa in Tarigrad" 117. Neculai Costin, observa ca un lucru cu totul afara din cale, nu
numai ca domnia nu custa pe cel miluit cu ea nici o cheltuealti ;
dar Inca Turcii Ii dadur bani de drum. Turcii nu aveau acuma
timpul de a specula ; rasboiul polon, pierderea dela Hotin
hainirea lui Petriceicu Voda Ii spariese peste masura, i abaterea
dela regula obicinuita este deci pe deplin explicat. Despre
acest domn spune acelas cronicar ca er hires din Grecii cei
de frunte ai Tarigradului i er destul de cumplit i vrajmas".
Trebuind sa fie introdus in tara cu puterea, de oare ce Pefriceicit
111 Proiect de tratat intre Stefan Petriceicu si Const. Siirban si tarul Alexei
Mihailovici 10 Martie 1674 si Mitilineu, Colecf te de tratate, Bucuresti, 1874, P. 78
116 Genealogia Cantacuzinilor, original, p. 49.
117 Neculai Costin, in Letopisefe, II, p. 12. Comp. Raportul lui Kintsperg

ciltr imp. 3 Ian. 1674. Hurrn. Frag. III, 299 : des seitherigen moldauischen
agenten, Dimitraschko".

MOLDOVA DE LA VASILE LUPU PINA LA CONSTANTIN DUCA

253

tot -tinea inca Iaii, el vine sprijinit pe o oaste de Ttari care

bate pe Petriceicu la Alovila Rdbilei, alungndu-1 din tail, in
postul Craciunului, iar Dumitrascu Cantacuzino intra in Iasi
sr apnea scaunul.
Noul domn MO se temea de Lesi, i exprimandu-0 teama
lui catra vizirul, acesta porunci s erneze Tatarii in tara, prin
care Turcii indeplineau de odata doua scopuri : mai intai
pedecau pe Lesi a cuprinde iarsi Moldova, apoi slabeau tara ca
-sa nu se mai poata haini lesne. Boierii insa inspaimantati de
iernatul oardelor ttaresti, propusese vizirului
faca zapis
la mana ca nu vor veni Lesii ca s strice tara, si domnia va
trai in pace la Iasi. Se spune insa ea Miron Costin, nu primi
.acest sfat, zicnd ea s'au facut mult vrajbil cu Leii, istiind
si pe Petriceicu Voda ca-i dus cu dnii, nu se vor pute rabda
-sa nu sloboada podghiazuri s strice tara si pe urm a cadea
.greu pe capetele lor ; iar asa de vor ierna Tatarii in tara, mai bine

va fi ca vor apka tara si de podghiazuri". Ne miram de aceste

preri a le lid Miron Costin, caci mai nti l'am vazut mai sus
aparand Moldova inaintea lui Husain pasa, si punndu-si capul
in joc pentru a indeparta din tara pericolul incuibarei Turcilor
in ea, si acuma el &A sfatueasca a prinii s ierneze in Moldova
cumplitii Tatari ! Apoi ori cat ar fi putut prada Lesii trite
.expeditie a lor, nu se putea de loe asamene cu despoierea statornic a tarei timp de o iarna intreaga de CAVA nemiloasele
oarde tkarasti. S se fi temut oare Miron Costin de reintoarcerea lui Petriceicu Voda, pe care-I parasise cand II vazuse tre-

and la Lesi, sau aceasta stire nu este cleat o calomnie pusa

in socoteala boierului moldovan, al carei rasunet poate involuntar se fcu Neculcea, care raporteaza acest fapt, lash' nu-

inai cat prin se zice" 118.

Domnul grec ce er in fruntea tarei, far iidoial ca era
sa se ingrijasca mai mult de interesul lui cleat de acel al Wei

si el deci rosti cuvntul care trebuia sa fie hotartor, si care

arunc asupra Moldovei una din cele mai cumplite nevoi din
multele prin care trecuse nefericita tara. Ttarii furl opriti
petreaca iarna spre a sluji domnului de aparare.

Deci intrat-au Tatarii in Ora ca lupii inteo turma de

i de s'au askat la iernatec prin satele din Prut i "Ana in Nistru

nimkui ne fiindu-i mila de saraca
si mai sus Willa' la apa

tara, ca i cand ar fi fost lard domn. Asa era jac intransa

cum ar fi fost ei saracii pricina rautatei, cum ar fi sfatuit
ei saracii ca sa vie Lesii cu oaste la Hotin. Cum s'au indurat
a da tara in prada faril de nici o nevoie, numai pentru frica cea
blstamata de o nvalire leseasca ! Ttarii sunt lupi apucatori,
no Letopisefele II, p. 228-229. Cf. Lettre &rite de Varsovie. 15 tunic
1674 in N. Iorga, Acte i Fray. I, p. 84.

ISTORIA ROMANILOR.

2.5i

prada, robesc, bat si cznesc pe crestini, ne avand nici o

frica de marzacii lor, si Tatarii nu mannca ce mannca gospodarii casei, ci tot carne de vaca si de oae, de nu poate
biruiasca cu hrana pe dansii si pre caii lor ; c un sac de orz dau
pe zi unui cal si cat nu poate s m'Analice un cal inteo zi il destrang in deosebi ; i daca i sfarsea bietul
sarta din traista
om orzul din groapa, Tatarul fama pe om de cumpara orzul
cel strans de el. Mncat-au tot si pane i dobitoc si-au jacuit
tot pana' la un cap de ata; pre multi au si robit furis : femei fete,

copii. Rilmas-au bietii oameni numai cu sufletele, batuti

zdruncinati, precum era mai amar, cum nu se poate scrie, nici
a se povesti caznele si ucisurile lor. Viind primavara s'au radicat Tatarii din tar,79.
Urmarile unei asemenea stari de lucruri fu o ciuma cumplita care aduse Moldova pana la marginea prapastiei. Rezidentul german Khintsperg, care veni in Septemvrie 1674
inca' data' prin tara, spune despre Moldova ca : mizeria acestei
mari si frumoase regiuni este ingrozitoare, i ca cea de pe urma

devastare a ei, mai intai prin Poloni apoi prin 'Mari, a fost

atat de neomenoasa, incat aproape 213 din poporatia ei perise

sau se imprastiese izo.

Tocmai pe atunci insa, putin timp dupa suirea lui loan

Sobiesky in tronul Poloniei, in Fevruarie 1676, se incheiese

pacea intre Turci i Poloni la Suravna in 27 Octomvrie acelas.

an, prin care Turcii pastreaza Camenita in Podolia, iar Polonia
este scutita de tributul de 220,000 de galbeni pe care-I platea
peina atunci Portei.

Asupra tarilor romne aceasta impacare intre Turci

Poloni are de o cam data de efect, c se reincepe de indata specularea domniilor lor, care incetase intru cat-va in timpul rasboiului. Turcii doritori, flamanzi de bani, se grabesc a primi
oferta unui Antonie Ruset, i mazilesc pe Cantacuzino pentru
a da celuia domnia.
PELA ANTONIE RUSET LA CONSTANTIN CANTEMIR
.A.ntonie Ruset, 1675
1678.
Desi un raport al lui Morosini Otra dogele spune despre Ruset, c ar fi fost un negutitor
din Tarigrad, cronicarii Moldovei Neculai Costin i Ioan Neculcea arata, c el era boier inca' de mai inainte, purtand numele de Kirita Draco Ruset, i c mersese la Constantinopole
"9 Neculcea in Letopisefe, II, p. 229.
12 Kintsperg ctrii imp. Iasi 29 Septemvrie 1674 Hurm, Fray., III, p.
311-312. Cf. Kasirnir Sira c. episc. de IVIarsilia 27 Ianuarie 1676 la ruine que
ces pays-l ont souffert. Sourtout le sieu (sic) fait un grand chastiment par la
peste" N. lorga, Acte qi fray. I, p. 87.

MOLDOVA DE LA VASILE LUPU PANA LA CONSTANTIN DUCA

255

impreunri cu Alexandru Costin, la moartea lui *tefilnitrt Vodri,

spre a pune la cale domnia lui Dabija. Aceste stiri contrazietoare, date de dou'a" izvoare tot atAt de vrednice de credint,

s'ar pute impca astfel, c Kirita Draco mergand in capitala imprAtiei cu prilejul artat, se va fi apucat aice iar de

afaceri negutitoresti, cu care probabil cii er deprins inainte de

a se strmtita in Moldova ash cii rezidentul german a putut
iee drept negutitor, desi el era boier moldovan, si nu numai el,
dar si fiul ski Alexandru, sulger mare pe timpul lui Petriceicu.
Kiria Draco caphtri domnia pentru 60 pungi 121
Cantacuzino este insri aruncat in inchisoare, cerndu-i-se pentru
oeliberare suma insmnaoare de 150 de pungi. Isi adusese aminte Turcii cii la numirea lui in domnie, nu numai c nu-i luase
nimic, dar ina ii dduse i bani de chelluial 122
Gheorghe Duca fiind tot pe atunci rnduit in Muntenia,
ambele tri romilne intrase in stripnirea unor boieri ce nu eran
deat niste Greci, veniti din rAsrit in ele si care purtau
pe deplin strina lor fire 123. Antoine Ruset, ajunge in Iasi in
luna lui Decemvrie 1675, in timp ce trtrile de pace cu Polonii lsau linite Moldovei. El se apue de ate-Va lucehri de
nevoie public, precum repareaz. biserica sf. Neculai de lng
-curtea domneasch" care er descoperiffi i clopotnita stricat,
face o cismea in zidul bisericei despre poarta cea mare a curtei
domnesti, aduand ap pe oale de departe ; zugrriveste apoi
pridvorul i biserica pe din lAuutru, si aduce din tara Lesascri
mai multe odoare pentru acelas Meas. Mai face si un zid in jurul
sf. Neculai, precum i unul imprejurul mnstirei sf. Saya, si
spune cronicarul c" ar fi fcut el multe alte lucruri bune in
tar6, cii er un domn bun si milostiv i induetor, numai tara
n'au avut noroc sii domneasa" mult" 124.
De abia se Implicase lucrurile cu Polonia si ele se stricri
,eu Ruii. Relatiile intre ei i Poarta otoman se ecise MO din
1667, and se incheiese intre Rusi i Poloni pacea dela Andrusson, de oare ce Turcii nu eran nici odat multAmiti and vedeau
.c6 se impaa puterile nordului. De o cam (lath' rana plecare a
Turcilor pentru Moscoviti se aratA in nepoliticoasa lor purtare
121 Letopisefele, II, p. 3, 15 si 232. Zuarui Aforosini c. dogele, 20 Noenwrie

1675, Hurm Doc., V, 2, p. 148 Udiva intanto il vizir le propositione e le secrete

offerte di Antonio Rosetti, Greco negotiante in questa citta, che aspirava al esser
nello stesso principato investito e ridotto finalmente il prezzo di cosi nobil preda
a 60 borse".
1" Alt raport al lui Morosini, din Martie, 1t76, Ibidem, p. 149.
ltd Olivier de Noiritel, amb. In Const.
1" Asa II califica si un raport
c. Forbin Ianson amb. in Varsovia 1 Martie 1674. Hurm.-Doc., supl. 1. -p. 23:
ce Stint' des Greos eSlevs par argent qui au butt d une arm& ou peu plus tombent
du trone dans une prisonou its rendent gorge au dela de ce qu'ils ont vol".
114* Neeulai Costin iii Letopisefe, II, p. 16. Comp. Neculeea, Ibidem,
3). 232.

ISTORIA ROMANII.0 R

255

fat cu ambasadorii tarului. Mai multi din trimisii acestuia

ctrA sultamul in afacerile pr6d6ciunilor tgfresti stint foarte
rAu tratati de Turci, mai ales c ei singuri avAnd o purtare cam
mndr in Constantinopole, impingeau pe Turci a-si descsdrca
dusmnia de care erau aprinsi contra
asupra trimisilor ura
st5panilor lor. As bun oar acel din 1668 refuzd a face cunoscut de mai inainte vizirului cuprinsul cererilor sale, nu vra

s intrebuinteze la audient pe talmaciul recomandat lui, nu

trimite darurile obicinuite in seraiu, nu salut pe ceilalti viziri
afaril de caimacanul, intr csalare i innarmat in curtea palatului, si in sfArsit nu se inchinA destul de adnc inaintea sultanului. La aceast de pe urmd ofens, Turcii nu se mai pot
retinea,
imping de cap la psmnt pentru ca complimentul
s'au s" ating6 adncimea cuviincioas. Indeknind apoi ambasadorul a spune c6 prea puternicul s6u imOrat i domn, tarul,
trimite sultanului Mehmet prietineasca lui salutare, Turcul izbucneste inteo furie atAt de cumplit pentru aceastil de o potrivA punere a ghiaurului cu padisahul inckt porunceste de
'Man a scoate pe ambasador din sal si a i se administra un
num6r de toiege, ceeace caimacamul nu lipseste a indeplini

cu cea de pe urm asprime. i apoi s" ne mir6m dac erau

tuti capuchihaii Romanilor ! Ambasadorul htut ne mai indrknind a ap'rea in persoanA pentru a indeplini solia lui, cere
prin alte persoane ca sultanul s6 recunoasc stApAnului slAu titlul de impgrat al Moscovei. Bietul ambasador primeste ca
puns c' atAt el cAt i st6pAnul su ar fi niste porci", cuvntul
cel mai greu de insult la Turcii, care privesc acest animal ca

tot ce poate fi mai necurat. Relatiile incepute in acest mod,

mergAnd tot inAsprindu-se, fsboiul er gata ori cnd s izbucneasc. In 1676, Dorasenko hatmanul Cazacilor, strAns rki. de
Poloni, i nefiind ajutat la timp de Poart, se arunc6 in bratele
Rusilor si le trd lor cetatea Cehrinul. Turcii scot la moment pe
Gheorghe Chmelnisky din inchisoarea celor 7 turnuri, uncle se
afla, Il numesc hatman al Cazacilor i trimitndu-1 in Ukraina
declar tot odat Rusiei rAsboiu in 1677 125. Antonio Ruset

Duca Vodd al Munteniei sunt indatorati a merge cu oastea la

asediul Cehrinului, pe care in acel an nu izbutesc Turcii a-1 lua.

Ei repet expeditia in anul urriator 1678, cnd ajung s ice

cetatea sub conducerea insus a marelui vizir Cara-Mustafa.

Cu prilejul trecerei vizirului prin Moldova,126, mai multi
126 Zinkeisen, Gesch, des osm. Reiches, V, p. 82.

1" Trecerea vizirului prin Moldova si prin Iasi este descrisA cu deamAnuntul In Journal de son Excellence le Palastin de Kulm. Lucru curios insa acest
jurnal spune ca la 1677 domnea in Moldova Duca V ode! ! Donka prsentement
1 lospodar ou... de la Moldavie" cAnd Neculae Costin pune inceputul Domnii
lui Duca VodA In Decembrie (1678 (vezi mai jos, p. 332) N. Iorga, Acle i Frg-

I, p. 90.

MOLDOVA DE LA VASILE LUPU PANA LA CONSTANTIN DUCA

257

boieri amestec6 domnia lui Antonie Vod6, scornind In potriva

lu deosebite pAri. Intre acestia erau mai ales hatmanuI Buhus
Miron Costin logortul. Aceste intrigi combinndu-se cu acele din Muntenia, cu care *6rban Cantacuzino Outa s fa'stoarne pe Duca Vods, aduc mazilirea lui Antonie Ruset, intru
ct Turcii pretuiau prea mult pe Duca Vod, pentru a-1 indeprta cu totul de trile romne,
str6mutar6 In Moldova,
and numir pe *Arban Cantacuzino domn In Muntenia. Cronicarul adauge c mazilirea lui Antonie Vod se fiku si din pricin c Turcii luase obiceiul de a face la trei ani mucaremea,
adec6 schimbare de domnie. Si cu toate aceste bietul Antonie
Ruset cheltuise la vizirul vre 100 de pungi de bani, i fusese
chiar imbrg.cat cu caftan, iar boierii ce-1 prAse au Inceput
prinde eau s fug in cotro vor pute". Antonie Vod
desi se cuftise de pArile boierilor prin banii vrsati in mnile
vizirului, nu luase nici o m'asur6 pentru a intAmpina i intrigile celelalte ce se urm6reau in Constantinopole, spre a se da
domnia Munteniei lui SArban Canracuzino, and atunci acea a
Moldovei trebuia s vin lui Duca. Si as tocmai in momentul
and Antonie Vod credea c au tocmit trebile, vine dela Constantinopole un ag' cu ordinul de mazi/ire, i Il desbrac de
caftanul pe care abia Il pusese in spetele sale, Ii pune fiere in
mni si-1 duce la Constantinopole, unde este aruncat in inchisoare. Duca Vodg ins" pareste pe Antonie la sultanul c ar fi
j`fuit tara, introducnd el acest obiceiu de a se pr pe domnii
destituiti, i Antonie este supus la grele munci, blndu-i-se
trestii pe sub unghii, spre a-1 sili s" arate comorile sale ; i asa
l'au fcut s'a' dee cum spune Neculcea o mie de pungi", cifr6
de sicsur exagerat 127

In ori ce caz Antonie Von" fu cu clesIvArsire sUlcit de

Turci, si plti scump, prin nenorocirea intrege sale exstenti
si ruina familiei sale, cinstea cea efemer de a fi trecut si el pe
tronul Moldovei. Dar crede cineva c soarta acestui domn nenorocit invAt6 minte pe cei ce venir dup el? Ei tot urmar'd
inainte a se intrece in goan6 dup tronurile trilor romne, atAt
de dulce si de i'mlAntoare este puterea de a domni 1.
Glieorghe Duca a treia oath, 1678

1684.

Acest doma

urca pentru a patra oar treptele tronurilor romne, dup ce

domnise mai inainte de dous ori In Modova si odat in Muntenia.
Letopisele, II, p. 234 Comp. Scrisoarea unui anonim, 10 Mal 1679.
Hurm. Frg. III, p. 320. Ruset fiind In 10 Mai 1679 la Constantinopole, el trebuise sa ias4 din domnie ceva mai inainte. Scrisoarea reduce suma stoarsd de
Turci dela Antonie Vodd la 300 de pungi.
A. D. Xenopol. 1.,toria Romanilor.

Vol. VII.

17

258

!STOMA ROMANI LOR

Dac5. Turcii II rnduie si de ast dat domn in Moldova,

acesta o fcur in consideratie a Duca Vod se artase tot

deauna cu mare credint ctr imprtie, intru at de ate

ori fusese mazilit, primise atare pedeaps Cu supunere, si totdeauna se retrsese in Turcia, pentru a astepta dela buna vroint a stpnilor si reintocmirea pozitiei lui, iar niel odat nu
se hainise, autndu-si in alte tri anpost i ajutor 128 Cum
vine in Jai in ziva de sfntul Neculai, 6 Decemvrie 1678, el isi
plteste mucaremeaua din banii lui i face mare volnicie tranilor, iertndu-le birul peste iarn. Pe lngil acest nume bun
ce si-1 fcea inceputului domniei, el pusese s sfrsasa de zugrvit biserica sf. Neculai pe at rmsese neistovit dela Antonin Von., anume dela feresti in jos 129 Imprejurarea c." Turcii
dup.' luarea Cehrinului intrase in tratri de pace cu Rusii, care
si conduc la incheierea ei in anul 1681 la Radzim, las lui Duca

Von rgazul trebuitor spre a se ocupa de atari lucrri de arta.

Dar nu er aceasta firea adevrat a lui Duca Von, ci

el vroise numai s insle i & imblnzasa norodul care se afla

in mare parte bjnit pentru turburrile de mai inainte. Curand izbucnesc ca un vulcan mistuitor lacomele lui apucturi, i pretextnd greuttile ce le ava cu multmirea Turcilor, care dela cucerirea Ukrainei i fceau necontenit dru-

mul prin Moldova cstr acea parte, pune in lucrare asupra trei
un sistem de jaf si de despoiere care chiar In acele timpuri deprinse Cu nedreptatea, intipri urme nesterse in amintirea
oamenilor. Cronicarii descriu inteun glas desbrcarea trei de
fostul blet de prvlie. El scoase pe Ora dri pn atunci neauzite i nepomenite, de fat ate 6 pn la 8 galbeni, impunndu-le

parte individual pe oamenii mai instriti, parte pe sate, care

trebuiau s le rspund dup sistemul cislei. Si dup ce au rinduit acele MAU de ate 6 si 8 galbeni, au intreit i imptrit
birul, inat acel ce trebuia s plteasc 8 galbeni, i se vine s
plteasa aproape 50, si dac nu gsea cu ce plini dela unul lua
altuia pentru acele si pre unde er pustiu face pe zlotasi de
pFteau din averile lor, ei punea pe boieri IA di i imprumuturi

peste puterile lor, at nu se mai puteau plti, fiind mai ales pe

a tunci i vitele azute in prift, nefiind vnzare in ele, vaca un
galben i boul doi. Pline erau inchisorile de bojen i grosurile
de cei sraci, de-i btea i aznia, cu capetele prin garduri
lesinati de foame i brbati i femei, de muriau prin grosuri ;
si pe jupnesele srace Inca le lega la pusti si le inchidea la sei"a Neculai Costin, In Letopisete, II, p. 21.
Aceast finprejurare adecil rezugrvirea bisericei s. Neculai pe din
launtru in totalitatea ei de Antonie i Duca Vod, pune In Indoial autenticitatea portretului lui Stefan cel Mare, descoperit de N. Ionescu, dup scandurile cafasului la acea biseric. Vezi chestia portretului lui Stefan cel Mare fa
Columna lui Traian, articol de Hasdeu 1882, p. 115.

MOLDOVA DE LA VASILE LUPU PANA LA CONSTANTIN DUCA

259

meni pentru bani, dintre care multe au murit de foame, altele

fceau copiii prin grosuri
de lacere, c eran multe grele,
i tot nu le slobozia, pn la multe le-au crescut copii ptIn au
inceput a gri, unii a umbla in picioare. Duca Vod au scornit
pentru intilia oare mortaspia in tar, adec darea pe tierea
vitelor i introduse obiceiul cel nou de &idea i boierii cei mari
gotina de oi. El el-A. i domn i vistiernic i negutitor, i vame

iar doamna lui il ajuta in despoierea trei CArciumilrind bucatele din cas, pnea i butura, vnznd contributiile in natux% pe care domnul le primea dela tar pentru nevoile curtei.
Mai fceau apoi i boi de negot, hrnindu-i ns cu fnetele oamenilor" 13o.

O asemene purtare a domnului provoc in contra lui

complot care sfAri ins cu peirea celor ce-I urzise. Trei boieri
anume Gheuca vistiernicul, Gheorghit Bogdan vel jitnicer i
Lupu ce fusese sulger al doile in domnia lui Dumitracu Cantacuzino, inflegndu-se ins i cu a4ii, fcur nite scrisori fale
cu isclitura fostului domn Antonie, i le trimises la boierii
din Lpuna i din Orheiu, spunndu-le s se rscoale asupra
prind, tiind c tot din aceste prti ale
lui Duca Vod.
Orel se rsculase si Flncetii in domnia a doua lui Duca. Unul
ins din aceti boieri, Lupu sulgerul, voind a-i face din acest
complot un titlu &Left' Duca Vod, Ii denunt faptul. Duca pune
indat mna pe ceilalti doi conspiratori Ii judec la divan i le

tae capetele lng cimeaua curtei domneti. O multime din

boierii ceilalti, care erau mai mult sau mai pit-tin compromii
In conspiratie fug peste hotar, intre altii Tudosie Dubu sptarul. Savel Smuncil medelnicerul cu fratele s'u Gheorghit
postelnicul, Ilie Mutoc medelnicerul, Ilie Drgutescu vel arma,
Neculai Murgulet al doile logort, Vrlam logoft cu fratele
su Sbierea, Gavril Neniul stolnicul i altii multi 131.

Duca Vod ave nevoie de bani mai intai fiind c6 mritase pe fata lui cu *tefan Beizadea fiul Radului Vod i Meuse

cheltueli nebuneti pentru a srbtori nunta. Trimis'au in

toat tara de an poftit pe toat boierimea i mazilimea dela
mic pn la mare i dup ce s'au strans cu totii la Iai, f-

cutu-le-au oboroc tuturor dela domnie de le da de toate celle

trebuia, de nu cheltuiau nimic nici un ban. Aiderea au adus
8 soli, doi din tara Munteneasc' i doi din tara Ungureasc i
doi din tara Leeasc i doi din tara Czceascil cea mare de
peste Nipru, i au adus solii multe daruri i frumoase, i s'au
veselit dou6 sAptmni cu feliuri de feliuri de muzici i de giocuri
i pehlivani i puti 132

" Neculai Costin, Lelopisefe, II, p. 21 i 26 loan Neculcea, Ibidim, p. 238.

Ibidem, p. 26 i 239.
Ibidem p. 238.

260

ISTORIA ROMINILOR

Cu prilejul cltoriei feute de Duca la Constantinopole

spre a scoate invoirea pentru cstoria fiicei sale, el dobandi o
nou dovad de increderea nemsurat pe care Turcii o aveau
In el, a nume i se clAdu pe lng domnia Moldovei i acea a nouei
agonisite a Portei, tara CzAceasc5., Ukraina, luAnd el de atunci
inainte titlul de domn al intregei Moldove si intregei Ukraine".
Duca Vod mai capt un tuiu, adec o coad de cal peste cele
dou ce le avea pentru Moldova, inct deveni astfel un soiu
de pasii cu trei cozi, dup vizir cea mai inalt demnitat,e mili-

tar la Turci. AtAt invoirea pentru cstorie cat i incuviin -

tarea domniei peste Ukraina, custar ins pe Duca bani nenumrati, ceea ce explic in destul jafurile sale necontenit reimprosPtate asupra Moldovei 133.

El merse in Ukraina, rndui acolo trebele Cazacilor si

le puse ca locotiitor al su pe un Grec czcit, Eni Gradinovici,

fAcu mai multe randuri de eurti, unul la Nemirova, altul la
Tikanovka, in fata Sorocei. Ucraina fusese dat lui Duca Vod
fr tribut, cu insrcinarea numai de a ingriji de grabnica reimpoporare a trei, care fusese aproape deplin pustiit prin fa'sboiul cu Polonii i apoi prin acel cu
De abia ins6 Duca Vod luase in stpAnire noua lui tar

iat c-i vine ordin s plece la Viena impreun cu Srban

Cantacuzino, spre a ajuta Turcilor la incunjurarea acelei cetti
de marele vizir Cara-Mustafa in anul 1683.
bled din anu11682 primiser domnii romni ordinul de a sta

gata cu trupele lor spre a merge la rsboiu134. Un an dup aceasta gsim c Turcii fac o mare rechizitie de cai in trile romne 135. In April Duca Vod es. din Iasi %And de caimacami

pe Nicolai Racovit biv vel loglt, pe Toader Palade vel spatar si pe Toader Iordache vel vistiernic. Tot pe atunci i hanul
Tharilor mergand asupra Vienei trece prin Moldova, intrand
pela Cahul si lovind asupra BArladului spre a trece apoi muntii
pe unde i-a veni mai bine. Sgarcitul Duca Vod nevroind s-si
133 Vezi Letopisefele lui N. Costin, I. Neculcea si N. Mustea Comp. raportul rezidentului Kaunitz c. impratul din 1681. Hurm. Frag. III, p. 325.
Asupra cheltuelelor Mute de Duca cu vizit lui la Constantinopole ne spune

raportul lui Donado c. dogele din 16 Iulie 1681, Hurm. Doc., V, 2, p. 160 : Duca
ha terminato ne meno di 10 giorni questo suo affare con il mezzo di moltissimo
oro, come vien detto, havendo palesemente dato al primo visir una bellissima
fodra di zebelini, 4 cavalli tall'uno di in lle reali con prili megliori qui non facendone le sue provincie che di qualita inferiore, et donato anco da borse di Cehini,
se bene pubblicamente si dice che siano corse molte et molte centinara di borse
tra il grand Signor, il primo visir et ministri inferior". Anexarea Ukrainei adeverit si de scrisoarea lui Al. Balaban din Iasi ctre un nobil polon, din 11 Aug.
1681, Ibidem, supl. II, 3, p. 137. Adaoge p. 138' 141. Comp. o scrisoare din Cracovia din 1 Ian. 1684 Ibidem, p. 144: Ukrainam palatino Moldaviae commis-

serunt et quasi Moldaviae adiunxerant".

131 Kaunitz card Imp. 26 Fevruarie 1682, Hurm. Frg. III, p. 326.
" Acelas din 22 Fevruarie 1683, Ibidem, p. 327.

MOLDOVA DE LA VASILE LUPU PANX LA CONSTANTIN DUCA

261

Imprtie averile acuma in momentul de crii, refui s dee

hanului poclonul obicinuit, i Ttarii prdar tara cu atta
mai ru, r'pind dela oameni, vaci, boi, cai, iepe, i rufe, tot ce
au gsit ; numai robi nu au fcut cci n'aveau cum s-i intrebuinteze, mergnd ei singuri in expeditie.
Duca Vod ajut si el pe ascuns Nemtilor, care fiind ajutati de Poloni, el se temea ca la caz de izbnd a Nemtilor,
nu fie rsturnat de Lei din domnia Moldovei. Se vede Ins

n'au lucrat cu destul ravn pentru cauza alia tilor, Intru

Cu tot ajutorul ce le ddu, este rsturnat de Poloni, pe cnd
Srban Cantacuzino din potriv intr precum am vzut att
de adnc In bunele gratii ale Nemtilor.
Pierderea Turcilor la Viena fu Ward lui Duca. Cazacii
indat ce auzir de ea alungar pe Eni hatmanul i puser hatman dintre ei, inchinndu-se iari la Lei. Tot atunci i Petriceicu, indemnndu-se cu Cazacii i cu Leii, pogori ctr Moldova
unde Sorocenii, Orheenii i Lpupenii se alipir pe lng6 el

spre a-1 pune din non In domnie. Toat averea mobil a lui
Duca fu prdat i jfuit Meat nu se alese nimica din ea. Caimacamii din Iai care erau i ei bucuroi de asemene rscoale,
poart vetile mult mai tare de cum erau in realitate i fac pe

doamna lui Duca s se ridice din capital i s plece In jos spre

Focani, de unde apoi trece la Brila sub aprarea Turcilor.
Pava din Bender caut s se impotriveasc micrei Moldovenilor i a Cazacilor, ins este btut lng6 cetate.
In acest thnp Duca Vod, dup ce impac5 pe vizirul suprat pe toat lumen pentru neizbnda lui, care tiea 6.-i va
custa capul, inainteazA prin Ardeal asupra Moldovei. Oprindu-se

un moment la Apafi craiul Ardealului, el dn.' In mijlocul unui

ospt rezmerita intmplat In tara lui. Creznd'o ins mai putin
insmnat de cum era in adevr, nu ascult de sfatul hatmanului
Gavrilitti care-i zicea s intre in Moldova prin tara Munteneascii
pe unde ar putea fi sprijinit de 'Mari i de Turcii din Brila,
In care cetate se afla i doamna lui, ci purcede de a dreptul

prin pasul Oituzului, eind pe Trotn de unde apoi merge la

Domneti moiea soacrei sale, doamna Dabijoaia.

In acest rstimp Ttarii intorcAndu-se de la Viena btuti,
rsbun cderea lor prin cumplita prdare a Moldovei, bantuit
pe de alt parte de oardele czAceti, venite in sprijinul lui Petriceicu i de rscoala boierilor. Prda fie-cine ct putea mai
mult. Nu se mai vedea de dumani nici In ceriu nici in pmnt.
Tara intreag6 ardea inteun foc dela un capt la altu ; dar cine

se uita la dnsa? Era de hotrt chestia cea insmnat care

din cei doi domni, Duca sau Petriceicu erau s pstreze tronul.
Din aceast pricin, a-Mt de indiferent pentru binele omenirei,
se ucideau oamenii cu miile, se prkluiau i se prdau averile,

se fcea val vrtej in soarta nenorocitului popor. In timpul

262

ISTORIA ROM:AN1LOR

acesta strinii, care se prfaceau a sprijini competirile rivale,

se folosiau de urgia deslntuitA, cci averile pradate imbogtiau pungile lor. AtAta e de adevrat ea' din imprcherile
untrice numai strinii trag un folos. Ceca ce sporea grozvia
tulburrilor er c ele se faceau pe timpul unei ierni cumplite,
unde nici muntii inghetati, nici codrii desfrunziti nu ddeau

prilej de adsapostire, iar gerul cel cumplit i troienele de zpad.

adugeau &Atea mortile silnice, i acele reci i linitite, dar nu

mai putin groaznice ale inghetrei.

Duca Vod plti in curand scump nebunia comis de a
veni Mi% otire intr'o tara', unde el era atAt de urat. Petriceicu
cAnd edea la mas, chiar in ziva naterei domnului, in 25 Decembrie 1683, 11 prind i'l duc rob in tara Lease, unde mai
trete un an i trei luni.

Petriceicu ins nici dansul nu sttu mult timp in Iai,

ci numai 15 zilei i se retrase la Suceava dinaintea furiei ttreti,

unde mai sttu pAn in luna lui Martie 1684, cAnd atunci trecu
si el in Polonia, lsAnd scaunul Moldovei celui al treile vAnsator
care-i rapusese pe arnandoi, Dumitraeu Cantacuzino.
Duca Vod dup ce tocmete rscumprarea lui dela craiul
leesc pentru 180 de pungi de bani, tocmai cAnd atepta s-i
vin banii dela Constantinopole, unde apucase s'A se retrag

solda lui, este lovit de un atae de dambla murind in sara de

31 Mart 1684.

Dumitraru Cantaeuzino a dona oaril, 1684-1685.

CAnd
vine Cantaeuzino domn in Moldova in luna lui Mart 1684 136,
el gsete in tara o foamete cumplif, rezultatul firesc al bAntuirilor suferite. Ajunsese intradeVar 'Anea intr o scumpete

neauzit pan atunci, fiind mera de 16 oc de gru 3 lei, iar

sacul de scar ca de 21/2 merte 5--6 lei ; vitele eran scumpe,
mierea de asemene, ginele mai a dispruse, pltindu-se cate
un leu pe una, iar oul un potronic adec 6 bani, oca de unt un
galben, oca de brAnz cate 2 potronci sau 12 bani. ZA'ceau oamenii pe strade ca de cium, danduli sufletul in chinurile foamei.
Unii pentru a scha viata lor ucideau pe semenii lor i-i m'Anean.

Multi din cei morti rmAnAnd neingropati, se invalase lupii

a intra In orne, spre a spArcui cadavrele imprtiete, deprinzAndu-se apoi a apuca i oamenii vii, mai ales femei i copii,
de-i mAncau in mijlocul tArgului. Aceast urgie era a lui Dum-

nezeu, adaoge cronicarul, pre acest pinAnt, pentru pcatele

noastre". Multi din locuitorii t'rei se duceau de bunti voia lor
robi la 'Mari, pentru a scpa de foamete. Attii ii vindeau b-

N. Co;tin, Lelopisefe, II, p. 38, spune cS. In Martie au eit Petriceicu,

lar la 1 Aprilie 1684 Dumitracu Cantacuzino este artat ca domnind In Moldova.
Capello c. dogele Hurm. Doc. V, 2, p. 167 Comp. Ibidem, XVI, p. 57.

MOLDOVA DE LA VASILE LUPU PANA LA CONSTANTIN DUCA

263

ietii i fetele in robie pentru a c'ApAta ceva hran`, pe care Th-

tarii o aduceau in Iai spre a o vinde 137

Ce sunt, anturi cu atari nenorociri reale, cele mai cumplite
inchipuiri ale poetilor
In loe de a uura mizeria obteascg, Cantacuzino speculeazd asupra nevoilor poporului, c'utand in atare mod s
facA avere. Pe lng6 aceste el psalmuia moravurile, tr5ind, de-

i btrn, in desfranAri MI* i neacoperite. Neculcea ne-au

p5strat in aceast6 privint nite am6runtimi care caracteri-

zai de minune atAt corumperea domnului cti mai ales sluLlAr-

nicia boierilor ce incunjurar infamul s'Au tron : Doamna lui

stnea in Tarigrad ; iar aice 1i luase o fat a unei rachierite de pe

Podul vechiu anume Arhipoaia, pe care o cherna Anita, i er
tiitoarea lui Dumitrwu V od, i o purta in videre intre toat"

boierimea i o tinea in brata' de o sruta, i o purta cu s1bi

de galbeni i cu haine de *ahmarand i cu lic de sobol i cu
multe odoare impodobif6, i er tn'Ar6 i frumoas', dar plins de

suliman ca o fan' de rachierit. O trimitea in careta domneascA

cu seimeni i cu vornici i cu comii ziva ameazA mare pe ulit
la feredeu i, pe la insa'n'a'stiri i pe la vii in primblare ; i Men i
pe boieri
trimiteau giup6nesele cu dnsa, i dup ce venia

dela primbrari, trimitea giup6neselor daruri, c6ci i-au fcut

cinste de au mers cu dnsa la primblare" 138
Toate aceste ins' nu ar fi suprat pe boieri, dacs. Cantacuzino nu i-ar fi despoiat i pe ei, c'ci ruinea jupneselor lor
de a se preumbla cu tiitoarea domnului er rescumpsrat prin
darurile dobandite ! Cantacuzino insA in nespusa lui lkomie
de bani desbrAca i pre boieri. Aceasta dnii nu o putur suferi i punndu-se in infalegere cu .55rban Cantacuzino domnul

Munteniei, Vrul domnului Moldovei, dar dumanul lui de moarte,

de oare ce Dumitracu contribuise la uciderea lui Constantin

postelnicul tatul lui S'Arban 139, pribegesc in Muntenia, spre a
artita Portei nemultmirea lor cu domnia lui Dumitracu Vod5..

Domnul muntean sfruWe mult la Soliman paa, seraskerul,

ca s mazileasc5. pe Dumitracu i sprijin6 deci indirect candi-

datura lui Cantemir, care spre recunotinta, jur lui SArban

c5 din cuvntul lui nu va ei 140.

", N. Costin, Letopisefe, II, p. 37-39 i I. Neculcea, Ibidem,rp. 248. Un

rdsunet al acestei stari desperate In o scrisoare a lui Toader biv vel armas vornic
de Campulung cAtre birAul de Bistrita 1685. Doc. Bistrifei de N. Iorga, II, p.
52. Tara noastr este plind de o0i 0 de tftlhari cAt nu rAmane sat sau tArg sau
mntire neiMui16"
na Ibidem, II, p. 249.
Mai sus, p. 223.
140 Neculcea In Letopisefe, II, p. 250. Comp. Genealogia Cantacuzinilor,
original p. 54.

1STORIA ROMANILOR

264

Cu prilejul mazilirei lui Dumitrascu Cantacuzino, se face

In Iasi o mare rascoala contra Grecilor care se inmultise fara incetare in timpurile de turburare si sub domnia mai multor Greci
ce trecuse pe tronul Moldovei. Asa in domnia a doua a lui Gheorghe

Duca am vazut rascoala pornita de Hancesti asupra Grecilor.

In timpul celei de a treia domnie a lui Duca Voda, intalnim
pe Grecii Burnaz parcalab de Galati, Spandoni camarasul
un om de incredere al domnului, Balaban, care asista la ultimele
lui momente in Polonia ; apoi pe boierii Iordachi i Manolachi
Cupariul Ruset, fii Grecului Cupariul cel batran, care mai l'Asase inca 3 odrasle in Constantinopole, pe Lascarachi, Mihalachi
si Scarlatachi.

Rascoala contra lui Cantacuzino a fost facuta de boierii

moldoveni carr izbutise s aleaga de domn pe unul dintre ei,
Constantin Cantemir. Armasul Flondor i cu frate-sau Gheorghita Ciudin, cu Mitrea capitanul, cu Miletii i cu altii au burzuluit tot targul i slujitorimea asupra Grecilor, tot cu pietre
cu bete de era curtea domneasca plina de oameni. lar Grecii
tot in casa sedeau lana Dumitrascu Voda si se ascundeau care
pe unde putea, si mai vartos cautau pe un Grec Saraeni, carele
au fost batut stupii lui Gavrilit vornicul si a fost dat stiu-

beelor foc. Si purcegand din Iasi Saraeni i alti Greci, tot dinaintea lui Husain bei mergeau, ca s nu-1 poata lua Moldovenii,
ea' se ajunsese Dumitrascu Voda cu Husein bei de tinca cu dansul.
Dar norodul tot il suduia si-1 hatcaia i arunca cu pietre i cu
lemne dupa dansul, i cu aceasta cinste frumoas au iesit Dumitrascu Voda din Moldova. Asisderea la acea galceava prins'au
Flondor armasul pre un alt Grec, anume Mavrodin paharnicul

l'au batut i l'au desbracat de l'au lasat numai cu camasa

l'au legat i l'au pus pe un cal indarapt cu fata spre coada
calului
dedese coada in maini de o linea in loe de frau si-1
ducea prin mijlocul targului. Asemenea s'au intamplat i unui
altui Grec, anume Palaluga (Paleologu), de l'au luat cu pielea
gol din feredeu" 141

La atata se marginea insa rasbunarea Moldovenilor in

contra Grecilor, la huiduirile i batalle de joc, neurmate insa

de nici o m'Asura serioaza pentru a impedeca reinturnarea lor
In tara'. Cat i va fi rasbunat pe ticalosul norod Grecul batjocorit, paharnicul Mavrodin, cand reveni in tara adus de domnul
grec Constantin Duca, cale-1 pune vistiernic mare. Nu e vorba
Antioh Voda Cantemir Il vari in ocna ; dar el scapa i, ca o
pisica ce cade tot deauna in picioare, reveni iar la putere pe timpul

lui Mihail Racovita. Asemenea batjocuri aduse Grecilor arata

141

Letopisele, II. p. 251-253. De la acest paharnic Mavrodin, se trage

familia cu celaI nume din Moldova ; de la Cupresti sau Rustesti se coboar

familia de astzi Rosetti.

MOLDOVA DE LA N'ASILE LUPU PANX LA CONSTANTIN DUCA

265

numai dovada neputintei, si nu slujiau la alt-ceva de cal, a inversuna si mai mult elementul lor cotropitor in contra Romnilor.

Grecii pusese acuma stpAnire pe trile romne. Se mai

svarcoleau ele din cnd in cnd ca s dee un semn c'A tot mai
tresc ; dar nervul impotivirei lor er rupt ; trebuia s plece
capul fatalei necesitti. De aceea cu drept cuvnt spune Neculcea amritele cuvinte c atunci cnd a vrea Dumnezeu
fac s nu fie rugin pe fier i Turci in Tarigrad i lupii s nu
mai mnnce oi in lume, atunci poate nu vor fi nici Greci
Moldova si in tara Munteneasc, nici vor fi boieri, nici or putea
m'Anca aceste dou'A tri. Focul 11 stngi, apa o iezesti si o abati
pe alt parte, vntul cnd bate te dai in lturi intr'un:adpost
si te odihneste, soarele intr in nouri, noaptea cu intunecimea
ei trece si se face iar luminA, iar de Grec a scpa nu este cu putint" 142.

Dumitrascu Cantacuzino, Ora de Constantin Cantemir

InTarigrad, este pus la inchisoare si muncit foarte ru spre a
da bani ; rmne ins cu zile, pe care le sfArseste in Constantinopole intr'o mare mizerie.
Inc5 din 'une 1684 Polonii care sub Sobieski despresuraser Viena in anul precedent, ck,r i obtin supunerea Moldovei
care este adus la indeplinire de &are o deputtie de boieri ce

vine la Zolkiew in Polonia pentru a cere dela regele polon

binevoiaseil a intki Moldovenilor oarecare privilegii 143.
5. CONSTANTIN CANTEMIR

Constantin Canternir, 1685 1693. - Cantemirestii sunt

de origine 'Mari, dup cum le arat chiar numele : Han Temir.

Str'bu nul lor se as'zil pe timpul lui Stefan cel Mare in Moldova
botezndu-se primi numele de Teodor. El fu 61114 de Stefan

cu satul Silistea din judetul Flciului, de unde se trage familiei

numele de Silisteni 144.

Constantin Cantemir este imbrikat cu caftan in 15 Innie

In Constantinopole i ajunge in Iasi in ziva de 5 Iulie 1685. El

fusese clucer mare pe timpul lui Duca Vod", i er om bun si

viteaz, nelacom de avere, nestintor de cante, ins"6 slujit i priceput in toate. Iat6 portretul ce-1 face despr6 el cronicarul Neculcea : Carte nu -tia. i numai iscAlitura invtase a o face :
practicrt bunA aveA; la voroav er sngtos ; mnca bine si
bea bine. Semne multe aye pe trup dela rsboae, In cap si la
"4 Letopiscfele, II, p. 253.
,48 Actul de Inchinare din 25 Iulie 1684 In Hurm., Doc. supl. II, 3, p. 151.
144 Genealogia Cantaeuzinqtilor original p. 61 care dA astfel succesiunea
antecesorilor lui Constantin : leodorGrigorieIoanVasge Nistot i Radu

tatul lui C9nstantin

266

1STORIA

mni, de pe end fusese slujitor in tara Lesasc. La stat nu er

er
mare, erk gras, burduhos, rumen la fat, buzat ; barba
alb6 ea zp'ada ; cu boierii tria bine pn la o -vreme, pentru
c era om de tar, i i stieA pre toti anume pre carele cum erh,
si nu er mAndru niei fcea cheltuiala trei c era un mosneag
frti doamn, i aveh doi feeiori beizadele pe Antioh i pe Dumitraseu, din care cel din urm er zlog la Poart impreun
cu alti feciori de boieri" 115.

Acest Moldovan cinstit si de treabs le eum vine la tron

ate-va msuri de usurare a poporului zdrobit de impilri prin

domniile lui Duca si a lui Cantacuzino, anume scuteste pe preuti

pune s plteasc6 nude birul eu tara ce se fcea prin cisl
mai CA-Le 2 galbeni pe an, si alti doi la innoirea domniei, pentru

care scklere este binecuvntat de patriarhul de Ierusalim Do-

softeiu, ce se afla pe acea vreme In Moldova 146. Ar fi fcut poate

Cantemir i alte bune orndueli, dachi vremile n'ar fi fost ash

de turburate.
Chiar child vine el in domnie, gseste tara intr'o stare aproape clesperat. Lesii atacau necontenit Moldova si adunnd
ostiri chiar din aceast tara, Moldovenii insusi veniau s prkle
pe compatriotii lor. Neornduiala produs prin turburrile de
mai Inainte inmultise tlhritul inteun grad Deauzit. Hotii
prdau i ucideau oamenii fr a se mai teme de nici o pedeaps.
Intre alte jertfe a le tlharilor czu i Ruxanda, fata nefericit
a lui Vasiel Lupu, vkluva lui Timus, care tria in Neamt i fugise In cetate inaintea unor eete de tlhari, care venise s' o
prade. Ei ptrunser ins in adpostul ei, o prinser si o muncir eumplit pentru avutie, gsind la ea cum se spune vr'o 19,000
de galbeni : dup aceea Ii tier capul pe prag eu toporul.
Cantemir Vod vroi s pun un capt acestei stri anarhice a trei, i dup feliul timpurilor de atunci, in loe de a
ingriji de o politie preventiv, se wine pe pedepse grozave in
contra tlharilor pe care-i prindea. Tot pe atunci intorcndu-se
Miron Costin din Polonia, Cantemir Il imbrtosaz, boiereste
pe feciorii lui, d pe fiica lui domnita Safta dup unul din ei,
PAtrascu cmrasul, iar pe Miron Costin insus II face staroste
de Putna, insrcinndu-1 eu deosebire cu strpirea tlhritului
care vrfuia mai ales in acel tinut. Domn i staroste se pun pe
intreeutele la iscodit pedepse care de care mai infricosate pentru
a inspimAnta pe tlhari. Pe unii cu foc i ardea, pre altii in
patru bucti de vii Ii tia, altora le -Chia minile i picioarele
si ash i lasa de se pedepsiau pn ce muriau, iar Miron Costin

lucra mai ales cu tapa, Oat ce Men movili de morti expuse

la privirile tuturor, spre a Mga groaza in oamenii cei ri. Aeeste

". I etopisetele, II, p. 254.

Neculai Costin, Ibidem II, p. 42.

MOLDOVA DE LA VASILE LUPU RANA LA CONSTANTIN DUCA

267

cruzimi tot avurr un efect, anume acela de a face pe o sani

de falhari sr' se inchine i sr se facr slujitori buni care apoi a-

jutau ei la prinderea tovarsilor lor1-47.

In curand ins Cantemir e silit s- se lese de apuctiturile

lui reorganizrtoare, fiind expus la loviturile noului rsboi ce
se incinge intre Turci i Poloni. Anume Sobiesky dupr ce ajutase inteun chip atat de strlueit la despresurarea Vienei, urmeazti inainte dup incheierea ligei sfinte, lupta lui in contra
Turcilor, punr.ndu-si in minte, s cuprindr. Moldova, ceeace
preface iarsi nenorocita -Orr in camp de btae intre Lesi, Cazaci i Trtari, reinnoind toate grozviile thnpurilor de abia incetate, pe un corp ce nici apucase s rrsufle de muncile trecute.
Chiar in anul cel intai al domniei lui Cantemir, Lesii in-

curg in Moldova sub hatmanul loan Stanislau Iablonovsky,

vroind s pun mana pe niste provizii duse de Suleiman pasa
seraskierul si de Selim Gherei hanul `Marilor car Camenia.
Se intamplr o lupt in care Cantemir eu oastea lui de Moldoveni aja la rspingerea nvlirei polone 148. In anul urmtor
1686, insus craiul Polonilor Sohiesky ptitrunde in Moldova ve-

nind asupra Iasilor unde intrand, dupa ce d foe mantistirei

Trei Erarhi, nu prea intelegem pentru ce, cere s i se dee hatiseriful de inchinare a trei WI% Turci, si aprins de ura nesarz in mijlocul
pus ce o ave asupra Turcilor a poroncit

targului, zicnd cum cr. Moldova nu va avea mai mult trebuint

de acel hatiserif bun de nimic, prin rtisboaele ce castigase crestinii asupra Turcilor si cum Lesii eran prea de ajuns a o apilra

de dnsii."'. Sobiesky adusese eu el iarrsi pe proteguitul Polonilor, Petriceicu Vodr.; dar nu numai ea' acesta nu putu reed-1)Ra pierdutul scaun, ci insusi Sobiesky fu nevoit s se retragr dinaintea nourului de Ttari care incinsese tara din toate
prtile eu atat mai mult ea' un pojar cumplit nimici cele mai
multe case si mnstiri din Jai as eh' el nu mai pute sluji de
adrpost pentru armatA158. Pe eand craiul esia din Moldova
impreunr Cu mitropolitul Dosofteiu, ducand cu el si moastele
sfantului loan Novi, Ttarii fticeau prjol in tara, and foc la
o multime de cuili boieresti sindilite151, cum le spune cronicarul,

spre a le deosehi de casele trrrnesti, coperite cu stuf.

Cnd Srban Vora' pusese prin struintele lui pe Cantemir domn in Moldova, acesta Ii jurase ascultare la toate poIbidem, II, p. 41.

148 Ath. Comnen Ipsilanti (in lucrarea cit. p. 12 nota 11 bis), p. 445. Frag-

ment de instructie din 1687. Hurm. Doc. Sup. II, 3, p. 171 Comp. Bethune C.
Croissy 19 Aug. 1686 Ibidem XVI, p. 125..
1" Bethune c. Croissy 27 Sept. 1686. Hurm. Doc. XVI, p. 134.
" Din izvoarele reposatului Neculai Costin ce au lost logotat, In Arhiva
romdneascd a lui M. Cogalniceanu, II, p. 266.
151 Neculcea In Letopisete, II, p. 257.

268

ISTORIA ROM.NILOR

vetele lui. S`rhan Voa Ii ceruse mai inainte de toate ca el s6

nu fie protivnic crestinilor precum nu el-A nici dnsul ; al doile

ii mai pretinsese inc, drept semn al credintei sale, s taie pe

doi boieri greci, Iordaehe i Manolache Ruset din familia CuOrestilor. Cu aceast familie tria in mare dusmAnie ssban
Cantacuzino Mc de pe timpul lui Duca Vod, i Iordache fu-

sese silit s prseased Muntenia la suirea lui S'arban in scaun 152.

Cum vine in Moldova, Constantin Cantemir caLa s" se

tin de cuvAnt i prinde pe Iordache Ruset postelnicul, I/ mun-

despoaie de vr'o 30-40 pungi de

ceste Ii cetlueste capul
bani, ineAt abia scap acest boier Cu viata in tara Ungureasc.

'rban venind putin timp dup acea prin Iai, cnd merse in

ajutor Turcilor contra Lesilor, este primit Cu mare dragoste de

Cantemir, care-I gzdueste
ospteaz strlucit in mnstirea
lui Aron Vod.

Cantemir instl nu gseste de cuvint a se tine 0 de al

cloile punt al legturei impuse lui de Srban Cantacuzino, anume de a tineA cu crestinii, dela triumfurile crora a'rban se
astepta la mari lueruri, si mai ales la dobAndirea coroanei impratilor din Constantinopole. In loc de a urma acestei fgduinti,
Cantemir se arta dusman inversunat al Lesilor si se sprijinia
pe Turci, pentru a rspinge nvlirile lor. Cu toate c de pe acuma incepuse certe intre Poloni i Nemti dela imprtirea mostenirei turcesti, si mai ales dela viitoarea stWinire asupra Moldovei i Valahlei, totusi aceste certe nu putean interesa pe domnul muntean, de oare ce el se astepta la tronul mult mai strlucit al impratilor bizantini. Apoi chiar aliatii crestini, Polonii
Nemtii desi se amenintau unii pe altii adese ori cu desfiintarea
aliantei lor i incheierea unei pci separate cu Turcii, nu indrsneau s dee fiint5 gandului lor, care slbindu-le puterile, ar fi impins izbAnda iarsi sub steagurile necredinciosilor. Srban Cantacuzino ave deci motiv s` fie suprat pe Cantemir pentru impo-

trivirea sa atat de cerbicoas la supunerea ctr Poloni care

i ave ins explicarea ei fireasc In faptul &A la curtea lui Sobiesky tria Petriceicu Vod, care astepta s fie pus domn prin
Levi in Moldova.

Srban Vod cerc ins s pun pe Cantemir cel putin

bine cu Nemtii, si se incepur trtri intre principele Moldovei

generalul Haisler. Ambasadorul francez, al crui rege (Ludovic
al XIV-le) declarase tocmai pe atunci iarsi rsboiu Nemtilor,
In Mart 1689, vedea lucrurile din Modova sub o coloare mult

mai neagr de cum erau inteadevr. A secretarul lui de

Castagneres mergAnd ctr Polonia si oprindu-se in Iai vr'o

12 zile, spre a astepta pe solul polon, spune sefului sAu c ar
fi aflat in acest rstimp o sum de lucran i interesante, anume
152 Alai sus p. 213.

MOLDOVA DE LA VASILE LUPU PANA LA CONSTANTIN DUCA.

269

c gospodarul i cei mai de cpitenie din tar, afar de fostul

cancelar (Miron Costin) si de cti-va din partida lui, lucrau
pentru a primi la ei pe Nemti ; ch. domnul intrase pentru aceasta

In tratri cu Nemtii, crora le trimisese doi boieri ca soli, pe

Ptitrascu si pe Buhus, spre a le oferi provincia ; dar c generalul le ceruse 50 de pungi, 100 de cai si 200 de boi ca tribut ;
e aceste conditii fiind rspinse de Moldoveni, boierii fusese
retinuti i pusi sub paz. Mai adtiuga secretarul in raportul
ctr ambasador, c dup prerea lui toat aceast provincie
ar fi att de sigur de slbieiunea Turcilor, c nu ar mai sta la
gnduri dect spre a sti in partea cui s se dee, in acea a Nemtilor sau in a Polonilor, i c s'ar hotri in favoarea acelora care
ar putea s o pun mai curnd la adpost de cumplitele nvliri ale Ttarilor. Mai observase el apoi c er o mare legturrt
intre principele Valahiei i acel al Moldovei, desi acesta ordona
s' se intrige contra celuilalt la Constantinopole spre a 1 face
suspect, pentru care in zuna chiar cnd secretarul ambasadorului francez sosise in Iai, gospodarul depesase un culler
in Valahia si 6 zile dup aceea venia unul de acolo la el" 153

Cine nu vede in aceste tiri, ochii interesanti ai politicei

franceze, i relaiile dobndite de secretarul lui de Castagnres
dela partida polon5. din Moldova, reprezentat prin Miron Costin, care ave interes a compromite pe domn in ochii France-

zilor, prin riispndirea unor stiri de aliant cu Germanii.

inteadevr cum s'ar fi putut ca generalul Haisler care ave
interesul cel mai mare de a atrage Moldova in lupt in contra
Turcilor, s fi cerut dela principele ei un tribut inainte de iz-

beind ; apoi nu numai att, dar la refuzul solilor lui Cantemir

de a consimti la o astfel de propunere,
trateze
neste, punndu-i la inchisoare? Mult mai naturalti er versiunea asupra acestei imprejurri pe care o clkluse ambasadorului
francez in Constantinopole chiar capuchihaia lui Cantemir,
c domnul su trimisese pe acei doi boieri in Transilvania spre
a cerceta starea trebilor pe acolo i c6 generalul
arestase ea pe niste spioni 154, cee,ace ins ne arat c politica
lui Cantemir el-A in realitate prietinoas Turcilor (deci si Francezilor) i dusman Nemtilor i Polonilor.
O relatie analoagA celei a secretarului ambasadorului francez este datil de alt francez, Iezuitul Philippe d'Avril, care trecnd din Franta &Aril China, se opreste in Iasi la curtea lui
Cantemir Vocr. El spune c Aloldova s'ar afla in starea cea
mai de plns i e reducerea ei in aceast mizerie prin arma-

tele Polonilor ar fi contribuit nu putin a porni pe Moldo-

1" De Castagnres cAtr6 Ludovic al XIV-le 15 Iunie 1690. Harm. Doc.

Supl. I, p. 287.
"A Ibidem.

1STORIA ROMANILOR

270

veni contra lor, i mai ales pe marele numk de Greci care sunt
boierii de c6pitenie ai acestei mici curti. Ei ascultar cu plkere
propunerile care le venir din partea imp6ratului german, jurnd cstr trimisul impkResc pe sfnta evanghelie secretul
cel mai nep6truns. Se incheiese un tratat in 5 articole prin care
se stipula ea' Moldova va fi de acum inainte sub protectia

diruia gospodarul se obliga a-i plai pe an 50.000

de galbeni tribut ; c impratul se indatoria a da domnului trupe

indestulftoare spre a alunga pe Poloni din Cmpulung, i cA-i

va trimite ajutor de ate ori se va afla In lupt cu Polonia 155

Din chiar reproducerea continutului acestui pretins tratat se
vede c5. intreaga tire a relatiilor lui Cantemir cu Nemtii et-A
o iscoad6. In afar" de chestia tributului pe care o videm reprodus6 i de Avril i arat deci c i el ii luase informatiile dela
acelai izvor cai secretarul ambasadorului francez, mai Osim
inc6 alt clauzul i mai peste putintA de crezut, anume cs Germania s'ar fi obligat c'ted 1690, data a.ltoriei lui Avril in Mol-

dova, a da lui Cantemir ajutor spre a scoate pe Levi din Campulung i a espinge in ori ce timp incursiunile lor. Er cu putint oare ca impkatul Germaniei s' dee in mna lui Cantemir

un asemene act, cu tot jurmntul de a tinca secretul, cand

prin desfinuirea lui s'ar fi rupt de indaf legtura cu Polonii
cea atAt de trebuincioas5., pentru a scoate la un capst fericit greul

rAsboiu ce'l purta cu Turcii, mai ales cand i Francezii Il atacau pe de an' parte, i cnd imOratul ii d'a.'dea toate
putincioase spre a m5."ntinea pe regele Poloniei in alianta incheiet? Tocmai in 1690 se incepuse iari traOrile de pace cu
Turcii, i imperialii erau mai ales interesanti a m'Antinea alianta
polon6, spre a putea apAsa mai tare asupra Turcilor i a-i sili
s6 le primasc6 conditiile, cnd atunci ei ar fi cp"tat mnile
libere pentru a putea lupta cu Francezii. i inteun moment
atAt de critic vroim ca Nemtii s" fi subsemnat un tratat cu
Cantemir in care s-i promit ajutor contra Polonilor 156.
Este inviderat c asemene tiri comunicate lui Avril, ca
i acele date secretarului ambasadorului francez, nu erau decAt
nite umflri ale adeVrului, datorite partidei polone din Moldova, care doria, cum am spus, s compromit6 pe Cantemir
In ochii Portei spre a-1 putea inrtura dela domnie, fie i prin
mijlocirea Francezilor, care i ei acuma siAruiau din toate pu"5 Voyage en divers etas d'Europe et d'Asie entrepris pour decouvrir un

nouveau chemin et la Chine, contenant plusieurs remarques curierses de physique,

de geographie, d'hydrographie, et d'histoire. Paris 1693, par Ph. April de la compagnie de Jesus (Bibl. Acad. Col. Sturza. No. 3857) p. 287 si urm. Reprodus

de Hasdeu In Arh, ist. I, 2, p. 15.

"e Dintre multele acte relative la acest punt continute In Vol. V al documentelor col. Hurm. citm unul din 10 Iunie, si altul din 4 Iulie 1690, p.
330 s5i 336.

INIOIDOVA DE LA VASILE LUPU PANA LA CONSTANTIN DUCA

271

tenle ca Polonia, incheind o pace separatg cu Poarta, srt lese

pe Nemti singuri expusi la loviturile Turcilor si ale Francezilor.
Cantemir, care desi necgrturar, se vede cg invrtea destul
de bine daraverile politice, combgtea cu stgruintg i izbandg

silintile adversarilor sgi, de a-1 pune rgu cu Francezii. El le fcea

slujbe reale, mijlocind corespondenta ambasadorului lor din

Constantinopole cu acel din Polonia. Domnul de CastagOres
scrie inteun rnd regelui cg curierul pe care l'a trimis domnilor
de Bthune i de Teil trecuse Nistrul la 25 Fervuarie 1690. despre care lucru Il instiintase tocmai capuchihaia lui Cantemir ;
desi au vrut, urmeazg ambasadorul, s mi'l facg suspect nu
avem altg cale cleat prin Moldova" 157 Aceastg scrisoare confirmg intrigile puse pe lng ambasadorul francez pentru a-1
strica cu Cantemir.
Totusi Cantemir nu vroia sg se pung ru de tot nici Cu
Nemtii. El cerca tocmai sg impace apa i cu focul, pentru a nu
fi ars de unul sau innecat de cealaltg. El stgtea in bune intglegeri cu generalul Veterani, pe care impgratul Il insgrcineazg
tocmai in viderea acestor bune relatii cu domnul Moldovei",
a cerca sg pung mna pe vr'o scrisoare ce trecea prin Moldova
a ambasadorilor francezi158. *i cam tot pe atunci se jlueste
domnul de Fenol de o intrziere ce ar fi suferit'o sosirea unor
scrisori dela colegul sgu din Polonia, intrziere pe care o atribue,
intglegerei descoperite de marele general polon intre domnul
Moldovei i generalul Veterani 159. Vom ave prilejul a caracteriza asemene politicg in doi peri purtat si de Cantemir, dar
fu dusg la cea de urmg a sa perfectiune prin Constantin Brancovanu.

In fruntea partidei polone in Moldova eran fratii Costi-

nesti, despre care am vgzut cg secretarul ambasadorului francez

spunea ea' numai ei s'ar opune politicei germane a domnului,

si acelas lucru este repetat si de Avril, ce aratg in memoriile
citate cg gospodarul obligase a jura pgzirea tainei negocierilor cu Nemtii pe ilustrul Miron mare cancelar al trei, ce impreung cu toatg familia lui i marele general al 1VIoldovei, rudenia sa Velicico hatmanul (fratele lui Miron), pgreau foarte
Inclinati cgtr interesele Poloniei ; domnul nu putu sg-I oblige
a subsemna tratatul decat dupg ce l'au amenintat in mai multe rnduri c i va tgie capul lui i familiei lui, care este una din
1" De Castagnres catra regele 23 Martie 1690. in Hum. Doc., Suple

ment, I, p. 284.

158 Scrisoarea Imp. c. generalul Veterani 25 August 1692. Hum. Doc .

V, p. 420 ob nicht durch eure mit dem FUrsten der Moldau habende Verstiindiss
etc".

"D Fenol ctr Croissy din 17 Fevruarie 1693, Hurrn. Frg. III, p. 389,
nota ? : de l'intelligence secrete que le grand gnral a dcouvert entre le prince
de Moldavie et Vtrani".

272

ISTORIA ROMA.NILOR

cele mai insmnate ale acestei provincii" 160 Tot as ne arat

o gazet german a acelui timp c fratii Costinesti ar fi fost

ucisi de Cantemir, din cauza prepusului ce ar fi apsat asupra
lor de o bun inOlegere cu Polonii161.
Din aceste toate imprejurri cpt'm 'MA convingerea
c Costinestii intrigau contra lui Cantemir dup instigatiile
Polonilor, i mijlocul prin care ei credeau a ajunge mai usor
la rsturnarea lui er de a'l arta Portii otomane c ar sprijini
interesul german. De aceea i Costinestii, ca oameni ghibaci,
cutau s' conving despre acest lucru tocmai pe Francezi, aliatii firesti ai Turcilor contra Nerirtilor, si care aveau cel mai
mare interes de a combate ori ce ltire a influeatei germane.
Ctr asemene imprejurare se adause ins curnd si o alta
care trebuia s mai ascut inch' incordarea relatiilor intre Cantemir si familia Costinilor.
Anume Cantemir vzndu-se combtut de Srban Cantacuzino, i dup moartea lui, de Constantin Brancovanu, trebuia s-si caute un sprijn in contra unei atari puternici dusmnii,
mai ales inteun moment dud propsirea armatelor imperiale
contra Turcilor o Meea cu atata mai primejdioas. El nu-si pute
gsi alt razim decAt in Turcii, care-1 aprase pn* acuma prin

Ttari de rsturnarea lui din partea Polonilor, i fiind c6 la

Turci cel mai bun sprijin Il puteau da atot puternicii Greci, el
fu nevoit a se pleca iarsi OVA acest element, pe care l'am
zut huiduit i batjocorit child cu intrarea lui in domnie. Cantemir se impac deci cu Cuprestii, chiam. pe Iordache Ruset
din Transilvania indrt
inapoieste vistiernicia, despgubindu-1 pentru banii ce-i luase cnd Il pedepsise din indemnul
lui 56rban Yod, parte prin restituirea lor, parte prim druirea
mosiilor 5cheia i Drgsanii. Pe fratele s'u Manolache Il pune
staroste de Putna, indeprtnd pe Miron Costin din acea dregtorie, iar pe cei trei frati Cupresti din Constantinopole
pune capuchihai. Lui Velicico de asemene ji ie htmnia pe
care o &I ginerului su Bogdan, numind totusi pe Velicico mare
vornic de tara de jos, Mtru ct, dup cum se vede, nu indrznia
a indeprta pe puternicii Costinesti cu totul din trebi.

Arli. ist. I. c.
"I Relations historic sernastralis vernalis continuatio Iacobi Franci 1692
Frankfurt a. M. p. 90: Aus der Moldau kam der Zeitbericht ein dass selbiper
Hospodar einen Verdacht auf seine vornehmste Bediente geworfen, als ob sie
mit der Cron Polen gute Verstndniss htten, wesshallben er seinen general Wetlitzko wie auch den Herrn Mironosky, und mehr andern enthaupten lassen
160

Citat de V. A. Ureche, in Biografia lui Miran Costin, opere complecte, I, p.

339. C Miron era in Ieghluri cu Polonii se vede din o scrisoare a lui Sobieski ctre

voevodul de Zolkiew in care S. raporteaz6 cA Miranasujo Ii raporteaz despre

milsurile de intrire ale Sucevei, Neamttilui, Bacdului i Iaului. loan III C.
voevodul Iiusiei 28 Martie 1687. Hurna. Doc. supl. II, 3, p. 156. cf. p. 158, 177,
184.

MOLDOVA DE LA VASILIC LUPU PANA LA COI,TSTANTIN DUCA

273

Cum vin Grecii la putere, se schimba ocarmuirea domnului ; din blanda i blajina devine aspra i asupritoare. Cantemir incepe a scoate multime de orAnduieli pe Ora si pe mazili

daj di grele, si pe breslasi greutati de s'au stins de atunci,

erau breslasi multi in tara cu mii de stupi" 162. Asupririle erau
cu atata mai lesne de pus in lucrare cu cat Cantemir, nestiind

carte, nu putea controla socotelele.

Miron Costin i cu Velicico vAzandu-se cazuti in disgratie
incepura a face opozitie ocArmuirei domnului. Adese ori Miron
Costin spuea la masa domnului : mai des cu paharul, dar mai
rar cu oranduelele, ea birul Orel este iertat de Poarta,
vra
sa-ti dai Maria ta sama data i nu-i putea". Velicico mai indraznet califica de dobitoc, la prAnzurile necarturarului Can-

temir, pe omul ce nu stia carte. Toate aceste nu erau %cute

spre a impaca cu Costinestii inima rnita a domnului. Insfar-

sit Miron Costin se mai compromite Inca prin aceea ca trimite

la Tarigrad, spre a peti pentru fiul sau Neculai pe o fata a raposatului Gheorghe Duca, familie dusmana lui Cantemir,
care pandea pentru fiul lui Gheorghe, Constantin Duca, domnia Moldovei.

Toate aceste imprejurari erau de ajuns pentru a aduce

peirea Costinestilor, daca nu puteau ei sa rastoarne pe domn.
Noi credem c fara nici o indoiala Costinestii, care se inaintase
atat de mult In loviturile aduse lui Cantemir, trebuiau la urma
urmei vazandu-se amenintati, s incerce o rasturnare. De si
nu se poate da crezare namolului de fapte dusmanesti in contra
lui Constantin Cantemir, puse in socoteala lor de fiul sau Dimitrie, totusi se poate primi stirea data de Neculcea c Velicico
ar fi provocat pe mai multi boieri s pribegeasca in Muntenia,
la Brancovanu, de unde luand de cheltuiala s'a mearga la Poarta,

spre a-1 part pe Cantemir. Unul din conjuratori, Ilie Tifescu

zis si Frige-vaca, ar fi 'Alit pe boieri la drum. Cantemir trimite
de indata pe slujitorii care prind pe Velicico si-1 aduc la curte,

unde domnul nu-si poate stapani mania cand apare inaintea lui,

loveste cu buzduganul. Neprietinii lui Velicico spusera atunci

domnului, ca de vreme ce te-ai grabit de l'ai batut nu-1 lasa
viu ; pazeste de'l omoara, ca de va scapa viu, mni poimni
el ne va omori pe toti". Cantemir asculta de acest sfat in ori ce
caz practic, scoate noaptea pe Velicico din temnita si-i tie
capul dinaintea portii. Aceiasi srtuitori lush' urmara mai

departe catra domnie. Acum de vreme ce ai omort pe Velicico, trimite de prinde si pe Miron logofatul de'l omoara, ori

vinovat ori nevinovat sa nu scape, ca apoi Mesa' va fi mai rau

de tine si de noi". 5i domnul care incapuse pe clina rasbunarilor trebuia sa o coboare Odd la capt. Miron Costin tocmai in
"' Neculeea in Letopisele, II, p. 259.
A. D. Xenopol. Istoria Rornanilor.

Vol. VII.

18

1STORIA ROMINILOR

274

acel timp se afla la Brbesti, la mosia lui, unde ingrijia ultimele

datorii atr sotia lui care Orsise viata. SO-tea lg rAm`d-

itele femeei sale intinse in racl pe massal dup obiceiul trei.

De odat se aude o veste cumplif, Velicico au fost omorit, iar
el er chemat grabnic la curte. Stiind ce poate
astepte,
el se rugA cel putin s"-1 lese s-si inmormnteze femeea. Nici
aceast din urni datorie insa nu-i este invoit s o indeplineasc.
El este dus la Roman, unde i se taie capul, si in loe s inmormnteze el pe femeea lui, este ingropat alsturea cu dnsa in
acela mormnt (1691 in Decemvrie) 163. Astfel peri in floarea
vrAstei si a puterei marele cronicar moldovan. Simpatia, care

izvorste fr voie ctr acel ce ne-au destlnuit o parte din

durerile trecutului nostru, osAndeste pe Cantemir pentru cruda

lui faptg, si ni-1 arat in privazul istoriei ca pe un calu, iar

frtfa lui ie dela sine figura unui martir. Totusi fiind date moravurile timpului, moartea lui Miron Costin nu este mai extraordinar cleat acea a sute de alti oameni, poate chiar mai putin
vinovati cleat el, si care cu totii trebuir s" plece capul sub
securea calului. Erau cumplite vremuri pe atunci, in care o
simpl bAnuial, neintrit prin niel o dovad, putea, fr judecaf, s arunce in mormnt chiar figurile cele mai impuntoare ale veacului lor.
Moartea fratilor Costin fu urmat de o cumplif prigonire a intregei sale familii. Asa pe Vasile vornicul feciorul

lui GavrilitA si pe fratele s'Au Solomon si pe fratele su Costache

i pe Gheorghit Mitrea si pe Dediul spstarul Arbnasul si pe

trustrei feciorii lui Miron logortul, pre toti i-au prins si i-au
Inchis pre unii in turn in curtea domneasc, pre uniii la Seimeni,
pre altii prin beciuri, si pe Neculai feciorul lui Miron logortul
care merge s se insoare in Tarigrad l'au Mors dela BArlad
l'au inchis si pe dansul". Purtarea aceasta a lui Cantemir era
consecvent ; el vroia s" stArpeasc din Moldova partida aceea
care impreun cu Brancovanu
cu Lesii doria rAsturnarea
lui. De aceea nu putem crede cele ce spune tot Neculcea despre

Cantemir, c curnd dup uciderea lui Miron Costin, i-ar fi

pArut r'u de ceea ce fcuse164. Nu er doar si fapta lui neprecu-

getat ca acea alui Grigore Ghica din Muntenia, cAnd ucisese

pe postelnicul Cantacuzino, ci o hotkire bine cumpnit care

trebuia s-i apere tronul contra unei uneltiri de rsturnare.

Vezi fixarea dalei In N. A tireche. Operile complete ale lui Miran Costin,

I, p. 339. Cauzele uciderii fratilor Costini sunt expuse mai pe larg In studiul lui
I. Tanoviceanu Marele spdtar Ilie
In An. Acad. rom. II, tom. XXXII, 1910,
p. 826 (20) si urm. In miezul lor ele sunt acele reproduse in text. Alta versiune,

data de un raport german reprodus din Arhivul de Rdzboiu din Viena de G.

Giurescu In Contribupuni la Sludiul emu. mold. In An. Acad. rom. II, XXX,.
1907, p.
164

300 (28) nota.

Letopisefele, II p. 266-267.

MOLDOVA DE LA VASILE LUPU PANA LA CONSTANTIN DUCA

275

Ramsita partidei Costinilor care scapase de moarte i inchisoare

fugi in tara Munteneascg, de unde se duse la Adrianopole spre

a pail pe Cantemir, in contra sfgtuirilor lui Brancovanu, care

le spuse ca nu ar fi atunci timpul unei asemenea pari, intru
cat vizirul ar fi bine cu Cupgrestii, pe sprijinul cgrora se razgma

Cantemir. Boierii neascultatori i incercarg cu toate aceste

norocul ; dar esirg prea eau la capat, cgci sultanul Ii dete pe mana

lu Cantemr, care dacg s'au multginit numai a-i pune la inchisoare i nu-i mai trimise pe ceea lume, avu pentru e atare indurare numai dintr'un ordin formal al Portei. El Ii obligg insg
plgteascg cheltueli f cute la Poartg i scoase insgmnate,
sumi de bani dela dnsii, nu numai prin inchisoare, dar incg
si prin bgtai i cazne.
Politica lui Cantemir, cea prietineasca pentru Tkly
proteguitul ambasadorulu francez, cu ajutorul cgruia uneltea
pentru rasturnarea lui Brancovanu i luarea scaunului Munteniei 165, apoi pentru Turci i Francezi, trebuia sa-1 pung tot
mai eau cu urmasul lui Sarban Cantacuzino, Constantin Brancovanu. De aceea intrigile intre acesti doi nu mai incetau. Cantemir se incredea insa prea malt in puterile sale si socotea ca
prea bine intemeiet influenta lui la Turci, prin slujbele netaggduite pe care el le adusese. Se apuca deci de uneltit in contra
lui Brancovanu, cu ajutorul unuia Stoica paharnicul si a altor
boieri munteni pribegiti in Ardeal Inca dela venirea lui s'rban
Cantactizino in scaun. Cantemir chiamg pe acesti pribegi in
targ, le & bani i Ii trimite la Constantinopole, spre a pari pe
Brancovanu. Inca tot nu invgtase pe semne cg la Constantinopole
numa catimea banilor varsati hotgria izbanzile i ca Brancovanu
!
cheltuise o mie de pungi, pentru a rgpune pe protivnicul
De aceea Cantemir er sg o patg eau cu aceastg a lu incredere,
daca miloasa naturg nu s'ar fi indurat de batranele lui zile
le-ar fi radicat pe neasteptatele 166
Iordache Ruset Cupariul marele vistiernic si Bogdan

hatmanul, ginerile lui Cantemir, vroiau s pang in scaun pe

ful rgposatului, beizadea Dimitrie, care era incg pe atunci un
I" Un raport german nume5te intr'un loe pe Cantemir ein Busenfreund
Tldilys". Frg. Hurrn. HI, p. 383 Comp. p. 373, si Lelopisefele, II, p. 268 : s5
parasca pre Munteni 5i sa ispr'veascd domnia lui Cantemir in tara Munteneascil".
1" Cantemir moare pe la Martie 1693, Neculai Costin in Letopisefe II, p.

45. Un raport venetian din 1 Aprilie 1693, Burin. Doc., V, 2, p. 245, spune : il
principe di Moldavia Cantemir alli 26 Marzo mese passato e morto". Vezi un
altul din 11 Aprilie 1693. Ibidern: Et il figlio di Duca Bei d'eta di 30 anni sa
fatto principe di Moldavia in luogo del Cantemir". Un raport francez din 28
Aprilie 1693, Hurm. Doc. supl. I, p. 309, spune de asemenea .,,La rnort du Bey
de Moldavie a interrompu pour quelque temps... Celuy qui a 6t nomme sa place
partira dans 12 jours". Neculcea gre5e5te deci cand pune suirea lui Duca In 1691.
Letopisefe, II, p. 271. Neculai Mustea i Alexandru Amira ; Letopisefe, III, p.

28 5i 97, pun data exacta, 7201

1693.

276

ISTORIA ROMANILOR

copilandru, si pe care tocmai de aceea isi aruncau ei ochii spre

a putea despoia tara tot atat de bine sub mintea cruda a lui
Dimitrie, precum o despoiase sub acea coapta dar necarturara

a lui Constantin. Ei tainuiesc deci moartea batranului &la'

sa puna la cale alegerea fiului, castiga in partea lor prin grase

fagadueli pe toti slujitorii, care incep indata a sbiera cat le tinea
plamanii, c'd ei numai pe Dimitrie Cantemir il vroesc de domn.
Lumea cealalta, intimidata prin manifestarile slujitorilor, se
uneste si ea cu cererea lor, si indintea acestei vrointi unanime
a frei, fiul lui Cantemir este proclamat de domn. Er pe atunci
un aga turcesc in Iasi venit pentru de a le paralelor (caci pentru
ce alta ar fi venit prin Moldova), si el fu rugat sa prezideze intronarea noului domn. Aga pune in spetele lui Dimitrie Cantemir un caftan, iar acesta se grabeste la rndul salt a imbraca
pe Turc in un contas de soboli ; apoi amandoi se asaza pe tron,
ca doi domni ingemanati ai bietei Moldove, si au inceput a
slobozi pustele cele mari si a zicere surlele, trambitele si a bate
dobele pe obiceiu tubulhanaua 1, i toti boierii si slujitorii,
capiteniile cine-si dupa rnduiala sa, au purees a srula gi poala
Turcului i a lui Dumitra,scu beizadea" 168.

Ian.' unde ajunsese Moldova lui 5tef an cel Mare I Si aka

umilire era privith" ca ceva prea firesc. Pana la asa grad poate
sa deprime carcaterele staruitoarea nenorocire. Dimitrie Cantemir dupa ce lu sceptrul ingriji de a face tatalui salt o stralucita inmormantare, la care luara parte intre alte fate insamnate
i patru patriarhi greci ce se aflau pe atunci cu sfinte treburi
In tara Moldovei. Erau acestia patriarhul de Ierusalim, acel de
Antiohia, acel de Alexandria si unul mazil de Tarigrad, care
cutase adapostire in aceasta sfnta si de D-zeu binecuvntata

Ora". Se rugara toti acesti patru patriarhi insotiti de ciracii

lor In limba greceasca pentru mantuirea sufletului reposatului

domn, si mai mult de un x6pte 0,6tGov fu repetat si de limbile
romnesti ce asistau la sarbare, spre a se apropia macar prin
aceasta slab imitare de inaltele regiuni ale sfinteniei, unde pluteau in ochii multimei celei proaste si bigoate, cei patru ipocriti.
Nu sitm z'a'u care priveliste era mai desgusttoare, acea a tur-

cului sand alaturea in scaun cu domnul si tinndu-si poala

sa i-o sarute slugarnicii boieri, sau acesti apostoli ai lui Hristos
care precupeteau prefacuta lor sfintenie !
Dar putin timp trebuia sa tina visul de domnie al lui Dimitrie Cantemir. Brancoveanu nu Intalegea s" lese samintia

serpelui pe tronul Moldovei. El lucr prin alte nenumarate

pungi de bani la Constantinopole si izbuti a face sa se dee domnia Moldovei lui Constantin fiul lui Gheorghe Duca, pe care-1
"7 Muzica Ienicerilor.
1" Neculcea In Letopisele, II, p. 269.

MOLDOVA DE LA VASILE LUPU PA./VA LA CONSTANTIN DUCA

277
-__

logodise cu fiica lui Maria. Tot data el puse mana pe toti dusmanii sal; Stoica paharnicul fu adus in Bucuresti unde punandu-i la gat o lacata mare cat un slic" in purta pe stradele capitalei si dupa' aceasta batjocura il spanzura. Lascarache Ruset
Cupariul capuchihaia lui Cantemir fu surgunit la Rodos ; Iordache vistierul si cu Bogdan hatmanul trecura in Transilvania,
iar Dimitrie Cantemir fu luat de Capigi basa cel trimis spre a

introna pe Duca si dus la Constantinopole, unde talentatul

principe isi petrecu anii de surgun nu in intrigi sau trandavii
ca -LIDO semenii sal, ci in studii adnci care facura din el omul

cel mai inVtat al Europei orientale de atunci.

TABLA ILUSTRATIILOR
Pagina

Matei Basarab
Vasile Lupu
Tudosca, doamna lui Vasile Lupu
Maria, fica lui Vasile Lupu cAsiltorit6 cu Ianusz Radziwil magnat lituan
Ion Vodil, fiul lui Vasile Lupu
Titlul la Carte romneasc de invApturA (Cazania lui Varlaam)
Iasi, 1643
Titlul la Carte romneasc6 de invillIiturA (Cazania lui Varlaam)
Iasi, 1643
Stihuri In sterna Domniei Moldovei (din Carte romAneasc5, Iasi, 1643
Frontispiciu din Carte romAneascA, Iasi, 1643
Siapte taine, 1644

Titlul la Pogribania, 1650

Sf. Ioan Evanghelistul, din Evanghelie, Bucuresti, 1682.
Constantin Silrban
Mihnea al III-lea
Grigore Ghica
Gheorghe Stefan

Istratie Dabija

10
16
17
20
23
59

62
64
66
69
73
77

149
161

183
217
237

TABLA DE MATERIE
Pagina

Prefatii
Carlea III. lstoria modernft. Influenta greceasca dela Matei Basarab si

Vasile Lupu Oita la revolutia greceasca, 1633-1689

5
7

Copal I. Motel Illasitrab si `Castle Lupa

I. Istoria politira a fdrilor romdne sub Maki Basarab f i Vasile Lupu

1633-16J4
1. Sporirea mai departe a Inrurirei grecesti
Plecarea lui Matei Basarab Innapoi cutre Greei
Plecarea lui Vasile Lupu catre Greci
2. Luptele intre Matei 13asarab i Vasile Lupu (IMAM' rand 1637-1640)
Int ielc rivalitti
Sprijinirea lui Vasile Lupa de Poarta
3. Perioada de liniste 1640-1652
Tratarile lui Lupu pentru Azov
Politica polon a lui Lupu
Prdticiunile Tatarilor In Moldova
4. Ultimele lupte hare Vasile Lupu i Matei I3asarab
Popricani i Finta
Pribegia lui Lupu

Nrasile Lupu In Constantinopole

II. I stori a Culturald a fdrilor romiine sub Matei Basarab si Vasile Luigi
1. Introducerea ljmbci romane In biseriea
Inraurirea calvina
Vcchimea tipografiei In tarile romne
Surparea slavonismului de grecism
Incereari dc reinviere a slavonismului
III. Asezamintele juridice .
1.
Obieciul pamantului. Fondul dreptului
Dreptul penal .
Dreplul civil : proprietatea.
Infra Orel
Mostenirea
Vanzari i eumparari .

Strinii
Raporturi internationale

9
9

15

26
26
29

33
33
39
44

47
47
50
53
58
58
58
67
71
75
81
81

83
87
90
91

97
1 98
01

282

TABLA DE MATER1I
Pagina

Obiceiul pmntului. Procedura

Citatiile 5i lucrul judecat
Executarea hotrrilor
Dovezile : a) Marturii
Dovezile : b) JurAtorii
Transforrnrile romne5ti ale jurtorilor
Cu judecittorii
Amestecul juriitorilor Cu marturii
Origina jurterilor
13uslele

Legislatia lui Matei Basarab 5i Vasile Lupu .

Capal II. Istoria trl1orronne dele :Batel Basarab l Vasile Lupa pfin(t
Conslantin BrAncoveanu

103
103
108
109
114
120
124
127
129
137

147

illuntenia delu Inoarlea lui Matei Busarab peina la Conslantin &duceveanu 1654-1689
Constantin Srban 1654-1658
Alegerea lui C. Srban 5i inmormantarea lui Matei Basarab .
.

Rscoala seimenilor .
Mihnea al Uf-lea 5i Ghicule5tii

Mihnea al III-lea 1658-1659

Gheerghe Ghica 1659-1660
Cantacuzini5tii

Cantacuzini5tii In trile romne

Constantin Cantacuzino Postelnicul
Grigore Ghica 1660-1664 .
Cantacuzinii 51 luptele contra Grecilor
Badu Leon 1664-1669
Antonie din Pope5ti 1669-1672

Grigore Ghica a doua oar 1672-1674 .

Srban Cantacuzino
Impresuracea Vienei 1679-1688

Plecarea lui Srban Canlacuzino cdtre Nemti

ComplicArile liluntrice

II. Istor:a illoldovei dela detronarea lui Vasile Lupa plind la Constan/in
Daca 16.i1-1691
Gheorghe Stefan 1654-1658
Ocuparea tronului
ENpeditiile contra Poloniei
Pribcgia lui Gheorghe Stefqn
Dela Gheorghe Ghica la a doua domnie a lui Gheorghe Duca . . . .
Gheorghe Ghica 1658-1659 .
Stefan al XI 1659 1661
Eustratiu Dabija 1661-1666
Gheorghe Duca 1665 1697
Ilia5i fiul lui Alexandru 1667-1669
Moldova in timpul rsboiului turco-polon
Gheorghe Duca a dona oar, 1969-1672

147
147
147
152
159
159

165
168
171
179
182

187
188
195
197
204
204
208
213
216
216
210

226
931
231

234
237
940
242
244
214

TABLA DE MATERII

283
Pagina

8tefan al XII Petriceieu, 1672-1674

Dumitraseu Cantaeuzino, 1674-1675
Dela Antonie Ruset la Constantin Cantemir
Antonie Ruset, 1675-1678
Gheorghe Duca a treia oaf, 1678-1689
Dumitrascu Cantacuzino a doua oar 1684-1685
Constantin Cantemir

Constantin Cantemir 1685-1693

Tabla ilustratiilor

248
252
254
254
257
262
265
265
279