medial.

Acest grup primefte aferenlele

grupelor precedente.

Gg.apicali (nodi iymPhatici apiin nunnf,r rJe 5-12, situali ia

cales) sint

virful axilei, medial de vasele axilare. Pri-

mesc aferenle de la membrui superior

gi de la grupele precedente.
Din grupul ganglionar aPical
pleaca ?-3 vase aferente, cars se vor

uni tn spaliui dintre v.subclavie

'Y.sefJ/

subclavicular, in tru nch

iu

s tr b c I avi

in general, limfaticele supe$iciaie

ale memtlrului superior se vars& in
gg.cubitali, apicali gi laterali. Ele incep

#.frlara*ets

//.,pe c/ct ra-i s

7a,
"/a/s
,t,-, usccloeq.$|cs

si

cular (truncus subclavius). Ti'unchiul subclavicular din dreapta se varsd in ductul

limfatic drept, lar cel din stinga !n canalui toracic.
m.

Alzreotbu-t

looga"

f".,blereosfalb -f
,pe*/bral"s ,nec/ra*s
--1_7ni -- *fuloz,z<,^: orocA//

I'exil1,ztys
ty'. t<tr/tb./r;-

./ ' ,",
!^,{. ic/a,74ps,lt,rr'
rtl

ulit or,lt

59

3+O cl,is

Qd.n us ea,faa eo s /a /en*/;S

t'a /e r eo s,t 4 rttej r bfe
s

noln4,-rsf,;,fl1,

la nivelul pielii mtinii gi formeaze relele

digitale, care se continuA cu retelele
{iE.
lirnfalice palmare si dorsale ale miinli.
Vasele limfatice paimare s?nt satelite
w.superficiaie qi corespund piicilor de
flexie aie miinii. Colectoarele lor, urcf,
medial de m.biceps si se varsA in gg.laterali. Lirnfaticele provenite din releaua ciorsald a rniinii, urc5 pe
fala posterioarA a antebralului $i apoi pe cea ainterinard a bratului pentru a se v6rsa ?n gg.lateraii ai

**agfiya dt*at$,ct/' ptEXUlcl

&a;{ii//tL

a.axi!4r6, iar dirriziunea anterioarA a trurichiului inferior'

cea mai groas&, fcrrnea"zS fascicuiui rnedia! ifascicl-lit-rs
rnedialis), situat rnedial gi anterioi' de a.axilar*. Fascicr.ilui p0sterior elA nastere la rjou* rr.terlrinale aie
plexrilui brahial {nn,ra'lial gi axilar}, iar celelaits fasci-

grupului axiiar; unele se varsd irt gg.cubitaii. Lit'nifa regiunii scapuiare ajunge at?t tn gg subscapulari cit tii in
gg.cervicali pro{Llnzi. Lirnfaticele protunde se varsil ?rl
gg.cubitali gi aFroi in cei laterali, colecl*arele lor fiind
sateiite vaselor sanguine profunde. ln1ts 6sls drslld
reiele exist5 anastomoze.

cuie, dup& ce dau citeva ri',coiaterale 9r ternrinale

{nn.ulnar, musculccutarlai, ilutanat antebrahial medial,

etc"), se une$c anterior rie a.axilarb form?nd cel n:ai
volurninos nerv al menl[-rrilllii superioi' -- n.rn*dian.
Dispozitia fasciculelsr i:1.:x;lui pre:/esteste di$triL:ulia
ulterioarS a n. De se i.'oi :'rrrila din eie (din fascicuiul
posterior se forrneazd ricrui pentru lata posterioard,
extensoare a memhrului, iar Cin ceie triedia! $i iaterai
peiltrlr fafa anterioa!'e. R.at:ii[]rioard a lui L-s p-irneste

|NHRVATIA MHMBRU Lt"ii S{JpERIOF{

lrrervalia memtrrului slrperior e$te asigurate de
{fig 59, 60).

piexul brahial {plexus hrachialis)

l'lurnai mici po4iuni ale regiuniior proximale

sint inervate motor (mm.trapez, ridicEtorul
scapulei) sau senzitiv {oielea umirului) de ra-

nruri descendente din plexul cervical,

Piexul trrahial. fcrmat din anastomozeie
rr.anterioare ale nn,spinali Cs*-Ir, are forma
unui triunglri cu baz"a in regiunea lateralS a
gltului gr virful tn axili, Rarnu;'ile antericare afe
nn.spinali Cs-trr se unesc in trunciiiurile
plexult;i {trunci plexus). Astfel, rr.anterioare din
Cs gi C5 fornreazd trunchiu! superior (truncus
superior), r.anterioari a lui C; larmeazl trun-

chiul mijloclu (truncus merjius) iar rr.anterioare din Cs si /r se unesc in trunchiul

inferiar (truncus inferior) l-a scurta distanl5
clupi forrnarea ior, trunchiurile se divicj in cite
douS rarnuri, una anterioard qi alta posterioar5. Toate tliviziuniie posterioare se unesc
in fascfculu! plsteilor (fascicutus posterior),

'^-)4naf

t /-7, 60

T{A[.ti

--

a:a:

.,ia,'')j

|A{/ALA

mL

Diviziuniie anterioare ale trunchiurilor superior

gi mijlociu se unesc in fasciculul /afera/ (fascicl.;lus lateralis), agzat lateral si anterior de

46

.: -a . :,

:: :

,i.5tx't2;,q

.t

aja-

"'r/r.t,t. t,,

it.n,l

n)

,-,

ANATGfuIIA APtICATA A MENfiBRIJKIJI SUPERIOR

III{ATOMIA TOPOGRAFIGA A
MEMFHUI-UI $UPERIOH

m.dintal antericlr. antero-medial rJe unghiul format intre

clavicu!& si prima coast5, iar posrerc./aferat de procesul coracoid si lig,coracoclavicular. Eil este irnpArlit de
inseflia m.scalen anterior in dou& spatii, unul anteromedial prin care trec v.subclavie si trunchiul limfatic
subclavi*ulsr gi un altul postero-laie'ral prin care trec

Menrbruf superior prezint6 urmAtoarele regiuni

topografice: deltoidiani. brahial& anterioara gi posterioar&, re,giunea cotului, anterioarS si posterioar5, --

antebrahiald
cJorsul
- anterioar5 si poslerioari -, praetir;
miiniigipalma. Din necesitdtilmpuse de studiul
al mernbrului superior, inglob5m aici si regiunile axi-

a.subclavie qi trunchiurile plexului brahial. \4rful axilei

corespunie locului in care vasele suhclaviculare se
continu& cu cele axilare (fig. 80)"
SAZA AXILFI este formatl de piele, care este
scobitd datorit& aderenlei sale la terccia axilar6, prin

larA, infraclavicularA gi scapularA.

HEGIUNEA AXILAHA
{regio axiliaris)

lig,suspensor al axilei. aceast5 depresiune este denurnitd fosa axilara {fossa axillaris). 8o136!ia sa in folicuii
piiosi, glande sebacee si sudoripare, explicd frecvenla
furunculelor si a hid;'osaderritei (fig, S4).

Axiler este regiunea situatd la rddacina membrului

superior si cuprinde toate petile rnoi situate intre t0race, brat, scapul5 gi articulp4;a umArului. Ea are forma
unei pirarnide patrulatere, cu virful trunchiat sitlrat superior. Axila prezintS patru pereli o bazA si un virf ffig.

CONTINUTUL AXiLHt

axita confine a,axitard

plexului brahial, ganglior:ii axilari, t,Date acestea cuprinse intr-un tesut adipos bagat. Pr*ntru sistematizarea continutufui axilei, putem distinge un mdnunchi
vascLllonervos principal format din a. qi v,axilar5, gan-

82).

FEHiETELE ATTFFIOR este format eJin: pte/e,

(sutifire), paniculul adipos (mai birre reprezentat in
partea superioar&, cory;nind rr.supraclavlculare din
plexui ceruical, rr.perforante ale nn"intercostali, vase

glioni gi plexul brahial s! mdnunchiuri vasculonervoase

secLifidare derivate din primul.

superficiale), fascia superflciaid (care in partea superioari a regiunii se deduhleazA pentrii a inveii m,piatysma) si din mm.rnarele pi micul pectora{ inveli}i in
fasciile lor Lateral, ?ntre rjlrTi.pectoral mare si deltc,:id
se delimiteaze santul Lisitopectoral, in care se afld
v.cefalicd qi r.deltoidiand a a.toracoacromiale"
Peretele anterior est* delirnitat superior de

claviculi, inferior de rrarginea inferioari

-*

cu ramurile ei, v"axilar5 cu trihutarerle ei, elementele

MAN U t\t C H I U L t/ASCUIO/Vr-iqyOS P,INCIPAL

este forrnat rlln a.axilard sitllat5 latetai si ain v"axilard
situat& me<liaf. fuleciial de vaxilar& se afia n-cutanat
brahial rnedia!, ?ntre cele doud vase nn.ulnar si cutanat
antet,rahial nsdial si ganglronri limfa;rici ceniali si api-

rn,pectoral mare, lateral de m.deltcid, iar medial cje o linie care coi:oarA de ia unirea treimii iaterale cu cea mijlocie a claviculei.
PEFIETELE POSTERICIR este fcrmat
superior de m.subscapurar gi inferior de m.rotund maret. ultimu! fiind dublat de nr./afiss.rmus
dorsi" fi,,l.latissimus doi"si ?nconiurd niarginea
inferioard a m.roluitcl mare si se aseaz5 anteriOr de acesta,
PEFIETELE MEDIAL, est* forrnat de peretele taraczlui (primeie coasle, $patii intercostale cl] conlinutul lor si prinreie ciigitalii ale
m.dintat anteriori, Pe m.dintat anteriior; in fascia sa se gisesc a.taracicd, latera!&., Si .ri"torcic lung.
PEFIETELE LATFRAL este fe,rrmat de
fata mediald a articLtlatiei umfrrului si rJe l'tu-

rnerus, at:operlte ia acesf nivel de rnm.coracobrahial .pi biceps brahial.

VIRFUI- AXtLgl este delirnitat superior
de claviculS si m.subclaviculal rnferior rlei pri-

{/avr?'u/arY

,Sr,arct,la

//avli*.f,t:$

&./e/fet;y'eai
r'/.

sup/-a!lp/.

&;

rad)ais

' t dtufs

su&elan?s

uaractio-,

QcreDr/i2/1\t

,tmcdtbnas

1r4d/xmel/O//-f l

il,ealanius

dra4h/1:me'
o/azt/

F. u1.+ar's

l/. /e'e-<,
'naJo7

r?s

ma coaslA si de insertia la acesl nivel a

5S

{t sE*ris*s uu rfi;!

;:y{;rl,[i$]

Dee/ara.fts

' 4tthar

,4.

tr><:<

rv - cx r o m c,7e,
R.f

!w//s

,//rfo<wcas

lqzya

Ar

s.t: racl ci o

ticu /o n _.

t'lot,/6tobt'<;
,'/:b.,Eos tyeet/

{ed// L,are.l

il6vcea orc'tu
,koSxi +-z5w-,1
(LlJ$N/e/OrF

e,.a

-fso&acss

ltuneti
S<:o/rtt> .--

Copal

{obk a
1.,V.

+r

,V

gu,e

,i.:

ac,c4rq

g**5**Or*

Jf,r,-e.i-\

12,4

't.n1r'os7,a>les

le rlo

!i.

) ',4rt&)tho/atras
PCJC f

--

rp).

as - rrc//t/*r

cat. Lateral de anera se g5sesc nn.median si rnusculocutanat, iar posterior

nn.raCial $i axilar"
M AN U N C 11 I U R I i. E yASCUL OIJFEYOASE SECUNDARE sinr in numer de
irei:,ndnunchlul vasculanewos rnedial
situat pe pereteie rnedial al axilei, este
format de sus in jos de: a.toracicd su-

periaard, a"toracoacrarnia!A,

*u

rr,ei,

nn.pectorali
formeaza ansa pec- carefuterald
toralilor, a.toracicA
cu w.sate!ite

si ganglionii pectarali, iar posterior

A.

t2,...

reiks,ipstl:;;;'X:;

z'a j

t7,oea/or2,147a*r2
/t b.

-. o_; rcr el o 6 ra a4 /o

11

A,{lt{/,.r/7uA

\r' lP/Pa

.-/ d,.{.c,s 6.-ar4,

7ea_

\_.4

,f.,t:et;b..uttrs ln /,2 al

.*

cie

aceasta n.toracic lunE; mdnunchiu! vascuioneruos posteriat, situat pe pereteie

posterior, este format din nn. si a.subscapular1, n.toracadoraaf qi gg.subscapu[ari; mdnunehiu! vasculanervos lateral

situat pe peretele lateral, format de

aa.circumflexe humerale si de n.radial.

TESUTUl_ AAPAS AL pXtLEtocupe
spatiui dintre forrnatiunile descrise si se
cDntinua cu cel din reEiunile'r'ecine. Asllel, anrcrior, se stabiiegte comLjnicarea
cu spatiul retro-pectoral, posferlor cu
spatiul dintre mm,subscapuiar gi dinlat
anterior iar lateral cu cele din regiunea
scapularA (pe traiectul vaselor circurnflexe scapulare) si clin regiunea bratului
(pe traiectul vaselor [rrahiale si brahla|e
crofunde).

4a

,tzt

'bl^

-,,.4>ua'o.r':-t

t'tl.lzzet
t.,>'.;/)^

i-1,t4;tapalails

\-_' "t.etts 6r,zilz;,.

/D,a/O,

"

,r :b/be.sptbafiis

/\i s+ -

6CI

'{q/

{J?.fr6!,y*

f;#:*#f,/

,4

x/ti

DESCOPEHIHI. (fig. 85)A. ,sl v.axilard se proiecteazd pe linia care unegte procesul coracoid cu virful
axilei. Ea poate fi descoperitS subclavicular, retro- gi
transpectoral. Bolnavul este a,sezat in decubit dorsal,
cu membrui superior in abduclie la 90". Pentru calea
subclavicular5 se face o incizie lungi de 8-10 cm paralelA cu fala inferioari a claviculei. Se incizeazd pielea, tesutr"rl conjunctiv subcutanat, fascia gi m.pectorai
mare, pini in spaliul retropectoral, Apoi, se abate in
jos m.pectoral mare, sub el identificindu-se fascia
m.subclavicular, care se secfioneazd in lungul claviculei. M,subclavicular se abate in sus gi prin transpa-

EA INFRAGLAVIICULAHA
(regio inf raclavicularis)

REGI UN

Se intinde inlre claviculd (superrior) gi prima coasfd (inferior), Astfel, ea particip5 laformarea peretelui
anterior al axilei, in partea lui superioarS.
STHATIGRAF lE: p ie le a, fascia m.su bcl avicul ar,
m.subclavicular, v.subclavie, tendoinul de inse4ie a

m.scal en anterior, a. subcl avi e gi ligg. cosfo c lavicul ar 9i

coracoclaviculare. Dorsal, aceastA rlrgiune vine in raport cu trunchiurile si cu fasciculele plexutui brahial 9i

cu cupula pleurali.

renta larnei profunde a fasciei sale se observi

nn,pectorali. Se disociazd lama profundA a fasciei

HEGIUNEA SCAPULAHA
{regio scapularis)

subclaviculare, se depArteazi lateral nn,pectorali si se

izoleazl, cu

griji

a,axilarS.

Regiunea scapulard este superficialS, corespunzinri fetei posterioare a scapulei. Ea este limitata
superior de rnarginea superioar6 a scapulei, medial
de rnarginea rnedial5 a acesteia, lateral de linia
convenlionai& intinsii de la acromicn la marginea posterioara a tuberozitalii deltoidiene, iat inferior de mar-

Penl.ru calea retropectorala, tegumentele se incizeazd de la vTrful axilei posterior de m.pectoral mare,

Se disociazi planurile superficiale pind la m.coracobrahial, se incizeazi fascia acestuia gi se indepirteazA

mugchiul in sus. Se introduce indexul posterior de
rnugchi pind Ia os, deplasind apoi degetul posterior
se simte cordonul dur {ormat de n,rnedian, pe care il
izolbm giindepartAm in sus. Posterior de n,median se

ginea inferioard a m.rotund mare;

gAsesc vasele axilare.

oblic de spina scapulei, care se termind lateral cu

acromionul. Superior si inlerior de s6lini se afli fosele
supra- qi respectiv infraspinoasd.
STRATIGRAFIE: pielea (subfire, mobilS, lipsiti
de p6r), lesutut coniunctiv subcutan'at (lax, organizat
intr-o fascie superficialA cu doud fc,ile; este frecvent
sediul unor burse subcutanate in clreptul reliefurilor
osoase), planul rnuscuiofascial. La nivelul fosei su-

calera transpectorale este mai pulin foicsite 9i

necesitd sectionarea m.pectoral mare din spaliul al

treilea intercostal pine la bral giapoi a rn.pectoral rnic,

ceea ce dA o vedere largS asupra axilei.

Aceeasi tehnicd se folosegte Ei pentru descoperirea nn.median, radial, axilar gi ulnar, pe care ii identificim dupi raporturile lor.

N
\
\\
f,s.

ga

ltsC6[F/P[A

A.

profund,

corespunde felei posterioare a scaprulei.

Regiunea este de formi convevld, fiind traversate

tlX/lAR[ (w;e,+cuvrc644)

{31