3. Asepsia.

Antisepsia

Implementarea metodelor de asepsie in interveniile chirurgicale la jumtatea

sec al XIX-lea a reprezentat unul din cele mai rsuntoare progrese ale evoluiei
chirurgiei i a scderii ratei mortalitii n perioada postoperatorie.
Fluxul aproape continuu de microorganisme care invadeaz organismul uman
este inut sub un anumit control de ctre sistemul imun al corpului. O cretere a
agresivitaii acestora sau o scdere a gradului de protecie al organismului duce treptat
spre instalarea unei infecii. n cazul interveniilor chirurgicale riscul de declanare a
acestora datorita noilor soluii de continuitate a tegumentului este unul deosebit de
ridicat, de aceea pstrarea si implementarea regulilor de antisepsie, asepsie si
sterilitate reprezint un obiectiv prioritar.
Curenia e o tehnic a decontaminrii suprafeelor si a tegumentelor n care,
prin ndeprtarea substanelor de la nivelul acestora se reduce semnificativ proporia
microorganismelor prezente. Precede operaiile de sterilizare, antisepsizare.
Dezinfecia reprezint totalitatea metodelor fizico-chimice de exterminare a
microorganismelor patogene/nepatogene localizate in mediul nconjurtor cu excepia
sporilor bacterieni. Procesul dezinfeciei se realizeaz cu substane care sunt nocive
organismelor vii - bactericide. Probabilitatea de supravieuire a acestora e
minuscula(1/1.000.000).
Sterilizarea reprezint totalitatea metodelor fizico-chimice de exterminare a
tuturor formelor vii ale microorganismelor patogene/nepatogene, n aceast categorie
fiind inclui si sporii bacterieni. Cele mai folosite metode de sterilizare n spital sunt
reprezentate de: autoclavare i sterilizarea in etuva.

Schema unui autoclav

Antisepsia
reprezint

totalitatea

metodelor

de

ndeprtare

germenilor

de

pe

suprafaa

tegumentelor,
mucoaselor sau a unei plgi.
Substanele folosite

in

cadrul

acestor

proceduri au aciune antimicrobiana ns de un

nivel mult mai redus fa de cele cu aciune de
sterilizare. Exist substane care pot fi utilizate att
ca i substane dezinfectante ct i ca anitiseptice
ns mare diferen intre ele e realizat de
concentraiile diferite ale substanei i timpul alocat
pentru realizarea efectului scontat.
Pentru realizarea acesteia se folosesc o

serie de compui chimici i de derivai ai acestora:

Iod 5%
Apa oxigenata 3%
Alcooli - etilic 70%
- izopropilic 50%
Clorhexidina
Povidona-iodat=> Betadina.
Ca o substan s fie un bun antiseptic acesta trebuie s acioneze strict asupra
microorganismelor, asupra mucoaselor si tegumentelor sa nu exercite niciun efect.

Iodul este un antiseptic folosit in sala de operaie att in trecut ct i n condiiile

actuale, avnd un spectru larg de aciune. Este folosit in diverse concentraii, n sal
mai ales pentru pregtirea cmpului operator.
Alcoolul este substana cu cea mai mare frecvena de utilizare pe secia de
chirurgie- mai ales cel de 70%. Are doar efect antiseptic, nu are nicio aciune asupra
sporilor bacterieni. Folosit si la antisepsia minilor chirurgilor.
ATENIE: folosirea pe suprafee fr strat cornos e strict interzis- alcoolul
deshidrateaz!
Betadina- Povidona-iodat. Betadina e un compus chimic cu folosire larg in
mediul spitalicesc. E folosit in cadrul operaiunilor de antisepsie a tegumentelor i
mucoaselor, proces ce precede majoritatea interveniilor medicale de tip invaziv:
transfuzii, injecii, puncii, perfuzii, incizii, preoperator. Se gsete sub form de soluie,
spun sau unguent. Un indice al calitii acestei e reprezentat de culoarea acesteia,
eficacitatea acesteia e direct proporional cu intensitatea culorii .
Clorhexidina are aciune antiseptic avnd rol bactericid, fungicid i virulicid.
Aciunea bactericid e exercitat cu o eficacitate mai mare asupra bacteriilor gram
pozitive dect asupra celor gram negative. E folosit mai ales la antisepsia minilor
chirurgilor dar n anumite condiii poate fi folosit i pentru antisepsia pielii preoperator.
Asepsia

reprezint

totalitatea

metodelor

de

mpiedicare

trecerii

microorganismelor patongene intr-o suprafa considerat steril. Cuprinde de fapt o

serie de manevre profilactice de pstrare a strii de sterilitate i de evitare a
contaminrii.
Pstrarea condiiilor de asepsie consituie o prioritate in cadrul desfurrii
interveniilor chirurgicale indiferent de natura acestora. Pentru respectarea acestora se
impune aplicarea strict a unor protocoale drastic stabilite. Aceste protocoale privesc
att echipa intervenional, instrumentarul, spaiul desfurrii actului chirurgical i mai
ales plaga.
Pregtirea echipei intervenionale se inieaz nc din momentul pirii in
camera de filtru unde are loc schimbarea imbrcaminii comune de spital cu una
sterilizat in prealabil. Utilizarea acestui echipament n afara blocului operator nu este
acceptat. De fiecare dat cand un membru al echipei va prsi blocul operator acesta
se va schimba de haine in filtru.

Dup

mbracarea

hainelor

specifice

blocului

operator, pentru completarea mediului aseptic persoanele

vor primi suplimentar bonete pentru acoperirea extremitii
cefalice, masc ce acoper nasul i segmentul iniial al
cavitii bucale; totodat papucii vor fi i ei schimbai n
camera de filtru.
Urmtorul pas e reprezentat de antisepsia minilor care se
realizeaz in sala de splare. Actul de splare al minilor
necesit un numr de elemente ce au o proprietate comun i
anume sterilitatea, i anume : apa, burei i spun. Sala de
splare e dotat cu sistem de aprovizionare cu ap cu meniunea c operarea
acestuia necesit s se realizeze fr atingerea robinetului att al apei ct i
cel al spunului. Apa distribuit e necesar s fie steril.
o Primul pas: Procedeul de splare debuteaz cu umectarea minilor si a antebraelor,
aplicarea unei doze de spun antiseptic care e ntins prin masare pn la nivelul cotului.
n final se realizeaz o cltire energic a antebraelor i minilor cu meninerea acestora
deasupra nivelului cotului.
o Pasul doi: se aplic o doza de spun antiseptic, se insist in jumtatea inferioar a
antebraului i a minii, mai ales la nivelul unghiilor urmat apoi de o cltire
o Ultimul pas : se aplic o doza de spun se spala intens minile i articulaiile radiocarpiene urmate apoi de o cltire abundent. Minile obligatoriu sunt meninute la un
nivel superior coatelor. Ultima aciune e reprezentat de uscarea lor n mediu uscat.
Dup manevrele de splare suplimetar se adaug o splare cu alcool fiind
urmat ulterior de mbracarea restului echipamentului steril- tem abordat in capitolul
urmtor.
Purtarea bijuteriilor, unghilor false, ojei sunt strict interzise acestea fiind locuri
ideale de gazuire a microorganismelor.
Instrumentarul steril e aezat pe msua special pregtit. Aezarea acestora
se relizeaz intr-un mod care sa ofere cea mai buna accesibilitate i manevrabilitate. E
de dorit ca pozitionarea s se menin n timp astfel nct n cazul unor urgene acestea
s se gseasc la ndemn i n timp util.
Locul inciziei e meticulos pregtit. Iniial acesta e separat de restul suprafeei
corpului iar apoi e tratat antiseptic. Procedeele de pregtire pentru realizarea unui cmp
operator steril ncep nc nainte de introducere a bolnavului in sala de operaie prin

efectuarea unei igienizri corespunzatoare actului chirurgical si prin schimbarea

mbrcminii de pijama cu una curat. n ziua programat desfurrii actului operator
zona urmtoarei incizii e pregtit prin indeprtarea pilozitii- prin radere.
n sal are loc iniial o curaarea unei zone cu mult mai vast dect zona inciziei
urmat apoi de antisepsizare cu betadina, iod 5 % sau alcool etilic 70%. Aplicarea
substanelor cu efect antiseptic, badijonarea, e supus unor reguli stabilite cu strictee.
Se realizeaz prin 2 metode principale de abordare.
a) Circular: badijonarea ncepe de la nivelul locului dorit de realizare a
incizei i se orienteaz catre periferie, lund o forma de spiral,
de cercuri concentrice. Sensul trebuie
schimbat in cazul in care in centrul spiralei
e

localizat o regiune ce nu poate fi

anisepsizat total ex: orificiul anal,
deschiderea vaginal.
b)

mai larg

In linii drepte : primele se realizeaz cel

urmtoarele pe acelai loc ins de o lungime

considerabil

mai

redus urmnd apoi a

treia

.a.

Peste poriunea de tegument acum izolat i antisepsizat se

o folie ce ader la tegumentele unde se va efectua incizia

aplic
ca

apoi s se aplice o serie de alte campuri sterile ce izoleaz regiunea de restul

organismului.