Você está na página 1de 28
| _ GANDURI COLECTIVUL DE REDACTIE, Coordonatori: Prof. Gabriela Visoiu Bibliotecar, Serban Ionelia Colaboratori: Prof. Inv. Radu Mioara, Prof. Inv. Gornea Maria, Inst.Oprea Loredana, Inv. Dragoi Anica MULTUMIRI DOMNULUI PRIMAR COSTEL BRATES pentru sprijinul acordat fara de care nu ar fi fost posibili aparifia acestei reviste! SS 14 septembrie 2015 DESCHIDEREA OFICIALA a Noului An Scolar la Stelnica ubli sirbatoare astazi pentru locuitorii comunei_noastre alfarea Sfintei Cruci gi Inceperea Noului An Scolar- este 0 zi in care tofi ne simfim ai scolii deoarece toamna ne reuneste an de an pe tofi in curtea scolii: ELEVI, PROFESORI, PARINTI 5i nu in ultimul rand domnul primar Costel Brates alaturi de Preotul Stanchi Marius si de reprezentani ai Sectiei 3 dePolitie Stelnica! Pentru unii dintre copii a fost prima data cand cu speranga si bucurie in suffet, cu cele mai frumoase ganduri si cu. angajamente pentru noul inceput, clevii, parintii si profesorii s-au adunat in curtea seolii pentru a participa la sfinta Liturghie de deschidere a noului an scolar si pentru a pune si acest inceput in mainile lui Dumnezeu, implorand binecuvén-tareasa, Toate cadrele didactice si-au asteaptat clevii cu clascle pregatite cu multi dragoste, curate, pline de culoare si multe materiale didactice cu care ei se vor familiariza pe parcursul anului scolar. Emotiile celor ce pasese pentru prima data pragul seolit sunt ‘mari si abia asteapta si-si cunoasea colegii, pe doamna invatétoare sau clasa in care vor studia Tuturor clevilor, cadrelor didactice, paringilor si bunicilor le dorim din suflet slnatate si multe satisfaetii im urma studiului gi aprocesului de invajareaelevilor. 4 nu uitim c& scoala trebuie sa ne invete, in primul rand sa invagam! Copiii sunt cheile noastre spre portile cerului iar ei sunt modelafi atat de cdtre parinti cat si de cadrele didactic Educator, invajatorii, profesorii sunt cei care pun sufletul si viata lor la cated, pentru copii nostri, penta viitorul nostra, Pentru dumnealor, pentru domnul primar Costel Brates OMUL eare se zbate an de an ca institutiile de invajamant si fie pregitite, conform standardelor europene sa-si intimpine elevii, pentru Consiliul Local Stelnica, cei care se ingrijese sa mu le lipseasca nimic in procesul educativ se cuvine si ne cexprimam mul{umirea sirespectul nostru! Bibliotecar, Serban Ionelia Clasa alll-a Asosit toamna. Este anotimpul care face legatura dintre vara si iarna, Anotimpul toamna Septembrie este prima luna de toamna, cea care umple din now curtile scolilor de larma si voiosia elevilor. Se simte mirosul de mere rosii si galbene. Odata cu venirea toamnei razele soarelui sunt din ce in ce mai palide. Primul semn pe care toamna il prezinta este plecarea pasatilor calitoate, ce igi iau zborul catre farile mai calde Ploile reci si marunte cuprind cu freamate Iungi codrul siintreaga natur’ ‘Toamnase plimba prin gradinile noastre si picteaza {n galben tot ce-iiese in cale. Frunzele copacilor se usucd si incep si ‘cada una céte una, asteptind si cada bruma, Padurile, dealurile gi cémpiile sunt triste, Peste tot pamantul este acoperit ca de o piturdi de frunzele aramii care au lisat copacii dezgoligi Regina Toamna este damica gi foarte bogaté atat in culori cat sin roadele sale bogate. Nu mai este mult si ne vom lua adio. de la ea, anotimpul fructelor, al mustului dulce si al dulceturilor din camara, Munteanu Ana Maria, clasa a IH-a TOAMNA ‘Toamna a colorat natura ca un adevarat tablou, Pomii sunt imbracati cu haine galbene si ruginii asemeni oamenilor. Fructele si legumele sunt minunile toamnei de care ne bucurém cu toti in fiecare an, Merele sunt rosii ca focul, perele sigutuilede wn galben auriu, i in acest anotimp, in care cerul © cemusiu, ploile reci si dese, pasarile se pregiitese 88 migreze spre alte (iri de soare pline, oamenii merg la culesul viilor gi al porumbului. Mimicile noastre pregitesc minunatele conserve si rmuraturi pentru iad. Scolile ii deschid larg portile sine asteapta, soptindu-ne pared “Bine afi venit!” Suntem veseli cu tofii si nerabdatori si ne revedem atat cu colegii, cat si cu doamna invatatoare, care ramane uimiti de cat am crescut in vacanfa de vari. Stam frumos la fotografia de grup cu care, an de an, doamna bibliotecara mu uitl si ne aminteasca, de faptul e@ am mai erescut unpic. Ramas bun vacanta! Ne vom mai vedea peste céteva siptimani! Acum pisim emofionati spre alte tirdmur, curiogis& descoperim finuturi necunoscute spline denoi informatii Grama Ana Maria, clasa a TIT-a SD a, Prieleni iy. relent q La ineeputul luni septembre, soarele era din ce in ce mai bland si mai somnoros, deoarece pleca devreme la culcare. in Codrul Auriu, Tta-Frunzulia o astepta fericita pe Mica-Randunicd buna ei amie cu glascrstalin. Tja-Frunzulia, de fried s8 nu rman fird prietena ei, -a trimis 0 scrisoare Zinei Toa’ in care arugat-o si-i spuna cum va fi oamna aceasta, Zana i-a promis c¥ os fic o oamn’ blinds pentru a mai putea imine prietena ei Mica-Randunica © vreme aici la noi, Pand la urma Mica-Réndunica a tebuit i plece in alte fri mai calde pentru e& se apropia iama cea nemiloasd. Nu s-a putut desparti de Ija-Frunzulifa, aga ca urcat-o pe aripile ei si au plecat impreund spre alte ‘hrimuri necunoscute si calde ‘Cubine, Mica-Réndunical Am site astept la primivari site intorci la Nan Denisa loana, clasa a HI-a Sunt un Este primavara, soarele este vesel si stralucitor, iar pasarile cdlétoare se intore din firile calde. La scoali, in ora de educatie fizic’, noi baietiine-am hotirat si jucdim fotbal, Doamna profesoara ne-a dat voie, ne-am impartit in oud echipe si am pomit jocul, Dupa dowazeci Este toamna, Bruma incepe si cada, incep ploile iar frunzele uscate formeaza prin ceiderea lor un covor arimiu. ram la scoal, in pauza mare, ne jucam in curtea scolii. Deodata, in timp cc povesteam ceva prietenei mele cu care ma joc si acasé, am auzit un tipat care venea de undeva de dupa scoala. Toti colegii au ignorat si si-au vazut in continuare de joaca lor. Eu, mai curioasa din fire, am mers sA vad ce s-a intamplat. Cand colo, ce si veri? Era Denisa, colega mea de clasi, care cizuse si isi julise genunchiul Plangea, mai mult nu de durere ci, datorité faptului cd era speriati cd-i singera tare rana de la genunchi, Am incercat si o ridic si incet, incet am reusits& uredm scdrile pana in clasa. bun coleg de minute de joc, dintr-o data Tuli, cand a vrut si paseze unui coleg s-a impiedicat, a cizut si sia luxat glezna. Copilul avea fata schimonosita de durere si abia se chinuia s& se tidice de jos. Am saritrepede, Iam ridicat gi cu arija Lam dus la cabinetul scolar. Acolo, doamna asistentd |-a pansat gi i-a spus s& stea casa linistitcdteva ile Cand a iesit din cabinet, Lam ajutat si ajunga acasé si i-am spus mamei lui, care ne privea ingrijorati, tot ccea ce se intimplase. La plecarea mea spre casi luli a avut grija ca printre lacrimi, si-mi spun & sunt un bun coleg, cd-mi mulfumeste mult si cd mu va wita niciodata ceea ce am facut pentruel ‘Moca Raul Futian, clasa a 1-a Acolo, doamna invagitoare a linistit- -2 acordat primal ajutor si i-a pansat ‘A doua zi, cand am ajuns dimineaya la scoala, Denisa a venit la banca mea, mi-a mulfumit din suflet pentru ce am ficut pentru ea si mi-a spus ca sunt o bund colegi, ci am suflet bun, ‘multumindu-mi pentru faptul c& i-am sirit in ajutoratunci cind aavut nevoie. Cildararu Corina - Elena, elasa a H- a ve eee ‘A sosit toamna, Zilele au devenit mai scurte iar noptile mai lungi. Frunzele copacilors-au colorat in ‘nuanfe inchise si au inceput si cada la adierea vantului formand un covor Prin livezi, cdmpuri si vii, oamenii adund recoltele din vard, Pasérile cAlitoare au inceput si-gi pregatescd calatoria spre alte meleaguri ‘mai calduroase, Dealurile sunt pline de mirosul tamaios al strugurilor si gustul intens al merelor. in aer se simte mireasma suavi a merelor rosii care se joacd de-a v-ati ascunselea printre ramuri Toamna cea damica soseste mereu, intinzind un covor de frunze ardmii, Pe cer aparnorii cenusii, iar padurea pare de arama. Gospodarii din toate satele ies sé adune recoltele muneii lor de o vara. Carele cutreier drumurile umplind hambarele cu ‘minunile si bogatiile toamnei. Fructele aurii si gustoase ajung in cimara sub forma de compoturi si dulcefuri. Este vremea cind Toamna Peste dealuri si cdmpii, peste tot rasun’a galagia oamenilor care vin acolo dis-de- dimineafa si strnga roadele toamnei. in curand vor incepe si se faci araturile de toamna si seménatul, pregitind astfel recolta ‘oui pentru anul urmiitor. Totul in jur € colorat si eu mi-ag dori ca toamna sé mai ramand, si mu plece de la noi, dar se apropie din ce in ce mai tare jana si Regina Toamna va fi nevoita si plece. ineet, pe nesimtite, flasi locul emi, Eu voi agtepta nerabdator pand cand toamna va Veni in anul urmator cici o ador sio iubese pentru tot mirajul de culori si bogatit pe care ni leofer’, Rusu Alexandru Nicusor, clasa a Ill-a darnica Ra» bie’ strugurii se transforma in must dulce ca mierea, dar si in duleeuri si compoturi delicioase. Toamna este anotimpul cand se aude primul clinchet al clopofelului pentru inceperea scolilor in timp ce pasarile cilatoare migreaza spre firile calde. Regitta Toamna este zglobie si aurie, hamica si damica precum furnica i albina deoarece ea umple hambarele oamenilor gospodari in fiecare an cu toate bunatatile ei. Spre sfirsitul toamnei mai vreau si aud cantecul pasarilor, dar degeaba! Dupa un timp in care totul parca a incremenit, se aude doar incet: cioc...cioe...cioc! Este ciocanitoarea care isi cauti hrana sub scoarta copacilor! Moca Raul Iutian, clasa a HI-a SD Pompierii, salvatorii oamenilor A sosit anotimpul toama, Soarele se ascunde dupa norii conusii, Pasarile cAlatoare migreaz spre alte continente mai calde, Frunzele copacilor se desprind usor, fir8 niciun sunet si plutese intr-un dans amefitor spre pamant forméind un covoraspru si arimiu, Era o zi ploioasa si cerul parc certa norii plumburii, Ziua pe care o asteptam eu multi ncribdare pentru o viziti la unitatea de pompicri, din Fetesti. Ne-am imbareat in microbuzul care ne astepta in fafa geolii si impreund cu doamna invajatoare am pornit la drum. Aveam atdtea intrebari in minte de pus si asteptim si-i vid pe ei, salvatorii de vie(i omenesti si nu numai, salvatori de animale, salvatori de la inundatii,cutremure siatéteaaltele ‘Am ajuns destul de repede si cadrele militare ‘ne-au intmpinat gi s-au prezentat, atat doamnei Inte-o zi de primavara, in siptimdna "Scoala Altfel~ Sa sti mai multe, <8 fii mai bun", ‘impreund cu doamna noastri invajitoare am mers sf vizitim Unitatca de pompicri, din Municipiul Fete. Acolo, cand am ajuns, am fost intampinati de ‘ravi nostri pompieti. Ei ne-au primit cu mult drag si ne-au prezeniat atat unitatea cat si iasinileaccesorile de pe acestca Mesetia de pompiernueste una usoard. Ease desfigoara int-un ritm alert, este riscanti gi imprevizibila, pentru cd niciodata nu pot si cet asteaptd atuncl cand pleacd int-o misiune. Ei sunt mereu pregititipsihie si fizie pentns orice situaie. Programul de munca este foarte inelteat, de aceea pompierii sunt oameni activi si rmuncitor Tn aceasté meserie, munca in echipa este foarte importants, Fard ea, pompierii nu ar putea salva intr-un mod ficient vial persoanelor aflate ‘in pricol Pentru salvatori, et si pentru vietime, © secunds poate face diferenja dintre vif’ si moarte, de aceea pompierii sunt foarte punctuali. Cel mai mult mica placut cind chiar eu am ureal fnt-o mapind de pompieri numit& “autospecials” si am putut observa butoancle si butonascle Tolosite la intervensile lor. In timpul viziei noaste, a sunat alarma sine-am sperat, dar apoi invapitoare edt si nou’, Am fost primiti cu mult drag de cadrele militare prezente in acca zi dela “Garda 3 Fetesti”, Bucuria a fost mare cdnd am urcat in salvarile S.M.U.R.D. si paramedicii nc- au verificat tensiunea cu aparatele de ultima generafie. Emofiile au fost puternice cand am _urcat in masinile de pompieri si am observattoate butoanele, furtunele si aparatele pe care pompicrii militar le folosese de fiecare dati cand ‘merg la interventii, Tot atunci se intorceau la unitate cdteva cadre militare care au participat la salvarea unei gospodirii care fusese inundata. ‘Aveauo pompi mare de apa care au cirat-o in ‘cea zi de mai multe ori. Pompierii erau uzi din ccauza ploii, dar ne-au zimbit atunei cind ne-au vvizal, $i chiar ne-au rispuns la cdteva intrebi pusedemine gidealficolegi. ‘Au povestit cdteva minute, att momentele fericite pe care le-au avut pand atunci, dar gi multe momente nefericite din interventile lor, ascultam cu respirafia thiata si incercam si inregistez tot ce ne povesteau si si filmez cu privirca masinile de interventic, dar si pe ei, pe eroii nostri, pompieri Tntotdeauna am sii respect pe cei care salveaza vietile oamenilorsianimalelor |, atat la incendii, cat si la calamitagi naturale fnvordeauna acesti etoi au ficut-o fird nici o teama denimic, chiar cu preyul veiilor. ‘Rusu Alexandru Nicusor, clasa a Ill-a ni s-aexplicat cd au primit un apel pe numarul de telefon 112, unde, in cea mai mate grab, o parte ddintre cadrele militare s-au echipat siau plecat si asigure interver ipartigeste mereu din experienta sa, sfituindu-i pe copii, dar si pe adulfi, cum si iba griji de viaja lor in situait de eriz’, cum si reactioneze in caz de incendiu, inundatic sau ccutremur, dar scum si le prevind, Viaja de pompier este grea, plina de pericole, dar si frumoasa.Visul copiilor este accla de a deveni pompieri, flind considerati niste eroi pentrunoi toi ‘Moca Raul lulian, celasa a HT- ‘Toamna, anotimpul racoros in care ploile incep si isi fac simyité prezenfa, frunzele ruginii cad lin de pe ramurile copacilor si se asd purtate de rafalele de vant. In zborul lor trec peste case, peste gradini, strabat cfmpurile ingilbenite pina isi gisesc culcus pe paméntul negru, forménd un covor imens, aramiu, ‘Diminetile de toamna sunt din ce in ce mai riicoroase, cu brum groasi ce acoperdintreaga natura si cu ceafai deasd. Peste zi, soarcle euseste si-si facd loc pe cer, gonind norii ‘vacanfa de vara si, cu glasuricristaline, readue bbucuria si emotia in scoala. Gospodari string roadele muni lor de pe camp, iar gospodinele au grija si umple ‘eimarile cu fel de fel de compoturi, gemuti, rmvurturi, ‘Toamna, zana belsugului, a bogafiei aduce fiecare an daruri pe masura muncii noastre. ‘Stoian Diana, cl cenusii, si, cu ultimele sale puteri, arune’ pe pamént sageti de cdldura si lumina, Zilele sunt din ce in mai scurte, iar nopfile mai lungi si Pisarile calito: spre firile calde, iar animalele pidurii igi fac provizii serioase pentru iarna. ‘Toamna reprezinta un now ineeput pentru elevi. Acestia se reintélnesc dupa lunga Toamna Este toamna, Tabloul oferitde acest anotimp imi provoacd atta fericire: frunze galbene, arimiippottgealii formeazi covorul multicolor cunuanfe rosiatice si verzi Veverifele, harnice si atat d&gucalige, se zrese printre ramurile desfrunzite ale copacilor, adahndtapiptp viziile pentru iarma ce va veni cat de curdnd, —Stoluri th amignioaresacoper’ cerul, uindu-si parc bun—ramas dea oellalte viet Oamenii hamici se fase 4 image spon i Soarele ne one ish Gein picaturile reci din ce inseam des. To Gricreatdcincs Taal jar tricourile gi inches 9 inlocuiteieumet bluze si pantal ‘Vantul suiera printre offi copacil@ sur acoper Care F diminetile foarte reci bream oe iti firelede ie Touareg cpl copii cae se 1 alb: culeg roadele Emofii, noi pricteni ne adugefina septembrie. Toamna ce hamnic’, toamna cea darnicd reuse . fiecare an. Enicd Clara, clasa a VI-a NT te O 21 PERFECTA Era o zi de toamna perfectd. De ce perfect? Ei bine, pentru c& soarele stralucea pe cer, incalzind pamantul, jar eu aveam toatd iua la dispozitie ca sd ma plimb. Cu aceasti idee in minte am mers la bbunicul meu sii-am spus: Bunicule, ce facem astizi? = Bi, nepoate, intro zi atdt de framoasd ar trebui sine plimbim si si ne bucurim de frumusefile acestui anotimp. - Bunicule, nu vrei si vizitim lacul din mijlocul padurii? am intrebateu, Sigur ei da, nepoate! Si mergem! mi-a spus bunicul Am pomnit améndoi pe cararea ce ducea spre lacul din mijlocul padurii. Cénd am ajuns acolo am ramas uimiti de frumusetea peisajului autumnal. Pe jos, de-a lungul lacului, frunzele ccolorate se astemusera precum un covor: Atunei ind atingeai cu talpa piciorului, frunzele isi incepeau cdntecul fosnit, ncdnténdu-ne auzul La cca mai micd atingere a vantului, frunzele ingilbenite se desprindeau de rarmuri si {siimeepeau calatoria in necunoscut. Frunze mici,, rosiatice au acoperit barba alba.a bunicului. Cand, m-am aplecat deasupra intinderii de apa, am descoperil umbramea care pirea si danse7e. ‘Acea zi de toamna a fost una perfects deoarcec am descoperit frumuse{ca naturii cemi- ‘a inseninat ua simi-a bucurat sufletul Jon Gabriela Elena, clasa a Vi-a Toamna cea trista A sosit toamna sia adus cu ea frunze ruginii, poi reci, vant putemic gi pomi desfrunziti, intreaga natura este tristi gi pare ca plange dupa cildura si veselia veri, Soarele, din ce in ce mai posomort, nu mai are stalueirea de acum o luna, si std retras intre nori gri. Dimineaja, bruma groasi acopera pméntal, iar frigul devine stapan peste intreaga natura, Pasérile pleacd in promite ci vorreveni in primavard. Frunzele se desprind una si tremura in bitaia vantului rece, Odata ajunse pe pimdnt vor fi sPirdmate in zeci de buciti de piciorul omalui Culorile toamnei bucura ochiul, ins frigul, vantul provoaca tristefesufletului meu, Zebega Adriana, clasa a Vi-a Toamna A trecut vara mult-iubiti de noi, a trecut vacana mare si usor, usor se instaleaza toamna cea ruginie cu ecolte, cu Frunze aurii, dar sicu ploi sizile mohorate. Frunzele si iarba, candva de un verde crud, ingalbenese pe zi ce trece. Anotimpul de arama venitsi-3ia tributul: sf aducai ploaia si vantul, i goneasca pasatile, sa scurtezezilele si simpietreascd intreaga natura, Soarele din ce in ce mai palid mai aruncé cate o raza printre norii cenusii care il acopera. Pe pméntul amorfit cad miresme stinse si frunze vestejite. Vantul adie usorprin livezi, imprastiind arome dulei si amarui Bruma argintie a impodobit gradina, iar pe ulite si in gradini s-au format covoare galbene si arimii Copacii si-au pierdut podoaba si asteapta cuminti si goi cumplita arma. Baldjel Raluca, clasa a Vi-a Era o zi frumoasé de vari, iar eu eram in vizité la bunica mea la Buzdu, M-am trezit de

Você também pode gostar