Escolar Documentos
Profissional Documentos
Cultura Documentos
ro
DACIA
INAINTE DE ROMANI
www.cimec.ro
DACIA
CEHCETAIU ASliPHA POPOHELORU CARH AG LOCUfTC TIElULE
JJE A STANti'A IJGNAHII, MAl INAINTE IJE CONCt.JISTA ACESTOHC
'J'IEHI IJE COTHJ\ DIPEHATOI{JULL: THAIANC
llOMA~E
nE
GR. (t TOCILEf'ICU
o,,l,ru iu
~iiatiele
fllosuli(e. -
l.imliln ia drer,tn. -
leiDI>rl eorrespondiale
~lin .\r~de1aioi
Arehol~~Jiee dia lloim. - l:lm ulln ~olri dr~ Dante~ khdts ~'in PM~is
":? _ __
.
Cu 38 st:lmJII\
1itlaograJllintc~.
.- '~
-~-
---
(romo1itbo;t'allhiatt',
..
ti el' ro.
BUCURESCl
';RAFI'A ACADEMIEI ltOMANr<;, (LABOHATOI:UI ROMNI
No. 1!:1. SnunA.
Ac~o~MII!J,
1880.
www.cimec.ro
No. Hl.
J{embnt
AcadciJI.ioi Rumcmc.
l'rojessore
de
wcheolortia lu
Cuice.J'Iiifulcrt
ri'iu ];,rcllresti.
H OM MAGI 1..i
www.cimec.ro
PRECUVENTARE
Societatea Academica Romana a publicatu anco d'in annulu, 187.1
unu premiu instituilu de d. Alexandru Odobescu pentru cellu mal
hunu memoriu : assupr'a poporeloru cari au locui tu tierrile romane
de a stang'a Dunarii, mai nainte de concuist'a acestoru tierri de cotra imperatoriulu Traianu.
Pene in sesiunea annului 1877 nu s'a presintatu ansa nici-unu
manuscriptu, cu tote prelungirile in mai multe renduri alle concursului.
Acesta laudabila staruintia d'in partea invetii..llei companii, imi dede
indernnulu, eit in timpu de mai multi anni, sa urmarescu cu rebdare ::;i fora intrerupere studiulu cestiuniloru ethnographice grele si
complicate alle Daciei anle-romane:
ln ver'a annnlui 1876 reusii a da acesl.om cercetari form'a unei
diserlatiuni, ce amu presentatu in limb'a germana Universitatii d'in
Prag'a, pentru a fi admisu la essamenile de Doc.toratu in Sciintile
filosofice. Lucrarea ga::;i, peste ori-ce asteptari alle melle, ua aprobatiune cu attu mai magulit6re , cu catu ea venea de la nisce illustri professori ca : dd. HOfler si O. Hirschfeld, insarcinati cu cercetarea elaboratului.
Aslu-feliu incuragiatu in ntiele-rni incecari , continuaiu studiile
celle mulln inlesnite prin avuti'a bihliotecilorn din Prag'a si Vienn'a;
:-i dupo ua prefacere radieale a lucrarii primitive ~ amu indrasnitu
a rc:::punde in fine ehcmarii Societatii nostre Academice. Acest'a, in
www.cimec.ro
www.cimec.ro
------.---- ---
-----~-
[n capitolele 1V i XT se stuctiadia : earacterulu nat.ionalu si facultatile intelectuale, obiceiurile private, institutiunile si credintile religiose~ inslilutiunile civile, politice si militare, induslri'a si comerciulu
Scythiloru, Get.iloru si Dacilorn; iara capitolulu XH He ocupa cu monumentele antc-romne~ de ori-ce natura, aflate in Daci'a Hi cu classificarea Ioru chronologica i ethnica.
l n fine capitolulu din urma (XIII) incheia aceste cercetari numai
printr'na privire retrospectiva a resultateloru dobendiLc, si deschide in
acelasi timpu callea cotre a trei'a parte a iucrarii ce am intreprinsu,
cotrc partea istorica, ce cugetu in curendu a o da la lumina, ca unu
supplementu la volumulu de facia.
Multiumita generositatii Academiei Romane, unu numeru insemnatu de stampe, charti geographice si de figur~ in corpulu chartii, esecutate celle mai multe Ia Paris, inlesnescu forle intiellegerea textului,
presentandu-se cititorului nu numai simpl'a descriptiune, dero si form'a obiectului descrisu.
Ctu pentru methodulu ce am urmatu, si isvorele cu cari ne-amu
servitu in tradarea subiectului , nu ne sfiimu a o spune , co arq.u
cautatu totu-de-a-un'a sa nu ne deparlamu de preceptele adeveratului
methodu sciintificu, si sa ne folosimu de isvorele celle mai bune de
informatiune ce ne au statu la indem1ma, fora a ne las vre-ua data
a fi ademeniti de argutiile eronate, aberatiile ridicule si demonstratiile speciose,- ori unde le-amu intalnitu - caci, pentru a dice cu
barbatulu de sciintia carui'a suntu inchinate aceste modeste rode alle
studiului si alle hotaririi, -pentru a dice cu d. Odobescu, scnmpetatea celloru ce avemu de aparatu mi-a impusu dreptulu si datorinti'a de a nesocoti mniele, fa<;isie seu infundate, alle celloru cari,
"la noi, punu sciinti'a pre citi retacile si chiaru voescu s'o monopolisedie.
Neaparatu, nu am prel.enlinnea eo lucrarea de facia , fiindu co a
dobenditu ){wrii vieloriei , n a trebui tu sa aiba multe lacune si imperfediuni invcderate , peste cari judecatorii ei luminati trecura cu
indulgentia, pentru a consider{t numai partile celle finite si complete
alle sellc.
Parte d'in aceste lacune semnalate de insesi Sodetatea Aeadernica.
parte recunoscute de noi insi-ne, le-amu indeplini tu cu ocasimwa
www.cimec.ro
J,j
lkce111bl'e 1880
GlUGORE GEORGE
www.cimec.ro
TOClLF;SCl~.
TABELL'A MATERIILORU
PARTEA I-iu.
STUI"Hl ASOPR'A (iEOCiRAPHIEI
A~-JTrCE
DACI~~~
CuNOS61~'l'IEJ.E VECHIJ.ORU SCRIITORI can;CI SI ROM.\:\1 UE!:!l'ltt:: 'l'lt:JUI,g I'V:'iTlCE, 31ll At.ESU
DEHI'RE n~m'A Tlt.\JA:'iA
CJ.PITOLULU I.
De lu llomeru pene ht llero1lotu.
ra_gin:l.
26
:J. Cunosciutiele geographice alle lui Homeru despre nordulu Tlnaciei, despre Hipemolgi, Abieni si Cimmeri . . . . . . .
.
27
4. Hcsiodu mentioncdia cellu d'anteiu rurile Istrus.si Ardescos, pre Scythii hipemolgi,
galactopaghi, pre Arimaspi etc. . . . . .
28
colonidoru .greccsci la Marea-F egra si intinderea cuuoscintielotu g~ographice Je>prc tierrilc scythicc.- Poem'a oqhica despre navigatiuneo. argonantica.
29
:Jt)
7. Expeditiunra lui Dariu regele Pcrs:Ioru cont.r'a Scythiloru d'in Europa contribue la
respandirea. cunnoilcinticloru despre tierrile si populatiuniie de la Dunare si MareaNeagra.- Lyricii, thragicii si commedianii grcd vorLcscu mai desu despre deuselc.
30
8. Logographii Hecatcu .le la l\Iiletu si Hellanicos d'in lllytilene asupra. Srylhiei europene. . . .
32
4.
~'uiHlarea
www.cimec.ro
CA PITOLULU Il-lea
Herodotu.
1. Method'a critica istorica a isvorcloru in ce prirc.scc gcographi'.t vcchia lasa anco furte
multu de dori tu. - Litteratur'a asupra ca~tii a. 1 V-a d'in Istoriile lui Herodotu.
33
2. lstorWe lui Herodotu suntn in capulu celloru mai pretio3e isvorc a.llo istoriei antice.
.
34
35
Este fonn'a Scythiei unu patrulateru ~ - 'fheori'll lui Niebuhr des11r~ conturulu 8cythioi . . . . . .
39
~O
43
!i. Natnr'a muntusa a Ardl'alului recse d'in textulu herodotia.nu. - Dcscritltiunca Scythiei data Je Hcrodo:u este correcta in tra~urile iei principale .
48
f>O
51
52
. .
53
2. Epboros Je la Kyme nurnesce ccllu cl';Lrrteiu pre Carpidi la Istros, prc Arotercs si pre
Nouri.- Carpidii nu suutu de confundatu nici cu Ca!ipidii, nici cu Agatirsii; ci
suntu aceiasi cu K~p;;to:vo!, Carpii lui Ptolemcu . .
;15
3. lntreprin,lcrile resboiuice alle lui Alessandru Ccllu Mare la Dnuar~ ,!,!>~opera prc Get.i
in campiile Tierrii-Romauesci. - Arrianu despru acesta expditiunc .
56
57
. .
CAPITOJ,UI.U Ill-lca.
. .
5. Polybios d'in Megalopolis de>crie structur'a de! tii Dunarei, pretiuindu prc susu puterea de !'luviune a liuviului. - Ellu asicdi'a la guJele lstrului pre llastami .
www.cimec.ro
58
CAPlTOLULU IV-lea.
Romanii.
1. Romanii ne procura sciintie mai determinate asupra Geographiei Daciei. gratia operatiuniloru lorn resboinicc la Dunare . .
. .
58
2. Caesar despre muntii Daciei. - Ellu numesce cellu d'anteiu riulu Danubius si
pre Daci. . . . . . . . . . C: . .
.
r,9
59
6S
65
65
CAPITOLULU V-lea.
l'tolemeu.
1, Divinnlu g~ographu este cellu d'anteiu care tratedia Da~ia ca na unitate terrtoria\e deosebita, in marginele-i naturale, si cu numcrose numi de poporatiuni si locuri intr'ensa n~cunoscute pene la densuln.-Hotarcle Daci ei.
t, 7
68
70
6. Ua mare parte d'in da.t~le lui Ptolemeu despre Daci'a. vinn directu de la Marinus Tyrianuln.-Chipulu de lucrare alin acfshtia este de totu curiosu . . . . ,
71
1. Tabl'a ethnograflca a Dnciei data de Ptolemeu nu correspunde cu raporturile in 6intia rl'in timpuln seu, ci ca starea Daci ei inainte de cucerirea lui 'l'raianu.- Pto
lemen seu liJnrinus nn a utiLsnt isvMele topogmphice romane despre Dari'a, ci
numai rl''atinui alle callctorilorn. . . . , .
7'2
7;;
7ti
10. Chartele ce insocescu t.ractatuln geographicu alin lui Ptolemeu suntu desemnateanco
d'iu timpuln acestui'n, dupo cellc facnte de 1\Iarinns de lu 'fyru ; ero Agathodaemon le-a refacutu mai tardiu nnmai.-Controvers'a cestiunei. -- Cea mai vtchia
representbtinne chartographica a Daciei lui Ptolemeu se a tia in mannscriptulu de
la Vatopodi d'in mnntele:Athoe, si de aceia o reprodncemu in fac-simile. .
11. Carncterulu nuthenticu allu Tablei Per~tinge1iane. desemnata snb imperatulu Ales
snntll'll Scv~ru uupo modeluri si mesnratori mai "l'erhi, unele datandu ch'aru de la
Orbis Pictus de sub porticulu lui Angustu. . . . . . . . . . . .
www.cimec.ro
78
78
1.0
~
1'! Mnnlii si
n.
riuri!~
81
14 si 15. Ce 3lte numiri de Ioralitati ronmne in Dar.i'a.w:nHa cl'in tablele ccratl' descoperite in Transilvan i'n d'in monumcntde<~rig-raphicr si ol'in Cosmographi'a Anno
nymului Ha~ennatu ~ .
. . . . . .
. . . .
!12
~~~.
97
C!PlTvLULU VI-lea.
101
101
3. Cetati ante-romane. Elle continua si dupo cuc~rire a'si pastra numele loru, unele fl.
indn reintocmite dnpo ~ystcmuln romanu.-Nnmi de c~t.at.i, statiuni s~u nJan~iuni d'in epoc'a romana.
102
104
PARTEA II-a
ETHNOGRAPHI'A DACJEI
ORIGINE!, DEXUIIIRILE SI DISTINCTIUXIJ,E RTIIXOGRA.PIIIGE ALLE POPOREI.ORU
DACIEI INAIX'l'E DE
RoMar.
CAPITOLULU liii
www.cimec.ro
11
105
2. Epocele de petra, brou7.n si feru suntu cpoce culturale seu st.adii de clcsvoltnre indistincte, ola tu rate seu trecendu unele iutr'altele, allc unei familii de popore de aceinsi
msa.-Prmluctcle epocei de petra fiU suntu de atribuitu unei populatiuni primitivn
ds rassa finnoiberica anteriora cmigrarii in Europ'a a familiei imlo-tUI'OlJene, niri
relle de bronzu seu de feru-.A.riiloru Resaritului.-- Kc propnnemu a cerceta prin
philologie, physiologie si ethol('gic carci'11 rassc si grupe de popore apnrtinu lotuitorii tierriloru de la Dunare: Scythii, Agatirsii, Gctii si Dacii, si ce urme ne a
lasata d'in limb'a si monumentele de ori-ce natura allc loru .
lOS
. CAPITOLUL U Il-lea.
Scytllil.
1. Importanti 'Il. cestiuuci despre originea Scytqiloru.~ Dfosebirea intre Scythu c nume ethnographicu, si ca nume appclntivu pentru tote poporele nomade al le Nordului si Resaritului . . . . . . .
109
11 O
111
4. Opiniunile moderne emise pene acum asupr'a originei Scythiloru.-Combaterea argumenteloru pe care se reazima parerea despre mongolismulu loru.
112
impo~ibilitatile
ce se presenta. .
u;;
6. Soythii sun tu In do-Europei, anso nu Germani, nici Slavi. nici stremosi ai Slavilorn,
Litvaniloru si Germanilorn, ci appartinu groppului eranicu- Opiniunile lui Doualclson, I. Grimrn, Halling; Pinkert.on, Schleicher, Lindncr, Zeuss si l\liil\enhof.
7. Combat}r,a. theoriei lui C'uno despre slavismulu Srythiler
116
117
CAPITOJ,ULU III-lsa
Probe
philologlee
GLoseARU ScrTRicc.
Greutatile ce presenta stuclinlu resturiloru cl'in limbele celle vechi.- Unu asemenea glos
sa.ru numai d'in punctuln ele vedere istoricu se pote tace
Cuvinte transmise cn semnificatiunea lor. . . .
Cuvinte a cnroru insemnare nn s'a trausmisu de antici tate .
GJo,;sp date eli tlnase, de o in realitate scythe . .
Numi proprii srythice pe inscriptinnile pontice. _ . .
P.esuUatl'le a11aly~d cuvinteloru scyt.lw, si cons~cintide faptulni co Siyt.hii suntn Erani
www.cimec.ro
11!l
120
12 l
12G
126
128
12
CAPlTOLULli IV-lea
Probe
e t h o l o g 1 c e.
129
2. Singurulu autoru care vorbesce din propria'i cunnoscintia si de proprii Scythi este Herodotu, cea mai autentica fontana despre moravurile, credintiele si obiceiurile acestui poporu. - 'fraiulu, occupatiunile, hran'a, ltlcuintiele si portulu Scythiloru.
n1
3. Constitutiunea si dhisiunea politica si administrativa a regatului Scythicu.-Obiceiuri resboinice.- Productinni industriale.-1\letalurgi'a.- Armele si tactiC'a Scythilorn. . . .
132
134
5. Class'a ghicitoriloru si a Enareiloru.-Juramentuln la. Scythi.-Obiceiurile la tmmormentarea regiloru, si descrierea. unui tumuln scythicu de la Kerci. - lmmormentarea la Scythii cei de obte, si obiceiurile dupo immormentare.-Scythii ben sang~le Je la primulu inimicn ucisu in bataia; d'in craniile Jusimanilom mai inver
siunati facea cupe de bent. -- Cum se procela la prestarea juramentului.- Ur'a
Scythiloru pentru obieeiuri!e si credintiele strein8
. . ,
I!l7
CAPITOLULU V-La
P r obe
p h y s 1 o l o g i c e.
Datele celloru antici in ce privcsce ethnograpi'a de8criptira suutn f01te pucin mnltiamitore. - Insemnarile physiographice despre Scythi in scriitorii vechi: ..!ristoteltl~.
Go.lenus, Arrianu. - Lips'a de observatiune a momentului pl"opriu ethnologlcu,
pentru a se de attentiune numai taliei. culoroi perului si pelei .
Conclusiunile trase de Ch. de Baer d'in studiulu scheleteloru ga~ite in momuneutur:le scythr.
suntu in generalitate8. loru nefondate . . .
. . .
. . . .
Forl\ unu mare numeru de mesuratori alle-craniilorn nu se pote ave ua metlie statist'ca,
tlupo care sa se determin~> ras'a la care elle appartinn .
. . . .
Dif('renti'a conformatiunei cselor facaH tl'intre cmniele scythc de la Alt>xandl"opole ~i
scht>letulu mongolicn, 1orbesre contra mong-olismnlui Scythiloru.-~ici-unu scriitorn autieu. Yorbimln tlespre trasurile c':terne a\le popordni scythn, n'a obsfTratu
la acest'a nasnln turtitu, seu cent ce arn aminti rl'in lypulu facinln nwngolicu.
140
141
142
CAPITOLULU VI-Ira
!otlcltatl.
Nimica ca monumentele figurate nu revela mai cu lamurire intreg'a viatia cult.urale a unui
poporu.- Elle trebuescu puse in capulu fontaneloru istorice. . . .
Cnrganele d'in Russi'al meridionale, si rcsultatele sapaturiloru iutreprinse la unele d'in de.
-Tumululu de la Aleundropole seu Lugovai'l Mogbila- Tumululu a.'in Dolgaia
Moghila ... Morila d~ la Certamlik langa Nicopolr.- Obiectele aflate in aste cur-
www.cimec.ro
14:~
gane, ~arte sun tu ohiect~ cura tu grecesci (vase zugravi te, arme, ornamente si ins
criptinnil. parte reprcsent.a productuln unei popuiMiuni indigene, semillcllenisate
a Scythiloru. . . . . . . . . . . . . . . . , .
Babele seu figurile de petra. . . .
Nn aru fi pcrmi,;n a presnppnnc es!stenti'a unei culturi scythice primitive anteriore influentii culturale hellenice?
. . , .
14:1
145
14G
CAPITOLULU VII-lea.
Aga ti rs il.
Jn timpulu lui Herol'lotu Agatirsii locuiau Transilvani'a.- Douc evenimente se scie numai d'in istori'a 1stui poporu.- Scriitorii posteriori a'ia<l~a pe Agatir~i candu la
npusu tie 1\Iaeotis, candu, in necunnoscutulu spatiu nordicu allu globului, candu in
Asia, candu, in fine, in muntii Hemus.- Opiniuoile anticiloru si moderniloru despre originea loru. - Frobabilu, ei suntu de acelasi origine c si Scythii.- Traiulu, ohiceiurile si portnla loru.- CHui poporu appartinu instrumentele de petra
si rle bronzn aflate in Transilvani'a? . . . . . .
146
CAPlTOLULU VUI-lea.
Getll si Dacii.
1. Ilapport ulu de ruaenie in care se afla Getii cu Dacii. - Strabone considera ambele
popore ea identice, stn.lJilindu intre deoscle ua. deos~bire ce lin multu topi ca.- Dion
Cassius, mai bine informatu, arretta co Dac:i se numiau ele scriitori numai prin erore Geti, co intre Geti si Daci deosebirea nu era numai topica.- C'onsiderat:uni
istorice si limbistice, cari rorlJescu contra deaeversitei identitati a acestoru popore.
149
. . .
S. Getii ~i Dacii sun tu aceiasi cu Gotii.- Analys'a argumenteloru invo ate de J. Grimm
in sprijinuln acestei theorii, si comlJaterea loru. . .
Lcc despre limh'a Getilorn, si eate-va. etymologii clreptn mustra. . . . . .
152
l!"i3
160
4. Getii si Dacii suntu Celti.- Argumentele lui Simon Pelloutier, Ion 1\Iajorcsca, iHii
kesrh, Fr. 1\Jiiller, Henri l\Iartin, C. Dolliacn si D. J~Ianiu pentru celticiRmulu Daciloru. . . . . . . . . . . . .
. . . .
. . . ,
Opininnea d-lui Hasdeu co Dacii d'ia timpuln lui Traianu era ua natiune thrnco-celtica,
nu c;te nici prohata, nici prohabile.
. . . .
5. Getii si Dacii santu Slavi.--Kil.tancsich, Eichwald, Senkowski, l\Iirkiewicz si Lelcwel
despre slavismulu Getiloru si Daciloru. . . .
. . , .
Throri'a slavo-thraca si aparatorii iei. . . . . .
. . .
Aualys'a opiniunei LI-lui l\L Dr novu tlosprc esistenti'a. Slavilnru in districtele resnritene si
nordice alle Daciei, in timpulu lui Trnianu. .
Cum probradia Is. Szaran'ewici si Cnno co Dacii si G,;tii snntn Slavi
ltl2
172
17 4
176
177
180
G. Getii si Dacii nu suniu nici Gnrman:, nici Celti, nici Slavi <le origin<'. ci se potu asieu.~:i
182
www.cimec.ro
18:!
8. Thracii sun tu erani.- Lassen, Botticher, Lagarde, Gosche, Justi etc. despre limb'a
thraca.
. . . . . . . . . , . .
}8;3
9. Thracii suntu imlo-germani d'in grup'a sudaeuropena.- Grupele limb loru indo
germanice dupo Augustu Schleicher si Fr. Miiller. . .
l:H
10 si 11. Espunerea th.coriei de limbi midilocitore a lui Iohannes S.-hmidt, si applicat.iunea ei imediata de !"otre R. Rosler asupr'a limbiloru familiei thrace. .
1Sfi
1~ Comhntcrca thcoriei lui Bchmidt de cot re Aug. Fick, si precisa rea locul ni ce trebne
sa oc ctpe Thracii, in famili'a indogermanica. . . . . .
lUI)
n.
Prohe c iJ Phrygii nu appartinu grupei de popore eranicc, ci sun tu indogrrmani europeni.-- Annalp'a glo~.eloru phrygien{'. .
. . . . . . . .
. 14. Probe cll Thrncii nu ~nntu nici Ar!i. nici midilocitori intre Arii i Europeui, ci appartinu grupei europene a Indo-Germani,luru - Annalys'a glos;;eloru thrace. .
Ursturile d'in Jnnb'a thr~cn. prin urrnnre si celle geto-dace, nu prin ernnir'a se plltu
e~pli ca. . .
CARITOJ,ULU
P r o b e
l'l~
Jt:f,
2tl0
IX-l~a.
p h i 1 o 1 o g i c e.
GLo!unr: GETo-nAclcu.
limh'a grto-ilacira.
202
214
216
II l. Resultatele analy!!ei
re.~t"l'iloru
www.cimec.ro
217
219
221
15
nu ete ua limba eraaica, gJthica seu slavica.- a. 4. 5. 6. P11ncte corntnune alle
Getiloru si Daciloru cu Thracii a) numi personale, b) numi geographicc; c) particularitati lirnbistice. - Limb'a GetilorJ si Daciloru este aa limba thraca. Gctii si Dacii nu suntu nici Germani, nici Slavi, nici Celti, ci numai Thraci de
origine..
255
CAPITOLCLU X-ka.
P r o be
1.
p h y s 1 o 1 o g 1 o e.
ln~emuarile
physiogra1hice alle scriitoriloru vechimei despre Geti se reducu la eateva observatiuni superficiale asupra taliei, asupra culorii peru!ui si a pellei. D.~pre Daci liJ,Jsescu si acestea. - Cate-va uotitie d'in Hippocrates, Aristotelos,
Gahnus si Ovidiu.
258
260
:t De na utilitate physiographica mai mare sun tu operilc de arta grece si ro1uane. Printre statude dctorite Scolei de la Pergamos si depu.;e c:. ofranda de cotre
regele At.halos, in Akropoloa Athenei, un'a reprcsenb pre unu resboinicu gdodacu, seu in genere thracu, care luase parte ea mercennru in armat'a Galliloru la
luptele acestor'a contr'a regcl11i Pergamului.
261
4. Statucle cunoscute sub numele de prisonieri barbari" si destinate a servi ca clecoratii la arce dll triumphu, la [Ortice si alte edificii, se apropia Jc unu typu commuuu
traditioualu si conventionalu, care nu permite a deosebi nationalitatile tl'in punctulu de veuere physicu. .
Cari d'1n aceste statue au de obiecta allu r~presentatiunci loru pre Daci, si dateadia cu
sguant a d'in epoc'a lui Traianu.
260
2(i-!
265
~ .j
7 Pene astaili nu avemu macaru unu singura craniu. care sa se potl cu sigu; a11tia atribui Daciloru. -- Trasuri g~neralc dlspre typulu GetoDaciloru deduse d'in fa,ptulu
cu acesti'a erau iudo-europeni, appartineu dero rasaci mediterrance.
C!PITOLULU
P ro be
2fJ8
~71
272
Xl-!~a.
e t h o 1 o g 1 e e.
2i3
www.cimec.ro
16
A. Geti.
2. Scriitorii vecl1i despre caracterulu indrasnetiu al\u Getiloru.
2iH
H. Herodotu numesce prc Geti. pre langa cei mai Titeji, si cei mai drepti d'intre Thrac'.
-Diverse esp\icatiuni an~ opiniunei Je&t'Te sentimcntuh de justitia la poporul Il
getu.- Cumpetarra, abtinerea de la carne, celibatuln, nu privescu intrrg'a poptllatiune, ci anume classe ~ociale, pro preoti seu unde secte relig;osse. .
275
4. 1\Iandri'a Getiloru impinsa pene la extrem~; alte rapporturi allc anticiluru aoupra 'a
raderului nationalu allu acestui poporu. .
26
oc~11patiunile
Gctiloru.
B. Daci.
'frasurile caracteristice alle Daciloru. - Moravurile loru, mai cura le J~ caht a!le
Ueti!Mu.- Gradultl inaintatL1 de civili~atinne la care ajnns~sera - Partea loru
cea slaba c~n~t.i 111ai prc susu du totJ in inca~1acitatea loru politica.
278
279
Geti.
281
283
s hl.
281
11. Portulu Gctikru comparatu cu allu Thracilorn si allu altoru pupor<'. si stutl~atu prc
monumente plastice si in scriitori.
. . . . ,
Grij'a si curat!cni'a corpnlu.i si a haineloru, prc pu)inu obscLvat0. -- Ubic0iuln Getiloru de
a'si incondehi obmzii si corpulu. .
. . . . . . .
B. Daci.
12. Architectnr'a daca prc Column'cl Traiana si pre alta mouumento. -- Lips'a locui!lticloru palustre in Daci'a. . .... .
. . . . . .
13. Intcriorulu si mobilicrulu caseloru tieranesc:, si a
cas~loru
celnu nobili.
2~
:1
2ti.:l
290
2!H
2U5
l'i. Pvrtulu Daciloru stn<Eatu pra Column'a Traiana, p; alte mcntumeute l>lasticc si in
scriitori. .
. . . . . .
. . . . . .
2:16
A.Gett.
16. Caracbrulu religiunei Gct:loru.
:JOI
302
304
www.cimec.ro
304
17
~
l!J. Sanctuarelc inaltiate lui Sabaziu; pre verfulu munflorn si pre deluri. __:_ Cate d'i:l
aceste sanctuar~ suntu cunJJOs~utc.
. . . '\\''.;:." 306
..-:7
20. Cullulu si adoratiunea lui Satazius.- Scrbatorilc orgiasticc in onona l11i.
308
21. Mystcrile lui Dionysos-Sabazius se tleosibiau r11ai alesn pl'ntl''ua energica afirruatiunc
"v
~
312
312
22. La 'l'hraci Jogm'a vil'tii fiitore era conceputa sub ua forma cu tolulu brutale si
primitiva. -- Obicciulu Thraciloru la nnscere si immol'Iuentare. .
318
!;3, Zalmo!xis.- Hcroclotu despre Z<tlmvlxis. -Fie-care d'in trasurilc cultului seu ne
duce de a dreptul'J la cultulu dionysiacn alin thraco-phrygianului S,t!Jazius, asia cu
religiune<J. lui Zalmolxis este in fondu religiunea lui Bacchus- Sabazius cu eba
racternlu seu iuferualu. si cu fe1;cltatea.
sca primitiva.
.
~>20
24. Opiniunile cclloru motlcrui des]Jre Geb<'leizis. - ln Sabazius gcticu se adorol dontJ
forme alle dieului : Gebelcizis si Zahnolxis "cellu purtatoru de pe le seu de mantia.
323
25. Analys'a textului lui Hellanicos si Strab)ne despre Zalmolxis. - Dicreuti'a intre
dogm'a in10rtalitatii sufietului la Geti si conceptinn~a greca a vietii viitorc, si me
t~mpsycos'a pythagoreica.
324
26. Datele cclloru-alti scriitori : Ludauu, ])iodoi'U Siculus, Suidas, Mnaseas, Platon, despre fiinti'a lui Zalmolxis, sun tu si mai contrad;ciHore si nesigur~._ Singar'a
f<Jntana ce trebuesce urmata remane Heroclotu, singurulu care vorbescc despre
Zalmolxis d'in propri'a sca infMmatiune. - Conciusiune despre Zalmolxis, si opi. niunile ce!Joru moderni asupr'a acestei divinitati.
327
2i. Este gresita parerea co Getii crcdeu numai intr'unu dieu. - Cultulu dieului 1\farte,
si allu dieitieloru thrace Koiys seu Kot.ytto, si Bendis seu l\olendis. .
Religiunea ca9irica si monumentele plastice rcfcritore la d~ns'a .
3'l5
28. Divinitntile thrace }Iolis si ltari.is. -- Hermes adoratu numai de regii Thraci. Alte divin: tati strcin~ panthcismului das;;!cu, si cari se potu lu;~ drcpl.u divinitati
thrace.
336
2!!. Cultulu si sace1dotiulu la Get.i. - Sacrificiile humane. - C!assa Ktistilurtt -- Preoti, propheti.- Fenwile gcte, organisatore allc scrbatoriloru rc!igiose si suplicatiuniloru l,ublirc, adorau pre Zalmolxis in cantece si jocuri, togmai ca :1ticnadelc
thrace alle lui Bacchus Sab:tzins .
340
B. D11ci.
5 30. lsvorele scrise despre r~ligiunea Daciloru. - Probe "'' Dacii cnJcau in Zaluwlx':; ~i
in nemurirea sufletului.- Ileform'a pontificclui Ddccneo~. ca ua reactiune acultului orgiasticu allu lui Dionysos-S<tba~ius. - Zahnolxis identifil'atu cu Jupiter
Optimus Maximus.
www.cimec.ro
1344
330
18
Cnltnlu lui Marte la Daci. - Cultulu aveloru ..
31 :\[ultimca de divinitati orientale du pre iuscrijltiuuile a/lat!! in Daci'a, si J:p,'a apropc
completa a divinitatilo1 u indigene da ce, de prc dt)nsek -- Esplicatiunca acc;tci
lipse nu trebue cautata in saraci'a systemului rcligiunei dacc. ~eu iu stirpirca po
porului dacu de cotre Romani, ci in intim'a inrudire a rcligiunci da.cc cu culturile
Orientului, in specialu cu allc Asiei mici, aduse ua data cu colonistii in Dacia.
34\J
;;.:.-1
35:>
358
30J
~ Jciale
A. Geti.
a Gctiloru.
31.12
3G. }loravurile Thraciloru in comparatiL1ne cu caracterulu Helleniloru.- Probe cu polygami'a era mai intinsa la Geti. de cotu la ceillalti Thraci.- l\lissiunea moralisatore
a sectei religiose a Ktist,loru.- Occupat uaile fcmdii gcte ~i positiunca iei infcriora, apropc Sclrvilc.- Ob'ceiurile b nasccre si immormentarc.
37. lnstitutiuni militaresd.- R,lsLolulu si pred'a, occup1tinni de preclilectiunc alle
G~
www.cimec.ro
i3ti:_1
:Jij(j
36!:1
371
]~
40. Femeile dace p~ Column'a Traiana - Ce se ,rie d'in institutiunile politice si administrat: ve alle llaciloru. .
~
41. Institut"un:Je miJit.~ resei.- lsvore.- D'in ce se compunea armat'a daca. - Semnulu distinctivu alin oflceriloru do soldatii de rendu - Exp1oratori, pentru a
recnnosce for:i'a ~i positiunile inimicului.- Corpulu de lucratori si mesterii trebu nciosi lucra dom technice. procurarii matt'l'ialului de resboiu si apnmtolui pentru asse1liu si bparare. - Serviciuln de amlmlnnti 1.
3i4
)-""
Jit.l
~ 1:~
37G
alJ1J SP]]t\
:.:te~gulu (vc~:llt:m) ~i
3~2
:1:'16
4.. :Mnluln rum procedau Dacii 1~ asediu si la apararea cdatilorn.- Berbecele (aries).
fa/,rs !1/lll'a],,s, laflmu si alte a:.'Jl1rate offensive si rlefensive. - Renduia!'R.
armalt' in te.~tudo.- Constructiunea de g-~lerii co1>rrite pre langa ziduri, cu d<stinatiune a 'nlewi aparart>a.- l'!Iachini de rrsboiu rnigmatice: niste carre cu
tr~i rote, avendn fl>se si verfuri de feru, ~siediate le Daci pre zidnrile Sarmizl':zethcRci. - c~ aruncau Dacii asediati in .:etatr, asupr'a incongiuratorilorn. Ballistel~ si catapultt>le erau cunnoscutr 5i intrebnint'ate de Vaci.- llescriptiunea
catapultei -- Cnrrt>le cu patru rotc de resboiu
:::::;9
46.
~crvicinlu
www.cimec.ro
3~12
puyin'a desvoltarc n orasielorn. -- Economi'a lorn agricola si influenti'a sea asupra l~gaturiloru celloru-alte allc Yietii.
3fl3
4S. l\tai tote plantele at:mentarii cari crescu in climde temp~ra.te s'a rc~panJitu U.e tim
puriu in Daci'a.- Granele se pastrau in silos seu gropi de pamentn. cum se obicl:nuesce pene adi in un0le parti ~!le Roman'ci si aiurea.
si leguminosele.
49.
Cr~scerea
fJ).
Architectn~-'.t
3fh)
401
51. Proccllecle ue constructiune si materialele usitate de Geti si Daci. - Remastie de asieclinminte, cetati vechi si zi<larii anteromne, in Tr:.nsilvani'a si Romani'a
403
52. Despre olari'a daca nici unu anticu nu face vrc-ua mentiune. -
Studiulu armeloru
clace de pc basso-relievurilc Colpmnei Traianc tl'in punctnln de vedere allu technicei
~i allu artei. - Coifulu atlatu intr'unu ~echiu lJmtin allu Senci, si coifulu llc la
Berra.- Vase de meta.\lu da~e pc Column'a Trlliana. - Artea monetara. la. Daci.
40~
caii~
'.
de communicatiune .
CAPITOLULU
4.05
410
XII-l~a
RC
cercc~riloru
~ynchronismn,
416
A. Daci'a inainte de
~-
41R
nici
correlatinne .
4:2
m~Cltale
www.cimec.ro
417
21
5. Mat~rialttlu din care sun tu fabricatq uneltele de petra provine mai tot.u d' in rocele
Carpatiloru.- Afara. de instrumentele de obsidian o, ce suntu importate, restulu a
fostu facutu chiaru in tiarra. - Unelte de osu . .
. . . . . . .
424
6. Nu tot uneltele de petra ei de osu apputinu epocei neolithice seu epocei numite in
g~nere
426
7. Deco in Daci'a a esistatu ua epoca pura a petrei.- Cum s'a pnsu cestiunea de dd. Goou
si Bolliacu, si tom arn trebui sa fie pusa
8. Vodastra. statiune pr istorica . .
. . . . . . . ,
9. Turdasiu, atatiuue a ,,poeei de petra pura.
427
42l
432
10. Alte localitati cari pastreadia urme de asiediemintele celei mai vechi populatiuni
Daciei.
.' .
433
433
434
435
445
4i8
450
17. Localitatile unde s'a gasitu obiecte de podoba, de bronza, argintu si auru, in Tran
460
silvania si ltomRni'a . . . . . . . . . . . . . . . .
18. 3. Instrumente si alte unelte de casa: Cutite. - Seceri. - Cose. - Dalte masive,
dalte gole. -Tarnacope si c:ocne. - Fe'restraie si alte obiecte : carligi de unditia
chtte, chei si clantie, forfeci, ace grose de insirtu, suie, fuse, cuie, tuburi de
foaie etc. . . . . . . . . . . . . .
. .
O19. 4. Vase de bron1u: ciubare, urciorn, ana mare cu ornamente de argintu pre den
sale, caldri, cupa de bronza. de arama si de auru ; vasu de arama cu trei pic;ore
ei doue maousie ; talere . . . . . . . . .
465
487
-163
921.
www.cimec.ro
22
1. Capricra; 1!. Lupu; 3. Caisiori; 4. Balauri.- Cocosii de bronzu nu apiJartinu
epocei preromane in Daci'a. -Figuri de auimalc lucrate in relievu pre tinichea
de bronzu seu cu aculu: capra, callu, armasaru, ursu, cne si cerbu; idem facuti de
paauentu : vaca, mistretiu, capriora, cerbi, cani si cai. - Fragmentulu unui bru
de placa de argintu de la Ciora, cu representattunca a douc figuri huma-re . . .
. .
37. Imitatiuni dopo tetradrachmele de argintu alle lu1 Philippa II regele Y'acedoniei. Aftarile mai nsemnate in Transilvani'a, Banatu, Ungari'a si Roman1';~.. - Alte
varieta~i de imitati uni alle aceleiasi tetradrachme philippice.- Imitatiuni dupo
monedele lui Alesandru cellu mare, Philippu III Arrhidenu, Cassander, Pbi-
www.cimec.ro
469
470
471
473
474
.(76
479
480
41:!8
~SS
491
4!'2
493
494
495
497
23
498
501
501
506
41. Analys'a chimica a metaluloi d'in care suntu batute actste monede p~obeadia baterea
loru in Traneilvani'a d'in argintu transilvanu, si probabile de cotre poporulu dacu.
- Alte monede ce se mai atribuescu Daciloru. - Monedele cu legenda ~APl\11~
BA~IAEQ~ suntu false. . . . . . . .
. . . . . . . . .
507
E. Ceramle'a Daelel
~
509
sub~tant=eloru
510
513
45. Olari'a de la alte siese statiuni preistorice: Joseni, Vallea. Na.ndrului, Na.ndru, Pesce
rea d'in Nandru, Kirsitiu si Pescer'a d'in vallea Joajului .
518
520
47. Ola.ri'a preromana d'in alte localitati alle Transilvaniei : Gowteriti'a, Bardotiu, Bon
dorfo, Mediesio, Gernesig, Cicu-sfn-Giozu, Bistriti'a, Copotiu. - Vasele largi cu
trei piciora de la Balomiru si Cotlea.- Vasele d'in Ungari'a de la KisTerenne ai
Szent-Andras langa Crisiu . . . .. . . . . . .
. . . . .
521
48. Localitatile d'in Romani'a unde s'au constata tu producte alle ceramicei preromane.Olari'a de la TalpaNet.otii, Calomfirescii-Tigani'a, Balacii, Zumbreasc'a si Maglavitu, 'Iinosu, Pisculu-Crasanii si Zimnicea . . . . . . . . . . .
52a
Vase de stylu primitivu ca.racterisate prin decoratiunea geometrica communa Inrlo-germauiloru d'in Europ'a. Comparatiunea ceraruicei dace cu a Celtiloru, Germaniloru, cu l'roductele ceramice
d'in locuintiele lacustre alle Elvetiei, cu vasele primitive alle Greciei si cu celle
de la Hissarlik in Asi'amica.. - lndustri'a ceramicei la poporde iudo-europene are
ua origine communa cu desvoltari ulteriore, partiala, independente si inegali
527
50. Influenti'a culturei mediterra.nee asupra ceramicei d'in Daci'a : apa.ritiunea plante
loru, animaleloru si a figurei umane in 'decoratiunea vaseloru. - Vase de stylu orientaln. - Sierpele, callulo si callaretiulu in ornamentic'a ceramicei Daciei
51. Conclusiune . . . . . . .
www.cimec.ro
531
533
24
583
535
540
540
Univlrsalitatea
546
57. Obiceiula de a inaltia movile pre mormentu este communu mai tutoru poporeloru an
tic<J. -
546
1. Morminte tumularii.
a.) Tumnli cu cadavru a.nu
P~trifalau
547
59. Systemulu inhumatiunei s'a pra<;tictn in Daci'a in epoc'a petrei si a bronzului. Dificultatile de a fixa epoc'a tumu!;loru cu cadavru ncarsu. - l:esultatulu cerceta
riloru dlui Bolliacu. - Tumululu de la Rusanijsci in judetiulu Roruanati
550
551
553
554
CAPITOLULU XIII-lea
Conclusinne.
554
!ppendice
Doue pretinse alphabete dacice
1. Semnele de pre carmidile ~i petrele de la Colib'aveche lang Slonu.
Llst'a cbortelori, a dampelorn si a tlgnrilorn intercalate In textu
Addeada et Corrlgenda
www.cimec.ro
..
558
575
590
PARTEA liu
STUDII
ASSUPR'A
CAPITOLULU 1.
www.cimec.ro
26
Mai tote notitiele ce aflmu in litteratur'a greca pene la Herodotu despre partile
Pontului se raporta la timpuri intunecosse, candu alte semintii de catu cele hellene,
plantandu colonii la tiermurile Marei-Negre si ale riurHoru mari d'imprrgiurulu ei,
semana cultur'a si religiunea asiatica pe unu pamentu lo~uitu de niste populatiuni
barbare si feroce.
Pbrenicianii principii marei si ai pamentului:. dupo cumu i numPscu profetii
ebrei(l), paru a fi imbrazdatu de timpuriu valurile nrospitalierului Pontos (Pontos
~~at\lo<;), fundandu aci, inainte de Milesiani, colonii totu atttu de numeroase ca
in celA alte tierri comerciale unde se stabilisPra. Este adeveratu co despre acest'a ne
lipsescu date precise ale scriitoriloru vechimei(2); anse vedemu pe colonistii greci,
oo in mai pucinu de unu secolu dupo gonirea CimmPriloru d'in locurile pontice de
cotre Scytbii emigrati d'in Asi'a, iau in stapenire mai multu de ua s1.1ta pietie colo ni ale
la Pontu si Bospboru. Aru fi fo!ltu impo3sibile ca intr'unu timpu asia de scurtu Milesianii se fundedie in diferita locuri atttea colonii, si acestea se se bucure de ua stare
atttu de infloritore, deco ei nu aru fi gasi tu aci fundamentele vechieloru stabilimente
phreniciarH, si ua populatiune mai culta de ca tu erau poporele primitive barbare d'in
vecinetatP(3). Iose, paguba nereparabile pentru geografi'a vechia, Hploratiunile si
descrierea tierriloru caletorite de Phreniciani n'a ajunsu pene la noi. Numai eate-va
notiuni vage ce 'ntempinamu in primele traditiuni geografice ale Greciloru se datorescu contactului directu cu densii. Asia, navigatiunea Argonautiloru (XIII secolu
a. Ch.), celu d'anteiu faptu insemnatu in istori'a geografica hellena, numi tu de Homeru 1tiXOt(15AooaiX cpresentu amintirii tuturor'a:., cantatu de Hesiodu(4), Orpheu si alti
multi poeti, indica ore-cari elemente curatu phreniciane, cumu de esemplu, fictiunea
transparenta a lanei de auru, pr'in care se intiellege bogati'a tierriloru aurifere d'in
(1) Isaia XXIII, 8; Ezecll. XXVI, 16.
(2) Numai Ammlnnu Marcelllnn areta anume co orasiulu Tyros de la gur'a Dnistrulni este
colon ia phoeniciana: ccivitas Tyros (Tyras), colon ia Phmnicum, quam prrestringit fluvius Tyras.
(XXII, 8, 41). S'aru parea la prim'a data co acesta notitia s'a na,;cutu pr'in simpl'a combinatiune a
!!Umelui de riu Tyras (Dnistru) cu alu cetatii d'in Phamici'a, Tyros. Tyros d'in textulu lui Ammianu
fiindu de sig-uru prin erore in locu de Iy,as, cuvintele de mai susu se raporta la orasiulu comercialu
Tyras trecuta in stapenirea Milesianiloru, si insemnatn de unii scri:tori ci ua colon ia a acestor'&
(Scymn. fr. 55). Vedi Movers, die Phimizie1, III, p. 306, 307.-G. Elclnvald, studiulu seu: cde
spre locuinticle celoru mai vechie ginti in Russi'a meridionale (Bibliotheca dlia citenia, St. Petersburg, 1838, v. 27. p. 53-9~, in limb'a russa).
(3) .ltlovers die Ph0nizie1 (4 volume 18U-185G, Berlin), v. 1H, p. 286-308 a reunitu puci
nele indicatiuni ce avemu despre prcsenti'a Phmnicianiloru la Pontulu-Euxinu inn.intea colonieloru
Milesiace.
(4) Schol. Apollonii P.hod. ad lib; IV, v. 59.
www.cimec.ro
27
jurulu Phasului, si despre care Grecii nu puteau avea atunci sciintia de catu pr'in Sidoniani(5). Totu astu-felu si tiert'a de argintu, Alibe, cunnoscuta loi Homeru(6) pe
tiermulu sudu-osticu alu Pontului-Euxinu.
3,
Homeru (X sec. a. Chr.), pusu de Strabo (7) in capulu geografiloru, avea despre
nordu cunnoscintie forte marginite, coei d'incolo de Thesalia totulu era pentru elu :
Thraci'a cu frigurosii sei munti(S). D'in afluentii Pontului pomenesce numai de
Partheniosu in tierr'a Enetihru; asemenra de orasiele maritime Kytoros, Sesamos,
Kromn'a si Aigialo~ (9); despre tiermulu nordicu, resaritenu seu apusenu alu MareiNegre nu spune nimica ; de ;)atu mai la nordu de Peonieni si Ciconi, - doue triburi thrace venite ca ajut6re in resboiulu Troiei( 10) - asiadia. poetisar:du pe Hippemolgi si Abieni, nisce triburi scythice dupo unii ~:criitori posteriori(ll); iaru pre
(5) Ukert, Uber die Argonautenfahrt, Geogr. der Griech. und Rrem., I, p. 321 seq. 1816.-Ch.
IA!vesque, Etudes sur l'hist. anc. de la Grece, t. V, p. 4. 1814. - O. MUller, Gesch. der grieeh.
Literatur bis au( das zeitalter Alexanders, I, 425, 1841.--- Vlvleu de St. Martlu, Histoire de la
Geographie, Paris 1873 p. 42.
(6) lliad'all, 856.-Strabo, XI. 1, 19, p. 499.
(7) Strabo 1, c. 2 si 6.
(8) llia.d'a. II, 844; IV, 533; V, 462; lX 5; X, 434 seq; XI, 223; XIII, 301; XX, 485; XIV, 224-2!~0.
Co nordulu s'a desemna.tu sub numele generala de Thraci'a. vedi anco: Dionysophanes a.p. Schol
Apoll, Rhod. 1, 826. Schol. Pind. Pyth. VIII. 5 - Meurs ad Apoll. Dysc. p. 95.-Bast. Ep. erit.
p. 266.--Ukert, Geogra; hie I, 2 p. 282.
(9) Homeru II, 85 L-855. -Se inceta dero Era.tosthenes si Apollodoru (a.p. Stra.bo VIJ, c. III, 6; I,
c. II, 19) eandu dicn co Homern nu avea nici ua. sciintia. despre Pontu.
(10) Iliad'a. II. 'f. 844 seq.
(Il) Ilia.d'a. XIII 'f. 4 ssq. Dupo ce poetulu descrie cumu Zeus a la.sa.tu pe Hectoru si pe Troiani
1e petrundia. pene a.prope de fiot'a. hellena, adauga ro atunci elu luandu-si ochii de la privelisc~a.
eampului de bataia, ii arunca spre tia.rr'a Thraciloru :
pucinu de ca.tn cinci popore : Mysi, Agaui, Hippemolgi, Galaktophagi si Abii. Prin Mysi, dupo tota.
probabilitatea, se intielege Thraci. Opiniunea co .!g~ui a.ru fi unn nume de pClporu scythicn a fostu
combatuta anco de multu de Eustathius (~d. Horn. 11. XIII, 5. p. 916. Comp. Steph Bye. v. "A~to~.
Heaych v. 'AlGlt>O~. Bernhrtrd, a.d. Dion. P. 30i p. 595) In numirile Hippemolgiloru (mulgnteri de iepe) si Galactofagiloru (mancatori de lapte,) gasindu-se obiceiuri pe cari scriitorii posteriori
le imparta.siescu Scythiloru, nu este f<,ra temeiu a raporta textulu de mai susu d'in Ilia~'a la popo
roln n>madn cunnoscutn lui H>meru numai pr'in epithete, dero numitu de Hesiodu :Ex.u3-cx~ (fra.g.
189 si 190). Despre A.bii nu se pote Udcide deco era unu poporu, si anume scythicu cum pretinde
Enstathius (ad. Il. X Il, 5 p. 916,) seu thra.cicu cnmu 'foesce Didymus la Stephanu rle la. Byzantiu (v. ~A~~ot), sen numai unu epithetonu mai departa.tu, (ot~~ot) ain acelorasi :Ex.b3a~, diferitele
www.cimec.ro
28
Cimmeri ii lasa in locuinti'a Noptii vecinice si a intunericului(l2), socotindu-i mai
multu de unu JlOporu fabulosu.
4.
Hesiodu (lX secolu a. Chr.) ne procura date geografice mai precise. Elu mentionedia
pentru anteia-ora, pare-se, riulu celu mare alu Enropt>i, htro~(13). Printre cele altP.
25 riuri ce mai enumera (14),-d'intrA cari jnmetate apartinu unghiului nordn-vesticu
alu Asiei-mici,-!mntu: AnaurOSIJ in Th~>sali'a; Strymonn si NessoAu in Thraci'a; HaIiakmonu in Macedoni'a, Kaikosu in Mysi'a, si apoi imf'diatu rinlu Ardeskos,fora indicatiunea tierrii pr'in care curge. Ukert ln socotesce spre apusu do Marea-Ne
grA(l5) pa candu Halling(16) si Schuller(17) ln identifica cu rinlu Argesiu, fora
cnventu intemeiatoru, pentru co ArdPsko~n ain lui Hesiodu arn lUte ti totu asia dPbine riuln YApttaxoc:: d'in tinr'a Odrysilor11 la sudnln Dunarei(l8), ca si ~opo"ljaaoc;; numitu de Herodotu in Scythi'a(l9) .. D'in aflnPntii norclici ai Mart>iNegre Hesiodu nu
cunnosce nic unulu. De Scythii CPi mulgntori de iepe face pomenire, deco cumu-va
versulu pastratu dr Strabone(20): AiiHo1ttic;; tE A[roc;; tE tos :Ex6a.~c;; f1t7t"tj(L6A"(ooc;;(21)
incercari ale grammaticiloru posteriori de a csplic:i rnven tul u fiindu ncsatiRfacetore. Ve eli St rabo1
VII, 296. 300. ::!02. 303. :111. XII, 55:'!. - Nicol. namaRc. ed. Orell. p. 140. Eustath. opp. ed. Tafel. XXIV, p. 224. -D'in autorii moderni, Goinpar:t Nif'hiJhr, Kleine histmi~che und pltilologische
Schri(ten, 1 368 (Bonn 1828). - D' An vi liP Memoi1es de /'Academic des inscription.~ et bcllrs
lettres; t. 2!',, Paris 1759, Ukert, Skytien und dns Latul de1 Geten ode!' Dalce!, Weimar 1846, p.
412. 414.- ~choenlng, Fortsetzung de1 Allg. Welthist. voi. 31, Geba.uer \7i1, p. 85.-.\. Riese,
die ldealisirung der NatunJiilker de.~ Nmdens, Heirlelberg 1R75, p. 8-10. V. de Slliut-~lnrtiu,
op. cit. p. 63-64.
(12) Od. Il, 14. Cornp. Cnno, Die Skythcn, Berlin 1871 p. 250. -Despre gcografi'a lui Homeru
vedi Groter.. nd, gegeniJemerkungen uber ][omer',q geogra.phie. in Allg. gcog!'. Epllem V. 48; Voss, Krit. Blaetern. Alte weltkunde I. - lJkert, geog1. der g1iechen und Rumer 1, 2 p. 310 seq.
Comp. Bemc!kungen ube1 Home!'. geog1. p. 5 seq.; Viilcker, uebe1 Ilomerischc gcographie und Weltkunde Hannover 18:{0.-Bzoskl\ de..(Jeog!". myth.-}'nrblgf'r, handb. de1 alten gcog1. I, noi: 41,
p. 21 resuma literatur'a asupr'a geografii lui Homeru. - Vivieu de St. Martin, op. cit. cap. VI. deosebesce forte bine doue geografli in Horncru : una positiva, a lui Homeru, ce se afla in lliad'a; alt'a
legendara, a secolului seu, in Odysse'a.
(13) Theogon 339 : X~AAtppM,'}opoo
(14) Theogon v. 3iJ7-345.
(15) &kythien und das Land der Geten orlrr JJake!', Weimar. !846, p. 15.
(16) Geschichte der Deutschen J. 67.
(17) Siebenburgen vor Ilerodot, in Archiv fur kunrle uste!T. gesch. Quellen, v. XIV, Wien
1855, p. 101.
(18) HProdoto IV. 92 :... riulo 'ApttOXOC:: care curge ot!X Oopooroy, traversa tierr'aOdrysiloru.
(19) Herodotu IV, 49. 92. - Comp. Forbigcr, op. cit I, p. 24, not'a 50 : Wir kennen nur eL
nen kleinen Nebenfiuss des Istros in Sarmatia Europaea namens Ardiscus, rler hier schwerlich gc
meint sein kann."
(20) Strabo VII 300: 3tt jlip or t6tE toi.ltooc;; (toi>c;; ~xf.l{}IXc;;) t1t1tl(LOAjoi>c;; sx~AOOY, xal
Ha[ooo~ (LO.ptoc;; ~Y torc; &r.:' 'Ep~too{}~yooi; mxp~ts}tsto~v E7tEotY 'Al&[oml~ rtc.
(21) fra.gm. 190.
www.cimec.ro
20
d'in caus'a scurtimei sila bei a doua d'in ~'X.6&rxt; n'aru pute fi banuitu de falsitate(22).
Prin A~tiopii d'in acestu fragmentu cata a intielege pe Assyrieni, cari pene in secolulu allu VII-1 a. Chr. fura puternici pe marginile Pootului.(23) Alte populatiuni
ce mai insira suntu: Galactofagi(24), Arimaspi, Grifoni (1pu1tst;) etc.(25).
5.
Dero cu incetulu cunooscintiele geografice ale Greciloru dPspre tierrile de Ia DunarP sA immnltiPscu prin stabilirf'ade colonii, intinderea relatiuniloru de comerciu si de
politica. Mana-Negra, ce avusese pene aci numele de Mare-Nrospitaliera, Pontos A.ruws, dPvine pr'in euphemismu Mare Ospitaliera, Pontos Euxenos(26). Coloniile Miletului semenate in nordulu marei, do la gurile Istrului pene la Bosphorulu Cimmerianu si Tauaisu, isi reserva pentru mai multe vecuri comerciulu maritimu apropo
~sclusivn. Istrosu, Torni, Odessus, Olbi'a, cele mai vechi d'io aste colonii milesiane,
suntu dupo inceputnlu secolului "lu VII 1a(27). Loru 8(\ datorPsce raspandirea unoru
idei mai Psacte despre tierrile Scythict:~, si chiaru notiunile poemei orphice despre
navigatiunea argonautica in ce privesce nordulu Pontului. Acesta poema, ajunsa peue la noi in ua forma posteriora chiaru lui Onomacritn, cullegetorulu si clasificatorulu canteceloru antice (illtre 500-550 a. Chr.), de ro alu carui fondu Pste in realitate anticu(28), asiedia in jurulu MaPotidei pe: Geloni, GPti, Sa uromati, Arimaspi
si alte triburi; iara la estr mitatile nori! ului pe: Pacti, Arctei, Lelioni, Scythii arma ti cu sageti si inchinatori ai lui Aresu, Taurii omucidi, Hyperboreni, Macrobieni,
Cimmerieni etc.(29). Form'a legendei ansP p1strata de Pindarn in a patr'a oda (comvusa in annulu 462 a. Chr.) trebnindu a se pune in acordu cn progrr sulu ideiloru
geografice ale timpului, dP la Pha~e dnce nav'a in Pontulu Euxinu; de aci in marea
Erithrea si lacnlu Tritonisu sitnatu in fnndulu Syrtdoru(30). u,masii lui, ceva mai
bine informati 11!1 mai ingadu~scu a crede co Pontulu Euxinu commuuica cu marea
(22) Cuno op cit., p. 249. - Niebulw, op. cit. p. :l65, citesce
atu-feliu
versulu de susu:
c:AI-
( :l) Mo,ers 011. cit., 111, 105: in der mythischen Erdkunde der GrieclH'II war .Aethiopien ge
w.. hnlichc Bczcichnnng fiir Assyrien. Vedi acolo argumentele pe cari se intemeiadia.
(24) fragm. 189, la Strabo VII. 302, d'in Ephorus, cartea l V l'AIX'X.toplijll.l\1 stt; IXtiX\1 1 &1t~
Y!lt~ ot'X.l 'x6vtrov.
(2G) fragtu l!JI. --Despre geugraphi'a lui Hesiodu vedi in genere: Woss, Weltkunde der .Alten,
p !li seq. Ukert, Gcogr. de Gr. u. Rrim. I, 1, p. 36, si Sickler, Handbuch d. alt. geogr. p. 55 seq
(2;) l:ratusthenes ap. Strab. VII, 2~)8. Simonides, epigr. 89. Anthol ed. Jacob, t. 1, p. 76.Etym. M. v. :d~mo~ 7t6YtOt;, p. 3S2
(27) Scymus Chius v. 747 si 804--807 cd. J,ctronue, 1840. Despre coloniile grecesci de la Marea.
Negr vc~i litcratur'a adunata in l'ol'bigcr, Handb. rlcr A !ten geogr. L p 41. not'a 55.
(~HJ ltuhukeniu~ l:pi8t. crit, p ~28 1782; ~lnniHJt'l, Geogr. de1 Gricchen und Boem., IV 26i
Ht>yue Hxc. J, ad Aen Vli, Volf, Proleg. ad. llomer. Vlvilln de St. Mnrtin, op. cit., p. 45.
(~9) 01'JJh. A1gona1tt. v. JU:l8 S<J. !Oli:). 11180 cd. Gcsner.
30) Pith. 1V, v. 44 7-448, si v. 58.
www.cimec.ro
30
Erithrea, nici mai transporta Corabi'a lui Jasonu pene la marile Nordului, ci gasescu
mai comodu a face pe Argonauti sa se intorca pe Istru in Mediteran'a, pe temeiulu
unei vechi credintie, de care se tine si Aristotelu(31), cumu co unu bratiu alu Dunarii (nf'gresitu afluentele seu Sa v'a) s'aru vers in Adriatic'a, si aru fi datu si numele
Istriei(32).
6.
7.
Expeditiunea lui Dariu regele Persiloru contr'a Scythiloru d'in Europ'a Ia annulu
513 a. Chr. contribui anco la respaodirea cunnoscintieloru despre tierrile si populatiunile de la Dunare si Marea-nllgra(37). Acestea suutu adesea pomenite de cotra
lyricii, tragicii si comedianii greci in productiunile Joru literarii. So!Jhokles (n. 495+
406), aduce Seythi si Colchi pe scena(38); Aeschylo3 (n. 5 25+456 a Chr.) puno la
Nordu de totu pe Hyperborei, in tierr'a caror'a Istru isi ia originea d'in muntii
(31) De Mirabil. auscultat., c. CXIJ, Beckm.; Hist. Anim., VIII, c. XV; Schneld Add. Justin
XXXII, 3, Plin., III, 22 (18) Strabo lib. 1, c. 3.
(32) Vedi pe largu Ferblger op. cit., p. 27, 300-301.-Ac~sta na.viga.tiune a Argonautiloru pe
Istru o consacra Apollonius de la Rhodos in poeru'a sea. scrisa catre 22>an. Chr. (lib. IV, v. 282 sq.)
si dupo elu, fora indoiala, parafrastulu seu Valerius Flacus. Comp. V. de St. Marti o, op. cit.
p. 55. - F. Bitsehl, die samlung der Homerischen gedichte durch Peisistratu& 1838. Opuse. 1.
(33) Dupo unii Leoke se ada la gur'a Istrului. Vedi Biblioth. der alt. Litt. u Kunst I. lned. p.
34, apud Ukert op. cit, p. 16 -Dupa altii la gnr'a Bory~thenului (Dnipru). Vedi De cyclo GraeCOl'Um epico et poetis cyclicis cr. eorumque fragm. Coli. et interpr. est C. G. MUiler, Lips 1829.
(34) Dergk poetae lyr. Gr. III 94 7 : 'A XiAAll, "(a.~ :Exu3-6ttx~ (.LEOEL~ Compara Ukert op.
cit. 18, Cuuo, op. cit 249; - Grote griech. gesch. v. Il p. 184 traduc. germana.
(35) Suldai v. A"(fi{)oupaot - Steph. Byz. 'laa'tjo6Y~.
(36) Herodotu lV, 12. 13.- Suld v .Aristeas. Compara asupr'a lui, 1. M. Sehultz, Apparat.
adannal. crit. rer. Graec. Kilia.e. 1826.4. p. 4, n. 9.
(37) Herodotu IV 89 seq.
(38) Schol. Dion. 10. Schol. Apoll. Rhod. IV, 223. 284. Athen. p. 189.
www.cimec.ro
31
Mai toti commentatorii recunnoscu co lectur'a 'Aptt~la.~ c Arabia este falsa, desi nu se invoescu asopr'a emendatiunei. Herman (Obs. crit. c. 1. p. 9) lJropuse :
fci~tol
t', Cipstov
&v~o;
dero renuntia singoru la dens'a ; Wieseler (Philologus. v. 9. p. 717) si Boissonade (Philostr. Epist
Paris 1842, p. 138) cit~scu :
'A~apla.~
t'
pEtoY &11&0~
lcctora, ce neputcndu-se justifica cu niciunu esemplu, trebue respinsa. (Ukert, op cit., p. 415 nota).
Pe observatiunea scholiutului, care cauta sa apere lectur'a. 'Apll~t(X;, cum co Strabo vorbesce de
Trogloditi in Arabi'a, si intre Maeotis si Marea Caspica, numindui pe acestia chiaru Arabi, 1tw~
t~v 'Ap11~lllv Ka.o'ltcXO!p oov!Jl'lt~oav; ~ e7tEi ~tpci.~rov ~'Ilai TprorAoobta.~ otxEiv !lstcx~l> Ma.ttimo~ X !It K!:ta?t[a~, Ot datY "Apa~a~, nu punemu mare greutate, pentru co este facuta, dupo
cumu a probatu Meinekius, de unu interpolatore multu posterioru, si nicaieri Strabo nu numesce pre
Troglodytii de la Caucasu: Arabi. Vedi Strabo 1. XI, c. VI. edit. Firm, Didot, Paris 1853; compara.
Jib. (, 1,27; XVI. 27. vedi Elmsley in Aesch. Prom. vinct. ed. Lips. 1828. 8. p. 183; - Dero ccco co
A.rabi'a pontica ne 'ntempina si in J<:uripide In . .f8C + 406 a. Chr.) Ba.xa.t, Teubner, I. 16., precumu si in comedi'a Trinumus a lui Plautu, actulu III-lea, in care vorbesce betranulu Charmides cu
Rycophantelc:
c&coph : Advenio CI Seleucia. Macedonia, Asia atque A-rabia, v. 845
Quas ego neque oculfs neque pedibus umquam usurpavi meis.
www.cimec.ro
32
8.
in
www.cimec.ro
33
tempina la predecesorii sei : Amadokii (50) si Sakii (51); ero pe Maeoti, pe cari
Herodotu ii pune la resaritu de Mailotis, deci ii scote d'in rendulu Scythiloru, elu ii
numesce lamuritu Scythi (52).
9.
Deco aruncamu acumu ua privire assupr'a acestoru scurte si imprastiate notitie, vedemn co, cu totu progresulu cunnoscintieloru geografice ale celoru vechi dintr'ua epoca
intr'alt'a, totusi ele suntu departe de a ne puM da ua idee esacta despre tierrile cunnoscute mai apoi sub numele de Daci'a, si despre poporele ce le au cutrieratu; pentru co:
seu pre vagi, seu in contradictiune unele cu altele, seu rodito de phantasie numai, in
acele timpuri iotunecos!e ale istoriei, seu in fine ajunse pene la noi trunchiat~>, in
sfaramaturi alterata chiaru de scriitorii posteriori, -aceste notitie ne lasa us negura
aprope deseversita assupr'a tierriloru d'intre Carpati si Dunare, pe care abia Herodotu
o risipesce in parte, deschidiendu portile Istoriei Daciei.
CAPITOLULU ll-1a
Herodotn
1.
(1) Scrierile principale suntu : Cellarl Notitia orbis antiqui; edit. Conrad Schwa.rz Lipsi!!!
1731, tom. J, pag. 401 sq.-Th. S. Bayeri De Scythice situ, qualis (uit sub cetatem Herodoti in
Commental'. Academice Scientia.1. Petr:Jpolitanae, 1728, tom. 1, pa.g. 400 sq; seu : de origin. et
priscis seclibus Scytluwum, in alle selle opusculis ad histo1iam antiquam, Hal. 1770 in 8.- Elchhorn, llist. ant. e gr. I p 405 sq. - F. \',Beer, Erliiut. de1 von .ilerodot und Plinius gegebe
ucn Beschreibung des alten Skythiens in Zusatz. zu .Allg. Welt liistorie 111, Il sq.- De Guigues,
JI!Cmoire dans lequel on entreprencl de (ixcr la situation de quelgues peuples Scythes, dont il est
1mrw dans Hcrodote, in Mcmoires de l' Amdemie des inscriptions et bclles-lettres, tom XXXV,
p. ~39 seq.-d'Anville, Examen critique rl'Jlcrodote, sur ce qu'il mpporte de la Scythie, totu acolo, t. XXXV, p. 573 s<].- 1, Pinkerton Dissert. on the origin and prog1ess o(the Scythians or
Goths, Lond. 1787. in -8;-Heunlke, De geographia Herodoti, Gottg. 1798;-Bredow, Geogra-
www.cimec.ro
34
Herodotu d'in Halikarnasu in Cari'~ (nascutu intre 490 si 480, mortu dupo 408
a. Chr.)(2), cu dreptu cuventu s'a numitu p'lrinte a1u Istoriei(3) si geografiei istorice.
Caletoru is(:oditoru, inteligentu, bagatoru de sema, studiindu singuru cu proprii sei
ochi teatrulu evenimentelom, monumentele, obiceiurila si naravurile poporeloru,
remane pe vecie in capulu celoru mai pretiose isvore ale istoriei antice (4). Cu tote
phiae ct uranologi111 Herodot. specim. Helmstadt, 1804.-Monuert, der Norden da Erde 1820, in-8,
p. 100 seq-f,eleweJ, Opis Scythii Herodota in alle selle: Pisma pomniejszc geogr. hist Warz. 1814.
-Senkowskl, O. I, Primieczania K. Herodotovu op\M?liiu Skithii, in Biblioteka dlia cztenia, t.
XXVII.-B. G. Nlebohr, Ueber die Geographie Herodots, p.132-158si Untersuchungen Uber die
Geschichte der Skythen, Geten, und Sarmaten p. 352 -398 in Kleine historische und philologischc
Schriften, erste sammlung, Bonn, 1828.- Diinlge, Commentatio de Geographia Herodoti, Beri.
1835. - Keooet, The geographical system of Herodot, London II, ed. 1832. - Drandstiltter,
Scythica, Reg. Prussorum 1837;-HermonR Dobrlk, Geographie des Herodot nebst einem .A.tlasse
von zehn Karten Kiinigsberg, \818, in-8. - l . H. f, HeerPn 1 Ideen iiher die Politik, den Ver
kehr und den Handel der vornehmsten vcelker der altcn Wclt, Gottingen 1824, l Th. 2 abth. p. 263
seq.-Halllng1 Geschichte de, Skythen, Berlin 11'33 in 8;-Lindner, Skythien und die Skythen des
Herodot, Stuttgart 18 H. - P. 1, Sehofarlk, Slawische Alterthiimel, 2 volume, trad. germana
a loi Mosig voR Aehrenfeld, Leipzig 1843. -HoRsenlo~, Ost-Europa nach Herodot, Dorpat 1844.Nadezsdlu, Herodotova Skythiia obiasnennaia czrez sliczenie s miestnostiami, in Zapiski Odes
skago Obsczestva Istorii, Odessa 1841, in -4, t. 1.-Ukert, Skythien und das Land der Geten oder Daker, 1846; -Colster, das Land der Skythen bei He1odot und Hippokrates, in Neue Jahr
bi.icher fur Philologie und Predagogie, Loipzig 1846, XII supplementbaRd p. 569-632 si XIII
suppl. band, 1847, p. 5-77. -- 1. c. SehuUer, Sieb~mbi.irgen vor Herodot und in dessen Zeitalter,
in .A.rchiv fur kunde i:isterr geschichtsquellen, tom. XIV, Wien. - 1. G. CuRO, Die Skythen, Berlin
1871;-George Rawt inson, On the Geoqraphy of Scythia, in History of Herodotus, vol. III, third
!!dition 1875, p. 201-208.- B. P. Hasdeu, Istoria critica a Romaniloru, u:ed. 1&75, Bueuresci
p. 181-215.
(2) Dyonys. Halic. de Thucy.l. 820. - Diodor 11 32. Euseb. ol. 78. Dupo Pamphil'a, ua collectionista de memorii istorica, ce traia in timpolu imparatului Nero, Herodotu s'aru fi nascutu la
484 a. Chr. Anse si dens'a nu da faptul o ea positivu, coei in pasagiulu pastra tu la Gellius Noctt. ALt.
XV 23 se dice videtur. Hellanicus Herodotus.Thucydides, historilll seriptores, in isdem fere temporibus laude ingenti floruerunt et noR nimis longe dietantibus fuerunt reratibus. nam Hellanicus
iuitio belli Peloponesiaci fuisse quinque et sexaginta aunos uatus vidctur, Herodotus tres et quin
quaginta, Thucydides quadraginta. scriptum est hoc in libro undecimo Pamphilre.
(3) Cicero, de legg 1, 1,~ capud Herodotum patrem histori111.
(4) Vedi artieolulu lui Golgnlaut Herodote in Encyclopedie des gens du 111onde, Paris.- F. {'.
Dahlmuuo, Herodot a.us stlinem buche &ein leben(Forschungen auf dem gebiete der geschichte III)
Altona 1823. - K. Wilh. Ludw. Heyse de Herodoti vita et itineribus, Berol. 1826; Mustoxidi,
www.cimec.ro
35
Nove Muse di Erodoto tradotte, Milan, 1820; - Herodotus, in K. Otfr. Miiller, gesch. '1. griech. lit.
teratur, Breslau 1841. -Will. More, Crit. History of the U.nguage and litterature of ancient
Greece (1850. 1854-60.) London.- Dau non Herodote, in Cours d'ctudes historiques.- Ad. Schilll,
l'hilologus VIU 193. X 25, 410.- G. Rawllosoo, History of Herodotus, cap. I, II si III voi. 1,
London 1875.- H. Stelo, Herodotus, erster hand erstes heft, Einleitung, 2 auflage, Berlin 1864;K. Ablcbt, Herodotus 1 hand, Einleitung, p. 1-28, Leipzig 1861, etc.
(5) lrlstotelu iln numesce povestitoru de basme !L'l{)-al..r5rac;, de _qener. an. III 5, comp. hist
an. III 22. -Cicero de legg. 1 1, de div. II 56; Gellius IH 10. Altii cfalsificatoru alu adeverulni
si partialu, Photlos. Bibl. p. !35 la Bekk. loseph adv . .dp. J 3. Plutarch in scrierea xspi
'Hpo86too UXO"Ij{)-;(~~ (Moral. p. 854- 874). Comp. criticulu Dionysios d'in Halikarnass de Thucyd. 8'.!0 Clmp ad. Cn. Pompei. 7o7 sq. Comp. Gust. Lahmeyer de libellt Plutarchei, qui de malignitate Ilerodoti inscribitur, et auctoritate et auctore, Gutting. 1848, 4. - A.rnold Schmfer;, .4,
bri.~s der Quellenkunde der Griechischen geschichte bis au( Polybios, Leipzig 1867.- G. Ra>Wilnl'
soo, History of Herodotus, 1 69 -140.
(6) Asia d~ es. inscriptiunile cuneiforme descoperite si descifrate suotu in perfectu. acordn cu
indicatiunile lui Herodotu. Vedi Eug nuruouf. llfcm. sur deux inscript. cuneiformes trouvees
pres d' Hamadan. 1836, in-4. - C. Lassen, die altpersischen Keil-Inschri(ten von Persepolis,
1836, in8;-Jacquet, sur le mem. de M. Lassen, in Nouv. Journ. Asiat. III-a ser., 1838, t.V,
575 sq. VI, 385 etc. - Inscriptiunea apoi dela Bisutnn nn departo de Kirmanchat, a lui Darios
Hyst:upes confirma po dcplinu arretarile sele despre evenimentele d'in primii anni ai domniei lui
Dariu, inaintea expeditiunei d'in Scythi'a. cf. Rawlluson. H. C. Memoir on the Great InscriJJtion
at Behistun (in Journal of Asiatic Society. 1846-1849). - Idem. History of Herodotus, 1. cap
III. p. 69 B'J , on the merits a11d defects of Iferodotus as an historian.
(7) Rawllosoo, op. cit. 1 cap. III, p. 83 sq.
(8,'. Herodotu. VII 152; Il 123. Comp. III 9. IV 19~; V 45; VII-239.
(9) De es. legend'a despre furnicile ce ngropa aurnlu. Vedi Federlk Sehlero, iiber die sage
vo11 den Goldqrabenden Ameisen, Kopenhagen, 1873.
(10) Dauuno, Cours d'histoire, Il, p. 4t dice despre cartea IV: cOn peut la rogarder eomme l'one des plus recommendables parties rle son oovrage.~
(Il) Asia sun tu insirate: istoriele Libyei, Scythiei , I.ydiei (1, 95) , a compatriotiloru sei d'in
Asia-mica. (1, 142-150) inainto de espeditiunile cuceritore ale Persi!orq,
t*
www.cimec.ro
36
Dariu, ajunge la faptululu co ~cythii aru fi devastatu ua data intreg'a Asia(l2); pentru acesta navala voesce acumu sa si resbune Dariu (13); si pene a nu ne povesti
expeditiunea regelui Persiei, istoriculu noAtru s'apuca a descrie manuntitu tierrile de
la nordulu Pontului, poporele ce locuescu acolo, mai cu sema pe Scythi, originea, naravurile si credintiele loru (14).
Pentru cestiunea de a sci de unde a culle~m Herodotu informatiunile sele, cata a
deor:~sebi anume :
a) Cari d'iu datele sele se iotemeiadia pe antopsi~>.
b) Cari, pe isv6re scrise, si cari suntu aceste isv6re ?
t) Cad, pe comunica.tiuni vtJrbale, si d!:l h cine le-a vriimitu?
d) Cari sun tu numai consecintie, combwatiuni seu hypothese proprii ale sele?
www.cimec.ro
37
www.cimec.ro
38
1obiaru io Greci'a multe despre al~ Scythiloru, caci cu UIO anni inainte de a scrie istori'a
,Bea, coloniile grecesci de la tiermurile Pontului : Pantikapaeonu, Olbi'a, Tyras, Dio' akurias; Istri'a si altele, intre.tineau legaturi vini, de ua parte cu triburile scythice de
la cari cumperau grane si alte producte naturale, de alt'a cu Greci'a - unde le trimiteau(30).-Partea cea mare anse a informatiuniloru atatu de nuoi si amenuutite
Herodotu a capatat-o pr'in comnnicatiuni verbale, ce singuru le numesce(31) isvorl.'lle
sele principale : a) de la Grecii d'in coloniile milesiane(32); b) de la Scythii aflatori
in acele colonii(33), n caroru cunnoscintia si buna-vointia de a da relatiuni, nu ua
data elu o lauda(34) ; c) d'in isvore persane(35 ); si d) d'in traditiuni lo0ale de la
Krotonu si Tarentu(36).
(30) Anco d'in timpulu resboiului cu Persii Hellad'a se indestula cu grau, materiale de constructiuni, pandia, pesce, sclavi etc. (Herod. VI, 26; VII 147; II 105. Thucyd VI, 20; VII 27. 28. II 69)
de la tiermulu nordicu alu Marii Negre. Vedi K. Neumann, Die Hellenen im Skithenlande 1, 1,
71, Berlin 1855. - Herodotu comparandu Borysthenele cu Nilulu in ce privesce folosele ce ambele
riuri aducu locuitoriloru, enumera intre altele si escelentulu gru de la malurile loru. (Herodot. IV
53 : o1r6po~ ts 1ta.p a.btbv ltptoto~ "(LYsta.t, 1tOLlJ ts, t1J oo oltai psta.t ~ XWPlJ ~a.-3-tmit'l),
IV 17 despre I.'ll.63ott apot7ips~ V li, 147). Se intielege co multi commercianti d'in Hellad'a veneau
la. Marea. Negra in contactu directa cu Scythii, si multi d'in acestia la rendulu loro visitan Hellad'a.
In Spart'a vedemu Scythi in timpulu lui Cleomene (Her. VI 84); in Athen'a se afla, dupo batali'a de
la Salamis, unu corpu scythicu de soldati politieucsci (numiti To~6ta.l seu Ilsoo[vtol ), care de la 300
se urca in scurtu timpu la 1200 omeni. Ukert, Skythien p 28, 35. Cono, op. cit., p. 85.
(31) IV, 16.
(32) IV, 24.
(33) Herodotu singuru de trei ori dice: IV. 5.-7. 16 AEjOt>Ol I.'ll.o-3-a.t, - ~EAA'I)YS~ of tOV
Il6vtov Ol'll.aovu~. Vedi d'iu contra Herse Quaest. Herod. Berl. 1827.- Hansenlus Ost-Europa
nach Herodot, 1844, 8, 9 de si admite cu sigurantia co Herodotu fusese a) la gur'a Hypanisului; si b) in tierr'a d'intre Hypaois si Tyres, totusi in 459 pune la indouiala chiaru deco elu va fi vediutn vre ua datlt in ochii-i vr'unu Scythu. Acest'a e in adeveru ua bypercritica, care se contradice
cu sine insesi, dupo cumu observa Kolster op. cit., p. 585. Co Herodotu nu se las numai pe povestele conna.tiooaliloru sei de la Pontus, si co intreba la nevoia si pe Scythi, probeadia intre altele
cuvintele sele de la fi nea relatiunei despre mortt>aJui Anacilarsis, unchiul o regelui Scythu Jdantbyr-
~oii; lucrulu tinendu-se de Scytbi forte in taina, Herodotu ilo putu afl3 numai d'in gur'a oellui mai
intimu functionaru allu lui Ariapithes (IV, 76): )(.IJ.l yf)y ~; tl~ srp1Jtll.lltspt 'Ava.xapoto~,
rptto[
!LlY I.'ll.o3a.l "(lYWO)(.SlY ..
o'S"(W ~)(.OQ:lll. T[psw to5 'Aplll.1tet3sot; S1tltp61tC.Q EtYil.l tt5tOY
ou
w;
p.
466~467.
(36) Capitoluln intregu d'in cartea III, 129-138 relativu la Demokeues, si importanta pentru
resboiulu scylhicu. Vedi Kirchboft', Abfassungszeit, p. 14. - DUdinger, op. cit.. p. 6.
www.cimec.ro
39
. 4.
Cerculu cercetariloru nostre fiindu tnai cu seama Daci'a Traiana, vomu studhUn
Herodotu eu' deosebire tierrile d'intre Tiss' a si Dnistru, incependu cu Scythi 'a.
Oonturu1u si intinderea Scythiei. Dupo cele dise de Herodotu in cartea IV 101,
IV 99,20 'i 3 urmedia co form'a Scythiei este unu patrulateru (tstpcijwvov), avendu
douc laturi scaldata de mari : Pontulu-Euxinu la sudu, Bosphorulu Cimmerianu si
Maeotisw peae 1a Tanaisu, la estu(37). In realitate anse se pare co elu a considera tu
numai na 'lature a patratului ca margini ta de mare; coei, dupo cumu observa Rawlinson(38), deco s'aru lasa la ua parte ua portiune d'in peninsul'a Taurica (Krimulu),
tiermulu de la gurii~ Dunarii pene la Tcmaisu aru represiata in aieveru ua linie drepta,
pe carA Herodotu o divide in doua parti egale: intre Dunare si gurilfl Borysthenului
2000 stadii (230 mile); intre Borysthene si guril;=J Tanaisului alte 2000 stadii {230
mile), peste totu 4000 stadii seu 460 mile(39).
Dero acesta linie este indreptata catre sudu-Jstn, ca cumu aru atinge doue mari,
d'in cari un'a s'aru pute numi cea sudica (marea negra), iaru cea-l-alta cea resari.
tena (Marea de Azovu). Laturea de la estu a patratului era determinata de Tanaisu
celu puci11u intr'ua parte, despartindu pe Scythii regali de catre Sauromati(40); cea de
la nordu se hotara cu poporele: Agatirsii, Neurii, Androfagii si Melanchlenii; ero spre
vestu limit'a d'intre Scyiti'a si Thraci'a era in realitate riulu Istrulu, celu pueinu la
gur'a sea, coei mai departe in susu, dupo cumu resulta d'in cuvintele s; tci 'ltAti"(toc t'ij.;
l:x.u~(ll.; sa~liAJ..sv aru urma co elu nu alcatuia ua lature a patratului, ci atingea numai laturea oblicu la unu coltiu(41).
(37) Herma nu Bobrlk, Geographie des Herodot nebst einem Atlasse von Zehn Karten, Konigsberg, 1838 in-8. Bawllnson III, Essay, on thc gcography of Scythia, nu iau coventulu t~
tp!ijWYOY in simtiulu restrinsu de patra.'tu, Primnlu dice p. 84: cSkythien ist ein viereck (von
Quad.rate findet sich nirgends etwas. - Cela d'alu douilea, p. 204: ctha.t he thought Scythia
extended inlnnd about the same distance as its length along the coa~t; and that he therefor.J
called it square, menning thereby not to give its exact figure, but to describe its general shape.
-Forbiger 1 77 nota 21, A.biebt Ilerodot li p. 250, Colster op. cit 605-607, etc., admitu
unu patrata oblicu [J. Cestiunea nu presinta anse nic:-uno interesu. coei chiaru dlco Herodotu
aru fi disn patratu termenulu nu trebuie hatu ad litteram.
(38) op. cit. lii p. 204.
(39) Cu 40 mile adica mai puci nu de cotu realitatea, pentru co de la gur'a cea mai nordica a Dunarii pene la gura Tanai~ului (Donului) distanti'a in linie drepta este de 500 mile geografice.
(40) Herodoh IV 20. '<!1 -Rawliusonl. c,
(41) ltawllnsonl. c.- Bobrlk.l. c. -Celebrulo Niebuhr in sturliulu seu Ueber dugeographie
Herodots (Kleine Schriften, I, p. 156 &q.) sustine co, dupo Herodotu Scythi'a era limitata de cotra
doue parti de mare; tiel'mulu sudicu se intindea in linie drepta de la gurile Dunarii penr la Palus
Maeotis intr'ua distantia de 4000 stadii; celu resaritenu asemenea de la :Oah1> ~Ja<.otis pene la
gur'a Tanaisului (Donului) totu in aceiasi departare; laturea apusena, paralela cu cea resaritena se
www.cimec.ro
40
IIICI
c:
CI
li
PONTUS
EUXI N us
Acesta constructiune ata tu de departata de realitate- si care a gasi tu unu aparatoru in ldeler, --o interneia.dia autorulu ei pe 99-101 d'in cartea IV a lui Herodotu, si mai cu serna
pe comparatiunea ce face Herodotu in cartea II, 33 si 34 intre Nilu si Dunare.
Ea este lipsita. anse de ori-ce fundarnentu, pentru co : Niebuhr ia cuvintele lui Herodotu, 1 stru
aeaouo3cxl t<ji NsO..<p, intr'unu intielesu prea restrinsu, pe candu adeveratulu intielesu nu este
altulu de cotu co: precumu Nilulu inrliumatatiesce Liby'a, totu asia si Istrulu divide in doue
parti Europ'a. A conchide anse de aci co Istrulu are ua directiune spre resaritu totu atatu de
www.cimec.ro
41
laculu d'in eare curge Tyras seu Dnistru, si la vestu ua linie de la. acest~;~laeu pene
la Dunarll.,(42)
Prin urmare, Scythi'a coprinae1, dupo Heeren si Rawlinson(43), d'in Russi'a m&ridiouale: guvernamentale Khersonu, Poltaw'a, Ekateriuoslavu, K)larcovu, Kursku, Kosacii de la Donu, Voronezu, Riazanu, Orlovu, Tul'a, Mogilevu, Ceruizovu, Minsku,
Volhynia (in parte), Kievu si Podoli'a; apoi Bassarabi'a, Moldov'a si Tierr'a-romanesea.
6
www.cimec.ro
42
Lindner(48),-acolo unde fluviulu isi indrepta cursulu cotre Sudu-estu spre marea negra, adico la Ialomiti'a; dupo Nadezdin(49),-mai susu de Galati, dupo Colster(Su), la
Argflsiu; dupo d. Hasdeu(51), in Romani'a-mica, aprilpe de Oltu; in fine Cuno(52): intorsetur'a pe care o formedia Thraci'a se nasca prin arcul11 Dunari deschisu in spre nordu
de la Orsiov'a pene la Galati.:.-Totu Cuno(53) mai pretinde co: ~!; {MJ..aaaav ccotre
mare d'in pasagiulu in cestiune, semnMia: ~!; tljvs t~Y -&. cotre Marea Egeu care
nu se attinge de Scythi'a. -Ua simpla privire a chartei ne areta: 1 aci nu pote fi vorb'a
despre vre-unu golfu, coei simtiulu testului este co : Acolo unde Thraci'a indreptendu-9e cotre marea-negra, formedia ua intorsatura, acolo incepe Scybti'a, in car~ curge
Istru, indreptendu-si cursulu cotre sudu-estu. Prin urmare x6/..1toa- ulu Thraciei de
care e vorb'a se afla in aproprierea gureloru Dunarii(54). nu mai josu de Galati, mai
pucinu anco la Oltu seu Orsiov'a, ci anume acolo unde Dunarea isi schimba de na data
intregulu sistemu allu gur('loru salle spre resaritu. - 2. Prin e~ -3-ti/..aaaaY se 'ntielege
marea-negra, ero nu marea Egea, care vine in sudu-estulu Thraciei, coei in ultimulu
casu cuvintele Cotre mare:. R.ru fi superflue, pe ca11du in primulu suntu necesarP,
desemnandu anume partea Thraciei vecina cu Scythi'a, adico: cea care se indreptedia
spre Pontulu-Euxinu.-3 Herodotu da Scythiei forma patrulatera; 4 mesurandu laturile, elu incepe de la gurele Dunarii spre estu, ero nu mai de 'nainte;, 5 in cartea
V 9, ne mai spune : co tierr'a de dincolo de Dunare (la sting'a fluviLlui) pare a fi ua
pustie fora margini, si co numai de Sigini a aflatu c'aru locui acolo. Acestea aru ti
in contradictiune isbit6re cu IV 99 deco Scythi'a s'aru intinde pene la Orsiov'a, coei
in acE'stu casu aru fi trE'buitu se dica in suscitatulu textu V 9: In Nordulu Istrului este tierr'a Scythiloru; mai departe, a Agatirsiloru (5); 6 Ori-candu
vorbesce despre Scythi'a Herodotu se refera la tierrile d'in Nordulu Pontului Euxinu;
(48)
(49)
(50)
(51)
www.cimec.ro
43
triotolo seu Aristagoras d'in Miletu Herodot (V 49-54). Asemeni carti Herodotn putea se le utilisedie.-b) Tierrile coprinse mai in urma sub numele de Daci'a era de totu necuonoscute lui Herodotu- c) .Acest'a tinendu natiunea Thraca dreptu cea mai mare dupo cea indiana (V 3), ii atribuia si ua tierra de enorma intindere, cbiaru lllyri'a, ba anco se pote co spre N. W. elin sa fi intinsn
Thraci'a p~ste t6ta Europa de medilocu, asia co .relativu vorbindu numai ua mica pa1te d'in
Tbraci'a remne care sa se hotarasca cu Scythi'a." Asia ajunge Cuno la conclnsinnea cumnco : Herodotu, departe d'a se contradice, nu s'a espresu ind~stulu de bine; .und jener widersprucb wiirde
eber eine ungena.nigkeit des ausdruckes zu nennen sein"! - Colster p. 10 (13 supl. b.) intiellege
prin .d'incolo de Istru" alin lui Herodoto cursulu superioru allu Dunarii, in Ungari'a.
(56) Acesta impregiurare a determinata pe unii a banui vre ua lacuna in textu, co paragrafe intregi in care s'arn fi vorbitu despre imaginar'a Scythia. de la Portile de fern pene la Galati, s'aru fi
lasatu la ua pi!.rte rlc cotre copisti. (Lindner 43,47.- Hasdeu 215). Acesta ipotesa nu are pentru
sine nici unu sprijinn; ba auco se combate de Herotlotu ~hiaru; deco arest'a aru fi cunnoscutu regiunfa
Tierrei Homane~ci a.menuntitu, si aru fi descris'o intr'ua parte perduta a operei selle, de siguru co in
cartea V 9, l O ellu nu aru mai li scrisu ceea ce ,;e ci tesce acolo. Totu ce se pote dice cu ore care gradu
de sigurantia este co : avemn aci in fa tia doue isvore de infonnatiuni deosebite : un'a pontica ai alt'a
1hrBca; prim'a depusa in cartea IV nu scil1 se spue lui Herodotu nimict1 despre tierr'a n6stra; nici da
clima, productinnile naturale, locuitori, ci numai despre afluentii Tstrnlui; cea d'a dou'a ii dede numai cte-va notiuni vage despre dens'a, pe cari le trecu in V 9, 10, fora 1t tine sema de celle scrise in
IV, 48.49.
(fl7) Herodotu scie co Istru vine d'in tierr'a Celtiloru (II 33) si isvoresce apr6pe de Pyrene. Astu
nume ellu l'atribNe unei cetati, dero e mai probabiln co apartine unui munte : nu la Pirinei 1
cumu se crede in genero (.Abicht. II 33, Stein etc.,) ci la Brenner, de unde ese lnn, principal'&
ramura superiora a Dunarii. (V. de St. Martin, op. cit. 86).
www.cimec.ro
inediloculu acestor'a curge Ararus, Naparis si Urdessus si se versa totu in Istru. T6te aceste riuri cari marescu Istrulu se nascu chiaru in Scythi'a (cxfitLjEYE~ 1totcx[Lot l:'l!.o3Lxot):~~.
In privinti'a indentificatiunii Poratei (la Const. Porphyrogennetu Bpooto<;), cu Prutulu de adi nu incape nici ua induoiala, coei atatu topicu :catu si foneticu correspundu pe deplinu. - Tiarantus in de ob~te se tiene dreptu Oltu(58). Dero elu s'a
mai indentificatu si cu This'a(59), Ialomiti'a(60), Teleormanu(61), Cern'a(62), SEIretu(63); - Ararus, dreptu Siretu(64), Oltu(65), Ialomiti'a(66), Moldov'a(67); Naparis dreptuPrahov'a seu Ialomiti'a(68), ArgeAiu(69), Ialomiti'a(70), Berladu(71),
Bistriti'a(72) Damboviti'a(73), si Ordessus in fine
Argesiu(74), Buzeu(75), Berladu(76). P13ntru identitatea Tiarantului cu Oltulu vorbesce numai positiunea geografica., trebuindu intre Porat'a si Tiarantu a se afl trei afluenti directi ai Istrului: Ara rus,
Na.paris si Ordessus, cari la rendu!u loru nu aru potea fi de ca tu Seretulu, Ialomiti'a si
Argesiu; pe ca.ndu d'in contr'a, pentru indentitatea lui cu Seretulu vorbesce numai asemanarea numelui, coei Tiarantus este Siarantus(77), T cu S cofundaudu-se in
(58) Bayer, op. ed. Klotz p. 80, d' !nvllle, Mem. de l' Ac. XXVIII, 461.-Niebohr, RenneljGeogt".
of. Herod. p. 414), Ukert p. 184. Rawlinsou, Schuller op. cit., Ablcht lac. IV 48.- Gatterer,
f, Chr., Thracien nach Herodot und Thucydides, Gottingen 1800 p. 17.
(59) Relchard, p. 302 care gasesce asemenare de numi intre : Tiarantos si Tiss'a.
(60) Llndner.
(61) Goos, Studienzur Geogr. und Geschichte des Trajanischen Daciens, Hermanstadt 1874 p. 9.
(62) Hansenios 19. - Cono 1. c.
(63) Nadezdin, l. c. Kolster, MHhlenhof, in Monatsberichte der Berliner Akademie, 1866 , nesjardins, La Table de Peutinger, Paris; Hasdeu, Istori'a Critica a Rom., Colster p. 14. -Inainte de toti inse : Cellarlus.
(64) d' Anvllle, Bayer, Rennel, Ukert, Llndner, Goos, Hanllenluli, Rawllnsou, Gatterer, Ableht
(65) llannert, Relchard.
(66) Kolster.
(67) Nadezdin.
(68) d'Anvllle, Bayer, Rennel, Rawllnson.
(69 J Manert.
(70) Ukert, Hansenlos, Goos, .A.bleht, Gatterer.
(71) Llndner.
(72) Nadezdln.
(73) Kolster.
(74) Bayer, d' An viile, Rennel, Gatterer, Halllog, Geschichte der Deutschen I, 67, Goos, Kolster, Hansenlus, Ablcht, Bawllnson.
(75) Lindner.
(16) Nadezdin.
ter + sufix an tus
(77)
Tia.rantus = radecin'a
,.
ter +
" entns
t cu o se confunda in
dialectele hellenice, avemo
ser +
,.
Siarantus =
radacina
an tus
ser +
,.
entus
l:Ep +
sto~, cumu se afla
la Const. Porphyrogenet de administrando imperio, rec. Bekker, Bonnae 1840, in 8, p. 171 c. 38
Cf. Milhlt>nhof, l. c., Hasdeu, l. c.-Rawllnaoo. 111.-Cobetr, (XIII, 14) care presupune in 'Ispcxoo~
www.cimec.ro
45
www.cimec.ro
46
s4u d'in vre unu altu autoru elaBsicu grecu. Pote co 8ta fL'ooo tardiu, in cursulu Evului-mediu isi voru fi lua.tu acceptiunea : cquo interveniente vel cujus npera aliquid
perficitun 8ta [J.iooo ~Xbtoo, 8ta [J.Eaoo &v3poo1toY etc.(85), coei celoru antici ea remsne
absolutu necuonoscuta(86); II, Chiaru dtko ota f1aoo se ia in simtiu de cmedilocire~,
Nadezdin identifica cele trei riuri cu trei a:ftuenti ai Seretului, pe candu Herodotu
dice 8ta (J.tooo tootrov, cprin mediuloculu acestorn-a~ adico si allu Prutului-nu n'umai aZlu Siretului; - III, Estfl pucinu verisimile a fi ajunsu la cunnoscinti'a lui Herodotu nisce afluenti ca : Gigi'a, Sarat'a, Nirnov'a, Lapm'lin'a, Thigheciu, Trotusiu,
Putn'a, Rimnicu, Moldov'a etc.,-pe candu mai lesne potea elu afl despre esistenti'a
unorn riuri ca Argesiu si Ialomiti'a cari se versa de-a dreptulu in Dunare; IV, deco
numele Tiarantus se recunnosce in Sere tu, nu se ~6te nega si Ordessus in Argesiu(87)
si Marisus in Muresiu; si :-, Tiarantus aru potea fi Siretu, cumu Ordesus=Argesiu, fora a fi nevoi11 se se .'lchimbe simtiulu cuvint.,loru ota [J.aoo, coei Herodotu
avendu cunnoscintie forte superficiale df'spre localitatile Dunarii era posibilu a se inBiela, oumu s'a si insielatu in realitate.
8.
Alu flieselea afluentu alu Duoarii-dero care nu A socoti tu de Herodotu intre cei cinci
isvoritori de pe chiaru pamentulu scythicu, e~te Maris, despre care
dice :
'E~ as 'Ar!X36parov Ma.pt~ 1t0t1X(J.6<; 'psroy OO(J.f1l0'(t(Xl tlj) "fa't'p!fl (VI 48). Mai toti
commentatorii tienu c cev: f6rte verisimile identitatea lui Mtiptc Cl' :M:nresiulu de
adi(88), afluentele Thisei, alu carui cursu inferioru Herodotu t'aru ti luatu dreptu ua
contiouatiune a Muresiului, totu asia precumu acel' a alu Saonei SfHI 11mesce anco adi
Rhone, ero Moldaulu (Wltava) i~i pierde numelr seu de la Vt:J sarea El bei intr'insulu(S9).
Reichard vede mai lrsne in elu pe Mtrava (90), Lindn.1(91) Nadezdin(92) si d. Hasden(93)prefera pe Oltn cu argumente nu de ajunsu convingutore(94): si acest'a o dicemu
OtLjiYis~;=adeco
(85) Henr. Stephanos, Thesanrus Gra3Ca3 lingur1l rec. Hase et Dindorf, ed. Pirm. Didot, t. V
p. 825.
Roma>~iloru,
1,
J8~-1D3
www.cimec.ro
47
si pentru cele alte riuri, a caroru identificare, afora de a Poratei cu Prutulu, si a Tiarantului cu Siretulu, suntu nesigure d'in causa co, nu se afla in textu s~u in natura
2. Reversa.rea. cMarisului:~~ erodotianu imediata in Dunare;
ll. Textulu lui Strabone despre riulu cMaris:~~.
4. Numele d'in vechime alu Turtucaii (de peste Dunare) : Transmarisca;
5. Venirea Marisului d'in tiPrr'a Agathirsiloru cea bogata prin auru, si
6. Jnsemnarea cuventului cMaris11 in limb'a scytha de .hotaru."
Contra punctului 1-iu observamu : co Herodotu vorbindu despre Maris ilu citedia, nu spre a d~ter
mina marginele Scythiei despre apusu, ci a indica rurile cari marescu Dunarea. Acest'a este ideea
esclusiva ce lu preocupa, dupo cumu recunnosce insusi d. Hasdeu, si de nicairi nu resulta intinderea
Scythiei pene la Oltu.
La punctulu II-lea si III-lea se pote opune co : nu ara fi fostu imposibila ca Herodotu se ia cur~ulu inferioru alu Thisei dreptu ua continuare a Muresiului.
Passagiulu d'in Strabone suna :
c'Psr l.cx6troY (fstrov) M~ptaoc: 7t0tCX!J.O~ St~ tOY cxvo6toY, 4> t&<; 1totpotCI'X.St>&<; dYs-
os
www.cimec.ro
48
indicii suficiente a stabili cu certitudine, ce anume afluenti d'in cei actuali corespundu
hidrografiei Scythiei data de cparintele Istoriei:., care avea de si guru numai cunnoscintie d'in audite, nu d'in observatiune personala, despre tierrile numite mai apoi
Daci'a(95). T6te acestea favorisa opiniunea n6stra co: divergintiele intre descrierile lui
Herodotu ili intre facta geographica de adi - cu eate-va mici esceptiuni - provinu
numai d'in ioformatiune iosuficienta a scriitorului(96).
9.
oe
Aup!X<; XIXi Tl~tot.;. ''Ex oE toti At'tJ.oo trov xopo'fiEOOY tpsl<; &J..A.ot fLejciA.ot ps6v7tp0<; ~op'ijll ClYS!J<OY OtcX ep'ljt%1)~ XIXL ep'l)'t%00'1 'tOOY Kpo~o;ooy ~A3po.; XIXL N6'1)~ Mt ,Aptlill~<; b.otoo5at ~ t0\1 'latpOII. Si prin acest'a elu face pe cele trei riuri Atlas, Auras si Tibisis
"AtAIXC: 'II.IXL
ttc:
afiuenti ai Muresiului, si identifica Atlas=Thisa, Auras=Samos si Tibisis=Koros (Krisiu). Kolster (p. 15 seq.) care contesta lui Hansenins dreptulu de a viri unu
in textulu herodotianu
fnrisitldia si elu unu te in locu de os si tace
trei ri~ri, afluenti ai Istrului, identiflcndui : Atlas
==Aluto; Tib1sis==Temesiu; Aura.s=Jiu. - Goos este si mai espeditivo; pentru a umple Iacan'a
ce a lasatn Herodotu iJ]tre Tiarantus si Maris, muta rurile in sting'a Dunarii si recunn6sce : in
Atlas forma Greca (?) a Alutei; in Auras pe Arabon (cumu se nume~ce Jiulu la Piolemeu), si in Tibisis pe Temesiu (p. 10}; totusi an!e dice : .Schwielig bleibt es allerJings diesen 'rrthum H zu erIdiren". De sig'Ur !-Gatterer op. cit. presupune co Atlas aru fi Alu ta, si Auras=-~Araros, adico Siretulu.
l'dentificatiunea celoru l'alte riuri ale Scythiei nu intra in cadrulu nostru; pcntru intiellegereli.
materiei inainte, vomu spune co de siguru 'l'yras=Dnistru; Hypanis=Dug; Borysthenes~=Dni
pru, si Tanais=Don; si p6te : co, mic ni riu ce se versa lunga Kalantcha.k in mare se fie seu: Gerrhns sau Hypacyris; ero Syrgis=Donez; Oarus p6te Volga.
(96) Vedi Piitlas (Reisen l p. 78-87 si 302 -307), si R. Mu nhlson (Geology of Russia p.
578- 575) despre schimbarile geologice ce p~ru a fi avu tu locu in campiile d'inbe Marea Negra si
Pallus :Maeotis;-si Rawllnson III, despre ce remane probabilu a se fi schimbata.
cele
www.cimec.ro
49
oairi nu-i numesce(97); ci numai ua cunnoscintia vaga despre natura munt6sa a Ardelului lasa a se intreved&a ra portulu seu despre Agatirsii cPi gat' a de lupta la hotarele loru.
Descriptiunea Scythiei. - Descriptiunea ce da Huodotu despre Scythi'a este corecta in trasurile ei principale : marimea riuriloru si bogati'a loru in pesce (IV 53);
form'a in de obsce plana a tierrii (Her. IV 123 X6P7J xepa6~); lips'a completa de padure
in Scythi'a(98), pe candu in vecinatatea hotareloru ei se afla destulla padure; esistenti'a
unui territoriu fructiferu d'incolo de steppele Bugului (Hypanis) si Dniprului (Borysthenes), bunu pentru agricultura, si bogatu in animale si pasiune(99); observatiunile
asupr'a climei, mai alesu despre pl6i'a continua si tresnetele in timpulu verei, pe
candu lipsescu cu deseversire in timpulu ernei (li 22) cum si raritatea estrema a
cutreinureloru(100).-Frigulu este in culme in cursu de optu luni; marea inghiatia
ca si Bosphorulu Kimmericu; si pe ghiati'a Scythii se lupta seu trecu cu carele pl"ste
Bosphoru la Sindi. Restulu annului patru luni temperatur'a e totu rece, d'in care causa
boiloru le lipsescu cornele(101), asinii si catirii nu potu trai de locu(102); Regiunile
intregului nordu alu Europei suntu nelocuite, coei pe lunga mareaeantitate de diapada,
pe care Scythii o asemuescu peneloru de carA s~ afla plinu aerulu(103), contribuo si
ventulu a face tierrile nelocuite si pustii.-In tierrile Istrului, dupo Herodotu (IV 50)
nu ploua iera'a; cade an se multa diapada; ver'a diapad'a se topesce, i ploua desu, ceiace face ca Istru se aiba totu- d'aun'a acelasi volumu de apa, fie VPra, fie ierna (104).
Frigulu e si aci poternicu; si de acE"ia Herodotu nu crede spusele Thraciloru (V 10) co
(97)DHa~deudeduce d'.in 1rpo~ ~opE~Y (IV 49) co pentru Herodotu Hremus era nu numai Balcanii, dero si Carpatii; si de aceia, vorbindu despre afluentii d'a dnipt'a Dunarii a adaogatu cuvintele
1tpo<; ~ops~Y "cotra nordu", spre deosebire de cei d'a sting'a Dunarii. Schafarik emisese deja asta
parere intemeiatu pe Steph. Byzantinuln, care, utilisndu de siguru isv6re mai vechi, asiedia locuinti'a
Agatirsiloru in Hmmus (Cf. Snldas v. Arci3upaot.-Slaw . .L!lte1th. I 473 n. 9) adico dupo Schafarik, Carpatii Transilvaniei.-D. Hasdeu (207) si Nadezdin (98-100) credu cosi Carpatii Galitiani
erau cunnoscuti lui Herodotu, si co acestu scriitor! ii intiellege prin cuvintele "muntii cei inalti
stincosi si nestrebatuti" (IV 23 25), d'in dosulu ~carora locuiau Griphonii paditori de auru. Vedl
J, C. Schnllre, Siebenbiirgen vor Herodot und in dessen Zeitalter, 1. c., p. 99 ce dice despre aseameni hypoteee, cumu ~i despre identificarea 'YAcd'fl (Herodotu 1 V, 13, 27) cu 'fransilvani'a. - Cei
!'alti commentatori (Niebuhr, Rawlins., Ukert etc)cugeta n:t'J.i corectu la muntii Urali.
(98) Her. IV. 19 4tA~ oEvoperov 1r~crrt cxot'l) 'l'') IV 61 rt'{vro~ ci~uAo<; IV 21. 16. 60.
(99) Bawlins. III 1. c. - K. J. v. Baer, Historische liragen mit hillfe der Naturwissenchaften
beantwortet. -St. Petersburg, 187J, 8. XIV si 385 p. 3 Th.- Humboldt, Reise in die Aeq. Geg.
III, 270,- Ausland 1872, p. 65. - Petermann, Geogr. Mittheil. 1874 p. 37.
(100) Comp. Diod, Sic, 1. 41. III 34.-Cf. descriptiunile moderne despre acelesi tierri W. Palmer
in Rawllns. III. - Kohl Reisen in Sudrusland, 2 Th. p. 88, 92- Pallas, Neumann, Baer 1. c.
- Soltzer, Geschichte des transalp. Daciens, I b. Wien 1781; Wolt, Beschreibung des Furstenthums Moldau. Hermanstadt, 1805. - Nelgebaner Besch!-eibung der Moldau und Walachei
Leipzig 1848 -:W.lWilkinson, Tableau de la Moldavie et de la Valachie, Paris 1842, p. 114116. Nicolas Soutzo, Notions statistiques sur la Moldavie, Iassy, 1849.
(101) Herodot IV 29; Hippokrates 93, Strabo VII p. 312.
(102) H. IV 28. 129 &ristot, hist. an. VIII, 25; comp Arlstot de gener. anim. Il 8; Strab. VII
307; Plin VIII 68 43.
(J 03) Schlern, le pays des plumes, remarques s. quelques passages du 4-me livre d' Herodote
Copenh. 1875.
(104) IV. 50. Ve~i Rawllns, III, p. 44
n. 3.
www.cimec.ro
50
, dincolo de lstru (adica fn Tierr'a romantltlca ~:~i parte d'in Ungari'a) ar fi ua multime asia
de mare de albine(! OS) co nu e chipu a strabate mai incolo: Acei ce o spunu, nu mi
se paru a ave dreptate, coei se scie co aceste insecte nu sufera frigulu, ci eu credu mai
curundu co d'in caus'a frigului suntu nelocuite partile nordului (106).
10.
Producte. Despre minerale Herodotu scie co aurulu provenindu d'in muntii Urali
(pe cari i inchipuesce sub niJmde de munti inalti si riposi paditi de Griphoni,
ce suntu mereu jefuiti de cotre Arimf!spi(107), se afla forte desu iu Scythi'a, pu candu
frrrulu si argintulu lipsescu(l 08); d'in vegetale s~ culti va cu deosebire grau( 109 ),
(105) G, Bessel, de rebus Geticis, Gottinga 1854 p. 2.
(106) Unu vechiu sciitoru hellenu, la Aellau, de natum anirnalium, rec. Hercher, Paris 1858, P.
37, crede d'in contra co la Scythi frigulu e nesuparaciosu pentru albine.Desprc apicultur'a romana
vedi J, Ionescu, Agricultur'a romana din judetiulu lllehedinti. Bu~uresci 1868; - Idem, Lectiuni
de agricultur'a, Buc.. 1870. -- Peyssonel, Sur le commerce de la Mer Noire, Paris, 1787. in 8 t.
2, p. 185. - Osservazioni intorno la Valachia e Moldavia, Napoli 1788, in 8 p 87.- Pe longa
elementulu apicolu in naratiunea lui Herodotu, trebue a se deosebi si ua referintia la esistenti'a
tauniloru (restrus Columbacensis seu Simulia Columbacensis) seu unoru musce veninate de care
este bantuita periodicesce Temesian'a, si chiaru une-ori Olteni'a. Despre acesti tauni vedi Dr. Schoubauer, Geschichte der Kolumbatschen Miicken im Banat, Wien 1795 in 4; Grlssellnl, Versuch
einer politischen und naturlichen Geschichte des Temesvctrer Banats. 1780. - Bohm, Geschichte
des temeser Banats, Leipzig 1861, in 8, t. 2, p. 181, 190.- Schuller, Siebenbiirgen vor Herodot
und in dessen Zeitalter, 1. cit., t. 13, p. 102, - Schott, Wctl,whische Mahrchen, Stuttgart 1845
in 8 p. 284-5.- Hasdeu, Istori'a Critica aRomanilmu, 1, 197-198.-::- lmportantuestc si pasagiulu, trecutu pene acumu cu vederea, din anonimulu cronicaru in Magazinulu istoricu, t. 5, p
137-138: .si iaru au purcesu (Constantin Brancovenu. in anulu 1695) in susu la Cerneti, a:nsc iar
incetu, pr.ntru ca sa treaca vremea unoru mnsce veninate ce esu primavera la Cemeti, de facu
multa paguba 6meniloru in dobitoce, co este intre muntii carii taie Dunarea de curmedisiu, de ese
la Cladova cetate, care au facut'o Cla~die imperatulu, si la turnulu Soverinulni care l'au facntu
Severu imperatulu, unde suntu si piciorele podului lui Traianu imperatulu ce an fa.,utn preste Dunare, se vedu co este o piatra gaunosa a. careia gaunositura. gura ~ste negra afumata, ca cum aru
esi unu fum o d'inauntru,de negresce marginile gaurilorn, ear nu este fumu, ci in toti anii p1"imave1'a
ese unu feliu de musca mititica care esindu nin piatra asup1'a Duna1ii, multa se ineaca, co ca
unu viforu intunecatu se pornesce prc Dunre in jost(, si esn la campu la dobitoce pre care le
musca, le veninedia, si mmu, ci cu fumu de tufa, de finu, isi padiescu cati-va oameni dobit6cele
Si pre ei, co si oamenii patimescu reu de muscele acelea, anse nu nwru. Ci pentru acestea mergea Domnulu incetu."
Rawllnson III 216 n. 2 vede numai pe tauni in naratiunea Thraciloru: The mosquitoes, wich infest the valley of the Dannbe secm to be here indicated."
Hauseulus ( Osteu;ropa des Herodot p. 119) crede co prin multime do albine din testulu herodotianu se intiellege diapad'a, coei pene adi fulgi de diapada se mai numescn la Tobolsk : "musce
albe . -Bessel. de rebus Geticis, p. 2, combatendu-ln recunnosce ua referintia la cuantitatea mare
de albine din campiile Terrii romanesci, dero in acelasi timpu si ua oratinne hyperbolica pote pentru
a indica mnltimea de lucruri - cu care cei vechi se negutietorean in acelo regiuni.
(107) IV 13. 27. cf. Rawlinson III 23 n. 3.
(108) Comp. Herodot 1 215.- Sare se gasesce in d1ferite puncte [IIer. IV 53. Olo Chrysost. or.
Borysth (XXXVI. p. 43). Plin. XXXI, 39.
(109) cmoc;, Her. IV. 17. _18. 52.- Llnk, in Abhandl. der Berlin. Akad. der Wissensch. 181u
p. 180.
www.cimec.ro
51
meiu(110) linte, cepa (Bol.~b~, Kp6(.L(.LU~ ), usturoiu (ox.6po8~), canepa (IV 74), anassonn;
campiile Scythiei ofera arba cu prisosintia, anse de unu soiu particularu, avendu multa
amaraciune, adico pelinu, dupo cum se vede la spiutecarea animaleloru jertfite( 111 ). Pesci se afla in cantitati mari, deosebind u-sa celu de Borysthenes (IV 53) : &v-r~x.~[ou~,
adico morunu, fora ose (112). - Despre cai. Herodotu dice ca ei rasista frigului, pe candu asinii si catrii nu potu de locu, ceia ce aiurea e d'in contr'a, ooci
caii pieru la frigu, pe candu asinii si catrii nu llV 28). Importanti'a cailoru la Scythi
se vede si d'in aceia co laptele epeloru le servea de bautura si mancare. - Boii se
nascu fora c6rne d'in caus'a frigului (H. IV 29). D'in animale domestice, Scytthii nu
crescu porci, nici ii imola in sacrificii (H. IV 63) ; se mentionedia in Scythi'a si: e
puri(IV 124), vidre, castori si alte animale, ale caroru piei serva de inblanitu hainele
(IV 109).
.
11.
Oommerciulu.-Commerciulu ce coloniele grece de la Marea-n~gra silstru intretien~u cu poporele d'in giuru era unulu d'in cele mai vii(l13), judecandu dupo indiciile
ce ne da Herodotu. Granele f6rmau neaperatu articolulu principalu, dupo ~are venea :
sclavii, carne, piei de animal(!, pesce saratu, miere, eera, sare, canepa (Her. IV 74 ),
inu si pendia (II 105); in schimbulu acestor' a grecii aduceu stofa pentru haine, vi nu
si altei~, cumu temie si lemne mirosit6re (IV 73. 75). Ca proba de commerciulu
Scythiloru est'3 anume observatiuuea d'in cartea IV 74 : co ~x.63~t &pot'ijps~
semana grau nu pentru trebuinti'a-le propria, ci pentru a-lu vinde (IV 17). Pene la
pici6rele Uralulni chiaru se pare co impinsese pe Greci Ri Scythi spiritulu de intreprinderi commerciale(ll4); si la nordu de Sauromati se si stabilisera cu locuintiele
6meni d'in coloniile de la Pontu (H. IV, 21-27). Basinulu fluvialu alu Dunarei favorisa activitatea commerciale si prosperitatea littoralului; si acesta cale, totu -d'aun'a
insemnata pentru vieti'a culturala a pop6reloru, pare a fi fostu multu frecuentata,
oelu pucinu portiunea de la cataracte pene la Marea-negra, jndecandu dupo raportulu
lui Herodotn despre cei cinci aflurnti nordici si ooue sudici ai Istrului, cumu si no(110) Her IV. 17. A.ellan. Va1. hist. III 29.
(111) Her. IV 58. Pllnlus X .37.- A.ellan. nat. an.
1tp6~~t~ m~(veoa-~t &1tb
V. 27 : 'AM~~vapo~
os 6 Mbv8to~
&v 't<Jl
7t6Y'ttp
-roo m?tpot!i-rou
nea sciintifica a lui, vadi in Klrby. Bl'idgewater Treatise vol 1, p. 107, si Choix de med. antiq.
d'Olb. p, 12.- Rawlluson lii nota 5. p. 47.
(113) Raoul Rocbelte hist. des colon; g1. t. III; - Htlllmann, Handelsgeschichte der Griechen
Bonn 1839; - L. Prell4'r, ilber die Bedeutung des scwal'zen Meeres fur den Handel und Ver
kehr de1 alten Welt. D01pat 1842.-llorodotu VII, 147 vorbesce despre corabiile ce transportau
astu grau la Aegina si Pcloponesus. (114) Herodotu dice IV 24: co pene la Argippeeni tierr'a tota se cunnosce bine, coei nu e greu
1 afla despre ei nuvele de la Scythii si de la Hellenii d 'in coloniile Pontului, cari mergu de ii
visit4dia.
www.cimec.ro
52
(118) Populati unile Scythiei la resaritu de Dnipru suntu : Scythii agricoli, Scythli nomadi, Scythii regali. - Afora d'in Scythi'a: Agatirsii, Neurii, Androfagii, Melanchliini, Budini si Geloni,
(in guberniulu Tanlbov); Saurornatii intre Don si Volga, Thyssagetii, Jyrcii, Argipaei, 11i Issedonii.(119) Hanllenlns 36, Bayer, de Scythia situ in opuscula, ed. Klotz, p. 86 asiadia pe Scytbi
ap<ttT)pE~ in Tierr'a-romanesca, Moldov' si ua parte a Transilvaniei, era pre Agatirsi in Transilvani'a apusena.
www.cimec.ro
53
www.cimec.ro
www.cimec.ro
55
pie intinsa, plina de pasiuni, fora arbori, scaldata de mari riuri, si locuita de Scythii
numiti Nomadi ( 92, 93). Acrsta regiune este situata sub constellatiunea UrselOru si aprope de muntil Rhipeeni( 3), de unde sufla neincetatu Boreas. Ghiati'a la
munti nici-uadata nu se topes~e, campiJle suntu acoperite in timpulu dilei de cetia.
Sorele acolo pucinu timpu incaldiesce, venturile cele calde arare-ori visitedia ac~sta
tierra; mai totu-de-una ierna, totu-de-una humiditate, coei ver'a tiene eate-va dile
numai; de aceia schimbarea anotimpuriloru remane apr6pe nesimtita. (De aq. aer et
loc. 95, 96, 99). Animalele Scythiei nu suntu mari, asia co isi potu gasi sub pamentu adepostu contra frigului( 97). Ca domestice elu numesce: oi, boi si cai( 95).
Lapt~e cestor'a d'in urma serva de beutura Scythiloru, seu se prepara d'in elu un tu de
mancare. Boii, parte se nascu fora c6rne d'in pricin'a frigului, la parte li se taie
c6rnele( 4). - Hippocrate observa anume co Scythii se servea cu boii la transportulu careloru(5 ).
III 877.{7) Ephori fm.qm. ile C. Milller, geogt. Graeci minorrs 1, pmlegomena LXXV III.
(8) V IUl:l seq. epitomes v. 847 Sll Letronn fr. 78 MtHier, Didot.
(9) Klein. Schri{t., 1, - 359 nota.
(1O) op. cit., p. 204.
www.cimec.ro
25
~o
60
:>O
MAP
t o
i 1lustrale- t]J e
SCYTB.IA
OF HERODOTCS
NB
~ n.tVPt.e.r
UN
u......
.'>l11J p L~ $ed
i
i
45
'
1
'
1
..
1
1 o 1{
f_~
T'
il
1
1
il
li
1
'1
i:
.s
140,li ___
1
'
'1
---
----__J_
;\
- -- - -
1
1
L--------~---------
lll.
40
www.cimec.ro
50
56
tbi (v. 860-863); II. Scythii plugari (Aroteres) nu poteau ocupa Ti~rr'a-Roma
n~sca, coei Ephoru incepe a scrie cativa anni inainte de domni'a lui Alessandru celu
Mare, si scrie chiaru dupo trecerea acestui'a in Asi'a(ll); prin urmare in acelu timpu
campiile Tierei-Romanesci pene la Nistru se aflau deja in stapenirea Getiloru(12); si
III. autorulu poemei geografice disa a lui Skymnos de Kios,-dupo na notitia luata neaparatu de la Ephoros(l3) cunnosce dej Scythii la sudulu Dunarii, in Dobrogi'a actuala,
in jurulu orasiului Tomoi (v. 765 seq.); si, dupo d. Hasdeu, acesti Scythi erau tocmai ~x.o{locxt apot~ps~ ai lui Herodotu si Ephoru. - Ukert(14) identifica, nu fora
ore-care probabilitatf>, pe Carpidi cu Kcxp1ttcxvot, Carpii lui Ptolomaos (III 5), si in
ori-ce casu, trebue a recunnosce in ei prim'a mentiune nominala a Carpatiloru.
Insemnata este divisinnea etnografica a lui Ephoros, reprodusa adesea d"l anticitate : In centrulu mappemundului : Grecii cu celle-alte pop')re ale Mediteranei, la
resaritu Medii cu restulu p<,pulatiuniloru. In giurulu astei regiuni centrale : patru
natiuni, cele mai mari cunnoscute : la resaritu Indienii; la nordu Scythii; la vestu
Celtii, si la sudu Ethiopii (8.trabo 34)(1b). Istruln, dupo Ephoros, se v~rsa in mare
pe cinci gnri(16).
Pene la espeditiunea lui Alessandru contr'a Thraciloru si Getiloru in an. 336 a.
Chr., nu mai aflamu nimica de insemuatu pentru Geografi'a Daciei. Intreprinderile
resboinice ale acestui'a la Dunare descopere pe Geti, cnnnoscuti lui Herodotu si Thucidide numai in sudulu Dunarii, pe malulu stangu alu fluviului, in campiile tierreiromanesci. - Arrian, care a utilisatu in prim'a carte a scrierii s~lle(De exepedit.
Alex. libri septem.) mai cu Rema interesantele memorii ale lui Ptolomeus Lagu
(fundatorulu monarchiei grecesci d'in Egyptu)despre acesta espediiunt>, ne spune co:
Getii aveu unu orasiu intari tu, ua parasanga (adico 1/2- 5/4 mile geog.) departe de
Dunare(17), pe care Macedonenii cuprindiendu-lu ilu derimara, si se int6rsera apoi
inderetu peste Dunare(l8).
(ll) MUiler (l"agm. hist. graec. I p1oleg. ~LVIII. -r Brandls de temp. gr. antiqu. rat. p. 25.Dupo Pluta.rch 1t. atootx.>Y ~YOtYttOO(.L 20 p. 1048 d, Ephoros s'aru fi scusa.tu lui AlesRndru de a
nu'lu insoti in espeditiunea sea din Asia. Vedi adunarea tuturoru texteloru anticiloru despre Ephoru;in Schaefer, Abriss det Quellenkuwde der G1iech. Gcschichte p. 46. 51.
(12) Arrian Exp. Alex. 1, 2-4.-Herodotn si 'fhucydide ii cunoscu numai la sudu de Dunare,
ntre cO!!t.a. nordica a Hemului si MareaNegra (Herod. V 3.IV, 92- 94. - Thucid. 11 96).
(13) Cnno 96.
(14) Skythim, p. 435.
(15) Distributiunea acesta e testualu reprodusa si de poem'a lui Skim. dela Chios, v. 169 seq. E
phori fragm .. C. Mull.
(16) fr. 77, d'in Stra.b. cartea VII cap. III, 15.
(17) Exp. Alex. 1, 2-4, - Cf. Plut. Alex. c. 11; Justin XI, 1. Frontm, Strateg. Il, 11.
(18) Positiunea acestui orasiu, cumu si punctulu pe unde Alessandru a trecutu Dunarea nu se potu
determin cu sigurantia. Este probabilu anse co trecerea a avutu locu cam pe la Silistr'a, coei
punetulu convine si cu prealabil'a. intielegere ce avusese Alessandru cu escadr'a byzantina de a veni
se inlesniasca trecerea. Orice vunctu mai cotre apusn rlc Silistr'a e de respinsu, coei nu se pote concepe cum acesta escadra. era se via pene la Nicopoli, si inco mai in susulu Dunarii, cum pre-
www.cimec.ro
5'7
4.
Atistotel!t (t 322)(19) intinde Scythi'a, ca si Hippokratu, pene la estremitatea nordului(20), coei dice, vorbindu d~spre muntii Rhipei : c:suntu situati sub Ursa chiaru
d'incolo de estrem'a Scythia,:. si de aci isvorescu riurile cela mai mari dupo Istru.
Acest'a ese d'in Pyrene, muntele cellu mai inaltu alu Celticei, si se versa, dupo ce
traversa Europ'a, in Po11tulu Euxinu. Ellu cunn6sce si muntii, Arcynieni (Hercynia silva
de mai tardiu), adico muntii Germaniei centrale, si scie inco, co sub acestu nume se
intiellege ua lunga serie de munti (prin urmare si Carpatii) inalti, cd'in cari ese cea
mai mare parte d'in rurile, ce se scurgu la nordu. Alte notitie respandite suntu: despre grft.nele de la Pontus, c~ nu se strica, ci duredia mai multu (Probl. XIV, 2). La
Hypanis se afla ua multime de insecte Ephemeri(21); scorpioni si vi pere otravite suntu
io t6ta Scythi'a(22); in marea negra si Maeotis se gasescu multe soiuri de pesce, cu
care se face unu comerciu insemnatu(23), ero moluscii lipse!lcu cu totulu in Pontus,
afla.ndusenumai crustacei(24). Intre pasari inScyth\'a numeRce dropii(25), si unele pa8eri ce dormu in timpulu iernei(26). D'in animale mentionie,iia: caln(27), boi, ce in Scythi'9. se nascu fora c6rne d'in caus'a frigului(28); oi mari, anse-ca in t6te tierrile frir6se cu lana aspra, ta.re(29); porci, cari nu sufera de nimicu de ctu de muscatulu
scorpioniloru, cari suntn f6rte otravi ti in Scythi'a. Mai primejdi6sa e musca. tur' a pentru porcii cei negri, si moru indah, deco asia intiepa~i, intra in apa(30). Asini nu
tinde Bessel, care as ied ia trecerea pe la Portile-de feru.- Vedi Ar o. Schaefer, Demosthenes u. seine
Zeit, IJI b., I Abtheil nota. Nlebohr, Kl. hist. u. ph. Schi". 1 376 se indouesce chiaru dcco Byzantinii
vorn fi navigatu pe Dunare mai in snsn de Galati. In Vorlesungen uber .Alte Geschichte, Il 429 elu
pune anse trecerea lui Ales mai departe de Silistr'a. - Orasiulu gctu aru urma dupo acestea sa'lu
cadamu la ua mica distantia de actualulu Calarasi Barb. Bocage propune s!.tulu Cornatieln, ero
loculu unde a iualtiatu Alessandru altarele, pe longa canalulu Borcea. Comp. Von de Chys, Com
mentarli Geogrnphicllu Arrlouurn. Lugduni Bat., 1828, p. 5.
( 19) Fragmente: Miillcr Pragm. Hist. G1rec, II 102, Valent. Rose .A1istoteles pseudepigraphug
Lips. 1863. Comp. Emil Heltz dic rcrlorenen schl-iftBn des .Aristoteles, Leipzig. 1865.('.!0) Notiunile geografice ale lui Aristotelu s'a culesu si commentatu in chipu eruditn de D. L.
Krenigsmauu, De A1istotclis Geographia Prollfsiones VI, 1803, in-4.-Vedi si V. de Saint
Martln, p. 113-125.
(21) Hist. an. V, 17. 14, 1, 5, 7. ~i?~!LepoY.
(22) Hist. an. VIII. 29.
(23) Hist an. VIII, 27, VI, 17;
(24) Hist. an. VIII, 27 (28 )
(25) ldem IX, 42.
(26) Arist. mir. ausc. c. 64.
(27) Hist. an. IX, 34. VI 22.
(23) Hist. an. VII 1 28.-Aellan de nat. aL V, ~7 dice, co dupo Aristotelu, in tierr'a Neuriloru
boii aru avea corne pc umere. Schnelder, in Arist. hist. an. III, 8, 3, p.l47 observa co ase
menea relatiune nu se afla la Aristotelu, si considera pasagiulu in Aelianu ca estrop'atn. Totu asia si
Ukert 254 nota 100.
'
(29) Arlstot. de gener. an. V a.
(30) Hist. an. VIII 29; Comp. Plin. XI, 30 (25).
www.cimec.ro
Muntu in Scythi'a d'in caus'a. frigului (:H).- La Geloni s'aru gasi anse unu raru animalu numitu Tarandus, ce'si schimba cul6rea parului dupo localitatea unde se afla,
mare ctu unu bou, cu capulu asemanatu unui cerbu, greu le venatu(32). Pe si6recii
de Poutu o tJ.fi~ o1t~Ytta~ o ).~;ox.o~ si pe lupi nu-i uita Aristotelu(33).
5.
Polybios d'in Megalopolis (n. ca 208+c"' 127 a <.Jhr.) geografu mare si i~toricu, autorulu admirabile\ sale istorii pragmat1'ce btoplcx 1tpcx1p.cxnx.'lj ne-au lasatu ua escelenta descriptiune a otructurii deltii Dunarii. Ellu pretiuesce anse prea susu poterea
de aluviune a riului, presupune adu ehi aru co intr'uuu tim pu nelimitatu (otcxY "''~P tJ.eY
x.p6vot: betpo~ ~)insesi marea negra se va acoperi de :~luviuuea Dunarii(34).-Lagurele Istrului alu pune pe Bastarui (26, 9, 2).
CAPITOLULU IV
BomanU
1.
Cele ce anticitatea greca ne-au transmisn despre tierrile de la Istru se reducu, dupo
cumn vediuramu, la f6rte pucinu lucru. Era reservatu Romaniloru a ne ja cunnoscintie mai determinate assupr'a geografiei Daciei(l), mai alesu de candu ei incepura operatiunile resboinice la Dunare, oporatiuni cari reclamau, dupo cumu se scie in genere, recunn6sceri prealabile topografice si geografice(2). Deja in 148 a. Chr. Macedoni'a se reduce in provincie romana; la 118 armele romane suotu invingut6re in Dalmati'a; dupo annulu 100 in partile vecine Dunarii de jom; de la 8 7-65 in Pontu,
Armeni'a si Caucasu; la 74 pe Dunate si in Daci'a.
(31) Idem VIII, 25.
(82) Dupo Covler ad Plin. hist nat. t. VI, p. 453 aru fi Elanulu.- Hesych t. II c. 1348 dice
anse co pelea lui servia de blana. - Vedi Ukert, op. cit.
(33) Hist. an. VIII, 17, IX, 50; IX 24.
(34) Polyblus IV, 40, 41.- Cercetarile cu tOte astea au aretatu, co gurele Donului in cursn
de 2000 de anui ab;a cu ua mila germana au inaintatu spre mare. Ruinele multu timpu cautate ale
colonici grecc 'l'anais. ce se afla la gure:e Donului, nu de multu s'au desco11eritu in fine la Nedvigowka, 1 mila departe de m:ue - Vedi Be1icht an die Akad. der Wissenschaften iilJel' da.s
Seicthwe1der. dis Asow'schcn ]}[eeres, in Bulletin de l'J.cad. imr. de St. Pctersb. 1862 tome V p. 75, si
Osc, Pesohel, Geschichte der Erdkunde bis au( A. V. Il1tmboldt und Carl Ritter. 11-Iiincheu 1865.
(1) Strabe I, cap. Il prolegomcna observa correctu, co Romanii au f;.o.cutu mai bine cunnoscuta
tierr'a d'inc6ce
Is.ru pene la riulu Tyras (Dnistru).
(2) Ioachim Lelewol, Geographie du moyen-age, -t. 1, B1c.lau, 185~.
ce
www.cimec.ro
59
2.
Oesat'ueste primulu scrii torn romanu, care considera muntii Daciei ca ua continuatiune a padurei hercyniane, dicundu: (Hercynia sylva) ori tur ab Hei vetiorum et Nemetum
et Rauracorum fioibus. rectaque fluminis Danubii regione pertioet ad fines Dacorum
et Aoartium, hine se fl.ectit sinistrorsu!'l, diversis ab flumine regionibus, multorumque
geotium fines propter magnitudinem attingit..(3). Ellu este si cellu d'anteiu, care numesce Danubius(4), fluviulu, ce scalda Europ'a de la apusu spre resaritu, cunoscutu
aoticitatii elleM numai sub numele Istros, si totu celu d'anteiu, care mentionedia pe
vecinii resariteni ai Germaniloru : pe Daci(5).
..
3.
Sub Augustu atentiunea Romaniloru s11 ioirepta mai cu deosebire assupr'a tieriloru
de la Dunare. Se vorbesce despre iernaticii Geti(6), despre pustii le Getiloru(7).
- Horatiu intrebuiotedia numele si D~tci, si Geti(8).
Ovidiu(+ 17 du pe Chr. )(9), in Tri~tele si Ponticde sale scrisse in exil iu la coloni'a
greca Tomoi (lunga Kii-1tendje( 10) in Dobrogi'a), unde a si muri tu, ne a lasa tu unu
t3) Cms b. g. VI 25.
(4) Form'a corde ta a numelui este nA:wvwa, gr. LlO(YOO~to,, ero nu Danubius, vedi K, Mllllen
hof, Donau. Dunav'A. Dunaj. in A1chiv fur slavische Philologie, de V. Jagic', I, 290-298 Berlin 1875.
(5) Bel. Gal. VI, 24.
(6) Propert. IV, 3, 9.
(7) Vlrg. Gemg. III, 161 deserta Getarum. Comp. IV, 463; IV 349, comp. cu O vid. T1ist. III, 10.
(8) Od. 1 (35), 9, Dacus aspe1, II, 20, 17.III, 6, 14. IV, 15, 20. Sat. Il, 6, 53. Totu asia Lucan
II, 54 Hine Dacus premat, inde Getis III. 95. Comp. Seneca, Hippol. 167. Oedip. 472.
(9) Vedi Teufel, Geschichte d~r Rom. Litemtur, 3 aufl. Leipz 1875, p. 522-536.
( 10) Loculu acestei colonii a f>stu cauta tu, candu la Stein'Bm-Anger in Austri'a, candu la Temesvar
in Ungari'. (pentru cola inceputulu:; .colului XVI Caelius Calcagnini raportandn co loculu unde se
afla vechiulu Torni se numia pe timpulu seu Tomisva1, scriitorii posteriori fura condusi a dice : co
trebue se fie Temisi6r'a); cand1 la Akkerman in Bugiaca (laculu Ovidului), seu la. Kiev. Vedi Mommseo, Oorpus lnscript. latin., III v. pa.rs prior 1873 p. 23 seq. reprodusa pe largu t6te povestole despre mormentulu lui Ovidiu, si petrele adhoc falsificate. - Cantemir, Descript-io Moldavim, ed.
Papiu, p. !l : l.1.cus Ovidii, Laculu Ovidului iucolis, prope .Akierman, olim .Albam luliam, in Bassarabia situs, eo nomine pjtissimum illnstris, quod prope hunc notissimus poeta. romanus Ovidius in
exilio degere jussus fuisse dicatnr. -Este siguru anse co Tomoi se afla lunga. Kostendje la satulu
Anadol-Ko1 (Mommsen C. 1. L.) sCll Tekir-Golla Tuzla-burnu (Tomasrhek. Miscellen aus der alten
Geographie, 1867, in Zeitschrift Ustcn. Gymnas., p. 717). Cf. Schafarlk, Wiener Iahrbucher XLVI
p. 49, jahrg. 1846.- .Archae'.ll. Zeitung 1850 p. 140.- A. (a pod. Vre'tos, La Bulga1ie ancienne,
St. Petersb. 1856, si critic'a. astei carti in Zeitschri(t fiir Allgemeine E1dkunde, herausgg. von K.
Neumann, N. F. 1, Berlin 185'\ p. 347 seq. - Rod. Min:r.lofl', Recensio populmum Ponticorum,
quos Ovidius exsul notos habuit, in Rulletin de la classe des sciences histor, philol., et polit., de
!'Acad. Imper. de St. Pete1sbg. t. X, 1855, p. :.104-327, pune Torni la Mankala. Cf. Sommer, Tt1r
schenbuch fur verbr. geogr. Kenntn. 1832, 11. 133.
www.cimec.ro
60
tablou viu si incarcatu cu natur'a imaginatira a unui poetu, despre clim'a si populatiunile tierriloru de la gurele Dunarii si marea negra. - Frigulu estremu, care face
a ingbiatia t6te riurilr, Dunarza, chiaru Pontnlu Euxinu; diapedlle impietrite de frigu,
cari stau netopite eate doua ierni, fur tu n'a teribila, care rapesce case, turnuri; pustie
tatea, lips'a de arburi, campiile sterpe acoperite numai de pelinu; baltile si miasmele
locuriloru d'in in,pregiuru(ll), rarbari'a locuitoriloru, acestea formedia obiectulu continuu alu plangeriloru uefericitului exilatu(l2). Lui i se pare a fi la capetulu lumii
cin senulu muntiloru barbari ai Scythiei si Sarmatiei (Trist. V. 12 v. 10; T1'ist. 1, 8 v.
40), la tiermurile Getiloru (Ttist. 1, X v. 14) seu Sarwatiei (Tr. IV el. 8, v. 16; IV,
10 v. 110), apr6pe de cele siepte gure ale Dauubiului (Tr. II v. 189) d'in colo d9 cari
nu mai suntu de catu ghietiuri si inimicu, si mari, ce 'nghiatia de frigu:. (Tr. II v.195,
196, comp. Tr. Ili, 4 v. 47-51), printre Bessi si Geti (Tr. IV, I 67, etc.).- Numele r~giuniloru si natiuniloru de la Marea-negra, ce se afla in Ovidiu, suntu: Pontulu
Euxinu, pop6rele in genere ale Moesiei si Thraciei, Scytbi'a, Sarmutii, Getii, Colchii,
Meterreii Jazigii, B1starnii, Bessii, Corallii, Heniochii, Acbteii, Taurii.-Numele Scythicu nu'lu da nici ua data vre-unui poporu, ci numai regiunii, marii, cerului etc.,
este adico geograficu, ero nu ethnograficu. Prin Scyth1'a elu intielege : partea superi6ra de la gurele Dunarii cotre Resaritu si Nordu (1rist. I, III, v. 61, lll, XII, 55;
comp. Trist. IY, IX, 17).
Numele Sarmaticu ilu intrebuintiedia in sensu generalu pentru mai multe triburi,
nu ause ca nume propriu de tierra (Tr. III, X, 5. 34, IV. 1. 94). Sarmatii paru, dupo
Ovidiu, a fi fostu cu Get ii r.u numai vecini, dero si in legaturi strinsa (Trist. V, 7, v.
12, 13).- Getii sun tu pomeniti mai adesu de elu, si mai totu-d'auna insociti de unu
epitetu, vorbindu d~'spre ei ca de unu poporu, in senulu caruia traiesce: (1fist. V,
10, v. 38 sq.): Getm e.rtremi, rigidi, dwi (Tri~;t. V, I, 46), Gttes Matticola (bis) (Trist.
V, III, 22), Geta squalidus, tru.r, pharetratus, Getm saevi, infesti (Tri.st. III, XIV, 42)
hirsuti (bis), intonsi, indomiti, m11le llacati (Trist. V, VII, 11), inhuma~i, sfolidi Getm (V, X, 38), fcrri, pelliti.-Ellu deosibesce pe Getii, cei d'in coloni'a Thomi (impregiurulu orasiului) amestecati cu Gr.ecii, de J;otre Getii Nomadi (Trist. V, 1Q, 11-12,
V, 10, 27), de pre ambel~ maluri ale Dunarii (Tri1.1t. Il, 191, III, 14, v. 41-42).
4.
197
198
199
200
(11) Comp. K. }'. Peters, Grundlinien zu1 Geographie und Geologie der Dobrudscha,
Wien 1867.
(12) Trist. III, X; Pont. lll, 8; Trist. VI, XII, 14, 16.
www.cimec.ro
2 tom.
61
www.cimec.ro
62
socotite ca ua singura ti~ra Pontica, si lunga Iazigii, Bastarnii, Sarmatii, potea d~ro
se insira si pe Colchi(15).
Dupo Oolchi in versurile de susu vine : Meterea turba, unu nume de poporu ce nu
ne intempina in nici unu scriitoru alu anticitatii. Acest'a impregiurare prov6ca neaperatu banuiala de vre-ua er6re a manuscripteloru, in cari varietatea lectureloru este
f6rte mare. Asia in editio princeps (in acelasi timpu un'a la Bologna 14 71 foi., si
alt' a la Roma 14 71 f, 2 voi.) S1 citesce Mezea; Lovanianu: Vitrea; in alte mscr: Miterea, Metera, Metrea, Mecherea, Melta, Vicea, Metheia, JJ!Icdii etc.(l6). Edftionea
aldina (3 voi. 1503) si cefe ce s'au tienutu dupo dins'a au: Metereaque turba. Acest'a variatiune pentru unu acelasi nume a autoris~tu pe mai multi critici a presu
pune in locu de Metereaque turba=Neureaque turba(17), ce se recomanda in editiunile m"i nuoi alle lui Ovidiu(18), referindn-sc astu-felu Ia Neurii lui Herodotu(l9),
pe candu Miihlenhoff amintesce. pre Mat'ijpoL lui Ptolemeu lunga Volga(20).
Ovidiu numesce pe Thraci la rip'a drepta a Dunarei, m1mindn pre Bessi deosebitu
(15) lJkert (p. 56) obsel'Va corectu: .Precumu Ovidiu isi perm;te a pun<J pe Colchi la vestn,
1
asia si Lncanns (Phars. V, 411) : - - .....:. - nec pervix velis
Aequora frangit eques, fluctuque latente sonantem
Orbita migrantis scindit Maeotida Bessi.
Rud. Mlnzloft', Recensio populorum etc. l. c., col. 319 :" Non necessario igitur credendum
est, poiltam sibi Colchos multo propriores finxisse q uam revera erant."
Pe lunga acest'a mai vine si alta consideratiune. In Tristele si Ponticele lui Ovidiu trebue
deosebi tu cele ce poetulu a scrisu inainte sen imediatu dupo sosirea sa la Torni, de cele scrise
mai in urma totu acolo. In primele elu vorbesce intr'unu chipu vagu despre loculu exilului seu,
si poporele d'in pregiuru lasia in cartea Ia T!'isteloru, scrisa in timpul a caletoriei spre Torni ,
elegia II v. 82 : .Rarmatis est tellus, quam . mea vota pctunt" pe candu in eleg. III, v. 61 :
Deniqne; Quid propero? Scythia est, quo mittimur, etc.); in celle de alu duoilea se vedu anse
observatiunilo sale proprie, autoptice, dero si acestea de ua valore relativa, coei ii lipseau mediulocele de a potea culege informatiuni, dupo cumu singura ne spune : (1''/'ist. III, XIV. T. 43) :
.Saepe aliquod verbum qurero, nomenque, locumque,
Nec qoisquam est, a quo certior esse qneam "
Elegi'a, care contiene versurile : "Iazyges et Colchi MeterratJIIC turba GtJtreque .... "-:-unu felin de
memoriu justificativu indreptatu cotre itnperatuhi Augustu, ,,~te priru'a compositiune a lui Ovidiu
de la 'fomi, pote chiaru se fi fostu inceputa anco pe drumu, inainte de a ajullge la lvculu esiliului seu; (vedi Ovldlns, opera, Paris 1861, p. 530, ed. Th. Burctte et Vernade.), asia co in
sirarea Colchiloru, lunga Geti si Iazygi, nu are insemnatatea geografica, ce i se atribu~.
(l6J Minzloft' 1. c.
(17) Mt>rula, Rlese op cit., - Schrader coujectunidi!l. : .N eurique tt turba Getarum".
(18) Rlese op. cit.-Alte editii de con~ultatu : ./ahn Leip~ig. 1832; Richte1 1826, Merkel 186~.
(19) Poetii romani aveau obiceiu a intrebuintia pentru locuitorii regiuniloru Pontice numiri
vechi: Virgil (Aen. VIII, 725. - Georg. III 460, IV 461.) Horatius. Od. Il, !} , 23c II, 208
lll, 4, 37.- Od. I, 35. 40. - Propertlus IV, 3, 764. Katauksich, de Istro ejusque adcolis
commentatio, Budae 1798, p. 114 deduce gresitu Jleterea tle la 1to tof> p.atspzop.at
glote
vagabunde. - Zamoscl us, Analecta lapidum in Dacia, PataYii 1598, in 16, p. liO, de la (.110.
nopate~ transmontanu", esplicatiune totu atatu de puci nu seriosa ca si cea d'anteiu, de ~i d.
Hasdeloi SI) intemeiadia. pe dins'a a descoperi in .Meterca turLa" l'C .Agatirsi, Sygini ct~." ero
in Golchi ,pe Caucasiani .munteni d'ln Carrati" (p. 2il7).
(;W) Cber das Sarmatien des Jltolemaeus, iu Mo11atsbericht der Berl . ..dkademie, 1866, p. ~-.
www.cimec.ro
63
totu aci (Pont. I, 3,57; corup. Trist. III, 10, 5; Tr. IV, 1, 67), ero malulu stangu alu
riului ilu atribue mai cu sema Sarmatiloru numiti maftotu-d'auna alaturea cu Getii
-Despre Coralli vedi Pont. IV. 2. 37, ib. 8. 83; Heniochi si Acbrei Pont. IV. 10.21 ete.
~umele Daci nu ne 'ntempina in Ovidiu, ero Dunarii ii dice si IRtor si Danubius,
fora deosebire (Tt. II 189, 192, 203; IJT. X. 29; III, XIT. 29).
5.
Strabo (nascutu la Amasi'a, ora-;iu alu Pontului, in uol'dulu A!liei mici, camu 50
seu 60 a. Cbr., mortu in primii ani ai domniei lui TibHiu), ori-ctu de preti6se date
ne-a tra.usmi3u in oper'a sa(21), assup'a istoriei, religiunei si culturei Getiloru si
Dacilort, totusi cunnoscintiele sale geografice dm1pre tierile de la Dunarea de josu
erau inco marginite, de si ne spuue co: in ti!Ilpulu seu tierr'a de la Istru pene la Tyras,
fiindu descoperita do Homani, s'l potu da auum descriptiuni mai esacte de ctu alta
data, mai cu sP.ma despre Geti, 'l'yrigeti (al. Tyregeti F.eu Tyrengeti) si Bastarni, locuitori de longa Istrn, r recum11 si despre Albanesii si Iberii d'in Caucasu (lib. II cap.
V prolegomena; corup. lib. 1 cap. 2). Elu nu cunosce anco numele Karpathi, dero raporta ca si Ce sa ru, co in sudulu Gumaniei, la nordu de Danubiu, se ntorce padurea
hercyniana cotre resaritu, si tier'a d'intre acesta padure si fluviu, cum si ua parte d'in
munte este stapanita de Geti (lib. VII, cap. III, 1), cari se invecinesru cu Suavii (locuitorii padurei Hercyrtiane). Strimta in aceste Jocuri, tief'a Getiloru se largesce d'in
ce merge cotro resaritu intindienduse la nordu peno la Tyrrgdi, c<~ori locuescu la riulu
Tyras. Mai lamuritu a determina hotarPlP, dice Strabo, co nu se p6te (VII, III, 1),
ci la media-n6pto de Geti suntu Bastarnii, la apusu Germanii, laresaritu Tyrigetii (VII,
cap. IV comp. lib. VII cap. IlJ) (22). - Fluviulu Dunarea pcno la cataracte se numFsce Danubius, ero locuitorii peno aci : Daci; de la cataracte in josu : Istru, ero
locuitorii : G ti; (Strab. l. VII, cap. III, 12). lstrulu se versa in mare prin si11pte
~uri, d'in cari cea mai mare Sfl numesce Sacra (tspbv ato!-L(l), fiindu cea mai despre
media-di (lib. VII, cap. III, 15). Elu numesce si riulu Mariso3 ca afluenta alu Dunarii, pe cara mai toti come1tatorii convinu alu identifica cu Muresiulu.(23); anso cu("21) ~tp(l~W~OC l'e.o"(petrptxa, ed. l\Iiilltr et Diibn. Didot Paris.- Strcibonis. rer. geogr. !ibri
XVU, Tauschnitz 182!). - Cartea VII e in parte pierduta. dero suplinita cu ua prescurtare de
la tiuele secolului X d. Chr., se ocupa de Gerruani'a, tierile Dunarzi, Epirolu, Macedonia si Thraci'a. - Forblger, Han. der alten geogr. t. 1 p. 312 seq. (Leipz. 1842\ a culesu cercetarile lui
Groskuod asupr'a tutoru fontaucloru lui Strabone, d'in fie-care d'iu cartile geografiei sale. Mai
vedi De fontihzts ywgraphicorum Strabonis, de A. H, L, Heereu in Commentatione8 Societatis
Regite Scienticmmt Gottingensis Recentiores, v. V an. 1819-22, Gottingm 1823, p. 97-160. Cf.
J1alte-Bmn, l'recis de Geographie, 1, cartea Vl-IX.
(2"2) Elu mai observa. inca, 1. Il cap. V, 30, cola nordulu lstrului tillntu Germanii, apoi teritoriulu
lietilorn {tb l'stt'X.0\1 7ttiv) ~i alu T.nigctiloru, Bastarniloru si t;aunmatiloru; si 1. VII, cap. V, 1, co
l!c la qJUsu spre resaritu locuescu Germanii, Dacii, Getii.
(20) Hausd~u, I~toria Critica 1 !St>--1117 ilu idcntilica cu partea de jotiu a Oltului.-f:taoM, ~tu
Jien zur,(ieographie und Ge~chichte des Trajauischen Dacieus, Hermaunstadt, 1874, p. 11, presu-
www.cimec.ro
nosce si Tiss'a sub numele strica tu de Parisus (la Plinius IV, 12 : Pathissus, la
Amm. Marcellinu, Parthiscul) ceara scoborindu-se d'in munti pe longa Scordisci ...
se versa in Istru (24),, Asemenea indica intre Geti si mana Pontica, mai specialu,
intre Prutu si Dnistru (Tyras) : pustietatea Getiloru (l'moY epwicx), (1. VII, cap. lll,
14). Aci: doue lacuri, d'in cari unulu se deschide spre mare, cellu altu este inchiau
(~oto(.LOI;, l. VII. cap. III 15). De la Istru (gur'a Sacra) peno la Dnistru Strabo masora noue sute stadii, (1. c.); la gur'a Dnistrului pune : turnulu lui Neoptolrmu, si
satulu (vicus, XW(.Ll)) lui Hermonactu; la drept' a riului, orasiulu Niconia, la steng'a sa,
Ophiussa; ~ro la ua distantia de 120 8tadii mai in susu de riulu Thiras, locuitorii
spunu, co se afla unu altu orasiu, de siguru Tyra (1. VII, c. Ill, 16). Regiunea d'intre
Istru si Borysthene o imparte astu-feliu sub raportulu ethnographicu: prim'a portiune,
pustietatea Getiloru; apoi Tyregetii; dupo acestia Jazigii, Sarmatii, ce se mai numescu
si Basilii, adeco Regali, si apoi Urgii (Georgi s~u Agricultori ?), cari cei mai multi
suntu nomadi, ua parte d'in ei se occupa cu plugari'a, si, duo cumu se dice, locuescu
si la Istru, pe ambele maluri ale lui. La nordu de Tyugeti, intre Carpati si Dnistru,
suntu Bast!l.rnii. de vitia germana, divisati in: Atmoni, Sidoni, Peucini (nDmiti as~u
feliu de la insul'a Peuce la gurele Dunarii) si Roxolani (intre Tanai3 si Borysthenl')
(1. VII, cap. III, 17).-In ti~rr'a Getiloru Strabo ne mai spunP, co se afla unu munte sacru
si longa elu unu riu, numiti ambii: Uogaeonum (1. VII. c. III, 5), fora anse a indic
loculu loru cu certitudine.- La media-di de Istru suntu de la nstn spre estu: Triballi, Mysii s~u Moesi"i; in ~cythi'a minora (Dobrogi'a de adi): Triballii, Trogloditii,
Crobyzli. In muntele Haemu si d'incolo de densulu : CoraBii, B~s3ii, Maedii, Od1ysii
(lib. VII, c. V, 12). Scythi'a, pentru Stra.bo, este unu nume genericu pentru intregulu
nordu-estu alin pamentului locui tu (1. 1, c. 1, 13); in Euop'a de ro : ti~rr'a din nordulu Pontului peno la Tunais; ca locuitori ai !ICestei nginni numesce : candu pe
Scythi, candu pe Sauromati seu pe Sarmati, Rhoxolani, Jazygi, Tyregeti, tinendu-i
pe toti de membrii ai familiei Scythe. Elu cun6sce ?.fora de Scythi'a minora (Dobrogia), anco ua Scythia mica, peuinsul'a Taurica pwo la Borysthenes (lib. VII cap.
IV; lib. XII, c. li, 3). Alaturat'a mappa resu.ma datde geografice alia lui Strabone
aesupr'a tierreloru de la Dunare.
pune co, pentru Strabou Muresiulu (Marisos) so versa in Danub:u (curBulu superiorii alu fluviului)
d'e,supra inoreloru Thissei, pe caudu This'a (Pathisus), in lstru (cursnll seu inferioru).
(24) Strabo, 1. Vii, III, 1,3. 'Par oe oi CXt)t(Jl'J Mriptao.; 7t0t~(.LO~ el, tOY ~CXYOO~tOY, 00 tii~
1tcxpcxaxauli~;
livex6(.LtCov ot 'PwfLil[ot tlic 7tpo~ toY 7tOAEfLOY. xlit '(1Xp tofi 1tOtCl(.L05 tii fLS'J
2ivto XllL 1tpo~ tcx[~ 1tl)'(CX[<; (.LEpl), [LEXfit too'J xritcxppcxxtooY, ~cxvo6~toY 1tpo~l1"J'Opauov, El. (.Lri
AtOtCX otli t()Y ~iXW'J rpzpsto.t ' ti os xritw fLSXPt tOO II6'JtOU tri 7tspl. fztcx~ XIXAOOOtY
VIotpOY. - Id. VII, r. V. Mspo~ (.Lb o~ tt t~~ xropcx~ tcx6t~~ (Illyi'iei) ~p~fLWOIX'J Ot ~tixot
XlltCX7t0AefL~OilYtE~ Bo"touc Xlll Tllupiaxou~ slh'tj KEAttX~ tcx llitO Kpttcxatp(Jl, rpria'X.O~ts~.
!fYilt t~Y xropcxY orpstepcxY, Xllt1tsp 1tOtCX(.LOO OtEtp'(O'JtO<; tOU Illlptaou, pSO'JtOI; i7.1to tOOV opooV
S7ti. tcw "Iatpo'l Xlltdt toi>~; l:xopoiox.ou~; Y.CXAOU(.L5vou( l'cxl-titcx<;.
www.cimec.ro
www.cimec.ro
65
6.
P1iniu celu betranu (nasc. ~3 dupo Chr. +81), de si nu cun6sce pe Stra bone, dero
a compulsatu numai in scrierea partii geografice (oatru carti) d'in oper'a sa Historia
naturalis, -care este ua adevarata encyclopedie a lucruriloru omenesci, - celu pu-
cinu trei-d1eci si trei isvore romane, si optu-dieci si doue h~llene. Ellu areta mai anteiu co, Dunarea isi incepe cursulu seu in Germani'a, in ve:fulu muntelui Abnoba, si
curge sub numele de Danubius prlDe in Illyri'a; aci luandu-si pe acella de Tster, dupo ce primesce in apele se le sie~se-dieci d11 riuri, se versa in Marea Neagra pe siesse
guri, anume: 1) gur'a Peuce, de la insul'a invecinata Peuce; 2) Naracustoma; 3) Calonstoma, apr6pe de insul'a Sarmatica; 4) Pseudostomon, cu insul'a Conopon Diabasis;
5) Boreostoma, si 6) Spireostoma (31). De la aceste guri in susu, locuescu, in generalu, dupo Plinius, numai nemuri Scythice: littoralnlu fiindu tinutu de rase diftrite,
candu de Geti, (numiti de cotrl\. Romani, Dac); candu de Sarmati, numiti de cotre(25) Elu este mai vechiu de ctu Pliniu numai cu ::'O' de ani, coei acesta ilu pune intre isvorele
sale; posterioru anse lui Cornelius Nepos (III, 45, 90), care era contiruporanu lui Augustu.
(26) Pomponll .Melm de situ orbis, Iib. II cap. 2 : .Quidam feri sunt et ad mortem paratissimi, Getae utique.
(27) lib. 1, 3: .Genlium prima et s~ythia, alia qu'lm dicta est, a Tanai in media ferme Pontici
lateris : hine in Aegroi parte m pertiuens Thracia Macedoniac adiungitur."
(28\ Despre lstru dice: lib. II, 1 : .At. i!lc, ([Ui Scythia~ pJpulos a se![llOntibus dirimit, apertis
in Germania fontibus, alio, quam desinit, uomin~ 1-xoritur. Nam per immania magnarum geutium
Jiu Danubius est . dein(le ali tor eum adpellautibus accolis, fit Jster, acccptisqne aliqnot a.mnibus.
ingens jam, et eorum, qui in Nostrum mare dociduut, tantum Ndo minor, totidem, quot ilie, o~tiis
Sed tribus tenuibus, reliqnis navigabilibus, cffluit."
(29) Iib. II, 1 : .Hominum primi sunt Scythae, ScytlHunnlClliO, queis singuli oculi essc dicuutnr,
Arimaspoe : ab eis Issedonas usque ad Maeotida. Hnins t!cxum Buces amnis secat. Agathyrsi et
Sauromatac ambiunt."
(30) 1. III, c. 5. - Cf. nota 1 Cuno, Dic Skythen p. 1::19.
(3!) 7 Historia Naturalis.lV 24.
www.cimec.ro
66
Greci Sauromati (32), si de Hama.xobi seu Aorgi, de vitia sa.rmatica; caodu de Scyhtii
bastardi (cari se tragu d'in Sclavi), seu de Troglodyti; apoi l)e Alani si Rhoxolani (33). Tierele asiediate mai stnu, iotrtJ Dunare si padurea H~rcyniana peue Ia
castrele de ierna panonniane, le locueseu Carnuntii; campiile, ce se intendu de acolo
(campi'a Ungariei de josu), Jazygii, unu tribu sarmaticu; ero: tier'a muntossa. (clllpatica) pene la Tiss'a, Dacii, ce fusessera goniti dfl Iazygi d'in campie(34); la resaritu
de Morav'a, suntu Bastaroii si alti germani (35). Pe Neuri si Agathyrsi ii arretta
d'incolo de peninsul'a Tauri ca, alatnrea cu Gelon ii, Thussagetii, Badinii, etc. (36).
Pliniu de si vedo, ca si antecesorii sei, in muntii Uarpati ua continuatiune a padurei hercyniannA, aose determina celu d'anteiu portiun~a. Carpatiloru centrali prin indicarea riuriloru : Pathissus si Ma.rus , si num~sce intre Dunare si Dnistru montes
macrocremnii (unu apelativu grecu ce in3emoedia: marii, riposii munti), cari, dupo
tote probabilitatile, suntu platoulu Transilvaniei (37). - Intre alte pop6re ale Scythiei elu pune si pe Auchati, locuitorii de la isthmulu Kimmericu peno la isv6rele
Hypanisului (IV, 26; VI, 7), despre cari vorbesce Herodotu (IV, 6), si pe cari
Cuno (p. 82) ii identifica cu :E'X.63cu apot~ps~ ai Helletfiloru.
8.
www.cimec.ro
67
CAPITOLULU V.
P t o 1 e m e o.
1.
Ptolemeu (cotre 140 d. Chr.) divinulu (6 {)osio<;) geografu:t, osta cdu d'anteiu, dupo
Herodotu, care, relativu vorbindu, arunca ua viua lumina asupr'a tiPreloru de la Dunare si din nordulu Pontului, si uniculu d'intre cei vechi, care trate lia Daci'a c ua
unitate teritoriala deosebita, in marginele-i natural", si cu numer63e numi de popol'atiuni si locuri intr'Pns'a necunoscute pene la densulu.( 1) Elu netientindu a d o
descriptiu~U~ tieriloru, ci numai a determin obiectele geograficP, si a face catalogulu
localitatiloru insemnata : cetati, riuri, munti, divide Daci'a do la Nordu cotre Sudu
in cinci zone corespundiet6re gradeloru 48-44, si indica astfel hotarrle ei : la apusu riulu Tibiscus, care o desparte d3 Iazygii Metanasti, la media-nopte muntele
Carpatu si cursulu superioru alu Doistrului, la resaritu rinlu Hierasus (Siretu) pene
la versa rea sa in Danubiu, ero la medi;~.-di Dunarea, care o separa de Mcesi'a (2).
Astu-fPlill Daci'a lni Traianu, dupo Ptoh~mr,u, coprindea: B:matnlu Temesianei, la
(1) Celu mai bunu textu alu lui Ptolemeu este celn datu de \VIllberg; traductiunea francesa de
Abbe Halma, Paris 1828. - Glaudii Ptolemaei Geographia edidit C. F . .A. Nobbe, Lipsiae 1845.
- Geographie de Ptolemee , reproduetion photolithographique du manuscrit grec du monastcre
de Vatopedi au Mont Athos ed. P. de Sewastianoff. Parh 1867. -- Literatur'a asupr'a lui veli in
Forbiger, Handb., pe longa care se mai adaoga: Delambre Mem. de l' Institut nat. Sciences math.
et phys. VIri, p. 40 si 3JS;-MollweidP1 Monatl. Correspondenz XI, p. 322.- M11nnert, Geogr.
der Gr. --Dr. Erhurd, Regesta hist. West(aliae, Miinster 1847. 58.- V. de St. Martln, op. cit.
p. 195 -:l!O. - !. Roscher, Ptolemus und die lfandelsstmssen in Central-.Afrika - Wletersheim, iiber den pmktischen Werth der :;peciellt.n Anga/len in dcr GeO[JI'ttphie des Claudiu:;
Ptolcmus, insbesondae itber Germam'?m, in Bet1-chte ubet die Verhandlungert det kuniglich. Sch
sischen Gesellsch. der WisJ>tnschaften zu Leip;ig, IX voi, 1857, Leipz. p 112-145. - A. H. L.
Heereu, de foutibus Geographicorum Ptolemaei, tabularumque iis Annexaruw, nuw li Grrecre an
vero Tyriro originis fuerint.
(2) Ptolemeu, ed. Nobbc, III, 8, 1 -4. - Momms~n, Corpus lnscriptio11ltm Latinarum III
p. 247, laur. XXIX si in alte parti, identifica correctu riulu Tibiscu8 cu Temesiulu de adi, lLuga
care se afla mentiona tu ruunicipiulu Tibiscun:; ero Hierasus cu tliretu. - Elu dice : .Terminari Da
ciam ab occide11te Ptolemreus (il, 7. 8) scribit fluvio Tibisco, ut i11ter Daciam !t Pannouiam iuferiorem iuterpouantur lazyges Metanastae. 'J'iuiscus autem ftuvius non tlSt !lui hodie dicitur Theiss, sed
qui nunc est Temes, cum ad hunc, non ari illum situm sit muoicipium Tibiscum modo ruemoratum;
nam l'riscus (p. 183 ed. Bouu.) t!Uique ay eo pendent Iordaus c. ::14 et Raveunas geogr. 4, 14 qnre
habent de tluviis Tisia (vei Tiga) ct Tibisia (vei Tiphesa) quam!Uatu non iml'robabiliter referuntur
ad eo->dem fluvios Theiss et Temes , ta meu no11 ita certa sunt, ut rem decidant." - t>ooli, op. cit.
pp 1::1, :!5 si Forbiger, Handbuch, III 1 h;a susti11u, cu de faptu Tibisculu lui I'tolemeu 1111 e Temesiulu, ci Thiss'a, ero Hierasus nu este ::iiretulu, ci de siguru l'rutulu, si co Ptolcmeu .11.lua.tu Tewebiulu drevtu Tiss'a; si d'urdoue riuri l:liretu si Pruthu, a f11cutu numai unwu singuru.
www.cimec.ro
Munti si riuri. - Ptole:neu de si este celu d'anteiu, care numesce muntii Carpati
(III, 5), dero are ua idee falsa despre directiunea loru, coei in lo1)u de a-i pune in legatura cu muntii Sarmatzci (micii Carpati, pe cari ii intinde de la Sudn cotre Nordu,
de )a 4230' long. S 4830' lat. pE'ne la 4330' )ong, si 5030' lat.) 1 ii face !!O incepa sub 46 long. si 48 30' lat., in linie drepta spre resaritu (4), asia co prelungirea loru aru atiogd gur'a Dniprului. - Despre portiunea sudica a Carpat iloru, seu
macaru ceva despre plastic'a munt6sei Transilvanii, elu pare a nu fi avutu nici ua cunoscintia (5 ).
Riurile suntu : 1, Tibiscus (III, 78. 'Tl~tolto~, la Ravennate Tema, Const. Porphyrog. oTt!J.~o~c::), cate vine d'in Carpati, 46 long., 48 30' lat., si se versa in Dunare
46 long., 44 15' lat., Temesiulu de adi. - 2 Rhabon seu Arhabon se versa in
Dnnare 49 Jong., 43 30' lat., Jiulu de adi(6). - 3 Alu ta 'AJ.obt~<; (III 8) se versa
in Dunare 50 15' Jong., 44 lat., Oltulu(7). - 4 Hicrasus 'Ipaao~ (III 8) idem in
{3) Ptolemeo, III, 8, 10. - Cf. Mommscn, Corpus Insel". Latin. III, p. 147 : - .Regionem
Tyranam non Dacire provincim, sed MO!sim inferiori attributam esse item ostendit Ptolemreus (3, 8
10), Daciam oricntem vorsns terminans fluvio Hieraso (Sereth) totamquc Bessarabiam, quam hodic
dicimus oramrtne adeo maritimam universam it a secernens a Dacia, ut Tyra sit in MO!sia, Olbia vero
extra provinciam in Sarmatia." Se incela dero 1. Marquardt, in oper'a sa Rumische Staatsurwaltung, Leipzig 1873, p. 152 candu dice, co rlupo Ptolemeu provinci'a Daci'a se marginea spre resaritu
cu riulu Tyras (Nistru), de si singurn recunosce la 11ag. 150, co tierr'a d'intre Dunare si Nistru era
alipita de Mtesi'a inferiora.
(4) Ukert, op. cit. p. 602.
(5) Vedi in Ukert charta: Sannatia et Dacia-cttm Ponto Eu..r;ino et Caucaso secundum Ptole
maeum. - (~oos op. cit. 13.- Cu tote acestea in III 5. 21 Ptolem. dice: 'l.'oov oS: dplJ(.LEVOOY (cei
din urma pomeniti Bisaaot 1tap~ tov KapmitlJV po~) ~YtltOAtXti.ltspot u1to (.L6:V toi>:; Oikvoa~ 1t-iAtV l'ctAivoctt X. ~Ot:IOtYOL x. ~t(Xt)~\IOL !J.SXPL 'tOOV 'AJ.abvoov. U1J' of)~ 'I,.oAJ.ioovs:;,
Sttt1 Kot:;to~lilMt TptX(.LOYttl\IOL (.LEXPL tlilY Ilsox[voov opoov. Aci muntele Pcukin nu p6te fi al
tulu de ctu partea resaritena a Alpiloru transylvanici. - Cf Cuno p. 41 nota; si .MUllenhof, iiber
das Sarmatien des Ptolemaeus, in ~llonatsbel'ichte clc1 Koniglich. Preussischen Akademie der
Wissenschaflen zu Berlin, 1867, Berlin. p. 1- 12.
(6) Ed. Wilberg: ~ X.t1tapa~oovo:; tO!) ltOttl!J.Oi>=ubi Catarh<tbon fluvius" varietatea lectiuniloru: 1o ltl1t~ 'Pii~oaov 1tOtO!!J.O'Ji 20 wxt~ 'Pa~ooaov 1tOttX!Lo5; 3 i1 X11t~ tov 'Pa~oova
1tOttl(.LOV propune Grashof, care adaoga pc tO'J. 4 Xtlt~pa~oov ltOt. in chart'a Dacici lui PtoleJT]eu
mscr. de la IUUntele Athos; editiune Sevastia10n; si pag. XXXII, textu.-Kat.ancslch de Istro 47
crede gresi tu a fi Muresiulu, pe candu Rhabon, dupo tote probabilitatile este Jiulu. VEdi Forblger,
Ukert, 6ooi p. 31 si chart'a, mscr. vatopedianu, mai la vale.
(7) Ukert 603.-Forbiger, Manoert IV 203, Goos 31.
www.cimec.ro
69
Istru53o 15'long., 46o 45' lat., in faci'a Dinogetiei, Siretulu de adi(8). 5o Danubius
acxvo6~w~, care de la Axiopolis pene la gurele sale se nuruesce Ister (III 8, 10)(9). Aceste guri in numeru de siese suntu (III, X 2-6/ :
at6(J.CX 'lEpov, ~ TfEOXTj
Ncxpcxx[ov
KciJ..ov
IJf iOOOOtO(.L'X
c
Bops[ov
8tci'(OAcx, TJ 4tAOY.
3.
Loctlitori (VIII, 12' 4). Ptolemeu insira 15 triburi dace locuindu unele longa
altele, in cinci serii, si anume de la apusu cotre resaritu (III 8) : Seri'a cea mai de
la nordu, 1 Anartii, Teuriscii, Cistoboc,ii; II) mai la sudu: Prendavensii, Ratakensii si
Kaukoensii; III) sub acesti a; Bietii, Burideosii (Burodensii, Buredreensii) si Kotensii;
apoi IV) Albokensii, Potulatensii si Sansii (Si osii); in fine V) Saldensii, Keiageisii
(Kiaghisii, Kiaginsii) si Piefigii.
4.
8) :
('Pooxx6v(o\l) .
aox[ocxocx (1 aoxlpiXV'X ms. Sevast.)
Ilcxp6Ataaov (1, llcxpAtaaov).
'Apxo~ciorxp~X
'fp[~OOAOY
llcxtpiocxucx .
Kapa!ocxocx (Kcxpa!o;vcx) .
11atp6ocxocx (Ilatpoocxvcx, ll;tp6ocxacx)
Ob>.. 7ttCXYOY .
NtX7tOO'l!.CX (N CX7tOU'l!.CX) . .
Ilcxtpo6taacx (llcxtcxo[aacx).
r.cxAtYCXl (r.cxJ..[vcxt, r.cx>..Evcx)
Ilpcxml.)ptcx A6rooatrx .
~civocxocx (r.tivo!Xoocx).
'Avrooadcx (A(.Lrooat[cx)
OotCocxocx
Mcxpx6ocxocx (Mcxpxoocxvcx)
46
470
49
52
52
53
53
53
47
49
49
49
50
51
52
53
49
48 10'
48
48
48 15'
15' 48 15'
48 10'
20' 48 15'
45' 47 40'
30' 47 JO'
47 40'
47 20'
15' 47 10'
30' 47
30' 47 30'
15' 47 15'
10' 47 40'
30' 47
30'
20'
(8) Momwseo, .Maooert IV 105, Goos 31, Desjardlns, La Table de Peutinger, Pa1-is.
(9)
~Iatp~.
'f(l
Ziridava.
Ztpi5omcx (Ztpiocxvot)
45 o 30'
Singidava
I:tnlocxvcx (I:tvnEocxucx)
430
Apulum .
"A1ro6A.ov ("AtouA.ov) .
49 15'
Zermizirgi .
Z~>p(J.ECtp"(cx(Zep(J.lCep"( fep(J.letp"( Nep(J.lat"() 49 30'
Comidava
Ko(J.lau (Koxlocxucx)
51 30'
Ramidava
Pot(J.lcxua (Pot(J.EoYot)
51 o 50'
Pirum .
lltpob(J.
510 15'
Zusidava
Zouolocxua: .
52o 40'
Paloda .
IIA.ooa: .
53
Zurobara
Zoup6~pot .
45 40'
Lizisis (Aizisis?)
AtCtoE<; (Ae"(tCl<;)
46 15'
Argidava .
'Ap"(loaucx .
46 30'
Tiriscum
Ttploxov
48 30'
Z~rmizegethusa regia. Zp(J.tC~>"(sa-ouacx BcxolA~>to<;,(Zotp(J.ttejsa-ouaa) 4 7 50'
Aqure. .
"rBatcx . . . . ..
49 30'
Netindava
Netlvocxu (NiYtEoucx)
52 45'
Tiasum .
Tt<ioov (Tlotooov)
52
Tibiscum
Tt~Eaxov
4 7 40'
Zeugma .
Z~>ilj(J.a: .
46 40'
Dierna
Alspva .
4 7 15'
Acmonia
Ax(J.oYla.
48
Druphegis
ApompYJjl<;.
47" 45'
Frateria.
4>panpla .
... .
49" 30'
Arcinna .
'Apxlwa
49
Pinum .
IItv6v (IItvov)
'L
50" 30'
Amutrium
'A(J.obtptov .
50"
\'6
51" 30'
Sornum .
.... pvov . .
La acestea se adauga trei cetati da.ce numite in regiunea d'iutre Prutu si
(la Ptolemeu Moesi'u inferiora (III, 10.)4) :
1'amasidava.
Za.rgidava.
Pirobarida va.
460 20'
46
46
46
46o
46o
46o
46
4 7
45
45
45
45
45
45
45
45
4.fl
44
44
45
44
44"
44
44"
20'
40'
15'
40'
30'
15'
40'
20'
15'
15'
15'
40'
30'
30'
40'
50'
30'
30'
30
45'
40'
45
Dnistru
5.
www.cimec.ro
7l
6.
Tract~tulu
www.cimec.ro
72
ciotia sa numai d'io svoou, si despre cari ou potea avea nici celu mai micu gradu de
certitudine. Une-ori ficseadia aceluiasi poporu doue locuintie deosebite. Asia, intr' unu
locu ne spune, co la. gurele Dunarii se afla Peucinii, ero la nordu de ei: Kcxp7ttot adico
fora indoiela Carpii; si apoi amendoue numele le gasimu anco ua data repetate la
nordu de Bastarni ThuY.{Yot in p6lele muntelui Peucinicu, Kcxpm~Yot="Ap~ttot intre
Peucini si Sarm~ti. Asemen!la Koistobocii asiediati in nordu-estulu Daciei, ii pune
de a doua 6ra la nordu de Peucini, etc.; ero Iazygii metanasti d'intre Tiss'a si Dunare,
tocmai d'incolo de Dnipru la marea de Azovu, vecini cu Rboxolanii, Hamaxobii, Agatbyrsii, Budioii (BrootYOt), cu alu loru BuotYOY opoc;. etr.. Miillenhoff a probatu co, abstractiune facandu de locuitorii apr6pe de Vistul'a, jumetatea apuseana a regiunei slavice propriu disse pene la Daipru, este implinita de Ptolemeu cu numi, cari invederatu nu apartinu aci, prin urmare ea este in realitate unu vacuum(l5).
7.
IVL 'MANSn:
TVS ' M. L. !. M.
P. F. V. S. L. !oi.
~V
AD ALVl'VM
~'LVMEN.
SECVS
MONT, CAVCASI
adico :
...
Matronis Aufanib(us), C(aius) Iul(ius) Mansuetus, m(iles) l(egionis) I M(inervire) p(ire) f(idelis), v(otum) s(olvit) l(mtus) m(erito) fleliciter), v(oto) [fJ(acto) ad Alutum ftumen secus mont(is) Gaucasi.
(Henzen 5930=!kner et Mllller Dac. lnscbrift. Anhang Nr. 17 p. 239; Frohnei, La Colonne Tmjane, Paris 1865, Appendice p.156. Comp. Urlicils Jahrbucher d. t'e1. t'. Alterthums{1. in1 Rheinl. XXXVI, p 102 seq.-Lersch Jahrbii.cher, t. V. VI, p. 316. 436).
www.cimec.ro
73
www.cimec.ro
74
rrim'a fspeditiune daca; si de Potulatensi, c' paru a'si fi pastratu numele in cetatPa
V. 320 : Hector terruit adruissos sanguinolentus ey uos;
La Ovid. her. f, 36 : bie lacer admissos terruit Rector equos.
V. 361, 362. Ecce necem intentam crelo terr::eque fretoque casurumque triplex vaticinantur opus;
La Ovidiu Trist. 2, 425 : explicat ut causa~ rapidi Lucretius ignis casurumque triplex vaticinatur
opus.
Mai compara v. 3 -cu met.
5, 118
14
Ex Pont. 2, 1, 61
11, 310 (herod. 17, 107),
29
mct.
110
3, 12, 2 (herod. 2, 28).
am.
241
3, 4, 40 (trist. 4, 3~).
am.
2i0
am.
I, 8, 50
265
2,
herod.
63
318
am.
1, 538; fast 3, 864.
329
11.
62
met
425
met.
13, 181
met.
12, 593
433
459
fast.
6,
91
471
herod.
I, lll.
Autorulu falsificatului se serva chiaru cu apocrife ale lui Ovidiu (cumo de es :epistola 20 si 14
d'in Heroide).
Versurile 361-364 dovedesco urme de la L. Seneca (ad Polybium 20, 2; Consolatione ad Marciam c. 3.); V. 385-391, de la Dio 54, 31, 34-36; V. 177-190, despre mortea lui Drusu, reproducu mai
adlitteram pe Taci~, ann. 2, 82, unde vorbesce despre mortea 1ui German ieu, ero formele gramaticale:
functam de mortuo (v. 5831; nec nocuisse uli et fortunam habuisse nocendi, n~c quemqoam nervos
extimuisse tuos (v. 47.); incassum tua nomina levantur (75-76); Halcyonum qu::estus ad sordas tenui
voce sonantur aquas; de a3emenea v. 319, 321, 339, 340, 355, 3:.6, 377, 378, arata invederatu, co autorulu elegiei la mor:ea lui Drusu nu scia cumu vorbiau si scriau Latinii.
Diferite esplicari pentru versurile d'in Consolatio ad Liviam:
... et Dacius orbe remoto
Apulus huic hosti porbreve Pontus iter
vedi-le in Scaliger op. cit. p. 84 sq.-Cf. J. Miihll observationes de DI'Usi (p. :$-13) atque Maec,
epicediis deque Taciteo Dialogo criticae, Basel 1873.-D'in contra, Adl~r, de Ovidii Consolatione.
A.sselam. 1851,4, si Grup pe, Aeacus, p. 157--165.
Dero se revenimu la inscriptiunea cu riulu Alutum se~us monti,; Caucasum.
Fiindu cu certitudine cunnoscutu co legiunea 1-iu Minervia luase parte in a dou'a espeditiune a
lui Traiauu contr'a Daciloru (Spnrtinn, 'Vita Had1., 3 :-Inscriptiuni vedi la Frobner, op. cit., appendice, Nr. 2; 10; 24, etc.),-operandu ataculu tocmai d'io directiunea Oltului, resul ta neindoiosu co
(lumen lutum d'in inscriptiunea de pe altarulu inaltiatu de C. Iulius Mansuetus, este Oltulu d'in
Romani'a, si co cellu pucinu porti unea muntosa pe unde ellu curge, se numia in timpulu lui Traianu
Mons Caucasus.-Carpatii sub numele de Caucasu ne mai intempine in Ioroande (de reb get. Vll),
Ammianu Marcellinu. (Cauca-laud Rer. Gest. XXI, 3-4; Cf. &. Odobesco, Notice surlcsantiquites de la Roumanie, Paris, 1868, p. 47 seq.) si Chronicarulu rusu Nestoru (do Pont'skago moria
ua polunosczuyja strany, Dllnaj, Dniostr, i Kavkasijskyja gory, reksze ugor'skyja; i ottuda dashe i
do Dniepra, i proczaja rieky, adico: De la marea negra spre nordu e;te Dunarea, Dnistru si muntiCaucasici, adico muntii unguresci; si apoi mai departe Dnipru si celle alte riuri ). D-lu Hasdeu, Istori'a c1itica a Romaniloru, p. 282-286, crede alu afhi si in poporulu Graukenii si stanc'a Cauliacm; d'in Apoloniu de Rodos (Appoll. Hh. 1 V, 320 etc.), in Colchii lui Ovidiu, in pasagiulu lui Strabune, despre Sigiuii, de pe longa Caucasu (lib. Xl, cap. XI, 8), si in numele unui delu d'.n distr.
Muscelu, Cocanu.
www.cimec.ro
Tii
www.cimec.ro
7B
Astufeliu, candu este Yorb'a de a fe ~>h bili idnti1 atfa uiJui 01 a!'iu seu localitate
de adi, care are pentru sine presumtiunea istorica de ua mare vechime, cu unulu
d'in celle numite de Ptolemeu, conformitatea aproximativa a positiunei geografice a
ambeloru este, deco nu unu indice hotaritoru, dero de si guru unu auxiliaru de ua
mare importantia(26).
10.
II. Cestiunea, deco chartile, ce insotiescu obicinuitu tractatulu geograficu allu lui
Ptolemeu, suntu de ellu anume facuta, seu suntu cu multu posteri6re, nu e desevarsitu lamurita. Viv. de Saint-Martin crede, co elle s'au fostu desemnatu anco d'in
timpulu lui Ptolemeu, dupo chartile lui Marinus de la Tyru, si co unu ore-care Agathodaemon [in secolulu V dupo Chr. (27)] le-a refacutu numai (28). - Osk. Peschel
sustine d'in contra, co acesta aru fi primulu autoru, ero co Ptolemeu, n'a lasatu dupo
ellu nici-ua charta(29). Ne pare inse, co opiniunea lui St. Martin e mai verisimile,
coei cartea intreg a marturesce esist~nti'a chartiloru, pe cari studiele lui Lassen(30)
le-a redicatu la rangulu chiaru allu unui documentu istoricu, rediemandu-se pe elle
a constata: co nisce triburi si casta alle Indiei de adi si-aru fi schimbatu locuintiele.
Cellu mai vechiu d'in manuscriptele cunnoscute peno acumu alle geografiei lni
Ptolemeu (31), este esemplarulu descoperitu de comitele Orloff Davidoff, in annulu
1840, la mona.stirea Vatopedi d'in muntele Athos. Invetiatulu hellenistu Fr. Diib
ner(32), judecandu dupo form'a caractereloru si dupo alte indicii paleografice, ii atribue ua vechime de aprope siepte secule (la inceputulu secolului allu XII). Chartile,
ce insotiescu textulu, suntu mai cu sema de unu interesu capitalu, si de aceia repro~
ducemu mai josu, in fac-simile, representatiunea chartografica a ntregei Dacii asia
dupo cum, probabilu, se schitiase in timpulu lui Ptolt>meu(33).
11.
III. Tabla Petttingeriana.- S scie co'fie-care cucerire, fie-care resboiu allu Romaniloru mcesit cullegerea unui mare numeru de informatiuni asupr'a teritoriului
(26)
(27)
Wtetershelm, p. 138.
Ukert, Geogr. 345, dice co
~naei
www.cimec.ro
' tr
'
-<, - ,
.!
'
'
(,./ 1
'A 1
\
"
''
\
'j'1
.-./
\ v r
' . 1 \ '
'\i f f
tn..? "Tl t ~ r<~.tV .,.I~Jt lv r'~ ........ ,.... _Nl.,~ ..T/!f1"i161 ~.H"t<.~~t( ...,,,,...: n" ~-.~.VM" ~ ,v ,:t;~ ;~,...
..
1.
t".:~
c/
.
1
':~ . 1 - . ~
<.
....
't . ,a ,~ ':'[ :.Jv.l.l.
", ,.
:- ,.. .t-1' : ,.--~~.._;,t .. -1~'1 . ...,tfll ....h'1ttw,-lt'l's~~,J
~
1'
' \
' '
/ \
1\...:\
...
'~
.,.,,
, _,,
rl/' . , . ,
-~" .r"
'
f41(t
:t'~,-., ~ T~r tri? ''ti~t'\~ :"':!~'.1A_'7r'1-41~~,~ ;:':'.-I{~"J.~~..S~~iJ ~~~U17(;-t:~"\'lf&~"Gh;: ~. AJ".':1' ><i',"~i~
1
<' 11
r.J
.,.J.I .... \
"'
..
,....,
~.M"Il~;~;-..>
,.-o
./Tf T'
. .,. . [_"...~l~__,..l--:"'1
. r-1 ~
t t.-f( :.1
\ \f).r,
---- -~~"J
r~\
\
\
'
t~~
-r-
&.
Jl.l :
(
.......
~-r.
~.
0)1
f;iJ(
~ ~' ;
vt:rlf
~.
."._
~\-
r- ':--e. ........
. ~i r~~~
~~ ,~
~.: - "''
~l t;J . .~, .~
/
~~'(l>d
'
..,
~,
--
.".
'f'&o
,...
'
t ...) -
" b'l"'
....
~
--t
"'
'.('
;;:t;1
~
wl'
.
~~J.-. ......,
::=~:
/.
't:_
~fl
ii
.-aJ'
-1,.
t1~r
. "
,...
~
.,
'-
. ... / .
......,_. ,
n:---f c.--.
~
~.....,
c..~-"'""
11
llit]
..
iV> ~ ~
4t'
~-~; ...
t~ ..
.;
)u;;v _
'
.. "'" .
,,~ -~
.
~...{ ~~
~~
:
- ~
1'
'V
~~... ~'
' .
l"f(
1
, : ...
_;. '~""( ( '~lf
:i
.... ~
/ !
#.-.. ...
~J
i:.jl..
' (
rw
t- . ~., ~ ~
r'
>'
'.
'lO>'
'
~o
...
"''''
\~'-'
>~ ~-.
. _
....... ~
;;_i
.(
;
l .
t.'?'
/
/'
.. .. ..._:
"_
V
rA'
'.
1 ;:-
r;.";;,.:~}o ... ~
~~"w~l~
' "
( .
~-
....,
'
./
'.
t 1J l" T ~
= ,._1~-,. . r !J....' '
)''
w-} . :. ,~
~(\Ji.'t}i.'(~
i"'" ',
:_:-_
., ~ :
,
r,
w ..
( - --
/ "
>/ ~
...
'
<1
&t~ fe.
;-
~ .
'
(?,/
l~
1'
~
~ '-,.~\.\ .._,.
....
.. '=".
_.,1 ......,
1l
f '
'
,1
_..,..
'
':.
; ,.
..... '
-.~i:
: .
. >.
..sr' .,
.,
.,.. .
~ ~.
*'' ~'
. .-...
- .
1. . .
. li
1 "l . .
'
'TI
,,
{.": t..-'!j'..:. P tt ~
, . ' ...
~~~ ~-~.r~
,,.
~
,..,..
,. ~:.':~~
V'O 1;1'
?
.1 ...,
._;...
'
"
T
.,
.
.
1
'
.
~
~'-"'
'" . ....~~~-~;;;;.~-~~-~--~~...~-----t-~0-IIIIIilll1~
.
-~
.~- --~
rl
. ."' . . . .r;' ~.~-. /
~ ~
''IN.
....
~l
1.... '
."-
1
1
,/_.il'
...
~~ -
"""'(
.. '
'"'~
~~.,
'
. ,
,r
\ -.'o.Jii"v ..."..f-.V-'~~
!.
.",~
,
1 T''''t~/{,( "' . ,_-., " _,
~--
.-~~"-
r (-1:''
>..J
1 . .".v
.,.,
.~f
f --
r:
,.. .
.f
~)~.(~ ~-,
"
~~~
. ~.
ml-4>T
.>;J"
""'
t~.,
il
f'
41.: '' ,
,.....,"
--
'O
\:1
,."";;.._;h~
t -
J
JI.
r..;;,~
,~~J
, -....,_,_
.,
il ,
'
~!:"
"._;-!;~
.....";,i'"..,-
........ / ..
1\' ..
t.,,;>
~ *""'
-~~
'"
'""'
;;.,.
2t~'~'1
...........
..
;.-:- 1 11
!!\.....--
--4.(
"'
...~..,.st,
/
~~
.,r-:t?
~7.
., -.
....... .
.r;;J .
.~J.K,. />..
'~-
.,...."
f:;!J
-~
~
...
-~.
Gt IV (.,f) (' 4
;t:. J~ ..
'
...
rwt& _ (...:>jl_ ~~
v:~-:3
~ ~~.J
......
-. ...
., .;;_f .'J i
""'~
'
'
. '
. l
)Ilo).
IJ
">
"
'(
1<.-- -.,.-....
.,.!.\.1
(~.
"'.,o
., .., '
1 "~~~
"' .1
-,
......
'1'
ll .
'f<~
r;~
.3, 00 __.
,)1--..-
1!
11
.......
-~
\~::.~
; ,._ l,
'4..,
-j-
K.o""'
b---- 10.
: '{..:., ft.:v t--C
1
,...
.. ii
... {
.. !"' t.~
1 ~___,.__.!...
. : l~ 'k ~- ."!::1'1, ~
J
""' ..
.Il
t~~l
t ,.
,.-c;-
-'
_,...,~ M'S f t1 ~._. l"~"fl' ,. .-(~t~ ... 16-~ll'lft f'lll. /..!~.".; .1\,Jr'f, ".; '.:/"
_~]t~f
\ .~-oii
'"
'
_,.
_./1
~~c;~, ..r~~~~~ ~ r; ,,'11~.-~ ~~~ ~~8'~~ ... ~ -~- .T~~~:Il~<;-v: '4 1 ~~"f~".';.~ 7':-:!NfJ' ~~~~n~"i "~~1'-;"f'l~ ,
"i
';...0 . .;.,,~~,/
.. '
\
~
.,.
cft~t' 'i rti~I\r\1M \ . .
'
1'
.!l,. ~ '
n
~ 1 'v,-..Jr,r'.....trl'f'~ 'Xof"'~ ,"...,"t",.,~ .,,.. 'l"t'~J lt~c;/l/ rwf', 111'i f41"" ~/'r.l/fH r...
'
,- / " _y .. ,
._i' ' ' H ,(Jvv~_ ..-',
I.)/
'
.
."
\~;;~~;;f.:!4t"lJ<J;if.r"'-':.!l-..;{.,.~~,r...;'_(;~
..,-~-.:,./~' . 'Il~,~~
.... , '"'f'.J4irA'~'i(~~q'.,;,'njf~'ZI.;(nJ~
-< .. .
~
~
~
~,..., -ltt~'"'rof t<"l'.....tHAvr~ - ~1J'f '"-'"l5.vr-+'t'v T"l~" r~vl'ft~ >--t"fv..~t-Jr,...'k,. .?.. tr.G;Jm. :
'
ti. . n.J-..,,~,.:..."lii
.l1 ..,' "l.., 'r.~.... L l\ .. ,,,_.!'1 '...1''-'->..-./ -.)
' .,,r
prp.r.lc-41.,...."",.,,.._..,ot.(,'"CVtift: )t4n
'
"" ..
YJ 1 .. 1 ~ ' '.,J " "
~
'7 f: t
~
.. ~
' , :
'
cr' ti, ""'
.. ' ~'""' \ IIJ : " "'
1
,;r,;.""*;;'fi.;~fl\x',;,. ._~...r- "IJtflt'lf~~r~".,-)i,.;-.. ., ~t'"J., """'1(4. T lt :-; '1 .;;,..;, .."(, ~tfh .4}':1"'- ~..-4-~.,f~~..,
?.{~~
..
11
www.cimec.ro
' '
.....
.. ..... . > .
..
'
00
.'
1. - '
i.
...
o~
.....
JJ..6-"".. e:::rj.
G.,..
"
...". -
'-A..
"":' ....,
-1
_j
79
www.cimec.ro
80
statiuniloru militare cu mentiunea ce facu, d~spre fie-care d'in acestea, autorii antici
si inscriptiunile; in fine III) vomu incheia cu consideratiuni particulare asupr'a
chartii, si asupr'a diversitatii elemtmteloru, ce au intratu la compunerea ei.
Vedi chart'a alaturata.
12.
Munti. Alpes Bastarnice, muntii poporului Bastarnii, cari occupa ambele muchi
alle Carpatiloru centrali.
La nordu de Marea negra, intre Dunare si Caucasu, longa isvorulu Tanaisului
(Donului), se desemnedia unu lantiu de munti, ce nu-si gasesce identificatiune cu nici
unulu d'in sistemele orografice in fiintia (41).
Riuri. Flnvi:Dannvii se arata versandu-se in mare priP siesse guri, ero nu prin
patru, dupo cumu se afla gresitu in editiunile lui Scheyb si Mannert.
Afluentii sei pe malulu stangu suntu desemnati numai, fora a fi scrisi :
1. (Fluvius Tibiscus), adi Temesiu, judecandu dupo statiunea Tivisco, ce se afla
intre Karansebesiu si Karavanu, ambele situate longa riulu Temesiu.
2. (Apus fiuvius), adi Karasiu, ce se versa in Dunare Ia Uj-Palanc'a.
3. 4. 5. 6. D'in Alpii Bastarnici se vedu scoborindu-se patru afluenti ai Dunarii.
Unii comentatori, ca Goos(42), fideli numai pe jumetate desemnului dupo care :
primulu riu de la sting'a spre drept'a traversa callea d'intre Brucla (Aiudu; ung. N.
Enyed) si Salinis (Vintiu-de-susu ung. FE'lvincz) in Ardelu; allu douilea trece pe longa Napoca (Clusiu); allu treilea, intre Optatiana si Lugiana; si allu patrulPa in fine
Ionga Porolisso (Moigrad), versandu-se eate-si patru d'a dreptulu in Dunare, le indentifica cu : rurile de adi Ampoiul (Ompoly). Somesiu, Almasiu si Streiu (Egregy).
Acestea anse m1 suntu afiueutii Dunarii, si ua assemema err6re d'in partea cha.rtografului nu s'aru potea esplic. D-In Desjardin~ face ua identificatiuoe ma! corecta,
candu cauta calle patru riuri in Tierr'a -romane~ea si anume: dela stang'a spre drept' a:
1. Rhabon 'Per:~ooY (Ptol. III, VIII, 2), Jmlu de adi;
2. Alutas, 'AAooter:~ (Ptol. III, VIII, 4.-lnscriptiunea lui Mansuetus, de care amu
vorbitu mai inainte), Oltulu de adi;
3. Hierasus '!Epeta'lc; (Ptol. III, VIII, 4), seu Ttetp1XYt6c; (Herod. IV. 48) adi Sire~u; si
4. Poras, seu Pyretus Ilopotc;, Ilo petec; (Harod. IV, 48) adi Frutulu( 43).
7. Fluvius Agalingus, care vine d'in Alpii Bastarnici si se versa in Marea-Negra,
este probabilu riulu Dnistru(44).
De pe numele statiuniloru indicate in Tabla. potemu ded~ce numirile anco a siepte
.--riuri, ce nu suntu linit~te pe charta.
(41) Katancslch, Orbis Antiqztus, 1 Buda 1824, p. 2C2. - Desjardins, op. cit.; XIV livraison
Paris, 1874.
(42) Studien zu1 Geographie, etc., p 20.
(43) Desjardins, op. cit, p. 260.
(44) Tomaschek W., Miscellcn aus der alten Geographie, in Zeitschri(t fiir rester. Gymnas., p.
706. - Goos, op. cit., p. 20, ilu identifica d'in contr'a cu 'A~t&.xoc; allu lui Ptolemeu, Teligol de
astadi di'ntre Dnistru si Prutu.
www.cimec.ro
SE CME
<l M c.t .X
.sallMat'
oB
N ~f
VI .
1 t $J
.S.Hn\ ,, t c~tt'.
,,(h - ~-c; " .
,Sn'!prl1n" '
\)
_,..
R.
_,.,,,,.
\)\ln\ll 't\o.
F
Uo rt\,o .
"v.
\..t
\i
10 ~ 01
www.cimec.ro
81
1. Berzava, afluenta allu Temesiului, longa statiunea Berzavia, pastrandu~si numele peno asta-di.
2. Bubalus (lleu Bugalus), adi Bogonicu, judecandu dupo numele statiunii Oaput
Bubali, situata pucinu mai josu de isvorirea Bogoniciului, si care pare a insemna
clsv6rele Bubaluluh(45), caci prin caput in ltinerarii se intiellege cisvoru de riu:t,
3. Stenares seu Stenarus adi Weiss, judecandu dupo statiuneaOaput Stenarum(46).
4. 1'sierna adi Cerna, dupo statiunea Tierna.
5. Mutria adi Motru, afl.uentele Jiului, dupo statiunea Arnutria.
6. .Alutus, adi Oltu, dupo statiuuea Pons Aluti.
7. Mariscus, adi Argesiu, dupo statiunea Trans-Marisca, pe rip'a drepta a Dunarii in faci'a versa turii Argesiului (4 7).
13.
www.cimec.ro
82
M,
TC~ta'X.oY.,
Ptolemeu 3. 8. 10,
Raven.IV. 14 Tibia si Tivisco.9. Tivisco
Inscriptiune: ORDO MVN. TIB.(67), gasita la contluenti'a Temesiului si a Bistritiei, nu
departe de Karansebesiu, municipiu, desemnatu pe tabla cu doue turnuri(68).
(51) Miscellen, 1. c.
Stuien, p. 45.
Skythien, etc. p. 614.
L. c.
La Colonne 1rajane, Paris 1872-1874.
(56) Geogr. der Rom., IV. 204.
(57) Katancaich, op. cit. 1 372. - D' .nvlle, Mim. de l' Ac. des Inscr., t. XXVIII. p. 444, To
maschtk, 1. c. - Goos. 1. c.
(58) M'annert, Geographie, IV p. 205 saq.
(59) Relcbard, Thes. topogr. - Ukert, 1. c. 615, nu se pronuncia intre Versietiu seu Sasca.
(60) Tomaschek. 1. c. Goos., 1. c. - Mannel't, la Orovitia; Katanks., la Alibunar si Marovicza.
(61) Edit. Piuder et Parthey, IV, 14 p. 203.
(~) Gooa 1. c. - Tomlischek. : Jidovinu seu Roman-Boksan. - D'Anville la Bersior'a, Mannert
la Carasiora.
(63) Ap. Priscianu 6. 13 : inde Berzobim deinde .Aizi (al. Azi) processimus.
(64) Ravennatis At,onymi Cosmographia, ed. M. Pinder et G. Parthey, Berol. 18GO, 1V, 14 p. 203.
(65) Tomaschek si Goos - Ukert 1. c., 616 : Tsakova la Ten.esiu, s6u la isvorulu Bersovei.
(66) Tomaschck, Goos si Ukert, 1. c.
(67) Corp. Inscr. Latin. III ur. 155'~.- Cf ur. 15i8-1bM>.
(6S?) Mommsen 1. c, laur. 1550.- Tomaschek si Goos. 1. c.- Ukert 1. c. ti iti, si t'orblger
HrJndbuch. 111, 1101 seq., ilu punu la Timisiora. (Temesvar).
(52)
(53)
(54)
(55)
Goos,
www.cimec.ro
88
Jonga
muntele Micu.
EX CIVITATB
C. 1. L. Ill 4331
www.cimec.ro
84
JiTI~ ,
www.cimec.ro
85
8 "A1rooA.ov,
municipiu, cu tota sicuranti'a este Alba Juli'a de astadi (Carlsburg) (92).
16. Brucla XII, la Raven. Brutia, se asiedia pe temeiulu distantieloru, cumu si
1.
o.
1\1,
PBO 8AL. D. N.
u. IVL. MABCIA
r.VS. DEC, COL
PBAEF. PAG
AQVEI!IS!S
GENIO EOB
POSVIT
www.cimec.ro
85
tr1'J.
N~xot)'x.~,
www.cimec.ro
87
1Iop6Ata~o11),
www.cimec.ro
88
turale, ce aru fi oferitu construirii unui atare drumu unu terrenu riposu si scaldatu de
ata tia afluenti ai Jiului si ai Oltului, dero si prin lips'a in aceste parti de ori-ce urme
de stabilimente romane. D'in contr'a, acestea suntu invederate, urmandu lini'a trasa
de Kiepert 1 la Recari si Ja Bradesti 1 longa rip 1a Jiului, unde se vedu peno adi ruine de
cetati si de unu vechiu drumu ascernutu cu petra, care nu p6te fi altulu de ctu cellu
care incapea la Drubetis prin Amutrium(113); apoi de la Celeiu acellasi drumu
merge cotre media-n6pte pene la Recic'a, trecandu prin Brestavetiu(114), Studina,
Deveselulu, Comanc a. L1 Rec;c'a(115) sa unesce cu sio3ean a romana numita
Callea Troianului(116), care, plecandu de la Islazu (apr6pe de gur a Oltului), apuca in susu spre Carpati mai in linie drepta pe malulu apusanu allu Oltului, prin
sat~le Tii' a mare 1 Pot:ogeni, Cllieni, Rusanesci (117) Plavicenc'a 1 Scarisior'a,
Gostavetiu (118), Slaveni(119), Stoenesci (120), Farcasiu, Dobrosloveni, Falcoiu,
1
M.
.&EL VALES
QVI ET ES
BEIIVS VIX
Ali LXXX
SIBA COJIIIVX
ET FOBTVIIA
TVS LIDEBT
VS. PATBOII
D. M. F. C
..
Cf. Desjardlns, Annali dell' lnstituto di corrispondenza ar
cheologica, t. XL, p. 27.- Mommsen, C. 1. L. III nr. 6281,-
Hlrschfeld, Epigmpllischc Nachlese zum CO!'!JUB Inscriptionum Latinarum voi. III, p 62. aJiro : D(is 1\'I(anibus); Ael(ius)
Vales qui et Esbenus vix(it) an(nos) LXXX; Sira Coniux et Fortunnatos ibertus, patron(o)
b(eno) m(erenti) flaciendum) c(uraverunt).
(118) Invetiatorulu d'in acesta comuna spune: .se maivedu si acumu numai rcmasitiele unei vechi
siosele, ce se dicc co aru fi fostu facuta de Imper atorulu Traianu." Vedi dosarulu in biblioth. Societatii Academice.
(119) Idem cellu de la Sia veni : "Se tmi afla a'lco prin acesta comuna, ruina tu, unu drumu ascernutu cu petra merunta, avendu directiune de la media-nopte spre mediadi prin comuna, care se dice
a fi fostu facu tu de lmperatorele Traianu".
\
(120) Invetiatorulu de la Stoenesci arretta . In acesta communa Sto~nesci trece unu drumu ascernutu cu petra merunta, ce vine de la Celei spre Romnicn-Valci, adico in lungulu Oltului. Nurui
rea o port de Drumulu lui Traianu. Acestu drnmu trece prin centrulu communei, in care nu se
www.cimec.ro
www.cimec.ro
2. Amutria XXXV, de siguru pe longa riulu Motru, coei Amtdria = Ad mutriam, anse loculu anume nu se scie. KiPpert o as'edia la confluenti'a Motrului cu
Jiulu; Goos, judecau du dnpo distanti'a d'in Tabla, ceva mai susu. (Dom nu!u Desjarse dins incela multu candu crede a fi descoperitu numele astei statiuni Mutrium pe
unu monumentu, ce se afla in museulu nationaln d'in Bucuresci.(l24)
Inscriptiur,ea noi o transcriemu astu-feliu :
HONORi.
C. VALERo
LONGNA
NO. I<'LAMiN.
MV.
TR.
iYL. HE
RCVLANVS.
AED. OP. SOCRO
1'\f\ t.
de adi, de unde s'a si adusu monumentulu da cotre d. generalu Mavros). Inscriptiunea noi o citimu astu-feliu:
Honori C(aio) Valerio Looginiano flamin(i), q(uaestori), aed(ili) II viro Mu(nicipii) Tr(oesmi9), Iul(ius) Herculanus aed(ilis) ap(timo) socro.
adico :
Dieitiei Honorci. Lui Cain Valeriu Longinianu flaminulu, quaestorulu, edilulu,
duumvirulu Municipiului Troesmis. Iuliu Herculanulu edilulu, pre bur:ului seu socru.
3. Pelendova XX, mai probabilu la Bradesei( 125b) de ca tu Ia Craiov'a(126) seu
Pirlestii (127).
4. Oastris novis lXX, dupo Goos la bacaleti:
5. Romula XIII, Ravenn. IV. 7 : Romulas, pote la Recic'll(l28).
1579, 2679, 1570, 1580. - llfommsen, 1. c.p. 251. -- Hirscllfeld, Epigraphische Nachlese zum
Corpus Inscriptionum Latinarum., Wien 1874, p. 62.
(124) Annali dell' instituto di corrispondenza archeologica, t. XL, Roma, 1868, p. 34.
(125b) C. I. L. III, ur. 6235.
(125) D-lu Laurianu, op. c. p. 104, descrie astu-feliu cetatra de la Bradesci:
.Aici d'in susu de satu, de laturea de cotre media-di a asia numitei Val~>a-rea, longa rip'a Jiului,
aflaramu ua cetate tl9 pameJ{tu oulunga. incungiurata cu unu siantiu atluncu de 2 stinjini, de partile oppuse riului. Siantiulu de cobe resaritu arc ua lungime de 230, celu de cotra nordu-ostu de
100 pasi. In punctulu in care ol' mwscu aceste cloue linii se vede port'a cetatii ... "
\ (126) Goos, op. cit:. 42.
www.cimec.ro
FVLlliS
( 129) Goos, l. c.
{130) Idem.
(131) Charta la III voi. C. I. L.
(132) Goos, 43.
(193) Mommsen, Tomaschek.
(134) Vedi diplom'a regelui Ungariei Andreas d'in 1223, asupr'a careia ne-a facu tu atenti d. Itas
deu, in U1kundebuch zur Geschichte Siebenbiirgcns, G. D.l'eutsch und Fr. Fimhaber, Wien 1857,
p. 24 : Prima mcta t~rrc rnontis sancti 111ichadis incipit ab oriente io 1ede alpium et descendit
per torrcntcm dcscendentem ab ipsis alpibus versus villam Ruetel, etc. Arutela socotimu a fi ad=
rutcllam, de unde in evulu mediu s'a nascutu Rutel. In documentele mai tardii in loru de Ruetc
~asimn Rosinarium, romanesce Resinari.
(135) Goos, 43, - Jalwb. d. Cudral Commission z. Erh. de1 Baudenkrn. 1856, 26. Neigeb. op.
cit. 273.
www.cimec.ro
13. Ponte vetere Xllii, la. Ravenn. IV. 7 Bd;;r;, lor~ga ver.iarea Lotriorei in Oltu,
dupo Tomaschek la Caneni.
14. Stenarum XII, Ravenn. IV. 7 Gaput Stenarum, longa Ocn'a (Salzburg, Vizakna).
15. Ctdoniae XXllll, Uavenn. IV. 7 Gcdonia, la Apoldulu mare (Grosspold), si
Mercurea (Reussmarkt)(136).
16. Acidava XV, la Ravwn. IV. 7, Su.cidu.va, la confluenti'a micului Sekasiu cu
Trnav'a impreunata (Kockd, Ktikiillo) (137).
17. La Apulu se finesce a trei'a linie d'in Tabl'a Peut!ngeriana.
Lini'a vestica de la Apulum cotre Muresiu este certa et explorata pe malulu stangu
alu Muresiului pJne la hotarele Transilvaniei; ero de aci prin Aradu pene la Cenade
(Neruet Czomd)(l38), aprope de versarea Muresiului in Tiss' a, este incerta.
o 14.
Monumentele epigrafice ne procura urmatorele numiri de localitati romane, in
Daci'a, si anume :
I. Tablele cerate descoperite in Transilvani'a la Cetate (Rosi'a, Yerespatak)(139),
nu mai pucinu de unu-sprc-diece numiri topice tote d'in districtulu Abrudului :
1. Alburnus major(l40) as~adi Rosia (ung. Verespatak)(141).
2. Deusara(142).
3. Immenosum majus (cer. X).
4. Kartum (cer. XI).
5. Kavieretium (cer. Vl : Pirusta ex Kavitretio).
6. Gernenum (cer. 1 : collegium Iovis Cerneni).
7. Marcinicsi (cer. VI : Liccai Epicudi Marciniensis).
8. Sclaietis (cer. VI: Plani Verzonis Sclaetis) .
..
( 136) Mitth. dCI' Ccntralcomm. 1859, 118.- Tmm,ss. 1858, 177. -Archiv fiir iisterr. Geschichte
XXIV. 398. Sackeu u. Kenuer [(. K. Miinzu. Antikkab. 349, 11::!.- Goos, 44.
(137) Goos, 44.
(138) Aci c punctulu celu mai apusenu alu Provinciei, unde s'a descoperita caramidi legionare si
inscriptiunea ur. 6272 d'in C. I. L. III.
(139) Vedi 1. }', .Massmanu, Libellus aurarius sive tabulae ceratae, Lipsiae, apud T. O. Weigel.
- Dr. DeUeflieu, Uebe1 z1cei ncu cntdeckte l'iirnisclte U1kunde au{ Wachstafeln, Wien 1857. -- 1dcm, lfeber ei11 neues Fragment einer romischen lVachsurkundc aus Siebenbii1gen, Wien 1857.T. Cipnriu, 1'able cerate a11ticc aflate in Transilrania, in Archivu pentru istoria si filologia IX.Th, ":ommscu, Co1-pus Insc1ipt. Latinarum, Il! pars Il, p. 921-967. - O. Hlrscltfeld, Nach
trge zu dcn lVucltstafeln, in Epigraphische JVachlese zum Corpus Inscript. Latin., p. 67. -W ntteubnch, Schn:{ttresen des !IIittel- Alters.
(140) C. 1. L. Ill. C. I. li. V. VIIr. IX. XII. XVH. XXI. C. IV. Albumo maiore, grcdLc;l"AJ.]-
-m:oop]Yov !LE"(tiAr,v.
(141) Mommscn, C. 1. L. III p. 213-214.
(142) C. 1. 1. lll 1308 cf. 1292; C. n. III, Xlll.
www.cimec.ro
93
cENS
CTM !lEG.
GEN!. PAG.
MIC.
www.cimec.ro
t6to3 sub Marcu Aureliu (dupe anuulu 168)(153) in : Porolisstn~is (Daci'a nordica.)
Apulensis (Daci'a centrale) si M';,luensi:; (Tierr'a-Romanesca).
Celein pare probabilu a fi fostu resiedioti'a procuratorelui provinciei Maluen9is, si
ua inscriptiune, aflata de d. Bolliacu in aniJulu 1872(154) in acestu locu impreuna
cu mai multe fragmente de statuP, ne da numele prvcuratorelui sub care s'a inaltiatu
imperatului Commodu ua sta tu a de doui robi : Zoticus si Sa (bi) anus.
Petr'a cu inscriptiune se pa9tredia la museulu nationalu d'in Bucuresci, si pene
acumu este inedita.
Noi o citimu astu-feliu :
COMMODO ANT 1
NINO NG SVH C 1
RACL. XENOPHO
ZOTICVS ET SA / 1
ANVS SERVI
rosvE; 1 v 1/
adico :
Commodo Antlo] nino Ang(usto) sub C(laudio) LE]racl(ito) Xen0phoLn]tis proc(uratore) Aug(nsti), Zoticus et Sa[bi]anus servi posuf[ r]u [ nt].
Lui Commodu Antoniou Augustulu, sub Claudiu Eraclitu finlu lui Xenopbontr,
procuratorele Augustului, inaltiara (statua) servii Zoticus si Sabianus.:.
15.
www.cimec.ro
(156) Cf. Karl llitter, Gcschichte derErdkunde und der Entdeckungen p. 131. -- Mannert, inro
ducerea la editiunea a dou'a a Tablei peutingeriane, p. 41.
ll57) l'omaschek, 1l1~scellen,. in Zeit~chrif't (tir uste?T. Gy1mutsien, 1867, p. 709. - Goos, Stuclien zur Geografie, p. 45 nota, asiedia Canonia si Potula, intru Vcrsctiu si gur'a. Karaciului, ero Bacaucis pc malulu stangu alu Dunarii, la Posescena,
(158) Goos, p. 35.
(159) C. I. L. III p. 168.
www.cimec.ro
6.
7.
8.
9.
A
(160) Ac s'a. descoperita pene astadi doue petre cu inscriptiuni latinesci :una, anco la 1698, in
timpulu lui Duca Voda, si care a statu multa vreme lipita. la palatulu domnescu d'in Iassi (Timon,
Dtsceptationes de Dacia, additamentum all Imagines Hungariae , Cassoviae, 1734. in-16). Astadi nu se scie inse unde se afla. Principele Dim. Ca.ntemiru a citit-o singuru astu-feliu : (Descriptio Moldaviae, ed Papiu, p. 13. Iilem in Chrotciculu 1;eckimei a Romdno-Moldo- Vlahiloru. I.).
IMI'.
C~SAUI.
AYGYSTO.
DIV. FILIO.
GER~!.
NERV~.
TltAIANO.
PVRNIO. PVflLIO.
~!ARCO.
C. AVRELIO. RVFO
ET
VICTORIA
E T
C O N C O R D
M'
A'
A N T O N
r:
V E R 1"
A V R'
1 M p
AVRELI
N
c o R
posuit.
N K L
F I R:MVS>
L E G'
T A L'
(acestu) altarn.
A 1: ,\ }[
PDSVIT
Acesta inscriptiunc, prccumu si mai mnlt.e caramidi legionare cu Iiterile Leg. I Itai aflate totuaci, ne aretta co Dinogetia (Gergina), cu tota regiunea orasiului Tyras d'intre Siretu si Nis~ru, facea
parte d'in Moesia inferiora; caci in asta vrovincia station;l lPg-iunea ]Him'a italica. Anco de la annulu &6 sau .~7 (1. Chr., ~nb Neronc, acesta regiune fuse alipita de provinci'a 1\Ioesiei de jo,;u, (L'. 1.
L. III, 71il = Henzen 6429) si sta.tu in stepanirea Romaniloru pene la inperatulu Maximinus, care
in ~nulu 23 7 o lasa preda barbariloru Carpi si Scythi (vedi L'a pitolin rit a 2Uaximi et Balb. c. 1ti:
www.cimec.ro
97
7. Patridava=Tabor la Prutu.
8. Karsidava=Balti d'incolo de Prutu.
9. Piroboridava
l
10. Tamasidava si
fl in Bessarabi'a.
11. Zargidava
Aceste trei d'in urma Ptolemeu (III, 8 10) le numesce afora d'in Daci'a, in portiunea care administrativn apartinea Moesiei inferiore.
17.
Triburile dace in Ptolemeu. Deco pentru determinarea cetatiloru d'in Daci'a raportate de Ptolemeu ne-a pututu servi intru ca tu-va fontanele Ppigraphice, tabl'a peutiugeriana si Ravennatn, nu este totu astu-feliu si pentru lamurirea tribiJril\>ru daca
d'in acelasi autoru. Inscriptiunile ne aretta diversele nationalitati alle colonistiloru
Daciei dupo cucHirea lui Traianu: orientali, cu deosebire d'in Asiamica(l61). Dalmatini(162), Pannooieni(l63) colonisti d'in Itali'a de josu(164) si d'in alte provincii ale imperiului(165). Elle nu mentionfdia insa directu nici unulu d'in cele 15
triburi daca coprinse in list'a ethoica Ptolemiana, de unde se conchide : co acest'a nu
sub his pugnatmn a Cat'lJis contra Moesos (uit et Scythici belli principinm et- excidium eo tem
pore-Histricae civitatis).- Monedele orasiului Tyras incepu cu Vespasianu si inceteadia cu Alessandru Severu. (B. de Koehne. Description du musee de (cu le Prince Basile Kotschoubey ct recherches sur l'histoire ct la numis.natique des colonies grecques en Russie m~nsi que des 1oyaumes
du Pont et du Bosphore Cimmerien, P~tersburg 18r,7, l v. p. 8::\ sq.). Vedi i'llommsen, Corp. Ins.
Lat. III p. 147-148.
(161) Acesta. rasulta neindoiosu nu numai d'in inscriptiuni ca urmator~le: C.l. L. III nr. 860:
Ga!atae consistentes municipio, nr. 870: Collegium Asianorum; nr. 1394 Col!egium Galatarum in
Dacia Apulensis, etc, dero si d'in acellea inchinate dieiloru curatu Orientali: ca:Jupiter Tavianus
(C. l. L. p. 170. - nnr. 1394. comp. nr. 1503), si Erusenus (nr. 859l; Deus Azizus bonus puer phosphorus (nnr. 1130 pene la 1138.-875), Glyco, Dea Syria, dens Comrnagenus (nr. 130), Sol hierobolus (1108; cf. C. 1. Graec. 4483. 4502.) etc Cf. Henz~n. Bullet. del. lnst.1848, p. 129 seq.-Hirschfeld, op. cit., p. 7 sq; (;oos, Untersuchungen iiber die Jnnerrerhiiltnisse des Trajonischen Da
ciens, Hermannstadt 1874 p. (108) seq.
(162) Cum de es. Pirusti (tabla cerata VIII, d'in anulu 159, C. I. L. ur. 944: emit... domus par
tem dimidiam .... qu(a)e est Alb(urno) maiori vico Pirustar(um); ur. VI, p 936. de Dasio Verzonis
Pirusta ex Kaviereti[o].); Dalmatini dui Aequum, (nr. 1262. 1323, 1108, 1223.) Sploniurn (:Dalma
tus princeps adsignatus ex ~l(nnicipio) Splono. (nr. 1322).
(163) Multe d'in numirile coprinse in tabelele ceratc si in inscriptiuni, dovedescu acest'a. Cf. Mommsen C. 1. L. III p. 214).
(164) Resulta d'in nomenclatnr'a topica ca: Alburnus, Apulum, cari se afla si in Itali'a: muntele
Alburnus, nu d~parte de riulu Silaru~, pe care'ln canta Virgiliu (Gt>orgic. III. 146 seq.) :
Est lucos Silari circa ilicibusque virentem
Plurimus Albnrnum volitans, cui nomen asilo
Romanum est
Apulnm amiutes:e Apulia.- Cf Rosler, Humiin;sche Studien, Leipzig 1871, p. 45.- Goo,-,1. c.
... p. ( 109). -- Hirscbfeld 1. c. p. 8 se indouiesce asupr'a unei colouisatiuni insemnata d'in Jtali'a de
josu in Daci'a
www.cimec.ro
corespunde relatiunlorn factice d'in epoc'a candu a fostu scrisa (circa anulu 150 dUJiO
Chr.), ci unom relatiuni d'intr'na epoca anteriora multu cuceririi Daciei(l66).
Amu areta tu mai susu co d'i n aceste triburi, numai pentru trei gasimu ore-cari
urm!1 in insc:riptinni:
K'Afikl)msioi parn a fi locuitu portiuma oltena d'in Carpati numita Oaucasus; numele Buridensiloru se recunosce in statiunea tablei peutingeriane Buridav01, ero alu
Potulatensiloru in orasinlu citatu d~ Rwennate : Potula(167).
Tabul'a Peutingeriana insira poporele iuvecinate cu Daci'a a~tu-feliu :
1. Blastarni, in muntii Alpes Bastarnicc;
2. PITI
3. Oaet~
www.cimec.ro
beru alu Daciloru, goniti de Homani d'in patri'a loru, si !Ocuindu apoi pe longa isvorulu Nistrului spre resantu. Pe acesti Daci iaru intielege Ptolemeu (III, 5.20)
candu ios:ra urmatorele optu triburi: 'Ao:xp~vc;l, "OfL~pwvEc;, 'Anptorpp~xtot, Boop'(LWYEc;, 'Ap"Jt~tat, ~ap&xot, HtE"('(tt~t, Blsaaot(l70); 4) D.1cpetopo ian,i, dupo Tomascbek(l71) si Goos(l72} totu Daci liberi .traitori sub patru priucipi," de la unu
pretinsu cuventu dacu petur=patru, si da la unu altulu totuastu-feliu : por, domnu,
principe(173). Tomaschek chiaru gasesce aste. patru triburi dace : pe Carpi, Kistoboci, Saboci si Piengiti; 5) Venedi, adico Slavii( 17 4); si 6) Blastarni, in locu de
Bastarni, ocupandu muntii Carpati, cari se numescu in Tabl'a Peutingeriana Alpes
Bastarnicae(175). Cn alte cuvinte tabloulu ethnografhu tl'in Tabla corespunde aproximativu diumetatii secolului IIl-lea, aYenrlu spre resaritulu Daciei pe Goti
(Ga.~te); la spatele loru pe IGelpiti, si la nordu pr Gmuanii Lugii numiti gresitu in
tabla Lupiones, in locu d!l Lugiones.
Noi nu aproba.mu acestu modu de vedere -- pentru co nici nou cnventu decisivu
nu ue silesce a intielege prin Gaeti pr(l Gothi, prin Piti pre Ge~)iti, nici a lua pe
Daci dreptu remasitiele poporului dacu nimicitu si imprastiatu de cotre armele lui
Traianu, si mai pucinu anco a admite esplicarea numelui de siguru corruptu : Dacpe.toporiani prin Daci sub patru principi. 'l'abl'a lui Peutinger nu este ua. opera
croita, cum amu dice, d'intr'na singura bucata, la anulu 230 p. Chr. sub Alexandru
Severu, cum sustine Mannort(l7G); indicati unile ei peutru geografi'a fisica si politica
nu se potu raporta la ua singura epoca, caci totulu ne doved1 sce diversitatea olementeloru selle; unele d'in aceste elemente datedia dintr'ua epoca anteriora chiaru
mortii lui Augustu. D lu Desjardins a deosebitu eclu d'anLeiu si cu multa claritate,
doue e~OJe bine precisate in acestu documeutu < hartographieu : 1 secolulu 1-iu alu
erei chrestinl:', candu s'a facutu chart'a primitira dupo Orbis pictus alu lili Agrippa
de sub porticulu Octaviei; 2 secolulu alu IV-lea candu s'a iusemnatu pe acellasi
origioalu : statiunile si caile ce le lega intre denselP, totu sistemulu viabilitatii imperiului d'in acea epoca. ( hart'a primitiva trc buia sa reproduca : 1 geographia physica; 2 numele regiuniloru si poporPloru principale, ambele asia ct,m figurau in
Orbis pictus; si 3 pote eate-va orasie princi'pale(177). Form'a segmer;tPloru tablei peutingeriane, strimte forte de la nordu spre sudu, si lungi peste Imsura de la
vestu spre estu , nu se datoredia fora indouiala de catu acdui Orbis pictus alu lui
Agrippa, care fiindu desemnatu pe unu porticu, pentru ca se arete d~ ua data partile sept; ntriona!P, central.; si meridionah' ale lumPi romanA, catit neapHatu se oGoos, 1. c. :Ji>.
JUiscelleu 1. c. p. 70o.
Goos, 1. sus cit.
'fomasch!'k, Ueber Bntmctlict und Bu~alict, Sitzber. cler Kui~. Akud. LX. 385.
Goos, p 67.
GoOi;, 5ti.
Op. cit. p. 16.
(177) Desjardins, La 1'able de Peutingcr, p. t.iti seq.-::!53 seq.
(170)
( 171)
(172)
\173)
(174)
(175\
r 176)
www.cimec.ro
1(),')
cupe unu spa~iu forte lungu in sensu ori?.Ontalu , si forte strimtu in sensu verticalu(178).
Originaluln unei asemenea charti esistandn in secolulu alu IV-lea, an11onymulu, ce
traia sub domni'a fiiloru lui Constantinu, n'a facutu de ctu se not!'die pe densulu
drumurile, orasiele si statiunile cu distanti'a d'intre ele; pentru acfsta inse elu era
silitn ca de eate ori intalnia, scriindu aceste'l, cu condeiulu seu vre unu nume de
regiuni\ poporu seu riu, se le sterga in totu seu in parte, dnpo trebui ntia, ca se si
faca locu liberu, de unde a si urma tu: 1 lips'a de coincidentia intrr g-eografi'a fisica
si nsemnarea drumuriloru; 2 intre loculu unde snntu scrise poporele si intre acelea
unde sun tu notate ornsiele si drumurile; :J 0 lips'a in tabu la a mai multoru popore importante, pe cardu fignreadia altele de ua insemnatate secundara, chiar de totu obscure, numai si numai co nu s'au aftatu pe loculu unde chartografulu avea se desemnedie drumurile si cetatile; 4 lipsa de numiri a mai multoru riuri, cari se vedu
numai desE>mnatP; si 5 multimo de numiri trunchiate. c1m dA esemplu: NiTionRo[ges], CA(m]PANIA, ETRIJRfilA, REiiJO TltANSPA[dana ], TRIJ~Il'rilLJrNi 1 rnwnllliA, [Aqu!]
TANIA 1 et~. etc.
Aceste doue epoce, pe cari De>jilrdins lo a deosl'hitu in segmentt'le Galliei si Italiei, trebnescn observate in totu restuln Tablei Pentingeriane, prin urmare si la Daci'a. Deco acumu, abstragemn d'in segmentele ace8teia elementuln aditionalu alu
drumurilorn si statinniloru, cef'a-ce aru r1mane propriu D"ciei in chut'a primitiva
aru fi singura Duoarea cn siesA afinenti ai sP-i, si ac,stia cleRemnati numai, ero nu si
scrisi cu num~<le lor11; si apoi, laufiulu de muuti, peRte care va fi fostu ~crisu pote
AlJ,e~
Bastarnicar.
Ore numai la atatu se se fi redn3u cuno3cintiele geogr<J.fit)o~ ale H,ma!liloru in timpulu lui Augustu despre tie1'a Daciloru? Unu poporu care an. o d'in timpulu lui Cesaru venise in atingt're cu Hom'a ( 179), fusese aliatn cu Antonius( 180), si. incaerase
mai multe lupte cu gAnerulii lui Augustn(l81). nu era ore se figuredie nici macaru
cu numele : D 1ci pe Orbis pictus alu lui Agrippa? Caci, du, o opiniunea adusa mai
susu a lui Tomaschek si Goo~, D.lcar, (}etae, Dacpetop?riat, Piti d'in Tabla suntu
afora d'in Daci'a, la resaritu d8 Nistru, si scrisi pentru antei'a ora in secolulu alu
IV-lea? Acest'.1. aru fi imposibilu. Logic'a faptt>l"ru cere a admite co :wne la desemnarc>a Iiniiloru cu statiuni!~ loru, pe originaluln chartii primitive a Daciei se citea
numele locuitoriloru ei , a celloru siesg atlu~nti dunareni, si pote si eate-va cetati
dace; si co acestea, d'in lip~a de spaciu s'au fostu stnsu d'in loculu loru - pentru a
fi pote re~crise in spaciul11 liberu ce se vede la resaritu de Porolissum.
Atunci, cade de h sine intrPg'a Ri,tem'\ de interpretatiuue d~ mai susu, rediAmata
(178) 1\Iannert, p 5 si 6. Desjardins, 1. c.
( 179) App1an. Illyr. 2?, 23.
(l8rJ) In anulu 723=-31 regele Getiloru Cotiso era aliatu alu lui 1ntoniu;. Vcdi Dio Cas:; 31
:!2. - :\lai pc largu ~)Jommsen, Res gestae divi Augusti p 88.
(181) ()lo Cuss. ill. :!3. Liv. ep. 134.- Horat. o'l. 3, 8, 18. - Verg. ge. :!,4!!7; Hor Senn. ::!,
ti,:Jil. Od. 3,6, 13.
www.cimec.ro
JOI
pe sim~l'a impregiurare co numirile ethni ne Dacae, Getae, Venedi etc., sun tu scrise
afora d'in Daci'a. Asemenea si identificatiunea ce o face gresitu Goos, a celoru patru
riuri ne numite in Tabla, cu : Ampoiu, Samesiu, Almasiu si Streiu (Egregy) de astadi si acestea numai si numai pe cuventulu , co primulu se ati' desrmnatu intre Apulum si Brucla, alu douilea inaintea Clu!liului, alu treilea inaintea Zutovului, si in
fine alu patrulea la Porolisum. In care altu chipu ore de catu in acelu, care se vede,
s'aru fi ~ututu represint rurile Jiu, Oltu, Siretu si Prutu, pe ua charta de constructiunea celei peutiogerian~, construcUune identica cu a chartiloru antice(l82)?
CAPITOLULU VI.
Acumu, dupo ce amu trecuta in revista totu ce anticitatea hellena si romana ne-a
lasatu despre geografi'a Daciei lui Traianu, se cautamu a deosebi, in nomenclatur'a
topica pastra ta de scriitori, partea anume ce 'se pare a fi anteriora cuceririi
romne.
2.
Ki[Jm.S~t
K&:p7tr~t1J~
www.cimec.ro
102
..
www.cimec.ro
103
9.
10.
11.
12.
13.
14.
15.
16.
17.
18.
19.
20.
21.
22.
23.
Berzovia
Azizi seu Aizizi
Germisar!l
Deusara
Amutria
Ampela
Samos
Zeugma (Gaganis)
Augmonia
Kartum
Masclianis
Agnavis(i')
Arkiuna
Phrateria(?)
Sornum,
::!1. Tiasson
25. Paloda
26. Cernenum
27. Burticum
28. Stenae
29. Akrobadara
30. Malve~e (Malvensis.
31-55. Tote cele in dava in numeru de 23: Acidava, Arcidwa, Buridava, Capidava, Carsidava, Comiiava, Docidava, Marcodava, N etindava, Patridava, Pelt>ndova
Petrodava, Piroboridava, Rhamidava, Rusidava, Sacidava, Sagadava, Sandava, Sin
gidava, Tamasidava, Zarg:dava si Ziridava(2).
Numiri sigure de cetati, statiuni seu mausiuni d'iu epoc'a romana socotimu a fi :
1. Apulum; 2. Alburnus major; 3. Alburous minor (pote Abrudulu de adi); 4. Brucla (la Ravennatu Brutia)(3); 5. Crntum put~a; 6. ~d mediam (adi Mehadia);
7. Praetorium; 8. Ad Pannonios; 9. Ponte AHgusti; 10. Castra nova; 11. Arutella;
12. Rom ula; 13. Pons AJuti, 14. Ad Aquas; 15. Blaudiana; 16. Salinae; 17. Optatiau a; 18. Pinum; 19. Macedonica; 20. Largiana; 21. c~rtia(?); 22. Praet<,ria Augusti; 23. Castra Traiana.
(2) Comp. Setida,'a in Genuan:'a, Thermidava in lllyri'a sau Dalmati'a, si Clepidava in Sarmatia
europena.
(3\ J?espre numiri vedi in genere intcresantulu studiu alu lui. Hllb~er, ephemeris epigraphica, Il
p. 68; cf p. 40, ::;g seq. cuv. I.ucauus. - Apulum, .Alburnus s1 Brut1a tBrucla) vorbcscu pentrti ua
colonisare d'in Itali'a ue josu.
www.cimec.ro
104
4.
Popore ante-romaue:
1. Scythii
2. Agathyrsii
J in Hel'odotu.
3. Sigynnii
4. Getii si Dacii cu cele 15 triburi ale loru d'in Ptoleweu.
www.cimec.ro
PARTEA II-a
ETHNOGRAFI'A DAOIEI
ORIGINEA, DENUMIRILE Sl DISTINCTlUNILE ETHNUGRAFlCE ALE POPORELORU
DACIE! INAINTE DE ROMANI.
CAPITOLULU 1.
Deslegarea cestiund : despre cea mai vechia populatiune a Daciei se tin'l in legatura strinsa cu problem'a cea mare asupr'a patriei si limbei primitive a Indo-Enropeiloru. De ua data ce sciinti'a filologiei comparative a doveditu derivatiunPa tuturoru limbeloru indo-europePne d'intr'ua limba comuna rrimitiva, prin urmare esistenti'a unei singure limbi si unui singuru poporu indo-europeanu, s'a cerutu de la
dens'a a determina loculu unde a fostu acelu poporu, si timpulu candu a inceputu elu
a se ramifica ethnograficu si geograficu: Doue pareri : un'a lungu timpu desevarsitu
stapenitoare, si d'aceia si cea mai popularia, - alt'a abia de curendu nadiuindu-se
a derim seu celu pucinu a sgudui pc cea d'anteiu - respundu la cestiune, seu mai
bine disu, ua lasa nedeslegata. Dupo prim'a : poporulu primitivu indo-europeanu sia avutu cea mai:vechia a sea lo~uintia in Asi'a centrale, la Belurtagh in vecin~tatea
platoului Pamir; de aci ua parte d'in poporele indo-europeene se scoborira: mai anteiu spre resaritu la Eran, Ride acolo mai departe totu spre resaritu in lndi'a; ero
numerulu celu mare apuca spre apusu si impopora mai t6ta Europ'a. Aee:;ta hipotesa
s'a nascutu prin scrierea lui 1. G. Hhode c Uebcr die heilige Sa.ge des Zendvolk'S,
1820, prin care probandu faptulu negatu pene atunci, co Medii, Persii si Bactrii
apartinu unui'a si aceluiasi poporu Aricu, crediu a ~utea sa descopere in documentele
vechi bactricr, in primuln car,i tolu si alu douilea ain Vendiddei in ce ordine poporele Eranice incepura a ocup p10vinciile Eranului; cum ele, fiindu silite d'in caus'a
frigului nesuferitu, lasara Airyan'a vaedscha - (dupo Rhode: in partea resaritena
8
www.cimec.ro
10u
a Marii Caspica, LI. isvorele Jaxarlului i Oxului,- dupo Anquetil iose, in Georgi'a
la p61ele Caucasului)- spre a venf anteiu in Sogdian'a si cele-alte provincii nelocuite pene atunci; cum in fine totu in capitolulu Vendidl'l.dei se indica : co faptulu emigratiunei in Var'a (dupo Rhode : Persepolis si tier'a d'inpregiuru) avu locu sub
Dschemschid. Opiniunea lui Rhode gasi aparatori in Lassen, Ritter, J. Grimm, si
se intari mai multu prin descoperirea ce facu Sinologulu Abel Remusat in operile
istorice chinese despre esistenti'a mai multoru populatiuni mari si mici numite Jue
tsihi seu Ye ta, Usunii etc., si descrise cu ochii albastri, cu perulu rosiu seu blondu.
Se crediu co acesti'a aru fi ultimulu restu de origina iudo-europeana, ba anco privira
in ei : pe mosii Gotiloru, pe Geti alu caroru nume ilu regasira iri Ju~ti seu Yeta.
Dupo Grimm, Geschichte dF;r Deutsch n Sprache, p. 162 SPq., Grecii si Romanii fura
primii d'in Indo-Europeeni cari emigrara in sudulu ~uropei formandu mai anteiu unu
singuru poporu, si divisandu-se ma\ apoi in doue; loru urmara apoi Celtii, Germanii
si Slavii, cari devenira stapeni pe ~urop'a nordica; dupo alte pareri mai noui, Grecii
s'aru fi despartitu cei d'anteiu de Indieni si Erani; Slavii , Litvanii si Germanii de
ua parte, Celtii si Romanii pe de alt'a, alcatuindu primilivu doue familii de limbi.
Contr'a acestei opiniuni a lui Rhode in generalu admisa si respandita, s'a ridicatu
puternice argumente : Dschemschid nu e de catu UliU productu alu imaginatiunei,
fora nici unu fundamentu istoricu; Vara nu e Persepolis, ci totu ua fabulosa tiera
ce nu'si gasesce locu pe pamentu; nici in primulu , nici in alu douilea capitolu alu
Vendiddei nu se afl!l. unu cuventu macaru despre emigratiunea eranica(l); in fine
platoulu Pamir la ua inaltime de 15,000 pitiore, avendu longa elu munti anco cu
7000 pitiore mai susu, supusu la unu frigu estremu si uragane, nu era propriu a fi
pututu servi de locuintia neuumeratului poporu, care nu numai impopuledia Eranulu,
ua mare parte a Indiei si a Europei, dero anco supune si absorba primitivele populatiuni(2). La acestea Benfey, celu d'anteiu a adeogitu si argumente trase d'in starl3a primitiva culturala a Indo-Europeiloru.
Studiulu filologicu comparativu constata anume, co limb'a in partile sele esentiala
er,a deja formata in epoc' a separarii Indo-Europeiloru, puterea conceptiva destulu de
inaintata(3), si cu tote acestea nu gasilnu in I'mba vre- ua urma macaru despre unu
nume comunu pentru leu seu tigru -cele mai nsemnate animale rapace ale Asieipe candu esista pentru ursu seu lupu; ero pentru camila la cele doue popore indo-europeene remase in Asia, pe candu Ia Iudo-Germanii Europei, nu. Numile apoi ale animaleloru dome3tice cum: bou, tauru, vaca, 6ie, capra, porcu, cne, calu, etc., suntu acele'isi b toti Iudo-euro, eenii( 4), de ro prin nimicu nu se probedia co patri'a primiO) Klepert in 185ti a probatu p~ne la cvidentia acest'a. Vedi .Ausland.
(~) Spiegel, Das Urland dc1 Indogermanen, in Ausland, jahrg. 1871 p. 553-58.
(3) Fr. BopJI, Ve1gleichenden Grammatik des sanskrit zend ltrmenischen griech. latein.litauisch
alt.slaw. gotischen und deutsclten. 1859--1861. - A.dolphe Plctet, Les origines incto-eu1opeennes,
ou les .Aryas primiti{s 1859-1863. - Kuhu, Zur <iltesten geschicl!te der indogcrmanischen volke? in Weber lndischen Studien 1850.
(4) Cuno, Skythen p. 26.
www.cimec.ro
107
tiva a acestoru animale a fostu Asi'a, ero nu Europ'a. Asemenea, limb'a indo-europeiloru nu ar~ta nici ua cunoscintia cu Faun'a si Flor'a Asiei ; d'in contr'a, numirile
mai multoru arbori cunoscuti de tote poporele indo europeenP, ca plopulu, fagulu, stejarulu, ar~ta mai multu resaritulu Europei, de ctu Asi'a ca patria originara(5). In sprijinulu hipothrsei se mai aduce conditiuniJe proprii sub raportulu geograficu
ca si climaticu ce insusiesce dupo unii Europ'a sudica, dupo altii(6) Europ'a resaritena si centrale, prin intinderea. si uniformitatra sea, prin legatura-i cu Eranu si cu
peninsul'a balcanica, pentru nascerea unui poporu mare, homogenu in sine, cumu si
pentru crescerea lui in chipu orgaoicu.
D~co consideramu in de aprope argumentele ambeloru pareri, ajuogemu la conclusiunea pe care c!Pja celebrulu philologu Whitney (Language and the study of language, p. 201 seq.) a espres'o in aceste cuvinte: 0rigioile Indo-Europee~iloru sun tu
pentru noi acoperite anco in cPlu mai aduncu intunerecu, si parerea pentru nascerea
loru in platoulu eranicu aprope de Hindukush se pote considera totu attu de pucinu
istorica ca si aceia pentru nasceua loru in campiile sudului Europri:>.
Ori-unde va fi fJstu inse patri'a primitiva a poporului indo-europeu, - coei filologi'a ca si ethnografi'a nu potu deslega ua problem~, care in genere nu e de deslegatu - ajunge a consta' unu timpu candu afl.1mu pe Iodo Europeeni deosebiti in
doue mari nemidilocite grupe: a Arriiloru in Asi'a~ si a Eu1op(iloru, cu ua limba
d>ja diferentiata, a Europeiloru de esemplu, cu unu caracteru nou, in care monotoni'a
vechi a a sunetului a se alunga prin crearea si in trebuintiarca deja intinsa a. lui e(7)
prin desvoltarea lui l d'in r singurulu pene aci intrebuintittu(S), prin crearea in fine,
a sute de cuvinte(9) pentru obiecte ce destainuescu unu gradu cnlturalu destulu de
inaltu in raportu cu starea poporului primitivu. - Europeii si Ariii la rendulu loru
se separa : casti d'in urml in Erani si Indieni, cei d'anteiu in grup'a nordica: Celti,
Gt>rmani si Lettoslavi, si in grup'a sudica : Graeco-italici si thraco-illyrici. - Cum
co a formatu ua data in inina'il Europei, intr'unu timpu vechiu, ce nu se pote determin, stremosii tuturoru Indo-gdrmaniloru Europei, separati la resaritu de fratii loru
Arii, - unu sin guru poporu, vorbindu aceiasi limba, impartita in dialecte, resulta
in modu incont~stabilu, nu numai d'in limbilt! de adi- europeeM, cari tote presinta
caracteristice indicii, pe e pe l si o, cumu si ua comuna visterie de cuvinte noui formate,' cari tote lipsescu Ariiloru(lO). d~ro si d'in aptitudinea lndo-Europeiloru, constatata prin istorie, de a fond mari natiuni, in limba si consciinti:1 aceleasi: ca arie'a, elenic'a, italic'a, celb..:'il germanic'a, sLtvic'a.
Ce.le doua mari natiuni germana si slava, cata se le presupunemu ca locuiau anco
(5) Fr. MUller, Allgemein~ Ethnographie, Wien 1875. p. 69 seq.
(6) Cuno, p. 31-33.
(7) .!og. Flck, Die ehemalige sprncheinheit de1 Indogermanen Eu1opas, Gottingen 1R73, p.
164-175 seq.
(8) ldem. p. 201-261.
(9) ldem, p. 262-391.
(10) Fick, op. cit, p. 427-432.
www.cimec.ro
108
d'in betrane timpuri la apusu si la resaritu de Vistul'a in campiile sarmatice si germanice, cu multu inainte forte de ce Grecii si Romanii se fi luatu veri-ua eunoscintia despre Daci, Illyri, Kelti si Germani, toti acesti'a desemnati mai apoi cu unu
nume comunu de HypPrborei.
2.
Cestinnea acumu carui'a poporu apartinn instrumentele de petra, cumu si tumulurile si dolmuele, pentru a us de espresiunile technice, nu se pote desleg adi cu
pucinele resultate ale cercetariloru istorice si preistorice. Unu punctu este insa
pentru noi siguru, dupo cele dise mai susu, co parerea cea de multu adoptata despre
ua populatiune primitiva de rasa finno iberica respandita in Europ'a inainte de emigrarea aci a familiei indo-europeene, traindu in epoc'a glaciala, ba anco preglaciale,
chiaru in cea tertiara, si de la care aru provenf productele epocei de petrlt - nu
are pentru sine nimicu mai autorisatu, mai verisimile de ctu opiniunea contraria:
care nu voesce a sci despre unu poporu propriu alu epocii de petra, seu alu dolmueloru si locuintieloru lacustre, care respinge esagerat'a vechime d'atatea mii de anni
a acestoru epoce, reducend'o la nisce timpuri forte aprope de cele proprii istorice,
ba anco considerandu epoc'a de petra ca identica cu cea de bronzu, ca apartinendu
adico aceluiasi poporu, numai inse pe ua scara mai inferiore a desvoltarei.
Cu alte cuvinte : epocele de petra, bronzu si feru suntu epoce culturale seu stadii
ale desvoltarii, pe cari acelasi poporu - dupo impregiurarile favoritore : aptitudine
mai inalta pentru ci vilisatiune, relatiuni teritoriale mai avantagi6se, legaturi cu vecinetatea, comerciu etc., le trece mai iute de ctu alte popore ce inaintedia incetu, ba
chiaru stationedia sutimi de anni, traindu in pasivitate.-Acestu chipu de vedere convine credemu mai bine istoricului, si gasesce punctulu de comparatiune cu parerile
mai nuoi alle geologiei si p:t.leontologiei, cari rupendu dllseversi tu cu vechile theorii
alle asia numiteloru catastrofe seu epoca distruget6re ale formatiunii globului cu lumea lui organica-nu vedu in totulu d.e c9.tu -transitiuni seu grade alle desvoltarii.
- Elu anco se confirma si d'in impregiurarea co : descoperirile preistorice, in Austri'a de es., la Kamenitia hora (in Croati' a), Szihalom in Ungari'a, la laculu de Gard'a,
la celebrulu Hallstatt; in Moravi'a, Bobemi'a, Galizi'a, Bucovin'a si Transilvani'a ne
areta pretutindeni objectele de petra cu calle de bronzu impreunate la unu locu, seu
celu pucinu asociate prin vecinetate (11).
Astu-feliu descoperirile arch~o!ogice n9 conducu ma.i multu la opiniunea co : epoeele de petra, bronzu si feru 3Untu trepte de desvoltare indistincte, alaturata seu trecandu unele intr'altele, ale unei familii de pop6re de un'a si aceiasi rasa; si nu e ne(Il) Comp. Liudenschmidt, Die Alterthumer unserer heidnischen vorzeit, 1858. - v. Sacken,
Ueber die vorchristlichen Culturepochen Mitteleuropa's 1862.-ldem, Leitfaden zur Kenntniss des
heidnischen Alterthums, 1865.-Kuhn, zur ltesten Geschichte der indogermanischen volker, 1845.
-Kneisel, Culturzustand der in.Iogennanischen viilker vor ihrer Trennung, 1867.- Gaisberger, die
Grber bei Hallst.adt, l 841.- Fr. Krones, Handbuch der Geschichte Oesterreichs, 1, 1876,p. 140-154.
www.cimec.ro
10(1
cesaru a adopt prim'a parere co : peri6d'a de petra aru corespunde rasei finno-iberice, ero cele de bronzu si de feru, Ariiloru Rasaritului, cari fiindu pe ua scara mai
inalta de cultura, partl3 nimicira, parte absorbira populatiunile primitiv!'.
Acestea dise ca introductiune la studiulu ethnologicu de mai la valP, se cercetamu
prin filologie, fysiologie si ethologie carei'a rase si grupe de pop6re apartinu locuitorii tieriloru de la Dunare : Scythi, A.gatirsi, Geti si Daci, si ce urme ne au lasatu
d'in limb'a si monumentele de ori-ce natura ale loru.
CAPITOLULU II
Scythii
1.
www.cimec.ro
110
si-i circumscrise teritoriulu seu propriu (2). - La toti cei-lalti scriitori posteriori,
cu Rekateos de la Miletu incependu, numele Scythu inceta d'a fi ethnograficu, si devine mai multu unu nume apelativu pentru t6te pop6rele nomade ale Nordului siRasaritului (3), totu astufeliu cumu in timpulu Imperatiloru romani, Trebellius Pollio
de es., numesce Scythi pe Peuci (Peucini), Grutungi. O.strogoti, Heruli(4), cumu
Dexippus in allu treilea sEcolu intitula cart{ a sea despre invasiunile Gotiloru l:xo.atxtX, ero Zosimus nu cun6sce pe Goti altu felu de ctu sub numele Scythu.
. 2.
www.cimec.ro
111
gasindu si caii trasurei s~le furati d'in porunlla divina, sa lua in cautarea loru, si colioda t6ta Wir'a peno ce ajunse la loculu Hylea. Aci, intr'ua subterana adnca afla ua
fiintia estraordinara (Echidr!'a) de la capu peno la peptu femeia, ero de aci in josu
s'erpe, pe care, de si ioghetiatu de spaima, o intreba de a vediutu unde-va caii sai.
Ea 'i respunse co suntu la deos'a, anso ou ii va da 1epiv ot fL~x&~v~~. Dobendindu Echido'a trei baeti cu Hercult>, ii restitui caii, si 'lu ruga se-i spuna: deco se voru face
copiii mari, se-i lase a stapan acea ti era, seu sa i trami ta la deosulu? Elu ii dede
atunci unu arcu si unu briu, si cte va cupa de aur, dicendu-i ca se opresca la sine
pe acera d'in copii care va plltea trage cu arculu si incinge briulu ca elu, ero pe cei
l'alti sa-i gonesca d'io tiera. Skythes, crlu mai micu d'in frati, implini conditiunea tatalui, si re mase rege in lJculu mamei sela; cei-l'alti doi frati Agatirsos si G~ lonos fura
siliti a se stabili aiurea (5).-Acesta legenda prin caracterulu seu cu totulu grecescu,
si incarcata cu 6re-care eruditiune mithologico- geografica (dPspre insul' a Erytheia la
Gadeir'a, locuinti'a lui G~ryones) in fondu e aceiasi versiune a lui Targitaus; ambele
tindu a areta originea divina a Scolotiloru, si in amb~le se f:1.vorisa. fratele celu mai
mi cu,
Cea d'a treia legenda nu are in sine nimicu myt.hicu, si ne areta numai co Scythii
au emigratu d'in Asi'a in Europ'a peste Cimmeri (6), pe cndu cea d'anteiu ii faee
autochtoni, ero a doua ii scob6ra d'in Nordu.
3.
Flavitts Josepkus cunos.mtu prin scrierile ~ele biblice, deduce pe Scythi d'in Magog (Antiq. Jud. 17). Dupo Ezech. c. 38, 39 acesti'a sun tu vitezi cavaleri veniti d'in
departatulu nordu (38-15, 39-12) armati cu arce li sageti (39-3) cu scopu numai de a jefui si a pustii (38-12 si 13). Jeremia c. IV -VI nu indica numele acestui poporu jafuitoru alu natiuniloru (praedo gentium IV -7), aoso ilu descrb ca
veniodu d'in tier'a B')reala, de la capetulu pamentului (VI-22), vitezu (V-16) cu
arcu si sageti, iute ca vulturii si vij~liite (IV-29, VI-23, IV-13), batendu-se pa
josu si vorbindu ua Iim ba necunoscuta (V -15) (7).
(5) Comp. Ki:ippfn, Nordgfstade des Pontus, p. 13.-Ritter, Vorhalle p. 64; Ukert, 266 nr. 13.
-Aceiasi legenda se afla, cu pucine modificatiuni, pe ua inscriptiune greca. Ukert. 266 nr. 15. Dlod. Sic., Il cunosee acesta legenda, si pe Skythes; anso in loculu celoru duoi frati ai acestuia pune
pe Palos si Napas, de unde se trs.gu Scythii : 7totAotl si Yot7tot~ (Corn. Plin., VI, 19. Steph. Dyz. v.
NcHrt~ Sollo, c. 19.-Comp. Ukert, 269.- Cuno 29!) identifica pe 7totAotl schimbati in Spalei
cu Sporii lui Procop.
(f) Analys'a acestei traditiuni de unu caracteru istoricu o vomu face-o in partea a trei'a a studiului de facia.-Compara despre dens'a Duncker. Gesch. Alterth. II 329 seq. -Freret, Mem sur
lea Cimmer., Acad. d. insc1., t. XXXH, in-12, p. 223 (XIX, in-4).-A.delung,Aelteste Gcsch. der
iJeutschen 1806, p. 18-24,-Rog. de Delloguet, Les Cimmeriens p. 37 sq.
(7) Bellognet si alti invetiati nu c indouescu de identitatea Scythiloru cu !lfagog (Les Cimmeriens,
Paris, p. 24).
www.cimec.ro
11~
dimile in genere ale Scythiloru, t6te acestea potu fi cu totulu obieei uri naongole,
cumu pretinde ~iebuhr (p. 362-63), Neumann si altii; ba anco aru putea sa fie asemenarea si mai intinsa, observa Rawlinson, si totusi ea nu probedia originea mongola a Scythiloru, p~ntru co: 1. identitate de obiceiuri adesea se gasesce la pop6rele
cele mai departatr, cari nici ua data n'au fostu in ating~>re (26); si II-lea, unu poporu fiindu in legiltura continua cu unu a]t,Jlu se nasca cu timpt.lu unu schimba reciprocu de obicPiuri intre densii, fora ca acest'a se fie drstulu pentru a determin ua
legatura reala ethnica.
III. A.rgumentulu limbisticu desvoltatu cu t6te amanuntele de Karl Neumann in
oper'a s~a : Die Helleuen im Scythenlande:.(27), a gasi tu si mai pucina aprobare.
Prin sfortiarea d'a demonstra resturile limbei Scythe cu limb'a actuala mongola au
toralu a ajunsu la resultatulu de totu ciudatu co intr'ua epoca attu de departata,
mai nici ua diferintia nu se simte in tie, de si se scie co tocmai limbile nomadiloru
suntu supuse la mut.bilitate cu multu mai mare de ctu limbile poi-6reloru asiediate
(statornicite) (28).
Ctu de seri6se insa sun tu ethin!ologiile lui Neumann a proba tu Schiefner (1.
c) si Miillenhoff(29), primulu marginindu-se a dovedi co: resturile d'in limb'a
scytha nu suntu proprii a fi supuse la ua filologica cercetue, pe candu Milllenhoff
togmai prin acest'a - dupo cumu vomu vede mai la valle, a sfaramatu in modu
decisivu ori-co nazuintia d'a se mai movgcJlisa Srythii lui HProdotu (28).
Despre preparatiunea Cumisului la Calmuci si Nogai vctli Clarke Travels [ 313.-De Hell, p. 274
tr. engl. si Dahlla Neumann, op. cit. 1 281.
(26) Vedi .Ausland" 1867 nr. 47 interesante esemple de acest'a. Ua parte d'in ele vedi la Cnno
p. 298 nota.-Ose. l'eschel, vlke1kunde, Leipzig 1874 p. 2!-27, ne procura si mai multe.
(27) Pentru a se aprecia val6rca celorn-l'alte argumente aduse de Neumann vomu indic cte-va
esomple : Scythii snntu Finezi, fiindu-co acesti'a peno adi se numescu de Slavi Tschuzi. Grecii cari
aftara numele Tschud prin intermed ulu Getiloru, d'in motive euphonice facura d'in TschttziScythi (p. 140, 180). Cum:t se impaca atunci Neumann cu Herodotn care spune precisu co :ExoA.oto era numele propriu, dome.;tJCu alu ~cythiloru., si co Scythii este numai form 'a hellenisata a
lui Scoloto?-Neumann pune mare greutate pe aceea co: Scythii deden~. lui Dareins cinci sageti;
si la Calmuci peno adi ua retributiune seu amenda consta totu in cinci sageti.-Aflamu anso si
la Rusi totu astn-felin : 5 capete de vite, 5 cai, 5 copeice, 5 haine cmmte si 5 necusute, etc.
In mythologi'a indica apoi, Kmadeva si-a luatu numele de Pants.bavna si Pantsha<;ara, de la
cele cinci sageti ale amorului. Vedi dictiouarulu lui Kowalewski, p. 1705 si 1600.-Comp. .l, Schll'fner, Spmchliche Bedenkw gegen d s Mongolenthum der Scythen (Bulletin de la classe des Scienc s historiqucs, philologiques ct Politi!}ues de )'Academie Imperiale des Sciences de St. Petersbourg
t. XIII, 1856, nr. 13. p. 194-206).
('l8) Mnx MUile, Vorlesungen iiber die Wissenschaft der Spmche, trad. C. Bottger, Leipzig
1866. Schlefuer, l. c. col. 196. -- Peschel, V ulkerkunde.
(29) Ueber die hel'kunft und sprachc der pontischen Skythen und Sarmaten, in Monatsbericht
der Kn. Preus. Akademie, aogust 1866.
(30) Cuno p. 300 sefl. nu reproduce de ctu critic'a lui Echiefuer ~i Miillenhoff.- Cte-va eoemple d:ln asta critica suntu destulu de instruit6re. Asia, faptulu rapodatu de Her. IV 2, co
Scythii orbesc11 pe sclavii loru, Neumann il atribue unei neintielegeri; unu scythu spuse lui Herodotu cuventulu tosu, adica mongol : csmentana; elu anse crediu c'aude greculu
ooos (p. 282
tro
www.cimec.ro
115
5.
Schafarik despre J::Jcythi. - Schafarik in :;nathtr' a sea opt1ra: A"tichitatile s lavice (31), a emisu opiniunea, co S 'Ythii dupo num~:~rulu loru erau poporulu celu
mare vi numerosu alu Slaviloru afl.atu deja de vecuri in Europ'<~, care se intindea de la secol. V_le:., inainte de Chr., pene la alu V- 1 "~ dupo Chr., de la Baltic'a
pene la Marea-negra, intre Carpati. Donu vi Volg'a de susu, pene la Nowgorodu,
sub numele de Vendi si Serbi; deru co acfsti Slavi intre cari se soeotiau si Scythii plugari si agricoli ai lui H., erau stepaniti de unu tribu f6rte numerosu, de
Scythii anume cei de origine mongolica, cari occupau tierile de la Pontulu-Euxinu,
in jurulu Olbiei. (32). - Ce privesce limb'a acestui micu numf'ru de Scythi ce
de miratu, dice elu (p. 283) co prin 6re-care cunoscintia a limbeloru Zenda. persana si medica, se p6te observ in cuvintele scythe (numele SLythu Skuloti si ale triburiloru sela; numele 6meniloru, vi anume alu Regibru, numele dieiloru, dieitieloru,
localitatiloru etc) ua inrudire invederata cupersiL'a si medic'a. Si acestu cminunatu
Ihenomenu (p. 248-5), cisi afla esplicatiune part9 in indelung'a locuintia a Scy-
Neumann). - Apotljps~ a lui Herodotu suntu mongol. arat omeni cpopo1u; YOfLtXO~
mongolu: Nomutschi seu numutschi arcaRi (Neumann 186); "(illlpjot Il un tu Oo"(Ot v.i lui Strabonu (de si ledur'a Ootot Str. 306 nu e sigura; si Strabo numesce Oojot longa Iazygii Sarmaticari suntu de origine arica, dupo insusi Neumann) - si ambii se tinu de mongolnln urga, lagaru", ( - Schiefner col. 196 d'in contr'a ob;erva co urge semnifica numai cortu, urgege, cortulu Canalui seu altoru p~rs6ne superi6re (Kowalewski p. 590) .pentru co pretutindeni, ~ice
Neumann, unde Mongolii se opriau, seu se oprescu anco, aflamu c.te-ua mga"). (Cite-va renduri
mai josu insa, fiindu co profes. Scbott ii amintesce co .uruk" aru semna .tribu" prefera asta e
timologie .caci asia numitii Gemgi seu Urgi in faptu alcatuia primulu uruk, prin care puteu
caletori Grecii olbieni cu marfuri in tiera Isscdoriloru.") Kolaxais (KoA.tiecw;;), fratele celu mai
micu alu lui Targitaosu, celu care rapesce (dupo povestea Scythiloru, H, r. l V. 6) cadiutele d'in
ceru daruri de auru - nu e altu de catu 'llongolulu Khulaghukhu seu Khulughukhu a rapi,
a jefui, Khulaghuktschi seu Khulaghatschi .Hotiulu"; numel~ fratiloru sei : Arpoxais i Leipoxais (dupo Neum. Nitoxais) corespundu mongoln. Urbatschi .unu oruu nehotaritu, nestatornicu"; nitsoktski .unu omu ce se lasa d'unu lucru" (p. 186), si in fine Targ:taus - de la
mong. tarkhakhu "a se intinde, a planta" (184) - Totu asemeni etimologii: Eet:x(.L1tt:xto~
mong. jeke dsam (mare drumu); deru fiindu co in unell rstricat~) manuscripte se citesce
li(.Lt:xe111t7tt:xto~, convine lui Neumann mai bine a deduce acesta d'in : aimakd~am .drumulu ~acrei adunari" ; iaru terminaiunea - mxi'o~ - forte comodu, printr'ua simpla er6re
a lui Herodotu: .La intrebarea des;re numele locului ce insu: H visitase, primi el de la socii
sei de drumu S yti respunsulu : aimac dsam bui .sun tu drumurile cele sacre', etc, etc.; In aceslu chipu continu~ Neumann in t6ta oper'a sea, d'in care citaramu cte va esemple numai.Este curiosu numai cumu asemeni limbisticc scamotaginri .(linguistische Taschenspielereien)"
precumu indreptatitu le numesce Schicfner, a pututu trece in uneld ediiuni nle lui Herodot.u,
cumu de es: a lui Stein.
(31) Slot'. Staroz, 2 voi. - traducti'a germana, in care s'a strecura tu mai multe erori, Sla
wische Alterthumer, de Mosig von Aehrenfcld, L~ipzig 1843, 2 volume.
(3~) Idem, tr. germ. 1, 181, 271.
www.cimec.ro
116
(33) Theori'a lui Schafarik este mai pe largu combatuta de G. , . Wlctershelm, Zur vorgeschichte Deutscher Nation, Leipzig 1852, Excurs A: Uber Schaffarik's meinung: dass Sla
ven die ersten Bewohner des Landes zwischen den Karpathen und dem Adriatischen Meere
gewesen seien".
(34) Wietersheirn, 1. c. - Cf. Cuno 304.
(35) Ua opiniune nu mai pu9inu hasardata t'ste a lui B. KortUm, Griech. Geschichte 1, p 301
seq., care vede : in Sc.ythii Nomadi pe: Mongoli; in Scythii agricoli, pe Slavi, Sarmati si altii;
in Budini si Geti pe Gumani, iar in Kimmeri - unu tribu d'in fa.mili'a kimrico-iberica. - Kurd
de Schloezor, Les premiers habitants dela Russie, Paris 1846 tine ca si Schafarik de Slavi pe
"(t:.OOpjo{ t:.t lipot~pt:.c:.
(36) 'Varonianus, p. 30-40.
(37) Geschichte der Deutsche Sprache, Leipzi~r 184.8.
IxMlcu
www.cimec.ro
117
Cun o asupr' a Scythiloru. - Thcor, 'a despre identitatea Scythiloru pontici cu famili'a letto-slavica fu mai de curendu sustinuta cu multa cheltuiala de eruditiune
(38)
(39)
(40)
(41)
(42)
Dissert. on the origin and progress of the Scythians or. Goths. Lond. 1787 in 8.
F. L. Lindner Skythen des Herodot, Stuttgart 1841.
Op. cit.
Iordan. Or'Sgg. Slav. '1'. 1-2. Foi. Windob. 1745. - Gatherer, an Prussorum, Lituanorum cet. pop. Lettic. orig. a Sarmatis liceat repetere? in Comm. Soc. Scient. Gotting. t. XII,
p. 161-272; t. XIII, p. 79-137- Freret Oeuvrcs, ed. 12, t. V, p. 57 etc. - P. G. Eichhotl'
Histoire de la langue et de la littemture des Slaves, considerees dans leur origine Indienneleui'S anciens monuments et leur etat present. - Steph. v. Horwat, Urgeschichte der Slaven.Peath 1844. - L. Georgil, das Eui'02Jiiische Russland in seinen iiltesten Zustiinden., Stuttgart 1R45.
(43) Die Deutschen und ih1-e Nachbarstiimmc, Munchen 1837.
(44) Op. cit.
(45) History of Herodotus, 111, p. 199.
(46) Pliolus, N. H. 6, 19.
www.cimec.ro
118
..
(47) Despre valorea hypotheseloru emise in asta opera, vedi reeensiunea lui
Gutschmld,
in Lite
www.cimec.ro
119
limbele slavice nu se vorbia ca acumu; alu douilea, analy~'a cuvinteloru scybhe probedia intre alte legi ale sun1-tloru - trecerea originarului s in h (asia in numele
scythicu alu orasiului Theodosi'a: 'Ap<X~ IX, ce e glr>ssatu prin E7tta&Eo<;, sa recunosc a
a~iX=zend. apers. h1pta, siepte),- cum este in eranic'a si grec'a, pe candu limbele
slavice nu cunoscu asemeo( a transformatiune(49).
Pucin'a valora iose a etymologiiloru lui Cuno reese mai bine pu nendu le in corn
paratiune cu ale lui Miilleol10ff.
CAPITOLULU III.
Probe philologice
GLOSSARU SCYTHlCIJ
Cercetarile asupr'a Iim beloru vechi ale caroru resturi ne sun tu pastra te de scriitorii straini: greci seu romani, ne presinta de la prim'a data seriose greutati; caci
resturile acestPa nu suntu transmise in alfabetulu nationalu, ci prin transcriptiunea
greca seu romana, care nu putea totu-d'auna se rerroduca fidt>lu si precisu tote sunetele limbe;, ci le modela dupe legile loru euphonice. Cel~b ulu nume KarthuHadath,
de es. devine la Greci Karchedon, iaro la Romani Oarthago. Mai alesu Grecii erau
obicinuiti a schimb sau mutila cuvintele streinl', cum dPja Strabo(l), si multu timpu
dupo elu Lydus(2) cu dreptu le~a imputatu(3).
AcesL'a prinste ueaperatu si cuvintde scythe de cari avemu sa ne ocupamu. La
ele se mai adaoga si imprejurarea co multe suntu nume proprii d'in periodele VPchi
ale limbei, ceea-ce aduce greutate a se t>splic prin limbele moderne; la multe iarasi
sensulu originariu necunoscandu-se, ethymolog1'a adesPa balautiadia.- Dd mare importantia suntu neaperatu cele transmise cu semnificatiunea loru; anse si atunci cesti unea totu remane, deco cuventulu, deco nsemnarea lui astu-feliu cumu se da este
seu nu corecta. Mai departe, Scythu, Scythicu n'a avutu totu-d'aun'a ua insetunare
J ropria, determinata, si e intrebarea : ce intirlf ge de es., Hesykios candu dice :
scythicu ?, si ce sigurautia potu ave numele dlrte de scythice de cotre scriitori ca Appianu, de esemplu P
D'in ace.it'a resulta lamuritu : co unu atare glossaru numai d'in punctulu de vedere istoricu se pote facr, si luandu de basa studiulu ruethodicu si systematicu alu
lui l\liillenhoff-cu ale carui t-thymologii rare ori vomu avea a fi in desacordu,-dividemu materialulu in doue: 1-iu, Cuvinte transmis> cu srmnificatiunea loru; si 2-a,
cuvinte a caroru semnificatiune nu se da de anticitate (scriitori, inscriptiuni, monfd!').
(49) l!'lck, Die ehemaligc Spracheinheit de1 Indo-gcrmanen b'uropas, Guttingen 1873, p. 407.
Die Scythen im .Alte1thum, in Ausland, 1871, p. 72'i.
(1) Strabo, p. 667 ed. Didot.
(2) Lyd. de Magistr., III, 32.
(3) Iuvetiatii moderni, ca Ch. Lenormand Hist. Ancienne, III, 1,3; Dellognet, glossaire Gau
lois, 65, Diez, Gr. der R. Spr. I, 79 St'q. - Hase etc. a doYeditu mai multe a'emeni metamorfose
in scrierile celoru vechi.
- Splegel,
www.cimec.ro
120
1. 'Evcipss<; adico o[ ~vop61ovot (IV 67 comp. 1 105), dupo Herodotu, care da tradu
cerea lucrului; ~YIXYoptEEC:, dupo Hippokrates cnebarbatescu care da pe aceea a vorbei,
-corespunde zend. e-nairya (comp. zend. e-vta=r,-vta), arie. a-narya nebarbatescu compusu d'in negativu a -si nar, barbatu. (Co;rp. Zeuss 294, Miilleohoff 553,
Scbafarik 1 283. - Fick 406).
2. 'E~~Xp.7tatoc;, 1 dico tpai cioc[ ceai sacre, fontana si ua regiune. Traducerea lui
H. e corecta. 'E~~Xp.-anse ofera greutate. Zeuss (295) cugeta la. ze11diculu asha, ashavan, sanctu, si pate p'>teca, drumu; seu pers. Mabpai Circumscriptiune sancta:t.
Miillet'hoff, care respinge asta ethymologie, crede co E este unu privativu a, si in
cuventu sta ideea de cneviolatu, neviolabilu:., ra in gdrmanulu heilig; ero 7t~Xt el
path, apers. patbi, poteca. Elu nu esplica anse pd enigmaticulu fL ce-lu aflamu si in
alte asf'meni compo litis 'AptEfL7t~Xcra (' ApltfL1tM~X ), 'Apltf1.7ta.tot, olb. ToufL@IXlO<;? tanait.
'lpafL@oicrtoc; (corup. meu. pers. 'AptcfL~Iiplj<; Herod. I, 114 sq. 9. 122. - Aeschyl.
Pers.). - Rawlinson (On tha Ethnogra hy of the European Scyth~), reduce sx~Xv
sen h~xa.n la Skr. accha, grec. cXlliX si bt. S3Cra (de siguru nefundatu). Dupo Cuno:
form'a cuventului aru fi : Svampaios, d'in a3l. svetu ctap6<; si asi. pati, 606c;, pe
care Herod. l'aru fi transformatu in 'E~~Xf1.7t1Xtoc:.- Ethymologi'a lui Miillenhoff e fora
indouiala de preferitn.
3. 'AptfLIXCl1tO[, unu poporu, adiro (.l.Ot>Y6)031XAfLOl (IV 27) : o&YO(.L!iCofLISY aotoi'>c: :Exo-3-tati 'AptfLIX01tOUt;. ptfLIX l&.p o ISY 'X.IXAEOYcrt :Exu-3-at, 07t00 os tOY op&iXAfLOY (comp. 3, 116).
Traducerea lui Herodotu nu e corecta, caci ptfLIX nu insemna in nici ua limba Unulu numeralu; !'lk. dima primus fiindu ua. formatiunA tardia. Dupo Miillenhoff
'Aptf1.-1X01tot=zend airyaman, familiariu, supusu, si acpa, aH calu cavendu cai supusi, blanii (p. 555). Rawlinson aduca gresitu pe ~ptfL - (dupe elu in locu de
F.XptfL~X), cu skr. prathama., zend. frathoma, grec. 1rpooto:;; ero spu cu lat. spic seu
spec-radecin'a cuvent1loi specio, specto, speculor, aspicio. Cuno (326) fora sa obs rve
co skr. dima e ua formatiune tardie, deduce d'in elu pe arima, si-lu pune in strinsa
rudenie cu slaviculu cjedin cunulu!
4. Ol.6p7tat~X, denominatiune scythica aAmaz6neloru, adico avopoxt6vot> otop r&.p 'X.IXMot>at toY vopa, tb os 7t1Xtli xts[vm (IV, 110). - Traduetiunea lui Herodotu pare a
fi si aci necorecta; coei acelasiu cuventu si aceiasi forma nu potu fi de ua data unn
substantivr, unu femeninu eeu commune in nomin. plur., si de alta data unu verbu
in iufinitivu. Este de admisu co Herodot11 a pusu olop-in locu de olp6 -,si o{opo.
este cu sigurantia=zd. skr. vra barbatu, erou (Zeuss 295, Schafarik 1 288, :Miillun
hoff. 555; Kuno 316. Rawlinson l. c.) ero -1tatli=nominativn pluralu d'in prJ.fi zd.
paiti domnu, in locu de patayo, pataya (vrdi Justi, Handbuch der Z~ndsprache, Leipzig 1864: p. 389); asia co: olpont~X aru semna, stapanit6rele bubatiloru. Rawlinscn,
Zeuss si d. Hasdeu (Istoria Critica ed. 2 p. 18,!) se tinu de traductiunea lui Harod.
www.cimec.ro
121
5. 'Evtipee~, odico, 'X.IXA<f>Ytat te o[ totai1tot ~YIXYOptsc:: (de aete 22). Acesta esplicare
e mai propria de ctu ~vop6'(tYot ai lui Hrrodotu; cuventulu este ua formatiune adjectivala d'in zd. skr. nar, nara, homo cu privativulu a. Corup. nr. 1.
Pllnlos
7. TIX~tti, dieiti'a vetrei si a focului (VPst'a) IV 59. Dupo Zouss (286) si Miillenhoff
este ua formatiune femenina cu tenuis immuiata communa tnturoru limbeloru arice,
de la tap a ard~, a lumina. (Comp. Bopp. V11rgl. Gramm. 841 seq.-Justi p. 132,
-Cuno 198;. Rawlinson).-Credemu anso co Ta~ nu p6te sa stea in nici unu raportu
~u tap, coei numai in dialt'ctelfl eranicA mai nu oi ne i ntempina tab pe longa tap (Ji'ick
p. 406.1
8. 'A1tLIX-=fij (IV 59), numele dieitiei pamentului, Tellus; se compara mai anteiu
cu lat. Op-s; radecin'a anse ap-cu sensnlu coresp11ndietoru se afla desvoltata indestul o si in aric'a. (Miillenhoff 573; Jl;e~Js~ 285, 762.-Rawlinson.-Fick).
9. 'Aptt!L1tiXOIX (' Ap'(t!L1taact, 'Ape1t1tiXatXIV50), nume!& dieitiei Aphrodit'a.-daiX p6te
fi seu d'iu zd. ~pac (paiti pa9ti) skr. pa9, a se informa, a privi; ~eu d'in zu. paithya
dominatiune, protectiune (l\1=-hoff 571) ctptt!L-remane anse obwnru. Rawlinson cugeta ht. grec."' Apts!Lt~. - Cnno(345-6) ctpn=asl. r(la-1tct<'la=litv. pati stapena,
cstepena a H.e~brlului .
10. Oitoaopo~, Scythiculu Apollc' tiV59}; -aDpo~=zd. 9\lra tart', majestuosu (M-hoff
www.cimec.ro
122
571, Z~>uss 289. Rawlinson; aopo~=skr. surya cs6rec oho=s~u lat. vita si grec. IXLOIX
mai sigurn tx!,'l-o~, txl','l-uw, vitrum, alb, germ. weiss, engl. white.
11. Ilcurtxto~; olb. Iltx1tttx~ Tltx1t1tttxc;, meot. bosp. Ilci1t1to~ ITtx1tci~ Iltx7t[tx~ Ilti~tx~, tanait
Bti~o~ nr. LXXI, sarmat. Babai ap. Jordanes c. 54, 5&, este n. pers. bb'l, bab, apar.
Bab, Babai, numele vechiu persanu alu Dieului celui mare si omnipotentu (Richardson
ap. Zeuss 287; M-hoff 557; Rawlinson). (4).
12. Eltxf1tf11XOclOIX~, Scythiculu Poseidon (lV 59;-fLIXOclO!X~, f11XOcl07j~ semnedia in zd.
cputernicu, cu marin~, cu putere indiestratu~ si &txfL[=zd. zero. npr. zam skr. gam,
pamentulu (M-hoff 567).
13. 'OxtOf1txaci7j~, principe Scythu, d'in timpulu lui Herodotu. IV 80;-fLtxaciot~ aceiasi insemnare ca sus 1 tr. 12).-oxttx, dupo M-hoff (567)=zd. ukhta, ukhdha, de
la vaca vorbi (comp. zd. aokhtn-man; aokhta=(vak-) ukhta (unulu alu carui
nume este laudatu).-Ne pare anse co ukhta nu p6te sta in legatura cu f11Xarilj~. ~ro
apropierea cu aockta nu e nemerita; remane d~ro oxttx obscuru.
14. 'Aptot-1ts[31j~ principe Ri rege Scythu (IV 76, 78).
15. ~1ttxpjtx-1tet&1j.; rege alu Agathirsiloru (IV 76) si principe Scythu.
16. ~1ttxpjcx-1t[a"l~ principe alu Massagetiloru (1 213).
'AptiX=zend airya=apers. ariya Arii, ce se afla in mai multe : 'Aptc.~1XpCciv1j.;, 'Aptof11ip1j.; (Harod.) 'Aptli01t1j (Ptol.); si 1tet&YJ~=zend. pae9a forma, figura, prin intercesiunea vechia persana a aricului 9 prin th.
17. 'ApltxYtci~, rege Scythu d'in timpu necunoscutu (IV 81) si
18. 'Aptc:tpti~~. ambele-si nuwe persice, d'in apta si ratha trasuri de re'Sboiu; zd.
s~u
airyavan.
www.cimec.ro
123
frumosu cs~u mai bine litv. l~piu a porunci (p. 325); Arpoxais=asl. Kotera s~u Kotora lupta, pentru co d'in Arpoxais se tragu Katiaroi, pe cari Pliniu (IV 50) ii numesca
Cotieri (p. 325); ~ro ~xoMtot=llslav. skala p~tra, stinca-.
25. II1Xpa.),tou (IV 61) cei mai superiori d'in Scythii regali=s~n zd. paradMta
(pf'hl. peshdt) Cei mai supremi (Justi 185) sen=zd. ratn dumnu, a av~ domni'a
(M-hoff 562).
26. ~IXUAlOl, principe s~ythu IV 76=radecin. zd. shn, apers: siyn=a merge, a face
sa m~rga.
27. 'Avtiz1Xpat~ (IV 76). Dupo Rawlinson si Leo Meyer (la Kuhn 5.162)=skranagha nevinovatu (corup. zd. agha riu) si rshi intieleptu.
28. Tti~ll.Xt~ (IV, 120) zd. takhsh, a face sa fuga, cursieru.
29. T6;1Xpt~=7.d. thwakhsh, skr. tvaksh, a facr, a procura, a fi zelosu=adjectivu
thwaksha, np. tuksh, intr, 1.elosn.
30. '01tol1) (IV 78) numele unei regin11 Scytlw=7.d. vap a tiese, de si s'aru ostept.,
vpaya=tiesset6re (Mh. 564).
31. ~x6).. 11~ (~xo)...X81J~ bosp ).
32. ~x6{1-1J~=Qkndra d'in inscriptiunea de la Nakhs-i-Rusteu.
33. ~x61t1Xat~ (IV 120) associatu la rPgatn de TdaJltbyrso!l. Dupo Cuno=vechiu slav
skapil parcus usi. skop, de nude verbulu skaponati cteuacem esse.
34 TIXpjltiXO<; stremosiulu Scythiloru IV 5, unu compositum cu totulu eranicu de la
'Apt1X.
35. 'T1tChopt<; \ . .
th
vf
{ fiUfl SCJ e.
36 . 1tiXVt<;
)
'T=este in locn de vi='Y,Jtcrn~c:=apr,rs. Viqt~pa, 'fMpv1)c;=apers. Vidarna etc.
Dupo Cuno (237)=lituan. tl.p e riu, H.awlinson pune 'T1t1XY in legatura cu celt. apan
eugl. avon, ero-11~ ilu tine de obscuru.
37. Ttp1X vto~, rin in Scy! hi'a, la Ptolemen cu fal~a gr11cisare 'lep1Xa6~, la Ammianus:
Gerasus, la Const. Porphyrog. ~apato~.-Dupo R<.~wlinson Tert antus; radical'a ter
aMiasi ca in Tyr-as, Dois-tr, Ter-ias, Ter-mus, Trrbia ( =Ter-ab-ia) Truentus (=Tiarantus, engl. Trent); ero sufix-antus ilu compara cu-auder d'in Scam-auder, Mae-ander, si cu entus seu ento d'in Tru-entus, Casu-entus, Tr-ento. Dupo Cuoo (234-5)
=Tiarna, Cerna; ero Pictet: ~kr. taranta_ torinte tiP pl6ia, oceanu; Miilleohoff : zd,
jar, skr. gar a murmura Reu car a merge, 1.d. carant mergendu.
38. TviXt~ adi Donu,=radecina tan a Re 'ntinde.-La Cuno=lituanulu: twanas
Valu.
39. Bopocr{l-v1jc;=zd. vourn - dllna avondu ua positinue larga. Cuno ilu identifica
cu-Beresa, uumPle mai multorn riuri Ai locuri in RuAsi'a; ero Rawlioson ii da ua forma
primitiva Poros-danas, aceiasi cu Porata.
40. Tup1X~=tu a fi tare, puternicn (Mh. 574).-Cuno regasesce pe T&p-in Dana
strus seu Dana-Hter, oum11le mai nou olu Tyrei.
41. IIopiXtcx (IV 48,) gr. IIopEt6~, adi Pr11tu=par, a umple, de unde paurva, insemnatu, proeminentu, bogatu. La Cuno 234-asl. plu cfluere plutije ftuxus:t si se corn-
www.cimec.ro
124
La ace11tea se mai adaoga anco 16 nume transmise prin Herodotu, cad :ieu suutu
streine de limb'a scytba, seu d'in caus'a formei loru prea mnltu grecisata nu stl mai
potu cno6scl". Acestea suotu :
45. 'Ara{}upaot.
46. ,A AIXCOOY<;.
47. Auxcita l.
48. BouotYot.
49. l'AWYOl.
50. fSppor,;- pot.
51. fyofipoc::
52. @uaOIXTEtlll.
53. 'lQriy{}upaor,;.
54. 'lfipi!.IXl.
55. Ka).).m[oat.
56. Kattripm.
57. Mxor,;.
58. Nwpo.'.
59. l:oprtr; seu "tprtr;.
60. Tip. Yljc; se li 'l'bp. Ylj(,;.
Plini os
Not.iti'a d'in Pliniu VI 20 : "Tauain ipsum Scythae Silin vocant"; si mai la vale:
cincludente flumine Iaxartf', quod Sr.yt ke Si! in vocanh nu intra in acestu glossaru;
de 6re-ce 1-iu Pliniu confunda riulu de la hotarulu Europei cu Iaxart~s Tanais; si
li-lea notiti'a se nfera la Scythii asiatici seu Sakii, nu la cei Ponlici.
61. Gtnucasus (H. N. VI, 17) : Seythre Ca.ucasum montem,-Graucasum i. e, ni ve
candidum (appellav!lr~>) .albu de 1.apada". Dupo Rawlinson :.rn fi adeveratulu origiualn alu cuventului Caucasu, si 'lu eompara en gree. xr. . D-in xpbor,;, xpoataAAoc;, xpup.6c;, de unde p6te latin. cruor l'tC. Elu presupune co: grau iu limb'a scytha. va fi insemnatu 7.aparla si r.".~'"~ calbn. At~estea snntn hypot.ht>se fora nit~i unu temeiu.
62. Satrium (XXXVII, 2) seu Saerium (Scbafarik Slav. Altertbiimer si J. Grimw,
www.cimec.ro
125
lP~;~<l
sihters
s~u
dsiot('rs;
Astu dialogu fiindu ua opera falsa postPJ'i6ra, care tine po Scythi si pe Sauromati
totu ca VPP.ini, separati prin Tanais, si pomenesce si de Alani, e lipsitu de ori-ce autoritate. Totusi ne da. urmat6rele (Toxar. 44, 57, 61) :
63. 'Apacxx6!L~~.
64. McxxsYtYJ~
65. ~LO[ YYYj~ Si
66. ft>YOcXYYJ~
Acestea se potu compara eu nurnile persice d'in Herod. si Xenopbonte.
67. 'Apocx!LEYYJ~=arsha (skr.) manas, grec. p.svoc;; latin. mens minte de rrspectatu
(veili On the dr.rivation and mflaning of the rroper namef; of the Med('s and Persians
in lll voi. Hawlinson op. cit., p. 540) se.p6te compari cu 'A~pox6p.cxc;, ~Latp.ocXYj~ l'fwOYj~. si ~La!i!LY'Jj~ seu Sisenes,=zend 9UC ]UCPre.
Plutarchos
Compilatorulu anonnymu care pr. la inceputulu secolului a~u V-lea dupo Christu a
det:wrisu d',n rliferite isv6rA pPriplulu l'ontului, dice la~ 51 eo:
72. 'Apoa~ocx, rovrsonv zltta,'t~>o<;: sP numia in timpulu seu in dial!l'l.ulu alanieu fen
t11nricu. &~oa ~nso=zt~nd. hapta, gr. slttcx skr. saptan lat. septem, germ. sieLen, siepte
ero po=zd. ereclhwa ina.ltu, ridicat.u, apers. arda, lat .. arduus, akelt. arduas-ofl.
Numai compositiunea o afla Mii.lleuhoff strania. (p. 564).
Lexicografulu Hesychlos
www.cimec.ro
126
cndu gasimu intre acele cuvinte, unele cu t6ta siguranti'a armene; cumu de es. &jAt>
cu in!lemnare XOXYO~ care e armenulu angl. (Cuno 339); si li-lea, mutilatiunea seu
schimbarea CU totuiu a CUVnL~ioru traiiSllliS!l j cumu de es. fottOOOp()<;j in ]oeu de. Qttoaopoc; (Her. l V 59); -~opp.~tot. o[ ot'vopoMo'lot ~x6il-ott in !o cu dt: otop1tottot (Cuno 339).
A.pplann
Acestu scriitoru presinta mai multe numi proprii scyLhice, dero dupo parerea n6stra nu merita a fi luate in sema J'in caus'a pucinei increderi ce trebue a d autorelui
acestui'a.-Este curiosu co Cuno se serva cu datele lui Appianu-numai atunci cndu
crede a ti gasitu in ele vre unu sprijinu pentru parerile sele. Asia deduce elu (343)
numele scythn l:o~oootx.o~ de la substautivulu slavoJu svoboda libertati.', cu t~ufixulu
slavicu :-akos-agos- akes.
Glosse date ca thraoe, dero In realitate
~cythe.
73. &roopoo, &roopooc; adico ~~~~oot;:. Cuventnlu este scythicu, nu thracicu, si co. respunde zend. aghru-=sskr. agru, nei nsuratu. D'in agru se face dupo legile phonetice baktrice : aguru, aghuru, cumu d'in c;ru se face c;uru. (Fick 421).
74. aotYcX1tYJ, atYW1tYJ, bPtia. Philostephanos dice co beti vii se numescu la Thraci a!XYcX1t!Xt, si de aci orasiulu l:!XY~1tYJ. de unde apoi l:tYW1tYJ.-Hesychiu se raporta totu la
aceiasi fabula etymologica: atXYci1tm t~Y oLvtilit'IJY l:x6{}-1Xt (dupo Scaliger OIXY~1t'IJY' t~v
ol.Yo1tottY l:x631Xt).-In linalulu-1tot se rocun6s~e ':!skr.--p bend, ero aiXYIX-,otvoo-e sskr.
canas=zend. cinanh, cin6 multiemirt>, bucurie; deci cuvontulu intregu coreHpunde
eranicului cana-p, can6-pa seu cin6-pa; seu z;d. khshnao-p.
Inscrlptiunlle pontlce
Dupo Herodotu, singur'a fontana propriu-disa pentru glossele scythice , vinu inscriptiunile pontice cele mai multe aflate in Olqi'a. Ele.ne dau unu numern insemnatu de numiri proprii scythe cari porta in sine crlu mai neindouiosu caracteru
eranicu.
Luandu numai inscriptiunile d'in secolulu I si II dupo Christu (suntu publicate de
Boeckh Corpus Inscript., Gra~:c. II-a parte), aftamu intre al te numiri :
75. 'Apaci'l!.Yjc;=apers. Arsak:t, de la. :leud. arshan, lMrLatn (Mholl'. Comp.Rawl. 540.
76. 'Op6Yt'rjc;=cowp. :lend. aurvan, cavaleru.
77. l:mxM?ttc;=comp. z;end. ap. ~pdha, armata.
78. 'P!X1tiXXEYJ~=:lend. rapaka, bucurie.
79. Oo!XpOcXYlJc;=Vardanes, nume persanu, de la sskr. vardh a cresee.
80. Pcx-3-ci rooao<;;, huduruitoru cu trasur'a, de la ratha tr~ sura, caru, si s~kr. ghosha
sgomotu, huduruiala (=:lend. gaosha urechie).
81. 'At1X~- Cursieru, comp. sskr. atya cursieru, ~ .. ,,d. aidhyu (<l'in alyu, calaretiu).
82. Xo-otXtvoc;=zend. hu-dacna de la hu bunu si daena lege.
www.cimec.ro
127
83. Xo-p6cx{loo~=zend. hu-raodha, c11 frumosa talia, zend. raodha talie, aspectu.
84. XorpcipYl)~, zend. hu-frna.
85. Xo rppaCp.or:, zend. hu=pre si frshmi uigentu.
86. Xo-oapeo.;, comp. zend. q- (=sv) prin sine insusi si derezi tare (Fick dupo
Miillenhoff, 407).
87. Bcxci'ltlJ<; de la vad skr. vadh a bate, zd. vdha ssk. bdha- a bate de m6rte.
- Cuno ilu pune in comparatiune cu slav. badati cpungere vaditi caccusare, incitare, seu cu rusesculu vodoka conducetorulu.
88. Obcx1taOcX'It'fl<;
l
A u
A ~
, de la d a da. Corup. apers. Ddars1, Dduhya .
89 . ucxu"''ltlJ<;, uauor:
J
90. 4>cxpvcix'lj<;.
91. BciOCXjO<;.
92. 11ciocxjo<;.
93. 4>cXp11CXjO<;.
94. Kofivo.; (nr. 2078).
95. KooxobVcxjot:.
96. Mooxobvci 10~.
97. 'Apjoocivcxjot: (2070, 2 071)
osset argh, demnu, valore , zd. van a iubi, a
pretiui.
98. Mcxxcxjo~.
99. Mllct"(O<;.
100. 'Apo'floocxxo~ olb.=zd. vanhu, vah- sskr. vasu, zd. Van'huarshya, bunuln
intieleptu.
101. Xobvcxpo.;
Eocxvopo~,
102. 'Ox6cxpecivlJ~=zd. vohu -varezna seu zd. hvarezna, adica hu-varez&na, bine ispravindu. (M hoff. 565.)
103. Koeoopo.; zJ. qa-yfira, forte, tare, prin sine insusi tare.
104. KovCcxt'l<; zd. q-zaya, prin sine insusi armatu.
105. Ncx~ciCo~ zd. navza nou nascutu. Dupo Cuno (320) de la vechiulu slavu na-
badati pungere.
106. Bat6p-cxo1to.;=zd. Baevar-aypa, celu care are 10 mii cai.
107. l:.cxt-Co1tlJ~ = zd. celu care are ua tmta de cai; zd. Cathwaraypa, celu ce are
patru cai.
108. Bop-cxoml.l-x!X~o.;=zend. vara bunu, aypa calu si zend. kavan cunosc~toru ccunoscetoru de cai buiJi.
109. Bavcio-aa1to.; (jazyg), de la zend. vanant invingetoru si ayp11.
110. 4>cxpvcl-e!Xp3o.; corespunde numelui persP.nu 4>cxpvcx-ecia-p'fl~ la Her. 7,65.
111. Kalllc-apa-o~ d'io x!Xtva=zend. kaena pedepsa, si ecxpa-oc;=khshathra domniodu, dumnitoru.
112. 11to'flp.oecxp3o~
113. 11ooop.6eapa-o.;.
114. 'Af..e~cxpa-o~.
www.cimec.ro
128
Uesultate
D'in analys'a cuvinteloru scy~hice adunate aci iu numeru suficientu se pote lesne
vedea, 1. Co acestea prin nici ua alta limba iudo-germana nu se potu mai lesne esplica, de ctu prin cea eranica;
II. Co d'in aprope 60 nume si vocabula scylhice transmise de Herodotu , unu
sfertu celn pucinu suntu in modu deplinu si siguru : de origine eraoica; ero restulu
se deduce nesilitu totu de aci.
III. Attea numiri proprii scytho sarm ate de pe inscriptiunile pontice, sun tu cu
totulu eranice.
IV. Co de si unele nume proprii datedia d'in peri6de forte vechi ale limbei, ~i
deci comparati unea loru cu limbPle eranice moderne- diferite si ele indestulu intre
densele -, e dificile; co de si altele multe suntn transmise fora nsemnarea loru primitiva, a9ia co esplicatiunea remane cte ua data indouios11; in fine co de si gloss9le
scythe ne suntu transmise prin transcriptiune greca , ero nu printr'unu alfabetu natiooalu, care se reproduca fidelu sunetulu corespuodiatoru -, totusi mai multu de
trei sferturi d'in ele porta in sine caracterulu hotaritu eranicu.
V. Co incercarea lui Cuno, d'a esplica prin limbele slava glossele scythe, e cu totulu hasardata, si nu reusiescf aparentu nici clliaru atunci eandu calca presta legile filologiei comparate, nesacotiud u relatiunile fonetice reciproce intre famili'a de limbi
eranica si slavica. (Vedi Fick, Stellung der Slavoletten zu Germanen uod Ariern, p.
1-61, in op. cit.); caci pe cat1du analys'a cuvinteloru scythe ne areta adesea pe lon
ga proprietatile dialecticr ale zeurlPi, si urmatorele: l. grup'a caracteristica aricei :
ks: ~ot"ls d'in KoAa-Amo-'Ar~.o-~IXi-s, fiindu=zend. khsltaya=sskr. kshaya; ;ar{}ood'in numile <l>apvo-!Xril-o,, KcmliC~Xpil-o~=eranicu : Khshathra (comp. npers. carkh,
d'in zend. cakhra-; II. schimbarea ce se intempla numai in eraoic'a a primitivului
Kv=sskr. 9v, in 9P: scylhiculu acr1tot = zend. apP.r:~. a9p1 calu, in numele: 'ApttLcta1tol, "Ao1roupyo~, ll~Xt6p-otmtoc;, Bcxylioota1to~, Bop-oto1too-Y.ot~o~, Tpao1ttsc;;-III. Schimbarea lui sin h, proprie ierosi erauicei: ci.~ot (d'in "Apli~ocx, E1tta{}oeo~)=zend. apers.
bapta, siepte; - in limbele slavice nu se constata nimicu d'in tote acstea, ceia-ce
este ua proba co nu ~:~le suntu proprii a ne esplica resturile d'in limb'a scytha.
www.cimec.ro
129
VI. Co prin urmare : Scythii erau Erani, apartinendu adica cu Medii, Persii,
Baktrii la un'a si aceiasi _qrupa de limbe si poporc.
De aci iose ca necesare consecintie :
1. Scythii nu potu fi socotiti ca medilocitori intre Europeni si Arii, ca cum adica
limb'a loru n'aru fi nici europea, nici arica, ci intre un'a si alt' a (cumu crede Rawlinson, si J. Schmidt; Dia Verwandtschaftsverhltnisse dar lndo-germanischen Sprachen, Weimar 1872).
2. Lettoslavii nu se tragu d'in Scythi, dupa cumu crede Schleicher, caci limb'a
lettoslavica areta tote indiciile caracteristice limbeloru europene si tote diferentiflle
d'intre acestea si Arii (adica : europeanulu c, europeanulu l si ua comuna cuautitste
de cuvinte)(5); ea Pste prin urmare europena, cro nu intre Arii si Europeni, cumu
pretinse mai de curendu Johann Schmidt (op. cit.), si in fine
3. Deco Scythii suntu Erani trebue a admite : a) ~;o ei au fostu cei de pe urma
Arii emigrati in Europa; b) co grup'a primitiva letto-slavica se afla degia in Europ'a
la emigratiunea Scythiloru aci; si c) co in epoc'a celu pucinu codu Scythii se ntindeau spre vcstu pene la Prutu, membrii d'in famili'a letto-slava : Neurii, Adrophagii
si Melanchlnii lui Herodotu (dupa Spiegel, op. cit., chiaru si Agathirsii) se invecioau p6te cu Scythii(6).
Astu-feliu, prin ajutorulu filologiei, ajungemu la conclusiunea definitiva co Scythii
nu suntu : mongoli seu turci, germani seu slavi, ci numai Erani(7).
CAPITOLULU IV
Probe ethologice
www.cimec.ro
180
www.cimec.ro
131
prime cu Schiller(5), in Antiphanes (la Athen. VI 224d) (6). Deja de m ultu Anaehreon
(fragm. 64) vorbescu de ~xo{hx~ 1t6crt~, dH nernesurat'a bautura a loru; ero~Clearchus,
unu discipolu alu lui AristoLeles (Athen. VII, p. 275, VIII. p. o22. XV. p. 701) raporta co : Scythii an cadiutu prin fericire si bogatie in totu felulu de d~sfrenari si
luxu (Ath. XII, p. 524). Acest'a, adaoga elu, se vede si d'in modulu cumu se 'mbraca
conducatorii loru, si d'in aceea co ori unde ajuogu taia nasurile 6meniloru:..
In litteratur'a romna, Horatiu (7), Virgiliu (8) tii Pompejus Trogus la Justinu (9),
idealisa pe Scythi in chipu lamuri tu. Eca cte-va trasuri: ou au nici ua proprietate li
mitata (H oratiu, Justio), ili se succedu unii altor' a in lucrarea pamentului (Hor.);
ratacescu c nomadii pe cara (Hor.-Justiu); hainelo Joru !inntu de blani (Virg. Just.);
hran'a :lapte si miere (Just.); iern'a o petrecu in bordee in jocuri si beuturi (Virgiliu);
moravurile casatoriei suntu curate (Hor.), femeile virtu6se (Hor.); barbatii drepti, neavenJu nevoie de legi (Justin).
Strabo observa (VII 301): cA~ta opiniune (despre dreptatea Scythiloru) se afla pene
adi anco la Helleni; coei tinemu pe Scythi ireptu 6menii cei mai simpli, cei mai pueinu
prefacuti; cu multu mai simpli si mai frugali de ctu noi lilUntemu. Areta apoi co
Scythii s'au coruptu prin cuUur'a hellena, de care suntu stapaoiti.
. 2.
Siogurulu anse autoru, care vorbesce din propria-i cunosciotia si de proprii Scythi,
eRte Herodotu. Elu formedia cea mai autentica fontana !n descriptiunea moravuriloru,
crediotieloru si obiceiuriloru astui poporu; cu elu ne vomu servi cu deosebire in schitiarea celoru ce urmedia (10).
\o
Vieti'a Scythiloru in genere este descri11a ca nomada (IV 2).-Suotu aose si txb3cxt ~pot~pE~ si jEWpjot (IV 17, 18; Strabo VII 306) (11). Ocupati unea principala con(5) Ueber naive und sentimentalische Dichtung, XII 193 ed .. d'in 1847.
(6) . .
. . . . . Ett' oo oorpol o~t: sl.olv OL ~xb3cxt orp6opcx;
o'C jEYO(.LSYOtCitY
a.AA,' ooxl
~owv
;r[vEtY "(cXA(X,
www.cimec.ro
132
st
in : r11sboiu (IV 134 etc.); apoi in agricultura si crescerea viteloru, care le dedea
t6ta avuti'a (IV. 121); mancarea: in carne, fie si de ca.Ju (12), lapte de vaca seu de
epa (13), lapte acru (batutu) o~orcxAet (14); ~oompov (15), branza de calu brmhtlj (16);
ero beutur'a pe Janga lapte, ara anco si methu, MsAO"(EWY facutu d'in mierE', apa si
unu soiu de planta (17), si vinu (18).
Despre Jocuintiele Scythilorn plugari nu avemu nici ua relatiune. Cei N om adi traiau cu fem~>ile si copii iorn (19) in care cu patru, adesea siese r6te (20) si acoperite
cu pindia (21) seu pele (22), pe candu pe josu numai 6menii seraci umblau. Ei ou aveau nici orasie, nici fortaretie(23).
Imbracamintea loru const d'in pei(24) lucrate seu crud11; d'in caus'a frigului purtau: pantalooi(25); la midilocu inciogat6re (Her IV. 10) seJ bru in care tinea. celu
puci nu cte unu pacharn (Her.l V. 10); ua sarica mare s1l ,ti6sa (xAcxtvcx); incaltiamfiiJte
proprie numita si ~'X.o{}ot'X.~(26); ero la capu turbane seu caciuli tiuguiatn (x.op6cxolcx) (27)si cbiaru fesuri.-Mormenturile scytbe d'io Ru~!'li'a meridionale ne areta adesea Scytb i
desemnati in costumele loru. Unii au la capn gluga tiuguiata (bonetu phrygianu), altii
fesuri; pantalonii se vedu cu multe broderii si ioflorati; haiu'a pene la genucbo cu
prinsa la midilocu d'o incingat6re (28).
. 3.
B'XmA~tot
(Her. lV, 6,
v.
~cxp~etpcx.
www.cimec.ro
133
110), liberii, n.s6a.spot, de cari asculti L.d.., alLe. La ei se afl resedinti'a regala (IV,
20. 22. 9. 71.). - In capulu tnturoru se afla unu rege, unu supr'a-rege, caci divisiunea in trei a tierii (legenct'a lui Targitaus IV. 5) si a comandei asupr'a armatei
(IV 120) este evidenta.- Regele are ua curte (IV 80) coustandu d'in robi multu
de 50 omeni, ce nu suntu sclavi cumparati, ci Scythi indigeni. Elu judeca (IV 120),
primea impositele (IV 78), conducea in persona llataliile llV 120). Tatalui tnma la
tronn in de regula tiulu (IV 78); iose aflamu casulu candu nefiindu poporulu multiamitu de rege alegea pe frate-seu (TV.80 Corup. Arian exped. Alex. IV,15).-Regii
aveau mai multe femei (IV,71 ltotAAaxtXi). - Scythii altu-feliu erau superiori prin
ordinea rt~latiuniloru maritale - Massawtiloru (I 216).
Sr.ythi'a era divisa in districte vop.oo~ (Het. lV,62), avendu fie-care cte unu
guvrrnatoru Y'JfLiiPX"IJ<;; (l V 66) ,j unu locu de adunare a )'oporului 'Apxziov, 'Apx~-cov
(Her. l V61). Iu totu auulu tie-ce Nomarches la ua sorbatore anume, atuesteca viuulu
cu apa iutr'unu crateru (IV 66), si d sa be~& numai acelor'a cari ornorisera vre unu
inimicu in cursulu anului ; cei ce ucisesera mai multi primiau cte doua pachare.
Era mare rusine a nu ti pututu cine-va sa se bucura de ace11ta ouore.
Dupo Lucianus (Scyth. ed. Reiz. t. 1, p. 859) se deostbea la Scythi -rou ~otmA.stou
lEYOt><;;, mA.orpoptxoi !li O"l)fLOO'tl'ltOt seu 6x-ra'lt60Ec;.
Ocupat1uuea principala a Scytbiloru fiindu usbuiulu, ei clt~spretiuiau industri'a si
comerciulu, mai alesu clasele inalti'. Se facea in tier'a loru chiaru (II 167): carre,
instrumentele de casa, corturile, armele, preparatiunea pe lei (1 V 64); fabricatiunea
sapunului si a uutnlui, pe canJu se scie cola Romani, in timpulu lui Gallienus chiaru,
facerea sapunului era cu totulu necunoscuta; ero untulu in timpulu lui Pliniu celu
betranu se intrebuintia numai ca. meJicina, pe candu Scythti de vecuri anco ilu aveu
urupLu hraua. (Corup. ltougemout, L'_qe dtt Br&J1ze ou les Semttes en Occtdent
1866 Paris).
Armele de auru, giuvaeruri, utensilii domestice de feru, bronzu, ga~ite in kurganele (tumulurile) Scythiloru, areta co acesti'a eran forte inaintati in artea mtltalurgica.
ln bataia Scythii suntu si pedestri si calari(29), V!'Sliti arcasi [ltltOt0~6tott(30).
Armt~le loru eran : arcu de form'a unui -~ grecu (vedi nota 27 UkerL 158), t~abia
(htYctX"/)~)(31), pumnalu(32), secure(33), Ri lanci(34) pt' cari le inveninl35). Ei obir~iuuitu iu lupta formau ua ordine de bataia cunPilorma, pe cari Thracit o iuvetia~era rlA la dens ii (Atian, tact. -- APlian de milit. onl. i nstitnt. - 1' 25.)(36).
(2())
(3\l)
(31)
\32)
t33)
Hcr
Her.
Her.
Her.
www.cimec.ro
134
. 4.
Jnstitutiuni si cn:dintie religi6se. Scythii, dnpo raportulu lui Her. IV 59, adorau
mai aoteiu pe Vest'a; apoi pll Jupiter ~i Tellns, Cfl o tinu de socia a lui .Tupit~:~r, Ri
dupo aste trei divinitati : pe Apolion, Venus- Urani'a, Hercnlr,s si Mart<'.- Toti Scythii le recunoscu; cei regr~.li sacrifica anse si lui Neptun. In limb'a scytha Vest'a se
oumesce Tabiti; Jupiter, Papoeus, nume - care duro parerea mea, dice Herodotn,
ii convine pe deplinu; Tellus, Apia; Apollo, Octosyrus; Veuus-Urani'a Artimpasa. si
Neptun Th'lmima~adas. Ridica statue, altare si temple lui Marte, si nu ridica de
cli.tu lui.,.
Dupo cum se vede de ad, religiunea Scythiloru const in adoratiunea elementeloru, J upitflr, tata alu dieiloru era pote aerulu; Vest' a {oculu, Tellu s pamentulu,
Neptun ap'a, Apollo s6rele, si Venus-Uraoi'a lun'a. - Aceste divinitati suntu de ua
natura generale, caci le intempinamu Ia poporl'le cele mai diferite, fora ca sa se probedie prin ocest'a vr'ua inrudire ethnogra6ca. Le gasimu de asemenea Ia Erani. Ceeace stabilesce anse identitatea ambfllorn culturi : Rcythu si mPdo-persicu, suntu nrmatorele puncte comtnH' :
1. Scythii ca si Persii nu au nici imagini, nici statnfl, templA, altare seu alte Ina.rcasiu pedestru, frumosi imbracati, fig. m. J si II.-- Fig. nr. III ne areta doue sageti aflate prin
Biciu scytbu.
Fig. Nr. 1.
Grbaciu nogaicu.
Fig. Nr. IV.
Fig. Nr. V.
mormenturile scythe; si a IV unu biciu astu-feliu cumu e drsemnatu si cumu se gasesce si in realitate, punendu-lu in comparatiune cu girbaciulu Nogailoru; si a V ua secure.
www.cimec.ro
!Sti
cruri sante pentru dieii loru. (Despre Sr.ythi H er. IV 59. - Despre Persi I.l31. Comp. Zeuss 285 sPq.).
2. Scythii ca si Persii adorau pe Ht'sti'a , ca cea mai inalta divinitate , puoendu
astu-f, liu pe dieulu Ct>rului in ordine inferiora dieitiei focului (IV 59.-1 131; Comp.
IV 127 : Vest'a regin'a Scythilorn).
3. Numile divinitatiloru scyth~:~ au, dnpo cumu s'a vediutu in partea filologica, cu totulu caracteru Pranicu. - IIometto~, numele lui Zeu~ scythicu, e acelasi cu persicnlu
Babek, in isv6re mai Vchi scrisu chiaru PapPk. cu Sflmnificatiune parintiehl(37).Apollo alu Scythiloru (Oitosyros) corespunde mai aprope pers. Mithra. Oito~yros (s~u
Oitoskyros) credemu co nu er numele seu realu, ci unu supranume cu intielesu de
straluci tu puternicu (-mpot;=zd. 9fira, puternicu, sskr. strya s6re ), caci ilu aflamu intr' ua inscriptiune da tu si altoru dieitati(38). - Totu aci ne intempina ua
dieitia a lunei care pote fi identica cu Artimpas'a scythica, si cu Alitha s~u Alilatu
a Arabiloru(39), (semiticu ~M dumnedieu, cu suffixulu femeninu r1 seu Nr'l ) pe
care Herodotu o asimila Uraniei, si autoritatile cPle mai bune o tinu drAptu
luna(40). Eranii necunoscendu ua dieitia a lunPi, pe care o inchipni mai multu
fiintia barbatesca, Artimpas'a aru fi peraic'a Anaitis( 41 ), alu carui eul tu era forte respanditu anume la Arm~ni, si prin ei se latise cotre nordn.
Numele scythe ce aflamu in inscriptiunile Olbiopolitane <P!Xpvot"(oc;; ( <Petpvtfx.lJ~.
<Petpvo~etpoo~). 'Aptro-<Petpva~, paru a aminti pe eraniculu Pharnf's adoratu si in Asi'amica ca ua divinitate a luminei(42).
Vr'ua urma anse despre religiunea Zoroastrica nu se vede in systemulu dieitatiloru
scythice, de si aci se afla ua divinitate a vetrei si a focului - Tet~ttL Ac~sta impregiurare ne face a admite co : Sr,ythii, duuo tote prob1bilitatile se d!ispartisera dPj
de c~>ilalti Erani inainte de introducerea religiunei zoroastrice la acesti'a.
Alte probe de eranismulu Scythiloru le recun6scemu in legend'<~. nationala, raportata de Herodotu, despr!l Targitaus, carA nu'si gasf'ACfl mai bine locnlu dA ctu in
mithologi'a eranica. Acele obiecte de anru cadiute fl'in ceru ne amintescu deja lancea
(37) Ilu gasimu forte de timpuriu si in Asi'a-mica, la Phrigieni sub numele Bab'a. Vedi inscriptiunea phrigiana pe marele mormentu alu lui Midas, la Doganlu. (Leake Asia Minor I p. 547. Pococke 1ns. Ant. ch. II G p. 13).
(38) Unele inscriptiuni votive descoperite de curendu in Macedoni'a suatu dedicatt> lui 'A7telAAillY
OtEUOCXYOc;; si at5001XYla-x.o~. Aste supranurne necunoscute peue acumu, si cari paru a fi de origine
peonica, amintescu pe scythiculu 'Arc. Ol.toaopo<;. (Her. 1V. C. 1. Gr. 6013 Ottoct-x.opo<;, Hes. v.
l'ott6cmpoc;;). Vedi inscriptiunile in Revue archeolog. 1873, voi. \!6-lea, p. 182 seq. sub nr. 125.
12fi publicate de Heuzey.
(39) Cf. Rawllnson. Histo1y of llemd., J. p. 257.
(40) Verii Boehart, Phale_q. 11 l!l, si !'!eden, de lliis Syris, II 2 - Rawlln!um, J 257 si Essay
V. On the religion ofthe .Ancient Persians 1 p. 414-4\10. - SpiPgel, die Scythen des .Alterthumes, 1. c.
(41) Verii despre Tanat'a seu Anaitis: Hyde, de,Religione vet pers. p. 98. -- Cleml'ns, Alex.
admon. ad Gentes, eri. Colon. 1688 p. 43- Kreozer, Sy".bolik und Mythologie Jcr attetl Volker,
Leipzig 1836-4'2.
(42) Splegel, op. cit.
www.cimec.ro
136
de auru (seu plugulu) si boldulu ce dupo Venddd (2,14) primesce Jima; impartirea apoi a regatului scythu in trei parti e intocmai ca aceia facuta sub Ftedun; asemenea in ambele mythuri fratele celu mai micu este mai favorisatu(43). - In versiunea greca a aceleiasi legende ns intempin<> totu trei frati : Agathirsu, Gelonos si
Skythes, cari corespundu lui S~:~lm, Tur si Eradsh d'in rnithulu Eranicu. Echidna,
jumetate femee, si jumetate sierpe rechiama in mintu famili'a lui Dahak seu Zohak si
cultuln sierpelui respanditu pote aci d'in Asi'a mica( 44).
Dieulu Marte se adora cu unu cultu specialu( 45 ). In fie-care noma (NbfLoo<;) pe
piati'a, unde se aduna poporulu, avea templu, ua columna formata d'in lemne gramadite, in verfulu cari'~A fie-care tribu scythu planta ua vechia sabia de feru, simulacrulu lui MartP. Lui ii jertfiau pe totu anulu cai si alte animale (uici-ua data anse
porci IV 63), in numeru mai mare de ctu celoru alti diei, precumu si a sut'a parte
d'in toti prisonierii. Jertfele umane se faceau astu-feliu : dupa ua libatiune cu vinu
d'asupr'a capului victimei , o ucidea in asia chipu c sang~le se curga intr'nnu vasu
pe care'lu ducea in verfulu columnei, si stropia sabi'a cu sange. Cei de josu taiandu
bratiulu si umerulu dreptu alu fie-carei victime le asverlea in aern; unde cadeau acolo remaneau; cadavrele zacean in alta parte( 4G).
Pentru sacrificiile animaleloru se proced asia : se lega mai anteiu cu frnghie pici6rele de dinainte ale victimei. Sacrificatorulu siediendu la spatl:'le ei, dupo ce tragea
d'in frnghie spre a iogenuchia animalulu la pamentu, invoca numele dieului carui' a
i jertfea. f'unendu-i apoi ua sl6ra de gutu invertf'a sf6r'a. cu unu ba tiu pene ce victim'a
se strangnla. urma apoi jupuirea si fer berea carnii, ce se facea seu in cazane, seu in
pantecele animalului, ardiendu-se de desub 6so in locu de lemnP.. - Dupo ferbere se
lua manuntaiele si se asverlia in aeru.
Fiindu unu Scythu insultatn de unu altulu, si simtin<!u-se co nu pote sa-si resbune
contr'a lui, taia atunci unu tauru, ii {('rbea carnea facuta bucatiele, ero pelea o intindea pe pamentu. Asiediatu apoi aci, ridic in susn mnt>le int6rse - semnulu obicinuitu la Scythi cndn ciM-va se roga ferbinte pPntru unu lucru. - Cine se oprea si
manca il'in carne, fagaduia in acelasi timpu ~o lu va "ajut d'io tote puterile(47).
(43) Aceste asemenari intre ambele culte s'a facutu pentru anteia
ora
de
www.cimec.ro
137
5.
Printre Scytbi ora ua multime de ghicitori, mai alesu Enareii (Androgynii), cei lipsiti de putAre barbatesca,-ua b61a adusa, dnpo Herodotu, d'in Asi'a (I 105. IV 62) ca
pedepsa pPntru co Scythii jafuisera templulu Aphroditei-Uraniei in Askalon(48),cari pretindeau (Her. IV 67) a fi capetatu astu daru de la VeRerea. Ei se serviau cu
manuchiuri de nuele, pe care le punea josu, le deslega si asiedia fie-care nui'a un'a
lunga alt'a. Apoi, stringendu d'in nou nuelele in manuchiu, prediceau in totu timpulu
astei operatiuni (49).-Enareii usau sc6rti'a de teiu, pe care o despicau in trei, o
invertiau in giurulu degeteloru, si apoi o scoteau in timpulu profetisarii.
Imbolnavindu-se regele Seythiloru, trimetea se-i aduca trei d'in cei mai vestiti ghicitori, cari acusau pe unulu d'in Scytbi c'aru fi juratu strimbu pe Larii Palatului,
unu juramentu obicinuitu printre 8cythi. D~co acest'a nega faptulu; se cbiama 12
ghicitori, cari, gasindulu vinovatu, ilu ucidea pe data; deco nu, se chiama unu numeru
indouitu seu intreitu, si aquitandulu, primii acusatori platiau cu capulu (IV 68. 69).
Deco m6re regele, ne spune Herodotu {IV 70), se face ua gr6pa in tierr'a Gerrhiloru,
la nordu de Borysthenes, unde sun tu mormenturilo regali; se spinteca apoi r.adavrulu
si dnpo ce se imple cu diferite lucruri mirosit6re, ilu c6se la locu, ducaodulu intr'unu
carru in provincia unde locuitorii, ca si Scythii regali, isi taia pucinu d'in urecbia; isi
radu perulu in giurulu capului; isi crestedia bracinlu, sgarie fruntea si nasulu, si-si
tragu sageti in man'a stanga(50). De aci trece cadavrulu, urmari tu de toti acesti }o.:.
cuitori prin t6te provinciile si natiunile supuse stapanirei sele, pene in fine ajungu cu
totii in tier'a Gerrhiloru, la marginea Scythiei. Cadavrulu se depune in gr6pa pe unu
pa tu de verdetia si de foi gramadite; se infige apoi in giuru sulitie, d'asupra lorn
lemne aRiediate si coperite de cruci. Lunga cadavru se ingr6pa uu'a d'in concubinele
regelui, pacharniculu, bucatarulu si servitorii sei cei mai fideli, toti Scytbi de ori
gine, cai si cu pe de auru, (:U unu cuveiltu totu ce avusese alu in vie tia (51). Se inal
(48) Hipp. de aere c. 6. 106-109 o atribue continuei calarii, purtarii de nadragi, frigului
si sfortiariloru.-Cf. nota 66 Ukcrt p.,306. Se parc coei sufcriau de accst'a prin mutilatiunca. venei,
cum face pene adi in Russia ua secta. Vedi l'otoki llistoi1e primitive des pettples de la Russie,
p. 17~. si Reinegg Allgem. topograph. Bcsclweib, d. Caucas 1. p. 269.
(49) Comp. 1'eophr. hist. plant. V 4.- Schol. Nicuuder Theriaca 613: Mci"(OL 13E: itiXt I.x631XL p.upLit[Yip p.1X11ts6oYtGtL ~61. 1 p. -Cf. 'l'acitus, Gennania c. 10;-Ammianns Marcellinus atribuo acelasi obiceiu Alaniloru \XXXI. 2), Saxo Oraunmuticus, Slaviloru de la llaltica (Ilist. Dan.
XIV p. 288).
(50) Pe vasele si oruamentelc gasi~c in Kerci (verhiulu Panticapcs) se vcdu mai multe chipur
astnfeliu mutilate.
(51) Acesta obiceiu ilu intempinamn in .i\Iongolia si Africa. Vcdi pentru Tatari, Huc, Voyage dans
la 1'artarie, pp. Il;, -6.-l'entru Africani : communicatiu nea lui S. Baker data Societatii Geografice d'in Londra, ap. Rawlinson III p. 61 nota.
www.cimec.ro
10
138
tia apoi preste mormentu na movila mare (52). La anulu alti 50 de servitori, favo( 52) Despre mormenturile Scythiloru aflate Ia Kerci, vedi Dr. J'tf. Pberso n Discoveries at Kertsch.
- Idem Antiquities of Kertsch, Loncton 1857. - H11wlluson Histo1y of llerodotus III 5B-62;
si magnific'a opera a lui Uubols Voyage autour du Caucase etc. Atlas, 4 ser. ct'in care reproduccmu
interiorulu unui mormcntu scythu d'in Kerci, si ua sectiune ct'in elu (Dubois, Atl11.s 4user. pl. XVIII):
Fig. 1.
Fig 2
Acest'a. este tumululu unui rege scythu, aproxinmtivu 300-400 ante Js. Chr. Arangiamentulu codescriptiunei lui Herodotu (H' 71.) D',n vestibuiulu A, fig. 1, se trece in camer'a sepulcrahel
IS}- u1.de
www.cimec.ro
139
(54) lV 65.-Acestu obiceiu era comunu in anticitate la mai multe pop6re barbare si semibarbare,
In sculpturile Asiriane se vedu adesea corpuri decapitate (Lajard, Ninive et Babylon pp. 447, 456.).
Obiceiulu d'a face cu pe d'in craniulu inimiciloru ilu atribuc Amm. Marcellinus Scordiscilorn: XXVII
4 : Hostiis captivorum Bellonae litant et Marti, humanumque sangninem in ossibus capitum cavis
bibunt avidius. Humboldt, .Asie Centrale 1 244.-La triburile d'in Sudamerica si la locuitorii in
suleloru Andaman, in golfuln bengalicu, veduvele obicinuescu sa p6rte cu sine craniile reposatiloru
loru barbati, aternate de gtu cu unu slnuru. Vedi Frederlc JUouat, .ilndaman Islanders p. 327.
(51i) Lucian Toxaris XXXVII si Pomponius Mela II, 1, 120 de ascmenea.-La Tatari obiceiulu e
acelasi; Si amicitiam vel foedus cum sui vei alieni generis populis faciunt, in conspectum Solis prodennt, eumque adorant. 'l'um poculum vino plenum in aerem jaciunt, atque quisque eorum ex hoc
poculo bibit. Turn eductis gladiie se ipsos in quadam corporis parte vulnerant, donec sanguis pro
finit. turn quisque eorum alterius sauguinem potat; quo facto foedus inter eos ictum est (Abn Dolef Misaris Mohulhal, de itinere Asiatico commentarium, ed. K. de Schliizer, Berolin. 1845, p. 33; ap.
Rawlinson, 111 p. f>7.-Comp. Her. 1 74 deRpre ceremoni'a accst'a la Lydieni si Medi; la Armeni si
lberiani vedi in Tacitus Ann. Xll 47.
www.cimec.ro
140
www.cimec.ro
141
www.cimec.ro
142
capulu largu si destulu de giosu, nici moogolu, nici tataru, nici finezu, care se fi e.
migratu d'in orientu, si d'io care s'aru pute trage Baksirii (XV).
Aceste conclusiuni in generalitatea loru ne paru cu totulu nefondate :
Mai anteiu : Prin ce indicii se pote recun6sce d'in trti craniuri aflate unulu longa altulu , care anume apartinea regelui , care anume era alu unui betranu, si care
alu unui teneru, si anco : cari ale supusiloru regelui ? Baer deosibesce craniulu regelui de ale celoru alti, prin pucin'a desvoltare a legatureloru si inegalitatiloru 6seloru
ce se observa la unu craniu, cari aru denota, dupo elu, lips'a de esercitiu frecuentu si
intensivu alu muschiloru, - lipsa ce s'aru potrivi numai unui rege, care nu'si pune
in actiune anco de mi cu fortiele physice (p. XII-XIII). - Acest'a DU p6te fi seriosu!
Alu douilea: Prin ce indicii deosebitu-a Baer craniulu barbatesou de celu~femeescu,
- si anco fixandu acectoi 'a ua fpmei& cu versta de 20 ani, candu crani ulu pretinsu
femeescu e incomplectu; (ii lipsesce bas'a si ua parte a occiputului)? Fineti'a 6seloru,
proportiunile mai mici absolute al~ diametreloru, mai pucin'a proeminentia a linii
Joru, ce invoca Baer si-i pare a lA vede pe fragmentulu de craniu, nu ne p6te de locu
convinge. - De pe structur'a craniiloru d'in mormenturile antice e imposibilu a s&
deduce siguru sexulu, cumu areta lamuritu acest'a Virchow(lO), care se abtine, in
studiulu seu.asupr'a VPChiflloru cranii nordice d'in Cop11nhaga, a deos11bi craniile barbatesci de femeesci; de asemenea His si Riitimeyer, (11), Berna.rd Davis(l2), Peschel(l3) etc.
Alu treilea: Aruncate intr'unu mormentu cranii de ambe sexe, se p6te pre bine
intempla ca la mesurat6re se reiasa doue typuri seu forme de medilocu, pe cari sa nu
le represinte doue populatiuni, ci numai familiile uneia singure(l4), coei se scie co
raporturile de marime ale Cl'aniiloru, chiaru in cerculu aceleiasi rase balantiedia in
semnatu.(15)-Deosebirea dero de rasa intre cranii aflatA sub acelasi mormentu e dubi6sa, asia cumu de es. far,e si Baer, atribuindu acele lungi si strimta cranii (nr. 3
si 4)- Celtiloru, mai alesu candu Herodotu nu cun6sce Celti in Rusi'a, ero CeltoScythii lui Strabo (XI, c. VI, 2) desemna pe pop6rele nordului in genere.
Conclusiunea este co : in lips'a unui mare numaru de mesuraturi ale craniiloru aflate in movilele scythe, nu avf'mu ua medie statistica, dupo care sa se p6t<l detPrmina ras'a la care acele resturi apartinu. - Totusi suntu alte indicii ce trebuescu
luate in sema in studiulu celoru cinci cranii de care este vorba, si anume conformatiunea 6seloru faciale. Asia, se scie co positiunPa ochiloru si form'a nasului ne da
sigure semne de recun6scere pentru familiile umane. Mongolulu nu se deosibesce mai
bine de ca.tu prin positiunea ohlica a ochiloru s11i, si nasulu celu turtitu si viritn in
frunte. D~co acumu Scythii erau Mongoli, aru tl'f'bui se gasimu in acP~te craniuri
typulu facialu mo.11golicu, ceia-ce nu se afla.- Deschidietur'a nasale a craniiloru se
(10)
(11)
(12)
(13)
(14)
(15)
www.cimec.ro
143
vede inalta si strimta; ea denota dero unu nasu forte proeminentu, pe candu la scheletulu unui moogolu aru fi trt>buitu ca se tia larga, in comparatiune cu inaltimu-i
neinsemnata, chiaru mai larga de ctu in~tlta, dupo cumu se si afla in unele cranii
buriate d'in colectiuneaAcadamiei de PatersbJrg (Baer p. Xlll).- Ceia-ce urmedia,
d'in diferentia conformatiunei 6seloru fa.:iali d'intre craniile de la AlH~ndropoln si
scheletuln mongolicu, se confirma prin impregiurarea deja mentionata: co attu Hippokrates, Herodotu ctu si t6ta auticitatea , vorbindu despr11 trasurele externe ale
Scythiloru, nu observ"ra la acestia nasulu turtitu, seu ceva ce aru aminti d'in typulu
facialu mongolicu, pe candu Herodotu, candu ajunge la Argipeani cu dflscrierea, spune anume co acestia au nasulu turtitu.
CAPlTOLULU Vl.
Anticitati
Nimicu nu ne inveder~dia mai bine par.tea cPa m,i originale si mai adevarata a
sociftatiloru diJ ctu a1 tea, plastic'a, monumentelE~ figurate. Acestea, fie chlaru in rudeti'a loru primitiva, ne revela cu la muri re instinctele cele mai tainica ale unui poporu, capriciile si gusturile sele, religiunea, symbolurile , mai scurtu intreg'a. sea
vietia culturale. E Jt. vi uu a corn i'leta si confirma marturiile li terarii , adesea f6rte
supurficiale despre ar,ticitate, si merita cu totu dreptulu a se pune in capulu fontaneloru istorice.
Rusia meridionale poseda la tiermur ile marii Negre ua nesecfl ta com6ra de antici tati ale artei helene, inflorit6re ua data in coloniile comerciale de acolo. - Alaturi
de tiermulu grecescu se intinde vastulu teritoriu alu Rusiei mici si alu Cazaciloru de
la Don de ua parte pene rotra Kiev; ero pe de alta parte pene la Volga, cu uriasie
movili mortuarii (Kurgane) ale principiloru !Jcythi, prin cari se p6te urmari influenti'a
si barbarisarea treptata a formeloru grecesci in configuratiunea nationale propria
scythica a pod6beloru calului, a armeloru si a vaseloru de argintu.
Objectele aflate in aceste kurgane, si dr puse acumn in muF mlu Ermitagi ului Imperialu d'in Petersburg, formedia obiectulu unei publicati uni a Comisiunei imperiale.
ruse, inceputa la 1866, sub titlu: Recueil d'antiquites de la Scythie, d'incare a esitu
pene acnmu douA fascicule (prim'a in 1866, a dou'a in 1873) cu unu Atlante de 46
plaosie (pl. 1-44, A-F). Vomu da ua scurta aruncatura de ochi asupr'a ctor-va
kurgaoe, mai cu sema asupr'a tumulului de la Alexandropolu seu Lugovaia Mogila,
guveroam. Ekaterinoslav, pe malulu dreptu alu Dniprului(l), care coprindea, dupo
t6te probabilihtile, mormrntulu unui rege scythu d'in alu IV seu alu III secolu
Germa.niloru intre 7~ 8-81,4; alu Italieniloru 84-77.- LuigiCalori in Bologna, esaminandu 2442
craniuri italiane, a allatu 166ri brachicephale cu indicele mediu 84; restulu de 777 craniuri inse cu
nnu indice rle 77, arlico M'esocephale (intre 74-78)
(1) Adie~ tocmai ac9lo wnde trPbliP cantatu GhP-rrosulu ant.iciloru.
www.cimec.ro
144
aut. Chr. (2). Dupo mai multe sapaturi in diferite directiuni t~e descoperi in fine ua excavatiune artificiale in solulu tumululni : era mormentulu unui calu de calaria., ingropatu pe genuchi, avendu capulu rediematu pe ua mica trepta, ero la drept'a si
steng'a mai multe placi rotunde de auru, representandu figur'a unui leu, a unoru paseri indistincte, unu hippocampu aripatu, avendu josu unu pesce, unu bou, t6te incongiurate de arabescuri; mai multe alte objecte de bronzu, auru si argintu, ce serviau neaperatu la pod6b'a calului (vedi pl. VII, Atlas, textulu p. 9 -10), siea, ua
tolba de lemnu cu 45 sageti (pl. XII). - A dou'a excavatiune artificiale alaturi de
acestu mormentu; n~'~ continea amphore cu cte-va litere pe ele, oseminte de diverse
animale si fragmente de utensilii de feru si cupru, ducea la ua gr6pa patrata ce
forma intrarea unei galerii subterane, de care se tine ua mare catacomba. Aci
se aflara doua cranii cu diverse oseminte umane , mai multu de 700 mici obiecte :
(pl. IX, X, VIII, XI, XII) figuri de tigri, lei, pasari, grifoni, cerbu, grifoni seu cai
cu aripi afrontati etc., mai t6te de unu frumosu stylu grecescu d'in alu III seu alu
IV secolu ant. Chr.; totu aci apoi : verfuri de sageti de bronzu seu osu, fragmentele unei cuirase cu soldi de feru, vase, etc. - Acest'a era mormentulu principalu
alu intregului tumulu. Doua pasagie subterane ocoleau catacomb'a la estu si la vestu;
ua spartura facuta in murulu apusanu, intre deschidieturile astoru locuri, areta mai
multe amfore, vergi de cupru asiediate paralelu, ua cuveta de bronzu, unu schPletu umanu cu faci'a cotra estu, avendu de ambele parti ale capului cte unu cercelu marei
pe gutu unu inelu in spirala; 1a man'a drepta ua braciara de feru. Alta subterana (pl.
XVI) continea gramedi de oseminte d& cai, placi mici de auru, ornamente re.presentandu balauri afrontati, alte animale fantastice, unu bustu de femeia cu ua tolba la
spate, p6te bustulu Dianei; alu unei femei cu casca, p6to Athena; placi stampate cu
capulu lui Dionysos si a unei Menade coronate de edera; mai multe ornamente de
argintu, etc. (pl. XIII, XII) pentru cai; representatiuni : unu capu umanu pusu in
centru si incongiuratu de siepte capete de boi (pl. XIII fig. 3), ua femee pe josu, tinendu in stang'a ua lance, ero in drept'a ua cor6na (Athena), ero josn la pici6re
fiindu ua bufaitia (pl. XIV_J1g. 5); doua figuri de femei aripate puse intre doua bestii
cornute (pl. I fig. 1-2, Aura seu Artemis; Archol. Zeitung. 1854 plans. 61-64)
unu magnificu coletu consistandu intr'ua lunga panglica (pl. XV fig. 1 5) cu placi
semicirculare, ce oferia figurile stampate a diece grifoni cum ataca doui ct'rbi si doui
miatreti; placile ornate cu florarii infatisiau, un'a unu balauru invingendu unu animalu indistinctu, p6te unu tigru; cea-alta doui grifoni afrontati.
E curiosu co printre aceste lucruri s'a gasitu si sfaramaturile unui carru, cu siese
r6te (pl. 21) si mici obiecte: placi de auru lucrate i't-jour, nasturi de auru, perle de
auru seu pasta albastra, cari de siguru faceau parte d'in ornamentatiunl'a ~arrului.
ln catacomba (nr. XI) zacea la pamentu unu scheletu omenescu, cu capnlu spre nord
(pl. XVI fig. 2; pl. XIX fig. 1 2; pl. XX. fig. 1) avendu la sLang'a douo amforl', un'a
~~
cu inscriptiunea r
cea-alta. cu monogram'a
www.cimec.ro
IMH
i ,
145
www.cimec.ro
146
O aruncare de ochi numai asupr'a frum6seloru obiecte d'io Crimea, si a mormenturilloru scythe d'in Samara, asupr'a celebrului vasu de la Alnandropole (5)etc., ajunge, credemu, pentru a se convinge cine-va co Scythii nu erau, nu put~u ti asiatici de
la nordu, si co posodau ua industrie met:tlurgica f6rte inaintuta.
Ua problema inge pentru istori'a primitiva a artei, can~ nu privflsce numai anticitatile Seythiei d~1 o si ale Cyprului, Rhodosului, Troiei, mormenturile FtruscP Ri italice de la Cbiusi, Orvieto, Villanuova, objectele de bronzu si vaselo de pameotu d'in
Francia, locuintitle lacu~tre d'in Elvetia. etc., - remane inse dt:l deslegatu : Famili'a. indo-europena, mai cu sema cea greco italica nu a posedatu ea deja ua tecbnica
indigena, propria, in lucrarea aramei, a bronzului, in tiesatura si olaria, inainte de a
incepe influenti'a pheniciana, asiriana seu egyptiana? Precumn se constata ua epoca
de petra in Attic'a, Beoti'a, Macedoni'a, Daci'a, lacurile d'in ltali'a superi6re etc.,
n'aru fi de admisu si ua cultura a epocii de bronzu, ca ceva comunu europeanu? Atunci cumu se esplica influenti' a mare a Greciei asupr'a tieriloru de la nordu, mai alPsu asupr'a Scythiloru Pontici?
Cndu scimu co lucrarea aramei e ua mostenire comune a pop6reloru iudo-germanice, si cndu vedemu co anticitatile d'in Altai:, cu mormenturile numite ciudice
(Kurganl', Majaki, Stanzi) si cu figurele de petra (Baby) de d'asupra movileloru. t6te
stau intr'ua legatura strinsa unele cu altele, de la Altai: pene la Dnipru si Kuban,
n'aru fi permisu a suposa esistenti'a unei culturi scythe primitive, anteri6re influentii
culturale helene P esist~nti'a unui stylu ornamentalu cu totulu particularu, care precedendu p(l celu greco-asiaticu a continuatu apoi lunga elu si cu elu, producendu ua
artP, ce nu e nici greca, nici scytha, ci unu amestecu 1 productu alu geniul.ui indoeuropeanu si eranicu ?(6).
CAPITOLULU VII
Agatirsit.
~
Eco unu poporu despre care istori'a ~~:re fortj:pucine de disu, ero ethnografi'a si
filologi'a nu potu sasi dea cuvintele loru-:" ;
Sammlung zu Pawlowsk, St. Petenb. 1872) crede a fi mormentulu unei preotesee demetriadc, ceia-ce
nu e de admisu. Vedi Cour. Bursian, Jahresbericht iiber die Fortschritte der class. Alterthumswissensehaft, II v. Berlin 1875.- Cf. despre thesaurulu de la Gontiesci: Odobescu, Istori'a Archeologiei
1 566 seq.
'
(5) Vedi stamp'a anessata.
(6) Cestiunea generale, agitata in timpurile d'in urma, se tra.tedia diferitu in scrierile mai nou1 :
A.. Conze1 zur' Geschichte der Anfnge g1iechischer Kunst I cu 2 table 1870; li, 1873. - Uuger,
Ueber den Ur.~p1ung tler Kenntniss und Bearbeitung des Erzes in Europa, I.eipz. 187 4.- Beloch
Bronzo r- ferro nei cm-nu omwi, Twino 1873.- G. Couestablle, Sovra.di due discllli in bronzo,
cmtico italiei dtl Museo di l'cruyia r so1'ra l' rtrte ornamentale primitiva in Italia ed in alt re
parti di Europa, Torino 1874. - Hermauu Geuthe, Ueber rlen etruskischen Tauschhandel nach
demNorden, 1874 Fr11ncfurt. - J,udwlg Urllchs, zwei Vasen ltestcn Stiles, Wiirzbnrg 1874..&.chil Devllle, Histoire de l'art de la verre1ie dans l'antiquite, Paris, Morei 1873.
www.cimec.ro
2
3
' '
'
r . Vasulu de la Alexandropole. -
2.
,'l
3
1.
2.
www.cimec.ro
147
H N. IV 26.
Geogr. VI, 14.
v. 314-319.
www.cimec.ro
148
parte, CP da Herodotu despre densii : portuln celu mai desfatatn si pod6bele de anru (10)
couvinn d'o potriva Scythiloru, coi~i vedemu luxosn imbracati, si immormentati prin
monnmllntelo antice d'in kurgane; ~ro comunitatea de ft>mei cu adaosulu i tPalisatoru:
r\llx 'l(,(lO['l'V7JtO( t5 ~AA~Arov eroat M:t olx~~ot EOVt5c; 1tcXVt<;~ IL*S t'{)oc)y<p IL*<; ?tx&st xperoY'&"'lc; k tXAA~Aouc; (IV 104) cco fiindu toti uniti priu lPgaturele sangdui, si nefacendu
toti, ca se dicn asia, de ctu un'a si aceiasi familia, nu suntu supusi nici la ura, nici
la gelosia~,-se atribue si Scythiloru de alti autori posteriori lui Herodotu (11).
Zeuss (714) presupune co Agatirsii. aru fi ua ramura d'in puternic' a natiune d'in evulu mediu a Chazariloru, pe temeiu: l-in, identitatea de nume intre Agatirsisi Akatziri; 2-lea, 6rece comunitate in obiceiuri, ca zugravirea feciei. Acestea anse suntu
departe de a dPcide cestiunea, pentru co: a) ua theoria ethnografica pentru ua pura identitate a numeloru este totu-d'a-un'a ua procedere periculosa; b) zngravirea feciei(12)
o afiamu si b fin11zii Ostiaci de la Obipene adi, si in t.riburile Americei, fora a. fi ua
caracteristica ethnica (13).
Altii ii ia dreptu mosii Litvaniloru de adi.
Agatirsii erau st~biliti cu locuiutiele loru, cod bogati'a de auru presupune ua esploatare continua a mineloru si riuriloru Transilvaniei, si ua s0ciotate dej11 inaintata.
Nici natur'a tierii Joru nu er propria pentru vie~i'a nomada.
D~co vomu crede lui Aristotele (14) ei, inainte d'a fi inceputu sa scrie cu liten.
cautau legile in versuri spre a le nfige mai bine in memoria, si astu obiceiu se continua la Agatirsi si in timpulu seu.
Instrumentele de petra aflate in Transilvani'a, fia d'in epoc'a primitiva, taia te numai,
ne lustruite si necompll'cte, fia d'in a dou'a epoca,- ua desvoltare mai departe a primei peri6de (instrumente ascutite, rotunde seu ovale, avendu unele pe ua parte unu
felu de taisiu; sageti de forma piramidale etc.; silPxuri lustruite, gaurite puse in dO>spicatura de lemnu etc.)- nu denota nou poporu pe scara de venatoru seu pescaru, ci
(10) IV, 104 -Comp. observati'a lui Rittcr, Vorhalle 287 despre ci~p6t'lt0t aYO[J5~.
(ll) D'iu cei cari sustinu thracismulu AgatirsilQ~ru, unii (}Iasdeu, Istori'a Critica, Cuuo) se intemeitldia pe cuvintele lui Her. : Catu pentru cele-alte obiceiuri ale loru ele au multa conformitate
cu ale Thracilorll -Anse asemenarea de obiceiuri scythe, ame nu sun tu Scythi - Altii invoca P.
mendatiunea passa.giului d'in Steph Byz .. de mai snsu, co Agathirsii s'aru fi numitu Trausi, si
Trausi aru fi fostu Thraci.-A11se Suidas si Hesychios numescc pe Trausi : Tpaoaoi I3Yoc;; ~xu{}ot
'X.0\1. -Schul!er, op cit p. 166, tine pe Agathirsi de Ce/ti; Nicbuhr de Daci (Klein Schrifteul 377);
ambele numai simple supositiuni.
( 12) Virgil. Acu. IV, 146; Comp. lleync Exs. 11.-.Mclalll, l, 2, 10,-Solluus c. 20; caeruleo picti
calore fucatis in coerulum omnibus. Servius (ad Virg. Aen. IV, 146) ii numesce: cya.nea coma placen
tes -- .\vleuns (<Ieser. orb. 447): !HaccinctitiUC sagis scmpcr pictis Agathyrsi, Comp. Prlsclauus
Perleg, 302, ce 'i nnmesce numai: l'icti. Dupo Strabo, se vapsia.u la facie mai tute poporeleceltice.
-Comp. Tacitus Agricola XII, Cacsnr Bell. G1tll. V. 14; -l'icti paru a' si fi lua tu numele de la o
biceiulu accst'a.
(13) Opiniunea lui Zenss este totusi atlmisa si de Miillcuholf, Sarmaticn, op. cit. --~i de Viv tle
St. Mllrtiu, les Khazars, Nouvelles annales des voyaqcs 20, 1851, p. ]:JG.- Uiit~lc, Rum. Stu
dicn, o combate.
(14) Problem. XIX 28.
www.cimec.ro
pe acela, care prin agricultura tinde se inaintedie, avendu locuintie statornicite, 6recare gradu de spiritu publicu si de ordine sociale. Asemeni instrumente a'a afl.atu in
Ungari'a la: O Szenna, Ka!va-Borfo, Kis-Ferenye (Corn. Neograd), :b'elso-Vadsz
(Com. Abauj-Torna), Bogschu (Con . Krassovian), Zips etc.- In 'l'ransilvani'a la
Fiildvar, Gireslau(15 ). Ori carui ar oporu sa apartina ele, dupo cele ce amu dis o in partea introductiva a Ethnologiei, nimicu nu ne silesce a admite unu poporu fint>zu sen
ibericu auterioru Agatirsiloru, nici a sepadJ. objectl~le de petra de cele d.:J bronzn a
tlate totu in 'fransilvani'a, asia co loru s'aru putea atribui cu 6re-care gradu de sigurautia ambele categorii de anticitati.
Ce privesce bronzulu nu incape indoiala, coei caracteristic'& pop6reloru d'in epoc'a
de bronzu este bogati'a si stralucirea in ornamentatiuni, inele, brosie, arme frumosu
decorate, securi, sabii, scuturi, sageti, lanci, bine esecutate.-Asemeni objecte s'au afhtu iu numeru suficiente in Ungari'a, Ardelu si Bucovin'a(l6).
E de rospinsu anse opiniunea lui U.ougemont, care, pe temeiulu toxtului d'in Am
mi anus (22. 8. 30), asiedia patri'a otielulni in Tnnsilvani'a, fora sa observfl co Agatirs-ii lui Ammian suntu la Maeotis, si co prin diamante nu se p6te intielege : otit:luri !
CAPITOLULU VIII
Getli si Hacii.
1.
www.cimec.ro
150
bia in cunoscintia de causa. Elu dice: eli numescu Daci (67, 6) asia cumu se numescu ei singuri, si cumu ii numescu pe ei Romanii, de si prea bine sciu ca ei suntn
numiti, bine s~u ren, Geti de cotra Heleni; coei amu cunoscintia co Getii numai aceia
care locuescu in susulu Hemului lunga Istru. ~IXY.oo; aE: IXihou; 7tpo;1XlOPEflw, wo7tEp
'ltOU 'l!.lll IXOtOL liiXUtOO~ 'I!.IXt oi , PWfLIXlOt crrp!X<; OYOfL&~OUOtY, OUY. alYOtlY Ott , E/..),~y(l)y ms~
E'(W '(tXp otaiX l'EtiX<; tOU<; U7tEp toi>
A'l'fLOu 7t1Xpli tbY "Icrtpov olY.OflYtiX.;. - De aci urmedia: a) co Dacii se numiau de scriifE"tiX~ IXOtoo; 'ElOUOtY, d't'op9w.; E'ltE ?!.'XL fL~ AE'(OYtE<;.
tori numai prin er6re Geti; b) co intre ambala populatiuni deosebirea nu era numai
topica, cumu pretinde Strabo, ~ro c) limb'a daca nu era aceiasi cu cea thraca seu geta,
cumu s'a crediutu in de obiceiu pene acumu.
Fora a contesta unu gradu de inrudire generale intre Daci si Geti, consideratiuni
istorice si limbistice vorbescu contra desaversitei loru identitati :
a) Nici-unu scriitoru d'in vechime nu numesce pe Daci, Thraci ;
b) Numirile topografice ale Daciloru se deosib3scu de ale Th.raciloru si Getiloru
d'in sudulu Dunarii; caracteristic'a-dava d'in numile localitatiloru Daciei lipsesce
in Thraci'a, si vice-versa, compoeitele cu-bria si-para nu se afla in Dacia (afara
de p6te Zoup6~1Xp1X (?) (2).
c) Dacii si Getii au fia-care istori'a loru deosebita :
Getii, numiti pentru prim'a 6ra de Herodoiu pe c6st'a nordica a Hemului intre Athrys, 0!3kios, Dunare si H11mu, nu se stabilira d'in c6ce de fluviu de ctu dupo an. 339,
candu adico Philippu alu Macedoniei distrusese regatulu Scythicu alu lui Atheas. Aci
ii afltl expeditiunea lui Alessandru celu Mare in anulu 334, si in timpu mai multu
de 200 anni stapanescu amendoue malurile Dunarii. Cu fundarea regatului galicu in
Thracia (3), pare co se desfacu si rcgatulu Geticu de din coce de Dunare, remanendu
Geti numai la Hemu (4). Strabo (VII 301) abia mai cun6sce pustiile Getiloru capljfLiiX
l'EttilY, de la Dunare pene la Doistru, indicandu in aceste parti unu amestecu de populatiuni thraco-scythe (5).
Dacii aparu ruai tardiu in istoria de ctu G~tii, si anume in campiile d'intre Tbis'a
si Dunare, de unde sun tu goni ti de cotr11, Iazygi,. unu poporu sarmaticu-spre resaritu in munti (6).-Asupr'a despartirii loru de Geti seu in genere de Thraci, cumu si
&Rupr'a timpului stabilirii loru in campiile de la This'a, si apoi in 'l.'ransilvani'a si Romani'a, nu se p6te dice nimicu hotaritu. E de respinsu anse parerea lui Grimm (G.D.
(2) MUllenhofl', artic. Geten in Encyclopedia germana a lui Ersch si Grube1.-Joh, Dlerauer,
zu einer kritischen Geschichte Trajans, p. 63 note, in I vol. din llUclloger Untersu
chungen zur Rom. Kaisergeschichte.
(3) Vedi Leop. Conzeu, Die Wanderungen der Kelten, L,eipzig, 18fl.-}'elix Roblon,Histoire
des Gaulois d'Orient, Paris 1866.
Beitrge
(4) Miillenhoff, l. c. raporta faptulu lui Oroles (Justin 32, 3) d'a fi poruncitu Getiloru sa se culce
cu capulu in loculu picioreloru, si d'a servi pe femei, la Getii d'in drcpta Dunarii. - Hot~~ler Rum.
Stud.-la cei d'in sting'a p. 23. Cestiunea nu se p6te d~cide d'in lips'a isv6reloru.
(5) Dcco prin 'l'yregetii lu1 Strabo p. 118. 128, 289. 295, Plinius 4. 26. Ptolaemaus 3, 5. 2!1, se intiellege Getii da la Tyras, seu numai locuitori ai Dnistrului, e dubiu.
(6) Plinius H. N. IY. 12; - Corup. Zeuss. p. 261. 282.-Rosler Rum. Studien; Dierauer p. 63 seq.
www.cimec.ro
151
S. p. 192) (7), co ~tot lui Thucydid~s (II 76, 78, 96) mentionati in muntele Rhodope,
a.ro fi Daci. Pe Dii ii gasimu neintreruptu numai in muntele Rbodope, aparandu-si
n~a.taroarea contra vecinilorn; intre altii contra lui Sihlkes, si mai tardiu contra Romaniloru. Thucydides vorbesce si de 8paxs~ toi> ~t~xot> ;vou~ (VII 27), Thraci de familia Diica., ua confederatiune neaperatu a mai multoru triburi thrace; Bessii, alu caroru nume se contopPsce cu Dii in Diobessi (Strab. VII fr. 48; Plin. h. n. IV; 11,4(1).
Sapaii, Mli etc. cu supremati'a Diiloru (Comp. Thrakiscll-pelasgische Stmme der
Balkanbalbinsel de Bernh. Giseke, Leipzig, 1858 p. 16, 17 .-Bessel, de rebus Grticis, Gottingae 1854, p. 67 seq. - Zeuss 260: Der name Daci erscheint nicht im
thrakischeo Stammlande.:. - Miillenhoff op. cit., Rosler, Dacier uBd Romaner p. 23).
Deja in timpulu lui Cesare si Augustu, Dacii erau ua natiune puternica, aruestecandu-se in s6rtea pop6reloru vecine, pene chiaru laNoricum ajungendu cu armele loru.
Dupo m6rtea regelui Burvista puterea D1ciloru incepe se decada. In nenumarate renduri mii d'intre ei fura siliti de Romani a parasi patri'a loru si a se asiedia in :Moesia. Asia sub Augustu, 50,000 prin Aelius Catus (Strabo VIJ, 3. 10), sub Nero:
100,000 prin prefectulu Ti. Plautius Silvanus Aelianus (Orelii nr. 750). - Decebalu
diploma tu abil o si bunu generalu (Cassius Dion, l. LXVII, 6), reunindu sub sceptrulu
seu t6te triburile Daci ei, restabilesce unirea politica d'in timpul o lui Boerebiste, bate
pe Sarmati si le ocupa tier'a; ataca pe Romani in Moesia, guvernatorulu astei provincii P. Oppius Sabinus perdiendu batai'a si vieti'a (cotra annlu 86. lordanes, de reb.
get. c. XIII ilu numesce gresitu Poppaeus). O noua victoria contra prefectului pretoriului Cornelius Fuscus (vedi Petrus Patricius, Fragm. histor. Graec. IV 185 fr. 4)
si lupt' a de la Ta pe cu T!!ttius J ulianus (8) aduce pacea cea rusin6sa a lui Domi-
(7) D-Ia Hasdeu, Ist. Critica, vede ca si Grimm in ~tot lui Thucyd., pe Daci.
(8) La Friihner, La Colonne Trajane d'aprcs le Xurmoulage esecute aRome en 1861-1862,
Paris 1872-1874. Dleraner op. cit. 68, Rosler, {lum, Stu1-. Jung, Rremer und Romanen, Inn
sbruck 1877, p. 12, se dice iresitu: Tertius.
\~) Dio Casa. J,XVII, 7 comp. LXVIII, 6.-Asupra Chronologiei suntu importante actele fratiloru
Arvali, descoperite de curendu si publicate de Henzen, .Acta fratrum Analium, Derolin 1874.-Sub
anula 89 (a) citim (p. 116) :
pr[idie) idu[s Januar(ias)] - pro salate
et vict[oria et reditu] imp:eratoris) Domitiani Caesaris Augusti Ger[manici]
~9 (b) XVI K(alendas) F(ebr[uarias) - pro salute
et redit(u"e]t victoria eiusdem
80 (c) III! K(alendas (Febr(uarias)- pro salute
et re(ditnl einsdem.
Accst'a se raporta, dupo cumu d Professor O. Hirs~hfeld Gott. Gelehrt . .Anzeigen 1869 p. 1508, a
demonstratu. la resboiulu dacicu alu lui Domitianu. Triumfulu nu putea dero avea locu nici 'n anulu
fll,cumu pretinde Dierauer(69 nr l), nici in 90, cumu crede Riisler (Vorromisch. Dacien p. 341; Rum.
Stud,. 37), ci la finea lui 8!"1, dnpo cumu urmcdia si d'in 1\Jartialu (Epigr. VIII, 8 etc.) si Eusebiua.
Arest'a a~iedia triomfulu in nnuln 21()6 (p. 160 ed Schoene), cara corespunde, dnpo calculnlului Gnt
www.cimec.ro
152
tianu (9), care nu p6te fi de lunga durata, cu suirea pe tronu a imparatului TraianU 1
cureritorulu Daciei si iutameiatorulu provinciei romane(lO).
Astu-feliu, numirea de Geti data de cotra scriitorii Helleni Daciloru lui Boerebiste
si Decebalu, isi gasesce natural' a sa esplicatiune. Fiintiandu ua data miu regatu puteroicu g~tu pe ambele maluri ale Istrului, d'intre locuitorii d'in c6ce de Hemus Getii
fiindu Helleniloru cei mai cunoscuti prin cultulu 1oru propriu si spiritulu religiosu
si resboin ieu, numele de getu isi lua ua acceptiune generale ( 11 ), intindieodu-se si
asupra Daciloru, candu acestia se ridicara sub 13oerebiste h Rtang'a Dunarii, de si regatulu Getu, la nordulu, ca si la drept' a fluviului, ineetasfl de multn a mai esista(l2).
2.
www.cimec.ro
153
3.
Getii si Dacii suntu aceia9i cu Gothii. - Este asta-di probatu pene la evidentia
co numirea de Gati d:~ta Gothiloru era dt>ja generalt>, in cuventare emphatica, pre
timpulu lui Cassiodoru, care o si intrebuintiadia in scrierile selle; (13) si co Gothulu
Iornandes seu lordaois, scriindu pre la annulu 551 d. Chr., n'a facutu de ctu sa reproduca ace:~ta err6re in necritic'a sea op~ra : de Getarum sive Gothorum origine et
rebus gestis ( 14) compilata mai tota dupo celle doue- spre-diece carti alle lui Uassiodorn (15). Ac~st'a, utilisandu [Jentru istori'a gothica inainte de Th~odricu datele de
natura istorica d'm isv6rele grece si romane (16) a inavutitu in pagub'a adeverului
annal...Je Goth1loru cu alle Getiloru si Scythiloru, pentru a deduce originea Amaliloru si a lui Ermanarichu de la daculu Dorpaneus; si parte prin i )entitatea suneteloru, parte rrin identitatea de loeuintia a amenduroru pop6re, a transformatu pre
Geti in Gothi.
Ua asemenea hypothesa rephta de Iornandes si de alti chronicari d'in evulumediu, admisa fora multa desbatere de cotre H11go Grotius, Leunclavius, Chiniac (17),
si in timpurile d'in urma de cotre I. K s~:huller (18), BJ,ker (19), L')o (20) ,
(13) Asia de csemplu in Varice 10, 31, Vitiges vorbindu cotre univerei Gothi se serva si de cuvintele: geticus populus. Se scie anse co deja Ausonius (t 392) Epigr. 3, 10; ldyll. VIII, 31;
Claudianus (t dupo 400) Carm. II, 8 i2, C. V, 47li. 562. c. VII, 75 etc.; Aurehs Prudentius, St.
Hieronymus, Paulus Orosius, Rutil. Claudius Namatianus si altii, confondas~era pre Geti cu Gothi
noruai 1lupo assemcnarea numelui. Cf. C. Schlrreu, de mtione quce inter lordanem et Cassiod. intercedat comme1tatio, 1858.--F. R. Roesler, Dacier und Romnen p. 2i--29.
(14) ed. C. A. Closs, Stuttgarthc, 1866. in-8 - Despra Iornandes vedi: \Vatteubacb, Deu~sche
Gcschiclitsquellen im JJfittel lter, p. 45.- 1. Grlmm, iiber Iornand;s und die Geten p. 1 -1!l. Seb. :t'rendeospruog, de Iornandr .~&ve Iordafl.e, Monaci 1837 .-loh.lordau, Iordanes Leben und
Schri(ten, Ansbach, 1843.
(15) Deepre isvorele lui lornandes vedi, afora de Schirren, op. cit., urmatowlc: Sybel, de fontibus
!ibri Iordanis de origine actuque Getarum, Berlin 1838; idem, in .Allgemeinc Zeitschrift fir Gcsch!chte, heraosg. A. Schmidt, b. VI; Berlin 1846, p. 516 scq., si b. VII, p. 2S8 illiscelle.- Kiipke
1' 41 scq.-Wietershelm, Gesch. Viilk. Wander.,ll, 1"'8 scq.- R. Pallmau, die Geschichtc dcr
Volkerw(mderung, Gotba, 1863, b. I, 23-35 (Jordanis, als Quelle fiir das drittc und vierte J .. !Jrhundcrt der Guthi>chen Geschichte). - Dessel, art. Gothen in Encyklopdie v. Ersch und Gruber.
{16) Vedi probele in Schlrreu, op. cit., si receusinnea lui Alfred von Gutllcbmld in Neue Jahrbiieher fur lJhilologie zmd P(cdagogik, herausg v. R. Dietsch und A . .Fleckeisen, Leipzig 1862, b.
t\5, p. 124-151.
(17) Hi.<Jtoirc des Ccltes, Paris 1771. t VIII.
\ 18) Umrisse und Kritische Studien zur Gcschichtc von Sicbcnburgcn, 184U.
( 19) Encyclopedi'a lui Ersch si Gruber, a;t. Dacia, v. 29.
(20) Lehrbuch der Univcrsalgeschichte II, 21-;;.6; Vorlesungen iibcr dic Geschichte des deutschcn Vollics und ReicT!cs, 1, 83 -105.
www.cimec.ro
Il
154
Wuth (21), Bergmallll (~2) etc., dobendi prin autoritatea lui Iacob Grimm t6te a.parintiele unui adeveru istoricu nesocotita pene atunci, si in sprjinulu carui'a elu adusse in maestr'a sea Istoria a limbei Germane (23) si intr'unu . tndiu specialu :
Despre Iornandes si Geti (24), argumente de intreita natura : limbistica, istorica
si ethnica.
Sa ie analisamu unulu dupo altulu :
Grimm invoea mai anteiu marturiile lui Iornandes (25 ), Cassioior (26) Orosius (27),
Spartian (28), Prokop (29), Isidor (30) etc., cari numescu fora d~osebire pre Got.hi
prin numele pororului Getu; dero ce potu sfmna nisce simple afirmatiuoi alle unoru
scriitori, cari nu aveu cunnoscintia espre nici unu pOfOru d'in famili'a thraca, contr'a netagaduitei autoritati a lui Strabon, Dio Cassius, Mela si Tacitus, cari cunnoscendu si pre Thraci si pre Germani, se pronuncia hotaritu pentru thracismnlu
Getiloru si Daciloru? - s.~ sde obiceiulu scriitoriloru posteriori de a da pop6reloru
d'in timpii loru numile celle vechi alle tiariloru ce locuescu ; astu-feliu Gothii suntu
numiti candu Geti, candu Scythi; Hunii suntu numiti Massageti; Serbii - Triballi;
Bulgarii - Mysi seu Odry~i , ba chiaru Myrmidoni; Romanii - Daci se:~ Geti;
Albanesii - Acarnani; Germarii - Celti; Maghiarii - Pannoni; Cumanii Seythi, etc. (31). Aru urma de aci 6re identitatea acestoru nemuri? - De acei'a
insusi Grimm este silitu a marturisi co primulu seu argumentu nu estP nici cellu
(21) Geschichte da Veutschen.
(22) Les Getes ou la (iliation ghncalogiqnc des Scythcs ttucr. Getcs et des Getes ctux Germains et
aux Scandinaves, 1859 Strasbourg- Paris. -- Despre acesta carle vedi mai la va liP-, not'a 77.
(23) Geschichte cler JJeutschen SpJ"ache, Leipzig, 1853.
(24) Ueber Iornandes und clic Geten, Berlin 1846, pag. 5!1, iu-4.- Despre acesta scriere vedi
Sybel, Allg. Zeitschrift (il!" Geschichte, herausg. !\. Schmidt, b. VI, Beri., 1846.
(25) Iornande11 op. cit., cap: 9: cquos Getas jam superiori loco Gothos esse proba.vimus, Orosio
Paulo dicente. De aci Ekkehardl chronicon ap. Perz 8, 120: cGothi qui ct Gethlll.
(26) Vadi mai susu not'a 1.
(27) C. 1. cap. 16: modo autem Getae illi, qui et uunc Gothi, quo8 Alexander evitandos pronuncia.'l'it. Pyrrhus exhorruit, Cl!lsar declinavit>.
(28) Ser. ang., Antou. Carac. c. 10 : (Caracalla) cum Germaniei et Parthici et Arabiei et A1emannici nomen adscriberet (nam Alemannorum gentem devicerat), Helvius Pertinax. filius Pertinacis
dieitur joco dixisse adde si placet, etiam Geticus Maximus. quod Getam occiderat fratrem, et Gothi
Getre dicerentur, quos ilie, dum <ld Orientem transiit tumultnariis proeliis devicerat. - ldem in
Anton. Geta c. 6: Helvius Pertinax reci tanti I<'austino prretori et d:centi Sarrnaticus Maximus et
Parthicus Maximus dixisstl dicitur adde et Geticus Maximus, tuasi Gothicus.
(29) 1, 312. Vorbindu desvre poporcle gothice iutre care nnuwra si pre Vandali si Gepitli, tlicc: :::XA~t :~iv-:at ~~upo:L~-::It x~t T\11%A~y,_),?:t 1Jot ,:J 110:J.-i~'JV"';I). e~'1''t rJ.l Ot l'.o:l rz-:txi E~~VT, -=~~-=' ExiAo:.N. - 1b., 2~ 117
1'~-:txOv y~p i'~ho; ?e&crl. ":o~; 1'0-:H-o:..~; zfv~~.
(30) Orig., D, 2: Daci autem Gothorum soholcs fuerunt, et <lict<>s putant Uacos <Jnasi Dago~,
quia de Gothorum stirpe creati sunt.
(31) La Theophan. ed. Bonn p. 380, Continllat. p. 196, Slavii suutu numiti Se it-i; lac, dren (1644)
-Huni, iar la S:mocatta (p. 119, 272) si Photins (Summaria ed. Bonn p. 9.14)- Geti. Cf Sybel,
op. cit.- Sellg l:asseJ, Magyarische Altel"thilmer, Berlin 1847, p. 7, 2\Jl.- Jirecek C. ), Geschi
~;hte der Bulgaren, Prag, 1876, p. 70-71.
www.cimec.ro
mai insemnatu, nici collu mai convingetoriu d'in cote are sa mai aduca in sustinerea
thesei selle (32).
Allu douilea argumentu, identitatea numeloru Gati si Goth i, primulu nefiiodu de
cotu ua transformare propria phoneticE~i Greciloru si Romaniloru a cuveotului Gothi,
Guth - grecescnlui si latinescului T in l'Et(lt Get.ae correspundiandu goth. TH in
Guthai seu GuthOs, iaro lui E cotrespundiandu germaonlu U seu O (33) -,nu este
mai multu de tinu tu in sema; coei, dupo cum a observatu Mullenhoff (34) a) : formele Guthai, Guth6s seu Guthaus, trebuinci6se lui Grimm in problematicele selle
comp~ratiuoi, trebu~scu re~pinse c inteme~ate pe unu textu cititu gresi tu in ~l~niua,
Aorst Gaudae Claru:eque, In locu de : aed~s caugde claneceque (35); b) admthend'l"'
schimbarea vocalei, Getae trebuia sa sune in limb'a Gothiloru Kuthai, cum lat. ge
ous, gr. TEIIO~ suna gothicu Kuni, vechiu-germanu-superioru chunni, iaro nu Guth
seu Guthai; sic) a sustit:e co limb'a geta seu da<'a, necuonos:endu nco caracteristic'a limbei germane permutatiunea suneteloru:t (Lautverschiebuog), are deja intr'ens'a desvoltata sibilant'a, unde in german'a persista anco guttural'a (36), eate
6re a prob identitatea a doua limbi si a' doua pop6re? (3 7).
Alin treilea argumeotu : identitatea numiloru Daci si Dacia cu Dani si Dania
in totu timpulu evului-mediu pene in secolulu XII (38) sustinuta cu citatiuni d'io
(32) Ueber. Iorn. und die Geten, p. 20.
(33) Idem, 21, 22.-Deutsche Grammatik, I, 86.
(34) In Ersch ond Gruber, Encyklopdie, art. Geten, p. 463.
(35) In editiunea Detlefileo, C. Plinii Secundi Nat. Rist. Berlin 18oG, t. 1, IV, 11 (18) acestu
passagiu se citesce: cH:.cmi excelsitas Vl passaom subitor. Aversa eius et in Histrum deven Mffi3i,
Getae, .Aodi, Scaugda; Claria;que et sub iis Arraei !:larllla.tm, quos Areata.s vocant, Scythreque et
circa Ponti litora Moriscoi Sithonique Orphei vatis genitores optincnt In Codex Leidensis Vossiauus foi. Nr. IV s:.cc. IX, si Codex Leidensis Lipsii, Nr. VU sec. XI. se citescc ansc: aedi in loca de
Aodi; iar in Codex Vaticanus latinus sec. XI. sca"gdc, scauda;, scaude, darea;que in loca de Scaug-
dOJ Claria;que.
(36) Asia de es. Berichte iibcr die Verhandlwngen der Berline1 .Akad. 18,HJ, p 131.
r:l7) Mllllenbotr, 1. c:- die Namensidentitst, wird hinfllig, sobald man sieht, dass Grimms
Guthai, Guthiis odcr Guthans nur 'latt gothlschen Uulos, altn. Gotar oder Gotoar, ags. Gotan, ahd.
llozon oder lioz scincr Hypothese zu Licbe crfundcn worden, nachdem in der Stelle bei Pliniu~
(IV, 18) tler Text der Biicher Aorsi Gaudre Clariroque durch die gena ne Einsicht der Handschr;ften
in redis caugde clanereque verii.ndert worden und so oincr der wichtigsten Anhaltspuncte plotzlich
nhfiel. Rumt man ein, dass das Getische odcr Dakische noch nicht die detitschs Verschiebong de
Consonauten keunt (Gesch. der deutschen Spr. 436), muss man auch zugeben, dass Getre, den Wechsel der Vocale angeroommen, im Munde der Gothcn Kuthai lauten musste: durch Anomalien und
Jroblematische Vcrgleichungcn da, beliebtc Guthai rcchHertigen wollen, heisst den Beweis aufgeben;
1uuss man mut ausser dem Maugdl der La.utverschiebuug - d. h. des charaktcristisc\Jen zeichens
deutscher Spmcbc unter den ihr stammverwandten-anch noch zngestehen, nu cine Gleichuug deut~cher und gothischcr Worter hcrauszubringcn, dass im Gctischen schon der Zisch'aut entwickelt war,
wo im Dcutschcn noch tlcr Uuttural haftcte (s z. B. Berichtc iiber di~ Verhandlungen der Berliner
Akad, 1849, s. 1:11), so giiJt man offenbar auf, was man bewcisen will, dia Id,ntitt der beiden
:-lprachen und Wolker, unll cs scheint nor noch einc sooderbarc Lauue, da~ festlruhaltcn, worauf in
nicht eben gliicklicher Stunde ein Einfall zuerst geflihrt hattc.
(38)
www.cimec.ro
156
chronicari (;j9), carti geographice (40), documente (41) si alt<~ fontani ( 42 , intarita
si prin posibilitatea pretinsa a provenintiei unei forme Da ni d'in Davcni, Daci ni ( 43).
si prin imprejurarea co pene asta-di Lapponii numescu pre llanrdi DoZ'lt seu Tatzh,
iar Rusii : Datschanin (44), oisce forme cari s'aru fi nascutu d'in Ddcus, - acrstu
argumentu dicu, ne aretta mai multu co, cu multa citire si phautasie, si cu ethymologii impiose in estreme, totulu se p6te demonstra iu sciintia. Se scie anse co : a
funda ua theoria ethnographica pre temeiulu simplei identitati ncminale fste unu
procedeu d'in celle mai pericul6se : Iazygii de adi d'in Ungari'a suntu cu totulu altu
goporu de cotu Iazyges Metanastae, cari in antici tate "vussera togmai acPiasi
.rra (45); Wendii nu sunt Veoeti, cum persicii l'EpfL.XYtfJt de la Herodotu nu suntu
(39) Chrn. de Gestis Nonnanuor. (10 ~ecul) Pertz 1, 532 : cNorthmanni procedntes de Scanzia
insula qu:!! Northwcgia dicitur, in qua habitant Gothi ei Huni atqutl Daci.-- Dudo histor. Normannor. (finele secolului allu X): cdacisca lingua Rodulli chron. s. Trudonis (d'in allu Xll ~ecoll p. 369:
Dacia pentru Dania; Ogerius dacus seu rex Dacim; aona.les blandinienses ada. J2S7 (Pertz 7, 33):
Dachia p.mtru Dania.- Servius ad Aen. 8, 728: Daui dictia Dahis, qui sunt populi Scythire jnnctiP,rsidi. - lsidor. vedi pasagiulu cita.tu mai susu sub not'a. 18.
(40) Ua charta d'in t.wnulu 1120: !lamannia, Dacia, Gothia, Germania, ~axon ia; pe ua alt'a:
Datia, lutia.
( 11) Scrisorea archiepiscopului d'in Magueburg Adelgot d'in an. 1110 (la Marte ne et Durand 1,
626): rex Da.:orum - Documente a1le lui Frillerich l d'in ll5(l, 1160 (Pertz 4, 118. 12!"1) Dacia pentru Dania; idem alle lui Otto IV ll'in 120,. 1212 (Pertz 4, 215. 221): rex Dacim.
(421 Ua poeT'Ja latina scrisa. prc la diumetatca secolului XU, Reinardus 1, 231. 3, 299. .302. 4,
1240: dacus pentru danus, 4,5!13 Dacas pentru Danos. -- Grimm aru mai fi pututu cita ua mulime
de isvore in cari ne 'ntempina Dacia, Datia., Dazia, ca desemnatiune normale a. Danemarcei in totu
cvulu-mediu. V~di Hooreu, historischewerke, 1821 Gotting,,n, t. ;,, p.FI'lnot'a.- .. Novella delia figlia
del te di Dacia, cd. Wesselowsky, Pisa 1866. - ,\.l"iosto, Orlttndo Purioso, canto Vll, sex. 16. Rcposatulu He1iade, crediendu co ar fi vorb'a in Ariosto despre 1 ropri'a Dacia de la. Dunare sustine co:
in mediulu-evu Daci'a ora reputata in tota Eurup'a de disciplin'a ei ecclesiastica. Organisarea ceno
bieloru si wouastiriloru, si organisarea civil ... si militara in Daci'a era exemplara. Ariosto. ce a statu
in secolulu XV, canta.ndu cavallerii secolului VIII d'in imperiulu lui Carolmagnu, can lu e vorb'a de eroi
si eroine satie dealle lumii, spune co veniau in monastirile paciei 8i s~ inchinau devotanduse lui
D11mnedieu. Vedi Institutiunile Rotnaniei, tabellu istoricu,-Bucuresci, 1863, in-16, p. 41.-lstori'ct
Rolluiniloru sau Daci'tl si Romani'a editiuuaa Il, 29: pe d.e alta parte toti chrestinii persecutati
alerga in Daci'a spre a afla reftgiu si a'8i \Hofessa in pace convictiunile si credinti'a.
(43) op. cit., 42not'a: .m:nus d'in Dacinus arn fi ca plnus d'in picinus.
( 44) op. cit., p. 45.
(45) Niebuhr, Kleine hist. und phil. schri{ten l, 394 : 'Es ist dies (essemplu cu la:~.ygii) ein
crwiinschtes beispiel um die nichtigkeit der folgerungen, welche aus uamenshnlicbkcitg<>zogBn werden. fiir fii.lle da.rzuthun, wo der scbein weit schwcher itit, wie man etwa in den Geten dio Gothen
gefunden bat Rawliusou, llistory of Flerodotus, III Excurs: Oimmerii. - Ri:isler, Dacier und
RoJmr.enen, Jl. 1.? -21.- Vcdi in Zeuss, dic JJeutschen untl ihre Nachbctrstmme, Munchen, 1837,
pagin'a 380 esemple adunate d~spre mai mnlt.e popore cu acelasi nume, ause de origini cu totuln
diferite Safar1c, Slawische. Altcrthlill!cr, 1, 473: Die blosse Nameushnlichkeit ohne andere historiscbe Bewcisgriinde kann noch Keinen vollen Beweis fiir die Verwandtschaft d r volker abgeben, sonst
miisste man die Ka~asischeu Zichen (grnsin. Dzichen) und Lnkken (Losgior, armcuisch Lechen)
ohn e weiteres fiir Briider unserer Czechen und Lechen erklren ! "
www.cimec.ro
157
Germanii Eurr,pe;; Ma.aaa."(etatt si lia.t n'au legatura cu I'Eta.t si cixot, Gothii si Danedii etc. (46)
Allu patrulea argumEmtuse dedea d'm as3ml\narea obiceiuriloru si credintieloru,
la Geti si GrTmani, si ahume : Zllmoxis seu Gebeleizis, dumnedieulu Getiloru, este
acolasio cu Odin; si precum despre cellu d'anteiu Herodotu ne spune co : a traitu
iotr'ua casa subterana (xa.ta"(a.toY orx"f)p.a.) trei anni, tinendu-lu Getii de mortu, pene
ce la allu patrulea annu f'llu se arreWt loru d'in nou, totu .tsia se povestesce, co murindu Freyr, fll depusu intr'ua mare movila cu usi a si fen strP, si acf fu pastratu trei
anni d'a rendulll, ca sa fie in tiana ps.ce si abundautia, pe candu poporului i se spunea co ellu anco traesce (47). Credinti'a co murindu unu getu ellu se ducea la ZalmOXIlB, amintesc!', dupo Grimm callelo~iile la Odin (48), asia co Zalmoxes ca Ya
fL0<;(49) este de comparatu lui Wuotan, ca Gebaleisis -lui Gipucht), iar ca pileatus
-lui SdbOttr (50). Versulu lui Virgiliu (APneid. 3, 35), citatu si de Iornandes
cap. 5 : Grad-vumque patrem, geticis qui prcesidet arvis, arretta pt e Marte ca cellu
mai mare dil'u allu Getiloru, ceia-ce concorda pro deplinu cu Cultulu lui Marte la
poJ 6rPle Germane (51). - D'in dialogulu lui Lucian, Scytha si To:x:aris, se coustata
co Sr-ytb i si Thracii adora aerulu, resnfiarea c ~a caYsa a vieti ei; sa bi'a, ca ua caus~
a mortii heroice, jurandu si pe un'a si pe alt'a, pre candu in Edd'a se dice: animam,
SI iritum dedit Odinus (52). - Class'a preotil(Jru si a nobililoru Daci numiti pileati
lttl-o;o6pot, d'in caus'a palariei ce pnrtau spre deosebire de comati 'ltop.~ta.t seu capilati, amintescu pre Odin Sdhi:ittr, Ct>llu cu palari'a latga si infunda ta, si pre saeer
dotii Germani (53). Mai departe, Getii cultiva pamentulu in acelasiu chipu e Germanii (54); lolygami'a este communa ambeloru por6rJ (55), ca si obiceiurile de a ameste-: sngele la incheiarea unei aliantie, si de a zugrav faci'a, ete., etc.
Ctu de putinu convillget6re suntu aceste asfmenari, putemu intiellege mai nteiu: d'in observ ma drepta a lui Zeuss (56), care dice : cCeltii, G6rmanii, Aistii,
(46) Massagetii nu s'11 coafundatu niciua-datacu Getii,-yi-;:.t d'in M:.a:.ybxt nea.vendu nici-ua lega
tura cu poporulu- fi-;:.t, fiindu ua termiuatiune ca sin Tvp:.yi,:.t, 6uaaa:y{,a:t, M11pyi-;a:t l\la:-;txE-r:a:t etc.
iar Dahae totu astu-feliu Grimm considera pre asiaticii .Ha:t Ele la marea Caspica ca inrudit.i ci
Dacii, fora nici-unu teme;u anse, caci versurile d'in Luca o. Pharsalia Il, 296 suna: O Superi, motura
i'ahas (Dacas este ua lectura gresita) ut clade, Getasque ... Poetulu aci se refera la Parthi numin
rlu-i in chipu poeticu Dahae. Lectur'a Dacas-ce se afla in unele< ditiuni. cum de es. a lui Hugo
Grotius, 'ste gre ita, cum probedia insasi cuantitatea, Dci aYendu prim'a vocala lunga, pe candu
Dhae ~:.:~!,o a e scurta. Vedi editiunea lui C. F. Weber, J,ips. 1821-1831, care mentine lectur'a
Dahas l'e autoritatea a patru manuscriptc celle mai vechi. Cf. SenecA, Ep. 71, 37: Viei? Quem viceriL ..? non Pers<s nec extrema Medorum nec si quid ultra Dahas bclicosum jacet, s d.... etc. Mai
l'edi ed. lui lallus Krals, Stuttgarten 1863, si F. Kortiirn, Geschichtliche Forschungen, Leipzig
si Heidelberg 1863. -Despre Dahae in Senec'a Oed. 47:l, 'l'yest 370, cf. edit. lui Rudolf Peiper s1
Gustav Richter, 1867 p. 370.
(41) Grlmm, Ueb. Iom und die Geten, p. 25.- (48). ibid.
1491 Lurlan, Toxar 38: ~~ p.O: y!.:p -:o'l ivEfWI r.:.'t -=~'~ :i:mO:xr,v. -(50) Grimm 1. e., p. 54.
''IJ id., p. 29.- ('i2J id. ll 30... !):~) id. p. 5 ' . - (54) id. p. 30.- (55) id. p. 27-2fl.
(.V;) 1, ~- 4'1.
www.cimec.ro
158
Vendii si Indienii stau dupo marturiile limbei si alle mythologiei in cea mai strinsa
inrudirl'. Ei sun tu cinci frati buni. Caractere distinctive nu se afla nici in form'a corpului, nici in chipulu de vietiilire alle pop6reloru n6stre de la Nordu. Aci mai multu
domnesce apr6pe ua assemenare completa.
Apoi, d'in faptulu co : identitatea de obiceiuri ne intampina de multe ori la ro
r6rele celle m1i deo3ebitl', si cari niciua data nu a fostu in atingere (57). Si in fine
ce este mai multu, unele assemenari invocate de Grimm suntu numai aparente, fie-
(57) Vedi .Ausland, an.1867, Nr. 47 si Oscar Pese hei, VO!ke1kuntle, a 1 V ctlitiune, Leipzig H!77, p.
23-27, ua multime d~ esemple. Vomn insemna eate-va numai: Zugravial'a pielei ne intampina in
tote partile lumei. Scoterea dintilorn de d'inainte nu este numai unu obiceiu nllu N~griloru. ci se galiesce si i11 Australi'a. Stringerea c11pului cu scanduri la copiii cei nascuti liberi. raportata de Hippocrates (cap. 80) ca unu obiceiu allu unei populatiuni d'in pustiile Russiei meridiona1e, o afhimu si
la Conivosi la Ucayali in Amcric'a de sudu, (Grandidicr, Peron et Boli vie p. 129) anco si in Mos<1niti'a
la populati unea Smu (.Tournal R. Geogr. Soc. XXXII, 2(Jt) si Secmann, Niceragua, Panama an.! Mosquit:a. I.ondo11 1869. p. 308.), la 'l'scl!inncii tl'in Columbi'a Britanica !Paul Kane, Jndians of North
America, p. 181', si in Normamli'a. Circumcisiunea, comuna Egyptheniloru, Ethiopiloru, Kolcbiloru.
Pheniciloru si Syrieniloru (Herodotu IT, 104\ se practici in A.meric'a de midiu-locu in epoc'a candu,
Spaniolii cucerira a~esta parte de l!tme, (Herrera, Historia General. Dec. IV. Libr. 9. Cap. 7); si astadi ea se obicinuesce de bordeie Ttcuna si Manuos (Martius, Ethnographie I, 582), de unele triburi d'in
.!ustrali'a, de Noui-Caledonieni si de locuitorii Nouiloru Hebride, cum side cei d'in Tongatabu (Cook,
Voyage dans l'Hemisphere austral, t. III p. 137,- Cook and King, tom. I, p. 384) d'in insuleleAmiciei si insulele Fidji. Prescrierea legei mosliice, (Deuter. XXV, 5-10) c. Ovreiulu sa iea in casatorie pe veduv'a fratelui seu, o afla. observata Plan Carpin la Mongoli (Recueil de Voyages, tom
IV, p 613). Ma.rtius (op. cit 1, 153), la triburile brasiliane Tupinab; cum se afla si la Kolnsi inNordwestnlu Americe (Waitz, A.nthropologie Ilf, 328), la Ostjaki in Rusi'a. de Nordu (Castren,
Ethnolog. Vorlesungen, p. 119) si la Papuanii Nuui-Caledonii (Rochas, Nouv. Caledonie, p. 232).0biceiulu de a se saluta prin frecarea nasului e comunu nu numai tuturoru Eskimosiloru pene la
Gronland (Barrow, Artic Voyages, p. 30) ci si Australieniloru (Waitz (Gerland) Anthropologie, v. 6,
p 749), Maoriloru d'in Noua-t:eelanda (Darwin, Naturw. Rei~en Il, 198) si Polynesiiloru d'in insulele Penrhyn si Marquesas. Schimbarea numilorl.!, ca semnp de legatura amicale in tie doue persoue, se obicinuesce la Polynesi, Mobawci in Americ'a de NorJu, Makololi si Zulukafirni in Afric'a
de sudu (Tylor, Urgeschichte der Menschheit, p. 161. - Zambesi, p. 149), pe candu obiceiulu c!. vedu v'a sa porte atiroata de gutu cu ua sfora capetin'a reposatu1ui ei barbatu ne '.otimpina de ua potriva la ua populatiune in Americ'a de sudu. si la ua alt'a in insulele Andaman d'in golfulu bengalicu
(Frederic l\Iouat., And man Jslanders, p. 327) In campiile d'in Ptru si Bolivi'a obicinuitu se arunca
in stance)e mari de petra de pe verfurile muntiloru cu bolovani,- ce~a-cc se observa in tota lumea,
in Usui, la laculu Ukerewe (Speke, Source of the Nile p. 193) la Mahratti, in Birm'a, la Mongoli, si
in Alpii elvetici (Cari Vogt, Yorlesungen liber dcn Menscben, Il, 119.) Diodoru observa in Corsic'a,
ar Str~bo la Baskii spanioli (GeCigr. lib. III, cap 4.) obiceiulu c. barbatulu, deco i se nasce unu copila, se culc in patu c. ua l~udia, ceia-ce se face si adi la Baski sub numele de couvade (Lubbock
Prebistoric Times. p. 580), la Dayaki in Borneo (Spenser St. Johu I. c. I, 160) la Mundrucusi si Manaos in Americ'a de sud, la Caribi (Spix und Martius, Reise W1 Brasilien v. 3, p. 1339 si Martuius
Ethnographie p. 392, p. r.RS) 'a Macaschi d'in Guya.na (Schomburgk, Reisen, v. 2, p. 314), la Jivaro
la Nap6 (James \lrton, The Andes and tbc Amazon, London 1870, p. 172) la Negrii in Cassange
(Antonio Zacchelli, Missione di Congo, Venezia 1712, VII, 15. p. 118. Vedi si Dr. Ploss liber das
!Iiinnerkindbeth in 10. Jahresberichtdes Leipziger Vereins fur Enlknnrl~. Leipzig 1878.1. p. 33 -48).
www.cimec.ro
159
www.cimec.ro
160
cunn6sce co ei aru ave aci drepturi vechi de stepanire. Nici-unulu d'in antici n u nu
mesce pe Geti si pe Germani impreuna, anse Strabo deosibesce pe Geti de Suevi, si
mai hotaritu anco Tacitu, pe Germani de Daci. Deco trebue anso ca nisce chronisti
d'in evulu-mfdiu sa dea cisbitore dovedu in cestiuni despre filiatiunr a por6reloru
(Grimm op. cit. p. 44), atunci stamu reu de totu cu studiile istoricP; Francii aru
trebui sa fie in acelasi timpu Da.nedi si Trojeni, si altele 9.uco mai multe de acestu
felin. (62)
Ctu de adeveratu este ose faptulu co: filologi' a, deco ou cauta a ntemeia istori'a
prin utilisare:J. materiei intregi istorice, remane partialf', isolat3, si nu r6te cere de
la istoria s'o ajute si s'o intemeiedie, ne aretta, afora de Grimm (63), J. Leo (64) care
vede in Geti impreuna. cu Oul Ritter (65) ua secta indiana Qiva8; limb'a loru, unu intermediariu intre V('chi'a sansscrita de ua parte, si limbile pop6reloru indogermanice d'in Europ'a pre de alt'a. - Si esemple nu lipsescu lui I.eo (66) : Herodotu (IV, 94) dice co Gebeleisis este unu al tu nume pentru dieulu Zalmoxis; 1=-sskr.
j, si C = 9; deci fe~e).. ElCc~ = skr. java- le9ya Ua fiintia de care se apropia rinevil.
prin mesageri., Z!lmolxis= sskr. cymalkshis (orhiu- intunecatu), goth. Hllmulaugis (67). Numele Gttu(68) = sskr. jainas seu joingas ceei cari p6rta ja seu
jua, coafiura 9ivaitira a adoratoriloru lni Civa in Ind'a = r~t(lt, fetljYOt, fcmt3ot.
(62) ln der Geschichte bemerken wir einem bestimten sichern Fortschritt, hier gerathen wir
aus einem znstand in den andern, von den Gebildeten Geten zu den ~~ilden Teutoneo, zu den wan
uern~en Sueven; die fortge!chrittenen, halb chnstianisirten Gothen werden za rohen Skandinaven
und Dnen, fasst um dieselbe zeit wo Theodorich sie anderswo romanisirt. Bleiben wir bei Geten
und lrothen. so sind jene friih an der Donau nnd siidlich des Flusses, diese erst an der Ostsee und
Wei hsel, spter an Donau und Pontus; wir se hen faat wie sie vorriicken, wir erfahren bestimmt
wie sie zorst die Donau iibenchreiten, und keiner weiss in jener zeit da!s Fie hier alte Besitzrcchte haben. keiner der Alten nennt Geten uud Germ!!oifn zugleich, aher Strab) nnterscheidet Geten und !:lneven, bestimmter Tacitus Germanen und Dacen. Sollen aher Chronisteo dt>s Mittelalters
schla.genden Erweis bei Fragen iiber uen zusammenhang der viilker geben (Grin1m p. 44), so wird
es mit der geschichtlichen Forschung ii bel stehen; die Fraaken werden Dnen und Trojaner zng!eich
sen miissen, und was der Art mehr ist. Totn ll,Bia se esprima. si G. v. Vlctersbelm, Zur vorgeschichte Deutscher Nation, Leipzig 1852: Sollte aher wirklirh I. Grimm, was ich jedcch ka.um zu
gla.uben vennag, die Gothen Deutscher zunge mit den Thrakisch redenden Gctcn (8trabo VII, 3',
die Goth,n des Ermanarich, Alarich und 'l'heodorich des Grossen, jene Gothen. wekhe di~ Kaiser,
Decius und Valt:ns ii! offener Fellschlacht erschlugen, Byzanz bedrohten und Rom crobertcn, mit
den Geten, deren Volksname znm Sklavennan.en, deren streitbare Mannschaft s~ho:1 zu Tibers Zeiten (Strab. VII, 3 u. 4.) auf 40,000 mann herabgesunken wa, die nachher Trajan ohne sonderli
che Schwierigkeit unterwarf, immer noch fiir ein nnd dasselbe Volk erklii.ren wollen-so miisste die
Kritik traucrnd, ihr Haopt bergen.
(63) Il. Pallmann, Die Geschichte der Volkenranderung, v. Il, Weinb. 1864, \' 2.
(64) Forlesungen 'iiber deutsclie G1seltichte. - Lthrbuch dtr Uniren;al,qeschichtc, Il. - Einig
bemerkungen u!Jer die StJrache der Geten, in Kullu, Zeit~chrift fiir reryleichende Sprachfotschung
111 jahrg. Berlin 1854, pp. Ji6-l!l4.
iG5) Die Vorhallc Europiiischer ViJikergcschilhlf.n rrJr lluodolus nn dem Ka1tkasu.~ und an
rlen Gestarlen des Pontus, Bnlin 182:).
(lil)) Einige IJeme)kungrn, 1. c. - (107) 1. c. p 1'iH. -- {l)il) irl p. 1l!l.
www.cimec.ro
161
l'otlh.l, seu l'ot3tYot, Geti, Getini, Go1hi, Gothioi, Gothooi (69). cDeci, dice Leo,
Getii si Gothii si au lllatu in realitat'l (!) numde de la chipulu perul i, pe care 'lu
pastra.ra. in forma-i Vfchia 9ivaiticu.(70) - Massagetii = J e s. maza - jato, de
und~ grrculu Mass;-g"tae, adi<:o Getii cei mari.- Dai, Da vi, Dahae, Daci =th"m'a
dbv, a a)erg, - dhaV?, dha.vaka Sell dh;}.ca UnU OmU Ce a}erg.l iute, pmtlU CO
Dacii obicinuiau a sari de pre cain in bataia, si a se lupta pre josu cProba de ast'a,
diceLeo, e co D:&nedii, numiti in evulu-mediu Daci, si cunnoscuti anco de Rusi cu numle Dattschanin, ii numes e G. ogr;,.fula Raveu~atu : veloces (!). - Saci= tbem'a
sri interficere, conficere(71);- KorcwoYoY(72) = hu (d{os colert') = job1g,te;Tarabogtes, numele sacerdotilo;u gilti dupo Iorna ndes = sskr. dara conchilie si pust,
a 1 ga, adico cei cari p6rta legaturi de capu rle siocarlatu, pelarii de sio~arlatu (73);
- Boerebistes = sskr. bhairava (il spaimeota) si vishti (in fi uentiandu); Du ras =
sskr. dursa ccellu greu de invinsn; D urpaneus=sskr. durpni cellu ce are mn'a
grra, puterri<'a; dava SeU d~ve din topographi!! = sskr. dva cir:C'lldiu)u unei paduri, cua padure!
Cu asia ethymologii- cd:cbtuog auf dem g.. b:et de.- Sprachvergleichung (7 4), coei
nimicu ou se lasa neesplicatu prin sansskrit'a.,-demonstre1dia L1o co : D1cii aru fi
Dan~zii, Getii- Gothii, oro Saci [nou nume reu cititu in Aurrli!Js Victo, coei:
Sacisque, e in locu de: Dacisque(75), si mai probabilll, in locu d~ s~'maichqnP(76)]
- S'nsi: d'in Transsilvaoi'a. (77)
(69) id. p. 180.- (70) id. p. 181.- (71) id. p. 184.
(72) id. p. 187.- (73) id. id.
(74) fictiune iu doweniulu filologiei comparate Rrossler, lJacien und Romn, p. 25.
(7S) Wletersbelm, Geschichte der Yiilkerwanderung, t. Iri. p. 371.
(16) !urellus VIctor, Ca:sar. c. 13.: Trajauus quippe primus aut solus etiam vires Romanas
trans Istrum propagavit, domitis in provinciam Dacorum pileatis Saeisque nationibus, Decibalo rege
ac Saronia. Conjectur'a mai l'lausibile este Sarmaticisque, coei Sarmatii probabilu venisera in
sjutorulu Daciloru contr'a Romanilorn in resboiele cu Tmia.nu. Cf. Tomasobek Zeitschri{t Oes
terr. Gymnas., 18'i2 p. 142.- Rilsler, Dacitr und Romiin, p. 26. - Este de respinou an~e conjectur'a lui A.scbbacb, Uber Trajans steinerne Dtmaubruclte p 4, 1858, Dardaniis in locu tie Sardonio, neputendu ti Darda.nii ataLci in lupte cu Romauii. Nesigura mi se pare si conjectur'a lui L.
I.ench (Chorographie und Gescbicbte, in Jahrbuche1 des Vereins vo11 Alterthumfr. itl Rheinlande
XII, 1848, Bonn, p 3): sagatisque (ca In Cic. I<'ont. 11) in loca ue Saeisque.
(77) lut re sustinetorii tbeoriei lui Grimm despre identitatea GetiiJru cu Gotbii vomu cita- af1.1ra
de GCiirt>r, Urgeschichte des menschlichen Geschlcchtes, Scbaffhausen 1~55 - ,pre Slotenaaek. Vebu
di.( Thraker, als Stammviiter der Gothen etc. Stendal 1860 si 1861. care o apera, anso cn totulu
ta,laroicn, facendu thrace de origine- nu mai pucinu de c&tu Una.tiuni gerruauc; ~i prc Fr. Bergmauo, Les gttes ou la filiation gt!nealogique de3 Scythes aux Gctes et des Getes aux Germains et
aux Scandinave>, 1859, Strasb.-Paris; dnpo acestu scriitoru Scytbii, impartiti in Seythi orientali
lSaki. Parti, Da vi seu Da!Jae, MassaGeti) si Scytbi oc ;identali (ramur'a scolota a Scytbiloru Europei; KimeroScythi; ScythiHeleni) -, aru fi parintii Getiloru si Sarmatiloru; Gct;i la rendulu loru,
- parinti ai Germaniloru si Scanrlinaviloru, iara Sarmatii - a.i poporelJrU letoslavice Despre temeiurile unei asemeni theorii, autorulu uu se ingrijesce nici tie cumu; in generalu diseuta pucinu; pre'inta faptele pe cari le iteduce d'in simple apparintie, d'in comparat'uni gresite, d'in etymologii
f'ah, - inlr'unu <:hipn r.u totuln rlogmatirn; isvi,rl'le i.~torke nu lll int.uhuintiarlia rl~ ~ .. tu arolo
www.cimec.ro
162
~ 4.
Getii si Dacii suntu Celti. Iotr'uou timpu clt.odu faim6s'a sc61a a lui Pezron, sustinuta de eruditi ca Wachter, Wernsdorf La Tour d'Auvergoe si Pelloutier, nu voia
sa vedia in t6ta Europ'a de catu Celto-Galli, socotindu Jimb'a celta dreptu mama a
tuturoru limbiloru, -nu este de mirare ca sa gasimu si pre Geti si Daci, celtisati,
cu argumente limbistice ca ceHe urmatore: Numile orasieloru si cant6neloru Daciloru : Sandava, cantonu nisiposu ; Marcodava, cantonu marginasiu ; Singidava,
cantonu invingeto:u; Argidava, cantonu reu; Zarmigefhus'a (sic) cassa seu locuiotia
communa Sarmatiloru si Getilorn, indica destullu de laniuritu co Jimb'a acestui ~ounde ii convine, si atunci chiaru le intiellege pe dosu. Se pare n. nu cunno~ce seu respect.i nici severitatea
criticei, nici reserv'a conjllcturiloru; si lu'llin'a ce-o da ingeniosPle selle combinatiuni, este ua lumina artificiale, problematica. D.1po densulu, 1umele Daciloru, Dkes- ca sa citamu eate-va esemple -,vine rl'in rlatkes; acest'a., d'in Davi, iar Da vi d'in 'l'avus stralucitoru; numele Getiloru Get -de la unu cnventu pretinsu seythicu getn intelligent~", si acest'n. rle la altu cuvcntu
kata, taka cu ideea de tt lud; numele (}otMloru,-de la ga - ruds, epithetu pc care Getii l'aru ti
Jatu Sorelui cn intiellesu de frumosu, bunu, placutu! Dromichaites, rlupo Bergmann la geti ThruNtihaitia aru fi_~c:get. thrumus (!)si dvalms furore, valmasiagu; Boerebista, la Geti Vairi-vistiiS
=castigatu de heron, adica de sorc; D<Jkeballu~. la geti Dakivalhus, sbimu de di; Dikenaios, la geti
Diki-hna.ios, m'cu de curpu seu de statura; Diurpaneus, la geti Diu1pahnaivs, tristu; Gebeleizis
schimbatu in Gebleistis bine-cuventare; iar Sarmizegethus'a, transformata in Bkalmi-thrakit-hus
casa coperita cu piei, etc. etc. - Este cnriosu co pe candu Bergmann inventedia. fora nici unu
scrupulu de coneciintia, cuvinte gete, - pe celle transmisse de scriitorii an ticuitntii c:i atari, parte le
pocesce si ciuntesce, cumu de es. numile proprii de onsie si persone de mai susu; parte ans11. le contesta de a fi gete, cnm buni-ora ; tote numirile de plante d'in Dioscoride (despre eate vedi mai la
vale) afora de un'a singura, tul-bela, carei'a ii da insemn&re de placere (vila !)-ceea ce nn e nici probatu. nici probabile. Despre cartea lui Bergmann vedi articolele d-lni Alfr. Maury in Journal des
Savants, 1869. Pari~~o
Opiniunea despre identitatea. Getiloru cu Gothii a fostu combatuta anco de la ineeputn, de multi
invetiati d'in Franci'a si Germa.ni'a. Asia d'.!nvHle in 1ltemoire sur la nation des Getes, et sur le
Pontife ador~ ehez cette nation (Histoire le !'Academie royale des inscriptions et belles Lettres avec
les memoires de litteratnre, tome 25, Paris 1759, pa.g. 34-47), p. 37 dice: Ou sait que le nom de
Goths est purement Tudesque ou Germanique, au lien que celui des Getes a pris son origine chez
les Scythes. Dans les noms propres d'homme que l'on trouve parmi les Getes, on n'eo distinqne aucun qui a.it quelque ressemblance avec les denominations Gothiques. - Celles-ci soot evidemment
Germaniques, ayant me'lle leur signi:fication marquee dans l'idiome Tudesque. On peut encore dire
des noms qu'ont porte les villes dans la Dace, qu'ils ne ressemblent pas plus au Tudesqoe que les noms
d'homm3 recueillis de tont ce qui se lit des Getes. Cependant les Sa.vans du nord, sur-tout en Snede,
ou !'ou d'spute .l' Alemagne l'honnenr d'avoir pn,duit les Goths, les Vandales, les Lombards; non
contens de la gloire que les expeditions de ces peuples procurent . leur nation, veulent encore y associer le sang des Getes, dont l'illustratiou e~t anterieure, et ils ne sont rien woins qu'indift'erens
sur cet article - Adenug, Mithridates Il, 357: ~ s konnten nur unwissende sprach und
geschL htsforscher, um des schwachen gleichlauts willen, die thracischen Geten mit dem
germaniscben Gothen, welcbe sich in der folge ihres landes bemcbtigten, fiir ein und ebendasselbe
volk halten>. Gathre und GJ'8y Weltgeaeh, ed Gebhardi, vol. 50, p. 92 - Glbbon !history tJf
www.cimec.ro
163
poru era vechi'a celta s6u tud~s.a,, (78) Dupo cumu se vede, numirile de orasie
da.::e se esplica negl\nditu prin limb'a germana, crediendu-se ro este prin celt'a. (79)
Asta-di gratia progresseloru philologiei si ethnographiei se scie in modu siguru co
Celtii nu sun tu TeHtoni (80), 11i, dnpo eate aretaramu in pan g-rafulu prr crdGnte, si
Getii totu asemenea.
Cei cari reluara in timpurile mai noui thes'i~ celticismulni Getilorn si Daciloru
nu ne presinta argumente mai s. riose. Reposatulu IonN ltlajorescu intr'ua notitia
publicata de L. R. v. Heufter in a s9a scriere: Oesterreich und seine Kronliinder (81 ),
dupo ce sustine co numele Transilvaniei : Ardelu este unu cuventu celticn cpe temeiu co Leiboitz (Collectanea el.ymologica, Hanoovme 1717, pars. I, caput. III, celtlte rlecline und fall of the Roman Empire, London 1782). -- Sellg CI\IBeJ, .'lfagyari.~che Alte1thii
Berlin 1847, p, 293 -3!0.- RUIIs,lldb. derGesch desM . .Ait.-Niebuhr, Kleine hist.1md
phil. sclwi{teu I, 394.-Gervinus Nationallit. 1, 25.- IJeseU, de rebus Geticis, Gottinga~, lfl5.J, u.
111er.
~;3 >eq: ltarjlJC confusio soia est nominum, r1ua commoti posteriores scriptores ex duarum gcntinm
historiis prorstls rliversis unius gentis historiam composuerunb- Dlefenbacb L., Origines Europre!~. Frankfurt am Main, 181)1, p. G9: Die Namen Geten uml Daken wnnlen in ganz s~iiter zeit
mit denen Jer Gothen und Jer Diinen verwe~hselt; 1. Grimms g~istreiche, aber gewagte Beg. iin
,Jung wi. klicher Identitiit die;:er Volkerpaareist bekannt. - ~IUlhmhotr, l. c. --Cuuo, die Skythen
Berlin 1871. pag. 7: Wie Iordani~ seine Goten zu Get! II, so macht dr verfasser der ti est& Francorum die Franken zu Trojanern.- Wletershelm, op. cit., Pallmann, i<lem, Waitz, 1. c., O. A.beJ,
.llal;edouien ror Krhli!J l'hilipp. p. 275, etc. Se pote rlice in fine, co theori'a lui Grimm, pe cate eln
o numesce: ax'a in giurulu carei'a se invertesce oper'a sea intrega (Geschicte d. Deut. Rpr., H 800\
este astadi cu deseversire respinsa pentru a. nu se mai ridica d'in nou vre-ua-data, c multe alte
syoteme vechi delinitivu ingropate prin progresele Sciiutiei moderne.
(78) Simon PeJloutier, Histoire des Celtes et particulieretnent des Gaulois et des Germains,
nouvelle edition (2 voi. Paris 1771, in-t), 1 v. p. 29. Dupo densulu, tote poporele Europei era la
incepu tu: seu Cel ti, seu Sarmati, vorbindu un'a si aceiasi limba, care era cea cel ta; limb'a germana
nu e de ea.ta ua ra.masitia. d'.n vechi'a limba a Celtiloru. Medii se tragu d'in Sarmati, iar Pers id'in
Cel ti, ca si Pelasgii, Thracii, Umbrii etc. 1n termina tiu nea top:ca obicinuita la Daci -dava eln vede
pe: au si gau germauu, primulu cu ; usemnare de li vede, cdlu alu douilea cu insemnare de Cantonu 1cesta ct!tomania desteptase auco de la. apparit;unea sea, ageri adversari, de esemplu l'Abl.e Des
Fontaines, car~ dice: Car notre auteur voit des Celtes-var-tout, et pour peu qu'il trouve Je ropport
dans un mot ou dans un usage, c;'en est ass z pour conclure que le Peuple qni employoit ce mot, ou
rtui &voit cet usage, etoit Cdte; ce qui n'est pas, ce me semble, raisonner avec justesse. Vcdi Ob8crrations swles Ecrits Modernes, tom. XXIV, p, 2li-239. 289-312; 337-350, an. 1741.
\lfl) De aceiasi valore suntu si etymologiile lui llone, Celtische Forschungtm, 1857: Tibisiu,=
i r. ui..sg apa, si ir. di mica; Istru=ir. Uisg si ir. deal' mare; Dravus=dear mare, abh ru; ellu vede pe
Jaciculu dara si in ilo-:i1i:wz, II:l-:'czto: etc. Idem alle lui Hene Fr, Xav. Beitr. zur dac. Geseh., Herruanstadt, 1836 p. 81 seq.
(80) I. Grimm a &vutu meritnlu de a da ultimul o cuventu allu philologiei contempurene in acesta
cestiune. Incercarile lui HoJtzmann, Kelten und Germa1ten 1855, si alle lui Moke, La Belgique
anciemte et ses origines gauloists, gcrman,ques ct frauques 1855, de a de~mormenta vechiulu sy~
temu allu identitatii Germaoiloru cu Celtii, au fostu combatute cu successll. de Brandes Dr. H. B.
Cbr.. das Ethnographisehe verhltniss der Kelten und Germanen, Leipzig 1857; de Gluek, Du bei
1. Crcsrsr vorko111memlen Keltischen Namen etc. 18" 7, si de Roget, Bo" de Belloguet, Ethnogtnie
gauloise, (3 volume) 1, 19.
'~ 1) .VtJien und R'-flister, Wien 181Jti. p. 27 se(j.
www.cimec.ro
164
tica, p. 90) trrce printre alte cuvinte celtice, si Arda!, in intiellesu de tiarra : Ardai, toparchia, tractns terr:e~, si co Romanii l'au mosteoitu de la Daci, cari erau
de siguru (!) Celti, dice ca : cTranssilvani'a Pste plina de numiri celtice seu gallict~,
d'in cari unele ne 'ntimpina pene ast.a-di acolo unde s~ pastratu anco remasitie celtice :
c.Dev'a in Ardelu . . . . . . . . . . . Dev'a, Devonshire in Scoti'a
Temes, T1misiu (riu) . . . . . . . . . Tems, Tams, Temse, in Angli'a
Giurgiu, Giurgevu (orasiu) ll tota Daci'a
de mai multe ori . . . . . . . . Giurgevu (!) ne 'ntempina de
cinci ori la (}esar de bell. gaU.
in Galli'a.
Buceci seu Bucati seu Boceti (munte in
Transsilvani'a) . . . . . . . . . . . Vocfltius, munte, la Taci tu, in Reti'a (Elveti'a)
.Maramurasiu (Marmaro.;) . . . . . . . La Plin. Histor., Nat.: cMarima
rusa ceva mai la nordu de catu
adi, ca nume cymbricu.
Rusia v'd (Orsiova) . . . . . . . . . . . La Ptolomeu, in Noricum: RiNS
siava, deci intocmai ca Rusia v'a
romanesca de asta-di.
cMai departe nl'nume.rata numi de Joealitati in tota Daci'a, c: Galati, Gala ta,
Gah.tenii, Gald'a, Galtinu etc.
Clusiu (Clausenburg, in doaumente
Clusium in Etruri'a
d'in secol. allu XII Clus).
Desiu (Dees)
Desi o in Lom bardo-Ve net1' 4
etc. etc.
ete. etc.
cAmo adunatu, dice Majorescu (p. 29 op. cit.) mai multe sute de assemenea numi
eeltieP; cercetarile malle m'au conduzJu anco de multu la convingerea cumu co Dacii
E>rau Celti. Sa mai ougetamu anco co &{ticolulu.nostru uZ ilu punemu la finele cuventului, intocmai ca Gallii in Cornwallis, sico Paget, candu visita Transsilvaoi'a, remase iwmarmuritu la assemenarea d'intre costumulu romanescu de Ia HatiPgu si
eE>llu scoticu.~
Marti o Samuel Mockesch~. intr'ua m;ca scriere intitulata: cProbe pentru 01 iginea
celtiea a Valachiloru seu Romniloru, mai cu sema a celloru ce locuescu in marele
principatu allu Transsilvaoiei~ (82) isi iea sarcin'a a dmon<Jtra co: cRomanii paru
a. fi Romani (ab origine); anse nu suntu Roma oi , pentru co: d'in ceHe 40,000 de
cuvinte latine ce deusulu a numeratu intr'unu dictionariu latioescu, numai 1000 cuTinte le afta in limb'a romna; apo', pentru co ambele limbi difHa multu in rrgulih!
lorn grammatiral11, prim'a avendu 24 Jitt-re, trei genuri, cinci declinari, nici unu ar(82) Bw,se f'iir die ctltisclu: Abstammung da Walaclten od-.1 Jlomiinnt, hr.-tmdP-rs dcrer. mdim r;ros.~(ii.r.~tmthume Siben1Jii.r,qw lfiJen, Herm~tadt 1Rf7.
ch~
www.cimec.ro
165
Licolu, etc., pe dmdu a doua, 41 littere, si anco scrise cu caractero cyrillice. numai
doua genuri, doua declinatiuni, articolu etc. (83). Si Uom~tnii uefiindu Romni, uu
potu fi al tu-ceva de dttu : cde origine celta, si probabila urmasii acdloru CeHi, cari
dupo ce devastara Rom'a in annulu 389 u. c, si ltah'a de susu era plina de densii,
se intinsera mai dt>parte catre ostu, suppussna Pannoni'a si tierrile alaturata (deci si
Transsilvani'a), si nici-ua-data nu le a mai parasitul>(84) Ca alte cuvintP, Celtii d'in
'frarssilvani'a - mai numiti si Daci - trat>scu pene ast1-di in poporulu romaou,
coei : a) de la annulu 389 de la fundatiunea Homei, pene la Traianu. nu aflamu
nici c a m1i mica urma de invasiune in Transsilvani'a a vre-unui altu poporu, afora
dP Celti; b) Datii s'a slabitu numai, ero nici de curnu nu s'a eiterminatu prin resboiele lui Traiann; c) lmperatulu Aurelianu a dusu presta Dunare numai colonistii
romani, p~> dtudu populatiuuea daci! a remasu locului; d) L\mb'.1. si portulu Romauilrru d~ adi sulltu acellesi cu alle Ct~ltiloru; e) Rom(tlii, mai cu sema boierii d'in
Homania, suntu aidom'a cu equites celtici descrisi de Ca~ssr si de Polybiu; f) Romanii
se scrva <a !li Celtii cu litt!'re assemenate celloru grt>cesci; ba auco, afura de alpbabetulu cyrillicu, ei mai au nisce semne asia numite ciococsci, ce nu J,J pr cepe ori si
cine. precumu Druirlii si Budii se serviau cu anume semne cuono3cute numai celloru
initiati in doctrin'a loru secreta; g) numele romaoeHeu a.llu TranssilvauH, Ardealu
este celticu (compara: Ardennen seu Artgal, Ardee, Ardea, Ardala -Hog.). Celtii
venira in Europ'a d'in Ptr8i'a, coei aci se afla numi ca: Arda ban, Ardagan, Artax~r
xes, si, ce este mai multu, C2ltii cari se stabilira anume in Traussilvani'a, si cari
adi se numescu Ardeleani se tragu cforte probabilu d'in distrid1JlU persicu Ardelan,
d'n partea nordica a provinciei Kurdistan intrr, Iran si Ast>rbids,:han, cue ave capita.l'a la Senua,- nume ce traesce pene astadi iu satulu romanesca d'in Transsilvani'a s:nna Se:J Schinna(85); h) Precumu numHle poporului: Vulw.:ki awiut~sce tri
bnlu celticu Lacvi seu Lai, Lebeci, totu asia satele urmat6re d'iu Ardelu isi tragu
numile de la triburile CPlte correspoodiet6re, si anume :
Bran
de la tri bulu Branovices
Karna
Carnutes
Osd
Ostiaei
Prasmar l
Pr;esamarci
l'raesaca i "
Venetie
Veneti.
Gal.tiu l
, Galatro
Galate 1
Jhj
Uoj 1 1
Boji. - Class'a boieriloru totu de acf vine.
Bojauu (
Boi tia
Vale
Vallenses seu Nantuato~~
))
www.cimec.ro
166
~corre
de la tribulu tkordisci
'l'aureni :.
::.
'raurisci seu Tauriui
Volcani
:.
:.
Volca~. (86);
i) Numi le romanesci de locuri, riuri etc. d'iu rran~silvani'a suntu acellesi cu ceHe
d'in tierrile locuite ua data de Celti (87); numile celtice de localitati, de pers6oe si de
divinitati, ce gasimu in manuscriptele celtice si scriitorii vechimei, traiescu anca in
limb'a Romaniloru (88); si in fine j) cNu esista in limb'a romana nici-unu cuventu,
ba nici chiaru ua singura syllaba, care sa nu se gasesca in limb'a celta, si afora de
acf!'st'a, ori-ce propositiune celtica correspunde essactu nu numai spiritului si rPgulilorn grammaticale alle Romaniloru, dero chiaru presenta unu intiellesu limpede,
rationalu.:. (89)
In acestu chipu se compara numi de localitati in Daci'a a caroru origine e slavica,
Avrig (Transsilva.ni'a)
Arpas, satu si riu in Transsilv.
Par rau (Perro)
id
Berrivoi si Berre
id
Hres seu Hures in Transsilvani'a
Lotrioa.re, idem in Transsilva.ni'a.
Fonten'a. (.Fintena.) satu idem
Seitschel (Setschel) idem
Pui
idem
rER80~&LI!:
Celtu
NJ;MI LOC&LB
Romimu
Aroa.na.
Bra.n
Ca.toe
Cothra.ege
Dobrin
Dan
Dinu
Eliud
Gabrilla
German
La uri
Stau
Vindilla.
Celtu
Aroa.na. (f)
Bran
Cotoc
Cod re
Dobrio
Dan
Dinu
Elia.d
Ga.vrilla.
German
La. uri an
Stan
Vintilla.
Romanu
Mag, Magh
Corba.ria.
Lnpodunum
Vada
Bratuspantium
Vincella.
Gfiiaz
Rinsatium
Felgerias
rptO:J~t,-.rJ~
Maag
Corb
Lnpu
Vadu
Brato
Vintz
Gelatz
Riusadului
Fagara.si
Rusia v'a
Celtu
Romanu
avendu
Bale
Belisa.na
Casses
bala spurcatn.
beii
cassa
necura.tieniei
bataliei
protectore a casseloru
c~
18n) Esemplele ce
da
e~.
www.cimec.ro
167
feliu de limba celta si-a plasmuitu curiosulu autoru, si ctu de nemerite suntu comparati unile ce
face, s'a pntutu judeca d'in cele de pene aci, la cari adaogimu numai urmatorele :
Celtiw
a te (et tu)
ave (erat)
a vent
aadun
asberat
braz (magnus)
brath (judicium)
brodit (judex)
caiou (monimental
cametha ma
ce dor (pu bes)
dabir
din (oppidum, diguus)
etc.
etc.
Roma nu
a te (la tine)
a ve
a. vent (a venit)
adun
a sberatu
bratiu
bradu
brodit
ca. jou (ca ieu)
camta m'a
ce dor
da biru
din
etc.
La pa.g. 66 si urmatorele, ecce cumu esplica. cuvintele celte pe cari Zeuss nu le pote intiellege :
Credume (gl. aurichalum; compos. cred-urne e criad? Zeuss, Gr. Celt. 22
= Credu me (crede me).
Carbad, Hibern. gaei Zeuss. Gr. Celt. e7 = car pat (care patu)
Lach, rad, red, tar, nisc, lice, maire, sine, Zeuss. Gr Celt., 822
-__ rad (verb. a rade), ridu, tarc, ni (noi) se (sie) li (loru) ce;
mai re (mai reu), sine.
etc.
etc.
(!JO) Hin. ll. N. 4 !IS : Morimuusam (eum) a Cimbris vocari hoc est mortuum mal'e, inde
usque ad promunturium Rubeas, ultra deinde Croniurn. ln Morimal'usn s'a recunnoscutu anco de
de mnltu ir. muir, Kymr: mllr mare (accst'a si in Morini 11-o:'Ab-rtot, Aremorici r.oo;poo;{loo:A:l-r-rtot, Mori
cambe mare curvum) si ir. marb, Kymr. marw mortuus. Ebel \Zeuss gr. ed. II, 54, 129.131, 133) tine
mari\sa seu marusa c. forma co'!tractata d'in marvasa, cu acelasi intiellesu. Cf. Diefenbach, Origines Europeae, p. 387, 356; id. Goth. Wtb. M. 30.- K. Miillenhoff, Deutsche Altertumskunde, 1,
Berlin 1870 p. 414. - Numele de 1\-Iannarosiu datu unei portiuni d'in Ungari'a ne'ntempina pentru
prima ora la finele secolului NIL Cf. Cod. dipl. patrius 1865, 2, docum. d'in 1199.- Rosler, .Rum.
Strrrlien, 1871, p. 318.
www.cimec.ro
168
ce p6te li mai uuguresl.lu : Erdcly (91).-Miicke;,;ch pe I.nga a.H" nenumerdte curiositati; pentru a caroru insira re aci ceremu mii de iertari citttoriloru- compara sliivisme necontestabile ca: Bran, Priseca, Boi, Uoi11, Boian, Br<~tu, Boitia, Vadu, Berivoi; latinisme ca: Vale, Tllureni, Fotina, Pui, Corbu, Lupu, Riu etc, cu numiri
pretin~e c~ltP, toponyme vechi si noui, respandite in Europ'a, stampilata de densulu
cu sigiliulu celticu, si alese dupo intemplare! E::;te cul'iosu cum cei ce s'au osteoitu
a cullege attea numiri locale d'in Ji:urop'a, si a 1~ gasi par che in catunele n6stre
de adi, nu au venitu la observatiun~<L: co elemt>ntele topice proprii celtice in lanum, -briga, -bona,--dutlum,-durt.m,-novio, -medio,-acum,--sego,-ebo,lugo,- WJ.gi.4S, -- ncmr, - tum (92) lipsescu cu totul n Daci'a, pe cndu daciculu
su6xu - duva nu ne intemJ?ina pe territoriulu crlticu.
Pr. llluller (93), jud~cllndu dupo instrumettele de bronzu, asia numite cu totulu
improp1iu Celts cari ;,;'au atht in Transsilvani'a crt'dtl co unulu d'in pop6rele antero'l itue alle acestei tiarri, si anume Dacii, au lostu de origine celtica. Contra acestei
parrri U'ISl suntu multe de disu: a) mai anteiu, unele d'in aste broozuri vorbescu
ua limba forte nehotarita, per1tru ~ pute d 1cide ~ari dintr'dnsele appartinu anume
Agtthirsiloru, cui D.~ociloru si cari Romanil..>ru; b) Nu se :>cie si guru deco aceste o
biecte suntu fab:icate iudigne, seu suntu venite m1i probabilu, ca articolu de cowerciu de h pop6re mai cultivate; c) d'in imprejuarea co pene acum nu s'a aftatu
in Transsilvani'a mai de locu restu i se 1 urm-J de turaatMie (fonte), modeluri, typaruri, nici se obs-nva in bronz~ui vre- unu ca.racteru speci fi cu, proprietati locale, putemu
sa ne indouimu de fabic 1tiunel to:u acolo; d) bronzurili~ in CJstiune nu au asemen:ue
Vt dit<t cu armele dace de pe piedestalulu Columnei lui Traianu; e) Sllb!a int6r ~ , gladi us i ncurvus, at m'a caracteristica a Daciloru (94 ), nu o afhm u i ., aceste brunz uri, si
( ste ~reu de admi~u cu Miill~r, cum co acestu soiu de arme aru fi fostu cu totulu de feru,
11i co va li peritu prin oxidatiune (95). D'in contra, sabi'a ce gaoimu in Ardelu e cu
doua taisiuri, dreptu, Ia medilocu mai lr&rga, cu verfulu aacutitu, proprie pentru lovitura si impuoiatura., cu maMrulu forte micu, CPa-ce denota mnile ceHe delicate
tii mici alle pop6reloru Bronzului (96); si f) in ~o!', nationalitatea unui poporu nu se
rote deduce d'in arm~Ie si instrumentele cu cari se serva; iar d'in identitatea intre
(01} De 1~ radical'a crdiJ codru. Porm'a crdcl se pastredia pene a.stadi la Turci si la Serbi, iar cea
rom.ua este ve ueplinu conforma phoucticci limbei rouw.ucsci, de es : lat. oricius, ariciu, septem,
sicpte. D'in Byzantiui, Chalcocondylas introbuintiadia form'a ':\poEtov. Cf. Rosler, Dacie1 unrl
Hontiinen, 3::1. 1 icm, Zeitschrift Oester~. Gymnas. 1867 p. 4 ~2.
(92) B~lloguet, op. cit. 1, 47. Paris 1858.- RosltJr, Dac. und. Rum., 3-l.
(9J) Die B1onzealterthiima in Siebcnburgeu, in Archiv des Vcrcins f. sirbc,,b. Landc11
ktnde. 1858.
(94) Vedi iu t'rohuer, La Colonne 1'rajane, si mai la vale, armele de pre pieJe.;talu. Pe in
scriptiunea a unui tribuualu a\lu primei Cohortc a Daciloru gasita la Birdoswald, in .ingli'a, la an
J!Ulu 1852, si pastrata adi in l\Iusenl d'in Newcastle, se afla sculpt.ata sabi'a <Iaca incovoiata.
Vedi C. 1. L. VII, 838.
(95) Roslcr, op. cit., 311.
(96) V edi mai la valle despre sai.Jiile de bronzu ~Haltl in 'l'raussilvani'a.
www.cimec.ro
169
fabricatele metalice a doue pop6re, nu urmeadia si identitatea loru ethnica. Totu ac~s~a se p6te dice si despre callu-1-a.ltu arg,1mantu allu lui Mii \ler : as~eme11area
pretinsa a figuriloru dace de pe Column'a Traiana cu po:triltulu Celtiloru facuta de
istorici : corp a mare, pPru si barba lunga, haine cusutd cu di v~rs' culori, pe 1il r.ga
gtltu co late nele de auru, fora casca, fora arme aruncat6re, cu scuturi mari !nsP,
cn sabii, pumnale si lance, t6te acestea lucrate cu auru. (97)
Moriculu Franciei D. Henri Martin a emisa anco de multu ua opiniune, dupo
care Gotii seu Dacii, nici Gothi, nici Slavi (93), nici Galli de origine, d~ro f6rt9 apropiati cu Gallii mai multa de ctu cu ori-care al tu poporu, prin moravurile heroice,
credinti'a despre viati'a fiit6re, si probabilu chiaru prin snge, s'aru fi contopitu cn
populatiunile celtice, cum Tauriscii d'in Transsilvani'a si cu ua parte d'in marele po
poru g~llicu seu semi-ga.llicu allu Bastarnilorn, in urm'a rever~arii acestor'a in secolulu III a.l. Chr., de la. appusulu Europei peste Greci'a, Thraci'a, Serbi'a, Croati'a, Ungari'a, Trans~ilvani'a si pene in Poloni'a, nascendu-se astu-feliu d'in acestu amestecu ua
populatiune mixta : gallo-geta, pe care armele lui Traianu o suppune desaversitu. In
sprijinulu acestei Lheorii autorulu t-i invoca : a) persistenti' a nationalitatii r 1mne
pe care nu a nimicit-o nici rassele streine, nici cuceririle stucessive, nici violenti'a
navaliriloru, nici corruptiunea mora vuriloru, nici decad11rea ei morale si politica, nici
infl.uenti'a religiunei, - peraistentia. allu cuia secretu se afla in principiuln chiaru,
in elementeld nation:~olitatii romlne, a gallo-romtl.niloru d'in Orientu, cari elemente
suntu trei: 1. elementulu latina, adico italicu seu g1Ho-romanu; 2. thracu si geticu si
3. gallicu d'in Orientu; si b) resboinicii daci de pre Column'a lui Traianu, p6rta intrasurile fetiel, in costumele si in armele loru, caracterulu unei origioi mixte, gJllogete.
Fora indouiala co, pentru a admite ua theoria ca solutiune satisfacet6re si definitiva a unlli probleme ethnografice, se cere asta-di ceva m~i multa critica J.:! ctl.tu atunci di.ndu scria autorulu de mai susu aceste lucruri : natio[)alitatea romana tra~>sce
pene astadi, pentru co se trage din niste stramosi g1llogeti? si poporulu lui Deccbalu era unu amestecu de Celti si Daci, - pentru ca Romanii si-au pastrata individualitatea? Trasurile f~tiei, costumele si armele daciloru de pe Columna suntu asia
de pucinu hotarit6re in cestiuneada facia, in ctu unii putura cu deplina autoritate
sa deduca d'in elle slavicitatea daciloru (99), altii originea scythica a loru (100), altii
in fine germanismulu loru. (101)
D. C. Bolliacu, partasiu allu opiniunei d-lni Martin, (102) vine cu unu aparatu
(\17) Mommsen, Rom. Geschichte, 1, 299.
(118) Histoire de Francc, t. 1 ed. IV, p. 476 i:claircissement.~. In editiune:J. a Ir-a autorulu isi
revoca opiniunca de mai inainte despre slavismulu Dnciloru, ca neintemeiata.
(9fl) CzertkoY, O ptre.~tlenii thmkii.~kich plemen, in l'rcmewnik Mosi:. ObsruMtn bt. i Dr.
t. 10, pl. III- VII.
(100) A.lfr. llaury, op. cit. -- Vedi mai josu.
(101) Bfrgmauu, op. cit.
(102) D. Jou Bratlanu a ~ustinutu :J.CC'asi theoria in 1S!J8. in diarulu Rnmanulu.- VP<Ii M.
Canini, Stwlii iMnrice nsupr'a originei tmtiunii romane, Bururesci 18!J~.
12
www.cimec.ro
170
sciintificu mai complicatu : cCo clttwtmtulu celtu a fostu mare in natiunea daca, nu
mai este acum indoiala pentru mine. Ellu a intra tu aci d'iu primele eruptiuni celte,
si s'a adaogatu sub diferite nume. Si probele ii suntu : a) littmle celto-grece de
pre alfabatulu dacicu !; b) lungirea de vocale strabatendu in pronunciare pene la
noi, in dttu sa silesca pre cei ce alcatuiau unu alfabetu nou limbei uostre, sa ridice
numerulu littereloru pene la 42; c) csistentia elementului celtu in limb'a romana
pentru cara da cte-va essemple numai d'in memoria: sec-hed, seceta; mamm, mama;
krk, cracu; brz, breazu; sach, sacu; k1rr, carru; desk, dascalu; gol, golu; ai-ta, aid e;
grik, crcu. Tote aceste vorbe suntu celtiberiane, precumu t'eselu si altele suntu gothe. Ulphil'a ne poteprocura mai multe de aceste vorbe gothe in limb'a nostra.(l03);
d) vasculu Gui, cellu sacru celto-druidu exista anco in veneratiunea vaga a munteniloru nostri mai cu s~ma. e) Celtii Gallici seu Goli-Callici omeni mari, decisi si
saracb, de unde pote si numele de Oallici, si cpodulu Calliciloru d'in J;Jucuresci,
aru pute ave de urmasi cpe netotii : inalti, pletosi si albineti d'in Romani'a; f) Toponymi'a si onomastic'a celta in Daci' a: ~tBranu si Stanu, Stanu si Branu pote fi altuceva de catu Bren perpetuatu in Daci' a? adica, Brennus latioisatu si Bpevo~ grecitu?
Muntele, plaiulu, cost'a lui Bran pre unde este si verfulu lui Craiu; cingatorea rosia,
esiarp'a Breniloru negresitu brenulu rosiu; fiorea Brandusia , precum este si fiorea
Craitia; vitieau'a Brandusi'a, tote acestea nu au elle ore nici-ua legatura cu Brenii
Galliloru, si cu Brandusiele, sociale, craitiele loru? N egresitu! Dusi'a, Tu si' a, Usi' a;
Musi'a nume de femeia si care insemneadia frumosa, nu suntu nici vorbe latine nici
terminati uni latine. Comaou, nume propriu la noi; Coman'a cetate, sa nu aiba 6re
nici ua legatura cu Comanu regele Galliloru, care a batutu attea monete cu numele
lui?; g) o:Callulu symbolicu allu Celtiloru nu s'a perdutu de locu in Daci' a pene la
conquista; r,llu se vede pre tote monetele dace celle mai adun cu in vechime; h) Egte
anso unu altu lucru si mai caracteristicu gallicu, care n'a pututu veni in Daci'a de
catu cu Celtiberianii; este cocosiulu gallicu care se gasesce de bronzu forte desu in
Daci'a; i) Corbi de bronzu se gasescu desu in Daci'a, si corbulu este si ellu celtu;
j) Crucea puniituata la capete, ce figureadia ferte multu pre monetele dace este unulu d'in symbolurile celte pentru co ea figureadia forte desu pe monetele cele batute
de Celti in alte parti; k) Olari'a numita celta, olari'a cenusia abunda in Daci'a, se
serva c ua proba mai multu co in tote alle vietiei era celticulu care domina in Daci'a,; l) Dupo armele de bronzu si de petra, si anco si d'in epoc'a de petra bruta,
aflate in Daci'a, si mai alesu dupo arme, se pote vede typulu celtu de tota vechimea
in Daci'a; si in fine m) modulu de ngropare constata tu de Lubbock si alti archeologi
co este modulu de ingroparo d'in epocele de hronw si de petra, vine si ellu, credo,
sa constate despre elementulu primitivu celtu, care a dominatu in vechi'a D.:cia.
A sustine cine-va ua theoria cu asemenea arguOJeote este a dovedi sing,Jru nefun
damentulu ei : caractere celto-grece intr'unu alphabetu dacicu despre care nu se scie
(103) Trompetta Carpatiloru, 1871, No. 939. Mai, vedi acelasi diariu, 1876, No. 1255.
www.cimec.ro
1i 1
nimic'a pene astadi, si care, de siguru, nici co a esistatu vreua. data (104), cum u'a
esistatu nici chiaru vre unu alpbabetu celticu (105); lungimea da vocale in pronunciarea limbei romane:. detorita elementului celtu care se constata in limba prin eateva esemple luate numai d'in memoria, si cari nu suntu de catu seu: cuvinte de origine latina c: seceta (l. siccitas, it. siccita, siccihte, span. sequedad, fi. siccite)
caru (/. carrus, carrum; it. sp. port. carro, fr. char), seu grecesci introduse intr'ua
epoca tardia, c dascal; seu slovene sci ca: golu (sia v. bis. rol\:Z.) veselu ( sl. bis.
RECE.w.) seu commune tuturorc limbiloru pamentului, ca mamn. (caci pene si Negruvest-africanu dice mma ( 106) etc. ; inventiunea unui poporu Cel tu : Gollu calicu1>
onoratu cu uiste urmasi c:l, Tiganii Netoti, si facutu fora scirea nimenui locuitori
de bastina ai acellei parti d'in Bucuresci pe unde se afla podulu Calitii - transformatu si acest' a in podulu Caliciloru; numi slavonesci ca Rtanu (slav. C'T'AH:z., de la
cra, mu1, stare (107), c Branu (slav. l'pAHh, lupta {108), ca Dusi'a (slav. AOYWA,
sufle tu) Tu sia, Usi a, celtisate impreuna cu Musi'a, Coma nu (de la poporulu turcu
allu Comaniloru) si Brindusia etc.; instrumente de lutu, de petra si bronza, cari
vorbescu ua limba forte confusa, atribuite fora nici-unu temeiu Celtiloru; simboluri
de cai, de cocosi, de corbi, cari se gasescu ori pe unde au fostu Rom linii (109) si
altele multe aduse in desbatere fora a ave nici cellu mai micu raportu cu cestiunea
ethnographica de facia, suntu atatea. lucruri minunate, la cari nu scimu ce aru trebui sa deplangemu mai anteiu: lips'a de sciintia solida seu de methoda, de critica,
seu de neinfrPnare a fantasiei. ~~cce spiritulu de sistema dusu pene a ne da desierte
apparintie dreptu solutiuni neindoui6sse! (110).
Si totusi ce suntu acestea facia cu celticismele si altele de mai de una-di alle
d-lui Maniu: cBalsiu:=opidu in Romani'a si nume propriu; Balsio opidu in Ispaui'a;
Belintiu (com. rur. in Banatu):=Belintum (op. in Galli'a traiJspadana. si in Rheti'a);
Bellinte (italia. anticua); Bujoru (opidu in Banatu) Bujo-du rum (opid in Novicum);
Branu (opidu in Tra.nsilvani'a), Brana (op!du in Ispani'a), Brano-gunum (in Bri(104) Vedi mai la valle.
(105) Roget de Belloguet, op. cit., tii. 361.
(106) Pesehel, op, cit., p. 110. - Tylor, Anfnge de?" Cultu1, I, 176. 177.
(107) Frauz Mikloslcb, Die bildung der slavischen personennamen, WieR 1860, p. 102.
(108) id. p. 38.
(109) Vedi mai la valle.
(110) Acl. e loculu a citii disele lui Sebei ap. W, Sehmidt, Die Geten und Daken p. 34 (Archiv
des ver. Siebenb. Land. IV, 1-79; 135-199). Mo.n gab sich vielfach die unfruchtbare Mii he, nach
vereinzelt.en Stellen der iiltesten Geschichtsbiicher und durch weit hergesuchte Vergleichungen hn
licher Worte aus verschiedcnen, um Iahrtausendc von einander entfernton Sprachen und durch weit
hergesuchte vergleichungen hnlicher Worte aus verschiedenen, um Iahrtausende von einandcr ent
fernten Sprachen Grundlinien zur Festsetzung der Stammverwandtschaft alter und neuer Volker zu
entwerfen. Es kamen Systeme zum Vorscheine, in denen sich iinmer an einen kiihnen Fehlschluss
ein noch verwegenerer reihte, deren miihsam gefolgerter letzter nothwendig die Wahrheit verfe
hlen musste, weil die ganze Reihe der Vorderstze aus einzelnen willkiihrlichen Annahmen oder
Auslegungen bestand.
www.cimec.ro
172
tani'a); Carasiu (disrict. Lugosiului, com. rur. si fluviu in Banatu), Carus (fluviu in
Gallia); Ciresiu (com. rnr. in Banat, trans. si Romani'a), Ciresi-um (op. in GalIi'a);, .. Corabia (portu in Romani'a) CottJba (op. in Macedoni'a) , Corabis (op. celticu in Iberi'a). Prissaca (com. rur. in Banatu) Bissacu=Brisacu: galico; ... Putna
(judetiu in Romani'a cu capital'a : Focceanu=Focseanu, Putna (monastire in Bucobin'a, Socev'a, unde este immormentatu Stefanu celu mare), Pydna (Macedoni'a unde
s'a desfiintiatu imperiuht lui Alessandru calu mare, dupo infrangerea d'in annul168
11. d. Chr.) ... Palancua (opidn in Banatu) Palanqua (numele unui deputatu in CamH'a !spaniei.) (111)
Ne remane, pentru a incheia acestu paragrafu, sa analisamu opiniunea d-lui Hasdeu, dupo care : c:Dacii d'in tempulu lui Traianu nu mai erau unu nemu curatu tbracicu ca fratii loru de preste Dusare, ci ua natiune thraco-celtica nascuta d'in contopirea loru cu populati unile celte : Taurisci si Boii (112). Ca p1mctu de plecare in demonstratiunea sea, autorulu ia pasagele cunnoscute d'in Strabone (VII, 3. 11; V, 1
6) care ne spune co Daci:, sub r~:~gele loru Burvista (Boerebiste) (45 seu 44 a. Chr.)
intrandu in resboiu cu Celtii d'in P~&nnoni'a (Boi si T11urisci) i-au batutu pene la e
sterminare. Acumu, fiindu co nationalitatile se potu estermina numai dora pe
chartiu, resulta co cuvintele lui Stn bone insemnedia contopirea Dacilor~.t cu Boii
si Tattriscii, iar nu stirpirea celoru d'in urma. Acest' aua data stabilita, autorulu da:
cunulu d'in esemplele celle mai elocinti despre semi-aelticismulu Daciloru si anume cuventulu propedula - quinquefolium, care dupo manuscriptele lui Dioscorides si Apulejus este unu cuventu dacu correspundietoriu celticului pompedula; si cu
ac~st'a demonstratiunea thesei selle se fineRCP, candu, dopo noi, ea nici nu a inceputu;
caci, negresitu, in loculu opiniuniloru personale, intnitiuniloru ingeniose si theorii(111) Studii asupr'a scrierii profesorului D!'. L lung etc. Bucuregci, 1878, p. 88-89.- La pag.14
autorulu se gasesce iu dreptu a intreu:i: Ce raporturi etnice s'aru pute admite intre S'Citi (Dahi),Ce(l)ti,-Geti,-Tsidi-t(r)aci,-Daci, intre :Myr-Geti si Meti-.Keti; intre Karki-niti Scitiei ~i Carpi-niti
Galliei? -La pag. 46: Papa-rudele nu ne reamintescu elle ore pe fratii Arvarii ai lui Romulu
fratres arvales) d'in vechimea cea mai 1tdnca ?; pag. 47 : Aveti crisove domnesci in limb'a sla_
vina, ni se dice!! Asia este! Dcru inse fiinti'a loru, rnarginita intre sut'a XY-XVI si detorita vicleniei - -- - ~ pag. 52: cStrainii intiellegeo prin Cumani, Peucini si Biseni, de asemenea pe romani, caci acei Cumani, Peucini ~i Biseni erau crescini la inceputulu crescinismului in Daci'a Traiana, de ora-ce au fostu 1omani. Cate-va specim~ne etymologice : plata, platire, re.~platire, de la
archaiculn latinesco plata (p. 6!)); lopata ele la latinesca palla (ibid.); is-\oru (sorginte)- e:r, e.~
si subst. lat.. Vomx, seu d'in ex si verbulu volo,-as,-arc; ori e-1:oho-is, tolutmn; isbucu = prepos.
is, es si subst. lat. buca,-0! = Bucula, Bucina (ibid.) stina ~- lat. sta_bulum, staulu, _stelat~s (p .. 70)
cVirtopu ~.lat. virtus; dealu = lat. clinus, ~ clinu, dfclinu; (ih.) p01ana --- lat. Polmum SI polma;
odru = lat codetum; magura = .~inus megaren.~is seu megarus d'in Sicili'a, seu sulmrbi'a Megara din vechi' a Carthagine, situata pe ua inaltime! Dumbrat'a.., lat. Dumus = ~pinu, rubus pecia de Dumbrava (p 70), seu= Dumus si 1tmbra (p. 74); bosorc'a, h01'ca (betrana) =lat. arca=
vechime, si bis (p. 89); svada, lat. svasio, persm.~io (p. 90) ; boianu =lat. Bm.,ianum. Uriasiu, lat.
Urius: Jupite1 Urius, etc., tote acestea arhaice - vernacule! ! - Sapienti sat.
p12) Column'a lui Traianu, annulu Y, Nr. 5, 1874, P 102.
www.cimec.ro
173
loru preconcepute, se ceru fapte stabilite pe probe, cari in casulu de facia lipsescu
cu totulu. Se scie co ua parte d'in poporulu celticu allu Boiloru, batuti de Romani
si goni ti d'in ltali'a (113) se asiediara prin prf'gi urulu lacului: Pelso (114) de unde
indata si incepura a supara pre vecinii lGru Daci, cari aveu atunci do rege pre Barviata, cuceritorulu mai tuturoru tierriloru d'intre Haimos si Carpati. Unu resboiu
cruntu se isea intre ambele pop6rP 1 Boii fiindu ajutati si de Critasiros regele Taurisciloru. La riulu Patisos ('l'his'a) ua batalia saoger6sa se dete ; Burvista remase
inviogetoriu (50-40 a. Chr.), nimicindu rentru totu-d'a-un'.& puterea Boiloru, si devastandll-le asia de grotliavu tiarr'a [porti unea dunareana d'in Austri'a d~ adi] (115)
in ca tu chiaru ua suta anni dupo acellu evenimentu, ea nu se numi altu-felu de ca tu
pustiuZu Boiloru (116). Chiaru deco cuvintele lui Strabo altOOAO\ItO 1tiXYEil-\lst nu trebuescu luate ad litteram, pentru a. conchide la ua stirpire desevarsita a poporului,
caci Ptolomeu anco cunnosce Boji la hotarele apusene a.lle Pannoniei superiore, nu vedemu anse posibilitatea contopirii loru cu poporulu dacu in asi chipu ca d'in acea
contopire sa se nasca ua noua nationalitate thraco celtica, in loculu cellei curata
thrace, cum er a Da.ciloro. Pentru acest'a aru trebui sa presuppunemu co :Boii erau
in numero m~i mare de catu poporulu invingetoru allu Daciloru 1 ceia-ce nu se atesta de nici unu scriitoru d'in vechime; si prin urmare rema.ne neesplicatu cum poporulu invinsu aru fi pututu infiuentia asia de simtitori usi intr'unu timpu asia de scurtu
asupr'a Daciloru in catuse le impuna insesi limb'a, credientiele si obiceiurile selle.Es~e mai prudentu de ro a nu dtduce d'in pasa.gele lui Strabo mai multu decatu nu cont inu
elle1 si a intiellege lucrurile dupo rhipulu loru naturalu. - Esemplulu ce citeadia
d-lu Hasdeu ca uniculu argumentu pentru theori'a. sea, ni se pare cu multu mai puci nu
convingetoru de catu d-sea presuppuoe: Intre da.ciculu propedula si celticulu pompeaula asista fora indouiala ua legatura destullu de strinsa, si cuventulu celticu isi gasesce esplicare in dialectulu de adi Kelto-Kimric (pimp 1 pymp, pemp-cinci 1 si ialtn:
dtlen 1 foia, pumdalen, pempdeil, plant'a cinci foi) (117); dero nu trebue sa se uite 1
co multe d'in numirile de plante cuprinse in tractatulu atribuitu medicului Apuleiu
si in manuscriptele lui Diosooride suntu pentru mare numeru de savanti suspecte
Intre acelle cuvinte figureadia si propedula, pe care Diefenbach nu-lu admite a
fi fostu dacicu 1 presupunendu vre-ua er6re de copistu in locu de pempedula
cel ta (lle). Totu asia Cuno (1 HJ), si Rosler (120) care propune lectur'a pnopedula
ca form'a dacica a cuventului. Admitindu chiaru c probata esistenti'a vorbei prope(113) Tit. Llv., 36,38-40.
(114) Strabo V. p. 212, 215.- Zeuss, op. cit. p. 246 combate pe Stra.bo, insa. aretarile act~stuia.
suntuc onfirmate si de Polyblu 2,35 : ~ux&Erup~ao:v:E~, ~1LE1; ILE:' oAiyov .. xEtiLEvwv. Cf. Contzen,
Die Wanderungen der Kelten, Leipzig 1861, p. 50 seq.
(115) Vedi chart'a. lui Strabo annexata.
(116) desertum Boiornm" PUn. H. N. 3, 24, 146. -E'p'iflo; :wv Bo"t"wv Strab, 5, pag. ?13, 7. p.
292. 304. 313.
(117) Dlefenbacb, Orig. Europ., p. 396. - Roget de Belognet, op. cit., 1, p. 152 edit. II-a.
(118) Dlefenbach, op. cit., 396. - (119) op. cit. 341.- (120) Romer und Dacier, 85.
www.cimec.ro
174
dul'a la Daci -coei nimica si guru nu ne silesce a o respinge, urme dia 6re dintr'unu
singuru cuventu semi-celticismulu poporului lui Decebalu P cndu acestu cuventu
pute sa fie imprumutatu pe alta cale, seu pute sa fie communu Thraciloru si
Celtiloru, doue r-o~6re cari appartinu grupului sudicu allu familiei indogermanice
d'in Europ'a, si cari aveu prin urmare unu fondu primitivu communu de radecini
si cuvinte P
Prin urmare thes'a co Dacii d'in timpulu lui Traianu era ua natiune thracoceltica, nu este nici probata, nici probabile.
5.
www.cimec.ro
wald (123), Senkowski ( !24), fantasiile limbistice si istorice alle lui Miekiewicz (125),
si chiaru alle celebrului L~lewel, care pune asia de multu temeiu pre monotheismulu pretinsu allu Getiloru , arderea veduveloru si alte cte-va inchipuita assemenari in moravuri cu Slavii, in ctu considera prin acest'a cestiunea identitatii
gothicu Jet seu Jeat, uriasiu (Hachenberg, in Disscrt. de orig. Suev. 3) s6u ym<u a face venetore, de unde yz-:-IJ seu y:;mot, veneture, yo-:-Et; venatorulu (Soterius Georg de antiquis Transsilvaniae rebus libri duo M. S. tom. V, a 2 cartfl, mscr. ap. Schmidt, Die Geten und Daken, in Arch des ver)
Sieben. Landesk. t. IV p. 20--21). Altii (J.'asching in vetus Dacia, Clusiu 1'/25-8. p. 7) de la cyEatt;
r1uae pila sunt, se11 Guta ori Guota ~It~nsilii de casa" (Praetorius in orbe Goth. lib. 1 cap. 41
Geta a nasce (Loccen. in anth1, Suev. Goth.lib. I capI, 1! 2 etl. Upsala 1670), seu in fine dela Oxus seu
Gihon (M. de Kogalnitchan, Histoire de la Valacltie, de la Moldavie et des Valaques Transdanubiens,
Berlin 1837, I, p. 1). Vedi adunarea tntuloru acestoru opiniuni, cari de cari mai curiose, in Schmidt
op. cit. p. 20 seq. ; si totu acolo, p. 22 seq. despre numele Daciloru : de la unu rege Dactts (Hene,
Britr. zur dac. gesch. Hermanstadt p. 10, dupo Bcrosus cal't. Il); de la dais pugna (M. Kogaln.
op. cit.); ootat~t;, desu, i'lataEtot, padurile celle multe si desse alle Daciei (Soterius Georg. 1; 1 c. 1); dakas, la Prussieni, Lithvani si Zamogethi omeni selbatici, fierosi si stupidi~ (Praetor, orb. goth.
lib. 1 c 9. 2) dag muntenu de la dag cuventu turcescu cu acesta insemnare, seu oaxvw mordeo"
(Soter. 1. e ); in fine altii de la lat. audacia (Lebrecht Mich., Gesch. der aborig~n dacischen Viilker,
Hermst. 1791, p. 16) s6u germ. deutsche (Toppeltin in orig. et occas, Trans3ilvanorum, Lugdun
1667 p 24) seu terminatiunea dava(Ilene op. cit )-Decola aceste mai adaogimu parerile celloru ce
cauta pe Geti si Daci in Asi'a., seu vedu in Dac11, cuv . .lo:~''''' .l?.tu'' oai; de unde si ooiip.ruv, (;otip.wv,
"tare, potentu,,, caba-daiu, tare, forte, herou (1. Heliade R., Historia Romaniloru, Bucur., 1870,
p. 24), si altm multe a. caroru insirare este de pristosu, ne gasimu in faci'a. unui buchetu de etymologii
de care nu putemu vorbi mai bine de ca tu Quintilianu : foedissima pravorum ingeniorum ludibria,
(123) Despre locuintile celle mai uchi alle semintielorzt de popore slavice, finice, turce i mongolice in Rusi'a meridionale dupo Herodot, russesce in BII6JIH09eJ:a AJIII lJTeHia, t. 27. 1838, St.
Petersburg p. 53-~3 : Asia la pag 58 : <nsa Getii seu Dacii, cum ei se numiau de cotre Romani,
erau fora indouiala unu poporn slavonu; acest'a a probat'o forte lamuri tu Byzantinulu Theophilachtus, si unu pre invetiat:t istoricu criticu. Noi vomu intari acest'a prin aretarile lui Stra.bo. Si ecco
in ce chipu : Pentru Eichwald espeditiunea lui Darius povestita de Herodotu, raportandu-se la Dunare (Tana) iar nici de cumu la Donu (Tanais), urme dia co Budinii (dupo densulu .Antii scriitoriloru
byz11.ntini, seu mai simplu Venedii) locuiau in campiile Tierrii-romanesci; la nordu de acestia, se afla,
dice Strabo, pustiulu Getiloru, adica Geti din pustil, si apoi, Tyragetii, adica Slavii de la Dnistru.
Sla.vicitatea Getiloru se mai consta ta, adaoge a.utorulu, si din nu mile unui rege allu loru : Boerevist
unu nume curatu slavicu obicinuitu multu timpu in Polani'a in formai dupla: Borivoi, si Bmevist
d'in care probabilu se tragea Borevici. In altu pasa.giu (la Stra.bo) acestu rege alu Getiloru se numesce Virevist, in for ma-i polona de adi prescurtata.: Vyrvici. In amendoue numile sun tu curate radecini slavo-polone seu polone. Dupo acelasi scriitoru natiunea romana aru fi ua amestecatura de
Getii cei slavi cu exilatii romani surghiuniti in Daci'a, si cu alte familii romane, d'in care causa si
limb'a slava a Getiloru se schimb<t cu incetulu in dialectzt romanicu. - Aru fi de siguru fora de folosu combaterea unoru assertiuni de acesta natura.
(12-1) ):Ba npiUlhaHia B'L Iepo;~;oTy onacaniw CKII.o."ift (Doue observatiuni assupr'a de;criptiune
Scythiei 1lc Herodotu) in :Bu6,JHoeexa ,!J;JIII qTeHia, t. 27, St. Petersburg 1838, p. 94-116. Incepprin a spune co : multi critici distinsi, caror'a numai imputarea de Slavenomanie nu li se pote face
convinu cu totii impreuna cil Slavii au fostu totudeaun'a locuitori indigeni si co Dacii si Getii appartinu hotaritu familiei slave,-numile de Daci seu Dai, Mysii, Budini, Vudini, Vendini, Vidin,
Vini, Eneti, Enti, Eni, Geneti, Genti !cu perderea nasnlei, Geti) nefiindu de cotu numile date de
www.cimec.ro
176
amb~ loru por6re c decisa (126), sa v1 demu dec.o nouii aparatori ai slavismului
Daciloru ne presinta argumente mai seri6s~.
Theori'a slavo-thraca sustinuta cu atta zelu de invetiatii slavi : Bielow~ki (127),
Certkovu (128), But kow ( 129), Sa veljcv Uostislavici (130), Archiepiscopulu Filaretu (131), Zachariev, Hadzic, Verkovic etc. (132), d'in cari unii vedu rre Slavi
in t6ta famili'a thraca, altii numai in ua parti.>, se intE'meiadia pe simple consideratiuni topice de urmatorulu feliu : Numi c BaoCcivllx, B~v~c;. B~~'Xc;, BapCava,
Kli~ftCa, KA.Eo~~oma, ~ouA.E~tv, A~~ootCa, 1\hA.lxtCa. ~HA.MpEM, ~x.a7tA.lCro. l:tpo7Jv,
l:t['oba~, BatCCl, BpatC!ota, etc. (133), ee ne intempina abia in secolulu VI-lea dupo Chr., s dico cndu deja raporturile etbnogralice alle peninsulei balcanice se schimbasera, se iau ca probe p11ntru autochtonismulu Slaviloru. Dupo deosii rurile Strimon
~ tpi>!l rov)=strumen, in polonP.sce riu letiu, girla; Nesto~(N aat6c;)=n ume Mst~; Bargus==
Grecii politici unuia ~i aceluiaoi poporu wlavu, care se afla aun1 din cea wai adinca vechime in Eu
rop'a. Probele noui ce autorulu nostru aduce la conduoiuuile persuasive alld predecessoriloru sei,
consista iu nisce forme slavice descoperite la ~trabuuc, oi an umA : oulixele ~ki, ~kii seu skie d'in Tyrisl1i (Strab. VII, 3) adicu Tiurihkic locuitori la Dnititru, in locu de ubicinuitulu Tyrii seu Tyraget~;;
i:cordiskl, i11 locu de ::;conlii; Tauriskii in lucn Jc 'J'aurisl:e oeu Tauri. Ellu mai adauga cu acesto
numi cu ski uu pute Grecii de la Marea Ncgrasa le afle Jc la altii de catu Je la Geti, cari fiinJu sla
voni, intrcbuintiau ve finu.lulu slei. - Si cu acetit'a Jemunotratiunea bCa este oi finita! ...
(125) In Vorlesungen uber blavi~.:he Literatul', v. III p. 68, trad. germ. deduce Muesi'a de la
8lav. o\\EII\E, MOlt\E, MllifiE, barbati tiarr'a barbatiloru ; Pannoni'a = Panowanie stapenire,
dominium allu unui' a de la p(W, Jomnu ; pc Lydi ii face slavi, caci lidi slav. semncJia omeuii;
Dacii formau unulu ~i accla~i J'OlJOI'n cu ~lavii , ub otapeuirca Thraciloru, - unu povoru calcretiu
d'in famili'a Meziluru, uumitu de Slavi Thrnci, adcco resboiuici, cad ruosescc dmkn scmncadia ba
taia, resboinicu, drat-se a se bate (op. cit., p. ti2).
(126) Csesz balwochwalczn Slawian i Pulski, Poscn 1855. - ld. in Kleinere Schri{tm gcugra
phischhistoriscl!en Inh(tlts, aus dem polnischen iibersetzt, von Karl Neu, Leipzig 1836 : Nachricht
vun doJujenigen Volkern, wclche bis zum zchnten Ja!Jrhundert das innere Europas bewohntcn.
Dupo densulu Dacii fiindu invinsi de Romani, ua parte slavi rcsariteni rernasera sub stapenirca Go
thiloru in ticrrile dintre Dnipru pene la Istru si Haemus, sub vechiulu seu nume de Geti seu Moesi, si
mai tardiu intre Dnipru si Dnistru, sub numl!le de Anti; pc caudu cea alta parte, Slavii apuseni,
vechii Daci, se intinsera sub numele de Wcndi Je la Carpati pene la Baltic'a ldem, Dzieje Staru
:;'yt. W Wilnie, 1818; Dzieje Pol~ki, 1859; Histoire de Pologne, Paris 1844. - Cf. Riider,
lJacier und Romn., 36 si recensiunea lui Mass ieu de Clenal in Atheneunt fram;ais despre o
viniunile ethnogtaphice alle lui Lelewel.
(127) Wst..\p Krytyczny do Dziejow Polski, We Lwowie, 1850; Rzut oka na dotychczasow,\; pier
wotn..r. plllsk,y.. history..r.. Warszawa, 1853; Prospetto cronologica delia sturia delia Dalmazia con
ri,quardo alle p1ovincie slave contern.ini, Zara. 1863.
(123) O'IepE'J. APCBHe:it ncropiH llporoc.iloBen'I>, Moscva 18~1.
(12 9) 06opona JiilTOBHCH PyCCEOH HecTOpOBilll OT'I> H3B'flTa CECDTHEOB'I>: fi:ptcrb Hl40.
(130) CJiaB.IIUCEiK coopnu:n, Spb. 1845.
(131) CBliT'I>ie IOatHidX'I> CJiaB.IIH'I>, Ctrnig. ]81i5
(132) Vedi litteratur'a cestiunei la M. S. Drinov, ZaceJianie Ea.uau:cxaro noJiyocrpoBa CJIIIB
HII11H1 Moscva, 187;1, p. 26--40.
(133) Safarlk, Udwr die Abkun{t der Slaven, Ofen 1826, p.l58-160. Saveljev- Restlsla
viol, op."cit., 258
www.cimec.ro
(o~ljp6~)
cuventului
aoticu bulgaru : ;\EBpb, vale s6u strimt6re; Bylazora (BuAciCoop1X),=&'k.\A30P~, alba
aurora; Uscudama = Oy3KOAOM~, casa strimta , august:\ Develtu (oAto, =
Dziewa1tow, tergu in Poloni'a. - Thracii Crovizi (Kpo~uCot) = Criviceoii rusi
d'io nordulu Russiei; Mizi, (Mooot'), dupo Lf'lewel, aru fi Mazii, Mazovii, dupo
Certkov - M11zi, adico 6meni; Korallii (KopcxAA.ot) aru fi Goralii clocuitori de
muotPj Bcs~ii (B~ooot) = Diesi demoni; Pelagooii (llEA~"(O\Iot)
Poljani ccampeni; Odrysi = Obotriti; Triballii (Tpt~ctAA.ot), dupo Lelewel Drevljani, dupo
ScbafaTik Srbali,
Serbi; Dolookii (MA.orltot) = Dolentii clocuitori in va.i:t; Lynkestii (.\url!.~otot) = Ljakitii, pe cari Aug. Bielowski (134) ii tace a fi fostu gooiti de cotre Celti d'in sudulu Dunarii, in allu treilea seculu inainte de Chr., si
a fi fuodatu apoi regatulu Da~iloru , coei rPgele Bllerebista este ideotieu cu
Leko II-lea, iar Decebalu cu Semovitu etc.
Despre vre-ua marturie care se sprijine assemeoi distorsiuni nu incape vorb'a;
co de esPmplu, 11umele orasiului Byla-Zora, care dupo esplicatiunea loru a1 u fi
cal ba auroru - unu termenu poeticu ce nu se potrivesce unui orasiu , It~ care
este si unu non-sensu, coei auror'a nu p6te fi de-cAtu rosia , - in forma i primitiva nu era Byla-Zora, ci blela-zora, ero-si nu se preocupa (135). St~ intiellege
acumu co ~impl'a asemeoare de numi, si nco si acest'a silita, nu p6te nici-ua
data prob inrudirra de sange intre pop6re, si cestiuoea despre slavismulu Thraciloru, si prin urmare allu Getiloru si Daciloru, ou este nco probata.
Fostulu professore de b Universitatea d'in Charcovu, d. Marin Drinovu sustine
in oper'a sea: cdespre colonisatinnea peninsulei balcanice~ (136) co inainte de cucerirea Daci ei de cotre. Romani, in districtele rasaritene si nordice alle Daciei se aft
pe lngo populatiunea in masa daca, si ua populatiune slava. Cuvintele selle suntu :
o) resunetulu ce pene adi are Traianu in cantecele si povestele Rusniaciloru, Serbiloru si Bulgariloru; b) numele serbatorei sla~ice vechi pagne Koledo, nume ce'si
gasesce originea numai in lat. Calmdae, ceea-ce da a se presuppnne co : imprumutarea cuventalui s'a facutu prln contactulu directu allu Slaviloru cu Romanii, anume in Daci'a, pre tim~ulu cucP-ririi lui Traianu; c) textulu Chronistului Nestore
(t 1115), dupo care Vlachii, adico Romanii aru fi navalitu asupr'a Slaviloru de la
Dunare, si i-aru fi domin atu. Theoria ciudata, dupo care colooisatiunea slavica a peninsulei balcanice aru fi duratu cellu pucinu trei sute de anni, nu ne pare multiamit6rf'; d~ro noi vomu combate aci numai punctele ce privescu pre inchipuitii slavi ai
Daci i (137).
(134) Wst~p Krytyczny do dziejow Polski, cf. Drlnov op. cit., 31.
(135) Vadi in Drlnov op. cit., si C. J. Jlreoek, Geschichte der Bulgaren, Prag. 1876
p. 70 ua ethymologio mai drepta: co Bilaz-ora aru f localib.tea de adi Velesura (ura, ure la alba:
nesi semnndu punte, iara Veles, numele locului).
(136) Op. cit. p. 26-40.
(137) Acesta parere o gasimu deja la P. 1. arartk, (SlawlSCM Alterthumer), care renunciandu
www.cimec.ro
178
Spaniolii lauda aoco in romantiele loru pe Traianu pentru a sea dreptate si blandetie (141). In ritualulu bisericei greco-orieotaJe se citesce: O D6mne, iarta-In pe
ellu. precumu ai ertatu pre Traianu, dupo midilocirea sanctului Grigore (142). In
traditiuoea serba Tiarulu Traianu are trei capete si aripi de eera (143), seu capu de
a opiniunea emisa in scrierea sea Uebel" die Abkunft du Slaven, Ofen 1828, Co Dacii si Getii
suntu slavi, - sustine co unele triburi dace ca: Koistobokii, llto"(Yt~o.t, BtE'lao<, cum si Karpii, Tyrangitii etc. erau nisw popore slave. Argumentele selle snntn urmatorele : llt:>"(Yt~o.t, Pien-gitae
semneadia locuitori langa riulu Pien'a, unu afluenta allu Pripjetulai, guvern. Minsk; Biessii amintescu numele terguletiului d'iu Gallici'a Biecz aprope de Carpati; l\ata~o~1,xat - pe acell'a allu
riuhu Kost'a (guvern. Cernigov in Russi'a); Carpii suntn Chrbati seu Chorvati, adico locuitorii
Chribiloru = Carpatiloru; i&ru Tyra.ngitii suntu tribul11 slavonu J'in Chronica.rulu Nestore - 'l'i
revzii seu Tiverzii (op cit. 205-l:ll7)! Si cu tote acestea insusi afarik - eate-va pagini mai incolo (p. 4 73) declara. lamuri tu co : simpl'a assemena.re de numi nu pote fi nici-ua.-data ua proba. fundata. pentru inrudirea de snge intre popore. - Vedi la Zeus11, op. cit., contradicerile autorului
Anticitatiloru slave cu ethnografi'a si istori'a; idem Fr. M.lklosleb, in Ienaer Litteraturzeitung
1875, n. 684, si lUisler, Zcitschr. fiir oesterr. gynmas. 1872 p. 164-168.- Ne pare numai cu mirare cumu amiculu nostru d. C. Iirecek pututu scrie : afarik bat die slavische nationalitii.t beider
(d. i. karyen und Kostoboken) sehr wahrschcinlich gemacht. (Gcsch. d.r Bulg., p. 77).
(138) Iirecek, op. cit. 435 seq.- (139) M.assmann, Kaiserchror.ik III, 758.
ll40) Canto XX, a.p. Frohner, la. Colonne 1'rajane, 1865 p. 45.
(J.tl) lung Dr. lui., Roemer und Romanen, Insbruck, 1B77, p. 261-262.
(1-H) ap. Frohner, l. c. Vedi despre legend'a lui Traiauu interesantuJu studiu allu d-lui Gaston
Paris, publ!catn in Memorii lscolei de Hautes etudes, Paris 1878, si in Rassegna settimanale,
~r. 5R, 5 genarie 187~.
(143) In povestea russa <Slovo o polku Igorovle> (de la inceputuln secolului allu XIII) Trojan es1e
numitu de patru ori, si pomenesce si despre unu trop Trojanj" adico asia disulu val:! allu lui Trajanz' in guvernamentulu Kievului \afarik, Slawische Alterthiimer, 1, 521 seq.). Acelasi nume
Trojamt se pastreadia in Balcani: tergulu Trojan, Trojanov most (pod alu lui Traia.m1), Trojanov grad
(ruine) si pasulu vTroja~ova Vrata (Kapudzik). Vedi }'. Kanitz, Serbien, Lcip~ig 1868 p. 73, despre traditiunea de la Tro~.ovgrad. - A.. Kotljllrevski, in ;:J:p~:SH'~rn :llnx:. a;Iel).![, oli~eo:ua I
Moscua 1865. - Drinr1v op. cit. 76-81. llrec'lk, id. 74 s~Jq.
www.cimec.ro
li9
facura diei ili d'in omeni, si anume pc 1'rojanu, Harsu, Velesu si Perunu. In altn mscr. d'in se
col. XVI, 0TK(IOREIIifl C&i>.Tb.IX~ dnoC'J'o,w, Apokalypsulu sf. Apostoli idem : MtiiAljlE liOrbl MIIOrl\1 : IIEPOYIIA 11 xopc.\ f\b.I.A fi orpO.l\111\' 11 HlliH Mll03fl a<.lico : cse inchinau mai
nainte la multi diei : Perunu, si IIOJsa, si Dyj, si Trojnnu si la alti multi.
TrdJan (accentulu pre prim'a syllaba), TraJko, numi de botediu obicinuite la. Bulgari si :Macedoromani, ni se paru a fi ua derivatiune d'in vcrt>. v. slav. trajati a tine, a dura, a trai, bulg. trajam,
tra, tinu, staruescu, traescu, ca si subst. troianu, g,amada de zapada, stiu de pamentu,-- nefiindu
intre acestea nici-unu raportu cu nnmele imperatului Traianu. De aceea credemu co este mai multa
bogatie de imagini de ctn adeveru in urmatorelc cuvinte alle d-lui Ubicini : ;n vit (le souvenir de
l'empereur Trajan) dans la tradition, dans la langue, sur les monts, dans la plaine, dans le ciel me
me. Ainsi la voie lactee, c'est le chemin de Trajan ; l'orage est sa voix; l'avalanche est son tounerre;
la. plaine est sou camp; la montagne est sa tour; le pic escarpe est sa. vedette. Il est le Roumain,
c'est--dirc l'bomme fort et vaillant par ;1xcelleuce (UbJcioi, Ballades et Chants populaires,
Preface).
(145) Vedi in acestu sensu lung, op. cit 259-262.
(146) }'r. :JIIklosleh. Die christlichc Terminologie der slavischen sprachen, Wieo, 1875 p. 2223; Llem, Lexicon palaeoslovenicogmecolatinum, cuv. K0,\.1\AA. Idem, Die slav. Elemente im
Jlagyari~chen, Denkschriften d. Wieoer. Akad. 1871, p. 2. Drluov, op. cit. 75.
(H7} Nestor,, ceaei Vlacbii napadira assupr'a Slaviloru-dnnareni, si se as'ediara printre ei, si i
btapenira cu fortia pre ei : BO.llOXO!U; oo name)(IDIIll'L na. C.Io:BeHLI ;:~oynaikxue, n c'll,)l,liillll'i
B IDII'l> H HaCH.IliiOID;Hll'i IBI'i. Cf. Ne;;tor, ed. )Iiklosich, Vindobonae 1860, cap. III.
(148) i!afarlk, Slav ..Alterth. Opiniunea sea a fostu anco de multu combatuta de cotre G.v. Vietersheim, Zur Vorgeschichte Deutscher Nation, Leipz:g 1852, excurse .A. - Contr'a ei vedi ei
Drinovu, op. cit., 81.
(Hf.) Vedi Roesler, Rum. Studien., p. 80.
(150; Schlouer, Nestor, Il, p. 80, 111, 142, 1 H: ., D:ese Wlachen ~e.stors sind keinc an.Jrc, als
die wir noch jetzt allgemein Walachen nennen ... Es sind nicht Homer, nicht Bulgaren, nkht
Wiilsche gemeint, sondern Wlachen, .!bkommlinge des uralten grossen VMkerstamms der Thraken,
Daken, und Geten, die nocb jetzt ihre ganz eigne Sprache haben>. A.. Kunlk, in Za.UII'EH HMrr~ra
r<JJIO~oii au~~:eMiH uayJ:'I., Tf>.M'I> mecro:ir, St. Petersburg, 1865, p. 54-58.
www.cimec.ro
180
t>r. Isidor Sz1raniewiez, mai pretentiosu de ctu d. Drinovu, tine pre Daci si Geti
dreptu Slavi, umplendu cu acesti'a deja in anticitate t6te tierrile de la Carpati si d'in
peninsul'a thraca pene la Hemus. Cum demonstreadia thes'a sea se pote vede d'in
urmat6rele esemple : Se scie co muntii Carpati isi trage acestu nume de la locuitorii sei Carpi, precum acelasi lantiu de munti s'a mai numitu peucinicu, bastarnicu, seu rutbenicu (in evulu-mediu), dupo cum locuitorii sei erau: Peucinii,
Bastarnii s~u Ruthenii. Autorului de susu anso ii place a vede in Carpati cuventolu
slavonescu KpAnilt tare, mare, lungu. Riulu llaoitXxo' ilo asemena riului Axiaces, si
cte-ua data riului Buzeu, afluenta allu Siretului, cum si riului Viso, afluenta allu
Tisei (151); trib:Jlu daci cu allu Preudaensiloru (sic) ilu asiadia la Prutu, iara
pre cellu allu Kotensiiloru - intre Ceremusi si Prutu, adica in Pocuti'a, pentru
co: radacinile slavice alle acestoru numi Preudaensioi si Kotensioi de la prud
(oitesce pr~du) curentu, si kut (citesce k.Y..tu) anghiu, nu trebuesce sa ne surprindia~ (125). Localitatea de adi Putn'a, Putilla (?} _o gasesce ia pregiurulu cetatii
romane Angustae (?), si put' (sic) semn1wdu in vechi'a slavona ca si in cea ruth~na
actuale unu drumu, acestu nume nu era nccunnoscutu nici in vechime: es. Centum Putea, si Bontai langa Tapae!- Astufeliu pre temeiulu iochipuitei assemenari d'intre
Porata, Poritos, Pyretos cu Preudaensioi - U1 lectura inventata ad hoc in locu de
Prendavensii, asia cum se citesce in Ptolemeu (153)-, se asiadia acestu trillu cu locuinti'a la Prutu, pe cndu chartile lui Ptolemeu si toti ::;criitorii (154) ii punu in
alta parte. Asemenea pre Kotensii ii duce in Pocuti'a, pentru co in slavonesce este
cuventulu Kuty; anso cu acelasiu temeiu aru trebui sa i preumblamu ca.ndu la
Kutna-hora (Kuttenberg), cndu la Kuttenplan (in Bohemi'a), codu la Kutno longa.
Varsovi'a (155). Ctu pentru slaviculu Centum putea, unu dictionariu latinescn i aru
fi pututu spuRe co e vorb 'a despre ua suta de istJore, ero nu de cua suta de poteci,
precum, d'in litteratur'a geografiei antice a Daciei, aru fi pututu afla co Bontre la
Iornandes este in locu de Pontes (ll6Yte,), si prin urmare nu e de cogetatu la slaviculu n.Y..Tb cdrumu. Nesciindu acestea, de ce sa ne mai miramu deco acelasi autoru
confunda Pannoni'a cu PontuluEuxinll, eu tine Panoon1'a d'in evulu-mediu la resaritu de Dunare, seu bott"adia sarea si hotiulu in limb'a romana cu 41:acra~ si
c ul bUCl> !
Cuno, care dupo cum s'a VPdiutu mai inainte, sustir.e co Scithii era de origine
slavona, mai adPogindu a.nco si pre Kp6~oCot lpe cari ii face identici cu Chrobatii
de adi (156)], pre K6paAJ..ot (in numele caror'a vede litaviculu Karalus, mare, puter(151) Kritische Blicke in die Geschichte der Karpathen Viilker im .Alterthum und Mittelalter
Lemberg 1871, pag. 49.
(152) op cit., p. 85, 121 - (153) VIII, 12, 4.
(154) Vedi mai susa in partea anteiu a acestui studiu, si chart'a lui Ptolemeu aci anfssata,
(155) llikloslch. Dic bildung der Ortsnamen aus personennamen im Slavischen, Denkschri{t d.
Wien; Akad., 14 vol., 1865. - Roeiller, Zeitschrift fur oesten. Gymnas., 1872, p. 166, recensiunea cartii Doctorelui Szaraniewicz.
(156) Ji'orschungen i"'1 gebiete det alten Viilkerkunde, Die Skythen, Berlin 1871, p. 231.
www.cimec.ro
181
nicu), pre Bessi, cari suntu erosi Slavi, pentru co : in tierr'a loru curg11 riuri cu numi
slavonesci (?) ca Strymon, Bargu11, Syrmus, si pentru co lordanis (c. 12) dice co Besii
numiau Dunarea Istru,-cuventu as11menea slavonescu, dupo d. Cuno (157); pre SaltrOmati (158) Roxolani (159) Iazygi (160) Costobocci (161), Serbi, Gabri, Rami (162)
Carpi (163), CimHi etc.,-nu este de mirare deco slaviseadia si pre Geti si Daci. Argumentole selle pentru casti d'in urma suntu : a) Nttmi geografice 'in Daci'a esplicate
in chipulu cellu mai arbitraru prin limb'a slavona, pe care bine nu o cunn6s<le (164) :
l. Riulu Prutu de la radecin'a vechia slava plu cfl.nere:., de si Herodotu observa anume co Scytii numescu acestu riu in limb'a loru Porat'a (165); 2. Dierna, Tierna,
- identica cu slav. Cerna (166); 3. Tiarantos. nume slavonescu fiindu co si Dierna
este slavona (167), si riuletiulu de adi Cern'a e identicu cu rinlu Tiarantos alin lui
Herodotn; 4. Temesiu, de la rad. sskr. care se afla si in slavic'a tim Udu:. (168) de si Temesiu este ua forma noua ce ne intempina pentru prim'a 6ra la Const. Por
phyrogenetu in allu X-lea seculu : TqJ.~aljc;, pe codu numele cellu vechiu este Tibiscus. b) Numi de cetati: Sarmi-ze-getusa=corasiu allu Sarmatilorn:. (169); Kapidava
Cl)mparata cu numele de riu Pantikapes si cu numele de orasiu Pantikapaeon (170)
tote acestea=cu vechiula !!lav. patoka cres fluida:. p.Y.'Iina mare:.; Klepida.va.= cu
vech. slav. klepati tundere, pulsare, sonare, klopotati cstrepere (171) ; Utidava =
v. slav. woda, bulg. uda capu (172); Ramidava = poporulu sarmatu Rami (173);
Setidava = m.idowo (17 4), de si nimicu nu pote fi mai evidentu de ca. tu oo l1'idowo
vine de la polon. }i{yd cjidovu si ovo, suffixuh adjqctivalu topicu celln mai obicinuitu. [Compara ludendorf, IudeJ.Jburg in Stiri'a (175)]. c) Num cthnic.e: Kistobo(157) id. p. 231-232. - (158) id. p. 328.- (159) id. p. 3~2.- (160) id.
(161) id. p. 330.- (162) id. p 332. - (163) id. p. 3S5.
(164) Vedi recensiuneu.lui Ros1er, Zeitsch. fii1' ocsterr. Gymnas., 1872, p. 291-SO': Cuno in
ventedia unu slavicu primitivu banu. de unde deduce apoi numele parthicu Artabanus. pe ci.ndn cu
ventulu este ua contractiune d'in ~oia;vo; de la Byzantini, si nu ne'ntimpina inainta de nla X s~cula.
Miklosich, die slavischen elemente im Maghyarischen, p. 19, afarik, Serbische Schriftum, consi
dera cuventuln ca neslavicu. - Ase{llenea elu inventeadia pre slavulu orias nriasiu, gigante, de
unde trage numele princip;lui scythu (IV 78) Orikos, si allu reginei Amazonelorn Orithya -Elu crede
co form'a rusa gorodi't este mai vechin de etu vechiulu slav. rpa,u;or,, co d'in Sporii (numele slavilorn
la Procopius) s'a facutu ras. soboru adunare pc ci.ndu acest'a vine d'in vech. slav. cor,Gop'lo adu
mm, TJvoao;, cconventus unu compositnm si ela d'in 8'1. (grec, a:lv) si o!ipaTll. Lysa gom pentru
Cuno semncadia : munte coperitu cu padure, pe cnd o d'in contr'a lysa gora este verfu de munte
plesinvu, fora de padure (cech. lysy', polon. Jysy, rus. Jysij, slov. lisast). ct~.
(1G5) IV 48: E1ai oi OtOE o! plya;v a;u:ti.v ("la:pov) r.otE(v:E;, oti.; plv Y'- -;7.; I:>t~lhxr;.; Xwpr,; r.{v:E plv o!
{lov:E;, :6v ";E ~x:llht II6pa;-;a; X<XAE~at, "EAAljVE<; a~ rr~pE:ov.
(l6ti) op. cit. p. 234. Co Tsierna, tipva; nu e nume slavonn vedi si lung, op. cit., p. 263-264, care
observa co in Engadin este unu locu Zcrnetz, cu aceiasi radecina si cu unu sufim slavu pr'in aparentia, de si nu mai de slavi nu se pote dice co vorn fi locuitn vre-ua data acolo. Vedi si mai departe,
despre etymologi'a. cuventnlui.
(1G7) Cuno, op. cit. p. 234.- (168) id. p. 247.- (169) id. p. 2flG.- (1'i0) id. p. 241.
(171) id. p 243.- (172) id. p. 242.- {173) id. p. 340.- (174) iti. p. 242,
( 175) Rlialer, Zeitschr. fii?' oesterl'. gymn. 18i2 1. c.
www.cimec.ro
coi == iu partea linale cu slav. boki1 tnalu(17G); ero pe Aua.rtoi ii tine identici cu
Sa.rmatii 'AvocpT6qip1X'll.tot (177); d) Limb'a daca : D'in celle 33 numiri dace de plante
transmise de Dioskorides, patru le crede invederatu de origine leto-slava : 'll.pooat!XY1j
= lith. kregzdine; t:J..oxo.J..oc = lith. dagys, dagilleli; aE~IX == serb. zova, sambucus
oigrus : xpt~XoljAIX, a. germ. super. friudila, lith. prietelk-1, rus. prijatelnicea (178); si
e) Numi persona~ dace : Oroles
v. slav. orilii vulturu; Zalmoxis
za post,
trans si mrl1kati obscurari ( 179)!
Aci este loculu a ne aminti de observatiunea celebrului slavistu Fr. Miklosich,
Cu buna-vointia pote cineva fora multa patrundere sa slavisedie chiaru Me kka si
Medina (180)
Asemeni esplicatiuni limbistice ansa, chiaru deco nu aru fi numai apparinte, nu confirma intru nimicu theori'a despre slavicitatea Daciloru. Este destullu a ne aminti
numai co totu cu acelasi cuvinte esplica.te in chipuri diferite, Dacii fura candu germanisa.ti, candu celtisati.
6.
Aruncandu ua privire retrospectiva asup -'a opiniuniloru analisate despre na.tionalitatea G~tiloru si Daciloru resulta c.> acesti'a ou suotu nici Germ1oi, nici Celti, nici
Slavi de origine.
Ne remane sa cercetamu deco ei ou se potu asiedia cu m1i multa probabilitate intre
poporele d'io f::mili'a thraca.
7.
Herodotu este cellu d'anteiu d'in scriitorii vechimei, care vorbesce despre Geti
aretandu-i de cei mai viteji si cei mai indreptatiti, - adico adevaratii, proprii
Thraci (181). Strabon de asemenea ii numesce unu tribu d'in marea familia thraca,
resemandu-se pe marturi'a lui Menandros, si mai adaoga co : Dacii cu Getii vorbiau
uo'a si aceiasi limba (182 ). De si contr'a :leseversitei loru identitati Dio Cassiu se
pronuncia in modu hotaritu (183), nu resulta co Dacii aru fi avutu ua positiune ethnologica deossebita de a Getiloru. Cu atari marturii an sa negresitu co nu d obendim
(176) Cuno. op. cit. p. 330.
(177) id. p. 840.- (178) id. p. 3W.- Vedi mai departe. (179) id. p. 341.- ~
(180) .Mlklosich, die slaiJischen 01tsnamen aus Appdlativen (Denkschriften der Wiener !kad.
XXI, 1872) p. 77.
(181) Herodota, IV, !l3: o[ e-:(Xt . 8p7jfxwv iov~., ti.vo?'liw-:(X~ot xo:'t otxott~~o:=ot.
(182) Strabo 296. 303. 304. 305. - (183) Vedi mai suso ca.p. VIII, 1.
www.cimec.ro
18j
ua idee mai precisa de~:~pre naiionalitatea Getiloru si Daciloru, pene ce uu vowu vede
mai anteiu ce putem sci siguru despre nationalitatea insasi a Thraciloru.
Ethnographii si filologii moderni, recunnosct'mdu cu totii in Thraci unu poporu indoeuropenu1 difera numai in determinarea grupei la care ei appartinu ; unii ii afiliadia
cu grup'a arica, in specialu eranica seu baktro -persic a ; altii 1 cu grup'a europena 1 in
specialu sud-europena seu greco-italica ; ua a trei'a classa de invetiati le da ua positiune intermediara intre ambele grupe.
8
Tkracii suntu Erani. Lassen, combatendu classificatiunea de limbi si popore a lui
Adelung (184) in patru familii principale : 1 thraco-illyrica (appartinendu-i celle
mai multe popore d1in Asi'a mica la vestu de Haly~ 1 si in Europ'a populatiunile thrace
si illyrice); n~ pelasga ;IU- greca, si Iv-a latina,- pe cuvinte co acea classificatiune separa limbi forte aprope intre densele 1 admite ua familie speciale de limbi :
thraco
mica-asiatica armena, despartita de Helleni, de Illyri (la cari appartinu
Skipatarii seu Albanesii) si de vechii Italiei (U mbrii, Oskii si Latinii) prin proprietati imposibilu de determinatu d'in caus'a cunnos'lintiei insuficiente a acelei familii,
care coprinde urmatorele limbi : armena, cappadocica, phrygiana, limb'a Bithyniloru,
Thyniloru si Mari jandiniloru, si in fine limb'a thraca (185 )- Despre cea d'in urma elu
observa anume, unindu-se cu P. Botticher (186) 1 co ea schimba pe ~skr. hin z: Bt~tX
unu felin de grau si Cetp(t., ua haina pe d'asupra, reduc(~ ud u-sa la radRcin'a sskr. vrih ,
cresce, si hri a lua; n-a co ea nu deosibesce pe f de s. cum probeadia numele thracu
~~Xpocmipcu taitoru de capu:., care vine de la sskr. 9iras capu (origioaru yaras, corup.
gr. x.!ip"IJ). ei sekr. pr in causativu cu simtiu de: a duce la capetu, a fini, zend. pere a
!lfc~.rima ( 187), si III-lea, proba co 'rhracii appartiou grupei arice este numele unui
tbracu numitu chiaru.'ApetiX (188).
Lagarde (18!)) si Gosch9 (190) comparandu glossele thrace si phrigiene de prin
www.cimec.ro
184
scriitorii vechi cu vorbele correspundietoare d'in armPn'a, zend'a, neo-persan'a , au ajunsu la conclusiuuea co limb'a thraca se cuvine grupei eranice, opiniune ce o vedemu adoptata de cOtre alti inveti ati ca: J usti (191 ), Renan (Hl2), TomascbPk (193),
Blau (194), Ellis (195), Di~feubach (196), Mordtmaun (1~7), Fligier (198), Hasdeu (199) etr. {200).
!l.
Thracii suntu indo-germani d'in grup'a sudu-?uropetla. Dupo Augu~t Schleicher (201) limbile iudo-germanice se impartu in trei grupe: 1 grup'a asiatica ~eu
arica, consistandu d'in famili'a de limbi indica (vechi'a limba indica si sanekrit'a) si
iranic'a seu eranic'a (vechi'a baktrica seu zen da, vechi'a persana, si limb'a arrnena):
2-lea grup' a sudvestica europena, consistandu d'in grec'a (cotre care mai aprope de
catu tote sta limb'a albanesa), d'in italic'a (latin'a, umbric'a si oskic'a) d'in celtic'a
(vechi'a irica), si 3-lea, grup'a nordica :europena, consistaudu d'in famili'a slava, lituana si germana. Procesulu de divisiune allu acestui corpu de limbi iudo-germanice
Schleicher ilu presenta sub urmatorea schema (vedi pag. d'alature), in care lungi~ea
liniiloru semneadia durat'a, iara departarea unor' a de altor'a gradulu de inrudire (202).
Astu-feliu, dupo acesta schema IndoGel'manii se despartu mai anteiu in doue grupe:
intr'ua parte: Germanii vi Slavii, .:.Otr'alt'a Arii (Tndii si Eranii) Grecii (la cari se
numara si lllyrii) ltalii si Celtii. Mai tardiu apoi Germanii se separa de Slavi, ero
Arii de catre celle alte trei familii, urmlmdu mai departe fie-care grupa a se subimpart( in acelasi chipu.
(191) Handbuch der Zendsprache.
(l94).Das Albanesische. als Hulfsmittel tur ~Erkliirung der Lykischen InschJiflen in Zeitschri(t
d. d. m. Gtsellsch. t. 17, Leipzig 1863, p. 652 sqq.
(195) The armenian or~gin of the Etmscan.~, p. 5. sqq.
(196) Origines Europeae, 45, 65. sqq.
(197) Uebe1 die altphrygische Sprache, in Sitzut~gsberichte d. k. bayl'. Akad., 1862,t. 1. p. 12- !{8.
( 198) Beitraege zur Ethnographie Kleinasiens und der Balkanhalbinscl, Bresl&u, 187 5.
(199) Column'a lui Traianu, 1874 nr. ti si 6.-1876.
(200) Despre val6re& &cestei theorii vedi mai 1& vale, ~ 15.
(20 1) Compendium der 1'ergleichenden Grammatik der Indogermanischen Spmchen, vierte au
flage, Weimar 1876, p. 5-9.
\202) op cit. p. 9.
www.cimec.ro
185
..z
<oi
f'l
<
...>
...po
.....
...<
11
!:
:E
ii
11.
ico:
..,ri;
z
:;;:
""III:
Ul
Q
co
CI
Ql
:E
...
>
(203; Allgemeine Ethnographie, Wien 1873. p. 70 seq. Theori'a lui Mneller se pote inchipui prin
urmatorul11 arbore :
]L_--,-__
maa
Arii-germano-slavi
---~------'-~
Arii-slavi
O]lllfO:I;Uf)
Q
~
..
a'.l
(!>
:;::.
~.
www.cimec.ro
13
Arii
--,----
.....
186
cei d'anteiu cari s'au despartitu de comunulu trunchiu au fostu Illyrii cari, mergend
cotre sudu occupara peniosul'a Balcanica si tiermurile peninsulei italice. Apoi cu
timpulu restulu limbiloru indogermanice se facu in doue : Celtii, Italii si Grecii de
ua parte; Arii, Slavii si Germanii de alt'a. Celtii se despa.rtira de prim'a grupa apucaodu spre apusu, ero Germanii, de & doua grupR, apudtodu spre miadia-noptt'.
In ftne se separa si Italii de Greci, si Slavii de Arii, cari la rendulu loru se bifurca:
in Iodi si Erani (Persii de adi, Kurdii, Ossetii, Armenii (204), llelutsc hii si Afganii
~ro in antici tate calle mai multe popore d'in Asi'a mica, c:i Phrygii, Cappadocii etc.):
Thracii aru fi dero pre langa Basci cei mai VE'Chi locuitori ai Europei.
10.
Es.: abhi ad, pe clindu grec. ci:.L:;;i, lat. amb, v. germ. sup. umbi, vechin-iricu imm semneadia
ccirca etc.
.
3 Motive istorice culturale : commnnitatea numiriloru agricole, alle secerisiului .si macinatului,
numai in limbile iudo-europene. Vedi anso d'in contr'a Hehn, Culturpflanzen und hausthie1e in
wem ubergang aus Asien nach Griechcnllmd und Italien sowie in das iibrige Europa , p. 399.
4o Mutatiunea germana a snneteloru (lautverschiebung) in unele cuvinte presupune consonantis
mulu limbiloru europene, ~ro nu alln celloru arice. Es. k d'in ik provine d'in medi'a \ni ego, Eyw,
~ro nu d'in aspirat'a sskr. aham;
5' Tote limbile europene sun tu mai cu sema de acord o in conservarea vechi-ului si originarului a,
si in forte des'a scoborire a lui in e si mai departe in i, pe candu vechi'a indica si vechi'a persicn
nu cunnoscn in genere pe e scnrtu, ero scoborirea lui a lai, numai in numeru limitatu, anticulu
baktricu e (ecnrtu), depcndinte de consunantele laturalnice, neavendu a face cu curopenulu e, care
nu atrna de densele. (Vedi G. Curtlns, bericht. d. slichs. ges. d. wiss. 1864.. p. 9 seqq). Es. cu e
~. se1, sa.ihs, szesz\, ~estl; d'in contr'a: sskr. ~a~, vechiu-baktr. kh~vas, pe cndu in gr. :l:ow, la.t. aro,
igot. arja, lit. arii!, a a'a conservatu; si in fine
6 Visteri'a de cuvinte commune ce ne 'ntempina in mai multe limbi europene, ai\unate de Fick
in Worterbuch d. indgerm. Sp1. 355 sqq.
(~09). op. cit., p. 6-9.
www.cimec.ro
18?
rerman'a.
(10) <> ftnlo lu ro (Il) cn semnuln '"'-' d'asnrr'a lui an.
www.cimec.ro
188
vic'a, de unde deduce (213) co limbile cari suotu geograficesce mai apropiate, au si
trasuri comune mai multe de catu calle mai departata, co prin urmare ua midilocire
continua duce de la limbile indice, prin calle eranico, la celle slavice, si de la acestea la celle lituanice; si in fine co slavic'a contine mai multe trasuri arice de catu lita.vic'a, eranic'a mai multe. de catu sanskrit'a. Aceste asemanari nsa fiindu de asi
natura co nu ne auto risa a pune pe slavoletici mai aprope de ramur'a arica de catu de
germani, urmeadia (214) co: Iitavic'a pe de ua parte se 'olantiuesce in chipu nedespartibilu de gflrman'a, pe de alt'a totu astu-feliu de aric'a, de unde dero: opiniunea unei limbi
primitive slavo-letto germana, ca si a unei limbi primitive slav o letto- ari ce, este
falsa, oefiiodu justificata nici un'a nici alt'a prin fapte limbistice. Atunci (215) trebua a recunn63ce co : sla\'olettic'a nu este nici limba arica nici europena, co ea nu se
pote desface nici de aric'a nici de germanic'a, fiindu numai midilocitorea organica
a amendoror'a. Aose deco nu admitemu ua limba primitiva nordu-europena, nu putemu admite nici ua limba primitiva europeoa (216), pentru co in sudulu Europei, c
si la nordu, nu asista ua granitia intre aric'a si limbile europene, - assemenarile
limbei greca de ua parte cu la tin 'a si celtic'a, de alt'a cu limbile ari ce fiindu de asia
natura (217) co oa nu se pote desparti nici de unele nici de altelt>. Totu astu- felin si
alle llitinei cu celtic'a, prim'a fiindu midilocitorea organica intre tote alle selle vecine : grec'a, ceHic'a si german'a; - cum asemenea si celtic'a este midilocitorea
lu!m-, sskr. sam, d) substantive collective seu abstracte in locu de numere cardinale : ph\H =sllkr.
patlkti- cincime, deYMtl..=v. baktr. navaiti nonnime, des MI= sskr. da~ati diecime (12); e)ordinalnlu
prlvu primiiiu ...;:: v. pers. paruva-. v. baktr paourva-, sskr. purva; f) si. bogu Dumnedieu o=- v. pers.
baga, V. baktr. bagha-, phryg. lhya1a; (Zd~); SV,At.U !it szvcntas sfantn --= Y. baktr, ~penta- (13);
3o Aceiasi numire a nuntii la Slavoletti si Arii (Ved;. Anexu II sub vedu) si a scrierii la Slavi si
Persi: v. bulg. pisati a scrie, v. pers. ni-pis, n:j-apisam scrissen. (H)
(213) p. 1:>.- (2L4) p. 16 - (215) p. 17.- (216) P 19.
(217) Assemanarile grocci cu limbile arice:
1 Schimbarea intre :i-privativu (inaintea Consonantelorn) si :i~-privativu (inaintea Vocaleloru)
e ci\ndu latin. in-, germ. nn- remane neschimbatu si inaintea consonanteloru (15); si
(12) t'lek, op. citat, p.
~7.
pa.n\ti, f. cnrirne,
an. fimt. f. cinci (tle ('S. fimtar - tlJmr, jntlecat'a Uc- cinci); slav. sesli si&S51t1 =a A. 51Ptt f. sie8st>
(pentru seh-ti, acesl'a pentru eho-ti, precum an. setb al sicsselea = oohton-); olav. dse,\\ li (lit,!<leszimtio diece,
s~kr. tla~ati Uiecim~) comp. golh. -ta.ihnntl d'in sibun- taihnn(l ;o, ahtau-taihuml 80, ni.nn-taihuml g!n. -tnihunlli~
90, ta.ihuo-ta.ihunll 100, in care -taihond are fonctinnea numPrnlui c,\rdinalu, intoemai eri. liLavicolu lleszimt.i-s diece,
v. slllv. 4losJll'i Uiecfl, si in oposit.iun('J cu Rskr. 1la9ati tle-catla,-Si in fin<", vechinlui-slavo dev,}.,t'i 9 ( =zf'nd, navaiti
nflnime) pote sa-i roneRpnntlia germ. dialoctalu ninndi-. Astu-rrlin Germanii st.an prin systemoln llr numeratore
tntn at.ilu tlo apropc do Arii r<tn ei Litavii ei Slavii.
(13) AnRo. si german. ansu- Dumnedit1 1l
zrnd. a.hn tlomnui golh, huns)a- sa.crifil)io
t::Rkr. fVtra, golh. hveil-s
reflf'xn alin sslr. ~vid a Il a1lllt, prPcnm lit. szvit, r rcftcxnlu sikr. fVit a 11 a.lbu, a~i:i co resoHnsi Ueacl na atingere
de ua. potriva a listeri('i de cuvinte germana sl slavolettira r.u aceia a limhiloro ariel"'. Yetli J.~ick, op. cit, G7.
(14) Fiintl-co nimeni nu polo admite> ca Arii si Sla,,ii sa fi sciutn scrie in C'poc'a c~:1. f6rt.p departe a connPxinnei
Joru limhi::~tice, Fick (op. cit.. G'l) preosnpune : s<:u co Sladi a. imprumutatn cnnnoP~:cioti'a a.rtii srrhmlui imprC'ontt.
ca cnventnlo pisi-ti, a. scrie, tiC' la Per~d prin miUilorirNt. Scythilorn, et~u co pers. nl-pis si v. slav. pisi-ti nu suntu
itlenticC', primulo l"enimlu <lC' la radecin'a pis, lat.. pin.erc, cello d'allu donilea Ur la aricnlu pir a tai:'l, a :~.ugravi,
a impodohi, caro se afla. si in slav. pl~-t.rll. pestritiu, ant. germ. sup. ft'h, pesl ritin, i:CJlxtA.o;, = sskr. pet;ala..
(15) Ace~ta coincitlenlia. e numai aparPnt.a., perll~rea. naso.lAi provenin<ln 1l'in Jogilo phoneUce alle limbei grece,
= navon
~p.
www.cimec.ro
189
~t~n
i
C/
(.~/
/ /
/,,
""
y'
-~~- -
()
_9_!-..---;~
- , (')
-~..._,
""- .
~-
(1
'
'
/""
1 ( ( Kk\
\\
<
'
\~-->!../ )
\ \ )i,~-r X 1
.~<._ ""' e---\-a.:--/t /;i.,
\
/'2t'
1'
("~
'
1
1
./"'
ct'-----t-:--[
i -~-/"'(\-
~~
....
'
.-:J---~ -
',
--i------r
(17)
www.cimec.ro
190
daca, scytha, sarmatica si alanica aru fi numai undele puas~;~ in misicare alle unei'a si
acelleiasi inundat_iuni de porore de la resaritu prin portile nordice alle Iranului, inund a tiune in care und'a cu catn inaintea dia mai la apusu cu ata tu se de partea dia mai
multu de originarulu aricu, asia co scythic'a, sarmatic'a si slavic'a suntu mai aprope
de aricu, in specialu de vechiu baktricu, de catu dacic'a, thracic'a si illyric'a,- ellu
compara mai multu seu mai pucinu nemeritu glossele si numile proprii thrace cu cuvinte si numi proprii eranice, slavice si celtice ( 220) spre a ajungA la conclusiune
co : precum limb'a thraca are multe assemenari cn aric'a si in acelasi timpu cu grec'a
si latin'a, totu asia si limb'a daca (un'a d'in idiomele calle mai nrudite cu thrac'a)
- pe langa trasurile commune de afinitate cu thrac'a, are altele nu mai pucinu cu
litavic'a si slavic'a.
12.
Este meritulu lui August Fick de a fi probatu intr'nnu chipu stralucitu nefundameotulu theoriei de limbi midilocitore a lui Schmidt, pr'in oper'a sea: Unitatea
limbistica de uadiniora a lndogermaniloru Europei (::121), si de a fi precisatu loculu
ce trebue sa occupe Thracii in famili'a indo-germanica (222). Schmidt considerase
accordulu slavicului s, litv. sz, cu sskr. vechiu-baktr. Q fatia de k allu celloru-alte
limbi iudo-germanice, ca ua proprietate esclusiva a limbiloru arice si slavoletice
trageodu de aci cellu mai de capetenia argumentu allu theoriei sele, - aiogurulu
care dupo densulu aru ajunge sa darime opiniunea unei limbi primitive europene.
Forti'a probanta anse a acestui accordu phoneticu se iotemeiadia pe suppositiunea co
limb'a primitiva nu cuonoscea de catu unu singuru k (k-sunetu fora deosebire de casulu randu arlculu k correspunde slavo-litav. sh, si candu ellu coorespunde .slavolitav. k), suppositiuoo care este cu deseversire gresita. Ascoli t223) mai anteiu, si
apoi Fick, probara co in limb'a primitiva indogermanica a fostu doui deosebiti k (k si
k.) cari laiisara urme neindouiosse in tote limbile iudo-germanice (afora de aric'a si
slavoletic'a, in celtic'a, italic'a, grec'a si germanfc'a). D'in acesti doui k, unulu k
aricului k si c, grec. si (kF =) x x'X.,7t 1r1r, t tt, lat. c si qv, (celtic. kv =) iric. c =
gallo britic. p, slavolettic k, si german. h si hv; d'in contr'a cellu altu k, = ariculu ~
grec. 'X. (ero nu xF si celle-alte), lat. c (nu si qv), iriculu c = gallo-britic. c (nu si p),
www.cimec.ro
191
litav. sz, slav. s, in fine german, h (nu si hv) (224:). Pr'in urmar& paralelismulu arieului k cu slavoletticulu k, a arie ului ~ eu lit. sz, slav. s nu probedia intru nimica
a6nitatea arieei eu slavolettie'a, nici crolulu de iutermediatoriu allu slavolettioei
intre aric'a si limbile europene, nici neesistenti'a de uadini6ra a unei unitati limbistice a tuturoru poporeloru europene, ei d'in eontr'a, ellu invedereadia unitatea limbistica si ethnica de lunga durata a catoru-va membrii d'in grup'a europena, eommunitatea de traiu a ambeloru grupe nordica si sudica europena (225).
Allu douilea argumentu mai insemnatu allu lui Schmidt p8Dtru opiniunea sea despre rolulu intermediatoru allu limbiloru slavo-lettice intre germanic'a si arie'a, este
communitatea visteriei de cuvinte a Slavolettiloru si Ariloru (226). Pe caudu in germanie' a nu se afla de cotu 15 radacini si cuvinte cari ne intimpina numai in limbile arice,
in limbile slavolettice d'in contra se afla 61 asemeni radacini. Fick a probatu (227)
mai ant~>iu ro acestu resulhtu este ilusoriu, fiindu-co in adunarea reflpxeloru de cuvinte arice d'in ceHe doua grupe limbistice (german'a si slavolettic'a) Schmidt a procedatu dupo principii cu totulu diferite; asia de esemplu, pe lit. teku teketi, a alerga,
a curge, vechiu-l!bv. tek,'t\ te ti a alerga, a curge, ilu aduce ca parallelu cu sskr.takati, a trage, a asvrli, a derim, cu vechiu-baktr. tak, a alerga, a se grabi, a curge,
de si radicalulu tak cu insemnare a curge serva c basa in grec. njxro StcXX'r)V ca
alerga, a se grabi, in tax-6~, tcix-oc: etc. (228). Apoi, Fick facendu singuru unu registru de cuvintele germano-arice si slavoletto-arice ajunse la resultate diametral
menta contrarii celloru de susu, si anume co : germanic'a se asemeila in partea-i lexica cu aric'a cellu puciou totu attu cotu si slavolettic'a : cl>ci pre candu in germano-aric'a se constata 82 radacini si cuvinte commune, in slavolettic'a-aric'a numernlu acestor' a este de 65-70 ( 229). Mai departe, dupo ce areta co nici Greciloru nu
li se pote atribwi rolulu de medilocitori intre Arii si ceillalti Europeni (230) fiindu
in tote punctele curati europeni, c unii ce au alcatuitu ua dini6ra parte d'in unitatea limbistica europena, autorulu cerceteadia deca unu asia rolu nu se pote ca sa fi
avutu alte popore, si anume: la nordu Scythii si Sauromatii, la sudu Phrygii i Thracii
cu tote semintiile mai mici : ~ Paeopi, Mysi, Dardani, Lydieni, Paphlagoni 1 Cappadoci etc.
(224) op. cit., p. 60.- (225) id., p. 30-84. -- (226) Scbmidt, op. cit. p. 18 si Annex. II si III.
(227) op. cit, p. 40-60.- (228) id. p. 40. - (229) id. 41-56.
(230) Intre alte argumenta (p. 139-160) aduce si acest'a: co raportulu radeciniloru i cuvinteloru italo-arice cotre celle greco-arice este ca 1 cotre 2, iaru nu, cum voesce Schmidt, de 1 cotre 5,
si prisosulu aricu in grec'a nu probedia inrudirea mai strinsa a ei cu aric'a, ci ellu trebue esplicatu
prin faptulu, recunnoscutu de insusi Schmidt (p. 23) co : grec'a a inceputu a fi limba scrisa cu mai
multe secule inainte de latin'a, si de acei'a, unu numeru de cuvinte commune la origina tutoru Indogermaniloru, cari puteu fi si in ltali'a, s'au pastra tu in grec'a, pe candn in limbile italice numai
de aceia elle lipsescu, fiind-ca acelle limbi s'au fixa tu mai tardiu prin scrisu. Se nu ae uite anco, c:o
italic'a in genere c mai saraca in cuvinte de ca tu cea greaca; acest'a fiind cotre prim'a ca 2 cotre
1, nrmeadia ca si numerulu cuvinteloru greco-arice se fie indouitu mai mare de cotu celle italo-arice;
ceia-ce relativu se potc dice : Italicii au totu atate:~. cuvinte ari ce, ca tu au si Grecii; deci acesti'a nu
euntu mai inruditi cu Arii de cotu cei d'anteiu.
www.cimec.ro
192
In ce privesce pe Scythi (231) ellu considera cu dreptu cuventu cestiunea Gthnogratica ca deseversitu deslega. ta de cotre Miillenhoff (232) pentru eranismulu loru;
prin urmare ei nu ac puiutu fi mPdilocitori intre Arii si Europeni. Catu despre
Phrygi si Thraci r('sultatele la cari ajunge invetiatulu filologu suntu decisive pentru
a nu hesit unu minutu macaru asupr'a locului ethnicu ce trebue datu acestoru popore: nici Phrygii nici Thracii nu suutu Erani, ci apartinu lndogermaniloru Europei.
Pentru c cititorulu cal'e nu are la indemana pretioss'a scriere a lui Fick sa se convinga d3 acesL'a, arretu aci pe scurtu eate-va d'in argumentele demonstratiunei selle.
13.
www.cimec.ro
19H
~XC~Y
ace. &Cswx barba, mustatia, compusu d'in prefix. & si CeY = jYu<; barbia, lat.
genu-inus, gena, vechiu-iricu gen gura, goth. kinnus barbie; sskr. hanu maxila.
ct'X.ptattY ace. morareasa, painareasa, idem cu prefix a, si radie. 'X.pt<; = krus a pisa
a strivi, a faraminti, comp. lat. crus-ta c6je, prajitura, lit. krusz-ti a sfarama in mici
grauntie, in pulbere, krusz-tine ordiu curatiatu, kruszl\, grindina. Krus cu acestn
sensu nu se afla in aric'a.
Aceiasi radicale este in 'A-'X.pta-Eo:-;, numele lui Kronos, cu care compara lit. pakrusz-ti a scadea, a slabi, sukru11z-eli-s omu betranu, slabanogu, in decrepitudine.
lip!J.ci-Y, r~sboiu, de la radicalulu ar, de unde vechiuslavon. reti disputa, lupta= sskr.
r.ti, vechiu-pers. ham-arana ciocnire, lupta, lat. ad-orior. Probabiln co tip!J.ti este identicu cu OpfL~ care vine d'in op opYtl!J.O:t.
~ttYj'(O~, atagns tiapn, acelasi cu ve~hiu-slav. kozi1 = s~kr. chaga, chiiga tiapu, form'a
primitiva skaga, 8kga. Pentru trecerea lui ~k io tt prin 'X.t vedi esemple in grecasca; comp. si thraciculu 'X.t(ato:; caelebs = vechiu-slav. cisti:'i=lit. skyata-s curatu.
B1Xj1Xtoc;, ZAns allu Phrygieniloru; comp. v. slav. bogu Dumnedieu = z~nd. bagha=
v.pers. b,ga Dnmneiieu
s"kr. bhaga domnn, nume allu unui dieu, si v.slav. nebogti fora averi', d11 unde bogi'i
sskr. bhaga m. avere, prosperitate, norocu.
BIXA~Y r~ge apartine mai anteiu slav.bolij mai mare, mai tare; se compara cu mai
pucinu dreptu la.t. valere, vecbiuiricu flatb (= vl-ti-) domnie, stapenire si sskr.
bala putere. Comp. MtHlenhoff, op. cit. 566. - Cuoo op. cit., 274.
B~!J.~IXA.o-Y. IXtootoY, comp. lit. bybi-s, bybeli-s demin. penis. In aric'a nu e nici-ua
urma de acestu cuveutu.
BEM; pane, apartine radecinei europene bhag, a c6ce d'in rpoojoo a frige pe grataru,
german. bakan bOk a. coce. Cuno (2?5) ilu coUJpara cu armen. haz.-Mllller (beitrge
lli 90) reduce cuventulu la radecin'a persana pac.
In Bptje; = Bpuje~ = BpujoL, este radecin'a europeica bhrug, lat. frug, goth. brukjan. germ. nord. snp. brauchen ; Phrygieoii se nu miau dera homines frugi, omeni
abili, utili.
In ~~t'X.lil!J.O:to: numllle unui dantiu phrygianu, ~!re'X.i>YoiXt numele demoniloru, SI recunosce radecm'a ~pe'X. a sgndui, a clatiD, a vibr, caro se gasesce in aog. sax. bregdan bragd cu acelasi iotiellesu. Nu e de coruparatu ariculu bhr~ a hesita, a balan tia,
11 cadea, a resturn, d'iu caus'a lui 9 si a sensului.
www.cimec.ro
194
Bepeximat, numele unui tribu phrygiaou, se reduce la radeo. ~pex, ~epsx a lumio,
care indi<Ja pe sndeuropeoulu ~.pe candu ariculu bhr~ a. lumin indica. pe ariculu ~
In german'a brehen a straluci, brehend = Bspexovt - splendidus.
jdt/..Aapo-~, '(5Aapo-~ soei' a fratelui, in locu de yar~'~-po-~, de la cuventulu europenu
(ce nu se gasesce in aric'a) galva-s = "(tXA6oo~ = lat. glos = v. slav. z~lva.
"(Aoop6-~ auru, pote d'in roAFo-po-~, are radec. europena J!hal a tl galbenn, verde; pentru forma comp. X.Aoep6-~, X.Arop6-~ (d'io x.oAFe-po-c;); pentru sensu comp. v.slav. zlato
= goth. gultha - auru. In aric'a radecin'a corespondietore suna har, iaru in eranic'a zar.
oti'l-~ lupu = oa~'o-~ e acellasi cuventu cu -&ro-~ gen.1ho6~ (pPntru {too~' .=: -3-oFo) siacalu. R>~decin'a este dhu a face sgomotu, vijelie, de unde de es. v.~lav. divij, di-ki1
selbatecu.
sAt>!LO-~ numele phrygianu allu flautului, pote
seu mugetulu animaleloru ',= elma-s).
ttXA(;!LO~
s~t-~
(mai corectu pote iCt-~) ariciu, = lit. emys = v.slav. JEII\t. ro. ariciu, comp.
v.slav. ja.zvli, v.germ.sup. igil, n.germ.sup. Igel. In aric'a nu este nici ua urma
de acest'a.
sx.i>~o-,;
C5hta pl. n. verdetiuri, legume, comp. v.slav. zlaku m. verdia; radecin'a europena
este ghal a muguri, a rasari, a inverdi; comp. lit. zel-ti, v.slav. zelo iarba, verdia.
Cs!LeAe-vacc. sg. sclavu, v. slav. 11\t.H-JK>, 11\.\\-TH 11\~-EI'Ih a leg, a lega cu sfor'a
de unde, 11\h\'rEI\t. lantiu de gutu; Ce!LeAe semneadia dero captus, prinsu. In aric'a lip.
sesce ra.fecin'a gam, a lu, a apuca.
Cstva p6rta, de la radecin'a europena ghad a cuprinde, a apuca, d'in x.avtivro, iix.aoov,
lat. hed-era, pre-hendere, goth. gitan, engl. to get, angs. geat = engl. gate p6rb.
Ceo!Ldt isvoru de la Co, gktt, a versa= x.o, x.soo, la.t. ffi-ti-s, fu-d, fu ode ro= german.
geutan gutans a versa. In aric'a ku semneadia a jertfi, iar nu a vers.
xlxA-rJll ace. constellatiunea ursei mari la Phrygieni, care la ceillalti Indog.-rmaniGreci si Germani - se mai num11sce si Cana; de acei~ putemu compara xtXA'fJ cu
xuxAo-t; = angsax. hvPogol, <1ngl. wheel r6ta. K initialu s'a slabitu in O in calle
doua limbi arice : in aoscri ta se dice ciolcra, i in zeod ceokhra.
xl!Lspo
t;' vou~
www.cimec.ro
19l'i
Kunes pare" fi insemnatu la phrygieui cane; comp. xuoov, lat. canis, vechiu-iricu
ku. pl. kun. Platon, care ob3erva asemanarea numelui d~ caine la Phrygieni si
Oreci, n'aru mai fi facutu acesta observatione, deco acestu nume aru fi avutu in
limba phrygiana un ~ initialu c in sskr. rvan si in zenda ~un.
Kopo~(lYts~, 'ltop~(lYt~>~,
numele lui Zeus, dieul suprem, e formatu d'in radecin'a magh a pute.
Mtilllj~ si Mlioolj~ vechiu rege si stremosiu allu Pluygiloru, MliY'IJ~ nume phrygianu
obicinuitu, correspundu germanului Mannus, stremosiulu primitivu allu Germaniloru
si sskr. manu, manos omu, omu primitivu.
ttEtp legatura de capu, comp. seu lit. mutura-s tistimelulu femeiloru, ce 'lu porta
a dou'a ~i de nunta, seu vecbiu-nordicu motr (adie~ mutra-) gen. motrs n. con
ciur'a femoiasca, bonnetu.
Y'ljYLto-~ cantecu uritu, de la Y'tJYL = lat. onia, cantecu tristu, lugubru. In aric'a
pu se afla nimicu corresf!undietoriu.
opou adv. susu, pentru Fopou = armen. i ver, i veru, i veroi susu, d'asupr'a , d'in
nou; insa compara silit. virszu-s = vech. slav. vrilchi:i partea superiora, verfu, vech.
slav. vrilcbu adv. susu.
Hli1t-~ numele bitbynicu, deci tbracicu allu dieului pbrygicu "Att'tj ~=&tt, lat.
att.a, gotb. atta, v.slav. otlcl tata. Astu cuventu nu se constata cu certitudine in aric'a.
www.cimec.ro
196
oo'ltxo~ seu o6'1t'lto.; =lat. soccu-s, pantofu, comp. ~eu ofYI'.XO~ cu zend hakha talp'a
piciorului , seu o6'1t'lto.; (pentru O'ltO'It'ltO~) cu germ. 8k6ha-pantofu. h initiala in cuventul zeodicu ti ce loculu lui s primiti vu conserva tu in cuventulu phrygiao.
umfl.
udro-apa, comp. gr. oopo- de es. in (iy.uopo-~ = sskr. an-udra fora apa si germ. vatra, vech. germ. sup. wazzar, n. germ. sup. apa. - Pott (Zeitschr. VI 263) admite ua
forma phrygica ~aou apa d'in Clemens de la Alexandria (239).
De aci se vede co Phrygii nu potu fi Erani pentru co : sunetele caracteristice alle
erano aricei : ks la inceputulu cuventului, c (tcea), j (dscha) '( si h (provenitu d'in s)
lipsescu cu totulu limbei phrygice, pe dwdu a.cest'a a.rretta tote caracterile unitatii
limbistice europene: unu e de1:1tullu de desvoltatu in &.'5Y-, ~a'lto.;, ~ps'lt-, e/..utJ.oc;, e~lt;,
CsA'Ittcx, C5tJ.EAEY, C5twx; europenulu l in ~cxi..~Y, ~citJ.~cxl..oY, '(&.1../..cxpo;, '(Aoup6~, sl..utJ.o;,
Cahlcx, C5!J.EAEY, 'ltt'ltAlY, si compositiuni euroiJene streine aricei : -'ltplo-tt;, 1aA/..cxpo.;
'(Aoupo~,
Deco anso Phrygii se apropie mai multu de grup'a nordica de catu de r.:ea sudica,
cestiunea nu se p6te deslega de ua cam data: pentru prim'a aru vorbi phryg. C care
correspunde pre deplinu lit. iT\, slav. z (atatu C catu si z. provenindu d'in primitivulu
g seu gh); ero pentru cea de a dou'a, faptulu co pe dtndu k, primitivu devine la litvani sz si la slavi s,-in limb'n. phryg1ana elu se pronuncia ca unu curatu k,-caracter~
propriu grupei sudice (Celti, Italiei si Greci). Comp. phryg. kunes, caae cu lith. szu
v. slav. suka; si ~pe'lt sskr. bhra9 (241).
14.
(239) li a lista de glos6ele phrigiene vedi la Lagarde, gesammelte Abhandlungen 1866, p. 283 sqq
(240) Cuno, (op. cit. p. 274-277) nu aduce nimicu altu pentru era.nismulu Phrygiloru de ca tu cu
vin tele : Be;u (?), Batyat1o,, Bli).r1v, ye').atpo,, llexo,, si E'x''''P pc cari le esplica cli.nilu bine candu reu pentru
a. conchide co insusi d'in motive geographice Phrygii sun tu Erani, si in specie armeni. - Cornelius
FllgiPr, Beitrge zw Ethnographie Kleinasiens und cler Balkanhalbinsel, Breslau 1875, crede a
darima ctymologiile glosseloru phrygiene date de Fick, prin cJnstatarea unoru legi phonetice, cari
nu sun tu celle specificu eranice, ci acelle cu totulu nordu-europene. Ellu esplica numele propriu Midas
prin sanscritu midh a minti (p. 20) de si in ~an6crit'a ca si in zend'a verhulu suna mith; Pe xLIero
vou, ilu rleduce de Ja pars. ke.mr craniu, de si nici sensulu nici form'a cuventului nu permite acest.a
etymologie; tii Jeco gasesce asemanare intre Batyat1o, phrygicu si bogu slavu, afirma co Slavii l'au
imprumutatu de la Erani, de si e mai probabilu co ambele cuvinte dateadia d'in period'a primitiva
a unitatii indogermanice ; etc.
(241) Flck, op. cit., p. 416-417.
www.cimec.ro
197
si Phrigii, - departe asia-dara de alle Ariiloru,- caci emigratiunea Thraciloru bithynici in Asi'a-mica are locu tardiu, iu timpulu deja istoricu.
31a resturile limbei thrace, (242) d'in care voiu aduce mai multe indicate si analisato dt~ c~lebrnlu filologu (243), punendu-le in compa.ra.tiune cu esplicarile lui Ro 8
ler (244) :
Bp[IX ora.siu, cetatiue intarit:1 in BpsiX, ~"l)l.t>-~p[IX, MEYE-~p[IX (grecisatu in Msaw
radecinei var a incongiur., comp. lit. ver-ti a deschide si a inchide
v.
slav. vr.v. vlrie-ti a. vri, v. slav vora f. imprejmuire, vrata n.pl. = lit. vartai pl.
porta, o~k. veru ace. portam. Rcsler compara osset. bru, castellu intaritu, vechiu
baktr. vare, vara locus circumseptus, noulu pers. brfi arx castellum, br, ba.rgb, residentia regesca, sia v. wari turris, do mus regia.
~pE1X)
a. rasuna,
"P~KH.V.'fll
'(SYtiX n. pl. Canae correspunde a. n. kjot dat. kjiitvi o. Carne, care se reduce la ua
forma gendva = ('(E\IOIX =) '(SYtiX. - Rosler raporta cuventulu la gr. svt-, lat. int.
dandu-i sensu de maruntaie, apoi carne.
UI.!-Lol.~t<; numele dieului thracu; CIXI.!-Lo - dnpo L<1garde si Riisler aru fi= sskr.
carman pdle, inveluitu cu pFtlle; F10k Obierva correctu contr'aacestei 11tymologii esistenti'a lui l in cuventulu thracu, faptulu co thraciculu si phrygiculu Cprovine d'in g
s~u gh, ~ro nu d'in origioarulu k; ellu compara C1XAf10 cu grec. XA1X!-L6-c;:. cA se raporta
c11 si XAIX .y[o si XAIXtYot la radecin'a ghal a coperi; ero a dou'a parte d'in Zcti.!-Lol.~t~
o reducl' la radecin'a europena valk n. 'ltw, ~are in limbile slavolettice are insPmoare
de: c:a se imbraca:., comp. lit vilk-ti a sc6te, a tiri; a se 'mbraca, vilk-eti a se' mbraca
cu haina, ur. Valkas acoper~mentu, vechiu-sla.von. po-vlaka f. idem. Z&l.f1ol.~t-c: este
dero in locu de Z1XI.f1o Fol.~t-~ si semneadia purtatoru de pelle seu mant. (Comp.
chakulberand ~ purtatoru de maot., unu epithetu da tu in mithologi'a gHmana lui
Wodan).
Cetpi)[IX 61a = CEtpiX = skr. ghaa 6la., urciorn, caci dupo cum
ghatra == CEtpiX - Rii:;lt!r cug~::ta la sskr. lw a jertfi !
(punctata) indica,
(242) J,ist'a glosseloru tbracc vc<lio la J,agard~, ge8ammelte Abhandlungen p. 278 seqq.
(243} op. cit., p 417-423.
(244) Einiges ueber clas Thraki~che (Z~itschrift fi'lr Oestm. Gymnas. 1873, p. 105--llG).
www.cimec.ro
198
Ct~o11&!os,;, Pobli Thraci si ThrilCe. - to fiiodn poe prelmgue greca, Ct~o11& part.
pra."s. act. allu un i radacini Ct~ care se pastreadia in lit. mibn, mib~ti a stralucf, a
umin, de unde meb-ti; um-meht a ilumi , mai b-a-s fulg~>rn; Ct~oy& e:~te dero identicu cultt. mib.v.~ ace. lf\1bant-i l'm,nandu, partic. praes. allu verbului zib, si insemneadia cspleudidus, llustris, o e-llJffillliitll:t,
Ro~ler cugeta 1" s~kr. set colre gr. at@ot; OEfLY6; (pentru asF116c:).
CaAcx-; s~u C~Aot-c:, vi nu= radecio'a europ~Ja gh 1l a ros( in fo,~u, a streluci; comp.
gr. x),[-ro, g .. rm. glo-ja, glo-di cu aorlasi inuelldBU, si gr. XiiAt-; vinu, VIUU curatu.
de unde xcxA[ !l't) b~tivi.
-3-patt't)-~ p~tra
p~tra.
'ltt[atot-<; celibatari, pote preoti; 'ltt = sk, comp. lit. ~ky3ta-3 cura tu= v. slav. cisti1
curatu, da la radecin'a skidh a S!lpara, Maa ce da cuventului 'ltt!atot si sensulu de cseparatii.
KijfLO<;, numele unui fructu cu c6j~>, ou e dJ Ci)mparat.u cu 'ltUtXfJ.Ot;, l<tt. faba, ci cu
S!.'kr.
~ami
fL~XYotix't)-;
unu bratiu rle fenu unu snopu de grn = radecinei S3kr. math, manth
a suci, gr. f!.6-&o-; lat. matta, lit. menture, germ. Mandel-holz etc.
7t&pf!.'t) scutu micu = lat. parma. In sskr. scutu se numesco phara = zend. 9pA.ra.
scutu, orEAt't) scutulu rotund u alu Peltastiloru era imprumutatu de la Thraci ; cu elu
comp. germ. spilda - scandura, masa.
pof!.~tX[ot
sabia seu l.mcie lunga=radec. grec1 psf!.~ a inrerti, a vibra, a sgudui (245)
(245) fedi alta etymologie la Hasdeu, Isto1i'a c1itica a Romnnilo1'u, II, 43 seq.
(246) Strabo 331' 40..... o ;;(Xt(XVt~f'-O; "r<O'I Bp'!'X<oV -:t-;(XVt~fLO; o;;o -;wv 'E)J.~VIJV AEYE':(Xt xx-;~ f'-L:Lr,atv -=r.~
iv r.~teicrt '(rwij;.
www.cimec.ro
199
vinu de la intensivulu (tan-tan) allu verbnlui tan = stan in ssk:r. tanayitnu, lat. tonarP, german. thon-jan, a tun, tbon-ra tunnetu etc,
K6ttH;, divinitate thraca, si nume barbate!!CU tbracu si pbrygianu. Divinitatii
K6tu ~ correspunde dupo sunetu si continutu numele germ. nordicu Hl)db-r (adica
entu,
o-~trova
- Para, alin douilea elementu d'in nnmile topi ce Bessa-para, Subzu-para si Druzipara=radecin'a par a travers, si semneadia c va du ; comp. 1t6po-~ si germ. med. var,
trajectu. Asia, Bessa-para = vaduln Bessiloru. Rosler cugeta la gr. 1t6At<; 1 lit. pilis
cetatiue, sskr. puri oras in, castellu.
- Dizus, allu donillea elemrntn d'in nu mile locale Tarpo-dizus, Ostu-dizus si
llurtu-dizns = radecina dhigh a construi, a cimenta, fingere, cn iotielesu de a arunca
asupr'a, a arunca in susu ; comp. sskr. dd1i, de hali terrassa, zend. pairi-daeza imprejmuire intarita, parcu, vechiu-perdanu rlida (~entrn di7.~) fort:m:tia, gre(.'. t:l"zo<;
to~xo<;.
Acestea suntu elymologiile pe cari Fick le dit cu oare care gradu de sicurantia, departitDdu pa celle indoi6se (248) cum si cuvintele transmisse gresi tu ca thrace (249). Desi
(2fi)Comp. Curti os, Grundzuge der Griechischen Etymologie, vierte auflagc, Leipzig 1873, p.354.
(2~8) Cum de escmplu: i<pytl.o; siorece, (l suffix arrctta co acesta cuventu este. europenu); ~otcra:Xp:x
haina lunga (kyrenaica: ~:xcrcr:Xpoc vulpe, kopt.ic: baor idem'; Be~011i- numele thracicn allu Artemisei;
ll~:Jcr~l:x:~v, erosi nume alin Artemise thrace (comp. Ho~~ota:t; nume allu Artemisei egyptene); ~ttp:X,
vitsiura (haina cu marginile imblanite) (pote de la ~epcr =lat. horrere, radecin'a gbars a 'nlemni
a 'ntie!Pni); e13:x orasiu si ;;i:~T,-~ ace. comora (pote radecin 'a pi, a umfla, a fi umfla tu; comp. sskr.
pitn hrana). :opeTj (comp. germ. trallala"; !it. tmlalanti a i nfrcosia lttpulu cu huiduiala).
(249) Asia : ~~p.~po-;, aurochs, bonasns, nu e thracn, ci slavonesculu vcchiu z.v,brl m. aurochs,
(rossesce si pulonescc zubr, litv. stumbra9, let. zumbrs, zubrs). d'in causa co docum~ntulu grecu
care raporta coventulu la Thraci'a (vedi J.agarde, o p. cit. 280) este dintr'ua epoca cndu nu se mai
aflu resturi d'in limb'a traca. (Vedi d'in contr'a Hasdeu, Colum11a lui 1'raianu 1875 p. 10[).Totu asia T?:XAet;. p.to-&o:popot Hp~xe; :ot; ~:xcrtl..eucrtv (impeutiloru by~antini) o! :0:; :;;ovtxi.:; i'.Pzt:X; ~ATj
;:o"'':';, co~i prin Hp~xe; se intiellegc locuitorii posteriori ai vechei Thracii. - Vorbele iya~po~;, aot.,i::r, si ~:xp:xd?'" suntu date ca thrace d'in errore numai, coei :iyo~po~; l19f.~ou; este unu cnventu
scythicu = zend. aghru = sskr. agru neinsuratu; cr:xv:X;;r, multu beutorea, cro:v:X;;:xt beti vi (Philo
stephanos la Scbol. Apoli. Rh.) de asemenea este scythicu, dupo cum probeadia : gloss'a de la Hcsychio : ~o:,:X;;:w. :ljv o1~tw:T,'I ~x~&o:t (dupo Sr.aliger a:x~:X;;.,~. :ljv o1~o;;6:tv ~xu&o:t), si etymologia : - r;:x
tir In fin ea cuventului ~ sskr. p bendn, cro:vo:-, atv ..,. de la inceputn = sskr. canas = zend. c.inarih,
www.cimec.ro
200
pucioe, resturile thrace sun tu mai apropo de celle-alte limbi europ9ne de catu de
limbile aricr, de unde urmea~ia :
1 Thracii LU suntu nici Arii, nici medilocitori intre Arii si Europeni, ci appartinu
grupei europ~ne a Iodo-Germaniloru (250).
2-Iea Thracii se inrudescu cu principalele familii alle rassei europene; iose limb'a
loru se deosibesce de limbile fie-cari'a d'in aceste familii prin anume caractere phonetice cari ii constitue unu locu allu seu propriu. Asia, pA candu Halleoii pastreadia
totu d'a un' a guttural'a Sonora g, si din sonor'a a3pirata gh facu ua surda aspirata Kh,
Thracii schimba adfssea - casi Letto-Slavii - si pe un'a si pe alt'a in z. - Mai
departe, Thracii pastreadia re k n c(jvintele in care Latto Slavii ilu schimba in sifftanla, si intarescu radecjn'a SRU ca curgA cu tinu t ce nu se afla de catu in
limbile germanicP. Es. fl.uviulu Strymon (Herodoto) si g~rm. strom torrentu.
3-Iea Resturile d'in limb'a thraca prin urmare si celle geto-dace, nu prin eranic'a
se potu esplica, dupo cum zadarnicu a incercatu Lagarde, Ro:der (251) Fligier (252)
Sj altii.
cino, inclestullare, maltiamire. ~tvw-::r, = eran. cana-p, caniJ-p. seu cinG-p. bCndu cu satin. C.tu
pentru I:1Xp:xr.<lp!u de care Strabo 531, spune co asia so numiau nisce Thraci locuitori d'as~upra Armaniei, affora de imprejurarea co nici unu altu scriitoru nu vorbesce de assemeni Thraci, - cuventulu este cu totulu persanu, = zend. ~re, oyare co.pu si nou-persanu pnrtan a taia in bucati, dupo
cum o.nco de multu Lagarde o. recunnoscntu.
(250) Schruidt, in recensiunea ce fo.ce cartii lui Fick (in .Tenaer Literaturzeitung 1874 n. 14,
p. 201 seq) inclina. a recunnbsce insusi co Thracii si Phrygii n'au fostu midilocitori intre Arii si Eupopeni, si dice : Es ist also besten Falles nur erwiescn, dass ich die Stellung des phrygischen und
thrakischen nicht zum Beweisc mei ner Theorie verwerthen konne>. Despre opcr'o. lui Fick, vedi Conr.
Bursio.P, Jahresbericht ueber die Fortschritte der classischen Alterthnmswissenschaft, zweiter hand
1876, po 1280.- Re1ae Celtique, t. II, 1Ri3-1875. Paris p. 274-278, recensiunea ci-lui H. d'Arbois de Jubainville. Acesta scriitoru este cu totnln partasiu allu theoriei lui Ficko Vedi a sea opera
Lu p1emie1s habitants de l' Europe, Po.ris 187i o
(251) In scrierea Dacier und Romiinen, p o81 Rosler invoca pentru eranismnlu Thraciloru patru
cuvinte numai : saraparao basam - cari - dupo cum s'a. vediut.u mai susa (not'o. 249) nu suntu
cuvinte thrace, - Zalmoxis - pe care 'lu deduce gresitu" de la pers. gcnn. pelle (vedi mai susu etymologi'a lui Fick), si briza, care pare a fi unu cnventu imprurnntatu. E curiosu a judeci despre
lirnb'a unui poporu dapo cte-va cuvinte streine de dens'a, si a dicc: Diesc Etymologien werden
vorjetzt geniigen, um den Platz des Thracischen dicht bei dem Jranischen festzustellen, bis etwa
genauere Anfschliisse uns zu Theil werden. (op cit p. 82). -- In studiulu seu Riniges ueber das
Thrakische, maltio.mindu-so cu indicii aphoristice, d'in cari nu resulta nimicu pentru eranismnlu
Thro.ciloru, sustine a.ceio.si theso.. In ce chipu anso, ne pote arretta Georg Curtins, alle carui cuvinte
ne permitemu a le traduce acf : Pressuppunerea mea , co numele tbrP.cicnlui orasiu vinicolu
'lap.1Xpa; aru pute sa. aiba legatura cu radecin'a. 1;, o numesce Rosler in Ztschr. (. iiste1r. Gymno
(Diariu pentru gymnasiile austriace) 1873 p 105 serJ. gresita si propune d'in contra urmatoreo.: Dupa na glossa in Anecd. gr. ed. Bekker 'iap.ao opJp.!!,- 'lcrp.:xpc.; se esplica pr'in thrak. <ap.c.;
padure, car~ se rego.sesce in vechiuln baktricu aecma. Aceste pucine cuvinte contina urmatorele
msse grcsieli: 1) In Anecdotele lui Bekker acellu pretinsn cuventu tbracu se da numai in Index de
la Theognostu. Trebuia dero citate Crameri Anecd. Oxon. II p. 14; 2) Acolo anso nu se afla tap.o;
www.cimec.ro
201
4-le~ Cestiunea deco famili'a thraca sta in legatura mai strinsa cu grup'a nordica
seu sudica a lndo-germaniloru d'in Europ'a remane deschisa. Pentru cea sudica vorbesce anso imprejurarea co primitivulu K nu este in limb'a thraca represintatu, ci
la Arii prin 9, seu c in litavic'a si slavic'a prin sz seu s, ci c la Sud-europeni si inrnditii Phrygieni , prin K curatu, cum acest'a resulta d'in esemplele de mai susu:
Y.~!Lo~=sskr. 9am, 9ilmla, ~timba; x.oto<: thracu=sskr. ~atro, vechiu gallicu catu-.
ri 7~:L~; 3) Cum co cuventulu aru fi thracicu, nimeni nu ne spune nici cellu mai micu lucru, si co se
gasesce printre celle grecesci, acesta h,Ypothesa nu are absolutu nici ua prt>babilitate ; 4) opll!J-<X, care
serva dreptu esplicare, nu este nici de cumu unu cftventu gre cu. Se cunn6sce numai opu!J-6; cu pluralalu epicu nercgulatn ilpu1<i; 5) De aceia s'a recunnoscutu anca de multu, co acelle cuvinte suntu
scrisse gresi tu. D'in Steplt. Thes. sub cuvent. -~~!'(!; s'aru fi pututu vede co trebue a se scrie astu-feliu
;1:L~, iar nu b:L<:<, si co 'n locu de ilplll'" trebue 'iil?u:Lo:, prccumu Dimlorf cu dreptu fora 'ndouiala a
presupusu, raportandu-se la -~~i'" :o Til?up.o: d'in Ethymol. Magnus si la Hosychius. <~:Lo: trebue citi tu si
la Lykopbron v. 731. Cuventnlu este curatu grecescu si scmncadia intcmeiare <stabilimentu (radecin'a 1il); 6) Si pentru vechiu-baktric'a ae~ma provenita d'in rauecin'a idh a ~.rde, eu nu gasescu
indicatu la Jueti altu intiellesu, de catu intidlesnlu ce are correspundietorulu sskr. idhmd-s, anume
lemun de focn " Astu-felu ori-catu de pucina greutate se pote pune pe etymologi'a mea despre
r,~L2?0' data in trccetu si in chipu de intrebare, totusi este de doritu, ca padurea thraca se ioceteze
de a mai respandi mai departe umbre (Studien zur G1iechischen un Lateinischen Grammatik,
VI hand, 1873, p. 84 '12:~1AP02:), - Despre studiulu lui Rosler, vecii si Rursian , Jahl-esbericht
Il, p. 1280.
.
(252) Comelilt Fligier in scrierea Btitrge zur Ethnographie kleinasiens ~tnd der Balkanbal
blosel, Ures~au 1875 deossibesce trei gruppe de popore in Asi'a-mica si peninsul'a Balc.anica (p. 27)
l) [Oporele thracophrygice cari formeadia membru de legatura intre Scythi si Armeni. 2) poporele
illyrice de origine indogermauica; 3) Lycii, celln mai vechiu poporu allu Asiei-mici, i alin Helladei.
Eranisrnulu Thraciloru lu sustine cu etymologii cam de feluln urmatotu : Thr~ci'a se numia chiaru
'.lpi~ : Steph. Byz. Ecrct ~E ~ Bp4x7J '/.';,pa. f, Jlepx7J i:>ta.l-Y~e; '""'( 'Apio:. Ansa fiind-co nici-unu altu scriitoru
nu vorbcsce despre acestu nume, Fick (op. cit, 421) cu dreptn cuventu propune a se citi 'Apd<X tiarr'a
lui !res in locu de 'Apio:, de ore-ce se scie co la poeti, incepimdu de !o. Homeru chiaru, Thraci'a esttl
numita patria & lui Ares.- Mai departe, cuvintele ~a.v&,.a.t si ~<:<pa.r.&po:< Fligier le tine de origine
tbrac11, de si, cum s'a veuiutu mai susu, elle suntu erane. Nobimn co insusi deco vorn fi esistatu
Thraci mai susu de Armeoi'a cu numele de 2:o:p;tdpa.<, ta.itori de capete -acestu qualifico.tivu nu si-lu
pute da singuri, ci vecinii loru inimici; ei bine! acesti'a erau Erani, deci trebuia in limb'a eran&
sa-i numesca astu-feliu. (Vcdi Georg Gerlctnd in .Tenaer Literatur Zeitung 1875, Nr. 684 p. 793
scq). Alte etymologii: fl:X:L~p<; pe care 'lu face identicu cu scyth. T61Lup<; -fora cuventu insa-, de
la sskr. tam; Komasarya stapenitore dupo pofta - kam a iubi si r-1 a stepani (p. 8); Sitalkes=
~kr. sita brazda, si armen. arkah rege; seu etymologi'a lui Diurraneus (p. 9) etc., suntu at&tea lucruri impossibile, seu cellu puci nu forte neprobabile ; ero legile phonetice ce elin le stabilesce c:i
rdat~ legi commune numai limbei thrace si ce1lei eranice [p. 10)-nti sun tu astu-feliu, coei le 'ntempimimu pe tute si in limbile europene; de es. sskr. h trece in eranic'a si thrac'a in z; acelasi
fcnomcnu ansn ne prcsentn. si slavic'a ; ba anco, observa Gerland [loc. citatj, prin pastrarea lui K
fatia <le nriculu ~ 'l'hracii shn cu multu mai departe de Erani de catu ceillalti Indogermani europeni. Ca tu despre eranismulu Illyrilgru, cum pretinde Fligier [p. 14] -, limb'a de adi albanesa restulu graiului illyricu, vorbescc cn cleseversitc contr'a, cu tote silintiele lui Otto Blau (Das Albll
nesise}..c als Hulsmittel zur Erkliirung der Lykischen Inschrift~n, in ZeitscltTift d. d. morg. Gesei/,
t. 17, 1863) de a esplica inscriptiunile lyciene cu deus'a.
H
www.cimec.ro
202
CAPITOLULU IX.
Probe philologico
GJ.OSSARIU GRTO-DACICu
(2) Kuho, Zeitschri{t fii!' vergleichende Spmch{onchung, 111, 176--194, Berlin 1854.
(3) Zeitsclwi(t fur oesterr. Gymnasien, Hl73 p. 105-116, Wien.
(4) Die Skythen, Berlin 1871.
(5) Vedi in Ioannis Alberti Fabrici Bibliotheca Gmeca sive notitia Scriptontm vettrumgraecorum., euitio nova, t. IV, 1795 I.ipsiEte, p. 673 serJ. studiulu lui Io Chriot. Gottl. .A.ckermann. Cf.
I'edanii Dioscoridis Anazmbei, de materia 'medica libri qttinque, ed. Curtius. Sprengel, J.ip.
siae 1829 (voi. 25 d'in Kuhn, medicorum Graecorum opera quae ex.~tant), pag. IX si X, unde ~e
combate parerea unor'a (intre altii a lui Galenus in prefaci'aglosseloru Hippocratice si yAoaaoyp&"ov)
cum C{) Dioscorides aru fi traitu sub Traianu si Hadrianu, d'in causa co in scrietile selle se citeadia
numiri d~tce de plante, cari nu puteu li cunnoscutc Romaniloru tle rtn dupo cucerirea Daciei de
cotre acestu imperatn.
www.cimec.ro
208
cale (6), ca.re contine intre altele, mai multe numiri de plante in limb'a latina, da
cica, gallica, feniciana, egyptiana, babylonica, etrusca si dardana. De si valorea
acestoru synonyme a fostu pusa la indouiala (7), unii socotindu-le ca interpolatiuni,
altii (8) dreptu opera a lui Pamphilus do care pomenesce Galenus (9), nimicu anso
nu vorbesce hotaritu contr'a autoritatii loru, mai cu sema candu Plinins, Oribasius
si Aetius citeadia unele d'in elle, imprumutandu-le fora indouiala de la Dioscoride (10),
si candu, afora de acest'a, cea mai mare parte se justifica prin comparatiunea lor,
cu alte elemente limbistice.
De aceea, departe de a respinge ca suspecte, acelle numiri dace de plante conservata in manuscriptele lui Dioscoride (11), elle trebuescu considerate ca singurele resturi d'in limb'a Daciloru tra11smise ca atari pene la noi, de si multe negresitu intr'ua
forma corrupta, d'in caus'a copistiloru si chiaru a autorului, care nu pute sa intiellega seu sa reproduca fidelu nisce suoete si cuvinte cu totulu streine (12) delicatetieloru euphonice alle limbei grece. (13).
(6) Altii ii mai atrib1Jescu anco doue : 1. TI<p'< 'AA.o~t<prxpp.lill.olv ll.rx't 8YJptrxll..r.v despre Alexipharmace
si theriace ua scril're ce este alin unui al tu Dioscoride, dupo cum a probatu Sprengel. l. c. p. XIV
seq.; 2. Tispl 'Eur:op1cr~r>V, in doue carti scrise cotre Andromachu, idem 1. c. Vedi mai la vale not'a 26.
('i) A~ia in editio princeps Aldina, Venetia apud Aldum, 1499 ia-folio, elle fura priimite in textu
fora nici-ua deosebire. Anso Asnlanns si Marcellus Vergilius, si dupo densii mai toti editorii le-a
lasatu numai in note. In editiunile mai noui aceste synonyme figureadia in textn, anso puse in parenthesu.
(8) Lambeeius, Comtn. de bib1. Vindob. lib. 2, p. 593.
(9) de fac. simpl. lib. 6, p. 792, 793.
(10) De esemplu: synonymele lithospermei Pliu. H. N. lib. 27. 74 suntu d'in Dioscor, 3, 1&8.
Vedi Sp1engell. c. - Deco Plinius nu indica intre isvorele sele si pe Dioscorides, de ai cu acest'a
se afla adesseu. in acordu, caus' a este pote co amendoui au ntilisatu acele'si fontani (in specialu pe
Sextius Niger).
(11) Vedi despre manuscriptcle si editiunile lui Dioscoride, Sprengel, op. cit., XVII-XXI.List'a de numi de plante cuprinsa in celle doue manuscripte vicnnedie este ua prelucrare cam de la
finele secolului V-lea a textului grecescu ali u llli Dioscorides, pe c.ndu prelucrarea latina a lui Dioscorides in ordine alphabetica Jateadia d'in ~ecolulu IX, fiindu ua opera p6te a lui Constantinus Africanus seu al tu contimpurenu allu seu. Vedi Rose, He1'mes VIII, p. 38 seq. 63. Teuft'el, Geschichte
de1 romischen Lite1atur, III editia, Leipzig 1875, p. 1091.
(12) Vedi mai susu partea Il-a, cap. III, la inceputu.
(13) Proba de acest'a sun tu insisi numirile latinesci la Dioscorides: asia se dice co grec. z.rxp.rxtm't~~
se numia de Romani x~r;?tr:ou:L; assemenea 2:Lr:<l,o; p.,rxtvrx, la Romani rl~A.rxp.1Jv(rx; pote cosi ~tpo!te
~ouh, numele dacu allu plantei numite de Celti :-:<:J.:-:<ooul.rx, nu e de ctu ua errore de scrisu in locu
de cea d'in urma. - D'in ~rrore asse'llenea, unele mauuscripte dicu co hederet este unu cuventu
dacu. Sprengel, editiunea citata, a respinsu acest'a., cu totu dreptnlu. Chiaru multimea varianteloru
vorbesce lamuritu pentru corruptiunea. textului lui Dioscoride. - Despre caracterulu ba.rbaru a.llu
uumiloru thopice si personale dace, vedi Epistol'a lui Pliniu cotre Caniniu (Epistolae Vlll, 4) prin
care 'lu invita sa scrie in hexametre grecesci resboiele lui Traianu cu Dacii, numai deco numile
celle pre barbare dace i-aru permite : Non nullus ct in illo tabor ut barbaro. et fera nomina, in
primis regis ipsius, Graecis versibus non resultent.
www.cimec.ro
204
~PtXtAAIX'ttX o~
o$ AQ'IttiX, o~
os lou-pttVIX-
2.
~'ltpou~
3.
[ci~Cv3tov
xropt'l'.O'J] (var . .lootol ~XtXpol~) pelinu de tierra; cucurbetica si maruluLupului. 'Aptatol..oxl~ - - tt.; x~t tpltlj !11Xltpci, ~tt.; xiXl ltAlj!JoiXtttt.;
'ltiXA!ttiXt-- xal Mpo(lJo; X(lt lovti"tt.; {var . .llipo!Xvot aro'lt[tt.;). fciAA.ot
ils Y.~Aoiimv et.ot~V 3Etp.ov - - ~tY.sAot oz za.p.et.[!11jAOV 1 'lt~),ot nppet.t
p.liAet., iliXXOt a~[Y3tov xroptx6v. Diosc. III c. G. cAristolochiam Gr:.eci
~ouMHo:
(var.
~o!)Qii{}o/,.(l),
~OO"(AroaooY,
Pro(lt"ot AO"(
o1 os Alj"(O!)IX ~6~0!)!J. 1 il~Mt ~o!)Mno:. Diosc. l V, 126. In prim'a parte a cuventului Grimm (p.212) recunnosce gr. ~ou; ero in cea
de a dou'a pra OtiAM d'in vre. unu dialectu thracicu cu intiellesu de
limb'a Comp. burdunculum Jinguam bovis, Marcell. Burd. c. V.
p. 260 ed. Steph.
"((lt~O!)!L
www.cimec.ro
205
goth. lauba- now. laufs g. laubi3 m. foia; comp. lit. lapa-.3 foaia). E
indoiosu a vede in ;oJ..ov~ttX pentru ;ovoJ..~ttx pe vechiu-slav. gol.v.bi
m. porumbielu.
7. o&x.tvtx, var. Ml'.EtYtX, stirigoia neagra. AEq.uilYtOY, POO[.LtXOt oo<.patpoll!L Yl"(pOll!L,
Ot o~ ttYttvvll~ot>AOll!L teppa.t, l'liJ..Aot lOt>!L~a.poO!L, ~tll'.Ot o&xtYa. Diosc.IV
c. lti, cf. ibid. c. 149. Dupo Grimm p. 209 OlixtvtX este numele insusi
allu poporului ducu, si aminiesce anglo-sax. dges eage (engl. daisy)
(comp. goth. dag-a-s m.) la care Diefenbach p. 370 alatura ca ceva
curiosu numele anglo-sax. allu aceleiasi plante tagantes helde. Leo (1. c.) compara otXl'.tvtX cu sskr. dhvanika solanum.- Corup. lii.
degu, degti a arde, daga f. timpulu de vara. - v. slav. mdeg.v., lt\E!JIIl
a arde, sskr. dah, dallati a arde.
8. otO,ttX (var. ot)J,stvtX) maselaru, maselaritia. Tooxoa.!LOC, ot oi:: OtOOl'.OtXILO'
- - 'Poo!LtXOt i.vativa., o<.vtpttX ot os 'A'ItoAAtv&pt<: - - @aal'.Ot rpa.~a
A<ilYttX, l'tiJ..Aot ~tJ..mmitX, ~tixot oteAEttX. Diosc. IV. c. 69. cHyoscyamos - - Galli bellinuntiam, Daci dieliam (vocant).~ Apul. Mad.
de Herb. virt. c. IV. cf. ib. c. XIX: cGr<eci dicea - -, ltali Apollinarim - -, Daci colida .., DiPfenbach (p. 259. 260) care deriva cuventulu synooymu in Jimb'a celta ~tAtYIIYtl'.t de la dieulu Belenus,
Apollinele gallico, carui'a er:i consacrata acesta planta herba Apollinaris, apropia teA<.ttX cu albauesuln diel sol (sore), cu iosul'a ~~J..o,
a lui Apolion, dero si cu germ. dille. Cf. de Belloguet, op. cit. I, 121.
9. ooxEJ..!X. XtX!L'Xt1t[tu;, Poo11oxiot Kt>1tf,t1tOil!1 1 Mxot oox&J..(i. (var. xooEJ..oc). Diosc. Ill,
c. 165. cChamaepityu-Itali lbicam, alii Cypressum nigram-Daci
dochela> Apul. Mad. c. LXVI. 1. Grimm (p. 209) ilu compara cu lit.. dagys plant'a lat. ba.rdana, ciulinu ; dagill~lei, ua planta spioossa, ceace dupo Diefenbach (op. cit. p. 329) este pucinu probabilu, ero dupo
Cuno (op. cit. p. 340) si Rosler (Eioiges tib. das Thrac. 1. c. p. 105),
d'in contr'a, siguru. - Comp. radecin'a comuna europeana dhag, a fi
ascutitu, a intiepa, a ascuti; {hj;-(J) ascutiu; {hj;otAaoc ascutitu;
litav. deg-ti a intiepa, dyg-uli-s m. inboldu, intiepatura; gl. dag.
britt. dag, dag-er pumnalu.
10. OOY urdica. !XY.tX),f>rp'tJ, Ol OE 'l'.YlOYJ, Poop.'.ttOt ouptlM, ~lil'.OL OOY. Diosc. lV, c. 92.
Grimm (p. 211) compara gotb.-deina scu-deio6 d'in vigadeina tpf~oJ..o~
Matth. 7, IG, ua planta spinosa ce cresce la drumu, planta intiepetore, urdica ; si pre welsch. dyoad, ags. ihona, v. germ. super. dona
palmes.-Diefenbach, Goth. Worterbuch, deduce deina d'in d('lgina, seu
www.cimec.ro
201:)
degna, comp.lit. dagys, lett. dadzis m. maracine, ciulinu.- Ellu presupune (Orig. Europ. p. 329) co Dioscorides va fi luatu d'in erore cuventulu ooY dreptu dacicu, in locu de a dice co este eelticu, pentru co
numele kymricu allu urdicei este dynad, dynadl, danad, ianadl, sg.
tlynadlen, danhadlen. f. - Intr'unu dialectu gcrmanu d'in Ung:ui'a
dene-f semneadia urdica (Diefenb. Orig. europ. p. 330). - Leo (1.
c. 192) reduce ooY la rad. dft a face dureri, dftna suffering pain.
11. [oEpcx] iedera. Ktoo6~ -
www.cimec.ro
\::07
(.L!ltt a incing&.-lit. ju's-wi,ju's-ti a incinge, ju's-ta f. briu, esiarpa.v. slav. po-jas-11 m. bru, pojas-ati a incinge. Comp. ysta in l!'ick,
Vergl. Wrtb. 1, 183, 732 ysta, incinsu cu briu, C(l)ot6-.; idem, lit.
ju'sta.-s, ap-ju'sta-s inbrenatu. Comp. zend. y\~ta cu acellasi intiellesu.
] 3. ?t!lt(JCJ7ti;tl.a. 'X!l't!lYtXlXYJ 1 P(l)p. a.tot fip~a. )OlAtltA~, Ot os oa.t[~xa.' Ot o~ ''Jo~u~ (.LCtotou.;, Mxot xa.po7ti31.a.,, Diosc. IV, c. 132. Dupo Grimm (p. 212)
xa.po = v. germ. super. haru linum; 1tlll-Aa.
gr. 7tsta.l.ov.
14.
l5.
Y.tvou~otM.
www.cimec.ro
208
Unu feliu de Potamogoiton, icrba de livede si de balti. Numele gallicu trxupoi>x s'aru pute rapporta mai lesne la lat. gr. taurus, tauru
de catu la kelt. Larbh. - De Uelloguet (gloss. ed.ll-a 161) ilu compara cu kymr. Tarw, tauru, seu tawr accoporimentu. - Pentru xocx
Oci!LIX nu putemu da nici-ua etyruologie (15 ).
17.
?~.ot!OLtrx
X~Al06YlOY
www.cimec.ro
209
19.
~u~wJ..tooe
Pwt-tatiot ~tootdJ..t,,
'A;opol l!.Otl!.Ot
~oil!J. Diosc. IV c. 72. - ({Graeci Dicea, alii Stricionon - ltali Apollinarim, Daci cycolida.>> Apul. Mad. de Herb. virtut. - Dupo
Grimm (p. 211) cuventulu are aceiasi insemnare c lat. cocolos, iarb'a cucului barba. cucu li, kukuskrauL, unu genu de plante d'io famili'a
solaneeloru. - Leo (l. c.192) ilu compara cu sskr. kukola, jujuba,
(var.
xot~ootA~, ~WMA[oat)
o[ OE cmoAJ..wcipt' !J.LYWp, Ol
<i.Otpirx_vov
liJ..t~~~Ot~ov,
ventulu ideoticu ou gr. IJ.'XYteloe rapportatu la ~1ito<;, maraciuele profetisatoru. - Despro radecin'a mant in mai multe limbi, vedi Diefen
bach op. cit. p. 380, si Fick, Vergl. Wrtb. I 165; 712, radecin'a man
comuna limbei primitive indogermanice, si unitatii liwbistice europene.
21.
tJ.6~ouA!X
!J.l~rJAIX ),
1J.6~ouJ..oe
www.cimec.ro
210
oz EAsto~ ht~,
s@ot:lAOt:l(J., fciHm OOt:l'X.[I)YE, .1ot'X.Ot OA(J.ot.l> Diose. IV. (:, 172. Ebolum
Galli ducone. Daci olma. Apul. Mad. de Herb virt. c. XCll. - Diefenbacil (p. 324) dice co dupo forma, cuventulu dacu OA(J.ot correspundc
lat. ulmus (v. nord. lmr, schwed. alm), iar dupo sensu anglosaxului
ellaeor, ellen, engl. elder, rhen. de josu elhoren, alhorn, ahorn sambucus. - Hiisler (1. c. p. 105) ilu alatura de lat. eb- ulum. - Ulmus
lat. se reduoe la alrna (cuventu comunu unitatii limbistlce europene);
v. nord. lm r, v. gl'rm. super. germ. super. mid. ~lm, engl. elm-tree;
in grec. lipsescE'; v. slav. illmu m. este 'mprumutatu d'in german'a.
Cf. Fick, Vergl. Wrtb. I, 499; li, 25; J.. atiu. ebulu-s se reduce la unu
cuventu d'in limb'a comuna europeiloru abala m. maru ; v. iric. au al
pl. aua)('u maru, aualleu, uballen maru (arbore); lit. obulij-s io m.,
lett. !ibols m; v. slav. jablii.. ko si jabliika f. maru. Cf. Fick, Vergl.
Wrtb. I. 491. Etymologi'a der de mai susu a lui Rilsler este de
respinsu.
20. OpflolOI, op(J.tYOY ~(J.E(JOY - Pro[J.otior '(E!J.lYcXAlt;, .1ot'X.Ot O(J(J.lot. Diosc. lll c. 135.
Dupo Grimm (p. 208) cuveutulu dacu este acelasiu cu cellu greilescu.
~(J.1tEAO' (J.EAotlY'X.' o~ OE ~pomv{ot (J.SAI:XlYO: ' Ol oi;: ~OOY.p:ivtov,
Pro[J.otiot o~AGt(J.~Ylot 1 o[ os ~ottotvoi>tlx, o[ os ~moriho:, .10lxoi 1tptao~AIX;
o[ oS: r.:~'(plYOl. Diose. IV, c. 182. Grimm compara 1rqpl'v~ cu goth. fagreina de la goth. fagrs. - Vedi Fick, Vergl. Wrtb.III, 170, fagra
convenabilu, frumosu; v. nord. fagr, fBgr, fagrt frumosu, goth. fagra-s, convenabilu, folositoriu, bunu.
25. 1tOA1tO[L rnararu cliYlJ~OY to EO~l'1(J.EYov, ot Il~ 1tOA'(tllot; - ,:hxol1toA1tO(J.. Diosc.
ILI, c. 60. - Nici-ua eiplicatiuBe.
26.
1t(Jt0lo~}..~
(var. 1tpt1XotM) ncelasi textu d'in Diosc. citatu la Nr. 24. Grimm
(p. 215) compara cu ventulu dacu cu vechiul-gE~rmanu-superioru friudila, friedila, amica si cu lith. prietelka, russ. prijateluitscha, boem.
prjtelnict>, pol. przyjaciotka. Cuno (p. 340) de asemenea. Cf. Fick,
Vorgl. Wrtb. II, 410-411 : cuv. communu unitatii slava-germane:
tri a iubi, priya a iubi, pritelya amicu, v. slav. prijateH amicu;
got. frijathva, amol'U = sskr. priyatva n.
stirigoia negra, zirna sns~opoc [J.EI-~~. Pm!J.a.lot
ot os oexpriM, ~~xolnpooiopvr~.. Diosc. lV, c. 149.Dupo Grimm -opYOl = got. -arna, iar prod=froths sapiens, frathjan,
1tpoot~pYo:)
~EpoctpOllfl. v(rpoo~.,
www.cimec.ro
~11
www.cimec.ro
212
l<.tvoo~otM, p.cl~oo/-rx, tooA~ljAii,
p. 396) (17).
29,
po.{H~toet,
30. OClALCl. tpli'(tOY1 tpet'(Ol<.~pwc;, PwfLo[ot xopYOllA~xo:, o: r)i; ~tto!Javorx, ~cl.l'.oi arx/-irx,
Diosc. IV. c. 50.-Dupo Grimm (p. 210)=vechiu uord. selja, salix
caprea, dan. selje, vechiu-germ. super. salaha, saliha, salha, salbe,
anglsax. sealh.-oa./-[a o de comparatu si cu liguriculu arx),wi>p.rx. Diosc.
1. c. 7. Saliunca Vergil. Ecl. V, Plin. H. N. XXI c. 7, si de raportatu
la cuventulu comunu unitatii limbistico europene salak f. livede ,
arkad. af-tl<.'fJ f. unu felu de rasiune. - lat. salix f. pasiune; ir. sail ,
saileach, corn. heligen, armor. halegen salix; v. germ. sup. salah,
salh. cf. l!'ick, vergl. Wrtb. 1, 7%.
31.
OS~Cl,
0:2.
mltoo:tYo~~
33.
O'KtotpYJ,
(17) Dcco este adcvcratu cea-ce llicc parochulu sasu d'in 'l'ransilvaui'a, Mokcsch (op. cit. pag. 40)
cum co poporulu romi nu de acolo numesce planta quinquc folium, cinci-degete si 1lrepedeale, accst'a
d'in urma s'aru putea compara cu r.zp.;;Eila~Acx, r.par.Eoo~h. In lexiconulu de la Duda si cellu de la.
~ibiu nu so afla anse cuvcntulu prcpedcalc. - D-lu dr. Briudza (ap. Papadopolu-Calimach op cit.
11. 19l credo co denumirea romana drdcila data plantei Berbcris vulgaris (macesiu) derin~ d'a drcptulu d'in daciculu drociltJ.. Noi nu vedcmu ncf de ctu ua assemenare accidentale, ruacesiulu neavcndu
nici-ua legatura cu plant'a quinque folinm, de si chiaru d. Ho.sdeu compara dtacila seu dracina
(dragina) cu drocila daca. Ve!li Cuvente den Betrani, I, 276.
www.cimec.ro
213
tool..~tl..ci,
~O(i!.Ol tOUA~l)AtX
:15. toiipo:, vedi textul o mai susu No. 14. Rosler compara
nomen herbae acris gustatu (20).
cuv~:~ntulu
cu pers. tur
(20) 0-ln Papadopoln-Calimachn romparn cu -::c.::ipt<, numilo romanesci Je plante turn., turitia (agrimonia eupabrium) si turta (]JUng'n. babii, carlina acaulis). Synonymele dacicnlui -:oi:ip:. anse, anagallis anensis si anagnlis caornlea (vedi Dr. Brindza, 1. c.j correspundn plantci sutetia, scanteiiJr:t., rocoina, si nn se potu confund!i cu celle de susu.
(21) D-lu dr. Brandza tine ca ceva probabilu, de si nu este nici cbiaru de presupusu, derivatiunea
www.cimec.ro
214
37.
(var. ;ot{}o~{}&t-ltsA.ti) cO:o(tX\Itov, Poo(.LtXLOt 'X.t)''X.tYiiAtt;, o[ os dpaott 'X.otlttAA.ou;, o[ os crOoltspxtAtOll(.L tspptXt, ~ot'X.Ot rpt{}orp3s3sA.ch Grimm (p. 213)
vede in prim' a parte a cuventului ua fiintia mithica; iar pe ;o3s{}sA.ot
o apropie cu gr. ltsttXA.ov (=;ooAA.ov folium.).
~t&o~{}s{}sJ...Ii
b. ,\pulelu.
www.cimec.ro
215
gen tiam , Daci diode la. Apul. Mad. c. LXXXVIII. - cf. ooowoYJM
(&:(.L~paMY, origanum vulgare) Dioscoride.
42. Dochlen (var. dolchea), discopela, mutatoare: Graeci Bryoniam ChelidonionItali uvam taminiam, vitem albam.-Daci dochlea appellavere. Apul.
Mad. c. LXVI.
43. Dracor, Libanotis,
At~aYwtl.;,
49. Scytha (var. sciate) Chamaeleonem quidam Graecorum nominant, alii Crocodrillon- -Itali Labrum Veneris, Daci scithen. Apul. Mad., c. XXVI,
In altu manuscriptu : Camaelaean Itali labrum Veneris- -Hispani
analentidium, Daci sciate, alii calox cardiatos nominant. Apul. l\Iadaur. I. Passagiulu se raporta la Diosc. III, 11. Vadi mai susu Nr. 33,
cuv. crxtap~. care este identicu cu axorap, d'in Diosr.. III r. 21 :
'Hpt>"('(t0\1 - - ilaxol CltX01tYOE~, 'Pw(.LottOt M1t[tOOAOt>(.L x.ipoooc; - ' Icrmxvot Y.totooxa1tst&. alii adunt crY.!ltotp A~:~eworta. Calox carJiatos
(24) D-lu dr. Brandza. li. c.) dice: Cu multa buna-Yointia pbte cv s'aru face sa deriva dt~numirea
romna de Brusture d'in vorb'a daca riborasta.. ,,
www.cimec.ro
216
comp. cu gall. calocatauos, l.lnde asemenarea este p6te numai accidentale; cardiatos se tine, fora indouiala de carduus. Cf. Die(enbach, p.
230, 276, 298.
50. Simpeax. (Sipeta, Porna) planta balt6ssa Arnoglosson, aroion, cynoglosson,
Galli Tardos, Lotios, Hispani thasaricam, Daci Simpeax, Romani
plantaginem latam, alii plantaginem majorem, alii septeneruiam.:.
Apul. Mad. de Herb. virt. c. I. Comp. 'Apv6rAroaaov- -o! os ?tov6jAroaaov,- - 'Pro!J.tXtot 7tAtXVt~jro ~tlvop, fciAAot (la alte mscr. lipsesce
r.) tcrp~1JAOo1.3tev, 'IC17ttX\IOt 31jC11Xptl!.cX!J.. :t Dioec. II, c. 152.
!'il. Sipota. Vedi numerulu precedinte.
54. Ni nou. Galien dice co Dacii si Dalmati i numiau lilinon, plant'a veninossa
Helenion, si se serviau cu dens'a a otravf sagetile, si a purga
boii (25).-Pote co Ninon este unu cuventu stricatu d'in Belinus pe
care De Belloguet, Gloss. Gaulois, I, p. 150 ed. II, ilu allatura cu
Kimr. Bela, angl.sax. belene, caled. felen, roman. pelinu, alb. pelint,
lit. pelinos, lett. pelleres, v. slav. ne.w.IHl\ (il~iv3tev, !lt~tv3o~), polon.
piolym, piolum, n. serb. polyn. (26).
(25) Cf. Theria], ail. Pis.
(26) Dlu PapadopoluCalimachu considera eli numiri dacico anco urmatorelo trei :
1. r:":t:><vlj, fierea pamentului si scnzura. Acesta. plant isi iea numele, dico Dioscoridc (lll c. 3),
de pc Gentici regele Illyrici, cellu anteiu care a-inTentnt'll.- Cnventalu nn ni se parc ca1uu pute
int.ro. in glosnrulu limbei ,]ace, pentru co inventatorulu (?) unei plante va fi fostu unu rege o.lln
Illyriei.
2. 'A<r~, tus.~ilago, farfnra seu pustulago, ~/,)'_toV, podbaln. Dioscorid~s nr c. 116, spune ca ciaoi
este unu cuventn bessicu. Dapo Herodota, Bcssii eran Thrnci, prin urmare tle unu nemn cu Getii
si cu Dacii (op. cit. p. 16).
3. ~:;>{xh,. D-lu Papadopoln-Calimachu dire : In Dioscoride mai gasimu ua planta ce si asbdi
"se numesce totu asia la noi, si care la Do.ci so numiti Sfecla, :!:9txh1 si citeadia pe Dioscoride cap.
137 tl'in cartco. II, de Euporisti.~. Acest'n ansa este ua completa errore 11 invetiatului nostru acatlemicu : mni anteia, scrierea ;;epl 'Eur.optO'~"'" de Euporistis, cn tota certitu.dinea se pote dice, co
nu apartine !ni Dioscorides, fiindu cellu pucinu posteriora secolului alln siesselea dupo Christosu.
Spreng-el op. c. 1, XIV -XVII a dovedi tu acest'a prin urmatorelc: a) Scrierea in cestiune n'a
fostu cunno~cuta vre unui autorn grecu posterinru, seu vre unui vcchiu interpretu; b) Ea nu se afla
de cotu intr'unu singurn manuscriptu, mscript. Angust&!lu, pc caro Moibanus, si dnpo mortea sea
C. Gesner, l'a datu la lumina; c) Intr'ens'a se compara odorulu plantei /,:<p.~txt'p:.O"c." (convall11rillt
www.cimec.ro
217
2.
a. Gete.
1.
'Aatpelto~,
Photius 166 si 366.- Unu nume geticu pote, ansa cu forma de totu
greces~a.
2.
fs~sAfiCt~
3.
A~1tl;.
divinitate, Herodotu IV. 94. Leo (1. c. p. 177) lu dedure d'in sskr.
jan-le9ya, ua. fiintia de care se apropie cine-va prin mesageri; iar
Grimm (Ueber lornandes und die Geten, B9rlin 1846, p. 25)- d'in
Gibuka, Giuki=dator, s6u Jeizis=goth. leisa lais lisum. - Rosler
(Einiges ub. das Thrak.) vede in partea a dou'a a cnventului: vechiubaktr. yazata, sskr. yajata, v. pers. yazd d'in yazu mare, nou-pers.
iezd-n ; ei:zis este dera=eizit-s, mai comparandu-lu cu numele
sarmatu 'IEC8a"(o;, si numele thracu d'intr'ua inscriptiune MHdTZH~.
Pentru partea anteio , rs~sA, elu compara pamphyl. ~(X~~),w;=~Ato;.
Dio Cass. 51, 2&: dci7tl~ fstli>Y ~ClatAsl~. Comp. numele thracu DidixDidigis (ins~riptiunea Nr. 113 Albert Dumont, lnscriptions et tnonuments {igures de la Thrace in Archives des mi11sions scienti{iqtAes
et Litteraires, a III-a serie, III vol. 1876 p. 170), si T~uzix, - gis.
(ib. Nr. 192). (27).
majalis) cu alia moschalai, ce na gasimu pentru anteia.-6ra mentionatu in secolulu V-le d. Chr ..
de clltre a.rmenulu Moise dsla. Choren, si in alin VI-lea de cotre Cosma JndicopleusteR; d) In car
tea II, c. 63 se Tllrbesce de ua mesura de greutate i'~o;y1ou, cu care medicii incepusera a se servi
forte tardiu dupo Constanti nu cellu mare (in sec. XII si XIII); si in fine, e) Espressiunile: 'fHXtrY.Lb)aov
(lib. II c. 6i), a1>iXA7j, in loca de -:puy6; (lib. II. c. 137). vr,a-;tY.6; in locu de v~a-;t;, azaO.tilo; in locu
de O'"aii,Eo;, -;;-:{pEo; in lOCU de -;;-:{pt8o; 1 indica in chipu invederatu Ua e110Ca candu deja Jim\J'a
greca incepuse sa barbarisedie ~(Xp~:tpoyblVE1v.
A.llu douilea, admitiendu chiaru pe Dioscorides de autoru alin scrierii de E'ttpotistis, in nici unu
loeu dintr'en11'a nu se dice cu : la Daci se namia vreua planta. sfecla, aylx/,r,. Pas1.giulu Ia care no
trimite d-lu Papadopolu suna: Iib. II. c. 137 (t. II, p. 328, ed. Kuhn): <ootoJ 1J.~Y.r.1vo; atv arr<'xAr,
iar pe latinesce : liquor papaYeris cum aceti faece illitus adie~: Iic6rea. de macu mestecata cu
drojdii de o~ietn. ~'f'ZY.A'Ij este unu cuventn stricatu d'in ?{Y.Icr.. ce provine d'in lat. faecula deminu
tivu, faex, drojdia, faex Tini, usta, drojdii de vilm, de unde a110i : lat. med. tartarum, fr. tartre.
germ. Weinsteinsalz, substanti'a sar6ssa, care, in chipu <le c6ja, se depune pe d6gele butiloru de
Tinu.-Despre <fEXA?J vorllesce Galenus de compos. sec. loca, lib. 1, t. 4 p. 490.- Cellu d'antciu car~
a intrebuintiatu form'a. tr?EY.A7j in locu de <l>:l.r, este Alexaudrp de la Tralles d'in &ccolulu VI-lea
d. Chr. (lib II, p. 630; conf. Paul Aeg. 3, 18. 7, 13).- Fora indouiala cu drojdi' de o9ietu nu are
nici de cum a face cu 11ec;Z'a r!at. beta, betn rubra, fr. poine; porree, bettc), cuventu imprumutata
de romani d'a dreptuln ne b vcchiulnslavonescu Cl:!'kKM, CREKA'li, n. slav. ~vekla, rllss CGEKM;
eomp. magh. czekla.
(27) De la numele M::t~ deduce d. PapadopoluCalimachu (op. cit. p. 24j or:ginea numelui de af15
www.cimec.ro
218
4.
dtltO!LlJ~
5.
~PO!LLXIX[tlJC:
~tltO!LlJ~,
ofwiiY
~IX~tA~u~,
6. UA!LOA et~ (var. Z<iA!LQ;t<;;, ~.ii..!Lol..~t~). Herod. IV. 94, Strabo 297, ~98, 304
numai form'a Z~XfLol..;t<;;. Dupo Boettil'her, Zeitschrift der Morg. Gesel. IV, 68 cuventulu se compune d'in C1XAfL6c:, aiXAfLo~=sskr. ciarman,
pers. germ, cutis, corium, pelP, si- ol..~tc;=sskr. rlxa, osset. ars, armen.
arg, kurd. erg, asiaco ~&l..fL-ol..;t<;;=3skt. ciarm+rlxa semneadia pelle
de ursu.-Cuno (op. cit. 341) lu deduce de la slav. za, post, trans,
&i mrukati obscurari:~~. Brssel, (De rebus Geticis, 44), cugeta la zend.
zem, sskr. gam=grer. pj, zemar sub ramentu,, si sskr. kschi, zend.
ksi ca locui:. asia co zamarski=zamolxi=cellu ce locuesce sub pamentu. Leo (1. c. p. 178), d'in sskr. cym>llk~his, ochiu intunecatu,
gotb. Hamul-augis. - Adanrat'a etym')logie anso este a lui Fick,
vedi mai susu, glossele thrace, v. Zt:XI..~;~<ol..et~.
7.
ZbpiX;o~.
Dio Cas11. 51, 26. Dupo Leo (1. c. 193)=-sskr. ~ura leu, si eksha organu allu simtiului, ochiu de leu, sentimentu de leu.
8.
Ko-3-~I..IX~
rege, Satyr. fragm. la Miiller.-Horat. cd. III, 23.- Fior. IJ, 2, 28.
Finaluln lJAIX~ indicandu unu deminutivu obidnuitu la Thraci (Vedi
Dumont, op. cit. p. 193), Ko3~AIX~ e deminutivulu lui Cothes, K631J~
Despre thraculu Cotys vedi Liv. 42, 29, 51, 57, 67; 43, 4; Caes. b.
dv. 3; Strab. 321 fr. 48.-Comp. daculu Cotiso, mai la vale.
9.
M~iX.
10.
Plill..lJ~
Dio
Ca~.
11.
~WtlJ~
milie Dabij'a, de si de siguru era mai naturalu se apropia pe cellu d'in urma de slavieulu
1\,L\Iilll'l\,\, de la radecin'a A\li. Vedi Miklosich, die Bildung der Slavhchen Per~onennamen, in
Denkschrieften der Wien. Akad. vol. 10, v. i\Aii, si ir seri pliu nea slaTona ap. Henzey, Mission ar-
cheol. de Jl,factidoine, Paris 1874 p. 320, gasita la monastirea Treskavetin in 1\facedoni'a., cu numele
AAiiHl'l\ll&h, care se traduce 1\dlitteram : Sa fie viu !. (dahi-jiv).
www.cimec.ro
219
12. T!pt<;. Polyaen 4.16; Comp. thrac. T~plJ<; ThucyJ. 2,95 ; Diodor fragm. la
Miiller 2, 15.
b. Dare
13. Bbut<;, descoperitorulu comorilorn lui Decebalu. Dio Cass. G8. 14. (28).
14.
BotpE~(ot&:~ (Bops~[Ot'l)~.
Stt ab. VII , 3 11; lluroistrs, BurobosteP, Ruboboste!l. Trog. Pomp. 32, llurvista Iordan. de reb. get. c. 11. Dupo Leo
(p. 188)=sf!kr. bhairava, a ngrozi, si vihti a inspira, ingrozitoriu.Rosler (1. c.p. 113) vede in pa1tea finale -~(attX<;, ~[at't)<;, pe pers.
vsta stapenitoriu (comp. numPle personalu ot&~toto<;, gentilia Bt
atoY[(X, BtatroY, B[at-tpo;, Grst-styrum Zsp!J.oo!rsato~), si dero Buro Eell
vouru aru sfmna cintinan, latu:t, llurovista aru correspunde atunci
dupo sensu grecului lTo)..oxt~!J.roY. D. Lauriann tlstori'a Romaniloru, T,
60, ed. II) cugeta la Boiorum victor, iar I. Grimm (Ueb. Iornand., 48)
compara Botps~(ata~ in partea sea finale cu Ariovistos.
lo. sM{YiO~ sacerdote. Strabo Vlf, 3, 11. Dicenens Tord. 1. c. c. 11. Dupo I.
axi~tXAo~
(28) D-lu Pa.padopolu-Calimachu vede in BtxuAt, lltxoA-t; --nisce lecturi gresi te in locu de R1xtl-t;-
numele stravechiu dacicu d~ Vicolu, pastmtu chiaru si pene asta-di prin poporulu romanu si c
nume propriu, si in substantivulu cunoscutu: vicolu (furtuna, tempcstas, slurmwetter) 1 Vicolu
ansa,-in Tiarr'a-Romanesco.: viscolu-, e fora indouiala slavonesculu: K~CKO,\- (verb. K:&CKO.d\!>,\'1'11 agitare) cum si rom. viforu in acelasi intiellfsu, este cura tu slav. BHXOPJ., RHXPio.
(29) Boerkh, Corpus Inscriptionum Graecarum, li, 2070. 20G7, ren du 13 -lG:
.lPEIBAAl~
PAITAl\EO)~
BI'AI'O~~A~I
ono~ x~'-.
www.cimec.ro
220
r.tt~Ax"'J~
l:ttri~
iib. d. Thrak.
www.cimec.ro
221
Finalulu tih~~ se gasesce in mai multe numi thrace: es. 'PCJtp:qra/..('Pu!LlJtiXAX~~), rege thraco.
'l'*
25. Susagus, capu dacu. Plin. Ep. ad. Trajan. U. - Pentru sufflxul ~ag, obiclnuitu si in ossetic'a,--compara nu mile sarmate ai pontice : v A~P"i'o~.
v A!LliCl"(O~ (31) Andagus (32).
213.
OoeC[v!X~
Vezinas, primulu dupo Decebalu. Dio Cass. 67, 10. Leo (p. 193) cugeta la sskr. va9i ccualitate divina, puterea dieiloru nud si va~~in ==
divinu, puternicu, pre puternicn.
c. Numi personale dace cullese d'ln iuscrlpllnui.
D'in celle apr6pe ua mie inscriptiuni latine gasita pe tcrritoriulu Dac~ei (33), si
pene acurnu cunoscute, cellu puci ou ua a diocea parte d'in elle ne presinta ua. serie
de numi p!'rsonale, cari nu suntu nici latine, nici grece, nici asiatice, ci cu t6ta probabilihtea. suntu thraco-illyrice. Conclusiunea imediata aru fi dt elle apartina ropulatiunei indigene dace, care a continua tu a traf si dupo cucerire, adopti.od u limb'a
si obiceiurile invingtorului. Ansa, pentru co se scie co printre nouii colonisti adusi
de 'l'rajanu in Daci'a, ua parte fu d'in Dalmati'a si Pannoni'a , urmeadia dt unele
d'in aceste numi se cuvinu anume populatiunei illyrice, prin urmare trebuescu deosebite d'in list'a onomastica curatu daca .
.Mai inainte de a da acesta lista in ordine alpha.betica se consider:tmu mai de apr6pe monumentele epigraphice cu cari ne servimu in akatuirea ei.
No. 1. (C. I. L. III 917).
D
AIA.
VIXI'l'.
NANDONIS.
ANNJ:S.
LXXX.
BIIVVAN'l'IS.
ANDHALJA
VIX.
ANI::i
sic
SlC
D(is) m(anibus). Aia Nandonis vixit annis LXXX. Andrada Bitunntis vix(it) 1\nis LXXX, Bricena vixit anis XL. luslt]a vixit anis XXX. Bedarus vixit XII. Pos(t) obitum ei Herculalius li
bertus patron(a)e benemer(enti).
(31) Ri:isler l. c.
(32) Corpus Inscl'iptionum Latinarum, Vll, Nr. 295.
(33) Corpus Inscr. Latin. III Nr. 786-1640; 6245-6288; - bphemeris epigrapllica, voi. li
(1875) ~ivoi. IV (1879).
www.cimec.ro
222
www.cimec.ro
223
cenusiu, (Tomaschek, ZeitschrifL fiir Oesterr. Gyronas. 1872, p. 141 -157). Comp. nmcco (C. I. L. IIl 4724, 6010,u in Noricum).
JEDAHvs, o. masc.-Comp. vDARv~. GJoss (Untersuchuogen iiber die Inoerverhii.ltnisse des Trajaoischen Daciens, in Archiv. fii.r Siebenbiirg. L':mdeskmde,
Hermannstait 1874, p. 128) compara cetatea Arkobadara.
Numele Bedarus se mai gasesce in inscriptiunea urmatore descoperita
la Zgai'a, apr6pe de Ceroeti (distr. Mehedinti), si care adi se pastreadia
in Museulu nationalu de anticuitati. Vedi reproducerea esacta a mooumentului pe tab. XII.
Nr. 2 (C. 1. L. III, 1585, emendatiuoea O. HirscJhfeld,
Epigraph. Nachlese, p. 57.)
INTERFECTA A LATRO
ET YINDICATA
VLCYDIVS BAEDARI
E'l' SVTTA, EPICADI
P. P, FIL. TIT. P.
D. 1. M. VLCVIJIVS
BDARI. VXI. AN. L.
clnterfecta a latro(ne) et vindicata Ulcudi11s Baedari et Sutta Epicadi p(arcnt'!s) p(ientissimae)
ll(iae) tit(ulum) p(osuernnt).
cD(is) l(nferis) m(anibns), Ulcudius B(e)dari v(i)xi(t) an(nos) L.
www.cimec.ro
224
AEL. ANDENA.'E
AEr,. MACRINVS
EPIDIANYS. QVI. E'l'
EP!DllS, ATg.
COL. ET. M!CRINIA
MARCI!, FIL
fOSVERVN'l'
D(ie) w(anibos) Ael(ii) Andenae Ael(ius) Macriuus Epidiann~ qui et Epidins, ~ug(ustalie)
eol(oniae) et Macrinia Marda fil(ia) posueront.
Caransebesiu si 1\:lehadi'a.)
D M
AELIO
ARIORTO
11!1. TIR AN
P
D INtE:R.{te
A LATUONJB
VIX. AN. LVII
DIGNA CON
PIENTISSIMO
ET. P, AEL r..FIL, El'. P
AEL, VAL, FIL, E1', V
DARVS, N, B, P
D(is) m(anibus) :P. Aeli(o) Miorto (?) IIII vir(o) an(nuali ?) m(unicipii) D(robetarnm ?) in[t]ei[fe]c(to) a latronib(os), vix(it) an(nos) LVII. Digna (?) con(iugi) pientissimo et P. 1Ael(ius)
fil(ius) et P. Ael(ius) Val(ens ?) fil(ios) et Udarus ne(poa) b(ene) [m(erenti)], p(o1uerunt).
www.cimec.ro
225
Udarus cu Bedarus de mai susu. DJGNA, numele sociei lui Ariortus ni se pare curatu
latiuu (Comp. Digna C. 1. L. III, 4181, 4278; Dignilla ib. 5527, 4001; Dignu11
3864 , 4452, Willmanti, Exempla Inseriptionum Latioarum , Berolini 1873,
Nr. 2261 (Dignilla), 258 (Dignus); Dignitas (C. 1. L. II 87) asia co Gooss reu ilu
pune in list'a numiloru dace (op. susu cit. p. 126).
Nr. 5 (C. 1. L. 111, 1435 la Nagy-Osztr6, in
Transsihani'a).
MEHC. AVH
SA Cit
C. SEX. ATTA
sic,
PRO ::;!U'l'E
FILIORVM
o. bll.rb., comp. ATTA o. fem. C. 1. JJ. II 2683, 2684; !TTA C. I. L. VII 290;
ATTO C. I. L. IH 6010,as, !TTV gen. Attunis, Nr. 4937, 4953, 6504;
A1"t'vs, Nr. 5354, tote in Noricum; AT1'VJA n. f. (4556, 1899), A'ITVS
C. 1. L. VII 1336,lu; ATTVSA n. b. C. 1. L. VII, 1330,5.
Nr. 6 (C. I. L. III, 1156aoid. Alba-Julia).
SVLE
P'L. AT'l'A
LV lOTV"
L. S.
1umele pote allu unei dieitati topice daca, compara-In cu numele thracu soLA
C. 1. L. III. 787 ; seu bessicu : svssvr.A, Orelli 3552, si cu dieitia Sol
(t"ij {)o~;q) l:roJ.) d'in Bosphorulu Kimmericu (C. I. L. III, 1156). In Britani'a s'ador divinitatea Rul [pro salute Sulis] personi.ficatiune femenina a dieului Sora, carui'a anticii Germani ii atribuia se.xulu femeescu, si pe care Romanii d'in Marea Britania illu associa cu Minerva :
Deae Suli Miuervae .
.t'l'tALTS
n. b., compara C. I. L. III 4743 A'fTALO g.-nis, Nr. 5029 A'l"l'ALVS Donni
filitll!, ambele in Noriemn.-C. 1. L. II 3029; C. 1. L. VII, 1336,tec.;
1336,1 O.'i,
www.cimec.ro
226
Di(s) m(anibus) Plo.nio Baezi qui et magistro, vix(it) an(nis) L. Maxima. c(onjugi)
b~ene)
m(erenti)
www.cimec.ro
227
D(is) m(anibu&), Ael(ius) Diaies vis,it) an(nos) LXXXV, et posui(t) Aurelius Ditugenius filiu(1)
et heres patri carissimo b(ene) m(erenti).
DIAIES,
cf.
DITVGENIVB 1
C. 1. L. III 4146 (Pann. super.); mvs C. I. L. III 986 (Dacia).Gooss compara Diurpanes c~ Diaies.
DIALO
cf.
DITO
n.
tem.
Dipl. XVI;
DITVS
(Daversus) C. I. L. III
DIVZENVS
) S.
MVCAPORIS
eq. al
~ J<'HONT (onianae)
vix. ann .. ~ m. AEL. 111v[capor eq](es)
LAE. EIVSD (em).
, , , a\
MVCAPOR
NVS. VIX.
AN
AVRELIA. RE
VII. AN.
MVCAPOR
este unu nume de siguru dacn forte obicinuitu la Thraci ; pentru sufix.
-PORVS compara numile thrace si dace : Mol!.tf7topt~, MVCAPORA uxor
Firminio Valenti (Dumont. op. cit.) j BITHOPORVS, DACPE'rOPORIANI (To
maschek, Ueber Brum. und Rosal. I. c.); NATOPORVS (Orelli III 510),
PIEPORVS (Orelli id) SEMPOR 1 'P1jal!.o(>7topt~ (Dumont. Nr. 63) 'P(X0l!.07topt~,
I'1jY(Xt7tt>pt~ (Dumont 69) Derziparus, Zyparus etc. Vedi si TAPORVS Inscr.
Helv. 881, 950, 1018.-Pentru form'a MVCA compara MVCAPVIS n. fem.
C. I. L. III 809 (Daci'a); MVCATER Sola, C. 1. L. III 787 in Daci'a:
Nr. 15.
APOLLI
N. SAC.
SOLA
ii!VCA'l'RI
VET ALE. F
RON. V. s.
www.cimec.ro
228
JHCASENVS Cesorioi C. I. L. III 1195 (in Daci'a); J!,IVCASH:NE~ (form. genetiv.) 6157;
IIVCABIS, 3558; MooxatpliAYjC (Dumont, Nr. 9. 14) MVCATRALIS (To
maschek 1 Ueb. Brum. und Ros. p. 384) KVCATRA n. ba.rbat. C. I. L. lil
3394; 2009, 6335,z : MVCCASENIA n. fem. (Inscriptions Aotiques de
Lyon, par Alph. de Boissieu, Lyon 1854 p. 321 : Yvcc,ISENIE l'ORTV
N!TE CONllGI IURISSIME EX GER. SVP).
Nr. 16 (C. J. L. III 847. la Gyalu).
fABIVS SIG
AL. SJI,. VII. ANN.
lXVllll M II.
AVR. REBYRVl!>
VET. IT fABIA
FII,IO PIENTIS
!IIMO P
S. R'l'. SIBI
'.A l'R.
[U(is) )l(anibu&)] Aur(elius) FaLius sig(nifor) al(ae) Sil(ianao) 'ix(it) ann(os) XXVIIII, m(enses)
XI. Aur(elius) Reburus vet(eranus) et Fabia. filio pientis11imo p(osue1unt) s(uis) ct sibi,
REBVRVS ne 'ntempina in inscr. C. 1. L. III 5087 (Noricum), Dipl. mi]. XXI [REBVRVS Severi filius (Hispanus)]; C. I. L. VII, 1336 1 895-897 : R~<:
BVRRVS j 1193 REBVRRVS Severi f. 1 201: REBVRRINVS,tote in Britanni'a j
WillmaDS Nr, 1566.- 'l'. CRISPIVS REBVRRV(FECI'l', inscript. gasita la
Nimes in Francia. Vedi plans. VI, M~moires lus a In. Sorbonne 1 Archeologie, Paris 1867.- Nimicu der' siguru nu vorbescerpentru thracismulu numelui REBVRVS. Gooss (1. c. p. 128) ilu compara cu numele
regelui dacu Burivista.
1
MVCASENV
CESORINl
AEQVEB Eiiils
GVL COS VJ
XlT ANNIS-XI
RESCV TVRME
SOIE. COIVI
PIENTISSIMA
POSVIr
S.
D(i11) m(anibus) Muca.senus Cesorini aeques ex singul(aribus) co(u)s(ul&ris?) vixit annis XX; Rescu
Turme Soie co(n)iu:z pientissima posuit.
www.cimec.ro
REscv TVRMI!: sorE numeie sociei lui Mucasenus suntu de totu curioase. REBCV lu
mai afl.amu diminutivalu in Tabl'a Cerata Ja (C. 1. L. III): RESCVLVB;
in inscriptiunea de la Eregli (Perinthu) {Dumont, l. c. Nr. 63 p. 144).
PH~KOVIIOPEQ~riONAHMOl:KAIOI~YNE
APOITONEATTQN~QTHP AKAIETEPl'ETHN
'P1jaXOt>7t6psro~
Assem~nea,
Ilot11CJ~P"'
V. S, J" L. M
Cu
G~sara
Dt~usara,
Germisara.
Nr.l9-24.
C. I. L. III 969add. MOCIO comp. C. I. L. III 69-tl : Mocianus Ingenui f., 4944
Mogiancus.
C. J. L. JII 124_3. SECCIA, comp. SECCIO ib. 5057. 5589, -1756 j SECCIV9. i564.
www.cimec.ro
~30
C. I. L. III 1525 SlSIATA, comp. sisiATA ib. 4181; stssiA Adiutoris f. ib. 5075;
miA 1 3285 1 4983a; SISIV 0, fem. 3659; ~ISES MVCASENtS 6137 i
sEsE, sm, Tomaschek (Ueb. Brum. uod Rosal.)-mEIA C. I. L. II,
3310.
Aceste patru numi suntu estrase d'in Iist'a. membriloru collfginlui Asianorum,
care, proba bilu, pe la an. 235 d. Chr,, - dat' a ioscriptiunei, nu se put~ compune. esclusivu d'in asiatici.
Nr. 25 (Orellius III Nr. 6844).
SECVNDINVS, EVOK.
COH. III. PR. SALARJOR.
IVI..
www.cimec.ro
231
DM
CAPITONIO
ATTICIO
TITJ A , ATIME
RIAE 1<' , R , KAR ,
cosT AS.
~6
P. M.
ZI.U TIATl FIL.
DACAE VXOR!
PIEPORI REGIS
COISSTOBOCEN~J ~
NATOPORVS :&:T
DRIGISA AYIAK
CARISS, B. M. FECERVNT.
ZIAI
DlAtEs
N!TOPORVS
DRIGISA,
nu
ne
intampina in
alte
inscriptiuni.
Nr.
~7
AVRBJ, TZOAOTV s
EI VOTO POSVIT
~~
ARRIA MAMA
VIX ANN XIV POS
BEVCVS SER CO
NlVGl R !Il
rzo>..orvs
ARRU,
este
www.cimec.ro
232
[C. Titio].. acaduno Ulp(ia) Trnilana), em(erit~) al(ae) Petr(ianae), Kartius f(itius) p(onendum)
c(uravit).
DIEPI///
ET BRAE
ST. AXE
~~
(!14) Aceit'a urmeall;a d'in numi!~ ce a purtatu cohort'a in difo~rite timpuri: Antoniana (C. 1.
J,. VII]Nr. 818), Gordiana (819), Postumiana (Si!~. 822). Tetriciana 823. Vedi Hubner in r:. 1. L.
VII ad titni.-Pe ioscriptiunea. Nr. 838 se vede caracteristic'a arma a Daciloru, sabi'a in forma d~t
iataganu intocmai cum se represinta pe Column'a lui Trajann si pe medalii, Noi am reprodus'o pe
Tab. P, Nr. ~.
(35) In Lapiiarium Septentrionale. ora description of the m9numents of Roman rule in the
www.cimec.ro
233
D'in numile aci mutilate, DECIBA este fora indouiale DECiBALVB seu DECEBALVB, nume
identicu cu allu regelui dacu Dec"ebalu. Cf. Biograph. imper. Regalianus Scriptores
Historiae Augustae, Regalian in tr. tyr. 10 : cErat (Regalianus) gentis Daciae,
Decibali ipsius ut fertur affinis Idem, Plin. ad. Traian. 74 ed. Keil; Henzen,
n. 5448: (Traianus) GENTEM. DACOR. ET. RIWEi\I. DF.CEBALVM BELLO SVPERA.ViT. Numele
Decibalus ne mai intempina : 1o DECIBALE pe unu vasu de lutu (terra sigillata) gasitu la Blain in Franci'a in 1869, si despre care vedi : Witte et Longp~rier, Bullet.
de la Soci~te des Antiquaires de Franca 1870, p. 113, 119-120, si 1872, p. 84;
d. Al. Odobescu, Despre unu vasu de lutu cu numele lui Decebalu, Bucuresci 1873,
cu unu facsimile.- Frohner, La Colonne Trajane, textu; si 2-lea In inscriptiunea aflata la Stein am Anger (Colonia Savaria in Pannonia) printre numile curialiloru celloru cinci curii figureadia si IVL DECIBALvs. Vedi C. 1. L. III , 4150; (36).
Nr. 764:
DEO
VITIRI
MENI
DADA
Nr. 858
DADA
VSLM
Deo Vitirimeni, Dada v(otnm) s(olvit) l(ibens) m(erito).
ca
BA.BO:A.THES
REGEBAL!. F,
EQ,ALAE. AVG,
ITYRIEORVM. 1'0
MO.
XXV.
ITVRAEV~.
~TIP.
AN
V. Il. e. F.
ZANIS. DEC.
~:T.
B,\R
AMNA. BELJAU!. F.
F.T. BR!CBELVS, FRATEII
IH:REDES. POIIERVNT
Bargathes Regebali ftilius) eq(ues) alae augustae ltyraeorum, domo Ityraeus, annorum XXV,
stipendiorum V, h(ic) s[itas) e(st). Zanis Dec. et Baramna Beliabi filius et Bricbelus frater heredes
posierunt.>
Hen zen (Bulletino dell' 1nstituto di Corrispondenza archcologica, 1848, p. 134), citindu ca si
Gruter : DECEBAL!, numera si pre Ityrei intre colonistii Daciei, pc cuventu co numele de Decebalu
16
www.cimec.ro
234
Nr. 944.
~
li NVS
CIV
ES DACYS
D'in nefericire ntJmele lui Pi.. tinns ceta~ianu dacu, nu se p6t~ restitm. l'otu IJ.si
numile d'in urmatorele inscriptinni :
fiindu unu nume cnratu dacu, nu se p6te esplicB. ca unu Ityreu se se chieme astu-feliu, de catu presopunendu ca elu se nascuse in Dacia chiaro. Alte inscriptiuni eu numele lui Decebalu rege allu Daciloru sonto false. Asia buni-ora v.rmat6rele trei , publicate de Neigebauer, Dacien aus den
Ueberresten des Klassischen Alterthums, Kronstadt 1851, p. 205. Vedi C. 1. L. III 66*, 70* si 72*:
1.
1!.
FORTVNAE
AVG.
HERCVLI. VICTOR!.
OHNIPOTENT.
VBI EBAl
Ull'f'l, C.lBU:I\,
RHAHNV
VlCTO DBCZBALO.
SIA
DOMITA. DACIA,
vot'VII. eoL
tlBI. ERAI.
QVUITVM.
ABPVIT,
'i'IT.
ASPICE. Rdlli'V
LE. PATER
GAVDETE. QVI
VE TIBI DECEBAT.E
VTLI!. LEG. VI, BT.
:Un. G.
RITE!
VEIITBA. IST A
DBVOT. CAPITIRVS
IIBT. GtORTll.
3.
..
VICTORIAE, AVG
NONNE. DIJ:J, TIBI
DBCEBALB
FVNEBTVH. BST
HBRCVLBH
LACEISERE
NON. RECTE. FKCUTI
TVA, IPIE QVOD. IACES
HANV
UD. TE. VTCVNQ
CAB!AII. VICIT
TVLIT
Tlnlo SEIIPER. AVGVR
AVGVST.t.L!S.
www.cimec.ro
235
Nr. 825.
% Ee Nr. 867.
1
OM
V O Il A
l\1
o o
SPA.
SIPTJMO
SI.
FINI
r. c.
1 V V\ A
V M N
'--...vo
Nr. 36.
Tablele cerate descoperHe in Traosilva.ni'a la Verespatak ne procura mai multe
numi personale, d'in cari ua parte appartine mai probabilu colonistiloru da.lmatini
adusi in Daci'a pentru esploatarea mineloru de auro, de catu D11.ciloru indige.ni.
Asia se icdica anume: tribulu Pirustiloru: T. cerata Nr. 8 (C. I. L. III p. 944) :
cemit ... domus partem dimidiam ... qu(a)e est Alb(urno) maiori vico Pirustar[ um];
Nr. 6, p. 936: ~:de Dasio Verzonis Pirusta. ex Kaviereti[o]. Acea parte de numi
fiindu mai propria a figura printre resturile limbei illyrice de cotu alle limbei tbrace,
vomu cita numai pe celle urmatore :
BEVSAs, genot. Beusantis n. mase. T. Cerata X : cTitus Beusantis qui et Bradu~
id. T. Cer. XI, XII; XIV, XVII.
BATO, genet. Batonis n. mase. T. Cdr. II, III, V, VI, VIII, XX : cAndueia Batonis; Batonis Annaei ipsius. Acelasi nRme ilu atlamu in Dalmati'a
la triburile : desidiaticu, breucicu, ditionicu, mezicu si aravisco.
Vedi C. 1. L. III 4377, 5325, 2749, 4372, 4276, 3558.
BRADVA T. C. X, XI, XIV, XXV. Comp. C. I. L. III 1172, 1945 si BRADV.lNvs ib.
775=6183.
CARPVB T. C. VII: cPlatoris Carph. Of. C. I. L. Il, 32491, 3573, 4008.
CAREB g. Carentis, T. C. XII: cLupus Carentis. Comp. Cara C. I. L. III 2705;
dativ. Cuini, 1::.12, 1948, 4773 1 , 5380.
cERDO g. Cerdoois; T. C.ll. Comp. Cerdo C. I. L. Ill1647, 16531, 1792, 1797,
2281, 2499, 2695, 3081.-Ephem. epigr. li Moesia inferior p. 297;
C. I. L. II 4970,tao.
nAsA
www.cimec.ro
2::16
AVlLLIAE PIETA'I'IS
DOMO .AEQ
VII. ANNIS
XXIX. DASA
SVTTINIS
CONlVG PliBB
F. C.
c. XIII.
Mico:~~.
www.cimec.ro
237
Dl\1
PLAETORIA
1\IAXIMA
VIXIT , AN III.
LAVIVS VER
ZON . NEPtAE . B
III. P.
Asemenea urmatorea inscriptiune greca aflata la Ochridha (Heuzey, Mission archeoiogique de 1\Iacedoine p. 342, Nr. 142) :
A P 1 IT W N O CT O Y AJ\ 1
ZAN 11PoYA NN IA:ETH~
TTAATOPO~I<AITWNTE
KN W NA YTWN N.EI KO
c. V.
PLATINO
NIS. VERZO
NIS. K. ANSo sic.
VIX. ANN
Llllf. RVFVI
PLATORIS
CON K. P. P, F. C.
Dlu Hasdeu (Columna lui Trajaou, 1877, p. 90) reduce numele VERZO Ia ua
forma presupusa thraca vareza.n, devenita la Alba.nesi; varez~ cfeciora, si care s'aru
afl si in numele VERZOVIA (C. 1. L. III, 1217 [Dacia]) cpe care, dice dsea, llli-lu
gassimu afara d'in hotarele Daciei si a carui' a lectura corecta(!) aru pute sa fie c Ver-
www.cimec.ro
288
zonia:t, cac1 m saparea pe petra uitarea unei sil'gure trasure preface pe N in \ .Observamu mai anteiu co presupunerea unei assemeni uitari n'are nici-unu temeiu ,
si apoi numele VERZOBIVS (prin urmare si VERZOVIA) ne intempina afara d'in hotarrle
Daciei, cum probeadia intre alte urmatorea inacriptiune de la Beneventu (Italia) :
VERZOBIO 1 C CAELO 1 C
:!__
STE BASSAEO 1
j TVS.
*CERDO
AIA
OCONVS
MARCINIESI
ANDENA
*COST AS
*MASVRIVS
*MAMMVLVS
ANDRADA
DADA
MA VIDA
*ANDVEIA
DADES
MICO
ANDVENNA
*DASA
MOCI O
*ANDVNOCNES
*DASIVS
MVCAPOR
ARIORTVS
*DASVS
MVCAPVIS
ATTA
DECIBALVS
MVCASENVS
ATTALVS
DIA lES
MVCATOR
ATTICJA
DJTVG~IVI:!
NANDO
DlVS
NATOPORVS
BAEDARVS
sea
BEDARVS
BAEZVS
DIZO
*NICO
BASIANVS
DRIGISA
PASSIA
BEVCVS
EPlCADVS
PIEPORVS
*BEVSAS
EPIDIVS
Pl ... TJNVI:!
*BATO
EPTALA
*PLAETORIA
BITVVAS
*GEL DO
"PLANIVS
*BRADVA
GESARA
*PLARES
BRICENA
*LAVIVS
*PLATINVS
PI.ATOR
BVBALVS
*LONVS
CARPVS
*LICCAIVS
*REBVRVS
cARES
*LOSSA
RESCV
www.cimec.ro
239
-------
::TZO LOT VS
RESCV'LVS
'l'BEM;AJi;S
SATTARA
'"TA'l'TARIO
VLCVDIVS
SCLAIEII
ru:rvs
VDARVS
::YERANES
SBCCIA
:;TO.VES
SlSIATA
'l'VRMA SOIE
,.:VERZON
TVRMASgADA
ZI AI
SOLA
(Svla.)
SV'f'rA
*TZINTA
SVTTINIS
*TZINTO
11. NUMi
geo~pkice
www.cimec.ro
210
a, Cetati,
www.cimec.ro
241
Acidava, nu se pote nimic'a dice siguru, de si Leo (op. cit. 189) cu. geta la sskr. accha, ursu, Acidava cBrenloh.
2. Agnavis.
3. Akrobadara; comp. -dara cu -para d'in BEmx[Jil, BljAilto(7tll(Jil, B'fjpt7tllpll, Bessapara etc., cu -sara d'in Deusara, Germisara, si cu -bara d'in Zurobara.
4. Ampela (Ampelum).
5. Amutria, numele statiunei romne, imprumutatu de la numele riului Mutrium,
adi Motru. Vedi mai josu Mutrium.
6. Arcidava (Argidava), dupo Leo=Honigloh, de la sskr. arghya, cmiere
selbateca~
7. Arkinna.
8. Augmonia.
9. Azizi seu Aizizi amintesce intr'unu chipu curiosu numele dieului syriacu
Azizus, allu carui eultu pare a fi nnitu in Daci'a ua data cu colo
www.cimec.ro
242
o.,.
www.cimec.ro
243
22. Docidava.
23. Docirana.
25. Phrateria.
26. Germisara.
www.cimec.ro
244
Megyes-tnal, Hurus-mal, Irugh-mal, Kerek-mali, Nyr-mal, PruthekmaZ, promontorium Rezz-mal, Ujmal, Zegmal, Wimal, mons ZevlevmaZ, Tusman-maZ, Mezes-mal, Medyes-maZ, Arnyk-mal, Keyk- mal,
EleumaZ, Gudula-maZ, Bowoz-mal etc. ajunge la conclusiunea co
mal, mala, malia este unn vechiu termenu orograficu gasi tu de cotra
Unguri in Panonia, termenu cu forma identica cellei dace : malva,
care ca si romanesculu malu, albanesulu malli cmunte, se raporta t6te
la unu protoUpu pan-tracicu malva munte, ce se regasesce probabilmente, in anticulu nume de orasiu illiricu Dimallum (Tit-Liviu
XXXI, 27; Polyb. III. 18. Cf. Niebuhr, Vortrge p. 305: Dimalon==
di do :li, mal, malli, munte) si in MtiAeoY d'in L1coni'a pentru MciAeFoY==
Mal ava, adi MIXAe~6.- Dupo ua comunicatiune orale a d- lui Professo:-e
Miklossich, d'in malva nu potea sa faca romaoii malu, opunendu-se
Ia acest'a phonetismulu Iim bei romane. Ori-cumu ar fi, d. Hasdeu uita
a aminti co in partile munt63se alle Gascogniei si pe totu Iantiulu Pyrenneiloru se gasesce aceiasi forma topica mal, cu simtiulu de aspl'u, riposu: Malagvar (Val d'O.>san) Mal-Rouge, in Luz; Mal-Barrat, in
Lys, etc., pe candu la nordu de Pyrennei, ne intern pina forma mail:
Mail-Blanc, Mail de Ia Muie, doua stanci ; Mail-Aoueran, munte;
Mail de Louzes, in Ariege; Mail-Abore si Mail-.A.rrouy, (val
d'Aspe) etc. (65) Despre Malva ca nume de riuri (M1XAo6ctc; Ptol. 4,
1, 7; Malba, Anoo. Rav. 158, 9; Malvana, Plin. VI, 13, Malva,
adi Ia Mauve affl.uentu allu Loirei , Maiou, trei riuletie (Herault),
Mlllvetum, adi Mauvotte), etc.,- vadi Ad. Pictet, in Revue Ccltique,
II, Paris. - D. Cihac (Convorbiri Literare, 1879, p. 137) alatura cu
deplina dreptate sufixulu mal allu localitatiloru maghiare de mai susu,
cu vechiulu germanu mal, malberg, mallobergus, malstatt (Grimm,
G. d. d. S. 389, Schmeller, bayr. Wiirterbuch 2. 561 sq), ansa etymolngi'a ce da cuve11tului romanescu malu (Dictionnaire d'Etymologie
daco-ro;nane, Eiements slaves, 183), do Ia v. slav. ,\\'kl\?i creta (lit.
molis let. mls argilla, croat. melo arena) ni se rare puciou probabile d'in causa ca ,\\'kl\?i aru fi remasu in limb'a romana neschimbatu
c mai tote cuvintele slavone si in genere streine ce a petrunsu in
limba, si n'aru fi devenHu malu. (Vedi Diez, Grammatik dar Roman.
Sprachen, I. 141. 138 : ... das Walachische war so zu sagen noch
nicht zur Besinnung gekommen, als die fremden Stoffe es zu durchdriogen begannen. Wie sehr ibm noch die Priocipien der A.ssimilation mangPlten, bezeugt dia a?lzu buchstiibliche A4nahme des Frcm(65) Luchalre, de lingua aquitana, p. 55-56.-- E. Desjardlos, Geog1aphie histodquc et arl
ministt'ative de la Gaule Romaine, Parii 1878, v. II p. 3)6.
www.cimec.ro
245
33. Napoca, comp. Nlimt;; localitate in Scythi'a (Steph. Byz), Nci1t1J in Lesbos
(Strab. 9, 426), Naparis afluenta allu Istrului (Herod. IV, 48); vli1t-1j
f. strmtore padur6ssa, Y1tliC: in intiellesu de isvo1 u (Hesychiu), sskr.
nep-a m. apa, np-ita m. baiasiu, zend. nap-ta, udu, um~du, (de undE>
Naphtha, nou-pers. nift), lat. nimb-u-s si Nept- ilnu-s? -cari tote
acestea presuppunu unu verbu nap (de la sn ?) a fi umedu, a fi udu.
Comp. Fick, vergl. Wdb. I 127.- RBsler, Einig. iiber das Thrak.
1. c.-Sufixul -oca d'in Napoca este sufixu obicinuitu thracu: Amadocus, Bith-ocus, Sado-cus, l::1rplio-oxo~, l::mipt-oxo~, etc. Pentru formatiunea Napoca Miilli:Jnhoff (Encykl. Erscb. und Grubet 464) compara
slavic. namtesti.
34. Netindava, dupo Leo (p. 190) Krummloh de la sskr. nati ccotitura.
35. Paloda, Miillenhoff (1. c.) compara compositele slavice Poreci, Pomori, Polabany, Podgoritza, cu dac. Paloda, Patavissa, Parolissus, Pathissus
(Il ipttoxo )v.
www.cimec.ro
246
41. Piroboridava.
42.
Poroli~sum,
mosu.-Dupo Cuno aru semna .:orasiulu Ramiloru, unu tribu sarmaticu (Plin VI, 21), pe care nu esplica prin vechiulu-slavu ramienii
cimpetuosus. -De Belloguet (Gloss. gaulois 1872, p. 18) compara numile gallice si bretone Ram&, Remi.
46. Ruconium.
4 7.
Rusidava.
48. Sacidava.
49. Sagadava.
50. Samos.
51. Sandava.
www.cimec.ro
24.7
56. Stenae, comp. riulu Stenares seu Stenarus in Daci'a (adi Weiss).
57. 1amasitlava; De Belloguet (gloss. gaul. II. ed. 19) compara Tamesis, riU m
Britanni'a, Tamasis nume indianu.-Aif~. Maury (Journal des Savants
1869, p. 356) cugeta la thami d'in temarunda, dupo Pliniu (H. N.
VI, 20) mama marii, apa in limb'a scytha ; Tomaschek (Zeitschr.
fiir Oesterr. Gymnas. 1869), la sskr. tamasa, intunecosu, obscuru, adeogindo co Tamasidavei ii corespunde actualulu Timisiesti de langa
Moldov'a, si co p6te Tamasa a. fostu vechiulu nume allu Moldovei; iarn
Grimm, la Tamasiti, probabilu gresiala de manuscriptu in locu de
Iazyges. Vedi Hansen, Bemerkungen zu einigen alten Schriftstellern,
(66) Conze, Reise au( de1 Insel Lesbos, 1865, p. 5, pl. 5 :
w.
www.cimec.ro
248
Utidat~a,
dupo Leo cSpiellob de la uti joeu. Rihler {Dacier und Rom.) cu~
geta mai corectu la unu nume identicu cu aftuentele sudicu allu Dunarii, Utus (adi Vidu). Cuno (p. 242) compara Utus cu v. slav. woda
bulg.uda apa; iar Da Balloguet (op. cit. p. 20) : Utis riu in Gallia
Uisalpina, Utivi, pers. (Harod.), Uti~dorsi , in Sarmatia Asiatica. D-lu Hasdeu (Cuvente d'in Betrani I, 309) vadA in Utidava si in
riulu Utus cuventulu thracu ut cbufoitiu (rom. uture, serb. 8ruHA,
bulg. 8TBA, alb. ut), cu t6te ca noi nu intielegemu cumu unu riu
isi p6te trage numele de la bufnitia.
64. Zargiaava.
65. Zermizirga, Germigera (Cosmogr. Ra.venn. Tabl. Peut.). Comp. Zirmis (T.
Peut.) locu in Thraci'a.
66. Zeugma. Comp. Zaugma in Syria, Tacit._ Annal. .XII, 12, Cor pus lnscriptionum
Graecarum Nr. 4472 Zsl>rfLa, idem.
67. Ziridava, dnpo Leo (p 190)=angsachs. Sveordleah Schwertloch de la sskr
ciri (angs. heor) sabie; dupo d. Hasdeu (Istori'a Critir.a, II, 64) ziri
correspundiendu sskr. hari, zendic11lui zairi verde, iar dava semnandu
munte, Ziridava va se dica Munte-Verde germ. Griinberg, fr. Vermont, si. Zalenahora, it. Monteverde.- Comp. Ziras (Plin. IV, 11, 8)
riu in Moesi'a de josu, Zirmis (T. Peuting.) locu in Thraci'a.
68. Zurobara, pote -bara este identicu cu ~para d'in B1t1xpa, BljAato[r.apa, Bwtr.apa, Bessapara, B6ar.apca, Aap<ir.apa, Druzipara, 'Iar[r.spot, Su bzupara, Zapara, Tramupara, Scapora, Breierophara. Comp. Stymbara in
www.cimec.ro
249
1.
'A)..~ox.~~~tot='A)..~ox-~n-tot.
Acelasi !,!Ufixu -*-care serva la Geto-Daci pentru formarea numiloru topice ilu gassimu intrebuintiatu de densii si
la calle ethnice in form'a anso nasalisata : 1JIIa-ens, cnm da es : rJ!l~~~a-tot, 'O~ooA-~~atot, 'Olt~vmot (tribulu de langa riulu Utus), !Itctp
~v(]-tot, TptxopY-~\1(]-tOt numai la Geti; Booptos ~va-tot, Kctoxo-~va-tot,
Kot-~va-tot, Nctp-~va-tol (Naresii Plin., 3,26) IlotooActt-~\1(]-tot, Ilpsoctv~~~(]-tat, ~:x/-.o~vcr-tot, ~~v-mot(?) la Daci.-Cu 'A)..~ ax. compara: Kota
to~wx-ot. afarik (73) si Cuno (7 4) vedu in -~ox- cuventulu vecbiuslavu boku tiermu::. amintindu localitati ca : Naliboki, Cetyr-boki ,
Bialoboki, Wisloboki.
2. Amicenses, Ammianus Marcel. XVII. 13. (Vadi Mannert, Geogr. dflr Griech.
und Roruer, IV, p. 199; Z uss , Die Dautsch. u. ihr. Nahbarst. 206 ).
0
8. B[s(]OCJl.
(72) Suci-dava. cetate in M>e>i'a inferiora. seu supeiora (Forblger, Handbuch tlcr alten Gco
graphie V. III. Leipzig 1848, o Cii.Ub la. 03enik seu Assenik (?)) amintesce numelo ~o~xou; dintr'aa
inscriptiune greca aflata in Thraci'a (Vedi Revue archeologique 187i:!, p. 294) si Suci numele unui
tribu thracicn d'in pregiurulu Philippopolei.
(73) ~afal'ik, Slav. Alterthilm. J, 209.
(74) Cnno, die Skythen, 330.
17
www.cimec.ro
2b0
10.
Bouptae~votot,
comp. Buridava.
12.
Kaux.o~votot,
13. Kti'(etoot.
14. Kototo~rox.oi.
15.
Kot~votot,
16.
r~at,
17. Aa'l'.ot,
19.
o!L~poovsc;
(Ptol. J. c).
Asv8-11A.~t:ct,
l:t11Ai!t11t,
21. llu!rpt'(ot.
22. Picenses Ammian. Marcel. XVII. 13. (Mannel't 1. c., Zeuss 1. c.)
23.
flototlAIXt~voto~.
D-lu Klsdeu (Cuvente d'in betrani, 1, 256) descompune euvantulu in : prepositiunea pot cltngu (gr. 1totl seu xot, z 'Dd. pai ti,
armenulu pat, latinulu pot in pos-sideo) si in numele Ulata = Aluta,
a.deca Pot-ulatensii cDaci de Unga Oltu:t. - Compara ansa Potula
(adi Fenied) ap. Anon. Ravennatu, si Potaissa (adi Thurda).
www.cimec.ro
251
26.
l:tX~IlMt
(Ptol. J. c).
27. l:tXA07JYotot. D-lu Hasdeu (Cuvente den Betrani, I 255) intemeiatu pre intiellesulu ce da cuventului saldusiu d 'in doue chrisove domnesci (1580 si
1581 XOTAp8.\ WK~ KopH~tE" no ~"ATO HA c~.,A8m8,\ C7>C CT8X8" H
npE; no"io .... ) de cmlagtina si pre chart'a lui Ptolemeu care asiadia
tribulu dacu allu Saldensiloru in partea de josu seu ceea baltosa a
Oltenieh- esplica numele Saldensii prin c: Daci de la balta.- Rosler compara l:tXAotXd (Procop. de aed. p. 308), d'in Moesia de josu.
Mai vadi Salda, Saldum d'in Pannoni'a (Tabla Peutinger. si Geogr.
Ravennatu).- D-Iu C1hac (Conoorbiri Literare, 1879, p. 88) tine,
mai correctu, saldusiulu dreptu m3~hathesa rentru sladusiulu- slatusiul=slatina, v. slav. CMTHHA f. eAo~ palus, aqua salsa, salsugo, n.
si. cech. slatina. Vedi da acellasi autoru c:Dictionnaire d'Etymologie
Daca-Romane, Francfort s/M, 1879, Elements slaves, 346.
28.
l:~YIJLOL.
1. Apus adi Karaciu,=:pruss. ape riu, apu:s fontana, isvoru, litv. upi-s f. riu, riuletiu, sskr. ap, p, f. ap. api apa, persan b. Comp. Aft' riuletiu in
departamentulu Morbihan (in Franci'a), Abiis numele vechiu allu riului Da v'a in Spani'a; Abos seu Abus riu in Britanni'a-mare (Ptolemeu)
Ave, riu in Portugali'a.
2. 'AAobta., Alu ta, adi Oltu. D -lu Hasdeu (lstori'a Critica, edit. II-a p. 253-255 ),
presupune unu cuventu scythicu si agathir.>icu "alt auru, care so
regasesce la turani in forma de altun, alton, altn, imprumutatu de
la Scythi.-Mai lesne este a cuget la ua formatiune analoga cu lat.
liitu-m, planta galbena, cu!orea aurului (d'in ht-eu-s , cu perderea
lui h initialu, hhtu-m d'in hultum), care se reduce la unu cuventu comunu unitatii limbistice europene ghalta, galbPnu, auru , lit. gelta-s,
www.cimec.ro
Arh:~bon,
6.
Ber~ava,
adi Brzava.
www.cimec.ro
353
slavicei este aci introducerea lui t intre s si r.- Cu t6te co suutu fi.
Jologi ta Forstemann, Ztsrhrift, IX 277 si Kuhn, Zt~chrift XIV 223,
cari admitu pe stru c radacina primitiva (comp. zend. thru a curgt>,
thraota riu), anso e mai probabilu co t aci nu este originariu , coei
d'in grupulu str nu pute sa se nasca sr, pe candu d'in sr, f6rte lesne
str. (esemple cech. s-t-rb-ro=v. slav. sreb-ro argintu, comp. Pott,
Wurz"lwtlrterbuch der lndogermanisch ':J Sprachen 1867-73,1, 1373.
-Curtius, Grundziige 354), der nimicu nu vorbesce in fav6rea opiniunei de susu, co interpunerea lui 't aru fi caracteristb'a !llavei : de 6rece : a) pe 't lu g11simu dAj afar11 de in nu rn9le "Iotpo~, in ~'tpb!L(I)Y,
~'tPD!L"l in Thraci'a, ~tpu116vtov in Maoedoni'a; b) Limbile germanice
au deuapotriva str in: v. nord. strau-mr, v. germ. sup. str6m, germ.
nord. super. strom. m. riu.- Prin urmare nici de ao! nu se pote trage
vre ua conclusiune despre slavicitatea lstrului, cu care Rosler (Daaer
und Romnen, p. 37) compara numile de riuri : Bistrit , Bistritza,
Wisternitia etc.
9. 'Upotoo,, Vedi Tiarantos, adi Siretu.
10. Maris Mcipt,. D-lu Hasdeu (Istori'a Critica edit. IT, 193) cugeta la unu pretinsu
cuventu scythicu cmaris:t hotaru, pentru co in sskr. mary semneadia
hotaru. afarik (Slav. Alterthiimer 1, 507) deriva Maris d'in them'a
mar capa:t comparandu sskr. mira, celt. mor, goth. marei, lat. mare,
slav more, lit. mares. Anso in sskr. c si in zend. mar (mrlj-~, mar
-mi) semneadia a muri, mar-a-s, mrl-ti-s, morte. San!lkritulu mira-~.
mare se afla numai la Grammatici. E9te adereratu co Curtiul! (Ztschrift
1 33 Max Miiller Lect. II 320) raporta la radicalulu sskr. mar-mort~,
sskr. mar-us pustii, mar-u-t vendu,-pe lat. mare cu inruditele se1!11
vechiu slav: mor-jo; lit. mr-es golfu, goth. mar-ei, etc. Comp. Curtius, Grundziige, 333.
11. Mariscus, adi Ialomiti'a.
12. Mufria, adi Motru.- L'l t6te poporele d'in farnili'a ariaua se constata urmele
unui vechiu cultu allu apeloru, ia lndi'a, ca si la Perei, le Greci c si
la R'lmani, la Celti r si la Daci. La Celti de esempla, gassimu appelative de riuri c Dva, Diva, DTvona, adic'l dieu, dieitia, divina, Nemausus, NFm?sa, deus Nemausus, da la nem, ceru, si seus, divinu,
sacru ; Matr~n:J. (Ces. I, 1 ; Auson. Mosel. v. 461.) mai tardiu Matm a, MaJerna, adi Marn'u; Matrona adi Meyronna, Matra adi Mo-
www.cimec.ro
25.(
Nck7t<xpt~
Tt~ta?to~.
Ttapavt6~.
Tt~ta'X.o~
Ri11iere.~
www.cimec.ro
efi
255
d) Numh'l de munti
1.
'A!l~oo'l!.tX
2. Carpatii
.toch ( e) unu nennt Hero<loL den hcutigon Berc!h Ttetp~'l':o~, Ptolem~us Jep1Xao~, Ammian Gensno, so oin<l 41to
www.cimec.ro
2!)6
11.
"'
.der Flussnama Iantru., Ialrus, lele rus, Alhrys. Erwa 0 t mao cndlich den Ortsoameo IT&p-;tnov Lei Ptolemns an
"dcr 'l'heiss und da.s Schwa.nkcn des Flu!snamens, der b-:i Iordanes uud dem Ko!mographen rou Ra.venna 'l'isla, bei Pli"niu~
"vergleicl~tn),
(m~~on
so Kommt mau zu der ..\nno.hme, das minde.steni die Dacier U.hnliche Composita. wie die Slilvcr- in
Ctl~
i\.UCh
,gebil<let.
www.cimec.ro
N(tj!IU'fl
antlcr~
id.:-J llmicsli
2!)6
,y,, "'
"der l''lussname lant rus, latrus, lele rus, Aihrys. Erw;;t ma.n cndlich den Ort:mamen ll&p-;t~xov l.Jei Ptolemns an
"der Theiss und da.s Schwankcn des Flu!snamens, der bd Iorda.nes uud dem Ko8mographen von Ra.venna 1'isla, bei Pli"niu~
a.ber Pathissus, bei Ammian Partlriscua l.Lcisst (m~~on Kann a.u~h noch PtJtuvissa, Palodu und Patoli8&Us iu Dacitn
"vergleicl~tn),
so Kommt ma.u zu der .Annu.hme, das mindestens dia Dacier .hnliche Composita. wie dia Slavon in
"Pol'jec, Pol/lf)tji, l'olalHW.'J cil~ , Podgoritzu etc. gehaLt hnhan; i\.Uch NrtJHua ist viclleicllt nicht :mdcrs al:-~ umtsU
,gebil<let.
www.cimec.ro
257
10 se constata auffi:x:ulu nasalisatu geto-dacu 1JY<; ens, acellasi cu cellu illyricu 1JYO
(Ncxp~Yatot), si cu cPllu thracu -1ja; iar' in numile de riuri, la 3, suffixulu thraco-geto-dacu o'X., pe candu Nr. 1. 4. 5. 8. 13. 18 si 19 con tinu radacini commune europene
ap, ar, arar si sru.
5-lea. Alte asemanari phooetic9 intre geto-dac'a si limbile thrace suntu, srhimbarea
lui m in b : es: Tt~tai!.o<; si Ttp.~at<;; l1.1i d in l ; es. dac. dl\va, deva si J..S~cx (Hrsychios
M~cx 1r6Att; !mo Elpcpttw); gr. h=thra('. si dac. Z=Z"nd. Z. E~. Z:ridan=zend. Zliri
verde; xotpcx=zetraia; XliAt<;, Ze!Acx, ZlAIX j lui V in oi : es. Bups~[Ot1j~. Botps~[atCX<;
Burrista ; Auocx/..oo<;, Aotoll/..oo<;, Muaot Moesi, Zt~olt1J<; si Zt@l>t7J<;.
6-lea. Numi topice d'io sudulu Dunarei se repeta in Dad'a : Burtu-d;zus orasiu
in Thraci'a; Burt-icum, in Daci'a; Padi-sara (Procop. de aed. 4, p. 308) Sapri-sara
(Gruter D. XXII Nr. 7) in Moesi'a, Germi-sara, Dau-sara in Daci'a; ~cx/..ocm& in
Moesi'a inferi6ra, tribulu ~cx/..o-'ljvatot in Daci'a; Tibisis riu in Thraci'a, Tibiscus riu
in D:wi'a, Ziras (Pl. 4, 11, 8) r. in M~es1'a inferi6ra, Ziri-dava orasiu in Do1ci'a, Zirmis, locu in Th1aci'a, Zarmizirga, Zarmizegethusa (Zermizegethusa) in Daci'a.
Asia-dera avemu de ua part~: puncte commune alle Getiloru si Daciloru cu Thracii :
a) numi personale; b) numi geographice; c) particularitati limbistice; pre de alt' a,
marturisirea istoriciloru vecbimei co Getii Cl si Dacii erau d'intr'un'a si aceiasi familie de popore thrace;- urmeadia co limb'a geta, pucinu diferentiab de cea daca,
este ua limba thraca, co prin urmare loculu ce amu const~tatu co owpa acest'a in
famili'a de limbi europene se cuvine si limbei grto-dace, si co in finP, rt>latiunile
thracei cu grupulu nordicu si cu cellu sudicu allu limbt~loru arice d'in Enrop'a -sa
impartasiesce si de limb'a geto daca.
Do aci anso c necessaria consacintia :
1. Getii si Dacii nu suntu Erani ; deci resturile d'in limba loru nu prin eranic'a
se potu esplic ;
2. Getii si Dacii nu suntu midilocitori intre Europeni si Arii, deci nhi limb'a loru
nu a forma tu mediul u d'intre limb'a sanskrita pe d'ua parte, si d'iotre limbile poporelvru indogermanice pre de alt'a, dniJO cum pretinse Leo (77), seu d'intre limb'a
thraca pP de ua pal'te, si cea leto-slava pre de alt'a, dupo cum crede Rosler dupo
theori'a lui Schmidt.
Astu feliu, prin &jutorulu filologiei, ajungem a la conclusiunea drjfioitiva : co Getii si Dacii nu suntu nici Gt:-rmani, nici Slavi, nici Celti, ci numai: Thraci de ori
gin<>,
\ 77) Leo, Eini,qe bemerkungen ueber die Sprache der Geten, in Kuhn, Zeitschfi(t III, p. 176.
www.cimec.ro
258
CAPITOLULU X.
Probe physiologice
1
Iu~emnarile physiographice alle scriitoriloru vech;mei despre Geti se reducu in
genere la cte-va observati uni superficiale - iara despre Daci ne lipsescu si acestea asupr'a taliei, asopr'a espresiunei feciei , asupr'a culorii parului si a pelii, asupr'a
unoru puncte adico cari nu pot'l servi el!! caractere distinctiva ethnice in simtiulu
strinsu allu cuventului, d'in caus' a estremei loru variabilitati nu numai in cerculu
populatiuniloru unei rase, dero anco si individuala in senulu unei singure populatiuni
chiaru.
Hippocrates, atatu de staruitoriu, dupo cum amu vediutu, candu vorbesee despre
Scyt.hi (1) zugravindu-ne obiceiurile loru salbatice, moravurile loru curiose, atatea
elemente proprii pentru istori'a physica si politi<a a lom, nu observa nimicu propriu
despre Thraci sau despre Geto-Daci, ci vorbindu in generalu despre Europeni arretta
co acesti'a suntu mai curagiosi de catu Asiaticii, mai resboinici si mai muncitori (2);
eri ce locuiescu ua ti~rra muntosa, ridicata, si indestullata cu apa, unde anotimpurile presenta schimbari insemnata, au ua statura inalta, suntu forte proprii pentru a
suferi munc'a si pentru a da dovedi de curagiu barbatescu, au unu caracteru mindru
si selbaticu ; pre dt.ndu cei d'in campia , d'in tierrile jo~e si turmentate de calduri
nabusitore, espusi mai multu la venturi reci de catu calde, nu suntu nici mari nici
bine proportionati, carnosi, cu perulu negru, la facia mai multa 6~hesi de catu albi,
lipsiti de spiritu resboinicu s~u de .aptitudine la munca (3).
Aristoteles (4) obs~rva co Thracii de la Pontu, ca si Scythii, au peru linsu, mole,
lungu, raru, de culore galbena-rosia (5); iar Galienus, in stndiulu despre systemulu
perosu, in a dou'a carte a tractatului seu despre Temperamente (cap. V) attribuesce
tierriloru calde : peru negru, scurtu, cretiu, uscatu si aspru; celloru reci si umede :
peru de lungime mililocie, dreptu, subtire si'rosiu, 1toppr1.E, cum au lllyrii, Germanii,
Sarmatii, si in genere toti locuitorii Scythiei, iara ct l!oru tem?era.te : peru mare,
deso, nici de totu dreptu, nici d'l totu eretiu, de culore 6chesia. : !LEArJ.tvrJ.c; 11-Etptroc;.
Ellu mai adauge (6) co Scythii, Thracii, Celtii si Germanii au pelea rece si umeda,
eo suntu moi, albi, fora multu peru si cu ochi alba;trii. - Claudianus (mortu dupo
zctl
x7.\
J~
E :;
www.cimec.ro
259
an. 400 p. Chr.,) numesce anume pe Geti cflavos (7), ca si Hierooymus (8) si Isidorus (9) anso se scie co acesti scriitori posteriori coofundara pre Gothi cu Geti,
prin urmar~:: nu se potu socoti ca isvore ( 10). - Clemens Alexandrinus (11) totusi insemneadia co Thracii, pene si pe dieii loru ii zugravescu cu perulu si cu ochii blondi,
iar lui. Firmicus (allu IV seculu d. Chr.) attribuia pelei acestui poporu culorea rosia (12).
Ovidiu in fine, care in lungu-i exiliu la Tomi traindn printre Geti (13) le invetiase
limb'a (14) si scrisese chiaru poeme gete (15), ii descrie ca pt> niste 6meni crudi, neimblanditi (ferus, dirus, durus, infestus, inhumanus, trux , truculentus, saevus, rigidus, stolidus, maia pacatus etc.) cu perulu luogu nepiepteoatu, barba mare pene pe
(7) De taptu Proserp. Il, 65 : flavi Getae.
(8) Ep. LVII. ad Laetum: Getanm1 rutilus et flavus exercitus.
(9) Hispan. Orig. XIX. c. 23 cFlavent intectis capitibus Getae. Vedi si Orph. Argon. "
1031 sqq.
c'Ho~ ro'Awvov E'&vo;, ~o:{)oux.at1-:wv -:-'ih:'AE-:at <ril'Aat,
l::atupop.ci"tat; "tE, ri"to:; x,;t rup.vo:lou; Kixpu<r:X> ':"E
"ApGw7to:; '-:- 'Aptp.ci:G:to:;.
(10) Totu asemenea 1i Paulinus, episcopu de Nola (t 431), in }ragm. hisf. graec. de Miiller. Perulu blondu era pentru Romani indicele generalu allu Germaniloru. Procop (1, 313) descrie
pe Gothi: yo"t{lotx" l,'Jov'l AEuxO: ,0; Gti.p.at'=:X -:-t! E!Gt x?u "t0:; x6p.at; ~atv,'Jool.- Ammian, despre !lo.ni XXXJ,
2 : proceri paene sunt omnes et pulchri, crinibns mediocriter ftavis, oculorum temperata torvitate
terribiles.
(11) Strom, VII; comp. Halllog, Skythen, p. 71.
(12) 1. 1 : cSi luna facit candidos, Mars rubros, Saturnus nigros: cur omnes in Aethiopia nigri,
in Germania candidi, in Thracia rubri procrea.ntur~.
(13) Trist. V, 10, 37:
barbarus hic ego sum, quia non intelligor ulii,
et rident stolidi verba. latina Getae.
(14) Trist. V. 12, 55 :
Omnia ba.rbaria.e loca sunt vocisque ferinae ,
Omnia sunt getici plana ti more soni,
lpse mihi .videor ja~p dedidicisse latine,
Jam didici getice sa.rmaticeque loqui.
Adeloog (Mithridates) contesta. lui Ovidiu cunnoscinti'a limuei gete , considera.nd'o mai multu
ca ua ingOnfare poetica.. D'in contrn. 1. Grlmm, Ueber lornandes und die Geten, p. 32.
(15) Trist. IV. 3, 19:
ah pudet! et getico scripsi sermone libellum,
structaque sunt nostris barbara. nrba modis,
et placui, grata.re mihi, coepique poeta.e
inter iuhumanos nomen habere Getas.
Trist. IV. 1, 94 :
an mea. Sauromatae scripta Getaeque legent?
www.cimec.ro
260
Mat!-riillele cPllo mai bune ce putemu av~ despre istori'a naturale a unui poporn
ajunsu la unu inalta gradn de civilisatiune, si care nu mai essista, suntu monumentele Intii, rortretele, busturile, statuele si cbiaru picturile. Acosta documente ansa
nu t6te au ua denai otriva val6re pentru ethnographu, caci nu tote iud plinescu conditiunile unei bune ethnographii. Asia, figuril9 de stylu, statuele alegorice, de fantasie
seu de conventiune, portretele facuta pentru collectiuni seu pentru decoratiunea monumenteloru architectonice, nu potu, rigurosu, se se socot~sca intre documente de
consultatu. Candu este vorb'a a reconstrui unu poporu dupo portret~, statui seu busturi, trebuescu allesse numai acelle ce au fostu facuta dupo natura. chiaru, prin urmare traindu persSu'a ce representa; si anco nu e destullu ca elle se fie recunnoscute
de autentice, d~ro in acellasi timpu sa fie si esacte.-Pe a.llu douilea planu vinu portretele ce nu reproducu figur'a umana in t6ta intregimea ei, basso-reliefuri, medalii,
medali6ne, monede, petre sapate etc., opere aliA numisma.ticei, glypticei si alle artiloru conventionala. (17)
D'in nefericire Getii si Dacii nu au lasa.tu mai nimicu d'in a.ssemeni monumente
artistice. Este adeveratu eo pe aversurile asia diseloru monee concave daca, batute
de siguTll in Transilvan'iu, avemu representate cato-va capete, anso intr'un11 chipu
asia de neme1tesiugitu, cu form'a nasului si a. fruntii anghiulara, verfulu nasului fininduse la unele prin globuletiu , iar buzele constandu in doui nasturei de cari se
tinu doua linii enrbe ce mbuca gur' a in cbipulu un ti furci, -asia co pentru momentulu pbysiograficu Pile nu ne dau de c~tn niste presnmtiuni vag~ (18). Pe alte monede nasurile ne aparu cu ua lungime dusa pene la essageratiune; drepte, du incovo(16) Trist V, 7, 17:
www.cimec.ro
261
iatt>, la verfu forte ascutite, si prea multu sc6se afora ( 19). Este permisu a vede 6re
in aceste diferite typuri tendinti'a artistului de a represinta efigiile ngiloru daci?
cum acest'a se observa pe medaliile galle, cari, de si imitatiuni alle typuriloru straina grece s~11 romane, tindu an3o a se apropia de typulu gallicu : prin alungirea
verticala a caret"loru si prin rosit:unea rnultu resarita a nasului? (20).
3
De ua utilitate physiographica mai mare suntu fora indouiala operile de arta grece
si romane, de si trebue:.scu si acestea nllese cu multa atentiune , pentru co nu t6te,
11i nu in acellasi gradu insusiescu conditiunile mai susu pomenite de essactitate si autenticitate.
Si pentru a ineepe cu statue, vomu pune mai antriu c punctu de intrebare- ceatiunea insemnata : de!!o printre statuele d6torite scolei de la Pergamos (21), depuse
ca ofranda de cotra rrgele Attalos, in Akropolea Athenei (de siguru inainte de ol.
144. 4 [200 a. erei nostre]), si l).junse pene la noi (22) in numeru de doue-spre-diece -(23) un'a, si anume figur'a d'in Nea poli (24), n'aru pute representa pe unu getodacu lleu in genere lhracu. Cuvint~le cari ne 'ndlmna la ua atare hypothesa suntu
urmat6rele : Sta.tu'a cum se gasesce asta-di completata (amendoue bratiele si piciorulu dreptu de In midilocu in josu, suntu moderne) infatisiadia unu resboinicu tineru
mortu si lungitu intr'ua parte, a carui rana mortale nu este visibile, si oore pare a
se fi sfarsitu asia de incetu si liuistitu, c.. tu l'ili lu mai multu de unu omu ce d6rme
unu somnu dulce. Ellu p6rh in pici6re incaltiami[jte (unu feliu de opinci), si panta
loni lungi strinsi la glesne; capulu 'lu ara accoperitu cu ua caciulii resfrnh, asia
numita bonnetu phrygianu, iara la11ga densulu se vede diaclmdu pe pamentu ua Fabia incovoiata (25). In t6te acestea anso aru fi peste p6te a nu recunn6sce costumulu
si armatur'a daca, asia cum ni le arretta basso-reliefurile Columnei Trajane , si alte
(19) Vedi tab. !it. 1 nnr. 1 si 2.
(20) De Belogoet, Ethnogeni~ ,qauloise'v. 11.
(21) Vedi 1. Uvorbeck, Gcschichte dtr Griechischen Plastik fur KunstZcr twd Kttnsl(mmdr.
Il, p. 176, a dou'a cdit., Lc:ipzig 1870.
(22) Descopcriroa accstorn st'll.tuo attalice imprastiate prin musccle Enropci se datorcdia lui
Brnnn. Vedi .Arch. Anz. J8tj5 l' 66. 67.-Cr. Dr. Cari Frlederlchs, Bausteine zur Geschichte der
griechischromischc1t Plastik, odc1 Berlin's antike Bilduerkc I, p. 32~ seq., DiissclJorf 1868.
(23) Numerulu loru totalu a trebui tu sa fie cellu l'uciuu 60, pote anco si 80. Vecli Overbeck op.
cit., II p. 178. D'in calle 11 ajunse pene la noi, trei se afla in Veneti'a si suntu desemnate ap. :;';anetti, Le antiche statue ncll' antisala delia libreria di S. Marco II, tav. 44-46; cinci in Neapole,
desemnate in Mus. Borbon. l V. tav. 21 (Clarac pl. 81 O. B. 2028. b ). VI. tav. 7 si 24; un'a in Vaticanu, vcdi l'rlns. PioClem. III. tav. 50; un'a in museulu Luvrului in Paris, ap Clarac, Mus. des
sculpt. pl. 280; cf. ibid. pl. 810 a., 858, 858 B., 859, 868, 871, 872; !i in fine a unu-spre-diecca in
stapenirea lui Castellani la Ron.'a. Gruparea acestoru statue vedi-o la Overbeck, IJ, fig. 95.
(24) Overbeck, II fig. 95 Nr. 10.
(25) Amu reprodusu Fabi'a incovoiata pe tab. P. Nr. 10,
www.cimec.ro
262
monumente figurate. D-lu Ovt~rbeck inclina a vede mai multu unu persa.nu, de si
constata singuru ca : sabi'a incovoiata nu este specificu persana, nici caciul'a resfrnta.,
care in artea greca se da fora deosebire poporeloru orientale, nici despuierea pe jumatate a partii de susu a corpului, nici acellu chytonu fora de maneci, -pe candu
tiout'a stricta a Cl)stumului pers1nu aru fi cerutu ca esentiala conditiune hain'a cea
lunga cu maneci (26). Dr. C. Friederichs miii observa anco co : nici scutulu resboinicului nu are form'a st1utului persieoescu, nici caciul'a de pe capu nu are clapele laturalnice proprii caciulei tiuguiat'l a Persiloru (27). De aceia d-sPa se intreba deco
nu cum va acesta figura representa mai probabilu unu Gallu , caci Gallii purtau in
adeveru nadragi, si p6te ca 'si a~opereu si capulu cu ua caciula asemuita bonnetului
phrygianu, ca si Dacii de pe column'a traiana. Contr'a acestei d'in urma hypothese
anso vorbescu doua argumente : mai antf'iu, nimicu d'in ce constitue costumulu figurei attalice de la Neapoli- afora de braca-nu se regasesce in costumulu gallicu;
si allu douilea, este impo3sibilu a admite ca artistii de la Pergamo3 se fi iotrebuintiatu in representarea uneia si acelleiasi grupe doua typuri de Galli asia diferite unulu de altulu; coei caracterulu de siguru gallicu ce'lu avemu in statuele attalice
d'in Venetia (28) si in c~a d'in Paris (29) este esprimatu printr'unu typu allu obrazului cu proportiuni nearmonice, partea inferiora prcvalendu fruntea, printr'unu peru
aspru si sbrlitu crescutu pe frunte si pe spate, asemenea comPi calului, si representatu fora cea mai mica linie ondulata si placuta; prin ua mustatia neingrijita pe
candu barb'a era rasa; prin dasemnulu plasticu allu sprinceneloru care adaoge la
selbatici'a privirei; prin abundenti'a carnii obrazului si a corpului mare si ]atu, cu
pelE'a grossa si tare, cu piciorele si manele increti te si nasprite do munca si geru; mai
departe , prin goliciunea completa a corpului, prin briulu, singurulu accop~~rementu
cesi aruncau Gallii candu intrau in lupta, prin Jantiulu de gut 1 (torques} facutu dintr'ua bucata solida de metalu (bronzu seu auru) cu indouita impletitura, podoba specificu galla (30), si in fine prin scutulu sexagonalu (31) ce porta. Nimicu d'in t6te
acestea nu se aft.a in figur'a neapolitana do care esto vorb'a. Deco d~ro ace~t'a nu
pare a fi nici persana, nici g,)lh, remane a presupune co este thraca. Acum vine anso
cestiunea la ce anume grupa de statui putea dens'a apartine. D.uulu inchinatu de
Attalus 1 la Akropolea Ath mei repres9nta patru subiecte : lupt' a dieiloru contra Gigantiloru, victori'a Athenieniloru asupr'a Amazoneloru, si asupr'a Persiloru la Ma(26) Overbeck 1. c. p. 181.
(27) op. cit., p. 325.
(23) Overbeck op. cit., II fig. 95 Nr. 4 si 1 ; si fig. 96 a. b.
(2!)) id., fig. 95 Nr. 5.
(30) Despre armatur'a. si costumu1u Galliloru vedi Lougperler in Bulletin archeolog. de l'Athenaeum fram;ais 1856 p. 41 seq. ; sarcophagu1u Amendola cu esplicatinnea lui Dlackle in Annali
d. inst. III, p. 28i seq.; De Delognet, Ethnogenie gauloisc, v. 11.-E. Desjardlns, Geographie,
h&.!torique et admini.!trative de la Gaule Romaine, Il p. 565-576.
(31) Friederiehs op. cit., 322-32&; Overbeck op. cit. II, p. 179-183.
www.cimec.ro
269
rathon, si iu tine invingereo. Galliloru de cotra regele Atta.lo3 (32). D'in aceste pa
tru grupe, prim'a nu pute contine figur'a in cestiune, acest'a neavendu nimicu d'in
representatiunea Gigantomachiei ; totu astu-feliu si cea de a dou'a 1 neputendu-se lua
fign'a dreptu amazJnll.; a trei'a grupa de asemenea, cJci 1 dupo eate aretaramu 1 nu
se afh in figura nim ieu caracteristicu persanu ; re11ane atunci sa ne oprimu la cea
de a patra :
Pucinu dupo mortea lui Aless1ndru c?llu Mare 1 Celtii Pannoniei petrunsera in
Panoni'a (33) , Mllcedoni'ii 1 si de ad in Greci'a sub conducerea lui Kambaules (OI.
1241 4 [281 a. Chr.]J 1 devastandu cu focu si cu sabia totulu pene la Del1-hi 1 unde suferira pcrderi nsemnate d'in ca.us'a frig 1lui 1 a fomei si a armeloru grecesci (34). Ua
alta puternica trupa compusa d'in a0 1000 de Galli 1 sub conducerea a siepte-spre-diece
capi, navalescu in Thraci'a; infrangendu in lupte sanger6se pre Geti si Triballi (35)
ajungu pene la Byzantiu,jefuiescu Prorontidea 1 si in fine ch'mati de regele Nicomedes 1
allu Bithyoiei trecura in Asi'a (in iar n'a annului 279 Sire 278 a. Chr .), de unde
devastara Hellespontulu 1 Aeolis 1 Ioni'a si tiermulu continentalu 1 pene ce in finE' se
statornicira laogJ. riulu Halys 1 priimindu tributu de h. tote pop6rele si rt>gatele
de d'incoce de Taurus. Numai Attalos 1 allu Pergamului se 'mpotrivi a plaH vreunu tributu, si reusi chiaru a iufraoge intr ua batali) mare si multu serbatorita, data
langa capital'a principatului seu (probabilu oi. 137. 3, 229), pre ingrozitorulu ini
micu 1 silindu-lu a se retrage in regiunea numita Galatia, dupo numele Galliloru (36).
In glorifica ti unea plastica a acestei victo1 ii se asiadia miediulu infl.oririi artistice de
la l'ergamos, desvoltarea sculpturei istorice in adeveratulu simtiu 1 care este impre
una cu creatiunile artei de la. Rhodos, celle doua mai frum6~e flori alle plasticei
d'in epoc'a helle~ ismului. Acesta victoria constitua de ro subiectulu celJei de a patra
grupa 1 cea mai principale d'in tote, representandu victoriile contr'a barbariloru
de la apusu in comparatiunn cu luptele si victoriele Greciei contr'a. barbariloru de
la resaritu, contr'a Amaz6ueloru 1 cum si victoriile dieiloru Greciei cootr'a Uria
siloru. Iosa togmai acum se nasca dificultatea : D6co figur a neapolitana fac6
parte d'in ace3ta grupa a Galliloru luptndu, vediuramu co ea nu are nimicu d'in
typulu si costumulu caracteristicu gallicu, "pe candu nu-i lipsesce nimicu d'in co
stumtilu caracteristicu da~icu seu thracicu. Conclusiunea este dero co: statu'a in rAstiune representa mai probabilu unu resboinicu thracu 1 care luase parte ca mllr
1
www.cimec.ro
264
Mai tardiu ansa acesta caracteristica completa si individualismu allu formei proprii artei pergamice se transforma intr'ua typica id ali sa ta, prin care poporele straina sun tu representate in g~neralitatea loru numai. Se sciA co ua lege a artei statuare
classice fiindu simplificatiunea in operile sellt>, idei'a generale ce Grecii si Romanii
aveu despre pop6rele numite de densii barbare, o tradusera in arta prin apropiarea
cotra unu typu communu traditionala si conventionalu, care tinendu mai multu sema
de frumuset1'a plastiea de cotu de adevernlu istoricu seu de culorea locale, de partea esteriora, de arme si costume de catu de form'a corpului, nu presinta indicii indestullatore prin ajutorulu caror'a se se pota, fora tema de erore, a se deossebf nationalitatile d'in p11nctulu de vedere physicu, mai alesu candu este vorb'a de popore
lrgate prin communitate de rassa si de moravuri 1 de si prin costume; arme si
alte semne si atribute, elle suntu intru catu-va caracte:.-isate facia de Greci si de
Romani (39), nu anso si intre elle.
Asia, ua l:lerie de statne d~ marmura, porphiru seu alte materii, classate in museele Europl'i sub numele communu de prinsi barbari~ si facu te de artisti romani cu
l37) Se scie nbi~einlu Thraciloru in genere, si allu Getiloru si Daciloru in parte, de a servi ca
lll"l'ceuari. li gasinm adessea in serviciulu chiaru allu regiloru Syriei si Egyptului (Athcn. J3. p.
593, Polyb. 5, 65, 10). Pulyn 4, IG povestcsce co in anulu 260 Antiochus ave in armat'a sea la
incongiurarea orasiului thracicu Kypsela multime de cupatridi thraci suh conducerea lui Tiris si
Dromichaites, doue numi cari probedia lamuri tu co acesti Thraci erau chiarn Geti , coei primulu
amintesce numele poporului Tirizi inruditu cu Gctii, iam ccllu d'alla donilea este chiaru numele
vechiului rege getu Dromichaitcs. (Vedi Miillenhof, EncykL v. Ersch u. Gruber. art. Getcn, p. 456).
Ce este mai multu, pe atunci regatnlu gallu-thracu ridicat\1 prc ruinele statului Getiloru si TriLalliloru (vc,Ji Contzcn op. cit. p. 20:) -220) fiindu apropc de finit'T, atatu Galii catu si Thracii inccpussera a se rcspandi scrvindu ci mercenari in arwatclc principiloru cclloru mari ca si cclloru
mici. Vcdi despre espeditiunilc GallilHU ca mercenari Gottl. Wernsdorf de republica Gnlatarum
liber singnlaris Nurimbergae 174H.- Droysen, Geschichte des llellenismus 2 th. Hamb. 1843.
(38) Friederichs, op. cit. p. 326.
(39) Dictionnai1e des Antiqttes de Ch. Daremberg et Edm. Saglio, art. Bllrbari.
www.cimec.ro
265
(40) Vedi tab. P Nr. 7 statu'a uuui prinsu daca, actualmente la Neapoli, Mu6. Borb. Nr. 11
(Clarac 2161 G ).
(41) Vedi rdunite mai mult~ figuri de prinsi barbari, la Clarac, Musee de sculpture antique et
moderne pl. 852 si 854 (Nr. n6I D, 2161 E, 2161 A. 2161 B. 2161 C. 2161 G. 2161 F. 2161 H.
211i2), pl. 853 (Nr. 2164, 2163). Idem, Monumenti inediti publicrlti dall' Instituto di Corris_pon
denza archeologica, Vlll, pl. LXXXIV, Mafl'~l, Racco!ta di stat. ant. pl. LVI.
(42) Memorie dei varie antichitlt, Roma 1549, n. 9.
(43) C. Fea, Notizie degli scavi nell' .Anfiteatro Flavio e nel Foro Romana, Roma 1813, p. 13
(H) In bra:cio nuwo, Vcl!i Indicazione antiquaria d'in annulu 1856 cun 9. 118. 127. Un'a
d'in elle este desemnata in .Mus. Chiaramonti II, 47. Reprodu:tinn..i in gypsu si terracota dupo densele se afla in museulu de sculptura antica d'in B9rlin, N r-. 105-10 7. (Vedi C. ~'ciederichs, Bausteine
1 Nr. 829-831), si in museulu nationala de anticuitati d'in Bucuresci ua statua si doue capete de
prinsi daci.
(45) H, d'Escamps, Marbres antiques du Musee Campana. aRome, Pari~, 1856, foi. p. 85.-
www.cimec.ro
18
266
www.cimec.ro
287
V1Jmu mai aminti anco doue statue d;:~ prinsi D Lei d lsgropat l in R lm':t , un' a in
iulie 1841 cu ocasiuot~a recladirii cas3i d'io strad'a Coronari num. 211, si alt'a in
genarie 1859 ~u ocasiunea unei sapaturi in cas'a Vannutelli d'in strad'a Governo
Vecchio num. 46. D. A. Pellegrini (50) care a vorbitu cellu d'anteiu despre ele, areta co prim'a, cu multu mai mare de cotu statur'a omului, este de marmura alba,
ca si intacta, dupo stilu de si guru d'in epoc'a lui Trajanu; co cea de a dou'a, inalta
aprope de 11 palme, cu nasulu, ua mana si patru degete d'in cea-alta mutilate, cu ua
tunica cu maneci incir:sa, cu incaltiaminte legata cu curele, cu mantia incopcata cu
agrafu pe umerulu dreptn, si cu caciula tiuguiata resfranta inainte ca bonnetulu
phrygianu, dateadia d'in aceiasi epoca, si co paru a fi servitu assemenPa statue nu
numai la decoratiunea arcului de triumfu, dero si la su~tinerea supra-ornamentarii
atticPi vre unui edificiu naltiatu de imperatulu Trajanu triumfatoru despre daci, cum
erau statuele prisonieriloru daci, podobe pe d'io afara alle basilicPi Ulpia d'in forulu trajanu, pe cari architectulu Apollodoru voi se le substitne Telamooiloru seu
Cariatideloru, spre a invedPr co si Dacii sustinea greutatea sclaviei loru. (51)
Typulu dacu d'in aceste monumente alle statuarei antice, este esprimatu, mai cu
sema in capetele colossale d'in forulu lui Trajanu, cu ua maiestrie si fidelitate rara.
Ua facia lata si selbateca cu niste ochi mari coperiti de sprancene dese si bine arcate,
nasulu dreptu cu narile largi, si cu verfulu mai multu rotundi tu de ca tu ascutitu,
perulu lungu crescutu pene la midiloculu fruntii, mustati lungi si barba mare latiossa,
care se pare puci nu ingrijita; prin despartirea favoriteloru de barba, figur'a devine
mai lata si mai patrata. Capulu da.cu se p6te dice co este mai multu rotundu de
cotu luogu, adico co perpendicular'a scoborita d'io verfulu capului pene in jossulu
barbiei (abstractiune facendu-se de peru ~i buba) nu intrece, seu mai de locu, in
lungime lini'a orizontale trasa la um?rii obtazllui in figurele vediute in facia, seu
d'in josulu fruntii pene la partea posteriora a capului (tiast'a), la calle ce suntu vediute in profilu.
strow, 1837, p. 604 seq.-Este de aJmisu co aceste statue nu suntu luate d'in forulu lui Trajanu ,
si anume de la arculu de triumphu allu lui Trajanu, cum crede Frohner (La Colonne Trajane, 1865,
p. 46 nota), fiind-ca nu s'ar mai fi pututu gassi aci resturile unoru statue assemenea acestor'a, si
apoi, forulu lui 'l'rajanu era completu la incepu tu tu secolului allu lV-lea. Ammianu Marcellinu (rerum gestarum, XVI, 10) dtscriindu intrarea triumphale a irnperatului Coustantius in Rom'a, arretta co acest'a remase immarmuritu inaintea unui capud'Opere atatu de uriasiu si straludtu cum
era forulu lui Trajanu : Gigantei contextus, nec relatu effabiles, nec rursus mortalibus appetendi.
Presuptmemu dero impreuna cu Dierauer (op. cit. p. 136) co acelle clasice sculpturi provinu de la
unu al tu arcu de triumphu allu lui Trajanu, seu de la unu altu monumentu inaltiatu in Urbea
Eterna spre vecinicirea invingeril.. ru lui Decebalu.
(50) A. Pellt'grlni Scavi di Roma, iu Bullet. d. lnst. archeol. 1859, Roma, p. 69.
(51) La asemenea u~u serv.au, observa d. Pellegrini. si celle cloue statue de prisonieri daci, afla
tore ua data. in pa.la.tiulu Farnesa, si adi in museulu d'in Nea.poli. Cf. Maifel, Raceolta di stat.
attl. pl. LVI.
www.cimec.ro
268
5
Typulu dacu se p6te studia si mai bine pre Column'a Trajana. Acestu monumentu
inaltiatu in centrulu forului trajanu de cotra senatulu si poporulu romanu in annulu
113 d. Chr., spre amintirea glorioseloru espeditiuni alle imparatului contr'a Daciloru,
sta pene asta-dj in fiintia la "R.om'a, inaltu cu subterana, piedestalu si capitelu, de
106 piciore, si compusu d'in 29 bucati enorme de marmura alba de Paros (in grosime de 2 1/-t pici6re) asiediate strinsu unele de altele si scobHe pre d'in Iauntru spre
a face locu unei scari spirala cu 185 trepte, care duce pene Ia plat-form'a capitalului.
Piedestalulu patratu este acoperitu pe catA si patru alle lui fetie ca sapaturi ce represinta gramedi de arme si vestminte alle poporului cuceritu, victorii; iar d'a Iungulu stalpului se incolacesce ca ua cordea unu breu, volumen, de sculpturi, ce devine d'in ce n ce mai Iatu, cu ratu mai multu se ridica in susu, pentru a contraria
astu-feliu micsiorarea optica nascut& prin distantia (52). Acestu breu formeadia 23
de spirala, divisate in 124 de tabelluri minunatu lucrate, in cari ni se presenta
expeditiunile contr'a Daciloru cu tote variatele loru scene : marsiuri, trecere peste
riuri, poduri, lagare, magazine, casteluri, lupte, assediuri, daramari, predari si arderi de cetati intarite, fapte personale alle imparatului, si altele. Apoi vine capitelulu
cam assemenatu cu cellu doricu allu Elleniloru, si in fine piedestalulu circulariu in
care fusese asiediata statu'a de bronzu a lui Trajanu cu ua lance in man'a stanga,
si cu ua victoria aripata in cea drepta (53). Ori-cine a avutu occasiune sa studiedie
cu amenuntulu la Paris (54) seu aiurea, mulagele complete dupo Column'a Trajana
nu pote indestullu lauda frumuseti' a relievuriloru (55 ), concepute si esecutate cu
(52) Figurile au josu ua inaltime de 0,50 met. , anso crescn sub capitolu pene la 0,60 met. De
aci vedemn grij'a cu care artea antica tinea sema de micsiorimea optica.
(53) Bellorl, Colonna Trajana, disegnata ed intagliata da Pietro Santo Bartoli, con l'esposi
tione latina d' Alf. Ciaccone, Roma, 1 tom. foi. obi. - Alph. Claccone, Historia utriusque belli
dacici a Trajano Caesare gesti, ex si'lft!;llachris zuae in Columna cjusdem Romae visuntur col
lecta, Romae 1596, fol.-(Vedi textulu latinu si traducerea romana in Tb. Clparlu, Archiv. pentru
filologia si istoria, 1867). Fabretti, De Columna Trajana syntagma, Romae 1683; Morelll, Columna Trajana a Gorio illustrata, Amstelodami, 1752, foi. - Frohner, La Colonne Trajane expliquee, Paris 1865, in-8 ; Idem, La Colonne Trajane ed. Rothschild, Paris 1872.
(54) In Pavillon Denon allu Luvrului se pote vede reproductiunea galvanoplastica a Columnei
Traja.ne, dnpo mulagele esecutate in 1861 si 1862, d'in ordinulu imperatului Napoleonu 111.
(55) Pentru a dana idee despre characteruin artistica si bogati'a compositinnei am reprodusu
eate-va din ele pre tabelnrile 1, III, IV si !it. X Nr. 2. Acest'a din urma (compara tab. III) ne
presenta nnn castelu romnu pre marginea unui riu cu maluri ripose, Oltulu seu Dunarea, incongiuratu si atacatu de trupele dace cu sageti, cu baliste si cu unu berbece, pe candu Romanii se apara cu )anei (ce nu se indica) si bolovani de petra. De alta parte catafractari (calareti accoperiti
impreuna cu caii d'in capu pene in pici6re cu cuirasa [cataphracta] de soldi) dnci seu sarmati, impreuna cu alte trupe dace pnnu pe Romani in mare pericolu. D'in fericire ansa pentru acesti'a, ca
valeria gata sen daca, care voesce sa treaca peste riulu inghetiatu in ajutoruln incongiuratilorn,
incerca mari perderi prin ruperea ghetii si inecarea de omeni si cai, de si de pe malu se vedu si-
www.cimec.ro
269
lintie zadarnice ca sa-i scape. Unu pilloforu pare desperatu la acesta trista si ingrozit6re privelisce.
Cei doui arbori visibili la ambele parti alle scenei despartu represcntatiunea de ceea-ce precede si
de ceea-ce urmeadia imediatu, precum acest'a se observa in genere pre tota Column'a. (Vedi Frohner, ed. mare ap. pl. 54-66).
Allu douilea basso-relievu (tabl. 1) ne face sa assistamu la ua crancena lupta d'intre Daci si Romani. Insusi Trajanu comanda d'in verfulu unei coline; annat'a daca se impotrivesce eroicu. Se
vede unu legionaru cum in mana tine spad'a, iar cu dintii, capulu unui dacu ucisu, pe c.ndu
alti doui areta imparatului cu triumphu capetele de ciuendu taiate alle altoru doui inimici. Lupt'a
se finesce cu unu macelu sangerosu; pamentulu este acoperi tu de cadavre si raniti; printre acesti'a
unu tineru dacu e dusu prc br11.ti? de doui camaradi ai sei. Actiunea se petrece in timpulu unei
furtune personifi~ata prin Jupiter tonitrualis (ZEu; ~ponwv) dieulu trasnetului, care d'in verfulu noriloru trasnesce pe inimici. (Vedi Frohner, ed. mare ap. pl. 47-50).
Ua noua lupta se representa pe baso-relievulu d'in tabl. IV (Frohner ed. mare pl. 52-63). Dacii se vedu loviti de tote partile, si de diferite trupe : calareti , pedestrii si de auxiliari germani,
cari se batu goi si cu ciomege. Si aci Dacii suntu invinsi; unulu d'in capii loru, unu piloforu, tsi
implanta si11guru spad'a in peptu, preferindu m6rtea d8 catu sa cadia viu in manele Rom.niloru,
Pe delu se vede unu siru lungu de care dace incarcate cu arme, steguri si vase; pe un'a d'in roti
ae afla. lega.tu cadavrulu golu si ciuntitu allu unni prisonieru romanu.
(56) MUller, Handbuch 14\l, 3. 193, 6. Stark, .tirchaeol. Studien p. 38.- Overbeck, op. cit.,
II 378 eeq. - Meler Geschichte der bildenden Kiinstc bei den Griechen und Romern, herausgegeben
von Riemel", Dresd. 1836, Theil IIr, 231.-Francke, Zur Geschichte Trajan's und seiner Zeitgc
nossen, Giistrov 1837 p. 184, seq., G0U seq.-Dr. Cari Frlederichs, Bausteine, 508-51!.
www.cimec.ro
270
www.cimec.ro
271
A:lfora de statue si Column'a Trajana mai suntu si alte monumente alle plastieei
in care gasimn pre Daci representati cu fisionomi'a loru characteristica, bas-reliefe (63)
si medalii batute de Trajanu dopo cucerirea Daciei in amintirea espeditiuniloru selle
glorioase in acesta tiarra (64). Anso nu ne vomu opri asupra-le, pentru co nu adaoga
nimica nou la calle constatate pene acum despre typulu dacu.
(63) In museulu Luvrului d'in Paris se afla fragmentulu unui ba.sso-relievu de unu charaeteru
frumosu, pe marmura de Paros, provenindu pote de la vre-unu arcu de triumphu naltiatn la Rom'a
in on6rea lui Trajanu. Este reprodusu si in CI arac, Musee de sculpture antique et moderne dv
Louvre, pl. 144, Nr. 349. Barbarulu ce se representa aci apar.ndu-se energicu contr'a unui legionaru romanu inaintea colibei selle conice coperite cu trestia, porta acelasi costumu
si dacii pe
basso-relievurile Columnei Trajane; typulu este forte espresivu, fruntea mergendu inapoi; bal'bi'a
rotunda, iar perulu lungu lassatu pe spate. Ellu s'aru pute lua dreptu dacu (asia, Clarac, Mam.ul
de l'histoire de l'a1t chez les anciens, Paris 1847, pag. 140 Nr. 349, si A.lfr. Maury, Journal
des Savants, avril 1867 p. 357). Altii vedu in acesta figura unu Celtu. (Asia LyeiJ, l'anciennete
de l'homme prouvee par la Geologie, tl"ad. Chaper, Paris 1864).
Pe tabl. X Nr. 1 avemu inceputnln unei compositiuni scu!pturale,-unica la inceputu, dero care
s'a taiatu apoi in patru bucati, spre a se intrebuintia la arculu lui Constantinu. Compositiunea incepe cu intrarea triumphala a lui Trajanu condusu de dieiti'a Rom'a si incoronatu de Victori'a,
dupo care urmeadia representatiunea neintrerupta n deosebiteloru scene de lupta alle Daciloru
cu cr.valeria romana, seu cu legi unile. D'in punctulu de vedere allu artei- aceste basso-relievori,
vrin energi'a si frumuseti'a formeloru, prin darea la lumina a espresiunei pathetice in personale
ce suntu in actiune, si a motivu!oru interesante psychologicesce, intrece cu 'multu totu ce s'a produsu in artea plastica d'in acellu timpu, chiaru bassorelievurile de pe Column'a Trajana; de si
fora indouiala si elle imparta.siescu cu acestea acelesi scaderi : gramadirea de figuri ce produce incurcatura de linii si figuri, ncobservarea legiloru pentru dimensiunea spatiului, lips'n unei con
ceptiuni si esecutiuni libere artistice, impedecate si acf d'in causa realismului pragm<tticu in principiulu compositionaln. Vedi Overbeck op. cit., II 381.-Rosslnl, Gli archi trionfali, p. 11 dice:
La mischia o si grande e si viva che nulla puo veder;i di piu espressivo per una sa.nguinosa e
decisiva battaglia. - KugJer, Kunstgeschichte, 8tuttgart 1856, 1, p. 215. - Despre cellealte
relieve cu representatinnea daciloru puse la arculn de triumphu allu lui Constantinu vedi Rossini
op. cit., si Augsb. Allg. Zeitung Beilage zu No. 112. 12 April1862, p. 1683.
(64) D'in aceste numer6se medalii.. unele ne. pres in ta pe Daci plangimdu (Henry Cohen, De&
cripUon historique cles Monnaies fl'appees sous l'Empire romain, t. Il, 1859 Nr. 75, 76) altele
in attitudinea tristetii ,Cohen Nr. 160, 484-487) seu a captivitatii (Coben Nr. 77, 160, 163
217, 268, 269), calca+,i cu piciorulu (Cohen 155, 233, 264) seu standu in genuchie ca rugatori (Cohen Nr. 235, 266, 267, 414-431, 473). Daci'a se personifica printr'ua femeia ee
siede pe ua stauca tinimdu unu stegu cu aquila; la stang'a sea, unu copilu in mana cu
spice de grau; inP.intea ei, unu altulu tinendu ua ciorchinP de struguri (Cohen Nr. 332-834,
Rev. DACIA AVGV5T. PBOVJNCJA. 5. c). Pe alte medalii D:tci'a se vede inla'ltiuita (Cohen Nr. 74)
seu ingenuchiata j inainte-i Trajanu in pici6ru in V8stmintu militarescu, tintmdu ua hasta j Rom'a
cu ca.sca tinde mana Daciei (Cohen Nr. 539.); Vedi M. 1. A.ekner, Dacien in den antikeK
llfunzen, Archiv fiir die Kenntniss von Siebenburgens Vorzcit und Gegenwart, 1 hand, Herma.nnstadt 1840, p. 69 seq., si in Mitthcilungen de1 K. K. Commission zur Erhaltung der Baudenkm,
Wien, 1862 band VII p. 13)-141, iGi-173, 195-199, 221-228,247-251.
ca
www.cimec.ro
272
6
Astu-feliu, in eate-va d'in aceste monumente alle plasticei romane trebue a se recuo6sce tendinti'a subjectivismului si realismului, caci chiaru dmdu figurile dace ce
elle ne representa nu aru pute fi socotite'c persona determinate, anume allese d'in poporulu dacu, totusi aceste figuri remanu totu de-a-un'a ca representantele celle mai
bune, per ecceleneiam alle acestui'a, ca cea mai completa characteristica, cu totulu
departe de typulu idealisatu ce ne apare pe alte monumente, io cari pop6rele streine
se l'epresenta in totalitatea loru, in niste trasuri characteristice generale. Pe monumentele posteriore lui Trajanu, in epoc'a de decadere a anticei plastice, oum de esemplu pe CoJumn'a si arculu de trinmphu allu lui Marcu Aurelu , pe calle doue arcuri triumphali alle lui Septimiu Severu, nu avemu nici chiam atata : originalitatea
este aprope atinsa; portrete. relievuri istorice si ornamente sculpturale, compositiuoea si technic'a, totulu e copiatu schematicu si fara cugetare, asia co in loculu maestritei columna trajane se presenta ochiului umbr'a acesti'a ; ei in schimbu1u bassorelievului energicu si plinu de viatia si de arta, ni se da sarbede copii , schelete ce
ne insciintiadia co artea romana s'a i11gropatu ua data cu libertatea si cu viati'a politica a poporului romanu. (65)
17
Operile de arta ansa, nefiind1:l c natur'a, ne dau numai rapporturile partiloru ,
iaru nu si precisiuoea rigurosa a lucrurilorn. Form'a craniului dacu, fie prin mensuratiune, fie intr'altu chipu, scheletulu, culorea, tali'a si alte particularitati corporala alle individeloru, tote acestea in zadaru le ceremu de la densele. Numai mysteriosele remasitie de prin mermiote aru pute cowpleta pene la unu punctu notiunile ce ne mai lipsescu despre typulu da cu, si anume craniile ; anso d 'in nefericire
pene asta-di nu avemu macaru unu singuru craniu care sa se p6ta cu sigurantia atribui Daciloru (66), pe candu in craniologia resultatele nu ofera insemnatate de
catu deco se 'ntemeiadia pre studiulu unui mare numeru de cranii.
Suntemu redusi dero a ne multiumi cu eate-va trasu;i generale daduse d'in faptulu incontestabilu co poporulu geto-dacu er indo-europenu, apartinea dero rasei
mediteranee caracterisata prin urmatorele : cranii mesocephale si brachycephale ;
naltimea craniului scade obicinuitu cu latimea lui crescenda; perulu este mai adesea
carliontiatu ; typulu figurii mai multii lungu, fruntea lata si bombata, nasulu bine
forma tu si scos,u afara; ochii taiati oriz.ontalu ; buzele" mici si nici de cumu umflate;
(65) Overbeck op. cit., 401-415.
(66) Cu dreptu cuventu eminentulu academicu d. V. AlesandrescnUrechia observi mai acum
diece auni : E ua mare paguba ca toti cei cari au despuia tu sarcofage si morminte, nu pusera
grija a conserva craniele. Ele suntu indispensabili la studiulu ethnografiei dacice (Relatiune despre ua excursiune la Recica, ap. AI. Odobescu, Annalele Societatii Academice Romane, X,
sect.II).
www.cimec.ro
273
culorea pellei la poporele nordice alba, perulu blondu si ochii albastrii, pe cndo in
Europ'a sudica totulu este mai inchisu. (67)
CAPITOLULU XI.
Probe ethologioe
1
(67) l:<'riederich MUller, .Allgemeine Ethnographie, Wien 1873, p. 483.-0scar Pesebel, Volket
kunde, vierte auflage, Leipzig 1877, p. 517 seq.
www.cimec.ro
Thucydides nici afirma nici nega ace3t'a, ansa d'in faptulu rapportatu de Arrianu
(Annab. 1, 1-5) despre fug'a Getiloru (deja stapeni pe malulu stangu allu Dunarii,
ann. 324 a. I. Chr.) d'inaintea armeloru lui Alessandru Macedonu, cum si d'in cellu
rapportatu de J ustinu (32,3) despre pedeps'a ce le-a impusu regele loru Oroles, fiilldu-co se aretara fricosi intr'unu resboiu cu Bastarnii, urmeadia co cellu pucinu de
aste dati Getii nu se dovedira thopstottitou~, de si in alte occasiuni, contr'a Odrysiloro,
Macedoniloru, Romaniloru, si in resboiulu cu Lysimachu, ei desfasiurara destulla fortia si curagiu (1).
Scriitorii posteriori lui Herodotu se refera mai multu la marturi'a acestuia despre curagiulu neclatitu de morte, indrasnel'a in lupta si in primejdii alle Getiloru
Asia Mela Pomponius numesce pre Geti omeni forte gata de morte (2), fie co unii
credu cum co sufletele celloru raposati se reintorcu pentru a locui in alte cor.
puri noui, fie co altii credu, co de si nu se mai intorcu, anso nu peru, petrecendu ua
a dou'a viatia in locasiulu fericitiloru, fie dupo altii in fine, co de si se stingu cu
totulu, anse e mai bine a muri de catu a trai (3). La act1Iesi cause attribuesce Iulianu, tardiu multu dupo Mt>la, curagiulu Getiloru (4:), cunnoscuti ca si restulu
Tbraciloru de buni soldati (5), de desprlltiuitori ai mortii, ceea-ce ne esplica si aplicarea loru pronunciata cotra sinucidere, obiceiu invechitu la densii (6), cum si alte
(1) Pans. I, 8 dice: ivopOt~ ~ul\ cbtElp~u 1t~:\ip.wv. Cf. Dlodor XXI, 20-22; Trogus Pompejns
(Epit. Just. lib. XVI).
(2) Mela II 2, 3 : cQuidam (Thraces) feri sunt et ad mortem paratissimi, Getae utique.
(3) Mela II, 2, 3: cld varia opinio perflcit: alii redituras putant animas obeuntium; alii, etsi
non redeant. non ~xtingui taman, sad ad beatiora. transire; alii emori quid~m. sed id melios esse,
quam vivero.
(4) luliani Imp~mtoris quae supersunt (IOfAIA!Wir ArTOKI'ATOI'O~) rec. Fr. C. Hertle1n. voi.
I ed. Teubner, pag. 420 : oi (IY,Ott) 'l:WV 7t!imon fLIXY.lfLW"t:Ot;;ot ytyov:xow, O~Y. ~1t0 &voptliX~ p.6vov ,~(;
awp.Ot~~' &ni< l\IXL .;;V E7tEli1V IX~"tO~~ b '!:lfLWfLEYO~ 7t1Xp' IX~'l:Ol~ Z&p.oA~l<;, Cf. despre Zamolxis ib. p.
316, 4. 397 17.
La Dion Chrysost. Orat. XLVIII 2 Getii sunta numiti: ix&pol x<X"t:Xp<X'!:~t l'e'-t<Xt> Getii afari
si ti dusima.ni.
(5) De acei'a ii vcdemu adesea ca mercenari in serviciulu poporoloru vecine. Thocyd. II 96 despr<l Thracii in resboiulu lui Sitalkes contra Macedoniloru.- Thucyd. VII, 27 despre Thracii
(-:ou Anx~i:i y{v~u~) in serviciulu Athenieniloru. Athen. 13. p. 593, Polyb. 5, 65, 10 despre mercenari thraci in armat'a regiloru Syriei si Egyptului. Arrlan, Exped. .Alex. III, 12 etc. despre
OdrysE si Thracii dosi cu Alessandru. Despre Geti in arruat'a lui Antiochus la incongiurarea orasiului thracu Kypsela vedi Polyaen. Strat. IV, 16; Vll, 38.-Despre Thraci aoxiliari in cava.le
ri'a romana vedi Sali. Jug. 38. Plut. Lucull. 28. A.pplan B. C. 4, 108. In inscriptiunile pretori
ane ap. Henzen Annali 1864 p. 14 seq., ne 'ntempina 2 Pannoni, 2 Moesieni si 4 Thraci. Vedi W.
Harster. Die Nationen des Rorne?'reichcs in den Hceren der Kaiser, Speier 1873. 8.-R. Haesen
ca.mp de cohortibus Rom. anxiliariis. Paris 1. Gottingae 1869. 8.
(6) Sollnus c. 10. 1. 2: Thracibus barbaria inest conterntus vitae ct cx rruadam naturalis sapientiae disciplina concordant om nes ad interitum voluntariunn.- Idem 16, .J.-Martlanns Capella,
rec. Fr. Eyssenhardt, Lipsiae 1866, liber VI }J. 224 : Sequitur Thracia, cuius incolae barbari habent appetitum ma.ximum mortis. -Eustathlns, ad Dionys, v. 304 i"t:otp.6ttp~v {1-v~axouat. Comp.
www.cimec.ro
275
Herodotu numesce pre Geti, pre langa cei mai viteji, si cei mai drepti d'intre
Thraci (7), ceea-ce cu greutate se impar.a cu portretulu ce ne-a lasatu poetulu Ovidiu despre characterulu Glltiloru, in midiloculu caror'a dlu trai langa Marea-N~gra.
Dupo densulu ei sun tu: aspri, nehumani, selbateci, crudi, mai crudi de catu orucare poporu pre lume (8), feroci, nepotoliti (9), mai tot-de-a-una porniti spre ga.lceava si varsare de P~wge, fac{mdu-si singuri dreptate in cartele private cu sabi'a
e~u cutitllln (10), pe care 'lu av~ nelipsitu la breu; continuu dandu navala si jafuindu orasiele pontice, pentru care causa ceHe intarite cu ziduri tioeu pururea portile
nchise cuprinse de groza.- Bessel (11) este inclina tu a crede co poetulu descrie aci
obiceiurile Sarmatiloru. iar nu alle Getiloru, de si nu esista nici-unu temeiu plausibilu pPntru acest'a, si de si singuru, eate-va pagini mai inainte incerca, a esplic
altu-feliu opiniunea lui Herodotu. Dupo densulu cuvintele scriitorului anticuitatii
semneadia: s~u co Getii nu infestau, c calle-alte triburi thrace, coloniile grecesci
de la marea-neagra; seu co ei crediendu in nemurirea sufi.etului, av~u mai desvoltatu
sentimentulu reJ=gioPu si allu justitiei; seu in fine co fabulele Greciloru despre sfintieni'a, linistea, dreptatea, fericirea si simplicitatea poporeloru noroade alle Nordului,
se intinsera si asaupr'a Getiloru, pe langa Thraci si Scythi, incPpendu dPja cu Boml'ru
asemenea confusiune. (12)
Acesta d'in urma esplicatiune ni se pare mai probabile (13) coei, dupo cum s'a
pututu vede mai susu (14), df ja Homeru si Hesiodu tinea populatiun;le d'in nordulu
Thraciei ca pe cmenii r.ei mai drepti: o~'X.IX~ottitooY liY&pw7twY (Iliad. 3-6), iar scriiTschukke P. Mela III, 2.- Pentru Geti, Cailslus Dion LI, 26 ne arretta co ducele getu Dapyx
impnuna. cu ai sei vedienduse tradati, se ucidu voiosi singuri; asemenea Tarsas, capulu Thra.ciloru, inconginratu de guvernatorulu Poppus Sabinus (sub Tiberiu) dedit exemplum demisso in
pectus ferro (Tacit. An. l. I. 5U.. 51 ). De10pre sinuciderea la Galli vedi Appian, Gall. XI, si Orose
V-14; Cf. Pausan. L 7; Fior. Il, 11, Dlon, XXXIX, 43.
(7) Herod. 1V 93 : (-lpr,f-t.tu'' ilov~IX; &vopEto~:hou; xo:[ otxo:w-;;hou;.
www.cimec.ro
276
torii posteriori Aeschilos, Choerilos, Hallanicos, Ephoros etc., numiau totu astu-feliu,
pre Scythi, pe caodu Posidonios, coofuodaGdu pre acesti'a cu Getii, aplica epithetulu
otxat6tatot, c si celle-alte epithete d'in pasagiulu lui Homeru {15), lamuritu Thraciloru (16), iar Herodotu-Getiloru.
Prin urmare opioiunea despre sentimentulu de justitia la acestu poporu pare mai
multu ua trasura d'in idealisarea Scythiloru trecuta asupr'a veciniloru loru Geti, de
catu realitatea, s~u cellu pucinu, disele lui Herodotu nu privescu intreg' a populatiune
gata, ci numai ua parte d'intr'ens'a, anume classe sociale, preotii seu unele secte religiGse. Acest' a d'in urma se p6te dice si despre oumpetarea (17), viati'a cu totulu
simpla, abstentiunea de carne, nemancandu de catu miere si lapte (18), celibatulu,
dispretiulu pentru avutii ce li se mai atribue- pentru co d'in alte isvore resulta co
la densii domnia poligami'a (unu omu avendu 10-12 b chiaru 30 femei (19), parese anco si vitiulu beuturii vinului si a altoru spirtuose (20) si narcotice (21), cum si
desfreulu de totu feliulu.
4
Alta trasura characteristica este : mandri'a Getiloru impinsa pene la extreme, facendu-i se creada co lupt'a contr'a elementeloru chiaru : la fulgerile si trasnetele cerului ei respundeu maniosi cu sageti, dupo cum ne spune Herodotu (IV 94) (22), in-
www.cimec.ro
277
togmai precum Celtii e9i1u inarm'l.ti na.int1~ va.lttriloru ce navaliau pt~ tiermurile
loru (23), seu spuneu lui Alessandru Macedonu co nu se temu de nimicu, de catu numai de ceru sa nu cadia pre ei (24). Apoi, obiceiulu de a se tatua, adica a-si zugrad
si face semne pe obrazu si corpu (25), ca si Agatbirsii (26) ; de a se ucide-acest'a
probabilu in timpurile primitive, candu moravurile erau de to~u selb'ltec&, seu si mai
tardiu, la Getii cei amestecati cu Scythii - si de a ngropa impreuna cu ba.rbatulu
mortu,-femei'a ce fusese acestui'a mai favorita (27); mai departe, temerea peste masura de diei, ospitalitatea, trimiterea la. eate cinci anni, la dieulu Zalmoxis, a unui
solu cadiutu la sorti, pe care apucandulu de maoi si de pici6re 'lu arunca in trei
Ianci, ca se mora, si numai astufeliu murindu se crede soli' a implinita (28); religiositatea femeiloru gete, nascocitorele religiunei si organisatorel11 serbatoriloru si
rugaciuniloru publice (29); ospitalitatea si suppunerea orba. la preoti si r('gi - ecce
pre scurtu rapporturile anticiloru asupra characterului Getiloru, avendu in paragrafele urmatore a vorbi mai pre iargu despre punctele attinse aci numai in tretJetu.
www.cimec.ro
Catu pentru intelligenti'a si alte dispositiuni naturale alle loru DU putemu mai
nimica dice cu precisiune. Cugetandu aDso la marele rolu ce a jucatu Thracii in period'a mythica a origineloru litterarii alle Greciei, la Linos, thracu d'iD Eubea (30),
la Orpheu (31), la Thamuris cellu orbitu de Jupiter pentru co se laudase co ellu canta
mai frumosu de catu mustle (32), - la acl'llu cultu si poesie religiosa ce a precesu
cultulu si poesi'a grPca, - cugetandu dicu, la tote acestea, - n11 aru fi pote temerariu se presuppunemu si la Geti ua stare culturale desvoltata, corespundietore Iegislatiuni si religiunei bine intocmita alia loru , precum si 6re-cari dispositiuni de
civilisatiune. Despre musica se scie cellu pucinu atata co solii geti, inainte de a implini soli'a ce aveu, cantau cu chitara (33). Asemenea DU este fora probabilitate co
agricultur'a, viticuUur'a si crescerea l-iteloru, mai alesu a cailoru, luase insemnetate la Geti. TraditiuDile sacerdotale alle Greciei attribue invasiunei Thraciloru
in Elad'a cultur'a cerealelorn (34) si a vi tiei (35); iar Thracii aDco de pe timpul o
lui Homeru erau vestiti ccalareti:t, coei ellu ii numesce chippopolii:t {36), si Getii
suntu totu astu-feliu cunoscuti de Thucydide cbmoto~6tctl:t (37), de Ovidiu (38) si
altii (39).
(30) Plntareh, De musica, 3, Opere morale ed. Didot-Duebner, p. 1383; Ascleplado d'in
Traglla,_fragmentu 8, si Uarax, fragmentn 20, Didot -Mneller, Fragmenta historicorum Graeeorum, t. III, p. 303, 341.
(31) Iar thracn de origine, vedi Strabon, 1. X, c. 3, 16 si 17 ed. Didot.-Miiller si Duebnerp. 404
Dlodor d'ln Slclli'a 1. III, c. 65, 6, si 1. V, c. 77, 3, edit. Didot-Mueller, t. I, p. 177 , 303.
Cf. Bernhar Glscke, Thrakischpelasgische Stmme der Balkanhalbinsel, Leipzig 1858 p. 27. 41
54. 94.
(3~)
Pollox. X, 14.
www.cimec.ro
279
B. Dac i
6
Scirile anticilo:u despre characterulu nationalu, religiunea !li institutiunile poporului dacu suntu cu multu mai neinsemnate de catu calle ce avemu despre alle propriiloru Geti. Cu t6t& pucinetatea loru anso, eate-va trasuri characteristice nu potu
scapa atentiunei. La Daci religiunea petrunsese, c si la Geti, formele vieti ei sociale:
moravuri, usuri, characteru nationalu, totulu fiindu modelatu dupo ua idee de capetenia : cultulu dieiloru. Dogm'a nemuririi sufletului ii facea curagiosi fora margini
despretiuitori ori-carui periculu, poftitori de morte, (appetitus mortis) (40), luptatori
cu hotarire si cu ua intrepiditate de speriatu. Trajanu singuru marturisesce, dupo
cum vediuramu mai susu, in Cesarii lui Julianu co religiunea lui Zalmoxis (nemurirea sufletului) i-a fostu unulu d'in celle mai mari obstacule ce a 'ntempinatu in expeditiunile contra Daciloru (41 ). lubindu libertatea mai pre smm de ori-ce, daculu invinsu nu sta multu la indouiala, intre morte si robie; se ucide siuguru voiosu, ucidiendu-si mai anteiu femei' a si copii, si ardiendu-si cas'a, spre a nu las nimicu
in mana inimiciloru. Pe Column'a Trajana vedemu nobili daci intrecendu-se care mai
de care sa sorba cup'a cu otrava (42), seu se isi vire singuri spad'a in pentu (43), precum face insusi Decebalu (44), seu rugandu pe amicii loru a-i ucide (45). Terribili
in mania, ei nu crutiau pe prisonieri omorindu-i cu crudime in torturele cf'llle mai
mari (46). Chiaru la femeile loru se obsHva curagiulu neclatitu de morte. Unu ba
so-nlievu de pe Columna ni le arretta ardiendu de vii pe Romanii ce le cadiusora in
mana, cu facle, la capu si la umt>re, cauHtndu in asia scene de groza potolirea maniei loru s~:~lbatece (47).
'
7
Se pare co moravurile Daciloru erau mai curate de catu alle Getiloru; cellu pucinu nici-unu autoru nu le atribue polygam1'a (48); d'in contr'a Horatiu lauda,- de
(40) .Martlanns Capella, lib, VI. p. 224, cel. Eyssenhardt.
(41) Vecii textulu d'in nota 4 de mai susu.
(42) Pl. 155-156 ed. Friihner. Principi si preoti standu in giurulu unui vasu mart' cu ua beutura Teninata, bea unulu clupo alt uiti din cuv'a ornoritore cu tote plangerile si rugaci~nile sociloru
loru de arme de a rrnuncia la acesta hotarire. Pe cimdu unulu duce pacharulu la buse, unu allu
douilea isi umple pe allu seu, mai multi se tavalescu in tierrna in convulsiunile mortii.
( 43) Vedi tab!. IV, si pl. 171-1 'i2 ecl. Frohmr.
(44) ~t<;_pfo-:Jcco h~~0v. Cassios Dlou, 68, 14.- l'rohner, pl. 177-178.
(45) Frohner, pl. 171-l'i2.
(46) Vedi tab!. II cclle siese capete ele prisonieri romani infipte in prajini pe zidulu unei ceta
tiui dace. ldem tabl. IV, caclavrulu ciuntitu allu unui legionaru legatu de rot'a unui caro.
(47) Vedi tab!. V.
(.(8) Versurile mai susu citate alle lui Menander a.p. Stra.bo 1. c. privescu numai pre Geti.
www.cimec.ro
2BO
'
www.cimec.ro
yz~oi.
2Bl
- - A<(;;ouat'l ~~ xctl :T,v r.atv o! fi-:ctt x:r;xw; ~~<l;(l~[J.EV'IjV, ivcth~6v-;e; ,r;,v r.cttoctp1wv
b:\ -:o~; 'l::i:O:J; 3cr~ 9Ept.tV ar ti:::Ot ~B~v:cv-:o ~V t3E a~~a1~ ~ p~~ f~); 1:o~pru-:%-;(l) a;7to ';'O~
;;o-::<[J.O:I t!; ~:. i'p7J[J.:<. 'A)..~:r;vopo; oE ~r.1 -:e r.6At'l A:tp.~%v<t x:r;l :-Tjv A<(:r;v r:::b~v 3ar,v o! fi1:ct1 6r.e(r.ovl'o.
Ketl io:~v:XyEt ~~r:ij.; ~p.s'p:c~ ~Wo:J~ aUlJ-7:~v-:o:; E7t't -:1:1 -?-:p~c:6:-:eaol.
;(~\
":'('J'J Y:JVttlX.t7lV
19
www.cimec.ro
282
Geti\ locuiau si io orasiP, d'io cari se ounoscu numai tr~>i: Unulu o cellu mentionatu mai su11u, esisteotu dlija in secolulu III-lea a. Christu (anu 335). Cellu d'allu
douilea numitu Hell!_ete ora~iulu unde regele getu Dromich!l.te3 aduse prinsu pre
Ly:~imachos rPgele Thracilor,J (cam 295 a. Cbr.) (57), si in fint> celln d'allu treileaua cetate intarita cu numele G~nucla s~u rstriana (?) langa Dunare, a regelui getu
Zyraxes (cam &O si 39 a. Chr.) (58).
Dacerlus, Amstelodami 11599, ln-4, p. 69) co'a-ce se trHlnc~ prin boruelu, ni~i mai multu nici
mai pueinu de catu atata si II-lis, fiindu-ca Casa Romuli de pe muntele Capitol'nu era ua grota
accoperita. cu paie adica era.si nnu bordeiu pa care si-lu facuse Romulu pe muntele Capitolinu remiine certn ca. insontes casae d'in Ovidiu denota grossolanele locuintie gaurite in tierrena adico
bordeiele (ndi lstmi'a Critica, editiunea II-a, p. 234), ei acnmu e lesne de intiellesu, de ce poetulu
numesce intr'anu locu Dobrogi'a: tiermu cimmericu Cimmerium litus (Pont., IV, 10) coei Cimmeria implica la cei vechi nu numai idei'a unei obscuri tati suterrane in genere, ci chiaru anume bordtile.- Credemu anso co este ua incercare desiarta <le a schimba intiellesulu cuventului latinescu
casa, peutru co: 1. deco etymologi'a gresita a lui Varro isi gascsce scusa in lips'a sciintiei limbistice
d'in timpulu seu, unu filologu modcrnu anso, caro mai cu sem a cconsulta ua suta de fontane pentru
etymologi'a unui singuru cuventu (vedi D. P. Hasdeu, Elemente dacice I Ghiuj, Bucuresci 1876,
p. 19) trebuo sa scie co: latin. casa se reduce la radecin 'a ska. ska-d, a accoper, ci\- sa (=scad- ta) f.
colila, diminutivu easii-Ia, casselli1-la. (Vedi Corst~en Kritische Beitrge zur lateinischen Jiormenl~kre, Leipzig 1863 p . .(49.- Benfey, Or. Y. Oee. Il 569; A.. Vanleek, Etymologisches Worter
buch der Lateinischen Sprache, Leipzig 1874, r. skad; G. Curti os, Grundziige der G1iechischcn
Etymologie, LeipEig 1879 fiinfte auflage, p. 168) (1), ei prin urmare, nu mli D1te fi eestiune de
casa a eavatione) a lui Flaccus; II-lea Cum nu se observa? co bordeile fiindu facute in paxnentn si de pamentu, invelite do doue palme cu pamantu, versnlu de mai susn alin lui Ovidiu
mlli eu gr. u s'aru pute referi la bordeie, de catu la nisee caseiore de garda coperi te ea trestie sen
siovaru, despre cari convine a diee : Si flacara ina.mica arde nevinovatele colibe; si in fine IU-lea
CnYantuln Cimmerium litus d'in Pont. IV. 10 se esplica si faro a fi siliti se restalmadmu casa
prin bordeia 1 coei eu greu unu intregu tiermu de maro si aru fi pututu lua numele dupa eate-va bordeie impraseiate; pt! canda mai n&tnralu este a dice ca : de tire ce Ovidiu scia cum ca. ua data pre
tiermulu nordicu allu mareinegre locuieera. Cimmerii (inainte& Scythiloru) de a.ceia ellu numesee
acea regiune Cimmcrinm litus. dupo cum aiurea dicc : Seytieum litus : Pont., I, 3 :
Quid melius Roma.? Scythico quid litorc pejns?
Hue tamen ex illn barbarus urbe fugi(?
De multu nco Bessel (de rebus getici.~. 84) a proba.tu co a.rretarile lui Ovidiu trebuescu ma.i
multu interpretate d'in istoria, de eatu istori'a. d'in a.rretarile lui.
(57) Dlodor xxr. 12, 2.
(58) Dion Cassios LI, 27 : ,;,~ o~ ';(<U"::t :tU~~ X?O; 'I.':,P'1Cii.'l, o~o!. -:t7>'1 iAAillV r<.-:-wJ, )(:J:l ;";S? fLYI~b
"~V ~:i~J'fl xpo"'lxor:wv, 'a.r.i"'l.'-:o, iA;..' {x\ ri1ou>th - ;.;._,')....,,
ed.
(1) D-In Hdea an<o Colomn'~ Tralana, 18i3, p. 7, 8 apropio. de lat.. easa pe persannla Kshoh, Ksluiu, KO..&~... alt. colbu de paserP, kdw6k gaura, pesee.ro., pe irlllnd. eOs ea.verna, greoc x&.!"2. eu tia. fii ~slr:r. KtJJ:sha, iogr&dire,
rropo.. pe ea.ri t6te le reduce b na rad~eale K(tu, a. scobi, dP. unde apoi aotion~a. de gflnrn., enibn, ca.l'erna, bordeiu,
Il'u sskr. kaksh& m., kakhl f, ea !ntiellesolo fondamentalu de .... eundietorc !Vodi Sa11skritv,6rlrbuek, heoausgeg.
M ~w KIJisorl. JitJd.",.i
bearbeitet von
Bohti!Dik u Rud. llotb. Pelersb. 1855- 7~). apoi de
paDteee, seorbura, gaunsltura (knkohO,..o, kuksh(s), umeru, ehinga, raporta. la radeeio'a kak kaueati & lega, zend
dr Wi""'",
O.
iaob m. llmero l<>t. eo:r& f. eo:nndi:r O!ulu sio!du!ui, gr. xox_..,{,'IIJ XU~O-~ (Hsyeh) (>tO'J.<f>V'rj pentru xoetiJvTI) dorata, a. gena. ea.p. hahaa i11cbietora. gen.uebtlorn ea.llaloi, llli prin urmare n o are nici de eumo . f~~oee eu ]tLt. ea.s:t..
Ved! tDrtia, "'""r!lifqt lirr Oriuki.'ehn Etll"l~gi p !5!, Benfey 'R'wllrxie<>n 11 24, Piei! Vtrgl. lfr/b. 1,
~.
2!1,.
www.cimec.ro
283
Polyn,
Stratag. f. 25.
www.cimec.ro
\,184
Ovidiu observa co femeile gete nn tiPsu, prin urmara nici ze~trea casei nu pute fi
bogata in stofe si pandieturi, - ci macina l~ griu (63) , si caru apll cu doniti'a pe
capu (64).
~
lU
Hran'a consta mai cu sema. d'in ruiere, legume , d'in lapte de 6ie si de iapa, pe
care 'Iu
nea ca si vecinii loru Scyt hi, ingrosiatn seu inchiegatn ca brandia, casiu
si iaurtu (65), d'in gru (66) si mein. E de presupusu co fain'a de meiu si de ovediu
constituia ua parte d'in hran'a nationalt, a Getiloru, si o manc in chipulu mamaligei,
ea si Celtii (67) si Germanii. Ansa carne consumau pre pueioa, unele secte chiaru
nici de cumu, d'in caus' a prescriptiuniloru religiose alle lui Zalmolxis (68).
Getii bau pe lunga hpte, ai:!CO ~:~i vinu, pe care 'lu sorblau nemestecatu cu apa (69)
d'in rornuri mari de cerbu seu bou, ce se trPceu d'in mana in mana (70), in societate cu neve~tele loru (71); si de si nici ua marturie nu arotta co ei abusau de vinu,
anso pro babilu , nn diferea multu de cei-lalti Thraci (72), cari obicinuiau si beuturi
de ordin (73), in lips'a caror'a isi potoliau setsa betiei amftindn-se imprejurulu focului cu aburulu miro.sitoriu allu semintiloru narcotice aruncate pe carbuni aprinsi (74).
La o~petie fi~- care ave masa sea deosebita cu bucate (75 ). Ospetiele celloru mari
erau insnfletite si prelungite de mascariei si vrajitori, adessea anso si intrerupta
prin certnri sclbatece, gata fiindu Getii a awestec ra si Cdtii valuri de sange cu
ma
www.cimec.ro
2E5
valuri de Tinu (76). Ua descriere viua a unui ospetiu thracicu la curtea regelui Seut bes o da Xenopboote (77) c marturu ocularu si corn mes~nu.
11
xn.
www.cimec.ro
286
Geti si Daci, cu pucine modificati uni. Acest'a este si un'a d'in cause care esplica pHttru
ce, cu tota diferenti'a de limbi si de obiceiuri, Grecii si Romnii confundara amltu timpu
aceste popore lullndu unele dreptu altele. Acestu costumu se compune d'in : niste
nadragi largi seu strimti, lungi pene la glesne, tinuti la siale cu unu briu iileu oinge
t6re in care se pastra cup'a de beutu (82); d'in ua ca~iula tiurcan~sca (bonnetu phrygianu) resfranta pe spate; d'in ua haina cu maneci strimta si scurta (ooo!Liittov), peste midilocu cu cinget6re, d'jn ua mantia alba seu pestritia numita de Thraci zeira,
care in timpulu iernei se inlocuia cn polea si lan'a de oie seu capra (83), si in fine
d'in ua incaltiaminte cu legaturi, in form'a opinceloru. Pantalonulu , constatatu la
Scythi dja de Hippocrates (li11a~uploet~) (84), care-i gasPsce d'in punctulu de vedere
hygienicu neajunsuri pe atatu de grele catu si stranii, este sacotitn de HProdotu
chiaru r un'a d'in partile characteristice alle costum ului Persilorn, in opo litiune
cu costumulu Greci!Qru (85). Getii lu imprumutara de la Scyt.bi, ca si Grecii d'in
coloniile de la muea-negra (86), ca si Germanii si Gallii (87) cari ii dedera numele
de brca (comp. nord. bruk, angl. sax. hru,~. etc. bracas, tegmen barbarum, indutus
togatos adloqneba.tur ['rac. H. 2. 20], bractus, braceu3, etc.), ~p~'X.Clt (88), de unde
si ei fura numiti de R1mani braoati, precumu Getii suntu numiti de Ovid,u totu
astu-feliu: braccatfJ turba Getarum (89). Ansa acesti'a purtau pantalonulu mai largu
de catu Dacii, judecandu dupa versulu lui Ovidiu (90):
Tantalu (Mllllu, 1'omb. ele Ca11ose, pl. III). Cf. Clarnc, Muset ele Sculpture antique Bt motlel'm,
853-854, stntu'a unui rege phrygianu.-Daremberg et Sagllo op. cit., p. G73 seqq.
(82) Corup. mai susu partea II cap. 1V, 2.
www.cimec.ro
287
J:'ellibtl~
Lra~cis,
(93) .Acestia. seu cei ce porta haina. lunga cu cute aru pute fi luati dreptu preoti g~ti, de ii nimicu
nu vorbesce siguru pentru atare cJnjectura.
(94) D-In Hasdeu crede a fi doveditu (Istoria Critica, ed. IT, p. 244) co pe basso-relievnrile Columnei 1.'ra.jane nu figureadia nici-ch1 cmnu callareti sarmati , ci Geti, pentru co : 1. In enrenlu
resbellului daco-romann SRrmatii, si anume cea mai forte ramura a Iora, Iazygii, ae aflau nu il1
aliantia, ci in dusmania cu Decebnlu. Pentru acest'a se citeadia na notitia d'in Plinin (Hist.
Nat. IV, 12) despre nnva:'11 Ia~ygiloru i11 campiile d'intre Tis~a si Dunare, si gonirea Daci!orn d'in
acelle Jocuri mai spre resnritu in munti; si Dion Cassin~ 1, LXXVIII, \1, care arretta co Deceba!u,
inainte de a incepe se infestedie imperiala ro{Danu, a 11tacatu pe Iazygii Sarruati Jnandu-Je inapei
acea portiune de territoriu. Aceste texturi ansa, dnpo cum se vede, nu probeaJ.ia co in timpnln resb6i~loru eu Trajanu lazygii se gasiau in dusmanie cu Dacii, caci faptuln rapportaln de Plinin este
anterioru cbiaru domniei lui Boereui6tc ;mortu cam 44 a. Chr.), este cea d'antein si cea mai veehia
rwt:tin istori a ce avemu despre po1.orulu dacu lVedi K. Zeuss, Die Deutse1un und ihre NachbQII~tmme, Munchen li-37, p. 2131, 28?.- Rosler, Ru.1nnische Studiw, 1871; D1ert!Der, Btitrii.gt
m einer Krit-ischen Geschicltte 1'rajrtns, Leip~ig 1868, p. 63, ~er1-, Gooes. Untersuchungtn ubtr cU~
Jmurverhltnisse des Trajanisr.hen Dacien8, p. 1\!4); iar cellu rapportatu de Dionn Cassin a uutu
locu probabiln inainte de annlu 86 el. Chr. 1V di Cllnton. Fa8ti Roww,1i, ad. ann. 86).-Afora de
acestea. admiti utlu chiarn ;O lazygii da la 'l'is'a arn ti pastratu pene t.ardiu maui'a cu Decii,
IJU urmeadia co 3i ~armatii, veciui norduresariteni ai aeestor'a, erau tinuti a 11U nnf in ajo
tornlu Dacilorn. Se scie (Dlonu tai!Bius Traj. VI, cf Francke, zur [JetJclticht~ Tra}a~~'s, UO)
co Decebaln facuse aliantia cu tute pop6rele vecine ba ebiarn si cu Pacorns regele PartiIora (vedi Plin. e11. lib. X, 16) ela ave Jegntnri d~ amicie. Proba co i11tr11 acelle pop6re
v~cine ce a Juatn parte in resboi"le Daciloru contra Romanilorn ~ numeri ~ flarmatii, tste
www.cimec.ro
287
l"ellibtl~
l'riJurn Lra~ci~,
www.cimec.ro
2'-8
1"
www.cimec.ro
28!)
dicet wai josu (95): clmperatulu primesce ua deputatiune de Sarmati seu Gtti>.
Mai cu multa sicurantia s'aru pute lua dreptu Geti acei calareti de pe basso-relievulu reprodusu pe tabela X Nr. 2, cari se ineca, vrendu sa treca, unu ru iogbetiatu
spre a aj11ta re Daci se ia unu castelu d'io mao'a Roman_iloru. Se scie co Getii erau
mai cu H!ma callareti, iaru Dacii pedestrii, asi.l co deca se presuppune co scen'a are
locu la Dunare, si anume pe malulu stangu alin sen, acei callari aru pute fi Geti, locuitori pe malulu dreptu allu fluviului.
Catu pentru grij'a. si curatieui'a <'Orpului si a haineloru se parA co Getii nu-si dJu
destulla oste.nela, lasandu perulu si barb'a sa cr~scl peste mesura, in neregula; iar
hainele sa fie murdare. De acda Ovidiu ii numesce birsuti , intonsi , squalidi ,
stolidi (96). Este de presupusu anca co sapunulu, inventatu si obicinuitu de Scytbi,
nu le remasese cu totulu uecunnoscutu.
poetii si scriitorii romaui, nu deossibhi intru nimicu pre Geti de Daci, c:l! ..lu acellasi p<Jetu ceva mai
ileparte in aceiasi carte a VII. SO pomenesce pe Daci : .
cDas Parthis, ds Germania, das, Caelia, Dacis,
Nec Cilicum sp<rnis Cappadocumque toros.
si candn ellu amesteca pc Geti chiarn si cu Sarmatii. Asia, in cartea VJI, 83, 3 numesce 'nsul'a
Peucc getica, candu in acriasi carte, bucnt'a 7 a numit-o Sarmatica. (Cf. Valer. l<'lacc. Arg.
VIIl, 217).
Si apoi in tine :
III-lea. Getii ca si Dacii putcu se porte zale de piele, fora ca acest'a sa ne !letermiue a cont~sh\
c~sistenti'a pe Column'a 'l'rajana a callaretiloru Sarmati. Acesti'a se gasescu anume pe pl. 61-62
eu. Frohner (Vedi tau!. !Il unde d'in erore s'a disu: Cuirasieri get') si 54-f>5 ed. Frohner (vedi
tab!. X.) dupa cum toti commentatorii de la Ciacone rene la I'rohuer, (in editiunea cea mare), au
recunoscutu, mai cu sema candu Tacltu Hi1tor. 1, 79 ra11orta co: principii si nobilimca Sarmatiloru
Rhoxolani (cari anca de la anul 69 p. Chr. sub imperatuln Othon pnstiisera Moesi'a) purtau in
resboie zale co soldi de feru, seu de pele, peste totu corpulu (CatajJhractarii (clibanarii) erau in
usu la armatele macedonena, parthica, persana, sarmata si romana. Taeit Hist. 1, 70 : cataphractarnm pondere. ld principibus et nobilissimo cuique tegimen ferreis Jaminis aut praeduro corio
consertum, ut adversus ictus impenctrabile, ita impetu hostium provolutis inhabile ad resurg.::tdum ),
acoperindu cu ule si caii, (chiaru si ochii cailoru erau acoperiti cu placi rotunde cu multe gauri)
asia cum sontu cRllaretii sarmnti de pe Columna Trajana si C!i patru catafractari de pe unu nsu
de auru aflatu in comitatulu Torontalu d'in Banatulu Temisianu. Vedi .11. Olobescn, Cunun'a mare d'in thesaurulu de la Novo-Cerkask, 1879, p. 110 ~rq., si tab!. XXII; 1 .lrntth,
Gold tmd Silber-Monumente K. K. antiken Cabinettes in Wicn, 1850 WiPn). Cf. assemenea,
Amm . .Marcelllnns, XXII, 15, 16, A.pplanns Bell. Syriac. XXXIII: t, z"':il'pax-=CI~ 7:nto~;
T. Lhlus, XXXVII, 40; Propertlos, III, XII, 12 despre acelasi portu la Persi si Parthi. Despre
Romani cf. C. 1. L. III Nr. 99.- Orelll80-1. Liv. 35, 48: (tquites) loricatos, quos eataphractos voeant;
37, 40: tria millia cataphractorum equitnm.-Veget. 3, 17 : Loricati equitcs; 3, 23: cataphracti.
.\mm. Ma1cel. XVII, 12 despre armatur'a lazygiloru : hastae sunt longiores, et loricae ex cor
nibtJs rasis eL laevigati~, plumarum specie linteis indumentis innexa; equorum plurimi castra ti.
(!J5\ L'Empcreor rc~oit une dcputation do' Sarmate.~ ou dts Getes qni probAblement !ni offrent
Jeur alliance on Jeur soumission .
(01ii E.1:. pont. 1, !'i. 7~; IV 2, 2. 1, 2. lOR.
www.cimec.ro
290
Spre a iosutla mai multa gr6za, ei isi iocondeiau obrazii si corpulu, !li cu ratu linllle erau mai lungi cn attu si vedi'a personei Ha mai marE'. (97)
H. U a'~ i
12
uc Agathirsi, Sarmati,
Celti
1 101J
editinnea cea mare, Nr. 16 pl. 50 -51 si IntiOdnctiunea) analogiile d'intre architectur'a co'ibelortl
dace de pe tabl'a Il si casaele lacustre alle Pneo~iloru th;aci descrise d~ Herodotu (vecli not'a urmatore). Nenmann W. (.Ausland 1867 Nr. 27 lPhilo1ogus, t. XXVI, 734) Die Pfahlbauten auf'
der Trajanssaiik) ajunge la eonclusiunea co: precum Her do tu ne descriu in locuintile Paeoniloru
thraci celle d'anteiu palalitte, totu astn-foliu Columna 'l'rajana ne presenta in tabl'a de sosn cea
d'anteio representatinne plastica a loru. (Yrdi si RUckert. Die pfalbauten und Vlilkerschitte1t
Osteuropa's, Wtirzburg, 189. Dlu Odobescu, in cong.esnlu archeologicu tinuta la. 1870 in Copenba.g& a. sustinuta Rsemenea co acelle constroctiuni de pe Columna aru lasa a se banui si in Daci'a
antie'a esistentia. a palafittelorn seu locuintieloro lacustrc (vedi Cazalls de FondoliCe, Congres
d'archeologie prtl1isto1"ique, in Revue des cours scientifiques, 1870, p. 169).
(103) Herodoto V, 15 si 16, o.rreta co Megabazos, generalnln lui Darius, dupo ce invin~e pP. Piionnieni, 1i ajn111e la mnntcle Pangaeos, onde 1ocnieseo Dllberii, Agrianii si Odomantii d'in giorulu
laeolui Prasias, ii fu peste potintia a nvinge si pe a.cesti'a; d'in cansa. eo ei traiau in laen ebiaro,
in cbipnlu urrnatoru: In midilocnln lacului se afta po lele de seanduri gross', pe Jl&ri inalti, ~i eommunicandu cu osratuln numai prin oa singura punte 1trimta. Acesti pari incrucisiati, cari snstintin
plldelele, fu~esera lntr'unu tim1m batuti in p11mentn rlupl) intiellegerea de obvte a !0cuitJriloru aullui
www.cimec.ro
291
impreuna cu dd. Desor (104), Joseph Haupt (105), Gooss (106) si altii co nu pote fi
vorb'a dPspre palafittr, de cari s'a aftatu resturi in lacurile Elvetiei, Italiei de Nordu,
FranciAi meridionale si GPrmaniei (107). Pentru co, mai anteiu, basso-relievulo ne
areta lamuritu unu oppidum dacu pe verfulu unui munte, iar la pole celle doua oasci6re, si nicairi vre unu lacn; este d~ra impossibilu a cauta in muntii Daciei sate seu
!.acu, si in urma, ii lmtea dup<l ua reuduiala, care cerea ca 6e-~e barbatu, easatorindus~ ca ua femer,
sa fie datoru a ndnce d'in muntele Orbelu, si sa bata iu !acu trei pari incrucilliati; si obiceiulu loru
este cu fie-ce omu sa se i'asatoresca cu mai multe femei. Chipulu de a locu in intru este co 6e-e:1re aN
colib'a sPa, in care locuesce, con3truitn pe podele, printre cari, pentru despartire, !le deschide ua
usia care se scobora p~ne iu !acu. Ei lega pe micii loru copii cn ua fringhie, de frica sa nu cadia
in !acu, si hranescu caii si vitele do povara cu p'sce.
TCI~~
~J.;-:Ct
aa
as
X"OI
vOp.~ X.P~V!J-E'IC/1 r~-:iat ':Uic;ls xt~p.t~u~-:-s.; e~ O~F~o~, ~~J o~vop.=' i~t "'Opf'r,A(.I~, XCl't~ ~vctlx:x !x~-
07fj'i O y:.:~ihJ'I -:p~1c; a-:o:u2o~; ~:t~:J":'Tjot irs~:u G~ lxeto-:v~ a-..rx_v?.:~ jW~c:t1xo:;. vlxs'owat. (;~ -;oto~-:CN 'tp6~""'
Xpa-:ituY Yxo:-r=o; S1:l -:Wv lx2LtvY x~).~~r1 c; -=~ , i~ "t'fl Otcat-:i-:at. xo:\ tl-~p7j; 7.a-:o:;;o:x"t7,~ G.t~ -:W; lxpitdV x:i:~r..,
9EpOU'37,~ ?~ -:7-,v Alp.-wr;v. T~ as vf,i;t~ a~tOto: Oioucn -:oU ttoab~ aa:Lpt,~, p.7, x:.:cr:xuAtoSfl W.tp.o:lY"'I':~~. 'folot
Z! 'i::::o1crl x:xl -;;CJCII ~r.o~11yio1on mpixwcrl X,Of'":OV !)',&~,.
Deco in fundulu lacului Prasias, numi tu adi Tachynos, se afla rtstu1i d'in alltic'a locllintia a
Piioniloru, ne lipsesc~ pene ncum ori-ce sdintia. Lubboek, l'homme prehistonque, tr. Barbier,
Paris 1876 p. 162 dice : Un de mes amis qui ha bite Salonique, m'a nssure que les pecheurs du
lac Prasia11 demeurent encore dans des huttes en bois construites sur l'eau comme nu temps d'Herodote. - DeTIJle rapporta 1Revue archeul. 1868, vol. Il. p. 41'2) co a vediutu langa Strymon remasitill de locuintie lncustrc , cum si pe tiermurilc Thraciei si in partea orientale a Macedoniei.
Acelasi chipu de locninti!\ se- rcga>escc l1 triburile d'in Snrnatra. Borneo, insulele Caroline si in
Non'aGuinea (Dnmont d'Urvi!l@, Ilistoire IV, 607) cum si in insulele d'in Irland'a numite Crannoge \Vedi Lnbbock, op. cit. p. 163 seq.) As pe tulu ce pute presentli. unu satn pallustru vedi-lu
intre alte la Sackeo, Obel' die vorchristlichen C'ulturepochen Mitteleuropa.~ und die Qu~Uen der
deut8chen Urgeschichte, Wien 1861!, fig. 9.
Compara cclle de susu cn urmat6rea dcsaiptiune despre colib(le de pes~uri pe Wolga:
The huso ent<Jrs the rivffs to spawn earlier t.hau the stnrgeon , gmerally about mid-winter,
whP.n they arc still covered with ice. At tbis timc the natives construct dikes aeross tbe rin; in
certain parts, formed with piles, J, aving no interval that the huso can pass through; in the centre
or the dik.} is an angle opening to the cnrrent, which <onsequently is an ontering angle to the
fish ascending tbe stream; at the summit of this angle is an opening, whieh leads into a kind of
ebam bcr formed with cord or osier hurdlcs, according to U1e season of the year . .A bove the opening
is a kind of scaffold, nnd a little cabin, where the fisbermen ean retire and wa.rm tbemselves or
repose, whem tbey are not wauted abroad. No socmer is the hnso entered into the ehamber, wbieb
is Known by the motioll of the water, than the flsbermen on the scaft'uld let fali a door, whieh
prevcnts ita return to seawar.] ; tbey then, by m1 ans of ropes and pnlleys. lift tbe monable bo!tom
of the charnber, and eaaily secure tbe fish (Kirby, Bridgewater Treatise, voi. 1 p. 108).
( 104) ap. Caza lis 1. c
(105; Die daciscke Konig~und Tempelburg auf' da Colnnma Trajana, in ll/.ittheilungen da
K. K. Central Commission zur Erforsehung und Erlwltang der Raudenkmalt, 11::70, Wien.
(106) .Archiv des Vereines fur Siebenbilrgisehe Landeskunde, N. F. XIV, 1 Heft, p. !J4.
(107) Vedi F. Keller, in Mittheilungen der antiquarisehen Gesc!lschaft in Zurioh, bd. IX, Xlf,
1111, XIV heft 1 u. Il.- Fr. Troyoo, Habitations lacu.stres des temps anciens ft modernu,
J,ausanne 1860, -- J. Staub, JJie Pfahlbauten in den Sch1.11eizer =Sem, 1854.- F. Jlanrer, in
www.cimec.ro
2~2
cetati laeustre (108), cu atatu mai multu co allaturi de colib'a construita pe pari, se
afla, dupa cnmu diseramu, alt'a ce sta d'a dreptulu pe pamentu. Si apoi, parii cetac.Auslmul d'in 1864JG5; -- Hassler, in Deutscltt llierteljMsschri{t, 1865. - Vircbow, Pfahl
baulen.,- labn u. Ulllmanu, Die P{altlbaualte1tlrumer von Moosseedorf. Hern, 1857.- D!lsor,
Les Palafittes ou ronstluctions lacustres du htc de Ncufchctel, - Paris 1865.- Lindensehmitt,
Die vate1llindischen Alterthiimer de1 {ii1stl. Hohenzoller'schcn Sammlungcn zu Sigma1inge11,
Main:.: 1860, p. 17 4. Relnbold Pallmann, Die pfaltlbauten und iMe Bewohner, Greifswald 1866,
si darea de scma despre dens'a, in Allgem. Zeitg. 1867, Beilage Nr. 185-188, de Felix Dabn --RUckert op. cit. - t>astaldf, Nuoci cenni sugli ogetti di Alta .Antichita trovati nelle torbiert e
mile marmiere dell' Italia. - Stoppanl, Prima 1icerca !li Abitazioni lacustri nei laghi eli Lombardia. .A tii della So(l. italiana eli scienze natmali, 1863, vol. V, p. 154.
(108) Este curiosu co d. Hasdeu, (Istoria Criticii, ed. II, p. 230-233) cata se esplice lips'& locuintieloru lacustre in poetulu Ovidiu prin acea co baltile dobrogiane, ca si alle unei parti d'in Romania,
nu suntu nici francamente dulci, nici francameute sarate, caci altmintrelea poetulu trebuia ne&l'eratu se mentionedie asemeni locuintiP, dcco aru fi esistatu! Iar dreptu probe co pe Columna
Trnjona avemu anume sate s~u cetati lacustrt, tote in Temesian'a este co baltile d'in 'l'cmesian'a
suntn atatu de inolfensive, in catu anume printT<J H.matieni s'au cullesu essemplele ccllci mai estraordinare longevitati, buna ora de peste 11)0 de au ni."; apoi co, dupo spus'a lui HP.rodotu (V. 8--10).
Siginnii aven niste cai furte mici, si anume regiur.iloru cu palafitte appartineu intr'ua epoca
pre-istoric,, speciele auimale cel!e mai menunte, era mai cu sema niste calnsiei de totu in miniatura si, in fine, co, S1ginnii erau marfasi, ceu-ce correspunde cu caracterulu iudustrialu alin palafi
teloru. In ace~tu cbipu esplic.ndu lucrurile, autorulu, fora indouiala, nu pOte de ci.tu a se cmaguli
de a fi dobenditn urmatorelc trei resultate destulu de importante : 1. Locuiutie lacustre essistau
sub EroJotu si pene in epoc'a dacica in Temesiana; 2. Locuintie lacustre 11'au cssistatu pe t.iermulu
danubianu a.mbilateralu de la Jalomitia in giosu; 3. Locuintie lacustre mt putt1ta essiste in Olte
ni'a, considerata ca unu territoriu intermediara intre celle doue punturi estreme de mai susn.
Pentru noi anso remne constntatu: l. co pene astadi nu s'a gasitu in '1'em1sian'a seu Olteni'u
nici-ua urma de locuintia palustra, si d9Ci nu trebue sa concbidemu la essistenti'a loru in vechime
dupo longevitatea Banatieniloru seu dupo poporatiunea robusta a Mehedintiului, caci atunci aru
trebui ea intempinamu la totu pasulu palafitte, chiaru si pe ,erfulu muntiloru; nu mai puci nu anco,
dupo c lle <loue culibo construite pe pari ce se vedu ve Columna Trajana, alaturea cu altele fora
pari claditc d'a dreptulu pe pamentu, si fora vre-unu indice de la.cu seu balta impregiuru; 2. co
~peciele animale mici d'in period'a preist&ica gasife in lacurile Elvetiei nu suntu de confundatu cu
caii cei mici ai Sigynniloru, pentru ca : dift acelle specii animale, numai vulpile si mieii paru mai
mici de catn suntu acumu, pe cndu tote rema.sitile de callu (la Wangen s'a gasitu unu singuru
dinte, la Moosseedorf numai unu o~u metatarsu; la Robenhausen, unu singuru osu alu tarsului; la
Wauwyl eate-va o~', ei la Nidau numai mai multe os;eminte), apartinu varietatii demestice (Eqnu8
caballne). (Vedi Lubock, op. cit., p. 184); 1i deco in unele locuri, cum buni-ora la statiunea lacu8tra
Hoeringen (lacul Bicnne), si la Vaudrevanges s'a gasitu cateva zabale de bronzu cu dimensiuni
mici (Vedi AI. Bertrand, .A1cheologie Cdtique ct Gauloise, Paris 1876 p. 215 seq.-1. Gozzadlni,
De quelques mors de chevlll italiques, Hologne, 1875) cari aru rermite s11. conchidemu ca in epoc'a
lacustra caii erau de ua tali1L mai mica de catu cei de a'ta-di (partea zabalei ce 8e pune in gura
atinge la zabal'a de 1~ 1\-locringen numai noua centimetre de lungime, iar la celle de la Vaurlrcnnges anca nici atat'a-pe candu la zabalele cailoru ruoderni lungimea nriadia de la 12-15
centimetre) lucrulu s'aru pute csplic:i. intr'altu chipu. Sigynnii cei cu cai mici ai crni, cu peruln
lungu de cinci degete 1He~odotu V, (i!l) faccndu comerciu cu Ligurii locuitori mai susu de Mar~illi'a
tdul'o ua glllssa a lui Hero~Qtu fortP- vechia), trelmhi probalJilu pentm a ajnng' ad, sa travcr:i:J,c
www.cimec.ro
293
tiloru lacustra, dupo cumu observa d. Desor ( 109), nu se vedeu d'in apa, talp'a cladireloru asiediata pe densii, fiindu la nivelu cu ap'a , -- pe candu pe Columna ei
suntu forte visibili.
Pe aceiasi tabla li, in intrulu cetatiuei, se afla ua mica cladire si ua curte circulara de uluci, ambele separate de pameotu prin pari (110), precum si pe pl. 79 ed.
Frohner(lll) ne 'ntempina asemenea casa inrongiurata de uluce faentl', c si acumu,
Helveti'a, unde pnte aduce cu densii 3i tl'in acei cai mici cari erau forte buni la trasura. (Asemeni
cai sigyni Strabo (XI p. 520) ii gasesco in Caucasu. Vedi Bettrand, op. cit. care sustine parerea
acest'a si ..\.ndre Sanson, les Migrations dnmestiques [ Revue de philosophie positive, 1872} cari
atribue caii cei mici d'in Franci'a., caii bratoni si cei limuseni mai cu soma, unei rase orientale aduse
in Ga.lli'a de triburi asiatici', intr'ua. epoca departata).
S. Co Sigynnii pute fi comercianti, fora cu t6te astea sa fie siliti a duce in pretinsele colibe lacustre
d'in Temisian'a viati'a rheumaticoamphibica la care-i osindesce d. Hasdeu, fora scirea lui Herodotu seu a ne unui antoru vochiu seu modernu, nu este trebuintia do nici-na. proba.. Deco Franz
Maurer (in A.usland, 1864, Nr. 39 seq.) si Reinhold Pallma.nn (Die Pfahlbauten und ihre Be
wohnet 1866) vedu in palafitte nisce tarabe alle Regutiatoriloru s~mi tico-hellenici, cari si aru fi parasi tu locuintiele, hainele ei utensilele loru commodc pentru a se Tiri in viei unile aquatice alle
Helvetiei si sa traiasca ca selbaticii, acest'a este ua parere de multu combatuta si de nimeni accep
tata - afara. dora de a.utorulu Istoriei Critice (Vedi A.lgem. Zeitg. 1867 Beilage Nr. 185 seq.).
Prin urmare nu intiellegemu cum cErodotn atesta. indirectamente prin importantissimulu reu pa!lsagiu despre caii Sigyniloru presenti'a locuintieloru lacustre in Temisiana; si in fine
4. Catu despre theori'a dupo care locuintiele lacustre nu pute fi de c:itn numai pe lacuri fran
cumente dulci s.iu francamente sarate>> pe lacuri adica omogene, iarn nici ua data pc celle mixte,
c&ta sa martnrisimu, co ea. este cu totulu noua : Nici Herodotu care vecliuramu co descrie palafit
tele Piioniloru de pe la.culu Prasias (V, 16), nici Hippocratn care vorbesce despre palatittele locuitoriloru de langa Phasis (t. 2, p. 61 ed. I.ittni, 18 si 83 cd. K. Petersen). nici Stra.bo si Caesar cari
arretta co Belgii obicinuiau a. se ascu1de d'innaintea iuimiculni in colibe do lemnu cladi te in balti,
nici Apollonius de la Rhodos (Argonauti IV, vers 635) Snillas, (v. Allobriges) etc., nici cei ce au
vorbitu pe larga despre 1ocuiotiele de adi lacustra d'in Sumatra, Borneo, Nou'a Guinea, seu despre
celle vechi d'in Elveti'!L, Itali'a., Franci'a. Scoti'a., Irland'a, Germani'a, Austri'a,- nu scimu sa fi
observatu co selbatecii loru locuitori erau asia de inaintati cn cunnoscintiele hygieuice in eatu se
gasea in stare a. face ua distinctiune pathologica intre lacuri, fugindu de celle dulci-sarate seu de
ce !le eu apa dulce mesteca ta cu apa minerala., fiindu-ca lucrarea. a.cestor'a pathogenica. este febrifera
~i omorit6re, ventru a allegc de locuitu numai acelle lacuri cari suntu fra.nramente dulci seu francamentc sarate.
(109) Cazalis, 1. c. : M. Desor dit que l'on pourrait en effet, a premiere vue, croi re (io'il y a
des indices de stations lacu~tres dans des cabllnes sar pilotis, figurees sur la. Colonne 'frajane.
Mais si l'on fa.it attention que les pilotis des cites lacustrcs ne se voyaient pas, le planr,her qu'ils
supportaicut etant au niveau de l'cau, on doit plustOt penser qua ces figureR representent simplement des vedettes eomme celles qui se trouvent sur les bords du Danube~.
(110) Raph. Fabrettl, de Col11mna Tmiani Syntagma, Romae MDCXC, p. 18-19 le tine
dreptu hambare seu patulo pentru grane: <In eisdem Ca~tri~ post num. 1117 bina aedificia ex tabulis, t.ignis seu stipitibns suft'ulta, r1nadrat.um alterum, alterom vero rotnndum, granaria mihi
ex rimere vi~cntur.
(111) Frohner, Colonne Trajane, e.I. mare, ap. Nr. 48 (pl. 70-81). L'une des maisons, entouree
d'une cltlture de planches, P.st une especo de palafitte du genre de celles que nous l\vons rencontri~.
De nos jours encore, le5 hnttes bties sur piquets sont en usage dans le~ pays dn BRs-Danube.
www.cimec.ro
294.
lutariorulu si mobilierulu caseluru ti eran 1sci trebue sa fi fostu d" ua. mare simplieitatt>, ea si viatt'a poporului; uneltele domestice mai t6te da pame[Jtu, pucine de
lemnu, si forte raru de mqtalu. De acea sapaturile facuta in eate-va puncte alle
Romaniei si Transilvaniei a da tu la iv~la: mesciorP, linguri, urei ore, urciorusie, borcane, opaitie, bardaee, canP, causiP, gavane, cova.tiele, strachini, strecuratori, tipsii,
tieste, plosci, instrumente de tiesutu, de lustruitu seu de sclivisitu, t6te uneltele casei, t6te de pamento, destullu de variate prin formP, ornamentatiuni si fabricatiune (115). - Anso cum civilisatiunea locuitoriloru nu "se desvolta nicairea intr'unu
thipu galu, rapporturile topice produdmdu stari culturale deosebite - de si contimpurene, - asia si la Daci, class'a celloro avuti de prin oppide si cetati, er in
positiune sa si procure 1:1i utensile de bronzu, de a.rgintu !'li de auru, sa mobiledia ta
sele cu lucruri scumpe si lucraturi frumosP, avimdu gustulu bunului traiu, si chiaru
6re-care aplecare cotre luxu, dupo cum dovedescu: nu numai obiet:tele afi>ite in Transilvani'a : cutit11, cupe, vase trirode de arama, eanne de bronzu, objecte da polo ba,
(112) Tedi 1. Grimm, Kleinue Schri(ten, TI, p. 142 Berlin 1865.
(113) Cf. :&1. Vltrnv1ns Polllon Il, 1 : aedificia constitunntur.... in Gallia .... scandulis robustis
a.ut stramentis. Caesar V, 43 si VIII, 5.
( 114) pl. 70 ed. Froboer.
(115) Vedi tab. K, J, si M si descriptio.nea l&J'U pe la.r{fll m~ti la nllt.
www.cimec.ro
295
fibule, braeiari, veriga, totu feliulu da giuvelle- d'in care amu reprodu~u mai multe
pe tab. F. G. M; nu numai stralucirea si bogati'a armeloru Joru decorate cu orMmente ciselate in auru argintu si pietre scumpe (vedi tab. C, D, E, F, Q si R),
despre cari vomu ave a vvrb{ pe largu mai departe, dero dovedescu si scriitorii anticitatii cari arrt>ta bogatiele de auru si argintu luate de Tr;ljanu de la Daci ( 116),
bogatii ce njunsera imparatului a zidi intrPgulu foru do la Rom'a (117), si a indiestrA
in drept'a si in staog'a templele d'in imperi11lu seu. (118)
~H
Nutrimentul11 poporului dacu, care duce mai multu oa viatia de pastori si agricoli,
brindia, vegetale si cueale (119). Carnf'a, care de altmintrelea nu lipsea Daciloru, coei atatn venatulu de prin munti si padurile intiosr, catu si
numer6sele ciredi de vite, le-o oferea cu prisosintia, se rare a nu fi fostu co totulu
interdisa d'in scrupule religi6se, ca la Geti, -de si pAntru vinu Strabo (120) ne spune
co d'in ordinulu pontificelui dacu Deceneu ei stirpira t6te viilt, si traira fora de vino.
Probabilu co an~ah mesura restrictiva fusese provocata prin abusulu ce Dacii, e si
Getii si toti Thracii, faceau de bauturi spirtuosP. , si priv~ mai multu poporulu de
giosu, de catu nobilimea. (121)
(116) IOI\DDI'S Lydo!l, de magistratibus 1. Il, 28, uice co Tro.jllnU alnatu de la Daci ciuci millione de !itra de aurn si di.~ce milli6ue de litre de argintu, cirre ce ni se paru camu csagerate.
( 117) Gellio~. Soct. attic. XIII, 24 : In fastigiis fori Traiani simulacra sunt sita cireum undique
inaurata eqcorum atque signorum militarium; sub;criptum est: Ex MAxvsns. Quaerebat Fa.vorinus
eum in area fori ambularet, quid nobis videretur significare proprie manubiarum illa inscriptio.
Turn quispiam qui cum eo erat, ex manubiis, inqnit, ~gni6cat cx pracda; manubiae enim dicuntur praeda, quae manu capta est.
(118) Pe Column'a Trajana se vede (pl. 169-171 ed. Fri:i1ner) m~ti multi soldati romani ducendu
c&tiri inearcati cu unu numeru enormu de vase de Mgintu si auru lixr.wp.o:-:o:, ?x<~i\l intre care ai
serviciulu de messa allu lui Decebalu (pe tab. G. 6g. Nr. 15--19 amu nprodnsu obiectele visibile
pe Columna d'in acestu serviciu). si alte vase si obiecte (eum de esemplu unu splendida cornu de
ztmbru pentru beutu) pe cari Trajanu, in timpulu expeditiunei d'in Orientu, le consacra lui Jupiter
Kasios in sanctuarulu d'in giurulu Sel.ouciei ~n Syri'a : Khto; Zzu;, ~v&o: Tpo:'io:vO. 0:1Eihjxa xp~po:;.
ipppo~;, xo:"t xipo:' ~oo; r.o:p.p.iyz&e, xei'.f~?r.>pl-iov, O:xpoMvto: -:Yj; xo:-:it -:7>'1 fz-:iu1 viXT1;. xo:'t Jmyr-(p.p.o:-:x
~~ -:o1~ O:vo:&rjp.o:aLv 'Aopto:v< r.ar.otljp.tvo: Zr1v"t -;;,; 'Atv<:i~lj; 1\o:'l"ir T2o:"t"o:vo; iyo:p.o: x. -:. . Snldas,
Vo K:i?Lov iipo;. Pe pl. 171 si 172 ed. Frohoer ua capetenie daca tine in mana ua tavi\ plina de giuvelle ce se gatesce a le oferi lui Trajanu case-i crutie viati'a ; altii se ndu inaintea imperatului
cum ii presinta daruri si i implora iertare.
( 119) In sapaturile de la Vodastra, distr. Roman~tti , d. Bolliacu ( 1'rompetfa Carpatiloru 1876,
Nr. 1255) ne spnne co a gasitu selllintie calcinatc, lintisiora, susamu si meiu, iar intr'unu vasu
de pamentu negru: seoici si mtlci. (\'edi fig. Nr. 20 acelasi numeru allu diarului\.- Passagiulu
d'in Columella VII, 2 citatu m1Li susu io not'a 66 se p6te referi la Daci ca si la Geti.- Pe C&lumn'a.
Trajana pl. 142-143 ed. Fri:ihner se vedu legionari romani cum secera holdele de griu alle Daei
loru, iar pe pl. 159-160 multe provisinni de griu ce Romanii gasira in l:tg~rulu parasitu de !>aci.
(120) l. VII, c. S, 11.
(121) Vedi 11.nco si eap. urmatorn.
www.cimec.ro
296
Portulu obicinuitu allu Daciloru pre Uolumn'a Trajana consta din : 1. sagum
(oO."(ot, saga) care pute tine locu de mantia si de tunica de d'asupr'a. Era ua haina
diversu colorata si cu lucraturi frumose de flori, deschisa 'nainte, spintecata puciou
la spate, cu manece lungi seu scurte, lunga pene a.pr6pe de genuchie si stransa la
talia prin ua cinget6re, sr-menandu kaftanului cu maneci lungi (xetptoootb<; xmlw ( 122).
Crlle ordinare se facea d'in lana aspra si latiossa, si se oumiau laenae A.atvat seu
linnae (123). Se purt si nr'a si iern'a, celle pentru iarna fiindu neaparatu d'in materie mai grosa, <a sa apere corpulu contra frigului.
II. Ua mantia aruncata pe spate si prinsa tiepanu cu uo'a seu doue agrafa (copci)
pe umerulu dreptu, cu marginile simple seu lucrate cu ciucuri. (124)
III. Nadragi (braccae ~p!ix.at, liv11;optas<;) cu cute josn si bagati in iocaltiaminte,
care consta intr'unu felin de opinci l11gate cu uojitie. (125)
IV. Ua caciula, care imiteadia bonnetulu phrygianu (126), asemenandu-se candu
fesului fora ciucure (127), candu caci ulei resfrante a munteniloru nostri (128), caodu
tiurcei cellei mari mocanesci (129), eii.ndu in fine i form'a unui coou utezatu (130).
(120:!) Pe unu basso-relievu d'in museulu nationalu d'in Pestha. !e vede unu specimcnu de acesta
haina, correspundietoriu cu totulu descriptiunei facutc de Strabo IV, 14, 3. (Desjardlns1 Monull!ent. epig1. du musee national hongrois, in f. pl. XXXII Nr. 198, monumentulu funerariu allu
lui Aurel:us Verus).- Pe tab. V: Supunerea unui tribu dacu, amu reprodusu unu basso-relievn de
pe Column'a Trajana care representa portulu fer:eiloru dace, allu barbatiloru si allu copiiloru
daci. Haina acestor'& este spintecata la spate si cl'innainte, semanendu unei tunicc femeiesci. Tecli
si pl. 120 si 121 ed Frohner.
(123) Strabo IV, 14. 3; lssldorn de Sevllla. 01'igin., XIX, 23.
( 124) Pc pl. 4 --50 ed. Fiohner se vede mantia cu ciucuri pe de margini purtata de unu piloforu; iaru pe }JI. 52-53 in asemenea mantia cu ciucuri suntu imbracati comatii (poporulu de josu
cellu cu capulu gollu) veniti
soli de pace la Trnjanu. Mai vcdi mantie cu ciucnri la comati Jle
plan. n-76, si la simpli soldati pe pl. 143.
si pl. 29-13o.
( 125) Pl. 42 ed l<'riihner costumulu unui spionu dacu prinsu si dusu lega tu. Aeest'a, cu pcrulu
mare, cu bar ba si mustati, por ta : sagum cu maneci scurte, de nu cum-va artistu1u n'aru fi vru tu
1e le indice sumese, spre a se vede mai bine manilc legate alle spionului; apoi, ua mantia simpla si
nadragi bagati in opinci. Cf. pl. 113 ed. Friihner, si tab. J, II, llJ, IV, V, VIII, silit.. N. O. 1'. X.
(126) Vcdi bonnetulu phrygianu allu cavalerulni ele la Prlinnn, tab !it. V, Nr. 1; alin prionie
rului dacu tab. P. fig. Nr. 7, si ib. fig. Nr 1.
\127) Tab. l, III, IV, V, VIII.
(1'28) Tab. O, Nr. 3.
(129) Tab. U.
(130) Tab. 1'. Nr. 4. 5, -- :Friihner, pl. 129-130. Compara form'a utui bonnetu cu celle de pe
Column'a Antonina, pl 3 J si cu caciule'e nalte si ascutite alle resboiniciloru Messapieni de pe unu
vasu d'in Jtali'a meridionale (Gerhard, Apul. Vas. I, 2 si Daremberg et Sagllo Dittionn. de3
antiquitis GrcCfJite$ et Romaines, p. 67 4, fig. 793) si alle Scythiloru , despre cari vedi mai su~u
not'~ 79.
ca
cr
www.cimec.ro
297
Ea era res~rva.ta, dupo C11ssiu Dion (131), principiloru, iaru dupo Iordanes (132}
preotiloru daci, -ceea-ce in multe casuri, lucrulu trebue sa fi fostu acelasi. Numele
seu technicu era l<.op~otoiot (133), numele geuericu ansa ~i>..o<; ~otp~otptl<.6<;, iaru cellu
latiuescn pileus, tiara, de unde si espresiunile m>..orpopot ( 134) si pileati (135 ),
date nobilimei daca. Inclinamu a crede co acelasi rolu ce juca la Macedoneni causi'a
regale cu purpura si diadema seu l~>g11tur'a regal9 (136), l<.otoalot ~otot>..tx.~, l<.otoo[ot
ototOTJ!Lottdrpopo<;, ilu juc fesulu l<.op~ciotot la Daci. Er dero unu insemniu allu puterii
regalP (137), unu privilegiu escl~sivu allu regelui si allu principiloru d'in famili'a
regale, acordatu si unui ore-care numeru de nobili si de oficieri rPgesci numiti
m>..orpopot seu tarabosti, adica purtatori de tiara (n, per11. trbus, caciula ascutita,
pileus), la Daci, si purpurati la Macedoneni (138). De aceia, grij'a ce pune artistulu de a represent pe Columna unele persona cu asemeni caciule, se esplica lt>sne,
elle avendu nlorea unui insemnia ce indica ua persona de ua trepta inalta (139),
(131) 1. LXVIII, 8, 9: 'E:ru:6p.'!'El p.Ev u\ r.po t'f~ ~'tt"'j~ :rpia*t~, o~x itt 'twv :top.~-;wv, .:Ja:rEp 7tp6npov, ;)..).O: ~71v :rtAocr6pwv ;ou~ lip!a'tou-. Petros Patrlclos, fragm. 5, in Fl'agmenta.hist. graee.
~~~
(1!12) De reb. Geticis, c. 10. Graeeiaque consimilee, ut refert Dio.-Qui dixit primum Tarabosteos,
deinde vocitatoa Pileatos hoa, qui inter eos generosi extabant : ex quibus eis et regea et aacerdotes
ordinabantur.- Pe pl. 156 ed. Friihner pare co figuredia preotii daci cu tiar'a pe capu.
(133) Erotlaons, Glosae in Hippocratem, s. v.
(184) Crltoo, Gctica in Ji'ragm. hist. graec, t. 1V, 374.- Dlon Chrysostomos, Orat. LXXII.
t. Il, 246 ed. Dindorf.
(135) .A.orellus VIctor, de Caes., c. 13. Cf. nota 94 de mai susl- Textulu din Paolinus, Carmen de Nicda, Daciae Episcopo: Et Getae currunt et nterque Dacus, qui colit terrae medio,
vei ille divitis mnlto bove pileatns accola ripae nu pote servi pentru Dacii proprii.
(136) Era unu feliu de pelarie larga de pisla, particulara Mac~doniloru (l'olux, Onomasticon X,
162, Eustathlos in Odysseam, 13()9) cn marginea despartita si resfrint.l. in snsu, cu fundulu impodobitu cu anu latu ornamentu circularu, cea-ce facea pe Plantu, atribuind-o in specialu Illyrilorn, s'o compare cu ua ciuperca :
Sycophanta. Advenio ex Seleucia, Macedonia, Asia atqne Arabia.
Charmides. Pol! hic quidem fungino genere. est; capite se totum tegit.
lllurica facies videtnr hominis, eo ornatu advenit.
Cu astufeliu de pa.larie se represeota Macedoni'a personificata pe monedele proconsulelai C. Antonius, si alle imperatului Hadriaau cu lPgend'a. aESTITVTORI M.&.CEDONIAE (Cobe o, Medailles Consulaires pl. IV 6g. 22; Medailles impf:riales, .Adrien, No. 1078).
(1:37) K~:<u~b: oto:1i'ljp.iX~6:popo; cu care se representa primii monarchi ai Macedoniei, cum si Alessandrn cellu mare rema.se dupo m6rtea acestui'a. c insemniu allu puterii regesci in tote statele formate dopc impartirea imperiului ma.cedonicu, de la. Egyptn pene in Ba.ctriana (Plotarchu, .Antoniu 54; Herodoto IV, 8).
(138) Numiti astufelu pentru eo purtau eausia si chlamida purpuria : 'E~v yi<p m1.1ml x~:<'< x~:<:J
~~ iAoupyi'i~ x~:<\ J'.Ao:p.!.lo~:<' ot!X'I{t.L<tv, ~-=t; ~v otopEi< ih~tAll\to~!<':'IJ r.:xpO: l\lo:l\Eil6atv. Plntarcho, Eumene
8. Vedi la. HeuzPy, Mission archeol. de Macedoine, pl. 20 causia rnacedona.
(139) Asia. vedemu pe pl. 82-83 ed. Friihoer unu mare demnitaru allu lui Decebalu, ingenuehit.tu inaintea llli Trajann, co porta. in capu ua. tiara princiara de aceiasi forma. cu tiar'a regale
a lui Decebalu de pe plan.lOl-104 si 177-178, si cu tia.r'a ce are buetulu reproduu pe tab. N.
fig. Nr. 1. De siguru co tiar'a regale ave unu semnu destinctiva de a sopusiloru regelui; an~a pe
www.cimec.ro
20
298
deosebita de clas'a de josu, Y.O!J-'ijtllt Hen capillati, pe care o arretta eu capulu golu.
D'in arretarile lui Dion Cassin!l (140) se scie co Decebalu in primulu reshoiu trimise
inaintea lui Trajanu na dt>putatiune alesa spre dispretiu, nu dintre principi seu preoti (pilofori), ci d'in poporulu de josu, comati; si numai candu imparatuln se apropia invingetoru de capital'a daca, regele se ndupleca in fati'a p>ricolnlui a trimite
ambassadori nobili, si in celle d'in urma a veni ch;aru singnru in pers6na cu toti
dignitarii sei. In conformitate cu spusele scriitorului grecu, Column'a ne representa
prim'a deputatiune (141) fora caciula, pe candu ceHe d'in urma (142) 6gureadia cu
xup~~al11 pe capu. Aceiasi caciula Y..op~11atl1 serva a deosebi in lupta p9 oficerii superiori daci de cotre soldatii de rendu, cari nu porta nimica pe capu (143). Ea se fac!'l,
de pele seu din psla. _(JH}_
{2stumulu fe~eiloru dac~consta: d'in ua tunica. cu maneci, lunga pene la glesnP,
adesea chiaru pene la pamentu, cu mici cute, deschisa pucinu la gO.tu (145), si la
midilocu incinsa; pe d'asupr'a, ua mantia cu, seu fora, maoeci, scurta, si une-ori strinsa
cu unu cordonu, si d'in ua bucata de materia. (inu seu canepa) cu care elle i:;i inveluiau perulu capului (146) in chipu gratiosu.
monumente acest'a nu se pote deossebi. Palaria regiloru macedoni ave diadema, (Plutarchus Eumene
8, Atheneu 527), adico na esiarpa de stofa tina tiesuta cu auru, t~i-=piX, si ndoita in asia chipu ca
forma ua fasia ingusta, alle cari'a capete cu ciucuri cadea 11e spate. Val. Jlaxlmus, VII, 2, 7 nu
mesce diadema: Candida fascia. In Orientu ansa diadem'a era de metaluri precios~. lostions XII,
3: Post baec Alexandcr habitum regum Persarurn et diadema insolitum antea regibos Macedonicis, velut et leges eorum, quo vicerat, transiret, assumit ... De siguru, aci e vorba despre diadem'a
metalica ca portu de capu regescu in Oriente, si care nu se obici nuia la Macedoni. Vedi AI. Odobesco, Cununa tnare d'in thesaurul1t de la Novo-Cerkask, Bucuresci 1879 p. 21, 31 seq.
(140) 1. XLVIII, 8. Cf. Petros Patriclus frrtgm. 5. Fmg~n. hist. Gmec. V, 18!1.
(141) pl. 51-52 ed. Frohner.
(142) pl. 82-83, 101-10~ id.
(143) Pd unele monede imperiale Daci' a porta in capu c;tciul'a rcsfranta, ce semena bonnetului
phrygianu. Asia, pc medaliile lui Traianu cu rcv. DAcrA. AVGvsT. P&ovrNcrA. s. c, si alle lui Philippu
Arabulu (an. 244, 245 p. Chr.) cu inscr. rMP. M. rvL. ~HJLIPPVS . .AVG. Rv. PROVINCIA DACIA AN. r. Vedi
M. 1 .lckuer, JJacienin den antiken Munzen (Mittheilungen der K. K. Comm. zur Erhalt. der
Baudeukm. 1862, b. VII; 164 seq.. 222).
(144) Bucati dintr'unu bonnetu de psla ~a gasi tu la l'IJangcri's. \ Comptes rcndus de ln Commi,,.
34on imperiale de St. Pete1.~bourg 185!), pl. XIV"!.
(145) Tabl. O Nr. 4.
(146) Tabl. O, si tab. V. {jnele porta siortiu, ai unu fcliu de VCHtOIIU fora maneci, incinsu fiindu
peste talia. La altei~ mantau'a se vede aruncata peste umeru intocmai ca ua tsiHpa, iar tunica lunga
si fora incingetore. Vedi tab. V si pl. SiJ-54. Cf. pl. 113, 121 ed. J<'rohner.- Obicinuitu se purta
multe haine unele peste altele, mnecele hainei d'asupr'a fiindu mai scurte de catu alle cellei de de
subtu. i strinse cu panglica peste cotu. seu ceva mai in sosu (fig. Nr. l, tab. lit. 0). Uneori se
pune pe spate ua mautela rotunda innoda ta inainte la talia (ib. Nr. 4), seu ua haina larg pe care o
strngea in spate facendu dintr'en!a unu nodu ce-lu prindea cu unu acu (pl. 120-121 ed. Frohnerj.
Croial'a roebeloru dace consta d'in doue foi. un'a d'inainte si alt'a d'in deratu, ambele cusute la
umere ~i de a.mendoue partile in josu . afara de gaurile ma.noccloru; iara la gfitu tivite si cu unu
siretu petrecntu ca ~a. se lege. Manccel~ mai largi la bmtinln rle ~nsu, dcvenian st.rimte la cellu de
www.cimec.ro
299
Unelti porta pe capu mahrama alba, altele bonnetu frumosu lucratu, in fl.lrm'a apr6pe
jo&u.-Pentru a fi mai clari reproducemu dupo KarliUihler (Die Trachtttt der VO!ker in bild und
schnitt, Dresden 1871, erster theil, p. 76-79, fig. 76 77 si 80) tiparulu unei rochi dace, (fig.l) allu
unei haine si mantele barbatesci dace (fig. 2 si 3), cu metlur'a in centimetre.
zs
21
30
----------~1"~~~'---------__j~
Fig. 2 : Tunica daca cu manece.
www.cimec.ro
300
a cellui de asta-di (14 7); altele au eapelltn 'a legata cu ua cord ea inflorata ( 148);
altele in fine cu bucle mici de peru lasata pe frunte, suntu peptenate cu chica, perulu fiindu strinsuc intr'unu fileu si ajungendu pene pe eera. (149)
Column'a Tr~jana ne mai areta femeile dac" cu margele (co1liere) la gutu (150),
1 /2o
re
www.cimec.ro
(151) Tab. N, P, X si tau. 1, II, III, IV, V si VIII.- Frohner vi. 156, 121 etc. Monumentele
ne represento. si Daci fora barba. Vcdi tab!. P Nr. 2!-l Clarac, t. V pl. 854 (Nr. 216n statu'a
unui .rege dacu prisoniern, cu barb'a si mustatile rase; si pl.... cel. Froh;er unu piloforu idern.
(152) Pliu. H. N. XXII, 1, 2 : lnlinunt certe aliis aliae faci om in populis barbarorum feminae,
maresque etiam apud Da cos ct Sarmatas corpora sua i11seribunt.
(15:~) Pliu. H. N. VII, Il, 10 : Qnarto partu Dacorum originis nota in brachio redditur.
(154 1 Ccber das Zwlf"g!ittcrsystem cler Griechcn, ,Jisertatiune tinuta la 1846 in congresolu
philologicu de la Ien 'a. \'!'eli K. J,Ph rs, Populaere anfsiitze am rlem Alterthum, Il auflage, Leip
zig 1875, pag. 261 seq., co acestu modu de v~dere nu se pote aplica la religiunea antica a Elle
niloru, ca1e era mai multu ua reE::inne ethica.
(lr.5) L. Prelier, Grieclrische Jllytllologie, I, <lritte auflage, Berlin 1872, p. 1 seq.
www.cimec.ro
302
Oru-catu de pueine suntu trasurile ce avemu d'in mytbologi'a Getiloru, !!i oru-catu
de alterata le este form'a in care scriitorii vechimei le-a transmisa pene la noi, elle
ne ducu totusi de a dreptulu la religiunea Thraciloru, despre cari Herodotu (156) ,
dice co adorau numai trei divinitati, indicate dnpo numile hellenice: Dionysos, Ares
si Arthemis.
o 17
DionysosSabazius (157). - Divinitatea pe care Grecii o comparau lui Dionysos
helleniou, iara Thracii o numi in limb'a loru Sabazis (158), ave unu characteru cu
totulu a parte, nesemenaodu mai de loou dulcelui Zeus de la Nysa (159), lui Dionysos
atticu, representantele productiunei si allu ngetatiunei (160), si in particularu alin
vitiei si strugurelui (161). Fora indouiala cosi in nordulu Thraciei, la polele muntiloru cultur'a vitiei er intinsa, si vinulu juc unu mare rolu in viati'a publica si
privata, in ospetie si sarbatori, de la densulu chiaru luandu-si interpretii dieului
furorea prophetica cu care patrundeau viitornlu (162); inso Thracii vedeu in Sabazius
( 156) Cartea V' cap. 7 : ezo~- o~ 'JE~OV~<Xl !J-O~vo;,, ~ouaoe, Ap<o: xo:'t .lt6v"aov )((Xl "Ap-.E!J-lV.
(157) Vedi L. Proller, (hiechische Mythologie, 1, dritte autlage, p. 544-693.- L. Georgli,
artic. Sabazius in Pauly, Bcal-Encyklopiiclie, VI, erste abtb., Stuttgart 18~2, p. 615-621. F.
Lenormant, Sabazius in Bevue archeologique, XXVIII, 301-306; 380--389 (1874) si XXIX,
.(3 seq. (1875), si art. Bacchus in Ch. Daremberg et Edm. Saglio Dictionnaire des antiquites
grecques et romaines, p. 591-639.
(158) ~o:~t~to,, ~o:~:iato,, ~o:p:iow~, ~~:iota~, 2::i~o; Sabaeius, Sebesius, Sabadius, Sebadius, se
compara cu sskr. 6nbdj=onoratn, veneratu (Lasseo, Zeitschr. der deutsch. lW.orgenl. GeseUsch.,
t. X, p. 370.- Bl'nfey, Griech. Wurzellex. 1, 428 cugeta la zend. bagya. ceeace trebue sa fie
adora tu ), gr. ai~m, de unde esclamatiunea euo! acx~ot obicinuita in sarbatorile lui Saba.zius (De
mosth. d. cor. 260; Lob. Agl. 642. 1045 sqq.l si a:i~ot, numelo locuriloru consacrate acestui dieu,
si allu preotiloru sei. (Plut. Symp. 4, 6, 2; Schol. Arist. Av. 875) Dupo Clcerone N. D. 3, 23,
58 Sabazios trecea de fiu allu t'abirului, si de unu vechiu rege allu Asiei. - lllacroblus, Saturn.
1, 18 asigura, citandu unu scriitoru d'in primulu secolu 'naintea erei n6stre, co Thracii numescn
pre Baccbns si Sabazis. Cf. Fr. Hist. graec. III, p. 214. ed. Didot. Unu scholiastu allu lui Aristo
phann Scbol. Aristoph. in Vesp. 9) vorbesce in acelaSi sensu : 'l:o:~:i~tov o[ 'tov ~t6'1Uaov oi 8f>4xe~,
xo:oilat xo:'t ao:!3ou~ -:ou~ l<pou~ o:~~<i\v.
(159) Weleker, ..Acschyl. Trilog. p. 21i16,- A.rlstld. Orat. I, p. 49: ~;:;'l Oi 1avw~ ~"ou"(t. ll.o:t l-:epo1
'l.oyov (mip "tol.bol f5n o:u-:b; b Zeu~ Et'J o . \lovuao~. Despre esplicatiunile diferite alle numelui ~to
'JU?o~ seu iul>'IUao~ vedi (~erhard, Griech. Mytk. 438, 2.- A.brens Philol. 23, 209 seq.
(160) l>u-:tx61Lo, A.then. 1, p. 13.
(161) L. Preller, Griech. Myth. I, 546.
(162) lllacrob. Saturnl'll. I, 18. Numele thracicu allu lui Dionysos, introdusu mai tardiu in Gre
ci'a si adopta tu si de Romani, era si Rhy_o~, ce se pote compara cu pbrygianulu Bo:yo:!o~ dumnedieu (Go>clle, de ariana linguae gentisquc armeniacae indole, p. 22; Lassen, Zeitschr. d. deutsch.
Morgenl. Gesellsch., t. X p. 369; Benfey, die Hymnen der Sma- Veda, p. 85), asia cum se mai
numia Sabazius, unnlu d'in principalii diei ai religiunei tbraco-phrygiene.- D'in caus'a naturei cultului si a serbatorilorn dionysiace Grecii, adoptandu numirea de Bhy_o.;, ii atribuira si simtiulu
de: inspiratu, CUJrinsu de transportu bachicu; ~hxo;, de furore orgiastica. (O. lllftller, Kleine
Schri(ten, t. II, p. 24, 28 et seq. Hen. Estleooe, 1'hsawus, etl. Didot. v. [ihxo; si ~otxzi~Etv. -
www.cimec.ro
~103
K'-!11, Philol. Sttppl. 2, 620 ~eq., si Newton Halicarn. inscr. No. 36, despre .1. BQ<><J.E~~. 11Clx;t.t1~;.
liO:q,to>, llhz.o> pe inscriptiuni).
(163) Amu arrettatu mai susu (partea II, cap. VIII, 13 si 14) legaturile Hhnice dintre Phrygieni si '!.'braei. Strabo (X, p. 469-471) descrie trecerea cultelorn phrygiene in Thraci'a cu numele loru divine, ~u riturile loru orgistice si instrumentele de musica alle lorq proprii; si printre
cei mai insemnati dici phrygieni trecuti la. Thraci elin citeadia. pe Sa.bazius. Identificarea iBtre
Bacchus thracu si Sa.bazius (Macrob. p. 1, 18, 11; comp. Diod. 4, 4, Harpokr. Hesyrh.) pare a se
ti facutu inainte de petrunderea. cultului a.cestui'a. la Greci. Cf. Gulgnlaut, Relig. de l'atztiq. t. III,
p. 976; Manry, Rel. de la Gr. t. III, p. 112.- Despre influenti'a thraca asnpra credintieloru religiose alle Helleniloru vedi Dr. Wllh. Heinrich Roseher, Stmz.ien zztr vetgleichenden Mytholog1e tle1 Griechen und Rumer. I. Apolion und M::m. Leipzig 1873. 8o.-Despre inftuenti'a asiatica,
vedi E. Curtius, Die g1iechische Gutterlehre -vom geschichtlichen Standpuncte, in Preussischm
Jarhi.Jiichen~, care probeadia co a.tatu Aphrodit'a, catu si Artemis, Hera., Athen'a suntu numai formele diferite alle UJllli divinitati asiatice, si co provinu u'in Orientu.
(164) Corpus Inscriptionum Graecarum Nr. 3i!H.-Bullet. de l'lnstit. archeol., 1848, p. 82.Despre assimilatiunea lui Sabazius cu Zeus, vedi inscriptiunea greca d'in Coloc in Phrygia : "E~~~
pr.E, f!l]VO; .hto-Lou fi, t:t\ <:J"':EyCl'll]y6pou l'Auxol'/o;, ~ Kvl..of.i!O'I "'"'-~Otxia x::dhi(hl'JO:'I .iia r(I<~~~W'I. Intr'unn
~aru trasu de doi cai sta Zeus Sabaains, characterisa.tu aci prin vulturulu ce se afla pc unu calu~i prin sictpele ce se tirasce la piciorele cailoru, pe candu Men, cu caciul'a. asiatica si cu ua semiluna d'asupra capnlni, tiene unu caduceu si conduce ca.rulu. Vedi KeiJ Philol. Suppl. 2,606 seq.Wagener, Acad. roy. de Belgique,' .J.l:Iemoirt!S des savants etrangers, t. X..XX.
(165) Macrobio& 1, 18, citaodu pre Alessa.ndru Polyhistortl, unu scriitoru d'in primulu secolu
'naintea erei nostre, tlice : Item in Thracia. eundem haberi Solem atque Libnum accipimus, quem
i!Ji Sfbadium (Sabazium) nuncupa.ntes magnifica religione cdebrant, ut J.lexander seri bit, eiIUe deo
in colle Zilmisso a.edes dicata est specie rotunda., cuius medium interpa.tet tectum. Cf. Fr. Hist.
graec. 111, p. 214 ed. Didot.
( 166) Macrob., l. c : EI; ZE:.;, Et> "Aol];, ii; "Hi.,~;,
E(>
~t-51~<:10
ca
www.cimec.ro
cunnoscute Thraciloru, d'in care causa cultulu vechiu allu indigeniloru thraci se amesteca completu cu cellu dionysiacu adusu de colonii gl'eci. (170)
Form'a cea mai simpla a legendei lui Sabazius phrygianu consta in aceea co: Zeus,
adico Sabazius, (171) aprinsu de dragoste pentru mam'a sea Demeter, adica Cybela (172), lua chipulu unui tauru, si dupo ce sa silf a-si satisface patim'a sea,
spre a potoli mani'a Demetrei, taia testiculele unui berbece, le invalui in ua foia
legata cu Iana, si le introduse in pfntecele ei. Diece luni dupo acea dieiti'a nascu
ua fata, Proserpin'a, cu care tatalu ei f~Acu unu baiatu cu capula de tauru. (173)
In Iegend'a thraca Sabazius nu mai este asociatu cu Cybel'a seu mam'a dieiloro.
Dupo Herodotu (V, 7) Dionysosu tbracu are de socia pe Arthemis, cu alte cuvinte
ellu se unesce cu dieiti'a lunara nationale (17 4) numita candu Cotys s6u Cotytto (175),
candu Bendis , si prin urmare acestea indeplinescu rolurile Demetrei si Proserpinei
d'in mytbulu asiaticu, care probabilu trecendu Hellespontulu se aplica la dieitiele
proprii alle Thracilora.
18
www.cimec.ro
305
thracu are corpula si cornele de taurn, unu obrazu omenescu si ua lunga barba , si
este insocitu de HecateB~ndis. (181)
Il. Dian'a venet6re sapata de mai multu de diece-ori (182), si care inlocuesce de
siguru pe dieiti'a indigena thraca Bendis (183) seu Mendis (184), a carii calitate de
venet6re se atesta de cotre Hesychius (185) si de cotre Callimachu, - care representa pre Al"thmis conducimdu primele selle ven!ltori pe Hemus (186). Ea er ua
divinitate lunara impartasindu alternativu viati'a sea divina intre lumea superiora si
lumea infernale (187), si se asemui in acestu iodouitu rolu Hecatei (188), Zerinthia
lui Lycophron (189) Arthemisei Regine (Diana Lucifera a Romniloru) carei'a ii sacri6c, dupo Herodotu (190), f11meile Thraciei si Paeoniei, seu si mai multu anco ea
semco Corei seu Proserpinei (191); si
III. Ua dieitia mai in versta, in costumulu si atitudinea unei matrone (192) ase~
(181) Stuart op. cit, IV, o. 6, pl. 51.- O, MUiler, atlas pl. 45 fig. 81.
(182) Heuzey, op. cit. pl. IV, ce amu reprodusa pe tab. 1. V Nr. 2 siS. Figur'a Nr. 3 representa
pe Bendis ca mergendu cu pasu iute, cu rochi'a sumesa pene la genuchie, cu bratiulu dreptu in
tinsu inainte si tinlmdu arculu, iarn cu cellu stangn ridicata ca sa apuce aget'a in tolba. Mai josu
incepntuln unei inscriptiuni : ceTo.... restulu fiindu stersu. In figur'a Nr. 2 ea porta unu nstmentu uaioru pusu d'a ~:urmedisiulu pre ua tunica eu maneci largi. Langa unu arbore se vede eerbulo pusu in gona de unu cane apr6pe sa-lu apuce. Pe unu altu bassorilievn de la Aklani, apr6pe
de Philippopolis (Dnmont, .A,-chives des missions scientifiques et litteraires, 3-eme serie, tome III
p. 130, Paris 1876), se vede bustulu Artemisei cu perulu inodatu la cefa, cu bratiulu dreptu intinsu c:i sa apuce saget'a, si mai josu inscriptiunea II!PI.ur'I'fjl. cea-ce proba co Thracii, dupo obiceiulli
loru generala de a numi pe diei xupto<; si pe dieitie ll.upb., dede ncestu titlu si Artemisei.
( 183) J. Grimm, Monatsbericltt. d. Berlin . .Academie 1859, p. 515 et seq., tiene numele Bendi1
c!\ identicu cu supranumele Vanads frum6sa., lumin6sa, alba datu 'Freyjei d'in mythologi'a
Nordului.
(184) Vedi mai la vale, 27.
(185) Vo. ~D.or_o<; si Vo. llEvo1;.
(186) Hymn. in Dian. 114. Cf. J,. l'rcller, Griechische Mythologie, III aufi. I, 237-262.
(187) Pe unu rnonumentu funeraru d'in Macedoni'a (ap. Heuzey, op. cit. Nr. 107. p. 236) ridicata
lui Zipa si fiicei selle, se vede llpoll.on Citha~idu si Dian'a fenetore, care d!l siguru aci are caracternlu funerariu ce Thracii atribuiau dieitii lunare Bendis seu MeBdis.
(188) Fiica unica a Asteriei si n titanului Perses seu Perseos, vedi Preller, op. cit. 1 p. 256-260,
despre acesta divinitate thraca.
(189) Un'a din formele ceHe mai nchi alle cultului Hecatei era in Samothrac'a, unde se 'nchipuia dieiti'a co loeuesce in pescer'a Zerynthia. Lycopbr .Al. 77 Z~pt;IJ-ov iiv-:pov -:lj<; x~;oa::zyou;
,'J.Eii;. Steph. Byz, Vo. Z~puv&o;, Suldas. :iU'E! ''' si !::.p.o&p~x1J. Pe unu reliefu d'in Thases (a.p.
Conze, Reise a. d. Ins. . thrak. M. pl. 10. 4) Hekate se representa cu doue faclii si doai cani.
(190) Herodot. IV, 33: o(o:. ~E o:~-:; -:-c.u-:-ot<:rt :o~crt lpo1crt -:-6oE r.otEup.ovov ::pcaopEp~<;, :i..; 8p1Jtx!~
"'"" -:-ix<; IT:.t~v18o:; yuvo:1Y.o:<;, lr.Ei..v &0<uat '7 'Ap-.e'p.tot '7 ~o:crtAELJh oux iivEu ::~pi;'J'I li.<XHfl"l' ~poollcr:x, -:-i.. !p:i:.
(191) P, Garoccl, Trc sepole1i con pitture ed iserisioni apparte'nenti alle superstizioni ptrr
gane del Baeco Sabazio etc. Neapol 1852.- Heazey, op. cit.
(192) Heuzey, op. cit., pl. IV Nr. 4, 5 si '1, un femee in pici6re, imbracata cu ua rechia lunga,
capul o infasinratu de unu veln, in mnn'a drept=- tinendu unu fnsu, iar cea stanga ridicata par~ co
aru vre sa tina ua furca. D-lu Heuzey o la dreptu Minerva lucratore, seu dreptn Hecata an Diana
J.ucifera, auposandu co in locu de fulill aru tiene in mana ua mica tortia.
www.cimec.ro
306
menea Demetrei seu Junonei, care se p6te lua dreptu Cotys seu Cotytto (193) numita
df'j de E!lcbylu intr'ua tetralogie, d'iu care avemu cote-va fragm11nte , clieitia a
Thraciloru Edoni (194), identificata de Strabo cu marea dieitia pbrygiana (195), cu
Cybel'a greca, mama a dieiloru , si representata ca\ dieitate a placerei libere (Venus)
liberi Copidinis. (196)
Astu-feliu, reunirea acestoru trei divinitati : Sabazius cu cornele de tauru, Cotys
seu Cotytto, dieitia matrona, si Bendis, dieitia mai tinara, ne arretta partea fundamentale a mythului phrygianu imbracata in form'a sea thraca (197), si ne face a atribui imaginile divine de la Philippi- unai'a si acf'leiasi religiuni : a lui DionysosSabazius de la Pangeo. Acest'a ne esplica si localisarea legendei despre rapirea Proserpinei, la malurile fluviului Zygactes ( 198), legenda, care de si guru este aceiasi cu
cea tbraca hellenisata despre rapirea si violarea Bendidei de cotre Sabazius tatalu
ei, la care facu alusiune typurile celloru mai nchi moneda d'in regiunea Pangeului (199)
si sculpturile de pe unu kihlibaru aflatu intr'nnu mormentu d'in Grecia-mare, la
Ruvo. (200)
19
www.cimec.ro
307
pbeticu allu Satriloru {202). Bessii erau paditorii naturali, sacerdotii si interpretii (203) oracolului (204), pene ce fura siliti a se retrage d'in naintea cuceririlorn
Macedoniloru si a Odrysiloru, cari rensira prin M. Licinius Crassns, proconsulele
pas de long aur dix de large, construit sur un tertre peu eleve, au milieu des arbres. Le pourtour
est forme par des pierres (granit de Filibo) d'nn metre e~ demi ie long et de einquante centimetres de baut; elles consenent des entailles en queue d'aronde. Cette chapelle t\tait seulement
<une enceinte, qui ne pa.ratt pas avoir ete jamais couverte. La table qui porte l'inscription occupait
une des extrcmites. On ne trouve aucun Yestige d'ornement d'aucune sorte ; le sol eta.it pae de
briqnes. Ces ruines permettent de se figurer ce qu'etait un sanctnaire rustique dans les campagnes de la Thrace greco-romaine.
1202) Berodotu VII, 112.-Step. Byz. ~hpat. ~a-:poxEv-:o;t. A.pp. b. c. IV, 106.
(203) ldem, VII, 111 : Satrii ~ula densii unu oracolu allu lui Baccbus pe muntii cei mai inalti,
Unde unu ntimu d'intr'ensii, numitu Bessii, suntu prophetii templului; si anco mai multu na preo" tesa da respunsulu oracolului ca la Delphi, fora ca s existe vre ua. deosebire mare <o1 -:o~ ltov~'7!1:..
-:o !J-<l'lnj"iov dat XEX71jf1E'Iv!, -:-o ~~ p.o;v-:f,tov -ro~:o io-:[ p.Ev ir.l ":W'I r..~pi~>'l "t:W'I U'f1jAO-:-:buv, BljOO!Il e~ -:wv
~a-;pi!wv E1o'\ o! r.pO'f'1j'EUOV"':o~ "';Q~ !pa~, r.pO!J-O:r.t; oe ~ "/.PfWoJO<l XC>;":cXr.Ep Ev ~EA'f0t'7! , xo;'\ (j~Otv 1:!1tY.!AW
:opov. Herodotu nu cunnosce deru pre Bessi ca unu poporu, ci ca preoti ai templului Satriloru. Dnpo
J.Fr. Lenormant (Revue archeol. XXVIII, 3S4) numele acestoru d'in urma aru fi identicu cu allu Sat.yriloru, cari avcu unu locu esceptionalu prin importantia. in cortegiulu si in legendele lui Dionysos
thracu, precum probCdia si monedele regiunei Pangelui (veJi si inscriptiunea ap. Beozey ltliss.
archeol. de Macedoine, p. 128) pc candu altii !Drloov .3.lcE.\EHIE li".\KMICK.\ro no.\yoc'l'poB.\
C,\"lb\11>\MH. Moskau 1873. 8. 4. -lirecek, Geschichte der B1tlgaren. 58) ilu compara cu albancsulu satr sabia, idettificandu pe Satrii cu Dii purtatori de S(tbia (l1ot p.o:;.o:tpo,-~pot. Thucyd. Il,
96), pe cari mai tardiu, cand11 numele da Bessi se in tin le la mai tote populatiunile d'in acea regiu
ne. (Pin. H. N. IV, 18 : La.evo !late re Strymonis) Digeri, Bessorumque multa nomina, ad Nestum,
amnem Pingaei montis ima ambient~m, intor Elcthos, Diobctiso~, Carbilessos), ti gasimu contopiti
cn acesti'a in: Diobessi. Cf. despre Bessi Strabo VH, fraglll. 47; V, 12, ed. Didot-Muellcr si Diib
ner, p. 282 si 264, Plin H. N. IV, 11, 40.- Dlo Cass. XLVII, 25. LI, 25; Polyb. XXIV, 6. I.h.
XXXIX, 53; Caes. b. c. III, 4; J.ucao. V, 435, Schol. Lucan. V, 441. Eustath. Il. 210. 11. Nu
lllele Bessi sa compara cu albanes. bessza credintia, fidelitate (IIrecek. op. cit. E-8!, si deco credeam
lui Zaharievu (reorp<l4lHKO 11C'l'OpHKO CT"'fi1C'fii'IECKO orrHCAHiE IIA Tr.TAP?i n,\3APAli\HilJ
K.V. 'Tif, K".l;.v.. GIEHHA 1870, p. 56\, la Bulgarii d'in Rhodope s'ar afla pene astadi na traditiune
dnpo care vechii locuitori de la Stai'O Gradile (lan:'a B'ielovo cellu micu, nu departe de isvor<~le
Mari tiei) 10'aru fi numi tu Be'ija{ara nemulu Beiloru, ceea-ce amintesce cetatea. de capetenie a Bes
eiloru : Bessapara.
(204) Alexandru cellu mare visita oraeolulu in timpulu espeditiunei selle contra Triba.lliloru. Asemenea si tatalu imperatului Augustu a jertfitu la acestu altaru nationalu allu Thraciloru, prii
mindu unu semnu prevestitoru despre viit6rea marime a fiului seu. Suetoo, .Augustus. 94: Quo
natus est die, cum de Catilinae coniuratione ageretur in curia et Octavius ob uxoris puerperinm
serius alfuisset, nota ac vnlgata res est P. Nigidium, comperta. mora.e causu., ut horam qnoque par
tus accepcrit, affirmasse dominum terrarum orbi natum. Octavio postea. cum per secreta. Thra.ciae
cexercitum duceret, in Liberi patris luco barbar?. ca.erimonia de filio consulenti, idem affirmatnru est
a sacerdotibus quod infuso super a.ltaria. mero tantum ftammae emicui&set, ut supergro~sa.
cfastigium templi ad coelum usque ferretur, unique omnino Magno ,\lexandro apud easdem aras sacrificanti eimile provenisset ostentum. Atque etinm sequenti sta.tim nocte videre visus est filium
rnortali speeie ampliorem, cum fulmine et sceptro exuviisque Jovis Optimi Maxiui ac ratlia.t.a coro
eno., super laureatum currum, bis senis equis candore eximio tra.bentibus.
www.cimec.ro
:~u8
Macedouiei, a le lua domeniile sacrate alle lui Bacchus. Bessii dusera cu deusii mai
la nordu (205) cultulu dieului nationala, si conservara influenti' a religiosa asupra
Thraciloru autonomi. Asia, candu acesti'a in lupta crancena cu Romanii navalira in
tiarr'a Odrysiloru coprindiendu totulu pene la Hellespon.tu, unu preotu allu lui Bacchus, Vologaise~, se puse in capulu acestui resbellu sanctu, si aprinse fanatismulu
national-religiosu (206).
Unu al tu s!l.nctuaru in care gasim o pe Sabazius strinsu asocia tu cu exploata.tiunile
metallurgice 1 si adoratu ca impartitornlu si paditorulu comoriloru ascunse in pamelltu (207) se afl pe culmea muntP.lui Panghir-dagh, la minele de la Asyla (208j.
La Philippi colin'a cu stratele aurifere purt chiarn numele de .itoY6oou M~o<; (209).
Afora de acestea, Macrobiu (210) indica dupa marturi'a lui Alexandr11 Polyhistor 1
oolin'a Zilmissus la Thracii Ligyreeni, ca unulu d'in principalele sanctuare alle lui
Bacchus-Sabazius; iara Aristotelu adaoge co : preotii acestui oracolu inainte de a
profetisi ben multu vinu (211). - Supranumele de Tasibastenu.s ce se ela in doua
inscriptiuni latine d1in Paeoni'a (212) lui Liber Pater1 indiea lamuri tu co Ba.cchus
thracu mai ave unu sanctuaru la Tasibasta, - localitate altu-felu cu totulu necunnoscuta1 - de la care dieulu 'si-aru fi luatu numele. (213)
20
Thiase sacrate 1 adieo unu feliu de corporatiuni religi6se, era m spPcialu devotate
cultului sabazicu si allu Cotyt.hei in Thraci'a si aiurea (214). Atioratiunea era entu(205) Polyb. XXIV, 6; Strab. VII, 318; Dio (;as. LI, 34.
(206) Despre luptele Bessiloru cu Romanii, vedi Tomaschek, Uebel' BJ"umalia und Rosalia, p.
39a seq.
(207) In timpulu lui Bellonu locuitorii d'in Siderocapsa credeu anco in essisteutia unoru genii seu
draci rnetallici, ce se presenta in chipulu unei capre cu c6rne de auru, si turbura' sau fa\'oris:i lucrarile minenriloro. Vedi Heuzey, op. cit. - Ua credintia analoga despre comori se afla si in i?oporolu
rom:inu.
(208} Heozey, op. cit. 60.
(209) A.ppian, Btll, civ., IV, 106.
(210 1. c. in not'a 201 de mai susu.
(211) fragm. 284, Bidot-Mueller, Fragm. histo-ricorum graecorum, t. Il, p. 1 !JO.
(212) HeUiey. O;'. cit p. 152, inscript. nr. 87.
(2131 Essemple analoge avemu mai multe. Vomu cita eate-va numai: aprope de Philippopolis n
Traci'a -unu ! pollonu 'A/...".,16;; la fruntariile Phrygiei: Zeus :\Io:cr:pcxh-:7i'16;, 1\len 'A~to":-:>jv6;, chiaru
ua dieitia T=<cr-r,v~ (vedi Waddington, in Yoyage archeologique de Le Bas) ce trebue apropiata de
Tasibastenns. Cf. Henzey op cit., p. 154. - Tomaschek, Ueber Bmmalia und Rosctlia nebst
Bemerkrtngen iibe1 den bessischen Volksstamm; Sitzgs. Ber. d. Wieu . .1k. 1868, NoTbr. p. ~SOs!q.
compara cu Tasibasteuos numile locale thrace 'E;;iiLCX']oo;~;, E!1cxcr-:0; Bzp.:Xcr~r. ~,"~:Xcr-:cx ~~~"~~0:7-:cx si
Bl~a'l-:~~. si esplica. 'fasibasta prin ccoloni'a Thasilorn, haRta= osset. erau. bastu, locuintia, sskr.
1:astu, 'D(tstja, vas, a locni, a petrece.
(214) Vedi P. Foocart, DI'R aRROCillliiJ11R re!i,qii'IIS~S t/te; lfN Grecs: 1'ilil!l!ts. l~'nm.'$, o,!Jiuns.
Paris 1879, p. 65 seq.
www.cimec.ro
309
siastica : ascunse da ori-cll och\u barba tescu, in fundulu tnuntiloru si vailoru, n6ptea
la lumiu'a facleloru, ft~meile si copillele thrace numite Mimallones (215) si Clodones (216) cari indeplineu in sarbatorile orgiastice roluln Menadeloru d'in Greci'a,
imbracata intr'ua rochie lunga orientale disa bassara seu bassaris (217) seu in pela
de tinera ciuta, cu sierpi in mana, pe bratie l218) pe capu (219), invertiau thirsii
(toiegele) loru, ca pe nisce lanci (220), si in sunetulu tumbelechieloru, si a totu felulu de instrumente, dantiuindu si kiuindu, fugindu in drept'a si in stang'a, ca furiile coprinse de deliru (221), aduceau sacrificii totu soiuln de animale alle padurei,
pui de ciute, de lupi, iedi etc., chiaru tauri cari nchipuiau pe Sabazius 'ta.op6[J.oprpo,.
Asemeni animale ucidiendu-le cu securea, le sfit~ia si maRca in bucati crude, spre a.
lueiune la euferintiele ce are ea 'ncerce Natur's creatrice tortura ta fiindu de iarna (222),
si la mcSrtea ei pene la primavara.
(215) Plat. Alex. 2; Laklaa Alex. 6, !then. V, p. 198; Strab. X, p. 468, care descrie sarbatorile
Tbraciloru : ,:. BEvoiotO<, KotlhtO<, 'Op:ptl<:i:.
(216) Plut.l. c.; Pen. 1, 9!.1; HesyclJ., Sald si Etym. M:agnu11s. v. K).wllwv~-Pomp.M:ela 2
2: montes interior attolit Haemon et Rhodopen et Orbelon, sacris Liberi Patria et coetu ?llaeuadum.
Orpheo primum initiante celebratos. Cf. Lobeck, .&gl. 289 sqq.
(217) A.eseliyl. Edon. fr ap. Miller melanges de litt. gr. p. 62 oG";t> '/_t":w'IO<<. ~~"":XF"' -= A\11l1<X'
iy_e, r.o1hlptt;, PoiJ. 7, 60, Bekk. An. 222. Propert. III, 17, 30; J.theu, V, p. 198; .A.rtemld. II.
37. Hesyeb. s. v.; Stepb. By z. v. "mo.vE;, Lobech. Agl. 293. Costumulu era d'in Asia-mica, apecialu
d'in Lydi'a (Gerbard, Etrusk, Spiegel, p. 70; Griech. Mythol. 444, 5), unde titlu de Bas11areus
se da. dieului nationalu assimilatu lui Dionysos. Cuventulu bassam, (B<Xo-:Xpo: seu Bcm"&p~) ae'Dneadia
tulpe (Schol. in Lycophr. 771. 1343; Herod. IV 192 B~o-"&ptO<; cf. Voss, Theol. Gcnt. p, 405.-.Botticber, Rudimenta Mytholegiae Semiticae, Berlin 1848 p. 15) symbolulu cellu mai importantu allu
acestui dieu lScbweuck, Rhein. Mus. a II-a serie, t. VI, p. 549 et seq.) De aceia Bacebus se nu
mia si Bicrcro:po; si Bllcrcro:pL;, iara Menadele sele Bo:crcr&pO<t si I:IO<crcro:piot<,. Cf. Glseke, ThrakischPtlas
gische Stmme du Balkanhalbinsel, Lpz. 1858, uot'a 133. Vedi pe largu despre bassara articolulu
d'in Daremberg et Saglio, Dictionn. des antiq. grec. et rom. s. v.
(218) Catnll. LXIV, 255.- Fogglnl. 1lfus. Capit. t. IV, p. 231; llilller -Wirseler, De11km. de
www.cimec.ro
310
Serbarile pentru Dionysos thracu, pentru Bendis (223) si Cotytta aveu acelasi characteru ca sarbatorile orgiastice alle religiunei phrygiene (224). Deja Eschylu descrie
cortegiulu diooysiacu care facoa se rasune aerulu de cantecele sele, de sgomotulu infricosiatu allu cymbaleloru si allu tobeloru, de sunetele fluereloru cari excita delirulu (225). Eupolis indica co in thiasulu Cotyttei, ca si la Sabazius, se obicinuia :
purificatiunea. pin apa, acelPsi tipete de eo~r a~~a.i: (226), migdalulu, unu arbore mysticu, erescutu d'in partile genit.ale allt' lui Atis, dupo mntilatiunea. sea (227), cantece cu tambur'a si cu p6(L~Ot;: (228) si dan ti uri desfrenate.- Damosthenes (229) ne a
lctsatu unu tablou mai completu espre ceremoniile thiasiloru : Diu'a membrii Societatii, incoronati cu plopu albu si cu molotru. dantiuiau la. sunetulu tobeloru si allu
syringeloru phrygiene cu siepte tieve (230), pe candu conductorulu thiasei strigandu
in limb'a phrygica (231) Euoi: a~~ot, o~t; &tt~t;, candu strngea in mani, candu misca
d'asupr'a capului serpi cu buce mari. Cosiulu cellu sacru si venturatorea mystica fi.
gurau in procesiune, cum si niste placinte sacre, ce se distribuiau in sacrificii. N6ptea se facea mai anteiu initiati'a precesa de purificatiune; initiatolu desbracatu fiindu de ori-ce vestmentu, puri.ficatorulu, in pele de ciuta seu nebrida, lu stropia cu
apa d'in crateru; unu servitoru lu freca apoi cu pamentu galbenu si cu tartie (232);
tu. D'in representatiunile cari punu in scena thiaJ~ulu dionysiacu vomu cita de essemplu compositiuuea. de pe unu nsu d'in cabinetulu Vienesu, ap. Laborde, vases de Lamberg, t. 1, pl. LXV : Dabols-Malsonneuve, Introd. ill'etude des vases, pl. XXII; MUller-Wieseler, t.II, pl. XLVI. no. 585.
(223) Bendideia Bevliio<t~ vedi Daremberr et Kaglio op. cit. s. v.
(224) Strabon X, p. 470.
(225) A.eschyl. fr. 2 si 3.
(226) Eupolls, fl:i:r:-;-~t, fr. 10.
(227) id. fr. 7.
(228) Unu discu de arama ce se isbi:.-i. cu unn biciu in trei curele cu osciore. EupoUs fr. 1 si 15;
!ppoll. Rbod.; 1, 1139.
(229) Pro Comna, 25~1 - 260.
(230) Aegyptia numina gaudent plangorib.us, Graeca choreis, barbar" strepitu cymbalistarum et
tympanistarum et ceraularum. A.pul., de Gen, p. 49. De aceia Aristopbanu numia pe Sabazios -;-'ov
ll~AlJnJp~, si pre monumentele figurate, unulu d'in attributele lui Sabazios este si syriogea cu siepte
tieve. Cf. lleuzey, lllission archeol. de Macedoinc, p. 28. Despre originea phrygiana a acestoru in
etrumente : vedi Strabo. X, p. 471; Dlodor. II. 57; Cicero, divin. 1 50. CU. numi barbare de in
strumente musicale Strabo indica : vx~AIXr; (vii~~Ao:,) '""'I~~U~lj, [J:lp~e;o;, fLIXYXOt;; vx~AIX~. VIXUAo:;) dupo
Clem. Alex. aru fi instrumenta cappadocicu si de inventinne pheniciana; ao:fL~~Y.'l (sambuca Pers. V,
95) se compara cu hebraiculu sabhk. (N:;~;'-') cuventu imprumutata pote d'in grecesce (dupo Beufey, Gritchisches WurzeZlexicon II 69 care comp. si sskr. s:ambUka); fLiyo:ot;, inventatu de Lydieni (Athen. XIV 634), vedi Bottlcber, Rudirnenta Mythologiae Semiticae, Berlin 1848, p. 14.
Mai multe instrumente bachice se potu vede pe tab. X, XI ei XII.
(231) Bo:xxtxov -;-b ldrrlhyp.o: xo:-;;0. -;-~v -;-wv tl>p~yw1 litOIAex':'bv, 'iva. ou':'tu~ iiz'l, u oi fL:la-=o:t. Schol. Demosth., 313, 26, - Euo'i a01~o1 :1ua~txi< r<iv ea~< tr.<rrll-iyp.a.-;-a., 'f'IXa't oE -;-~ ~wv IJpuycuv 9wvfj "tou; fLUG':'OI;
il!JAO~v. Soldas.
(232) :i;;ofli':'~t~ !J ltlJAt\t xa.'t to'i~ ::mlpot;. - Bekker, Anecdota, p. 293, 13. fli)Ao't xc., r.O:':'upo: p.u
'3-:txCa dttt ~ctU~c:r:, Q r.-r,Aq~ x~t -:~ ~l~upec.
www.cimec.ro
311
ua data curatitu i Be ndic sa repete formul'a : amu scapatu de reu, amu datu
peste mai bine~ pe candu asistentii intr'unu glasu diceu de mai multe ori: ol..ol..o)'~.
~/..o).o)'~ (233). Urma apoi spectacolulu symboleloru reservatu numai initiatiloru;
impreunl\rra lui Zeus cu fiic'a sea, nascerea lui Sabazius, si sacrificiile si onorurile ce
i se aducea (234). Sierpele mysticu baga tu c{t unu symbolu si c ua imagine a dieului chiaru (235), candu in cist'a mystica, candu in cutele hainei initiatiloru (236),
juca unu rolu cnpitalu in mysterele lui Sabazius (237).
I!I
(233) J,nclan. 1'1'1:1fJOdopod., v. 30 et seq. Etymol. magn. : 'OAoAuy~. 9ovlj yJwJ.txow ~1 v ::otoi:lv-::n
Iepo1; ~u~~Op.~v~Xl.
(234) Diodor. IV, 4. : " Se rapporta co a fostu si unu altu Diouysos cu multu mai vechiu de cotu
acelit'a. Astu-feliu se povestesce cu Zeus si Persephona dedcra. nascere lui Dionyeos pe care unii
ilu numescu Sabazios. Nascerea dieului, sacrificiile co i se ofera, onorile ce i se aduce, se celebredia. noptea si in taina, fiind-ca pudorea cata totu de-auna se acopere commerciulu intre celle doue
sexe Mu&oAoyou<:Jt ;;~ ":'!V<; "I.CO:t f:<pO'I lt61uaO'I y<yov{vco:t ;:oAu -:o't; zp6vot, r.po-:Epoi:iv-:co: ;:o\l-:ou. lllrxal "(Ot2
ZX. lto; X.tll llapat90VYj> 6.tavuaov yevia&txt ':OV u;:6 1:lV!OV ~at~:X~tOV 0'10!J-"~6fLEVOV O~ 1:7\v ':E yivEatV Y.tlL ':Ot' &t,.
!l'L"' Y.CO:t ':l(LCx> VUlt':Ept'ICx. XOlt XPU9LOU. r.co:pota.Xyo~at otix -:ljv at!trJ..UVTjV -:ljv E"l. tii awo~aiat, ir.co:xoAou.'l-oi:iarxv.
(235) ii:pt r.rxpiLo:, Demo&th. d. cm. 260., Theopbr. chat. 16 . .A.rtemld. 2, 13. Sierpele inchipuia
reinnoirea annuale a vietii Naturei.
(236) De aceia Clemens A.lexandr., Prot1ept. c. 2. p. 76: b oti.x.6i.r.ou {ho;. Cf. A.rnob. 5, 21 : aureus coluber in sinum dimittitur cousecratis et eximitur rursus ab inferioribus partibus atque imis;
Inl. Flrmlcns c. 2. Dlod. 4, 39, Hesych. v. ilEu-:Ep6r.o~lto;. Acest'a era. uuu ritu anticu obicinuitu in
adoptiune seu la nascerc, la greci, ca si la alte popore. Vedi J.lebrecbt z. Gervas Tilb. 170.
(237) Cultulu lui Sabazius a trecut de timpuriu si in Maccdoni'a unde er forte respanditu (Plntarch., Ale.~;. 2. l Prin acestu eul tu se uascu fabul'a despre unirea lui Zeuss sub form'a sierpelui cu
Olympi'a spre a pune i11 lume pe Alessandru cellu mare. Plotarchu, Alex., 2 ne spune : Se vediu
asemenea, pe candu Olympias dormia, unu sierpe ctilcatu la piciorele ei. Acest'a fu, se dice, cuventulu de cap~tenie care facit sa incetedie amorulu lui Philippu si semnele affectiunei selle; ellu nu
<=se mai uni adesea cn ea, fie co se temea de ceva vraji seu ceva fermece magice d'in partea sociei
clui, fie c el socoU ca sacre legaturile ce dens'a ave cu ua tiin tia superiora ... Se ma.i spune c6 ellu
isi perdu unu ochiu. anume pe acela cu care vediuse pe gaur'a u.;ei, pe dieu, in chipu de sierpe,
culcatu cu neva~t'a lui.> unu basso-relievu d'in musenlu Luvrnlui, descoperi tu de d. Heuzey in Ma
cedoni'a (op. cit., si Un palais grec en MaoCdoine, p. 30 Paris 1872) representa symbolulu chiaru.
espusu in mystcrile lui Sa.bazios : ua femeia standu josu, tine pe genuchii sei unu sierpe enormtt incolacitu si inghemuitu, allu carui capu aplecatu inderatu se inaltii naintea femeii, care cu ua mana pare cu mangaie reptilulu.~Temerea religi6sa la vederea sierpelui o ela Theophrastu (Ga1act. 16)
ca na trasura d'in caracteruln superstitiosnlni : Vede ellu in locuinti'a sea unu sierpe cu bucele
cmari, se grabeMcc a invoca pe Sabazios Kai lix1 ::co:p<ico:v io?i ii:ptv iv -:i) o!x1", ~:o:;jx~tov l\etA<1v.
Pe unu monnmentu gasi tu de d. Heuzey (Mission archeologique de Maced., p. 326) in Mac~doni'a
mai susu de Troiak spre strimtorea Pletvari cu i!1scriptiunea urmatorc :
Ti i ~ipto~) Kh:ioto; Po~:ro;, o:J":pxvo~ ix ;:p~~-=-t) ..
~{o:J, O?ixov"";t
:,~)
~v ~o1c;
,~;a, -:~l(J-ftl ..
~in.:J
~r!J?Q'J
adeco:
Tiberius Claudius Rufus, vett~rann allu pretoriului, cotl'a sierpele care este onoratu aci, of.
frauda.
www.cimec.ro
31!
21
v.
Z:rt?.t;;~.
www.cimec.ro
313
Pe un'a d'in laturile sale cele mari (1) snntu patru personnagie in piciore, infasiurate in togele
loru (2); fia-care se afla sub ua osebi ta arenda, formate. prin duoi pq<tstri, la coltiuri, si prin trei
21
www.cimec.ro
314
Ioru funebre, vs'll.ucwx , imaginea banchetului vecinicu in care trebuia sa petreca adoratorii lui Bacchus, afirmatiunea vecinicei asistenti a mortului, rommunicatiunea
materiale cu deosuln prin bucatele ce se oferea n:nbrei sele, si prin onorile ce i se aducea (244) chiarn ca unui erou divinisatu, Kl>ptoc; ~po~ (245).
colonne despartitore. Pe cea-l-alta lature mare [3), se verl.u trei genii aripati, fie-care pe cote unu
osebitu postamentu; geniulu d'in midilocu suna d'in cimbale si cei-l;alti duoi dantiuescu, tiindu in mani
cote ua ciorchina de struguri si cote unu manuchiu de capetine de macu (4). Pe un'a d'in lature!~
mici, alti du oi genii. totu aripa ti si totu pe postamente, canta. unu1n d'in flautn si altulu d'in
nain (5). Pe laturea oppusa iarasi duoi genii, dcro pe nnu singnru postamentu, se tinu imbra~isio.ti (G). Tragu ei ore impreuna unu d'lntiu imbina tu? seu snntu ei chipurile emblematice
ale luptei amorului, pe care Hellenii le nu miau Eros si Antel'os? (7). La coltiurile sarcoJ!hagului
se vedu patru Victo!i, purtandu foi de palme si corronne: done mai mici. doue mai mari.
Acum sa venimu si la breulu superioru. pe care, juru-imprejuru, se zarescu. sub stersur'a rodieture a timpului, vre ua doue-dieci si patru animale, vre ua trei ~eu patru barbati. toti in pose forte
animate. si pote anco si cati-va copaci. Animalele pRru a fi lei, mistreti, cerbi si tauri selbateci, attacati cu furia de cani collosali si panditi seu isbiti de cutra venctori. I,a unu locu. intre altele, se
vede lamuritu-suliti'a cotra unu tauru. carele, cu c6rncle plecate. se reperle asupra'i. Ore nu vomu
fi avendu aice representarea uni a cl'in acele scene venetoresci. care negresitu se pPtreccu arlesea prin
padurile Dac iei (8). intre colonii romani si buorii uriesi (bos urus). c~; au lasa tu si pene aui rrestetulu
loru fiorosu pe stemm'a Daciei resaritene? (9).
(244) Dispre ospetie fun~bre pe monumente vedi Domont, Sur un bas-relief funi:lne du Cal,inet
de M. B1unet de Presle, [in Re'Vue archeologique, 18G9, t. 2 p. 233 seq .. p. 421 seq) si litteratur'a
acolo indicata. Idem Alfrfcl von Sallet, Asklepios 1md Hyggieia, die sogennanten anathemata
fiir heroisirte todte. Berlin 1878. In Thmcia se gnscsce adesea asemeni representatiuni : Dumont in
studiulu Inscriptions et monunr.nt.~ {igu1'i:s de la Thrace (Archives !les Missions ciP.nti6ques l't
tluilung1n dn~ dtuiRrh. Arch. luslil. in Ailtf'n, li, taf. X) ~P rpprP:~rnto. mortuln 1ang-o. uo. muF~a., gj langa. Aphrodita,
ceea-ce lndico. e~t eri unu littt>ratu. --Pe !=lo.rcopha.gulu no~t.ru n'a.rn fi permisn a ved~ anume in a.cellu personagiu
d'in drpt'a (tnb. 1 X), rare pP.re-~:~e co tim~ in m11n':\ drep1.n ua punK& cn IJani,- unu funC'tionaru allu fiscului?
(9) Tab. X.
(') In acesti trei genii suntu inclinatu a vetltd pe Eros 1 Potho9 ~i HimPros, f'U atributt'le lui Dionysos 1 pe care
ade-sea ilu gi&9imu incongiuratu de fl.int.i., imprumutatP ain rPrrurile plRcerei amorului ~i alle cantPcului. f~di in
Hcnndorf si SchOne op. cit., Nr, 198 unu eros ru ca.pulu pleca.t.u spre nmernlu drept o, cu nnn atrugnre in man'a
drept.& c& o tinP in .io~u1 :o~i snstinutn de unu a.ltn eros, 'li-mbii de1=1p1Tiati.-:- Totu acolo unu erotu co.re salta.
(5) Tab. XI, c.
(O) Tab, XI, d.
(,) Gruppuln Eros si AJiftros, adic!l. dupo in!=iemna.rPa. lui ons1nara: amorulo si amorolo-reeiproco a11u tineretii
barbatesci, se repre~enta co.ndu lopto.udu p,_ntru palmulu \ict(:lriei {l'ansania 6, 23 1 4 1 unu relievu de marmura iu
museulu d'in Nt"apole), ca.ndu a.Herg:l.ndu cu filele (unu reHevu d'in ltom'B), A1~ros deoRebindu-se de Eros prin arip'a
forle intinsa. (cf. Brann , A>~l. Mann. 2, t. 5, a. b). Sareuphagnlu nost.rn (tab, XI, d) reprosenla Jupt'n pentru
pu.lmulu victoriei.
1
(8) Vono\6rea pe Mrro~hage for media adesea unn subiectu do representatiune. "fdi intre altele Monu 11,, itted. dll.
J ....tiluto arc/o di Roma, IV, pl. 38, i Rerue a.-clteologique n. s. XXIX (1875) p, 22-29: Un sarcophage d'Athienau
(Oypre), par Goorges Colonna Ceccldi. Jdom, ,lfjtl/,, d, d. Aclt. lmt. in Atltm 11, 40G (Die antiken Knnstwerke ans
Sparta u. Umgebnng, Nr. 285).
(9) Acestu sarcoph11go, prin di~positinJH~L o:~teriora si principiolu distribnirii flgorflloru pe eate-si pntrn alia 9elle
laturi, se apropia mai mnltu de sa.rcophu.ge\e grece de ca.tn calle romane, r11ri f.nte raru u.u pre tOtP partile representatiuni ill reliefo da.ndu L6ta greutatea. .numRi foti~ de cl'ioa.inte. (Matz. in Arcltaeol. Zeitung. N. F. Y, 1873,
P 11 seq., despre deosebirile d'intre sarropbagele grere si celle romline.- J/itth. des deutsclo. AHh. IHtit. iA Al/""
II, 132),
Dnpo stil o si lncru sarcophagoln aretta mai multa aeemenare en operile de la fine a ecolnln i alin li-lea d. Chr .,
aoa loeeputnln collni urmatorn.
www.cimec.ro
315
Ua inscriptiune
dE~scoperita
1itteraires, troisieme serie, t. III, premiere livraison. 1876 p. 117-200) descrie siepte monumente
cu banquete funebre (nnr. 16. 4fJ. 47. 48. 61. 77. M). In insulele vecine Thraciei nu mai pucinu
suntu communc: Conze, (Reise auf dcn Inseln des Thrakischen Mecles, 1860; Thasos. pl. IV,
pl. X, fig. 1, 2, 3, 5, 7. 9, 11; Imbros. pl. XVI. fig. 5) vorbesce despre noue banquete. --- G. Kiirte,
Die antiken Sculpture aus Boeoticn (Mitth. d. d. Arch. Iust. in Athen, III, 383 Nr. 148, 14!l
150) despre trei banquete.- A. Milehhoefer, Antikenlleticlit aus dem Peloponnes (Mitth. tl. d.
Arch. Inst. in Athen. IV, p. 1H4, ~r. 30-32) ilespre alte trei asemenea ospetie funebre. - Dnbn.
Bull. 187!l, p. 11. Museulu natioualu d'in Bucuresci posseda doue monumente de petra cu representatiuni analoge. Unulu, lung. om,57, larg. 0,47, gros. 0,07, arrctta unu omu jumetate culca tu pe
patu, cu tunica, invelitu cu ua mantia, rezcmandu-se pr cotnlu stangu 1eapulu si umerulu stangu
lipsescu); in man'll stanga tine ua cupa, in cea drepta ceva de maneare; ua. femeia la st:mga standu
pe scaunu, imbracata cu peplos, capulu coperilu cn velu; la midilocu mensa tripes, (~pi;-;c.~;) incarcata cu bucate; la celle doue estremit.at.i doue personage in proportinne mai mica : la stang'a ua fo.
me:a, 11\ drept'a unu barbatu. Mai josu se citesre inscriptinnea nrmatore :
6 LAJ P O C
NE.\ k 1o Y X A J PE
An O 1\A O
. ,Ar:oi..)~00rJ:;fJ; :\~D~~Y~
z:J.""f?Z ~.
arlico:
Apollodont, fiulu lui Nicias, salutare!.
Cellu d'allu douilea este lung 0.68; larg. 0,3:i , grM. O,Ofl. Uun omu jnmctate culca tu pe unu
pl\lu rle ospet.iu, imbracatu cu tunica, tine in man'a drepta na corona. La stang'a, ua femeia cu velu
pe capu, imbrac8ta cu peplos siede pe unu cannu inaltn. J,:1 midilocu ~ste mcnsa tripes cn bucate;
la estremitatcl\ stanga ua femeia, la cea ilrepta u11n 011111. amhele personage in proportiuui mai
mici.
lnsr.riptiunea suna :
TOYAPTEM1.60POYXA1-IPE TE
c~~"u:...1j~t(J:; 'A2-:~p.tOWpo:.~ "AvtJJ\1 Zr.):::jptWwJ; &:"yl::Yi?' y:.~v~ 0Z .\v:;:J.r1'Jfo:; -:CJ~ '.-\p:~p.t0t~pe;u, z~~?E-:~ (.'licJ.
adico:
Numenius fiulu lui Artemidoru. Anon fiica lui Zopyrion, soci'a lui Numrnius fiulu lui Artemidoru,
slllutare vone !.
Ua data ctt ospeticl! mortuare se depune si flori pe morminte, anume rose, cari app~trtineu in
particularu lui Dionysos si Aphroditei (Anacr. LVII); nsa mai cu sema in cultulu lui Sabazius
www.cimec.ro
3l6
presenta doctrin'a mystica a villtii viitore sub formele esteriore alle processiunei bachice. Bacchus sub numele de Bromius (247) este capulu supremu allu lumei celleithracu ros'a er unu symbolu capitalu. Acesta serbatore a tbia.seloru dionysiace constatata prin
monumente epigraphice d'in epoc'a rom:ina in regiunea vecina Pangeulni unde legend'a asiadia
vestitele gradini de rose alle lui Midas (Herodot VIII, 138), ce se afla in legatura strinsa cu CJ
clulu lui Bacchus -si numita rosalia, se tine pene asta di de locuitorii peninsulei Balcanice si de
Romani sub numele de rusalii. Vedi llikloHich, Die Rusalien (8itzungsbericbte der Wiener
Akad., 46 bd. 1864, p. 386-405); Id., Die Christliche Terminologie der Slavischen Sprachen
Wien 1875, p. 25-26. Leon Heuzey, Le pantheon des rochers de Philippes (Revue arcbeologique VI annee 1865 p. 449- 460); id. Comptes rendus des scances de l' Academie des Inscri.p
tions et Belles-Lettres de l'annee 18(H p. 2l6; idem Mission archeologique de Macedoine (imcript.
Nr. 87); W. Tomaschek, Uebe1 B1umalia und Rosalia, (Sitzb. Wieu. Akad., 60 bd. 1869, p.
351-404). !bbe Duchesne et Bayet, Mission au .llfont .Athos (Archives des Missions scientifiques et litteraires, 3 scrie, t. III p. 230, 232,1. Riisler Rum. Studien, Leipzig. 1871 p. 61.
(245) De ordinaru herouln se representa prc monumente exvoto, civcdl~fL!.It':'!.lt. in chipulu uHui calaretiu in fug'a callului, cu chlamyd'a flfindu, cu bratiulu dreptu ridicatu, indreptandu-se spre
unn altaru de forma rcctangulara. (Dumnut, Inscriptions et monumcnts figures de Ia Thrace, Nr.
5, 6, 7, 18, 24, 27, 32, 33 b. 33 c.), seu spre unu arburc (Nr. li ibid.) incolacitu de unu sierpe (Nr.
22. 39 ibid). Alte monumente ni-In arretta urmatu de unu cane (Nr. 33 a. 40. 57 ibid.) attacandu
cu lancea (ib. Nr. 8) unu animalu selbatecu, unu mistretlu (ib. Nr. 27. 6la. 102; Henzey, Mission
arch. de Maced., pl. III fig. 3; .A bbe Duchcsne ct Bayet, l'!Iission an mont Athos, Nr. 187, p. ::!27),
seu unu balauru (Nr. 33a, Dumont, op. cit.). Une-ori flgurcdia la unu locu cu banqnetele.funebre
de pe monumente (ib. Nr. 20. 61). Inscriptiunea ce le insogesce incepe de ordinaru cu 1\~pt~; fjpo;,
domnulu herou, apoi vine la genetivn numele cellui ce a dedicatu ofrand'a, si la fine de totu cnventulu l~x~v.
Assemeni representatiuni se gasescu forte desu in Thraci'a; numai la Batknm d. Dumont a
aflatu mai multu de diece, fora inscriptiune. (In 1875 s'a descoperita si la Rom'a, pe Esquilin. 11-Iuseulu nationalu ll'in Bucuresci posseda doue atari moDitmente; unulu , reprodusu pe tab!. N. fig.
Nr. 8, este unu fragmentu de petra, (Om, 19 naltirne; Om, 24 largime) pe care se vedu piciurele
unui callaretiu cu partea de josu a caii ului in fuga; iar sub d~nsulu, r!tulu si copitele unui mistretiu, pe care unu ca ne sta gat' a sa-lu apuce. Sapatur:t e grosolana ; josu se citesce : ' YPHAIO~
~lOrENH:!:. - Unu altulu, cu totulu fragmentatu, este ua basa de marmura, ce abia mai pastredia urmele a doue piciure, si porta inscriptiunea : HEftO~l INVJcto ..
D-In Dumont (Archives lles missions scientifiques et Litteraires, t. III p. 183) crede cu dreptu
cuventu ca acestu cavaleru thracu nu e~te ua divinitate unica si totu-d'a-una aceiasi; co in unele
casuri avemu unu mnritoru heroisatu de1cnitu d2w; si ~(<>;, alte ori ua divinitate de unu caracteru mai ~eneralu, admisa in Pantheonulu thracu, alaturea de dieii cei mari, si primindu dreptu
ex voto acele mici placi sculptate. Cf. Egger, Note sur une sti:le de marbre, Ann. d. Instit. 1868. p.
133 seq., Benndorf in Giittinge' gelehrt. Anzeigen 1869 p. 206~ seq. Dumont, Revue archeolo
gig_Ne 1869, t. 2, p. D9-185. Despre heroi si veueratiunea loru, vedi K. Lehrs, Populare aufsiit&e
aus dem .Alterthum, Leipzig, p. 326 seq. - Unu nou esemplu de ospetiu funebru cu epitetuln
fjpo>; scrisu langa numele Heroului ne presinta unu rcliefu d'in Pdoponnesu (Mittl1. d. d. Arch. Inst.
in Athen, IV [1879], art. d-lui Milchhoefer) in care se vedu pe langa unu omu si ua femeia, unu
altaru, unu copillu cu ofrand'a unui porcu, doue personagc cari se inchina, ua servitore si unu copillu.
(246) Mission archeologique de Macedoinc. p. 131.
(247) Ovid Metam. 4, 11:
www.cimec.ro
317
l'alte, tinerulu copillu a carui m6rte se plange, avendu sa duca pentru tot.u-dea-un'a
ua viatia maibuna, va fi associatu pompeloru bacbice, ci sociu alin Naideloru (248),
si chiaru schimbatu in Satyru va iot:1 in trup' a. dieului prin intervenirea destinului,
Aesa, a initiatei ce porta pe buse aigiliulu mystereloru signata mystis, probabilu ,
prin hierophantid'a seu Proserpina.
Ecce acestu textu epigraphicu atatu de insemnatu sub tote raporturile (249) ,
dupo restitutiunea d-lui Heuzt'y :
1
10
II
15
20
www.cimec.ro
dl8
cSi tu cu t6te astea, reinoitu in tiin ti' il. toa, tu tratJ::;d in C.tmpiile Elysee. Asia este
decretatu do diei ca :;a traiasca sub ua forma eterna acella care a bine meritatu de
la lumin'a divina; cari daruri, hotarita uadioi~ra. de dieu, ti le-a promisu inocentia-ti
naturale in cursulu castu allu vietiei telle. Acum, seu co, in li vedea infiorita, Aesa (destinulu) care presiede la mystele insemnata cu peceti'a sacra, te reunesce c Sdyru
in trup'a lui Bacchus, seu c, Nai'adele purtat6re de cosiuri sacrate (calathus) te reclama ca sociu allu loru, spre a conduce, la lumio'a tortieloru, processiunile solemne.
Ori-cum ai fi, copile, in loculu unde te-a inaltiatu vcrsta tea, numai deco .... :t
Aceste idei le gasimu deja in Hhesas allu h1i Euripide (250) :
Mum'a regelui thracu, pla.ogendu mortea fiului seu, esclama : Ascunsu in gaucrile pamentului cara ascunde argintuln, demonu care tina de omu si de dieu, va fi
acolo ingropatu, dero traindu si vediendl).lumin'll, prophetu allu lui Bacchus, care
ca fixatu locuinti'a sea pe stanc'a Pangeului, venerabilu pentru cei cari lu cunnoscu,;
Astu-feliu sufl.etulu nu trecea, c in doctrin'a lui Pythagoras, printr'unu siru de
transmigratiuni, ci numai cellu dreptu, cellu ce a bine merita tu de la diei in timpulu
vietii selle (de supero lumine seu pote numine), reioviadia pentru totu-d'a-uoa sub ua
forma noua seu eterna (alterna seu aeterua. forma), si acesta renovatiune este ua recompensa pentru virtutile sellc.
22
La Thraci dero dogrn'a vie~ii fiit6ro era conceputa sub ua forma cu totulu brutale
si primitiva, si petrunsese t6te formele na~ce11de alia vietii sociale: datine, obiceiuri,
(250) 2, v. 970-973.
www.cimec.ro
319
se nasce, si se bucura cndn cine-va more>> este imprumutatu de siguru d'in Herodotn. Cf. Bessell 1
de rebus Geticis, Gotting., 1851, p. 46.--Mela II, 2 : ,, Lngentnr apud qnosda.m puerparia, natiqne
defientnr : fnnera contra festa sunt, et velnti sacra, cantu lnsnqne cclebrautur.- Hesych. h. v : ~o~;
ye.vvwp.ivo;"~ ~":l!J.:i~o:Jcrt, -:oU~ -:EE:J-:O)v-:tt~ x.~-=~u:p7j:LL~o:.J'1l.
.o! o~ xo::u~oplh 1\pr,<>:to>'IC<llrl'l r.otE~~ :oti~o Ef_Et YU'IC<lXet; ~XC<O"O; r.on:X, Er.eilv J.v
.ir:o3-ivn , xplat~ yi'J~:xt p.~y:iAli ~w~, yiJv~txrl)v x.x't rtAwv ~;;oiJO,..t b"/}Jp%1. r-~p't :o.iOt, ~-:t~ Cl~::Ewv
tqnAEeO (<XArcra ur.o 1:o:i ivop6, ~ o'itv xpt&~ x:x't t!fL>j&f, eyxwfLtC<'l&ocr~. ur.6 cE ivapwv XC<t yuvo:txwv O'<jl<i:~e:ett E' OV :irO'I ur.o cOU o1xr.tw:i:ou ~WUc~-, "l'"'i'.&6aet a~ auv&ir.ce:C<t :t:> ivopi C<l Sl: i"AAC<t O'U(J-'Op~v
(ity<i:"Ar,v r.otdivco:r ~vo;roo, y<i:p "1"' :oiJ:o fLe'yr<>cov yivE-:ett.
253) Her. V, 5 ;
-:t~X~U-;Ow
Pomponin Mela II 2 vorbindu h1 genere despre thraci, arnta co femeile an ua. mare for tia de
cha.racteru, dorindu mai multu de ca tu ori-ce a fi sacrificate pe cadavrele sociului loru seu ngropate
n acelasi mormentn cu densuln, si cea care dobendesce asta favore se simte in culmea fericirei, pe
candu rivalele sale, celle ce n'au fostu socotite vrednice de ua asem~ne onore, se bocescn desperate,
aducn inaintea rugului daruri si arme ~trigandu ca suntu gata. a tracti seu a se bate cu geninlu
mortului. Numai deco nu primescu nici unu respunsu, elle remnn libere a se casatori cu unu altnln.
Aceste obiceiuri se esplica prin crcdinti'a puternica. d'in antici tate co in mormentu nu se depunea
unu simplu cadavru, ci ua fiintia viua, care ave deci trebuintiele si passiunile selle : de aceia na.
data cu densulu se ingrop hainele, vasele si armele sellc; peste mormentu-i se versa vi nu ca :;a-i potolesca. setea; se punea bucate ca sa-i satisfaca fomea; se ucidea caii, sclavii si femeile sele spre alu
servi si dnpo morte. Credintie curirisc, ansa cari ne 'ntempina la mai multe pop6re. Versu pe pamentulu mormentulni, dice Iphigeni'a in Euripidc, lapte, miere, viun; caci cu acest'a se inveselescn
mortii (Iphig. 162) Caudu, dupo luarea Troii, fie-care grecu se 'ntorce in patria cu frnmoss'a lui
captiva, Achile, care este sub pamentn, cere si ollu captiv'a sea, si atunci i se da pe Polyxvne
(IliaJa, XXIII, 166).
www.cimec.ro
320
Xe:1ophonte (254) ne arreta asemenea pe Odrysii cum se in1bata la immormf:\ntarile resboiniciloru loru, periti in lqpta.
23
Zalmolxis.-Acum, dupo ce cnnnoscemu cultulu lui l),bazius la Thraci, characterulu seu funebru unitu cu allu imortalitatii, vomu pute intiellege mai bine calle ce
anticitatea ne-a lasatu despre religiunea Getiloru.
Sa ascultamu mai anteiu pre Herodotu, cea mai insemnata, ca sa nu dicemu unic' a
fontana de urmatu in cestiunea acest'a :
cAnso trebue sa spunu cum Getii se credu nemuritori. Ei au convingerea co
cnici de cum nu moru, ci co apuca drumulu Gotre Zamolxis, pe cine unii ilu tinu
cdreptu Gebeleizis. D'in cinci in cinci anni ei trimitu Ia rllu ca solu pe unulu d'intr'ensii trasu la sorti, si'i dau sarcin'a de ce le face in de obste trebuintia. Unii d'in
cei s" puneu la rendu, tiindu ete trei sulitie in mana ; iaru altii apucandu de mani
csi de pici6re pe solulu Ioru cotra Zalmoxis, ii faceu ventu in susu d'asupra sulitiecloru, si daca ellu moria intiepatu, ei credeu co dienlu le este priinciosu; dero daca
cnu more, ii spune batjocura si-lu doj~nescu ca pe unu omu reu. In fine, dupo ce l'au
cinsultatu biM, trimitu dieului unu altulu, si-i dau acea sarcina, pe catu timpu ellu
se afla anco cu via tia. Acesti Thraci tragu contra cerului darde si sageti, candu tuna
eseu fulgera, amerintiandu prA dieulu loru si crediendu co nu mai este unu altulu., (255)
cEu cumu aflaiu de la Grecii cari 1ocuescu la Hellespontu si marea negra, acestu
cZalmoxis a fostu sclavu in Samos si a robitu lui Pythagoras fiiulu lui Mnesarcu ;
capoi 1 fiindu liberatu si strangendu-si bogatii mari, sa intorse in tierr'a sea. Thracii
traiau atunci in mare ticalosie si forte aspru; ellu anS0 1 care invetiase chipulu de
ctraiu allu Ionieniloru, si obiceiuri mai blande, C<l, unulu ce frequentase pre Greci
csi convorbise cu Pythagoras 1 care nu era mai pucinu invetiatu d'intre ei, puse sa se
cfaca si sa se gatesca ua camera unde primea la bere si mancare pe capeteniile Thracciloru1 si, asupra mesei, ii invetia precum co 1 nici ellu, nici densii, nici urmasii Ioru 1
cnu voru muri de locu, ci co voru merge la loculu unde, traindu pre vecie 1 sB voru
cbucur de tote bunurile. Ellu sapa in acesta locuintia ua chilie sub pamentu , pe
ccare ispravind'o 1 nu se mai arretta Thral}ilorn. Scobori tu acolo 1 tral trei an ni, pn)
Hellen. III, 2, ii.
(255) IV, 94: : u ' .\.5-o:Jx-r[~o~'l~ f)S tOv O~
(25~!
oe.
':'0'1
-:pOr.:ov
o:tt't ald(J)'J a.Ut~-;-')IJ &:r.o7tlp.r:oucrt .yyzl~ov r:cxp?t -rOv Z&A:J.o~tv, ZJ't'tAAOp.Evot n:Ov ~V
l!10s o1 (J.ZJ :t:U-:r7)J -:otx.9-irrc:; ~Y.O,r:ux -:pb. 'zoucrt, dtAAot 8~ Otca:A.a:~Ov-re~
ToU &r;o1';E!i7top.lvou itp~ T0J ZclA:J.o;tJ -:-a; Xc!px; x~t -ro~; r;OOo:;, &.v:a:xtv~ao:vte; a\rrOv f-LEtitJpov ptmlovoL E~ 't'Ctt; AOY'f._a.;. ~'' p.~v 01, .r.o..5'clvr; civo:;-:cxpd;, :ot"a. OS t?..ew; 0 thO; Ooxlu elvcxt ~v 8~ :.1~ ci7to~~?'h a:hieUv-rcxt a~-rOv -:Ov .yysAAo;, ?ci:J.i;vol :.L'.'i ivOpx x:tzO'J sfvet:t, aht7]0'cliJ-EVOt OZ -:o:Jto'J &AAov ti7tor;lf.L7t01JO't" Ev-:iAAov:cx~ ~Z .Z.n ~tbov:t o't-:o~ o~ ~}:o't (~)pf,txz; xo:~ ~opO; ~po'JT~v -rs xo:l cia-:pcx1t"ij'l o~E~ovt!;
tlvw ,-;pOt; 't~n oUpcx'10'J ci~etAio:J~t :t:J ..5-a:J, oUOE'Jo: iA),Qv Z.eO'J ;o:J.!~o'rr~; ~~vcxt d !J-T, -rOv ar.pi-:epov.n
t"0J
~&A({) Ar~.zOvra.
www.cimec.ro
321
cmultu caitu de ei, fiindu-ca'lu socoteau mortn. J. a allu patrulea annu ellu Psf de
cacolo, si se arretta c mai 'nainte : acest'a fu caus'a de'i facu sa crcadia cu sigucrantia co lucrurile ce densulu le spusese loru erau adevarate. Ei povestescu t6te
caceste mystere.:. (256)
cCatu pentru mine, nici credu nici nu decredu asi multu ceea-ce privesce percson'a pomenitului Zalmoxis, nici calle ce spune ei de locuinti'a lui sub pamentu;
canso imi dau bine cu parerea co ellu a fostu cu multi anni inaintea lui Pytbagora!l.
cSi apoi (in celle d'in urma) fie co sa fi fostu omu, fie co sa fi fostu vre unu spiritu
cfamiliaru (protectoru) Getiloru,-sa le fie de bine. (257)
In acesta naratiune trebue a deosebi dona elemente : primulu, care se pare detoritu Getiloru proprii, si e~te continutu in 94; cellu J'allu duoilea, cuprinsu in 95,
si e detoritu Colonieloru grece de la 1\Iarea-Negra si Hellespontu.
D'in prirnulu resulta invederatu co Getii rredeu a) in nemurirea sufletului; b) co
cei rPposati se dncu la Zalmolxis, pe ~are unii GPti illu tineau dreptu ua alta divinitate a loru anume Gebeleizis; c) co dogm'a nemuririi era la ei ata.tu de generalll, atatu
de puternica, in catu in sacrificiulu quinquenalu allu lui Zalmolxis, cei cari nu puteu
muri se socotiau c niste criminali: dieulu recusandu sa-i primesca in locasiulu seu,
arretta eu acest'a eo voesce a-i pedepsi, lasandu-i in viatia, si lipsindu-i de fericiriia eterne alle cellei-alte lumi; si in fine d) Getii obicinuescu in semnu de amerintiare a divinitatii a respunde cu sageti la fulgerile si trasnetele Cerului.
Fie-care d'in aceste trasuri alle cultului lui Zalmolxis ne duce d'a dreptulu lacultulu dionysiacu allu thraco-pbrygianului Sabazius.
Vediuramu mai 'nainte conceptiunea vietii fiit6re la Thraci dedusa d'in cultulu
lui Bacchus; la Geti :tceiasi conceptinne o aflamu in legatura cu dienlu Zalmolxis.Thracii murindu credeu co se ducu la Bac~hus, ca sa fie asociati la pompele bachice,
si schimbati in Satyri, sa intre in trup'a dieului. Getii de asemenea credu co parasindu pamentulu ei se ducu sa se asiedie la banquetulu fericirii fora sfirsitu allu lui
Zalmolxis.- Thracii adorau pre Bacchus si ca dieu allu Sorelui; Getii asvirltSu dupo
(256) IV, 95 : n~ o~ iyw r.uJ:ol~o:J.:xt ~w~ -=oJ 'EAAf,0'1tO'J'tO'i o1w)vtwv 'EAA>\V<ll'i lt<XC Ilo~tOV ' tOV
ilz Ilu.!l-a:yopn '~' Mv~a.;px. ou iv,5os'Jnv oE
a;}r0~J ye.vO(-LEVO'J EAeU.5spO'I X.P~!J.t'O: xnj'1a:0.5- auxva, Xtl')'l'~(J-EVOV oz i7tsA.9-etv z~ -:Y,v !(t)U'to~ ;'t'Z ae. XU).iLO~t'J to\hov Eovta: 1<~.3-p .;r.ov ilo~).z'Ja:x~ iv t.;:J.~J, oo~Asua:xt
1
:to~lrtlV te ~6v-rwv 'tr7l'> 9p lxr,,v xo:l \nt~pov~Tt"lpwv -rOv ZcD.. :J.o~tv toU-:-ov SrrtarcttJ.E'JOV Olctttcfv -re 'It:!Oca: XIX
~.3-e:x ~:x.5-unpa: ~ xa:tiX Bpf.txa:,, o~a: "En"ia( n op.tA>jaa:vt:x xa:l En~vwv o.J '~' ~a.5'm<r."''l' O'O'f'lTt'~
fiu.:a:y6p;r,, :~.ar:a:'l'x.~~cloo::o.9-o::t civ0ps{1lv.:a:, ~~ -r0J 7:~v0ox.eUov-:x 't'rtl\1 cicr-:-t'Ov -:oU; r.:pr~'t'o'J; x~l E~hJJ...ioJto: civo:OtOcXcrxew, (~l~ o\J't's ct3to; olJ-:c ot avp.r:0-:ett Cl~rroU oUt! o1 Sx. -:oUtru\1 o:[ el y~vOp.e\lot a.r.o.9-CLv{ovtiXt , a.AA'
ij~ouat E~ x.t:Jpov 't'o;:ito\1, Y'J.% e&lel r.e;.:t::d\lt~.; E.';ouat tX 7tiv-r~ :iya:~:f. E\1 ~) o~ b:o{ee 't'?t XiXt~Ac:x.~ivte& XIJ:l
~Aeye -:~Uta;, E.v to{rrt:) xca:tcyo::wv oYXYjt.l:t Zr:otie-:o
www.cimec.ro
:322
obiceiulu altoru popore barbare,. sageti contr'a n uoriloru furtunosi, cari voiau sa ntunece pe dieulu loru Zalmolxis, adico pe Sora. - La Thraci Bacchus era dieulu universalu, care insuftetiesce lumea, fiindu in acellasi timpu Zeuss, Hades, S6re si Diony
sos; la Geti Zalmolxis pare a fi avutu ua identica universalitate.- In fine, sacrificiile
umane oferite periodicu divinitatii gete amintescu caracterulu selbatecu si barbari'a
primitiva, ce in unele parti alle Greciei si Thraciei pastrase cultulu lui Dionysos infernalu, amintAscu aeelle immolatiuni crude si sangerose facu te annualu in ou orea beoticului Dionysos Omestes ('!~p.l)Cit~.;) (258) si perpetuata sub numele de Omophagii si
Agrionii (259) la Orchorucnt:>, (260) Chios, Tenedos (261 ), Lesbos (262) si Creta (263);
elle rechiama pre Sabazius thraco-phrygianu, la care partea funebra era mai accentuata, si carui'a Chrestonii si toti Thracii sacrificau pre morminte fiintie umane; in
fine, pe thraciculu Zagreus dieu allu mortiloru (26<1), marele venatoru, b p.qciAro<;
cirpsuroY, carele impinge inaintea lui si lovesce pe cei 'ce ellu a hotari tu pentru imperiulu seu (265), intocmai precum Zalmolxis primesce la sine pre cei ce 'i a allesu ca
sa expira in sulitie.
Ua alta asemenare intre ambele culte ne presenta. mai departe allu douilea elementu d'in naratiunea lui Rerodotu (IV, 95): retragerea temporara a lui Zalmolxis
in chili'a subterana, in timpu de trei anni, pentru R reapare la allu patrulea , este
d'in punctu in punctu legend'a mysteriosa despre scoborirea lui Dionysos in infernu
(pentru ca sa caute pe mam'a sea Semele, pe care o smulPe si o duse in midiloculu
dieiloru in Olympu, cu numrls de Thyone seu Dione) (266), care nu era de catu form'a indulcita si f'uphemiea a mortii trecetore a lui Bacchus, urmata. de invierea sea
cu venirea primaverei. (267)
(258) Plutarcb, 1'hemistocl. 13; Pclopid. 21; J.ristid. 8; Orph .Hymn. Lr, v. 7. Ellu se mai
numia si 'Up.ilto;, 'Av,'J.prr.opp:xi7:r6 seu iYr"':mo; Vedi Aellan. de nett. t!nilll. Xll, 34, Plutarch,
Anton. 24. Cf. despre .osacrificiile humane in onorea lui Dionysos, (,lnlgnlaut, Relig. de l'antiq. t.
lll, p. 907.
(259) Plutareh, Quaest.graec. 38; Sympus. 8. Autouiu. Jib. 10, Ovld.mtfam. 4, 3!JO se!l. Hesyeh.
,
s, V. iypuiJVt:x SeU iypc>.n:x.
(260) O. MUiler, Kl. Schriftcn, t. Il, p. 28.
(261) Porpbyr, ele abstin. carn. Il, 55; &vo1 ac ,,:x\ c1 Xi'i' :~i wp:xoir:> lmci7~' iv&pr>7.ov oi:x:rr.0J:<, x:x't ~v Ttvi~: .bllan, De nat. anim. XIl, 34. Plut, De defect. omc. ll ; Arnob. Adv. gent.
V, 19.
(262) Clem. Ah1x. Protrept. p 36; A.ellau, val'. hist. Xlll, 2.
(263). lui. }'lrm. p. !!.
(264) Dlodoa. 1, 62, 64. Hesych, -Et. li. v. Z:x-;pd;. Comp. Heraclit. ap. Clem. Alex. Pl'otrcpt. p. 30 P. o~-:~; a: 'ALOrj; i<OC't ~t/;v;..'!'J; b:if~} :J.~Lvo'l::u X?.l Ar,'J~{~o:.J.,t'J.
(265) G. llermonn Aesch. trag. 1 p. ~31. - Etym. Jlrlagn. Gud. Hi Cra.mer An. Oxon. 2 p. 44li,
8. -- Creuzer, Rcl. de l'antiq. trad. Guigniaut, t. III, p. 236; Prcller, Gr. lllyth. t. 1, p. 660 ed.
Illa; Gmhard, G1. Mith. 433, 2 si 457, 4.
(2G6) Cf. Pludar, Olymp. Il, 25; Pyth. XI, 1; .\pollo1l. 111, 5, 3. Paus. Il, 31, 2, Horat, od.
II, 1, 29.
(267) Plutarcb, De "1 ap. Delph. 'J. Cf. l'rcller, t. I, p. 564.
www.cimec.ro
323
Astu-feliu dero relig!unea lui Zalmolxis astA in fondn religiunea lui Baechus-Sabazius cu characterulu seu inf\rnalu si cu ferocitatea sea primitiva (268). Fiindu-co Getii o 'mbratisiasera cu ard6re, ea patrunse in viati'a dilnica si in orgll.nisatiunAa sociale a natiunei mai wnltu de catu la ceillalti 'fhraci. Credinti'a in viati'a fiitore era
la densii atatu de prouunciata in catu scriitorii antici arretta ua mirare mestecata cu
ironie, dupo cum S!l vede d'in cuventulu ci,'}(XviXtiCovt<;; (269) pe care Herodotu ilo
creadia intr'adinsu spre a calific. pre Geti (270) si a'i cuacteris facia de restolu
Thraciloru.
24
Catu despre numele ce ia cultulu sab<tzicu la Gllti, unulu, Gebeleizis, nu este cun
noscutu de catu lui Herodotu, pe cundu eelln aHu, ~almolxis, este numele cellu obicinuitu la toti scriitorii. Deco acestea suntu numile a doua divinitati deosebite seu
a uneia singure si aceiasi, autorii moderni se gasescu in desacordu. Bessel (271)
presuppune seu co Zalmolxis, pe care 'lu deduce gresi tu de la zend. zem sskr. gam=
gr. 1"'1; zflmar=sub pamentu, 'ani. numai unu epithetonu allu dieului Gebeleizis, adico Gebeleizis (272) care locuesce sub pamentu; seu co in religiunea gata. exista
dualismulu, idei'a binelui si a reului, representata prin numole duplu cZalmoxiu si
cGebeleizis. Rosler si Cless (273) considera pe Zalmolxis d unu preotu allu lui Gebeleizis; iara G.os (27 4) admite co Zalruolxis, dieu allu resboiului, nu este de catu
form'a mai tinara si mai renumita a lui Gebeleizis, dieu allti S6relui, care facu locu
(268) In acestu sensu veJi lleuzey, Comptcsrcndus de l'Acad. des insaipt. 186~, p. 374; idem,
1Uission arche()l. llC Maccdoine, p. 13l seq. c. de la Berge, Essai Sili" le regne de Traj5n, Paris
1877 P 31. }'r. r.euormant, ReVtiC archeologique 1874 j 1875.
(269) Her. IV, !J3 -fl4. Cf. Heuzey, Miss. arch. de .Maccd. p. 131 scq.
(27f) Cuventulu :ill-etlet~i~m Herodotu IV, !)1 lu esrlica astu-fcliu: 'AIJ-o:IO:~l~O:.I'1tol: ~-J'IO< :o'l :-:r6r.oJ"
i;:oAA:J:J.C:VO'I i:X?X Z&AtJ.o;tv a~t~J.O'Ut. Dupo Desscl, de re ..
b11s Geticis, 50 :Xr;o&v~nm semneadia a muri, asia co nici corpulu , nici sufletulu nu remanu , iar
:Xr.oi.A:.itL<'Iov trebue roferitu la mortea corpului numai, nu si a sufletului. Scriitori antici posteriori
lui Hcrodotu intiellesera anso c'"o Getii ~.tribuiau nemurirea numai nuntiului trimisu la Zalmolxis,
d'in care causa d'in ill-IXvce~i~m facura vorb'a :Xr;IX&IX'IIX~i~m (Arrlan, Anctb. I, 3. cf. Ubusop. de
Zamol.c-ide sccundum vcttrwn auctoritatcm, Gotting. 1852 H3), Jle carii unii o csplica prin aceia
co Getii pune in numcrulu dieiloru ori pe cine le placea (Luclau. Conc. dcur. fi) , xr;~XIl-cevx~i~ov:t;,
cei ce dieifica, facctori de nemurire. Acestu cuventu lu aplica Getiloru, Plato, Lucian si Diodoro.
(271) op. cit. p. 44-45.
(272) Dupo unii Gebeleizis aru semna dieu allu muntelui seu allu muntiloru, Cf. Golgnaut 1. D.
Religions de l'cmtiquitc, t. II, part. III, Pari~ IRt!l, p. 1067: 1. Grlmm, Ucbc1 .Jornandes 1md
die GcteK, p. 25.-Dupo altii, Gcbclcizis ar fi ~datatoru de rcpausu. Vcdi Biibr ap. Heroilot. 94.-:Cbardon de la Rocbette, Me/angcs p. 69 setl. Rosler, Bwn. Stuclicn, 1H71, p. 60 dicc co Gebeleizis d'in motive etymologice este dieulu Sorelui.
(273) Das Vorromische Dacien, Wien, 1864, in-8. Cless in Pauly, Rcal-Encyclopdie VI, 2,
Zamolxis.
(274) Skizzcn zw vorriimischen Cultnrgeschichte ela mittlcm Donaugegcnden, in .A.rcMv i.es
Yereines fiir siebenbiirgisohe Lamleskuncle, N. F. XIV, 124.
www.cimec.ro
324
cellei d'anteiu, precumu Chrono3 face locu lui Sa:turnus, si acest'a. lui Zauss; seu co
Zalmolxis este numai hypo3tas'a lui Gebeleizis. Socotimu mli proba.bilu co in Sabaziua geti cu se ador doue forme alle dieului, un'a mystica : Gebaleizis, ceal alta
ordinara: Zdmolxis; si precumu Dionysos Iydia.nu se numi a Bassareus de la numele hainei lungi : bassara seu b!J~S'Iris, ce purt ellu si men adele d'in Lydi'a si
Thraci'a (b1ssarae seu ba.ssarirles), totu astu-feliu Rabazius getu se pare co'si luase
numele de Zalmolxis de la miintau'a ce purta; coei, dupo cum amu aretatu in 14
cap. VIII de mai susu, ZiA[.LOA~~t: (=Z!XA.fLoFoJ..~~-t:) semneadia cpurtatoru de pele
seu de mantia epithetu care se da si in mythologi'a germana lui Wodan : hakulbrand cpurtatoru de mantia (275).
25
~~~
(h.la)
~I'Cifi
Ci'
pele inchisa, bruna si adaoge: Er hiess viellcicht auch '.\~:o~iA:n,;, wclches wir als thrakischen
PerRonennamen Ken nen .
t276) Hellanicus, care cellu d'antoiu dupo Herodotn vorbesec despre Zalmolxis, se serva pare-se
esclusivu cu Herodotu, dupo cum urmeadia d'in cornparatiunea tcxturiloru :
On
v~:'
ctVctOtO:tiJI..St'l ,
Hcrodot. 1 V. ~5.
'J\hc. (LUt"~;;, o\.1-rE
,:,~
oi. a:Jp.1t0'ta:L
www.cimec.ro
Ccycx-
325
care ne spune : co unu omu d'in natiunea gflta, anume Zalmolxis, fiindu ca sclavu in
serviciulu lui Pythagoras, castiga de la densulu cunnoscintie astronomice, cum si in
Egyptu, unde de asemenea ca.letorise. lntor:~u in patri'a sea , se bucura de ua mare
consideratiune d'in partea poporului si a Cilpetenieloru acestui'a , pentru sciinti'a lui
de a predica dupo stelle "i dupo semnele ceresci. In fine ellu reusi sa. faca pe rege
a-lu al)socia la domnie, ca pe unu orgauu allu vointiei dieiloru. Desi la inceputu
trecea numai de preotu allu dieului, cu timpulu anso deveni dieu insusi : rettagendu-se intr'ua p~sc~ra d'm muntele sacru: Kogllor-~ulu, departe de ori-ce contacta cu
6mAnii, nu primea .la sine de cat 1 pre rfige si pre ministrii lui. Elu fu de mare ajotoru
reglui, care castiga suppunerea orba a poporului cellu nPascultatoru pene atunci. si
facu sa credia co ordinile s~le suutu insisi ordinile dieesci.
811 analysamu principalel'l puncte d'in acesta naratiune :
1. Zalmoxis a fos.tu sclavula lui Pythagoras oste ua opiniune de origine cu totulu
greca, care se esplica atatu prin asemJuarea de siguru numai aparenta d'intre doctrin'a pytagoreica a metemvsycosei, si doctrin'<~. nemunrii sufletului a lui Zalmolxis (278), ca.tu si prin filptnl~ co idei'a vietii fitt6re se gase~ce nu numai la Pythagoras. dero si la Pindam, Empedokles, Plato, reuni ta cu ua continua puri6catiune
intr'ua emigrare a sufletului. (279)
!mortalitatea ansa geta a sufietnlui, Ci ~i cea druidica h Calti (290), difera e3entoU, :lAA' ~ou~t r.2v:~ -:a: ciy:t.=:f l;t:t ~~ -;;r:::;::x
Aiywv ~xoOOp.~t oYx7jp.:t: xx:&j'~tov, Y:-:~~-=et: d\f,:(IJtrJ..9-c:l; :xtyvli;~ov ZY. 8p::-:xWv Ev -:o:J-:~, a~n-:i-ro , o1
Ot ri:-e~t Sit0..9'o:.PI o:~t"Ov, -re-::fp-:tp O~ Z-:-e. i::fAtv
f:r.[v~:x., xa::~ o~. t1p~x~; :.:.J:t}> ;::lv:-:t il:[77E'J~X'J.
o~
O~"t'hJ 7tt-
~A.:y.:
Dupo Hellanicus (fr. 173 cel. Didot) Za.Jm,Jlxis introJnsc mysteralc la. Geti: Zip.oA~t; ... -=/..e-:i.;
re-:ot; 7o1; Sv <i2:Xx;1
Ellu nu vorbesce nimica despre pretins'a relatiune d'intre l':alrnol:ds si Pythagoras; cl'in acesta omissiune anso si d'iu eate-va. alte mici departftri de la textulu h0rorlotianu, lJll urmeadia, precum pretinde Rhusopolu, Zamol~ 16, co Hellanicus a.ru fi utilisatu alte fontani, seu informatiuni proprii a.lla selle. Cf. Besse~ op. cit. p. 4~.
(27) VII, p. 206.
(278). Fabul'a despre couclitiunea cle sclavie a lui Zalmolxis se pute lesne na.sce la Greci, cari aveu unu mare numeru de sclavi geti. Vedi Strabo VII. lnfiucntii lui Pithagora asupra doctrinei lui
Zalmolxis se atribuia si abtinerea Getiloru de a manci animale. La. Hermippus Callima.chus fragm.
III, 41 Pythago1as se indica. c H2o:xw~ o6!;o:; :J.tp.o~p.;vo;, si c. atare ellu isi facu ua. locuintia sub
terana. - Porpbyrlus de vita Pythagorae sustinenclu co l':almolxis a fostu la Pythagora. dice : ~v
O'o:U-:oii xal ~':Z(OY tJ-St?:Xxtov, O Ex Elp::b~r,; lx-:"cr~-:o, ~ Z:X~oA!;t; ~v Ovop.:.: l::~t y~v'.Jr,a.i,r:t o:U't't:J OopX tipx-:o~ lr.e~A~ihj. -=~v y:p (;o:1v o! 8pix;; ~o:l..p.av ~o:/..o~<1t. - Asemenea si Jambllchus de vita Pithagorae (Kuster p. 146).
(279) Lehrs, Populre aufsiitze aus dem Alterthum, Il aufl., Leipzig 1875, p. 303 seq.
(280) Celtii crecleu in nemurirea. sufletului totu asia c. si Getii. Ei aruncau scrisori in flacarile
cari consumau cadavrulu, crediendu co mortulu are sa le duca amiciloru sen rucleloru loru mai 'nainte morti (Diodoru V, 28); bi chiaru imprumuta.u bani cu conclitiune ca sa fie platiti dupo morte, in
cea-alta luwo, apud inferos (V aler. !laxlm, n, 10; M!lla, III, 2 : Olim negotiorum ratio et exac
xcctt'O~t;z
www.cimec.ro
www.cimec.ro
327
2G
Datele celloru-alti scriitori despre fiinti'a lui Zalmolxis suntu si m&i contradicet6re si nesigure.
Dupo Lucianu Scythii se credeu nemuritori llperandu co dupo esirea d'in lume ei
se duceu la Zalmolxis, dieulu scythu allu loru (285) care se indica. alaturea cu 'Al'.~
whlJ~ (286) , de siguru Martele scythu adoratu cu symbolulu unei sabii de feru
(~l'.ty~l'.lJ~) (287). Ua notitia d'in Suidas (288) face de asemenea pe Zalmolxis scythu
si invetiatoru allu dogmei imortalitatii la Thraci, dupo unii chiar si la Celti (289),
pe candu altii ilu numescu grecu (290) identificandu-lu cu philosophulu Thales,
teran'a seu pescer'a lui Zalmolxis cu pasagiulu lui Macroblus, Sat11rn. I, 18, despre altarulu lui
Sabazius de la colina Zilmissus, si cu Herod. VII, 111 despre oracolulu arcluiasi dieu la Bessii si
Satrii d'in Haemus.
(285) Torc. 38 : ou 70t ooxo~a~v ;, iXve:J.o; x~l ixtvhri> ~eul efvO<~; si pucinu mai susu : o?. p.!. y!.p -:ov <ivep.ov X<Xt -:ov <ixtvixr,v. Scyth. 4. : 'AJJ.!. r.po; 'Axtvixou XO<t Z1Xp.0l-!;too;, -::i;Jv r.:t-::p~'"'v ~~J.tv ,'1-er~v (ai Scythiloru). D'in contr'a ansa acelasi autoru in Jupit. Trag. dice : ~x~lhxt p.tv h~vixr; {).~ov-:e;, x<Xl 8p~xe;
L1Xp.6A!;to~, op<Xr.E-=n ivll-pw::'!' fix I:ip.ou (1) .:,; IX?.-:o"; T,xov-::t. ldem in Icarom. IG : 3-::e plv E; -::tjv l'e-::tx~v
i::o~A.i}<Xtp.t - ib o~ p.e-::i~IXtl'jV lr.l -:ou; ~r.ulh;. De si in istm. ade1. li, 17, Anacharsis se numesce
Scythu, iar Zamolxis thracu, in Scyth. 1. anso citimu : ,:,, :J.:XIhj-:e o:J ~x:l&o:t; :J.0vov lr.txwpwv ~v <ir.<X~a:v~:x-:-i~stv xet't 7:Ep.::stv r;~?=.t :Ov Z:I~oA;~v. Deor. Concil. ft.: o! ~x:J&cr:t xl:l o~ lY:l:t-=c:J-:u't :l;:cd}:-:v:~-:l~o!J~~
x~'t ,~~u~ J.Etpo-:ovo;;j'S!V o~; ~IJ l,~s)\r;-:rtt)'l'~, -:bv :x~-:Ov -:?j;;uv ~v::s: xcr:l Zip.u)J;~; ~o~),o; ~~v. Acestra suntu
imprumutate ue sigu;u de la Uerodotu, ans 0 Lucianu, aci confunda. aci t.leosibcsce pre Geti de Scythi,
si in naratiunea sea mai ruultu se conduce de imaginatiune de catu de istoria. t:nry Gesch. d~r Ktinige von Thmcien, 178, vorbindu despre scrierea lui I~ucianu Toxa.ris, observa cu dreptu cuventu
urmatorele : Die Erziihlung des r~ucian bat so ziemlich das Ausehn ei nes Romanes. Es ist be.kannt
dass uieser Schriftsteller sich von der Lebhaftigkeit seiner Einbildung hinraissen lsst, und dass er
seine Hauptabsicht dariu setzt, seinen Leser durch seine beissende Schcrzc und ausserordentliche
Geschichten zn ergutzen. Die Gewobnheit fabelhafte Personen redend einzufiihren, brachte ihn
nuf Erdichtungen, un el ban!l ihn nicht so sehr an Jie Regeln der Geschichte.
(286) Raoul Rochette, .Antiqq. grecq. du Bosp. Cimmer. 41 sq., corrige cuventulu 'Ax~vO<r.r1 , in
o"A,.1;:.1Xpo; (ap. Laert. Diog. si St. Clem. Alex. ap. Strabo XVI. p. 762) pentru 'At.<X1x:tp~~. omu diviuisatu de cotre Bosporani. Dessel, de rebus Geticis p. 48 mentina lectur 'a :ix~v:i.xr1 ; , considerandu
cuventulu 'Ax1f'.1Xpo; dreptu ua formatiune stricata d'in ix~v<Xx!];, coei la Strabono gasimu pre Zalmolxis alaturea cu Achaicarus, iar la Lueianu - alaturi cu 'Axtv:l:xr1;.
(287). Compara Herod. IV, 62: ir.\ -:c.u-:ov o~ -::ou ilyw" htvh!]; crtol,pc.; 'lopu-::0<~ ip/_cx1u; lx:ia-::o!O"t, n\
oii-:' lat -.:ou "Apl'jo; -:o iiycxA.p.cx cu J,uclan Tox. 38 : -:ov :Xxtvhr1v oe Il:! :Xr.a&vl,axm r.ote1, si mai josu
x~\ p.~v sl OtX ye -=ol.i't'o, xct' &;A.Ao:J; Civ lz ot-r~ 1:oAAo~; -3-Eul..;, a1o; O &xtv.ix~; lr:t, -:Ov olcr-:Ov, x:r;) -:~v A.6yzrr~~
XIX\ xwvetov OE XIX\ ~po,_ov, >.IX\ -::C. -::oto:~-::~.
(288)
Z:Xp.oA.k
(289) !utorulu cartii Philosophumena (1. 1, c. 2 si 22) atribuita lui Origene dice co : nu Pytha-
v.
gora a introdusa druidismulu la Celti. dupo cum sustinu alti scriitori, ci discipolulu seu, thraculu,
Zamolxis, care inntiase pe druidi intre altele si divinatinnea prin fise (socotea) si numere : -g~wv
XIX\ ript,'lop.w'l,
(290) Deja Hellan, fmgm. 173, in Fragm. hist. graec. ed. Miiller, t. J, p. 69, ilie numesce 'EA.A.r1vtr.6v -:tviX.
(1) Cf.
~&p.tp.
www.cimec.ro
328
seu hiperboreu, identificandu-lu .cu Abaride (291). Diodorus Siculus (292) ilu considera de legislatorn r Zathraust si Moise (293) priimindn doctrin'a sea de
la dieiti'a focului, Hestia (294) adora ta dEI Scyti sub numele TIX~ltl (295); si
Mnas('as ilu ia dreptu dieuln Chronos seu Saturnu (296); altii dreptu Hercule (297)
seu dieitate femeiasca (298), a:in causa p6te co femeile esclusivu ingrij de cultulu
seu; altii, dreptu propbPtu (299), magu, rege allu Getilorn (300), sacerdote, 10~\i seu
mare medicu (301) etc. numindn-se si unu discipolu alin s!lu A~traeus, pe care Getii
(291) Gregor. Naz. II G. Cf. C. A. Lobl'ck, Aglaophamus, 1. 1829, p. !H4.
(292) I, 94, ed. Paris. Did. t. I, 1842, p 75.
(293! Cf. Gfoerer, Geschichte d. Urchristenthums, v. 1, Stuttg. 1838.
(294) Diod. l 94 : <clletp" a~ -:cit; ,j,,o:~:x~op.iiJot; ri-:IXt<; -:;ot; i:tca:}-cxv:~:-:i~o:J~t Z:X:J.O~tv ,;l7l::.l:"ttl; -:Tiv Y./JtvY,v
'Ecr;io:v. Nu se scie autorulu de la care Diodorn imprumuta acesta notitia; nltu-feliu, despre Geti nu se
mai afla nici ua mentiune la Diodora. Cf. Diod. Sle, XIX. - lambllchns de vita Pythagorae
(Kuster p. 146) dice asemenea : Zo::J.oA.et; yi? Ap~~ ;;,v Tlulhy6pou oo~A.o; ymlfL<vo; :-..x't -:c~w :A.oyo>v -:o~
Ilu&2:y6po:J Ot:t:7.6lJ'l'O:;, O:~s~h't; iAs~t(.h:o.;, x:cl i::l?:X;'SV~:... cvo; r:?O; -:0U; rt-::x;, -:vj; -:s v6~au; o:~-;ot; i~xs ....
xo:l r:pO; ~v ~vO?s(:xv -:o~; ::u)~~-::x; ;;:x~sx:Y./,s7~, :71'1 +:.~i')iv iH:i:v:x-:u'J si'n:~ ::d-7:.:; .... Y.:('t -::x~-:x :t:xt0s!.I~J2:; -:a~;
1'{:,;; ;,.o:'t yp:X~,;; :x~r:u"t; -:o~; vtJ:J.o:.~;, :J.iy~'j-:o; -:t7Jv l~~c1w ?'j-:~ -:::x} :x~-:CJ1;. Cf. lornandes. De Getarurn
Despre acestu midilocu ~ecretu si cumpetatu allu Thra.cilora vorbesce si Arrlann, fragmenta
histor. graec. III, 59. DP. aci invetiatii d'in evalu merliu dedacea cum co Getii gasisera petr'a filoaofale. Vedi Bessel, op. cit., p. 50.
www.cimec.ro
ilu adora ca invetiatoru allu loru {302), pe candu in fine Cbrysostomus considera
t6te acestea despre Zalmolxis c aimple r.)..cia(.Lott!X. (303)
Conclusiunea in fati'a acestoru opiniuni atatu de contradicetore este co singur'a
fontana 0e trebuesce urmata, remane Herodotu, singurulu care vorbesce despre Zalmolxis d'in propri'a sea informatiune, pe candu toti cei-l-alti nu facu dfl catu a reproduce lucruri reu intiellesP, confuse, celle mai multe daduse d'in propria-le imaginatiune, seu d'in sorginti cu totulu nesigure, stricate.
Prin urmare Zalmolxis trebue consideratu c ua divinitate a Getiloru, la care acestia credeu, parasindu lumea, co se dwu spre a trai in locasiulu f11riciriloru nesBrsite; iara cultulu dieului in fondu nu este de cOtu cultulu lui Dionysos-Sabazius
communu Thraciloru, si deci si Getiloru, cari erau unu poporu d'in famili'a thraca. (304)
(302) Anton. Dlogencs, ap. Photlnm p. 360 edit. Schott. : x~(,;,, cruv~r:~1poucrtv ~\r;il ('Acr1:p1Xl~j~)
r.po; Zip.oAEtv -::ov ha1pov au-;ou :Xm6v-;t- XIXl 3r:w; iv..Ux.ot 'Acr-=p1X1o; Z1Xp.6
~t0t, -;;~pO: re't'~t; ~01') &z~) VO!J-t;o:~ivt~. XtX't Ocro: aZt:E1V CLU't'tr> Y.l;ll Oall.&iiVctt ~c.px.uA.Al~ -:a x~l ~Ictv-:tvl~ 'Aa-:pcitov U1tEp a:U-:Wv ~ ~(r,j'l'~v. Y.o:.'t t~1; f_p7jcrp.'o; ~U"to"i; b:.at~hv E!;tr.aaa.
(303) Chryso,t. Orat. 64, in S. Mar. Ba.byl t V. ed. Savil.
(304) Vedi in acestu sens~_!. C. de la Ber~e, Essai sur le regne de Trajan, Paris 1877 p. 31,
Henzey, Mission archeologique de ~acedoine, p. 131 seq., Fr. Lenormant, Sabazius, in Bevue
Archeologique 1874 si 1875.-Desp:J parerile scriitoriloru posteriori, mai cu sema a.lle celloru ecclesiastici asupr'a lui Zalmoxis, vedi Rhusopuln, de Zamolxide fabula. Scrierile lui E. G. Grodtleck De immol'talitatis, !Jtlam Getis persttasissc dicitur Zamolxes, ratione, si, Graecorum de
Zamolxide fabulae, Wilna, consista in eate-va cstracte cl'in autorii vechi despre Zalmolxis.
Ua enumerare pre scurtu a opiniuneloru eellvrn modcrni dospre Zalmolxis nu ni se pare cu totnlu
fora de folosu :
Cellebruln d' A.nville, intr'unu mL"moriu intitulatn : Memoire sur la nation d,es Getes, et sur le
Pontife adore chez cette nation (Histoire de 1' Academie royale des inscriptions et belles-lettree,
avec les memoires de litterature, tome 25, Paris, 175\l, p. 34-47) admite ciS adoratiunea lui Zalmolxis este acf!iasi ca a lui TalaiLama in vechi'a India; co legislatorulu Getiloru, care primea doctrin'a sea imediatu de la Vcsta, fu divinisatu de cotrt> Geti, intr'ua epoca forte vechia., de ore-ce ei
ilu tinea dreptu Saturnu; co ellu n'a pututu fi sclavulu lui Pythagora cum sustinu scriitorii greci
ca Herodotu, Strabo. Diogene Laertiu, Origcne, Porpbyrn, Jamblicn, St. Cyrilln, Suidas, - acest'a.
fiindu ua aftectatiune a Greciloru, ca sa invidiedie Clt'i ce principiu de doctrina. la natiunile ce densii
llalmolxis s'a perpetuata la. Geti, pontifieele
le tractau de barbare; co sacerdotiuln instiuitn
dieificatu avendu-si resiedinti'a pe muntele Ko-gajon, adico dupo d'Anville verfuln Carpatiloru
Moldovei : Kaszon seu Kaszin, anume intr'na localitate Bogdana, situata la p6lele acellui munte,
si numitu astn-feliu de la titlu de Bogdanu, care e ua urmare a attributeloru po!!tificatului getu.
Opiniunea lui Iacob Grimm (Uber Iornandes unrl die Geten, Berlin 1846, p. 25.-Geschichte der
deutschen Sprachc, Leipzig, 1853) care identifica pre Zalmoxis cu Odin, am arretato mai susu, in
partea II, cap. VIII, 3.
Creuzer (Symbolik und Mythologie der altcn Volke1) ilu compara cu Saturnu, si cu Molo_
chulu Phenicieniloru.
BessPI, de 1ebus Geticis Gottingae 1854, p. 51 ilu considera ca dieu numai allu Getilorn, nu si
allu Geto-Daciloru, cum crede Strabone, nici allu Scythiloru, cum sustine Lucianu.
Mommsen, Romische Geschichte, III, 303-304 (a 6-a edit. Berlin 1875) ca si Cless, (in Pa.uly,
RealEncyclopdie Vl, 2) Frohner, La Colonne Trajane Paris 1865, p. 32-33, (vedi si editinnea cea mare, I, introduction);;ni-ln-presenta ca pe unu getu de na intelligentia superior&, care
b;( flp~x~; Y.~l l\hcrcr~y{:IX;
ae
22
www.cimec.ro
380
27
D'in cuvintele lui Herodot;: IV, 94: obsv!X t.inov {1-Ebv YOfLlCovts~ ElYIXt El J.L~ tbv arpstEpov ara a resulta, co Zalmolxis aru fi fostu uuiculu dieu allu Getiloru, co prin urmare religiunt'a acestor' a era monotheistica, ceoa-ce este ioadmisibilu; 'aci acele cuvinte suntu de referitu la. credinti'a Greciloru, dupo care Joe se socotea uniculu dieu
in ceru, si nu trebuPscu considerate intr'unu sensu pre restrinsu, nici separate de
restulu phrasei (305), dupo cum facura scriitorii posteriori, mai aleau cei eclesiastici,
spre a ajungfl la opiniunea co : Thracii au avutu unu singuru dit>u, creatorulu cerului si allu pamentului (306). Probe sun tu insesi disele lui Herodotu co unii Geti con-
caletorindu prin mai multe tierri, in Greci'a si Egyptu (1 ), invetiase multe lucruri folosit6re, si
anume intielepciunea preotiloru egypteni si a greciloru Pythagorei, se 'ntorse in patria incependu
cu formulele sde magice a vindec b6lele, a prevesti schimbarile atmospherei, a propovedui doctrin'a nemuririi sufletului, castiga ua mare autoritate in fati'a compatriotiloru sei, fu associatu la
domnie c rege prophetu, si ntemeia regimulu theocraticu seu preotiescu. Retrasu apoi in sirgn
retate, intr'ua pescera din muntele sacru pentru a vorhf singuru cu dumnedieulu seu, ellu reaparu c ua persona divina, si de atunci fibti'a sea fu adorata c unu demonu plinu de bine-cnventa.re carui'a se indrept rugaciunile, si i se facea ceremoniile, ce pene atunci se obicinuia a se aduce
doeului Gebeleizis. Astu feliu din preotu allu dienlui, ellu deveni iususi dieu, totu asia precum 11.'
dice de Moise SI Aaron, co Dumnulu a facutu pre Aaron propheto, iaru ca Dumnedieu alin prophetului, pre Moise \2).
In fine, Tnma~chek, Zeitschrift fur oesterr. Gymnas., 1869, p. 142, compara pre Za.lmoxis cu
vediculu Rodra si Ribhus, cu germaniculu Thorr \31, pe ca.ndu Heuzey, Camil~ de la Berge si Lenormant vedo in religiunea Zalmoxica-religiunea thraco-phrygianului Dionysos-Sabazius.
t3L15) 8e811,.l, de reb getic., p. 44-45.
(3061 Lac:tJant. Instit. I. 5. ad. Pandat. 3. A.ngust. adv. l!'aust. XIII. 15. Iustio. cohort. p.
171.-Dan. Wyttt>nbacb, opuscula varii argumenti, II, 423 seq., 437, Lugduni Ba.tavorum, 1821.
(1) Unii pnnu oaletori'a !ni Zalmoxis in Egyptn cam la 566 a. Chr. Vadi Cle88, 1. c.
(2J Ecce ce dice lllommsen. 1. c. : .Bei den Geten oder Dakern war in nra.lter Zoit dem Konig des Volkes ein
he!liger Mann zur deite getreten, Zt~.moh:ia gena.nnt, der, na.obd'em er der Got.ter Wcge und Wunder a.uf weiten lieisen
an der Fremde erkundct ond nmentli"h die Weisheit der ii.gyPtischen Priester und der griechischen Pytha!Joreer
ergrtindet ho.tte, in s~ine Uehnatb. zuriickgekommen war um in einer HOhle dea "heiligen Bergeau als frommer Ein
siedler sein Leben zn beechliesen. Nur dem Konig und dessen Dienern blieb er zugn!Jiich und spendete ihm und
durch ihn dem Volke seine Orakel ffir jedes wich~ige Beginnen. Seinen Landslenten galt er anfangs a.ls PriesLer des
hochaten Uottes und uletzt aelber als Gott, ii.hnlich wie es von Moses nnd Aaron heisst, dass der Herr den Aaron
znm PropheLen uud zum Gotte des l'ropheten den Mo gesetzt ha.be. (,f. Ureuzer , Symbolik und Mythologie dcr
allen Volker, li, 298 (edit. 11).- ldem, Commentat. herod. p. 1iO.
(~) Wie dor vedich ltndra in dar Bturm wolke einhorfii.hrL und Speer und Donnerkeil absendet, durch aein
Brauoen aber die Liifte reinigt ond daher als der erzte boster angorufen wird , wie fernor die SangesknndigcnJdaruts hinterher shirmen, die Wolkengoister, welche sich bestndig aus den Seeltm der verstorbenen Menschen vermehren : so galt wohl auch Zalmoxis fiir den Stnrmgott, zugleich fur den weiseston Arzt, dem Genge und relnigende Zanberformeln zogescbrieb~n wurden, nnd zu ibm zogen di~ Seelen der abgeschiedenen, um bei dem Geber
alle Gnten Unstetblichkei~ zugeuiessen. Wie ferner die vediechen Rlbllus a.us ihrem Schlummer orwachen und herr
liche Fluren schalfen : so hatte sich auch Zalmoxi , nachdom er &llen von seinen Schtzen roichlich mitgetheilt,
ein nnterirdiaches Wohngemach bereiLeL ond lebte darin drei Jahre lang verborgen kam a.ber im vierten Jahre wieder znm Vorschein: wir erkennen iu ihm den aegeuspendenden Naturgott, dem wie Dionysos-Sbazios Trieterieu
sefeiert wurden. Mit dem mordischen Thrr endlich bat Zamolxis die winterliche Bii.renhiille geme in" (Gf. Scbroor,
a..matliiJ 1888 ~14-
www.cimec.ro
:131
funda pe Zalmolxis cu altu diou allu lor'l G~bGleizis (307) si co n.merintia candu
tuna si fulgera, cu sageti divinitatea, negresitu nu pe Zalmolxis de la care le vene
totu binele, ci pe dieulu fulgerului, (308) desprA alin carui cultu, d'in neff'ricire,
nu avemu nici-ua sciintia.
Afara de acest'a, Herodotu (309) observa in genere dEspre 'l'hraci ce, ei se inchina
si lui Ares, a carui patria, dupo alti scriitori era chiaru Thraci'a (310), torra Ma
vortia (311) anume in Hemus (312) nude purta numele de Odrysius (313) si Kp1Ja
tcllY'IJt: -&~a6<; (314). Acesta credintia despre patri'a lui Ares se esplica mai anteiu,
prin natur'a dieului, imaginea cerului turburatu prin vijelie si temprste. si prin acest'a Ares forma unu contrastu cu Apollo, dieulu luminei si allu primaverei (315),
-care Ares, nu pute a' si gasi unu locu mai potrivi tu de ca tu aspr'a Thraci'a, tierra
a Nordului si a Ventului, - in care Boreas si viforulu puternicu suntu ca la cassa
loru; -apoi prin faptulu co populati unile thrace, ca selbatece si resboinice ce erau-,
trebuia sa aiba la mare veneratiune pe dieulu allu caruia nume esprima curagiulu
resboinicu (316) vijeli'a resboiului (!LroAoc; "Ap'IJo~), resboiulu sangerosu allu mortii si
allu raniloru (a'l11o:to~ ciao:t "Ap'l)o:) insesi batai'a cu alle selle mugete si maceluri,
dieulu care aduce nefericirea si stricariunea, si numai ou multe sacrificii pote fi expiatu. De acei'a Getii ca si Dacii si toti Thracii sustineu co dieulu resboiului se nas
cuse la densii (317). Vergiliu numesce chiaru lamuritu pe Marte dieu protectoru
allu Getiloru :
cGradivnmque patrem, Geticis qui praesidet arviss (318)
Ca si Martialu (319)si Statius (320), iaru Ovidiu dice de Geti: cMarticoll'mqne
Geten:. (321).
www.cimec.ro
www.cimec.ro
sss
Comana in Cappadoci'a. Ea se representa pe medalii (831) cu capulu incoronatu de
radie, tinendu intr'ua mana ua maciuca, si in cea-alta unu scutu , iaru preotii
sei (bellonarii) si preot11sele in dillele sarbatorii dieitii umblu in haine negre si cu
boneta de lana negra in capu (332) armati cu ua secura cu doue taisiuri, in sunetulu
trompeteloru si tobeloru. (333)
Ca dieitia a resboiulu CotyLto une-ori este representata in chipu barbatescu. Acestu charactaru allu seu ambiguu si aprope androgynu ne esplica si numile proprii
barbatesci de Cotys, Cotyto, Cotiso, Caturiges etc.
Cea-l'alta divinitate thraca associata de asemenea lui Sabazius, Bendis, dieitia
lunara thracn, fiica a Cotythei si a lui Sabazius, nu se constata positivu a fi fostu
si la. Geti, de si acestia 11dorandu pe Sabazius si Cotytto, urma sa cunn6sca nu
mai. pucinu cultulu Bendidei, allu carui caracteru orgiasticu propriu religiunei phrygiene se atesta de Straboo (334). In acestu cultu elementulu dionysiacu av6 partea sea. insemnata (385) , d'in causa intimei legaturi dentre Bendis si Sabaziua (336), care se 'mpreuna succesivu in mythulu phrygianu (337) cu doua dieitie, un'a muma si alt'a fiica-ei. Pe unu basso-reliefu de pa rocele de la Philippi
Diana-Bendis a Thraciloru se pare representata cu ua rochie lunga sumesa pene la
genuchie, in mana drepta tinendu unu obiectu, p6te ua patara, cu stang'a rezemandu-se pe unu sceptru lungu, iara de celle doua parti alle capului - d'in nenorocire
mutilatu-, S' vede ua larga semi-luna, asemenea cellei sapate pucinu mai la stanga
figurei, in cornele carei'a semilune se deosibescu liniamentele unei stelle (339), si
alaturea urmatorea inscriptiune (340) :
cGalgesta Primilla pro filia ..... ne v(otum) s(olvit) l(ibens) m(erito):..
Cei doui ochi de d'asupr'a inscriptiunei indica co fiic'a Galgestei suferea de ochi 1:1eu
de orbire. -Deco dupo cuventulu ftlia admitem!! res~itutiunea propusa de d. Heuzey
op. cit., p. 85 : DIANAE in locu de DIN~: seu DANE, as~:~ociarea B(mdidei thrace cu dieulu
(331) Mllllogen ..dnc. Coins of greek cities, pl. L, LI, p. 67. Cf. Tlesler, De Bellonae cultu et
sacris, Ber;in 1842; Marqoatdt, Romische Staatsve1waltung, III, 74,380, I.eipzig 1878. -.A.
M11ury, Religions de la Grece 'ntique, t. III, p. 170 seq., Paris 1859; Prelll'r, Rom. Mythologie
Il., ed., Berlin 1865.
(332) Tettoll. de pallio, 4.-Yart., XII, 57, 11.
(333) E. Sagllo io Dictionn. des antiq. grecq. et rom. art. Bellona.
(334) X, p. 470.
(335) Cultulu Br,ndidei fu introdusu in Attica prin negutietorii Thraciei. Socrate assista la cele
brarea primei serbatori a dieitiei in Pireu, unde se afla templulu Bendidei. Vedi Platon, la incepuiulu primei carti d'in Republica sea. Cultulu Bendidd esista si in Bithynia, cum atesta numele
lunei BE~Gtoo:1o;. Cf. .3caliger, de emend tempor., p 50; Usser, de ann. Maced., p. 41; Fabrlc.
Menolog., p. 61. Ahrens, ap. Dcnfl'ey, Or. und. Occ. II ll9 seq.
(336) Vedi mai susu, 18.
(337) t:lem .Uex. Pl'otrept. II. p. 14, ed. Potter; Arnob. Adv. gent. V, 21; Diod. Slc. IX, 4.
(338) Vedi tab. lit. V, fig. Nr. 4.
(339) Vedi tab. N, fig. 5 a.
(3401 Vedi tab. N, fig. 5 b.
www.cimec.ro
3~4
Meu Tyra.rwo:l (341) representatu pre medalii (342) si P'' monumente (343) sub figur'a. unui tineru in costnmu asiatieu, pe eapu eu bonetu phrygia.nu, cu semilun'a in
spatP, cu ua patera seu ua maciulia de molitfu intr'ua mana. eu ua sulitia seu unu
thyrsu intr'alt'a (344) - este forte probabile. Numele chiaru do Mendis datu de ua
glossa a lui Hesychius dreptu equivalentu lui Bendis, sta in legatura strinsa eu dieulu Men, rapportandu-se cellu pucinu la aceiasi radacina europeana (345). D-lu Fr.
Lenormant cu dreptu der presuppune co Mn ce-lu afl.amu pre rocele de Ia Philippi
calare (346) inrhipuieace aspectulu barbatescu allu unei divinitati de sexu ambiguu,
alln can1i aspectu femeninu e representatn de cotra Artemifl vrnetorea (347). Astu
(Ulj IJcspre cultulu lui 1\<Ien respanditu in tota Asi'a Minora si tlusu de Homani pene le costele
marii Britanic~, vedi Alfr. :uaury, Relig. de la Grece antique III p. 123 seg.- Foucnrt, ies associations 1eligieuses chez les G1ecs, p. 119 seq., HeuzeY ot Daumet Mis1ion archeologique de
Macedoin: p. 84; Idem, le dieu Mena Rayeux in Revue Archeologique, nouv. serie, 19 voi. 1869
p.l-6.
.
(H42) Ellu se vede pre toonetele imperiale alle mai tuturoro orasieloru Phrygiei, Lydiei si Pisidiei, si a.lle cator-va orasie alle Poutului, Pamphiliei si Carici. Vetli J,e Bas et Waddlugton, lnscr.
d' Asie Mineu1e, Nr. GG7, 668, ti8G. Pe ua moneda din Amphipolis (Sestini, Medaglie eli F'ontana
pl. II, No. 11; Milllet-Wieseler, Denkrn. der alt. Kunst, t.II, pl. XVI, No. 171) se representa
bustulo Bendidei t!Hace (Artemis Tauropole), cu semi-luna la umere si cu legenda 'L\rPOflOAO~,
iaru pe reversu : figura sea completa in piciore, cu calathus pre capu, cu semi-luna in spate, tinendu intr'ua mana faclia de Hecata seu Proserpina, si intr'alta ua lancia.
(343) Vedi monumentulu de la Coloe descrisu in not'a de mai susu Nr. 104.
(344) Le Bas et Waddington, lnscr. d' Asie Mineure, No. GG7. - Monurn. tigures, pl. 136.
dieuln tine piciorulu stangu pe unu capu de tauro. Pe doue monumente cl'in Palmyra, divinita.t<!a
barbatesca lunara Aglibol, seu Jahribol cu ua mare semiluna atarnata pe umere, se compara cu
drepto coventu cu dienlo Meu. Vedi de Wogllc, Inscriptions sbnitiques, 1868, p. 63.
(345) Cnventolo fL~'I in senso de luna l'robedia la Greci existenti'a cultului dieuloi-lonaru, care
trebue sa fi disparutu anco de timpuriu. Numi ca MlJ~oo~'o', M1jv61ir"po,, l\I7J'IO'ftAo; etc., paru a proveni mai multu d'in legaturile cu Orientulu, de catu d'in cultulu lui Men la Greci. Intr'ua inscriptiune d'in Lysimachi'a in 'l'hraci'a, ne 'ntempina numile Bendidora si Menophilos. Cf. Fr. Lenormaut, Monographie de la Voie Sac1ee Eleusinienne, t. 1, p. 160, inscript. Nr. 7 : :
BE"i~l~flp,\
BHPEJ~ArWf
An:Ii\IAXI~
MHNOIJJIAOY
rrNH
Btvotilwprx Bljptto:>oou, .\uotp.rxx_i;, ~h1 1orpiAou "'uv>). Cf. ib. p. 104-106; si Bockb, lnscr. 1 p. 25?,
(346) Heuzey et Danmet, Mission archeologique de Macedoine, p. 84 si pl. III Nr. 3; ib. pl.
III Nr. 4, unde se afla la unu locu cu Dionysos si Cotys; ib. pl. 4, fig. 1.
(347) Lenormant, op. cit. p. 381. - Men de si-lu vedemu deosebita de Sabazios pe basso-reliefulo de la Coloe, anso, dupo cum ne spune Proclos, Phrigienii ilo invoca in hymnorile loru, sub
acestu nume : flrxpix lllpufL Mijvrx ~rx~:l~Lov UfLVOup.<vov xrx't lv 1~lorxt; -;rx1; -rou ~rx~rx~lov 'tEA<-rrxk Proclos,
in Timaeurn, 25. Unu bas~o-reliefu de bronzu d'in moseulu de la Berlinu, (vedi Mon. ined. de
l' Inst. arch., t. IV, pl. XXXVIII, Nr. 1; Archaeologische Zeitung, 1854, pl. LXV, Nr. 3; Mem.
de l'Acad. des inscr., nouv. ser., t. XX, 2 part. pl. VII, Nr. 6) ne presenta. unu dieo calare in costamu phrygianu, cu o secora in mana, cum calca. peste corpolo intinsu a.llu unei femei. D. Le-
www.cimec.ro
3311
normant., (Revue mcheol., N. 8., XXIX, 50) vede in ellu pre Men-Sabazius. Pe monedele imperiale alle Trapezontei Men calare intre Hesperus si Phosphorus, e insocitu in exerga de sierpele lui
Sabazius. Vedi Archaeologische Zeitung, 1854, pl LXV, Nr. 1
(348) D'in acesta cauda ea se numii. s1 ot:\.oy;(o,. Vedi poetolu Cratinus care a pusu pe scena ooltulu Bendidei in comedi'n sea femeile thrace Elp~:nt representata cotr~ 44:3 a.l. C. (Meineke. JJ'ragm
comic. gmec. t. II, p. 61).-Suidas s. v. 10..oy;<_o~.
(349) Cf. Plut. de orac. def. 13.
(.350) J.enormant, art. Bendis iu Dictionn. des antiq. giecq. et rom., ed. Saglio et Daremberg.
(351) Hesyeb. s. v. 'AO(J-~'ou x6p1J.
(:l52) Valckenaer ad. 1heocrit. II, v. 34.-Preller. Griech. Myth. ed. III, v. I, 626, 6116.
(353) Eurlp. Rhes. v. 970-973; inscriptiune ap. Henzey , Mission. archeol. de Macedoine
p. 128.
(354) Ua inrudire manifesta intre Bendis thraca si Axiokersa, Proserpin'a mystereloru de la Sarootraka, ne duce d'a dreptoln la religiunea Cabirica, care a lasa tu ore-cari urme printre anticuitatile
Daci ei.
Fora a ave intentiunea sa tratamu aci pe largu cestiunea cultului cabiricu (1 ), ne vorou margini
la cateva trasuri necessarie pentru intiellegerea unei serii de monumente cabirice care se gasescu
cu deosebire in regiunea Dunarii de josu.
Acestn cultu a carui origina trebue cautata in Asi'a-mica, si anume in religiunea phrygiana
(Cybela Sabazins) consta in urmatorele : Ua mare divinitate femeiasra ce se p6te compara Terreimame, Cybelei d'in Phrygi'a si Ida, Demetrei si chinru Aphruditei, cu facultatea de a se duplica
intr'ua dualitate de mama ( Axieros) si de fiica ( Axiokers~) intogmai
Demet,r si Persephona,
Dia si Proserpina, Junona si Minerva; iara alaturi doui diei barba.tesci, fii ai sei, Cabirii, ,'Joao\ ~J-Y<X
)..ot, ,'Joao\ zp7j<r.ol, ~ao\ ouwx-:ol d'in care -unulu privitu succesivu
Zeus, Hades, Helios si Dionysos
vir,lu, faca cu mama sea pe K<XoiJ-tAo; personifica tu in Hermes ithyphallicu. in Dionysos seu ~!:ros;
care KcioiJ-tAO> la rendulu seu devine barbatulu mamei selle.
Cu timpulu cei doui cabiri se asimilara Dioscuriloru (2) devenindu Dioscuri-Cabiri, pe cari ua. serie
ca
ca
(1) Vedi Prell.er, Griech. Myth. 1!1 ed., l p. 606-709 Die Kabiren und Kal>irmysterieK. Freret, Acll<Umi1 dM
imer. et bellssleltre&, t. X:lVII, p. 12 seq.- 1. D. Gnigniaut, &Ugions de l'antiquile, trad. de J'allem&nd, t. Il,
troisieme partie, Paris 18,~, p. 107l notos - K. Barth, Di Kabirm in D.ulschland, Erlang 1830, }'. Lenorma11t,
art. Cabiri in Dictionn. des anliq. grecq. el romaines, p. 7o~-171. D. Al. Od bescu a adunatu unu pretiosu materialu asupra cestinnei ai astepta.mu de 1& studiile d-selle. totn-d'a.una. consciintioBEI si solide , lumini noui asupra
unui pnnctn d'in calle mai complicate d'in mythologi'a. gr8c&.- D-sea & bine~voitu eij a.ma.bilitatea.~i cunoscuta a ne
comunic& mai multe dt~semnori dupa monumentele c=lbyrice despre eari vorbimu in not'u. 35-!-.
(21 Vedi in,criptiunea d'in .lthen.< ap. Groter, p. 31Q. 2, in car unu individu intitula tEp<u> 8awv 1\hy!.:\.wv,
~toax6pwv Kcxpalpwv.-ldem Conze, Reis auf den Iseln des thrak. Meeres p 91. Keil Philol. Suppl. 2, fi~8 - 604,
care citesc incriptiunea: 8ool (J-<ya:\.ot, {ho\ Buv01.,ol1 !ax.uppo\1 x01.\ K01.a(J-<1Aa 0\vcx~, Ilft,[ex]ot, i{o1o>, Kpa1o> 1
r7tEpElwv
E!cmE-;6;, Kp6vo;.
www.cimec.ro
28
ra Molis,
de monumente dintr'ua epoca tardia, gasite in Macedoni'a (3) in Peloponnesu ( 4) si chiaru in Egyptu (5) nii arretta in rolulu loru de cala.reti cu imbracamintea. loru obicinuita. de amendoue partile alle unei dieitie, care este de siguru Demeter. Asia de es., pe baso-relievulu de la Stobi in Macedoni'a. (6) s~ vede Demeter hellenica cu unu largu peplosu, cu capulu incongiuratu de unu nimbu,
in mana cu na facla standu intre doui calareti affrontati (Dioscuril. Unulu cl'in Dioscnri are chlamyd'a sufla ta de ventu, si in capu caciul'a in forma ovale , care Llupo legcn,\a era j am etatea ouluimaternelu (7).-Intr'ua sculptura ce decora partea de sustl a listeloru pentru ospeticle sacra te seu m~r,
.'J.iv~E; (8), dieiti'a are form'a unui idolu archaicu, cu calathos pe capu si in ambele mani symetricu
lasate in josu, ramuri de fructe; iar la ua parte si alt'a doue figuri barbatesci in pici ore, cu sulitie
in mana lassate in josu, adica cei doui Dioscari (gemeni diviui). - Pre ua pasta de sticla d'in Museulu berlinesu (9), dieiti'a Demeter (Cabiria' se represeuta pe primulu pla.nu (10) in facia, cu capulu
coperitu de unu velu; standn pe unu tronu, cu inanele ntinse plangetore; de ambele laturi alle
selle, cei doui Cabiri, fii ai sei, calari, in mana cu sulitie ce porta in verfu cote unu sierpe (11);
iara la pici6rele Demetrei cadavrulu intinsu allu unui allu treilea Cabiru. In allu douilea planu
se vedu cei trei Cabiri asiediati la unu triclinium spre ospetare, fiindu numai doui din ei armati;
inaintea loru este ua massa, si in juru totu feliulu d~ symbole, unu cocosiu (sacrificiu infernalu allu
lui Sabazius), unu leu (symbolulu mumei de la lda, asimilata Demetrei); d'asupr'a acestui'a unu
pesce, mai departe - unu vasu de beutu, unu sierpe ce se ridica in susu, ua cisto. mysticD. si pre
dens'a ua amphora. In a.llu treilea planu, care are de subiectu invierea Cabyrului, se vede Cabiria;
inaintea ei, ua forma barbatesca cu masc'a unui oerbece, si impregiuru symboluri diferite: capu
de animalu, cercu, cosiu (destina tu de si guru a pastra phallusulu Cabirului U!Jisu) ( 12).-In museulu
nationo.lu d'in Pestha se pastredia trei monumente cabirice: doue placi de plumbu gasite la Sirmium (Mitrovici si Vukovor) (13) si ua. placa de petra, in Transilvani'a, Compositiunea subiectului
pe celle doue d'anteiu este apr6pe aceiasi. In primulu planu se representa s6rele esiudu d'in Ocea.nu;
mai josu, doui callareti afrontati, cu mantia suflata de ventu, cu man'a ridicata in susu; intre ei ua
femeia in fa eia tinendu cu amendoue manile ceva intr'unu siortiu; la estremitatea stanga, unu acolytu avendu coifu phrygianu pe capu, sulitia intr'ua mana, si paved~'a ntr'alta; la cea drepta ua
femeia cu man'a in susu, ca cnm aru blestema seu profeti. Calaretiulu d'in stang'a calca peste unu
pesce, cellu d'in drept'a peste ua figura umana resturn~~:ta (pe un'.a. d'in placi ansa. se vede totu pesce);
ua stea lucesce peste capulu fie-carui calaretiil.-In allu douilea planu trei persone stau la ua masa;
in stanga loru ua figura de omu cu capulu de berbece si unu arbore de a carui craca sta sptmdiu(S) Bffl.fl archBol. juillet ten p. 40.
(4) Ann, de l'inst. arc/o. 1861, p. 81 pl. D.
(5) 1'1. L'bote, Lettreo d'Egyple p. n.
(6) Beazer et Daumet, Miss. archeol. d. Macidoiue.
(1) ldem p. 837.
(8) 1. e. la not'a 857.
(9) Denkmller, Forschtutgett uttd Berichte als Fortsetsung der Archaeologischen Zeitung, berg. Y. l!duart (lerhardt,
J, jabrg. Berlin 1849 pl. VI Nr. 9.
(10) Vadi tab!. N, fig. 7.
(11) Acest'& nu este de confundatu cu stgulu dacicu, si cu cellu obicinuitn mai tardin in armat'a romana (dracot
Veget. de re milit., ll, 13) cum preeuppnne Tolken (ap, Gerbardt J, e. sub nota 364). Gerbardt vede mai correctn aci
unu indiciu co prin uciderea. unui cabiru s'a ucisn si unu sierpe.
(12) Ttilkeu, Veueichniss d.r Kngl. Preuss. Gemmensammlung, III, 239, p, 114, seq., si Gerhardt, 1. c. colon'a CO,
(13) CimeleotAicea Musei Nalion. HungariaJ. Bn<lae 1825 p. 134 N 5 ~. Ha placa s'a publicntu do Ant. llalcNJky,
in T11clomanro8 G11ujtemmy, Pestba 1817, caietnlu 111, P Gl-65.
www.cimec.ro
SS7
Atartis si Hermes. Molis d'in Hesychios (355), dupo esplicatiunile d-lui Tomaratu unu iepure pe care unu omu iln jupoie seu spinteca. La drept'a commesseniloru auntu doui 6
meni ce-si dau man'a ca cum s'aru desparti; unulu d'in ei p~re a spune prin gestulu seu co se duce
la cele trei persone, seu pare ca le aretta cum ospetedia. - In allu treilea planu, unu tripodu cu
pesce d'asupra, na insecta, unu sierpe ridica tu cu capulu catre unu vasu cu doue a.nse ; unu leu si
unu cocosiu. Uadrulu ntregei representatiuni este forma tu de doui stalpi cu ua arcada, care are
de na parte si de alta eate unu sierpe incolacitu cu aripi. -- Pe placa de piatra t14) avemu mai
anteiu doue busturi (sorcle si lun'a), la midilocu, unu vasu spheroidalu, intre doui sierpi cu capetele indreptate cotra gur'a lui. Apoi mai josu, unu calaretiu cu ceva indistinctu in mana, calcandu
peste unu corpu humanu; la stang'a, doue versone, iar la drept'a trei; d'in acestea prim'" are ma
nele pe pantece: a doua, ua mana la nasu. :\r cea d'a treia, po,rc-se unu acolytu, tine ua facla (?).
In uliu treilea planu: doni omeni, unalu tindiimdu man'a spr~ unu trunchiu, altulu spre unu ob
jectu pusu pe unu tripodu.-Unu altu basso-reliefu de marmura aflatu la Apulum (!Iba Julia) si
pastratoru adi in museulu Bruckenthal d'in Sibiu (nalt. 0,38, lat. 0,!31) representa unu calaretiu
barbosu cu mantia falfiinda, cu tiurca in capu, in mana cu unu obicctu (pare-se unu rhytonu seu ua
arma impungetore mica), calcandu unu corpu umanu; in fatia callului ua femeia invelita pe obrazu;
la stang'a unu acolytu (se vede numai 11nri picioru, marmar'a fiindu sparta), iar la drept'a ua femeia, de sig11ru acolyta. Mai josu, de la stang'a spre drepta : leu, berbece, tripodu cu pesce, eratem cu rhytonu d'asopr'a, aquila cu cioculu spre cratern; capu de berbece, unu cosin seu syriox (?).
In planulu de susu, bustulu Sorelui seu Lunei ; cadrulu este ua edicula boltita, cu doui slerpi pusi
fa tia. in fa tia peste bolta.- Pe ua tablitia de bronzu gasita in 'rierr'a-Romanesca (collectiunea
d-lui C. Bolliacu) avemu de asemenea numai unu ca.laretiu cu ua cupa in mana; inaintea callului,
oa figura cu capulu
berbece; d'asupra acesteia. unu pesce; la stang'a unu altu capu de
berbece si unu acolytu cu ti urca tinendu unu rhyton. Susu ua edicula, si doui sierpi cu capetele in
josu.- Ua rondella de plumbu gasita de asemenea in Tiarra-Romanesca (aceiasi collectiune) representa : doui calareti affrontati; intre densii . ua femeia intindiimdu cote unu obiectu la amendoui
caii; sub densa : unu tripodu cu unu pesce; langa calaretiulu din stanga, care calca unu corpu
humanu (?) se afla unu acolytti si unu obiectu indistinctu; langa cellu d'in drepte. unu altu acolytu
cu ua stea d'asupr'a. Mai josu : unu vasu, unu cocosiu, unu leu, si impregiurulu rondellei mai multe
lucruri ce nu se potu deossebi : insecta, ua figura pare-se cu unu capu de cerbu, ceva in zigzagu
(ca unu trasnetu) etc., iar pe primulu planu sorele si luu'a, si unu sierpe. - Pe ua alta placa de
bronzu descoperita totu in 'l'iarr'a-Romanesca (collectiunea d-lui Majoru Papazoglu) cei doui cala
retia.ffrontati a.u tiurca pc capu; sob ca.Iar~tiulu" d'in drepta se distiogu urmele unui corpu lungitu;
cellu d'in stanga tine uuu sierpe in verfulu unei sulitie, si calca in pici ore unu cadavru; ua femeia,
pe capu cu unu felu de calathos sta cu bratiele ntinse intre ca.Iareti. La.nga capulu callului d'in
stang'a este ua !tea; laoga allu cellui din drept'a ua semilnna. Mai josu : trei vase, unu tripodu
si trei objecte ca niste inele, si pe ultimulu planu : asinu. leu , cocosiu, vasu (?) corax (?). S.uso, o
edicula, doui sierpi, si bustulu sorelui si allu lunei. --In fine, museulu nationalu de anticuitati d'in
Bucuresci posseda trei monumente cabirice, gasite in Romania : na placa de bronzu si doue de pia
tra. Prima infatisiadia unu calaretiu cu tiurca, calcandn peste unu omu lungitu ce porta ua caciula
de aceiasi forma tiuguiata; ua femeia imbracata intr'unu lnngu peplosu, cu velu pe capu, intinde
mana spre callu; la stang'a unu acolytu tinenilu ua capetina de omu, in drept'a unu al tu acolytu cu
capulu intorsn spre femeia; apoi, unu pesce, unu capu de cerbu, pa iru urci6re si unu obiecta indistinctu. Doui sierpi mari formeadia ua bolta.- Pe cea d'a doua placa suntn doui callareti afrontati
cu tiurci mari tiugniete, cu eate unu si8rpe in sulitia, despartiti de ua femeia ce intinde bratiele spre
uc
(14) P~te sa lla aceiai de core vorbesce Noigebnuel', naci<n a>os tlw
Kronatndt 18~1, Nr. 67, si in Builet. del!'lnst. cwch. l868 p. 165.
www.cimec.ro
338
schek(356) aru correspunde dietii mortii; Atartis, dieitii focului, adica Hestioi hellt:-
densii. Calaretiulu d'in stanga calca peste unu corpu humanu; la estremitati, eate unu acolytu; mai
jos a, unu tripodu cu pesce. Pe allu doailea planu : cinci figuri, unu leu si unu obisctu indistinctu;
capetele sierpiloru se intalnescu spre gur'a vasului.--Cea d'a treia, este unu fragmenta reprodasu pe
tabel'a U. in care se vede numai unu singura cabiru calare, cu manti'a suflata de ventu, in capu cu
caciul'a phrygiana, si in mana cu suliti'a de care staalipitu unu sierpe cu capulu ridicatu spre sting'a;
susu spre drept'a este bustulu unei persone, pote sorele ori luna, iar mai josu la spatele cabiralui ua stea. radianta. Sub piciorele calRlui a fostu de sigaru unu corpu umanu, care a peritu impreuna cu restula basso-reliefului. (15)
Pentru intiellegerea tatulora acestora monumente cata sa raportamu unu mythu ce gasimu la
lulius Firmicus Maternlls despre Corybanti si despre mutilatiunea lui Attys, identicu cu cellu despre mortea lui Zagreus : In sacris Corybantum parricidium col!itur; nam unus (rate1 a duobus
interemptus est , et ne quod indicium fmternae mortis aperiret , sub 1'adicibus Olympi montis a
pa1ricidis fratribus consecmtur .. . Hic est Cabirus cui Thessalonicenscs quondam cruento cruenti.s 11anibus supplicarunt (16). Clemens de la Alexandri'a, rapportandu acelasi fapta adaoge: Voesci tu sa assisti ca epoptu la mysterele Corybantiloru '? Coryba.ntii erau trei frati; unulu d'in ei
fu ucisu de cotre ceillalti doui : acesti'a. invelin<lu capulu mortului intr'ua materia de purpura
( 'fOLVtltLiit), ilu dusera pe unu scutu de bronzu ca sa-lu ingrope la polele muntelui Olympu, dupo ce
l'au coronatu .... Preotii mysterului, ce se numescu Anactotelestes ( 17) ( :inY.-;o-;e)..icr,ett) oprescu manca.rea radecineloru de ~elina (criAtvov), fiindu-ca, spuuu ei, acesta planta ('ste esita d'in sangele ver
satu pe pamenta alu Corybantului omorita (18). Numiti pre Corybanti Cabiri, si aveti mysterulu
cabiricu. Cabirii au omori tu asemenea pe fratde loru; insa , de asta data, ei punu intr'ua ci sta ,
phallusulu lui Dionysos, in loca de capulu aeestui'a. Nagutiatori de ua noua. specia, ei ducu in Tyrrhenia asta marfa preciossa, si.acolo acesti fugari deschida ua noua scola respectabile de religiune,
nvetiandu pre Tyrrheneni sa adore unu phallus iatr'unu cosiu.
Acesta fabula formeadia unu subiectu obicinuitu de representatiune si pre oglindile etruscc
(cam de la a dou'a jumetate a secolului allu lV-lea pene la allu III-lea seculu antea eei crestine",
cari ne arretta tote fasele mythului intr'una chipu mai completa de cotu scriitorii de mai susa. Pre
elle se vedu: Cei trei frati Cabiri intr'ua asociatiune pac'nica si amicale; apoi, uc:derea unui'a de
cotre fratii sei; apoi invierea lui de cotre Hermes, si in fine theogami'a lui, dupo ce a inviatu (19).
Cabirola inviatu se adora si singoru, la Thessalonicu in Macedoni'a (20) si in Phrygia. Sulitia cu
(lfi) Alte ropresantatiuni ce a ar putea rapport 1~ cyclulo abyricu sun tu: . Lajard, Culte d Vellus, pl. XVI
fig. 3 : - 2 cala.reti; uo. femeia. intre d~nsii; dona stelle; o nu capu de omu, tripodu, c~pu de berbece, ca pa, pesce.Bartoll P. S. "lluseum Odescalchum: doui calareti cu snlitie, desparti Li de ua femeia; sub fie-care eate unu cadavru petrunsu de sulitie; doui sierpi formeadia ua bolta- Xontfaucon, l'antiquite expliquee et reprosenUe en figures, t. Il, pl. ILV: doni callareti afrontati calc&ndu eate unu cadavru; bustuln sorelui si allu lunei; o pasare;
dooi acol:vti; unu vasu, unu miel o si doni sierpi.
(16) D1 ~ror. ,rojan. relig. p. 23.
(17) Oomp. 'Avetxn~, nume applicatu Cabiriloru si Diosouriloru.
(18) cr Aruob. .tdv. gent. V, 19.
(19) Vodl Lenormant, 1 ~. p. Tn.
(20) Laotant. d1 falsa relig. l, 15, 8. Clem. Protr. p. 16, lut. Flrm, p. 15, Orph. H. 89; eomp. Lobeok, Aglaophanous, I, 2fi7 sqq.
Pe tab!. lit. V, Nr. 1. am reprodusu ua mic stela de marmur~ (nalt. U c. larg. 59 o.) d'in Museulu Luvrului,
adusa de la biserie'a d'in Oritini, apropo de ruinele cetatii Pelinna seu Pelinnaeon in Thesali'a, do eotre d, Heuzey
(Miu. arch. de Mac. pl. 26 Bg. 1). Calaretiuln, cu eblamid'a ridicata de ventu, ~u zli. ei cu cc.~ in form'a bonetalui phrygia.nu, representa. de sigura unu herou cavalern, unu dloecuru-Ca.biru, asia. cum ee obiclnui& la ftnea. peria ..
dei arehaiee n fie representatn- - Cultulu Cabiriloru, originariu d'in Samothraca s'a respanditu forte de timpuriu
in Uacedoni'a, mentin&ndu-se pene la finele imperiului pag,.nu, cum atteeta Lactantiu si Firmicue M~>ternus.
Summo. veneratione coluerunt .... lllaeedone Cabirum (Lactantlu, Instit. 1, U) . Hunc eumdem (Corybantem) Jl!a-
www.cimec.ro
839
nice (357); Hermes se adora numai de regii Thraci, cari jura pre densulu singuru,
crediendu co se tragu d'in n~mulu lui (358). Ellu era d~ro parintele rasei regale
thrace, precum Teutates era allu Galliloru, si Wuotan allu Germaniloru.
In lipsa de alte probe aru fi cu totnlu hypotheticu de a considera aceste divinitati
adora te si de Geti. (359).
sierpe, ce Cabirulu tine in mana, este unu symbolu allu dieului. Se scie co sie"rpele in symbolic'a
Asiei apartine tuturoru divinitatiloru siderale si planetare, prin urmare si Cabirului phenicianu
(Eschmtm) adico callu optulea (21), care ca descoperitoriu allu remedieloru medicinei fu adesea asimilatu de cotra Greci cu Asclipios 122), celu cu simbolulu sierpelui. - Este de admisu co ua data
cu asimilatiun~a Cab:rilora d'ia insulele marii Thraciei cu Kabirim allu Phenicieniloru s'a introilusu si acestu symboht. Steau'a radiata ce se mai vede pe monumentulu de la museulu bucnrescenu
6gnreadia ca symbolu allu Cabirului ucisu si pe ua ogl;nda etrueca alaturea cu scmilun'a (23) cum
si pre basso-reliefnlu dieului Carthaginei Eschmun descoperitu in Algeria. (24)
(355) Choeroboscus Anecd, ei!. Bekker 3, 1192.; MEvlit; i\lo1> 'A-=O<p-:1; -:O<U':O< oe Et'J<V 0'/~fLO<":O< (;(Xtp.<J'Ilt)'J
~~p?J: 8p~~l'J.
(356) Bosal. u. Bntmal. iu Sitzungsbericht der K. K. Akad. bd. XL, 355, Wieu,: Darin ist
:\baL; Nebenform von H<vo"i;, 'A-::.p-:"i; ist die SchUtzgottin des Herilfeuers, l\1").1; vielleicht Todesgottin. 'A-:O<p-:1; anlintcsce prin sunetu pc '.\-:&pp:t; si ':\cr-:!<p-:r1 syrien~. Acelasi sufixu 1; se rega-
(358) V, 7 : cot OZ p~crtA{a~ ~.dr;r7w, ;;:i:p~~ -:t:J'I iAAcvv ;;tJA.tr1:-ilu'J, a(3uJ:a! 'Epp.dr1v :J.7.Ata:~ {)-.;f.")J, xa:l
p.c,Uvav ~o~":ov, 1..al AEyCJ'.Jcr~ ye:yovEva.t ti7:0 Epp.ir,) Zhlu-:o:J~.
(359) Monumentele epigraphice si sculpturale d'in Thraci'a d'in pcriod'a greco-romna, afara de
p.'Jl.lou'l't
divinitatea de unu caracteru generalu admisa in pantheonulu thracu 1\tpo; ~po;, heroulu thracu (despre care vedi mai susu not'a 245), si de eate-va epithete ethnice ra .\O<-:OfL1J~6; si ',\A'J"lj~o; date lui
Apollonu (ap. Dnmont, Nr. 33. 62 d, A1chives des miss. scientif. 3 serie, t III) ca 'Ap-rO<X1J~Ij
datu Herei (id. Nr. 78) care la Thraci se mai numia "Hp0< ~1j<nuviH; (Nleaml. Theriac0; schol. 460),ne procura numilc anco a catoru-va divinitati streine pantheismului classicu, si eari, pene la proba
contraria, se potu lua dreptu divinitati thrace. Asia. doue inscriptioni aflate la monastirea Treskavet.u in Macedoni'a de d. Heuzey (op. cit., p. 319, inscript. Nr. 125-1:.!6) suntu dedicate lui Apollonu Oteudanos, seu Eteudaniscos, nume ce se pote compua cu dieulu scythn 0!-;;ia--po;, pe
care Grecii ilu asimilau asemenea lui Apollonu (Horod. IV, 59; cf. Ile~ychius fot-:6aupo~; C. I. Gr.
Nr. 6013).
ced-nnm colit stulta persnasio. Hic est c&birns cui 'fhessalonicenses qnonda.m crnentis utan.ibns snpplicabant.
(Firmio. lllaterous, cap. Vlll). Despre n& inscriptinne cotra KO<~Elp'f' XO<t 7tO<t!i't KO<jk1po~ aflata la Qlynthn vedi
Abbe Duchesne et Bayet., ,llission au mot Athos, in Archives des Missinn.s sciontifiquos el Litterairos, troisilme
serie, t. III, p. 271 Paria 1876.
12ll Traducerea pheniciannlni Sancboniaton p. 38 ed. Orelli
(22) ldem idem. - Yedi dieuln ca.rth&ginesu Eschmun pe unu basso-relievn gasitu in Algeria. ap. Rovuo tsrcl&iolo
giquo, ! serie, t. VI, p. t~, !ir. f , - Daremberg et Sagllo Dictionn. des antiq. grecq. et rom. p. ns.
(23) Gerhardt, Sechsaehnts Programm .rum Wi~tckelmannsjtst, 1856 P 13 oi pla.nsi'a; Etrusk. Spieg. pl. <)'LV ;
Daremberg et Saglio op. cit. p. 771. fig. g12.
(34) Vedl nota de iu&n 22.
www.cimec.ro
29
La unu poporu c Getii, cari cred~u atatu de puternicu si cu hotarire in dieii protectori ai loru, se intiellege lesne in:fluenti'a nemarginita si prestigiulu de care trebuia sa se bucure preotii, in afacerile religi6se ca si in calle politice, c unii ce in-
trau in lumea. lucruriloru occulte si in comerciu cu dieii. Strabone, dupo cum vediuramu, arretta. pre insusi Zalmolxis c fundatorulu acestei autoritati theocratice, de
la densulu datandu la Geti si Daci Msociarea pontificelui supremu la crma tierrii,
Ecco aceste inscriptiuni :
ATT.OA /\.O.N10
TE'YANn
TcpAAOYIO[
ANTirONOY't'
1O c A TTO A O
A .n PO c' E Y?.. AA E
NOF
ETO'iC =:~
<1>AAOV!A
NE!I<H NElkAN
~pOYATTOA
AvJNIETEV6.
AH l [{<WEV )( HN
'Ar.6AwYt
'OmloetviiJ
T11:o<; lllAaollw; 'Av-;ty6vou uto<; 'Ar.oU6owpo;
EU~cl!J-EVO<;.
i-=ou<;
Lui Apollonu Oteudanos, Titus Flavius Apollodorus, fiiulu lui Antigonos, dupo votulu datu.
cln annulu 260, Flavia NeYca, fiica(?) lui Nicandros, lui Apollonu Eteu<laniscos, ex voto.
lu alte inscriptiuni totu d'in Thraci'll gasimu : 8eo<; ~ouperli'hi> (?) (Dumont, 1. c. nr. 2); Deo '
i\lr,ou~e1 (Domont, nr. 28, nume thracu, comp. l\17joet, fiica lui Cothela, capulu Getiloru [Ath. XIII,
Nr. 557]; M~ooxo<;, regele Odrysiloru [Xen. Ann. VII, 2, 32]; l\Ir,ooa5:or,;, principe thracu, [Xen.
Ann. VII, 1, 5]; i\I>jo6aaxw>, principe sarmatu [Polyaen. 8, 56]; i\la1oot poporu in Thraci'a [Ptol.
III, 11, 9]; :\lr1 ~Eil<;, nume thracu [Dumont, Nr. 2]); Zeu<; Reaoupoo<; (Du'llont, Nr. 72a; comp. lleAAoupo<;, Proc. De Aedif. 4, 11).- Vadi si Fick in Beitriige, VII, 381-382 despre numele lui :.\la~<u<;,
dieu supremu allu Thrs.ciloru, identicu cu dieulu gallu Mogontis si cu cellu la tinu Maius. Orelli, 5637.
www.cimec.ro
841
impartirea tronului intre rege si unu Dumnedieu ~s6~ (360), adica unu pontifice
rege-profetu. Platone, care ne da primulu testimoniu despre esistenti'a regiloru la
Geti numesce pre Zalmolxis rege (361) ca si Jordanes (362), opiniune ce denota mai
multu loculu insemnatu ce ave in statu sacerdotiulu getu mai influente multn de
cotu la natiunile civilisate contimpurene. (863)
Nu scimu anume deco cast'a preotiloru geti numiti in fontanele grecesci tspsi>~ (364)
si "(Oljc;;. se compunea d'in mai multe categorii. E de presupusu anso co acei Thraci
despre cari scriitorii vechi (368) rapporta co traiau fora femei, nu mancau carne,
erau tinuti la mare stima ca niste drepti si sancti, si se numiau KtfattXt adeco ccuratii~ (Comp. Iit. skysta-s curatu, v. slav. cisti cnratu) seu separatii:~> (de la radecin'a skidh a separa) constituia ua cathegoria preotiasca scutita de sarcini, deco nu
cum-va acestu numE~ n'ar fi genericn, rP.ferindu-se la intreg'a classa a preotiloru.
Ei se puneu in directa communicatiune cu dieulu a-tot-putinte Zalmolxis prin
cote unu curieru ce-i t,.imetea la fie-care cinci anni cu sciri despre tierra Ioru : unu
(360) Mo; Strab. VII, ll, 5.
(351) Charm. 156 D : Zf<p.o/..t~, b ~p.{,<po; ~amA<u~, .'ko; ?:Jv, J..iya.
(362) de reb. Getic. c. 5: in prim'a parte Scythiae - J<'ilimer regem habuisse uoscuntur, in se
cundo, id est Daciae, Thraeiaeque et Moesiae !lolo Zamolxen. cf. nota de susu 300.
(363) D' .!nville Memoire sur la nation des Getes ct sur le Pontife adme chez cette nation, in
Memoires de l'Academic inscr. XXV, :l5--47.
(364) Strabo, p. 2!)7.
(365) Possldonlus ap. Strabo p. 296: Possidonius rapporta co Mysi s'abtinu prin scrupulu, de
a manca totu ce are viatia, si prin um1are, animale; coei se hranescu cu miere, lapte si brimdia,
si d'in asta pricina ei suntu socotiti ca 6meni religiosi, si li se da numele de Capnobatae. Ellu adaoge co, printre Thraci, se afla omeni cari traescu fora femeir si cari sun tu cunnoscuti sub numele de Ctista1J (x-:i~-=~;), si ii tinu de pers6ne consacrate divinitatii, si ii lasa sa traiasca intr'ua
rleseversita liniste.)~ Aiy2~ O -:ou:; i\I:.J~oL~ 0 Hocrc;~O(~wto<; xo:l p:1Ux(J)\J a.r:.E/~tr;-:~t xe~:\ t~oi~~ta:v, Ot2t O~
-:o~-;o x~t &pzp.p.i":f!) J' p.zAt-:t o~ ZP~~&cu X.tl't y&A(!X"tt x~'t -::.tpil ~cO'r:o:; xo:{f ~O':J)'.lo:v. Otl: os -:oU-:o xo:Ae.ta-&cxt
{ha~z;j{(; -:< u\ "-~T:'Ia~&:-~; zi1~t ili :-tv<>; ;;wv f-lpq:xiol - 1\:-i~-=~; etc. Bessel, de rebus geticis. p. 54
si 56 presuppune ua confusiune la. Possidonius intre x-:icr:-<>t si i1:Xp; ai Scythiloru (Herod IV, 67 :
o[ <ivopoyuvot 't~V 'A"po~b,v cryt AiyoU!Il JL<X'I';'ll(~'l ~OUV<Xl) seu euvoily_ol (ap. Hyppocr. de aer aq. loc. 1
561 sq. ), ce se adora de cotre Scytbi ca demoni tut.elari, cum si intre x<>r.vo~"'"' si Scythii cari obici nuia, ne spune Herodotu (IV 75), ca intrandu sub nesce acoperisiuri de psla, punu sementia de
canepa pe petre roite in focu; si candu acea sementia incepe a arde, ea respandesce unu furou
mai tare de catu aburulu bailoru d'in Grecia. si Scythii, ametiti de acea abureala, se pnnu pe
urlete. Acest'a le serva loru de baia. (Cf. Herod. 1 20:1). Pape (Gr. Lexik. s. v.) propune a se
scrie xotr.vo:t&-:r.; seu mai bine xot;;vojjo:r,; cari devora fumulu dupo altii cari calca in pici6re furuulu, adica cei cari se abtinu ite la orice alimentu preparatu la focu (Kuhn, Observat. in Diogen.
Laert. lib. IX, segm. 18) seu cei cari se hranescu cu fumulu seu vegetarianii (Gooss. Archiv.
des ver. (u1 Siebcnb. Landesk. N. F. XtV, 123). Compara Pompon. Mela (de situ Orbis lib. Il cap.
2 : locuitorii Thraciei nu cunosceau usulu vmului, ci co, ~ancandu, ei se asiediau impregiurulu
focului, arruncau pe jaratecu nesce scmintie, si prin mirosulu Ioru desteptau intr'insii ua veselia
analoga cu a betiei. Cf. 1. Grimm, Geschichte der Deutsch. Sprach. 1, p. 819.- Roesler, Einig.
ub. d. Thrak. (Zeitschr. f. oesterr. Gymnas. 1873) vede in cuvemulu K<>r.vo~i,t; pe sskr. kapi, kapilas, lit. kvapas, aburu.- Amintimu a.nco co affinitatile religiun~i gete cu orphismulu facea pote a
se atribui poporului getu acea puritate de moravuri.
1
www.cimec.ro
842
omu allesu prin sortiu .si ucisu intiepatu de sulitie (366). Acestu obiceiu barbaru alin
sacrificiflloru umane, ce ne 'ntempina de ua potriva la mai multe pop6re alle anticitatii, la Hebrei Phoenicieni, Puni, Rhodieni, Creteni, Pela.sgi (367) Ct>lti (368) Germani (369) Greci (370) si Romani (371)-la acesti a abia desfiintiandu-se legalrnente
in annulu 97 nainLtla erei n6stre (372) - , se pare co era la Geti anco in vigore in
timpulu lui Herodotu, dupo cum resulta lamuritu d'iu textdu mai susu citatu (IV,
94), si co se prelungise potJ pene 'o timpulu lui Ovidiu la Getii d'in stang'a Dunarii (373), fie c immolatiune impusa, fie c sacrificiu voluntaru allu victimeloru
exalta te prin beti'a martyrului. Cu timpulu anso moravurile mai imblandin 1u-se
se pare co asemeni jertfe sanger6se luara capetu, prin instituirea unui oraculu ru
sarei n'a de a midilocf relatiunea Cerului cu pamentulu, si de a d unu respunsu
my.:~teriosu intrAbariloru unei multimi orbita de fanatismu. (374)
Despre preotii geti se mai raporta co era intrebuintiati si ca ambassadori si midilocitori de pace. Imbracati in haine albe si largi, isi iodepliniau soli'a (375) cantandu d'in cytare, de siguru c si ambassa~orii regiloru Galliei. cari obicinui, dice
(366)Herod. IV, 94.
(367) Tote aceste popore jertfea lui Saturn, representatu ca Baal. seu Moloch, copii si chiaru
6meni. Vedi F. W. Ghlllloy, d. Menschenopfer d. alten Hebrer, Niirnb. 1852.- Dr. H. Oort,
Der dienst der Balim in Israel Leyden 1864. 8. ldem, Het menschenoffer in Israel. Haarlem
865. 8 ; - Daomer, Der Feuerund Molocdienst der alten Hcbriier. Braunschweig 1842. Frledrlch vou Hellwald, Culturgeschichte in ihrer Naturlichen Entwicklung bis zur gegenwart,
Il aufl., 1 2?.7, Augsburg 1876.
(368) Caesar, Bell. Gall. VI, 16, 17. Strabon, IV, 4, 5.- Pompon. Mela, 111, 2. -Sopater
d'ln Paphos, citatu de .\tlt~neu, IV, 16.-Cf. Eruest Desjardlns, Geographie historique et administrative de la Gaule Romaine, Il, 522 seq., Paris 1878. - Mommsen, Roemische Geschichte
ed. 6 a, t. III, 241.
(369) 1rngrlm Ionoe, C1imogaea sitJe rerum lslandicarum libri III, Hamburg, 1600-1650.
- )lallet, Int1oduction a l'histoire du Danemarc, ou l'on tra-ite de la religion, des moeurs et
les usages des anciens Danois, Uopenhague, 1755.
(370) Schaathaoseu, Ueber Menschenfiesserei un--_Menscltenop{el'. (Archiv fur Anthropolo,qie. 1871. 3. fasc.)-Tylor, Anfnge der Cultur, II bd. p. 403.
(371) llommst>n, Bomische Geschichte, Berlin 1874, edit. 6, t. 1, 172; 1, 554; 11421.
(372) Pllnlns, XXX, III (1) : DCLVII demum anno Urbis, Cn. Cornelio Lentulo, P. Licinio
Crasso coss., senatusconsultum factum est ne homo immolaretur.
(373) In acestu sensu Rilsier, Das vorromischc Dacicn, Wien 1864, MUllenhoft', art. Gcten in
Encyclop. v. Ersch u-.td Gruber. - Versulu anso d'in Ovidiu, ex Ponto, IV, 9, 84 : fiat an humanum victima dira caput nu e atatu de hotaritoru pentru a admite sacrificiile humane la Geti in
l:'poc'a candn ocupau deja rip'a stanga a Dunarii.
(374) La Bithynienii thraci cari emigrara. spre Asi'a mica, se afl unu oraculu allu lui Ares.
Arrlau, fragm. III 594 : i<IXL "'"IX' rr.IXf a.J~o1; I.P'1a:f.po" Ap<o;.
(375) Athenaeus (d'in Theopomp) XIV, 627e: vorbindu despre preotii Geti cari tratau de p<~occ
cu regale macedouicu Philippu allu douilea : rr.o'AAo\ o< xo:[ ~,;;,, ;1xp~:ipwv ~o:' ir.lxl'jpu>:<iiX~ rr.oo~~~IX! 1m:'
2UA.W J xetl x.t&.:ipCt~, XCitet7tcx6vov:a.; i:Wv ~WJ.11tlfJl'J -:Ctt; f;.~zO:~. rE-:ett xt&~p:u; EzoiJ:F..; :<Ct't xr&Ctp[~ov-:~; -:~; Er.lX')pUXoiiX<; rr.ooi:iv:IXl.-Stepb. Byz, s. v. I'i~IX.-Cf. [Jntarch, in vita Demet. l!J : Ol ~xull-IX! rr.ivov:<;
xo:t p.<lhax6p.<"o! r.1Xp1X}<XAAoua :~; v<up:., :ow ~o~lV. -- Cf. Grlmm, Gesch. d. d. Spr. 1, 820.
1
www.cimec.ro
343
....
":OV OE fLI'l'O"'J'UVTIV!
'
, ,
Xe't y&p
!cv&yxr;
rw~
~'o ILEV o~v 1a(,,,, -:ou; :Xjlhou; ";W'I re-;;;;v EU'l't~Et; vop.i~;;'l'&O<t ltctp&AO"(OV -::t EfL<fO<L'Itl'), Cf. Herodotu Vli,
.11.; Plutarch, .Alex. 2, 3. si C1ass. 8 Fragm. hist. graec. lll, 293,
www.cimec.ro
Bacchus-Sabazius, si femeile si copillele gPte adoratl pe Zalmolxis cu cantece si dantiori, dupo cum asecura anume Porphyrius (379) si dupo cum resulta si d'in ua notitia la Hesychiu (380). De aci nnea pote co Zdmolxis era veneratu si ca dieitate femeiasca. (381)
B. Dac 1 i
30
Despre religiunea propria :1. Daciloru scriitorii vechimei ne lasa apr6pe intr'ua
completa necunnoscintia. Af6ra de Strabo , care identifica cu totulu pre Daci cu Getii, si nu deosibesce institutiunile, istori'a si crediotiele unor'a dt' alle altor'a, abia
eate-va notitie rasipite prin scrierile lui Vegetius, Flavius Josephus, Julianu, Hesychiu si Philargyrius, si unu neinsemnatu nnmeru de monumente epigraphice permitu
a intrevede ore-cari trasuri principale si caracteristice d'in cultuln si religiunea
daca.
Zalmolxis, divinitatea suprema si universale a Getiloru, aceiasi cu Sabazius, divinitate commnna familiei thrace, precum si dogm'a nemuririi sufletului,- consecinti'a neaparata a cultului Sabazius-Zalmolxis -, nu pute lipsi d'in mythologi'a daca.
Acest' a ormeadia lamuritu d'in textnlu lui Strabo (382), dupo care pontifi.cele dacu
Deceneu s'aru fi retrasu in aceiasi pescera sacra ce o locuise ua data Zalmolxis ,
precum si d'in Cesarii lui Julianu (383), in care Trajanu citeadia religiunea Zalmolxir-a ca unuia d'in calle mai mari obstacole ce ellu intempinase in espeditiunile dace,
www.cimec.ro
845
neu, barbatu fermecatoru, care caletorindu in Egyptu invetiase orecari semne naturale , prin cari
pretindea. ellu a. cunnosce celle divine ; si iJ}scurtu timpu se constitui dieu, precum disera.mu vorbindu mai susu in privintia lui Zamolxis; ia.ru dreptu semnu de suppunere densului e@te co, Dacii
se invoira a. stirpi viile si a trai fara de vi nu.
(388) Polyaen, Stratagem. IV, 1.
(389) Macrob. Saturn. 1, 18.
(390) Cicero, de Le_g., Il, 15 : NovCJS vero deos et in his colendis nocturnas pervigilationes sic
Aristopha.nfilll, facetissimus poeta veteris comredim , vexat, ut apud eum Sabazius et quidam a.lii dii
peregrini judicati e civitate ejiciantur.
www.cimec.ro
23
346
dea pe ,ambele maluri .alle Dunarei, si la sudu pene departe in Thraci'a, Illyri'a si
tierr'a Norica. In ce consta anume anso nou'J. conceptiune a lui Zalmolxis nu putemu scl. De siguru co Dacii nu-i aducen ca Getii sacl'ificii bumane (391); si ua
proba ca ei vede intr'ensnlu pe Zeus a totu puternicu si pe Sora , mai multu de cotu
pre LibGr-Dionysos, suntu inscriptiunile d'in Britanni'a de la Birdoswald si Beaucastle 1 alle Daciloru 1 pre cari imperatulu Hadrianu curendu dupo cucerirea Daciei 1
ii duse acoJo, formandu cu densii ua cohorta numita Oohors 1 Aelia Dacorum 1 care
continua a subsiste in acelasi castru pene in secolulu allu V-lea (392). D'in calle 24
inscriptiuni votive ajunse pene la noi, 21 suntu dedicate lui Jupiter Optimus Maximus (393) si numai un'a lui Marte (394) iar doua lui Marte associatu cu dieulu bri(391) Herodot. IV, 95.
(392) Vedi mai susu, cap. IX, 2, Nr. 29-35, nota 34.
(393) Corpus Inscriptionum Latinarum, t. VII, Nr. 806-826, 975.
D'in acestea reproducemu urmatorele mai complete :
Nr. 818:
Nr. 819 :
1 OM
cou. r.
roM
Nr. 820:
o )1
COH. !. AEL'
DAC. ANTO,
IlAC. GORDI
POSTVM1
niana ....
ANA C.
A tlLI.
r.
RST
ana
C.P. MARC
GALLICVIS
TRIB
adico :
I(ovi} O(ptimo) M(aximo)
Coh(ors) prima Aeli(a) Dac(orum) Anto[niana].
adico:
I(ovi) O(ptimo) III(aximo)
Coh(ors) prima Ael(ia) 'Dac(orum) Gordianac(ui) p(rae)
est....
Nr. 821
roM
1 OM
ET N AVG
COH 1 AEI.
COH 1 ABL
oAcoavm
DAC CVl PR
POSTVHi
GALLIOVI
AliA. C. P.
TRB
PROB AV
GEI'IDVS
'rRIB
a.dico :
I(ovi) O(ptimo) M(aximo) et N(umini) Aug(usti) Coh(orsJ prima Ael(ia) Dac(ornm) cui
pr(aeest) Gallicus tr(i)b(unns).
adico:
I(ovi) O(ptimo) M(aximo) Coh(ors) prima
Ael(ia) Dacoru[m] Postum[i]ana c(ui) p(raecst)
Prob(ilin~) Augendus trib(unus).
Nr. 806
1 OM
COH ABL1A
DACORVM
QVIB' PREEST
AMMONJVI
adico:
J(ovi) O(ptimo) M(aximo) Coh(ors) Aelia.
Dacorum quih(us) pr(a.)eest Ammonius Victorinus trib(unus).
V1C1'0BINVI
'J'JWI
www.cimec.ro
347
tannicn Cocidins (395); de unde urmeadia co Dacii adorau cu deosebire pre Tataalln dieiloru assimilatu divinitatii loru nationale Jupiter-Sabazius (396).
Afara de Zalmolxis, Vegetius ne arretta co Dacii se nchinau si lui Marte, pe care
'lu crede nascutu in tierr'a loru chiaru (397); iara Aufidius Modestus (398) atesta
si urme despre cultulu apeloru : Dacii adico , dupo acestu autoru, obicinui c, inainte de a intreprinde unu resboiu, se ducen la malurile Dunarei, luau dintr'ensa apa,
si bendu, jur de a nu se mai ntorce in patri'a loru de catu dupo ce voru fi ucisu
pre toti dusmanii (399J. Ua alta urma, o constataramu deja (400) cu ocasiunea etyNr. 812
Nr. 808
I OM
I OM
CBO. 1. AElia
orum c.
P. liST
aVRELIVI. PAUl
tn
EIT. IVLIT8
TBIBVtiUS
IATVBNII'IUS
pet'PETVO
TBIBVRU8
cos
(394) lb., Nr. 826.
(395) Ib. Nr. 886. 827.
(396) In Lapidarium Septentronale, or a description of the monuments of Roman rule in the
north ofEngland, published by the Society of antiquaries of Newcastleupon-Tyne, London 1875,
in f., pa.g. 184 Nr. 366, vorbindu-se despre inscripiiunile dacilorn cotre Jnpiter Optimns Maximns,
se dice : The number exceeds that found at any other camp, except, perhaps, Maryport. Jupiter
has e'Didently been a popular deity with the Dacians. Htlbn1r, in Corpus Inscriptionuw. Latinarum, VII p. 141 : Atqne Dacor1Im tribuni in praetorio puto cum signie Jovem optimum maximnm potissimum colnerunt, ut Tnngri Petriani3 et Hispani Uxelloduni>. Numele tribnniloru cari a
comendatu cohort'a qaca suntu : Lucins Maximus, Pomponius Designatus (?), Aurelius Faustus (?),
Statins Longinns, Ammonius Victorinns, Marcius Gallicns, Probus Augendas. Julics Saturninus,
Funisnlanus Vettonianns si Claudius Menander. -Despre assimilatiunea lui Sabazius cu Jupiter
vedi not'a 164 de mai susu; Orelli 1259 : Jupiter Sabazius; Apuleu (Metamorphos., VIII, 24) :
cOmnipotens et omniparens Dea Syria et sancj.us Sabadins et Bellona et Mater ldaea, cum suo Adone Venus domina, caecum reddant.~
(397) Vegetlo I, 28 : Dacos au tem et Moesos et Thracas in tantum bellicosos semper fuisse manifestnm est, ut ipsum Martem fabnlae apud eos natum esse confirment.
(398) Despre Modestus vedi Tenft'el, Geschichte der Romischen Literatur, dritte auflage, Leipzig 1875, p. 106.
(399) Iunius Pl1ylargirlns, Commeutarius in Virgili. Georg., Il, 497: Au:fidius Modeatns legisse se affirmabat, hunc morem esse Dacorum, ut cum ad bella proficiscerentnr. non prins rem capesserent, quam de Istro certum modnm haurientes ore in modum sacri vini iurarent, non se ad patriae sedem regressuros, nisi hostibus caesis; et idcirco Virgilinm familari sibi hypallage usnm dixisse Jstrum coniuratum, apud qnem Daci coniurare consneverunt. Este curiosn blestemnlu poporanu romanu : cbatta-te Dunarea si dicetorea de insuratore :
Cine bate Dunarea
Nn mi'lu bate mnerea
V .!llessandrl, Poesii populare alle Romniloru,
p. 122, Bucur., 1866,
www.cimec.ro
348
mologiei riului Motru, nume ce'lu reduseramu la idei'a de mama, symbolulu naturei
bincfacetore a riuriloru, ca isvore de fecunditate si de viatia, comparandu-lu cu celticulu mtar, mama, d'in Matrona, Matra, Materna, adi Marne, Meyronne, cu mtaras, mataro mmne, mataro gitayo mume vii, cum se numescu fluviile si apele (pas)
io Rigveda si .A. vesta. Ua a treia urma se regasesc& in legend'a raportata de Cassius
Dion (401) si povesti ta pene adi de Romanii d'in vallea Hatiegului (402) dupo care
Prin batta-te Dunarea se 'ntiellege : sa te ittnece, sa te perdia Dunarea, pe eandu : cine bate
Dunarea insemneadia : cine trece in notu Dunarea, dupo cum resulta lamuritu d'in canteculu poporanu Rada. Acest'a dice :
Barbatu oiu lu
Rada 'nveselia
Ear un argatielu,
Si astu-felu graia :
Care s'a afla
Tiueru, voinicelu,
c Vinu voinicule,
Dunarea sa 'note
Pe locu s'apuca
Ridicand11 d'in cote,
De se incerca,
Argatielule!
In piciore standu,
Dunarea trecea,
Pe tine te vreu
Buzduganu purtandu.
Barbatu sa te ieu,
Si ear se 'n torcea
Din cote 'notandu
Ca-i ua dicatore
Nirne nu s'afl
De insuratore :
In pici6re standn,
Care cuteza
Buzduganu purtandu.
Din cei cazaclii
Cine bate Dunerea
Nu mi'lu bate m~terea !
Negustori de vii.
Unu studiu despre Dunarea in povestele si cantecele poporuh:.J romanu remane inca de doritu.
Despre acelasi ru in poesi'a poporana slava vedi V. Jaglcl, DunavDunaj in der slavischen Volkspoesie, (Archiv fiir slavische philologie, I, 299-333. Berlin 1876).
( 400) Cap. IX, 2, lit. c, numiri de riuri.
(401) 1. LXVIII, 14: Si s'au afiatu comorile lui Decebalu, de si se ascunsera sub riulu Sargetia, carele trecea pe langa palatele acestuia; in adeveru, ellu abatusse riulu prin niste robi si ii
scobise fundulu; apoi, punendu acolo argintu si auru multu si celle-1-alte pretiose, cari n'aveu sa
sufere de umediala, asiedasa d'asupra-le petre si gramadise pamentu; dupa acesta, dase drumulu
riului pe la albia sea; in pesceri cllu depusese, totu prin acei omeni, vestmintele si alte obiecte de
acelasi soiu. Facendn acestea, ii ucisese, de tema c. nu cumva vre-unulu dintr'ensii sa destainuiasca. Insa Bicilis, unu sociu allu lui, carele cunnoscea totu ce se facuse, fu priusu si le marturisi
tote. Compara povestea lui Tzetzes (Chiliada VI, 470-480), imprum9.tata de la Diodoru. Fondulu legendei este forte vechiu, caci ne intempiu9. ink.gmai rn~i tardiu si la Visigothi, cari aru fi
ingropatu pre regde loru Alaricu si bogatiile sela celle multe in albi'a riului Busento.- (Jornandes,
de orig. Goth.) Co thesaurele lui Decebalu n'au a face nici cu tainiti'a ce s'aru fi descoperi tu in
!striga seu Streia pre timpulu cardinal ului Martinuzzi, si care con ti nea peste 40,000 bani de auru,
toti cu efi~i'a lui Lisimachu regele Thraciei (cumu sustinura Wolfgang Lazius, Benkii, Transilvania.
sive magnus l'ransilvaniae principatus, olim Dacia mcditerranea dictus, Vindobonae, 1778, t. I,
16; Timon, Imago antiquae Hungariae, I, c. 16, etc.) nici cu inscriptiunea plasmuita:
lOVI lNVENTOIU
DlTI PATRI
TIIRIIAE MATill
DETECTII
DACI~
TBESAV1LIS
DIVVS NER
VA. TKAIANVS
VOTVM IOLVJT
www.cimec.ro
349
si
:Il
Acestea. fiindu pucinele date alle scriitoriloru vechi despre religiunea daca, se vedemn ca alte element~' noui ne procura inscriptiunile romane si anticitatile gasite
in Daci'a.
D'in considerarea in intregu a inscriptiuniloru date pene acum la lumina resulh
unu faptu vrednicu de observatiune : pre de ua parte, multimea inscriptiuniloru religiose si a divinitatiloru orientale la cari suntu elle inchinata. Asia, pe langa culturile respandite in intrPgu impPrinlu romanu ca Magna mater (406), Mithras (407) ,
precum crediura. Benko (1. c.), Gruter, 21, 8, Reichersdorf, Timon (1. c), Troster Dacia, si altii, nu
este trebuintia a mai dovedi. Vecii Fabrettl, De Columna Trajana syntagma, Romae, 1683.Wilhelm Sehmidt, Die Geten und Daken (Archiv des ver. Siebcnb. landek. N. F. IV, 173 seq)
- Dierauer, Beitrge ;u einer kritisohen Geschichte Tmjans, Leipzig 1868, p. 102 not'a 1,
(402) A. de Gerando, Siebenbilrgen und seine Bewohner, trad. de Iulins Seybt, Leipzig 1845 ,
J, 204 : Keiner der gleichzeitigen Schriftsteller, und nicht wenige sprechen ausfUhrlich von Dacien,
erwahnt den Schatz des Decebalns. Erst acht Jahrhunderte nach der Zeit der romischen Erobernng
entstand diese Fa bel; und man hat sie so oft wiederholt und variirt, dass. noch heute e'ne Menge
Leute in Siebenbiirgen den Schatz des Decebalus mit eben so viei Ausdauer nnd eben so wenig
Erfolg suchen, als diejenigen, welche s:ch in den Kopf gesetzt haben, die Schtze des Darius zu
finrlen.~
www.cimec.ro
850
si Jupiter Dolichenus ( 408) et deus Commagenus (409), intempinamu in Dacia divinitati orientale ca Jupiter Tavianus (410) Heliopolitanus si Ernsenns (411), ZEo~
l:tXposYO"tJYO<; (412), Deus Azizus (413) si Bonus Puer Phosphorus (414) Sol Hierobolus (415). Glycho (416) Dea Syria (417) Adrastia (418), Dea Cal!lestis (419), chiaru
collegti intregi : c Collegium Asianorum (420), Collegium Gallatarum in Dacia
Apulensis (421) si chiaru divinitati celte ca Suleviae (422) si Cautis (423). Pre de
alta parte , lips'a aprope absoluta de iascriptiuni cu numele vre-unei divinitati indigene daca. In adeveru, pe candu aiurea epigraphic'a a datu la ivtHa dieii cari compuneil pantheonulu poporeloru cucerite de Romani, cu numele loru proprii natio-
cademie des Inscriptions et Belles Lettres de France, t. XIV (1830) p. 178-185, precum s1 m
Nouvelles Annales publiees par la Section fran~aise de l'lnstitut Archeologique de Rome, t. II,
1838, p. 7-85. Acestu memoriu s'a reprodusu pe romanesca de d. Odobescu, Annalele Societatei
.dcademice Romane, X, sect. II (1878) p. 250-256.-ln collectiunea de anticuitati a d-lui Bolliacu
se afla trei basso-relieve mithriace, si doue representatiuni cu herouln thracu. - Cf. despre cultulu
lui Mithras, Marqoardt, Romische Statsverwaltung, Ill (1878) p. 81-87.- Fr. T. Helhald,
Culturgeschichte, I, 170, 209, 525 (II aufl. 1876). Despre confusiunea in secolulu II si III d. Chr.
a cultului sabazicu cu cellu mithrir.cu vedi Heuzey, Miss. arch. de Maced., p. 153.- Lenormant
Revwe archeol. 1875.
(408) C. I. L. III 1301 a, 1302. Despre Jupiter Dolichenus vedi Fel. Hettner Je Jove Dolicheno,
Bonn 1877.
(409) Id. III 1301 b. Vedi despre culturile streine orientale Marquardt, op. cit. III, 74-.79.
(410) C. 1. L. III 860, 1088.
(411) C. 1. L. III 1353. 1354.869. Cf. Marquardt, op.cit. III, 82,85.
(412) Pe unu altaru gasitu la Maros-Porto in Transilvani'a (ap. Hil'Schfeld, Epigraph. Nachlese,
p. SO) se oitesce urmat6rea inscriptiune :
ZEf. CAP
~EN~HN
POf<llOC
ANTiliA
TPOf Ef
XHN, ANE8
Epitetulu de tapoavo>]v6, ce ne 'ntempina aei. pentiu prima 6ra, deriva probabilu de la muntele
Sardene seu Saidene langa Kyme in Aei'a-mica.
(413) C. 1. L. III 875.
( 414) C. I. L. III 1130 -1138.
(415) C. 1. L. III 1108.
( 416) C. I. L. III. 1021, 1022.
(417) C. 1. L. III 956. Cf. Marquardt, op. cit., lll, 82, 113.
(418) C. I. L. III 944.
(419) C. I. L. III 992, 993. Cf. Marquardt, op. cit. lll, 82, 97.
(420) C. I. L. III 870.
(421) C. l. L. Ill1394, 1503, 860.
(422) C. 1. L. III 1601.
(423) C. I. L. III 994. Inscriptiunea ap. Ackner u. Muller Nr. 203 cu Apolli~e Granus si Sirona,
ca si cea cu Nr. 770 d'in aceiasi collectiune cu Nehalennia, - suntu false.
www.cimec.ro
851
nal:! (424), in Dacia, ei numai aci, abia de.~o na inscriptiune nt~ rP.vela numele unui
dieu 1ocalu, si acest'a anco nu e pe deplinu siguru (425). D. Hirschfeld, constatndu
( 424) Asia. de e~., divinitatile topice ibero-auskariane d'in regiunea. pyreneica : Aherbelste, Alar
dostus (Ala.rdossis) Baeserte, Eilelas, Il un(?) Leherenn, Labe ( dieitia), Heraus Corritseha, Boccus
Harouso (Hara.uso ), Baicorixus, lscitt, Xuban, llixo, Basceiandoss, Hercul Toliandoss (Vedi E. Desjardlns, Geographie histo1ique et admif1.istratite de la Gaule, Romaine t. II, p. 387-395.Lnchalre, de lingua aq11itanica, Paris 1877, in-8); divinitatile celtice : Cernunnos, Esus. Tarvos,
Trigaranus, Toutates, Ognios, Taran, Belen, Nehalennia, (cf. Kern, Rerue Celtique, II, p. 10-18)
Rosmerte, Bormo si Darnona, Divona, Sirona, Aventia.. Bibracte (vedi Revue Celtique 1, 306 seq. Il,
21 seq., si Desjardins op. cit. II p. 505-514), Bedaius (C. 1. L. III 5fi72. 5fJ75. 5580. 5581) Belestis, Adsalluta (C. 1. L. III 51il5. 5136), Aequorna (C. J. 1,. III 3776, 3881-8883), Atrans (ib.
5117-5118) Cautis (ib. 4736) Epona (ib. 4806. 4810. 5193 etc.) Suleviae Montanae (ib. 5900.
1601), Sirona (ib. 5588); divinitatile hispanice: Abiafelaesuraecus (C. I. L. II 2524) Aegiamunniaegus (2523) Aelmanius (3100) deus Aernus (2606) Andero (2772) Aracus (4!J!l1) Banderaeicue
(2387) Bandiaepolosegus (740) Bandiarbariaicus ( 454 ), Bandueaetobricus (2515 ), Bmervasecus ( 363)
Cantunaecus (861 ), dei Ceccaigi (25!J7), Crougintoudadigoe (256i'J) deus Domeacusuernec]ls (2375),
Edovias (2542) Endovellicus (127-141) Leiossa (3097), Lumiae (3098) Mogoninon (31S6) Netaciveilferica (2539) .Netus (365) Reuveana.bara.ecus (685) Roncrenatiaecus (2419) Saga (731) Tameobrigus (2377) Tarmucenba.ci Ceceaeci (2472) Toga (801) Togotes (893) deus Vagodonnaegus (2836)
Virroreviliaegus (2575) Uva.rna. (291!4); divinita.tile britanice: Cocidius (C. J. L. VII 800-804,
806. 827, 701, 876, 643, 644, 953, 974, 914, 88~ etc.) dea Ancasta (4) deus .A.ndesco (87) Armicum (744) Mars Barreces (921:1) Belatucader (369) Contrebis (290), dea Harimella (1065), Maponus (332) Mariga 263 a; Mars Olludius (73) deus Mdunus (995), Mogon (320) dea Ricagambeda (1072) etc.
(425) Pe unu fragmentu de marmura gasitu in 1870 la Reclca (adi in collectiunea d-lui C. Bolliacu) se vede unu cerbu in fuga apuca.tu in ghiarele vulturului : partea superiora este sparta, iar
mai josu se cites~e urmatorea inscriptiune :
TVRMAS ~ADA
MAX MA)(IM1NV5ET
lVl1ANV5 MAXlMINVS
E'X VOT ~> pos"
www.cimec.ro
352
faptulu, cauta esplicatiunea lui in saraci'a systemnlui religiosu dacu, respectivu getocTurmaegada! Max(imus) Maximinus et Iulianus ~iminus ex voto pos(uerunt).
Illustrulu nostru -professore de la Vienna d. O. Hirschfeld, publicandu cellu d'anteiu acesta inseriptiune (Epigraphische Nachlese zum Corpus Inscr. Latin. voi. III, p. 41) considera pe Turmasgada ca ua dieitate locale daca. D. Mommsen anso (Ephemeris Epigraphica, II, 320) propune
lectur'a Tvs(ma) M.UG.t.n.t.(e), cu tote ca monumentulu, pe care l'am esaminatu de aprope, nu indica
nici-unu punctu dupa TVB, nici litter'a B dupo M.t.IG.t.D.t., Turmasgada fiindu scrisu intr'unu singuru
cuventu. Apoi, turma Masgadae remane pane adi cu totulu necunnoscutu, cellu pucinu unoru invetiati epigrafisti ca dd. Renier si Desjardins, pe cari i-am consultatu intru acest'a. Inclinamu deci a
crede ca Turmamasgada este unu geniu localu, ce pare a se regasi si in inscriptiunea aflata la Deva
in Transilvani'a (<'. I. L. III Nr. 1338) :
Q,
T, IJ!A.Z
AVBB. D.
IONIBlV
eva: POl
G(enio) T(urmae)Maz(gadae) Aure(lius) Dionisius cur(ator) pos(uit).
Alti divinitate daca, asupra cari'a indouial'a cata sa fie mai mare, este Dens Sarmandus d'in urmatorele doue inseriptiuni :
Un'a gasita la Mikehaza (f ore departe de Mediasi in Transilvania) :
1
DBO
IAR
HA JID O
DBJIBTBI
TI AJITON
VOTVH LIBB
NI POIVIT
Alt'a la Thord'a, unde se dice co s'aru fi afiatu la 1797 intr'unu vechiu castellu romanu :
OPT. Jf,
DEO IA.BIII.ll!lDO' POPYL
AL.l, QVII!lriL
L. V. Jl.lCEDO.
T. 1. PB DAC,
964 este autentica; anso in locu de s.t.aMuno trebue a se citi S.t.BA.PIDI, precum propune d.
Mommsen (III, 1, p. 7* Nr. 44*), Sarmando fiindu ua errore a lapicidului. D'in contr'a Ackner
si Miiller (op. cit. Nr. 826. 664) si Gooss (Untersuchungen ilber die inne1verhltni81e des l'rajanischen Daciens, 132, si Archiv. fur Siebenb. Landeskunde, N. F. XIV, p. 125) collSidera Sarmandus ca ua divinitate daca; Gooss chiaru compara particul'a Sar- d'in Sarmandus cu Sar-mizegethusa, si Zal-moxis; iar partea finale -mandus, cu Mendis, numele Arthemisei thrace. Altii lHerzog,
Revue critique 1866, [1 an. l1I semestre] p. 172; Frohner, Colonne Trajaue, ed. mare, introductiune)
tinu inscriptiunea de falsa. Acest'a se p6te dice cu t6ta sigurauti'a despre cea de a doua, care invederatu este fabrica ta dnpo cea d'anteiu, (Cf. Mommsen 1. c.) cum si despre inscriptiunea cotre
Zamolxis, apnd Neigebauer 206, 45 dupo Nic. Harkanyi, Ackner u. Miiller nr. 663 :
www.cimec.ro
253
thracu, dero fora comparatiune mai multu, in 11tirpirea fora de mila a vechiloru locuitori daci, si a institutiuniloru indigene (426). Ansa. sara.ci'a religiunei dace pote
p1 ovenf mai si guru d'in lips'a. fontaneloru de in formatiune, iar nimicirea totale a po
Z.t.IIOLXJ
o..
GST. PP.
ERJ41D. IJGAVVI
SAC. BIV
Jupiter Cermnus, care ave si unu collegiu Ia Verespatak (tab. cerata I, in C. I. L. III p. 925 :
cArtemidorus Apolloni magister collegi Jovis Cerneni) representa pare-se divinitatea locale aDiernei seu Cernei (Tsierna) (Cf. C. de la Berge, Essai sur le regne de 1'rajan, 59), si nu ate a face
cu dieulu gallu cornutu Cernunnos, allu carui nume si chipu se vedu pe un'a d'in pietrele gasite in
Paris, la cathedral'a Notre Dame, si pastratore in museulu Cluny. Cf. de Bellognet, Ethnogenie
gauloise, I, 227, Paris, 1858.-L. Hensey, Le dieu Mena Bayeux, iu Revue archeol., nouv. serie,
v. 19, p. 1-6, (1869), Desjardlns, op. cit.
Dreptu divinitate daca se considera de unii (Gooss, 1. c) si dieiti'a Suie d'in inscriptiunea de la
Apulum (C. 1. L. III 1156 add.) :
n'LE
I'L .lTT.l
LVI TOTVII
L. 1
SVLABI
V. L. 3
www.cimec.ro
IILV.nJO
do-
954
pulatiunei dace este cu dreptu contestata (42 7), caci vorbesce in contra.-i istori'a.
Se scie co RomJnii candu ridic totulu supnsiloru sei , le lass. anso dieii loru, nu-i
proscri, pentru a impune pre ai loru; si atunci chiaru candu politic'a cerea ca sa scotia in masa pre toti locuitorii unei tierri:, Roma avea grija sa lase in orasiele ce
despopula eate-va familii insarcinata a aduce dieiloru tierrii onorurile obicinuite. Si
acest'a o facea ca ua datorie reclama ta de scrupule religi6se (428). Nu vedemu nici
unu cuventu c pentru dieitatile daca, Rotnnii sa fi procedatu altu-feliu . .A.deverat'a ca11sa ni ~e pare deci a o cauta aiurea , anume in intim'a inriurire a religiunei
daca cu culturile Orientului, in specialu cu alle Asiei- mici aduse ua data cu colonistii
in Dacia. Popomlu invinsu dacu regasea lesne iutr'ensele pre dieii lui nationali, unu
modu acelasi de a concepe si de a onora divinitatea : uniunea deveni dera intima;
divintat~le daca se identificata cu totul11 dieil~ru asiatici si ai invingetoriloru, si
COllSiiiJtira a perde c}J.i~ru numele lor!J. :Pe aceia ca~tamu in zadaru pe in~criptiuni
num.de. dieiloru daci; a-:.estia se asc11ndu anb nuBli straina, si fusiunea loru este ata tu
de completa, pe oatu isolarea si restaurarea loru, imposibile.
32
Ne remane a cercet monumentele artii p~ntru religiunea daca. Acestea de si pucine, caci totulu se reduce la eate-va syiQboluri de pre productele ceramicei si alle
numismaticei, la cte-va objecte de lutu se11 de metalu cu destinatiune religiosa, la
uuulu seu doue basso-relievuri cu subiecte de alle cultului, totusi aru pute fi utilisate
deco am sd cu precisiune originea reale a loru, epoc'a si poporulu caror'a elle apartinu. Acestea anso nu se potu determina, in starea in care se afla la noi studiile archeologice, cari abia slintu urnite, si a pucinului;materialu, ce ne-a datu pene acum
la ivela sapatnrile neregulate, superficiale ei mai multu ca nisce incercari, pene acum intreprinsa. De aceia, in locu de linii hotarita de demarcatiune intre epoca , ne
multiamimu de ua cam data a deosebi grosso modo : cea-ce ni se pare ante-romanu,
si care se va numi conventionalu cu unu nume g,enericu : dacicu , de ceea-ce se pare
posterioru cucerirei, si care se va numi daco-romanu.
Printre vasele ei alte obiecte da lutaria grossolana. desgropate de d. Bolliacu intr'ua localitate curiosa d'in judetiulu Romanati, anume Vodastra, pe care cu bunaaema d-sea o tine de statiune preistorica, ai carii locuitori, necunnosdmdu nici unu
metalu, se iervea cu arme si cu unelte de petra lustruita ei de osu (-4:29), - printre
(427) Gooss op. cit., p. 117, 122-135.- ldem, Stuien sur Geographie und Geschichte des
Daciet'!l, p. 53 seq. - lui. Jung, Roemer untl Romanen itt den Donaulaendern'
Jnnsbruck, 1877 p. 103 seq
(-4,28) Holssler, la religion Ilomaine l 378 (Paris 11!74).
(429) S'a pnblicatu sub numirea de Ctramica dacica d'i" Vodastra preisto1ica, in Trotnpetta
Catpatiloru, an. XIV (1876) Nr. 1255. Pe tabellele lit. L si M am reprodusu obiectele mai carac
teristice d'in acea interesanta stampa.
Traja~tischen
www.cimec.ro
355
acelle objectf3 clicu, figureadia niste ido lasi de pamontu inchipuindu unu omu cu bratie
ntinse, fetisi diformi pe placi rotunde totu de pamentu (430) , mesciore de Iutu pe
patru piciore (431) si ulcele mici (naltilnra 5 cm. perim. 12) (432), cari prin micimea loru paru a nu fi pututu servi la altu-ceva de catu Ia sacrificiuri. Ce este mai
insemnatu, pe unulu d'in idoli (433), d'in josulu capului, pe pantece, se vede adun.citu cu ingrijire si forte acuratu unu triunghiu impartitu prin midilocu, care representa de siguru ua ideo religiosa forte apropo de symbolulu informu, de conulu Aphroditei Astartee de Ia Paphos. Al tu idolu fora cap 1 ( 434) are peptulu bine desvoltatu
si cu pantecele c de femeia insarcinata , cea-ce ne rechiama iarasi iB minte unele
statne cypriote, cari infatisiadia pre dieiti'a Astartee cu sioldulu si titiele mari , cu
basinulu forte largu, ua alusiune negresita la marea fecunditate a viuetii (435). Pre
unu al tu vasu de beutu (436) se observa ua ti tia eu doue atirnaturi in torm'a partii
genitale masculine,-ceea-ce amintesce,p6te phallusulu ce priimea initiatii in mysterile aphrodisiace d'in templulu lie Ia Paphos (437). Assemeni Qmuleti nu s'a gasitu numai la Vodastra, ci dur o asigurarile d-lui Bolii acu, si la Calonfiresci, si la Crasa ni (438).
Am ave dera in aceste obiecte, niste figurine cu totulu barbare, cari form~u obiectulu cultului unei populati uni p_:rimitive, de care nici istori'a, nici archeologi'a nu
rotn nimica dce mai multu. Elle nu se potu compar mai bine de cotu cu figurile
de petra calcaria, de marmura seu de pamentu, afiate in insulele Archipelagului , la
Cypru, Rhodos, Theba, Athena etc., cari figuri au numai capu si bratie, si se termin.a
printr'unn rectanglu, (unele representandu pre' Astartea, allu carii sexu e aminitu
prin indicati unea somara a snului), si cari probabil o, _servi au de amulete. (439)
Alte symboluri religi6se alle Daciloru le recunnoscemu in :
1. Copita de callu, ce se vede pre ua multime de vase mortuare si pe monete
dace (440) dero a carii semnificatiune propria scapa cuno.scintieloru n6stre;
(430) Bolliacu, litamp'a citata fig. Nr. 47. 48. 50-52, 74.-Tabell'a n6stra !it. L, fig. Nr. 11 a,
11 b. 14-.
(431) id. Nr. 36. 53. 66.-tabell'a nostra lit:L fig. Nr. 18.
(432) id. Nr. 37. 38. 39.
(433) id. Nr. 48, tab. nostra Lit. L, fig. Nr. Il a.
(434) L. P. di Cesnola, Cypern, Jena, 1879. - Dlu G. Penot, la cursulu de archeologia de la
Sorbonua d'in annulu 1879 si 1880.
(435) Despre idoli de pamentu aflati la Mycene, vedi Renry ~chllemann, Mycenes, Paris 1879,
p. 61-65, 136 s~q., 1U seq., 205.
(4R6) Tab. lit. L, fig. Nr. 9.- Bolliacu, fig. Nr. 6.
(437) Clemens, Atex. Protrept. 13; Arnob. Adv. gent. V, p. 159.
(438) Trompetta Carpatiloru, annulu XI, ll"r. 1059 d'in 1 /u aprile 1873.
(439) Vedi tab. lit. K. fig. Nr. 2, vasu gasitu la Zimnicea. Cf. Bolliacu, Trompetta Carpati~ru
Nr. 1137 (1874). Asemenea tab.lit. R fig. Nr. 3., pe reversulu unei monede dace aflate in Transilvania. Cf. E. A. Bielz, Dakische Tttradrachmen, Rermannstadt, 1874, taf. II fig. Nr. 1. 2. S, taf.
V fig. Nr. 2; taf. VI, fig. Nr. 2.
(440) Vedi tab. lit. K. fig. Nr. 1 ai 4.
www.cimec.ro
356
2. Callaretiulu dacu impresu pe vase si ;Lonede (441) 1 si despre care vomu Torbf
mai la vale;
3. Sierpele representatu pre vase (442), moneda (443) placi de plumbu si basso-relievuri {444), si chiaru facu tu in metalu (445). si care pare a se fi bucuratu de ua deosebita veneratiune Ia Daci. De altu-mintrelea, acestu minnnatu animalu, care se
arretta dupo traditiunea hebraica, chiaru primei perechi ompnesci , prin calitatile
se le in parte reale, in parte inchipuita , a constituitu obiectulu unui cultu specialu, deco nu primulu cultu aoimalicu (446) la tote pop6rele, nu numai iudogermanice (447) dero si la Phenicieni, Babyloneni, Egypteni (448) si chiaru Ia
Negrii Africei (449), si populatiunile primitive alle Americei (450), - trecendu
prin multime de trepte alle desvoltarii, de la rudulu fetisismu pene Ia cellu mai supremu spiritismu, si insusindu-si atatu de multe si variate semnificatiuni (451). Insemnetatea sierpelui Ia Daci se rote intielleg,e mai cu sema d'in rolulu principalu ce
juca, dupo cum s'a vediutu mai susu, in cultulu si mystArile lui Bacehus-Sabazius,
( 441) Tab. lii. H, si 1.
(442) Pe tab. lit. K. fig. Nr. 5 este aierpele ce se vede pe gutulu canei (in lini'a copitei) fig. Nr. 2.
(443) Vedi tab. lit. H nr. 18; tab. lit. 1 nr. 6. D-lu Bolliacu, Trompetta Crpatiloru, 9 Sept.
1871, vede pe acesta moneda doui balauri in locu de unulu, care mi se pare invedera.tu , anume
cellu-ce se inaltia spre burt'a callului; cellu-altu !'asi lua dreptu al tu-ceva de cotu unu ba.lauru.
D. Bolliacu vede si pe aversulu monedei fig. 41 (Trompetta Carpatiloru 9 Septembre 1871) unu balauru incolacitu.
(444) D-In C. Bolliacu, Trom:p. Carpat. 9 Sept. 1871, dice: apoi pentru doui balauri in locu
de unuln pe care ii vedu si pre ua placa de plnmbu daca ce possedu. Probabilu co acesta placa
~ste unulu d'in moaumentele cabirice de cari vorbirnmu mai susu sub nota 354.-Vedi si tab.lit. U.
(445) Tab. lit. G, fig. Nr. 7 si 8.
(446) Bottiger, Ideen eur KuHMtmythoi. dice : der lteste Thierdienst fast iiberall Schlangendienst war
(447) Scbwartz, De1 Ursptuug aer Mythologie, Berlin 1860, cap. 1, Die Schlangenund Drachtmgottheiten.- 1. Grimm, Myth. p. 652, Slmroek, Handbuch der deutsch. Mythologie, despre
cultulu sierpelui la Germaui si poporele vecine.- R. sJ.e Beloguet, Et1mogenie gauloise, III, despre
drachontismu la Celti.- Pentru Greci si R~mani vedi litteratura indicata in Bottiger, l. c. p. 54
seq. si Opuse. lat. p. 179.-Panofka, .Asklepio1 und die .Asklepiaden; Idem, Ueber die Heilgotter
der Griechen- Koch, de cultu serpentum apud veteres, Leipzig 1717. - J. Miibll, Die Schlange
im Mythus und Cultus der classiiJchen Volket, Basel1867 in-4.-Preller, Griechische Mythologie.- Idem, Romische Mythologie, p. 606. Despre credinti'a serpiloru la poporele slavone Cf. K.
Schwenck, Die Mythologie der Slawen, Frankfurt am Mein, 1855.
( 448) La Egypteni sierpele era symbolulu nemuririi si allu sanetatii. Vedi Herodotu, Il, 74.Spaubelm de us. et praest. num. p. 125.
( 449) Tylor, .Anfnge der Cultur li, p. 238. - Fr. v. Hellwald, Culturgeschichte im ihre1 1>a
tilrlichen entwicklung bis zur Gegenwart, Augsbnrg, 1876 (II aufl.) 1, 221.
(450) ~- Geo. Squler, Serpent Symbol and the worship ofthc reciprocal principles of Natwe
Newyork 1854.
(451) Asupra originei cultului sierpelui vedi C. Staniland Wake. in British associatiott for the
advancemcnt of Science d'in Brighton 1872, Cf. Nature VI. p. 385. -- Die Schlangenverehrung
bei verschiedcnen Volkerr., in Globus, VIII, p. 246-250.
www.cimec.ro
367
fiindu symbolulu ce amintea transformatiunea lui Z1US si originea lui Sabazius, d'in
legenda phrygiana. - Prin aparitiunea sea naturale si schimbulu annualu allu pelei
urmatu dupo somnulu d'in timpulu iernei, sierpole pre de alta parte parandu celloru
vechi co are ua viatia indelunga, co intineresce continuu, cultulu seu la unu poporu,
care face d'in dogm'a vietii fiit6re fundamentulu religiunei sela, si lPg acesta dogma
de i:ultulu sabazicu, devine si mai esplicitu, si importanti'a sea manifesta. (452)
Deeo si la Daci, c la lllyri, Macedoni, Greci si Romani etc. sierpele era adora tu
c auimalu domesticu, ca protectoru allu casei (genius loci, ooc[!LroY ~mx.wpto~), credintia ce traesce pene adi in senulu poporului romanu ( 453), serbu, bulgaru (454),
grecu (455), si o constata in Macedoni'a monumentele epigraphice d'in epoc'a imperiale (4&6), nu se p6te prob prin nici unu felu de isvore. (457)
Sierpele de pe vasele mortuare daca amintesce caracterulu chtonicu allu sierpelui
protectoru allu morminteloru, care in acesta calitate figurEadia adesea pe vasele
greco-romane (458) si pe basso-relievurile, ce 'nfatisiadia ospeti"' mortuare (necrodeipnia) (459 ); ellu representa sufletele eroiloru carora este inchina tu, si le serva de
symb . . lu. Prin fiinti'a sea, inchipuindu unu dualismu contrariu, protl!ctiunea si prosperitatea pre de ua parte, m6rtea si distrugerea pre de alta, ellu era veneratu nu numai c unu demonu bunu (4:60) dero si temutu si scirbitu c unu demonu reu, 'ltOC'ltO
(452) Gall, culte de Bacchus, p.115. - Zoega, Klein. Schriftcn tab. V.- Bauer Symbol. II,
1, 277.
(453) V. Alexandrl, Poesii poporane, p. 12, 13, Bucnresci 1866.
(454) F. Kanltz, Donau-Bulgarien Mnd der Balk11.n, I, p. 60 (1875).- Jdem, Serbien.
(455) B. Scbmidt, Volksleben der Neugriechen. Leo Allatins d'in Chios, de Grcucorulft hodic
quorundam opinationibus epistola, Colo, 1645.
(456) Vcdi mai susa not'a 237. Oulu se afla adesea representatu alaturi cu sierpele, Cf. Bacbofen,
Grbersymbolik, p. 131 seqq., Zoega, ed. W elcker, p. 231.
(457) Amintimu curios'a. inscriptiune aflata in 1866 in Maros-Porto (Transilvania, adi in Museulu
d'ia Clusiu) care vorbesce de lupt'a vulturului cu sierpi. Ee. suna ap. Hirschfeld , Epigr. Nachlese,
p. 27: J(ovi) O(ptimo) M(aximQ) Aur(elins) Martinus Bas(s)us et Aur(elius) Castor po(ntem ?)
Lydi circumstantes viderunt numen aquilae descidi5(s)c monte supra dracones tres. Valida v[i]pe(ra)
supstrinxit aquila(m). Hi s(upra) s(cripti) aquila(m) de periculo liberave.runt. V(otum) l(ibentes)
m( erito) p( osuerunt). ~
(458) Astu-feliu ne apare sierpele pe mormentulu lui Scipione, la Liternom. Cf. l'rledlil.nder, de
opcr. anagl. in mon. graec. sepulcral. p. 39.- C. O. MUll~r Handbuch der Archol. 431. Sierpele
tinu tu in sulitie (tabelele n6stre Usi N. fig. Nr. 7.) ca si acellu incolacitu pre arborel& de pre exvoturilo numer6sse d'in Thraci'a facute heroiloro thraci represinta sufletele eroiloru caror'a ello
esto inchinatu, si le serva de symbolu. Cf. Schomann, Il, p. 158; acelasi ap Plut. Cleorn. 39, 2 ;
Gerbard, Prodromus, p. 258 seq. - Jahn, arch. Beilage p. 134, Schol. ad. Arist. Plut. v. 733,
Artemld. Onei1. II, 13, Sponhelm de us. et praest. num. p. 175. - Friinkel, Archaeol. Zeitg.
1874, p. 150. - Pervanoglu, Die Grabsteine aer alten Griechen, p. 82 seq. MittheilUf'lgeJt des
deutsch. Archaeol. Imtitutes in Athen, Il jahrg. (1871) p. 459, 460, 470.
(459) Stephanl, Ausruhenden Hemkles, p. 78 seq.
( 460} Protectoru allu omului si gonitoru de ori-ce rele, sierpele se purta si ca amuletu (Botticher,
'l'echnik 11, 86; Pliuius hist. nat. XXV III) c tir.otpor.IXlOV seu yUAIXX"t'ljptov' seu facu tu de auru se
www.cimec.ro
858
33
La unu poporu eminamente religiosu, eum era Dacii, sacerdotiulu se constituiputernicu, si lua in statu unu locu considerabilu, mai muitu p6te de catu la Geti. Strabone (4SSj vClrbesce despre d~mnitatea unui pontifice supremu, unui -3-s6,, care c
organ'u' allu div'in'itatii, primea ac~Iesi onoruri c si dieulu alle carii vointie ellu le
interpret, si se bucur pre langa rege de puterea unu'i domnitoru spiritu~lu. Cunnoscrmu doui d'in acesti pontifici, pe Deceneu, collegulu lui Boerebiste si pe Vezinas (466), collegulu lui Decebalu. Deco era o_tu-dea-una armonie intre JlOntilice si rE!ge,
seu deco primulu reusi une-ori a apuca puter~a lumesca pe langa cea spirituale, cum
facea de essemplu preotii dieului Am'mon in Theba, se p6t~ numai presuppune (467).
'
1
'
'
Preotii ~aci, spre a'si mentina influenti'a, se deossebia prin ua puritate de moravuri
cu totulu particulara, traindu fora famei, si abtinendu~se de .Ia carne si vinu. Acepurta la gutu (orpowx). Nu puternu spune anume destinatiunea la daci n aceloru sierpi metalici ce
s'au gasitu in Ungari'a, si d'in cari doui s'a reprodusu pre tabella lit. G. fig. 7 si 8. Vedi mai de
parte cap. XII.
.,
(461) Asia acgid'a. Minervei se vede incongiurata de si erpi.
(462) Vedi despre sierpe ca insiguiu militant allu heroiloru greci Bock, z. Sophokles Antigone
184H, p. 226.-Heslod, Se. H. 144 seq. descrierea sicrpelui pe scutuln lui Herakles. Ersch u. Grober, Encyclopaedie sub Drachen als Fahncn.
(463) Vedi mai la vale 42.
(464) Pe tab. lit. Q fig. Nr. 1, tab. 1, tab. lit. X, Nr. 2, si mai departe 4!, se afla reprodusn ba
laurnlu enormu cu capulu de lupu destinatu prin ~ueraturii.' selle a baga groaza in sirurile iuaroiciloru.
Elin arnintesce fiintiele fantastice d'in povestile si baladele poporului romanu , fiintie cari sub
nume de Balauri au trupu de sierpe si grain omenescu, si carii, candu se lupta cu vitejii Feti
frumosi , se lovescu cu ei in lmzdugane, ear cando alungu vrl\ ua prada, o alungu cu na falca. 'n
ceru si cu una in pamentu. Auso ei snntu totndea-~n'a invinsi de cotra Feti-frumosi si taieti in
multo bucati carele cerca a se impreuna pene ce a.sfintiesce sorele. (V. Alexandri, Poesii poporane,
p. 12). Cf. Ballades et chants populaires de la Roumanie, recueillis et tradnits; avec une introduction par M. A. Ubicini, Paris 1858, p. XL.- Sebott, Walachische Maerchcn p. 295. --GrenTille Muray, Doine or the national songs and legcnds of Roumania, London 1854 p. 137.
(46a) VII, 3, 5.
(466) Cass. Dlon. 1. LXVII, 10.
(467) Cellu pnciuu Iordanis rapporta despre pontificolc Comosicus (intre 57 si 23 a. Chr. dupo
calcnlulu lui A v. (~otschmld Neue Jahrb. f. Philol. und Paedag. i. 85, (1862) p. 143) co era rege
si pontifice totu ~e ua data. Iordan. de rebus get. c. 11 : cdacedente vero Diceneo paene pari ve
neratione habnere Comosicum, quia nec imparis ernt solertiae. Hic etenim et rex iUis et pontifex
ob suam peritiam habebatur. Roesler; Bumaenische Studien, Leipzig 1871, p. 58 presnppune co
reunirea sceptrului cu carjea poutificale detora.ta. lui Comosicns n'a incetatu .de cotn cu rennnciarea
lui Duras de la eoron'a regatului in favorea unui resboinicu, lui Decebalu, Duras remanen~u numai
pontifice.
www.cimec.ro
31S9 ..
st'a o constataramu deja. la Geti, vorbindu despre cast'a sacerdotale a Ctistiloru (468).
Flaviu Josephu (469) atesta acelasi lucru la Daci intr'unu pasagiu in care vorbesce
despre ua secta TioA.Eat~L (de siguru numai form'a corrupta. a cuventului KtLO't~( (470)
ce-o compara Esseniloru, si ai carii membri de peste patru mii duceu ua viatia ascetica, celibatara, se occupa cu agricultur'a, nu cunnoscea proprietatea, t6te la densji fiindu in communu; toti fiindu egali, si nimeni, saracu seu 11clavu. (471)
Rolulu preotiloru daci se intiellege mai bine d~co ne amintimu co cultulu dacu era
orientalu, unu cultu thraco-phrigianu. In cultele orient&le preotulu este unu intermediaru necessariu intre omu si divinitate; fora ellu nu se p6te face nici ceremonii, nici
sacrificii; ua inriurire continua asupra credinciosiloru se esersa de densuln ; caci
ellu cauta a castiga sufletele, a desvolta in elle ua ardiet6re devotiune; 11i pentru
ac~st'a trae9ce depar-te de lume, isolatu , renunciandu la totu , si nevoindn a ave
grije de catu de lucrurile divine. cUnii mergu, ne spune ucu autoru (4 72} pePe
a lu beuturi ca sa se lipsesca singun de virilitatea loru.~
Lucianu, descriindu unu templu celebru d'in Asia, unde preotii dedeu spectacole
pioase, adaoge co pelerinii, cari alergu acolo cu miile, inainte de a pleca, isi radu
capulu si spra,ncenile; pe totu drumulu nu beau de catu apa si se culca pe pamentu.
Unulu d'in preoti se sue de doue ori pe annu in verfulu unui phallus de trei-deci sfanjeni, si remane acolo siepte dile intregi, fora sa d6rma. cPoporulu este incredintiatu
cco aoestu omu, d'in acelu locu inaltu, vorbesce cu dieii, si co acestia asculta de acpr6pe rugaciunile lui. Pelerinii ii aducu, unii auru , altii argintu , altii arama. Ei
cdepunu aceste ofrande inaintea lui, si se retragu spunandu-si fie-care numele sen.
cUnu .al tu preotu sta acolo in pici6re si-i repeta nu mile, si candu ellu le-a auditu,
cse r6ga pentru fie-care.~ (473)
Acestea ne potu da ua idee de ce pute fi abstinenti'a si viati'a ascetica a castei
sacerdotale a Daciloru. Midil6cele cu cari isi sustin ea autoritatea era dogma si filosofi'a, intinderea relativa a cunnoscintieloru, si organisatiunea loru puternica, regulele severe alle disciplinei, in scurtu : unirea, solidaritatea, ascultarea de unu singuru capu, pontifice-profetu, si !nstructi.unea, - ecee secretulu influentii loru. Sin-
www.cimec.ro
guri interpreti ai vointiei dieiloru, cu cari se afl~u in dese rAlatiuni, nici-unu sacrificiu nu se pnte fa_ce fara densii.
Deco obiceiulu barbaru allu sacrificiiloru umane, legatu strinsu de adoratiuma
lui Zalmolxis, a continuatu multu timpu la Daci, nu resulta d'in nici-ua fontana istorica. Re pare anso co acellu obiceiu nu s'a parasitu multu inaintea lui Deceneu,
caci la Rom'a chiaru abia deco cu anulu 97 inaintea erei n6stre, immolatiunile omenesci fura oprite (474). Catu pentru prisonierii de resboiu, destinati mai d'in nainte
la morte, ca victime alle dieiloru, vedemu pre Column'a lui Trajanu femeile dace,
myrmidonele pote saba.zice, cu faclii aprinse, cu fetiele selbatece, cu sufletele inflacarate si io e-xtasu, ardiendu de vini pe capu Ri pe umere pre prisonierii romani (475).
N'amu ave ac( ore representate sacrificiile umane lasate de mai 'nainte in uitare, si
redesteptate acum in momentele_ supreme de viatia si de morte alle poporului, candu
lips'a ajutorului dieiescu era mai simtita, si adoratiunea dieiloru mai ardinte?
A fora de sacrificiile impuse, la Daci, ca si la Geti si Celti, ca la tote poporele cari
aveu ua religiune vivace, ua credintia puternica ce se adresa inimei, si era capabile
a face pre credinciosu sa sufere si sa m6ra pentru dens'a-, era in uu si sacrificiile
voluntara, provocate de exaltarea bucuriiloru unei lumi viit6re, si de beti'a martyrului.
Regii daci, deco credemu unei notitie a lui Suidas luata d'in scrierea perduta a
lui Criton (m!'dicul11 lui Trajanu pe care ilu insocise in resboiulu da{'ie,u) fsttxtX , se
dau si la vrajitorie si magie, ca sa faca pre poporu sa li se suppuna, si ca sa 'i insufle temere de diei (476), caci minunatulu si totu ce privesce cunnoscerea dostinului, au totu-dea-un'a actiune mai durabile asupr'a multimei de catu dogmele calle
mai inalte.
(477) Vedi mai susu partea. Il cap. IX, nota 37. - Notamu anco co: printre monumentele figurate d'in regiunea Ormeliei, in Pisidia, se afla si unu altaru circularu aprope de Sazacu, pe un'a
www.cimec.ro
861
Urme de altare dace aru trebui ansa sa se gl9~'1,~a pr~ mult~ in Daci'a, d~oo credemn d-loi C. Bolliacu, care numai de la Sinai'a preste munti pene la Pestera numara trei asemenea altare, si unu allu patrulea, in flUsu de Cozia, la petr'a ce se
dice messa lui Trajanu, in prejm'a. carei'a d-sea spune c'a afiatu jumetatea unei
mumie seu divinitati egyptene forte frumosu sculptata in porphyru si plina de hierogliphe (478). Cu t6te acestea d-sea nu ne areta. in ce consista acelle altare, si de ce
anume le numesce dace. - Unii scriitori (479) vedu pe Column'a trajana., anume in
acei taraci rotundi de aa marime considerabile de pre baso-reliefulu reprodusu pe
tab. II (480) niste monumente religi6se, idoli ai cultului primitivu dacu, unu altaru
nationa1n care aru aminti Stoneheng langa Bath, de care vorbesce Nielsson. Altii (481) iau acele haroe dreptu obelisce 'naltiate pre mormintele dacilor11 C'idiuti
in lupte; altii in fine (482) dreptu pyramide renduite doua eate doua, symbolulu lingamulni, pentru co Dacii crediendu in sierpi erau adoratori lingamici, c1te si trele
opiniuni ce nu au nimica siguru in sprijinulu loru, pe candu mai naturalu este a vede
acolo inceputulu unei constructiuni 6re-care.
Mai multu suntemu inclinati a presuppune co in capitala, palatulu regelui se confund
cu prytanele greM, cari se scie co fon a fi temple (483) erau adevarate sanctuare. (484).
d'in feile earui'a se representa ua femeia, iar pre cea-alta unu aierpe cu bnce mari , 1ta;pela;~ iirpt~.
Dupo acesta emblema se p6te raporta monumentnlu la cultulu lui Sabazios. Vedi Bulletin dt Correspondance he/lenique, I p. 369.
(478) Trompetta Carpatiloru, 9 Septembre 1871. Ua asemenea momlia cu hierogliphe nu am
gassit-o in ollectiunea d-lui Boli acu.
(479) Frohner, La Colonne Trajane, 1865, p. 93. (In editiunAa cea mare, Nr. 16, pl. 50-51
d-sea pare co renuncia la acesta parere). W. Neumann, Die pfahlbauten auf der Trajanssaille, in
.Ausland, 1867 Nr. 27 (Philologus, t. XXVI, 73J): Hinter dies~m BilJe fesselt das Auge eine andere Scene, der Kaiser Trajan steht, in Betrachtung versunken, vor ei ner seltsam geordnetdn Grupe
von Steinsaiilen in denen wir ein Natiooalheiligtum der Daier werden zu erkenen h ben, uud die
uns stets an das vor etlichen lahren in diesen Bliiter nach Nielsson behandelte Stoneheng bei Batherinnert baben.
(480) La Colonne T1ajane, .ed. FiohlUlr, pl. 50 si 51.
(481) Ciacone si Fabretti Syntagrna p. 18: et sepulchra cum obeliscis, Dacorum forte qui in
proelio ceciderunt.
( 482) J Hanpt, die dacische Kiinigs-und Tempelburg auf der Columna Trajana, iu Mitthei.
lungen der K. K. Central Commission :~ur Erforschung und Erhaltung dsr Baudenkmale, 1870,
Wien, p. 142 . cDie Anhiioger der Drachen wareo ofteni.Jar so wie iibuall Lingamsdiener, was in
den Liedern so eingekleidet wird, dass die heidnischen Knige ihre eigenen Tchter heirathen wol1en, auch ne ben der Mutter. (Auch it11 Umkreise der dakischen Burg erscheinen je zwei Pyramiden
neben einander. offenbar das Symbol dee Lingam. Die unersiittliche geschlechtliche Lust der Geten, Dakeu wird ausdriicklich von den Al ten hervorgehoben, sie bat sich noch auf ihre Nachkommen, die Rumnen, vererbt).~
(483) La Rom'a regia (palatul a regelui Numa) era in strinsa relatiuue cu templulu Vestei; la Macedoneni se paro co Ba;G1etov, cas'a regale se confunda de asemenea cu prytanea greca. Vedi Renzey,
Un palais grec en Macedoine, Paris, 1872 p. 14 seq.-Itlem, Mission archeologique de Macedoine.
(484) Despre vase si alte obiect& de natura sacrale, aflate in antic'a Dacia, si cari s'ar pute rapport& la Daci, vedi mai departe cap. XII.
www.cimec.ro
24
IV.
Institutr.mi
1:w
l3-m.
(490) Hesycblol!: Zt~u3iBa; ~1 li?4aao:t .;; fl?ia<; r~~atot. Despre etymologi'a. cuventului vedi
partea II, cap. VIII, 14.
(491) Strabo, VII, 304; Galenns de Mtur. facult. r, 17. Schol. ad Arist. Acharn 231. D'in caus'a
acestui commerciu numele ~o:Fo~, ~io~ si l'in"j~, Davus si Geta se intrebuintiadia adesea
numi
de sclavi in comediile mai noui attice, si in alle lui Plautu si Terentin. Cf. Beasel, ch rebus Geticii, 67-69.
ca
www.cimec.ro
aii si cei nobili (492), pe candu d'in contra la Thraoi (493) Daci (494) si Agathirsi (495)
ea era unu semnu allu nobilimoi.
86
Moravurile in genere alle Thraciloru suntu in comparatiune cu caracterulu Elleniloru, fora indouiala, moravuri alle unui poporu barbaru. Acest'a resulta mai anteiu
d'in positiunea familiei la Thraci : polygamia (496), vinderea feteloru pentru mari(492) Artemldorn&, 'OvEtpoxp. ). 8. E<l'tL'(ov-::o lt1Xpix 't01<; Elp~~v o! Euyml<; ltiX10E<;, lt1Xpix o~ -:;o1<; rs'tiXt<;
o! llolil.ot,
(493) Berodot,n V, 6 : XIXL -:;o fJ.~V Eatlx.lJ.IXt EUYEVS<; Y.E'xpt-::IXt, 'tO o'i<a-::tX'tOV iym<;.- Artemidorus 1. c.
D~spre acelasi obiceiu la Albanesi vedi Jirecek, Geschwhte der Bulgaren. Prag. 1876, p. 62: cBei
Thrakern und lllyrern hat sich das Tttowierea sebr eingebiirgert; noch heutzutage Zitlrt der albanesische Kriegsmann die Hnde, mitunter auch die Brust, mit eingeiitzten Zeichen. Cf. R.
Roesler, Rumiinische Studien (Leipzig 1871) 53 seq.-Forbiger in Pauly, Realencyclopiidie VI. 2.
p. 1~92.
(494) Plin. h. n. XXII, 1, 2. Cf VII, 11, 10. Cf. O. Pesebel Gesch. der Entdeckungen p. 456.
(495) Vergi(. Aen. IV, 146; Comp Heyne ad. 1. c. et Exc. II. - Pomp .Mella II, 1, 10: cAgathyrsi ora artusque pingunt : ut qnique majoribus praestant, ita magis, vei minus : caeterum iisdem
omn~s notis, et sic ut ablui nequeant.
(496) Ho rodotn, V, 5 : EX.Et yuviX1xiX; [xo:a-;o; ::oAJ.:X;. Cf. Strabo VII, 3, 4 p. 297. Ar-:tan (fragm.
III 504) atribue introducerea polygamiei la Thraci unui rege allu loru Dolonkus ,:,, ivEx rr.oAI.wv
rr.oAAou<; ex.otEv rr.IX1oo:,,- Proba de licenti'a in care traiau femeile thrace nemaritate este si urmat6rea inscriptiune aflata in Thraci'a (ap. Heuzey, Miss. arcb. de Macedoine, p; 137), si care este interesanta d'in mai multe puncte de vedere :
T APCAEBYZO'( BP
BFCUPO TtT<L: p1
NQETWTT
unu calaretiu dandu cu suliti'a.
SXZ~}SA}B EX(jYC
KA
IT APt' A.CTTATP 1
I<AlMHTPIMEArtl::..
rNHCI~-I[MNIM~
XAPINEn~Jt:
T&pao:<; Bl~ou ~P
~E<; (?) rr.porr.o.; (?) 'Ox.p1vo.;, iwv 6yoo~xov.IX,
BIS'(o.; XIXL Bd{)ou,
xo:l T<ipao:<;, rr.o:'tpl
xo:t fL'Il'Pt ~IEJ.ylB[t]
yv1olot<; 1 fLV7j[fL ]'Il,
'X.ciptv1 inol['lj]o(IXJv,
www.cimec.ro
tatu H97), obiceiulu parintiloru de a'si vinde copii, ca sa. fie dusi si tra11.sporta.ti oriunde (4:98), cum si de a. lasa in voi'a loru pe fete sa. umble cu barb<~tii ce le placeu ,
de si cassat"rite se tineu sub mare paza de cotre socii loru (499); obiceiul u de a se
ucide, murindu barbatulu , cea mai favorita d'in fostele selle femei, :-Ji a'i ngropa
impreuna (500). Proba. co la Geti polygami'a era si mai intinsa de cotu la ceillalti
Thraci, suntu urmatorele versuri rapportats de Strabo diotr'ua comedia perduta a
lui Menander (501) :
fla~tit; (.L~Y, Ot 8pt+'X.Et;, (.LcXAlO'CIX o'o( f!i-r~Xt
'H(.Lstt; &nlivtoov- OU orp6op' ~j'l!.piXtElt;
'EottevKai bno~dr.t; (.Lt'l!.pov tij<; 11spl. tat; jOYIXi:'l!.c:t~ li.'l!.pao[oc~ tHl-ljot tdr. nocpaostj(.Lc:tta
-fot(.LEl jdr.p fi(.LtiiY sfc;;, 00 OE'l!.' ~
Evosxcx rovat'l!.oct;, oroos'l!.ci ts n1.s(oo~ -rtvst;,
~Av 'tS'C'CCXpocc; a~ dY'tE jE"(OC(.L"tj'l!.OO~ tf>xot
Kcxtcxotorp~ tit;, civoj.LeYocto~,
{l-1-to~, otYO(.L!pOt;, ollts S1rl'l!.ClAElY av toto hst.
Tcx&tot jdr.p O(.Lo1-orsttoct ~~~ 'l!.oci napa tliiv A>.oov.
cToti Thracii, mai cu sema anso noi cestia, Getii,-caci me mlndrescu de a apartine nemului Getiloru-snntemu in moralitate nu togmai mustra ... :.
cTarsas, fiulu lui Byzos ..... originaru d'in .Okhra (?) mortu in varsta de 80 anni.- Byzos. Bitbys
si Tarsas au inaltiatu acestu monumentu tatalui loru, ca si mumei loru Melgis, ca sa consacre memori 'a parintiloru loru legitimi.~
Grij'a ce au cei trei fii ai lui Tar~as.- numile loru indica lamuritu co snntu Thraci- de a numf
legitimi pre parintii Iora, se esplica numai, cum observa d-lu Heuzey , prin desordinca ce esista in
fa miii ile thrace.
(497) C:usatori'a era ua afacere de comerciu, cum ne spune Herodotu V, 6: barbatii cumpara
femeile de la ta.tii si mumele loru cu mare summa de bani (ti>viov-::at '"' yuva1xa> r.apa iliv yovi~v
X.PtJP.O:wv p.<y0:Awv), iar Xenophonte (Anabasis ~1, 2, 38! rapporta singuru propunerea ce-i facn
regele Odrysiloru Seuthes: Eu iti voiu da tie, o Xenophonte, ua fata, si dCco ai tu vre-ua. fata,
voeacu s'o cum peru de la. tine, dupo obiceiulu thracu. ~ .~Ol oe, wSovo:r:;;v, xo:l &uio:-::ipo: owaw, xa't ii
"'' aol i:a-;t &uyh'l)p, <~v~aop.at ApC!':;,['l' v6p.t~.> Accst'a probeadia si polygami'a, caci Seuthes mai 'nainte se casatorise cu mum'a fetei, ce era s'o ia Xenophonte.-Pomponin Mcla II 2,~, Nuptnrae vir
gines non a parentibus viris traduntcr, sed publica aut locantur ducendae aut veneunt. Utrum fiat,
ex specie et moribus causa est. Probae formosaec1ue in pretio snnt : caeteras qui habeant., mercede
quaeruntur. Asemenea Sollnus c. 16; despre Babyloneni si H~netri vedi Herodot I, 196.
(498) Herodotu V, 6 : ir. '{Eayoy1j.
(499) Idem.
(500) Herodoto V, 5. - Stephonos Byzaut. v. f<-::io: : 16p.o~ oe fniliv o tr.tarriEttv ,~., yuvril:~.a
'=ti' <ivopl. Despre acelasi obiceiu la Indieni vedi Fr. von Hell vo.ld, Culturgeschichte in ihrer naturlichen entwicklung bis zur r;egenwart, 1, 184 (Augsburg 1876, ed. Il), la Teutoni, Val. Max. VI, 1;
la Wendi (S. Bonifac. Ep. ad Ethelbald) la Heruli, Procop. B. Goth. II, 14.
(501) Strabo VTI, 296. Comp: Enst. ad Dion. v. 304. Despre Menander vedi Otfried Mtlller,
Hutoire ck la Litterature grwzue, tra.d. K. Hillebrimd, II p. 454, 464-470 (Paris 1865).
www.cimec.ro
81:15
www.cimec.ro
966
inte cu capulu in loculu pici6reloru candu voru dormi, si sa faca femeiloru loru t6te
serviciile ce densAle insesi pene aci le facusera. Ac~sta mesura umilit6re remase in
vig6re pene ce Getii stersera prin vitejia loru rusinea patita. (511)
Despre preliminarile si formalitatile cassatorieloru gete, ca si despre obiceiurile
de la nascere si immormentare, scriitorii vechi nu vorbescu anume (512). Herodotu
rapporta numai, dupo cum am mai spusu, co la Thracii Trausi, d~co se nascea unu
copillu, rudele tote adunate plangeu in juru-i; numerandu relele si suferintiele calle
multe lumesci, unu obiceiu ce 'lu gasimu pene adi la Romanii d'in Macedoni'a (513}
si la Litvani 1514) ; iaru despre immormentarea la Thracii cei bogati, acelasi autoru dice (515) co dupo ce se expunea mortulu in timpu de trei dile, mai anteiu ilu
plang~u, apoi taiandu totu felulu de victime petrec~u in stralucita ospetie, ingropandu cadavrulu arsu seu nearsu, si naltiandu d'asupra-i ua movila, dupo care urm
multime de esercitii.
In capitolnlu XII vomu vede deco movilele mortuare d'in Romani'a sapate si
cercetate pene acum, potu sa arunce vre ua lumina sigura asupr'a modului de immormentare la Geti. (516)
37
www.cimec.ro
S67
in acela11i timpu unu midilocu de esistentia. Soldatulu thracu (518) purt la capu ua
caciula tiutiuata de pelle de vulpe trasa pe urechi ; peste corpu ua tunica pene la
genuche, si d'asupra-i, ua lunga mantia de resboiu diversu colorata (519) iara la pici6re unu felu de cisme lungi pene la genuche imblanite cu vulpe (520). Nu se scie
deca acest'a era si costnmulu militarescu allu Getiloru; aneo deosebirea nu puM sa
fie mare. Thucydide vorbindu despre Getii d'in drept'a Dunarii observa co ei au aceIesi arme ca si Scythii, si co suntu toti arcasi calari (521). Ovidiu de as~menPa oi-i
arretta calareti iuti (522), aruocaodu in deratu in fug'a calului (523) d'in cord'a de
vena de calu a arcului (524), sagetile usiore pe care le iuveninau dupo obiceiulu Sar~
matiloru (525 ). Pe laoga Ia oei (526), sulitie (527) maciuci (528) si sabii (529) ei purtau
Od. III, 24, 1. Adrian, Epigr. 1. Anthol. ed. Jacobs, t. I, p. 294 : vr.ipiJ.up.~1. Appian B. Citi. II,
110.- Despre Thraei Cf. Herodot V, 6.
(518) Herodotu VII, 75 despre Thracii d'in armat'a lui Xenes, co purtau mantia de Tulpe;
peste pulpa si in pici6re pele de cerbu; ca arme : scutu, lancie si pumnalu. Compara Xenophonte,
.d.nabas. VII. IV. 4, care vorbindu despre ua iarna rigur6sa in Thraci'a, d'in care causa la multi
Greci d'in armat'a sea le degerasera nasulu si urechile, dice co atunci se vediil lamuritu de ce
Thracii puneu in eapu pene peste urechi caeiuli de blana de vulpe; de ce purtau tonice lungi pene
peste pulpe, si mantale lungi pene la pici6re : col 8p~xe~ &Arur.Exlo<X~ !lr.'t ':IXL' XE<;iilA<Xi<; <;iopouo1 xa;l ':oi,
tilol , x<X't z.m'tlv<X<; ou p.ovov 7tEpl -.o'L<; cr.ipvo1; ~A'Ait x<XI r.Ept
p.1jpok x<XI ~E'P"' p.(.(pl 'w~ r.o~wv i7t't twv
1r.::wv f.y,_ouo1v, <i).).'oo x_).a;p.uoO<;.~
{519) De aceia Aeschylus vorbindu despre pupaza dice co ea porta ua tunica militara thraca.Aristoteles : mEpa,bv pv1v Ev 8p4oan 7t<XVnuzl~.-7tolxlA<Xl iaMjn se pomenesce si intr'unu fragmentu
alin lui Aristophanes ap. Hesychios s. v. I(TtplaV<X.
(520) ~ ~<Xooapa; era euventulu egyptenu pentru vulpe (:!.).o'.r.,e) imprumutatu si de Tbraei. Vedi
Schol. ap. Lyeopb. 771. 1843. Costumulu Bacehantineloru in Thraei'a se numia totu ~ ~O<ooap.
Vadi mai susu not'a 217.
(521) II 96. Cf. Polux. X. 14. 0Yid. ex. Pont. 1, 2, 85.
(522) Ovidiu, Epist. I, 2, 84. 1rist. III, 10, 55.
(528) Obieeiulu de a arunca ind.eretu eu sagetile era communn pop6reloru orientale, Pe.rthiloru,
Persiloru, Sarmatiloru. Vedi tabell'a III.
(524) Ovidiu Epist. l, 2, ?5. At se}llel intentus nervo levis arcus nervo equino.~ Cf. Luaau.
Pha1s VIII, 221.
(525) Ovidiu Epist. 1, 2, 25 : Teeta quae rigent fixis veluti vallata sagittis.; ib. v. 88 : dant
illis e.nimos arcus plenaeque phe.retrae; Ex Pont. III, 1, 26: Tinctaque mortifera tale aagittae
madet; IV, 9, 84 : Sintne tinctae serpentis felia sa.gittae; Comp. Ere. Pont. I, 2, 18. 85. 89. I,
8, 6, III, 8, 10. IV, 4, 52. IV, 9, 75. Trist. III, 10, 63, IV, 10, 110. Trist. V, 7, 12 :
cln quibus ast nemo, qui non coryton et arcuo;n,
Telaque viperao lurida Mie gerat.~
Comp. Horat. Od. III, 6, 16. Sll. Itai. Pun. I, 324. Claudlan. de tert. Com. Honor. 28. Serv. ad. Virg. Aen. X, 169.
(526) Ovidiu I. 8. 137 : Pognabant jaculis dum Thraces, Jazyges arcu.~
(527) Ht~rodotn IV, 94 Unu felu de lancia lunga se numia in limb'a thraea pop.~<XLIX. Auupr'a
etymologiei cuventului vt>di mai susu partea Il, cap. VIII 14.
(528) Xenophunte, Anabas. VII despre tierranii thraci esiti cu maeiuci a sfarama verfulu de
feru allu sulitieloru inimice.
(529) Thracii o numiau ax0:Ap.7j. Asupr'a etymologiei vedi mai susu partea Il, cap. VIII 14.
,o.,
www.cimec.ro
868
totu-deun'a in drept' a, ca si fratii loru Diii d'in muntele Rhodope (530), unu cutitu
intorsu (531) in form'a hangiarnlui albanesu si numi tu sica (532); iaru d'in armele deffensive, se serviau cu scutulu caracteristicu thracu numitu parma, de forma mica,
rotunda seu patrata si pucinu bombata, cu diferite ornamentatiuni, pe care in fuga
ave obiceiulu a-lu inverti in giuru-le si a-lu trece pre la spate (533).
Ovidiu descrie astu-feliu unu assemenea resboinicu (534) :
c Vox fera, trnx vultus, verissima Martis imago :
Non coma, non ulla barba resecta manu.
Dextera non BPgnis fixa dare vulnera cultro,
Qoem vinctum lateri barbarus omnis habet.,
Deco nu Getii d'in campiile Romaniei, cellu pucinu fratii loru d'in muntele Hemus
intrebuintiau si care de resboiu, ce le aruncau d'in inaltime. Elle paru a fi fostu
deosPbite de celle ce se vedu pre Column'a trajana, anume de acelle care cu trei r6te,
avendu nisce c6se si verfuri de feru, despre cari vomu vorbi mai la valle (535). Arrianu (536) rapporta co Getii asverlira d'in verfulu Balkaniloru care armate asupra
phalangeloru lui Alessandru celln M~re.
Ei sciau sa apere si sa atace cetatile fortificate, iar intrarile strimtoriloru le intari cu caravana armate. (537)
Modulu de lupta ob!ciuuitu pare a fi fostu hartiuial'a, de si la trebuintia Getii
formau, ca si Thracii, ua ordine de bataia cuneiforma, pre care o invatiasera de la
Scythi (538). Camlu luptau in retragere contra cavaleriei inimice, a.cl alergau respanditi inainte, ad se puneu in plut6ne si se aparau, reusindu prin asemenea tactica
a ave catu mai pucine perderi (539). Ei faceu si atacuri nocturne, cunnoscendu .bine
(530) Thocldide 11, 96 : 't"WV opmwv 8p~xwv l'I:OAAou, 1:WV <X01:0V6!J-WV, xo:l !J-<XX.<Xl'!lO<6pwv, cit A1ot
xo:Aouno:<, 'Poo6lt1Jv o! r.A<1-:~-rot o1xouv:> Id. II, 98, VII, 27 ..... 1:wv 8p'!'xwv 1:wv !'-o:zo:<po'!l6pwv -ro<:
~<o:xou yevou> .
(531) Ovidiu, Trist. V, 7, 19 :
Dextera non ~egnis :fixo dare eultro
Quem vinctum lateri barbarus omnis habet.
(532) Acesta arma nationale a Thraciloru (Valeriu Maximu, III, 2, 12) se compara unei secere
curbate: Glossar. Labbaei: sica 9po:xtxov ~icpo i::LX<X!J-;;e;. Juvenal 8, 201 fali snpina; Herodotu
o nnmesce : iyzotp1otov O"!J-Lxp6v, Thucydides !J-<XX&<p<X, Ovidius culter. - Pd unu basso-relievu eu inserivtiune (ap. R. Fabretti, De Columna 1'rajani Syntagma, Romae MDCX 1 \ p. 2 '6, [CC Frohner,
La Colonne Trajane, appendice, inscr. Nr Vl] se re;>reseuta unu gladiatoru thracu M. Antonius
Exocns cu sab'a in chipu da secera, si cu unu scutu micu, ornatu de spicuri si corone.
(533) XPnopbontP, Anabasis, VII
(5:34) Trist V, 7, 17.
(5351 Vedi tabl. lit. S fig. Nr. 4 si pl. 144-145 Colonne T1ajane edit. Frohner.
(5~6) Etped. lui Alexandru, I, 1.
(537) Dlone Ca~slos, LI, 27.
(5311) !rriann, tactica -AI'llan d~ milit. ord. institut. p, 25.
(&39) Tbucldlde VII, SO despre Thracii in lupta cu Thebanii.
www.cimec.ro
serviciulu sentineleloru, si tinendu totu-dea-un'a langa densii caii insielati .si i.nfrenati (540) gata de lupta s~u fuga.
Crudi si lacomi de omoru ei nu crutiau nimicu, omorindu totu ce le esia inainte :
betrani, femei, copii, pene si animalele, gasindu na placere nespusa a innota in maceln si sange (541). Pe prisonieri nu pare a-i fi tratatn mai bine. Unii autori ii acusa chiar de a fi ~hicinuitu ca si Scythii (542) sa pastredie craniele inimiciloru
ucisi (543), si sa faca d'in elle cnpe de beutn.
B. Da e t 1
1 88
Dacii, ca t6te pop6rele de sem in ti~:~ thraca (544) erau divisati in mai multe triburi
isolate, sleindn-se in certuri perpetua si occupandu fie-care ua portiune de territoriu
determinata si circumscrisa in partile munt6se prin natura cbiaru. Ptolemeu geograpbnln (545) numera nu mai pucinu de 15 asemeni triburi (546). Legaturele dintre densele nu paru a fi fostu atatu de strnse, si in ori-ce casu elle datan de pr~
scurtu timpu, pentru c. unitatea, care face tari'a statului si constitue natiunea, sa se
fi pututu ('re deplinu alcatui pene in momentulu candu Dacnlu dede peptu cu legiunele imparatului Traianu.
(540) Xenopbonte, exped. Cyri miner. Vll, 2.
(541) Tbnuldlde VII, 29 despre Thraci in genere; O'ldlo ex. Pont. II, 7, SI d~apre Geti.
(542) Vedi mai susu partea II, cap, IV, 5.
(543) Fioros, III, 5.
(544) Herodotn V, 3 dice co poporulu thracu este cellu pucinu dupo Indieni, cellu mai numerosu
d'in t6te celle alte, si aru fi si cella mai puternica si de neiavirisu. deco ara asc.ulta de unu singuru stapenitora, seu ar fi ani tu; anila asia isolata cum este, nu p6te fi de ca ta slabu : c8p"ltxwv,
8' i'&vo; (J.E')'l!:l..tOV da-;t (J.E':l: ')'E 'Jvoou; d:v-t:wv ~v&pw:rtwv El oa \m' iva; i.tpx_ol'tO ~ 1'@0VEOl xcnC. ,ci,uto,
CifLCX;(6v t'lv El'] xcxl r.o/..Aijl xphta-;ov :rtO:vtruV UJ.viwv xcx,c. ')'VW(J.'IjV t"ljv EfL~V . AA).C. ri.p '0U'O Cl1t0f0V !l'fl
XCXL :i:p.f;x.cxvov fL~ XO'E E')")'EV1]-:CXl' Elal o~ xcx,c. -:ou'a ~a.'hveE<;.>
Cf. Harod. III. 94. - Thncldldes Il '97 face aceiasi observatiune despre Scythi. - Strabo
(VII, fr. 46) cunn6sce 22 triburi thrace, iar Herodotu namai 18 : Bessi (VII, 111), Bisaltii \VII,
Jlf)), Bistonii (VII, 110\, Brygi (VI. 15), Ciconi \VII, 110), Crobyzi (IV. 49), Dersaei (VII, 110),
Dolonci (VI, 34), Edoni (VII, 110), Getii (IV, 93), Nipsaei (ibid.), Odomanti (VII, 112), Odrysi
(IV. 93), Paeti (ib.), Sapaei (Vll, 110), Satri (ibid.), Scyrmiadi (IV. 93), si Tra.usi (V. 3). Fragmentele lai Heca.taeus mai adaoga. anco 9 triburi nrcanoscute lui Herodotu : Ba.ntii, Datylepti,
Desili, Di~ori, Entribi, Sa.trocenti, Sindonei, Trispli si Trizi. Thucydides mai adaoga pre Dii,
Treri si Tilatei (II. 96) ; Strabo, pre Breni, Corpili, Ma.edi seu Mysi, l:linti si Triballi; Pliniu, pre
Aorsi, Beai, Bottii. Brysi (=Brygi), Caenici, Carbilesi (= Carbileti), Clari, Coeleti, Densihtii, Dygeri (= Drngeri), Diobessi, Elethi, Gaadi, Hypsalti, Moriseni, Priantii, Pyrogeri, Selleti, Sithoni
si Thyni (H. N. IV. 11). Afara de a.cestia: Tima.chii pe langa riulu Timok, Picensii langa rinlu Pek
in Serbi'a de astadi, Korallii, Paionii, Noropii etc. Vedi Bernhard Glseke, Trakischpdasgische
Stmme der Balkanhalbinsel una ihre wanilerungen in mythischer Zeit. Leipzig 1858.
(545) Geograph. VIII. 1, 2, 4.
(546) Vedi mai suau partea 1, cap. V, B, 7 si 17.
www.cimec.ro
S?O
Intr~g'a constitutiune politica se rezem pre associatiuni la inceputu numai de
familie, compunendu mici communitati agrarii, reunite sub mai multe divisiuni territoriale (regiuni s~u districte), cari erau administrate fie-care in parte.
In momentulu candu facl'a istoriei incepe a lumin intunereculu origineloru statului dacu, gasimu instituita ua regalitate cu putere absoluta, si la dens'a subordonata idei'a theocratica : anume regele are alaturi de colle~u unu omu sanctu, unu
3~o~, prin a carui gura esa seu se inchipui co ese totu ce regele ordona, si alle sele
ordine vestite prin servitorii divini, trebuiau ailcultate c nisce ordine cerPsci. Consecinti'a unei asemeni minunate constitutiuni fu reform'a religi6sa-politica intreprinsa
de regele Boerebiste si de profetulu Deceneu , prin care poporulu dacu decadiutu
moralicesce si politicesce, se regener si transformA, unitatea politica se realis ,
cellu pucinu pentru catu-va timpu, prin suppunerea diferitiloru principi, cari nazuiau
dupo neatirnare, si cu acest'a, fiinti'a unui statu puternicu pre ambele maluri alle
Dunarei, intindiendu-se pene departe in Tbraci'a, Illyria si tiarr'a Noricului, deven
possibile.
A.fora de rege si cleru, de prinoipi s~u fii de principi, nobilimea constitui ua classa
militara si teritoriale, puternica, privelegiata si avuta, care adesea usurp pe fa~ia autoritatea legiloru si a puteriloru constituite, dandu-se la continue si fara prevedere
discordii intestine, precum se intampl dupo m6rtea lui Boerebiste, care 'si perdu cor6n'a si viati'a intr'ua revolta, co Daci'a fu sfasiata in patru, ba, mai tardiu, chiaru in
cinci principate deosebite, guvernate fie-care de unu rege. D'in acesta classa se alegea
escluPivu rPgii si sacerdotii ; functiunile ei era numai politice si militare. In capulu
fie-carei cetati se afl eate unu guvernatoru luatu d'intre dignitarii regelui, unii d'in
acestia avendu in a.ttributiunile loru si supraveghiarea lucrariloru agricole (54 7).
Purtarea. bonnetului pe capu, se consider dreptu unu privilegiu esclusivu allu nobililoru, cari de aceia se numiau tarabostes (548) adico 1tLAorpopoL, pileati, (549}, precum amu dice: boierii cu gugiumanu,; pe candu poporulu de rendu, fiindu cu capolo golu, es~e designatu cu numele de capillatus s6u comatus.
Dupo capillati, allu caroru rolu politicu nu put6 fi de -catu nullu sub despotismulu
unui guvernu tbeocratico-aristocraticu, si starea-i materiale, de plansu d'in caus'a. estorsiuniloru de totu felulu (550) cu cari nobilii isi gramadiau bogatiile de auru si
argintu, isi lucrau intinsele loru domenii si dedau ospetiele costisit6re si sgomot6se,venea class'a sclaviloru destullu de numer6sa.
(li47) Snldas s v. Bow":ia.l; x.ct't mwv ~ow~ictt; irp<a"tw-:wv (Fragm. Hi3t. Graec., t. IV, S74).
(548) Jordanes, de reb. getic. c. 5.
(549) Vedi 01ai susu notele 131-184.
(350) Este adeveratu co nu avemu nici-ua marturie transmisa directu despre asemeni estorsiuoi,
de si avutiile calle colosali alle regelui si alle oobililoru lasa a le preuppune. Thucydide (II, !l7)
observa despre regatulu Odrysiloru, co val6rea tributului ce primea Seuthes. successornlu lui Sitalces, era de 400 talenti de argintu; co darurile in auru si argintu ce se faceu regelui, nobililoru si
favoritiloru eei, nu se ridicau la mai pucinu, fora a socoti stofele brodate seu nebrodate, si alte
obiecte preti6se. Caci, dice Tbucydide, la Odrysi si la ceillalti Thraci, eei mari au stabilitu obice-
www.cimec.ro
871
39
Asupra cestiunei care era fundamentulu constituirii familiei dace, deco aceet'a se
pre poJygamiP, seu pre uniunea liberu consimtita a femeii cu barbatulu, nu
suntemo de nicairi informati. Se p6te presuppune anso co deco nu mai 'nainte, d~ro
dnpo reform'a politico-religi6sa a lui Decenen, dupo acelln Evangeliu alin competarii si vitejia, cum o oumesce d. Mommsen (iSI), obiceiurile :polygamioe commone
gintei thrace, nu mai domnea la Daci, si co famili'a se deosibi prin moravuri mai
curate, puritanice cbiaru. Si la acest'a aru st marture niste frum6se versuri alle
poetului Horatiu scrise in annulo 29 a. Chr., seu pucinu mai in urma, cari suna (552):
cAcolo muierea este inocinta si crutia vitregii copii lipsiti de mama. Nici soci'a
cinzestrata nu cirmuiesce pre bar batu, nici nu-si cauta aparare intr' unu amantu sclicpitoru. Marea zestre a parintiloro este virtutea si curatieni'a maritisiului, care rescpecta ua statornica legatura, si inlatara altu bar batu, si pecatulu adulteriului este
cnelegiuitu, iar pedeps'a 'i este m6rtea1,
Dupo acestea urmeadia ua descriere a corruptiunei si a patimei de hrapiri alle
Romaniloru, pe care aru pute sa le desra.decinedie acella qui guaeret cpater urbium,
subscribi statuis. Anso, dupo t6te probabilitatile, poetulu cauta uei mai moltu a biciui
corruptiunea societatii romane prin ideali sarea virtutiloru casnice alle Dacilorn, de catu
a descrie dnpo altii, seu dupo oelle aflate de ellu singuru, propriele loru moravuri. Acesta idealisare se constata si la Vergiliu (553) si la Jostinu (554), si, precum am arret-
rezem
iulu diferitu de allu Persiloru, de a priimi mai multu de eotu a da, fiindu-i cui-va mai rneine de a
refns& cea-ce i se cere, de catu de a incerca insusi unu refusu. Cu ajutorulu unei puteri fora margini au dusu asia de departe atorcerile loru, catu nimicu la asta curte. nu se face de cotu cu daruri ( cKa:-,;ecrnjqa:v-,;o yizp -,;o~va:vdov -,;ij~ llepcrwv ~a:CJtela:; 1:ov v6fLov, ov1:a: 1-'l:v xo:l 1:o'l~ <inot> 8p~e1, a:l-'
~.vm 1-'~AAOV ~ Ot1J6VO:t 1 xa:l CI:LO''J. . tOV ~V a:!PJ&EV't:a: 1-'~ ooilva:t ~ o:!njcra:V't:IX 1-'~ 't:U'f...tLV' 31-'w~ OE XO:'t:Cz 1:0 8:lva:cr&o:t lr.l't';Aiov "~'~' lx.pi,cra:v"t:o' o~ yilp ~v 't';piea:t o~oev 1-'~ 8t06v"t:a: 8wpa: ). Proba bilu co in rega,ulu
Getiloru, ea si allu Daciloru, lucrurile DU se petreceu altu-feliu.
(651) Roemische Geschichte III,. p. 304 ed. 2.
(552) Carm. III 24 :
lllic matre earentibus
privignis mulier temperat innocene,
nec dotata regit virum
Coniunx nec nitido fidit adultero :
dos est ma.gna parentium
virtos et metuen11 a.lterius viri
certo foedere eastitas;
et pecca.re nefas, aut pretium est mori.
(553) Poetulu Vergiliu dupo descrierea frigului d'in tiarr'a. cqua Scythi~e g~_tea Ma.eotiaque
unda, turbidns et..... Hister..... qua.que ..... Rhodope porrecta dice (Georg. III 376 seq) :
clpsi in defossis sptlcubus secura. sub alta
otia agunt terra., congestaque robora totasque
advolvere focis ulmos ignique dedere.
Hic noctem Iudo ducunt et pocula la.eti
www.cimec.ro
872
ta tu mai susu (555) ea privesee si pre Scy~hi, si in ge.ner.;, pe pop6rele nordului (556),
pe barbarii cari intrecu prin moravuri lumea civilisata. Jos tinu pune in ff ~ia, de essemplu, pre Scythi cu Hellenii; Hora tiu, spre a corre:!puude scopului seu personalu,
pre Daci cu Romanii. Primulu arretta co Hellenii cu nici-ua doctrina filosofica, cellu
d'allu douilea co Romanii, prin nici ua buna legislatiune, n'au ajunsu scopulu simplu attinsu de Scythi si Daci : scopulu de a trai virtosi si fericiti. Femeile daca
suntu virtu6se si se casatorescu nu pentru zestrea loru (557), pe candu cu totulu
altu-felu calle romne.
Horatiu mai dioe despre Daci in acelasi carmen: (SSS)
cMai bine vietinescu campanii Scythi, alle caroro care transporta dupo obicei1.1,
clocointiele loru cutrierat6re ; mai bine, Getii, poporu aspru, alle caroru tiarini mcmf'surate prodncu recolte pacinice, si t6te darurile Cererei; lucratorulu nici cultiva
'
fermanto atqne acidis imitantur vitea sorbi~.
Talis Hyperboreo Septam subiecta trioni
gens effrema virum Rhipaeo tunditur Euro
et pecudum fulvis velatur corpora saetis. ,,
Cf. A. Ble&tl, Die Idealisirung der Naturvolkei' des Nordens in der griechischen und riimi~
thefl Literatur, Haidelberg, 1875, p. 25 seq.
(554) Il 2 despre Scythi : Hominibs inter se nulli fines; naque enim agrumexercent uec domus
illis ulla aut tectum aut sedas est, armenta et pecora semper pascentibus et per incultas solitudines errare solitis .... Justitia gentis ingeniis culta, non legibus. Nullum scellus apud eos furto gravius : quippe sine tecti munimento pecora et armenta habentibus quid inter silvas superesset, si
furari li~ret il Aurum et argentum non perinda ac reliqui mortales adpetunt .... Haec contin~ntia
illis morum quoque iustitiam edidit, nihil alieuum concupiscentibus; quippe ibidem divitiarum
cupido est, ubi et usue. Atque utinam reliquis morialibus similis moderatio abstinentiaque alieni
foret: profecto non tantum bellorum per omnia saecula terris omnibus continuaretur, neque plus
hominum ferrum et arma quam naturalis, fatorum condicia raper~t : prorsus ut admirabile v;deatur, hoc illis naturam dare, quod Graeci longa sapientium doctrina praeceptisque philo9ophorurn
consequi uequeunt, cultosque mores incultae barbariae conlatione superari; tanto plus in illis
proficit vitiorum ignoratio quam in his cognitio 'iJtntis.
(555) Partea 11, cap. IV, 1; cap. XI, 3; cf. partea I, cap. 1, 3.
(556) Vadi Riese op. cit. - A. Gefl'roy, Rome et les barbares, Etude sur la Germanie d~ l'acite, Paris 1873.
(557) Acest'a este simtiulu cuvinteloru de mai susu alle lui Horatiu : nec dotata regit virum
coniunx, cari nu au nici o legatura cu 'fllcit. Germ. 18 despre Germani : dotem non uxor marito
sed uxori maritus offerb Vedi Klese op. cit., p. 27.
( 558) Carm. III, 24, 9 :
Ca.mpestres melius Scythaa,
quorum plaustra vaga.s rite trahunt domos,
vivunt et rigidi Gatae,
inmetata quibus iugara liberas
fruges et Cererem feruni,
nec cultura placet longior annua,
defunctumque laboribus
aequali recreat sorta vicarius.
www.cimec.ro
cpamentulu mai multu de unu annu, si candu densulu !18 odihnesce, ~pa tu de'
munca, unu altu lucratoru. la rendu-lu seu, ilo inlocuiesce.
Aceste versnl'i au autorisatu pre unii a sustine co in timpulu imparatului Augustu
Dacii nu cunnosceu nici ua proprietate privata, ci co in fie cara annn pamentulu arabila stapenitu in communu se dividea si se da in parte a fi lucratu membriloru cantonului seu comunitatii (559). Altii, co poporulu dacu in acea epoca anco nu renunciase la viati'a nomada, fiindu-ca nu remanea mai multu de unu annu in acelasi locu,
territoriuln vechiei Dacie fiindu ua tiarra de steppe si munti (560). Altii in fine, vedu
numai ua simpla idealisare cu scopu de a mari contrastul o intre societatea bar bara,
dero simpla si fericita, si societatea romana civilisata, dero corrupta (561). Ori-cum
aru fi, este neindoiosu co versurile de susu alle lui Horatiu amintPscu intr'unu modu
de mirare descriptiunea ce ne-a lasatu Cesaru (562) despre Snevi, si care s'a rapportatu gresitu la toti Germanii. Precum vediuramu (563) Grimm tragea si de aci anu
argumentu pentru theori'a germanismului Getiloru , pe candu este iovederatu co
E~a se rapporta numai la Suevi, ca ua masura proprie conforma scopului, si chiaro necessara unui statu organisatu militaresce, in care ua mie se duceu aonualu in resboiu,
iaru alti ua mie lucrau pamentolu, pentru ca nu camva obicinuiti cu locuintie determinate, sa se desobicinuiasca de la viati'a resboinica (564). Deco si la Daci essista
ua asemenea institutlune este forte indouiosu, pentru co nici unu scriitoru vechiu nu
o constata. Din contra, totu ce se scie despre Daci si tiarr'a loru : gradulu inaintatu
de civilisatiune la care ajunsesera, natur'a vailoro manose, care inclina mdi multu
spre lucrarea pamentului si asiedieminte stabile, rnultimPa orasieloru si sateloru, agricultur'a, - isvorulu principalu allu traiului, si propria numai vietii statatore, on
admitu lips'a de proprietate, schimbarE-a pe fie-care an nu a pamenturiloru si a locuintieloru, caci locuintiele fixe, prin atare mutabilitate, nu deveneu possibile. Mai pucinu anco s'arn pute dedu('e d'in ven~urilo do smm ah1 poetului, si d'in vorbele lui
(559) Asia int.re altii Gooss, Archiv des Vereines fur. Siebenbilrgische Landeskunde, N. F. XIV.
(360) Frollner, la Colonne Trajanc, ed. mare, introductinM. - Roesler! Da8 vorromisehe
Dacicn, Wien 1864.-Idem, RumaPnisclU! Studien, Leipzig 1871, p. 56: dt~r Ackerbau noch nicht
fl'ste ansssigkeit bewirken konen nnd wurd~ im wecbsel des Bodens betrieben bnlich wie bei den
srythiscben Nomaden.
(562) Commentarii de bello Galllco VI, 22: Agricultnrae non student; majorqne pars victns
corum in !acte, caseo, carne consistit : neque qnisqnam agri modnm certum aut 6nes habet pro
prios; sed magistratus ac .. principes in annos singnlos gentibus cognationibusque bominum, qui
una coierunt, quantum, et quo loco visum est, agri attribnunt : atque anno post alio transire co
gunt. Ejus rei multas afferunt causas; ne, assidua consuetudine capti, studium belli geruudi agri
cultura commutent, ne latos fi nes para re st.udeant; potentioresque humiliores possessionibns cxp61
lant; ne accuratius, ad frigora atque aestus vitandos, aeditlcent : ne qua. oriatur pecnriiae cupiditas
qua ex re factiones oissen5iones qne nascnntnr
(563) Partea U, cap. VUI, 3.
(564) Georg Wait:r.. Deutsehe Ver(aBsung&{leschichte, t. 1 (Kiel 1844 p. 24).
www.cimec.ro
"'
Caesar (565) cum si d'in T11citu (566) co aru fi v.>rb'a numai de schimbarea pamen
turiloro reclamate prin asia numitulu assolementu (dreifeldsystem, dreifeldwirtschaft)
care consista in a lassa ua portiune de pamentu pentru pasinnatulu viteloru, ua alt' a
pentru aratu, si ua a treia de reserva. , spre repaosu si ingrasiare , unu systemu care
dovedesoe ua. trepta ou totulo snperi6ra de cultura, si de strinsa legatura interna a
communitatii. (567)
In scurtu, mai siguru se p6te considera d.escriptiunea lui Hotatiu ca ua amintire
vaga, nedeslusita d'in Caesar (568) despre Suevi, ca ua idealisare a poporeloru necunnoscute alle Nordului, ua descriptiune mai multu poetica si mai cu sma satirica, de catu istorica (569), cu scopulu de a place lui Augustu, care prin legi rigur6se
asupr'a casatoriei, spera sa duca viati'a necasta a Romei spre caile bunei cuviintie
si alle virtutiei. (570)
40
Femeile dace ne aparu mai totu-d'a-una pre Colnmn'a Trajana conduc?mdu eate
uliu copillu de mana, seu purtandu-lu in bratie (571); devotate barbatiloru loru,
(565) De bello gallico IV, 1. VI, 22.
(566) Germania, 26 : agri pro numero cultornm ab universis in vices occupantur, quos mox
inter se secundnm dignationem partiuntur; facilitatem partiendi camporum spatia praebent. arva
l'er annos mutant, ct superest ager.
(567) Vedi Roscher, Haben unsere deutschen Vorfahren zu Tacitus Zeit ihre Lan.dwirthschaft
nach dem Dreifeldersysteme getrieben, in Berichte uber die Verhandlungen der Koniglich Siich
sischew. Gescllsch. der Wissenschaften zu Leipzig, b. X, 1858, p. 67-87, cum combate argumentele lui Zimmerle, Eicbhorn, Arndt, Landau, Hostmann, Zacher, cari credu a gasi la. Germani assolementulu. Cf. idem Waltz, op. cit. 1 p. 24. 27: cVon einem ofter oder gar jhrlich wiederkeh
renden Besitzergreifen dflr Aecker und einer dann jedesmal aufs neue vorgenemmenen Theilung
derselben kann die Re de nicht sein.
(568) B. G. IV. 1; VI. 22.
(569) Acest'a reaulta d'in intregulu acelui carmenu (III, 2f). Cuvintele melius T. O, iUie. Y. 17
ai altele, probeadia comparatinnea intre Daci si Scyti de o parto, si Romani pre de alt'a.
(570) In aceatu aensu Riese l. c. - Roesler, das vorrom. Dacien.- C. de la Berge, J!Jsaai sut'
Ze r~gne rk Trajan, Paris, 1877, p. 38. Bessel, de rebus geticis, p. 85 : cPraeterea, si ad origlnem
harum mentionum spectamua, magis Horatius mores Romanorum negare videtur, qnam mores Getarum affirmare. Quibus cum notionibua justiasimorum hominum conjungebantur, quae scriptorea de
agricultura. septentrionalium gentium acceperant. Nam p~r se ipaum elucet illa de accolis Thraeiae neque accepta neque dicta eaae, qua de causa in nostram quaeationem non cadunt, praesertim
quum ex roentione ab Horatio (Carm. IV. 15. 21) facta appareat, Getas apud Horatium eosdem e&Be,
ac bacoa.- Totusi Riiscber 1. c. p. 87 dice, citandu versurile lui Horatiu: ~Im Mchsten Grade
wiire ea der Mnhe werth, den Quellen dieser schOnen Verse na.chzuforschen. Erinnert die zweite
Hiltte ebensomerkwiirdig an Tacit. Germ. 18, 19, wie die erste an Caes. B. G. IV, 1, VI, 22.... Ich
kann mir anch das Landbaukapitel des Tacitus (Germ. 26) nicht beaser auslegen, als in Uebereinatimrnung mit diesem Gedichte.
(671) Vedi tabella V, si La Colonne Trajane, ei. cea mare Frohner, pl. 68-M; 63-5;
118-121.
www.cimec.ro
elle ii egala nu numai la talie si corpo, prin peptulu loru forte, prin manile inasprite de frigu si de ua munca continua, dero ei prin euragiulu neolatitu de morte,
prin amorulu viu de patrie, diei ei libertate. Pe unu baeeo-reliefu alin Columnei (572)
le vediuramu c niste furii despsrate, cu faclii in mana, ardiendu capulo si umerii
nenorocitiloru prisonieri romani. (573)
D~co si la Daci era obiceiulu thracicu de a se cumpeni de la parinti femei'a ce
voia cineva a Imi. in caesatorie, cum se regula drepturile reciproce alle sociloru in
cestiunea bunuriloru ei a copiiloro, cum se regula moscenirile (574), cari erau ceremoniile la nasceri, cassatorii si immormentare, cari erau institutiunile politi~e si administrative (575) legile si altele, nimicu despre t6te acestea nu ne-a tranemisu anticitatea. (576)
41
Abia deco despre institutiunile militaresci putemu cullege eate-va insemnari d'in
autori si d'in minunatele representatiuni de pre Column'a Trajana, isvore care se tefera mai t6te la ultim'a perioda de eseistentia a statului dacicu, la epoc'a r('sboieloru
lui Decebaln cu Romanii, candu artei\ resboiului facuse mari progrese la Daci , oari
se instruiau t6te dilele prin insesi alle loru perderi.
Armat'a daca se compunea d'in infanteria si cavaleria, prim'a fiindu fora comparatiune mai numer6sa. De aceia basso-relievurile Columnfi ne arretta totu-dea-un'a
pre Daci luptandu pedestru cu Romnii, si numai ua singura data se ropresinta ca(572) Vedi tabella V, si edit. J<'riihner, pl. 70.
(573) D-lu Friihner (1. c. nr. 38 pl. 70) <lice : coasta scena amintesce cortegiulu femeiloru celte
d'in insul'a. Mona: cFeminae in modum furiarum veste fer&li, crinibus dejectis faces praeferebant...
muliebre et fanaticum agmen (Taclto, .Annale XIV, HO).
(574) Cuveutulu Mostenu seu mo~mlnu nu se pote esplic prin elemente latine, slavice seu altele, ci numai in limba albanesa regasimu t~ma mo~t in cuventulu mot-im, betranu (Haho, Alba
nesische Studien, Jena, 1854, in-8; cf. Hasdeu, Golumn'a lui 1'rajanu, 1878, p. t142), ceace ne
autorisa a atribui pe mosteanu sorgintei thrace,_prin urmare Daciloru. Este vrednicu de observata
co : precum la Slavi proprietatea ereditara so numesce liALJHIHA de la KL\1pE tata, totu asia la
Romani : mostenire, avere mostenita de la parinti, mosie, vine de la mou, bunicu, betmnu, adieo
totu principiulu filiatiunei, fora de cara ideia de proprietate territoriale, de mosia, nu s'aru pute es
prime in limb'a romana. Ideile juridice alle Rom.niloru in ce privesce proprietatea hertditaria nu
ee deosibeu, precum se vede, asia de multu de a.lle Da.ciloru, pentru a face sa se 11ite cu totnlu numele indigenu allu mosiei.
(575) Numai despre Dacii Polistii (:toA1a':<Xt) avemu ore-cari notiuni detorite lui Josephus, Antiq.
Jud. XVIII, 1, 5. Vedi mai susu.
(576) Unii scriitori moderni snstinu, fora nici ua proba ansa, co regele la Daci venea la tronu
prin libera alegere, si domnea numai prin puterea opiniunei publice, nPfiindu hereditate (de ea,
Schmidt, Die Geten und Daken, in .Archiv des Vereines filr Siebenbilrgische Landeskunde, n. f.
IV, (1 heft) p. 52), si co insemniuln dignitaru allu regelui era unu sceptru cu ua semiluna ai ua
c6da de callu in verfu (Beger; Thesaur. Brandenb. select. p. 717). Neculai Co~tinu chronicarulu
scie chiaru pecetea Daciloru cum era ; cEaru pecetea Datiloru era doui lei cu gurile cascate unulu
11pre altul a, si de a supra loru era corone. Letopisetie, ed 1-iu Cogalnicenu, 1, p. 60-61,
www.cimec.ro
.-
1'76
valeria daca (d~eo nu cumva nu s'aru lui dreptu geta) anume, cum se in~ea intr'unu
ru, spargendu-se ghiati'a. (577)
Care I'ITil organisatiunea interna a armatei, ilivisiunea si numerulu trupeloru, nurnerulu soldatiloru d'in care se compunea fie-care trupa, cum se recruta soldatii , si
d'in ce clase anume, despre oficerii si hierarhia militaresca, anii de serviciu, disciplin'a, tactic'a, etc., suntu totu atatea cestiuni ce trebuescu puse numai , d~ro nu
potu gasi unu respunsu satisfaeetoru.
Se pare co serviciulu militare1cu era obligatoriu pentru toti fora deosebire, incependu de la ua versta destullu de frageda (578), si co nobilimei princiare apartinea
privilegiulu esclusivu allu comandei trupeloru ; cellu pucinu pre Columna oficerii se
deosibescu de soldatii de rendu prin caciul'a resfranta, semnulu distinctivu allu classei piloforiloru. Cu aceiasi caciula se representa si purtatorii stindard ului dacu (draconele), ca si allu vexilului, de unde urmeadia co aceste insemnii se tineu in lupta
de oliceri superiori, capi ai trupeloru. (579)
Dacii a~eu si exploratori ca sa cercetedie mersulu trupeloru si sa recunn6sca for
ti'a, miscarile si positiunile inimicnlui (580), precum si unu corpu de lucratori mesteri, capii carui'a era de siguru straini, romani seu greci, cu missiune nu numai sa
faca lucrarile technice trebuinciose in ori-ce expPditiune, sa repare si sa preschimbe
armele stricate, sa procure materialulu de resboiu, d~ro si aparatulu pentru asediu
si aparare, artileri'a si sa construiasca poduri.
Unu numeru dA soldati ave sarcin'a speciale sa ridice pre ranitii cei cadiuti in
campulu de lupta si mortii. (581)
42
www.cimec.ro
377
meru (5815), seu cu ciucuri pe de margini (587); pantaloni, si m capu caciula resfrinta.
Armele offensive erau :
1. Sabia incovoiata, candu scurta in form'a aprope a unei secere seu a unui cosoru (588) candu mare, intogmai c unu iataganu (5S9). Acest'a este ua arma specificu negreca si neromaoa, ua arma orientale caracteristica Persiloru (590), Parthiloru (591) si Daciloru. AcPst.i d'in urma facusera dintr'en~'a arm'a loru nationale,
si continuata a se servi cu u-ns'a si dup11 cucerirea Da.ti~i. dupo c-um probeadia monumentulu lui Cl. Menander gasitu la Birdoswald in Angli'a, uude station cohortea infiintiata de imperatulu Hadrianu numai d'in soldati Daci (Cobora 1 Aelia Dacorum). (592)
2. Spad'a lunga drepta (amio~) cu manerulu si Mc'a frumosu lucrate in ornamente resarite (repoussees), si care servea mai alesu siefiloru si calaretiloru. (593)
3. Sabia solida, scurta, ascutita. si cu doue taisiuri, intogmai ca sabi'a spanica (594)
introdusa in armat'a Romana dupo resboiulo alin II-lea punicu (5g5), proprie nu a-
www.cimec.ro
878
tatu pentru taiare catu pentru impunsatura (596) , si care se purta in partea
drcSpta. (597)
4. Pumnalu dreptu cu M~'a ornamentata, si care se purt la stang'a atarnatu de
ua cingetore. (598)
5. Cutitu mare, lungu c unu satiru (599), si cutite mai mici cu verfulu ascutitu (600)
seu recurbatu. (601)
6. Lancia lunga (MrxTJ, ACljX.tTj), ce se purt cu verfulu inainte (602), jumatate
de lemnu, iar cea-alta jumatate de bronzu seu feru. (603)
7. Sulitia (hasta.), unu felin de lancia mica, care se arunc cu man'a (604) seu cu
balist'a, semenendu intru catu-va cu dardele gallice numite matras, matara (605),
madaris, !Ltiopt<; (606), materis. (607)
8. Arculu (t6eovJ, a carui forma, ce se p6te vede pre tabelile 1, III, lit. X siN (608),
nu difera de a arcului scythicu, comparatu une-ori cu litter'a I:, alte-ori cu configuratiunea costei septentrionale a Pontului-Euxinu (609 ), era in mare usu la Daci, ca
si la Geti, si la t6te pop6rele asiatice, pre candu Grecii si Romanii illu parasira de
(596) Veget, 1, 12. Praeterea non caesim, sed punctim ferire discebant.
(597) Polyb. 6, 23, 6.- Pentru Daci Tedi Tabell'a X Nr. 1; tabel. IV; idem pl. 49, 66-67 ed.
Frohner. Pentru Romani cf. 1. Marquardt, Rmisc11e StaatsverwaUung, II, 328 n.3 (Leipzig 1876)
(.i98) TRbell'a lit. O, fig. Nr. 3.
(599) Tab. lit. Q, fig. Nr. 8.
(600) Tab. lit. X Nr. 1.- Pl. 47-50 ed. Frohner.
(601) ldem.- Pl. 3-2S ed. Frohner. - Cutitu mare recurbatu cu buz'a larga si cu taisiulu in
intrulu curbaturei se vede pre monedrle Spaniei. Cf. Lagoy, op. cit. pl. I, Nr. 14, 15, 16, 17.Revue numismatique 1846 p. 317.
(602) Tab~ll'a lit. Q, fig. Nr. 1, patru lnnci; ibid. fig. Nr. 9; tab. VI; pl. 97-99 ed. Frohner.
(603) Dacii cunosceu si pilum roma nu, care consta dintr'ua vergea de lemnu rotunda seu rectangla,
lunga de 41 / pici6re, si dintr'unu verfu de fern totu asia de lungu, susu cu unu carligu, iaru josu astufelu dispusu ea sa se infiga aduncu (cam :;P/, pici6re) in lemnu; fernlu se termin uneori la capateiulu de josu cu ua deschidietura in care intr si se intiepenea lemnulu, intogmai ca la ua casma;
pilum mai perfectionatu ave ferulu fixatu de lemnu numai cu doue tinte (1top6v:n) seu cu ua tinta si
unu euiu de lemnu. Vadi Lindenschmit Die vaterlndisehen Altetthumer der {arstlich hohenzol
Jernschen Sammlung eu Sigmaringen. Mainz 18(')0 tab. 1 si pag. 20 seq.; idem, Alterthiimer Ufl
Berer heidnischen Vorzeit, fasc. 1 tab. 6; fasc. 8 tab. 6; 9, 4; 11, 5; Revue cwcheologique, n. si
Tol. X (1864) p. 337-::149, Tol. XI, p. 387 seq.-Marqnardt, op. cit., Il p. 329 seq.
(604,) Tabell'a 1 (ad. Fri:iliner, pl. 47-50), tab. lit. X Nr. 2; tab. VI; pl. 2-23 ed. Frohner.
(60fi) Caesar Bell. Gall. I, 26.
(606) Strabo IV, 4, S.
(607) Nonlns llarcellns XVHI, 26. Despre mataris vedi E. Desjardlns, Geographie historique
It ar.l~ninistrtive de la (Jaule, li, p. 573 seq.
(608) Vedi si pl. 3-25 ed. Frohner.
(609) Strabo Il p. 332; Sehol. Theocr. XII, 55; Athen. X p. 454 c; !mm. Marcel. XXII, 8,
37; cf. 0Tid, MetGm. XI, 229; Mlllln, Monwm. ined. 1, p. 15; Ant. Rlch, Diction. des .Antiq.
.Arcus 2.- Daremberg et Sagllo, Diction. de1 antiquites grecques et romaines, art. d-lui Heuzey,
.Arew1.
www.cimec.ro
379
~impuriu, lassandu-ln auxiliariloru ingajati in serviciulu loru (610). Acestu arcu se
compunea d'in doua corne de animalu, impreunate la basa loru, avendu la estremitati eate unu nasture seu carligu de metalu, de care se leg cord'a facuta d'in vena
de bou (veup~, nervulu sciaticu allu boului), seu dintr'ua siuvitia ingusta de curea (611), seu d'in perii d'inc6m'a callnlui (612). C6rd'a lunga, atatu catu cerea curbatur'a determinata a arcului spre a fi intinsu, era fixata la unu capeteiu allu arcului, iaru la cellu-altu capeteiu se adapt prin midiloculu unui nodu (ochiu) seu ineln (613). lncordarea arcului se facea incovoindu-lu cu genuchele seu strangendu-Iu
intre ambele pici6re (614), pene ce cord'a se prindea de carligu; iaru pentru a trage
cu densulu se apuc cu man'a stanga midiloculu arcului (partea formata prin reunirea celloru doue bratie seu cornuri alle arcului, numita grecesce 1t'i)xu~) si dupo ce
se pune crestatur'a ('y/..u)O[~) sagt~tii rre corda, ~e tragea acest'a spre peptu pene ce
verfulu sagetii atingea arculu (615). Sagetile terminata cu ua punta ascutita (616)
aveu crestatur'a simpla (617) seu in form'a cellei cu Nr. 6 de pe taball'a Q, untte carligulu era destina tu de siguru a inlesni intinderea mai cu fortia a cordei cotre peptu,
in momentulu tragerii. Sagetile se pastrau in tolbe (pharetra), pe cari soldatii daci,
cum si chiaru oficerii, le purtau la spate in timpulu lnptai (618); arculu se tine seu
atarnatu afaro d'in tolba, seu intr'unu tocu separat (to;oa-~'lt'fl. "(wput6<;, corytus (619),
(610) Vedi de es. unu arca.siu in costumulu Scythiloru, pe cari Athenienii ii intretineu cu solda,
apud Dare'llberg et Saglio op. cit. p. 389 fig. 4 70. Strainii arcasi in serviciulu romaniloru se numiau Sagittarii. Cf. Marquardt, op. cit. Il, 333, 428.- Tabell'11. lit. P, fig. Nr. 1.
(611) Eustath. ad. II. p. 421, 20; 452, 12; 1025, 31; ad. Od. p. 1851, 33; 1915, 34.
(612) 0Tld. E,;. Ponto I, 2, 21.
(613) Acestu inelu !e vede forte bine ia 6gur'a Scythului iutindiendu arculu seu, de pre vasulu
de argintu d'in museulu Ermita.giului d'in St. Petersburg, ap . .Antiq. du Bosphore Cimmerien,
pl. XXXIII, si Al. Odobescu, Cunun'a mare d'in thesaurulu de la Novo-Cercask, (Bncuresci 1879)
tab. XXI Nr. 1 b; cf. mai susu partea II, cap. IV, 4, not'a 36, fig. Nr. Il. Vedi tab. lit. E, fig.
Nr. 11 u::~u instrumentu de bronzu, cu care ee intindea cord'a, aflatoru in Museulu din Pestha.
(614) Daremberg et ~aglio op. cit. p. 389, fig. 412 luata de pre unu vasu d'in Museulu Luvrului; ib. fig. 480, de pre unu vasu d'in Mu11eulu d'in Neapole (Mus. Borbon. Vli, 41). - Ci. Frledlricbs, Bau1teine, p. 349.
(615) Homer, ll. IV, 122. Tabell'a III, silit. X ne arretta arcasii Daci iu momentulu tragerii
cordei, stndu cu piciorulu stangu inainte. Se obici1ui:i. a se trag<l arculu si cu unu picioru iugenuchiatu pe pamentu, cum se vede pre monedele d'in Thasos, O!bia etc. lMionnet, De1cr. des meaailles, pl. LV, Nr. 5; Id. Suppl. t. 1, pl. VIII, u. A.- Monum. Ined. d. Inst. IV, pl. LIV; Elite
ceram. III pl. 55, 57; Gerhard, A1mrl. Vas. t. I, pl. 43, etc.)
(616) Tabell'a lit. Q fig. Nr. 1, trei sageti; fig. Nr. 3, 6, 10.
(617) Tabell'a lit. Q, fig. Nr. 3 si Nr. 10.
(618) Tabell'a I, unu piloforu si cati-n soldati cu arculu in mana, si cu tolb'a la. spate. - Pe
123-124 ed. Friihuer, unu resboinicu cu tolb'a pe umeru. Tolbe cu frumose ornamente vedi-le pe
tab. VI, tab. lit. Q, fig. Nr. 1.
(619) Homer, Odis. Eustatb. p. 1846, 19; 1898, 51, 58; Serv. ad. Aen. X, 169. Vedi .Antiq.
dt~ Bosph. Oimmerien, pl. XXVI, 2. frumost> coryte lucrate dt> artiiti greci pentru regii Scythi.
www.cimec.ro
380
s6u la unu locu cu sagetile intr'ua tolba cu indouita t~ca, cum se vede pre mai multe
basso-relieve (620).
9. Prastia (mpsv86v1J) cu care se arunca petre (621) si darda de plumbu (glandes) ,
oblunge, cu doue verfuri (aculeus glandis) in form'a unei migdale (622).
10. Toporu mai mare s~u mai micu cu c6dn de lemnu .(623), buzdugane, ciomege
si maciuci. (624)
1. Trecendn acum la armeh defP-nsive, prim'a ce~tiune P!'lte de a vede deco Dacii nu
intpebuintiau casca, dupo cum a. dedugn unii scriitori mod~:~rai (625) d',n imprPjnrarea p6te co basso-relievurile columnei rer're~c:nta pre Daci lup:audu-se seu cu capulu golu, se a cu ca palu acoperi tu de bunnetu, nici-ua data anso cu coifu (626). Este
adeveratu co singurele esemple ce avemu de soldati daci cu casei, calle de la pl. 62
(627), 55-56 (628) si 181-182 (629) d'in editiunea Frohner se iau de cotre commentatori (630) dreptu Sarmnti vrniti in ajntornlu Dacilorn. Ansa lasa co acesta opiniune nu e pro nimica s;guru fundata, dero chiaru de amu <:dmile-o, Column'a
Trajana'ne pre3enta pe celle patru fetie alle pieJestalulni seu (631) gj pe pl. 107 ed.
(6lil0) Mws. Pio-Cletn. t. IV, pl. XLIII; Ger hard, Ant. BildweTke, c. XIII. Daumberg et !ila.
gllo, op. cit., fig. -479.
(621) Tab. 1, Dacii arunca petre in legionari. Despre petrele rle prastii gasite in Romani'a vedi
cap.
(622) Vedi W. Wlscher, Antike Schleudergeschosse, Basel 1866, 4. - G. Semper, Ueber die
xn.
bleiernt11 Schleudergeschosse der Alten und iiuet s1ecckmssige Gestaltung der Wurfkorpet im
Allgemeine11. Frankfurt a/M. 1859. 8. Celle romane 11.veu si inscriptiuni, unele cu num.ile legiuniloru. Vedi De Mlnfels Sulle a11tiche ,ghiande missili e sulle loro iscrizioni in JJiss,rtaJioni delia
po1itificia accademia Romana di archeologia. t. XI, Roma 1852. 4 p. 187-256; Mommsen C. l.
L. p. 188 seq. Desjardlns, Desiderata du Corpus Inscriptim>um J,atinat;urrJ df- !'academie de
Berlin, Paris 1874-1876 (fasc ~. 3, 4 si 5). Cf. Zangemelster. Monati/Jtricht der Betlinet Academie 1875, p. 465-479. 1876 p. 63-82. - Th. Rergk, Inschn'fteN tiJmischer SchleudergeschoBse,
Leipzig 1876.
(623) Tabell'a lit. Q. fig. Nr. 5. 7.
l62-i) Pl. 3-23 Colonne 1'rajane ed. Frohner. lb. pl. :>3-54 betrani uaci cu maciuci in mana
ae apara contra Romaniloru, cari ii d~scopera in ascl!udietorl) loru. Pe verfulu unui deln se vedu
trei calareti armati cu maciuci.
(625) De esemplu Roesler, das vor1om. Dacien. - Anso in Rumc'inische Studien. p. ;,4 acelasi
autoru dice co Dacii purtau totu felulu de casei : Die Dacier b<>sassen Schupp~n-un<l Plattenpan
adr, Panzerhemden nnd mannigfache Arten von Hclmen. Die :!\lehrzahl des Heeres aher ging bar
haupt, begleitet mit der gegiirtelten Blouse die die Riimer sagum nanntrn und llariiber mit einern
Mantel dtn ei ne Agraffe auf der Schnlter festhielt.
(626) Acest'a pote sa provina si d'in comoditatea artistica spre a deossebf mai bine pre Daci <le
cotre Romani.
(627) Vedi tabell'a III.
(628) Vedi tab. lit. X, Nr. 2.
(629) TtLbell'a lit. P, fig. Nr. 5. In figur'a Nr. 4 aceiasi tabella d. Friihner vede unu bonn!ltu conicn, de si pare a fi mai siguru ua casca de forma conica. cu a sra mentoniera.
(630) Frohner la pl. susn indicate.
(681) Pl. S-23 Colonne'Trajttne, ad. Frohner.
www.cimec.ro
381
Frl\hner (632) t6te armele luate de la Daci c trophee, si cari figurasera in calle
doue pompe rriumvhale alle imperatului Trajanu; si printre aceste arme se a:O.a si
casei de for,r.'a bouuetului asiaticu, conic11, cu largi jugulara s~u CJrele destinate a
tine c~sc'a pe capn (mentonniere ), cu partea posteri6ra reeurbata si coperi ta cu soldi,
cu suprafaci'a impodobita de sapaturile (ciselute) calle mai variate : amoruri, griphoni iu alergare, aripi, palmete, ra:.nuri de arbore si fructe (rinceaux), cretiuri in
form'a oului pnlungitu (godron) si altele. (633)
Ua alta proba despre intrf>buintiarea casciloru de Daci este faptulu rapportatu de
Critonu, mediculu lni Trajanu, care insocise pe imperatu in espeditiunile dace, co
inimicii, ptntru a masc retragerea ~oru, au alergatu la ua stratagema, fixaadu sulitiele loru in pamentu, si punendu-le in verfu casei. (634)
II. Daci mai av6u : Z dintiata, un1 fellu de camasia de feru, cu marginea taiata
in triun~hiu, care se pnrt peste tuniea, anso uumai de cotre oficeri (635), si consta
d'in inele metulice; ora d6ra ua cnir,, ss:;, na lorica ham ata, lorica hamis conserta (636),
rii..Louoootoc;. (637)
ia
www.cimec.ro
382
Nu scimu pre ce principii se ntemeia divisitmea trupeloru dace, deco in organisatiunea militan)sca se adoptase systemulu romnu allu legiuoiloru, manipuleloru
si centuriiloru. Constatamu numai la Daci llsulu steguriloru (vexillum), stindardeloru (signum) - ceia-ce probeza divisiunea armatei in mai multe corpuri- si allu
semna.leloru militare.
Stegulu consta dintr'ua bucata de pndia patrab, diversu colorata (645) si pe Ia
margini cu ciucuri, fixata in verfulu unei bucati de lemnu, seu sulitie, c vexillum
romnu si c stegurile de biserici si de corporatiuni (646), precum se p6te vedea
pre tab. II, undA vexillum d'in intariorulu cetatiuii dace ne infatisiadia cusutu pre
densulu c emblema unu sierpe, cum si pe tab. VI, I, tab. lit. P, fig. Nr. 1 si pe
cu a.ealtu unu lagaru romanu, se acopera cu scuturi contra petreloru, ce incongiuratii arunca a&upra-le.
(642} Vcdi cap. XII.- Unele ornamente paru a fi fostu zugravite, cum obicinuiau si Germanii
Cf. Tacltu, G~rmania, cap. 6 : scuta. tantum lectissimis coloribus distinguunt.
(643) Afora. de celle reprodusa de noi pre tabellele indicate mai susu, vedi piedestalula Columnei
Trajane pl. 3-25 ed. Frohner, precum si scuturile de pe pl. 48, 55, 66, G7, 83, 87, 88, 96, 143,
144, 146, 149, 150 si 170 aceiasi editiune. Idem, Burtoll, Veterer arcus .Augustorutn, pl. 44 &i
unna.torele.
(644) Acestu faptu e atestatu la Galli de cotre Diodoru, care I"Orbinda despre scuturile loru
lungi catu statur'a unui omn (V, 30 : ~;;A.ot, lle xpo>'IT:'J.t &up<o1; p.b civopofJ.~X<crt), dice : [:(pwV'tctt ltupoo1] r.Er.otxtAp.ivot' 11iw1:p6r.w, -:tve Cie xct't ~wh>'l Xct'Axi'Uv i~ox it, ~'/. ourm, o~ p.6vov ;;pa x60"p.ov, .XAA.O: xcz't
1tf0' i'l'y"AitctV oU OE07jp.toUpY'J[J-EVct,. Cuventulu grecu 11ltop6r.w; confirma pare-se acesta interpretatiune, co adica pre scuturile gallice figura semne deosebite si personale proprii a face sa ee recunosca pers6nele ce le purta. <'f. Er. Desjardin~, Geographie 'historique et administrative de la
Gaule Romaine, t. II (Paris 1878) p. 575.
\645) Erau vexille albe, rosii, purpurii etc. Cf. Sen. a(l .Aen. 8, 1; (iapltolln, Gord. 8.
(646) Plutareh. Fab. 15 tiu descrie ca unu xt-.:wv xdx>uvoo; ur.Ep njo; Q'-.;pcz't7)ytx~ O'lll'jVf,~ ~t'U!V6f1.1~0,,
www.cimec.ro
383
pl. 92 si 104 Columna Trajana, ed. Frohner; iara stindardulu er unu balaorn enormu
(draco) cu capulu de lupu, si gntlegiulu cascatu de i se vedJ puternicii sei dinti si
limb'a, si fixatu pe ua palitia togmai sub gutlegiu (647). Capulu fiindu de bronzu s~u
de argintu, corpulu de metaln mai usioru s~u de lemnu (648) imbracatu in stofa,
stindardulu dacu dedea semnale prin vjiiturile sale ascutite; ellu nu trebuesce sa se
confunde cu st~gulu scythicu, care, dupo descriptiunea ce ne a lasatu Suidas (649)
const d'in ua materia pestritia intiepenita in verfulu unui lemnn, si care numai
suflata de ventu lu aspectulu balaurului. Ellu er prin urmare unu vexilltAm romanu, pe candu balaurulu dacu este nou signum romanu (650) adica unu stindardu, ca aquil'a lPgionara, reunitu eate ua data cu vexillum (651). Acestn signum
dacu era mobilu, printr'unu mecanismu lesne de esplicatu. putendu lu dupo imprejurari ua positiunt~ orizontalfl seu inclinata, precum acest'a resulta claru d'in representatiunile Colu!DnPi Trajane. Asia, acolo unde se infatisiadia ua bataia, draconele
sta orizontalu (652), pre candu pre basso-relievulu ce reprt>senta suppunArea regelui
dacu (653), in care vedemu trei capetenii dace prosternata ina1nte lui Trajan si ur
(847) Tabell'a lit. Q, fig. Nr. 1; tab. lit X, Nr. 2; tab. IV, VI, 1. - Pl. 81, 88, 92, 10-i, td.
Frohner.
(648) Vedi Joseph Haopt, Dte dacische Konigsund Tempelburg auf der Columna Trajaff.IJ, in
Mittheilungen der k. k. Centrlll- Commis1ion 1ur Er{or!chung und Erhaltung tler Baudenkmllle,
1870, Wien, p. 111.
(649) Soldas s. v. ""llfLEtiX axu&tx&c : 2:'i1LE1a axu&tx~, <L 'jlipouatv iv 4i r;oAifLtt-> U'f'OcOfLIX'tct (veiilla)
Eloi ~e<'flft :tE:totxtAi.LEVIX, Ci <1> iod<v I.L<iAtcr"t"O< .'j)<r<>v itxooa"toot, xoot lir.nr:lpJ:-O<! XOV"I:hlV aUfLfLipwv tit 81 aOft"fL"'IX 1:/XU"t"IX ,'h6v1:olV ~ XIX( '/:t:tOt. im~"lj~"ljX61:ruV twV yEfOfJ-fVhlV :iu-::ac tloyxoutat 1 ,:,, !J-OcAta"t"liX 8oxEV "I:OL'
.'n)piot' lotxEvat xat -;-t xat ~x_E1 :tpoa~v auyxiv"ljatv {ma 1:ft r;von otEp;t.ofLEV"Ij ~ia.- !mmlan llarc:elllnu
16, 10 : cpurpureis subteminibus texti dracones, hastarum summitatibus illiga.ti, hiatu vasto per
flabiles et ideo velut ira perciti sibilantes caudarumque volumin& relinquentes in ventum.~
(650) In acesta sensu Rosler, Das tJorromische Dacien, Wien 1864, not'a oi2.-In Rumlinisehe
Studien p. 55 acelasi autoru se unesce anso cu opiniunea lui Frohner (op. cit. ap. pl. 51-52),
dupo care corpulu balaurului aru,fi fostu de stofa variatu colorata, si numai prin nmflatur'a ventu
lui, stegulu aru fi imitatu ondulatiunile unui reptilu viu, Rosler dice : cAm stelle der ailbernen
Adler, welche die Legionen Roms als Hauptfeldzeichen gebrauchten, tritt der Draehe auf in Ge11
talt oines Wolfshundkopfes. An diesen, zweifellos aua Erz getrieben, schloss eich ein Leib au ani
Stoffe, der wenn ihn der durchziehende Wind aufblahte einen zischenden oder saaaenden Ton voo
sich gab und das Aussehen einer geblhten mit dem Schweife wild umherschlagenden Sehlange annahm. Dieses Feldzeichen war auch den Scythen vertraut, die es nur in eiwae kunstloserer Form
kannten, weil sie des Erzgusses entbehrten.~ Contr'a acestei pareri vorbescu lamurito representatiunile plastice pe Columna Trajana. alle draconelui. Vedi tab. lit. Q, Nr. 1, tabella IV, ai figura
de mai la valle.- Despre sigmt. vedi La Chausse de sign. milit. in Graev. Thes. Ant. Rom. X, p.
1528 seq.- Spanhelm ile praest. et usu num. Il p. 231 seq.-Habel in AnnllUn f. Nllstau Alltr
thumsk. II, 3 p. 118.
(651) Columna Antonina, tab. 15.
(1152 Vedi tabell'a 1.- Pl. 81, 50-51 ed. Frohner.- Pe tabell'a IV draeonulu daeu pusu in
tr'unu caru presenta ua positiune orizentale, pe candu nu pute ave acesta forma deco aru fi foatu
numai d'in stofa.
(653) Pl. lOt Colonne Trajar.e ed. Frohner.
www.cimec.ro
S84
Deco vexilluw appartiol~a unui corpu ruai roicu de soldati de catu signum, nu putemu spune cu sigurantia; mai totu-de-aun'a anso gasimu ambele insigoii tigurandu
(654) Cum se vede pe plansi'a 81 ed. FrohntJ' corp11lu balauTului are d'in diatantia in distanti11
locuri umflate. si resarite, ceea ce indica co elu era forma tu d'in mai multe bucati, a caror'a reunire
ae opera in acelle puncte. Pe monedele provinciale alle Daciei s11b imperatulu Decius apare geniulu
Daciei alaturi de unu capu de balauru, de siguru imitatiune dupo stegulu nationalu allu Daciloru.
(Eekhel doctrina ?iummorum VII, 343 seq.). Acestu capu de balauru degenereadia cu timpulu in
representatiunile plastice (Lagoy, op. eit.) in capu de magarn (asia de <'s. pe monedele lui Anrelianu
geniulu Daciei tine in verfulu unei sulitie unu capu de magaru, cf. A.ckner, Dacien ~n den antiken
Mii.nzen, l. c.), ceea-ce a facntu pe unii (Hanthaler, Exercitat. faciles ele nummis veterum, Norimberg 1742, part. III tab. 5 p. 138. P11rt. V, tab. 13, p. 1; Beger, Thesau.r Brandenburg. se
lect. p. 64 7) sa creadia, co stegnlu ntregei armate si allu natiunei dace era unu capu de magaru.
Cf. Schmldt, Die Geten und Daken, 1. c. Draconeli mai tardiu se introduse ca etindardu si in ar
ma.t'a romana, avendu loculu seu ala tu rea cu signa.; purtatornlu unui atare dracone se numia draco
narius. Cf. Vegetlns J, 20, 25, II, vn, Signiferi, qui signa portant: quos nunc draconarios VO
cnt II, 13.- Dupo Arrianu, 'l'act. 51 originea draconelui ca stegu trebr.e cautata la Scythi. Atare draconu se representa si J!ftJ arculu de triumphu allu lui Scptimiu Severu ca stcgu allu
Parthiloru. Vedi Bellori, Veteres arcus Augustorum, Romae M. DC. XC, in f., tabula B (11).
www.cimec.ro
385
alaturea (~55) si une-ori chiaru combinat'! (ar!ico insignele massi\'u. balaurulu e impreunatu cu vexillum) (656).
Semnalele de atacu si de retragere, de plecare si de insciintiare a nghieloru, se
facea prin instrumente d~ musica, d'in care cunn6scemu trei feluri deosebite : trompett'a drepta (tuba) (657), buciumulu (buccina curba) (658) ii cornuln recurbatu la
un'a din f'str(>mitatile sele si terminatu cu unu capu de draconu seu de animalu cu
coma lunga (659), intocmai c cornulu gallicu, numi tu in celtica karnyx: ('X~:tpv[,). Acestu cornu, dupo descrierea lui Eustathiu (660) si representatiuuile de pe monumente (661) er. de marime midilocia, construitu d'in metalu topitu, cu ua gura de
plumbu prin care sufl. cornistii, producimdu sunete forte ascutite prin pavillionulu
intorsu in asia chipu co imita form'a unui animalu selbatecu. Tubulu carnixului era
(655) Vedi tabellile J. II (unde s'a omissu a se represonb\ draconele cu vexilulu seu, cum figureadia la pl. 50-5.1 Colonne Trajane, ed. Frohner, in interiorulu cetatii d'asupra casei cellei mici con
struite pe pari.)- PL 81, 104 ed. Frohl)er.
(656) Pl. 92, 104 Colonne Traj. ed. Frohner. Si la Homani gasimu aqt1ila cea de argintu seu de
auru, alaturea cu vexillnm. Vedi Bellori Veteres mcus Augustorum, pl. 31.
(657) Tab6ll'a lit. Q, fig. Nr. 4.- Tabella !it. X, Nr. 1. Veget. 3, 5 : Semivocalia signa sunt,
quae per tubam aut cornu aut bucinam dantur. 'l'uba quae directa est appellatur: bucina, quae
io semet aereo circulo flectitur; cornu, quod ex uris agrestibus, argento nexum, tempera.tum arte
spirituque carentis flatus emittit auditurn. Uuiculn esemplaru d'in tub'a romana se pastreadia in
museulu de la. Saumur. Vedi Desjardins, Geographie historique et administrative de la Gaule
Romaine II, 576, - D-lu Bolliacu asigura (Trompctta Carpatiloru Nr. 1095 d'in 1 /u aprile 1873)
ce la Izlazu a.ru fi gasi tu : doue parti alle unei trombitie dace de argintu, attributiune ce nu scimu
pre ce aru pute fi justificata.
(658) Veget. 3, 5. -- Tab. lit. X Nr. 1. Pl. 3-25 Colonne Trajane ed. Frohner. - Cf. Xenophonte, Anabasis VII despre soldatii Odrysii cari cauta cu flueru si suna cu trompete fa.cute d'in
pele cruda de bou, si cari au sunetulu unui instrumentu cu coarda.
(ti59) Pl. 3-25 Colonne 1'rajane ed. Frohner.
(660) Eustuthlus, lliados ~ v. 219. - Hesicbus. s. V. Ka<pvie. - JJucan, lib. 1 : cBatavique
truces quos aere recurvo, stridcntes. acuere ttV>ae.- Cf. Barthollu de tibiis veterum, Amstelodami,
1697, in 12, p. 393.- Logoy, Rechel'ches numismatiques sur l'armement et les inst1umenls de
guerre des Gaulois, Aix 1849.
(661) Pe tab. lit. N fig. Nr. 9 amu rtJprodusu enormula carnyx de pe ua. medalia galla publicata
de Huclu-r, L'art gaulois, deuxieme partie, Paris 1873, pag. 63, medali'a Nr. 89; capulu animalului este mai mare de ca tu allu callul ui cbiaru; gur'a este cascata, si dintr'ensa ese ua limba mare,
lunga.. Mai vedi unu altu carnyx ibid. pag. 64. Romanii se serviau cu ace6tu instrumentu, ca sa. indice symbolulu temerii si allu grozei, seu sa earacterisc victoriile repurtate assupr'a Galliloru, Liguriloru, assupr'a Cimbriloru si Teutoniloru. Lagoy, op. cit, pl. 11 a reunitu 27 de medalii, (danarii consulari, monede gallice) cu carnyxulu gallicu.- Vcdi carnyx si rre uuu liassoreliefu allu arcului de triumphu de la SaintRemy. - Cornulu gallicu s'a confuudatu gresitu cu lituus militaris
allu Romaoiloru (vedi Marquardt, op. cit. pl. II, 535 not'a 10), care ave ua. gura forte 8trimta de
forma simpla si ordinara., nesemenandu intru nimicu cu unu capu seu gutlegiu de animdu ; si &
desea si cu draconele. Asia Montfancon ia. dreptu dracone, trompetele gallice figurate pre basorelievurile arcului de triumphu de la. Orange. Cf. Lagoy op. cit.- Ban.luri v. 1 p. 11; Rasche sub.
v. Dacia.
www.cimec.ro
386
facutu d'in mai multe bucati reuoite, jndecandu dupo punctele umflate si rasarita, ce
se observa pre densulu la distantie masurate. (662)
43
Taotic'a daca s'aru pute dice co se rezema mai multu pre luptatori isolati ai pre
virtutea personale, de catu pre mass'a trupeloru, modulu de atacu fiindu cellu imprastiatu, ili fie-care soldatu avendu in giuru-i spatiu iodestullu pentru libera. miscare
si actiune.
D'io basso-relievurile Columnei Trajane si d'in mooum~>ntele scrise vedemu co
Dacii erau destullu dl3 ioainta!i in artea resboinica, pPntru ca unu Boert~biste sa cuceresca atat'a lume pene la Macudoni'a si lllyria, si pPntru t Decebalu sa SP mes6re
de atatea ori cu poporulu-rege, sa-lu infranga in multe ren duri, si sa-lu aduca la necessitatea de a-i plati chiaru tributu.
In luptele desperate cu Trajanu ii VPdemu cum lassa pre romani sa ioaiotPdie in
interiorulu tierrii, faro a le oppune vre-unu obstacolu; cum, iiioiu batuti, se refugiadia pre naltimele acopE!rite cu desse paduri, si de aci le prepara lovituri si smlmceli biBe nemeritP; cum sciu sa alPgll positiunile inalte stratPgice (663) si momentele favorabile de atacu faro de veste, fie la trecerea vre-unui riu (664) fie la ne-ua
strimtore dificile; cum alerga la stratag~me taiodu arborii si implantandu pre densii arme, ca sa dea apparioti'a unei armate formidabile, seu sa ascuudia a loru retragere (665); seu cum taia paduri cu scopu sa intardiedie mersulu legiuniloru (666);
cum se lupta cu ua i nversiunare selbateca si ingrozit6re, corpu la corpu (667), adesea goi de totu (668), oficerii alaturi cu soldatii de rendu, pe candu generalii urmaresen pre eate ua inaltime peripetiile lupteloru (669), iara piloforii purtatori-de stiodardu, cei anteiu cari intra in focu (670) suntu cei d'in urma. cari parasescu campulu
de bataia. (671)
Cu arme excellinte, cu verfurile sulitieloru si lanciloru de bronzu, totu asia de
taiose ca si ferulu, protegiati de s1mturile pe cati, candu erau pre incarcata de 1ageti,
le trintea josu, ca sa apuce petre, in sunetulu terribilu allu trompeteloru si allu balauriloru, - instrumente alle unei musici ingrozitore - Dacii luptau pene in minutele extreme, opuoendu curagiu la curagiu, viclenie la viclenie, cu acellu dispre(662)
(663)
(664)
(665)
(666)
(667)
(fi68)
(669)
(670)
(671)
www.cimec.ro
387
(678) Pl. 42--44, Colonne Trajane ed. Frohner. Pl. 39-40 aceiasi editinne, repreaenta pe verfalu unei stance ua cetatiuia de stylu romanu. D-lu Frohner, op. cit. p. 7 crede co ea aru fi oper'a
lui Trajanu, sub cuventu co nu este de presuppusu ca Dacii s'o fi parasitu fora lupta, deco ea aru fi
fostu in puterea. loru. - Argumentulu e departe de ai convingetoru, sculptorii nerepresentandu
pe Columna, de catu episodele mai principale in care Trajanu intervenea personalu, (Cf. Dieraner
Beitrage ;u einer lcritischen Geschichte Tra,ians, p. 110. - C. de la Berge, E1sai sur le regne
de Trajan, p. 39).
(679) Orasie dace incongiurate cu ziduri vedi pe pl. 50-51, 71-72, 72-74, 74-75, 91-93,
105,118-120, 139-140,143-144,168,181-182. Oolonne Trajane ed. Frohner.
www.cimec.ro
38~
www.cimec.ro
389
44
-,
,~~i1.~1:E~ l:~::\.~--
>,'
www.cimec.ro
390
ascutitu, servindu a gauri zidulu (693), cum si cu alte apparate offdnsive si deft'ensive,
connoscute technicei Romaniloru si Greciloru. (694)
Contra petreloru taiata ce li se arunca d'in retransiamente ei se aparau cu scuturi,
renduindu-eae in brosca tiestosa (testudo), adico fie-care solda tu strinsu unulu de altulu
isi accoperea capulu si umerii cu scutulu seu, asia co projectilele inimicului aluneca o
la pamentn fora ca sa faca vre-unu reu (695 ). pe candu ei, spargeu portile, sap au zidurile, aruncau cu prastiile ghiulele ineandescente si sageti incendiare-, iaru altii cu
turnuri mobile se apropia de ziduri.
Ca midil6ce deffensive contra iucongiuratoriloru Dacii coustruiau unu feliu de galeria coperi ta, pe langa zi du, cu destina tiu ne a 'nlesni a.pa.rarea (696); scobiau gauri
patrate in stanca d'in care se compunea zid ulu, depunendu in elle unu felu de machiui enigmatice de resboiu, a caroru natura nu e pre deplinu esplic!ita, de si scopulu
loru era de a opri pe iniwicu sa se apropie de orasiu : elle suntu, dupo cum se pote
vedea pe tabella lit. S, Nr. 4, carre cu trPi rote avendu la estremitatea axei secere
si verfuri d,e feru, cari prob:tbilu prin aruncarea loru de pe unu terimu riposu raspndea mortea si desordinea in armat'a inimica, intogrnai c acele care (ce nu erau
p<ite machini de resboiu, ci numai d'in intimplare (697) imdi<~Pa acestu rolu) asverJite de Geti d'in verfulu Balcaniloru contra phalangPlJru lui Alessaudru c~>llu Mare (698). Testndinele inimice de ori-re felin le distrugeu aruuca-ndu a~upra-le plumbu
topitu (699) taraci intariti la focu, ole si butoiasie pline df' smola, de seu infld.mabile, cum si prio alte materii apnndtetore : sageti ~i sulitie incendiare (miilleoli si
phalaricae). (700)
Contra berbecului si perforatorPlui d. ztdui, ,j arnneau petre ~>norme (701) seu
(693) VltrnT 10, 1~ (19), 7. A.pollodorl Poliorcet. ap. W~scher p. 148 seq. Uera By:.:aot, l'
222 Wescher.
(694) Cum de es. : dola.brae, agger, pluteus, vineae, centones, mu1cnlus, turres ambulatoriae;
Vedi deapre t6te acestea Kiichly una Rllt1tow, Griech. K1iegsschri(tsteller. - ldem, Gesch. des
grieeh. Kriegwesens.- Durean de la Malle, Poliorcetique des anciens, Paris 1819.- A. de
Roch.as d'A.Iglnn, Poliorcelique dei Grecs. Paris 1872.. - .Mo.tqnarllt, op. cit. II p. 511-515.
(695) Pl. 166-168 8d. Frtihner. -- Pl 97 ed. cea mica (18 ;S) Frtihner.
{696) Pl. 147 ed. Frohner. D-lu Frtihner (Colonne Trajan editiunea d'in 1865) crede a fede
aci unu musculus (galeria mobile), ua tesl!udo (X,<AWV1J x.wcr-rpl~) lunga si ingusta, cu care Romanii
obic;nuau sa se sern la ruinarea ziduriloru. (lsldor, Orig. 18, 11, 4. Veget. 4, 16. - Caesar,
Bell. Cifl. 2, 10). In acestu easu auculus aru fi senitu p6te Daciloru ca midilocu !le esire, ~andu
cetatea era luata.
www.cimec.ro
!~91
aparau zidurile cu poduri de lemnarie fixe (eafodu) de cari spindiurau perne sbucnit6re.
Pe tabell'a lit. S, fig. Nr. 4 (702) se vedu mici burii petrecute in cilindre de lemnu,
si cari de siguro co contineau materii inflamabile si explosibile, pe cari Dacii le asiediasera d'alungulu ziduriloru uriasie alle Sarmizegethusei. Portile le asigurau
p6te dupo modulo romanu, prin ericii (703); _qgerulu, - meterez'a de apropiere
(704) alcatuita d'in pamentu Bi legaturi de nuele (fascina, crates), si incongiurata
de unu esiafodagiu de lemnu (705) - cautau mai aoteiu sa-lu ardia, si deco nu reusiau, ilo sapa prin mine; turnurile asemenea le ardeau, seu le deramau prin artilerie
(tormenta) asiediata pe ziduri, prin balliste (706) si catapulte (xcmx7tO. tcxt). D'in aceste masine, pe cari Dacii le imprumutaseta probabilu de la Romani, basso-relievulu Columnei (707) ne arretta catapultele Daciloru, cari de altmintrslea nu se deosibescu prin nimica de celle romane (708), cu tote detaliurile exteri6re ce se vedu
in figur'a urmatore :
Elle se eompuneu :
a) d'in piedestal o, (~cictc;, piedouche),
b) d'in unu tunu in culisou (ua culissa indouita de lemnu, canaliculls, couliss(lau),
(702) Pl. 148 ed. Frl.ihner.
(703) Caesar, BeU. Gall. 3, 67.- Sallost, ap. Nonius p, 555.
(704) x.wfLct, agger vedi LiT. 42, 19; Zosimus 2, 25. JosPph. Ben. J'tttl.. 3, 7, 10. Pe pl. 151152 ed. Fri:ihner se p6te vede contsructinnea unui agger langa zidurile Sarmizegethnaei.
(705) Lncau. S, 395 seq.- Caesar, Bell Civ. 2, 15. Joseph. Bell. Judaic. 3, 7, 8; 5, 6, 2.
(706) Ba.llistae, 7tEpo~6ot, t{l-o~6ot aruncau petre, ghiulele si barne de lemnn. Vedi asupr'a
artileriei Marquardt, op cit. II p. 502-516, si litteratur'a acolo indicata.
(707) Pe pl. 91-93 Colonne Trajane ed. Frohner, se Tedu ni11te fortificatiuni uriasie alle Dacioilorn, si doni artileriati daci cum incarca catapultele.
(708) PJ. 89-91 ed. Frohner, ca.tapulte romane.
www.cimec.ro
392
45
Cotu de~pre chipnlu cum se ingrijea de raniti si de bolnavii armatt~i, cum si dPspre 01 ganisatiunea serviciului medico-chirurgicalu la D~ci, nu a.vemu nici ua marturie directa, de si lips'a ajutorului medicinei nu se p6te admite pentru nici-ua armata si d'in nici-ua epoca, si mai pucinu pentru Daci, cari aveu mari aptitudini
medicinali (715), si cunnosceu proprietatile medicali alle unui mare numeru de
plante officinale, apropo singurele resturi d'in limba daca, ajunse pene la noi (716).
- Asemenea, si midilocele cu cari se mentinea disciplin'a la soldat.i si spiritulu militarescu la officeri, pedepsele si recompensele, modulu de inaintare in armata, scapa
investigatiuniloru n6stre, ca si multe alte cestiuni d'in organisatiunea ostasiasca a
Daciloru.
(709) Nervi torti, qui brachia c011tiners deben. Vitrn. 10, 10 (15). !eget. -', 9. 22.
(710) Heron d'Ale:undrie, La Chirobaliste restitutiou, et tradurotion par Viucent, Paris, 186v.Poliorcetique. des Grecs, Paris 1867, p. 123-134.
(711) }'esti ep. p. 367: Trifax telum longitudinis trium cubitorum, quod catapulta mittitur.
Gell. 10, 25.- Frohner, Colonne l'rajane 1865. p. 114. ltlarquardt, op. cit. Il, p. 501 seq.
(712) Pl. 89-91, 91-93 ed Frolmer.
(713) Qulntll., Inst. orat., 1, !':i. - Ccsar, Bell Gall., 1, 51 : omnemque acie111 suam redis et
carris circumdederuut.- Xonius YI, 17.- Festus, ed. Miiller, p. 206.- Cf. De8jardios, op cit.,
Il, 576.
(714) Pl. 62-63 Colonne Tragane ed. Frohner, ne presenta unu lunga siru de carre de.ce inear
eate de arme, de steguri militaresci si de vase de diferite forme. Vedi pe tabell'a IV, form'a unui
carru dacu cu patru rote, cu protiapulu si cu jugulu (iugnm).
(715) Platon (Charmid. p. 156) vorbesce despre medicii thraci instruiti de Zalmolxis. si anume
de unu medicu, pe care ilu intalnise Socrate si i dete Ull. formula curativa.
(716) Altu-feliu nu 1'aru esplic de ce Dioscoride si Pseudo-Apuleu aru fi cullesu llUmile dace
alle ngetaleloru; de cari amn Torbitu mai 1usu, partea IL cap. IX, 1. -- Cf. Jordaues, Get.
XI: Yideres .... alium herbarum frugumqne explorare naturas.
www.cimec.ro
393
Vomu aminti numai, incheiandu paragrafnlu, conciliile de resboiu (concilia bellica) aJle statului-majorn dacu (717); obiceiulu ambassadoriloru daci de a ingenuchi
si a saruta ma.nile (1tpoax6vuat<;), depunentlu ~cuturile la piciore, si apoi cu bratiele
intinsa a espune objectulu misiunei loru (718), si in fine, obiceiulu daciloru de a se
duce la inceputulu ori-carei espeditiuni resboinice - la malulu Dunarii, si bendu
apa d'in fluviu sa. jur!! : co nu se vorn int6rce in t.iarra de catu biruitori (719). Acestu juramentu ~ra ca nou sacramenttcm romanu, fiindu-co ilu insoci ua F.lacratio {720), si se deosib11a ,)~ juramentnlu, ce trl'bui s~t'lu d11pue ori-ce racrutu la intrart~a sea in serviciulu armatl'i.
V. lrulustri'a
.~i
Comf!rCiulu Getiloru si
n~cilonr dUlO
antici.
17
Ceea-ce caracteriila mai cu llema civilisatiunea poporului europeanu primitivA
fo~ia de civilisatiunea poporului indo-europeanu, este insemnat' a desvoltare oe a'a datu
agriculturei de cotra poporulu europeanu, si cunnoscinti'a cerealeloru, dupo cum resuita nu PUm3i d'in inavutirea vocabularului seu agricolu (721) dera si d'in istoric,
caci, pre candn Herodotu vorbesce despre triburile persana remase anco in stare de
pastori, c:'t parintii lol"ll primitivi, pre pameutulu enropeanu nu ne apare nici-unu poporu d'in famili'a iudo-germana a Europei, in stare pastorala, ci t6te intra in istorie
ca agric1ltori. Ag-ricultur'a ansa presuppnne ua locuintia statornica, iara adst'a, idf.ell. de proprietatt>, fie privata, ca de esemplu cas'a si curtea. instrumentele agricole si viteli' ce appartineu unui'a seu capului unei familii, fie commuoa, ca de esemplu padtma !li izlaznlu, cari appartineu tribului, communitatii mai multoru familii.
Am arretatu deja co versurile adesea citate 1'in Hora tiu, Ode, III, 24, 14 , nu
potu fi invocate spre a dovedi co Getii seu Dacii, in timpulu lui Augustu anco nu renun9ia:sera la viati'a nomada, ne3tndn mai multu de unu annu intr'unu locu, necunnoscendu de catu ua forma clilmmunistica, semi-nomada a agrieulturei, si lipsindu-le ideia de proprietate in-dividual~. Revenindu asupr'a aceluiasi punetu vomu ob!lerv mai anteiu co insesi popnlatiunile resboiuicl'!, cari isi parasescu pamentulu natala, si prefna perienlale si strapatielt~ resboiului, totusi ca'jta totu-d'a-una sa'si
(717) Pl. 171-172 Pd. Friihner.
(7181 Amm. Marcelliu 1 XVII, 10: Pacem genibus curvatis orabat. - XXIII, 3: cGenibas
supplices nisi.-Cf. id. XV, &. Acestu obiceiu a trebuitu sa atraga multu atentiunea Romeniloru,
de vreme ce'lu vedemu adeselt pro Colnmn'a Traiana representatu, (pl. 82-83, 101-104, 152-153,
164 ed; Friihner), si de autori mentionatu (Dio Cass. LXVIU, 10 si Excerpta e Petri Patrieii Hist.
4, p. 123. (Bonn, 1829); A mm. Marcellinu, 1. c.).
(719) Au6dius Modll&tus, ap. Philargyrins, in Verg. Georg. II 497.
(720) Huschke, Die multa und das scrcramentum, Leipzig 1874, p. 368 seq.
(721) A. Flck, Di.e ehemcrli~e Spracheinheit der Indogermanen :Europas, Gottingen , 1873 p.
288-190.- V. Hehn, Kulturpflarmn und Ha~tstltie!e, ed. III, Berlin 1877, p. 58 seq., 487-495.
- Arbols dt'l Jublllnvllle, Les premiers habitants de l' Europe, Pari li 1877, p. 135.
www.cimec.ro
26
394
11$tge loouintie stator[JCl' 1 incependu iute si fora greutate a cultiva ai semella pamentulu trebuiociosu pentru hrana de t6te dilele. Chiaru pop6rele pastorala ca Bakirii, Beduinii, Tatuii si altelP, pe laoga crescerea viteloru, totu lucredia cellu pucinu in apropierea casei atat'a campu catu sa'si p6ta sc6te graulu necessariu panei
de t6te dilele. Este de presuppusu dero co la Geti (722) si Daci agricultur'a juca
unu rolu iosemoatu in industriele de esploatatiune, si co numai acol" unde r.ositiunea topica si climaterica erau nefavorabile cnlturei pamentului, ace3t'a se gast a subordon!lta economiei domestice a crescerii viteloru. De si ma1 turii directe alle vechimei nu anmu despre acestea, anso indirecte suntu mai multe. Arrhianu
descriindu expeditiunea lui Alessandru cellu Mare contr'a G&tiloru, arn:tta co arwata
macedona a gasitu d'inc6ce de Dunare ogore intinsa coperite cu grau asia de inaltu,
co 11'a pututu ascund~:~ de'naintea inimicului (723), si a rflusitu prin asta stratagema
sa-lu atace fora de veste. -La Daci, vrintre dignitarii curtii, unii aveu missiuoea
speciale de & ingriji de lucrarile agricole (724). - Pe Column'a Trajana se representa. legionari romt\ni cum secera holde de grau, neaparatu sPmenate de Daci , coei
elle se gasescu pre pamentulu Daciei (725),- precum totu acolo se vedu si mari catatimi de grane, cu care erau a.provisionate lagarde srmatei dace, fji despre cari cu
greu s'aru presuppune c'ar fi fustu importate (726). - Alta proba osLe aplecarea Gctiloru si Daoiloru de a locui in sate, iaru nu in orasie, caci, de siguru,
nimeni n'aru pute lua dreptu orasie in simtiulu cum romanii, grecii si medievalii
intiellPgeu oraedele, t6te acelle localitati indicate de Ptolrmeu si Tabl'a Pe~tiogeti
ana, celle mai mult~ fiindu numai simple statiuni la drumurilt~ celle mari, la trecetoti de riuri, posturi neinsemnate militaresci etc. (727). A .emenfa minclinare cotra
wiati'a de orasie nu se IJ6te esplic. presupunnendu co Dacii aru fi fostu nestatorniciti
si nomadi, ci numai co ei se occupau esclusivu eli agricultnr'a. si crescerea viteloru.
Asupra c~stiunet care era systemulu economit::o-agricolu 11llu Get1loru si Daciloru,
si ioft.aenti'a sea asupra hgaturiloru cdlorn alte alle vietii, s'aru putea raspunde
cu sicurantia co nu p6te fi vorb'a nici despre assolementu, precum au dedusu nnii
d'in versurile lui Horatiu mai Ausu citate, nici despr.e vre ua luare in stapenire de~a
si chiaru annuale a pamenturiloru, si apoi iarasi na distribuire 11 loru d'in nou, --
(722) Ovidiu deosibescl'l prtl Getii nomadi, male pacati, de cei tatorniciti, agricoli, pacati (Trist.
V. 7. 10). Cf. de9pre cei nomadi Trist II. 191, III, 14. 41. Pucin'a insemnetate ce punea Getii cei
d'in dr~pt'a Dunarii pre agricultura, resul ta si d'in ua legenda, dupo care regele Getiloru Charnabon
era inimicu de mortea lui Triptolemu, care intrase in serviciulu Cererei spre a inveti& tote poporele
iodicate de Ptoltlmeu.
www.cimec.ro
39&
precum au sustinuta altii, pre temeiulu acelorasi versuri, - cari aru pute1 se refer{
la impartirea paJnentului intre membrii unui satu, de1ca presupunemu nascerea unui
satu cam in urmatorulu chipu : unindu-se, de esemplu, unu numeru de familii, isi
allfg~u mai anteiu localitatea unde voiau sa se stabil~sca, luau in stapenire vatr'a
satului (728) si pamentulu de cultura, primindu fie-care portiune& ce-i era neeessara
pentru casa, curte, gradina si semenetura ; campulu intregu ilo impartiau dupa calitatile sele in mai multe parti, si acestea la rendulu loru se dividea in altele mai moi,
din care tie-care membru primea ua parte, ca proprietate privata, pe candu numai
folosintia campului era legata de regul'a generale seu de hotarirea obstiei (729).
Asia si la Daci proprietatea a trecutu ca la t6te pop6rele prin trei fase succesive :
comunala, familiala si personala.
~
48
(728) Populatiunea rural.:> daca. locuia fora iodouiala in sate pre marginea riuriloru, mai multa
in partea muntosa dll catu la campu (Fior. IV, 12: Daci montibas inhaerent. Cf. Statius, Theb.
l 20; Silv. III, 3, 169 etc.). Dtt eate feluri si in ce chipu erau satele organisate nu putemu aci d'iu
niciua fontana istoricn ; si totusi doae cuvinte pastra te in limb 'a uostra pene astadi ne autorisa
intru catava a presuppane ca: ideea si form'a anui satu mostenescu trebue a le cauta deja. la Daci.
Satu cu tota perfectai asemanare formale cu latinesculu satas, insementiare, sen1imare, semeutia,
plante, generatiuoe, 1u~mu, proviue mai lesne dintr'unu caventu dacu identicu, care traesce anco iu
graiulu Albanesilora, fratii bani ca Dacii d'in aceiasi semintie thraca, - prin form'a. '!'SAt, cu in
tiellesu de setu, dor(, viUage (IIahn, albanesische Studien, Jena 1854, v. 'f'S&t), de catu de la
:slltus, pentru ca lipsesce absolntu transitianea logica, seu vre unu casu aualogu, in care idei'a de
1lanta, sementia sa se aplice cotra satn, pagus (de la pangere a zidi) seu 'IJcus (oTx~ gr. ce inaem,
neadia si casa).- Motenu de asemenea se ~egasesce in cuventulu albanesu mo~t-ifll, betrinn. D'in
caus'a permaneutoJi ereditati a proprietatii d'in ta.ta in fiu, ia nepotu si stranepotu etc .. in totu Cllr
salu vecuriloru, numele de ww1iu deveni la poporalu Romanu ua unitatu de mesura fictiva, a carii
valore diferind a dupo 1iecare satu, represintai portianea de pamentu cuvenita cellei a'anteiu periiOne
d'iu care se tragea nemulu intregn in momentalu caadu s'a fosta intemeiata satulu. Acesta pori,
une de paml3ntu mosiulu, ntmicsiorata seu neadaogata in totu timpulo, remanea unitara faci& de
cellel'alte m!muri pa1 tasie la comunitatea agraria, anso in senulu fie-carui u.emn, ea ~ sub-multi
plic. in litre si dramuri.
(729) Cf. Waltz, op. cit., 1, 24.
(730) Ch. G. Heyoe, Opuscula Academica I ( 1'18S), p. 345, 353 seq. ;'>69, 371), 378, 889. Hello
op. cit., 489. Despre beutar'a facuta d'ia ordiu- adica. despre bere la anticii Egypteni, la lberii
Spaniei, la Liguri, la Phrygi, Armeni, Thraci, lllyri si Pannoni Celti si Germani, vedi pre largu
Hehn, op. cit., 125-1311.
(731) Theophrast. h. pl. 8, 9, 2.- Caton. de re rust. 37, 5. Cicero de fin. 5, 30, 9. -Vergil.
Georg. J, 154; Ovld. Fast. 1, 691; Plin. 11. n. 18, 149.- Galen. de alimentor"m faewluuilnlr 1,
1-t.- Cf. Hebu, op. cit, 48!}.- Heyue, O!J. cit. 1, 379, 380.
www.cimec.ro
896
minose. Diveraele specii de gr~u, {NArnentum (732) triticf.4rn (733), silico (734) secara
efa 'brUa (735) si pasionale sonta produetele prin escelentia alle Daciei; de aceea
pre medalii provinci'a Daci'a se representa cu spice de grau in mana, semnulu abnndentii semanatureloru selle (736). Meiolo, gr. !Ls),(V7J, ~E-rxpov, lat. miliurn, lit. malnos
-dejA obicinuitn ea hrana-in speci'a numita panicurn (de unde vine cuv. romanescu
parineu si painichiu) in Orientu si Occidento, ~ervia si Daciloru de alimentatiune sub
forma de pane, si mai proba.bilu in forma de mamaliga (737).- Macinatnlu graului
se facea cu rijoitie s~u mori de mana (738) a caror'a p~tra superi6ra o invertea in
eanteoe femt>ile (739) s~u sclavii. Fain'a, d'io caus'a imperfectiuoei mecanice a instrumentolni, nu pute fi curata, ci mestecata cu pamentu si trosnindu in dinti. lMe
de presuppusu co cu timpulu nu ramasese Daciloru necunooscute mortle de apa, intrebuintiate anca de multu in ltali'a. - Instmmentele aratorii nu paru a fi fostu de
totu primitive, mai cu sem a la Daci, de si nu avemu nici-ua sciintia despre elle; plugulu, tiA de lemnu, seu de metalu, devenitu ua necessitate dupa ce pamentt;lu A'a cu
ratitn de radacini si pietre, iar agricultur'a si-a perdntu characterulu seu nomadicu,
aeeessoriu, trebue sa fi fostu io usu si la Daci, ea si secerile de bronzu si cost'le,
ce avt1u apr6pe aceiasi forma ca ceHe de adi, judecandu dnpo celle gasite io Tranailvani'a (740). Graoele se pastrau in granare subteran~.', seu in gropi asia nnmite
(792) Bebu. op. cit 490-491.
(739) Heyae, op. cit. S36, S41, 35u, 380. Hebu, op. cit. 49!.
(734) Herae, op. cit. 1 358.
(795) Secara, lat. secale seu sicale, se numia de Taurinii ligurici asia (Plin. b. n. 18, 141) de
po,Orele nordics: rocco, rugr, do Thrnci ~(~el (Go.lenus, de alim. fncult. I, l:l (VI. p. 514 t>d.
Kllhn). Cf. despre !3fl't Bt~ynP, op. cit. t. l. !Jii9; :}60; Hebu, op. rit. 485, 4fll ; De ()ndoiJP,
Glofr.,JMe botamq11e.
(1:J6) Asia de esemplu medalia Coheu, Descript. hist. des Monnaies frappees sou.~ l'Empire ro
IIUiie, Il, Nr. 322-SlH: Pe rtlversn J>&C!A AvovsT PROVINCIA s. c. Dacio. pre ua stanca tine unn
ltiodarda cu aquila; la stanga sea unu copilln cu spire ~e grau in mana; inaintell ei, unu altuln
ua ciorchilla de strugure.
(737) lleiulu constituia alimentuln ob~cinuitu alin Juorilon1 si- Celtiloru (Strabo 4, 2. 1 ; 4, li, ;. ;
5,.1, 111; 7, fl, 4.- Pliu., h. n. 18, 101.- Caesar, de bcl!o ci'IJ. 2. 22. - Polybius, 2, 15, :'.). a\lu
Keotiloru. Sarmatiloru. si in genere alin pop{lrelorn pontice (Plin h. n. 18, 100; Aelian. V. H. 3, !W)
cam si i11 Panooni'a (Cassius Dio, 49, 36). Poporuln seythku alin Alazonilorn. locuitori pe langa
By.panis. semenii grau, ceapa, ustaroiu, fasole si mPirJ (Her(ld. 4. 17). In Thra.ci'a se cunnbsee rP.
filiDN mmaca,Oriloru dt meiu, l\liJ..tYOrOtYOt, meiu)u Ca S ot,U(7. past.randll-!6 in granarii RUbterane
(Deaosth. de Chersoneso p. 100 ex. Phil. 4, 16).- Cf. Hehn, op. cit. 495-496, 12!1. 130, 137,si net'a de mai la vale Nr. 752. La cetatea de pe unn piscu allu ma.lnlui Prahovei, vis-a-vis de
l'adarea Tinosalui. d. Bolliacu in sapatarile ce a intreprinsa in 186(1 a gasitu Ri ua mica cBta
tJme de meiu earbonisatu. Vedi Trompetta Carpatiloru, 1869, Inl:e 0 /tn Nr. 740. De asemenra
la Vodastra in jad. Romanati. Vedi 1rompetta Carpntiloru, 1871i, Iuni~ 27. Nr. 1255. -- Grane
cvboniAte s'a afiatn si la Toszeg langa Thissa.
(7S8) Cf. Reba, op. cit. 493.
t7SIJ) Ovldla, E:e. Pont. IJL A, ilice d<}spr~ femeile get~: 'Famina pro lana Cerealia muIIIN fraagit."
(7f0) V~di tab. lit. D, fig. Nr. W si 1"i. ldern, cal'. Xll.
www.cimec.ro
897
(741) Carro, de re rust., 1, 5i : QaiJam granaria habent sub terria, speluncas, quas Yoe&a.t
ut in Cappadocia, ac Thracia. - Plin. h. n. XVJII, 73 : Utilissime tamen senantur
in Bcrobibus, quos siros vocant, ut in Cappadocia ct in Thracia. Cf. Q. Cartlas, Hist . .Aiu:cztldn,
VII, 4.- Tacltu, de mor. germ 16. - Demostbenrs, de CherBoneso p. 100 e:r. Phil. 4, 16. As..
~tpoL;,
meni gropi se faceu adunci pene la 2. 5 metri, se ingradeu cu unele, seu se arMu peretii apre a se
iutari la focu, cum ne arretta gropile de la Lagerdorr (Mitth. der Centr. Com. 1867, LXI) oum si
celle d'in Croatl'a si Ungari'a de susu.
(742) 1. Ionescu, Lectiuni de ag1ic1tltura. p. 142.- La Cordareui, jndetiuln Dorohoia, plasa
Prutulnde-susu, se afla. nisce gropi asia de vechi, iu caiu, eaudu se intampla. a &e cufunda veri
noa, se gasesce pe jumetate plina. cu coje de semintie de meiu Vedi A. Odobesea, Notitic dupr.ll
localitatile insemnate prin wnaaitie antice in districtulu Dorohoiu in Monitorulu o(lciGle, 1871
Nr. 152, p. 827.
(743) Reynler, Bc l'econon1ie publique ct r~trale des Celtes, p. 427. - Sebue1, La Belgttue
et les PaysBas 1. p. 59. Le 6rand d'Aussy. Hist. de la vie privee des .Z.ran(:ai&, 2 ed. 1, p. lil6.
- La s,,anioli se conserva pene adi numele de ailos cu aceiasi insemnare. Cf. Roeeler. da
Vorromische Dacien, Wien 1864.- D-lu Hasdeu (Istoria Critica, ed. 11, t. 1, p. 233-241) ad
mitiendu unu felu de solidaritate intre siri si intre sistem'a immormentariloru suterrane in forma
de putiuri alatura cuventulu ungurescu ~i1 unu pretiosu restu retacitu pene in dilele n6stre
d'iu vocabularul a tracicu (!) cu insemnare de gropt, si mai io specie de mormentu, de romanescele siroada, care va 1e dica ua cada, cuvcau, si de firlmptu, canalie aquarius, apeduetu,
ernga, na. serie de notiuni tote forte apropiate(!) de ideia unui gra.naru suterranu si eate-si-trele
apoi de armiiuulu firim, gropa si mormentu, si de sskr. sir seu 'ir, cofa, sb unu vasu in forma
de tubu ceea-ce este identica cu romauulu siroada. Si in acestu chipu o sa avemu ua gallerla
etimologica destullu de bogata pentru a. pute urmari originea sirului thraeicu, pe care DaeoGetii avendu-lu sub diverse forme dialectica de ira, virim, de acollu au treeutu la Romni nr611G
si irimpu, iara prin Romani la Unguri ir. D-lu Hasdeu intemeiata pre acesta felin de etymologii, nu se iudouesce co arheologia nu va intardia a descoperi si putiur mormetttcsrr prei
storice in Romani'a 1 C11 tOte acestea, ~1po~ uu este uun cuventu eu certitudine thracicu , fii
chiaru de aru fi, ellu uu are nici ua legatura cu ir6da si rirnpu, arampdu s6u fOrompu
pe care reu d-In Hasdeu ilu scrie irirnpu, spre a vede in prima parte pe pretiosulu dacicu rir el
armeneseulu Birim, iar in partea.-i finale radica.l'a. piu eu insemnare de apa, de la sskr. pif11!-t11t1
a boi etc. Si apoi significatiunea propria a lui arampiiu seu orompau, cuventu imprumutata
de la maghiarulu saramp. sorompo, soromp, barricra, cumpana, turc. charmpo chcsrampo, pa
lisada, ingradire de pari, (Cf. Clbac, Dictionn. d'etymologie dacoromane, sub. T.) eate togmai
cea d'in urma : tierusi, stoboru de gardu ; comp. si croatulu si serbulu 1arampov, unu felin ele
fortifica ti one; si prin urmare, nu e loca de amesteca tu tierusii cu gropile de grtu si cu puti urile
mormentare preistorice. Este curiosu a esplica cuvintele maghiare d'in limb'a romana prin fiotin
resturi dace in cea maghiara, si intemeiatn pre elle, a scrie apoi intr'ua Istoric Critica paragra,.
ca:
www.cimec.ro
391
deja inainte de Deceneu (745). D'in plante textile vomu cit canep'a (7 46) Bi inulu (74 7)
cari serviau nu numai dreptu hrana der si pentru imbracaminte. Herodotu observa
anume, vorbindu deBpre obiceiulo Scytbiloru de a se curati, dupo ce s'au intorsu de la
immormentare, cu aburulu esito d'in semintile de canepa aruncate pe pietre rosite
la foca (748), co Thracii in gent're sciau sa tiesse asia de bine produsele acestei
plantf', in ca tu cu greu se puM deossebi hainele de canepa de ceHe de inu (749). Mara
de haine, ei fabricau si alte stofe, ciarsiafuri, tistimelP, corturi si plase, veluri, fringhii, etc. (750). -- D'in legume amintimu usturoiulu (751) c~p'a (752), alimentu si
in acelasi timp11 condimentu essentialu allu bucatariei saracului, si lintea. (753)
le
IXGt"lJ XIXt Cl~"i:"O(J-X-=>j XIXt ar.e:tpO(J-EYlJ 'f'~EtiXt, XIXt c:tutij; 8p~-~~- (J-EV XIXl E'l(J-IX"tCl
7;0tiUVt:lt -;oiat AtVEOt'l"( O(J-OtO"tCl"tiX. ouo' ilv, OO"tt> IL~ xip>IX -;pt~wv i.rl IXUti>, OtlljiOllJ, ALVOU ii XIXWIX~t6; latt
ii, OE (J-~ elOi XOJ -cljv Xllwcl!3toll, )..lveov oox~aEt e1v1Xt ;o El(J-IX.
(750) Hesychlos s. v. K<ivviX~tc: tO"tt Zl: 'f'U"COV ";[ AtvtI Of".OtOV' i~ oii' O:t t1p~O"O"rtt !!J.X1:"trt 7;0[0~0"tV. cCane
p'a este ua planta ce are ore-ce asemenare cu inulu. Femeile Thraciei facu d'intr'ensa vestminte.~
Despre asemeni fabricate la poporele antice vedi Hebn, op. cit. p. 145 seq.
(751) He:n, op cit. p. 181.
t752) Se pare cola Thraci cepa era d'in toti timpii hran'a indisp~nsabile a poporului, deco cre
demn Comiculai care descriindu ap. Athen. 4. p. 131 obiceiurile de la nunta alle Tl:raciloru, dice
co Ia cassatoria lui lphikrates cu fiica regelui Kotys, nouii-insurati, printre alte pretiosse daruri pri
mira si unu borcanu cu ghiatia, ua gropa cu meiu si na 6Ia nalta de 12 coti plina de cepa :
XtOV
Proba co cep'a alcatuia unu alimenta si dupo cucerirea Daciei este ua tabla cerata gasita in
1855 la. Verespatak, unde se indica pretiuln ce a costatu unu ospetiu data in ajunulu lui anteiu
Mai~; printre alte luauri da mancare, se afla si sarea si cepa <salem et cep(am). Vedi C. 1. L.
UI. c. XV.-Alazonii si Kallipidii d'in giurulu Olbiei la mareanegra cultivau aneo d'in timpula lai
Herodotu (IV, 17) xp6p.p.v11 xr.\ crx6poih, cepa si usturoiu.
(753) Hehn, op. cit. 187 seq.
www.cimec.ro
4(1
Pre Janga agricultura, si in unele rtogiuni mai prP susu de agricultura, venea crascerea viteloru si pastori'a. Getii fiindu mai toti callaret.ii l7r~roto~6tat, se intiellPge
importanti'a ce SI" da perfectionarii rasei rquine. Hergbeliile de cai alle prineipiloru
scythi si geti erau renumite. Regele Philippu, tat'a lui Alessandru cellu Mare, luA.
numai de la gurele Dunarii 20,000 iepe allese, pe cari le trimise pentru prasila in
Macedoni'a (7 54). Celtii Dunareni de asemenea lasara in urma-le ua rassa forte
frum6sa. si renumita d!! cai celtici (755). D'in contra se pare cola Sigynii d'in Temisian'a caii df'RCrisi de Herodotu (756) ca avPndu perulu lungu de 5 degete. ca
fiindu crni si asia de mici in catu nu puMn tine unu calaretiu. - remasesfira in
starea primitiva, si chiaru dPgenerasera cu totulu (757). Boii erau intrebuintiati in
specialu pentru munca campului si pentru transporturi, iara caii numai pentru calaritu (758). Vacile le tiru~u pentru lapte de care facea mare consumatiune in stare
pr6speta, si mai marP anco in stare de casiu, de brinza sarata (759) si untu (760).
Oilr, in ius mnatu numeru isi ,gaseu uou nutretiu ind~stulatoru pre munti, -- de
unde t6mn'a se scobora la. campii si adapostu peutru a sa reint6rce cu primaver'a.
Mai multu pote de catu briinzeturile da totu felulu si carnea, lan'a oiloru era preti6sa, intr'ua flpoca candn bumbaculu nn se cunno~cea, si can~u inulu si canep'a, singurele matt1rii de intrebuintiatu pentru confectiun3a stofeloru de imbracamintf', nu
(754) Iostln. 9, 2, 6: c(a Philippo) vigioti milia nobilium equa.rum ad genus facieodum Mioaeedoniam rnissa. Cf. Voplse. Prob. 8.
(755) cE1uarom celticarom Hist. Aug. Claud. 9.
llUX,(J-7jpoxO(J-<; <flUptor.A7j&E1<;.
www.cimec.ro
400
puteu sa apere de frigu pre locuitorulu unei clima humrde si rigUI6sse. Velintiele
si eov6rele de lana, ptsl'a d'in ~are se fabrica saga si alte haine, sontu totu asia de
vechi ea si aparitionea primeloru vestminte in tiarr'a n6stra. - Carnea de porcu aleatui unu nutrimentu esentialu allu Daciloru, - si dupo cucerire, - si allu colonistiloro, - nu numai in stare pr6speta, dara si sarata, ca slanina si siunci, cu care
se facea unu comerciu insemnatu. Marimea porciloru d'in Daci'a trebue sa fi isbitu
pre Romanii cei obicinoiti cu speci'a mica, subtite si delicata a poroil~ru negrii d'in
Emili'a ei Umbri'a. Caprele, numer6se ca si astadi ; d'm pE>lea loru si d'in a boiloru
se fabric burdufele intrebuintia.te atunci cu deosehir~ la transportulu liquideloru (a
vinului mai alesuj, cum si a calatoriloru peste riuri, in lipsa de poduri. Omenii cari
se ocupau cu aceste transpotturi si cu fabricart~a burdufeloru StJnumiau, dupa cucerire,
utricularii seu ut,ricZarii, (de la uter burdufu) si proba co in Dacia ei erau la mare
consider&.tiun, suntu inscl'iptiunile cari meotioneadia unu temph1 propriu allu collegiului Utriclariloru dedica tu dieitii Neme9is (761) supranumita p6tu si Adrastea (762).
Femeile se occupau si cu inmultirea passeriloru domesticE', ga.sco, gaina, ratia (763)
sociale nPdespartito in toti timpii alle omului sedentarn si alle tl'iburiloru cutrierat6re; asemenea si cu crescerea o.lbineloru, alle caroru faguri de miel c forma unu articolu allu comerciului si allu economiei casnice. (764)
Afara de viati'a pastorale si agricole, care formPaza ua minunata. preparatiune de
re11boiu, venet6rea juc unu rolu insemoatu in esercit:ile Getiloru si Dadloru, ea fi-
(761) C. J. L. Jll, 1547, iuHcrivtiune aflata la Marg11 (Pous Augustil in apropiere de Portile de
Feru:
DBAE, Nt::ME!I
AEL. VIOUElll!l
I!'J', IILIA. VALERU
~T
..
FILIORT:II. !VORV.I
1U>rBR. BT. PATJ;B
Hli.. VOTO. A, IOLO
(762) C. J. L. UI, 944, descoperita la Mikbaza, 11~ departe de vcrsarea :'\yaratnlui in MurrNiu;
INII D D
AJJIIAITfAt;
COL LEU
Vl'RICLABIORV"
www.cimec.ro
401
indu nu numai ua plac~rl', ci si ua nt"cesitate de aparare contr'a animaleloru selbatece (765) d'in muntii 8 padurile Daciei. (766)
50
(765) Gf. Ha~deu, C.:olrmma l11i 1'raimau, H!75 p. ll7, despre ~unbru in Da.ci'a.
(766) Arlstotele, H. A. 9, 36, 4 npporta co in regiunea 'fhraciei numita Kedreipolis (i1 li~ 6p~
~n 'f ~!ZAoul-'-ivfj 1wd. K<op<t:o6A<t; in scrierea. de mirab. auscultat. 118 se eitcsce : 6p~xn ~ ~11:ip 'A~-L
~~~:oAtv; Cf. si Plinin h. u. 10, 23) se vencza passerile prin curui domestici ti, cari lua.ndu in gona
puerile, le facu a se puue pe pa.mcntu, unde venetorii cu prajini le omora seu le prindu. Dece. a
~esta era ua inventiune a Thracilorn, si deco era cunnoscuta Getiloru si Daciloru (cum crede W.
Schmidt, in Arch. des Ver. Siebenb. land. N. ~. IV, 1 p. 42) nu se pute sustine cu sigurantia. Despre acelasi obiceiu la Indieni si Egypteui vedi Ktesia.s ap. Photius, si Aelian N. A. 4, 26; 5, 36.
In 'fhraci'a. Celtii invetiara. venet6rea cu passeri ra.pitore, si o facura cunnoscuta apoi Germa.niloru
si altoru poporo' Vedi Heho, op. cit, p. 327-332.
(767) Vedi mai susu, cap. XI, 12.- Partea arhitecturale tie pe Colurnno. representa. orecari a
nalogii cu figurile de traditiune antica a.lle unei scric1i a lui Apollodoru asnp!"ll artei de a inconginra.
cetatile. Vedi acestu tra.ctatu in. Mathematici vete1es ed. Thevenot.
(768) Vedi tabell'a lit. T, fig. Nr. 7.
www.cimec.ro
402
de scanduri, cu unu coperi.siu cu doua stresini, asi1 diate prEI trunchi fie arbori taiati
in muchii si infipti in pamentu (769), caodu casciore patrulatere de ll"mnu, cu ua
f~>restra d'assupra usii, imprejmuite de uluci formate d'in blani retezate piedisin la
verfu, intogmai cum se vede p~>ne adi la curtile locuintieloru n6stre munten~>sfli (770);
<.'andn, in fine, orasie cu constructiuni pre unu planu mai modr.rnn, ansa de unu caracteru localu (771) cn turnuri rotunde ce au ferestre si acoperisiulu conicu terminatu intr' un o verfu (772}, cu cladiri de petra cubica in colonade si frontone de stylu
greco-romanu (773), cu edificii publice remarcabile, palate si donjone (774). Aceste
d'in urma ne indica orasiulu rcgescu. capital'a regatului lui Decebalu, in care regl'le
trebuia negresitu sa aiba, ca si regii Macedoniei (775), unu mare edificiu, ua casa
ugale, BIX~tAEtov, destin'lta a servi ca locuintia suveranului 3 curteniloru sei, si
care probabilu era oper'a mesteriloru straini mai alesu greci, obicinuiti in totu timpulu a lucra prin tierrile semi barbare, in Macedoni'a, Thraci'a, Scythi'a, atrasi de
avutiile puterniciloru monarchi (776).-E9te adeveratu co hypothesa nu se 'ntf'meiadia pe vre ua marturie positiva si directa, ci numai pe unn faptu particularti : aflarea de monogramme si litere grecesci pre petrele din zidari'a daca de la Gradistea
(vechi'a SarmizPg{lthm-1'a (777), cum si unele edificii daca pe Columna Trajana, cari
smintescu de siguru architectur'a gr~ca modificat:1 p(;te dupo unPle obicinuiotie locale; - insa chiaru si in lips'a acestor'a - vorbPscu faptele generale ce suntu de
luatu in sema mai allPsu in conditiunile vietii civile la antici. (778)
Catu despre architectur'a religi6sa a Getiloru si Daciloru nu este fora ioteresn a a(769) Tabell'a lit. T, fig. Nr. 1.- Tabell'a II. - Frobner, Col. 1.'raj. pl. 79-81.
(770) Tabell'a lit. T, fig. Nr. 1, 6.- Tab ll'a V.
(771) Tabell'a lit. T, fig. Nr. 3; tabell'a lit. S. fig. Nr. 2, 3, 6.
(772) Tabell'a lit. T, fig. Nr. 4 ; tab. lit. S. fig Nr. 3; tab. VIII.- Col. Traj, ed. Frobuer, pl.
143-144.
(773) Tab. lit. S, fig. Nr. 1; tab. !it. T, fig. Nr. 2.
(774) Col. Traj. ed. Friihner, pl. 154-155.- Ecce plansiele d'in editinnea d-lni Frobner, unde
se repreaenta orasie si case isolate alle dailoru: pl 1.18-120 r 70; 105; 143-144; 145-lH;
1&4; 155; 74-75; 76; 79--81; ~0-51.
(775) Beuzey, T:n palais grec en Macedoine, P~~oris, 1872.
(776) Anco d'in timpulu lui Homeru mesteruln irecu, ;;{xtw~, se ilucea voiosu d' n tiarr'a sea,
ori-unde 'lu chema regi d'in tierri departate. 1Homer. Odysea, c. XVI li v. 3 2 seq.) p. ntrn Ma
cedoni'a. avemu martor 'a anticitatii co regde Arholaos, ch~mase a P"latalu seu intre alti omeni
in semnati ca Agatbon, Choe ilos si Eurip de, chiaru si pre celln mai mare pictoru J'in acelln timpu,
pre Zeuxis, insarcinandn-ln ai decora pa!atnln seu, (Aelian, h. V XIV, 17; ce. Plin. h. n. XXXV,
36). 1itu-Livio vorbescA asemenea de palatnlu celebru de la Pclla alin regilon macedoni.- Aru fi
de presnposu co si in Daci'a cu inceputnlu e11ocei de regtnerare si de marire a statului intreprinsa
de Boereb1ste si col~gulu s u Decenen, lucrarile de zidarii, fortificatinm de orasie, constru~tiuni de
drumuri, temple, etc cata a fi fostu direse de art.sti capabili veniti d'in Greci'a pote cu cet'a loru
de lucratori.
(777) Aekoer, in Archiv des Vereins fur Siebenbii.rgische I.andeskunde I, 1844, p. 18 seq. :
Beistbericht Uber einen Theil cler sii.dlichen Karpathen. -- Cf. mai la valle cap. XII.
(778) Fostei de Coolanges, la Ctte antique.
www.cimec.ro
403
www.cimec.ro
perisiulu Ion immeiJSU de pnie seu trestie iuchipuindu nidee cupolP. A:.estu modu
de constructiuue primitiva se constata la t6te pop6rtlle locuit6re in regiunile padur6se; acolo insa unde materia.lulu de cladire lipsPa, in ncmarginitele steppe, Iocuiuti'a omului era carravan'a pe patru seu siese rote, eladita ea si o casa oocrr.;op ob(.~
!LI2.t (789) adevarata casa mobil1, casa pe r6tP, i!1a.orp6pttot o~'l.ot, pre cum numeslie
Pindaru camle Scythiloru noruadi. - Getii, anume cei cutrieratori prin baraganele
Romaniei rasaritene pene la Dnistru, cata sa fi avutu iutr'unu timpu asemeni loouintie, imprumutate de Ia vecinii loru 8cythi si Sarmati ; pe candn in ngiuoea mai
apus~na a tierii, traiau ca si Dacii in case de gardu cu patru pareti ti cu ua fer~stra
d'asupra uoiei, cum le vrclemu nchipuite pe Columna 'I'rajaua. Se intiellege co d'in
aceste fragile cladiri nimicu nu pute ajunge p~ue la noi, cum observa si dlu Uoliacu:
cLocuintide Daciloru rrin cetati fiindu numai faeuts J.e lemuu, au trebuitu sa putredia:;ca cu deseveraire. Caramid'a si cimentulu au fostu absolutu necunuoscute de
Daci ; caramid'a si cimentulu loru era numai bloculu uriasiu, mooolith,Jlu, ca sa me
nprimu astu-felu, care constituia murulu cetatii, si acestu modu de facere de ~:ara
mida si de cimentu intrebuintiatu de va fi fostu si la facerea locuintieloru private,
se confunda in derimaturile cetatii. Pene asta-di in ver'o patru cinci cetati in care
;tWU sapatn n'amu pututu ga~i nimicu care sa-mi p6la spune ca este unu perete de
locuintia privata (79p). - Cu timpulu anso, pe langa colibele strmte de lemnu si
pameutu argilosu si coperite cu siovaru, se construi altele mai solide, d'in piatra
bruta. fora varu seu cimentu (7!H), si numai tardiu, gratie inriuririi civilisatiunei
greco-romane, Dacii ca si Celtii invetiara a face o temelie de petra pe pamentu; si a
taia rPgulatu p~tr'a.
Amu vediutu dej cu ce iotentiune de soliditate ei concepeu si esecutau zidurile
calle mari pentru apararea cetatiloru, la cari ziliuri auso lipsea mestesiugulu, caci lemnulu si hum'a inlocuiau in launtru - petr'a, intrebuintiata numai la pardosel'a zidului. Resturile, marturii visibile ajunse pene la noi, din aste zidarii, suplinescu tacerea texteloru. Asia, la Gradistea (in Tronsilvani'a, Vallea Hatiegului) intre rurile
Valea Alba si Riulu Albu, pre ua c6sta inalta de munte sta in fiintia pre, ua distantia de 1280-1290 pasi in cercuitu, fortificatiuni de petre lungi apr6pe 63 cm. si
gr6se 31 5. cm. renduite fara cimentu; mai josu uriasie ziduri de forma zczacka
d'in piatra rPgulatu taiata; pe la midilocu cu unu stratu de lemne spre mai buna
intarire; in partf'a ostica, tt-mPliilA unui Pdificiu rotunda de 90' in diametru, inoongiuratu de unu zidu marr grosu 2 1/z' si facu tu numai d'in petre taiate; de a!i!tmenea pe malulu nordiou allu Vaii Albe, la F"telc Albe, la Cetat" (langa Kis-Oklos) la
Piatr'a rosie (Iaoga Luncani [792] si la M:ejgradu (793) se vedu res~uri invederatu
(789) Hlppocrat, de aere etc. 25.
(790) Trompetta Carpatiloru, 1869, !ulic 3 / ~r. 740.
(791) Hehn, op. cit. p. 122.
(792) !ckner Archiv. fur Siebenb. Landesk. 1 2 seq. - Neigebaoor, Dacien 97. - Goos, Ar
chiv (ilr Biebeftb. Lcmdek. N. F. XIII, 2, p. 239-240.- ldem, XIV, 108.
www.cimec.ro
40o
ante-romane, ce ne permit.u a ne f~ce ua idee dEispre zidurile cyclopP.ene alle Dlciloru , despre orasiele loru intal'ite pe C!lri bas!'lo-relievurile Columnf'i Traj&ne ici si
colo le indica.
Caramid'a se pare co n'a fostu cunnoscuta Daciloru, si in genere in tierrile Donarei midilocie, inaintea Romaniloru (794). Pietrele de zidu erau fara cimeotu, -acoperite pe d'in afara. cu unu stratu grosu de pamentu argilosu, care se ardea pflne ce
se facea rosio pr'in foculo d'in giurulu zidului. La alte cetati daee zidurile sfl recunnoscu a fi cladite cu pamentu batutn, amestecata cu paie si nni~le, si asied.iatu intre
doni pereti de scandure. Plllisadele de lemnu perindu prin actiunea focului, pamentolu batutu, intarita si pi1jolitu nP presenta oa massa compacta, cum s'a pututu
constata la Tinosu jud. Prahov'a (795), la Nedati pre malurile Vl'dei si la vre-ua
alte patru cinci cetati cercetate de d. B-llliacu. C<1ssele d'io intrulu cetatiloru, ca si
turnurile si donjonele ce se vedu pre Column'a Trajana fiindu anso calle mai multA
construite cu materiala lesne de arsu, d'in lemne si scanduri, nu este d'3 mirare d~co
calle peste patru-dieci orasie cunnoscute in Dacia, n'au laiatu m1i nici-oa urma, r6se
fiindu de dintele timpul1.i, Ai abia deco ici si colo se mai regJsescu barnele si b!Qcurile de pamentu intarite prin focu, si purtandu anco semnele ingr~~.delii sapatfl pre
deDJ:~ele.
52
Despre olari' a daca nici-unu antien nu ne-a lasatu vre-ua mentiune. Deeo ne rapportamu la obiectflle de lutu, 61~>, vase si harburi descoperite in diferitele parti alle
Daciei, avemu specimene destullu de variatH de forme si de ornamente (796). Pene
la ce gradu dll certituljine se potu elle atribni Daciloru, si clasifica dupo epoca, vomu
arrett in capitolulu urmatoru.
Despre industri'a metalurgica, orfaurari'a si argentari'a daca, lHsBo-relil-vurile
Columnei traiane ne dau ua idee destullu de favorabile. Studiindu cn atentiune armele cari impodl)bescu piedestalulu Columnei, invetlatii (797) au recunnoscutu ro
(798) Gooss, .Archiv fur Sieb. Land. N. F. XIII, 237, 293.-Tormo. Neue Inschriften atrs Da
hernusg~g. von O. Benndorf
nod O. Hirschfeld, jahrg. III, heft 2, Wien 1879. Vedi prc larga in cnp. XII despre urmele de Asiedieminte a.nte-romane, in Daci'a.
(794) Nici Germanii, dupa martnri'a lui Tacita, (Germ. 16 : ne caementornm qu'dem apud illos
aut tegnlarum usus : materia ad omnia ntuntur informi et citm ~pedem aut delect&tionem) nu
cunnosceu caramid'a seu cimentulu.
(795) C. Bolllacu, Trompetta Carpatiloru. 18G9, Nr. n9.
(796) Ve<)i tab. K, J,, M.-Idem, Trompetta Carpatilor~~, Nr.1137 (20 iunie 1874). cu ua stampa.
-Idem, idem, Nr. 1255 (27 iunie 1876).- Idem, Archiv rlcs Yereinl'.~ fiir siebetlbilrgiscltt Lan
deskunde n. f., XIII, tab. XV.
(797) Ferdlnond de Lasteyrie, Es.~ai de restituti~n d'tm des boucliers d.aces, represente sur
les bas-reliefs de la Colonne Trajane; in Oomptesrendus des scances de l'Aca.d. de lnscr., juillet-aout 1868. Paris. -- Vllh. FrilbnPr, La Coloum Trajatle. rd. notsrbild, Paris 1872, V. J, intr duction.
www.cimec.ro
406
elle representa productulu artei nationale a poporului dacu, ua arte carP, sub multe
privintie, aru ave mare analogie cu artea pop6reloru barbare, cu a Saxoniloru, Franciloru, Gothiloru. D-lu Frohner intemeiadia acesta hipotesa pre marturi'a lui Punsania (798), dupo care fu urii de armaturi sarmati au cedau intru nimica artistilorn
greci, prE~cum si pre textulu lui Herodotu (799) despre armele Massagetiloru si s~y
tbiloru.
Scuturile ovale seu exagonale erau imbracata cu auru si cu totu felulu de ornamente sculpturale renduite cu gustu si lucrate cu finetia : stelle, semi-lune, rosete.
paln1ete, dinti de lupu, masct> de leu, pelttl de amazone, foi de edera, corone de lauri,
seu bande largi ingradi te cu incrustatiuni de sticle seu de grenate (800). Pre tabel' a
lil. R se p6te vedea unu mare scutu dacu de forma ovale, la centru cu unu feliu de
rondella in relievu compusa d'in mai multe cercuri concentrice cu diferite ornamente,
d'in cari celle mai esteri6re, in forma de pelte. ln sensulu axei cellei mari, doue
nHvure rectilinii avendu la fie-care latura ua guirlanda compacta de foi de lauru,
cn ua curba neregulata, ca unu feliu de elipsa turtita la capetaie ; iar in sensulu
axei cellei mici, unu ornamentu cu doue ramuri incovoiate de forma caracteristica
barbara, adevarata ingradire intogmita d'in triunghiuri si patrulatere neregulate, in
care p6te sa se fi atl.a.tu incrustate sticle seu grenate, pe candu unu siru de orlla
mente in forma de colti este dispusu intr'unulu d'in cercurile concentrice, iaru alte
doua sire de acelasiu faliu impodobescu ambele lature alle axei cellei mari. Patru
palmet~e c:~ymetrice lega partile ornamentatiunei amenduror'a axe.
D-lu de La~teyrie observa co ace:tta systewa decorativa se int~mpit.a pre fibulel~
anglo-saxone, pre armele lui Childtlric &B.iite in mormentuln d'in Tournay, pre armele des~Joperite la Pouhans, si pre alte obiecte, si co ea presenta unu amestecu de
elemente alle artei classice si alle stylului barbaru, pre care Gothii mai tardiu ilu
dusera cu densii in tierrile pre un1e 'si au intinsu cuceririle loru. D-sea se amagesce
anso shbilindu ipotesc a se a despre ornamentale cu petre ingradi te dupo panzele
Daciloru, pre identitatea admisa cu er6re de mai multi invetiati Germani si Francesi, intre Geti si Da.ci, cu Gothii si Deutschii seu Germanii, cari, acesti din urma,
suntu considerati de dlui c unicii inventatori si practicanti ai orfaurariei ingraditt'.
l:ll~pO!.LII':tll.o; {1-Wpll~, ~~
ix.v11;
s1Y11t.
(799) 1, 215.
(800) Laiteyrle, 1. c.
(801) Cunwn'a~r.are de la Nf)'!JoCerkalk, Baearesci 1879 p. 116 si 19.
www.cimec.ro
407
si a o respandi prin t6te tinuturile europene, pre unde ei au trecutu ori s'au asiediatu
mai in urma.
Coifurile au form'a conica a caciulei asiatice, Ctl.jngularele s~u baerile de barbia
largi, aparatorea-cefei cu soldi, si ornamentale sculptate calle UJai variate : aripi,
palmette, vitia sierpuita, umflaturi alaturata, amoruri ~:~eu sgriptiori in fuga (802J.
Unele din aceste coifuri; si mai cu sema. rellu reprodusu pre tab. R la drept'a susu,
au sub rapportnlu formei si allu decoratiunei, multa asPmenare cu doue coifuri eonice descoperite in Franci'a, unulu, iotr'unu vechiu bratiu allu Senei, si adi pastratu
in museulu Luvrului din Paris (803), si cellu-altu intr'unn cimitiru gallicu la Berru,
departamentulu Marnei, adi in musculu St. Garruain (804). Primulu, dupo descriptiunea d-lui E. Viollet Le Duc, st~ compune dintr'ua tichie de arama batuta dintr'ua singura bucata, destinata a acoperi crauiulu mai susu de urechi, si avendu ua
aparatore de c6f;~, imbracata cu ua placa de ferru; peste tichie, e asternuta ua siuvitia
de feru, si d'asupr'a acesti'a, alta de arama cu ornamente ia relievu, iar la verfu, ua
parte conica de feru, ce se termina cu unu tubu destinatu a tine crest'a impenata.
Smalturi rosii si albe, despartita prin ingradeli de feru forte subtire, si rosete de
auru acoperea band'a inferi6ra, aparatorea cefai, conulu superioru precum si celle
doua jugulara; iar pre zon'a intermediara figureadia, suflate in arama poleita cu ua
foitia de auru, ramure continue de palrr:e intortochiate, sira de perle si de tire incovoiate, t6te acestea f6rte tine si pu~iou resarite. D-lu Viollet Le Duc, judecandu
dupo caracterulu de ornamentatiune, procederile de f~bricatiune si stylulu ornamenteloru : alaturarea ferului eu aram'a, alipirea ferului si a ferului smantiuitu pe arama, incustatiuoea cu fiertur~ a roseteloru de auru pe aceste smaltiuri, palmele intortochiate, cum si asemanarile co,fului cu alte doua s6u trei identice arme de pe
piedestalulu Columnei Traiane, conchide co atare coifu nu e de admisu a fi de fabri
catiunll romna, gal11, franca seu garmana, ci orieutde, apartinendu vre uvei. capeteori d'in Orieutu venita cu Atila.
Cotu dspre coifulu de la Berru ga~itu iutr'unu mormentu hnga unu cadavru ce
fusese astrucatu pP carulu seu, d-lu Al. Bertrand, d'tn trti ipotese ce s'aru pute far.e
a1:1upra originei lui : originea etruscil, originea i11digena galla, si onginea seu inspiratiunea onent~tle, dirfcta cauc~so-danubiana, se pronuu~ia in f"v6rea cellei d'in
urma, ca.ci d-sca r~gasesce in fabricatiunea acellui coifu, lucrarea d'in ciocanu atatu
de obicinuita la Gallii Dunarii ; in furm'a lui, apr61.e fur m'a wifunloru conice cu
maiugu la verfu si cu ua aparat6re de eera. usi61a represeutate pre basso-nlievurile
assyriane din palatnlu lui SargJn; in motivele de orn~~omentatiune alte lui, fl6rea trifoiata, care sustine palme resturnate, si care s'a semnalatu si pre diadem'a de auru
(802) Tab. R.- Tab. VI.- La Colonne Trajane, ed. Friihner, pl. 7-25.
(803) E. Vlollet J,e Duc, Casque antique~ in RetJue archeologiqut~ 1862, 1 p. 225-227.
(804) A.l. Bertrand, Anheologie Celtiqtu: et Gauloise, Paris 1876, Le casqu~ de Berru, P
S68 -383. - Mai vedi despre coifuri Charlu J.)e LI nas, Les armures des hommes d" Nord, Paris
1869, si Lluden&tbRIdt, Die altuth. unstr. heidn. Vorzeit, ft[ainz 1864.
www.cimec.ro
408
Parte d'in anticele mine d!l auru Ri de argintu alle Transilvaniei (809), lucrate ie
(80!") Bertrand, op. cit., 382.
(806) Vedi mai susu cap. XI, not'a. 118.
www.cimec.ro
i09
Homani an0J d'iu primii anni ai cuceririi (810), fuse3era fora indouiala utilil!ate, de
si nu intr'unu chipu sistematicu , mai inaint~ do cotre Daci, dupo cum probedia
atatu marturiile celloru antici despre vestmintele aurite si sculele de auru alle Agathyrsiloru (811), de~prtl comorile regelui Decebalu, d<!spre celle cinci mili6ne de littre de auru, diece milione littre da argintu, fora a mai socoti vasele si alte scule preti6se (812) cadiute in manele Homaniloru, dupo cuprinderea Daciei, dero si d'in multimea ~iuvelleloru de auru si argintu afhte in Tunsilvani'a si ITngari'a, de cari abtmda museele d'in Viena si Pestha, cum si d'in a monedeloru de argintu, t:e arretta
in descompunere elemente identice cu alle argintului transilvanu, caracterisatu prin
ua c\ntitate mai mare de auru, adesea presta 2 la suta, ce contine.
Nu mai pucinu insemnatu er aurulu scosu din nasipulu riuriloru aurifere, atatu
de DU!lle'6~e in Daci'a, ca Oltulu (813), Arie~iulu (814), Ampoiu, Murl'siu, Somesiu,
Sebesiu, Motru, Lotru, Argesiulu, Demboviti'a si alte riuri mai mici c Pianu, Topologu, etc. (815). Acestu modu primitivu de estractiune, communu la t6te pop6rele,
e de admisu co nu ramasese necunuoscutu Dacillru, si co ei sciau sa sa folosesca de
avuti'a metalice. a tierrii loru.
(810) Se scie co Traian o adusese colonisti d'in Dalmati'a, anume pe Pirusti, ca sa lucredie minele
de wrn alle Daciei (Vedi C. 1. L. t. eerata VIII, VI). Ce\lu mai vechiu procurator aurari.zrum
ce connoscemu in Daci'a este M. Ulpius Hermias, unu libertu allu imparatului Traiano, d11po cum
resuJt.a d'in urmatorea inscriptiune aflata la Zlagna (ZalathiUI.) si publicata in C. 1. L. III, 1312 :
D. Jl,
!(.
ROMUl. LA'fAE
IVKT
SALOIIU PALBSTRICE
COIIIIVliX , ET DIOGZIEI
LIB. BZIII!III:EKBNTI F.I!ICER
VJXIT, .llll. LV
ceea ce se citesce:
D(is) m(a.nibus) M(arco) U!pio A.ug(usti) lib(erto) Hermiae, proc(uratori) Auraria.rum, cuins
rtlliqoiae er indulgentia A.ug(usti) n(ostri) Romam latae sunt. Salonia Palestrice coniuu: et Dio
genes lib(ertus) benemerenti fecer(unt), vixit annos LV.
(811) 1V, 104: 'Ayi&~pcrot oE, &~?6~o:-:r.t ~vii?<> <1o't, ~~'t y_p~cro:yopot -:!. fL:lAto:~t:.
(812) loannes Lidus, da magistratibns, 11, 28 : .~ao:if'wv p.zv ~ x.wpr:r. -:o1; X.PW'-"'l't'J.
(813) Despre aurulo oltenn vcdi liawr, Memoires Jt.istoriques et geographique& 1ur la Valachu,
Prancfort 1778, in8, p. 8.- Solzer, Ge:sch. d. lrans. Daciens, I, 152-153.- Ungari1ehe1 Ma!lazin, III, Besclweibung der osterteiclu:schen Walaehey. - Koleseri, Auratia Romana daeica;,
~d. SeyTert, Posoni 1780, Va!achiac ci1 alutanae deseriplit.
(814) Urme antice aespre !palarea aurului 11e ndu la..nordu de Mnresiu, pre lauga Arieain si vaile scle Lnpsia, Bistra, Campenii (Top&nfalva) si Vidra. ldem la Pianulu de sosu (Ol&h-Pian).-Cf. Gooss, .drck. des t~er. 1iebe1tb. La+tduk., n. f. XII, 1, p. 153.
(815\ v~di in Yer11a7!dlll119W 11!1( Mitthlt~'ltfftlt rlrs liebenb. J"c-reino fii.f' NotmI~~Ie'IUChaft
www.cimec.ro
27
410
De~o
www.cimec.ro
411
puoeu Daci'it in communicatiune cu poni!)sul'a balcanica : cea care incepe de la Castolaci, trectmdu prin vallea Moravei, urc:i. muntele Hemus pre la Sopbia, si prin
actual' a Humelia si Macedonia d~cea la Sa looiki langa marea-Mediterana; ua alta
calle, taindu transversalu peninsul'a balcanica, facilita comerciulu r.u Appolonia. si
Dyrrhakion; pre dtndu ua a trei' a calle dtl la Dunare la Sa va, si de la Siscia (Sisseg)
la Emona (Laibach), se reunia cu drumulu principalu, care, prin Okra si prin Alpii
Julieni, duceu in Itali'a de susu (819). Se pare co aurulu estrasu d'in minele Transilnniei si d'in nisipurile aurifere, cu particularitate& sea de a contine 4./i ba chiaru
'/:> argintu, era cautatu cu deosebire in tierrile mediteranee- unde se gasesce auru
electrono (nomitu astu-feliu din caus'a culorii selle chihlibarii) de aceiasi compositiune ca aurulu transilvanenu, si de unde se intorcea adesea transformatu in
monede (820). Acestu a.uru era pusu in commerciu in vergele batute cu cioca.nulu,
tllora. Acestia, ca toti Thracii, IU'eU p6te obiceiulu de a vinde proprii loru copii negutietoriloru
atreini (Herodotu, V, 6). Traci'a devenise intru catu-vo. ua tiarra de sclaTi, precum Thessali'a era
ua tiarra de negutiatori (Pentru Thraci'a vedi unu esemplu in Antiphon, p. 714-715 ed. Reiske.
Pe aprope 300 inacriptiuni de la Delphi, datandu d'in allu 2-l!a si allu 3-lea secoln antea erei n6lltre, publicate de W escher si }'ou cart, lnscriptto11 recueillie a Delplies Paris 1863, si in cari se
indica originea scluului, gasimu co Thracii erau cei mai umerosi d'in SclaTi, anume 18). Catu
pentru Daos, Daus, Davus credemu co acestu nume nu are face cu poporuln dacu, ci mai siguru
cu Dii d'in Rhodope pe cari Thucydide II, 9G, VII, 27 ii numesce Thraci ":o~ .:lto:xo':l ye'~ou;, iar
scholiastulu adaoge : ;l1ot, 8pq:x,;',~ yi1o;, ,:,; :xu:'o; i~ ""=fi il<~'i?~ ),i'{<t. Chiaru versurile ce Terentiu
(Pho1m. act. I, se. I, T; I) pune in gur'a lui Davus :
Amicus summus n1eus et popularis Geta.
Heri ad me venit
probeadia cosi Geta si Davus emu d'in aceiasi tiarra, d'in Thraci'a. - Numele Daciloru apare cu
multu mai tardiu in istoria si nu e de confundatu cu allu Diilom. Vedi in acestu se:~su Ukert, op.
cit., 598, nota 9.- llessel, de 1cbus Geticis, 67. Despre coroerciulu cu sclavii d.'in Tbrada, Macedoni'a, Orientululu ete. Vedi H. Wallon, Histoire de l'Esclavae &ans l'antiquitr, t. 1, 1879 editiunea II-a.
(819) Despre callea comerciale care ducea d'in nordulu Adriaticei la Dnnare, si prin acestu riu,
la marea-niigra, vorbeacc scrierea psendo-aristotelica: ::<p't lh~p.:x"'''''l cixou.,[L<i'"'~ c. 104 (ed. Bus~elllaker) : se nfia intre nordulu mnr~i Adriatico si Pllntulu-Euxinu unu locu, in care comerciantii
ce negutietorescu pre aceste mliri, isi schimba marfurile Joru.-'l'heopomp, ap. Strabo, 7, 5, 9 dice ee
l~t Naron se gasesce Olaria de la 'l'hn.sos si Chios (Thcop. fr. 140, Mueller, fragm. hist. Graec. J, p.
l!02). Strabo 5, 1, 8 dice despre Aqnileia eo este piati'a comerciale a somintieloru illyrice d'in giurulu lstrnlui; unii cumpera marfuri, vino, ce'lu incarca in but6e, si uatu-de-lemnu, altii sclavi, animale ~i piei. Cf- idem. 4, e, J O; 7, 5, 2; Cicero, lJro Fonteio 1, 2; Uommsen C. 1. L. V, p. 7i.
(820) Chimista lui 1'4lllenberg (Mittheilungen der naturforschendcn G~sellschaft zu Bern, 1864,
1M5) crede co aurul o d'in care sun tu fabricate obiectele de la Hallstadt nn pute fi adusu d'in Urali,
ci mai probabilu din 'fransilvani'a. - Sacken, D5s Grabfeld von Hallstadt m Oberostr.rreich,
'Vien, 1868 in-4 p. 11!l, tine mai si(:uru vallea Gastein siiu Rauris. situata nu departe de Hallstadt,
locu de proTenintia alln acellui de a.uru, de 6rc-ce acolo se esploat& metalulu anco d'in adunca
veebime (Strabo IV, 208)- D-Iu Hasdeu, care eanta "CoJehida cea cu iana de auru a Medeei, printre boga.tele nassipuri metaliee alle Olteniei. (Istoria Critica, ed. Il, t. L p. 28-;') sustine co nu
lle la Gastui11, nici d'in Trausii\'BII.i'a, ci l'IUmai d'in Olteni'a proTine excellintele a1etalln ob!enatu
i11 ~bi~rtele rle la Rnll~tarlt, pentrn ro <Anlelului ii lipsesce cu d~~ever>'ire va maue :l.l'tera flu"Ji
ca
www.cimec.ro
412
in patru muchii, a~cutite la verfu; iar altele sucite in tortli seu in suluri de drotu, sau
strin~B in diferite moduri, serviau dreptu moneda, fiindu purtate cu lantiuri, d'in rare
se scotea la trrbuintia eate unolu Een <luul3 inele. D'in 25 localitati d'in Transilvania undo ~au de.scopq:ltJ asFIWJH:a monede-vergele, roma indica ati nnmai trei : lei.
Gradisteamica in vallr~a Hatie;.:ului s'a ;;tl.::tu in 18G8 unu !antiu d'in 14 vetgele de
auru; la B11rdotiu (comitatulu OJorheiu, Udvarltely), in 1858. 30 vergt>lt~, si in
s~aunulu Osiorheiului (Vasarhflly), mai multe alte in greutate de GOO gramme. (821)
Catu dl'spre caile de communicatiune in interiorulu Daciei elio nn pute sa se compare, nici d'in punctulu de vedere allu constructiunei, nici allu impartirii sistematice,
cu minunatele retiele de drumuri asternuta cu petra, ce Romnii infiintiara in Daci'a dupo cuceri~e. Urme vedite despre unu vallu de pamentu anterioru siosoleloru
romane este vo.llnlu numitu de poporu Braeila lui Novacu, care, dupo cum spune
traditiunea poporana : cvine togmai de unde appune s6rele si Pe sfirsiesce la resaridulu s6relui. Novacu a trasu cu .Plugulu acesta brazda, avandu injugati doui bicvoli albi, cari au trasu brazda chiaru prin Oltu, mai adaogindu eo Oltulu face si aceumu nlluri pe unde a trecutu acesta brazda (822). Asemenea mistica brazda,
care taia in doue siesulu dintre Carpati si Dunare, se constata in Romana ti prin communcle : Osica de susu, Siopcrliti'a, Brancovenii, Dobrtmu, Viisi6rr, Popanzeloscii,
Grrcii si Vladulenii, unde e calcatu tlansversalu de cotre callea romaua, ce vine de IJ
Islazu in susu spre Carpati pe malnlu dreptu allu Oltului. (823}
Puntile pest'! riurile mari trebue sa fi folltu puciue la numeru, ~i de coustructiune
usi6ra. Pre unu baso-relievu allu Columnei Traiane (824) se Vf:de infanteri'a romana
trecendu cu piciorulu nou torrentu d'in Transilvani'a pncinu aduncu, d'in causa co
podulu construitu re pari, n'are de cat!.! ua simpla podel!l de s.:anduri fora palmaru,
cum suntu peor a'3ta-di puntile de la munte. ,
CAPITOLULU XII
Monumentele antice alle Daciei inainte de Romani
1
Obiectulu acestui eapitolu este enumerarea si descrierea pe scurtu a monumeute:1le si in aurnlu transilvann intra cellu multu 20-30 parti curate, pe candu acella d'in cimitirnln d:l la Hallstadt, ni ofera peste 70:. iar aaruln oltnu este cn ntultu mai puru de catu celln
"~ s~ ga~esce in Transilvani'a si Fngari'a. (I~toria Critica. ed. II, t. I, 192). <\sta-feliu, conchidP
"'ls<'3, in~asi chimia ~e pronnncia contra transilvanului si pentru oltenismnlu aurului de ln Hali
tadt. T:1111 :t,;~menea >r.rdktn est' ddinitivu (!',si demonstra anr:o ua data co sciinti'a istorica nn
'v.ite ajunge la IJJ. ma:e dosa d~ ':ert.itucline, deco nn va li strinsu legata, dupo oistem'a lui Augn~t11
.l:omt~, cu tote sciintile rQsitive, car;i istori'a e omuln, eru rJmulu t:.ste prism'a naturci ! ....
'~21) C. Gooss, Dic vorgcschichtlir:hc Zeit Sicllenbiirgens, Hermannstadt, l8i7 p. !l .
.8:Z ~) Rapportulu invetiatorulai d'in Brancoreni,::.p. Od"lfeocn, A11ualtll'! S'ocietatei Academice
RomaJ~e, X, set:t. Ii (1878) p. 185.
(823) Vedi Odobcseu, 1. c.p. 187, 218.
(82) La Cokmne 'L'rCI.ine, ed. J<'riihuer, pl. Hi4-1u::i.
www.cimec.ro
41:1
loru antice inainte de Romani atlats in Daci'a, classificatiunea loru ethnica pre perioda distincte si bine lamurita, si interpretati unea fora precipitatiune si fora spiritu
de sistema a fapteloru co decurgu d'in Pile.
Se intiellege lesne do cota insemnatate sunt11 acesta marturii imediatP, autentice
alle trecutului, ca~u de mari servicii nu este chemata pe acestu teremu a aduce istoriei scrise archeohgi'a, mai cu s~ma candn ea explora niste tierri locuite de popore
ce n'au lasati.l annale, si unde Romanii pdrundiendu forte tardiu, abia au pututn cuno6ice slabu, seu nici-de cumu, secretulu unui trecutu uitatu pote de chiaru aceia caror'a ellu le apartinl'a. In aemrnea casu, ir::strumfntele, armele, podobele haineloru,
modulu de ivgroraciune, alle unui poporu suntn dl'cisive de!:ipre starea lui culturale,
dPspre gindirile si sentimentele sele, despr~ traiulu si calitatile lui, despre legaturile comerciale, despre trtlpt'a ntregei civilisatiuni ce ellu a atinsu, - ba, une-ori,
chiar superi6re ori-carei traditiuni scrise.
S'a pututu ved~ d'in C< lle tratate pene aei lacunele largi ce ne lasa la tie-ce pasu
studiulu cestiuniloru relative la viati'a sociale si culturale a poporeloru Daciei ante-romane, notiunile re!ltriuse si necomplcte alle scriitoriloru gr.~ci si rotdni asupra
atatoru puncte, si chiaru tacerea loru absoluta asupra altora si mai numero~e. Descoperirile fa(;ute de cati-va anni in Romani'a.. si mai cu sema in Transilvania si Ungaria, unelte, arme, giuvele, monum~nte de ori-ce natt.ra si de ori-ce dostinatinnr,
cum si celle ce atau anco ascunse sub pamentu, sun tu menite a umple grarb t!J laeunele, a oferi preti6se commentarii marturiiloru incomplete al!e autorilorn, a. vorb acolo unde istori'a tacP, si unde numai archolog:a ~ingura are cuventnlu.
Anso pentru ca aceste fora viatia, enigmatice obiecte sa devina fontaue sigure de
iuformatiune, trebuesca mai anteiu ca tenemulu sa fie exploratu si lamurita, si ca
monumentele cuonoscute sa fie studiate si clasate cu mai multa intregime, grija 8i
UJethoda sciintifica, de cumu s'a facut.n pene acum.
Sapaturi si Cfl"Cttal"i 'istematice s'a intraprinsu p1e pucine pre tenitoriulu Dwiei,
celle m.:.i multe d'in obiectele cari inlvutiescu ash-di cr.llectiu::ilo publice si particulare d'in Vien'a, Pestba, Bucures;;i, Sighisi6r'a, Sibiu, Brasiovu, Clus!u, Mediasin etc., detorindu descoperirea loru intamplarii, uuei ploi usi6.-e, plugului seu unoru lucrari in pamentu cu alta destinatiune. De aceia in desiertu ir.treLamu d~svr~
imprejurarile in care s'a gasitu celln mai mare uume:ru d'in aceste obi-1,te : ind:eatiuoea pHcisa a 'lituatiuvei obiectnlui facia cu celle-alte aftilte ?n acclasit Joeu; natnr'a terenului, adfinCWER Si altele, Ce trebuescu tinute in serua spre a. SC la ee :;e
intrebuintia acellu obiectu, originea lui ai epoc'a precum si a dobendi ua imagina adevarata a. istoriei culturei; - tesultatutu cercetariloru unoru serii de fapte, de com
paratiuni si de descoperiri.
Chiaru simpl'a enumeratiune a tutuloru mGnnmentaloru sc6se la lumina pene asta-di in Daci'a nu esto possibile facia cu mul!imea celloru ce au peritu si pt!ru dil-
www.cimec.ro
41-4
nic11 prin topire, prin perderP, seu fa9ia cu celle imprastiate in diferite collectiuni
alle Europei, dupo ce au trecutu prin diverse malli si in diverse timpuri, fora a se sef
macaru unde si cum au fostu descoperite.
Pentru afl.arile d'in portiunea Daciei de s!lb monarchi'a Austro-Ungara notitile
suntu mai abundante, gratia mesuriloru de timpuriu luate de eotre guvernu si societatile savdnte, de a se inscriA iu anume publicatiuoi periodice ori-ce descoperiri de
obiecte antice. (1)
(1) Vomu citii mai anteiu de tote : Beitriige zu einer Chronik der archologi:>chen Funde in der
oaterreichischen Monarchie, TOn Iohnnn Gabriel Seidl 1 heft 1A40-1845. Il. 1!!4:i-l846. III.
1846-1847 publicatiunc faeuta in Oeste1r. Bliitter fiir LitcrRtur ~md Kunst red. Dr. Ad. Schmidl,
si apoi continuatt\ de acelasi autoru in Archiv fiir Kunde sterreichischer Gescliichtsquellen, T. II p.
159-202; v. VI p. 205-272; V. IX p. 81-168; T,, Xlll p. 'il-144; V, XV. p. 239-336; ~i
apoi de Friedrich Kenner in QCtlasi archiYu , ' XXIV p. 225--4113; ' XXIX p. 185-tnl7; T.
XXXIII, p. 1-162; v. XXXVIII. p. l:W-338. eare ile opresce cu dtscoperirile faeute pene in l!lGtl.
Apoi : M. 1. Ackner, Deconnal Allfzeicb111mg des archiiologisclien Funds in Sieben\iirgen Yom .T.
1845 bis 18b5.- De acelnsiu. Dacien in lien .Ani.icken }ll"lnzen (i11 1. K. Schuller, .irclliv fiir ci-ie
Kenntni1s won Siebenbii.rgens Yorzeit and Gege111rart Hermamta(lt 1840, cout.inuati11ne in lJolittheilungen der K. K. Central-Commi.ssion .rur Er{orsclmng und r:rhaltung der JJ"udcnkmalt,
l. 1~56, VII, 1862, Wien).- Jdem, Jie Rumischen Alth~rthl"lmt'r, in Jahrlmch der K. K. CEntrfllCommission zw Er{Ol'Schun.r; und JiJrhaltung der JJaudenkmole, Wien 1850 -- Jdcm, Die Colonien und militiirischen Standliigor der Rijmer in Dacien, i!Jid, 1857. - ldem, Wimisch-dacische
Alterthiirner, in Arehiv cle.9 Vereines (iir siebeuiJiir.r;ische Landcskmule, 1811, 1845 si neue fulge,
IV, Kronstadt 1859. -- I. Arneth, Archiiologi6ch~ Analecten, eu. Geier 1851. -- ldem, Gold-und
Silbermonumente; K K. antiken Cahinettes i11 Wien, 18:,0. Wkn. Dr. I. F. Neigcbatulr Dacien aus
den Ucberresten de~ Klassischen Altherthums lllit he~on<lerer Hlicksicht anf S;ebenbUrgen, Krollstndt !851.- H. Finly, Az Erdclyi muzcum cgylct evl.:\"ln}"l"ci. (Annalele Associntiunei museului
'fra.nsiJ,.an'ei, Clusiu, 185!J-187B; n. serie 1--V.- J(och, Anhls Enlely osemlUs maradTanyai es
az ijsemberc vonatkozo lelctei, in Az Erdely mu.~eum CfJYltt, n. 6tric v. V.. - Arehaeologiai Kozlenunyek Kiadja a mag-yar tudomanyos akadcmia (publicatiunile archeologice alle Academiei de
sciintie un~are) 1-IX, 185V-1875.- Archaeolngiai l'~rtesitO a Magyar tndomW.nios akadmia. archacologiai bizotsaganak Kozlonye, 1-JX, 186!J-1875.- Orban Balazs, A. Szekelyfold leirsa tortenelmi etc., Pcst, 1H68-7l, 5 tom. -- Torma Kroly, Adalek eszalr-nyug"oti
Dacia fOid es heJy,ratohoz, in XI \'olum din Jahrbiichcr rler Konigl. ungar. Akademic d~r
Wissenschaften. - .i\Iittheilnngen der K. K. Ccntralcommiss:on zur Erforschung und Erbaltuu;;
der Baudenkmale, !-XVIII, l85G--187;J. cu unu supplemcnt din anuln 1874/5.--Iahrbnch
der K. K. Cantralcommission zur Erforscbung und Erhaltnng dcr Baudcnkmale, 1856 si
1857.- Siebenbiirgische Provinzialblttcr, I. 1805, II. 1807, III. 1808, IV. 1813, V. 1'24, Hcrma.nnstadt.- 'Iransilvania., periodische Zeitschrift fiir Landeskundc, 1. 1833, Il. 1835, Hermanllsta.dt.- Archiv. des Vereines fiir Siebcnbiirgis~ho Landcsknnde, 1-lV, 1845-185I; neue folge,
I-XIV. 11:!5:-i-1877. Intre studiile aci publicate. eitamu mai cu sema : Fr Miiller, Die Brotlzealterthiimar, eine Quellc der iiltercn siebenbiirgischen Geschichtt', n. f. III; Ludwig Re'ssenberger, Der neneste archologisehe Fund bei Hammersdorf, n. f. X ; E. A. Bielz, Dakische Tetradrachmen, n. f. XI si K!!.rl Gooss, Chronik der al'chiiologi!chen Funde Siebenbiirgens. n. f. Xlll;
idem Skizzen zur vorromischen Culturgeschiehte der mittletn Donaugegcnden, n. f. XIII si XIV.
Studiile acestea din urma alle invetiatului professoru de la G;mnasiuln sasescu d'io Sighisiora mi-an
servitu cu deosebire in enumerarea si descriptiunea. monnmcnteloru antice alle Daciei, de cari trateadia acesta cRpitoln, Tu fine mai mcnt'onedin si de opor'a dJctorelui Rbm~r Floris, 1\H\rcgeszcti
www.cimec.ro
41
www.cimec.ro
416
Am arrettatu mai 'nainte (4) co epocele culturale: a petrei, a bronzului si a ferului (5) potu fi considerate ca trepte de desvoltare indistincte, alaturata sen trecendu
unele intr'alt6le alle unei familii de por6re de un'a si aceiasi semintie, si co uu
sontemu prin nimica tinuti a adopt opiniunea dupo care : periodulu de petra allu
Europei aru correspunde semintiei finno-iberice, iar celln de bronzu si de f<>ru, Ariilorn Rasaritului. (6)
Intre aceste trPi periode nu este nici synchronismu (7), nici correla.tiune (8); faptele ce s'aplica unei tierri nu potu fi admise a priori pentru alta tiarra, ei elle trebuescu adunate cu pacientia si classate in ngula mai inainte de a conchide. De aceia, prim'a cestiunr, ce ni se impune in stu6.iulu monumenteloru vechi alle Daci~i,
este de a vede deco se constata si pentru ace3ta tiarra celle trei periodc in genere
admise : a petrei, a bronzului si a ferului, cu subdivisiunile loru.
www.cimec.ro
417
(10) Despre pescerile Morniei d~ mi<lilocu locuite de omu deja in epoc'a preistorica, iutre altele
despre pesrer'a Bycisk:Ha unde s'a gasitu pe langa skelete de 6meni, 6sse de animale, h:irburi <le
vase si instrumente de petra si de osn, vedi Dr. Friedrich Ratzl'l, Vorgeschiehte de5 europi
che Menschen, MUnchen 1874, p. 102.- DeRpre pc~cer'a de la Ostrovu in Moravi'a cf Dr. Johann
N. Woldrleh, Ucberblick der Urgeschichte des jJ;fmschen, Wien 1871.- Despre alte pesceri
eu urme alle omului prehistoricu, in Styri'a, Croa.ti'a, Ungari'a (Nagy-Sap, Comitatnln Gran;
Chotsberg [pescer'a Ba.rnthegy) unde s'a. constata tu essistenti'a omului in epoca diluviale) Vedi
Graf Wurmbraud, Ueber die Hohlm und Grottm in dtm Kalkgebirge bei Peggatt, Graz 1871.Felix Lusehan, Mittheilungen dn anthropologischen Geselllchaft in Wien I. 9.-Gooss, Skizzen
zur vorromischen Culturgeschichte der mittlern Donaugc.r;cndw, in Archiv des l'creines fiir sie
Lenburg. Landesk. n. f. XIII, 409 soq. - Graf. Mallath, in Atcheeol. Kozlcm. v. IX. - Despre
pesct'rile mai insemnata in Europ'a. vecii Lubbock op. cit., Hon, op. cit.; despre a.lle Franciei, d'in
eari mai multu de 400 au fostu explorate ci. Bertrand, op. cit. p. 62. Despre celle d'in Carpati
eentra.Ii si Transilvani'a, cari s'au cercetata peno acumu, merita a fi mentionate cea de la Ajnac~koe,
de la Jgriciea (Jgricze), de la Demenyfalva (Comitatulu Liptau) si de la Lippoda (Comitatulu Sohla);
pescer'a Almasin (Scaunnlu Odorheiu, langa rioln Homrod) unde s'a da.tu peste multime de ciolane
de ursus spelaeus si fcllis spelaeus; pescer'a Oucsasia langa muntele Vlagysia, si Ponoriciu langa
Luncani, ambele in Comitatulu Huned6ra. unde asemenea s'a gasitn ciolane de ursus spelaeus,
canis spelaens si felis pardus spelaens. Vedi Gooss, Arch. des ver. Siebenb. Landesk. n. f. XIII,
4,] 2. si 208-263 localitatile Transilvaniei unde s'a descoperita fossile d'in animalele contimpurene
mamuthului.
,
(11) .Asia movil'& Ioslavitin in Moravia (vedi Dr. J. Woldrich, K&talog der urgeschichtlichen
Ausstellnng der a.nthropologischen Gesell~chaft in Wien. 11173, p. 33) GrafP.n~gg in Anstri'a ni
josn.
www.cimec.ro
+18
Broos) L12], la Patakfalu (scauoulu Ollorh9 iu) L13J, la Vin tiu de josm (Alviucz,
cerculu Alba-Julia) [14] lii la Clusiu (15), iaru in H.owani'a suntu unele localitati
in cari s'a aflatu fosile antedeluviaor, deeo nu la ua-lalta cu armele de petra, dera
cellu pucinu nu la mare distantia unele de al~ele (IG), si cari facu probabilu si in
'l'ransilvania, p6te si in Romani'a, convietiuirea omului cu auirnalele fossilf', in epoc'a paleolitica a petrei dure, seu prim'a epoca a petrei.
Cu mai multa sigurantia anse se constata in Daci'a a dou'a epoca a petrei, epoc'a
neolitica, caracterisata in genere prin petra lustruita, prin animale domestice si prin
cereale, prin locuintie lacustra (17) si monumente megalithice. (18)
(12) Aci s'a gasitu remasitie de ruaucare la unu locu c11 ciolane de bos spelaeus si cenus elaphus
fossilia. Vedi Dr...!Aton Koch in b'rd. muz. evk. V. 126; Gooss, Arc11iv d uel'. Sieb. Land. n. f.
XIII,
H~.
(13) S'a aflatu unu acu de pHra la ua !alta cu h~rburi nearse si cu masele de equus primigtuius si bos spelaeus (Koch, 1. c. U4. Gooss 1. c).
t14) Aci 11'a a:llatu unu toporu d~ 1c:tra la uuu locu cu unu liute apamtoriu de elepbas primigeuins. (Koch, l. c. 15 8).
( 15) !>e aci provine unu ciocana d'in come de elaphus fos~ilis. (Koeh, 1. c. l!j8).
(16) Ua lista de fossilele descoperite in Romani'a o dn d. G. OIJcdenar(~, L(l. l!oumanic ttcmomique d'apl'cs les donnees les plus recentes, Paris, 187fi p. 37 --3!!. Printre acest<';). figureadia:
1 Unu h11merus uriasiu de el<1phantu; 2 Doue falei com!Jlete lle elephas merilionalis; 3 Unu
fragmenta ele dinte aparato1'U (defense) si de alti dinti de elephas primigenius; 4 Ua msea de
elephas intermedius; 5 Unu craniu de Bos priecus; 6o Doui ,Jinti de mastodons arrernens's. }lai
adaogimu, ua falca de camila fossile desgropata de d. Gr. Stefanescu in clepositele cuaternarii de la
JrlJ)covu, langa Slatin, impreuna cu masselle de elefantu si ,]c rinoceru, si uespre care vedi communicatiun8a d-sele in .Annalcle .Academiti Romane, seria 11, t. l p. 193--196; asemenea ua falca
de mastodontc descoperita iu l'rloldov'a si daruita de d V. AlessatHirescu-Urechia Academiei Itomane. Vedi Anna~cle Acad. Romane seria li, t. l, 1880. -- D-lu Bolliacu a datu de mai multe ori
in cercetarile d-selle peste falei, dinti, corne si os~ 'de diJ'crite animale aflate la unu locn cu unelte
fle petra, cum de es. la Voda~tra la Pe;cera de la obirsia Ialomiliei ; fom ansa a pute sa determine la cari anume ~pceie appartinu acelle resturi. - Despre pescem cu 6llele si peseera de .~ub
obirsia lalomitiei vedi BolliaC'U, Tt0111petta Carpatiloru, Nr. 846, august l 370.- Despre C~tatea
de boale pre vallea Jiului, ua 1)escera incapet6re de peste trei mii de umeni, ,edi Ackner, Archiv
dea verreinc3 fur Siebenbilrgische Landeskunde, 1, p. 3, Hermannstajt 1845.
( 17) Ratzel. op. cit. despre pescer'a Vypustek in Moravi'& ~i d>prc unu clcpositu de conchilii in
Comitatulu Gran. Urme de locuint'e palustre in Ungaria, langa laculu Neusiedler s'a clescoperitll
iu 1874 de grafulu Bela Szechenyi (Vedi oper'a sea, Kokori lelct a fertot:tva medocben nehany Kozlemenyel multjar61, Budapest 1876, si Gooss, Arcb. des ver. f t:;icb J,al!deslr. n. f. XIII, .420-121.
( 18) Dupo descriptiuuca CJ face tl-lu Bolliacu pcscerei Cit ulele de pe mantelt Lespedoi in juuetiulu Dem1oviti'a, pare co ne am afla in facis unui monumentu megalithicu, as~menra cellora ce
intaiuirnu de la ~ueuia meriJimale p?ne in Tunisia, in Syria, Asi~t mica, in Hudulu Indiei, clt.
Anume acea pescera p&re a fi unu dolmen d'in epoea de petra, unu locu adica de immormentare.
Eecc acea descriptiune : Ca. sa dau ua idee archeologilorn despre primulu aspectu allu acestei nu.mite pescere, le recomanda desemnulu dolmanulu danesu si ce1culu de petre sepulchmle fig. 98
si fig. 99 d'in admirabilolu uvragiu Omulu inainte de i.,torie alia lui Sir Iohn Lubbock. Intra;
cdeveru unu asemenea lucru eu n'am intalnitn pene acum, in H auni de c:indu framentu in t6te
verele verfurile si valle muntiloru nostri. In adevcru co aci st ve.Je cine-va in fa.ci'a unei cladiri
www.cimec.ro
41!1
Uneltele uurner6~e ue petra ga.site in diferite puncte alle rrau!lilvanit~i si R<1maniei se pc..tu reduce dupo a Iora forma, la urmat6rele clas:.e :
1. Instrumente cunei(orme: daUe si topore.
Daltele Buntu lataretie si ascutite la unu capetn, si bulbalt>, adeca ineg>1li, la capetulu eellu-aJtu; unele late eu muchie ingusta, altele seu fora muchie, seu cn muchia rotundita ori ascutita; altele in fine gr6se ai ga_urite cam pe la muchie spre a
se inman mai bine e6d'a instrumentului, pe candn altele se potn impumna lesne
fora nici-unu altu maneru. Celle mari, nu trecu obicinnitu in lungime de ua schi6pa
ai in latime de unu latu de mana; celle mici, ni ai-o-data mai lungi de trei degete
11i mai late de doue degetE', aerviau Tirite intr'unu lemnu dreptu capu de lance, s~u
dreptu arme aruncat6re, si se gasescu forte desu , pe candn celle mari suntu mai
rare.
Esemplare de dalte avemu in 'l'ransilvani'a de la : Btklt:anu (Bethlen, Cercuh1
Bistritia) [Erd. muz. evk:. V. 139] in mnseulu din Clusiu; Borza (Borzova, c~rcuht
imlaulu, Szilagy-Somlyu) trei dalta, d'in cari un'a de serpentinu, ntbte cn multe
harburi d~ 6le arse jumetate - si asch:i de cremene (Erd. muz. ~vk, V. 139), idcrn
in museulu d'in Clusiu; Oerghidn-mare (Nagy-Cserged, cPrculu Alba-Julia, Karhburg), ua dalta mare de jaspia verde-iucbisu, in collectiunea associatit,nei de sci ntie naturl\le d'in Sibiu (grd. muz. evk. V. }30); Disneiu (D:sznj6, crrculu llistritiei), u~ dalta de serpentinu fora gaura,
collPctiuuea Gymuasiu],Ji d'in Bisldia;
Sibiu, dalte de jaspis si serpentinu in c-ollectiunea associatiunPi de se ii r.1 ie natura le de
acolo; Clusiu, linii fragmentu de d-1lta: Uoldu (Kudn, cerc. Dt-julni, Dees), mai multe
dalte la unu locu cu 100 unelte de petra; top6r('. sag-ti, ciwane, petre de prasia,
cutite si aschii (Coch Erd. muz. t\vk. V. 14 l); Cuciu (Kutyfalva, cerc. Osiorheiu, l\larosVasarhely), o dalta de calce-marno~a (Erd. muz. eYk. V. 1J4); Jfw k ,d,~ (3IJtk6d, c:rc.
Osiorheiu), dalta de pnq,llyritu (Erd. mnz. evk. V. 1::14); Ur~u-d1~-susu (Fel-iir, cerc.
Dejul), ua dalta cu alte obiecte de petra, in musrulu u'in Clusiu tErd. mnz. thk. la9);
in
de uriasiu, in adcl'~ru co omuln a trebuitu sa fie t;ue in braeide ;;i spetele lui ca ;;;t apnC), a ~a
llsied:c, ca sa con:.trucdie asemenc:~.lo~uiutia p'assern~nea locuri, fora ma.chinaria, fora un~l!iu forit
cumpena, fora wistria; 11egres tn ro omenii aceia au trebui tu s;~. fie Tirtosi in muschi si tnri in
Credintia; tari in creilintia, pentru co aei rcpansa si se ati a c~nusi'a mnrtilorn lorn. l'reste Itfre
rnari, unu lespede petroiu formea.dia unu accoperemcntu pr~ste doue ineapni, una de 15 pi<:iore
lungime si 8 piciore larg!:lu, c'ua intrare si cu un esire improtiva intrarii d~ i ptlrnc, inalt~ si
large de trei }lalmc; bolonni mari drcptu praguri si eate unu altu bolovanu.ca trcpta de coboritu intr'llna. lntran~u in intru aeesti'a, llTII de~chicdietur'd tie c0tre npusu, la drevta. e~te unu
blocu de petro. in furma patrata, altruu negrcsitu, inaltime ele -t palme si totu a tate;~. de cote 4
<<laturile. Pre a.cestu altar.J numai cenusie. si cioburi amestecate cu on'l felin de nisip1, precare
l'a11 bagktu ac vijelirle negnsitu pre timpi d~ seceta. D'aci numirea acestei capisi~, l'escera cu
olele. Olcle le-au spartu dupo vr~rni 6menii cari l'oru fi intratu sa se adapostcsca aci, neco nu si
ceva Romani in gon'a Daciloru, seu ei unii si altii: d'in t6tc undele de barbari ce -ra. fi ratecitn
p'aci hasa,dulu in cursu de eate-va mii de ;~.nni. .. Descoperirea C(a mare este co Dacii ac~ll.i epoce,
c~llu pucinn, prP. clindu ace~te capi~tc isi da ofB~inln ilil'inn, Dn~ii ~i 11rden mortii (TrompFIIrt
Ca1"patilnru, 1870 Nr. g,j(:).
www.cimec.ro
.(20
Nirisiu (Oiah-Nyires, cerc. D~jul, lermi (Szasz-Eruye, cerc. Sibiu) si Valcu (Maghyar-Valk6, cerc. Clusin) idem; Mcrcurea (Szeredahely, Reussmarkt, cerc. Sibiul,
Hermannstadt), trei ualte, una de amphtbolu, iar doue de serpentinu, in collectinnea associatiunei de sciintie naturale d'in Sibiu; Ocna (Vizakma, Salzburg, cerc.
Sibiul), ua dalta bine lucrata cu harburi de vase i top6re de p6tra ; Turda (Thorenburg, orda, cerc. Clusiului, Klausenburg), ua dalta de serpentinu si petre pentru prastia; Turda~iu (Tordis, cerc. Orastia, Broo~), dalte la ua 1-alta cu depositu
de cenusiP, top6re, cutite, verfuri de lanci si de sageti, cum si vase (Koch, Erd. muz.
evk. V. 126 si 136).
In Romani'a, cunn63cemu num)1i siesse dalte mari de sihxu (cremene), d'in collectiunPa d-lui Bolliacu : patru gasit" la Vodastr'a jud. Romanati (Tromp!ltta Carpatiloru, an. X, 1872 No. 1010; an. XI Nr. 1059; an. XIV, 1876 No. 1255), iar
dour, una n6gra si alta albulia, fora indicatiunea provenientiei (Tromp. Carpat.
an. VIII, _1870 Nr. 846).
Topore7e suntn asentite la ua parte, seu de amendonn partile, seu ascutite numai
de ua parte, si gogonetie ori numai rotund!! de cea-alta partf', cu ua gaura la ruidilocu pentru punerea codei. Unele semena mai mnltu herestreului priroitivn, de catu
topvrului si daltei, si nu snntu gaurite ci cu bnlba spre intiepenire in lemnu.
S'a a:fiatu in Transi!vani'a la : Tiapt~ (Abtsdorr, Apatf<1lva, cerc. Sibinlui), Agnita (AgnethleP, Szent-A'gotha, cerc. Sibiu); Aitonulu-mare (Nagy-Ajta, cerc. 0dorheiu, Udvarht>1y); Vintiu-cle-josu, (Alvincz, c;:rc. Alba-.Julia, Karbburg); Nus'tfu't4 (Apa-Nagyfaln, cerc. Bistritia); Arkitl (Erk,,u, cerc. Sibiu); RllonrinA (cerc.
Brou:;); JJarcul,u tTiaroykut, DPkohn, cerc. Sibin); Hr,qhinu (IJPn-e, Dlntrotb,
<-'ere Clusiu); lhmdorfi' (qzacz-Buda, Hodfl!;dorf, cAre. Sibiu); OJ-o.~tia (Broos,
Sz-zvros, c~.rc. Oratia), Uetf'a (Cgklya, cerc. Clusiu); Oergaulu-micu (Ki9-Cs,rged, KleinS(hergirl, cm. Cln-:iu); Daia (D1ya, Denndorf, cerc. Sibiu); Ungra
(Ugrll, galt, cr~'. nf~~iov!i), mi mdte top6re de crernena si j;Jspis. lungi pene la
8 cm., frulllo.:;ulu:-truite (E.-d. muz. evk. V. 134); SnGherlitie: (Sz~nt-Gerlicze, cerc.
Osiorheiu); Braclu, (FenyOfalva, Girlsau, cerc. Sibiu); Ghholtn (Girolt, cerc. D~jul);
S biu .Atielu (Ecz 1, Hetzeldorf, cerr-. Sibiu); Cnl.il (Katza, Katz"ndorf; cerc. Bras!ov;;); Covuru (K6bor Kivc rn, cerc. Dr&.siovu), cinci tofOr~', in collectiunea Gymnasiului d'in Sighisi6ra; Coldau; Moslna (Mrs!l, Me;;c:h-ulorf, cerc. Sihiu); NM:
sr.du (Magyar-Ndas, cerc. Clusiu); Nctusiu (Nethus, N~:~idhausen, cerc. Sibiu), doue
top6ra da serpentinu si amphibolu, in colld. Gymnas. d'1n Sighi~iora; Apoldu
m.tre (Nagy-:.~pol1, Gross-Pold, c"rc. Sibiu); Prot1anwn si mira Na~y- si KisEk- m zo, Gros~- ;i Klc in- ProLs dorf, ce1c. SiiJj,,); p,-oudu (Pr6l ; PrudPn, cere.
S1biu); Reghinu (Szasz-H.egeu, care. Dist.ritia); Cohalm (Kohalom, Reps, cerc. Bra&iov); Mr-rcureJ.: Rotbavu (Nadpatak, Rohrbach, cerc. Sibiu), doue topore de serpentinu. cu ua forma alesa, unulu cu ornaiQente in.giurulu gaurii c6dei, in collectiunea Gymnasiului din Sfghisi6r'a; Ocna; Siardu (Srd. cerc. Cln11iu); Siorombercu
(Raromb'.'rke, Scharberg, cerc. OsiorhPin); Sighisior'a (S~>gtnvar, Sehasburg, crrc.
www.cimec.ro
421
:::)ibiu); ~ibcrtu (Siberk, Reilmrg, cerc. Bras1ovu); iclodu (Sikl6d, cerc. U.siorhaiu);
Siovardrt (Sovrd, cerc. Osiorheiu); Sn-Gior.!u-1'rascaului (Toroczk6-Szent-Gyorgy,
c~rr. Clusiu); Stana (Sztana, c;,rc. Clusiu); Turdasiu; Odorheiu (Szekely Udvarbely, cerc. Odorheiu); Uiora (Ma.roi Ujvr, cerc. Alba-Julia); Vundocu (Uaromlaka,
cerc. Sibiu'; Jie.lu- V,~jdti (7.sil, cerculu Orastia) si Siobocu (Sobok, cerc. Ch;si11).
Iaru in Homani'a: la Severin {Bolliacu, E!Jr.urs. atcheol. 1869) Vod.:1str'a, to.
p6re de granitu verde negauritr, bine facut~. cu bulba forte prJnunciata spro intiepenire in lemnu (Bolliacu, T,ompetta Carpatiloru Nr. 1010 d'in 1872, figur'a 8 ei 9);
unulu d'in elle l'amu reprodusu pe tabell'a B, fig. Nr. 3; Cetatea-Latiniloru-d'in
josu de Turnu-Severinu, toporu de r etra-gre~ia (Bolliaeu, 1. c. fig. N r. 14) al tu toporu de petra gauritu, (id. fig. Nr. 24); Muntele cu comora d'in susu de Pdrosit't'a,
distr. Demboviti'a, toporasiu de ua petra frum63a cu diferite culori (id. fig. Nr. 18);
Hunia-mare (id. fig. Nr. 21), t'te acestea in collectiuoea d-lui Bolliacu (19), impnnna cu alte d'in localitati necunnoacute. Doua se afla reprodus6 pre tab. A fig. Nr. 5
(toporu de silexu vmatu gasitu de d. D. Sturdza in Moldova, Cf. Bolliacu l. c. fig.
Nr. 12) si tab. B, fig. Nr. 2 (Bolliacu 1. c. Nr. 10) iar alte doue vedi-le reprodusa
in 7\-omp. Carpat. Nr. 1010 din 1872, fig. Nr. 1 si 11.
2. Petre de ascutitu, d'in petra fina si rosie de quartin, pentru dregere, frecare si
ascutire de silf'Xuri si alte pi6tre, unele mai mari, altele mai mici, s'au gasitu in
mai muHe locuri d'in T,ansilvaui'a, si in Romani'a anuml.l la Vod11str'a (Tromp.
Ca.rpat., Nr. 1010 d'in 1872). Totq aci intra si petrela de sc7.ivisitu aftat9 la : 1urnulu Rosi1.1 (rer:rodusu pe t11b. A fig. Nr. 10, de serpe!ltin11, se pastrf'adia in collPctiunea Gymnasiului d'in Sighisior'll); Proud (in aceiasi collectiune) si la Vodastr'a,
lustruitoru de ua schiopa cu patru aduncimi formate prin frecatura (Tromp. Carpat.
Nr. 1059 d'in 1873).
3. Ciocane su tarnacope, gaurite pentru intiepanirea codei, de lucratura mai
multu seu mai pucinu eleganta, cu unu seu doue taisiuri oppuse, la unele taisiulu e
impreunntu cu partea obi a a ciocanul ni, s6u cioc;: nnlu e impreuna tu cu verfuln. De
ordinaru taisiulu este verticalu, mai raru anso orizontalu. Se gasescu forte adesea
asemenea instrumente. Numai collectiunea gymnasiului d'in Segbisi6r'a posseda treidiP-ci, adunate t6tA d'iu prt3jm'a loeului. (Din acestea, patru suntu reprodusa da Gooss,
Arch. des -vcr. f. sit-b. Land. :1. f. XIII, t<1f. I Nr. 12, 15, 16 si 17). Gaur'a de forma cylindri~a. si mai mica de ua. parte se facea cu unu cylindru de cornu seu dfl metalu ~,;:u:osll i:1 intru.
(19) Ac.sla cull~<:tiunc numer:i. in 1872, doue-sute-cinci-dieci ~il~xuri si obiecte da alte p&tre impartite sstu.fdiu,- oinci top6re (h:i.:hes crltiques) nega urile; optn topr:rn-cioctne gaurite; ~icpte
toporasie (hacht>ttes), dintre cari unulu rte li: centimetri, fo, te frumos lucrare, gasi tu de d. D.
Stordza in Mo~dol'a; diferite eutite de silexu; cutiteradiotorc; 11gcti, unele eu dinti; hcrestra
iasie, bullt~ pentru prastia, !iese n1atce ete. (1'romp. Ccrlpat. !"r. 1010 d'iu 1872). Colleetiunea
ol-lui DoliiileU s'a mai iu~l'll~itu ~n~o de ~tnnci pen~ l 1i:t71; in ohioct<! preistoric-e aflate ttite in tiarr'a
nostra.
www.cimec.ro
S'a gassitu in 'l'rJnsilvani'a la : Netusiu. (Ooosli, 1. c. t. Ing. Nr. 12); Ianga Bistritia, ciocanu-toporu de aerpentinu (Gooss 1. c. fig. Nr. 14); Rotbavu., idem (Gooss, 1.
c. fig. Nr. 15 si 16 vadi mai la valle); Arkita (Gooss 1. c. fig. Nr. 17); Orc.tia.
Glusiu, unu ciocanu d'in cornulu unui cervus elaph. fossil (Erd. muz. evk. V. 127;
138); Kolda11.; Nokrig (UjPgyhz, CHC. Sibiu); Minscntiu (MinJszent, CEitC. Odor-
www.cimec.ro
muneru cu toL:.t dintr'unu singuru silexu (Tromp. Carpat. Nr. 1010 d'in 1872;
Nr. 1059 d'in 1873), si la Cumpcn'a Ciocrltului (Tromp. Carpat. Nr. 846 d'in
1870).
6. Matce (nuclei, noyaux. percuteu.r) seu bulgari de cremene d'in cari, prin pressiune seu prin isbiri, se scoteu aschiile de silexu, cutite, si verfuri de sageti, s'a gasi tu la Almasi~t (Nagy-Alms, cerc. Clusiului) si Bikelat (Bikal, cerc. Clusiu) in
Transilvani'a. Collectiunea d-lui Bolliacu numara siesse matca aflate in Romani'a.
7. Verfuri de lan ci, darde si sageti, numite de tierrani sageti de trasnetu, sun tu
de amphibolu si cremene cu facieta, cu trei laturi, taisiuri coltiurose; unele cu dinti
forte bine lucrate ; elle se potu n:doce la tr~i forme principale : Cfla mai simpla const~ dintr'ua aschia triunghiulara, josu obla, susu taiata in trei muchii; a dou'a, are
maneru, iar cea mai perfecta este cu verfulu lungu pene la 2" taiatu forte potrivitu
si terminatu josu prin doui craci. (20)
S'a gasitu in Transilvani'a : la Bardotiu (Bardocz, cerc. Odorhein), Coldau, Turdasiu. Valaru (Vallar, cerc. Orastia), iar in Romania, intre Craiova si Calafatt4,
f6rte frum6sa sageta de silexu, albulia in galbenu, de 2 degite lungime, taiata cu
maestrie pre amendoue feciele, ascutita si cu dinti i& coltisiori pre amendoue htnrele, d'in josu scobita si prelungita in doni craci proprii a se lega seu nfige in lemnulu sagetii. (Tromp. Carpat. Nr. 846 d'in 1870 si 1010 d'in 1872) ce se vede pe
tab. A fig. 8 ; Talpa la Netoti (Tromp. Carpat. 1. c. fig. N r. 34) ; Swerinu (Bolliacu
Esc. arch. d'in 1869); Vodastra, siepte ascutisiuri de lance admirabilu lucrate, cu
dintisiori, si sageti de silexu (Tromp. Carp. Nr. 1010 rl'in 1872, Nr. 1059 d'in 1873);
Cumpen'a Ciocrlulu.i, custura cu bulba pentru manern (Tromp. Carpat. Nr. 846
d'in 1870); Calomfiresci (idPm) Acestea se pastreadia in collPctiunea. d-lui Bolii
acu cu alte sagete negre, b6nte (Tromp. Carp. Nr. 1010 d'in 1872 fig. Nr. 32 si 33),
d'in cari un'a s'a desemnatu pre tab. A Nr. !:1. Aceiasi tab. la fig. Nr. 4 representa
(20) Vedi in I.nbbock, l'lummtc prehiotoriquc, Paris lRIG. FigniPr, l'homme primiti{, diferite
tipuri do sag<ti.- Schliemann, Mycenes. traJ. Gira.rdin, Paris 1879 pag. 354 fig. 435 da 15 typuri de vcrfuri Je sageti J'in cclle aflate inh'unu rnormentu de la. 1\fycene. - Reproducemu aci
dupo Lo Hou, l'homme fossilc p. 212, alt~ 12 fnnne t,rpice constatate in statiunile lacustre alle
Ehctid (Fig-. 2>.
www.cimec.ro
.{24
ua sag~ta de crtJmene de la. Vitusllerg in Austri'a. de josu (Gooss, 1. c. tab. I Nr. 6),
iar fig. Nr. 7, alt'a d'in Ungaria, tomitatulu Beregh, unde s'a gasitu pene acumu
C'llr mai frum6se sageti (Goos. L c. 425 t.ab. 1 Nr. 5).
8. Hcrestraiasir. de sil~>xu cu colti bin& prounnciati, numai la Vodastra s'a deggroJRtu la unu siognru Iocu peste !liese-dieci. (Tromp. Carpat. Nr. 1059 d'in 1873).
9. Rijnitie se a petre de ~ora, de frecatu graoe, cu ua g:AUI'a coltior6sala midilocu,
in care se sfarama graulu seu secar'a. cu bolovani de petra in marimea unui maru.
In museul11 nationalu d'in Pesth'a se pastreadia mai multe asemeni risnitie aflate in
Ungari'a la Szinto, Hatvn, Puzta Varsny, si Szihalom. S'a gasitu si in Transilvani'a b Ch4siu (GJoss. op. cit. 4a5), iar in Romani'a Ia Calom{iresci-Ttgania
(Tromp. Carp. Nr. 1010 d'in 1872. - Bolliacu, Esc. arch. d'in 1869). D-lu Goo1s
observa co rijnitiele de basaltu ce se desgr6pa adesea in Ardelu, chiaru prin localitati unde nu se constata asiedieminte romno, si cari consista d'in ua parte inferi6ra. concava, si d'in alta superi6ra convexa, gaurita la midilocu in forma de trifoiu,
suntu de origine eu atata mai siguru romana, eu catu in painariile Pompeii 11'a datu
peste Pxemplare identice.
10. Bulg!Jri de cremene pentru prastie, bine rotunditi prin ciocanela, pe margini
cu ua dunga pentru curea, unele ca pumnulu. altele ca nuc'a de mari, s'a aflatu in
Transilvani'a la !Joldall, in Howani'a la: Vodasir'o. (Tromp. Carp. Nr. 965 d'in
1873; Nr. 1010 d'in 1872, fig. 5, 6 si 7; Nr. 1059 d'in 1873), mai wultf>, d'in
cari un'a. e reprodusa pro tab. B Nr. 5; la Calomfiresci-1'igania (Bolliac, E~c. arch.
d'in 1869), la &verinu (idem; Tromp. Carpat. Nr. 1010 d'in 1872) si la Getateall).tiniloru (Tromp. Oarpat. Nr. 846 d'in 1870).
11. Petre de afundatu plas'a seu navodulu pcscariloru, gaurite, latareatiP, de diferite lungimi ; s'a gasitu la Zidina Dakiloru unu esemplaru mai lungu de ua palma,
de petra veneta tare, ascutita forte potrivitu spre o parte, si gaurita rE-glllatu spre
cea-l-alta parte, catu se incape degetulu cellu micu (Tromp. Carpat. Nr. 846 d'in
1870); asemenea si la Vodastr'a (Tromp. Carpat. Nr. 1059 d'in 1873).
Aci insiramu si petrele gaurite intrebuintiate ca unelte la pindiarie seu dreptu
capete de druga; pisal6gele, boldurile, si burgkiurile , d'in eari unu esemplaru s'a
gasitu la Patuk(1llu, cerc. Odorheiu in Transilvan!'a.
5
~Iaterialuiu d'in care suntu fabricate aceste instrument!' p:oviue mai totu d'J11 ronle Carpatiloru, dupo eum Dr. Anton Koch (21) a proba.tu pentru uneltele gasita in
Tmn~ilvoni'a. Asia, tor6rt>la si ciocanele suntu de aeelasiu serpentinu, gabbro si
porphiritu verde ce re 'utPmpina in mnntele Persiani; daltele si alte instrumente
taio~ -., d'in siata de arnpbibolu, gneiss amphibolicu, cai ce marnosa. cenusie, pamentu
www.cimec.ro
sistosu tare si nisiposu, si petra do niHipu d'in tcrramulu arenosu allu Carpatiloru,
ca si verfurile de cutite, s:~geti si lanci facute d'in ua petra de nisipu, cu graunt&le
tinu, cu dungi de opalu si spargendu-so in aschii, caro se afla mai cu sema in nordvestulu Ardelului. Se mai semnaleadia : ua dalta de marmura rosia, unu toporu de
quarr.itu galbenu, ua rjnitia de petroiu de granit.u, unu ciocanu de augitporphiru si
instrumente de matostatu (jaspis) verde si rosiu, d--scoiJerite t6te acestea la Uiora,
Trascu (cerc. Clusiu) si l'urd:1siu, in localitati adir-:1 unde se gasescu asemenea
roce. Totu astu-feliu, top6re do trachytu, cutit'3 sl sageti de quartin si amphibolu,
top6re de jaspis amphii.JOlicu verde-nrgru, ciocane de quarzita pyritosa, t6te acestr.a
- petre ce compunu rocele TranHilvani~i. In Romani'a de asemenea, uneltele snnt.u
de serpentina, dioritu, iesm , melofiru si de ua specia de granitu verde numitn de
Nemti Grunstein, de Anglii grcmsfone si de Francesi 011hiolife. D~ra substanti'a cea
mai respandita este cremena (silex, ftnerstein), carEI in Ardelu se afla numai sporadicu (22). Afara de uneltele de obsidianu, co snntu de provenintia. streina, pentru co
acestu mioeralu lipsesce cu totulu in Carr.atii Tran~ilvauiei, restulu a fostn facutu
<hiaru in tiarra da cotre populatiunile indigene, precum mai rPRnlta nu numai d'in
numer6sele buca~i gasita neterminate seu sparte in timpulu fahricarii, d~ro si d'in
deposite intrrgi, ca celle de la Coldrm (Tran~ilr,\ni'11)- pesh una-~nt3 bucati spar
te sau lucrate numai pe jumatate--, si de la l"rd(lsfm (dist.r. Homanati) - de unde
numai in doue dile, cu rati-va 6moni s'a scosn pestll trei mii si],,xuri, d'in rari trei
sute intacte (Tromp. Carpat. Nr. 1059).
Afora .:le obiectele de petra se intrebuintian nn mai puC'ino si relle de osu, d'in
corne de cerbu, costele si ciolan~>lo rumegatorilom. Formelo mai obicinuito suotu :
ciocane seu top6re de cornn de crrbu gaurite la m1dilocu, unelti' in forma do frigaro,
carlige de lmditia si ace dEI ose suhtire bine lmtruite si ::tscntite cu un' a sen dona gauri, verfuri de lanci, sageti, pnmnak cutit", 8ule. radiuit0re, a~chii si patine de alunecatu d'in 6sele costale lustruite, cum si ori-co alte instrnmnnte cit> impnn:;u. Dint.ii
de porcu lustrniti si gauriti se insirau si se purtau ca niste porll~bf'.
La Vodastr'a s'a aflatu ca la vr'ua 300 obiecte lucrate dt~ c-P:, d'iut.re rari vre-ua
17 sc6se intregi : manflre p!~ntru arme si 1mrlte dt~ silrxu seu rle alt.a retm, bolduri,
sule de diferite forme gaurite si negaurite, undrl'le rn ga.nra, nn';l admirabilo de 15
C!lntimetri. unu acn eu gamali(l de G elutimrt.ri, divN;;e c!lrne a~cnt.itr, g-aurite . intre
cari mai alesu unu c0rnu d1 ar7m-dam, cn n: g.liln ia:gn, in cart~ g'a intiepatu ua
dalta maro de silrxu, gasit:l intacta. rorrrH.nncLildn C'l! na alta ganr,1, prin care s'a
facutu lrgatnrile Rpre int;t'lprnirt'a armei; s:1grti. nr-na drlll<'-tlie,i dinti potriviti
pentru pod6lla, precum si altn dcosdJitl' ohiPrtr dr 0~11 rf'intinllel'll (Tromp. Carpat.
Nr. 1059). Mentionamu awo si ciocanuln d'in c6rn~le unui rlrphas ro~silil! desgro-
(22) E. A. Hlelz, Jlarullmcl1 flf1' J,anrlesbmdf Siebtn),iir,qens, Hmnannstatlt, 1R57, p. 57.Gooss, .Archiv des ve1. fiir Siebenb. r,andcsl<. 11. f. XITI, l' 4?G.
28
www.cimec.ro
42(j
patu nu departe de Clusiu (23), cum si uneltele de osn de la Tnrdasiu (despre carP
vedi 9).
6
Trebue aoso sa observamu co nu t6te aceste unelte de petra si dP. osu appattinn
epocei neolithice, seu epocei in genere numite ptehistoricc. Multe dintr'en~ele s'au
aHatu alaturea cu obircte de bronzu si chiaru de feru. Asia, in l'ransilvani'a bronzuln
s'a gasitu amestecatu cn instrume.nte de 11etrn la: Tiapu, Arkita, Bardotiu, lleclerw,
Bundorf, Orastia, Cergaulu-micu, Feldiora, Ungra, Gusteriti'a, Ati el, CIPsin, Cov01n,
Coldan, Cudu, Mon!l, Ursu-de-susu, Cohalm, Mercnrea, Siarombercn, Sighisior :~,
Sibertu si Turda (24). In Romania, la Severinu si la Cdatea Latinilorn , pe larga
unelte de petra d. llolliacu a gasitu altele de bronzu, sageti de fern. cu~tun' de fllrn,
buzdugan si feru de lancia (Escuts. arch. d'in 1869).
Apoi mult:) d'in instrumentele de petra sun tu lucrate Ri ln~truite cn ua ma. s! tie si
eltgantia, ce nu 1o1'.aru pute presuppnne la Offi('nii d'u epoe'a proprie df' pHra. Do E
eeia d. Lindwsclimidt se silesce a. combate cu argumente puternice opininul'a eellont
e-e tinu in genere toJ16rele gaurite dreptu contimpHrane cu celle in fgrma de petroi!l
neganrite si numai cu .doue laturi cioplitE', Ren ca ua desvolt:ne a accstor'a, in'loeandu faptuln cunnoscutu co printre pop6rele selbatice va at.are transitinne nicRirri
nu se constata, cbiaru la celle ce sciu sa gauresra materiile cellc mai tari, toporuln
do Ietra remanendu atLO pcne asta-rli fora gaura pentnt c6da. Conelnsiunea la car(l
ajunge inntiatulu archeologu (25) este ro acel!~> topore frnm6s~' d' rHra gamitf'
sunlu facu te cn instrumente do mcta]u, si dnpo rt odelt, mtt. lier' (2!l), enm tll' pMr
incredintia, intre altele, si nrmatorulu admirabilu tiocanu-tororn de Ferp1-ntira (27)
gasitu la Rotbavn in Transilvani'a, (fig. 1), care atatn prin vMfulu ~~"" a~rutitu si
(2:1) Indicarea loralitatilom ll'in TJngaria, nn;le s'a af!ntu unelte ele 6sse . ve<lio la
u. f. XIII p. 427.
(24) Pentru rella d'in {jngari'a vetli Uooss, op. cit. n. f. XTJI. p. 428.
(Vedi noMw cari urmeza in pagina urwatore).
www.cimec.ro
G,os~,
.Archiu
prin umtl.a.turile d'in giurulu gamei rnaof'rulni, cum si prin ornameutulu ce consista
d'in basici, p6te trece in chipn neiudoiosu dreptn copi'a unei unt>lte identice de metaln, d'in epoca bronzului. (28)
Acest'a nu trebue catusi de pucinu sa ne surprindia, caci avcmn numer6st1 marturii despre intrebuinti uea petn1i in facorra armel0rn si unelt.t>lorn de cotre pop6re,
rari cunucsceu si usau de mnltu tirnpu aneo metalelt~. Horodotu ne rapporta co sagetile Ethiopilorn eran armate cn ua petra ascutUa in locu de feru, cum s'au si gaHitu in campiilt' de la Maralhon; allil Ftlnniloru (de siguru Finesii) dupo Tacitu
((ltrm. c. XJ,Vl) P.r~n ara:ate cu 6Re de animalu seu de pesce, cu t6te co Fenii locuiau dincolo do Vil'ltnla (Ptolnmeu III, 5), deci nici-de-cum departe de populatinnile eo u~au urmo dP hronzu. Pansanias (Att1"r.. XXI) observa co unele triburi sarmiile uu cunuo~cu femln, nea\'endu de catu arme de petra si de osn.
'7
Cu ac( sL'a m voimu a prejudeea intru ceva Ct'stiunea despre e~istenti'a unei epoce
pure de petra in Daci'a, unei epoc11 c:lndn omnln in lipsa absoluta de ori-ce metalu,
Pm rf'dn n prntru nA<'f'!IRitlltile lui casnict>, dA reRhellu si de immormentare, numai
lit calle trl'i tlf'mento : lutn, petra si osu.
Pentru unii invetiati cf'stinrwa sn reduGe la a se sci: dtco Daci'a, inainte de emigrar,a poporeloru aricP, cari lltliis~>ra r11 dt~n~elll cnnno~cinti'a roAtaleloru, se afl
locuit.a ele unu poporn, care nu n~a. anco mfltalullil.
Du;o d. Goo~s (29) atare c!l~tiunll un so poto afirma in modu positivu si n~condi
tionatn, de 6re-ce nu numai co probelll directe despre fiint.i'a unui toporu d'in epoc'a
de retra lipsescu Cll totulu, dera doue obsf1rYatiuni vorbescu chiaru in Contra-i : reJ~tuniln geologice spunu anume co la inceputuln formatiunei coj9i prt-sente a globului, intinsa lacuri do aplt dulce nm ]tla l'~'snrilo dintre ramurile departata alle Alpiloru si d'intro Carpati, cui hcmi nu pnte!l saS() retraga de cotu forte inceto, si
prin tumm ori--:o locuinti:t a omnl11i era illlpedicata. A doua, urmele omului d'in
www.cimec.ro
42H
www.cimec.ro
429
Iu oentrulu vastei cawpii dintr o Caracalu si Celeiu, la ua distantia de 1O kilomt>tri departe de Dunare, Sf' aJla comun'a Vodastra, phsa Baltii, distr. Romanati (31),
in cuprinsnlu carei'a sta ua cetate de pamentu numita Sculienii (32) incongiurata de
ua sprancena de malu si de mai multE! m<lguri asiediatfl pre locuri inalte. In ver'a
annului 1872, d. C. Bolliacu a facutu primde s:1paturi in acea localitate, anume intr'unu ocolu bine ratunjitu, unu feliu de insula incongiurata de ua garla. mocirl6sa si
!Jta d'in isvore, care abia se p6te treco cu piciorulu, c;mdu este forte mare seceta.
c.Acestu ocolu, dice d. Bolliacu (33), in Iini'a drcpta prin midilocu este, de unde se
cridica d'in apa pene d'incolo, mai bine de ua-suta douc-dieci metri. Am voitu mai
auteiu se vedu cumu este f.-cuta acesta insula, si amu sap{ttu la ua margine a ei,
cpene in aduncime cova mai multu de doui wetri : anteiu, este unu pamentu vegectalu tielina; apoi unu stratu de 15-20 centimetri pctrisiu diluviu, sub care
cpetrisiu, este pamentu galbenu. Sapandu aci, am taiatu ua vatra, intre pa
cmentulu addusu si intre paruentulu tielina; amu constatatu co este vatra,
cpentru co era pamentu arsu rosiaticu 8i cu carbuni pre dens'a. Am voitu se
cvedu d6co asemenea vetre, la aceiasi aduncime se mai repeta, si am gasitu pene
in optu vetre asemenea, mai Ia aceiasi aduncime, in distantia apr6pe c trl'i metti
cuu'a de alt'l, bordeie, nfgresitu a caroru lemnaria s'a topitu cu desoversire si n'a
crcma::;u nici-unu vetJtigiu. Credu co pamentulu addusu este d'in largirea albiei garlei spre inaltiarea locului, care locu, incongiur{ttu de apa Iata, pene unde veneu padurile nrgrositul sorvia ace3ta insula naturale si facuta, de asilu familiiloru si sia(31) Numele acestei localitati nu pote proveni, obsorva cu dcpliuii. dreptate d. Odobescu (Annal.
::loc. Acad. Rom, X, sect. II p. 189), de la unu astronomu latinu, carele de acolo -vede astrrle 11e
ceru, nici d'ln cuvintele slavone voda apa si ostrii rapide, de orece nici apa as;a de totu rapide
nu este pe acolo, si nici compunerea ordinaria a cul'inteloru slavone nu permite ua asemenea combilatiune cu postpunerea cualificativului. D-sca compara Vodastra cu cetatea macedona. Ohalast,a,
cu Ballanstra d'in Sirmiu, cu Ister, Danaste1 si cu vorb-'a daca tutastra adica dovleacu, amintindu si terminati unea latina astra d'in fiiastra,-si cuventtllu la tinu si roruanu colastra.-D-lu Bol
liacu vede in Vodastra unu cuventu slavonescu cu insemnare de Aposa. (Tromp. Ca1pat. Nr. 965
d'in 1872).
(32) Vedi rapportulu invetiatorului satescu d'in Vodastra, la d. Odobescu Ann. Societ. Acad.
Rom. X, sect. II, p. 188 not'a 42.
(33) Tromp. Carpat. Nr. 1010 d'in 1872.
www.cimec.ro
430
cfiloru vre-unui tribu locuindu in padu!le d'in prPjma. -- Langa ua vatra mai mare
core-cumu, amu gasitu ollaria mai multa, dero totu imperfrcta, totu facuta cu mau'a,
ctotu pre pucinu arsa, dcco nu uscata la s6ro. Am gasitu doue caudl'lo intregi cu
cgaurile loru prin cari se petrecea cord'a spre acatiare. Totu ad, d-sea dote presle
multe petre late de gresia rosi a si veneta, intre cari doue pentru a8cul ire ~eu freca ro
de silexuri, custure de silfiU, petre de silr xu rotunjite pentru prastia, clouo to~6re da
granitu verde, eate-va vbiecte de osu, si cinci-sie~sl' vase intregi cu d ferite forme,
reu framentate si facuta cu man'a. (34)
In annulu urmatoru, neobositulu cercetatoru intropriuse explorarea inleriora a
ma.rginiloru acelei insule, si in douo dile numai cu caii-va omeni, J'iutr'uu-u ocolu,
cpre suprafL\ci'a carui'a. nu eni nimku care ~a tradc dt'positele a~cunse, s'au scoilu
d'in aduncime de la unu metru pPne la unu si jumptate, preste trei mii s:lHud, afora de celle hpadato ca nerepresontandu niruicu, d'iu cari siL xu1i ca la trei sute
intacte : sageti, !mlitie, cutite, radietori, (hches cdtiqucs\ top6re-ciocane ga.uritr,
petre de prasteia de silexu roLunjite, petre de ufundatu plas'a, bolduri etc.; mai
cmulte petre de frecatu sr mintie, mai multe gresii de a8cutitu pctr'H > (35), trei-sute
obiecte de lutu framentatu, dintre cari vr'ua-suta sc6se intacte; obiecte pentru tiesatura, pentru afundare de plase, pentru pod6be, matce, trei omuleti, vr'ua trei-sute
obiecte lucrate de osu, d'intre cari vr'ua siopte dieci sc6:Jo intugi, si trei-::;ute vase
de pamentu, d'intre cari trei-dieci-si-cinci sc6se intrrgi, do difarite dimensiuni si
forme; facuta totu cu man'a, pene si chiaru linguri do pamrntu, si doue-dirci dinti co
serviau de pod6ba. Nimicu ansa de metaln. <A.stu-fPliu (lero pene asta-ui, dico d. c B(ll
liacu , remane constattu co in insul'a de la Vodastr'a. nu s'a gasitu nimicu do
metalu, de cotu ua singura dalta de dieco centimetli, de ar~una nativa, pe care am
cgasit'o in sapaturile ce amu facutu annu. - :Mai o tu unu lucru de obs rvdtu in acc~sta insula : obiecte de lutu pentru prastt ia, d'iu cari amu ga.situ aunulu trecutu
cvr'ua cinci-di~ci apropc intr'unu singuru punctu allu insulei, n'am mai gasitu nicicunulu, estimpu in nici ua patte a ei. .I!'erestreiasie de silnu cu colti b:na pronuncciati, de cari am gasitu annu vr'ua siescdieci la unu lo~u, forte raru s'au mai gallitu eate unulu in alte parti alle insulei. Top6re gaurit~, lie chiaru sparit>, nu s'au
cgasitu de catu in partea opposita de unde s'au gasitu acostu feliu de silexuri. Olla.cri'a cea mai bine facuta si- ore-cum arsa, unu feliu de cuptor~ HJU ua vatra intinsa.
cspre ardere de vase s'a. gasitu intr'ua singura parte, desi vase isolate, usdtte la sora
eseu si 6re-cumu cu unu inceputu do ardere, s'au gasitu prc lunga tote vt1trele borcdeielotu, cari bordeie s'au topitu negresitu cu totulu. Me ha~ardeuiu sa facu ua
cconjectura : nu cumva si in acei timpi, ata tu de adune;, ti in Vl't hime, erau Sl'l't.:iaclitati? Si in acrsla insula, lol!u de retrage ro si asic urare, erau asicdiate manufat:cturile, pre localitati tixate, cu met>Leri Ppeciali? ..: Silrxuri t.lif'drito, ualto si radie(:34) Idctn Nr. !)1;5 d'iu 1812.
(3'i) Idem Nr. 105!J d'in 1810.
www.cimec.ro
4Rl
ciori, prrt;um si vaso E>i &w, am g<1situ in toto partii,~, fora distiuctiune pronnnciata.
cSirpto ascnlisiuri de Iane(), a.Jmirabilu lucratr, cu diuti:-~iori, de cari numai un'a.
cga~isewn anuu si patru dalto mari, totu de silexu, ca aceia care a gasit'o tl. D. Sturdza.
ciu Moldova si mi-a daruit'o mie, cum si doue cutite, suutu, potu dico, piesele prinCpali c am gasiLu estimpu in silHu.- Doue intrari so ved9 co au fostu in acestu
< ocoln : cea mai prununehta spre resaritu si ah'a spre appusu. In dreptulu acestoru
intrari, cari se dPsemna .6re-cum pe aupraf<tcia terrenului, ~iruicu n'amu gasitu;
cruijlocul:J insulei, cum !li multe parti d'in ocolulu iuterioru, suntu anco nenploratl'!;
c maluri le r xteriore, precum si movilele-mormin to alle acelloru heroi ante-histoiici,
csuntu anco cu totu\u necercetate.
Despre cercetarile ulteri6re d'in annii urmatori, d. Bolliacu a rapportatu intr'unu
ar; icolu : C(ramica 11reistorica a Daci ci, Vodastra (3G) , in care ne spune co : c in
ciusula nu este nici-unu indiciu de immormentare, seu vase mortuare. Se vetle co pe
c morti nu'i ngropau in insula. Multime de movila si movilitie-morminte incongiura
ciruml'a pe d'incolo de balta. Obiecte de metalu amu gasitu aci in aduncimea pe
cun U.e so gasesce votrel~ bordeieloru, acoperite de unu metru si unu metru si jumatate;
amu gasitu mai multe obiecte de arama nativa, intre cari si ua hachc in forma de
cdalta lunga, precum si ua fasiia de auru nativu gross, facuta d'in lovituri de cio"canu, invertita de doue ori, der' fora legatura, fora lipitura, si formandu us. veri." ga-int lu, in greutate de sirsse grame.
cAsupr'a Vodastrei a mai fostu, tste invederatu, ua alta epoca de locuintia omeJH~sca, care s'a iotinsu si sub Romni, pene Ia Philippu Arabulu, judedtndu de pre
ccate-va monete de bronzu gasite in partea occidentale a insulei, la ua mica aden~
cime, pre unde se ve du si ore-care nmasitie de zidarii usiore romne. - Sapandu
c ua movila-mormentu ac, in prejm'a Vodastrei, intre oseminte putrede, pe la midiloculu movil8i, amu gasi tu ua magnifica hache - toporu de arama rosia, pati,ata
cadmirabilu, plemita la mijlocu, d'in vechime, ceia ce indica ua lovitura crancrna;
cp6t~ co a fostu arm 'a eroului ingroptu in acesta movila; c6d'a cu deseversire mi.
cstuita. - All g.;situ aci 6se de animale, c6rne de bouru~ de cerbu, falei de carnicvore si de dif. rite rumegatore. Dero cei' a ce este forte curiosu, amu gasi tu, la unu
c locu, osrminte, cu cari s'aru pute incarc unu caru, numai 6se de cani si de ca tiei,
mai mi;tuite; ceia-ce n!'ll da de ganditu deco canii, lesne de domPsticitu si prasitori fiindu, nu faceu unu elemcntu de hrana aceloru omeni primitivi. Nici-unu osu
cde pasere domestica n'amu gasitu aci. - Semintie calcin{tte amu gasitu adunate
ci11tr'uuu vasu mare spartu, lintesiora pre care o mananca ratiele selbaticG pe balti
csi rnocirl('. Amu gasitu susamu, de care ne spune Herodotu co se facEa forte multu
c~i cresct>a forte mare p'aci; arnu gasitu si .forta pncinu meiu; nici-unu bobu ans{l,
ue grau, seu de alta stmintia ... Tmi propunu sa mai facu ua sapatura si mai definitiva in acesta insula. Regr . tu r.o nu s'a pututu sa mergu cu sapaturile pre li(~6)
www.cimec.ro
cnii, in direutiuni l.tota.rite. N'amu put~:;tu urma1l 1 de cotu unu semi-cercu do vetre
eseu de bordeie ; pentru co terrenulu n'a fostu egalu, si vetrele bordeieloru nu vinu
ela nici-ua suprafacia egale. Numai cenusi'a si carbunii potu indica locurile bordecieloru.:. (37)
Ceea-ce resulta in modu neindoiosu d'in aceste relatiuni alle D-lui Bolliacu, mastocate une-ori, cata sa marturisimu, cu hypotese cam fantastice, cu observatiuni pe
jumet11te dreptr, Fste cola Vodastra, - si-mi place a adduce aci cuvintele d-lui 0dobescu (38), ua autoritate necontestab ia totu ce se attinge de sciinti'a archeologica-, ca fostu in mijloculu unoi balti, ua statiune preistorica, ai carii locuitori se
serviau cu arme de retra nelu~truita. si de osu, cu vase do !utu lucrate cu man'a fora
rota, cu totu primitivulu apparatu allu rpocei paleolitl.tice d'in timpii preistorici. Ei,
ca !!omintiile lacustra alle Elvetiei, isi ngropau 1mrtii pe c6st'a inverinata, mancu
scoici, melci si roduri pad uretie alle pamentului, nu cunnosceu nici-unu metalu, si
abia deco intr'ua regiune mai Iaturasia a vechiei silisti preistorice, d-lui a gasitu
unu obiectu de arama nativa. Noi sun temu obligati a crede pe d-lu Bolii acu in attribuirea asiediaminteloru din Vodastra unei opoco mai vechia do catu totu ce s'a ga
situ pene acum Ia noi in tiarra.
Ceia-ce mai rom:me do doritu esto fxplorarea deliniLiva a acestei statiuni prehistorice, sapaturi mai si~tematice in centrnlu insulei, caro n'a fostu pene acum cercetatu, !:ipre a so doo:~<?bi mai bine epol.l'a de petra pura de cea metnlica 11onstat~te ambele acolo.
!)
Turdasiu,
~;tatitwc 1t
www.cimec.ro
fara d6ra dtl unu fragrnentu nelucratu de bronzli si de unu toporu de ar:ir-na (4.0).
Acesta. lipsa de a r,r6pe ori-ce meta.lu in ua. statiune asia de intinsa , si proba.bilu
multu timpu locnita, indica ua epoca forte vechia, ce nu se p6te anso determin cu
precisiu!Je. Judecandu dupo ua perla mare, spheroidale, de cul6re verde-cenusie, gasita la Turdasiu, dd. Schuster si Gooss atribue asiediementului de acolo, cellu pucinu ua epo:Ja antedora secolului allu IV inainte de Christos - candu gratia commerciului putea ajunge si in Dacia atHc r erla- , verisimilu tu. epoca si mai
vechia. D-lu Gooss ansa, d'in imprejurarea co aci s'a afi.atu ai ciocane gaurite, se indouesce a vede ua epoca pura de petra, pentru ca nu-si p6te esplit aeeate unelte c
Ul desvoltare alle celloru negauritc, ci ca imitatiune dupo ciocanele de metalu. In
acestu chipu ama. pare-se, d- sea impinge lucrurile pre departe tinendu-se pr6 strictu
de theoria de mai !lusu a lui Lindenschmidt. Ajunge credem o, a constata la Turdasiu ua statiune locuita de ua populatiunc, ce pJ.rc co nu cunnoscea bronzulu, facendu-si t6te uneltele d'in Iutu, petra si 6se.
10
Alte localitati, cari pastr~adia urme de asiedi(lmintele cell~i ruai vechi populatiuni alle Daciei, anso cari d'in lipsa do cercetari mai arurnuntile - nu se potu rendu cu sicurantia in epoc'a rura df! petra, :mntu in Transilvani'a: Sibcrtu (cerc. Brasiovu), Agnit'a (cerc. Sibiu), iar in Uomani'a : Calowfircscii-Tigani'cr, Taltm-Netotii ~i MaglAvitu, cari au da.Lu pene acum in mara numeru specimene de olari'a c~>a
ruai ~ro!l~dana si primitiva, reu framentata, nec6p! 11, facuta cu ma n'a, precum si
unelte de petra.
11
www.cimec.ro
434
d6be, purtandu salbe formate d'in rotitie si marg1 le de lutu (41) d'in arsire (42);
maseltJ si dinti, din bulgari do kihliuaru insirati, si d'iu maici (43); ::;i proba co nu-i
lipsea nici viati'a spirituale nici conceptiunilo \eligi6se, este nu numai marea veneratiune ce dedea mortiloru prin ridicarea aceloru uriasie movila, in care se ngropa
cenusi'a, dupo ardHea cadavrului, alaturea cu uneltele de petra, de ulcele seu h1uburi, si de resturi d'in ospetiulu mortuaru conilistandu d'in ciolanele animalcloru, dero ::;i acelle figuri de lutu inchipuindu figur'a umana, idoli si idol6icP, cu triuughiulu
aduncitu pre densele, ce s'a aflatu la Vodastr'a, C11lomfiresci si Cra:;ani (44), si cari
nu putou fi p11ntru acea popl!latiuue in starea primitiva a intelectului, de catu niste
fetisi analogi vaceloru si idoloaiceloru de pamentu dosgropate la Tirynth si in acropolea .Mycenei (45), si cari se scie co erau represl'ntatinnea symbolica a Herei, seu
aualogi aceloru semi-lune de Iutu si potra gasita in statiunile lacustrt~, si cari ~e
considera dreptu embleme religi6se (46) rcferitoro la cult~ln lunci.
ll. Dllci'a
IIUJIO
cuuuosclntl'a wotnllt'loru
12
(41) Vedi de csemplu iab. L Nr. 16 a, b, c, rotitie de)uLu aflate l<t Vo,laotra. Cf. 'l'romp. CW'Jl.
Nr. 1255 d'in 1876, fig. 107, 108, 109, 117, 128 si lilO.
~ (42) La. Voda.stra d. Bolliacu a datu peste arsice, tersitc pe partta de josu, freca te p~ partea Uitmita sisi si pe partea. numita be-i. 11.semenca, si intr'unu sarcofagu de petra si intr'unu monnouLu
de caramida, d'in epoca romana, in prcjma Recicai. D-sea, crede ca. ello au scrvitu de jocu copiiluru.
Trump. Carpat. Nr. 1255 d'm 1876).
(-:1:3) In museulu d'in Clusin se pastredia unu obiectu de poduba cl'in cpoc'a du putra, cou~tantlu
d'in coja unui melcu fosilu,' orna ta cu pietricele. (Goos~, Archiv, n. f. XIII, 24?.).
(44) Vedi ma.i susu, partea 11 cap. XI, 32.'
(45) Schliewann, Mycenes, trad. Girardin, p. 59 seq.; 136-141, 296 selj.
(46) Le Hon, L'hormne fossile. 292.- Dessor, Palatittes. - Sackeu, Ueber dic wrchristlicltcn
Culturepochm Mittelewnpa's, Wi~n. 1862, p. 45-4H. - Trolou, llauitations lawstrcs, 11!60.
(47) Vedi pentru celle urmatore {~ooss, Archiv {M1 Siebenb. LEtndesk. n. f. XIII, 4G6-528.
www.cimec.ro
435
]:l
l. n) A!'mc offcnsht
'
(48)
Wieu,
(4!!)
(50)
www.cimec.ro
4!-16
m~i
Fig. 3 a.
Fig. 3 b.
www.cimec.ro
mendoue partile laminei eate doua, josu eate cinci cuie. Ua a cincea in fine, lunga
23" 11'", latime maxima 1" 9!/s'", este cu lamin'a frumosu sapata (54) iar pe partea
esterr:a a discului man~:~rului se vede sapata ua serie de oelusie si linii sierpuite in
jurulu maiugului impodobitu asemenea cu nelusie si linii drepte. (55)
Sabiile desemnate pre tabel. D, fig. 3 a, 3 b si fig. 5 s'au gasitu, una la PeredSiitu-Abod (Comitat. Borsod, Ungari'a), si e lunga de 20", latime maxima 1" 6'",
manerulu cu cordele sapate in relievu, discnlu manerului fiindu impodobitu la margine prin ua serie de arcuri peste trei linii punctate (tab. D, fig. 3 b) [56]; ceaalta1
la Buzita (Comitatulu Abauj-Torna, cerculu d'in c6ce de Thiss'a), ua data cu alte
trei sabii. Ea este lunga de 24" 8'", lata la maneru 111 5'"; lamin'a are prin mijlocu ua lamba lata si resarita; iar manerulu este impodobitu cu cinci si siese renduri de cote 17 mpletituri sapate, fie-care rendu refecatu cu eate 2-3 dungi, ceeace produce unu frumosu efectu. Maiugulu si disculu suntu 6blf', cellu d'anteiu impodobitu cu ramuri sapate, iar cellu d'in urma, cu patru nele conc(\ntrice de mpletituri asemmea celloru de susu. (57)
Adesea anso se gasescu in Transilvani'a sabii fora nici- unu ornamentu, cum este
cea de la Sibertu, cerc. Brasiovu (58), lunga 57.3 cm. (pastrata in collectiunea
gymnas. d'iu Sighisior'a), seu turnilte d'intr'ua singura bucata, cum suutu: sabiile
de la Copsia-rnare (Nagy-Kapu~, Gross-Kopisch, cerc. Sibiu) (in museulu Brukent.hal),
~i de la f>r~jmem (Prazsm:\r, Tartlau, tere .. Brasiovu). Cea d'in urma, gasita Ia unu
locn cu dono Hrfuri de lunci si unu ccltu de bronzn, cari s11 pnstreadia in collectiunea gymuasiului d'in Brasiovu, am reprodus o pe tabd. D, fig. Nr. 14 (59).
V1calitatilo unde s'a mai atlatu sa.bii de bron7.u de form't eca mai vr.ehia snntu:
In Transilvania :
Stleu.9iulu-mare (Nagy-Szi)lli.is, Gross.:Aliseh, cerc. Ribiu). unu fragm~:~ntu de sahia,
ua data cu 4 celte, trei bucati de secere, unu nelu, ua cuantitate mar{l dA broow
(aes colhct.ant>um) si :llte bucati , t6te in collectiunea Gymnasiului d'in S;gbisior'a.
Ungurasiu (Balvoyos Varallya, cerc. DPjul), ua sabia de bronzu, unu celtu nnn
verfu de lancP, fragmrntult1 unui ciocanu tovoru de arama, t6te in museulu d'in Clnsiu, si mai multe YnEe mici de arama, in collectiunea Grafului Franz .von Bethlen.
Bardotiu, cerc. Odorheiu, ua lamina de sabie de bronzu, doue celte, doue seceri,
doue caldari, t6te de bron7.u, si alte obiecte de auru (Arcb. f. o. Gesch. XXIV. 389).
Bogata (Maros-Bogat, cuc. Muresin-ORiodlE~in), na sabia de bronzu, doua cdte
mai multe bucati de seceri , de ferestraie unu verlu de lance na pererble de forfeci
miei si alte fragmente de ae5 coJIPctanNlm, in museulu d'in Clusin.
www.cimec.ro
43H
Rtbrisiora sou Rtbra mica (Ki>- Udua, cerc. Tbtriti'a) na sabia de b onzu 4G cm.
lung.; unu verfu d' lanco in forma de frundia Hl cm. lung.; 2 colte, 13 cm. lung.;
unn palstahn, 18 em. lnng.; Li tor6:t>, 30 cn1. lnng. , Ri unu coltn, t.6te de bronzu si
in collllctiunPa gymnasHui d'in Naseudn (Nas7.6ll).
Stna. (Garad, Stein, eerc. Urasiovu), doue bICati de sabie, 3 ct~lto, unu verfu Je
sag~to, altulu de lancie si uuu cntitu. (Siebenb. Arckiv. n. f. IV. tabela).
Dupsdor{u lTobia.s, 'l'uppesd.:rf, eere. Sibiu), ua lamina incovoiata de sabia de
bronzn, 2 celte, si unu. bnr.Juganu.
Toria dejosu (Als6-Toria, crrc. Brasi<:vu), un lamina de sahia dfl bronr.n cn cotorn,
fora manrru anso, 80 cm. lung.
Vaida~gt~ (Vaidaszrg, cerr. CluRin), ua. lamina dA futbia lln bonzn, in mnstlulu
d'iB Cluiiu.
In Ungari'a, Oerculu d'incocc de Tlss'~ :
Zs1~jta (Comitatuln Ahlnj-Torna) ua sabi'3 Ri nnn coifu (Archiv li.ir Kunde oeHtm.
Get~ch. XXIV, 2, 3GG).
Rota (Comitatuln Bol'!wfl), na sabie flt bronzu, tr11i verfuri de !anei 11i alte fagm~ut~ dt' arme (Idrm, p. 367).
www.cimec.ro
Marmorosiu :
Kalinafalva, sabie de bronzu (Arch. Ert. I 268).
Sabii de feru, lungi si subtiri in form'a celloru gasita in locuintile lacustra (60),
suntu de tot11 rare in tierrile dunarene; totusi unu e:nmplaru d'in acesta clasa impreuna cu teac'a sea frumosn impodobi ta si bine conservata (6 1), s'a gasitu intr'nnl:l
mormentu la Sz6b langa Ei pe), nu departe de malulu stangu allu Dunarii, si se afla
reprodusa pe tab. Jit. D fig. Nr. 13. Ea este lunga 71 cm., si se pastreadia in musoulu natioualu d'in Pestba.
Ati trebuesl3u mentionata si doua lamina de speci'a sabiiloru de bronzu. un'a do
totu incovoiat&, pastrata in musfluln Brukenthalicn d'in Sibiu~ si reprodusa pre tab.
D, fig. Nr. 11; alL'a, gtsita in prfjurulu l\Iiercurei (cerc. Stbiu), adi in gymnasiuln
d'in Sebesiu; ambele lungi 1.26 (4'), largi spre maneru 7 cm. , si d'in ce i u ce mai
ingnste spre verfu, cu lamb'a esita ufa.ra de ambele parti asia de multu in catn lnmin'a are apr6pe acelasiu diametru horizontalu si verticalu.
P!4mnale.- D'impreuna cu sabii se afla si pumnale de bronzu, unele late de forma
trinnghiulara si fora cotoru in maneru, ca cl'llfl gasite la Vily (Comitatnlu Zemplin,
r.11rculu d'inc~e da Thiss'a) in numeru de patru. Doue snntu de form'a ct'llui dt'fH~m
natu pre tabell'a lit. C. fig. Nr. 21, av:udn lungime 11" 1"', latime max:ma 1" 5'",
cu lamina 6bla cu dona gauri Ri tinte in elle, pro cimdu pre cotorulu cu marginile recurbate si crt'state se velln trei ganri (fi2). Cellu d'alln treilea pnmnalu, 9'' 1"'
lungime, 2" 3"' latime maxima, ru murhia pre la mijlocu (lamba), si josn cu 2 cui;)
simple, so p6te vede pre aceiasi kbtdltl r. fig. Nr. 22; si in finP, cellu ue allu patrulla, do areiasi forma dt cPllu do su~n. an\ t.n:i lamb:1 pa la mijlocn si nasturi hornbati in ambl'le ganri (G:s). AHPle si ~et'stea se gasescu mai adesra in Transilvani'a,
suntn mai inguste, avendu cotoruh1 manerulni r1opriu c:l. sa s<J aplice pre densulu
prasele de lemnu seu de cornu de animale. Pe tab. D. fig. Nr. 12 se desemneadi:>. nun
atare t>semplaru de la Sidiriasin (SzEdcrjrs, Neuzrckel, cerc. Sibiu), 24 cm. lungime (64). Pumnale, aflate la Gnteriti'a (HammH;;dorf), d'in cari trei intregi (65)
unele suntu cu cotoru , altele an lamin'a si manPrnln d'intr'una turnate ; altrle in
finr an manerulu in chipulu nrmatorn (fig. 4, 5 si 6) :
(GO) Asia, in laculu Nechil.tel, anume la statiunea I,a Thene, la Ulm, Speier si lngelheim ek
Vet.!i Llmlenschmidt, heiclniscl1e Alterthiime1 band JII hcft II taf. l si hand III heft II taf. IT.
(tii) (looss, Archi~; des sieb. J,anrl. n. f. XIII, tab. II Nr. 4 si 4 a.
(62) Fr. Kcnner, op. cit., v. 369.
(63) ldem, p. 369-370 unde d'in crbre aceste pumnale SE' iau dreptn vcrfuri de !anei. Cf. Gooss,
Archiv f. Sieb. J,aml. n. f. XIII, 46\).
(64) Gooss, op. cit. tab. IV Nr. 15. 'Cf. Atlasi1 la alin dnuilea volnmu d'in Arch. Kozl. Y. 20,
VII, 26, XX, 128--130. ldcn1, Catalog. genr1. des Vlli priihi8torischen Cong1esses, lll\g. 23
si 124.
(65) Ludwig Reiseuberger, De1 neuestc archiiologische Fuud bei lfammersdnrf, in A1chiv des
Vereines filr siebenbiirgische Landeskunde, neuc folge, X, heft. l, p. 14-15, si tab. 1 fig. 2, 3, 4,
5, 6, 7, 8.
'-
www.cimec.ro
Fig. 4
Fig. i:i
Fig. 8
Fig. G
Fig. 7
(66) Vedi Ia Gooss, op. cit. XIII. tab. III fig 12, rlesemnulu nnei lanci, 17 cm. lung., gasite la
KiM-Terenne in Ungari'a.
(67) Vedi tigur'a unei !anei d'in Ungari'a ap. Lindenschmldt, Heidn . .Alterth: Il, IV. taf. I,
Nr. 6.- Gooss, op. cit. XIII, tab. III fig. 10.
(68} Reissenberger, op. cit., tab. 1, www.cimec.ro
fig. 11.
441
www.cimec.ro
442
ca
www.cimec.ro
calle doua taisiuri facu intre denselo unu unghiu flreptu, forma care in Transilvani'a
si Ungari'a se afla adesea turnata in aram11 curata, cum suntu es~mplarele de Ia:
Ungurasiu, Bistriti'a, Budvar, munte Ianga Odorheiu; Bu~du. (cerc. Sibiu); Feldiora (Foldvar, Marienburg, cerc. Sibiu), Et"iua (Frauendorf, Aszsonyfalva cerc. Sibiu), unu ciocanutoporu de cup1 u, luDg. 34 cm., pastratu in museulu Brukenthal cu
alte doua identiee esemplare, cari in Jocu de a ave intr'ua parte obicinuitulu verfu
ascutitu, au unu taisiu horizontalu (75); Ungra, cicc.wu-toporn lung. 29 cm.; Hasiagu (Hastbagen, cerc. Sibiu), altu ciocnnu-tororu pastratu in collectiunea gymnas.
d'in Sighisior'a, vedi Gooss op. cit. tab. V, fig. Nr. 9; Coldau, ciocanu-toporu lung.
33 cm., in museulu d'in Clusin ; Cohalm, ciocanu-toporu de arama cu urechia in mijlocu, cn taisiurile scurte si VPrticale, id:::nticu ce llui desemna tu in Catalogulu generalu allu Congresului alin VIII prehistoricu d'in p, stha, fig. 151 (mai vedi totu acolo
fig. H.~. 148 si 153), si cellui aflatu la l\:Iahrersdorf (Austria-df-josu) [76]; Turda,
ciocanti.-toporu, lung. 9"; Guteriti'a doue bucati de form'a cio~:aneloru-topore de
1111 parte cu unu taisin verticalu, de cea-alta cu unu nrfu ascutitu seu cu unu taisiu
horizontalu (77); Ugrtia; Vordu (Verd, cerc. Sibiu), ciocauu-toporu lung. 25 cm.
cu bucati d'in alte trei top6re identice, in Transilvani'a; iar in Ungari'a, Ia MeeoKereszte, unulu d'in cell'l mai mari exemplar~'! gasita, avendn ua lungime de 40.8
cm., si cantarindu 4.78 Kilogramme; la Nagy-Fal1~ si Dn:l8nicu (78).
Acelilte topore, prin form'a semilunara a laminei amintP~cn armele-topore do pre
Column'a Trajana ; unele suntu acoperite cu frumose podobt~, cum de esemplu, unelt'a
gasita la Kis-Terenne, 12 cm. I<.ng., reprodusa pre tab. C. Nr. 14.
Totu in acesta grupa se asiadia r-semplarele de la Nagy-Lu.cska, Felsij-Dob.na
(tab. D. fig. Nr. 9, lung. 2'', 11'", la tais\1 lat. 1", 4"', naltim~a muchiei 1" 7'"),
in Uogari'a; de Ia Siomodeu (Somosd, cerr. Mur!lsiu-Osiorheiu). lung. 19 cm. (ap.
Gooss, op. cit. tab. V, fig. 14), si de la T;u(ah14 (Cz6fu.lvo.; cerc. R asion1), frnmosu
ciocanu de aun reprodusn pc tab. D, fig. Nr. li> ladi in cabinetnln imperialu de antice d'in ViE'nna), in Transilvani'a. (Vadi Arm!h, Sitzungher. Jl'r Wiener Acad.
YI, ~80).
Asemenea si 2.celle ciocanu-topore a caroru nrt>chia ese afam Je amendoue laturile,
intocmai c unu tnbu; lamin'a lunga si cu eh~gantia resarita formeadia la capetiin
unu discu, allu carui centru reese printr'ua figura conica, printr'unu verfu ascutitu
s~u printr'unu allu douilea taisiu in chipn de frundia (tab. C, fig. Nr. 13; vadi si
Gooss, op. cit. tab. V, Nr. 10 si 11). Numer6se semplare s'a gasitu in Ungari'a: la
Solt si Secso. Ft1Hi-Dobsza (vedi bb. U, fig. Nr. 23), Kis-Tert~nnt>, Znio-Varallya,
ap. Uooss op. cit. tab. V. 8, dupJ J,indenschmidt, lltidn. ~Uuth. II haft. 1I 1, tah. 11 1 si 2.
(75) J,. Reissenberger, op. cit.. p. 14.
(76) Sit~tmgsberichten lle1 kaiierl. Akad~mie tler IViistnscha(ten in lYim, b. LXXIV, tab. j,
fig. 69.
(77) J.. Reissenbergar, op. cit, p. 14, tab. II fig. 11.
(78) .4rch. fur Kumle oesterr. Gesch . .I:l.IV, 2, p. 371.- ltlim l.XIl., ~. p. 333.
www.cimec.ro
.Borsa, Iood, (ua singura data siesse esemplate) Rosza-Pallag, Ha.dMsz ll9 bucati ua
data), si in Transilvani'a, la Moigradu, Rogna vechia (Rodna, <'ere. Bistriti'a) Hododu (Hadad, oerc. Siml(;u), frumosu toporu cu unu bumbu in forma de discu si cu
umbo ascntitu, in museulu d'in Clusiu; Rebrisiora, 6 topore lung. 30 cm., de aceiasi forma, in collectiunea gymnas. d'in Nasaudu.
D'in allu douilea typu , dalte-topore simple , de form'a actuale se cunooscu mai
malta esemplare ; in collectiunea gymoasiului d'in Sighisiora : unulu de la Odorheiu
(Vamos-Udvarhely cerc. Muresiu-Osiorheiu); altulu de la Hasiagu; in museulu d'in
Clusiu : de la Pogacea (Pogcaa, cerc. llistritia); Racosiu; Voia (Voj, cerc. Clusiu);
in museulu Brnkentha.l . unu toporu de provenintia necunnoscuta ; in collecti1Inea
gymoasiului d'in Regbinu (Szasz-Regen, cerc. Bistriti'a) unu toporu aftatu la Rusii
(Russ, :Maros-Oroszfalu, cerc. Bislritia), Vurmloc (cerc. Sibiu).- Asemeni esemplare
mai avemu de la : Sn-Avramu (Szent-Abraham, cerc. Odorheiu), lung. 14 cm.; de
la TeMoy (Comitatulu Pesthei), de la Clusiu, unu toporu de bronzu, lung. peste 40
em. (79). Valasutu (Valaszut, cerc. Clusiu), topore cu ll1uchi'a in forma disculara cu
unu umbo ascutitu.
Insemnamu aci localitatile unde s'a mai aflatu dalte, ciocanu-topore, palstabe si
celte de bronzu :
In Transilvania :
Oelte la Doboli, Seleusiulu-mare, Arkita, Ungurasiu, Rardotiu, Brecu, Beclt~ou,
Bundorfu, Bogata, Feiuru (Fejerd, cer. Clusiu, mai multe in Cabinet. imper. de antice d'in Yienna) ; Firtusiu (Firtos- Vrallya, cerc. Odorheiu), Fagarasiu, Feldior'a,
.lt'iscutu (Fi1zkut, cerc. Bistritia), Ungra, Cicu-Sin-Giorzu (Csik-Szent-Gyijrgy, cerc.
Odorheiu); Gnteriti'a, peste 100 celte 1 cea mai mare parte cu urechie, celle fora
urechie cu doue gauri in care se petrecea cuiulu pentru fixarea mai bine a manerului; unele mpodobite cu linii convergente si divergente (80); Atielu; Harastesiu
(Harasztos, cerc. Bistritia); Iliova (Also-Illosva, cerc. Dl'ju), peste 50 celte (Archiv
fiir Siebeob. Laud. 11. f. III. 341); Clusiu, doue celte; Covoru; trei; Mediesiu;
Cieega-Silvasi; Mona; Mezoseg, mai multe celte in museulu d'in Clusiu; Mica
(Mikefalva, cerc. Mur('siu-Osiorheiu) ; Mojgrad, Pasu Oituzu; Gradistea, Noul, diece
celte; Fodora (Olh-Fodorhaza, cerc. Deju); Piaoulu-de-susu; Poian'a (Polyan,
cerc. Brasiovu); Rebrisiora, 2 eelte, 13 cm. lung.; Ru~tioru (Rosz-Csilr, Reusdi'>rfehen, cerc. Sibiu); Rusi (Rosz, Reussen cerc. Sibiu); Sioarsiu, 33 celte; Sieica-mica
(Kis-Selyk, KleinSchelkeo, cerc. Sibiu), doua celtc; Sioveniu seu Cisieru (Soveoyn:eg, Sehweischer, cerc. Brasiovu); Simi~oea (Semesnye, cer. Deju); Glodu (Sosmez[,
eerc. Deju) ; Simleu (Szilgy-Somlyo , cerc. Simleu); Sttna, trei cel te; Sn-GiorzuTrascaului; Prejmer; Dur sdorfu, doua celte.; Turda, idem; Tordatu (l'ordatfaln,
cerc. Odorheiu); Ghimcrici seu Vikfr (Fejeregyhz, Weisskirch, cerc. Brasiovu);
(79) Vttd.i si la Gooss, op. cit. tab. V, 13 fignr'a unui toporu d'in Ungari'a.
(80) Reissenberger, op. cit. p. 13, tab. II fig. J -10~ Cf. Fr. llliiller, Die Rronzealterihilmer.
in Arckiv des Verreinli fiir Siobenb. Landesk. n. f. III, cu tabelle.
www.cimec.ro
445
Vordu (Werd, cerc. Sibiu), doue C('lte; Volcanu (cerc. Sibiu); ~au (Zah, cerc. Muresiu-Osiorheiu); Zabenitia (idem) si Valasutu, patru celte.
Palstabe, la : Giulatelecu (cerc. Deju); Atielu, doue esemplare; Panadia (Pand
cer. Alba-Julia); Guteritia, 15 bucati, cu tortele mai multu spre mijloculu uneltei
taisiulu pucinu curbatu, si capetaiulu opusu taisiului este la unrle taiata dreptu seu
in form'a unui arcu forte oblu, pe candu la vitele ellu este mai in forma de semicercu. Unu esemplaru fragmentatu (fig. 9 a, vediutu iu facia, fig. 9 b, vediutu la ua
parte) este de ua forma si lucratura eleganta, cu ornamente imprejurulu t6rteloru,
cercmi concentrice alcatui te d'in puncte, 'si linii incrucisiate (81 ). - De la JecuduUngurtscu (Magyar-Zsakod, cerc. Muresiu-Osiorheiu) provinu doue frum63e pallatabe
(adi in coll1:1ctiunea gymoasiului d'in Sighisior'a).
Fig. !J a.
l!'ig. 9 b.
Ciocanu-topotc si daltc la : Kicegea (K~csed, cerc. Clusiu); Clusiu, toporu a carui muchia se termina ca unu ciocanu, si unu altu toporu cu muchia ascutita; Ursude susu, idem; Noulu, Turda, Varfalau si Gu~teriti'a, unde s'a afiatu trei ciocane cu
toou seu cotoru, identice celteloru fora torta (82). Museulu Brukeothal Pl&sada si
doue ciocanu-topore de bronzu forte frumose d'in Transilvani'a.
In U.omani'a pene asta-di pe ca tu scm u, nu s'a afla tu de cotu ua singura dalta de
arama ourata !a Vodastra (Tromp. Carpat. Nr. 1010, 1255).
14
1. b) Arme defensivt
Lorica. - Ne putemu face na idE~e 'de ce p~te fi Ioric'a seu platogi'a de bron:w in
(81) Reissenberger, op. cit. p. 13, tab. l fig. 13, l4, 15. 16. Esemplare de palstabe identice,
vedi in Sitzungsberichte der kais. Akademie der Wissenschaften, v. 48 p. 312.
(82) Idem, op. cit. p. 16, tab. II fig. 12. l3.
www.cimec.ro
-1-46
tiPrrile dullarene, dupo esemplarulu gasitu intr'ua movila la UnterGl~in (cerc. Marburg) in Styria, si desemnatn prc tabell'a E, fig. Nr. 4 si 5 (adi in collectinnea Iohann~um d'in Gratz, 47.2 cm. nalt.). Ea consta d'in doua bucati, un'a pentru peptu,
si alt'a pentru spate, batute fie-care dintr'ua singura placa de bronzu, a ca.rei'a margini, afara de locurile d'in golulu pantecelui, suntu captusito cu unu drotu tare de
bronzu; pe Ianga margini se afla frumosu lucrata in relievu ua banda, care devine
in partile de josu tripla. Peptulu cu tiari bine marcati prin mici plal}i cu unu nasturelu in mijl<'CU, cum si omoplatele, sun tu scose afara, iar spre bru, platosi'a se ingusteadk' Pe omoplate si pe marginile de 'Sub bratiulu staugu suntu eate patru tubnlAtie ce serva a leg amendouo partile prin curelusio; iar sub bratiulu dreptu,
eate 24 gauri do ~nuru, cari s~ adapta unele asnpr'il altor'a, ceea ce si esplica da ce
in acestu locu lipsesce drotulu de bronw. (83)
Grumajeri. - Grumajeri s'a aflatu in prejma 'l'atrei in numoru de trd , bine Inlucrati. Ei incongiura gfttulu cu ua banda subtil'e de tinichea de brouu impletita
iotr'uuu inelu de 21 cm. in diametru; indaatu gtumajllrulu se inchide printr'ua siuvitia ela<tica de drothu, ave11du capeti!e el: susu in form'a unui uiscu spiralicu, si
ae p6te largi si inchide dupo cum so deschid;. se11 inchide siuviti'i:l. Esemplarulu desemnatu pe tab. E, Nr. 8 (~ d'in marime~ originalului) provine ue la lstemmzo
(Comit. Htrves; altulu identicu ~a a1iatu la Brd0-Kovesd); iar cdlu cu Nr. 9 aceiasi
tabella, de la Vasz-::lzent-Laszlc O d'in origiualu), in Ungari'a.
Coifuri.- Coifurile au mai adesea form'a conica, cum se vedo pre tab. E, fig. 12
ce reprcsenta unu coi fu gasi tu la Haydn-Wiszormeny, in pusti'a Sz.-Gyorgy in Ungari'a, ua data cu unu altu coifu si cu 27 sabii (84.), ce se pastreadia in mu3eulu nationalu d'in l 1 estha. Doue coifuri intogmai s'a desgropatu lll ::l:oarsiu in 'l'raosilvani'a. Unulu in parte sfaramatu (85) se pastreadia. in collf::ctiunea A;;sociatiunci da
sciintie naturale d'in Sibiu, altnlu, in stApenirPa unui particulara d'in Hanovr'a {86).
Unu allu treilea, CIJVa mai con ieu , mpodobi tu cu triungl!iuri si .linii, provine d'in
EndrOd, (Comit. Bek11s, in Ungari'il); iar uun allu patrulea s'a afla tu la Zsujta (cerc,
d'incoce de Thiss'a) [87]. Uuele suutu p~ alocnrea su1late cu auru, d'in'na.ioto cu
aparatoru nasalu, iar de laturi cu niste umflaturi de form'a coltiloru, destinate a apar obrajii. Altele, in fine, de form'a mrli noua, semibombata, ce se vede pe tab. E,
fig. 6 si 7, nu s'a gasitu ptme acum in Daci'u. (88)
(8:3) l!'r. Kenuer, Beitraegc :m cinei' Chroni/v. !lcr al'chiiolugisclten Funde, in Archiv. fiir
Kunde i.istcn. Gesch, :XXIV, 2, p. 262-264.
(8-4) luem p. ~11H.
(85) l'mnsilvania, p9rioclisvhe Zeitichri~, b. 11, 1833, Henuauu;taJt.
(86) Afchiv f'ii1' Kunde oesten. Gesr!h., XXI:r, 320.
(87; ldero, XXIV, 2 p. 366.
(88) Fig. 6 si 7 representa doue coifuri aflate ua. data cu alte 28, la Negau in Styria (adi in
rouseulu imperialu d'in Vienua). Nr. 7 porta. pe margini ua insaiptiune etrusca. La. Cilli s'a.
afta.tu alte doue ooifuri cu inscriptiune etru~ce; asemenea si la Jurlenburg si Ha.llsta.dt. ledi
www.cimec.ro
447
I<'ig. 10.
www.cimec.ro
4.48
auru de la Wand (vedi tab. D. Nr. 3, Jiam. 10.5 cw.) O Szony, si Szegedin. Dia
metrulu loru variadia intre 8-15 cm.- Discuri s'a aflatu si la Coldau (13 cm. diametru), si la Rus (cerc. Deju), discu de ua placa tare de bronzu cu unu diametru de
5.2 cm., si cu ua urechia turna. ta in bronzu pusa pe partea con ca va. Marginile dis
oului suatu crestate si ruptE'. (92)
15
Instrumente pentru in t-inde rea mcului. -- Mai mentionamu auco printre arme
instrumentele pentru intinderea arcului de formele ce se vedu pr11 tab. E 6g Nr. 10
si 11. Unulu consta d'intr'ua placa de bronzu de fie-care parte cu eate trei colturi lasate in josu; cellu altu are doue urechi, in cari se potu baga indicele si degetulu
mijlociu, si trei dinti cu cari se apuca cord'a arcului. Ambele instrumente se pabtreadia in museulu nationalu d'in Pestha.
Port-Panache.- La H.wm (Oro&zmezo, cerc. Deju) in Transilvani'a s'a descoperi tu
unu obiectu de bronzu, 12.1 cm. lung., caro s'ar pute lua droptu port-panache. Ellu
se pastreadia in Cabinetulu imperialu de antice d'in Vienn'a, si consta. (fig. 11) din-
Fig. 11.
www.cimec.ro
M9
cheologi dreptu verfuri de coifuri, lH~U ornam(lnte pentru coifu (94), pe candu d. Sacken le tine rlreptu cercei seu atarnatori. S'a ga~itu in mare numeru la Perjes si KisTerenne, in Ungari'a.
Cornuri de resboiu late d'innainte si mpodobite pe d'asupra, avendu si tort:~ p~u
tru lantin, ca sa se acatie de umeru.
Oare de bronzu, d'in cari s'a gasitu in Ungari'a, la Abos (comitatulu Sarosi, adi
in museulu d'in Liverpool, reprodusu de Gooss, op. cit. tab. IV, 13 a, 13 b, si Lindenschmidt, Hei do. Alterth. b. III, heft. IV taf. 1), si in Transilvani'a la Arkalia (Arok-Allya, Kallesdorf, cerc. Bistritia) perechi intregi de rote. Anume perechi'a d'in
'I ransilvani'a (fig. 12 a si b) este cu patru spitie, si unu diametru de 79 cm. La ua
r6ta prim'a spitia are unu ine)u bulbatu in relievu, a dou'a doue, a treia si a patra
eate trei asemenea inele; cea-alta rota are doue spitie cu eate unulu, un'a cu eate
doua, si alt'a cu eate 3 inele bulbate.
Fig. 12 11.
I<'ig. 12 li.
Ua data cu rotele s'a aftatu si siepte inele de la caru seu de la hamutulu cailoru.
Aceste obiecte se pas~readia in museulu nationalu d'in Pestha (95).
Aci aru mai fi anco sa intre si trambiti'a daca de argintu, C(l d-lu llolliacu dice
co aru fi gagitu la Izlazu (Tromp. Carpat. Nr. 1095); ansa in lipsa de ua descriere
mai amenuntita a obiectului, noi hPsitamu a ne pronuncia.
Obiecte pentra inhamarea calului se gasescu adesea in Ungari'a si Transilvani'a.
Asia, la Romo.~, cer. Orastia, unu lantin lungu 20-24" cu 1: uite si diverse podobe.
In museul~ Ctusiului se pastreadh douA frnmose capestre mpodobite cu figur'a unui
calu avendu intre pici6re doue lebede .intorse f&cia in facia. A~emenea friuri de bronzu
(9-i) Reisseubetger, op. cit. p. 25.
(95) Gooss, OlJ. cit. tab. IV Nr. 14 a, 14 b. -- Aructh, Sitzungsli. rltr Wien.
ph. clas., VI p. 282. --- Atlas, tab. XIX .
...
www.cimec.ro
Akudemi~.
450
seu de feru cu laulisiore de brOIJZU, zabale, pinteui do Ul'OIJZU cu vrrfuri mari (!!'a g.tsitu atari pinteni la Kis-Terenne in Ungari'a, si la Orheiu [llurghallen, Varhely cerc.
Bistrit.ia ]), seu de faru, fora rot.ila (ca Cl'i de la Atielu) figuresdia in mai multe collectiuni allt' Transilvaniei.
Hi
2. Obiecte de podoblt
Fig. IS
gintu de la Pociaga (Podsaga, cerc. Clusin). d'in cari uu'il. vedi-o r~produsa dA Arn~t!J, Gold-und Silbermonumente (tab. G. IX. f. n. 97), Moigradu, de la Cioara (cerc.
rasti'a) [ vedi Atti d. Acad. di Torino, XI gli ornamenti spiraliformi, fig. lD], si de
la Heturu (Marienburg, cerc. Sibiu) (aP.,. Gooss, op. dt., tab. VII, 7, lung. 5.3 cm.).
fibule e auru do la Pianulu-de-susu . cum si altele de la Ontrar,ataka (comitat.
(96) Vedi mai ueparte.
www.cimec.ro
451
Scbaro9uh), Ati el, Sieica-mica (reprodusa pre tau. F tig. Nr. 17}, Kis-Terenno (ti bula
de feru, tab. F fig. 5 a si 5 b.), Sz6b (ap. Gooss, op. cit. tab. VIII, fig. Nr. 4 si 5;
ib. fig. Nr. 2) etc. Arculu este mai mult.u seu mai pucinu r, 'aritu, la mijlocu mai
multu umfla tu, une-ori asiediatu pre ua bucata de tinichea, cu frumose podobe de
nasturei, seu cu lucratura ingradita. Verfulu seu int('riOIU formeadia ua gaura in
rare intra aculu; la unele fibule, areulu se ntorce spre stang'a intr'ua intorsatura
ce se termina une ori in forma de bumbu (vedi mai la valle figur'a fibulei de la Sidiriasiu).
In a dou'a grupa intra 1ibulele cu un'a, doua, trei seu patru, ba chiaru siepte spirala. Fcumose esemplare de ua sim!Jla spirala impletit:t d'in drlthu flesibilu do bronzu,
s'a atlatu la Teth (Comitatulu Rab; vedi R. Fl5ris, Miirt>ges. Kal., Nr. 85), Madacf!ka (ndi Archaeol. Kozl. VII, 25). Mi,kolcz, CI re. d'iu CICfl de Thi~sa, (Areh.
fiir Kund. oester. GeReh. XXIV, 367 . fig. G8), fibula de bronzu, lung. 5" 3'", aiametru spiralt>i 1u 3"' (fig. 14 ).
Fig. 14.
C tnu Jlentru lihulo de mai multe spirala, so p6te cita osem~,Jarulu gasilu la 0(Hzasvros) iu 'J'raosilvaui'a, lung. 20 <~m., si drsemnatu l're tab. 1!', fig. Nr.
ratio.
1 si 2. Ellu este cu douo spirala 6uls, alle caroru puucte medialo esu afara, un'a spre
a alcatui acnlu. cea-alta, gaur'a acului, pe candu arculu este formatu d'in optu mpletituri. Alte trei fibule analoge provinu de la Coldau, si se pastreadia in museulu
d'iu Clusiu. Modele cu patrll, cinci si thiarn siepte spirala gasite Ia Kis-'fere.nne, si
Felso-Dobsza, vedi-le la Fl6ris, op. cit. Nr. 81, 84 si la Govss, op. cit. tab. VII Nr. 10,
si pag. 484-485.
Dintr'ua eptca tardia, si pote nu ante-romana, suntu fibult'le co consista d'in discuri diversu ornamentatt', seu d'in placi cu unu arcu, terminandu sa adesea de ua
p1ute iotr'unu capu de animalu, de cea-alta parte cu ua placa patrunghiulara seu
semirotunda, si la margini cu bumbi, cum euntu fibulele desemnat!'! pre tab. F, fig.
11 si 12, si descoperite la Sieka-mica in Transilvani'a. Elle snntu de argintu, 73.39
grammP, mpodobite cu linii spirala in relievu auri te; in mi~ele gradele se afla paste
rosii d11 stido, cari mai tote au cadiotu. (97)
(97) Fr. Kenner, op. cit, XXIV, 2. p. 392. -- Saclien. Ueber die torchristlichen Culture_po-
www.cimec.ro
452
Fig.
tr:.
}fig. 15.
d'in Vienn'a, cum si altulu gasiiu Ia Szentes (Uogari'a; vedi Sacken, Grabfeld vou
Hallatadt 70. Gooss, op. cit. tab. VIII. 12; Arch. Ertes. VII. 82. V. 262.
4. Braciari d'in incovoitura in forma' de banda, in de regula fora legatura intre
elle, terminate prin discuri spiralice, si ornate cu sapaturi si coltiHiori. Dreptu mostra p6te :mvi braciara de auru gasita la Simleu, 6.5 cent. diametru, si desemnata
in reductiune pre tabell'a F, fig. Nr .. 15. Ea 5!onsta dintr'unu arcu ru patru faciete,
si cu margini dintiate ; ambele capataie eu cat9 trei bumbisiori alcatuescu fie-care
pentru sine ua roseta spirala, care, prin liniile pre dens'a sapate, presentn. aspectulu
unoru rotile <le drothu. Escmplare cu 1otulu asemenate s'a afla tu la Acsd (Arch.
www.cimec.ro
Ki.,zl. Vll. 181), la Bellye (dcsemn. la Gooss, op. cit. tab. VIII Nr. 10) in Ungari'a,
s! la Pipe (cerc. ::nuresiu-Osiorheiu), in Transilvani'a, braciara de auru, 66.5 galbeni
greutate (Katalog des Antikenkab. p. 345. (98)
5. Braciari, ce consieta din intorsaturi de drothu spiralicfl. Unele suntu lungi pene
la 13 cm., si la capataiu se termina in mici discuri in spir11~e; altele se compunu
dintr'ua bucata subtire cu noduri si muchii, lata de 1.2 cm, cu cinci invertituri,
cari subtiindu-se d'in ce in ce, se termina in forma de melci. (Vedi unu esemplaru de
la Kis-Terenne ap. Gooss, tab. VIII, fig. 13) ; si in fine, altele dintr'ua singura bucata, cu capataile infasiurate pre disctiri, cum este braciar'a de la Sin- Gi[lrzu Trascaului, cerc. Clusin, (adi in museulu d'in Clusiu).
l\Ierita a fi mentionata anca : braciar'a de drothu de argintu aflata la Heturn (Marienburg, cerc. Sibiu), si desemnah pre tabsll'a F, ~g. Nr. 4 (grossimea dro!hului
3"', diametrulu fie-carei intorsaturi 4"); braeierile de Ia Eelsij-Dobsza, cerc. d'incoce de Thiss'a, d'in cari un'a (fig. 17), rotunda, cu estremihtile trunahiate , diametru 1" 10"', grosime 7"', Este pe partea esterna
orna ta cu linii transversale si cu triunghiuri (fig. 18);
alt' a (fig. 19), diametru in lung. 2" 7"', diam. in
Ia tu 1" 11'", are partea de susu si de josu 6bla.,
cea d'in afara si d'in intru boltita: bracirrile de ]a
Czetke (fig. 20) si de la Ptmta Bazsi (fig. 21), si
in tlno cdle de la Guteriti'a, turnate massivu, de
forma ovalP, si caii se potu reduce la patru forme ,
Fig. 17.
Fig.18.
Fig.19.
Fig. 20.
Fig. 21.
efa mai simpla (fig. 22J consta d'intr'unu drothu cylindricu, incoToialu ovalu, cu capatl&ile impreunandu-se a dou'a forma (fig. 23), dintr'unu drothu, de doue ori impletitn, fara nici-ua sapatura; a tr:ia (fig. 24), care jndecandu dupo marime, (212 zol-
Fie-. 22.
Fig. 23,
Fig. 24.
inri lata, si 2 zol. si 3 linii inalta), a trebuitu sa fie ua braciara de barbatu, a avntu
ornamente divt:rse, trasuri si linii, ce in parte au disparutu ; si , in fine , a pat::-'11.
forma consta d'in trei obiecte anelare, grose si massivu turnate, d'in cari unulu
(fig. 25), cu faci'a interna turtita, cea esterna bombata, si acoperita de ornamente:
Fig. 25.
mai multe bande transversale, intre ca.l"i se intindu unghiuri d<epte diagonalu divisate cu linii punctate si cu cucnri concentrice la punctele de contactn alle diagonanaleloru, si cu semi-cPrcnri la mijloculn fie-carl'i latnri a nnghiulni dreptu, ua ornamentatiune ce ne intempina peor ~sta-di in Transill'ani'a pe chimirurilo de re11e alle
Romaniloru. (99)
Colane.- Cola ne (torques) de bronz o se gasesc o adPsert in Transilvani'a. Numai
Cabinetulu impl'rialu de antice d'in Vienn'a pos~eda 25 bucati de la 10 - 23.8 cm.
marime, cu provenintia d'in scaunulu Ora.sti'a (Broos) [1001; iar museulu d'in Clusiu: cinci torqtH'9 gasit~> la Bogat'a romanesca si 17 torqups cu crestaturi, 11--19
cm. in diametru, frumosu gravate gasite la Coldau. Insemnamn anca torquelP de auru de la Szarvassz6 (,Maramm e~iu) , Cll amu uprodosu pre tabel.
F, Nr. 7. (Vedi si alt' a gal'lita totu acolo, ap. R. Fl6ris, op. cit. fig. 67),
si acelle inele mas!liTe de ua grosime insemnata, cu unu diametu pene la 18.5 cent..
cu eate alte siese inele transversalP, si cari serviau de siguru dreptu inele de lupta.
(Esemplare se afla in Cabinetulu de antice d'in ViPnn'a, si in ruuseulu natiooalu d'in
Pestha. Unuln este d6semnatn ap. Gooss, op. cit., tab. VIIL fig. 15).
Inele. - Inel~le consista d'in drotlJU ce 'ufasiura deget.nlu de mai multe feU mai
puciL1e ori, si adesea se finesce in forma de discn, seu imitEa~ia formele de braciari.
Unt>le inele Eemt:na intogmai inelcloru sigilierii, judedmdn dupo celle aflate la Pnz,;ta
Vid, Comitatulu Biharnlu-de-Nordu , (Vrdi drsemnnlu ap. Kenuer, op.
cit.. , XXI V, 37 4 flg. 73) ~ deco cnm-va a(rstra 1111 voru fi d& na data
mai recenta. Printre inelele de brouzu do la G11teriti'a St.'mnalamu uuuln
'<tf!tl'
(tig. 26) dt> fonn'.t drolhului impletitu.
O
Fig. 213.
~9P) Despre celle-alte tlou!', v~cli Reissenbel'ger, op. cit. p. !.9-20, tab. IV, Nr. 2 si S. U1ii
esplica at1tri obiecte c:i. mesuti de greutate si r:i suplinitore do bani in epoc'a primitiva 11. relatinuileru eommcrrinle (Limlenschm:dt, Die Alterthumer etc. I, h. 6, tab. IV) s~u cai. inele Ut! juramentu, iutrebuintiate b depunerea jnramiuteloru. V('ui Reisseuberger, l. c.
(100) Sacken, und Kenoer, CGtalog p. 316, Nr. 1677, 1ii78, 1&15-1738.
www.cimec.ro
455
Fig. 27.
Fig. 31.
si cu simple inele de cari~se atarna seu alt" inelf', cum eFte esemplarulu de la Gute
ritia (6g. 30) si celle de la Bardotiu (fig. 29), seu piaei disrnse in chipulu ce presenta unu altu cercellu de bronzu de la Guteriti'a (6g. 31).
F'ig. 28.
Fig. 2\J.
Fig. :10.
Cingetori.- Cingetori de foaia de bl'O!:zn sun tu cu ~cu fora lemn( oru sc6rtia pre
d'in intru, late intre 5-22.1J cm., incb.eiate prin carlige cu paftale de drothu in !!pirale, si diferiiu impodobite cn sapaturi si figuri in relievu. Unu frumosu t>semplaru
cu oumerose modele lucrate in linii forte finu punctate (fig. 32) s'a gasitu Ia Ou~te
Fig. H2.
~ p. ~8!), fig.
www.cimec.ro
7u
riti'a. Unu altu fragmentu do ciugetore de argintu desgropatu la Ci6r'a. in Transilvani'a eu mai multe alte giuvele representa doua figuri omenesci, si 'si gasesce mustra in obiectele de la Hallstadt (Vedi mai la valle reproductiunea fragmentului).
Alte esllmplare provinu de la Felso-Dobsza, Budfalva, Garam Kiivesd, Ki:Szecse etc. (104).
Obiecte pentru atarnatu. - Ca obiecte pentru atarnatu si ca meruntisiuri se gasescu in Transilvani'a mai adesea simple rasteie de drot.hu, de comunu cu forma triunghiulara, atarute la lantiuri de argintu impletitu si inele, cum se p6te vedea pre
tab. F, fig. 6, indulu de drotu de argintu de la. Somesiu-caldu (Hev-Szamos, cerc.
Clusiu) cu 9 rasteie atarnate de acelasiu metalu, ~i care de siguru servi de pod6bll.
la unu lantiu de argintu gasitu alaturea in doue lunE:"i fragmente (unulu are lungime
16", greutate 40.75 gramme, cellu altu 14" lung. 34 gramme greut.) lucrate d'iu
mpletituri de drothu in modulu desemnatu pre tab. F, fig. 13.
C ataruatore serviau si acele obiecte dtJ foaia de auru g6le pre d'iu intru, pre
d'in afara cu besicutie de drothu finu de auru, susu cu unchia lata si scobita in capetu, ce s'au afl.atu la Miercurea si la Orsiova (105), si d'in care unulu este reprodusa pre tabell'a F, fig. 16 (106); cum si aeelle plaei, lung. 21 cm., de forma triunghiulala, la capetaiu cu unu capu d~ animali'J grotescu, josu cu 10-12 lantisiorP, ce
se pastreadia in mu!leulu d'in Pesth'a, cu provenintia d'in Transilvani'a (107), si
multe altele servindu la oroarea cureleloru, chimirului, scuturiloru, etc. De la Gu~teriti'a merita. in fine, a ss mentiona ua bucata de parura (fig. 33) de drothu de
bronzu impletitu, avendu la unu capetu unu verfu ce se infigea in vre-na gaura correspnndietore 6re-care. (108)
Fig. il3.
Ace.- Ace de bronzu pentru pod6b'a capului se afla in mare numeru in Daci'a, si
multe de ua lucratura ingrijita, Hi de ua bogata compositiune, mai lilesu la gamalie.
Se deosibescu : ace cu gamaliA conica si cu ua umftatnra ce incepe imediatu dupo
capu, si descresce d'in ce in ce spre ve.rfu, ambele parti fiindu ornate cu circumvo-
www.cimec.ro
Iuti uni paralele; apoi, ace cu verfu in forma de discu; ace cu gamalii convt-n, adesea de unu mare diametru, cu verfu spiralicu simplu seu duplu. Unele au ua lungime
pene la 80 cm. (109), as~a co nu este probabilu ca sa fi servitu pentru caru.
Pe tabell'a C fig. Nr. 24 am rt>produsu unu acu de bronzu, 5" 2"' lung., aflatu la
FelRo-Dobaza (110). Aci damu figur'a unui acu de bronzu (fig. 34) de la Kis-Terenne,
22 cm. lllng.; unui altu de la Dresnicu (fig. 35), cu ua maciulie pulungita intr'unu
inelu (111), si a unui allu treilea (fig. 36) de la Guteriti'11, cu gamali'a cylindrica,
ornata cu trasuri si puncte insirate orizontaln. (112)
Nastut-i. - Nasturi da bronzu taieti in form'a crucei, na'!turi convexi de la 1.5
pene la 3.3 cm. diametru, cu eate doue gauri s'a afiatu la Tolcsva in numeru de
392 bucati; asemenea la Pilin si Kis-Terenne; nasturi semi-rotundi, de la 0.8-1 cm.
diamP.tru cu carligu la mijloculu partii convexa, s'a gasitu la Felso-Dobsza, ua singura data 292 bucati ; la Csege si la Kurthon ; nasturi in forma de discu cu urechiusie provinu de la Kis-Tert~nne (Kep. Ati. Nr. 124), de la l\Iuna, cerc. Odorheiu,
!.ti Gutf)riti'a (fig. 37).
37.
S4.
1~
36.
35.
Lantiuri.-Lutiuri de argintu ante-romane constandu d'ia inele bagate unele intr'altele, d'in drothuri implt~tite siwplu (vadi tab. F Nr. 13) lantin de la Somesiucaldn), seu cn patru faciete si cu ciucuri de drothu s'a atlatu in Transilvani'a la Ci6ra
(109) In mus~ulu d'in P~stha. se vastreadia. done ace lungi de 80 cm., d'in Comitatnln Lip.
tau. Yedi Archaologiai Ertesltii, III, 123. Patru ace mari s'a gasitu la YczSzcntLaszlo (Arda.
Ert. IV. 19G), 35 bucati la Nolcso, 12, la R~v. (Arch. fiir Kunde o~sterr. Gesch. XXIX, 29G);
100, in Comitatulu Liptnu; 2 de auru impleti te, de la l\Iiava (R. Floris, op. cit. n. 68).
(110) Arch. fiir Kunde oesterr. Gesch. XXIY, 2. p. :~6~. Verli si la Gooss, op. cit., tab. IX,
.Kr. 11-16.
(111; Archit fur Kunde oesterr. Gesch. XXIX ?. p. 334.
1112) Relssenberger, op. cit., p. 22, tab. IV fig. 13. Vedi ib. Nr. U, 14.
30
www.cimec.ro
458
(lantiu lung. 43.4 cm.), O!pretu (A.Iparet, cerc. Deju), douo lantiuri (113), Ce,btlt4
(cere. Ora~tia), si Mediesiu; iar de aurn de la Tiufulau (Czofalva), ShltinC< (Bana
tulu Temisianei), si Gradistior'a (Kis-Vrhely). Cellu de !a Tiufalau (114) se compune d'in eate-va bucati de form'a fig. 38 (in museulu nationalu d'in Pestha) ; cellu
de la Slatina (fig. 39), d'in 9 bucati fara urma proprie de lucratura, ci numai drothu
de auru turna tu (115) in greutate de 28 1b galbeni (in Cabinetulu imperialu de a~;
tice d'in Vienn'a); iar cellu de la Gradisti6r'a (fig. 40) d'in 14 bucati de auru nelu-
Fig. 38.
Fig. 39.
Fig. 4(1.
www.cimec.ro
(Saeken, Hallst. Grabreld, p. 85); ccllo mai mari pene la 13 cm. inaltime, unele de
drothn de argintn (a1:1ia celle de la Mediasiu [Arnetl1, Gold u. Silbermonum. 98]),
Olpretn (Atch. fiir OPst. Gesch. XIII, 133) si Cerbel (Erdely Muzeum 1874,
18) --ca braciari. Se gasf'scu spirala cylindrice am:a, d'in ce in ce mai strimta spre
unu capeiaiu, cari prin lungimea loru de 3-6 cm., si prin imprejurarea co se incheia
la ambele estremitati cu spirale 6blr, elle nu pnteu servi ca bratiari (Vedi unu esemplarn la R. Fl6ris op. cit. fig. 86, ~eu Ia Goo3fl, op. cit. t:lb. IX, 10; altulu in Atlasulu volumului II d'in Archiiol. Ki\zlem.). Spirala de brPnzu ,de la Guteriti'a cu 20
inco>aitnri, m;;.i strmte !;pre capete (6g. 41), lung. 20 zoll., pare a fi fostu ua pod6ba
la capn, ~en la gfitu. (117)
Fig. 41.
Fig. 42.
www.cimec.ro
4GO
Pestes, cerculu Orastia), f11cutu d'in partea inferiora conica a unui moluscu fossilu ,
aveudu patru siruri de gaurice, in cari de siguru Hau puse petricele colorate (Vadi
desemnulu in Archaeologia Ertesito IV, p. 44, adi in museulu Clusiului). Asemenea,
perl'a cylindrica de sticla colorata 5 cm. Jung., de Ia Mojgrad, alt'a identica de la
Turdasiu ; perlele de sticla, porose cu diverse colori si cu linii ondulate d'in eollectiunea AssJciatiunei de sciintie naturale d'in Sibiu (fig. 43), si perlele de bronzu de
Ia Benefalva si de la Guteriti'a (fig .(4).
Fig.H.
Fig. 43.
Fig. 45.
17
Ecce localitatile uDde s'au gasitu obiecte metalice pPntru podoba :
In Transilvani'a :
a) obiecte de bronzu :
Tia!Ju, unu inelu impletitu, nnn obiectu necnnnoscutu totu de bror,zu.
Seleusiulu mare, unu inl'lu.
Scaunulr Orastia (Broos), unu caru
... de bron:.r.u, 25 torques frum6se 10-23 cm.
diametru, in Cabinetu lu impcrialu de antice d'in Vienn'a, 1mn altulu in museuln d'in
Clusiu.
Cerghielu micu, fibul!'.
www.cimec.ro
1l:il
www.cimec.ro
462
Crasua, c' re. Simlou, spirala du {la de drothu tari.', ce se termina cu unt! umbo gil.unosu de forma globulara.
Craciunelu (Karacsonfalva, C<'rc. Sibiu), fibnli:L ornata cu bumbi.
Marcasicu (Markaszek, cerc. Siwleu), d0ue iorques, dii:metru 4.5 si 5.5 ZiJll. 1
d'in drothuri de argintu implttito, cu caputaile iu forma de capu de sierpe.
Hduru, braeiara.
Mediesiu, doufl fibule, mai multe braciari, atarnatori 1 spiralo etc. (Catalog. d~s K.
Antikenk. 377, 79; Arneth, Gold-und Silbermonum. 98).
Mojgradu, doue fibule mari, una mai mica, unu lantiu cu unu inelu, lung. 70 cm.
Pociaga, doue fibule mari (Arneth, Gold-und Silbermon. (G. IX. S. Nr. 97) 1 unu
lantisioru.
Somcsiulu-caldu, imlu cu 9 rasteie, 3 lantinri.
Sidca-mica, fibul_a.
c) de auru:
Akisiu (Arkos, c-rc. Simleu), agruphu, diametru in htimo 6.3 cm.; in partea ingusta 5.2 cm., capetaile in forma dn discuri sapate cu linii ~pirsle.
Olpretu, vergda sucito d. inele cu eapataie ascutite, grrutate 85 Jucati.
Batdoeiv, 25 vtrige 1 co au sEnitu c moneda.
Bistritio, lantiu de verige ascutite la verfu.
Btmdorf, spI'tll('.
Tiufalu 1 discuri, lantiuri, etc.
Dt.:ju, colhnn.
Gherla (Szamos Ujvar), bucati do auru.
llfadarosiu-de- ampie (Me:t.O-Madaras, cerc. 1\luresiu-Osiorh~iu), verg, a.
Askilau (E~kiil cerculu Clusiu) , lantiu d'in sie:;e veriga in patru muchii ; tablitia
de auru, etc.
Gradistioro, hntin d'in 14 bucati.
Joaju dejosu. (Al-Gyogy, cerc. Alba-Julia), cercellu.
Guteriti'a, vergea de auru.
Benefalau, scnunulu Muresiu, giuvelle de auru.
Craciunelu, droth11 de auru.
Caho!z, veriga de auru, l 1l2 ducati greutato; drothu.
Sieica-mare, spirale.
Pa tosiu, cerc. Alba-J ulia. verig''
Grodistea, indu.
Podora, 2 verige.
Olostelicu (Olosztehk, crc. Odorh~iu), ioelu.
p,JJ, braei ara, 66.5 dncati greutate.
111. rcuren, at roatcn'.
Apuldu-mrHI', bra.:iaru, lan tin de 18-20 verig'l.
Sieica-mica, indu de d o1ln1.
www.cimec.ro
463
Sibertu, cercellu.
Siuma1.u, (Somaly, cerc. Simleu), unu lantiu grosu.
Simleu, agraphe.
Siom(alau, (('ere Muresin-Osiorheiu), drothu.
Totedi, cerr. Oras~ia, lantiu de auru d'in 14 verigf'.
Varfalau, hllcati mici de auru.
Vatiel11, 2 cercoi, unu ncu.
Vulnoiu, patru inele deschis~, 1.5-1 zoll
In Romania:
Cetatea de la Slonu, bTaciara do bronzu.
Cetatea Latiniloru, obiecte de bronzu.
Cetetea Nedatiloru, idem.
Zimnicea, idem de broozu; collieru de electrum sdrobitu; braciara de electrum,
cercelusiu, agrafu.
Vodctstra, fasia de auru nativu ; veriga-inelu de auru.
lR
Fig. 46
Terenn~'~
www.cimec.ro
464
Conturnulu muchiei este in de regula parallelu cu taisiulu ; la uuu genu ansa de seceri, respanditu in Transilvani'a, much\'a alcatuesce cu manerulu unu uvghiu dreptu,
care coprinde taisiulu cellu in forma de arcu. Esemplarcle de la Guteriti'a, in numeru de 70 bucati r.omplete (119), unele au unu carligu massivu, forte ascutitu pentru fixarea c6dei, iar altele, unu tocu, ca ua casma. Pre tabel. D, fig. Nr. 16 si 17
suntu dona seceri de bronzu afl.~te la Bardotiu ; alte typuri le da d. Gooss , op. cit
tab. X, Nr. 12-17 siR. Fl6ris, op. cit. Nr. 49 si 50.
Seceri de b:onzu s'a mai afta.tu in Transilvani'a, la : Seleusiulu mare, Bogata ,
Hendorfu (cerc. Sibiu), Kicrgea, Copotiu (cerc. Odorheiu), Mona, San-Mihaiu-djosu, Noulu (Ujfalu), Fizesiulu Gherlei, Sioarsiu, Siarpatocu (cerc. Sibiu), Sibertu,
Simleu, Topliti'a (6 seceri), Vi~kir (11 seceri) si Vordu (mai mult{).
Co~e.- C6se de bronzu se pastreadia in collectiunea Associatiunei de sciintie naturale d'in Sibiu, iaru de feru in a Gymnasiului d'in Bistriti'a. Ua c6sa de feru cu
tocu s'a afla tu la Petrisiu, (cerc. Bistriti'a ).
Dalte.- Dalta de brouzu massive, cu urechie seu cu tocu, 12 cm. lung., s'a atlatu
la Vulcanu (Wolkerdorf, cerc. Sibiu) [fig. 47] si la Guteriti'a (120).- Dalta gole
pre d'in intru cu tocu in care se intre ua c6da drepta, cu taisiulu !atu jum. zoll.
forte ascutitu si curbatu, proprii pentru facerea do dungi strmte in lemnu, Feu de
scobituri provinu de la Guteriti'a (6g. 48 si 49). La un'a manerulu se intarea printr'unu inelu; la cea-alta prin urechi (t6rte) de amendoue partilE'.
Fig. 48.
Fig. 49.
Fig. 47.
www.cimec.ro
b~oozu,
46~
pentru maneru 6bla si cu t6rte late incongiurandu c6d'a , identicu cu unu esemplaru
de la Hallstadt (121) s'a aflatu la Guteriti'a, (tabel. G, fig. Nr. 21), si este propriu
pentru a face gauri adunci si a sc6te bolovani mari de petra seu de sare.
Ciocanu de form'a unui celtu, gasitu la Noulu (Ujfa.lu, cerc. Sibiu), si pastrata in
collectiunea Gymnasiului d'in Sighisior'a, se represeuta pre tabdl. D, fig. 10; altt>le
mai mari de form'a palstabului cu tocu s'a afl~tu la Gu~teriti'a (5g. 50 si 51).
Fig. 50.
:Fig. 51.
19
4. Vase de brouzu
Frumo :ulu ciub::ru de broo;~u roprodusu pre tab. G. N r. 1 , provine de la Hayduin puszLa Szent-Gyi)rgy (Ungari'a), unde s'a descoperitu ua data cu ua
caldare, ua cupa, ua casca si 27 sabiL Ellu consta d'm doue foi, iar ornawentatiuoea,
d'in cote doue siruri de convexitati infasiorandu partea cea mai umflata a vasului,
intre ca1e. de amendoue partile, este-unu cereu cu ctnLrulu scosu afara ca unu umbo.
B3zormeny
www.cimec.ro
466
nururi do perle fint-, lucrate in relievu, insociescu ornameDtatiur.ea si. celle patru
perechi de lebede puse faci a in faci1.1, (d'in elle se ve du numai cpetinile si guturi!f ),
care umplu campulu liberu dintre celle doue briuri. lVIanusiele suntu batute pre pantecele vasului cu tinte turtitt>.- Fragmente de vase asemenea acestui'a !'a aflatu la
Guteriti'a (123), la Hallstadt, in Elveti'a Irland'a si Schleswig: (124)
Aprope de Cerbellu (cerc. Orasti'a) s'a desgropatu unu urcioru de bronzu fora manusi a, 22--23 cm. nalt , si 12-13 cm. diametrulu cellu mai mart>, cu 491 drnari
ai familieloru romane, nici-unuln nefiindu posterioru lui Iuliu Ce3ar; si nu departe
de acolo, la doue ore spre sudvestu de Hunedoar'a., ua (a-na mare acarei maousie se
r6te vede pre tab. G, Nr. 2 a si 2 b. Atatu ochii capului de leu- de ua forma atatu
de archaistica - de pe manusia, catu si unghiulu-gurei, asemene& si ochii si gur'a
cdloru doui delphini, cum si foai'a de palmeta dintre delphini, suntu lucrate in argintu si aplicatP. (Despre asemenarea canei cu altele aflate la Herculanum , cum si
cu unPle vase etrusce d'in Italia, vedi mai departt>).
Caldari de tinichea subtire de bronzu, pucinu umflate josu, si adesea cu unu umbo,
avendu un'a seu douo manusie, si fiindu diferitu gravate pe pantece si la margini,
s'a aflatu in Ungui'a la Galya-Volyf'f (Arch. Ert. III, 88), Kis-"\\irda (A. E. V. 19),
Haydu-llszormeny, (ap. Gooss. op. cit. tab. XI Nr. 8), Teteny langa Dunare, iar in
Transilvani'a la Dupllsdorf (numai doue manusi resucite) si Bardotiu, doue caldari,
d'in cari un'a s'a reprodusu rre tabell'a G, Nr. 14. Ea are unu diametru de 11", aduocimo de 4", iar pre margini por ta urmatorea ornamentatiune (fig. 52); pe candu
ua alta caldarP, mai mica, dF<sgropata in acelal!iu timpu si locu cu ace3t'a (9" diametru, adilncime 5") are boldnrile d'in fig. 53. Technic'a ambeloru amintesce in
multe obiecte de la Hallstadt.
'~~~
~~~~~'''~~~'\"~~~,
Fig. 52,
<t> '0
- c~;j
ouuooo'ooooooo o o oo
ooo0000':)QU000 O O tl
tD!)I!)C
'sl(i')@O
ouoocooo~~uoooooouoooo
oooooooooooooooaooooQ~
:C~i..\ill,Olftb~~'0\1\~~~~-':'->
~-
__-::::--___:__-~=----::..~.-~;_-~~~--..::....:~-..:..--
-----
--"'==-
Fig. 53.
(123) Idem, op. cit., l' 22.- Gooss, op. cit. Jl. 49S.
( 121) Lludeuschmidt, lleidn. Alterthlim., III baml, 1 hoft, p. 9. fig. 1, ciubaru de la Sicm
in Schleswig.
www.cimec.ro
467
Cupele de bronzu si de arama variadia in diametru de la 11-17 cm., iar in inaltime 5-8 cm., si suntu turnate dintr'ua singura bucata, unde fiindu lustruite, ornate simplu cu eate-va sira de perle, iar alt~>le cu muchii. S'a gasitu esemplare la
Ungurasiu (llaJvnyos- Vallya, cerc. Dt>ju) [ ved i Arch. Koz. II. 253] , Marcasicu
(Marka zek, cerc. Simh1U), cupa 21/" nalta, si circa 5" lata 1 in Transilvaui'a; iar
in Ungari'a la lladacska (13 cm. diamrtru, 7.5 rm. inaltime, ap. Kep. Atlas VIH. 36)
si Ia HayduBii3zormeny, d'in cari dona s'a reproclusu pil tab. G, Nr. 9 (13.5 cm.
diametru, in museulu nationalu d'in Ptstha) si Nr. 10 (13.2 cm. diametru, de la.
Madacska).
D'in Comitatulu Biharei provinn ac-:lle cnpe de tinith~a de auru cu manusiE', lustruite si mpodobite cu sapatmi, ce se pastreadiu la Vienn'a in Cabinetulu imperiala de antice.
Iu fine mentionamu frumos~ulu ~asu t1.rnatu in aromfl cu trei picio1e si doue manusi', ce s';~. gasitu la Cotle:;. (l~eket . halom, Zeiden, cerr. Brasiovu) pe parlea muntelui despre Zemesci, 11" n:tlt., 8" latimra cea mai mare a pantr~celui, in greutate
de 81/4 pfunduri, reprodusu pe tabel. M. Nr. 3. si pastratu in coll('ctiunea gymnasin
lui d'in Brasiovu. (Vedi si mai la volle). Asemenea si talere de bronzu pucinu adunci si cn margini latE', ce s'a ~flatn in Transilvrmi'a (Vedi Gooss op. cit., p. 499
d,ospre doue talere gasite de UIJU romanu) si in Ungari'a (la )Jagac~, Meh. Ki.iz. Il
309, si Csernai han~ag, Muz. Jpgyzk. 1856).
20
5. Obiecte de natura sacmle, amulete, symbolc si producte alle artei.
P1iutre o!Jiectele ce paru a fi appa.rtinutu ctrltului religiosu, seu a fi fostu in vreua legatura cu conceptiunile rrligiose nlle poporeloru Dac:ei, mPrita a so numfl'.
mai anteiu de toto : bossinulu seu vasulu de bronzu 11re rUtt?, d'in Cabinetulu de antice d'in Vienn'a, gasitu la Orasti'a (Szszvaros, Broos) in Transilvani'a, si reprodusu
pre tab. G. Nr. 4. Este unu caru de bronzu pe patru rote cu eate patru spitiP, avendu
unu vasu cu capacu d'in inttcgu turnatu. Celle patru capetaie alle dricului carului,
prelungite d'asupra osieloru suntu mai susu incovoiato si incoronate cu bucati in
forma de capu do paseri ; de vasu si de capar;u se tinu asemenea eate patru bucati in
forma do capu do pasere, asia co d'in acelesi directiuni avemu, cote patru r,apete de
pasaer: de fonu forL gros~c)lana rsite d'in vasu, d'in capacu si d'in tlriculu l!arului,
resta totu 12 hw<tti, rl'in cari u se vedn illainte, si 6 inderatu : Inaltimea carului
intrq:;!! (ste 0.7 cm., ,., v.;sJlui 7.25 cm., i;;r lungimea obiectului 113 cm. (Vedi Sack~n und Kenner, Catalog .lfs Miinz. pnJ. Aniikenkab. Nr. 205). A:osiu vasu, de o
rigine orientale, pare a li fostu unu vasu fuma~oriu, analogu acelloru ce so lllt:nlior:Eudla in templlllu lui Salemonn. Pene acnm ~>'a aftatu in rfgiunea L1 nJrdu de Alpi
anco alte diece asE>menea basinuri, d'iu 'ari doue in Anstri'a. (Vtdi dtJ,,pre celle JA la
www.cimec.ro
4b8
J udenburg si Radk'3sburg in Styri'a, Mittheilungtln des hist. Vere ins fUr St Jiermad.:
Fig. 55.
Fig. 54.
Fig. 56.
Ca amulete potu fi considerate toporasil'le ceHe mici si alte corpuri ue bronzu (cum
s'a afiatu la Pilinu), diuti gauriti de mistretiu (de es. cei de la Gambo, Kep. Atlas,
II 108), cum si trunchi de bronzu cu forma semilunara, cum s'a allatu la Kis-'l'erenne (Kep. Atlas XXII. 132, 153), si cari amintescu pene la unu punctu idolii
semi-lunari de pamentu d'in locuintile lacustra (fig. 57, idolu de la Ebersberg cantonulu Zurich jum. marime).
Fig. 57.
www.cimec.ro
469
21
6. Representatiunea fi!Jumta a animale/om si a omului.
Fig. 59.
Fig. i:i8.
3. Caisiori tumati in bronzu, mai multu seu mai pucinu schidoli, se gasesct.: adesea in Daci' a (127), une-ori chiar caisiori-indouiti asemenea cellui de la Yir (128).
Museulu d'in Clusiu poseda unu fru cu representatiunea de iepE~ , mlli:i si doua lebedt>.
4. Balauri de bronzu de unu typu forte archa~cu , facuti d'in bronzu invertitu io
spirale, cu lnngirue aproximativa 4.5 cm., 11i imbracati cu tinichea de auru forte subtire si aplicata cu precisinne, se potu vede pre tabell'a G, Nr. 7 si 8 (gasiti lll Pilin;
unu altulu s'a aflatu in Comitatulu Neutra in Ungari'a).
(127) D-In Bolliacu, Tromp. Carpat. Kr. 936 d'in 1871, dice: Cine a facutu ua catu de
mica collectiune de obiecte antice gasite in Daci'a ;;i in acea col\eetiune sa nu fie si cati-va caisiori
care mai schidolu de catu altulu si in diferite dimensiuni? Sa se ob,erve in museulu nostru,
pentrn co numai eu am datu cati-va si mai amu aHi atatia in rollectiunea mea. - Asem~ni
caisiori aflati la Kaschau vedi Arch. Kozl. VII. 26.
(128) rch. fur Kundc oesteiT. Gesch. XXXI!!. 60. - G~oss, op. cit. tab. XII fig. 7,
www.cimec.ro
470
Catn pentru cocosii de br,:rzu (t,Jb. l\I 13 a 13 b), pe c~li d-lu Bolliacu i creda
Yeniti in Daci'a cu cPltiberianii (129), mullu timpu inaintra Romaniloru, nu-i mentionamu aci, de 6r-ce se scie positivu
ca asemeni coeosi ne 'ntempina pretutindf ni unde
q
s'a intinsu dominatiunea romana, SPrvindu capetele de COCOSU n bronzu ca iosemnii
militare, cum s'a gasi tu de mai multe ori prin ruinele si mormenturile romane. (130)
D'in figurile de animalo lucrat!! in relit>vu pe tinichea de bronzu , Eeu cn aculu,
indicamu : capre, callu armasaru, ursu, cane si cerbu (Gooss op. cit. tab. XII. 9) ailemenE'a si vaca, mistretiu, caprioro, cerbi, cani si (ai facuti d'in pamentu cu mare
nedibaciP, si car; se afla adesl'a si in tierrile nostre (Gooss op. cit. tab. XII, 4 si 5.Arch. Ert. III 127. - Arch. Kuz. VIII, 23. Ca tai. gener. allu congr. YIII prrhist.
p. 118 S!'q.)
Pentru representatiunra figurei umane avemu unu E>semplu de totu interesulu pre
fragmenlulu unui briu de placa de argintu (vedi stamp'a aci alaturata fig. 60) , ca
s'a aflatu la Cioara (Also-C~ora, cerc. Orastia) in Transilv&ni'a, impreuna cu ua.multima alte obiecte de argintu. Pre ua bucata inalta de 15.7 cm., lata 13.1 cm., se
vedu doue figuri de usboinici esite in relif'vu, d'in cari un' a este numai pre jumehte
conservata. Conturuele principale suntu trase prin cercuri punctatt>, partile int~>rne,
gur'a si ochii prin linii sapute, iH parulu prin cuie, ca nisce c~mei d" amrhitratrn;
in giurulu capului se afla ua. cor6na de pellt~. Campulu acestoru figuri est~ rlinn d
grupe de eate troi cercuri neregulatn imprastiate, intre cari suntu sapato clare in
forma de foi cu c6da. Costumulu pers6neloru consta d'in urmatort'le : L1 gutu, aparatore mctallira; pre tiarulu dreptu si pre buricu eate unu discu- chipniu primitiva pentru apararfa peptl1lui, inainte de intrtbuintiarfa rJatoiPJOrU-; la mijlOCl',
cingetore ornata, iar peste pe~tu borduri in forma de esiarpf', de cari atnna, la ua
figura ua sabie, la cea-alta ua clapa. Abri borduri se vedu si la umere si de;;chirlietnr'a maneceloru, cum si la glesne. Nadragii cei largi si opincile legate pre picioru,
amintrscu figurile dace de pre Column'a lui Traianu, pr. cum man'a stangJ. ridicata
d'asnpra capului, si positiuma ce are piciorulu d'in stang'a, indica pre unu ornn. ce
aru vrea sa j6ce, si rechiama figurile asemenea do pr brindlr de la HaiLtadt. (131)
(. Originea bronzului si a lntlustrhi metalhrgicc iu Uad'u
22
Originea bronzului si a
iodu~triei
(129) Tromp. CMpat. Nr, 93G d'iu 1371 : F.ste anso unu altu iucru si mai caracterist:cu
gallicu, care n'a pututn veni in Daci'a de ca tu cu Ccltiberiani!; ~ste rocosinln gallicu care se
gasesce de bronzu forte dcsu irr-Daci'a. Am trei in collectiunea mea de diferite dimensiuni.
1RO; L. li. ,J,IHe!P~, wr Geschiclrte cles Haushuhns, in Zoologischer Gartcn 1873 p 5.5-63,
88-97. 130 13S.
(131) Sacken, Hallst. Grabfdd, trlf. XI U. - De>pr<J or:ginca de
metallicn vedi mai la valk
www.cimec.ro
fabr:c~tinno
a acestui brau
\j ~~~~~~a~;
f ~- o \
r'
(
1 ~~-..
.1
;1
t..
www.cimec.ro
471
23
Cei pentru originea orientalt~ a bronzului, c Thnmson, Worsaae, Schreiber, Tr<yon,
Franks, v. Sacken, Le Hoo , Hildebrar.d, invoca in sprijinulu theoriei loru urmatorele argumente :
1. Obiectele de bronzu descoperite intr'unu asia mare numeru si in asia multe localitati nu puteu fi importate, ci trebue sa admitemu co erau facute chiaru in
tiana;
2. Dtl si bronzurile d'in diferite tierri presenta uniformitate in typulu principalu,
totusi elle au deosebiri local~ forte pronunciate atatu in forma, catu mai cu sema in
ornamentatinne, fie-care tiarra impa.rtesindu unt-lJ p:ntiet.laritati ch!!ractrristiPe,
constante, si fiindu in imprPjurari, cari la altele lipoescu ;
3. Este fora analogie casnlu c unn poporu sa'si indcstulledie t6te trebuinticle
sdle in arma si unelte numai d'in streinatate; mai cu sema d1ndu acellu poporu se
pricepP.a in esploatatiunea mineloru~ in estractiunea metalului, elin aru fi fostu in
stare sa lucredie macaru uneltele pentru trrbuintiel1:1 dilnicc, si pentru mine;
4. Anticitatile bronzului d'in Europ'a centrale an unu charactrru specifiru, anume
in ornamente, ceva primitivu, semi-barbaru, ua lipsa de stylu, ce nu ne intempina la
unu poporu care se afla in possessiunea unui stylu artiRticu perfectionatu;
5. Urme de numer6se fonderii cu rude nelucr&te de m~:>talu puru, de arama si ccsitoru, typaruri s~u calapoduri, modele, obiecte de fonderie neterminate, altE:le cu aceiasi t~chnica reparate, ha,rburi de ulcde pentru topitu, de graphita, arama, sgure
si bronzu topilu, t6te acestea probeadia fabricatiunea locale a unelteloru metallice (132);
6. Chiaru aliagiulu bronzului vorbesce pentru ac~:st'a, analys'a chimica a obiecteloru d'in mai multe locuri (in Elveti'a apnsena si la Hallstadt) constatandu amesteculu
nickelului si cobaltului (153), asia cum se ofb in acioai'a d'in pr~jma localitatiloru (134) ;
(132) Dr. Eduard v. Sackeo, Ueber die vorchristlichen Oulturepochen Mittelwropa's, Wien,
1865 p. 77.- Idem, Leitfaden zur Kunde des Heidnischen Alterthumes, Wien, 1865 p. 134 seq.
(133) Schrotter, Sitzungsber. d. hist.-phil. CI. d. kais. Akademie d. Wiss XXXVII, p. 179.Wocel, ibid. XI, p. 723; XVI, p. 169. (Vedi nota 131 in pagina urmatore).
www.cimec.ro
472
(135) H. J.e Hoo. L'homme fossile en :J:u1"ope, son industrir, ses moeur.~. ses a'Ul'1'es d'art,
www.cimec.ro
473
d~ja in patri'a sea primitiva scia sa lucredie a.cestu metalu, si care, gratia superioritatii armeloru selle , suppuse cu nlesnire pre 6menii d'in epoc'a de petra , aduse
cu densulu uneltele de bronzu, si lo respandi in nou'a lui patrit'. Acestu poporu anso,
ce vine in Europ'a ca invingetoru si ca magistru, n'ar fi alt1;lu de cotu unu poporu
d'in famili'a Indo-germaniloru, care deja in patri'a sea asi11tica cnnnoscea bronzulu,
anume Celtii. (139)
21
www.cimec.ro
31
474
www.cimec.ro
475
loculu aftarii d'in intemphre alin unoru unelte mi:~catore. Precum unu geologu nu
p6te stabili esi~tenti'a unui depositn de carbuni fora a :irrett:i mai anteiu in ce re!atiuni se gasescn tHrenurile servindu dreptu regula alle rPgiunei; precum unu ethnologu, afHt~Hiu arme de focn la niscJ triburi ~elbatece, nu conchide, de la acestu singnru fap! u allu possessi noei loru, co fltmtn si fabrica te acolo, totu asia de puci nu
u'aru trebui sa se lase la ua parte atatu de completu, totalitatea starii culturale conditionata si tinuta in locu prin rapporturi geographice si climatice, a poporeloru de
d'inc6ce de Alpi. Bronzurilr cari se gasescu la acestia suntu de ua fabricatiune asia
de perfecta in forma si technica, in catu dupo intregulu Jorn caracteru nu potn fi
altu-feliu socotite de cotu ca nistA producte allo unei industrii forte dfsvoltate, si c
artic<,Je de commf'rciu importate, anume d'in sudu, d'in tierrile maritime alle Mediterranei, mai ca sema d'in Jtall'a, cu rare nordulu era in mai dese communicatiuni,
de cotu cu Orientulu prin tirrrilo de la 1\Iarea-r.egra. Incercari cu totulu primitive de
imitatiune, niste obiecte imperft:cte de fabricatiune locale, nn potu prin nimicu justifica admiterea unei culturi nordice a bronzului.
Mai pucinu anco urmele de fonderii cu bucati nalucrate de metalu, typarurile,
sgurc~le gu-aite in diferite tierri, si cari continu fern, plumbu, nikel si cobaltu, elementele togmai alle bronzului d'in rPgiunea Dnnarii , caci aseme:1i bucati de bronzu Re
puteu pre bine stringe pentru a st1 utilisa de industri'a straina, cum de esemplu, de
cotre indnstri'a etrusca, care ':li cumperi d'in dte.Jt'a si d'in stang'a ou numai ziuku
si arama, dera cu deosebire buc<:~ti nelncrate da bron1.u (ae J collectaneum), cari se
topiau pentru fdcilitarca transportului in barrf'. Aceste barre, ce se gasescu adesea
si in Uogan'a si Traosilvaoi';~, continu ua cu1titate f>rto mica de cositoru, d'in
causa co se seir, dupo cum a observatu celebrulu chimistn Wibel, co prin topirPa
barreloru de bron1.u cositorulu diutr'enselo dtwine d'in ce in ce mai pucinu, perdienduse de la 30 pene la 12, ba chiaru pEne Ll 5 procentu.
Argumeotulu mai departe ce se invoca de partisanii theoriei despre productiunea
indigena, anume characterulu cellu barbaru allu uuoru obiectP, mai cu seama in rt1pnsenlatiunfa figuriloru de animale si d'in omu, nu este mai valabilu, pentru co,
chiaru la acelle obiecte fvrm'a rste asia de ngulata, turnatori'a asia de completa,
ammesteculu rn1terialului atatu de uniformu, poleial'a si lustruial'a atatu de d1 svoltate, cum nu se p6te gasi de catu la prodnctele und industrii de vechia traditiune,
si a unei fabrice cu activitate neintrerupta; si d~co lang11 tecbnic'a completa se observa unu felin de barbarisare in dr!:emr:u si in producerea formei, acest'a probfadia si mai multu co av< mu inainte-ne niste obiecte alle industriei etrusce, care, se
scie co, dupo ce multu timpu imilassc stylu mustreloru orir>utale si grecesci, decadiuse intr'unu felin de selbatacire>, ce sP rccunn6sce in numn6se producte d'in eroc'a
ultima a vietii ei culturali>, cumsuntu eelle de la 1\Iarza botto, Villanova si d'in
tierrilc dunareni'.
Opiniunea acelloru cari admitn ro Grecii si Etruscii au fostu lll<mai maestrii ai
poporrlorn nordului, si co acestea imit.andu-i au lljnnsu cn timJ>Uln la perft'ctiunea
www.cimec.ro
476
arnieloru, carE'loru, vaseloru si podobeloru de bronzu, a caroru technica fina ne minunea<iia pene asta-di, are~ta opiniune, nu Este mai multu fundata. Ea presuppune
ro vechii locuitori ai tierriloru de d'inc6ce do Alpi si ai tierriloru dunarene se gasen
in timpulu importarii productinnilorn streine d~ja pre trept'a oceea a perfectiunei
technice, care o facea possibih1 imitatinn~a formeloru importate, faptu ce este in
contradictinne cu istori'a, cn dEscoperirile (~sia de Psempln rhipulu grosolanu, cu care
sun tu reparate pretiosele vasa d'in mormcnturile de la Hall~tad t, intr'ua tiarra care,
relativu vorbindu, era forte civilisata), si cu esperienti'J., caci, mai anteiu, se scil'
catu de pucina influentia esersa rapportulu cornmPrcialu a~upra culturei poporelorn;
apoi, mttallurgi'a nordica abia dupo ce a int~ atu in mosccnina culturfli romane, si
antein in evulu-mediu, a devenitu capabile sa attinga acelle trepte allo abilitatii
omnilaterale, care se recunosce in ori-ce unelta romana de bronzu si de feru, ca traditiunea unei culturi de mai multe mii de anni.
Mai remare opiniunE>a despre intrcducfrea bronzului in Enrop'a de cotre Celti, cpioiune pre care d. Lindenschmidt o numesce unu circulus vitiosu.~, dupo care mai
anteiu se statuiadia, pre temeiulu unelteloru de bronzu ga.site in tiarra, ua populatiune
pimiliva celta, care la rendulu ci trebue iarasi se probedio originea ceHica a
nndteloru de bronw. Ansa invasiunile poporelorn numai in casuri forte rari s'au
vediutu insocite de respandirea culturei; chiaru nsemnarea emigr&tiunei iudo-germanice in raprortu cu bronzulu si cu cestiunea: cari semintii seu grupe de sE>mintii
trebuescu socotite eli valuri purt.atore de bronzu alle culturei si alle pvporeloru aricfl, - va remanea atat'a timpu nedecisa, pene candu si filolognlu va putea sa ofere
ceva mai mnHu de ca tu pretentiuni contradicotoro despre esplicatiunea sskr. ayas,
deco este bronzu Eeu feru.
Deci, conchide invetiatulu archeologu, nu gasimu nicairri unu puntu de reazamu
pentru admittrca unei culturi nordice a bronzului; si deco bro! zurile sun tu considerate ca producte indigene, se atri bue atunci VE>rstei copila resei a poporului, maturitatea f'Sperientiei tethnicr, se statutadia ua csceptiuno cu totulu de nrconcrpntu in
procesulu civilisatiunei, care aru sta in cdle mai isbitore contradictiuni cu lr gle naturale alle vietii roport:loru. (14 7)
26
Ua thforie noua anso sustinuta in cdle patru d'in urma congresuri prehi~torico
de cotre mai multi arch: ologi ca: Worsaae (148) Dfsor (149), Gozzadini (150), Con(!47) Mai vedi p~ntru acesta theoria C. L Wlbetg, in Archiv fiit Anthropologie 1870 p. 10.Hermann Genthe, Ueb1r den etruskischen Tauschhandel nach dem Korden. Frankfurt a. li. 1874.
- Das Ausland, Stott~art 1819 Nr. 12 .. Die Bro21ze ~c Alterthiime, des enropiiischen Ostens,
p. 235.
www.cimec.ro
47i
nestabile (151), R!rtrand (152) etc., atribue verat'a bronzului d'in nordulu Europei
unui curreotu seu unei civilisatiuni directu orientalr, trausplantate in Europ'a occidentale prin vallea Dunarii, fora a fi traversatu nici Greci'a, nici Etruri'a, si care se
regasesce in tierrile transalpine, in ltali'a superi6ra, precedeodu infiuentioi hellenice
si etrusct:~.
D-lu Al. Bertrand, directorulu museului de la St. Germain, cauta focarulu acPstui
currentu in Caucasu si in tierrile d'inprejuru, cu deosebire in Colcbidea si in betren'a
Chaldea, - tiermurile orientale si septentrionale alle Marei-negre, muntii Thraciei,
costel13 orientale si meridionale alle marei Caspice, Armeni'a de susu fiindu ultimele
statiuni spre Europ'a alle civilisatinnei bronzului, in drumulu iei d'in orientu spre
occidentu. D-lui crede co aproximativu intre 20-16 seculu a. Chr., 6re-cal'i triburi
heroice d'in verst'a de bronzu, silite a parasi Caucasulu s'au suitu pncinu eate puciou
pene in climele aspre unde se gasescu in mare abundentia armele de bronzu (153),
si co civilisatiunea, plecandu d'in centrulu communu allu Caucasului, urma prin vallea Dniprului si a Dunarei, de ua parte callea spre Danemarc'a si Suedi's, de alta
parte, !:lallea spre Ungari'a, durendu in acellasiu timpu acelle frum6se sabii de bronzu
in form'a foii de salcia, in Ungari'a, in Alpi, Elveti'a, Itali'a de susu, in Franci'a,
Meklemburg, Danemarc'a, Suadi'a, Angli'a si Irland'a.
Bronznrile Suediei si Ungariei aru represcnt dera desvoltarea separata a unei aceleiasi industrii venita d'intr'unu centru commttnu. Pentru aflarea acestui centru
communu, d. B~rtrand argumenteadia. astu-feliu : Broozulu are ua origine orientale;
anso unde s'a asiediatu densulu apoi, c sa radiedie de acolo asupra Europei intregi?
A cauta astu focaru in Greci'a este unu anachronismu; Greci'a, apoi, nu e ua tiarra
mctallurgica, si influenti'a. ei n'a petrunsu in Galli'a mai de locu, abia intindienduse pene in Narbones'a.- In Siberi'a? -Nu e nici macaru de ganditu.- In Etruri'a, aru fi mai rationabilu ; anso ca Thyrrheniaoii - Etrusci sa fi intinsu commerciulu loru, cam cinci seu siese secule antea erei o6stre, de la Alpi pene la. Oceanu si
la Baltic'a, sa fi condusu corabiile loru pene in tierrile scandinave si pene in centrulu
diverseloru tierri unde Etruscii aveu comptuare, si sa fi respanditu pene in fundulu
tierriloru celloru mai departata nu numai armele loru, dera si giuvellele si uneltele
casnice, totu-d'a-un'a cu gr!'utRte de impusu pre callea commerciale la. populatiuni
semi-barbare, este unu faptu pre extraordinaru, neverisimile chiaru. Apoi, intre anticitatile etrusce hellenisate si romnisate, si intre anticitatile danese, irlandese, litvane, cPlle d'in vallea Dun11.rii, d'in Croati's, Ungari'a, Rheti'a si chiaru Istri'a, nu
e nici-unu rapportu, asia. co influenti'a etrusca in locu de a fi crescutu s'aru fi micsioratu cu timpulu pentru a dispare togmai in momentulu candu rapporturi mai regulate intre nordulu si miadia-di allu Alpilo~u erau stabilite. Poporulu etruscu n'ar
fi pututu, cu ua arte pre ua trepta forte nedesvoltata, se eserse ua iofluentia puter(151) Sovra due dischi in bronz>o antico-italici del m1tseo di Perugia, Torino 1874.
( 152) Archcologie Celtique et Gauloise, Paris 1876.
(153) Musculu d'in Copenhag'a posseda adi peste 700 sabii de bronzu, 290 aflate numai in Suedi!a
www.cimec.ro
478
nica prin exportulu productiuniloru s~le a1tistice in Nordu, pe candu mai tardiu, cu
ua cultur'a si arte cu multu mai inaintatr, gracia lfgaturilotu Sflle cu Asi'a-mica si
cu Greci'a, P.llu sa fi incetatu aprope ori-ce inflnentia. (154)
Unulu d'in marele argumente alle partisaniloru thesei rhenico- seu grcco-thyrrhiane consista in perfectiunra unoru bronzuri aflate in statiunile lacustra , cari
bronzuri, fiindu co nu puteu fi fabrirate acolo, trebue sa fi fostu aduse d'in focarulu
civilisatiunei basinului mediterrancu, de la Sidon, Tyr, Cypru, Adria, Populoni'a seu
Marsilia. Anso, dice d. Bertrand, mai erau si alte puncte de civilisatiune afara de
Greci'a si de Etruri'a. Erau tierrile Caucasului, unde Strabon (XII. p. 549) indica
c unulu d'in centrurile metallurgice celle mai vechi, - tiarr'a Chalybiloru , alle
careia mine de argin~u erau r~numite anco d'in timpulu lui Homeru (Il. II, 856).
Ezechiel (XXVII, 13), 600 a. I. Chr., dice co Tubalu si Mosochu, doua tierri d'in
Caucasu, trimiteu in timpulu seu Ia Tyru vase de acioaiP, productulu industriei loru.
Calle~ cea mai scurta, mai naturale d'in tiarr'a Chalybiloru seu a muatiloru Phrygiei.
fie la marginile Balticei, fie la p6lele Alpiioru, este vallea Dunarii pre de ua partP,
vallra Dniprului si a Vistulei pre de alt'a.
Dero ceea-ce demonstra mai multu, dupo partisanii acestei theorii, civilisatiunea
primei verste a metaleloru in Europ'a printr'ua influantia orientale directa si primitiva, este homogenitatea bronzuriloru antice d'in tierrile occidentale si septmtrionale : ornamente si giuvelle de acelasiu caracteru, s'aru pute dice de aceiasi fabrica, arme offensive si defensive, obiecte d'in hamutulu caiJoro, si altele, gasite in
puncturi estreme alle Europei- alle caroru raporturi reciproce nu ne suntu revdate
de istorie-, se asemana asia de multu_intre dtnselr, in catu este impossibilu a 11u
recunnosce co reproducu typuri origirale commuue, conservata multu timpu fora
nici-ua alteratiune. D-lu Bertrand (155) citeadia anume scuturile, sabiilP, zabalele
de calu si unele braciari de bronzu, cum de esemplu cea aflata intr'ua moTila d'in
vallea Dniprului la Boryzov (fig. 61) langa Minsk, arr6po identica cu altele d'in stLtiunile lacustrf' alle Elvetiei (fig. 62, statiunea Mroringen). Acesta uniformitate dis-
(154) A. Conze, Zur Gescltichte dcr An(unge G1'iechischer Kunst, Wien 1873, p. ::11.
(55) Op. cit., p. XVl, fig. 81, 83, 82; pag.
198, 221, 287.
www.cimec.ro
479
parll numai tardiu, fac!mdu locu varietatiloru locale d'ln ce n ce mai smtitore : in
lucru, in alliagiu si in ornamentatiune.
Artea de a lucr bronzulu prin fusiune, artea de a turna bucatile, este in basinulu
Mt diterranei, dupo marturisirea unanima a autoriloru greci si latini, ua arta relativu
recenta ; la inceputu se lucr bronzulu cu ciocanulu, si pentru impreunarea diverselant parti alle obiacteloru mai mari se intrebuintia procedeulu prin tintuire, pre
candu in uordu se intrebuintia procedeulu prin fusiune. (156)
27
Dur.o cum se vede d'in acesta espunere, pentru fie-care theorie avemu argumente
si contra-argumente, probe aparente si hesitntiune. Fie-care opiniune, sustinuta de
mari autoritati, merita consideratiunea cea mai seri6sa, si multe d'in argumentele
aduse trebuescu studiate cu de-amerunLulu inainte de a fi apreciate dupo adevernt'a
loru Vi116re. Ua solutiune definitiva a cestiunei anco nu s'a datu. Ori-care aru ti
anso solutiunea, ea intr'atllt'a numai atinge anticitatile de bronzu aflate in Daci'a,
pro cat u timpu acestea o voru confirmit ; caci verst'a bronzului, c si a pe trei, nu se
potu aplica apriori la intregulu tierriloru europene, mai pucinu anco la ua tiarra particulara.
Anso eate dificultati nu-su legate de clasificarea ethnica si chronologica a monumcnteloru antice d'in Daci'a, aci unde populatiunea s'a primt>nitu de mai multe ori,
rase si civilisatiuni diferite s'au scursu si s'au amestecatu in cursulu vecuriloru?
Fora descoperiri bine constatate, si fora ua comparatiune intinsa, cum s'aru pute recunn65ce ceea-ce appartine siguru, seu c~llu pucinu probabilu, unei epoce seu unei
natiuni determinate? ce este unu productu indigeuu, si ce se dtHoreadia importului,
care clasa de monumente appartine epocei romane, si care epocei preromane P Si apoi,
asta epoca pre-romaoa in cote alte periode nu trebue impartita? caci de siguru, nu
t6te monumentele ce n'apartinu epoct>i romne suntu dace, precum nu Dacii numai
au fostu singurii locuitori ai acestoru tierri inaintea Romaniloru.
De aceea ua judecata generale nu se p6te d asupra tuturoru monumenteloru luato
in blocu, ci urmeadia sa se studiedie fie-care cathegorie in parte, si sa. se compare
dupo forma si technica cu productele d'in tierrile vecine si d'in tierrile culturale.
Pentru acesta anso se cere ua lunga t>sperientia, posseda1 ea unei litteraturi costisit6ro si ntinse, na cercetare attentiva a collectiuniloru si museeloru d'in Europ'a, si,
mai pre susu de t6te, ua judecata sigura, si unu gustu allesu, conditiuni grele de insusitu si de indeplinitu.
Cu restrinsele mijloce de cari dispunemu sa incerdtmu totusi a esamina caroru currente se datoreadia diversele monum~nte ali~ civilisatiunei preromne in Daci'a.
( 156) Herodotu, Pliniu cellu betra.nu si Pa.usa.nias despre Cypselus, co a fa.bricatu (in secolul o VII
a. I. Chr.) anco cu ciocanulu statu'a lui Jupiter ce o oferi la Olympi'a. Faimos'a se& lada era lucrata. in acelasiu chipu (Elid. c. XVII-XX).
www.cimec.ro
480
28
Fig. 63.
(157) In Romani'a pene acumu s'au allatu pre pucine obiecte antice do llletalu d'in period'a prel'omana. Obiecte de bronzu s'au gasitu, pe catu scimu, numai la Cetatea Latiniloru (Bolliacu, Escul'siune archeologica d'in annulu 1869, p. 57), la Nedati (unu feru de plugu de bronzu, ua secera,
Tromp. Carpat. Nr. 846), la cetatea de la Slonu (ua braciara, Trompetta Carpatiloru Nr. 939), la
Islazu (marginea intreg&. a nnui vasu de bl'onzu, Tromp. Carpat., Nr. 10l:l5), si la Crasani (maneru de ua arma in bronzu, 1romp. Carpat., Nr. 860). In collectiunea. d-lui Bolliacu, a. d-lui Papazoglu, precum si in collectiunea Statului d'in museulu natioMlu d'in Bucurcsci trebue sa figuredie unu ore-care numeru de bronzuri gasite in Romani'a. Amintimu anco doue manere de spada
de bronzu in form'a de pasere rapitore cn cioculu incovoiatu, de provenintia romna, ansa din ua
epoca posteriora doudnatiuuei romane in Dacia, unulu in museulu d'in Copenhaga (ap. 1. 1. AWorsaae, Nordiske Oldsager i det Kong. Museum i Kjobenhavn, 1859, p. 80, Nr. 336; idem Ia. C.
Engelbardt, Vimoso Fundet, 1869, tab. 4. fig. 1), si cellu-altu in museulu d'in Bucuresci (ap. d,
Odobescu, Cunun'a mare d'in thesaurulu de la NovoCcrkask, Bucurcsci 1879, pag. 71, tab. XII.
fig. 4 a si 4 b; ib cellu de la Copenhaga, fi~ 3 a si 3!1). La Vodastr'a s'a gasi tu ua veriga-inelu
de auru na.tivu, unu hache-toporu si alte obiecte de arama curata. (Tl'omp. Carpat. Nr. 1059,
1255).
(158) Museo b'trusco Greg. tab. VI.- Annall. de l'inst. a1'ch. XXXVIII, 1~66,
(159) G. Connestablle, Cong!'es de Bologne p. 263 et seq. - 1. Gonadlui, Renseignements
www.cimec.ro
481
unserer heido. Vorzeit, t. II, fasc. III, tab. 5, Nr. 2); can'a cu Nr. 2 a si 2 b isi afla
parallela in vasele de la Herculanum (comp. de esemplu pl. 22 d'in oper'a lui Wilhelm Zaho, .Auserlesne Vereiert~ngen, Berlin 1844), si in alte vase d'in Hali'a (de
es. vasulu d'in museulu princiaru d'in Sigmaringen, ap. Liodenschmidt, op. cit. 1,
fasc. Il, tab. 3 Nr. 2, 1, 3). Caldarea cu Nr. 14 aceiasi tabella G, amintesce vasele
analoge de la Hallstadt, si d'io necropolelo etrosct'.
D'in arme, verfulu de lance de la Atielu (Hetzeldorf) in Transilvani'a (desemnatu
ap. Gooss, Arch. fiir sieb. Landesk. n. f. XIII, tab. III, Nr. 11) se p6te compara cu
e3emplare identice d'in mormenturile ttrusce, si d'in statiunea La Theoe, anume
cu hasta velitaris etrusca (Lindenschmidt op. cit. II, IV, 1, 3); verfuln de lance d'in
Ungari'a (ap. Gooss op. cit. tab. III Nr. 10), de as,'menea cu nltele d'in Irland'a (ap.
Lubbock, op. cit. fig. 36) ; lancile de la BodrogKHesztur (Arch. fiir Kunde oester.
Oesch. XXIX, 802), 6" 6'" lung., 1" 9"' Jatimea maxima a foii (fig. 64), totu astufeliu cn celle de la Marn'a in Franci'il (6g. 65) si Marzabotto in ItaJi'a (fig. 66);
;:::
"'
!li)
e..."'
..
...
...."'
...,
~
:.::l
1.:::
...,os
:?
"'o:l
bo
o
t:.
..
co
al
ou
o
j:Q
.....o
p_
o
os
.Q
oi
...'"
::::
o!
:;a
Fig. 64.
Fig. 65.
!:;l
Fig. 66.
sur une anciennc n,ecropole iz Marzabotto, tJrcs Bolvgne, p. 13, Bologne 1871.- Llndeusl'IJmidt,
Die .Altu-thumc!' zmserer heidnischcn vorzcit, (II, s~plem. la a llla fascicula, pl. V, si t. III,
suplem. la 1-a fascicula.
( 160} A. Dertrand, .Archcologie celtique et gaulvise, Paris 1876, pag. 31 O seq.
(161) $a4akeu, Das Grabfeld von Hallstatt i11 Obei'I'Ostereich und dessen Alte!ITz.iimcl', Wiet1
1868.
(162)
Lhul~Jnscbmldt,
www.cimec.ro
482
form'a buzduganeloru de la Kensztur (tab. D, Nr. 6 si de la. Dupasdorfu (in Transilvaoi'a, ap. Gooss op. cit. tab. IV, Nr. 10) este respandita in ltali'a, si 'si afla paraHela in esemplarele reprodusa do Lindenschmillt (op. cit. 1, VIII, 2 Nr. 5, 6, 7;
comp. mai allesu Nr. 5 aflatu la Walteohofen in llavari'a cu buzduganolu de la Dupasdorf), si in celle gasite la Marzabotto (ap. I. Gozzadioi, Renseignements sur uoe
ancienne necropole a Marzabotto, pres BolognE', 1871; cf. tab. XIX, 18); coifurile
de pA tab. E, Nr. 6, 7 (acest'a avendu pre densulu chiaru inscriptiune etrusca) si 12,
cum si altele aflate la Sioarsiu in Transilvani'a, s<'mena cu celle mai vechi coifuri
etrusce. Asia, compara de esemplu, Lindenschmidt op. cit. 1, III, 2 Nr. 2, si I, IX,
1 Nr. 2 (coifu de la Selsdorf iu Meklenburg) cu esPmplarulu de noi roprodusu pre
tabel. E, Nr. 12; idem Lindenschmidt 1, III,~ Nr. 1 (afl1tu la Canosa) Nr. 4 (afla tu
la Paestum) si Nr. 5, cu tab. E, Nr. 6 si 7, si cu altele de la Hallstadt (Sarken,
Da~ Grabfeld von Hallstatt, Wien 1868); platosiele de pe tab. E, Nr. 4 si 5 amintescu pre c11llo de la Lindenschmidt op. cit. 1, III, 1, Nr. 1, 2, si d'in Museo EtnBC.
Gregor. tab. XLIV si XLV; idt~m discurile rotunde de pre tab. E, Nr. 2 si 3,
pre celln de la Charlsrube (ap. Lindenschmidt op. cit. 1, III, 1, Nr. 3), iaru rotelo
de la ArkalyJ. (fig. 12 a si 12 b), sa se compare cu fr~gmeotele de asemenea care,
gasi te cu diferite bro- zuri de stylu archaicu, iotr'ua necropola de la Perugia (Lindenschmidt, III, IV, 1); sagetile de pre tab. C, Nr. 7-12 suntu pre deplinu identice cu celle de la Marzabotto ; asemenea si instrume-ntele pentru intinderea arcului
(tab. E, Nr. 10 si 11 sa se compara cu celle de la Marzabotto, ap. Gozzad., op. cit.,
tab. XIX, 7 si 8).
Scutulu reprodusu pro tab. E, Nr. 1, cu totulu dcosebitu de parm'a romna si de
aspis, ecutulu grecescu, isi gasesce mustra dej in sculpturile assyrianr, de es. pre
unu relievu d'in alln VII secolu a. I. Chr. representandu luptele cu c:;re, gasitu la
Nimrud, in palatulu lui Sardanapal V (adi in museulu Luvrului). Form'a si ornamentatiunea sca ne autorisa anso a-lu U!lmer printre obiectele de fabricatiune etrusca,
pentru co mai acelasiu scutu ne prosenta ua figura de la Marzabotto (ap. Gozzadini,
tab. XVI, fi), si pentru co podobele selle: figurile do resboioici, crucile, rotela si passerile de stylu barbaru , ne intempina adesea pre broozurila t!trusca , dupo cum sa
p6ta vede in British Museum , collectiunta bronztiriloru d'in necropolele antice allc
Italiei (163). Intrebuintiaraa figuriloru de pass,'ri ca ornamente pra vase si unelte ,
ca o gasimu la Grr.ci deja. in epoc'a lui Homeru, (llias XI, 633, despre cup'a lui Nestor ornata cu. porumbai), ca si la Etrusci (da esemplu, ua fibula etr119ca de stylu
forle vechiu ap. Mu3. Etrusc. Gregor. tab. 85; mai vadi LindPns~hmidt op. cit., f,
XI 1, 3, 4, passeri pro fibule de auru si do bror zu aflate la Caere, si d'inc6ce de Alpi
pene la Holstein; Idem, li, III, 5 Nr. 4), este unu obiceiu phenicianu; iaru atarnatorile de clappe servindu dreptu ornamente si a lantiuri, suntu elemmte phanico-
www.cimec.ro
483
u7.
cupele pheniciane aflate in Cypru (adi in mu~eulu Luvrului), cum si pre cup'a de la
Curium (reprodusa eate-si trele de d. Ch. Clermont-Ganneau, La coupe phenicienne
de Palestrina, Paris 1880, pl. II, III si IV), sabi'a cu care Hercule lupta contra leului seu sgriptiorului este cu totulu identica typului europeanu , cePa-ce dovedPsce ,
fora indouialP, relatiunile dese alle Nordului cu statele culturale alle Mediteranei
(cf. Liudensrhmidt, op. cit. II, 1, 3, si Gooss, Arch. f. sieb. Land. n. f. XIII, 521).
Sabiile de feru de cathPgori'a eellei de pre tab. D, Nr. 13, suntu identice cn sabiile gasita in statiunl'a La ThenP, la Ulm, Rheinhessen, Speil'r, Iogelheim, in Schleswig (170), Galli'a si Ungari'a (171). D. F. von Pulszky (172) le ia dreptu sabii cel(164) AI. Bertrand, op. cit, p. 221 figur'a 39.
(165) H. Schliemanu, Mycenes, trad. J. Girardin, Paris 1879, p. 222 fig. 221.
(166) Bertraud, op. cit., p 287.
(167) Mitth. de1 Centr. Comiss. n. f. II heft, taf. 1.
(168) Lindeuschmidt, op. cit., 1, J, 2 fig. 5, G, 7 (comp. cu tab. nostra C Nr. 1), II, VIIr, 1
fig. 4 (comp. tab. D. Nr. 5) si fig. 5 (comp. tab. D, Nr. 3 a si 3 b).
(169) Comp. Lubbock, l'homme p1ehist01ique, trad. Barbier, Paris 1876, fig. 22, 23, 24, 2!J cu
tab. C, Nr. 2, 3, 6, 5, 4. - Wocel, Grundziige c!.Cl' biihmi.schen Alterthumskunde, Prag 1845, pl.
III Nr. 8, 9.
(170) Llndenschmldt, op. cit. III, J. 1; III, II, 2.
(171) In Museuiu d'in Pcstha se atla patru esClliJliarc Line conservate : de Ia Szob (reprodusa
de noi pre tab. D, Nr. 13), de la Bacska, Pilin si Azod.
(172) Jlonuments de la domine~tion celtiqne cu IIongrie, Paris 1879, pag. 17--20.
www.cimec.ro
484
tice, pre candu d. Lindenschmidt, judedtodu dupo marca latina de pre unele escmplare, le considera ca fabricate in ltali'a.
Pumnalele de pre tab. C, Nr. 21 si 22 s'au constatatu si in laculu Laibach, si imprejurulu Neapolei, si iu (Irland'a comp. fig. 32 d'in Lubbock, op. cit.), si 'si afla
mustra in pumnalulu unei statue de fildesiu de la Niniveh (in museulu Luvrului; cf.
Lindeoschmidt op. cit. II, XI, 3 Nr. 3). Cutitulu de pre tab. D, Nr. 16 se p6to compar cu celle gasite la Bahnsen {ap. Liudeo&chmidt II, VIII, 2 Nr. 7) si la Hallstat.t,
iar cellu de la Gu~teriti'a (fig. 46), cu altulu ap. Lindeoschmidt, (1. c. Nr. 13); de asemenel si ciocanu-toporele de pre tab. C, Nr. 13 si 14 suntu oprope de aceiasi forIoa cu celle de la Lindeoschmidt (op. cit. I, IV, 2 Nr. 13 si 10), si cu crlle aflate in
statiunile locustre.
D'in obiectele de podobe, braciar'a de pre tab. F, Nr. 15, se asemana cu alt'a (173)
gasita la Kyritz in Mecklenburg (fig. 69), ambele pareudu prin te('hoic'a loru deseversita a ave ua communa origine. Braciarile de la Gu~teriti'a (fig. 25, [174] si
Fig. 25.
Fig. 69.
Arch. f. sieb. Landesk. o. f. X tab. IV, Nr. 2, 3), de la Felso-Dobsza (fig. 18) se
potu compara cu celle d'in statiunea Neufcha.tel, fig. 70 ; comp. si Troyon, Habitations lacustres, pl. XI, fig. 28 si fig. 18).
Fig. 70.
Inelele de drothu duplu de anru, ce se gasescu adesea iu Ungari'a, si la Hall(173) r.tudeusehmldt, op. cit., 1, V, 4, Nr. 6.
(174) Clisieulu care figureadia mai 'nainte sub Nr. 25 fiindu d'in errore acolo pusu, ollu trcbu
indu sa figuredie sub Nr. 70, reproducemu aci ambele clisieuri.
www.cimec.ro
staH (175) 'si afla parallele in altele phfniciane de la Tharsos si Sardini'a (176).
FJbulele de bronzu si de argintu aflate in Traosilvani'a se potu compara prin forma
si technica cu celle italict~, in parte cu celle etrusce: asia de fsemplu, fibule ca celle
de la Pociaga, cerc. Clusiu (ap. Arneth, Gold-und Stlbermonumment(n G, IX, S, 97,
si G oos!', op. cit. XIII, tab. VII, Nr. 6) ne in tem pina si in Collegium ~Ioncalieri, si
in alte colledittni alle Italiei, cum de esemplu la Turin (177), precum si in necropo1 ele etrusre da la Kaltern in Tirolu; fi bule de for m'a cellei gasi te la Ridiriasiu (Szed orijes, cerc. Sibi n) (fig. 71 ), sun tu respandite pretutindeni unde s'au intinsu relatiunilA commerdalo intre vestu si nordu : in Franci'a (comp. fig. 72~. fibula d~ la
p. 48.
(177) Angelo AngPlocc1 in Atti delia Reale Accademia dclle Scienze di Torino voi. XI.
( 178) D-lu de Pulszki (op. cit., p. 26) recunnosce co anticele fibule etrusce, asia cum s'au gasi tu
de esemplu imprejurulu Perugiei si s'a publicatu de Comitelc Carlo Connestabile, s~ntu bas'a tuturoru a~estoru f0rme imitate de Celtii italieni, si respandite de densii de la Oceanu pene la Du-
www.cimec.ro
4SG
Catu pentru fibulele de pre tab. F, Nr. 11 si 12, elle snntu si prin forma si prin
ornamentatiune si lucru ideotbe collvru descoperite in mormenturilo franco-alamanice (ap. Lindenschmidt 1, II, 8 Nr. 5 si 7; J, X, 8 Nr. ~ si 5), prin turnare dateadia dintr'ua epoca post-romana.
Mai indicamu anco printre prod:lctele industriei estrusce importate d'in Etruri'a
intr'ua epoca mai recenta: friulu gasitu in Comitatulu Sohl (adi in museulu d'in Clnsin), ce 'si are paralld'a soa in ltali'a; statnetele de animal(>, de 6meni si de paseri
aflato in Transilvani'a si Ungari'a: lupi (fig. 59), c.1priorr (fig. 58), caisiori, lebedc,
pussri fantastice, une-ori indouite, obiecte cu atarnatori in forma de capete de anirnale etc., si rari ne 'ntempina adesea si la Hall~:~tadt (Sacken, Das Grabfeld von
H<~llstatt p. 86), si in ItaL'a superiora, la Caere (Museo Etr. Gregor. ~ab. XCVII),
pre fibulele de la Perugia, Marzabotto (Gozzadini, op. cit. tab. XV, 2, 3, 12), cum
si la Hissarlik (Scbliemann, Troianiscbe Alterthiimer; idem, Troia und seine Huinen)
la Myc: ne (Schliemann, l'vlyceYJos, Paris 1879), si in mus.'t le Kircherianum d'in
Rom'<L, in museele d'in Perugia, Florenti'a, Bolonia, si Londra (~I. Kemble, HoraP
feralrs, plate XXXIV), etc.
Nu trfbtle sa uitamu anco fragmentulu de tinichea de argintn de la Cioar'a (fig. GO),
r.n representatiunea a doni resboinici, lucrare in care se recnnn63ce clirectinnea barbarisanta ce luase artfa in ltali'a superiora, eate-va secole nntea eroi n6stre, du1o
cum resulta d'in mai muite alte altui contimpureue de giuvelle de argintu in Tran-
ca
1Htrt':t inferiora.- Dln Lindensrhm:dt. d'in cotrn, le considern, mai ;ndreptatitn p6te,
prodnctc
nlle inJustriei ctrusce.
( 179) ldem, Gli onwmenti spiraliformi in Italia c specialmcnte ncll Apulia, Torino 1876,
(estrasu d'in Alti dclln Reale Academia delle Scienze di Torino!.
(180) ScbliemnuJJ, op. cit. pag. 273 fig. 2!19. Cf. ib, alte esemplare analoge, fig. 297, 2!18.
www.cimec.ro
487
>~ilvani'a
www.cimec.ro
29
Si ma.i anteiu, legaturile cu ltali'a paru a fi fostu iutin:>o, mai cn deosebire cu Etruscii. Acestu poporu, dPjll cunnoscutu r poporu maritimu sub numele Tuirsa intr'ua insnriptiune a reg!'lni egyptenu Ramses II (1 107 --13<11 a. I. Chr.), si ir;tr'alt'a
custre en Suisse, Neuchtell874) si F. v. Pulszky (Antiquites prehistoriqncs dela Hongrie, VIII,
1877), credu a o constata in Ungari'a si tierrile nvecinate, inainte du cunnoscerea bronzului. Contra
acestei theorii vorbesce mai 1-iu : pucinetatea uneltcloru antice de arama; 2o pucinele unelte gasite, departe de a ave forme primitive, cum aru trebui sa fi,, deco fabricatiunea lorn aru ti anteriora epocei Lronzulni, d'in contra au forme imitate dnpo mustre d'intr'ua epoca, relativu vorbindu
tardia; 3o Celle mai multe d'in aste obiecte nefiindu annalisate. se presuppunu a fi de arama numai
dupa proprietatile phisice si colorea aparenta a metalului; 4o Este posibilu ca d'in lips'a cositorului, uneltele, mai cu sema acelea a caroru intrcbuintiaN nu cerea sa fie asia de tari si taiosc , se
fabricau numai d'in arama pura. Acest'~ unso un probeadia intru nimicu eaistenti'a unei epoce a
aramei pure in Ungari'a seu aiurea. (V~tli Lubbock op. cit. p. 53, Gooss op. cit, XIII, 526).D-lu Cesaru Bolliacu (Tromp. Carp&t. Nr. 1255) admite co <si deco nu s'arn pute prob ua epoca
gonerale a armei inainte negresitu a bronzului, in Daci'a a fostu ua epoca, care s'aru pute dice a
ardmei, confundata negresitu si p'aci cu a pctrei lustrnite, si mai in urma si cu a ferului cbiaru.
(185) r,ubbock, op. cit ' p. ) 9-28.
www.cimec.ro
489
a lui Ramses III (dupo 1288) [186], stapenu de timpuriu allu mart>i Egee (187) si
allu Marei mediterana, avendu de maestrii ai sei pre Egypteni, Phenicieni, Assyrieni
si Helleni, escala in fabricatiunea metaJeloru, inQestullandu in mare parte armat'a
roman& in timpulu RepubliMi cu arme si instrumente do bronzu (188), si iutielinea
rapporturi commerciale intinso si neintrerupta cu tote tierrile in nordulu si sudulu Europei (189), trimitiendu chiar in Greci'a prodcJCtde fabriceloru sellc (190). Asem(ni
obiecte cu stylulu curatu etruscu s'au afiatu pre totu lungulu Hhinului, in Galli'a,
lstri'a, Croati'a, Styri'a, Moravi'a, Ungari'a, Bohemi'a, Wurtemberg, llavari'a, Litvani'a, Danemar~:'a, Irland'a si Suedi'a (191). Aminlimu cu deosebire vasele de
bronzu d'in mormenturile germane de la Gr~hwyl, Dii: kh,im, Hallstatt, bo;zurile
si productele ceramice d'in regiunra O !erei si a Vistulei. (192)
Articolulu principalu, care se da Etrusciloru in schimbu pentru productiunile loru,
era chihlibarulu galbenu de la Baltic'a, d'in peninsul'a Samerland si dt' la gurile Vistulri, ~e unde se transporta pre trei cai forte insemnate in anticitate : 1) p~ ca lira
Rhinului peste Alpi la Etrusci si la l\Iassaliotii phenicieni; 2) pre callea d'in Germani'a orientde 1-este Carpati si prin Pannonia Ia Hatria langa marea Adtiatica (193),
si 3) pre callea de- prin valle a Dniprului, care ducea prin Kiev la Olbi'a si la cost ele
Crimeii, de unde, prin marea negra, commerciantii communicau in acelasiu timpu
cu insulele Greciei si cu vallea Dunaroi.
Ua alta calle commerciale insemnata lt>ga tierrile Dunarei cu ltali'a, callea care
la Aquilt~j& suia Alpii-julici intindiendu-se in directiunea Laibachului, Cilli, Petau,
Steinamangt~r, Oedenburg, pene la Dunare langa Carnuntum (Potronnell). Dtl la Laibach ua alta vechia calle se indrfpta pe Sava in josu la Dunare, allu carui cursu inferioru navigabilu si pentru mari corabii, ducea Iene la Marea-negra. Cu Macedoni'a
si Thraci'a tierrile dunarene erau puse in legatura strinsa printr'ua calle multu un:blata, care, merg?mdu in susu prin vallea Moravei urca pe la Nisth si Sovhi'a in vallea !!ari tiei; iar d'in creierii Transilvaniei, ua alta calle P-jungea ptin Purtile-deftlru la Dunare, si apoi de la Castolaciu pre malulu dreptu, prin Niss'a (Naissus) si
Trenonitia (Theranda) la Scodra, si de aci mai departe spre sudu la Dyr hachion
(186) E. de Bonge in Reruc archeologique 1867.- Brogsch Geograph. II pl. X 22, 23.
(187) Strabo, p. 477.
(188) Asia do esemplu Arretium procuni pentru armat'a lui Scipione 30,000 ~cuturi, totu atatea
coifuri, 50,000 sulitie aruncatore, totu Rtatea lanci, si armamcntele pentru 40 de corabii.
(189) Vedi Genthe, op. cit.
(190) Mommsen, Romische Geschichte, 6 editiune, I, 140, 141, 144, 196-198, 23S-2;l~, 478.
(191) Llndenschmldt, op. cit., III, V, 1, 2, 3. - Worsnale, Nordische oldsager i det kong.
Museum i Kjiibenhavn, pl. 71, 74,80.- Jaltp, Etrusk" Alterthiimei' gef. in derSch1ceiz, in 111-itth.
d. antiq. Ges. zu Ziirich VIII. 5.- Gerbard, A1chiiolog. Zeitung, 18:14 p. 185.
(192) Archeolognlu polonesu 1. N. v. Sadowski a probatu originea etrnsc" a obiectoloru de hronzn
si a vaseloru zugravite constatate in regiunea Oderd si a \'irstnlci. Vedi Das Ausland, 18i9 Nr.
15, p. 293.
(193) Gfuthe, op. cit, p. 102 seq.
32
www.cimec.ro
490
www.cimec.ro
491
fragmente d'in obiecte stricate dt! bronzu, si to;,il'ea lom in b:~cati mari , ca sa fie
transportate mai usioru. Atari bucati s'a gasitu in mai multe locuri d'in Transilvani'a: la Noulu (Ujfalu, cerc. Sibiu) 10 c~ltf' fragmentatE', unu fragmentu de sE"cera,
unu inelu, sine topite, patru celte sfaramatt~ si alte franturi de secere, sabii etc.,
Bogata : franturi de St!CPre si alte bucati topite in greut,lte de 5600 gramme si patru ciocanu-topore de arama curata. Dt~posituln anso cdlu mai insemnatu prin intinderea, b:1gati'a. in fonr-e si vechiml'a sea este cellu de la Gu~teriti'a langa Sibin 1 despre care nm vorbit/mai sustl, drscoperitnl.t 4 Iulie 1870 intr'ua gropa de 1.26 mPtr.
in diametru. cu paretii si fnudu spoite cu pamentn galbrnu. Aci se afla aruncate unele peste altele urmatorele obiecte : arme: 18 burati de !amine de feru, c!oue lamine intregi de pumnale si cinci sparte, noue lanci intregi si mai muHe fragmentP,
preste ua suta celte, cinci-spre-diece palstabe, ciocanu-topore ; instrumente si alte
unelte: siepte-dirci secere intregi cu multe fragmente, cutitP, tarnacope, trei cioeane
siesse daltitiP, doua dalt~:~, trei herestraie intregi cu 19 alte bucati; obiecte de podobe:
braciari fragmentllte, inele, cercei, bumbi, perlP, cing~tori; vase : fragmente de ciubart~, caldad si cupr, atarnatol'i, si ua data cu tote acPste sfaramaturi : 336.000 gmm.
de met.alu topitu cu 21-26 cm. diametru si 2.6-5 cm. 'naltime, in bucati nid un'a
mai grea de 5060 gramme. Totu aci s'a datu si presta dona corpuri cu bratie ciuntita lucrate numai d'in cositoru cmatu (19G); unulu (fig. 74) e lungu de G cm., gro~.
2.1 cm., si lat. 2.1 cm., in greutate approximativu 36 gramme, pucum si prtlste
alte n1ai multe bucati de acela~iu metalu.
Fig. 74.
31
Cu nimicirea anso politica a EGruriei de cotre Romni inceb si 1mportulu fabricateloru etrusce in Daci'a, si a1co aci, se part~, mai de timpuriu de catu in Ungari'a
apusena si in Noricum, ceea-ce esplica pre de ua parte lip:l'a apropll totale a obiecteloru de stylu etruscu d'in ~:~poc'a tardia, caracteri~ata prin fome itcarcato pene 1:\
esageratiune; iaru pre de alL'a abundenti'a denarului famili(llorn roman(l in Transilvani'a, unde venea prin callea' st!dira a~_~ la Dyrrbachium si Apolloni'a, cnm si a
monedeloru macedone si illyrice.
(1 96) Despre raritatea obi~ctel!lrn antice de C!lsitoru rcdi Lllbbock, op. cit., 5l-ll~.
www.cimec.ro
492
76.
77.
78.
79.
(197) Gooss, op. cit., XIH, 511-528.
(198) Deja in Biblie se mentioneadia, Moise I, 24 v. 22 : Si dupo ce camilele incetara de bentu
lua omulu acela ua veriga de nasu de auru, grea de jumatate de siclu; si doue braciare pentru
manele ei, grele de diece siclii de auru, - La Romani se constata asemenea : In com6r'a aseloru,
www.cimec.ro
493
In allu IV socolu anso inaintea erei nostre, deco nu mai inainte, incepu sa. petrundia in Dac'a moneda propriu-di9a, anume d'iu peninsul'a balcanica.
Thasienii de pre costcle sudice alle Thraciei, l'tplotatori ai unoru bogate mine de
auru si de argintu, batura de timpuriu tetradrachme de argintu cu capulu lui Bac-
uuciale de la Taro langa Parma se gasi doue braciari de argintu. Cf. Mommscu, Romische Miin
Pro monedele cclte se representa asemeni inele. Celle de bronzu serviau numai c.
numeraru (billionu); celle Je argintu suntu forte rari. Vedi Klss, Die Z(/,hl und Schn1uckringgel
der, Pesth 1859, care a cantaritu unu mare numeru ~r:n clle sia stabilitu ore-cari rapporturi intre
densela.
(199) Pentru alte localitati d'in Ungari'a vedi Gooss, op. cit, XIV, p. 63-64.
(200) Arch. fiir Kunde oesterr. Gcsch., XXIV, 389.-- Sacken, u. Kenner, Catalog. des Miini
ttnd AntikenCabinets, p. 277, :374 seq., 345, Nr. 35.
(201) Gooss, op. cit. XIV, p. 64-67.
ztn not'a 42. -
www.cimec.ro
494
thus si cu Heracles, cari B(lrvira ruultu timpu dreptu unica moneda curreota Odrysiloru, Paeoniloru si Thral!iloru (202), si d'inc6ce do Dunare, Getiloru si Daciloru.
Aflarile in mare cuantitati de tetradrachme llHsica in 'l'ransilvani'a si Uomam'a
DU lasa Vre-ua indoniala despre acen'a,
Asia, s'a gasitu, in Transilvani'a, - nu citamu de catu pre celle mai nsemnate :
b Petrosiani (cerc. Orasti'a), mai multe sute, d'in care 200 se pastreadia in Cabinetulu imperialu de antice d'in Vienna (Seidl, Beitrge zu einer Chronik der archaeoJogischen Fuode, s. aMr. IX voi. Arch. f. oesterr. GL'sch., p. 86), celle-alte imprastiandu-se; la Ghdentiu (Gelenze, cerc. llrasiovu) iotr'na ola 200 esemplare; b
Casholtiu (cerc. Sibiu) pesto 100; la Nocrigu (Lcschkirch, cerc. Sibiu) ua tetradrachma de la Thasos cu unu Kol:!~N de auru, ua tetradrachma a lui Alessandrucellu-mure si ua drachma de la Dyrrhachion; Sin-Martinulu Homorodului (Homrod
Sz.-Mrton, cerc. Odorheiu), ua tetradrachma thasica cu mare suma de moneda alle
familieloru romane ; Pianulu-de susu, eate-va t tradraclune thasice cu 26 drachme
d'in Apolloni'a si 23 d'in Dyrrhachion. Cdle thasice au pre ua parte capulu lui llacchus incoronatu cu la uri ; iar pre cea-alt a : HPAKAE Or~ ~OTHPO:E, Hercule
golu, standu, cu drepta nzemata pre maciucH, la stang'a, pe lea de leu; alaturoa monogram'a AM. Josu E>A~IQN (Sddl op. cit. p. 85); Sovatu cerc. Deju), 10 teLradrachme thasice cu doue d'in primulu districtu allu Macedoniei : MAKEdON QN
IIPOTQN (Arch. f. oesterr. Gesch. XXXIII, 122); Tisa (cerc. Orastia) 50 tetradrachme tb;sicf', 2 monedo barbare de argintu, 19 drachms d'in Apolloni'a, 37 d'in
Dyrrhachion, 837 moneda alle famil!eloru romane, si 11 denad imperiali.
In Romani'a: lang1\ Bucuresci pre mosi'a Poi)escii 20 tetradrachme thasice, unele
cu legenda distincta: HPAKAEO~ ~OTHPO~ E>PAK~~N (Tromp. Carpat. Nr. 696);
la Giurgiu mai multe esemplare (idem); la TurnuSeverinn, mai multe monete alle
regiloru Thraciei si Macedoniei, si ua mare catatime de monete alle Pontului si alle
orasieloru d'in Asi'a-mica gasi te de d. Gr. Miculesc: in 1866 la sapatur'a unui putiu
(Bolliacu, Escursiune archeologica d'in annulu 1869, p. 52).
34
(202) Regele Peoniei Audoleon, cum si Seutbes III incepura deja a bate moned'a loru proprie.
Cf. Rckhel doctr. num. n. II. 60; Il, 55.
www.cimec.ro
495
care 250 venira in man'a d lui Bolliacu si suntu in maro parte de ua perfecta conservare (Tromp. Carp. Nr. 600).
Fora comparatiuue cu multu mai abundante suutu in Daci'a moneJele de auru alle
lui Lysimachu. Deja Wolfgang L~zius (Rspublica Romana comment. ed. Francof. p.
927) vorbesce despre aflarea in timpulu seu, pre langa riulu Strellu, a 40,000 de lysimaci (Koleseri Auraria p. 28 edit. nova, Arneth, Gold-und Silbermon. p. 7); alte
mai multe mii se desgropara intre 1800-1806 la Culmea Aniesiului langa Muncel
(Gradistea-noua; Arneth, op. cit. p. 89). Unele au pe ua parte : capulu cu coifu allu
Minervei, prin reversu : llA.IAEQ. Afl:.IMAXOr; victori'a standu, in drept'a ua
cununa de lauri; in stang'a, tridentu ; in mijlocu unu capu de leu. Greutate obicinuita 3 galbeni; pre altele, capulu lui Lysimachos cu diadema si unu cornu de berbece ; Minerv'a standu, in drept'a ua mica victorie; in stang'a rezema ta pre unu
scutu, na lance; diverse monograme (M. I. Ackner, Dacien in den antiken Miinzen,
in Mittheilungen der k. k. Central-Commission zur Erforschung und Erhlltung der
Baudenkmale, t. 1 si VII); altele in fine porta legend'a: Af~I seu Af~IMAKEQN,
capuluJui Ap'lllo, unu leu; pre reversu: Hercule fora barba, victoria, unu capu de
leu.
Moneda d'in timpulu stapenirii diadochiloru se gasescu mai cu sema in sudulu Ardelului : la Rehau (Reh6, cerc. Sibiu) doue moneda de bronzu ptolemaice, cu capulu .
lui Ammon (Ptolemeus basileos si vulturu pre trasnetu) (Th. Mommsen, Geschichte
des romischen Miinzwesens , llerlin 1860 p. 694) ; la Guteriti'a doue mouede de
bronzu de la Erythrea in loni'a (Transilvani'a, periodische Zeitschrift, Hermanst.
1833, t. II 249; Mittheil. der Centr. Comis. 1856, p. 85; Archiv f. oesterr. Gesch.
XXIV, 401); la Seleusiulu-micu (cerc. Sibiu) si Boiu-mare (Nagy-Bun, cerc. DPju)
tetradrachme de la Amphipolis macedonica.
3!)
www.cimec.ro
krigu, ua drachma d'in Dyrrba,hion; Rehau, mai multe idem; Ocna (cerc. Sibiu)
idem; Sighisiora, idem; Tissa, 19 drachme d'in Apolloni'a, 37 d'in Dyrrhachion.
In Banatu : Potok, 20 monede grecesci, d'in care mai bine consermte : 4 d'in
Azolloni'a, 3 d'in Dyrrhachiou.
M:onedt~ alle altoru cetati d'in Illy1i'a si d'in insulele selle, s'a gasitu la Cisnedia
(Heltau, cerc. Sibiu) 498 bucati de bronzu d'in Corkyra in Il varietati, 2 bucati d'.n
insul'a Pharus (Lesina) si 2 d'in Panormu3 in Sicilia (Archiv fiir Siebenb. Landesk.
n. f. IV, 1 p. 19 sE:q); la Zengg, esemplare d'in Co~kyra, d'io Amphipolis si d'in
Egyt.tu (Arch. filr K. OE'sterr. Ges h. XXXIIJ, 124); la Potocu, esemplaru d'in Skodra (bronzu, capu incoronatu cu lauru ; rev(rsu : corabie si pesce. ~KOAPIN!JN
ll:KOAPEIN!JN ?] si d'in Issl (capulu :Minervei; reversu, tiapu, inainte-i ua pasere.
1~); la Kilvna (Kirva, cerc. s:mleu) moneda de argintu cl'in Valentia Hipponium in
Calabria (aversu: capu Ven'lrii; reversu: duplu cornu allu abundantii); in Comitatulu Aradului : moneda alle tr"bului epiroticu M:olosii (Archeol. Kozl. III 173);
in Romani' a, la Galati 15 di~tateri de ai Cizicului (Tromp. Cupat, Nr. 696 d'in 1869).
In Tu1nsilvani'a se afla adesea si denari romani d'in timpulu upub1icei, ba chiaru
c..i mai rari nummi incusi si denari consolari cu dioscuri si biga. Fora a nota aci
. sutele de localitati in cari s'au gasitu isolatu asemeni denari, ne marginimu cu calle
mai insemnata : Mar6da (Comitatulu Aradu) 10 denari anteriori lui Iuliu Cesaru;
Frua (care. Sibiu), 563 bucati de la anii 217-49 a. J. Chr.; d'in acestea 9 esemrlartl denari consolari d'in annu!u 217 a. Chr., in greutate de 4.07 -3.50 gramme;
550 d~oad ai 87 da familii cu 151 spccit', si in fine 4 nummi incusi; Apoldu-marE>,
500 denari, 38 bt:cati anteriori an. 154 a. I Chr., 246 d'in period'a, pene la a. 81
a. T. Chr., 97 bncati anteriore anului 50 si 61 bucati pene la anulu 45 a. I. Chr., 12
denari d'in anulu 38 a. Chr., (Archiv fUr oest. Gtsch. XXIX, 311-310); Cerbel
(cerc. Orastia) intr'unu urciorasiu de b:onzu, pe langa alte obiecte de argintu, 491
deuari nu posteriori lui Iuliu Cesaru (ErdtHyi mrzeum 187 4, 8); Boiu-mare, denari
ai familieloru romane; Ibidorf (cerc. Sibiu) peste 4.0 consolari si familiari (Archiv
f. Sieb. Landesk. n. f. II 442); Ungureii, ua cantitate enorma, cua caciula plina de
denari familiari si consolari; Sepsi-sin-Giorzu (ce:c. Br~siovu) presta 50 bucati, unele d'in timpulu lui Augustu si Vt~spasianu (A.r(h. f. K. oesterr. Gesch. XXIX, 330);
Guteriti'a, muHe moneda consulare ; Somesiulu caldu, 127 bucati, d'in cari 9 denari consulari cu dioscuri si 1'1 denart familiari, nnulu d'in an. 201 ; 44 antt'riori an.
121; 62 intre 121-69 a. I. Chr. (Arch. f. oest~:~rr. Grsch. XXIV, 377), Kilvara, 132
bucati; Crisiu (cerc. Sibiu) mai multe bucati in Colloctiunea Gywna~inlui d'in Seghisivra; Sn-Martinulu Homorodului, 14 bucati intre 89-7!) ante I. Chr. (Gooss,
op, cit., XIII p. 235-a36), ua. bucata d'in anulu 47 a. I. Chr.; Gradistea, in vallra
Aniesi 500 bucati, intre care 148 familiari, 15 ai lui Iuliu Cfsar, 10 ai lui Augustu,
2 ai lui Antonius si Lepidus, 4 ai lui Grrmanicns, 3 ai lui Agrippa, 2 ai lui 'l'iberius,
2 ai Agrippinei, 16 ai lui Caligula, 4 ai lui Claudius, 69 ai lui Titus, 119 Domitianu, 15 Nerva, 2 Trajlnu fora titlu de Dacicus, deci auteriore resboieloru cu DJcii
www.cimec.ro
4!17
(Mitth. der Centr. Commiss. 1856, 99) ; Rehau mai multe bucati (Arch. f. Sieb.
Landesk. IV, 32, 33) ; iole (cerc. Sibiu) idem; Sighisiora idom; Siausia. (Soospatak, cerc. Alba.Julia) 84 bucati; Slimnicu (cerc. Sibin, mai multe; Tissa, U3 moneds
familiare si 11 denari imperiali (Arch. f. Sieb. L<mdesk. n. f. XI 467) ; Muresiu-0siorheiu, denari romani d'in 189, 120 si 85 a. I. Chr. (Arch. fur Sieb. Landesk. n. f.
IT, 442); Passulu Vulcanu : 4 7 familiari, 2 Augustu, 1 Tiberiu, 1 Germanicu, 2
Galba, 1 Otho, 3 Vitelliul", 29 Vespasianu, 8 Titus, una Julia soci'a lui Titus si 5
Domitianu (Mitth. Centr. Com. 1856, 153; Arch. fiir o. G~sch. XV 325; XXIV,
386); Tiboda (cerc. Odorheiu) 16 denari d'in timpulu republicE~i, si 186 ai triumviriloru (Momms!'n op cit., p. 771); Sf. Anduiu (Szent-Andrs) in Comitatulu Temesiu, 75 bucati; Jidovinu (Banatu) 111 bucati (Arch. Koz. VII, 146 seq.)
Mai circulau in Daci'a :
1. Tetradrachmele primei Macedonii, batute cu argintu d'in ruinele de la Amphipolis, in scurtulu periodu d11la 158-146 a. T. Chr., si d'in cari s'au gasitu in mai
multe parti alle Transilvaniei, cum de escruplu : la Ocniti'a (Sz. Akna, cerc. Bistriti'a) tetradrachma, capulu Dianei cu sageta si tolba, pre scutulu macedonicu; raversu:
intre ua corona de stf'jaru ua maciuca, la drcpt'a MAKE~ONQN, la stang'a IlPQTln:
(Arch. f. ii. Gesch. XXIV, 3!H); Protea-mare, idm (Mitth. der Centr. Comm. 1858,
335); Rhau; Sovatu (cerc. D~ju) doua esemplarP, si Boiulu-mare (cerc. OJorheiu)
mai multe.
2. Monedele de auru, gre11tata intre 8.54 si 8.21 gtamme; aversu : unu consulu
intre doui lectori, in segmentu : Kol:QN; in campu BR(utus); reversu : aquila
standu pe unu sceptru, in ghiar'a d'in drepta, ua corona, batute de principelfl thracu
Cozon, partisanulu repu blicaniloru d'in Rom'a, dupo modelulu philippiloru de auru,
in annulu 42 a. Chr., pucinu inainte de batali'a de la Philippi (Arneth, Synopsis numorum graecorum (Vindob. 1837 p. 16) et romanorum (Vindob. 1842 p. 32). Elle
s\ u conservatu mai alesu in Transilvani'a si Banatu, la Muscelu-Gradistea dandu-se
peste mai multe mii, d'in cari ua mie au fostu topite de monetari'a d'in Alha-Juli'a
(Archiv. fiir Si b. L'lndesk. n. f. I, 2 p. 20; Arneth, op. cit. p. 89; Bulletino dell'
Jnstituto di Corrispoudenza archeologica, 1848 p. 33 srq. ; Eder, Antiquar. Erorterungen neulich in Siebenbiirgen gefundner Gold-miiozen in den Ruinen des Muncseler Gtbirges in Schedius Zeitschrift, v. IV.- Xav. Hene, Dia Ruinen am Muncseler
Gebirge in Gredistje 1803). Esemplare s'a mai gasitu la Nocrigu, Frua (Neigebauer,
Dacien aus dan U aberresten des klassischen Alterthums, 254) , Gradifitea (Varhely)
[Neigebauer, op. cit. 39, 123], Visldia (in Banatu, Arl'h. f. oesterr. Gesch. XXXIII,
p. 111) C'tc.
36
D'in a6arile pene aci indicate vedemu mai 1) : co a fostu ua perioda in Daci'a in
care monedele macedonice si thasice erau singurele monete currente; si co asta perioda incependu cu multu mai inainte de impartirea Macedoniei, a continuatu si
www.cimec.ro
498
lupo dens'a; 2) De la anulu 158 a. Chr., elle vinu in concurentia cu tetradrachmele confederatiunei amphipolitaaice; 3o) Cotre finele secolului III-lea a. Chr., monedele macedonice se amesteca cu calle d'in Apollonia si Dyrrhachion, cari prin numerulu loru cellu mare marturescu despre stl'insele relatiuni commerciale cu calle
doua orasie; 4) Cu timpulu aceste rnonede se amesteca cu denarii familieloru romane veniti pre callea de la Apollooi'a si Kastolaciu, pene ce in fine denarii dobendescu superioritatea. Apoi incepu denarii imperiali sa apara, cei familiari e!!indu d'in
circulatiune ua data eu prefacerea Daciei in provincie romana. Anso si dupo cucerire
denarii familiari se adunau si se lindeu dupo greutate, -- fiindu mai buni de cotu
denarii cei redusi de cotre N erone - , precum se constata prin afiarea de la Tiboda
langa Odorheiu, unde s'a datu peste doue ulcele ingropata alaturea, intr'un'a fiindu
534 1enari de la Vespasianu pene la 1\Iarcu-Ameliu (167 dupo Chr.), in ct>a-alta 16
denari ai republicei, si 186 ai triumviriloru (Mommsen op. cit. p. 771; Gooss, op.
cit. XIV, 75-76).
37
www.cimec.ro
4~HI
www.cimec.ro
!>00
mai ingrijita, anso foro barba, una ori representatu chiaru in faci a; iaru pre reversu
unu calaretiu fora dibacie lucratu (vadi de esemplu tab. H, Nr. 16), seu numai callulu singuru (Tr. Carpat., Nr. 939 tig. 38); aci capulu lui Jupit~r devine bucalatu si
disformu (tab. 1, Nr. 6,4, 3), iar pre reversu, d'asupr'a, dt~ desubtulu seu alaturea callului ori calaretiului, mici symboluri accessorii : rota cu mai multe spitie , seu ua
spirala, triquetrum, unu punctu, ua trasura, unu discu, unu ciocanu, unu balauru
(tab. 1, fig. 16 ; tab. H, Nr. 18), na stelutia (tab. 1, Nr. ~, 5), ua craca de pomu
(tab. 1, "Nr. 4) si alte semne (tab. H, Nr. 14,8). Monedele ce au pre aversu seu
reversu monograme latinesci (tab. H, Nr. 4: rJ; Gooss, op. cit., XIII, tab.
XIV fig. 4: pre ua parte ATF; pre cea-alta: MAC), fura batute probabilu
sub intlueti'a denarului romnu, d'io timpulu anterioru anului 154, de 6re-ce se
scie co pene atunci in Rom'a nu apare pre moneda vre-unu nume intregu, ci numai
simple monogramme (Gooss, op. cit. XIV, 79).
Moned'a de pre tab. 1, Nr. 7 s'a afl.atu cu alte ua suta bucati in Banatu, avendu
tote pre aversu unu capu spre drept' a, cu nasulu multu resaritu si ascutitu, iar pre reversu unu calaretiu cu coifu, si callulu cu botu de pelicanu; greutatea este 14. 3 gramme.
Esemplare identice vedi la. loachill! Lelewel, Etudes nt4mismatiques; type gaulois ou
celtique, Bruxelles 1841, pl. III, Nr. 16, si la d. Bolliacu Tromp. Oarpat., Nr. 939
fig. Nr. 51.- De acesta specie de moneda se apropie cea de pe tab. 1, fig. 5, cu deosebire ce aci avemu doue capete in locu de unulu, reversulu anso fiindu aprope acelasiu (Altu esemplaru identicu vedi la Frohner, La Colonne Trajane, ed. Rothschild,
introductiou, p. VIII).
In Daci'a se gasescu si imitatiuni dupo staterH, tetradrachmele si drachmele lui
Alesandru-cellu-ma.re (204), alle lui Philippu III Arrhideu cu capulu lui Apollon irubarbu si figur'a calaretiului, care au fostu batute pene la 317 ante Chr. (205), allo
lui Cassander, Philippu IV, Demetrius II (206), in fine dupo tetradrachmele de la
(20~) Neumann, 1ei nummatiae etc. Budac 1801 , p. 39; Stcphan Zamoslus .Analccta lapidum pop. et 1eg. num. vet. par. J, p. 150; Schonwiesner, Notitia Rungaricae vetc1um et nonnullarum in Dacia antiquitatum, Patavii 15!18 cap. XI, vorbesce de sicse imitatiuni dupo moncdele
ca
www.cimec.ro
501
Este acum cestiunea de a vede deco aceste diferite imitatiuni suntu de atribuitu
locuitoriloru D11ciei, anume Getiloru si Daciloru, seu suntu venite d'in afar&. ca si orJginalele ce le-au servitu dreptu modelu, si in acestu casu, de unde anume.
D-lu Odobescu crede co, in acelle imitatiuni cdupo t6ta probabilitatea, noi possecdemu monet' a Getiloru, si prin acest'a cunnoscemu, dupo typurile ce suntu imprimate
cpre acei bani, gradulu in care ajunsese la donsii cultur'a arteloru plastice:. (210).
D-lu Cesar Bolliacu sustiue aceiasi parere, si p~ntru co nu'si pote esplic intr'11ltu
chipu ai!emenarile dintre imitatiunile aflate in Daci'a cu calle d'in tierrile locuite de
ras'a cdta, ajunge la conclusiunea - pe care am incercatu s'o combatemu mai susu
(partea II, cap. VIII, 4), co: celementulu celtu, in diferite nuantie alle lui, abund
in Daci'a si compunea fondulu typului dacu; celto-grecii, Getii, imi tau mai bine
eseu mai reu typulu si caracterele grece; iara. celto-iberianii, Dacii de susu, imitau
era typulu si caracterile latine, neperdiendu nici-unii nici altii symbolurile celte
primitive, commune si unor'a si altor'a, mai multu anso Daciloru de susu.:. (211)
Contra acestei opiniuni s'aru put~a obiecta: mai 1-iu) co baterea monedei de cotre
Geti aru prob la densii esistenti'a unui gradu inaltu, - nlativu vorbindu - , de
civilisatiune, deja in timpulu lui Philippu II (359 a. l. Chr.), aru prob co ei cunnosceu minele, separatiunea chimica a argintului de celle alte metale, cum si artea,
adesea forte inaintata, de a sap unu tipa.rn, ceea-ce nu concorda pre deplinu cu celle
ce ne-a lasa tu asupra-le isvorele scrise alle an ticitatii; 2) co analys'a chimica a
acestoru monede nu indica provf'nienti'a. locale a metaleloru d'in cari suntu elle fabricate, pre candu este naturalu a presuppune co D.tcii si Gdii, bat?mdu monede, ar
fi utilisatu metalulu ce le sta la indemana, si 3") co esemplare d'in aceste imitatiuni
nu se int~mpina numai in Daci'a, ci cu multu in m11.i mari cuantitati, elle s'a aflatu
(207) Tromp. Carpat. Nr. 939. fig. 59, av. Apollo in facia; reversu, calaretiu.
(208) Idem, lig. 40, imitatiunc dupo moncdelc l\Iarsiliei d'iu a 5-a, 6-a si 7-a perioda. Pc tab. I,
fig. 14 se reprcscnta ua drachma do argintu a Marsiliei (collcetiunca Bolliacu); pe avcrsu se citeaca :
i\IA~~Aii
.\lll'flt\
pre rcversu, capulu Dianei. Vecli alte escmplarc identice la llucher, l'Art. gaulois, II p 116. -
www.cimec.ro
502
www.cimec.ro
503
ned'a de auru a Aulerciloru Diablinti (Celti) ap. Hucher, op. cit. p. 12, presentandu
typulu lui Apollonu macedonicu, si pe reversu, sub callulu androcephalu, unu geniu
fora aripi, de desubu ua 1oseta (218) incongiurata de perit'. R(;versulu de pre medali'a d'io Daci'a tab. I, Nr. 1 (ap. Bolliacu Tr. Carp. Nr. 939 fig. 49; unu altu esempl~ru la Frohner, op. cit.), amiotesce reversulu unei medalii oolte (Nr. 34 d'in Dictioon. archeol. de la Gaule, unu omu in piciore iocongiuratu de perle). Imitatiunile
drachmeloru de argintu alle Massaliei gasita in Daci'a (Tr. Carp. Nr. 939, fig. 40),
ca si a denariloru romani (219) si a philippiloru cu monograme latine batuti sub infl.uenti'a monedei romane, nu potu fi atribuite de cotu Celtiloru. Arborele de pre tab.
1, Nr. 4 se gasesce adesea rre monedele capiloru celti confederati (vedi Hucher, op.
cit., II p. 51); tab. J, Nr. 7 figureadia intogmai la Lelewel op. cit.. Nr. 16, iar tab.
1, Nr. 12 idem la Nr. 15.
Pre langa aceste comparatiuni, caro s'ar pute immulti (vedi alte comparatiuni intre mooedele Galliloru Pa.nnoniei cu alle celloru d'in Gallia, la Hucher, op. cit. p. 24
seq.), trebue sa amintimu co imitatiunile mooedeloru macedone se gasescu adesea la
Ull_II locu cu monedele proprii alle triburiloru celte Boi (220) si Panooni (221) cum
de es. la Lapojto (Comit. Neograd), unde ua data cu 79 bucati imitate dupo calle
(218) Roseta vedi si pre Nr. 154 d'in Dictionn. archcol. de la Gaule.
l~19) Gooss op. cit. XIV p. 87-88 mentioneadia imitatiunilc dupo monede!c lui :M:arcius Censorinus (87-81 a. Chr., Eckel246), dupo monedele familiclorn rom;ine 'l'itia (80-84 a. Chr.), Plautia
(49-45) a. Chr.), Roscia (74-50 a. Chr.), Annia 81-70 a. Chr.) Crepusia (87-81 a. Chr., tab.
H, Nr. 12), Calpurnia (89-80 a. Chr.) etc.
l22Q) Acestor'a. se atribue as:a numitii talera.si de anrn cu curcubeu (Regenbogenschiisselchen)
adica monede concave de auru si electron de la 7-6.3, si de la 2-1.7 gramme greutate, pre partea
concava cu protuberantia eliptica, seu inelu cu noduri si trei puncte (tab. H, Nr. 6, 7J; pe partea
convexa, eate unu capu de passere incongioratn de craci, seu unu inelu, puncte (tab. H, Nr. 5), lire,
sier!Je si ua semi-luua cu radie (vedi Gooss, op. cit. XIV, 83 -Tab. H, Nr. 17 (dupo Frohner
1. c.} este uuu esemplarn aflatu in Daci'a). Aceste monede anepigraphe suntu anteriorc annului 58,
inainte de ce adica Bojii imprastiati sa fi fostn asiediati de Cesaru in Galli'a
(221) Acestoru triburi pauonice suntu de atribnitu moncdele de la Iahrendorf (tab. I. Nr. 11) si
celle cu numile Ainorix, Atta, Avis, Boio, Bussurnarus, Cobrovomarus, Coisa, Couge. Caunos, Devii,
Eiccaio, Elvionar, Evoiurix, Fariaio, Lavomarus, Ncmet. Nonnos, Sobisovomarus, Suicca (ap. Gooss,
op. cit. XIV, 84-86), cum si celle mai recente, batute dupo systcmulu romanu: d'in auru, argintu
si bronzu, pre aversu unu capu, pre reversu unu callu in fuga, cu inscriptiunea ADNAMATJ, ADNA,
ADNAH ADNAMA. Idem, totradrachme si denari cu inscriptiunea niATEc, pe aversu capu de femeia
cu peru inodatu: pe reversu, unu mistretiu petrunsu de darda; pre alte esemplare, protuberantie
elyptice, semi-luna cu radie, imitati uni dupo aversulu denarului rom:inu alin lui T. Carislus, si reversulu denarului lui C. Hosidius (c, 54 a. Chr.). Vedi despre acestea si Ad. Dncluilais, Descrip
tion des medailles Gauloises, Paris 1816, p. -249.-Mionnet, Supplement, ince1t,1ines des Gaules.Asemenea si denarii cu legend'a aAvJs, aversu : capulu unui geniu cu diadema si s~eptru, seu pe
Juno Sisipita coperi ta cu pele de mistretiu; reversu : sceptru impleti tu cu lauri, globu si stea, seu
tanjala., globu, tridentu si trasnetu, imitatiuni facu te dupo aversulu monedeloru lui L. Papius
(81-69), ale familiei Roscia (74--50 a. Chr.), si reversulu monedei lui Cn. Corn. Lentulus d'in an.
74 a. Chr., in timpulu <lomniei lui Caligula. (Gooss, op. cit. XIY, 90).
www.cimec.ro
504
philippice, s'a datu presta 22 de form'a celloru reprodusa pre tab. H, Nr. 11 si 15;
si chiaru moneda celtl', constatate in Daci'a, cum de esemplu : numer6sele denare si
tetradrachme cu typuri diferite si cu ll'lgenda BIATEC gilsite la Joajulu-de-susu
(Fel-Gyogy, cerc. Alba-Julia) in numeru de 40 bucati de auru (HenP, BeitraFge zur
dak. Gesch. p. 22), seu cu calle de pre tab. 1, Nr. 12 : pe aversu doua capete alaturata, iaru pre reversu unu calaretiu tinendu la spate ua ramura cu trei craci, mon1 da
in care este impossibilu a nu recunnosce copia unui denaru d'in timpulu republicei
romne, allu gintei Fufia, emisu do monetarii Fufius Calenus si Mucius Cordus cam
la an. 62 a. Chr., aveadu pe aversu capulu laureatu allu Honorii alaturea cu capulu
cellu cu coifu allu virtutii. (222)
Este probabilu dero co Galii de la 390-250 a. Chr., aveu artisti capabili de a
copi'll ua moneda greca, introdu<.endu anso caracteristic'a galla; es:J.geratiunea arcadei sprincenare, scoterea afara a nasului, systemulu globulosn alin estremitatiloru
nasului si. buzeloru, tatuagiulu pre chipurile lui Apollonu grPcu, imbracarea aurigPi
cu hain'a vergata a Galliloru, si altele (223) proprii numai Cdtiloru.
Loru este de atribuitu, cu 6re-care reserve p6te, imitatiunile diferite alle monedcloru grece constatate in Daoi'a.
39
Esista anso ua grupa de moneda, cari judecandu dutlO proveninti'a loru, nu pufeu
fi batute de cotu in Transilvani'a; euntn asia numitele monede concave dace. (224)
De si elle amintfscu 6re-rumu medaliile d'in insul'a Jersey {225), ~i unele gasita
in Franci'a (de es. fig. 80, aflate in departamentulu Vaucluse) (226), si de si imi-
teadia in parte copiile tetradrachml"loru lui Philippu II, ngele Macedoniei, anso
elle suntu mai subtiri, multu concave, nezimtiuitf', au unu tiparu grosolanu , culore
gdbenacenusir, si cenusie-alba, cu unu diametru de la 40-36 mm., si st:btirime
de la 1-2 mm.
(222) Vedi mai susu not'a 215.-F. de Sanlcy, Annuaire de lct soc. numismatique, 1868.-Pfaffenhoft'en, Rev. numismatiquc, 1869 pl. 1 si p. 285.- Lelewel, op. cit., pl. 1, 4 si pl. III, 15, a
figuratu doue typuri d'in acesta medalie.
(223) Eugenc Hncher, l'Art gauloise ou les Gau?ois d'ap1es /curs medailles, Paris 1868.
(224) E. A. Blelz, Dacische Tetradrachmen, ein beitrag zur 1\Ilinzkunde Siebcnblirgens mit 6
tafeln abbildungen, in .Archiv fiir Siebenb. Landcsk. n. f. XI, 454-46?, a descrisu cellu d'anteiu
aceste moncde.- Vedi si Gooss, op. cit., XIV, so-si.
(225) Le Baron de Donop. les Medailles Gallo-Gai!liques, Hannovre 1E38, cu 32 plansie.
(226) Idem, tab I, Nr. 1, moneda de auru. Av: capu cn boga.ta cappelura, spre drept'a; spirale
dubl& iu loculu urechii; 'naintea capului unu semnu frontalu, si ua dubla spirale in faci'a capului.Rev: Patrupedn cu capu de omu, spre drept'a d'asupr'a cod,i unu altu capn de omu: patrupedulu
se tin~ cu bati uri; unu toiagu avendu la capataiulu de susu unu cercn cu 12 puncte in giurulu
unui punctu centralu, sta intre ambele capete ; josu sub pantecele animaluiui unu rondu ombilicalu
cu patru trasuri punctate.
www.cimec.ro
505
forme unghiulare, verfulu nasului ca ua globula, gur'a alcatuita d'in doua trasuri ca
ua furca, si terminate prin doui nasturt~i, ce indica buzele; obrazulu se termina cu ua
barbia scosa afara in forma rectangulara; doue cerculetie cu ua proeminentia rotunda Ia mijlocu, inchipurscu ochi1.1lu in unghiulu d'intre nasu si frunte (fig. 81) [227];
perulu se representa prin mai multe intorsaturi cu nasturei inaintra nasului, d'asupr'a si in josulu capului ; iaru gutulu, s~u partea neterminata a bustului, printr'ua
furca d'in do\te linii cu cinci nasturei. Ua eorona de perle departata cu 2-4 milimetre de margine incongiura in chipu nengulatu flgur'a. Pe reversu, unu callu cu
indicatiunea unui calaretiu de form'a cea mai monstruosa; callnlu n'are nici urechi,
nici coda, gutulu e scurtu; in loculu comei se vedu 8-9 perle; piciorele subtiri an
nasturei la genuchi, si articulatiuni bifurcate in locu de copite; calaretiuln so figureadia prin eate-va linii neregulate, divergente, ce se termina susu cu unu caduceu ;
'naintea callului, unu dreptu-unghiu taiatu la mijlocu in lungu printr'ua linie, sub
pantecele callului unu ai'cu (care une-ori Jipsesce [228]), iar mai josu: ua dupla-linia
cu trei nasturei, dnpo unii maciuca, dupo altii inchipuirE'a terrenului pre rare sta
ealluln.
Ca varietate la acesta grupa se potu numera monedele (tab. Il, nr. 1), cu avMsulu
Fig. 81.
Fig. 80.
Fig. 83.
Fig. 82.
aprope acelasiu, cu deosebire numai co aci capulu este mai impodobitn, obrazulu cufalc'a mai semi-circulara; barb'a representata prin trasuri intorse cu nodule; rever
(227) Dupo Bielz 1. c. tab. J, fig. 1.
(228) Idem, tab. III.
33
www.cimec.ro
sulu intr'atata numai difera co la unel3 callulu e intorsu spre stang'a, candu atunc,
in locu de unu picioru de d'inaintP, se afla trei linii imprumutate cu ua a patr'a; la
altele , spre drept'a , candu atunci in loculu piciorului dreptu de d'inainte, se afla
eate-va scurte linii (229); calaratiulu se inchipuesce prin trei linii cu nodule in
verfu, d'asupr'a caror'a este ua maciuca cu seu fora trei noduri, si .mai suFu unu semi-cercu de asemenea cu trei noduri; diverse figuri trianghiultlre indica cod'a eallului (230); sub botulu lui, este numai ua linie mica, seu unu patratu simplu marginitu cu nodule, seu ta~atu printr'ua linie pre la mijlocu. (231)
II. In a dou'a grupa (tab H, fig. 2) intra. imitatiuoile dupo tetradracbmele tllasice,
pe aversu fiindu cu ore-care arta impresu capnlu lui Bacchus cu corona de epheu,
:ii cu cornulu de berbece in cOfa, cu fruntea lata ca s~ obrazii, barbi'a proeminenta;
ochii indicati prin doua puncte, seu printr'unu cercu intre obrazu si nasu (232) ; 1Jre
reversu calaretiuln totu asia da grosolauu lucratu, inchipuitu prin mai ~ulte 1 linii
divergente, si ornatu cu ua corona de radie; gutulu si bptulu calluloi suntu il! form'a
ciocului de pelicanu, ca la tab. I. Nr. 7, iar piciorele lui triunghiulare.
III. In a trei'a grupa ucunnoscemu (tab. H, Nr. S) imitatiunile dupo tetradrachmole confederatiunei amphipolitanice a 1\Iacedoniei, batute de la 158-146 a. Chr.
Pre aversu capulu Dianei, cu diadema si ua corona de perle si cu siepto scuturi lungaretie beotice; pl'e reversu, maduc'a nodurosa a lui He.rcule, si calaretiulu (caro
lipsesce pre monedele primei Macedonii), inchipuitu prin linii, unu nodu si unu semicorcu dintiatn d'asupr'a (tab. H, fig. 3). Acesta bucata se gasesce si c drach ma.
Varietati pre reversu cu roseta alle aceldasi grupe vedi-le la d. Biei op. cit., tab.
VI, Nr. 2 si 3.
IV. A patr'a forma (fig. 82 [233]) este ua imitatiune a drachmei lui Alessandrucellu-Mare, pe partea convexa capulu lui Hercule cu pelea de leu, pre cea-alta Zeii~
etophorulu (Jupiter aetophorus) tronndu, cu unu vulturu in ma n'a drepta, care se
regasesce si pre mrdali'a (fig. 83) aflata in prejm'a Bucegiloru, judetiulu Prahova,
(Tr. Carpat. Nr. 939 fig. 41) [234], si pre cea de pre tab. I, Nr. 2 (235) cum si pre
alta la d. Bolliacu (Tr. Carp. Nr. 939 fig. 44).
40
Localitatile d'in Transilvani'a u~de s'a atatu moneda d'in aceste patru grupe, sun tu:
(229) Idem.
(280) ldem, tab. II, III.
(231) Idem, tab. III.
(232) Idem, tab. IV.
(238) Bielz, op. cit., tab. V, 3.
(234) Vedi altu esemplaru identicu de pro~enintia dacica la d. Frohner, op. cit., p. VIII, rendulu 4..- Idem, altu esamplaru la Ant v. Fr. v. Prokesch-Osteu, Inedita meiner Sammlun.IJ auto
tonomer Altgriecl!ischer Munzen, Nr. 9 (Denskschrieft. der Wicn. Akad. ph. el. IX p. 302).
(235) Tromp. Carpat. Nr. 939 fig. 50 si 44. Altu esemplaru identicu la Pr{)kcsch-Osten op. cit.,
Nr. 19, si In. J:o'rohner 1. c.
www.cimec.ro
507
Petelea (Birk, cerc. Bistriti'a), mai multu de 200 bucati, doue diferite imitatiuni
dupo drachmele amphipolitanice (236), 60/o cu capulu lui Hercule si 401. cu allu
Dianei, avendu diametru 32-35 mm. si greutate 10 gramme (237) ;
Alba-Julia, tetradrachme daca, diam. 30 mm., greutate 91/2 - 10 grawme (fig.
81, si Bielz op. cit., I, 2) ;
Cujiru, cerc. Orastia, langa muntele Cetatea, mai multe sute (238) de diferite
marimi si typaruri, intre cari unele imitfadia medus'a orasiului Larissa (fig. 81, si
Bielz, op. cit. I, 3; IJ, 1 si 3; III, 2 si 3; IV, 1-3 si V, 3; VI, 3; Archaeologiai
~rtesito III, Pest 1870, Nr. III, p. 88-99);
Vallea Casiloru langa Rehau, tetradrachma daca dupo cea thasica (Bielz, op.
cit., IV, fig. 1), la unu locu cu ua tetradrachma barbara de argintu de forma vestuceltica;
Sibisielu (Sebesh~ly, cerc. Orastia) 395 bucati tetradrachme cu capulu barbosu, cu
Dionysos thracicu si cu Dian'a (ap. Bielz, op. cit. II, IV, 1, 2; V, 2), diametru de la
34-36 millimetre, si greutatfl 11-13 gramme; s~ drachme, diametru 20-22 mm.
(Bielz, op. cit. VI, 1) si greutate 2 1 /2 - 3 gramme.
Asemenea moneda s'a mai aflatu in mai multe locuri necunnoscute alle Transilvaniei, si se pastreadia in Cabinetulu iruperialu de anticA d'in Viena cu nsemnarea : in
Transilvania eruti. (Bielz, op. cit., III, 1; IV, 2, 3 ; V, 1). Esemplare se mai afia la
Lelewel, op. cit., tab. II fig. 7-9) compara Nr. 7 cu Bielz IV, 2; Nr. 8 cu Bielz III
2; Nr. 9, cu Bielz, II, 3) si la d. Frohner (op. cit. rendulu allu douilea, prim'a medalie, pag. VIII).
~J
www.cimec.ro
508
transportu 97.64
auru
0.~8
Parti accessorii si perdere 2.08
'l'otalu 100.00
Catatimea ingemnata a aurului face probabile proveoienti'a transil vana a argintu
lui, d'in care nu se schi a se estr age aurulu ; calle-alte parti acei ssorii sun tu de atribui tu amestecarii argintului cu ua quantitate de bronzn, cam 61.95 ojo , argiutu fiindu 33.82 of o 1 si cupru 4.23 /o (239)
D'in imprejurarea anco, co atari monede sa gasescu arare-ori, si numai in Transilvani'a, se pote deduce co elle erau pu~inu respandit(>, servindu mai multu in transactiunile interiore alle tierrii care le batustra.
Ca tu despre ei oc'a candu elle au fostu puse in circulatiune, si de ce poporu anumt>,
putemu dice cu sigurantia numai, co : acesta data nu e anteriora annuluL ~40 inainte de Chr., (domrti'a iui Philippu. II),- imitati unile amphipolitanice, nu anteriore
annului 148 a. Chr., - nici posteriora annnlui 100 dupo Chr.; si cu ore-care gradu
de probabilitate, co in acesti bani noi posedemu mooet'a Daciloru, si prin urmare
mijloculu de a cunnosce gradulu da cultura allu arteloru plastice la densii si de a lamuri cestiunile symbolice si artistice; acele moneda ne dau , mai departe, probele
preciose co Dacii cunnosceu anco de multu ferulu, altu-feliu nu aru fi pututu sapa
typarulu monedei, co ei cumosceu q,r'gintulu, care nu apare inaintea epocei de feru,
lucrau minele, ateu lfgaturi commerciale in intru asia de intinsa in catu m(lnedele
aduse d'in afara ne mai indestullandn trebuintiele, ei fura siliti a bate anco de t.i.mpuriu moned'a loru proprie, ce<:aco alte popore, ca Hunii si Avarii n'au facutu niciua-data, iar Germanii si Slavii, cu totu centactulu loru cu imperiulu romanu si by
zantinu, facura pre tardiu. (240)
Daciloru se atribue si unele imitat;uni de auru anepigrapha dupo tetradrachmele
de argintu alle lui Lysimachu (241), cum si falsii lysimaci de auru mentionati de
Zamosius (242) SchOnwiesner (243) si Eck~l. (244)
Monedele de care vorbesce F. X. H10ne (Baitrge zur dacisehen Geschicbte, Hermanst. 1836, p. 16, tab. I, fig. 2), co s'aru fi gasitu in 1826 la Turda in numeru de
doue bucati de auru cu inscriptiunea l:APMll: BAl:(S)IA, cum si altele de care spune
d. Neugebauer (245) co s'ar fi gasi tu la Gradistea in Transilvania, si care au pe aversu:
~APMil: BAl:IAEQl: llnu capu; pe nmrau : unu templu, in intru unu al.tarv, d'asupra carnii:!. foculu arde, de ua rarta ua figura umana, pre de alt'a unu asiuu; josu :
(239) Rlelz, op. cit., p. 463-465.
(240) Se scie co pene la Caroln cell~mare Ge;manii nu aveu monede, iar Slavii chiarn pene intr'allu XI secolu.
(241) llommsen, Rom. Miinzwesen p. 697.- Dnchalais, op. cit, p. 359, 360.
(242) Anal. dac. Antiq. CXI.
(243) Notit. Hung. rei num. p. 251.
(244) Doctr. Nmn. J, 61.
(245) Bullettino dell' Instituto di Corrispondenza Archeologica, per l'anno 1848 p. 50.
www.cimec.ro
doue cutite, de auru, va.lore trtJi galbeni, seu altn esemplaru de argintu, pe aversu :
doua capete, pe rev. ~ARMI~ BA~IA, brosca tiestosa, d'asupr'a unu scutu si pe ellu
ua lance, de amendoue partile cari'a se afla litera ~. - t6te acestea suntu invederatu nisce falsificatiuni modem. (246)
E. Ceramlc'a Daclel
42
(246) Arueth, in Sitzungsbe1ichte der phil.-hist.-Classe de1 kk. Akad., VI, 307.
(247) Jacquemart, Histoi1c de la Ceramique, Paris 1873.-Birch, History of ancient pottery,
London 1858.
www.cimec.ro
510
43
Sa vorbimu mai anteiu despre ceramic'a epocei de petra, anlJme de3pre aflarile de
la Vodastra in Romani'a, de la Tordasiu, Vallea Cernei si vallea Joajului in Transilvani'a.
Voda!ltr'a (248) trebue a se pune intre localitatile ce au datu calle mai multe si
mai interesante specimene de olarie domestica, cu caracteru primitivu, cu forme variate si ornamente originale. De ad d-lu Bolliacu a scosu presta 300 vase, d'in care
aprope SO intregi, acoperite di ua coja de varu care cu anevoie se pote scote, olarie grosolanu lucrata, reu framentata, facuta numai cu man'a, caci nu se vede nici-unu
semnu de vre-ua rotunjitura prin rota. cln la-intru, dico d. Bolliacu (Tromp. Carp.
Nr. 1010), se vedu vasele c invertite pre vre-unu instrumentu de lemnu pote, seu
si totu de pamentu usctu, de care instrumente se gasescu forte multe, - ero de-afora ticluita numai cu man'a.:. Elle suntu reu corte, unele chiaru uscate numai la
sore; iaru ornamentale, - candu acestea asista-, suntu impresse cu degetulu, ca
unghi'a seu cu unu instrumentu de (letra, si suntu ~eu rotunde, aduncite in pasta,
seu in zigzaguri si ca1rilatura esacte, in trasuri perpendicularE', in renduri de impunsaturi regulate seu neregulate, in briuri in relievu cu crestaturi, seu in briuri mai
adnncate, cum si cu semne caracteristice pre densele c titi'a cu doue atarnaturi, analoga triunghiulu aduncitu in pasta de pre idolasii de lutu aflati totu acolo.
Lutari'a de la Vodastra, de diferi~fl forme, dimensiuni, si pentru diferite usuri
alle vietii intime si sociale, se p6te imparti astu-feliu (249) :
1. Vase mari spre conservarea subRtantieloru alimentare, arnphore, si spre tinutu
apa, hydrie. Tab. M, Nr. 1 representa unu borcanu (nalt. 25 cm. perimetru 7g cm.)
cenusiu, ovoidu, strimtu la gura, cu doue manuili si cu vargi concentrice trase cu degetulu de susu pene josu; unu altulu de aceiasi culore, ornatu cu impunsaturi regulate cu doue manusi mari, figureadia pre tab. L, Nr. 1 ; alte cinci se potu vede pre
stamp'a publicata de d. Bolliacu (Tromp. Carpat. Nr. 1255, fig. 16, 17, 18, 2:J si 24.
2. Vase de (ertu la focu, cum de esempla,
frumosulu vasu de pamentu roscatu (nalt. 12
cent., perim. in largimea cea mai mare 63 cm.),
cu doua manusie (tab. L, Nr. 3), d'in argilu
snbtir~>, sclivisitu, cu ornamente rotunde aduncite in pasta ; vasuln roscatu cu patru boldurimanusi, si cu b :1saturi inegali, de pre tab. L,
Nr. ~. (nalt. 12 cm. perimetru 53); vasulu cenusiu (fig. 84) da 18 si jum. centimE-tri inaltime
Fig. 84.
si 47 perimetru la gura, de pamentu negru, cu
(248) Trompetta Carpati!oru Nr. 965, 1010, 1059, 1137, 1255.
(249) D'in acestea d. Bolliacu desemnandu pre ua stampa (Tromp. Carpat. Nr. 1255) 133 bucati,
www.cimec.ro
511
scoici si melci asiediate spre a ferb9 impreuna ; vasnltl de pam!lntu cenusiu sclivisitu (fig. 85) orna tu de crestaturi cu unghi'a, cu ua manusic-boldu. cu alt'a gaurita
(nalt. 12 cm. perimetru pest'3 briu 49 cm.); vasu de pamentu negru (fig. 86) ou multe
.,.
Fig. 85.
Fig. 86.
semne co a ftrtu la focu; altulu (fig. 87) cenu!liu, cu patru manusi (nalt. 15 cm. peri..Ql~trll 6o). Mai vedi
stamp'a citata a d-lui Bolliacu fig. 4, 25, 70 a, 70 b, 89,
pe
mentu nfgru curat, doue manusi rupte , cu ornamente d'in zone orizontale punctate,
si in josu de briulu cPllu mare, d'in zigzacuri si cadrilatura forte esacte; tab. L_, Nr.
9; vasu de beutu cu doue manusi-boldu si cu ua titia cu doue atarnaturi (nalt 10 Qm.
perim. 46) ; tab. L, Nr. 10 (nalt. 7 cm.) idfm, de pamentu cenusiu, .cu ua mimusia
gaurita, cu ua bordura lata in relievu langa buz~, si aduncaturi cu unghi'a; tab. L,
Nr. 4 (nalt. 11 cm., perim. 45) cu doue manusi, tpasuri cu degetele, pre ua parte
de la drept'a spre stang'a, si pre cea-l'alta de la stang'a la d1ept'a; altu vasu de
beutu (fig. 88), de pamentu roscatu, cu doue manusi boldu (nalt. 12 cm. perim. 58),
Fig. 83.
Fig. 87.
am allesu d'in ellf.l eate-va mai caracteristice, ce se potu vede pre tab. L si M, Nr. 1, cum si figu
rile intercalate in textu Nr. 84-94, 108 si 112.
www.cimec.ro
512
Fig. 93.
Fig. 91.
Fig. 90.
www.cimec.ro
Fig. 92.
.Fig. 94.
513
10. Capacr. mari, ap. d. Bolliacu l. c. fig. 61, 62, 63, 91, unele cu patru resuflatori (ib. fig. 100).
11. Linguri, c cea de pre tab. L, Nr. 17 (lung. 9 cm. perim. 10), la d. Bolliacu,
l. c. fig. 103, 104, ceia-ce probeadia lips'a instrumentulului de metalu ca sa seobesea
lemnulu.
12. Instrumente de tiesutu (Bolliacu, 1. c. Nr. 127, 120, 121, 122), de lustroitu
seu sclivisitu (id. 44, 75) si de insiratu (id. 95, 109).
13. Idoli, c cei de pre tab. L, Nr. 11 a, 11 b si 14 si fig. 108 si H2; mai vedi
la d. Bolliacu, 1. c., Nr. 52.
14. Mesciore pentru sacrificii, seu pentru jucarii de copii: tab. L, Nr. 18 meseiora
cent;sie pe patru piciore lustruita d'asupr'a, nalt. 6 cm. Alte esemplare la d. Boliacu.
Nr. 53, 66.
15. Vase mici de sacrificatu seu pentru jucarii de copii: Msuri (Bolliacu 1. c. 37,
40) cu pe (Nr. 38) ulcele (Nr. 39, 97, 128 a si tab. L, Nr. 20).
16. Obiecte de insiratu: tab. L, Nr. 16 a, 16 b, 16 c.-La d. Bolliacu 1. c. Nr. 72,
107, 108, 117.
17. Buzdugane (fig. 93) de pamentu galbuiu, tare, pe la mijlocu cu noue cuie d'in
acelasiu pamentu, si cu gauri presta totu neregulate (lung. 8 cm. perim. 17).
18. Cylindre c fig. 94, (nalt. 9 cm. perim. 30), gaurite, mai largi la capataie.
19. Bule co11ice pentru prastie (aprope ua suta, lung. 8 cm., perim. 13 si 14). si suluri gaurite si infundate, la d. Boll. Nr. 49, 57 (bule), 46 (snlu,lung. 8 cm., perim. 12)
20. Greutati de aduncitu in apa.
21. Pyramide seu conuri peste cari se puneu vasele de lutu mole a se coca la focu
pre vetre deschise, ca tab. L, Nr. 15, si la d. Bolliacu 1. c. Nr. 94, 96.
22. Obiecte ce nu se potu defini (Boli., 1. c. 41, 43, 55, 56, 65, 84, 106, 110, si
tab. L, Nr. 19.
Ua data cu acestea d-Iu Bolliacu ne spune co a aflatu si cioburi d'in doue strachini smaltiuite cu smaltiu forte grosu, negru, albu si verde, colorea negra fiindu incrusta ta in desemnari cu linii drepte si linii curbe, cum si unu numeru de lulele negre, albe si ga1bui (Boli. 1. c. Nr. 73, 111-115), obiecte probabila cu multu mai
moderne de catu vasele si uneltele de lutu si de petra preistorice alle Vodastrei. (250)
44
Olari'a de Ia Turdasiu, mai puciou numerosa si variata, de cotu cea de la Vodastra, nu este anso cu acest'a mai puci nu interesanta. (251)
(250) AI. Odouescu, Fumuri archeologice scornite. d'in lulelle preistorice, in Columna lui
1'raianu, an. IV Nr. 4.- Cu t6te acestea s'a'gasi tu nu numai in ruovilelc d'in Arneric'a de nordu,
asemenea lulele, (intr'ua movila pene la 200 de ua esecutiune perfecta; Cf. Lubbock, op. cit. p.
246-247), dera si in morminteleforte antice d'in Britani'a-mare, Galli'a, Germani'a. Vedi Dello-
www.cimec.ro
Formele ce ne 'nt1'mpina sun tu : olP, vase, ca ne si cnpe de beutu, strachini si talere, pacbare conice cu picioru rotundiJ cannelatu, vase sf'mi-globulare cu patru piciore, altele mai mici ovale, patru-unghiulare si optu-unghiulare , vaso cu manusi
'nalte in form'a capeteloru de animale (252), t6te lucrate cu man'a, grele, multe avendu partea de susu separata de cea de josu printr'ua sectiune ascutita, iar in Iocu
de man!lsie, - bolduri rotunde si p~trate .. Materialulu acestoru vase si barburi este
argilulu cu nisipu si pietrisiu amestecatu, iar colorea. predominanta : cenusie, rosi!l.tica si rosiu-incbisa; la unele }Jeretii suntn forte grosolan o facuti cu gra~mtie neregulate de quarzu; la altele, suntu multu mai fini, mai potriviti si mai subtiri. Ornamenta.tiunea consista la ceHe d'anteiu : d'in simpla scliviseala, seu apasaturi cu
degetulu prelungite une-ori in trasuri verticale ; la calle de allu douilea : d'm punsaturi cu unghi'a, cu unu osu seu lemnu ascutitu, ori in fine cu ua corda legata imprejuru; unelo "'untu zugravite; liniile mai adesea parallele seu dispuse in. triungbiuri si rhomburi, nici ua data nu ~un tu curbe. S'a const~ ta tu peste trei-dieci modele de ornamentatiune, d'in care reproducemu aci dupo d. Gooss (op. cit. XIV, 602)
urmatorele :
:l<'ig. 95.
Fig. 96.
Fig. 97,
Fig. 98.
Fig. 99.
Fig. 95 este unu barbu cenusiu-inchisu, impodobitu cu linii parallele intre care se
afla triungbiuri implinita cu linii oblice. Fig. 96, unu altu barbu rosiu, are mai
multe siruri formandu romburi intre doue trasuri parallele. Fig. 97 representa unu
barbu avt>ndu la marginea de susu ua coron 1 de apasaturi circulare, dl' unde se cobora linii oblice alcatuindu triunghiuri parallele. In fine, fig. 98 este unu barbu rosiu-inchisu, cu unu briu la margini si doua triunghiuri, alle caroru verfuri se infasiora in eate doue Vl)lute, ornamentatiune zug"ravita cu ua colora rosia-inchisa. Totu
in asia cbipl este si ornamentatiunea cu linii parallele inclinata de pe vasulu abtu
(252) Esemplare analoge s'a aflatu la Hissarlik (Schliemann, Antiq. Troyennes, fig. 540, 1893,
2299, 2521, 2952).
www.cimec.ro
515
la Tu.r_dasiu (ap. Gooss, op. cit. XIV 602 Nr. 12). Pre unele harburi se observa typarulu impletituriloru de trestii, peste care fuseso pusu vasulu anco in stare umeda
(ap. Gooss, 1. c. Nr. 5 p. 602, 603). Altele (fig, 99), nalt. 8.5 cm., lat. 9.5 cm., re
presenta unu capu umanu in relievu, cu nasulu sfarama.tu , ochii in luogu tiaati si
fora gura si frunte, ceea-ce amintesce armele de h Hissarlik (ap. Schliemann, Antiq.
Troy. fig. 767, 768, 878, 1275, 1427, 2893). Vedi despre altu fragment.u cu identica representatiune, gasitu la Turdasiu, Gooss, op. cit., XIV, 610.
Vasele de la Turdasiu anso ne intereseadia si mai multu prin semnele constatata
pre densele. d'in care reproducemu (fig. 100) eate-va mai josu (dupo Goos3, O). cit.
XIV, pag. 605 taf. III).
Fig. 100.
www.cimec.ro
516
Asuppra Remnifica.tiunei acestor'a invetiatii nu suntu de acordu. Pre dtnduprofcsorele Schaafhausen le i dreptu semne de mesura, pre uneia aflandu-st in realitate
cifrele 1, 2, 3, 4, 5, 8, iar dr. Voss, dreptu sernn!l all.o fabricantiloru , invetiati c
Kopermitzky, Jaquinot, Woldemar S('hmidt, Kollmann si Gooss (op. cit. X~V, 604)
le considera c symbole religiose, puse pe vasel~ intrebuintiate la sacrificiulu domesticu seu la immormentare. Asia, Nr. 9, 13, 14, 15, 17 (correspundietore ornamenteloru trojanice, Nr. 279, 281, 2534, 2541, 2605, 3150, 3413 d'in oper'a Antiq.
Troyennes, a d-lui Schliemann) arn represent vetro de sacrificiu cu limbi de flacari
asupra-le. Nr. 11 asemenatu carousseleloru (adica niste obiecte de lutu in form'a rotii cu capetina intrega) de la Hissarlik (ap. Schliemann op. cit., Nr. 3229) precum
si Nr. 20 (comp. Nr. 39, 2623, 2867, 3358 ap. Schliem. (aru ave iarasi ua semnificatiune religiosa, ca si crucea de pre Nr. 22, 24, 25, 26, 27, 28 si 29, ce se regasesce pre carousselele trojanice si pe Vulcani (adica rote de lutu cu jumatate capetina) (ap. Schliem. op. cit. Nr. 241, 301, 316, 450, 456, 538, 539, 549, 551, 2413,
2513, 2642, 2806, 2892, 2948, 2983, 3092, 3116, 3273), cum si pre vasele de la.
Mycene, cruce cu semnele celloru patru cuie, suastic' a formata de doua bucati de
lemnu incrucisiate si fixate cu patru cuie, la puuctulu de intalnire alin caror'a se
producea prin frecare foculu ::.acru, prin ajutorulu unei a trei' a bucati de lemnu (Schliemann, Myc!mes, trad. Girardin, p. 132; Jacquemart, Histoire de la Ceramique p. 29).
In Nr. 12, in fine, profesaorele Finly vede representatiunea unui callu. (Compara
carousselele de la Schliemann, op. cit., Nr. 34, 36, 245, 257, 288, 298, 2393,2423,
3143, 3318, 3323, 3413 cu figuri de antilopi, iepuri etc. Cu forma mai caracteristica figureadia callulu si pre ua butelie etrusca de la Radenbacb, ap. Lindenschmidt
op. cit. III. V. 2 d, si pre alt'a de arama, de langa Waldalgesheim, ap. Linden~
schmidt, op. cit. III, 1 : 2).
Printre alte obiecte de lutu descoperite la Turdasiu merita atentiune :
1. Ro tele sclivisite cu desemnuri pra elle, reprodusa mai joau (dupo Gooss, op.
cit. XIV, 607, taf, IV, 1, 2, 3) care amintescu carousselele si vulcanii de la Hissarlicu,
de la Terramare, d'in statiunile neolithice d'in giurulu Bologoiei (adi in museulu
d'in Moden'a, publicate de profess. Bianconi), cum si de la Villano~a (collect. comitelui Gozzadini), obiecte in ferma de rote cn ornamente diverse : insecte, arbori ,
flori, cerbu, capre, iepuri, pasari, sore, luna si stelle. Fig. 101 se asemcna cu figurele
de la Schliem. 161, 176, 344; fig. 102, cu fig. 452 si 166; iaru fig. 103 cu fig.
2631. Gooss (op. cit. XIV, 604) amintesce anco doue roti gasita la Turdasiu, un'a
identica cu fig. de la Sch1iem. 336, 2451, 3226 si 385; alt'a, cu cinci manuchi de
radie, fie-care d'in c11te trei linii indouite; si cu marginile ornate cu ua corona de
perle, identica cu fig. 391, 26 d'in Schliemann. Atari rote de pamentu, fora ornamente ansa, s'a aflatu si b Vodastra (Tr. Carpat. Nr. 1255 fig. 117).
2. Figuri de lutu : tronchiulu unui omu cu capulu sfaramatu (fig. 104) cu bratiele indicate prin bolduri, si cu vestmintele, prin linii (nalt. 6.5 cm., latimea d'asupra umeriloru 7.5 cm); trunchiulu unei femei asemnea (ap. Gooss, op. cit., XIV,
www.cimec.ro
517
607, taf. IV, 5); unu idolu, nalt. 8 cm., lat. 3 cm. (fig. 105), cu capulu tiugoiatu la
spatE>, orhii arrettati prin doua puncte, iaru gur'a printr' ua linie curba. sub nasu.
Calle doua maiJi, d'in care cea drepta tine unu obiectu discularu, cea stanga are numai {latru dt>gete, suntu un'a lb.nga alt'a pre pan~ece; mai josu se afla ua cruce adnncu sapata; iaru in spate. unu zickzacku si unu semnu in form'a lui V. Unu aHu
jdolu (fig. 116), nalt. s.cm., lat. d'asupra cotului 3 cm.), are bratiele gau.-ite si in
101
102
103
105
III
III
t
J/1{
www.cimec.ro
1>18
form'a manusiei. Mai vadi la Gooss, op. cit. XIV, tab. IV, 11, unu idolu, ochii indicati fiindu prin doua linii orizontale; nasulu, printr'unu micu relievu; gur'a lipsindu
cu totulu, perii capului, separati in triunghiuri.
Asemeni omuleti diformi 'i intalnimu nu numai la Vodastra, Calomfiresoi, Crasanj
in RotLani'a (253), la Vallea Nandrulni in Transilvani'a, d~ro si la Mycene, la Cypru
si la Hissarlicu in Asl'a mica. Sa se comparo de esemplu , trunchiulu de alabastru
de la Vallea Na1:1drului (fig. 107) cu cellu de la Vodastr'a (fig.108), de la Hissarlik
(ap. Scblicmann op. cit., Nr. 563, 562, 564, 566, 578, in care d. Schliemann recunnosce idolii iliaci ai dieitii Minerva -3-al% "(AtXuxwltt<; 'A3~v"fj [254]) si de la Mycene
(Schlieroann, Mycenes fig. 21~); idolii fig. 104 cum si cellu de la Gooss op. cit. XIV,
tab. IV, 5, sa se compare cu fig. 537 si 565 de la Schliemann, Antiq. Troy.; figura de
lutu (fig. 109), ce servia pote de manusie la unu vasu (nalt. 8.5 em., lat. 7 cm.),
pre capu cu noue gauri pentru introducerea de ace s~u de podobe de pene, este aprope
~ceiasi cu idolii de la Tirynthu tSchliemann, Mycenes fig. 10) si de la Mycene (id.
fig. 90-92). Unu idolu aflatu Ia Turdasiu de cotre domnisioara Ele Torma (255)
nalt. 5.5 cm., correspunde figuriloru de la Schliemann, Antiq. Troy. 1304, 34 72 ,
2743. Obie.::tulu de lutu represeutandu capulu unui animalu cornutu tfig. 110) 'si afla parallde in capetele de boi si cai de la Sehliemann (Ant. Troy. fig. 2952 si 2521;
Mycenes fig. 58, 114-119), ca si fig. 111, '=U care sa se compare mai multe d'in
Schliemann (Ant. 'Iroy. fig. 334, Mycenes fig. 118), si alte esemplare de la Pilin (Antiquit~s preh. de la Hongrie, tab. XIII, 10-15). Trunchiulu de idolu (fig. 104) de
la Turdasiu sa se compare cu idolulu .fora capu de pamentu cenusiu (fig. 112), nalt.
9 cm. perim. 21, cu peptulu bine desvoltatu, si cu pantecele c de femeie in11arcinata.
Capetele de Iutu (fig. 113, nalt. 5 cm., lat. 6 cm. ; si fig. 114, ualt. 4.5 cm., lat..
5 cm.) cu sirsse gauri spre aceiasi destinatiune ca la fig. 109, au servita de sigum
de manusi la niste vase.
3, Prasneluri, greutati la plasa, pyramide coniee, inele, vase mici pentru jucarii,
si palniore identice cu celle de la Schliemann Antiq. Troy. Nr. 3292 si 3295, servindu pote la turnatori'a bronzului.
4. Fragmentulu unei colomne (2.5 cm. nalt.) cu diferite semne pre dens'a, d'in
care unulu semana literei B (fig. 115) si amintesce carousselele de la Troja (ap.
SchliPmann, Nr. 3001 si 2633).
4!)
In alte siese statiuni prehistorice d'in vallea Cernei si vallea Joajolui (256) s'a a(253) Vedi mai sasu part. II, cap. XI, 32, si tabell'a L, Nr. 11 a, 11 b si 14.
(254) Professorele Max Miiller (Akademy d'in 10 Ienua.rin 18U) nu admite
epitetulu.homericu datu Minervei, de y!.o:~xti::t~ sa scmnedio cchipu de bufnitia~. Schliema.un, din contra &.imite
atare semniflcatiune, prcsupuneudu co mai anteiu dieiti'a a. primitu astri titlu c dietia Aurora;
apoi i s'a atribuitu faci'a de bufnitia. Cf. Troia und seine Ruinen, Reatock, 1875 p. 16.
(255) Gooss, op. cit. XIV, 610.
(256) ldern, op. cit., XIV 612-620.
ca
www.cimec.ro
flatu, pre lar,ga unu mare num~ru de unelte de p~tra : nuclei, sageti, cutite, cutitoaie, ferestraie, eiocane, dalte etc., - si vase di! lutu cu form'a cea mai primitiva.
Aceste siese statiuni sun tu : J oseni (Zsoszan) , Vallea Nandrului (N ndorvalya) ,
Nandru (Nandor), Pescerea d'in Nandru (esplorattl eate si patru de cotre domnisiora
dt~ Torma), Kirsitiu (Kersetz) si Pescer'a d'io vallea Joajului.
Ola.n'a do la Joseni, Pescer'a Nandrului si Kirsitiu presenta. acelasiu caracteru ca
cea de la Turdasiu.
In Vallea Nandru~ui, pre langa ua cupa 8 cm. nalta, cu manusie si ornamente facuta cu degetuln, se constata pre harburi d'in lvtu mai finu, mai framentatu si mai
bine coptu dr ca tu cellu de la Turdasiu, pene la 15 mustre pentru podobl', multe conuri
gaurite cu semne pre densele, vergdt' lungi pentru sclivisarea pote a unelteloril de
p~tra si de osu, cu diametru patratu d'in ramcntu arsu, s~u numai uscatli, unu tororu de lntu, si vase in miniatura cu si fora manusie, unele pentru joculu copiiloru,
altelP, identice cu celle troyanica (Schliemann Nr. 1226 si 1116), servindu dreptu
mesura la turnarea bronzului topitu.
La Nan<!ru, afara de olari'a cu ornamentale constatate in vallea Nandrului si Turda.siu, s'a aflatu nolli specimene cu linii curbe si besicutie, semi-cercuri in relievu cu
puncte CPntrale apa3atP, aduncaturi mai mari prin mijloculu ~nui instrumentu concavn, nasturei de form'a lintei in ct~rcuri s~u in grupe de cote trei si mai multi, im
prasi do1po facerea o!ei in pasta an<'O umeda.
Reproducemu mai josu ornarnentele dupo trei harburi (fig. 116, 117, 118), care ,
potu servi dreptu ptobe caracteristice acestei statiuni (257). Numer6se suntu si inelusile seu margelele de pamentu gasita totu aci.
Fig. UG.
Fig. 117.
Pig. 118.
Fig. ll9.
In pescerea d'in va.llea Joajului (cerc. Alba-Julia, Gyogy) in fiue, printre oseminte
de bos primigenius si bosurus, si oseminte de omu, s'a datu pAste multe vase iden(257) Idem, op. cit, XIV, 602, tab. II, Nr. 3, 6, 11.- lbid., Nr. 8.
www.cimec.ro
520
tca cu celle da la Pili nu (ap. Antiq. preh. de la Hongrie IX, 1, 3). Unnlu, cu pantece
secunde si cu manusi ridi0ate, este ornatn cu trei sil'uri duple de zickzackuri , d'in
care pleca in susu si in josu mai mnlts linii oblice; altulu, cu nunusi asemenea ridicate, are ua basa forte mica; unu allu treilea (fig. 119), ua cana ro5cata, (marim.
9 cent., diametru cellu mai mare 11 cm.), cu manusi'a rupta, impodobita la margine
prin linii mici oblice, sub care se 'ofasiora patru nute parallele, cu briulu d'in trei
linii in zickzackuri, in josulu caror'a alte linii grupate in patru triuoghiuri spherice
se intalnescu tote in punctolu mijlociu allu basei, systemu de ornamentatiune, care,
dupo dr. Kloplleisllh, s'aru fi regasindu pre momiile egyptene (258). Liniile suntu
d'in impunsaturi facute cu ua suia de osu, iaru aduncaturile umplute cu calce seu pamentu albu, cum acest'a s'a constatatu si pre vasele da la Turdasiu, vallea Nandrului, pe calle d'in Ungaria si de la Hissarlik (Schliemann, fig. 724-738). Unu allu
patrulea nsu d'in Joasulu-de-josu (Al-Gyogy) este cu totulu asemenea cellui precedl!ntu, numai co pe pantece suntu siepte triunghiuri implinita prin linii cu impunsaturi, iaru verfurile triunghiurilol'll, indreptate spre punctulu centraln allu basei,
f.l0atul'scu ua stea cu siepte code.
4G
Afara de aceste optu statiuni preistorictt, in nenumarate alte localitati s'a constatatu deposite intregi de harburi nrcercetate in de apropt~, vetre ce au servitu la cocena olariei, cu ra'lllasitie de cenusie si carbuni, chiaru cu ac~?lle pyramide trunchiate
seu con uri inalte pene la 17 cm., gau!'ite la var fu , ca prin mijloculu unui instrn,
mentu ascutitu , sa se pota elle randui si espune in directiunea undt' batea vrntuln,
spre a se atitia carbunii aprinsi d'in giuru-le; in fine vasP, care prin stylulu ornamentarii loru, si prin parallelismulu cu productele analoge d'in alte tierri, appartinu
de siguru epocei anteriore civilisatiunei romne in Daci'a.
Printre depositele de harburi si vetrele semnalate in Transilvani'a, vomu cita ca
mai principale :
Agnit'a, cerc. Sibiu, vetre, conuri trunchiate si remasitie de vase de diferite forme,
celle mai multe de lucratura barbara ; Doboli, cerc. Brasiovu, urne de pamentu rosiaticu, cu pareti grosi, urciore, cana si cupa gaurite c pentru filtratn; Arkita, crrc.
Sibiu, vetre, ulcele si canutie de culore rosi a inchisa; Borcutu (Bekokten, Barnykut,
cerc. Sibiu), depositu de harburi cenusie, carbuni, grosu 3/4'', la aduEcime de 94 cm.
sub pamentu, cu mii do conuri trunchiate, multe anco neutilisate, si obiecte de lutu
cylindrict~, 13 cm. nalte si 10.5 cm. diametru, pre la mijlocu pucinu mai inguste, a
semenea celloru de la S1.ent-Andras (langa Crisiu , fig. 120), pre la mijlocu pucinu
Fig. 120.
521
mai inguste, ceea-ce face a se presuppune co aci aru fi fostu fabrica de asemenea unelte; Guteriti'a, vetrP, vasP, pyramide trunchiat!.', jucarii de copii, talerasie, canutiP, si unu mistretiu de lutu; Lovnicu (Leblang, Lrbnek, cerc. Brasiovn), vetre, 4'
latime si 6' lungimP, si unu campu intinsu de harburi; Bundorfu, cerc. Sibiu, locu
de arderea olariei, lung. 68 pasi, farte largu, aduncu pene la 4', plinu numai de cenusie, de tHtndari de talHP, harburi si totu felulu de ciolane; Boiu-mare, cerc. Deju,
vetre si harburi; Sebesiu, vetre cu cenusie, pamentu arsu, carbuni, in aduncime de
2-3', si harburi; Netusiu, cerc. Sibiu; Sn-Avram, cerc. Odorheiu, mari deposite de
harburi si lutu arau; Protea-mare, mai multe conuri trunchiate ; Mercurea idem;
Sibertu, idem; Simleu, depositu de cenusie cu carbuni de lemnu, si 11 conuri trunchiate; Crisiu (Deutsch-Kreuz, SzaEz-Kereztur, cerc. Sibiu), tuburi de lutu cylindrice manusie ; Sinc'a-mica, trunchiuri de lutu in numeru de 23 gaurite la unu capetu (tab. M, Nr. 14), analoge pote conuriloru trunchiate, se11 trunchiuriloru cu desemne lung. 6 cm., gasita in necro~olele de la Villanova, Marzabotto si Vulci (Gozzadini, la necropole de Villanova p. 38 seq.), pe care d. Gozzadini le tine dreptJ obiecte
symbolice egyptene. (259)
47
Vasele gasita intr'unu mare numeru de localitati d'in Transihani'a suntu asia de
variate in forma, ornamente si fabricatiune, in catu classificarea loru pre epoce, specie si graduri de cultura, este ca si imposibile.
Ne vomu margini a semnala eate-va. mai interessante, occupandu-ne neaparatu numai de celle ce se paru ante-romane :
Vasele mai multu Eeu mai pucinu cylindrice, cu manusi mici la margini seu la periferie pentru petrecerea unui nuru, ori cu bolduri massive, adesea gaurite, cu pantecele mari si grose, mai allesu in josu, cu bas'a forte ingusta, seu ascutita 1 seu cu
unu picioru conicu sub basa, d'in care causa nu potu sta pre pamentu de catu intr'ua
parte ; ori virte in ceva anume, amintescu esemplare analoge d'in mormenturile de
la Pilinu, d'in statiunile lacustra d'in Elveti'a, olari'a de la Villanova si Boloni'a.
La Gu~terit1'a printre alte vase merita a se mentiona ua cupa eleganta (fig. 121,
diam. 21.5 cm.) de form'a cupeloru de bronzu etrusce de la Hallstadt; ua ulcica
(tab. M, Nr. 10), cu ornamente simple consistandu d'in ua_seri.e dupln. de puncte_si
linii oblice (260), cum si vasele desemnate pre tab. III, 1, 3; V, 4 d'in Transilvani'a, period. Zeitschr. H, 1833.
Harburile de la Bardotiu suntu forte bine arse si ornate cu linii simple, triunghiuri, cercuri si ellipse (261). Urn'a descoperita la Bundorfu este cu largi pantece,
(259) Gooss, op. cit. XIII, 208-263; XIV, 142.
(260) .Archiv fii!" oeste1T. Gesch., XV, 327. - 1. C. Schnller, zur Frage uber den Ursprung
der Romanen und ihrer Sprache, Herma.nnst. 1855 p. 19 nota. 33 credea a. fi descoperita pre asta
urma._, ca si pre celle de la Bistriti'a, tab. M, Nr. 5 si 9, semnele unui alfabetu celticu.
(261) .Arch. fiir Siebetib. Landesk. n. f. IX, 18. Orban, I, 223. - E1d. muz, evk. V, 134.
www.cimec.ro
34
5:J2
ornamente trase cu graphita, si are patru bolduri pentru apucatu. Cea de la Medie
sin (16.5 zoll. Jl<.) este forte frumosa si bogatu impodobi ta. La Gernesig (cerc.
Muresiu-OEiorheiu) se pastreadia in museulu d'in Clusiu, 14 vase de lutu cenusiu si
roscatu inchisu, reu copte si facuta numai cu man'a, urne 25 cm. nalt., strimta la
gntu, cu doue bolduri de apucatu ; altele 16 cm. nalt., cu picioru ingustu si gutulu
conicu; urne 14 cm. nalt., cu gutulu lungu si elegantu; ole, cupe si cana cu linii
verticale in parallela si triunghiuri trase cu graphita (Gooss, op. cit. XIII, 222- 223).
Urnele de la Cicu-sn-Giorzu (cerc. Odorheiu), nalt. de la 11-13 cm., au picioru si
gutu ~ylindricu, si doue manusie; celle d'in prejm'a Bistritiei (cercu Bistriti';;), desemnate pre tab. M, Nr. 5 (ualt. 5'', perimetru 5112") si Nr. 9 (nalt. 6", diametru
6 1 /'") s'a afiatu ua-data cu segmentulu unui mare si largu vasu {tab. M, fig. 2) nalt.
1', diametru 1' 1", oruatu cu cinci linii in zigzackuri, ornamentatiune straina fltylulni d'in epoc'a,.pura a bronzului, fiindu posterioru acesti'a. Urcioro frumosu , de si
lucratu numai cu man'a, s'a aflatu la Copotiu, cerc. Odorheiu.
Fig. 127.
Fig. 122.
'Fig. 121.
F'ig. 124.
Fig. 123.
Fig. 125.
Fig. 126.
www.cimec.ro
XIV, 147) anco ua proba despre rapportulu de imudire allu Phrygiloru cu Dacii. (22())
Interesante si prin form'a si prin stylulu ornamentarii suntu vasele de la KisTerenne in Ungari'a : urciorusiele (fig. 122, nalt, 5.5 cm.; fig. 123, nalt. 7.5 cm),
cu podobe canelurate oblice seu conturnate; can'a (fig. 124, nalt. 5.2 cm.) cu triunghiuri 1ataretie in chipu de frundia; cup'a fig. 125, na1t. 4 cm. cu bolduri in relievu
cu form'a identica cupeloru d'in necropol'a de la Villanova (267); vasulu dr luatu apa
(fig. 126, n<. 5.5 cm.) asemenea cellui gasitu la Boiti'a (cerc. Orastia) de pamentu
rosiaticu, ornatu cu linii parallele (adi in Museulu d'in Clusiu). Totu astu-feliu, ulcic'a de la Szent-Andralil langa Crisiu (fig. 127, nalt. 9.5 cm.) cu meandrele si spiralele bagata unele intr'altele; si vasulu de la Miiglitz in Moravi'a (tab. M, Nr. 11)
cu discu rotundu ca unu umbo, ce amintesce grup'a de vase d'in movilele de la Elb'a
(ap. Lindenschmidt, op. cit. II, 1, 1).
48
Localitatile d'in Romani'a, pre unde sapaturi si cercetari mai multu seu mai pn
cinu seriose a constatatu produete alle cE~ramicei pre-romane suntu, dupo cum ne asicura d. Bolliacu (Tromp~ Carpat. Nr. 1137) :
Distr. llfovu : Ceramica-Tanganulu pe malulu Colintinei , Florestii langa Jaculu
Colintin'a despre Bucuresci;
Distr. Jalomili'a : Orasiulu de Floti, Pisculu Crasanii;
(266) Despre alte localitati unde s'a constatatu vase de lutu antice in Traneilvaai'a vedi Gooss,
op. cit. Xlll, 208-263.
(267) GozJmdlnl, necrop. d. Vill. fig. 7.
www.cimec.ro
521
eea. -, lntulu este anco fasona tu numai prin mana, si arderea nu e in genere de catu
forte imperfecta ..
Vasele de casa de la Talpa-Netotii sa apror:ie mai multu de calle de la Vodastra.,
fiicrlu forte grossolane, cu forma neregulata, reu arsr, ae culore d\ndu regrP, candu
rosietica, si d'in lutu cu petricele prin ellu, luatn d'in intamplare (Tromp. Carpat.
Nr. 739).
Caracteristic'a celloru scose de la Calomhrescii-Tigania 1 Balacii 1 Zambresca si
Maglavitu, de dd. Bolliacu (Escurs. archeol. d'in 1869, p. 5; Tromp. Carpat., Nr.
860, 1137, 1010) si Butculescu, suntu ornamentele 1 mai multu seu mai pucinu gros~olane in relievuri 1 &i niste btne, care incingu vasele cu multa elegantia.
Celle de la Tinosu, pre Prahov 1a, de culore rosiu-viu si mai inchisu, canusiu si
ca faci'a pai ului-de grau 1 porta pre code si buze ornamente si mpletituri de diferite
grade de desvoltare artistica. Elle suntu d'in lutu allesu 1 bine framentatu si bine
arsu, indir an du ua industri!Ol ore-care. Intre altele 1 s'a gasi tu doua ulcelle cu ua
forma ciudata, cu ua manusie si cu ua gaura in chii>u de tiurloiu la mijlocu, cu substantie iatr'ensele carbonisate (Tromp. Carpat., Nr. 739).
Vasele si uneltele de lutu de la PiEculu-Crasanii, ua localitate de pe malulu Ialomitiei, esplorata de d. Butculescu (Tromp. Carpat., Nr. 860 si 1255) trebuescu divisate ia loue epoce : ceHe de lutu galben ti suntu imperfecte, facute.cu ma~'a; calle
de lutu n0gru cenusiu, mai bine fasonatP, lutulu mai bine framentatu, formei~ m~i
elegante si variatf', vasele mari cu buze. forte grose si late r a endu a fi fostu trecute
chiaru prin rota. Caracteristic'li olari ei de aci sun tu buzele tare rtsfrante, pantecele
de forllle unghiulare, ascutite pre la mijlocu, manusile subtiri si forte ipcovoiate,
scaunele inalte conici , strecuratorile cu gaurele ta de ciur11, forte frumcse si forte
bine gauritP, si ornamentatiunea cu linii in zigza(ku, si cu flori in relievu. (268)
In fine nmane sa vorbimu despre ceramic'a mortuara sccsa de d. .Bolliacu dintr'ua necropola antica de la Zimnicea, intre siantiurile esteriore alle cetatii-vechi, si
orasiulu de asta-di (Tromp. Carpat.., Nr. 1010 si 1137).
cTote vasele acEstei localitati, elice d-sea, suntu largi la gur~, comparativu mai
allesu cu olari'a greca , in care ~>'aru pute gasi unele cu ore-care asemanari'. Celle
mai multe au forma butoiosa, si celle-l'alte 1 afara de urdore, suntu ('.~:lle mai multe
in forma de patella si in forma de patina, deco am pntea sa intrebuintiamu aci termeni d'io nomenclatur'a ceramicei romne ... Argilurile, humele ce a.u servi tu , mai
multu s~u mai pucinu nisipose, suntu calcalifere; ceea-ce face de pricdu aceste vase
ua. coje galbue, batendu
mai multu
Eeu mai pucinn
in cenusiu, care coje, se spla
.
....
.
'
fore anevoe , fiindu fiarta cu rasta, precum este pathi'a verde eu bronzulu. Sa jm.par tu in trei colori : lutu negru, lutu rosiu, Jutu galbuiu ; mai multu an sa mgru.
Aceste trei colori variadia. : negru pene in cenusiu si 1ene in cafeniu, rosiu rene in
spalacitu, si gi!.lbenulu pene in albu,l) (Tr. Carp. Nr. 1137).
1~8-.140,
www.cimec.ro
Tipsia cu piedestalu (tab. K, Nr. 3), ue esecutiune perfecta, de form'a unui crataru, seu vasu de libatiunf', are trei manusi in torde, ua buza intinsa dreptu si alt'a
spre imbucre cu unu gavanu de oseminte, carui'a 'i servi dreptu capacu.
Unu urcioru3iu cu ua manusie lata (fig. 128), unu altulu cu unu brau in zigkzarkuri sculptatu in pasta molle (fig. 129), si unu allu treilfa cu ua buda de intipa.riri
de form'a cinliniloru sub unu ciubucellu, care desparte gutulu de corpulu vasului
(269) Mai vedi urna mortuara in T1omp. Cctl'pat. Nr. 1137 fig. 23.
(270) Mai veui in Tromp. Caipat. Nr. 1137, fig. 2, unu vasu elegantu, usiure, cu uuu br!i.11 bine
desemna tu si Ctl douc torte alipite de cnrpu; fig: 3, borcanu cenusiu inchisu in form'a vasului d~
pre tab. K, Nr. 1, fora ornamente de ca tu unu simplu brau; fig. 6, cu doue ma unsi, buzele cu douc
muchii.
(271) D. llo'l:acu asicnra co atatu copit'a catu si sicrpcle si ornamentulu manusiei, sunta facnte
deoscbitu in 1arbotina si alipite apo L'') pasta molc, Ct:'ca-cc ni se parc indoniosu.
www.cimec.ro
526
(fig. 130) suntu lucrat':l cu multa ingrijire si vedescu in technic'a si form'a loru artea greca.
'
Totu astu-feliu si gavanasiulu c(doue torte compuse fie-care d'in eate trei suluri
(fig. 131). [272]
Fig. 129.
Fig. 128.
Eig. 130.
---------,
r::=/~7~~\./\ ~~
~-(0'-c@,~)
l-Fig. !31.
---Fig.132.
Pret tab. M, Nr. 15 se:representa unu br rdacu cu doue esituri masive , intre care
d. Bolliacu vede doue copite de callu in barbotina (comp. altu bardacu~cu ua floricica in tiparita de mai multe ori pre buze in Tromp. Carp. Nr. 1137 fig. 19); pre aceiasi tabella Nr. 8, unu vasu micu in form'a unei c;\eiule de marina.ru, cu ornamentale sapate'in pasta molie (tab. M, Nr. 4); in fine, pre aceiasi tabella, Nr. 16, na
adevarata plosca. fora gutu, putendu sa ~ontina .ca la una oc'a apa, si care este asia
cumpanita co gaur'a vine totu in susu ori-cum vei ntorce-o pre fundulu ei. Acestu
(272) Compara t\lte urei ore Tl'omp. Ca!'llat., 1137, fig. 11, 12 si 1r;; Nr. 8 representa unu gavanu mare cu doue manusi-torde, bine puse.
www.cimec.ro
527
obiectu s'a gasitu in cetate impreuna cu altele intregi si cu ciobnri, a caroru ornamente suntu desemnate pre tab. K, Nr. 6, 7, 8, 9 (mannsie la unu vasu) si fig.
132. (273)
Proba co tote aceste vase suntu de fabricatiune locale, este co intr'ua parte a necropolei de la Zimnicea s'a deacoperitu chiaru vetrele unde se ardea olari'a , cu vase
gole fora ose s~u cenusie langa dansele. Ecce cum descrie d. Bolliacu un'a d'in aceste
vetre, pre care nu scimu pentru ce le i d-lui dreptu locu destinatu pentru arderea
cadavreloru, locu pre care se ridic rugulu :
cln ua parte a acestui campu de morti, amu datu de unu felin de vatra, adeca unu
ocolu de pamentu rositu si intaritu de focu; aci am pusu multa precautiune la sapatu.
cAcesta vatra, aprope la mai bine de unu metru aduncime sub pamentu intielenitu ,
amu crediutu ca pote sa fie fostu loculu destinatu pentru arderE', locu p& care se ridica rugulu. Ua coja ~a de C.iece CEntimetri grosime de pamentu neframentatu, deru
intaritu negresitu de focu si de materii scurse pre densulu. In preajm'a acestei vetre
amu gasitu eate-va vase si cioburi de ol:uie fortll bine lucrate si cu multe ornamente
torde, rosasse in spith, si alte ornamente, in relievu si in aduncu, de flori naturali
si de typaruri de flori repetate. In aceste vase nu a fostu nici ose nici cenusie ; intr'unele numai ceva carbuni si unu feliu de dospitura pre care am adus'o cu unele d'in
aceste vase admirabile ce nu le sdrobise apasarea pamentului; vase religiose negresitu.:. (Tromp. Carpat., Nr. 1010).
Fie-care punctu d'in ace3ta descriptiune convine fora nici-ua indouiala, unui locu
unde s'a fabricatu si arsu obiecte de lutu, dupo cum atari locuri de fabricatiune s'a
constatatu adesea in Transilvani'a si aiurea, pre candu nimicu nu iudiea esistenti'a
acolo a unei ustrine.
49
Remane cestiunea ornamentarii de pre vasele pre-romne alle Daciei, si a influentieloru sub care industri'a ceramicei s'a desvoltatatu, de la vasulu de lutu grosu de
lucratura bar bara, constata tu la Turdasiu si Vodastra in epoc'a pura a petrei, pene
la perfectiunea si supleti'a vaseloru fine de la Zimnicea, d'in epoc'a bronzului si a
primei periode a epocei ferului.
Studiate d'in punctulu dA vedere allu artei si allu stylului ornamentalu , vasele
Daciei, amu disu, co potu fi divisate in doua cath2gorii : vase de slylu primitivu, si
vase de stylu oritntalu.
Caracteristic'a primei cathegorii este decoratiunea geometrica, alle carei motive
nu suntu impreunate de la figur'a viue, fie vegetale, fie animale, ci ea consista d'in
combinatiuni geometrice, linii in diferite dir'ectiuni : drepte, oblic1:1, in ziekzacku. li(27R) Mai vedi 'l'romp. Carpat. 1137 fig. 17: ua semi-luoa pUna din pasta tare, cu patina cenu
sie, cu doue gauri spre a se pute atarna ; fig. 27 si 28 molete ce au servitu si la tiesatura , si la
pescarie, si ureptu ornamente.
www.cimec.ro
528
nii orizontale, parallele, triunghiuri, zone circulare, coltisiori, pu~cte, meandre. cerc.uri simple seu concentrice bagata unele intr'altele, cu ua cruce seu punctu in centru,
rosace si spirale. Ua atare ornamentica nu este proprie ceramicei primitive a Daci ei;
ea ne in tem pina de o potriva la t6te poporele indo-germanice alle Europei, originea ei
detorindu-:se mai anteiu trebuint.iei innascute a omului de a cauta frumosulu, eleganti'a in celle mai imperfecte producte alle maniloru selle, si apoi, techniciei tiessaturei; brodariei, impletituni esersate mai cu osebire de sexulu femeescu, cum se vede
pene asta-di la multe popore europene. Acesta ornamentica, resultant'a tcchnicei tiesotului si a lucrarii metallului, cunoscute dE~ja de cotre indo-grrmani, inainte de sepa.ratiunea loru (27 4) asemenea nu este unu incepu tu de arta, ci unu stylu det~rmi
natu, care se readima pre ua lunga practica, pre ua traditiune industriale; ea amintesce ornamentic'a de pre bronzurile d'in nordulu Europei, ineltle conr.entrice, cu unu
punctu la mijlocu seu ua crucE', liniile in zickzacku ; triunghiur~ etc. , dupo cum nil
areta fig. 133, ce presenta principalele desemnuri de ornamentatiune alle varstei
bronzului. (275)
Il!
-o~
III
Fig. 133.
www.cimec.ro
li29
fig.
Fig. 184.
Fig. 135.
Fig. 137.
Fig. 133.
73, B si
Fig. 136.
67 d'in Cltuziou; cellu .l~e pre ab. L, Nr. 6 1 idfm cu fig. 13 d'in
www.cimec.ro
530
Cleuziou; fig. 132, idem cu fig. 135 (= fig. 49 Cleuziou) [280]. Sa se mai compare
anco fig. 136 (281 ), 137 (282), 138 (283), 139 (284} si 140 (285).
Comparatiunile anso nu trebuescu marginite numai la lumea cel ta: acelesi asemanari
in forme si ornamentica, ba chiaru in technica, le regasimu de o potriva pe vasele d'in
mormenturile cellei mai vechi populatiuni a Rhinului (286), ca s: pe vasele de la Villanova, Marzabotto'(287), pe celle d'in locuintile lacustra alle Elvetiei (288) 1 pre vasele primitive alle Greciei (289) 1 ba chiaru pre celle desgropate la Hissarlik in antic'a.
Phrygia. (290)
Este adeveratu co mai adesea. identitatea stylului artisticu la mai multe popore nu
probeadia si inrudirea loru ethnica, ci numai commerciu si communitatea de cultura
intre densele ; anso candu acesta inrudire este stabilita, acea asemonare de stylu ne
duce Ia conclusiunea sigura co loouitorii fabricanti ai vaseloru primitive aflate in
Daci'a, se gasiau pte aceiasi tr~pta culturale cu eei d1 in nordulu 1 ca si cu cei d'in sudulu Europei, si acest'a 1 - inainte de separatiunea loru, anco de candu toti membrii
familiei imlogermanice d'in Europ'a aveu ua patrie communa 1 ua technica aceiasi
a tiesaturei si a impletituriloru 1 precum si ua communa provisiune de forme artistice,
si unu systemu acelasiu in intrebuintiarea loru. Atare situatiune ne-o presenta si intregulu de limbi indo-europene; precum anco de multu s'a recunnoscutu pentru aceste limbi ua origine communa 1 asia trebue sa admitemu si pentru industri1 a eeramieei ua origine communa 1 cu desvoltaril11 ulteriore partiala, independinte si ine(280) Cupa facuta cu man'a; nalt. 6 cent., larg. 10 cent. Provenintia: Bavay.
(281) A. Brogniart, Traite des arta ceramiques.
(282) Gasi tu intr'unu mormentu germanu; in museulu de la Sevres in Franci'a.
(283) Provine d'intr'nnu tumulu de la Hinkel, aprope de ?tlonsheim, si nu departe de Worms,
unde nu s'a gasitu de catu arme si unelte de petra, si nimicu de metalu. S'a publicatu de Lin
denschmidt, op. cit., de d. Desja.rdins, Geographie hist. et adm. de la Gaule romaine, II pl. VII
Nr. 2, si in Dict. arch. de la Gaule, Epoque celtique.
(284) D'in cimitirulu gallicu de la Saint-Etienne au terApie (Marn'a in Franci'a\, ap. Desjardins,
op. cit., pl. VII Nr. 4.
(285) D'in cimitiruln gallicu de la Lepine (Marn'a), ibidem.
(386) Lindenschmidt, op. cit., II, VII, 1.
(287) Gozzadlnl, la necrop. d. Vill. fig. 1, 2, 3, 7, 26, 16.
(288) Desor, Pulafittes.- Le Hon, op. cit. p. 293.
(289) A. Conzf', zur Geschichte de1 Anfiinge griechischer Kunst, (Sitzungsb. der k. Akademie
der Wissensch., ph. el. LXIV, p. 505-534) pl. I-IX.
(290) Sa se compare de esemplu fig. 95 cu Schliemann fig. 742; fig. 96 oo Schliem. 738; fig. 97 cu
Schliem. 578; fig. 118 si la Gooss op. cit. XIV, 602 Nr. 12, cu Schlieru. 722; vasele de la Nnndor, cu
Schliem. 1226, 1116, 3292, 3295; con urile trunchiate d'in Transilvani'a si Romani'a, cu eelle de la.
Schliemann 824; plnii-cu Schliem. 591; vasee de lutu, cu Schliem. 803,822, 833; ornamentale harburiloru d'in statiunile d'in epoc'a petrei d'in Transilvani'a cu Schliem. 578 b. 727, 735,738, 742,3016,
2361; idolii de Ia Turdasiu si Vodastra cu Schliem. 537, 562-566, 578. Vedi Gooss, op. cit. XIV,
621 despre alte asemenari dintre armele si uneltele de arama si bronzn <l'in 'Iransilvani'a si celle
d'in Hissarlik.-- Schllemann, l'roia wml seine Ruinen, p. 21 constata n,;tmllnarca isbitl>re intre
obi~ctele gnsite la Szihalom in Uugari'a, si celle de Hissarlik.
www.cimec.ro
531
Care sa fie partea de influenti& a acestei rulturi asupra ceamicei Daciei este ua
cestinue anco greu de resolvatu. Se constata numai fa.} tulu co in anume localitat.i
vasele suntu mai cu maestrie lucrate, lntulu mai subtiri', si mai bine arsu, si, ce e~te
mai insemnatu, noui elementP, streine decoratiunei primitive, incepu sa apara in ornamentic'a loru : plantele, animalele si figur'a umana (acest'a anso n~1mai c decoratiune, iaru nu c subiectu), mai scurtu vorbindu, elemeotulu imitatiunei obi!'ctelorn
naturei. Asemenea vase le-am numitu de stylu orieotalu seu asiaticu , pentru co oi
se paru cu totulu in gustulu si obiceiurile orientale. A~ia, plantele ne 'ntempioa pre
productele Assyriei, Phenicici, Etruriei, si Egyptu lui (293), pre candu lipsescu cu totulu in ceramic'a primitiva indo-europena. Cu tiropulu anso Grecii, imiHtndu modelele aduse de Phenicieni in Cyprn, MycenP, Rhodos, adoptara decoratiunea florale,
care, numai tardiu forte, in timpulu lui Alesandru-cellu-Mare, a pututu trece la po
porele de pre malululu stangu allu Dunarii, unde o constatamu pre vasele de la Zimnicea (vedi tab. K, Nr. 8, frundi'a ce semana a fi lotus egyptenu. Alte vase cu ornamente de flori naturali si de tiparuri de flori repetate, gasita totu aci, suntu in collectiunea d-lui Bolliacu).
Dintre animale, sierpele figureadia pre vasulu de la Zimnicea reprodusu pre tab.
K, Nr. 2 si Nr. 5, si pare a ave acelasiu caracteru chtonicn c pre vasele greco-romne (294). Ca unu restn neindouiosu d'in ornamentic'a vechia a Daciei este sierpele
care se pune de tinichea pene asta-di pre verfulu caseloru de la tiarra si d'in orasio,
totu asia precum in Germani'a de nordu, capete de callu si de pasari (mai adesea Iebede) in mstalu, ultim'a remasitia d'in ornamentic'a nordica, orneadia verfulu caseloru tierra.nesci. (295).
l291) A. (',onz~>, op. cit.- G. Connestablle, Sovra di due dischi in bronzo antico italiei dcl
Museo di Perugia e sovra l'arte ornamentale primitiva in ltalia ed in altre parti di Europa,
Torino 1874.- Al. Bertrand, op. cit.
.
(292) D-ln G. Perrot, la cursulu de Archeologie de la Sorbonn'a, semestrulu 1879-1880.
(293) Vedi de esempln la. Clenzion op. cit., 6g. 4, 7, 8, 23, 24, 25, 26, nse ornate cn lotus.
(294) Vedi mai susu, pa.rt Il, cap. XI, H2.
(295) Ch. Petersen, Jahrbl?cher fiii' die Liinderkunde de1 lleJzogthlimer Schles'llig, Ilolstein
und Lauenburg, Ili, 1860.- Conze, op, cit. II, Wien 1873.
www.cimec.ro
532
Figurile capeteloru de 6meni si de animale intrebuiutiate e:a .. olqaJDente pre pan ...
tecela si pre manusile vasseloru de la Turdasiu, ne 'ntempin!J. adesea pre vassele de
bronzu si de lutu vechiu-he-lleuice si etr.usce, cum si pr~ cell~ desgropat~la Hissarlik (296) i
Ia fior, calaretiulu, c si stellui'a de langa densulu, de pre vasulu Nr. 1, t.ab; Kt
trebuescu mai anteiu comparate cu acelasiu typu de pre mon{ld~le de argJnta gasita
in mai n:ulte renduri in DJ.ci'a, imitati uni negresitu dnpo staterii macl)douici ai lui
Philippu. Prin ace3ta apropiere dobendimu ua data aproximativa a fabricatiunei vasului : ea n'a pututu ave locu multu inaintea lui Ales>andru-celiu-Mare, si in tim.,.
pulu acestui'a noi scimu co locuitorii de pre mallulu sHwgu allu Dunarii, erau Getii.
Imu aru fi dero de atribuitu, dupo tota probabilitatt'la, olari'a de la Zimnkea; si
prin ra putemu judeca despre gradulu in care ajunsese cultur'a arteloru plastice la
dens:i.
Figur'a callar~tiului arretta in esecutiunea ei , nu ua incercare nesigura, nu ua
mana, care hesita, ci unu ce bine hotaritu, unu modelu ua-data gasitu si adopt::l.tu
ca sa se repEte fora nici ua modificatiune, ua Esecu tie in fine care presuppune ua
lunga practica, ua traditiune maoufacturale determinata.
Allegerea cu predilectiune a callului (297) si calaretiulu c typu de ornamentare
in artea plastica, se esplica lesne la unu poporu, ca Getii, care, in desscle Joru legaturi cu vecinii Scythi, adoptasera multe de la acesti'a : si arme si obiceiUli, fiindu
ca si densii, toti arcasi si calareti, dupo cum ni-i descriu Thucydide (Il , XCVI), O.
vidiu si altii. (298)
.
.
Se scie ce rolu insemna tu juca callulu la poport>le iranice si in particularu la Scytbi
cei l1moto~6to:t, ai caroru principi intretio6u la gurele Dunarii (299) si pre steppele
R.ussiei meridionale, mii de erghelii. ~i tineu a vede ca ornamentu ravoritu pre vasele loru scene de calnie, cum putemu a ne incredinti'a de pe colossalulu vasti de argintu reprvdusu mai s::~su pre o stampa alaturata la partfa II cap. VI, si care s'a descoperi tu io movila dis~ Certamlk-Kurgan, langa ora:lielulti Nicopolu (distr. Ekaterinoslav). Pre acestu capud'openi d~ orfaurarie, cam d'in allu IV secul1~ a. I. Chr.,
(29 0) Comp. Museo Gregor. tav. XCVII; Lind.'nschm'dt, op cit. ii, III, 5 Nr. 1; Sacken, Grabf.
v. Hallot. taf. XXlll 6; Schliemaim, fig. 2952 si 2521.
(297) Callulu
elernentu decorativu ne 'ntempina si' pre vasele primitive grecesci. In Cabinet
des mcclailles d'in Paris, pe o amphora Nr. 749 se vede unu callu, si o passere d'11supra-i; pe altu
Tasu la Stackelberg, Griiber cler Hellencn, taf. IX; Cf. Ross, archiiol. Aufs. I p. 33, sun tu cai si
porci; cf. Conze, op cit. I, taf. lV, VII si lX; asemenea si pre vasele celle rna'i 'vechi d'in acropo
lea Myccnei, cum de esemplu pe vasele d'm .Ann. d. Inst. 1372 p. VHseq., vechi, ccllu pucinu
1200 ani a. 1. Chr.; Cf. Schliemann 1'roia und seine Buinen, p. 18. Callulu figureadia si pre va
sele si mJnedele publice (Revue archeoi~ n. s. XV~ 18137 pl. l) si pre obiectele a~ la Hallstadt (Sacken op. cit. taf. VIII, 2; XV, 5).
(298) Ye,li mai susu part. II, cap. XI 5.
(2D!l) Jl('hll, Culturp(lamcn p. 3G SCIJ.
ca
www.cimec.ro
5:l:l
artistulil cu ua mana s:gura si ferma repre9enta mai multi StyLhi cum prindu cu arcanulu si mpedeca niste calusi~:~i selbattci.
De la calaretiulu de pre vasulu de la Zimnicfa p~:~ne la caii representati cu ua perfectiune rara de rre 1'asulu de Ja Nicopolu, distanti'a este forte mare, anso, ua idee
anaJoga, dupo cum observa d. Odobescu (300), a inspira tu pro argiotarulu elenu ce a
Jucratu pentru vre-unu r~ge scythu acea capu-dt-opera, ca si pre ollarulu barbaru
de la Zimnicea.
!51
Acest'a este totu ce putemu spune despre ceramic'a pre-romana a Daciei. Noui aflari si sapaturi mai sisttmatice pote co voru da la lumina materialuri interesante,
. care sa permita a intregi istori'a unei indu~trii, in care se reflecta mai bine da catu in
ori-ce, viati'a intima a unui poporu.
Olari'a pre-romna in Daci'a incepe ca pretutindeni cu vase grossolne c celle do
la Turdasiu si Vodafitra, pentru a fini cu altele n:ai perfectt', purtandu pre elle espresitinfa 'sentimentului religiosu si representatiunr~ symboleloru mai venerta si a
gusturiloru predominante, cum suntu vasele de la Zimnicea.
Deco ea nu a attinsu unu gradu mai mare de pE'rfectiune si de elegantia, este co
in Daci'a, ca in alte m].llte parti, olari'a a remasu totu-de-a-un'a modesta, ceramistii
satisfac.endu in genere trebuintile diloice alle masei poporului, pre dwdu class'a avuta, .la care inst:nctulu luxului si gu3tulu frumosului erau desvoltatP, prefereau metalele preciose, giuvellele si vassele metallice.
F. Asiediemlnte preronuine si tnmull (magurl, movila si gorg1\ne)
1, Urme de vechi locuintie, de taluri, si cetati
52
Celle mai dese si mai sigure urme ce au lasatu vechii locuitori ai Daciei pn-romne suntu numerosele deposite de h1uburi, pre langa obiectele de lutu , p~tra, osu
si metaln, descoperite in localitati unda ua-diniora fusese asiedieminte mai multu
seu mai pucinu .intinsa, si care tradeadia situa tiu ni culturala diferite; de si c.ontimpurrne, si dependinte de. influenti'a relatiuni1oru topice.
Locuinti'a omului pr'mitivu a trebui tu sa fie in Daci'a, ca si aiurea, de ua mare
simplicitate, constandu d'in ua sapatura rotunda in pamentu si spoita cu argilu; in
mijlocu, u~ gJira de form'a unui cazanu servindu dreptu vatra, iaru d'asupra, ua
coliba d'in piui si' gardu cu grosi pereti de pamentu ba tu tu, arsu si ia tari tu c ua.
caramida, pucum se pote judeca dupo rrmasitiele constatate intr'unu mare numeru
de localitati : bucati de pamtntu arsu cu urmele ingradelii si alle lemnariei pre den(300) Columna lui Traianu. an. V, Nr. 4, p. bl
www.cimec.ro
sale, vetre pline de cenusie, de carbuni si de piramida eonice peste care se puneu vasele, ee se gasescu in mii de eioburi.
Asemeni locuintie erau asiediate totu pre inaltimi, pre verfuri grelA de suitu, prA
culmi de deluri si de munti , cum si pre vai d'alungulu garleloru, .in apropiere de
munti, unde la timpu de pericolu locuitorii alergau sa se adapostesca.
Chiaru si in pesc'ri ne 'ntempina urmele locuintii omului in epoc'a eunnoscintiei
metalleloru; proba : aflarile obi~cteloru de bronzu in pescerea de la Sn-Giorzu Trascaului, cerc. Clu~iu, (Orban Szekelyf. V, 192) cum si in cea de la Corana langa Dresnicu, unde s'a data presta cinci spirale cylindrice, mai multe celte, doua seceri, siepte
inele, doue spirale in forma disculare ca ornamente pentru bratiu, unu acu si ua fibula de tinichea de bronzu lung. 47 cm. (Arch. f. K. oesterr. Gesch. XXIX, 334).
Punctele mai insemnata in care s'a constatatu urme de nchi asiedieminte pre-romane, unele pote posteriore cuceririi, suntu in Transilvani'a :
Dealu-Dobiloru langa Boiulu-mare (Nagy-Bun, cerc. Deju) , unde s'a aflato mai
multe vetre, deposite de cenusie, harburi de lutu, ose de diferite animale domestice,
bucati de pamFlntu arau, tinichea de bronzu, si imprejuru, monede alle Macedonioi amphipolitanice si denari ai familieloru romane;
Sibertu, cerc. Brasiovu, mai multe vetre pene la 3 metri in quo.dratu asternuta cu
petre late, seu avendu pereti grosi de pamentu batutu, si langa elle : piramida trunchiate, cenusie, eioburi, ose de animale, topore gaurite de serpentina, unu cercellu
de auru, lucratura barbara, si ua sabii.' de bronzu ;
Bundorfu, cerc. Sibiu, vatra lunga aproximativu 68 pasi, forte lata si coperita
pene la 1.26 metr. cu cenusie in care se gaseseu h?lrburi de lutu, ciolane de animale
si dinti mari de mistretiu ;
Turdasiu, cerc. Orastia, de care amu vorbitu mai susu ; pre ua intindere de 2000
pasi de la resaritu spre apusu, si 400 pasi de la Nordu spre Sodu, se ~fla deposite
isolate de cenusie, adesea forte adunci, de la 1.25-1.60 metr. inaltime; numerulu
obiecteloru de p~tra, de osu si de lutu descoperite aci trece preste 6000 {301); ca
obiecte de metalu s'a gasitu numai unu ciocanu-toporu de arama, ua braciara totu
de arama (302), ::.i fragmente de bronzu, cupru, feru si plumbu ;
.Agnita, cerc. Sibiu, vetre, piramida conice de lutu si harburi de vase de diferite
forme: unu eeltu si ua veriga de bronzu ;
Simleu, cere. Simleu, la polele dealului Magur'a, straturi grose de cenusie eo carbuni de lemnu. piramidtC" eonice, si obiecte de bronzu ;
Cetea, (Csaklya, cere. Clusiu), depositu de barburi, ose de omu si moneda de alle
lui Cesaru si Augustu.
Asemenea deposite se eonstata si la Guteriti'a Bradu (Girlsao cerc. Sibiu) Henn(301) Dek Geros, in Magyar Po!gdr, 1875. Teglll.s G&bor, IZ lcokors!aki ember ngomai Hu
nyadmegyeben.- Gooll!', Arch. f. Siebenb. Landesk. n. f. XIV, 592-612.
(302) Gooss, op. cit. p. 607 fig. -1.
www.cimec.ro
!>35
dorfu, Medieiu, Rustioru (Rosz-Csiir cerc. Sibiu) si Sn-Mihaiu~de-josu (Also-SzentMiM1yfa1v(cerc. Clusiu). [303]
53
Asiediemintele vechi suntu une-ori incongiurate de siantiuti si intarituri pre verfuri, culmi si pe plaiuri, constituindu asia numitele cttati de pam(mtu.
Zidurile acestor'a suntu cladite cu pamGntu batutu amestecatu cu paie si nuele, si
asiediatu intre doui pereti de scanduri, palisade, care negresitu perindu, pamentulu
dintre elle batutn, arau si intaritu dainuesce anco ca ua masa compacta.
Atari cetati se observa in Transilvani'a, la :
Arkita (Arkeden, cerc. Sibiu), cetatiuie cu doua valuri inalte pene la 2 metri ;
Oiomortanu (Csomortny, cerc. Odorheiu) unu valu 240 pasi in cercuitu, si in interiorulu seu, spre verfu, unu altulu mai micu ;
Daia (Dalya), ua movila incongiurata cu sianturi si numita de poporu Oetatiuie
(Arch. f. Sieb. Landesk., n. f. Il 388);
Dealu-negru, unu verfu de munte, 5000' inaltime, intre Surianu si Godianu, intaritu cu unu iatreitu vallu de pamentu;
Frua, cerc. Sibiu, trei siantiuri, fie-care 120' in quadratu si iucongiurate cu tripla valuri, unde s'au gasitu multime de moneda de auru cu legenda KO:EQN si denari
romni de la an. 217 pene la 49 a. Chr. (Neigebaner,Dacien 2 54; lahrb. d. Centr.
Comm. 1856, 20);
Galamfalau-mare, Nagy-Galamfalva, cerc. Odorheiu) valuri anticP, si cioburi multe
de vase (Orban 1, 29 seq.);
Atielu, cerc. Sibiu, ua poiana pre ua inaltime numita Bratei, incongiurata de valuri si gropi, lunga 32,000 stanjeni patrati, cu multime de harburi, obiecte de bronzu
si de feru;
Oraciunelu, cerc. Muresiu-Osiorheiu, cetate de pamentu 160 pasi in cercuitu, in
care s'a aflata multe cioburi grose de forma primitiva (Orbn 1, 186);
Kisd, ua inaltime incongiurata de gropi si de unu valu inalta catu statur'a de
omu, pre ua lungime de 48 pasi si latime 24 pasi ; la nordu de Kisd, unu verfu de
munte (Hiihnenburg) asemenea intaritu cu valuri si grepi. (Arch. f. Sieb. Landesk.
n. f. Il, 441, 388);
Laeu, eerc. Sibiu, mai multe movilr, un'a numita Cetate si intarita cu unu valu
rotundu;
Malomfalau, cerc. Olorheiu, unu locu inaltu incongiuratu de ziduri de petl'a ci o
plita 'naltime 3, lungime 50 pasi, latime 25 pasi.
Asemenea la Coboru, cerc. Brasiovu ; intre Poplaca si Resinariu, cerc. Sibiu ; la
delulu Uroiu (Arany, langa Muresiu); Petrila, cerc. Orastia; verfulu Paringului numitu V'rfulu lui Petru, idem; si Radosiu (Radeln, cerc. Sibiu), se ndu remasitie de
valuri antice si siantiuri de pamentu, care anso suntu anco neesplorate.
www.cimec.ro
536
In fine amintimu importantele ruine pre-romane de care amu vQrbitu mai ilUSU
(cap. XI, 51) de la Uj-Gradistea (Muncel Gradistea), Vallea Alba, Feciele Alba,
Cetate {langa Ocolisielu, K!s-Oklos), Piatra rosie (Ianga Luncani), fortificatiuni dace,
cu caramidi grose, petre mari pusa unele presta altele fora cimmtu, care amintescu
basso-relievurile de pre Columu'a Traiana, si fortificatiunile Thraciloru, asia cum le
descrie Til.citu, (Anuale cap. 46, 49) : pre costela muntiloru, aparate de verfilri intarite, unde ei, la vreme de pericolu, se retrag~u cu femei, copii si vite, si de unde
nu csiau de catu numai constrinsi prin sete si fome. Ruinele de la Muncel-Gradistea
suntu insemnata si prin multimea de moneda de auru de alle lui Coson, Lysimarhu,
si prin denari romni anteriori cuceririi lui Treianu.
Anca ua remasitie ;le cetatiuie daca in Transilvani'a trebue sa o recunnoscemu im
preuna cu dd. Torma (304) si Gooss (305), la Mojgradu (anticulu. Porolissum) mai
susu de Pometu, pG plaiulu Magur'a, unde se vedu siantlufi cyelopice comp'use d'in
valuri de pamentu, si pre alocurea chiauru temelie de zidu.
D'in Banatu amintimu numai : Duplai, fortareatia incongiurata de mai multe valuri despre. ua parte chiaru cu cinci valuri; si verfulu de munte de la Blumenthal
(Arch. Ert. I, 14; Arch. Kiisz. IX, 43 asemenea intaritu cu valuri dtl pamentu.
In Romani'a :
Distr. Romanati :
Vodastra, cetatea d~ pamentu numita si Sculieni, de form'a unui pentagonu, largimea 1600 stanj. patrati, naltimea 3 stanj. (306), incongiurata de ua spranc~na de
malu semanata cu movilP, si avendLI doue intrari, un'a mai pronunciata spre resaritu,
si alt'a spre apusu (307). Aci s'a gasitu mai multe vetre de pamnitu rosiaticu si cu
carbuni la aceiasi aduncime, ai in distantia aprope c 3 metri un'a de alt'a (308) ,
arme si unelte de petra, osu si vase de lntu, despre care s'a vorbitu mai susu ;
Islazu, doue cetatiui de pai:neritu imprelmuite cu siantiu, un'a lnmahalao'a Racoviti'a si alt'a in Verde'a, cu trei siantiuri parallele, lungi 72 stanjeni si adunci astadi c. de 2 palme (309) ;
www.cimec.ro
537
Distr. Tel(ormanu:
Oalomfirescii, c3tate pre ua magura 1 ocolulu centralu fiindu do 40 metri lungulu
si 16 largulu, incongiurata cu unu blocu de ram:mtu snu. Aci s'a gasitu custuri de
silfxn, undte si nse de lutu (Bolliac, Esc. Areh. din 1869 p. 6);
Frumosa, cet~te de pamentu regulata, patrata, cu trei siantiuri ~i cu
intrare
forte bine vadiuta, unde s'a afhtu eate-va barne pt:tredn la arluucime ne unu metru,
2 f: agmente de colona de pamentu arsu si barburi de la tu (idem pag. 7);
Zimnicea , cetate intarita cu pamPntu ridica'u d'iu imll'ense si profunde siantiuri,
lnng. 200, latime 150 pasi, insemnata mai alesu prin olari'a desgropata acolo (Tromp.
Carp. Nr. 1010, 1137; Lauri::uu in JJ!agaz. istor. pentru Dacia, II 69);
Voivodi, pre ua movila, urm,~ de olarie grosa cenu~ir, si fragmente de silexuri
(Esc. arcb. 1869 p. 11).
Distr. Doljiu :
Vallea-Rea, unu siesu pre unu piscu, cu multe cioburi de difaite vase cenusii si
rosU (Boli. Esc. arch. d'in 1869 p. 41);
Bradescii 1 cetate de pamentu oblunga 1 incongir!rata cu unu siantiu aduncu de 2
stanj.l lung. spre est. 230, spre N. E. 100 pasi (Laurianu 1 Mag. ist. II 104).
Hunia, cetate de pamentu d'in susu de Calafatu.
ua
n:st.r.
l~bhedintl:
(311) Numele de Zitlina Dakiloru aru fi unic'a amintire ajunsa pene la noi despre poporulu invinsu de Traja.nu, si aru proua intre altele permanenti'a colonistiloru romani in Daci'a Trajana.
Este anso adeveratu co poporulu numescc acele ruine Zicliua. IJakiloru, dupo cum sustine d. Bolliacu?
www.cimec.ro
bistr. Demboviti'a :
Vallea Caseloru d'in susu de Sierbant:sci, pre drept'a Ialomitiei, ua incongiurare
a unui maiu cu ua. zidarie formata de petrisiu maruntu de garla, frament~tu in huma
si de ua grosime de unu metru, pre alocurea si mai multu (Tromp. Carpat. Nr. 846);
Comor'a, sub verfulu ce se chiama Cumpen'a Ciocarlaului, zidire cu ua circumfrintia de presta 100 pasi, d'in bucati mari de petra potrivite si lipite cu cimentn de
varu pnru si pncinu nisipu, ceea-ce indica epoc'a posteriora cuceririi, de si acolo s'a
gasitu si fragmente de aschii de silexu ;
Pesce,.'a cu olele pre muntele Lespedei, allu carui aspectu d. B0lliacu 'lu compara
cu dolmmulu danesu si cerculu de petre sepulchrale (6g. 135 si 136 d'in I. Lubbotk,
l'Homme pr6historique, trad. Ba.rbier Pal'is 1876 p. 101 si 102) (Tr. Carp. Nr. 846,
vedi mai susu not'a 18).
Distr. Vlasca :
Talp'a-Netotii, (Nedati ?) pre malurile Vedei, cetate de pamentu ocolita cu unu
singuru blocu Jargu de pamentu de diferite inaltimi, care duvo ce fus~se asit>diatu
prin garduri si atinghe de lemnu, s'a fostu arsu de tote partile, si intari tu ra ua caramila. Da aci provinu mai multe obifcte de bronzu : ua SPCera (in collactiunea d-Jui
Bolliacu), unu feru de plugu de bronzu (collect. Statului), si oL:rie forte primiti~a
(Tr. Cup. Nr. 846; E~curs. arch. 1869 p. 57);
Stoienescii-Oprisianu si Gorganu, harburi si vas() intr~>gi;
Petro,~ianii, cetate de pam.Jutu prd rip'a D:marii , in forma de patratn oblungu,
incongiurata de unu siantiu si de unu valu de trei parti; (312)
Cetatea Tinosulu pre m:u piscu allu malului Prahovei, langa Puchenii-mici, conservata numai intr'ua parte, pre calle-alte trei parti fiindu surpata de apele Praho
vei, este incongiurata cu unu valu ca de doui metri de pamentu arsu. Obiectfle antice ce s'a. gasitu suntu : fragmente de olarie rosie, cenusie si negrisiora, carbuni,
ua mica catime de meiu carbooisatu, ptitre de rjnitie, vase cu substantie carbonisate.
si, intr'unu stratu mai superioru allu suprafecii, unu feru ele lance, si ua mica unelta
jn forma de cutitoaie (Tromp. Carpat. 1869 Nr. 739 si 740).
Distr. Ialomiti'a :
Pisculu Cra<Janii pre malurile Ialoroitiei d" josu, unda se gasescu multime de cioburi, vase intregi, diverse obiecte, unu maneru de ua arma de bronzu, vetre si semintia de inu carbonisata (Tromp. Carp. Nr. 860).
Distr. Muscelu :
Jidova s6u Uriasi'a, langa Campu-lurigu, ruine ce formeadia unu dreptu-unghiu,
avendu laturea despre nordu de 115 pasi, si cea de3pre estn de 160 pa,i, cu trei porti,
intr'na campie inchisa intre delnri si numita Gadiste (Bolliacu, Curierulu Homanescu, 1845 Nr. 85 r 339).
www.cimec.ro
53fl
Distr. Dorohoiu :
D'in asiediemintele vechi se'mnalate in acestu districtu (313) vomu mentiona pre
celle urmatore ca mai interesante, de si, trebue sa recunnoscemu, pentru elle, ca si
pentru alte multe indicate mai susu, co fiindu anco neesplorate, nimica siguru nu autorisa a admite originea preromna a loru :
B6rezna (langa Dirsc'a), unu siantiu ea de 70 prajini (468 m. 30) lungulu, de 6
staojini (13 m. 38) latulu, si 2 stanjeni (4 m. 46) adunou, cu ua curmatura le mijlocu;
Zamka, unu dtHu la apusu de Temauc'a, cetate de petra, d'in care se vedu anco
ore-care urme ;
lbanescii, pe verfulu uoei magurt:>, ruiaele unei cetatiui , coprindiendu c vre,-ua
40 stanjini, cu unu siantiu circularu care anco are 11!2 stanjini inaltime si 30 stanj.
lungime;
Oorlatenii, pe unu delu numitu Cetatiui'a, ua platforma quadrilatera de 53 m. 62
lungime si 40 m. 14 largime, incongiurata cu siantiuri da pamentu;
lludescii-mici, iotaritura formata d'in doua randuri de siantiuri; avendu 67 m. 30
in luogu, si 33 m. 65 ia latu, iaru siantiurile 2 lD. 23 in latime si 1 m. 67 in aduncime;
Horosdisce, cetate de pamentu, unde s'a. aflatu ua catacomba cu ua multime de osemint.e omenesci, si eate-va sageti de feru.
Afora de acestea, mentionamu cetatile de pamentu de care vorbesce Principele
Dim. Cantemyru (314) si le considera dreptu cetati dace (315) :
Urnele cetatii Smedorova, pre malulu resaritenu allu Siretului;
Catate de pamentu, unu miliaru de locu mai josu de Barladu, pre malulu Barladului;
Cetatea Craciun' a, la piciorulu muntelui Vrancei;
Cetatea de langa Prutu unde Cantemyr a constata.tu fnndamante de muri si de
turnuri zidite cu peatra arsa, de form'a unui cercu lungaretiu;
Sirulu de pietroaie, seu Chiaile Bcului, langa Kisineu, pietre mari asiediate in
linifl, drepta, c cum aru fi pusa acolo de mana de omu;
Cetatea Orck~Ji, pre malulu apw.8enu alln lacului Orchei, identificata de Cantemyru
cu orasiulu dacu Petrodava ;
Benderu, identificatu cu Zargidava;
Cetatea Oozminu langa ap'a Cuciurului, si in fine
Suciava, identificata cu Sandava.
(313) Odolle. cu, in Monitoru oftfciale, 1871 Nr. 152 Notitie despre localitatile nsemnate prin
1'emasitie anti<:e, in districtt1lu Do!'ohoiu.
(314) Descriptio Mohlaviae, ed. Papin cap. IV, cap. 12-21.
(315) Idem, p. 24 : Si vero qnis adhuc a Dacis veteribus, rebus illorum sub Decebali regno aatis florentibus, eas constructae esse existimaverit, post a Romanis occupatas, suisque coloniis sede'S
dat as, huic eqnitlem contradiccre non andaremns.
www.cimec.ro
5-10
51
Multa d'in asiediemintele aci indicata suntu, d'in caus'a nattmi lom indouiose, si
a pnciueloru cercetari sistemati~e inLre.rinse pene acum in anticele monumente alle
Romaniei si Transilvaniei, num1i provisoriu classificte printre celle pre-romane.
Esploratiuni mai se1 iose voru constata pote originea romana seu medievala a catorn-va diotr'ensele; anso in acelasiu timpu ell'3 voru descoreri urme cu multu mai
importante d'in asiediemintele vechi alle Daciei, care se urc, dupo marturi'a anticitatii, la numerulu de preste 40, fora a socoti orasiulu intaritu allu Getiloru situatu
pre malJlu stangu allu Dunarii, la distantia de ua p:!rasanga (('am pre langa C>llarasi,
vedi partea I, cap. III 3 not'a 18); nici orasiulu lui Dromichetes, anume Htlis,
d'in pustiile dintre Nistru si Prutn, nici cetat{a intarita forte de langa. Dunare, Ge?.ucla, a rrg,'lni Getiloru, Zyraxes; nici in fine orasiele si fortaretiele dace cu turnuri si doojooe, cu pari inalti, grosi, ciopliti si ascutiti servindu de contrafortu intre bll>Julu de caramida si siantiulu d'in care s'a scosu lutnlu pentru facHea blocului,
dt' pre basso-rdievurile Columnei Traj:me (V edi mai susu cap. XI, 50 si 51).
2. Tumuli (li'Iagure, movile si Gorgdne).
55
Nu este tiarra in Europ'a, s'aru putea dice in tota lumea, care sa nu fie mai multu
seu mai pucit,u presarata de movil'3 in tote formele si dimensiunile, dt>spre care istori'a nu r;e s;1uno nimica, nici asupra epocei candu au fostu inaltiate, nici asupra scopului prntru caro s'a inaltiatu. Elle se 'ntindu d9 la costele Atlaoticei peue la muntii Uralului, peste steppele cell~ mari alle Asiei de Ia fruntariile Russiei pene la 0ceanulu patificu, presta eampiile Siberiei pene la. alle Industanului; elle se gasrscu
in Afric'a in DU'llern imemnatu, iaru in Americ'a. cu miile si chiaru cu diecimi de
mii. (31G)
D:.ci'a este si dens'a semanata in totu intinsulu seu, d'in malurilo Dunarii si pne
in culmile Carpatiloru, cu s:ruri de movile care mai mari, care mai mici, ce'si intinda ramura de alte movila in tote directiunile.
Neaparatu co nu tote suntu d'in aceiasi eprca, nici tote apparti,tu ac~lorasi popuIatiuni; nici tot~ correspundu la uniculu scopu de a fi servi tu dreptu morminte. Unele suntu de ua data mai rrcmta, inaltiate in memori'a orr-caroru evenimente mari,
unoru batalii; altele surtu hotare puse intre mosiile particul<uiloru; altele in fine,
si acestea anco d'in adunca vechime , au fosta semne la drumuri si la vaduri, dupo
care se calaudiau ropo:dtl
desnlu lorn cutriertu pre lunc'a r.oslatiata a Dunarii.
Cellfl m:1i mu!t~1 anso movilo'si gJrgr.e sunt11 morminte omenes}i d'in epocele caudu
se inhurmi seu 8~ incirtera cadavrnlu.
Cumu nu cunroscemu r.ici-:1a difdentia esteriora care sa ne permita a deo3Pbi cu
ia
www.cimec.ro
541
certitudine, care movila appariin3 verstei pl'trei, care vrrstei bror,zului si care ferului; care anume acopera cenusie omenesca, si care oseminte; care este sem nu de
hotaru, si care semnu allu cailoru, urmeadia co atari monumente trebucscu despicate
si explorate cu amenuntulu in interiorulu loru c:i pre nisce carehive tacute care pastreadia in negrulu loru pamentu documente istorice alle tierrii nostrr, d'in t!mpii
pre candu istori'a nu se scriea cu condeiulu.:. (317)
Pene astadi asemeni cercetari nu numai co nu s'a intreprinRu la noi, dero nu possedamu macaru date aproximative despre numerulu si numirile tutuloru movileloru,
maguriloru si gorga.neloru d'in Romani'h.
Elementele onei atari statistice archeologice, atatu de necessarii d'in mai multe
puncte de vedere, incepusera a se cullege prin intermediulu officialu allu ministerului
de Instructiune Publica, dupo unu cestionariu redactatu de d. Odobescn, si imrartitu
pre la inVl tiatorii comuneloru urbane si ruralt> d'in tiarra. Hespunsurile acestor'a,
in mar~' parte pline de interesu, suntu anco neutili~ate, afara de celle privitore la ju
detide Dorohoiu si Romanati, care au formatu obiectulu a do~e Rtudii pretiose alle
inVftiatului nostru arl'heologn, unulu tiparitu in lJ!lonitorulu o(flcialu, Nr. 152 d'in
1871 sub titlu : Notitie despre localitatile in.~emnate prin remasitie antice. in districtulu Dorohoiu; si altulu, in Annalele Academiei Romctnl', t, X, Sf'Ct. II (1878
p. 173 -33f1) sn b titlu : Relatiune despre localitatile semnalate prin anttcuitati in
judetiulu Romanati.
Ne permitemu a reproduce aci d'in tabellele sinoptice ce insocescu ~>tndiile d-lui
Odobescu partea relativa la tumulii :
www.cimec.ro
Namireo. tumnliloru
1"1 a o'
IOU
Ji'OB.B'~
Situtiltnoa. lorn
SEMNE P.I.DTJClJUBE
C tun u 1 u
=
1
= = = ~=-..~~~~======1========1===1=== =>=====~-1,===-~====1
Jnalti,.ti eu nlsipn, petre mici
657
Verfulu truncbiatu c,n
4760
S. V. de sa.\u, pe delusiu
l~nesci
Prutulu-4e-susn AragU>"'II_a...,
2 Svoriste
3
ldem
4 Deracio
5 Hroscant.'ii
Cam".egltilo
ldem
ldem
,.
Holia
~l&gur'&
Berhometc
Maiura
Bortdwa
N. de sa.tu, pe unu siesn
( Radicatura de pamentu).
Mormetc.tulu tuiasittlui Intre lb:~.ne!cii si Pomrla.
( l!adicatura de pamentu) pe locu numitu Siemlu
Jijiei,.
Prutula-oie-josa Movil'& Crucri
V. de Sat
Jd(\m
"
lJortOsa
Ji1. de satu , pli1 mosia.
Ghirenii
S.
de Satu, pe mos. PuArmai!P)ui
lderu
tiurenil pro deln
N.
V. de satu, pc mosia
lui Cald~re
!dom
Putiuronii
Prutulu-dc-usu 1\lovilcle Codrri
128i
1070
?
CoRiula.
"" suprafaeia plan 8e ai ttta.nei. Pe dens'a. ee a:fla. urforma rotnna,., de 1,115 mele unei cetati cn siantiuri
procum si doue mooile (No, 1~ si
metri imprej urn.
16) sit-ullll;e laN. si la 8. de cEitato.
uo Verfnlu truncbiatn
~7
lllem
Formala. de pet.risiu cu d<Jue
?
Mare
movile (No. 17 si 18) inaltiate
pe dens'a..
6,69 Gaurita la verfu
7 VotiuRca.
8
ldem
9
10
ldem
Idem
Suhareulu
Il
a.nteia.
a doua
lM & treia
f'tiO\'ila.
1~
18
1,4 1baneocii
S. E. do
ldem
Idem
Denca
IA l<lem
19 Periuln-Nerru
16
1'1
Pe platform'a Magurei
lio. 1 la. N. de cetate
ldem la S. de cetate
Pe verfnlu Magnrei No. 4
ldem
!dom
Idom
Movila
ldm
ldm
BerhClmtoteh
Jdem
ldem
Mov11~
ldem
421
417
n,ao
Conica
122,60
17,8~
Conica
100,H5
55,76
65,76
22,30
1S,3ll
13,88
?
?
llG
?
111,50
?
"1
E. de satu po muchia.
unui delu in prnndu
N. de movil'a No. 19.
"1
?
Movila
36,68}
JingiufJmtlu
8 <le atu
S. de No. 24, pc muchia
nnni 1tirtopu.
40
13,38 Tiugniata
8,69
g
2
E. do salu,
pe loculu numita
Movila :
anteia
a dou::t.
a treia
li o vila
ldem
3,35 Tiuguiata
20 Oonica.
Magura~mare
No. 1.
1G
160
687
MI
Mare
6,6~ Verfnln
ovaln si gauritu}
4,60 VerCulu ovalu
Asiodiato cotesi trele in direc:de1n
tiune drepta.
4,:0
NB. I. i\Ta.gurolo fiindu d( ma.ri \\iln(lllf'.uni in ocQluln IJa.sC>i (dt" la. 47GO m. ptme la. 1010 m.) f:i in inaltime (6!l7 r.t.-227 m.), verfulu \oru e trunchi&tn ~i presinta. d'asnpra. u:...snpr:~faci;;._l1alla_ ,1, rlif,_orit~" marimi; pe nllc ~untu unf>-~ri inaHi:ttf-l mnrilr mai multn sau m~i pucinn eonaide-rahile si suntu -:-.hiaro sa.pate eetati si eia.ntiuri.
in!:ti::.;)r.r;~helf' ~eu ,-otlurrfun rlc prhl1tnta suutu cl~~tulu rle inflnso (160 m.- 135 m. in pariforio); dero au ua inaltime mica. in prO[lOrtiune cu intinderea loru {3.m. 35-6m.69
sc!~~~-i 1 ~:!~at'as :~o~~'~h;li\~a!:tu~~d~b:~~~v~ ~~~4.~nrime~~o toru vari:a.dia : in circonferintic la. h:ls& de la. 587m.-!>m.; in nB.ltimeo, de la. 22 :na30-2.nt.; form'a in geJH.'ralu
www.cimec.ro
8 conica
1~
1~
513
'l'ABELA SYNOP'l'ICA
DE 'I'UMULII ANTICI D'IN JUDETIULU ROMAN ATI
f:,
(T U M U L 1 M A G U R E S 1 M O V 1 L E)
COMUNA
a). Denumirea
\ b).Dimensiani
1-'-1
1
c). Forma
d). Situatiunea
Nalt. 1 Pe rimeL
====~==========C===
Plas'a
Iane' a
Grojdlbodo1u
Gor'a l'ndlnel
Balt'u.
Magure in siru
,
1
N.
1\Iag. Jidov'a
1 4 st. !l,?t. inj' Conu trunchiatu.l
1 enam.
Rusanesca
9 ~t. 1 42 st.j Verfa ascutitn. 1 O. (650 st.).
o.
Mare
i 9 st. , {2 st.1 Verfu rotuudu.
V.
fora numire
Il 1 /2 st.i 12 st.l Verfu rotnndu.
Cazacilnru (\'e-i 5 st. i 45 st.l Verfu rotondu.
V. (156 et) in
1
chime Percinu)j
catunulu Hotaru.
A.scutita
, 9 st. 4:) st. Verfn rotund u.
N. (3~0 st.) id.
Tem pa
1 5 st. 29 st. Verfu rotund u.
intro Grojdibodu
si Hotarn.
1\Iag. : Ulsei, Gole-!
lmu, Cazacilom, 1
Dragoiu, Slanului,!
Nicolici.
1
o.
1
Mag.: Voini,
.Mal
nea, Boldulu-mme/
Boldulu-mic, Neicai, Florilor, Stre- !
chia, Istrate.
Tr~i maguri cu nu-~
i
me uecunnoscute.
l\fag. 1 eteloru
1 5 st. 2~5 ~t ve'rru' de c~nu
patr. la truncbiatu.
1
Vodnstr'11
Mag. 8apata
Visiei
>
cu Yitia
Basicutii
Mag. Sapata
20 st.
Ghizdafrscti
l\Iov. Corn ei
'/2 st.
Marotinulu de
Amarescli de josu
!mare~;cii
IHJSU
de sosu
Plas'a
Garconalu
S. V.
!ba~e.
fora numire
V.
N.
'j
rotundu.
in centrulu
communei.
tranchiatu
tiuguiatu.
rotunda
tiuguiatu.
o.
N.
st.j
tlO
Varfu rotundu
12 st./ Verfn trunchiat.!
Oltuln
V.
s.
de j o s n
Magurele : 1'itirei 1
Ve1 de, Ciolacului, 1
1"gai.
1
Mag. Ciganului . ..
www.cimec.ro
1N
1
ldirect. de la O
{spre V. in dist.
1 de 400 st.
V. (500 st).
544
/::, (T U M U L 1 M A G U R E S 1 .\Il O V 1 L E)
COMUNA
b). Dimensiuni 1
a). Denumirea
~"---
Nalt
Potlogenl
Knsanescil
jPeri mot
c). Form'a
d). Situatiunea
1
=~--,.
43 st.
conica
\ la V. (1700 st.)
de c. Rusanescii
\ de josu.
la V. (1700 st.)
1 de c. Jiienii.
banulu.
Farcaslel~
lui Grclu
lui Stoianu
Ocoluln
7 st
3 st. 10 ~t
2 st.
F;rcasi;nului 1
Radomlrnlu
Dloscl
Cuealetl
Zan6g'a
Vllslor'a
la V. de comuoa
Farcasienii de sus.
l laS. de Farcasic\ nii de mijlocu.
1
1
1
6 st 20 st.l
6 st. 20 st. 1
2 st. 31 st. 1
s.
N.
S.
2 st. 35 st.'
a st. 40 st. Porm'a piramida
N.
Verfu trunchiat\
Verfu tiuguiatu
Verfu trunchiat
idem
idem
Verfu trunchiat
O.
N.
N.
N.
A pa1aton)
Dumbmve
Diosceniloru
Ilrca
Basicutia
Turcului
mare
mica
Corni
2 st. 30 st.
41 st.
18 st.
9 st.
5 st. 27 st. 1
4 st. 24 st.
3 st. 18 st. 1
1
4 st. 15 st./
B(1rdiei
6 1 /2 st. 31 st.
Purcelei
4 st. 17 st
lui Capatina
3 st.l. 40 st.
mare
4 st. 50 st
Mag. mare de ase- laS. 48
menea marime.
st.
Mag. (fora numire) la mij. 480 st.
44 st.
la O 34
S. V.
. V.
1 N. V,
doue movile
ua movila
Mag. de la Stancila
numita si mag. de
1:iile Ilagiului.
'i
Mag. Dolani
liiaiugului (numita si magura
Davfselnln
conica
1
7 st. ~o st.l
7 st. 30 st.\
7 st. 30 st.
1 st. 10 st. 1
Mag. cu cruce
Scarlslot'a
8 st. 40 st.
Plas'a
V. (700 st).
S.
f N.
Verfu de 2
Verfu de 2
st.
O.
st
V.
s.
Form'a ovale
in centrulu co
muuei.
st.
Plas'a
SIOJlerllti'a
Slatl6re
1 Mai
Dranovetin
t!itrajPscii
~
.
Inul te magure
Ua magura
de
Oltuln
t 13 st 1M.12stl
11 /2 st. 30 st.
1
snsn
N.
Verfli ascutitu
1
1
1
www.cimec.ro
S~
o.
545
Pentru celle alte judetie d'in Uomani'a suntemu ap1ope redusi la cateva numiri
de movila ce gasimn in Dictionar'!ilu topogra(icu, allu d lui Frundiescu :
Distr. T~leormanu : Movile : Neg'a, l'etr'a, Plugaru, Popi, Putintei, Malai, Movila mare, Fior'<!, Gaunos'a, Capra, Grapavi, Serbi, Brentieni, Recotesci, Tarnava,
Tebosiu, Zugurlicu, Keh1i'a, Voivod'a, Gorganu; (318)
Distr. Mehedinti : Saratu, Pisculucu-nisipu, Picatura, Paringa, Becenu, Blnz~,
Magur'a-cu- fontau'a (319), Piseuln-lui-Iacobu, Cioaca lui Nistoru, Piscu-cu-radeci
nele (320), Gostila, movila de zidu de piatra cu morminte vechi ocolite fie-care cu
piatra (321), Magun-VatGsJscu, (322), magur'a de la Ciotarl'a, de la conaculu lui
Ciobleanu (323), magur'a. Teisieli (324), magur'a-Parcala.bului, magur'a Lnculu-Buciumului, a Porcarului (325) r-tc.
Distr. Vlasca: movilt! : 'l'opon, Velcu, B.llau6ie, Flocosu, Gogosiari;
Distr. llfovu: Orboifsci, Movila-marr, Gurbane::ci, Hanu, Dobreni, S, rbi, SLupu,
Tufe, Movila lui Toporu;
Distr. Ialomi.ti'a: Tiganca, T6dem, Tuic6ica, 'I urcu, Ren tiu, Samur a, Saratianc'a,
Scum1 i, Setbu, Balabauu, Barba, Bidi, B:atila, Chiritia, Coconeti, Copuzu, Crudu,
Cunga, D.wescu, D.t.vidu, Gemene, Grindulu-petrei, Lalopoli, Lunga, Macesci, Movila-mare, Medinu, Mocanu, Murga, Neacsiu, Peleteoc'a, Vulturulu, etc.
D1str. Brail'a : Nairic'a, Ogialu, Olacu, Plopu, Porumbu, Premogile-Pntiu, Movila-mare, Edu, Hagiu, Cadisioaia, Ci6ra, Bou, Coconi, Dom>ti, lhbooet!U, Brazda,
Bularca, Saua~leu, Singura, Spalata, Stefanu-voda, Taratin, Tigaou, Timpu;
Distr. Buzeu: Ulmu, Stefu, Sapata, Belicu, Biscupu, Bugieni, Gemene, Genoiu,
Greci, Maici. Banulu, Oai'a;
Distr. Ramnicu Saratu : Preute~a, Cremene, Buga, Betran'a, Baba, Unchiasiulu
Avramu, Secetosa. Rubla, Sulegata, Spatarulu;
Distr. Putna : Racovitia, Boani;
~
Falciu : Rbie. (326)
Vasluiu: Burcelu;
Botosiani : Movila-rupta ;
Tccuciu : Movila-Russnlui;
(318) 1'romp. Carpat. Nr. 1010. Totu lungulu malului Dunarei de la Zimnicea la 'l'urnu-Magurele este mesuratu cu movile in departare de 3-4 sute metri un'u. de alt'a.- Idem BolliacJ Esc.
arch. din 1869, p. 4. si 11.
(319) Frnndiescu, Diction. topogr. p. VII.
(320) 1. Ionescu, .Agricultw'a l"omana d'in judetiulu Mehedinti, p. 573-57 4.
(321) ldem p. 583.
(322) ldem p. 670.
(323) Jdem p. 67~.
(324) ldem p. 676.
(32:>) Idern p. 677-678.
(326) D. Cantllmyl', Descipti1 Molclcwiae, c<l. Papiu, p. 14.
www.cimec.ro
516
56
~7
Obiceiulu de a inalti movila pre mormenturi a fostu dupo marturisirea anticitatii classice unu obiceiu practictu de mai tote poJoorele vechi ctnno3cute in
istoria. (328)
La Scytbi si la Thraci, caci acesti'a stau in raportu mai strinsu cu Dad'li, acegtu
ob:ceiu se atesta de Herodotu (IV, 71; V, 8), si se confirma prin esistenti'a acellorn
nenumarate kurgane si movila care se vedu peJJe asta-di semenate pre totu siesulu
Russiei-meridionale (329), de unde se intiodu in Bucovin'a, in Gal~ti'a resaritena (330),
pre totu Jungulu siesuriloru de pre ambalA maluri alle Dunarii, apoi in Thraci'll,
1\Iacedon'.'a, Thesali'a, si pre tiermurile Pro~Jontidei (331), unelt> fiindu isoiRt", altei,',
in grupe de 10-100, nalt. de la 1-2 m., dia.m. 6-12 m.
(327) Goo>s, op. cit. XII, 208-263.
(32R) Vedi Lubboek, op. cit., p. 105-108.-- C. Ritter Vorh.1lle curopiiischer Volkergeschichten,
Berlin 1820, p. 253.- Woeel, Grundzuge de1 bohmischcn Altcrthumskundc, Prag 1845 p. 26-31.Welohold, die heidnische Todtenbestatung in Deutschland, in Sit;;unsb. der philos-hist. clasoc,
XIX, 134, 168.
(329) Pe langa literatur'a indicata la tot'a 3 de :~ub cap. VI, mai \'cdi M. (;rabow~ki, Ukraina
dawna i terazniejsza (Ucrain'a vechia si moderna\ t. I, Kij0w, 1850, in-4.
(330) Despre kurganele d'io Bucovina si Galitia rcsaritcna Yrdi 1\0llernldi, Czaszki z kurban61c
pokuckisch, Krakuw 1870.
(331) Vedi mai susu cap. XI not'a 516. -Despre movilele d'in Dobrogea vedi K. F. Peters,
Grundlinien zur Geographif und Geologie der Dobrudscha, Wien, 1867 p. 55.
www.cimec.ro
547
Anume despre Thraci parintele istoriei dice (V, 8) co la CPi bogati, dupo ce se e~
punea mortulu in timpu de trei dile, la vederea fie-carui'a, si i se facea sacrificii de
totu feliulu, plangendu-lu si tanguindulu, se dede apoi stralucita ospetie, dupo care
corpulu s~u se ardea, seu !It' ingrop ridicandu d'asupra-i ua ridicatura de pamentu
mare, in giurulu careia se facea totu felulu de esercitii si de lupte in onorea repo3a
tului, d'in care calle mai mari erau luptele singulare. (332)
D'in acestu textu urmeadiii mai anteiu, co Thracii ardeu (333) seu inhumau cadavrele, si co peste mormenturile celloru bogati, ei obicinuiau lla inaltie movile (334).
Cercetarile catorn-va tumuli in Transilvani'a si Romani'a constata la locuitorii preromani ai acestoru tierri, adica la Geti si Daci , cu totulu aceleasi obiceiuri de immormentare, ca la cei-lalti Thraci, ceea-ce nu este de mirare, fiindu-co si unii si altii suntu membrii ai aceleiasi familii de popore thrace.
1 .Morminte tomnlarli
a) 7' u m u l i c 11 c a d a v r " a r s 11
58
ca
www.cimec.ro
548
a patra : cenusi", unu obiectu da bronzu si sihX<Jri; la na a cincea roovil:t, in part('a-i sudestica, cam 2 piciore de la punctulu ceutralu &llu movile:, stJ deda intr'ua
aduncime de l 1/2 piciore peste ua lespede de petra lunga P,2 piciore (fig. 141) cu
_,/
_______
" ".6
---~
1:,. .,
~r'!
-"-
'
\\
i.-----_Ld-1___~.
]!'ig. 141.
alte fragmente de petra ; si d upo curati rea teuenului umplu tu cu mici carbuni, la
aduncimo de 2', peste ua camera de petra, lunga 2' 8" si lata 2' 5'' con:~istandu d'in
4 lespedi in parte crepate, si acop('rita de ua a cincea lesrede sparta in doua bucati.
In intrulu camerei mortuare, intr'unu coltiu, se afla ua urna fora mannsie plini!. de
substantia terrosa cu cenusia pre pamentu, carbnni de !fmnu si unu silexu lucratu. (336)
Asemeni movile-mormenturi s'a constatatu si langa Berdotiu, cP-rc. Odorheiu (337)
in numeru dt'l optu, 'naHe de la 2-6', si in diamt>tru G-12". Trei d'in file fiindu
despicate s'a gasitu : in prim'a, ua hda, in a don'a, doue, in a treia rhiaru trei ladi
de petra, constandu d'in 7-10 lespedi rotund ite pre la margini , lungi de la
3' 3" -4', late de la 1' 9" -2' 4", si adunci 1-3'; pre la incheiaturi erau lipite cu
pamentu galbenu nisiposu; alte lespedi le seneu dreptu acoperamentu. Aceste camere
erau pline cu cenusie si resturi de ciolne calcinata, renduite cu grija unele peste
altele ; langa ua lada s'a gasitu ua urna bine conservata. In ceHe-alte movila s'a
datu numai presta cenul!lie, carbuni si harburi bine arse ornte cu cercuri imprese,
figuri elliptice si triunghi uri (338). Unelte' de petra, intre care unu verfu de cutitu
de jaspis galbenu, aschii de quarzu albu si de opalu s'a aflatu in eate si optu movilele (339).
La Felmera (Felmern cerc. Brasiovu) spargendu-se doue movile in 1867, un'a continPa pre pamentu golu ciolane calcinata omenesci si cenusie, cea-alta, numai cenusie
depusa intr'ua lada lung. 2' 6", lata 1', format:~ d'in patru lespedi de petra si coperita cu ua a cincea lespede (340). La Petrifalau (Petersdorf cerc. Sibiu) suntli peste
100 movila in grupe de 4-12, nalt. in diametru 0.63-1 metru, une-ori chiaru 2
metri; cercuitulu variadia intre 8 si 22 metri; in interiorulu loru pre terrenulu natu(336) Despre alte aflari cu totulu identice acesteia, in Germani'a de nordu, vedi Weinhold, op.
cit. p. 186-187 si tab. III Nr. 12 si 15.
(337) Gooss, op. cit. XIII, 212; XIV 157.
(338) Areh. f. siebenb. Landesk. n. f. IX 18.
(:339) OrMn I, il23; ETd. Muz. hlc. V, 134.
(340) Goos~, op. cit. XIII 220.
www.cimec.ro
54!)
ra1u suntu vetrP, une-ori pardosite cu petra; iaru pr{lste vetre, cenusie, carbuni, ose
de omu si barbnri. (341)
In movilele d'in Banatn, cum de esomplu celle do la Dobrovatiu, Deliblatu, Mibunaru, Versietiu, .Hesker~culu-mare 1 Torok-Becsn, Beodra, Nagy-Kikinda si
Szanad 1 cenusi1a este mai ad. sr a depusa dir~ctu in pamPntu; in celle de la Palanca
si Hatzfeld ea se afi1 , in urne cu pantece largi si aor-xe cornularii de forma ant;ca;
intr'ua movila de la Alibunaru, urn'a principale plina de cenusie E.'ra insocita de alte
patru mai mici. (342)
In Romani'a, afara de Pescer1a cu olele d'in distr. D2mbovit1'a 1 care dupo dtscriptiunea d-lui Bolliacu (Tromp. Carpat. Nr. 846) l'ste unu adeveratu dolmenu cu urne
pline d~ cenusie omeDesca 1 a.vemu sa citamn numai doua movile de la Gostavetiu, distr.
Rom:wati, ESplol ate dil d. D. Sturdza. c 1o La un'a d'in movilP, dice d-s~a (343), pare tii laterali ai locului unde s'a pusu mortulu \ ~~ ~~ \ rrau arsi. In la-intru, ua
lampa grosolalla, harburi , carbuni de lernnu 1 ~ chnrm11le si nuci carbonisatP, obiecte strict9 de filru si bronzu, ose arse; la ntremitati, r1!masitie de
lemn putredu.-2: (i;~~ \ La patru punct.u~i, locu arsu ~e pamentu, carbuni, barburi
l"mne grose nP-arse __"-:~--- }JUtrede, remas1he arse de hHne de lana.-. (344)
Inclinamu a crede co acpste movila dateadia d'in ua epoca posteriora cucerini lui
Traianu, judecaudu dura lamp'a gro3olna si obiectde de feru ce s'au gasita langa.
osemintf'.
Atari movila de transitiune de la modulu barbaru d1 immormentare la cellu romnu, mwile carr, dA si pastreadia in form'a loru esterna si in dispositiune chipulu
anticu preromauu, anso prin obi('Ctflle do langa remasitiele mortului, indica iofiuenti'a. epocei lOmne, s'au constatatu adtsea in provinciile romne (345), prin urmare
si in Daci'a. Asia, la Kablz, cerc. Sibiu, pra ua intindere de 1000 pesi se &fia
400-600 movila mortuare inalte de h 0.3-2 metri, circuitu de la 2!l-60 pasi,
un'a. a vmlu chiaru 6 metri de 'Daltime si 70 pasi in cercnitu. Cercetarile inteprinse
acolo a constatu co in fie-care movila se afla vatr'a unde b'a arsu cadavrulu, la unele
cenusi'a fiindn d'a d'eplulu pr) ram8ntu, la altele, drp'JSCL intr'ua unu coperita cu
unu capacu, si imprPj:uu, unu Ci'rcu de ole mai mic:, de ul.:~l-, dJ c 1pe cu trAi piciore si taler~ i va~e; unrle n:u :nsR altPie anso hine fasunat~, cu pH'ti forte Rnb'iri 1
cu ornamentfl lioer;ri, ~eu Cll b~Rice in relit~vu couct~ut.rice renduite par~l!elu prl corpulu vas,loru. AfLHea de ua part.P, a frDgmenteloru de sti~b, harbu:i de terra sigilat.a, si trei mo~wde d1 bronZ'!, d'in care un'a a Corcyrei, d'U" al!A lui Traianu si
[341) Archiv fiii' siebenh. Landesk. n. f. VI 137 scq.
(a42) Mitth. der Cent?. Com. von 1~65, XX[, 1~67 LXI ; GJoss op cit., XV, 1~,8.
(3 t3) Note mmtuscrise asupr'a unoru anticuitati d'in judctiulu Romanati, cullese la 1872,
de d-lu Dimit1ie Sturdza, ap. \ldobescu. Analele Soc. Acad. Rom., X, sect. 11 p. 23~.
(344) D-lu Bolliacu, 1 romp. Carpat. Nr. rrm asigura co cenusie omenesca a gasi tu adesea in ulcele facuta cu man'a fora rota, si mai multu usrate ilc cotu arse.
(345) Sacken, in Sitzbel'. der kk. Akacl. LXXIV, 614.- Gooss op. cit XIV 160-161.
www.cimec.ro
550
www.cimec.ro
551
racterulu opocei neoliLltice a petrei, pre dmdu inhumatiunea cadavrului lungitu caracterisa epoc'a ferului-; iaru in jurulu cadavrului, aschii seu custuri de silHn,
topore de petra (350), hache-toporu de arama rosie (351) si dalta de bronzu (352).
UnE-ori anso alaturi de scbaJ, tu nu se mai afla nimicu, cum de es. in tumululu de
la Rusanesci, distr. Romanati, esploratu de cotra d. Sturdza : Acestu tumulu cse iualtia (a la 4 pene_la. 5 metri d'asupra suprafeciei pamentului; pre scorti'a lui d'a
dreptulu (adico fora grupa), era scheletulu, cu capulu intorsu spre appusu.
!~,,-,.,.,---.,.._,
- __
/ / r --.. .,_
ij/ .
\~ ~ ;'.i}JJ1.JV~ 'l/.!'''~.
:-;0'
>
~
~\o".)VI!j\lf/J
f"'(( 1
. 1
(/
=-t.~~
----------
~,J,/'~
~?
~-.
-~---------~---------
Fig. 142.
cSub scheletu, se cunnoscea de pre col6rea pamentului, co tierrna nu fusese scormonita; ea continea mai multu urme albe de calcariu. Alaturi cu schelf\tulu, carele
era allu unui barbatu corpulentu, nu s'a mai aflatu nimicu. (353)
2. Morminte tnmulal'll fora movlle dasupr'a
GO
Se intielltge co tumulii necessitandu pentru constructiunea loru multa munca si
choltuiala, nu se inaltiau de cotu in onorea celloru avuti si celloru nobili precum Herodotu observa anume Ia Thraci. :Mormintele ordinare si multu mai respandite erau
ceHe sapa t9 in pamentu.
Se dosibescu in Transilvani'a trei cathegorii :
1o Morminte cu cent4.sie av(;ndu diametru in forma de cazanu , cum sun tu celle
d'in necropolea qe la i\funa (cac. Odorheiu) [354], Petrifalall, Lunea (Langendorf,
cerc. Sibiu) [355] si Netusiu (eerr. Sibiu);
(349) Lubbock, op. cit. p. 144.
(350) T1omp. Carpat. Nr. 939; Nr. 846; Nr. lQlO.
(351) Idem Nr. 1255: Sapandu ua. movila-mormentu, in prejm'a Vodastrei, intre oseminte pu
trede, pe la mijloculu movilei, amu gasitu ua magnifica hachetoporu de arama tosia, patinata. admirabilu, plesni ta la mijlocu, d'iu vechime, cei'a-ce indica ua 1ovibua crancena; pote co a fostu
ar m'a eroului ingropatu in acesta movila.
(352) Tromp. Carpat. Nr. 846.
(:mi) D. Sturdza, 1. c.p. 23:!.
(354) Gooss, op. cit. XIV, 162.
li:l55) .Arch. Koz. VI, 172.
www.cimec.ro
552
20. lllorminte cu cenusie in forma recfanghiula.ra, cum suntu celle constatate '1
Sebasia, unele adunci de la 2 -3' cu cenusie, pamentu arsu, carbuni si hiuburi, altele, - 3' aduncime, 3' latime si pene la lll' lungime, cenusi'a pe fundu gr6sa pene
la 3", cu harburi bine ar~e ,si subtiri d.e ole, talere, ulcele, in mari cantitati, orna te
cu linii, siruri, rhoruburi, triuoghiuri, puncte etc., ruormintP anteriore ocrupatiunei
romne, de ore-ce puste densele trece siof!fau'a romana anco pene adi conservata (356);
si in fine
3. :Morminte serJ cimitiru cu urne in care se depuneu remasitiele cadavreloru arse
cum suntu celle d'in giurulu Cicului-sn Gi(\Z'I, cerc. Odorhr<iu, cn urne de ll-13
cm. naltime, cu rh~;oru scurtu massivu, ru gutulu cylindricu si cu done m3nu.1ie. (357)
In Transilvani'a alte cimitire cu urn~>, care anso d'in li(rSa de cercetari nu se rotu
determir. de o snntu ante-romne, se cunnoscu la : Mediasiu, Bungadu (Baumgarten, cerc. Sibiu). Ham bach (Hahnenb:lCh, cerc. S1biu) si Varheghiu (358);
In Romani'a, c a mai insemnata necropola antica este, fora indouiala, Campulu
mortiloru de la Zimnicea, despre care d. Bolliacu relatead;a urmatorele (Tr. Carp.
Nr. 1010):
cBanuiamu de unu orasiu dacu in jnrulu acestei cetati, d'in afor'a siantiuriloru, in
josu spre orasiulu Zimnicea d~ acum; pentru co multe vestigiuri dace totn gas;ssrmu
pre acolo d'in alti anni, si mai allesu annulu trecutu. M'amu pusu dero sa facu cercari atatu spre malulu Dunarii cotu si pre partea oposita; m'amu opritu spre centru,
intre Joculu unde este acum tirulu militaru si intre casarma, pentru co amu datu aci
de vre-ua doua v1se mormentali, cu cenusie si 6sse calcinate intr'ensele.
cObservandu mai bine loculu d'in cetate spre orasiu, amu vediutu co orasiulu dacu
a urmtu sa fie pre partea stauga care este si mai radicata' si co pre partea drepta
despre Dunarr, a trebuitu S'l fie locu rlestiratu pentru immormentari.
cAmu adunatu dero omonii ce'i avemu, pre ua singura linit>, si 'i-amu pornitu d~
la tiru spre ca~arma pre partea st:l.nga, de vale de unde amu pres1 ppusu co a trebuitn sa fie orasiulu. Indata la mai multe locuri, s'au ivitu differite urnP ... In tota lucrarea mea de ua septemna la Zimnicfa, in acestu campu de mc~rti, n'amu ga~itu de
cotu unu singnru sr heletu nearsu, allu carui craniu l'am scosu intregu de sub ua mare
jumehte de urna cu care era acoperitu, pre candr1 urne cu OSS'l calcinata, pre jumatate arse, amu scosu 63 d'in care optu amu pututu s~ le scotu intregi, intadP. Tote
urnele ce descoperiamu erau numai cu cenusie si osr calcinat>J, adunatura de ose de
corpuri arse pre rugu .... Unu lucru forto straniu ; ce !le mai multe d'in aceste urne ....
se vede unu lucru extraordin~ru : intr'ua urna este bagata alt'a; in aceea, alt'a ; in
a treia, mi a patra, si in cea de a patra, ua a cincea cu gur'a in josu. Osemintele in
acestu felu dl urna suntu in era de a cincoo., printre caro osemento amu gas~litu si
obiecte petrecute si elle prin focu, precum voiu arretta mai la valle .... Ua alta obser(i-156) W. Schnster, Muhlb. Gymn. P1ogr. 18i4; Gooss, op. cit. XIII, 2:)8 -23lJ
(:l57J Gnoss, op. cit, XIV, 174.
\358) Iahrb. d. C. Com. 1856, 82.- Gooss, Xlll, 261.
www.cimec.ro
53
va.tlune amu facutu; unele d'intr'aceste urne ce gasemu ......:. celle simple, - erau asiediate dreptu in susu, si tote celle culcte, cu mai multe nrne un'a ntr'alta. Apoi
in aceste urne culcate amu gasitu si obiecte de podobe femeiM;ci, ~deco unu colieru
de electrum sdrobitu, ua braci:ua de electrum in trei bucati disformate 6recum de
focu, dero conserva.ndu'sianco tola cisclur'a in linii si' in torde cu totulu in modulu
bijutariei numita celta .... Alte cateva mici obiecte s'a gasitn prin aceate urne cu
vase arse, precum : unu cercelusiu intr'un'a, nnu feln de agrafu si unu acu de osu
iotr'alt'a, tote trecute prin focu, si tote obj ecte de parura femeiasca, ceea-ce 'mi da
ideia co arderea corpnriloru Re facea cu tote rodobel'e Joru, ideia confirmata cu vr'na
doue bu~Jati metalu to~itu gasitu intr'ua urna in care si unu obiectu de feru,-agrafu
seu legatura. spre inehiaiarea vre unui colieru M s'a topitu.:.
D-lu Bolliacu obs~rva (Tromp. C:upat., Nr. 1137) co bagarea de urna in urna nu
se pute face de catu in chipulu nrmatoru : cse adunau osciorele, mai mistuite de
flacari, cu diferitele obiecte remase, :-:;e puneu intt'ua urna mica, in jurulu carei'a,
pusa cu gur'a in josu, se fasona ua lllta urna, in past'a carei'a se grava ornamente si
simboluri; apoi acestea 1 dupo' ce se uscau prin svaporaro seu la sore, caci indiciu
de c6cere la focu nu se vede nici de cum, se fasona. in jqrulu loru ua a trAi'a urna
care se usca si aces,t'a totu astu-feliu, apoi ua a patra, si apoi ua .a cine,- a.
Punerea iu urn'a prindpale cu oseminte, a altoru vase tpai mi~Ji s'a constatatu
anco si in nMropolea de la Pili nu in comitatulu Neogradu (359), in movil'a de la Alibunaru in Banat u (360) si in cimitirulu de la Apoldu-mare in Transilvani 'a , unde
in fie-care urna mare se gasea. alt'a mai mica. Acestu d'in urma cimitiru a servitu
locuitoriloru si in epoc'a romana, judedtndu dupo c~~>ramidiele romno ce accoperea
unele vast>. (361)
61
www.cimec.ro
554
Dupo arderea cadavrului sa aduna osele si cenusi'a, adesea in vase deosebite,
adesea anso intr' unu singure vasu, si apoi acoperite cu al tu vasu, cu ua petra,
seu cu unu capacu , se puneu in pamentu presta unu patu facutu d'in argiln si
petre , seu intr'ua camera de lespedi , asupra carora apoi se arunca numai pam(JOtu, seu se inalti ua movila. Harburile, ce de multe ori se gasescu risipite in interiorulu movilei, nu suntu d'in vasele de langa mortu, ci d'in celle ce assistentii arunca.sera dupo ospetiulu funebru.
In multe movila se afla si mai multi ingropati si la diferite epoce. D-lu Bolliacu
ne spune (362) co esplorandu ua movila a datu mai anteiu p1este unu patu de caramidi mari compusu d'in cote siese renduri, peste care se afla intinsu cadavruln; si
sub unu asemenea patu sapandu ca la 1 metru, a gasitu unu altu cadavru fora ulcele
seu lampionu, ci numai ua dalta de bronzu si alt'a de p~tra, ceea-ce dupo d-sea aru
fi unu indice co acolo fusese unu mormentu dacu.
62
Incheiamu acestu capitolu cu urmatorele cuvinte alle d-lni Ales. Odobescn, care
am doti sa se traduca ca tu mai iute in Capta:
.
cPentru ca sa putemu reusi a ave resultate solide, pre care sa se intemeiedie cu
signrantia sciinti'a, aru trebui c cercetarile archeologice ce facemu in tiarra sa proceda dupo unu sistemu bine rationatu, in care sa fie prevediute de mai 'nainte tote
faptele ce esperienti'a a inregistrat11 prin alte tierri, pentru ca astu-feliu sa avemu
in veci in vedere punctele de comparatiune, si sa putemu constat, totu de ua-dat&.,
si analogi'a resultateloru dobendite aci cu acellea obtinuta aiurea, si elementele adeveratu noue ce se voru ivi pe solulu nostru. (363)
Pene atunci trebue sa ne multiumimu cu resultate provisorii, pre pretiulu chiaru
de a fi gresiti', caci, dupo cum observa d. A. Bertrand, cpre asemenea terimu ori-ce
exploratiune de buna credintia este profitabile sciintiei; anso a cutez cineva sa se
espuna a se insiel este un'a d'in virtutile archeologului. Noi damu esemplulu. (364)
CAPITOLULU XIII
Conclusione
Studiile ce amu intreprinsu in partea a dou'a a operei de facia au avutu dreptu
prineipalu scopu a determina caroru rase si gruppe de popore appartinu locuitorii
cunnoscuti ai Daciei : Scythii, Agatirsii, Getii si Dacii.
(862) Tromp. Caapat. Nr. 846.
(3611) Columna lui Traianu, a. V, Nr. 4.
(364) Arcl1eo!ogie celtique et Ganloise, Paris 1876; Preface: cEn rareil terrain, toute exploration faite de bonne foi est prol!table a la science ; mais oser s'exposer a se tromper est une des vertns de l'archeologie : Nous Jonnons l'exemple.
www.cimec.ro
555
Pentru acest'a avuram] re0ursu la trei feluri de proba, cu care ethnogenl'a se
serva in descoperirea adeverului : 1o probe limbistice; 2 probe pbysiologice , si
3 probe etholcgice Eeu ethopeice; cu alte cuvint(', probe trase d'in comparatiunea
a) limbei, b) a tipului physicu, si c) a tipului moralu si intellectualu.
Prim'a categorie de prob~>, limb'a, caracterulu cellu mai pHsistentu si mai demonstrativu allu ori-carei nationali ta ti, ne-a arrettatu in modu neindouiosu, credemu,
co : Scythii erau Erani, appartinendn a<lica cu J\ledii, Persii, Baktrii, la un'a si aceiasi grupa de limba si ropore.
In adevuu, cuvintele si numile proprii scythe si sarmate. transmise de scriitori si
monumente, prin nici-ua alta limba indogermana nu se potu esplica mai lesne si
mai completu de catu prin vechi'a p~rsica si zend'a. Pentru a reaminti aci numai
eate-va esemple, s'a vediutu co in numile proprii scytho-sarmate tle pre inscriptiunile pontice, unu elementu caracteristicu ce intra C<1 termenu primaru s~u secundara
este snbstantivulu (Xamx cain,, a carui forma zenda este ar-pa, pre candu celle-alte
limbi iudo-europene, seu nu au p, esemplu sskr. arva, lat. rquus, seu deco au unu p:
gr. rmto~, gallicnlu epos, nu sufera ua sifl.anh. 'naintea lui p (1). Cuvintele scytha
in care a<;ra : calu, intra c{t elementu de comparatiune sun tu : Amt-ooproc; ccellu
ce are ua herghelie de cai,, Bow5p-~aTCo~ celln ce are diece mii de cai,
Bop-(XoTCoo-'l'.~~o; "cellu ce cunnosce caii cei mai buni, B(Xvd.oMTCo~ celln ce
triumfeadia prin callulu seu, l:~-.-liaTC'IJ~ cellu ce are ua suta de cai cum
si numile ethnice : 'Ar~!L-(XOTCot cei ce au cai blU.ndi, supusi si Tp&a1t~ac; ceei
care umbla cu caruti'a cu trei cai". Asemenea se recunnosce prefixulu zendu hu
(sckr. s~) bine in prim'a sillaba a numilorn compuse scylhe : X6-oot~Yo~ ccellu
ce are na lege buna,, Xo~[i6ot{)o~, cellu ce are frumosa talia X6-rppot!Loc;, ccellu ce
devine forte folositoru, Xo-rpcipY't);, Xo-o!Xp.;o~ tare prin sine insusi etc. Cuvintele
scythe transmise de Herodotu cu senmificatiunea loru, ca buni-ora : 'Evotp;~~. adico
oi O:vop61avo~ (Herodotu, IV, 67) sen O:v(XYopts;~ (Hippokr. de aere 22), 'Eeot!J.TtotLo~
adico tp!X~ 6oo~ cdti sacre,, corespundu : primulu la zend. e-nairya, arie. a-narya. (a
negativu, si nar, barbatu), allu douilea, la e (primitivu a) si Ttctt (=path., vechiupers. pathi, poteca).
Analys'a cuvinteloru scythe mai arretta, pre langa proprietatile dial~ctioe alle zendei, si urmatorele : 1o grupp'a caractllristica aricei : le~; 2, schimbarea primitivul ni
kv in r;p; si 3 schimbarea lui s in h, eate-si trele proprii numai eranicei (cap. III).
Resultatulu filologicu, precisa si de ua apreciatiune in acelasiu timpu imediata si
positiva, cautaramu sa-lu confirmamu prin probe ethologice si physiologice.
Primele, - de si forte inferiore in resultate sigure si concluente de ore ce poporele cPllo mai streine unele de altele, prin diferintia de rasa, de timpu si de tiarra,
ne presenta une-ori ua conformitate isbitore de obiceiuri si credintie, pre candu triburi alle acelleiasi rase si locuindu aceiasi re-giune potu sa arrettt~ in dispositiunile
(1) A. Flck, Vergleicltendes Wiirte1lmch clei' imloge1manischen Sprachen, 2 ecl., p. 2.
www.cimec.ro
55G
loru morale si intellectuale, varietati nsemnate-, totusi con statadtmu (cap. IV)
pre langa ore-care trasuri de moravuri, care suntu mai pucinu speciale cutarei rase
nmne de cat.u proprii mGdiului in care Sqthii erau chemati sa traiasc~. , si starei
sociale d'in care ei anco nu esisera 1 constataramu trasuri de caracteru p2rticulare
Scytllilorn si Eraniloru acdasiu portu, acelasiu modu da viatia si de occnpatiuoi 1 acelesi institutiuni si credintie religiose. Duni-ora 1 H rodotu observa dasprl:l Scythi co
suotu in mare parte nomadi 1 ellu cunno.qce anso si Seythi agricultori; acela3iu autorn dandu ua lista de diece triburi persaoe, observa co siesse din elle cultiva pamentulu , iaru patru sun tu nomade (cartea 1, c. 125 ; VII, 85 ). AseiDenea 1 cultulu
scythu si cultulu medo-persicu presenta nrmatorele puncte commune : 1o lips'a de
imagini, stBtue, temple, aitare s~u alte lucruri sancte pentru di('ii loru (Herodotu,
IV, 59 ; cf. I 1 31); 2 adora ti unea Hostiei 1 dieiti'a focului, ca cea mai inalta divinitate, fiindu pusa mai pre susu de dieulu Cerului (Herodotu IV, 59; ! 1 131; IV, 127);
si 3" caracterulu cu totulu eranicu allu numiloru ce porta divinitatile scyLhP.
Chiaru si in legend'a nationale scythica rapportata de Herodotu despro Targitaus
rccunooscuramu doredi necontestabile pentru eranismulu s~ythiloru (cap. III 4).
Allu treilea genu de probe (cap. V), cu tota saraci'a imH:mnariloru physiograi'hice
ce ne-a lasatu scriitorii antici tatii, caror'a le lipsea ac: a ascutita observatiune a momentului propriu ethnologicu 1 dandu atentiune numai la ceea-ce 'i isbia la prim'a
vedere la tali'a, culorea perului si a pdei, - cu tote resultatde pucinu satisfacetore
ce au datu pene acum studiulu cranieloru a.fla.te in mormenturile scythe d'in Uussi'a
meridional,- totusi elle ne ducu cellu pucinu la conclusiunea : co Scylhii nil potu
fi de origine mongola, cum au sustinutu mai multi istorici moderni, de ore-ce 1 mai
auteiu, nici Hippocrates, nici Herodotu, nici tota anticitatPa 1 vorbindu despre trasurile externe alle Scythiloru, nu observara la acestia nasulu turtitu seu ceva ce aru aminti d'in typulu faci alu mongolku; si allu dotlea, cranicle d'in mormenturile
scythe de la Alexandropole au ua deschidietura nasale in2lta ~:~i strimta, care denota.
unu :n.asn forte proemioeotu 1 pre candu la scheletulu unui wongolu ea at-U fi trebuitu
sa fie larga forte, chiaru mai larga. de catu inalta.
Ll acesta serie da probe vine sa corrobondie si marturi'a 1 -de si mai pucinu clara
sub unele privintie, si mai pucinu af.firmativa a monumentdoru figurate (cap. VI) :
Scythii n'au avutu ua arta nationale care sa reproduca si sa perpetuedie typuht
loru physictJ ; aoso unu numeru de monumente d'in celle ajunse pana la noi (2)
esecutate de artistii greci pPntru principii scythi si pentru suveranii Bosphorulni, represeota adt sea Scythi cu trasurile loru caracteristke, si cu costumulu loru nationalu; aceste trasuri nu semena in 11imica oo typulu rasei mongole; pre elle nu reg~t
simu nici umerele obrazului esite afara, nici ochii mici oblic! si carpiti , nici nn sulu
pleostitu si grosu, nici saraci'a !lysternului par.)su, care tote deosib:>scu ras'a mon-
(2) Verli staiD[J 1a at:esata la cap. VI; 'dem fig. 1 si 2 de sub not'L 36 a cap. I\'.
www.cimec.ro
gola; ci elle
amint~scu
Pers0poli~.
www.cimec.ro
558
4 Co cestiunea deco famili'a thraca sta in legatura mai strinsa cu grupp'a nordica seu sudica a IndoGermaniloru d'in Europ'a romane deschisa.
Aceste resultate obtinuta, cautaramu sa demonstramu originea Getiloru si Daciloru prin celle trei cathegorii de probe r.unnoscute.
Annalys'a resturiloru, - aproximativu ~80-, d'in limb'a geto-daca : numi proprii de pPrsone , de popore , locuri si numiri de plante, parte transmise de scriitorii
vechimei, parte cullese d'in inscriptiuni (cap. IX), constata punctele comune alle Getiloru si Daciloru cu 1'hracii : a) numi personale; b) numi geographice; c) particularitati limbistice. La acest'a mai vcnindu si ruarturi~irea. istoriciloru Yechimei, co
atatu Getii ca.tu si Dacii erau dintr'tm'a si acoiasi familie de popou, thrace, urmeadia co loculu ce vediuramu mai susu co occupa 1'hacii in famili'a. europena, se cuvine si celloru doua popore, si co prin urmare Getii si Dacii nu suntu nici Eraui, nici
mijlocitori intre Europeni si Arii, niei Germani, nici Slavi, in fine nici Celti, ci numai Thraci de origine.
Cercetarile physiologice (cap. X) si ethologice (cap. XI) nu au facutu de cotu sa
confirme evidenti'a ethnologica resultata d'in probele limbistice.
Independentu de cestiunile care se lega striusu de ethnogeni'a Daciei pre-rom~ne,
si care au formatu obieetulu cercetariloru de pene aci, ua serie de alte cestiuni nu
mai pu9inu insemnat!', remanu anco de studiatu.
Istori'a ne atesta aparitiunea la Dunare in diferit9 timpuri a diferite elemente allu
caroru efectu a fostu de a aduce continue metamorphose, atingeri si amalgam ari;
ras'a indigena s'a amesteca tu cu rase streine; si in acestu amalgamu de triburi , de
idiom a si de cred in tie diverse, cellu ce nu pri vesce de aprope crede a vedea totu-de-aun'a acelasiu poporu, fiindu-ca acelasiu nume persista, seu acelasiu territoriu, fiinduca locuitorii representa totu dea-un'a aceiasi rasa.
Acelle cestiuni anso tinendu-se mai multu de domeniulu istoriei, le reservu unu
locu mai nemeritu in a treia parte a operii de fac ia, in pc~rtea istorica, ce speru si
dorescu a o d catu de curendu publicitatii.
www.cimec.ro
APPENDICE
DOUE PRETINf::lE ALFABETE DACICE
1.
fabetulu Daciloru.
C.ti-va anni mai in urma, d. B. P. Hasdeu, studiandu acelesi semne (1), ajunse
la conclusiunea co d. Bolliacu a datu pres te urmele unui alfabetu barharu in re giunea Prahovei, despre care anso celln multn se pot e dice co este ua grafica
mongoloitla ,, dero in ori-ce casu ellu nn e dacicu .
(1) Istori'a critica a Romaniloru, voi. II, pag. 21-23, ii: umt olfa1Jet1tmongoloidu i1~ Dacia,
www.cimec.ro
5130
D-lu Bolliacu invoca in sprijinulu opiniunei selle ore-cari asemanari, pre cari
anso nu le indica anume d'intre semnele de la Slonu : 1 a) cu vechile caractere hellene;seu archaice; 2 n) eu celle celtiberiane mai ale;;u: 3 q) cu li tlerile de pre monedele dace; si 4") r;u litterile d'in inscripliunea verigei de auru de la Pelroass'a.
Primulu elementu de comparaliune. alfahelnlu vechin hellenicu, abia deco ne
da pentru celle 62 semne .o\lle$J de' ti'e petrele .~i icaramidile de la Slonu, patru
apropieri mai multu seu mai pucinu fericite. Asia: tab. Z rendulu 1, semnulu 25 aru
pute semana litterei grecesci a.; tab. Z rendulu 2, semnuln 4, mini Y; semnulu 8
unui s; semnulu 26, unui x (2).
Pentru allu donilea elementu : earacterile (eltiberiane trebue sa martnrisimu
co elle n'au esistatu si nu esista (\e. catn in imaginatiunea catoru-va eelti'>li, car
s'au apucatu a compune alphabete celte, bretone - armoricane ele., dupo nhice
grossolane si fal!:te ins<!riptiune (3), ba chiaru dupo simple semne decorative (4), si
) ornamente pre vase (5). Celtii se serviau in affacerile loru publice si private cu !ittere grecesci, dup cum atesta lamuri tu. Ca> sar (6), care vorbesce intre altele (7)
(2) Vedi Kircho1f, Studien zur Geschichtc de$ grie('/~isches Alphabets, ~erlin, 1864. }'. Lenormant.
Ettules sur l'origine et la j(mnation de fulphabet grec, in flevue mcldologique, 1867 si 1868.Idem, ar tic. Alphabetum in Dictionahe clcs Antiquites gtecques et 1omaincs, sous la direction
(3) Cum buna-ora ainiralulu Tltevenatfl; 'J/emoires relatifs l~ la marine, 1800, t. II p. 117 seq. da
unu alfabetu compusu d'in semne cari cdupo mai multe cercetari analitice si comparative .. s'a
gasitu a fi litere initiale celtice. Unele semne suntu luate dupo ua cruce de petra de la Plousane, altele de la castelulu Lezascoet aprope de Douarnenez, altele d'in Finisler si Morbihan.Chier de }'remenville, Antiqu.itt!s de lft B1etagne (Cotes-du-Nord), Brest 1837 pag. 34,. reproduce
ua inscriptiune cu caractere curatu latine medievale, luandu-le anso dreptu caracterele alfabetului anthiciloru Bretoni armoricL- Mai vedi si hrosiur'a lui Dncllotelier, des Alplutbets celtiques,
1841. - Diction. hist. et geog1. de la Btetagne 1845, t. II p. 348.
(4) R111ue a1cht!ologique. sept. 1866., Recueil de signes sculpt6s sw les uwuument8 mt!galithiques
dw Morbihan, par M. de Cusse..
.
(5) Asia de esemplu 1. C. Schnlll'r, ZM F(age iiber r_len l.'rsp1ung rler Ro111anen 1111d ihre1 Sprache, Hermannstadt 1855, p. 19 not'a 33, crede a fi descoperitu pe vasele reproduse de noi pre tab. M,
nr. 5, 9 si 10, semne celtiee, pre canilu acelea suntu numai ornamente simple consistimdu d'in ua
serie indouita de puncte si linii oblice.
(6) Bell. gall. VI, 14: Neque fas csse existimant ea litteris mandare. cum in reliquis fere rebus, publicis privalisque rationihus, Graecis littcris utantur.
(7) Bell. Gall. l. 29: <n castris Hclveliorum tahul~c rerertae sunl Iitteris Graecis confectae et
ad Caesarem rclalae, quilms in laiJuli~ nominalim ralio r'onff'da erat. qui numerus domo exisset
eorum, .qui arma ferre possent, ct item separati pneri, senes muliereStJUe.
www.cimec.ro
1i61
de~pre
(8) Ro~. de Belloguet, Etnogenie gauloise, II, 361; ~are constata c pre nici-ua inscriptiune celtica, pre nici-ua medalie gallica nu se afla vre-ua urma_de unu alfabetu celticu.
(9) Cap. XII 38.
(10) Vedi Al. 01lobescn, Studie a8ltpr' tesaurnlui de la Petroas'a in Colwnn'a lui T?aianu1876, 1877.
(11) 1'romp. Carpat., nr. 939: petrele si caramidele d'in zidu, dupo cari se lua lesne unu llentu mole.
(12) '11"0111p. ('wpat., lll'. 7l0.- cr. lllai SUSI! eap. Xlllol'a 798 si~ 51.
(13) Ed. Fr. v. S:ukeJJ, J,eitjiulen Zlll" ](unde r/es Ileidnischcn Alterthnme,q, Wien l86:J, (mhauq.
www.cimec.ro
562
Ac~um <;Csliunea se rcdnee la pnnetuln de a ;;e sci : deeo 1-'Cmnele desc:operite rle
el. Holliacn pol n avP. unu ea rad ctu gtaphieu, polu alcatui vre-unu alfabeLu, H)u deco
ellc nu sun tu cn lorte mare ceri itudine tw'trei :-;eu :-;cmne alle lucraloriloru (stcinmct;.:-cichcn, marqnc d'ouvricrs), obieinuilc in imperiuln romanu, imperiulu byzaf;llinu, :-;i aprope in tolu evulu-medin.
ll'in celle fi2 ~emne rle la SlomL d. Hasdeu gaseste numai vrua e;inei-~pre-diece
rlistinetive. cari sa nu se pola <;On[unda unele en allele, si sa ofere unu earaeteru
gmphicu probahilu. ll'in aceste J6, sie.-;se le identifica('?) cu semnele de ['C niste bueati de c;ositoru descoperite in H.ussi'a sud-vcslica la Drohiczyn in fluviulu Bugu (14);
cind, cn semnele luate bolaLn si descompnse de pre pelricic'a desmormenlata in
l'odoli'a inlr'tut movila langa tergusiorulu Daszow (15). Conclusinnea aru fi areheologicesce, dup d-lui, co ruinile de la Slonu se detoreadia aceluiasiu poporu,
eare a facutu :-;a gravedie eosilorele de la llrohiezyn seu rle la Ilaszow: an!;o pentru eo "unele semne rle pre pelrele si eara!llidiele rl-lui H11\linut sunlu par'eo fotogralile dupo allabelnln mongolien si anume se constata pe;;te totu!) eoineidintie.eu aeest.'a alphabctulu mongoloidu in Daci'a este deseoperitu !...
Ans(> mai anteiu, ce se face eu restulu de la 1G semne pene la snmm'a totale
de 62 '?-C:hiaru sr:arliendu pre celle duble: rendulu 1 (tab. Z) semn. 2, 7, 10, 12, 15,
rendnlu li, semn. 2,- toLn mai remanu anco 56 neesplicate,
f:iemne ca:
Fig. 143.
l .1
Fig. 144.
identice eu LoLulu litlereloru latine, ee al'll eanl<t inlr'tmu alfabetn mongoloirlu '?
Dupa d. Hasdeu noue semne de la Slonn suntu par'co fotografite dupo alfabelulu
(1+) Tyszkiewitz. nrerltJSii, 'J',ud!f
1867, in 4, I p. lli'>-22, pl. VI si VII.
(15) Vedi tab. Y nr. 2.
.lfo8/.:ll.8/.:(l_ljf)
www.cimec.ro
56~
.a::
f'emne de la Slonu
Litere mongolice
Lilefe mongolice
tl
fi~
-\7
,A
~
.;
V
Fig. 145.
si intrebiunn. unele er;le mai mare asemcnarc, intre semnele de mai snsn (fig. 144)
si camclerele latine. si intre acestea de mai josu (fig. 14i1) si ctracterele mongole?
Pe cimdu la eelle d'anteiu nu se constata vre-ua deosebire, intre celle de allu douilea abia deco nnulu seu doue ofera ore-care apropiere.
At.nnci, de ee petrele si caramidile nostre aru purta littere din alfabetnlu mongolicu, iaru nu d'in cellu latinescu? Unde este mai mare coincidentia? Unde, mai
mare probabilitate ?
Si apoi, prin ce migratiuni ethnice sen eellu pu(;inn culturale, alfabelulu mongoloidu a ajun~m pene in creetii Carpatiloru ?
D-lu Hasdeu ne respunde cu acesfa s'aru detora lolnei invasiuni turaniee d'in evulu-mediu. Pecenegiloru, Cmnaniloru seu 1\longoliloru.
Pecenegii, Cumanii, barbari Cii cei mai brubari d'in caii eunosee islori'a, si cari
au remasu in aceiasi stare de selbatacie pene la a lorn deseversita stirpire, si cari
n'au lrailu vre-na data intr'unu stat.u <:onslituitu in regula (16), eum sa ne inehipuimu cu aveu unu alfabetu? d) ei, ratacitori prin pustiile dintre Bug .1 si Oltu, ineercara tTehninti'a de a fixa printr'unu proceden materialu ideile si amintirile loru
ba anco c ei obicinuiau sa sape pe petre si pre carmmdi littere d'in acellu alfabetu,'
ha chiarn insetiptiuni intregi? Ce autorn ne spune cu Mongolii lui Balu-hanu, in
cntrieralurile loru cu focu si sabia, au petrunsu pene la pisculu de la Slonu?
~:o acolo ei pnpasindu, se apueara de fabricalu earamidi cu semne mongolice
(16) A. L. Sdlliizt'l', J\riti8che Sa.,,otlun.'JCil
p. 450-504.
~.,,,.
www.cimec.ro
pre densele, lucrara lespedi de piatra cu o;apatnri pre dem;ele, naltiara zidarii,
cari t'a ajunga pene in dilele nostre, si sa dea attu de lucru archeologiloru si
istoriciloru critici de la noi'?!
Prin urmare aceste semne nu sunl.u nici litrere dace, nici mongoloide, si ori-ce incercare de a regasi in ele urmele vre-unui alfabel.u este zadarnica si hasmdata.
Remane sa vedemu d~co elle nu suntu mai probabilu semne (marci) pe materiale
destinate la con~:;tructiune.
5.
Cnu obiceiu romanu si byzanLinu, care s'a continuatu mullu limpu si in evulumediu, era de a sap seu imprima numi seu semne ore-cari pe, materialele inlrebuinLiale in eonstruct.iunea unoru edificii, mai cu sema pe petre si pe caramidi.
Asia, la Rom'a, ua bucata anco in fiintia d'in zidulu lui Servius (la coltiulu stradei del Macao si del Volturno) se compune d'in lespedi si petre cu semnele reproduse pre tabell'a Y rendulu 8 (semn. 1-21). Pe unele siruri de lespedi se afla numai
litter'a E seu A in diferite posiliuni 3 ~,A > y, ceea-ce probeadia c atari semne
serviau de indicii la renduirea pelreloru in constructiune (17). La unu altu edificiu
de pe Palatinu s'a constatatu semnele de pre tab. Y rendulu 8 (semn. 22-34) si 9
(semn. 1-9, combinatiuni numai de linii drepte, cari negresilu imita ore-cum form'a litteriloru latinesci (IEHZA), d{)si n'au cu elle nimica in communu.
Atari semne d'in epoc'a romana se gasescu si la Pompei (18), la Perugia, la
Bruzza (19) etc.
In Transilvani'a la Muscelu-(:iradislea, pre unele lespedi lucrate de petre d'in
zidulu cetatii, Ackner a observatu urmatorele monogramme si semne asemenate
litteriloru grecesci (20) :
E
A
K
11
N
E>
IN
E
u
llB
>t;:
A
ne
(17) He1mes, X 127, Berlin 1876, Steinmetzzeichen aujdcr servianischen Wallmarter, de Iordanes; Idern. Hermes, VII p. 482: Miscellen; cf. Bullettino muncipale, 1875 nr. IV.
(18) Fiorelli, GU acavi di Pmnpei dal1861 al1872, p. s. X: le note dci quadratari, chc in molti
casi sono imitazioni degli elementi dei primitivi alphalJeti italiei.
(19) llerme.~, VII, 48i'J. Cf'. C. I. Rh. nr. 831.
(20) .Arcliit des Vereins fiir Siebenbiirgische Lcmcleskumle, I hand, 2 heft, Hermannstadt 1844,
www.cimec.ro
lui (21), seu a inaltiloru dignilari, a clerului. mai obicinuitu anso, signalur'a lue:ratoriloru cari taiasera pelra. D. A. Choisy a conslatalu pe monumentele de acolo
mai multu de 700 semnaturi, liltere esecutale mai bine seu mai reu, aci i<>olate,
aci grupM.e eate doue, seu chiaru imlmcate in forma de monogramme (22), si cari
serviau dreptu titlu lucratorului, la regularea salarieloru, fiindu in acelasiu timpu
unu elementu authenticu de comptabilitate (23).
Atari semne se gasescu si pre monumentele evului-mediu, la cathedralele de la
Reiins si Strasburg; pre zidurile de la Concy si Aigues-Mortes in Franci"a (24).
Pentru cepe d'in Germani'a collectiunea architectului Rudolf Redtenbacher, reprodusa pre tab. Z rendulu 3-15, si tab. r r. 1-5, ne permite a arunca ua ochite
asupra desvoltarii acestoru semne industriale. Elle incepu sa apara pe zidirile medievale pucinu inainte de 1j2 secolului allu XII (tab. Z r. 3 semn. 1-6 de la Nossen an. 1 Hi2-1197), si se continua pene dupo secolulu XVII.
Form'a loru, fie a celloru simple, fie a sigleloru obicinuite)a Romani si Byzantini, ia nascere nu d'in littere, ci d'in semne allese dupo voia, cari de la XII pene la
finea secolului XIV se intrebuintiadia cu indouitu intiellesu : parte servindu dreplu
indicii pentru asiediarea lespedeloru, parte dreptu semne personale, unele imiteadia
formele de pentagramma, stea, cruci, inima, crinu, unelte, capulu cuiului, ciocanu, cose incrucisiate, mistrie, toporu, capu de pasere etc. (25). Intre dem;ele
figureadia si littcrc.
In scurtu, semnele pre caramidi si petre suntu cu totulu voluntare si fora niei-ua
semnificatiune interna, adec simple figuri, nean~ndrt intru nimico a face cu litterrPsingulares; elle suntu semne personale, indicii la asiediarea petreloru, si elemente
de comptabilitate si de controlu.
Aceleasi forme, acelasiu scopu technicu, aceiasi semnificatiune au si semnele de
pre petrele si caramidile de la Slonu : semne arbitrare, unele d'in linii drepte diversu combinate, altele d'in curbe, altele imitandu unelte casnice; printre densele
littere mestecte; unele repetandu-se pre mai multe bucati, cu unu cuventu, totu
ce ne'ntempina pre zidariile medievale d'in restulu Europei.
(21) Sub Constantinu si fiii s;ei se sap numele intregu allu imparatului pre caramidi; dupo
Theodosiu II, numai monogram'a lui : sub Justinianu incepe sa dispara monogram'a, si inainte de
numelle scrisu grecesce allu imparatului se pune numai litterile BA de la inceputulu titlului
BAS!LEVS. Vedi Fr. Sehneider, Jfarken an Baumatel"ialien, in Correspondenzblatt des Gesammt.yvereins dt~ deutschen Gcscldchtes-uncl Alterthumsvcreine 1877, nr. 2.
(22) Tab. Y rendulu 2, semn. 10-19.
(23) Revue at'cMologique, 1876, 1 voi. p. 245-248, despre marcile de la theatru de la Salonicu,
si d'in Constantinopole; ib. p. 356-359; vol. Il p. 315.
(24) S'au puhlicatu in Annales arcluJologiques de Didron, II, p. 250; III, p. 31, cf. 1 pag. 251.
(25) Mai vedi pre tab. Y semne analoge constatate la Danzig (rendulu 6 sem. 1-16), Praga
(rend. 6 semn. 17-30), Klingenberg langa Moldau (rend. 7), Ofen (nr. 1) cum si marci familiare
germane (tab. Y nr. 3-12). Alte semne de uvrieri vedi in Mitthlungen der k. k. Ccntml-Commiss. dt~ Baudmkm,, II, p. 99; VII, 52-53, 245. Cf. Horneyer, Hctw1-und Hofmarken.-1. Hann~,
Zur slavischcn Rmw11-Frage., in Arch. f. k, oestm. Gesch, XVIU.
www.cimec.ro
566
Ce este mai mullu, aprope nu remane semnu d'in celle de la Slonu, care sa nit
se repete intogmai aiurea. Numai in collectiunea Redtenbacher (tab. Z. Y) gasimu
preste 45 semne identice cu celle de la Slonu (2H).
Ace~te asemenari potu fi detorite intamplarii; in ori-ce casu vinu si elle sa probedie co semnele de la Slonu suntu semne de lucratori obicinuite in evulu-mediu;
si prin urmare, acelle ruine, departe de a fi ante-rom1me, dateadia dintr'un epoca
mai recinte, c~mdu obiceiulu de a imprime semne pre caramidi si petre se practieit
in Europ'a, cu deosebire de cotre mesterii germimi, carm;a pote se si detoreadia
zillari"a de la Slonu.
Semnele ltwratorilotu potn servi pururea de fidela calaitdia criticei ar('heologine
si istoriee-eulturale, ('Il conditiune numai ~it ucest'a se fie ade,erata ctitiea. si sa
nn eimte in elle alfabete rlncr, mongolohle, si cote alte lucrari imaginare L..
II
All'abetuln dal"im allu lni Oek'n'n.
11-lu nolliacn l~l't>dca a fi tlatu in ruinele de la Slnnu peste ll\'lllCle nnni alf:llictn
dacir:u.
D-In Hasdeu deseopeta CCYa en nittltu mai positinl. ehiarn nlfabetnln claden
nllu lui Dekeneu (1 ).
(26) Compara de esemplu tab. Z r. 1. semn. R, 9. 10. 11, 12 cu senmulu allu 11 d'in rentl. 4.
si cu semnulu finalu d'in acelasiu ren du;
Idem rend.
1, semn. 5, 6, 7 si 28; rend. Il semn. 2, cu reml. 3 semn. 1 ;
T,
113, 15 cu rend. 15 semn. 8;
J,
14. 27; rend. li semn. 5, eu rend. 4 ~emn. R:
VII!,
Il.
4 cu
> r. 10 s. a. 17:
..
11.
10 cu
1". 10 s. 4 ;
15 CII
> r. 10 S. 20 21 ;
8, \J, 11, 1B, 14, 2f., 26, 27. cu r. 7 s. 24; r. 7 s. 16; tab. Y r. 8. s. 9, 10
i\2; tab. Z r. 7, , 5; r. 1H. s. 2i; r .f., s. 5; r. 7 scnmu\u ante-finalu; r. f> s. final;
Idem rend. IT, semn. 25, eu r. !:l, s. 28, 2!:);
H1 cu r. 8. s. 1O :
17 cur. !:l. s. :14;
7 cu r. 11 s. 11 ;
28 cu r. 13 s. 15 ;
25 cu tab. Y r. 4 s. fl:3 ;
I,
,, r. 7 s. Il. 10;
II. 116
etc.
etc.
etc.
(1) J.~toria CTitim a Romrmiloru, voi. Il p. 2fl---:l8, ~fi Alj(tbrtulu da,i,u allu lui ]),hencu.
(i,
l.
.
..
..
.
www.cimec.ro
567
llnpo d-sea a(~esl.n rege-profetii alln Dacilorn in limpnln lui Roerebiste (100 anni
a. 1. CIJt.), calclorinrlu prin Egyplu am l'i invclialu si 11'311:-iplanlalula Dunare unu
al!"ahetn egypt.eanu, pre care amestecamln-lu eu ua sema de earaetere fenici:me,
ellene, zendiee si alle)e, l'a respanditu apoi printre concetatienii sei. St.at11lu dacu
s'a nimicitu; provinci'a rom:'ma Dacia, cu ua noua societate, cu unu nou poporu.
cu ua noua civilisatiune, "i-a luatn loculu; alfabclnln lui Deceneu anso, snpravieLiuindu tutmorn schimbariloru ocurse la Dunare, tuturorn ~;;t.raturiloru de cnltma
impuse territoriului, a trecutu inlactu la Romani, cari llu S(~ri.:m anco in annii 1i"J00.
De la Romimi, in evulu-mediu, iln imprumutara Secuii. sPriindu lu anco pene in dilele noslre. Si astu-feliu, unu alfabetu remasu neeunnose11lu in timpn de 2000 de
anni, se scote asta-di la lumina d"in inlunerieuln \eemiloru!
Unde sun tu probele'?
Unu chronicaru maghiaru de pre la finea secolului XJII Simonu Kezai, vorbindu
despre Secui, adico de acei maghiari asedial.i dnpo Ladislaus 1 (1071- to9i"J) in
Transilvani'a (2), dice c acestia, tmindn in vecinetale si amesledtli eu H01mi.nii
(Blachi), se vede c de aceia se serva cu litterile Homaniloru: Zeculi ... cum Blaekis in montibus confinii sortem hahuerunL nnde Hlack1s eonimixti liltmis ipsorum
uti perhibenlur~ (3).
Schaffarik (4), Tomaschek (i>) si altii inLiellesera (rin texlulu de mai snsu eu Ro~
mimii, scriindu pene mai de-una-di cu liUere cyrilliee, neaparalu eu nn pnteu sa
imprnmute Secuiloru unu a!tu alfabetu de (:olu alfalJel.ulu ee ei insisi lu eunnosceu,
alf'abetultt cytillictt.
Contra acestei inlerpretaliuni rritica sanetosa nu are nimieu a oppune; anso
d .. Hasdeu vede altu-felin lucrurile :
AceUe litteJ>(IJ Blacl.-orum unde ore sa mai fie asladi? Cumu sa fi fo~;;ln elle '?
cEcce ua cestiune cotra care se applica pe deplinu principiulu dnpplicatelorn in
cprocedur'a gluridica: dcco la Romani a peritu d"in niemplare acellu alfabetn.
Citta sa consultamu essemplarulu incredintialu Sacuilorn, si pc data ce se va gasi
unu alphabetum Siculontm, care sa nu fie ellenu, goticu, cirillicu, arabu seu vre unu altulu cunnoscutu, pote fi cine-va sicuru, cu textulu eellu necontroversabilu
allu lui Ke:r.ai in mima, eumu-co a scosn la Inmina abecedarulu r.ellu vechiu allu
Romimiloru. Ei bine, unu assemenea alfabelu essisla." Ellu figureadia intr'unu
manuscriptu d'in 1702, adi in bibliolheca evangelica d"in Brasiovu, si e reprodusu
de noi pre tabel!' a T rendulu 10, ua data. eu alte monogramme secuieRei d"in acelasiu manuscriptu (tab. T rend. t 1) allu preotului Stefanu Lakatos. care asigura cu
(2) Dr. Fr. Krones. Handbuch de1 Geschichte Oesterrcich~, I. fJ63 st>q.
(tl) F:ndliellrr, Rerum Hungarical'llm motutmeuta Ar1mdiana, Sangalli, 1849 in-8 p. 1()(.
(4) Sloll'an.ktf sta,ozitno.<ti, Praha 1837, in-S p. 60().
t5) Zeil:schrijtju1 nesterr. Gymuosim 18"12 p. 141--1i:l7.
www.cimec.ro
pre la t iOO Secuii intrebuintiau aceste semne increstandu-le pre betie, de la drept'a
spre stang'a.
Ecce dero litterce Blackorwm, esdama d. Hasdeu, pe cari cu mullu inainte de
annulu 1250, dupo cum n1-o spune Kezai, Scuii le-au fostu imprumutil.tu de la
strabunii nostri in cursulu unei indelungate vecinetati in creerii Carpaliloru.
llespre esistentia prelinsului alfabetu secuiescu allu lui Lakatos, critic'a destepta
are totu \ireptulu sa se indouiasca. Pene adi nu se cunnosce de colu unu singuru
monumentu, si acest'a togmai d'in :1668, si nu se scie pene la ce gradu este autenticu, si anco nu in intregime serisu cu acelle caractere. E vorb'a despre inscriptiunea lapidara trin biserie'a sacniasca de la Enlaka in Tran!>ilvani'a (tab. r,
rend. 12); d'in summa totale de 2;) littere alle instructiunei numai 15 se regasescu in alfabetulu lui Lakatos. Tmotz, pre de alta parle, vorbesce despre nisce
antice littere scythice adduse de cotre Huni d"in Asi"a, si pre cari Sacuii anco nu le
uitasera increstandu-le pre betie (6). Timonu considera de fantasmagorie totu ce
s'a vorbitu si s'a scrisu asupr'a litteriloru scylhice, gasite la Secui, dic(mdu co !ittere noui pote plasmui ori-si-cine si in secolulu nostru (7). Bel descopera in elle
niste caractere semitice (8), Pray, caractere germ:me (9).
Apoi, chiaru admitiendu co alfabetulu lui Lakatos este autenticu, nimicu pene
aci nu probeadia c ellu aru fi anume acelle litterre Blakormn, alfabetulu adico
imprumutatu de cotre Secui, de la Homni pe la annii 1200, asia eo principiulu
dupplicateloru d'in procedur'a gluridica ce se invoca de d. Hasdeu , nu 'si pot.e
gasi nici-ua applicatiune in casulu de facia.
Ori-cumu aru fi, sa mergemu mai departe.
www.cimec.ro
569
4~
d~flea,
Ha~deu
n'a vediutu
'
_1
'
'
c~are e-
cuivaleadia ungurescului gy, ceea-ce se citesce di. Dlesaru seu chiaru Gesaru nici
s'a disu, nici s'a scrisu vre-ua data, in locu de CesaJu.
Intr'ua diploma cu litJere cirillice, conlinua d. Hasdeu, cu greu se putea com mitt~ unu atare qui-pro-quo, caci limb'a si scrierea slavica erau de secoli respanllit.e in lola Romani'a danubiana, pt:e Citndu latinesce, d'in contra, scriendu-se
ticnliam cum Domino Rege. Cesar dedisset Woywodatum de Zendere uno familiari, qui vocalur
Alibck, altero autem, qui nominalur l\1arkovich, dedisset Woywodatum de Bodon, et nunc sunt
cum bellis maximis; sed nescimus, ad quas partcs Yolunt tran~ire. l.Xos limemus. ut ad Hab:ak
a.ut ad Transilvaniam non debeant transire. Pro eo ele.
D. Hasdeu d'in caus'a cuvinteloru cum bellis maximis, nos timemus, ut ad Hattzak aut ad
Transilvaniam non debeant transire crede cl:i scriitorul actului era ununeaosiu Romnu pr{~ pucinu deda tu cu latinesc'a. Acesta latinesca anso se scria si in Ungari'a, si in Poloni'a, ai in Transilvani'a ca si aiurea. Cum bellis maximis o put(, d ice ori-cine scriindu latinesce, nu numai
unu RomiLnu care aru fi luatu cuventulu oste sau o~ti dreptu anpata si resboiu totu-de-ua data;
cum bcllis maximis nu e pentru maximo cum exercilu, ci insemneadia cu mari preparative
de resboiu.-Timeo ut non, pentru timeo ne ne intempina adesea in latinitatea decadintiei.DroeCittt tmnsire n'are nimicu de nerC'gulalu in sine, si nu e in locu de it1temlo.
(11) In manuscriptulu d'in Bibliothec'a Eva.ngC'lica d'in BrasiO\" nr. 2!i b, Rx~rcit{tfione;,; diplo
matieae, Hermannstadt 1802, in-4.
(12) Cf. Cihac, /Jictionm!ire d' Etymolo,qie Daco-r01m1n~, I p. 107; 1870.
www.cimec.ro
numai prin e:;ceptiune in cote unu actu internationalul gramaticulu :;imtia ua .fi" resen tentatinne rle a 'si d{t in petecu. Ceva analogu tie observll a,ctunlmente lp.ai
''alle:m in Cermani'a, unde rare-ori Nemliulu intr'ua scrisore cu caractere latine nu
< vera cote-1m li Uera goticn; dupo cum si la noi putik\i suntu in stare pene asta..:.di
~ lle a scti rn ortografia latina fora a las{t sa se stracore cote u slovl}.:
Inl.tebiunu cum deco '' limb 'a si scrierea slavi ca erau de secoli respaudite in tota
Homania j)anuhiana" , acellu qui-pro-quo nu se comitea mai lesne cu unu semnu
!'irillicu, a1lico, ,;crib'a lui Tiepesiu cum nu se ispilea mai usioru de a pune in locu
de C latine::;('u, lil.ter'a eorrespundiet.ore d'in alfabelulu slavicu?
Pene af'ta-di nn s'a descoperitn niGi-unu actu romanesct:1 s~1isu cu alf::ibetululni
Lakato:-;. ll'in niei-na fontana istoricanu resulta c() Romnii pene la 1500 aveu
pre lnnga grafic'a oficiale, adica cea slava, ~unu alfahetu natiOf!alu reservatu tran:-:acliunilor(t particulare,,, unu alfabehi C< eella allu lui Laktos. ca:re se scria d{til
drepr.a ;:pre stang'a. Unu asenienea alfabetu narionalu, niCi ua urma n't1 lilsatu
despre a !ni esistentia, pr;e cimdu d. Ila~deu observa ctl : difficnltatea de a uitA
ccn lotnln na grafica nationala e atalu de mare, incatu in Angli'a buna-ora. unde
,s'au fo:-:ln inlrebuin1ialn antein caracterele runice, de si s'a introdnsn apoi scrie, ren latina asia numita anglo~sassona, totusi li! tera fh n remasu cea vechi a fora
niei-ua schimbare, supruviuet.iuindu astn-felin cit unu martmu isolfltu allu unei
"r:nllmc anleriore".
Cn111 rle nu s'a retinutu d'in acelln alfabetu riationalu ua singura littera macaru
in graphi<;'a cirilica intrebnintiata de Hon'li\ni pene mai de-una-di?
Niei-unu nutorn \'Cchiu s(u nou, ronu\nu seu slrainu, nimeni pene In rl. Hasdeu
n'a l'neutu despre densulu ni!;i lea mai scurta mentiune.
!'rin lll'llHirc nu Yedemu eun, 'semnnlu
.
/1-:-
,,e[oeinle rlc eolu ua intrega disserltttiune, pentru a prob:'t cu pene pe la 1f>00, cellu
pucinn in Mnntcni'a, Romnii nu uitasera anticulu alfabelu, pe care eu mai mul1e
< veruri inainte l'au fostn imprumnliUu Sacuiloru.
Descoperirea este cu totulu strania si neateptata, si probele pe cari autorulu ei
se intemeiadia ateptiunn sa fie altele de eotu na nenorocita lit.tera C lungita la unu
cnpetaiu mai mnltu de cotu de ordinariu.
De<;O tote eostiunile s'aru dQslegtt inasia chipu si eu asiausiurintia, alnnei n'nru
ruai fi c-est.iune de deslegi.Lln. Deco tie-care d'in diversele forme ce i uu littera sub
condeiulu unui scriitoru am proM. esistenti'a cote unui alfahelu, la ee numeru intinilu de mare s'arn ureit all'abetele. '?
D-lu Ilasueu anso nu se opresee ac:i .
<
~ 1.
www.cimec.ro
511
tiva in starea actuala a :ocientii: puleografi'ct coliipamJ,a, "i prin cale-va probe irresistibile , crede a dovedi ct1 celle mai mulle elemente alle alfabetul ni ,, se perdu
in antioitatea cea mai profunda.
Semnele lui Lakatos sunln in numeru de 32pln:; 2H monogramme; d'in ac:estea
tole pentru U. dupo na tortura nemilostim a loru, ciwi pe unele le eiunlesce, pe
altele le restorna, seu le adaoga coditie si linii l:'inpplement.are (lH), el. Hasdeu gasesce in fine originea fie-carei'a in parte : cutare semnu i se pare a fi na ieroglif'a
d'in vechi'a grafica egypleana: cutare altele, ua JiUera feniciana, sanserita, bengalica, zendiea, umbrica, himiaritica, prot.oebraica, protoellenica, albanesa etc. Conclusiunea ce trage d'in acesta cutrierare fora tieht pre terimulu celln vastu f'i allnnecosu allu paleografiei comparate, este in adeveru cam neasteptata : Cu na
perfeeta certitudine dice d-lui, sare in ochi prin evident ia mai adaoge, eo alfahetulu in cestiune este dacicu; co de la Daci l'au mo!ltenHu Rom&.nii cadico Daeolatinii, productu directu allu ammestecuh1i Dacilorn cu elelll41nlulu italicu : de la
.Elomni l'au irnprumntatu Secuii.
DeTo Da:ciloru cine l'au da.tu ?
l'~iiildu-co riu e cestiune care sa o la:-~J fimt l'efipllllti\1, istorieulu noslru (;f'ilien
de:oeopera si pe parintele alfabetului daci~u, lnandu de asta dulu dreplu cnlauze
doue fon1ane isl.ol'ice dintre celle mai pondero:-::e : pre ~lrahone si pre 1Jione CriSOI'IlOmU:
r'l'ifira o Rom.,
II p. :10---31.
(14) Straho, VJJ, cap. 3, 11.- Cf. mai su~u cap. Xl ~ :10, not'a ilH7.
(15) Herodotu VI, 27; Xenophonte Cyt. l, 6, 4fi; ~~tem. 1, 4; Pausau. 4, 26, 3. 20,
(16J De reu. Get. cap. 11.
www.cimec.ro
~;
Diod. 5. 7.
572
numai cu pretiulu file a ~uprime cu deseversire elementulu subiectivu allu imaginatiunei~. (17)
Snprimati elemcntulu imaginalivu in demonl;trat.iunea alfabetnlui dacicu allu lui
Decenen~ si ce se mai allege de dens'a?
~
5.
a--b--ct--J-d--e-f--g--gt--ch
-i--j--k--l--lt--m-1~-llz-o--oa--p-r--V--s-k~--~-
ln--x--z--.z.
Nu este in fondu, e~elama d-sea, mai nici-ua deosebire de ordinea celloru-J'alte
alfabete ariane seu semitice .
(11) Istori'a
(18) ldem. II,
<-rit. ''
Rom. ll,
H~.
www.cimec.ro
Pene la. descoperirea d-lui, remanemu eonvin:-si, c nu esista alfabelu propriutote alfabetele cari au lasatu monumente seu
disu anlerioru cellui phenieianu;
cari s'au conservaLu in usu pene in dilele nostre, procedu de la alfabetulu phenicianu ~;ompusu d'in elementele tachigraphice alle Egypleniloru; si co nici-unu alfabelu anticu nu numera mai mullu de 22 litere : hieraticulu egypteanu ave numai
21; cellu phenicianu :-si grecu-cadmeanu, 22; phrygianu 19, etruseu 20, etc. (19).
Numai alfabelulu lui Deceneu apare cu 33 sun,ele, cu unu syst.emu de vocalisatiune
asia de delicalu si de eomplicat.u, cu elemente luate de la tolc alfabelele ahia adi cunnoscut.e, descifrate fii completate, si inl.r'tm ordine apropc aceiasi cu a alfabetului
latinu, in cotu. nu scimu de ce aru treimi mai anleiu sa ne minunfunu : de inaltulu
gradu de cultnra gmmaticala, de rafinamentulu insemm\tn in stndiulu limbagiului,
la care ajunsese preotulu Daeiloru Dec1meu; de imprejurarea c alfabelulu seu creatu pentru limh'a daca s'a perpetuatu intaclu in !orme si sunete, aplieandu-se unei
limbi romanice, ca cea romna, si unei limbi turanice, ca cea maghiara ; de possibilitatea mosc'eniri lui de ctre colonistii lui Traianu, pe care n'a fostu in stare cultur'a romna de atatea Recule sa-i deprindia eu alfabetulu lalinu; de scrie1ea unui
alfabetu in timpu de apr{Jpe doue mii de anni, fora se lase unu monumentn macaru
de unu singuru cuventu, si fora sa fie mentionatu in vre-ua fontana istorica: in fine
de a Latea si ata Lea lucruri predemonstral.c si afirmate cu evidentt a ce sare in ochi
cu probe il'l'esistihilc, cu cea mai viue lumina, eu perfecta certitudine cu dilemme etc., seu cu faptulu d\ cellu ce plasmuesce asia relle ralionamente crede cu
tola r;eriosihUea a fi descoperilu unu altabelu, care C{tl.a sa 'si ia loenlu nu numai
in paleografi'a universale, l'i mai <:n se ma in istori'a universale a cult urei! .
Critic'a nu pote de catu se protcsl.edie, ori-catu de mare stima s'aru delora eruditiunei si talentului, caci : amicus Pluto, sed magis amica veritas!
eo
E unu ce Lrislu, unu ee umilitoru pentru noi, dieea mai de-una-di d. Odobescu,
de a constata cum co, in mai multe materii sciintifice, eult.ur'a nostra !<e ana anco
atatu de inapoiata, in eatu 6menii cari se credu a fi coril'eii eruditiunei la noi, emittu in publieu idei si scrieri pe cari abie le-aru fl pulutn produce secolii de multu
trecu~i, prin celle mai multe d'in celle-1-alte parti alle lumei civilisate.
Ideile si notiunile gresite pe cari le respandeseu in puhlicu asemenea archeologi
(si istorici), acelea suntu pirulu si buruian'a pe eari gradinaruln cala sa le destadacinedie, sa le lepede si sa le slerpeasca de p~e tiarrin a necultivata. (20)
Acesta fu si scopulu notitiei de facia.
(19) Lenurma.ul. ari.. Alphu.uetUIII in Dictionu. r/1;8 <tutiq. eu. Daremherg et Saglio.
(20) Istoria Arwologiei, 1. pag. 181. 185, Bucuresci 1877.
www.cimec.ro
www.cimec.ro
LIST'A
CIIAH1'ti.OH\!,
Sl'\~IPF.LOI1!:
..A. Chartl
1. Chart'a Seytlliei tlupo Herodotu.- ReproJuctiune lle 1re ehnrt'A d'in Ro.wlinsoa, Hft>
www.cimec.ro
5i6
(Pe stam pa d'in crrore se rlice Alexand1opole).-Reproductiuno de prc Compterendu de la Commis. Imper . ..t11cheol. 1864 pl. 1. III ;
Fig. N r. 2. Unu dieu allu Scythiloru (Rawlinson, op. cit., lll pag. 50);
Nr. ::1. Coslumulu unei femei scytt>... 'l'umululu de la Kcrci (Rawlinson op. cit.
III p. 6H);
Nr. 4. Caciula ascutita a Scythiloru asiatici pre sculpturile de la Bei.Jistun (Rawlinson op. cit , IV pag. 62).
Nr. 5. Idem, pre ua plac& d'in Ciippadoci'a (Hawlinson op. cit., IV p. 62).
Nr. 3. Representatiuni pre pantccel!l unui vasu (arrballos) de elcctru d'in morrrien
tulu Kul-Olba de la Kerci.- Reproducere in marimea originalului, d~ pre
3. Tabell'a A
Obiecte preistorice aflate in Romani' a si Tmnsilvani'a.
Fig. 1. Toporu seu tarnacopu de serpentina verde.- In polele muntelui cu Zidina DaNion1_.jad.
Mehedinti.- Collectianea Bolii acu. (Trompeta Carpatiloru nr. 101 Ofig. 2).
2. Ciocanu - toporu gaurita. -ldem.-:-Idem. (Tr. Carp., 1010 fig. 29).
3. Ciocanu-toporu de diorita.-Moldov'a.-Colectiunea Bolliacu (Tr. Carp. 1010 fig. 2G\.
4. Sageata de silexu.-Vitusberg (Austri'a de josu); marime naturale (Gooss, op. cit., XIII,
tab. 1 nr. 6).
5. 'foporu de silex venetu.-Moldova.-Col. Boliacu (Tr. Carp. 101\J fig. 12).
6. Prisnelu de petra.. -Kisd, TransilV&ni'a- 1;t mar. nat.-Collectiunea Gymnasiului cl'in Sighisiora, (Gooas. op. cit., XIII, tab. 1 9).
8. ldem ca dinti.- In nisipuri de la Craiova spre Calafatu.- Coli. Bolliacu (Tr. Carp.
1010 nr. 13). .
'
9. Idem de sihixu negru bonta. - Coli. Bolliacu (Tr. Carp. 1010 n.o. 82).
10. Petra de lustraitu de serpentina.- Passulu Turuurosiu.- 1 /e marime nat.. -Coll. Gymnas. din Sighisioara (Gooss. op. cit XIII, 1: 13).
4. Tabell'a ll.
Obiecte pteistorice aflate in Romani' a
(Colectinnoa (;, Uolliocu)
Fig. 1. Cioeanu de petra gaurita. -Gari'a de la polele muntelui cu pefter'a cu olele di'n st1su de
Petrositi'a (jud. Demboviti'a).- (Tromp. Carp. 1010. 31).
2. 'l'oporu negauritu de granita. (ldem 1010. 10}.
3. Idem negauritu ue granita-verde.- Vodastra, jud. Romana.ti, (Iclem. 1010. 9).
4. Sageta de silexu negru bonta.. (ldem 1010. 88).
!'), Bulla de cremene pentru prastie.- Vodastra.- (ldem lOlO. 7).
6. Cutitu. si rndi()tore de silexa.- 'figani'a, jad. 'fcleormanu. (Idem 1010. 22)~
ac. "
5. Tabeii'
(l[late in 1'mm'ilvani'asi Ungari'a
bron.rt~
Fig. 1. Sabie de b.ronza.- llistriti'a in Transilraui'a.- Cabinetulu imperialu de antice d'in Vienn'u (Sack~n, ueber die rorc1rristlieh~n Culturepochen lllitteleUI'OJltl'q, Wien, pag. 60).
www.cimec.ro
577
Fig. 2. Sabie de bronzu.- Mikloz, Ungari'a.- Idem (.Arch. fur oesterr. Gesch. XXlV. 367].
5.
6.
7-11. Verfuri de sageti d~ bronzu.-- Mu~na. Transilvani'a.. - 1,'a din marimea naturale.Collect. Gymn. d'in Sighis'ora si Mediesi\1 (Gooss. op. cit. XIII. IV nr. 1-5).
12. Verfu de sageta.-'h marime.-Museulu nationalu d'in Pestha (Gooss op. cit .. XII[. VI. 6).
20. p,.)stabu.- Magyar- Sak.- Collect. Gymnas. d'in Sighiiora (Gooso. XIII. V. 1).
21. Pumnalu de bronzu.- Vilk, Ungari'a. (Arch. oesster-r. Gesch., XXIV. 368).
22. Idem.- idem.- (ib'dem).
6. Tabell'a
n.
))
1. Celtu de brouzu.- Felso-Dobsza (Arch. f. k. oesterr. Gesch. XXIV. 363 fig. 413).
2. Cel tu.- Bardotiu (ldem p. 389 fig. 77).
3a. 3b. Sabie de bronzu.- Pered.- Siiti:iAbod, Ungari'a.(Arch. f. oesterr. G sch. XXlV).
368 fig. 59).
4a. 4b. Sabie de bronzu. - Puszta Szent-Gyorgy. Ungari'<~. - ( Arch. f. oestl'rr. Gesch.
XXIV 373 fig. 70)
5. ldem.- Buzita, Ungari'a Arch. f. oesterr. Gesch. XXIV. p. 36-J fig. 43.'.
6. Busdugann de bronzu. - Sajo-Kcrestur. Unga.ri'a. (ldem. p. 36;).
7. Idem cu trei tort iti~.- Siaro3iu, Transilvaui'a.- Collect. Associatiu nei de Sciintic natu
rale d'in Sibiu. (Gooss, XIII. 1V. 8).
8. Idem pote de arama. Nou1u, Transilvani'a. Idem (ibid. XIII. IV. 9).
9. Toporu.- Felso- Dobs1.a. Ungari'a. - A1ch. f. ocstcrr. Gesch. XXc V. 36!. fig. 48).
10. Ciocanasiu de form'a unui celtu.-Noulu. Col. gymn. d'in Sighisiora (Gooss. XIII, X. JO).
11. Lamina de bronzu de specia sabiiloru de bronzu.-M,;seulu Brukenthal'd'in Sibiu (Gooss
XIII IV. 11).
12. Lamina de pumnalu de Bronzu.- Sidiria.siu, Trll.nsilvani'a (Gooss. XIII. IV. Hi).
13. Sab:e de f~ru.- Szob langa Eipel. Ungari'a.- MJ.sculu nationala d'in Festha. (Gooss
XII. II 4).
14. Sabie de bronzu.- PrejmJru, Transilvani'a.- Collect Gymnas. d'in Brasiovtt (Gooss.
15. Ciocanu de auru.- Tiufaln,,.Transilva2li'a. --Cab. impcrialu de antice d'in Vienn'a 1/2
marime n&t. (Gooss. Xlll. V. lil).
16
{\ Seceri de bronzu.-Bardotiu, Ungari'a. (Arch. fur osterr. Gesch., XXIV. 390 fig. 77. e. f.)
17
38
www.cimec.ro
578
Fig. 18. Frumosu cutitn turna tu mas!vn in bronzu.- Ungra, Transilvani'a.- Musealn Brukentbal
(Gooss. XIIJ. X. 11).
7. Tabeli'a E.
Arme de(ensive (*) aflate in Transilvani'a si Ungari'a
"
1. Scntu de bronzu -Klcin-Glein, Styria.-Collect. Iohaneum d'in Graz. (Gooss. XIII. Ill. 9),
2. Discu rotundu de bronzu.- KiR-Terenne, Ungari'a. (Gooss. XIII. VI. 11).
3. ldem rotnodn de anrn.-Wand, Austri'a de josu. (Sitzber. der Wiener Akad. XLIX. 126).
"
"
Fig.
"
X!II.
6. Coifn etruscu de bronzu.- Negau, Styri'a. Cabin. imperialu de ant:ce d'in Vienn'a.1/e mar. nat. (Gooss. XIII. Ill. 6).
7. ldem, cu inscriptiune etrusca.- Idem, idem.- lfe m. n. (Goos3. XIH. III. 4).
8. Grumajeru.- Istcnmezo, Ungari'a.- 1/e m. n. -- Museulu nationala d'in Pesth'a (Gooss.
XIII. III. 3).
9. Grumajern.- Vasz-Szent-Laszlo, Ungart'a- if m. n. (Gooss. XliT. III. 1).
IO. Instrumentu pentru intinderea arcului.- ''s 'm. n.- Hnseulu nation. d'in Pesth'a (Gooss.
XIII. IIJ. 7).
II. ldem. cu done urechi.- 1/s m n. Jdem. (Gooss. XIII. 111. 8).
I ~ Coifu de brom:u de forma conica.- Haydn-Bii;;ziirm~ny, Ungari'a;m. n -- 1\Ius~
ulu nation. d'in Pesth'a (Gorss. XIII. lJI. 2).
13.-16. Scuturi duce rcprodnsu de pre basso-rclievuriJ" Columnei Tr;ljane (Frobner, La
Colonne T1a.iane rl'apre.~ le surmnula,l]e e:ce,"ttC rl Jlome en 1861-1862, Paris I'3721874, ed. Rothschild, pl. !16, 143. 5!'i).
'i
8. Tabell'a F.
Fi6ule, braciari, veri_q e si alte giuvelle aflate in J'ransil'lni'a si Ung ari'a
Fig. 1~ Fibula cu doue spira\e obk- Omstia, Trau,ilvani'a (Sa!'ken, Ucbe1 die vorch1ist. Cui
2{ twrepoch. Mittrlcuropl~'s, \V;!'ll 18G~'. vag. Gl).
3. Palariutia rle anru de f~rm'a tutulns.- Tiufalu, Transilmn.'a. (IL Floris, llliil"f:geszeti
Kalauz, Pest, 18tlG, p. 4I fig. 69).
4. Braciara de drothu Je argintu.- H~turu, Transilvani'a.-- Cab. imper. de antice d'in Vienn'a.- (A1ch. f. otsterr. Gesch., XXIX. p. 320 fig. 59).
5a. 5b. Fi bula. de auru.- Pianulu de susu; greutat0 4 galb.~ni (=14 grame). (A1ch f.
oesterr. Ge.~ch. XXIX. p. H21 Ag 61l. 61).
6. lndulu de drothn de a' gintu cu nou o rastrie atarnatc. dd ~eelasiu metelu. Somesiu-Cladu.
Transilvani'a.. (Arch. f. K oestct-r. Gesch XXI V. .'ldil. fig. 7a.).
8. Vergea de aurn s~n-in!lu pote rlreptu surrogatu al\u monedei.- Bardotiu, 'fransilvani'a.
(Areli.{'. oesterr. Ctesch XXI V. :J89 fig. 76 lit c).
9
"
} Spirale !le auru.- Szarvaszo, Maramuresiu (IL Floris, op. cit. p. 41 si 42 fig. 71 si 72).
10
,.
12. Idem, idem. Arch. f. oestcrr Gcsch. XXI V, p. 303 fig. 8!).
www.cimec.ro
5i9
Fig. 1 " !"-an tiu de drothu de argintu. - Somo.siu-caldu, Translivani'a r.A,-ch f. oeeterr. Gesch.
XXIV:. p. 384. fig. 7:b.).
14. Cercellu de auru - RardCitiu. Transilrani'a (ldem 389, fig. 76a).
15. Braciara de auru d',n incovaitura in forma de banda.-- Simlu, Transilvani'a {idem XY.
:l24 fig. 63 .
.
.
16. Obiectu de foaie de aur, cu besicutie dedrothu finu, servindu dreptu atarnatore.- Orsiova
(ldem XXIV p. 405 fig. 8Ja.).
17. Fibula cu arca.- Sieic'a mic~.- (R. Flori~, op. cit., p. 64 fig. 111).
P. Tabt>ll'a G.
Vase si alte obieete de bronzu aflate i1f Tmnsilvani'a si Ungari'g,. Vase dace de
metalu (15-19) prc Column'a Tmjana
Fig. 1. Ciubaru de bronzu.- Haydn Boszormeni, Ungnri'a. -l\fnseulu nat. din Pestha (Gooss.
op. cit. XIII. XI. 7).
2a. 2b. Manusi'a unei canne de brenzu - Aprope de Hunedora, TransilvRui'a.- Collectin
noa Gymn. d'in Sighisiora, (Goos~. XIII. XI. 3a. 3b.).
3a. ilb. 'l'ubur,i de fole.- Noulu, Transilvani'a.- Collect. Gymn. Sighi~ior'a, L12 marimea
nat. (Goo s. Xll!. X 9a. 9b.).
4. Bassinu seu va.,;u de brflnzu pc rote. - Orastia, Transilvani'a. Cabin. imper. de antice
d'in Vienna (G.ooss. XIII. XI. fl)
151
16
1!)
D~ccbalu
(Frohner, La colonn1
20. Ferestreu in furm'a hntietei. cu dinti pre amendoue laturile. - Gn~teriti'a. (Gooss. XIII. X. 5.)
21. TernaciJpu ele bronzu. - Guiteriti'a. - Mnseulu Brukenthal. ....;. lj2 m. n. -
t;2 m. n.
(Gooils.
XIII. X. 2).
10. Tubdl'a H
~
www.cimec.ro
580
Fig.
Tetradrachma imitita. dupo a lui Philip~u II. - Coli. Gymnas, d'in Sighisiora. (Gooss
XUI, XIV. t.)
5. Moneda barbara..- Lapujti:i, Ongari'a.- (Gooss, XllT. XIV. 16.)
6. Talerasiu de auru cu curcubeu (monede connive) (Arch. furoest. Oesch.
188.)
7. Idem idrrn.
8. Imitati uni de tctrarlrachma - Daci'a. - Cabinrtulu de lneda.lii rl'in Par s. - (Fri:ih
ner, La colonne T1ajane, c.l. Ruthschild, Introduction.)
9. Tetradrachma imitat:~ dupo a lui Philippu IL - l'etrosiani, Trans'll"ani'a. - Colkct.
gyrnnas. d'in Sighisiora (Gonss. XIII. XLV. 1).
10. Tetradrarhma de a.rgintu iruita.a dupo a lui Phil ppu II. -- Ct:.llect. Boll'acu (Trorup.
Carp. nr. P:l9 fig. 48 ).
11. Moneda barbara.- J,apujtii (Ungafl'a) (Gooss. XllT, XIV. 17).
12. [rnita.tiunea. unei monede familiare romne, r~versulu dupo moned'a familiei Crepusia
(Gooss, XIII. XIV. 12).
13. Imitati un., de au=u dupo tetradrachm'a lui Ales andru cellu ma:e.- Daci'a.- Collect.
.
llollia.cu (Trornp. Carpat. 9 .9 fig. 4 ~ ).
14. Tetrndrachma imita ta dupo a lui Philippu Il (Gooss. XIII. XIV. 2.)
15. Moneda bar bara - Lupnjto (Gooss, XIII. XI V 18.)
16. Imitatiune dupo tetradrachme pbilippice. - Daci'a.. - Collect. llulliacu. - tTromv.
Carpat. 93!1 fig. 551.
17. Moneda barbara.- D9ci'a - Cabinetulu de metlalii din Paris. (Frohner, op. cit. introduction).
18. Moneda daca. - Idem. idem.
4.
xxxvm.
11. Tubll'a 1.
Numismatic'a preromrina a Daciei
1. Ietradrachma barb;,ra.- Dacra. - Coli. Bolliacu (Tromp. Carpat, 939 fig. 49).
2. ldern ('l'romp. Caq1. !l3!J fig. 56.)
3. Imitatiune dupo tetraLlrachme philippice. - Idem (Tromp. Carp. 939 fig. 56.)
4. Jdem (fig. ~2.)
5. Tetradrachma dacira de argintu. !ilem (fig. 57.)
~- Imitati uni dupo tetradrachme phtlippicc; capulu lui Jupitrr buralatu si disformu
Idem dig. 54.)
7. 'I'etradrachma dacica de argintu.- Banatu.- Romani'a.- Coli Doll acu (fig. fl).
8. Tetradrachma pannfJn'ca cu numele principelui Jantumarus (Gooss. X Il. XI V. Iu.)
9. Tctradrachma antica greca. Collectiunea Prokesch Ostcu (Denkschriften der Wiener
Akad.,IX, p. 402. nr. 9).
10. lmitatiune de auru dupo tetradrachm\1 lui .Alcssandru cellu Mare. - Daci'a. - Col
lectiunea Bolii acu (Tr. Ca rpat. !139 fig. 31.)
11. Moneda pannonica. -- Jnhrendorf. (H.. Fl6ris, op. cit, p. 71 fig. 117),
12. letradrachma de argintu cu numele vrincipelui Diates. - D?.ci'a.. - Pannoni'a. (Trornp. Carp. B39 fig. 47).
13. lmitatiune de auru dupo tetradr~cbm'a lui .Alessandru cel:u-mare. - Daci'a. - Collectiunea. Bolliacn (Tr. Carp. ~39 t:g. 33. i
14. Drachma de argitd u a Marsilici. - Col het. Bolliacu ( r. Carp. nr. 939 fig. 4:\).
www.cimec.ro
581
12. Tabell'a K,
Ceramic'a Daeiei. Zimnicea
(Collectlunea C.
Bolli~cu)
Fig. 1. Urna, nalt. 67 cent., perimetru la cea mai grosa parte d~ 1 m< tru 60 cent., capacita
tea 1i3 o..:a, cu unu calareliu r'pctatu de siese-ori intre ceJle doue brane (Tromp. Carpa
tiloru 1137, 1.)
2. Cana mare cu ua manusic ornata cu ua torda; pe gutulu canei unu siP-rpo, si unu ornamenta in form'a copitci cnllului (id. 4)
Fig. 1. Bo canu cenusiu ovoidu pentru conservare cu doue mann:<i mari (Tr. Carp. 12!i5 fig. 21).
14. 'fabell'a M
Vase si obiecte de lutu, de bronzu si de ardma afl tte in Romani'a si Teansiltani'a
Fig.
1. Borcanu cenusiu, ovoidu, cu done mnnr15i. Vodastr'a. - Collect. Bolliacu (Tr. Carp. nr.
1255. 22).
2. Urna.- Bistriti'a, Transilvani'11., (.Arch. fur oesterr. Geseh. XV. 827 fig. 67).
www.cimec.ro
Pig. 3. Vasu turnatu in arama eu t ei pieiore si doue manusie. -- CotkA, Trans Jv,lni'a - Collect. gymn. d'in B.asiovu (Goos. Xlll. XI. 6.
Ornamentu de pe vasulu fig. 8.
~
5. Ulcica.- Biotrit1'a, Trau~ilvani'a (Arch. f. OC8bT. (J,:sr:h. X\'. :127 fig. Gt),
1:>. 1'abell'n X
l<'ig.
16. Tabell'a O
Pig.
1 - 4. Typnln dacu pre Column'a Trajana. - Reproductiuoe dupo besso -relievutile Columnei, pl. 54. 113. 120 si 124, la Colonne Trajane, ed. Rothschild,
17. Tabell'a P
Fig.
1. Auxiliari daci io armat'a roma'la pre Column'a Antooina (Duemberg et Saglio, Diction
des antiquites _qrecques et romaines, p. 588 fig. 673).
2-G. Figuri dace pre Colurtln'a Traioa.- Reproductiune dup'> bassv-relievurile Columnei,
cdit. llothschild. pl. 48, 182
www.cimec.ro
Fig.
~
7. Statu'a unui prinsn dacu. - Museulu d'in Neapoli. (Clarac, Musee de sc11lpture antique
et moderne 2161 G.).
8. Sailie daca pre unu mo"umentu d'in Birdoswald in Angli'a. alu lui CJ. Mcnander tribunu
allu Cohortei 1 Aelia Dacorum. (Lapida1ium Septentrionale, I,ondon, 1875 1ag 95, sub
No. 389).
9. Trophec dace (La Colonne Traj.1ne decritepar W.lroehncr. Paris 1865 p. 134).
10. Sabie orientale pre un'a d'in statuele depuse de regele Attalos, in acropolea Athenei (0vcrbeck, Goschichte de1 Griechischen Plastik fiir Kunstler uncl Kunstfreunde, II, J,eipzig 1870 fig. 95 nr. 10).
18. Tnbell'u
Trajan~, faciad'a taterale.De pre unu de&emnu fotografiatu allu lui Leonu Ginain. 1854. Pal)ade lateral~; detail
Fig.
2. Lorica.
3. 6. 10. Sageti
4. Trompetta drepta
5. Toporu
7. Sapa.
8. Satiru
9. Sa.poiu
19. Tabell'a R
20. Tabell'a S
Fig.
1. 2. 3. 6. Architectur'a daca pre Columna 1 rajana (La Colonne Trajane ed. Rothschild:
fig. l=pl. 75; 2=105; 3=147; figur'a 6=nr. 913 Colonne T-rajane dec1ite pa1 l:?roeh
ner 1865 p. 142).
4. Ua parte d'in zidulu capital~i lui Decebalu aparata cu machini de resboiu si butoias'e
plin" de ma.terii aprindi~tore (La Culonne Trajane decrite par F1oehner 1865 p. 141
pl. 93).
5. DisposWunea interiora a zidului do la M1trsccint, Franc;a (Desjardins. Geogr. hist. et
Fig.
21. Tabell'a r
1. 2. 3. 4. 6 7. Architectur'a daca pre Coiumn'a Trajana (La Colonne Trajane edit. Roth.
schild: l=pl. 81; 2=93; 3.=143; 4=157; 6=7fl; 7=26).
5. Dacii cum se apa~a lu fortu contra Romaniloru (La Colonne Trajane decrite par Froener 1865 p. 117 ).
Fig.
23. Tabfll'. V
1. Ca1aretiulu de la Pellin'a. stclls 41 c. nalt., 39 c. larg. 1 Museulu Luvrului, Pari1,
(Heuzcy, op. cit. pl. 26 fig-. 1)
www.cimec.ro
Fig. 2-3. Dian'a venatore ~ Stncele de la Philippi (Heuzey.~op. cit. pl. IV fig. 3 si 2).
nr.1).
26. Tnbell'a Y
Marci familiare constatate in Danzigu (Zeitschrift fiir cleutsche Mytologie. red. J. W. Wolf, I
185-189).
Idem, la Praga (Altstadt) (Mitthcil. de1' C. Comm 1. 245).
Idem, la Klmgenberg, langa Moldau (idem I 216).
Idem, ale lucratoriioru romani pre zidulu lui Servius si prealte edificii veehi d'in Rom'a !He'rmes
X volum, Berlinu 1876)
Idem, alle lucratoriloru byzantini (Revue arcbeol., Paris 1876. 1. p. 245-248; 356-359).
Alphabetum Siculorum (Hasdeu, lstori'a critica II p. 25).
Inscriptiunea d'in biseric'a de la Enlaka in ..irdelu (idem. Il 3fl).
Fig. 1. Petra cu semne ce nu potu fi de catu semne de lucratori.- Ofen, Ungari'a .Archiv fur oe
sterr. Gesch. XV, pag. 293 fig. 35).
~ 2. Ua petricica de$COperita intr'ua movila dJ langa targusiorulu Daszov in Podolia (Hasdeu,
op. cit. II p. 22).
Fig. 3-12. Marci famiiiarc (Mitth. d. C. Commiss, der Baudenkm. 1. 28-29).
27. Tabell'a 1-lu
Lupt'a intre Romani si Daci aprope de Tapae ~Frohner, I.a Colonne T1ajane 1865 p. 92 pl. 15.
28. Tubell'a Il
Luatea unei cetatiui dace. (ldem p. 92 pl. 16).
29. Tabell'll III
1. Dacii attaca lagarnlu de iarna allu unui micu corpu de Romani (idem p. 97, pl. 22).
2. Cuirassieri in armat'a daca (iclem p. 102, pl. 27) .
30. Tabell'a IV
Ua bataia intre Rwuini si Daci (idem p. 102 pl. 21!).
31. Tabell'a V
1. Suppunerea unui tribt: clacu (idem, p. 102, pl. 29).
2.Fcmeile dace ardu de vini prc prisonierii romani (idem p. 106 pl. 38).
www.cimec.ro
32. Tnbella VI
'fropheele daco luate de Romani (idcrn p. 120 pl. 64).
C. Figuri lntercnlnte lu
tedu
9.
cetloine, p. 137)
. .
- .
. .
. .
. .
25. Signum dacu cu capulu de lupu si corpnlu de balauru, pre Column'a Trajana (La Colonne Trajane ed. Rothschild pl. 104)
. . . . . . . .
26. Vexillum dacu idem (idern)
. . . . . . . . . . . . . . . . . . .
27. Catapulta ro1oana idem (Frohuer, Colonne Trajane 1865 p. 111) . . . . .
23. Fig. 1. Ciocanu-toporu, '/~ m. u.- Rotbavu, 'l'ransilvami'a.- Collect. gymnas. d'in
Sigbisiora, (Gooss XIII, I. 15) . . . . . . . . . . . . . . .
\19. l<'ig. 2. Verfuri de sageti de silexu; lh m. n. (Le Hon, l'homme fossile p. 212)
30. ,.
Sa.. 3b . .Mo.nerulu sab:ei de brozu Covoru, Transilvo.ni'a. - Museulu Bruckcnthal d'in Sibiu. (Gooss XIII. 11. la. lb.) . . . . . . . .
www.cimec.ro
363
38!
"
391
426
42S
436
586
31. Fig.
H2
33.
3!.
il5.
36.
4
5
1\fanere de pnmnale de bronzu.- Gu~teriti'a.- Museulu Brukenthal.\Tieissembcrger, Archiv (u1 Siebenb. Landesk. X tab. I. 6. 7. 8).
6. J
7. Lance de bronzu. - Guteritia. - Museuln Bnkenthal 'jd. X tab. 1. 9.
8. Darda.- Iolem, idem dd. X tab. 1, H). . . . . . . . . . . . .
a.a. 9.b Palstabu de la Gu1teritia; 9 a V<'dintu in tac' a; 9 b ved.utu la ua
parte. - ldem (id. X tab. l. l!i a. 1Li b) . . . . .
37. 10. Buriculu scntului do la Klein-Glcin in Styri'a (Arch. f. oest: r. Gesch.,
XXIX, p. 2il7 fig. 11) . . . . . . . .
38. 1 ). Port-panache.- Husu, 'fransilvaui'a (Ilem. XXXIII. p. 94 fig. 88). . .
12.a. 12 b. Rote de bronzu- Arkalia, Transilvani'a.- Museulu nationalu d'in
39. "
Pestha. (Gooss.Xlll!V.14b; !4a). . . . . . . . . . . .
40. 13. Fibula <le bronzu de la Selitatu, Transilv. - Collect. gymn, d'io Sighisiora l Gooss. XIII, Vil. 1} . . . . . . .
41.
14. 1dem de la Miskolcz, U ngari'a (A1ch. f. oester. Gesch., XXI V. 367 fig. 58}.
4l.
15. Braciara. - Maghierusi, 'l'rnnsilv. - Co!lect Gymnas. d'in ~igh.sior'a.
(Gooss. XLII. VIII. I6). . . . . . . . . . . . . . . .
43. 16. ldem de bronzu.- Atieh- Cabin. hnperialu de antice d'in Vienna (Gooss,
XIIL Vlll. 17. . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
44. ,. 17. ld<'m. - Felso-Dobsza, Ungari'a; -Arch. f. oest. Gesch. XXIV. 364 fig. 51)
45. 18. Ornamentulu de pe braciar~a fig. 17. . . . . .
46. 19. Braciara. - Felso-Dobsza, (id. XXIV 364 fig. 51) .
47. 20. ldem. - Czecke, Ungari'a (id. XXIV. 370 fig. 63.) . .
48. 21. ldem. - Puszta Bazsi, Ungari'a (id. XXIV. 371 fig. ti4)
49. 1!2. ldem. - Gutcrit.'a - Museulu Brukenthal.- (Reissenberger op cit., X,
tab. III. 10). . . . . . .
50. 2:3. Idem. -- idem (id. X tab. lli. 12).
51. 24. ldem. - idem (id. X tab lll. 14) ..
52. 2i>. ldem. - id.:m (id. X tab. IV nr. 1).
53 .. 26. !nelu de bronzu. - idem (id. tab. IV nr. 4).
5t.
'27. Cerce!lu. - Gu~teriti'a, marime naturale (Gooss. XIII. VIII. 2).
55. 28. ldem.- Bardotiu, Ungari'a. (Arch. f. oesterr. Gcs~:h. XXIV. 389 fig. 76 b.)
56. 29. Idem, idem (id. XXIV. 389 fig. 76 g) . . . . .
57.
30. 'forte.- Guteriti'a.- (Reissenberger, op. cit. tab. lV. 8). . . . . .
58. Fig. 31. Cercellu dJ bronzu.-Gnteriti'a.-Marime naturale (Gooss. Xlll. VIII. 1)
59.
32. Cingl!tore de bronzu (briu). - Gu~teriti'a.. - 1/a d'in ma imea naurale.(Gooss. XIII. VI. 1). . . .
. . . . . . . . . . . .
60.
3t Bucata de bronzu servindu dreptu ornamentu. -- Guteriti'a.- Museulu
Brukentbal. - (R~issenberger. op. cit. tab. IV. 16) . . . . . . .
34. Aco de bronzu.- Ki9-Tereone, Ungari'a.- (Gooss. XIII. IX. 16). . .
61. "
35. ldem.-Dresnicu.-(Arch. fur oesterr. Geschichte. XXIX. p. 333. fig. 65'.
62. "
63.
36. ldem.- Guter.ti'a.- Museulu Brukenthalu.- {Re'ssenberger, tab. IV
tlg. 12).. .
,
64.
37. Nasture de bronu. - Gu~teriti'a. - Idem (idem. IV. 11). . . . .
65.
33. Lan tiu de auru,- Tiufalu. Transilvni'a.- Museulu nation. d'in Pesth'o..
- Manme natur. - (Gooss. XIII. VIII. 7). . . . . . . . . . .
66.
39. Idem. - Slatina, Bauata. - Cabinet. imper. de antice d'in Vienn'a. Gre1:tate 28 1/2 galbeni (Arch. {ttr oesterr. Gesch., XY, p. 830) . . . .
o
www.cimec.ro
440
440
"
445
447
448
449
450
451
45'1
453
484
454
455
-l55
455
455
456
457
457
457
457
458
458
fi87
67.
68.
,.
69.
70.
71.
72,
>
73.
74.
75.
76.
77.
78.
7~.
80.
,.
1:!1.
82
83.
84. ,.
85. ,.
86.
87.
,.
Sti.
8!'1.
!lO.
91.
92.
93.
94.
95.
9G.
97. Fig.
48}
57. Idolu dP-la Ebersberg, cnntouulL! Zuricb., 1 :~marime. Le Hon,op. eit., p. 292)
58. Caprio,a de bronzu.- Hacosiu, Transilvani'a. -- Mnsenlu nationalu d'in
Pesth1.- (Gooss, XIII, XII. 1) . . . . . . . . . , . . . . .
59. L11pu de tinich .. a de bronzu. - Pilinu. 1;~ mar;mea (Gooss, XIII, XII. 2)
61. Braciata U.e bronzu. - lntr'ua movila d'm vallca Dniprului la Boryzov,
ltuss. 'a. - (Bt'rtrani ' Archeulogie celtique et gauloise. Paris 1876). . .
(i:!. ldem u'm statimJta lacustra Moering~u. Elveti'a (idem) . . . . .
6~. Cupa de bronzn. -- l'viek!.Hnbnrg. (Lindensclunidt, .Alterth. unserer
heidn. Vorztit, t. II, fasc. III, tab. 5, nr. 2). . . . .
64. Lance rle bronza. - Dodrog-Keresztur, Ungari'a (Arch. fu? k. oeterr.
Gesch. XXIX. ~02). . .
. . . . . . . . . .
65. ldem. - Marn'a, Franc.'a; lfa marime, (Bertraud op. cit. . .
66. Idem. - Marzabotto, Itali'a; ljo ro.uime (Bertrand, op. cit).
67. Sabi'a de la Vaudrevauges, Fmnci'a. (Bertrand, op. cit. p. 281 fig. 39)
68. Sabi'a de bronzu de la Mycene (H. Schliomaun, Mycenes trad. 1. uirardin,
Paris 1879, p. 222, fig. 211) . . . . . . . . . . . . . .
69. Braciara. - Kyritz in Mcklemburg (Lindenschmidt, op. cit. I. V. 4, nr. 6)
70, ldem. - Neufchtd (Le Hon, op. cit., pag. 290). . . . . . . .
71. Figula de bronzu.- Sidiriasiu, Transilvani~. Marime naturale (Gooss. XII
VII. 3).
98. Fig.
!19, Fig,
100. Fig.
. . .
. .
:2
. .
. .
. .
www.cimec.ro
4S8
159
460
460
46R
464
464
465
466
466
468
468
469
4f>9
478
,478
4~0
481
481
481
483
483
484
484
485
485
48J
491
588
101.
102.
101.
,.
,.
104,
105.
106.
107.
108.
109,
,.
110
,.
111.
112.
,.
113.
114.
115.
,.
116.
117.
118
119
120
121,
122.
123.
124. ,.
125.
126.
127.
128. ,.
129,
130.
131. ,.
132. ,.
13il.
134.
,.
1S5. ,.
136.
137.
,.
,.
75. !nelu de drothu ds auru, servindu dreptu moneda (Goos, Xlll. VIII. 8)
76.\
.
77. t Cornuletie de auru, idem ca moneda. - Borsod, Marktschelken si La78.{ pujto.- Marime naturale (Gooss. XII[. VIII. 3. 4. 5. 6). . , . .
79,
80. Moneda de :1uru gasita in Francia, dcpartamcntulu Vaucluse (B:ueu de
Donop. le.~ Medailles gallogaeliques, Hannovrc 1!!38, pl, I nr. 1) . , ..
81. Moneda concava daca (Bielz, Arehiv fiir ~itbendurg. Landtsk. XI. tab. 1
fig. 1 . . . . . . . . . ' . . . . . . . . . . . .
82. ldem, irnitatiune dupo dranm'a lui Alessandru cellu-mare (Bielz, idem.
tab. V fig. 3). . . . . . . . . . . . . . . . . . .
83. l\ledalia cu Jupiter aetophoruo, gasita in prejm'a Bucegiloru,- Collect.
Bulliacu (Tromp. Carpat nr, 939 fig. 41) . . . . . . . . .
84. Vasu cenusiu, cu scoici si ruelci. - Vadastra.- Collect. Bolliacu ('l'romp.
Carpat, nr. 1255. fig. 20\ . . . . . . . . . . . . . .
85. Vasu de pamentu cenusiu, sclivisitu, c'unu bru ih relievu.- Vodastra.Collect. Fulliacu (Tromp. Carp. nr. 1255 fig. 3) . . . . . . . .
86. Vasu dl! pamantu negru, sclivisitu, numai cu ua UJ;mnsie b0lJu, si cu alt'a
lunga gaurita Jdem. lJem (idem fig. 2). . . . . . . . . .
87. Vasu cenusiu, cu patru manusi, xentril fiertura. -Ideal, iJem (idcm fig. 7)
88. Vasu de beutu, cu dune manusi boldu. lrlem, idem (id fig. 8). . . .
~9. \'asu strimtu la. gura de pamentu cenusiu, cu doue manusi gaurite pentru
atarnatu. Jdem, idem (id. fig. EO). . . . . . .
90. Tip>ie rosi&tica, cu margine lata, cu doue ma.nnsi. Idem, idem (id. fig. 29).
91 Strach.iuo ro~cata, pre pidore holduri.-ldem, idem (id. fig. 42) . . . .
92 Cupa d~ beutu, imitamlu trullchiJlu unui corpu de animalu. ldem i~em,
(id. fig. 10) . . . . . . . . . . . .
93 Maciuca de buzduganu de p:\ruentn ga.li.Juiu, la mijlocu cu noue cuie d'in acelasiu pameutu.-ldem. idem (id. tig. 45) . . .
. . . . . . .
94 Cilindru gauritu, mni liugu la. ca.pa.taie, Id. id. (id fig. 54) . .
492
492
505
505
505
505
510
511
511
511
511
512
512
512
512
512
512
~~.~
www.cimec.ro
514
515
517
517
517
517
517
517
517
517
517
589
138. Fig. 112. Idolu fora c&pu, de pa.mentu cenusiu, cu peptulu bine desvoltatu i cu parltecele ca de femee insarcinata. - Yodastra. (Tr. Carpat. 1255 fig. 74).
1~9.
113 l Capete de lutu. - TurJasiu (Gooss. op. cit. XIV, tab. IV. 12. 14) . .
114. (
.
140.
141
115. Semne pre un fragmenta de colona. de lutu. - Turdasiu (Gooss, XIV.
pa.g. 599 nr. 5). . . . .
. . . . . . . . .
142.
143
144.
l4oJ.
146.
X V. 23).
. . . .. . . . .
121. Cupa de lutu.- Gut~riti'a.- (Grooss, XIIT. XV. 17). .
>
122.l
123.
124.
Vasse de la Kis-Terene in Ungari'~ (Guo.;s. XIII. XV. 10. 11. U. 16. 19).
125.
126.
Fig. 127. Ulcica. - Szent-A.ndrs (Gt>oss. XIII. XV. 9) . . . . . . . .
128. Urciorusiu cu manusia lata.- Zimnicea. - Ct>lect. BJlliacu (Tromp. Carpat. 1137 nr. 10). . . .
129. ldem, idem (idem, nr. 13) , . . . . . . - .
1~5.
147.
14i:l.
149.
150.
151.
152.
153.
154.
www.cimec.ro
517
517
517
519
5Hl
~20
522
522
522
526
526
&26
526
526
528
529
529
529
rl29
529
529
529
548
590
16l.
170.
171.
141\.}
144 . Semne pe
crmidile
551
si petrele de la !ilonu .
562
563
ADDENDA ET CORRIGENDA
NB. D'in erro ile tyrografice de litt re. de accentoatiune in citat.iunile latine si ellene, de cifre
si de inti 1\esu strecurate in acestu volum o, indrept.amu pre celle mai nsemnate; pentru restu re
clarnanm ingaduinti'a citih,rulni.
PARTEA. l-in
Cap. I. Pa~. 29 n"t'a 26. lac,,IJs. - P. ::n r. 1, acesti'. - P. 32 la finele not~i 41 se a(laoge:
Editiunile mai noui, le es. N. Wrr.klein (..\cschylns Promethcus, II aufi. Leopzig 1878). propunu
lcctnr'a versului de mai snsu atu-feln: '.\:-~z; -;' i;;auv ivl.~o; <fiorea A.rieniloru Persid, intemcianuu-s'l pre Col'Jlh. 423 ',\?t'''' h care Sch.>lhstnln ob~erv.1: fh;:o:xov, Hesycb. 'A?<b:; ;;wAo:J;. fl<pcm:x~. "A?W>t yl:p E'&vo; Ilsp~t>.0v Pori imlouiah., 'Apio:; i;;<tov esto unu jocu de vorbe etymologicu
obic:nuitu la cei vechi. Comp. Esch. frgm. aoo. -;o~'t IV (;' ir.6;;-;r,v E';;o;;o: -;wv <XIr:o" '/.O:Y.~v, si Eum. 156
;;.""tao; (~ o'IEtf<h.v, Pers. 99;) ip<t6v -:' Art_5pr1v.Cap. IL P. 40 r. 3 de josu in susu: llho~.,.&o:t. - P. 43 r. 6: afluentii. r. 10: ~En7jvz;. - P. 44
r. 1 fina.lu: Colstar - P. 46 r. 21), IV. - P. 47 r. 15 o'o:C.-;,711. r. 1G. r.po; 'tlv. - P. 48 r. 18
de josu in su~u: 1\;.u~\J~,v. - P. 4f) r. 19 d j. ins::. Schuller. -- P. 51 r. 11 d, j. ins.: llov-:~>. r. 6
d. j. in s., schwarzen. -- P. 52 r. '4 d. s. in j: ~xu&o:<. -Crrp III P. 56, Du. o rcndulu 16 tr11Jue 3.- P. 57 r. G, Dupo 111untii sterge virgul'a; r. B
frignr{,sc. Cap IV. P. ;,!) r. !) se a<Lvgc : Prirn'a apparitiune istorica a m;melui Dac loru are locu in nnnuln 109 a. l. Chr., caudn ei fura batuti impreuna cu Scord iscii de cot re l\'Iinucius Rufus. Frontin,
strat. 2, 4. 3. di e: Minucins Hufus imperator, cum a Scord sc:s Dacisque premeretur, quibus impar erat uumero etc. - P. 6:3 r. 2 d. j in s., Gooss. - P. 65 r. 1 d. j. in s .. Essedones. - P. 6i:i
r. 18 d. j. ins .. copiatorilorn.Cap. V P. 68 r. ];l cl j. ins: :iv<X-:oAtxw-;zput.- P. 72 r. 9: cu al'u loru llo:Jotvav,. seu Bo>otvov,.P. 7:3 r. 11 de j. in s., l\'I.LI vedi He1mcs, 1878 p. 2:17. _: P. 74 r. 16 de j. ins., Caucasi. - P. 76
r. fir.alu: Tn locu de Cerneti trebue Orsiova. - P. 79 r. 21 des. in j., cuvintelo crcduc!mdu-o in
cat va d'in marim<'a originali1lui se se st'rga. - r. finalu : De atu.nci pene acuma.- P. 81 r. 5
de j. in s: y, di si volum. IV (187ft) p 60 - 713, -si .A.rchaeologisch-epigl'llphische Mitthcilrtngen aus Oesterrcich, herausg. v. O Benn<lurf und O. Hirschfeld, jahrg. IIJ heft. l, lnschriften aus
Rumiinien, v. Gr. Tocilescu; heft 2 (Wien ! 8i9) : Nptc lnschri(ten atts Dacicn, v Tonna,
p. 86-122 -- P.8Rr.2, Vim'rmtiu r. 16, Raven.tulu. -P. 85 r. fi. Germihera.; r. 6. Z<p:~i
Ztpy<X. - P 86 r. 1, alu obiecteloru -- P 88 r. Il d~ j. in s., libertus. - P. 89 r. 6 d. j. in a.
antiqui. - P. 90 r. ~si 4: Desjardins se incela mu tu. -- P. 91 r. 4 d. j. in s.: Rnetel. -'1'. 93,
r, 1, La. cdle 9 numi topice d'io tablele cerate mai ada.oga. :r.nco doue: 1) Resculus d'in tab. cer. I
www.cimec.ro
5!)1
(C. 1. L. III), care nu e nume de persona cum a sustinuta d. Mommsen, ci lo~alitatea de adi Zuturj
cerc. Simlu. Intr'oa inscriptiune publicata de D. 'forma, Arch. epigr. Mitthe~1. III h. II nr. 13, si
aflata la Almasiu langa Huedinu se citesce in lini'a 7: a R[esc]ul (o) vico Af(icae); 2) Vicus Aficus
identica cu Bologa. cerc. Clusiu. - Pag. 94 r. 9-21 sa se sterga, si sa se puna in locnlu Jorn urn:atorele: Ea are 0.72 nalt.; 0.50 la tim~; 0.25 grosime. Inscriptiunea consista d'in 8 linii; in prim'a
abia se mai vedu urme d'in partea infer10ra a dooe litue :
TIS. PBOC A. VG
ZOTICVI ET 111.1/
ANVS !EB //VI/
III
POBVE/,Ni/
= [Imp. Caes. l\1. Anr.] Commodo Ant[o]nino snb c[u]ra CI audii) Xenophontis proc(uratoris)
Aug(osti) Zoticos et Sa[lvil anus ser(vi) vi(l(ici)] posue[ru]n[t).
Despre procuratorele Cl. Xenophon cf. C. I. L III, 6575; despre Salvianus, idem Corp. 1. 1.1116575.
- P. 97 r. 12 d. j. in s., d'JU. - Splonum.-P. 98 r. 14I3 d. j. in s., Livius. - P. 99 r. 4, Dacpetoporiani. - r. 17 ~. j. in s., Octa.via seu port:culu Pollei (Plinius n. h. III, 3, Il). - P. 101 r. fi.
nalu, Antoninos. -- P. I03 r. 4 d. j. ins., A.s,~menP,a si Desudaba in l\faedica 1Liv., 44, 26, ?;
Plut.rch, Aemil P. comp. c 12. 13) intre gurPle Dunarii si muntele Hemus. Cf. G. Zippel, die romische herrochaft in Illyrien bis auf Augustus, Leipzig 1877, p. 170.PARTEA II.
Cap. 1. P. 106 r. Il, Deutschen. - P. 107 r. 15. 'fheodoru Go schr, (dte A1ier, ein beitrag zur
historischen Anthropologie, lenl\ B78) pare a fi demonstrata definitivu co patri'a Ariiloru este de
caut atu ruai multu in J<~uro 1 'a de cot.u in Asi'a. Ellu lasa. limb'a. si se o cupa de ty11ulu physicu a.llu
majoritatii unei natiuni. Dupo dcnsulu, omulu s'aru fi nascutu in nordulu Eumpei. de unde s'a sco
boritn prin vallea. Dniprului la :\L~rea-:-leagr:r.. De 3ci ua pHte a occopatu peninsul'a balcanica
('fhraci, Illyri, Pel:lsg;, Helleni), alta pa te a trecuta in contiueutulu asia.icu pre trei cai : 1) pestd
B sporu (scm:ntiile arice al!~ Asiei-mici, Phrygi, Armeni etc.) 2), pr n port'a Caucasului (Medi
Ira.ni, Indi si H), prin port'a Uralnlui. Vedi Spiegel, in Iena.e1 Literatltl'zeitung 1879 nr. 19. Darmesteter, Ormazd et Ahriman, leurs origines et leul' histoil'e, Paris 1877 .. Dupa acesta theorie
Indi'a n'arn fi punctulu de plJcare alin cultu1ei iwlo-germanj,;c, ci punctulu extremu cellu mai rcsaritenu allu acesti'a, si ceeace se g.tsesce acolo d'in buuultt anticu indo-germanicu, aru fi imp1r
tata in Indi'a, iar nu fie acolo in lumea indo g.rmanica. -Cap. II. P. 109 r. 9 d. j. ins., o~vop.~.- P. 113 r. 17 fundatu.-r. 19, 22.- r. 23: 23.-P. 114
r. 20: 30 in locu de 28.- r. Il de j. ins.. gegen das.- P. 116, r. 10: 33 in locu de 31.- r. 12, ci
ta.lmacesce si restalmacesce. - Dopo rendulu 24 trebue 6.
Cap. III. t'. 121 r. 10, :i'o?'yvvat.- P. 127 r. 4, Xwoa:p~l);. - r. 25, 'Ot,oa:p~l''''i'- r. 6 de j.
in s.: <lla:pv6-Ea:p.'J.o;. - P. 128 r 2, 'lp&p.~oua-:o, Cap. IV. P. 101 r. 3 de j. in s., care.- P. 137 r. 5 de j. ins., chipuri.- P. 13'3 r. finalu: sepolchrale.-P. 139 r. 5, Cafra 54 trebll.e stersa ...::...r. 16, 54 in locu de 55. -r. 2I: 55 in locu de 56.r. 5 si 4 de j. in s., profluitn. Tom; - P. 140, r. 9, imbracaminte;. - r. 2 de j. in s., Leo. - P. 143
r. 4 de j. in s., 78, 8. Cap. VI. P. 145 r. 6: Russie.- P. 146 r. 2. Trebue Nicopole in locu de A!exand1opole. A-
J:
www.cimec.ro
592
cestu vasu de argintu au:ritu, s'll gasi tu sub uu tumulu~ la 1863, in d istrictulu Ecaterinosla.v, ia
20 verste spre nord1 de tcrgulu Nicopol. Ellu este unulu d'in cele mai frumosc ornament!' alle museului Ermitagiului d'in St. Petersburg. Are form'a unei amphore (vedi stamp'a anessabt); susu
ti represiutatu unu sgriptioru devor.ndu UliU ccrbu, si de desubu ua frisa care repres~nta ua scena
de tab unu scythicu; i'L pantecela c impd bi tu cu palmette si coltisiori de rellu mai frumosu stylu,
printre cari, se joca pa seri si animal J fantastice aript~. Figurile Scyth loru 11'au nimicu d'in typulu rasei mongole; nici umerii obrazului nu su11tu sco i afara, nici ochii nu sunt11 mici si ciuruiti.
nici nasu:u plcostitu. nici perulu nu lipsesc~. Totulu amintesc3 mai rnu'tu profilulu Pusiloru de
pre monumentele dll la Pcr3epolis. Co1tumttlu in care suntu imbracati: tunic'a scurta de postavu
grosu seu de pelle, strn;;;1la mijlocu cu U< cingatore pantaloni largi baga i intr'ua incaWaminte
scunda, ba.rb'a si perulu lungu, totulu se regascsce pene asta-di la tierrar,ii rusi d'in J~ussia-mare.
Vedi L. Stephani, Compte.~ rendus de la Oommission al'Cheologique pour les annees 1863 et
1864.- Cf. WI. Stassof, Ohambre sepulcrale atec fresques decouverte en 1872 pres de Kertch.
St. p, tersbourg 1875. gr. 4.- P. 146 r. 4: iu locu de: si ciS posedau ua industrie meto.lurgicn,
forte inaintata trel..ue: 1entru. efi artistii greci si deden osteneal'a. a studia cu amenontulu detal.urile costumului, typului physicu si v ctii intime alle Scythiloru, si le repre~enta cu fidelito.te.Cnp. VII. P. 146 r. ;) de j. ins, Genthc.- P. 147 r. 20-21 de j. in s., 'Aycdl-upao;.- P 148
r. 4-5: xpi>V~<Xt.- r. 15 de j. ins., Ansc asemcnarea de obiceiuri nu probcad;a, identitatea originei a doutl popore. Herodotu dice cosi Neurii, Androphagii au obice;uri, a.nse nu suntu Scythi.r. 1H de j. i11 s .. numescu.- r. iO de j. ins., Exc.- r. 9 de j. ins.: colore.
Cap V Ill. p. 149 r. 17 de j. in s., nccunosccndo.- r. 16 de j. in s, Greci. - r. 2 de j. in s.
si mai la valle cap XII. - P. 150 r. 3,. caci am o cunoscintia ciS Getii suntu numai aceia. - P.
151 r. 18 d~ j. in s.. surmoulage execute. - P. 152 r. 2 si 1 de j. ins, se se sterga cuvintele, la
nr. 21. pl. 54-55 (Fri.ihner ca1al6rii cuir~sa.t); nr. 27. pl. 61--62.- ldem vorbele, si nr. 115, pl.
181-11!2.- P. 153 r. 17 de j. i11 s., 1\fittelalt~r. - P. 154 r. 8 de j. in s., MoA&Y"f.A<Xtvot, - P.
155 r. lJ de j. in s., der - P. 15i r. 3, arg ilnentu sa de~uce. - r. 20-21, capillati. - P. 158 r,
13, America.- r. 8 de j. ins, iar. - r. 5 dt! j. in s.. Martius. - P. 160 r. 20-21: wandernden.- P. 162 r. 14 de j. ins, On in locu de OU- - r. lJ d0 j_ ins., lien.- r. 4 de j. in s. Adelung. - r. finalu, Guthrie. - P. 16i r. 2 do j. in s., X[[ in locu de NlL - P. 163 r. 4: Fontina.. - r. 7, parecho. - r. 20 de j. in sus: bronzuri. - r. 1G de j. s, impunsatura - r. 16 de
j. in s., d~nota dttpo unii manile. - r. 13 de j. in ~., erdel. - r. 6. 5 de j in s., Pe inscriptiunea
un ni iribunu el111 primei Cohorte. - r. 3 de j. ins., Vedi-o reprodusa. pe tai!. P nr. 8.- P. 17;~,
r. 6. isca. - P. 178 r. 19, la opinia nea. - r !.l d' j. in s., Memoriile. Scolei de Hautes Etudes
(Melanges publies par la. s~ction historique et philologique, Paris 1878, pag. 261-298).- P. 179
r. 19 si 20 in locu de, sa inchinau mai nainte la trebue inchipuindu-si. - r. 20 Horsu, Di'u,
si Trojanu si alti multi. - P 194 r. 4, y~XA Fa-fO - r. 20, li\" M-Iii\, -P. 197 r. 13, Bpl~<Z.
r. 15, Bpuu_o-v.- r. 15. v. slav. Rp.AKA.-r.15. lifJU.KHATU.-- P. 198 r. 3, lumina.- P. 201
r. 6, Mai vedi Victor Hehn, Kulturpflnnzen und Ilausthiere, 3 anfl. Berlin 1877, p. 485-487.
Cap. IX. P. 217 r. finalu, fa- in locu de af-. - P. 229 r. 2, Resculus d'iu tabel'a cerata I,
pare a 6 unu nume de localitate judec.odu dupo o inscriptinne publicata de 1 Torma in Arch.CJ!igr. l\IittreiL III, h Il nr. 13, in care se citesce, a. R[escjul (o) Tico 18 Af(icae). - P. 238 r. 5 :
CAELIO.-P. 2'39 r. 1, sterge numele Resculus.-P. 244 r. 21, compara si vechiula-iricu meall collis, locus editus, si nu mile gallice Mellos?ctum, Mellodlnum, adi Melun (Gliick, Die bei Oiisar vo,kommen den Keltischen Namen, p. 138 sef[. --.;- P. 246 t. 14, Berg. - r. 4 de j. in s., DupiS Cari Gooss
Arch epigr. Mittheil. 1 heft 2, Wien 1877 acestu nume aru veni de la. unu tribu dacu Saci mentionatu de Aurelius Victor (Caesa.res c. 13): Da cor: pileatis Sacisque na.tionibus.:-P. 254 r. 6Jde j. in
li.1 iuru in prim'a pa1te a cuventului, unu elementu thracicu ce se regas2sce sub form Stena.s de
www.cimec.ro
doue ori in Macedoni'a, si ca nume de riu in form'a Stina (Ravenatu 405, 10) in Sicih'a (Gotl8a,
Arch. epigr. Mittheil. I heft 2.).Cap. X. P. 266 r. 22, Dierauer. - P. 269 r. 10, pl. 62-68.
Cap. XI. P. 277 r 19, '\?t~-=or:l:v'lj;.- r. 20, "b-:?'!'- r. 22, l'bxt;.-P. 280 r. 25. Despre Daci
se dice co erau si multa vorbitori, flecA.r'. Numenius, ap. Euseb, Prepamt. cvangel. XIV, 7 amintesc~
';'Yj; ;l.ntxT,; a-:o>:J.~A"Il-?~;. -- P. ~lOl r. 4. Figurile de femei dace p~c Colnmn'a Ttajana, au tl'nsupra
manii nisce dange, cari potu 6 betelielc maniceloru camasei, seu wai prf)habilu, braciari, r.E?t~.i~l':t:~<;
unele porta r.<?t~?:xi'.to:lvt:x, unu fela de cercn oblu co se punea intre nm nt >i cotn, prc susnlu bratiu
lui. Yedi La Colonue Tra,iane cd. Itothschihl pl. VI, VII. 5l. 7\i. lOr... 184.- D-In Bolliacu cred"'
c( 11a. braciara de bronzu ce a gasitn la Colib'avechia de la Slonu, dist.r. Prahova, aru 6 tocmni
bracilu'a ce strngea cam~si'a femeilt>ru da ce pe Colnmnil. 'J'raiana; ca Sll pule ~tringe la capete spr~
Il se ajusta pe bratiu 1'romp. Carpcrf. m. (!'l:l!l).- 1'. 302 r. 12 dtJ j. in s., itr},~-.u;.--- P. 31\l r. 1!!
de j. ins., ~t; o.u:i;;v,- r.18 <lej. ins., <iv~."~'''- P. ::12:1 r. lS de j. ins., flpr,ixr.,v, -- r. 12 li~ j.
in s., 'lii;:x r.:xl.- P. :l22 r. 13 de j. i s., itbuv. - P. :12: r. 18 tle j. in s,, vup.i~o~at. - iP. 328
r. 15, -:o~;.- r. 4 de j. ins. f-r}yu~;.- P. 33K r. l!l tlo j. in s.: l'ote ra llivinitat.,a figurata sub
trasurile unui personagiu calare t.in~ndu in maua uuu felin d~ darda s~u snlitia, si allu carui I'Ultn
era lorte respanditu in Phrygi'a si Pnmphilia, ( Ve(li de csewplu ~cnlpturole de la Khodja-Tarh la
continiile Pisidiei si alle Pllfygiei (Ilull. de corrcsp. hellcn. I, ~lG6; IV, mai 1880 pl. IX si X,
,ag. 291-295 art. d-lui Mnx Collignon', s~ fie tcabiruln invintu. Se cunnosce mai multe marmore
t'XVOto cu dedicatiunPa ,'}~o; aw~o>V (Bull. de COI'resp. lullcnique t. II 1' 170, n. 2; ldt m ibill.
nr. 4; III p. ::34 nr. 1; t. III, p. 34G, nr. 2g) datu pote unui dieu localn. 1'. :131::S r. 19, de j. in s.
cabyricu. - P. 343 r. 14, yuvatt>.wv, - P. 3r..5 r. 22, de stersu cifr'a 439. - r. 2:1, trebue 431)
locu de 440.-P. 856 r. 1, impresu pre vase (440).-P. B58 r. 20 de j. ins, trebue 43 in locu do 42.-P. 360 r. 11 de j. in s., Lo;uri de devotiune consacr.lte prin piet:ltea p.1porana s'a descoperitu in
pcniusul'a bal~anicu, la rocele sculptate de la Philippi (Heuzey, Mission mcJ!kol. de.Maccdoine',
si la i\Iarginea l'hrygiei si Pisidiei, la roc'a sculptata de la Khodja - Tach, ceea-ce este anco ua
proba despre asemenarile dese dintre obiceiurile religiose r.lle Phrygiei si alle Thraciei. M. Collig.
non, Bul. de con. hellenique IV, (1880) p. 1!91-295. - l'. 31H r. 10. Despre Stoneheng vedi J,ubbock. L'homme prehistoriqzce, trad. Barbier, Paris 187G cap. V. - P. 364 r. 9, x:.\ yx2 (X~-:o; uy_u
pt. - r. 10, exillhv olv:.t -:'. yrivo;. - P. ~68 r. 19 dt! j. in s., :.1.2/.:l<l(Oy6pro>~. - r. 18 de j. in s., '"~
in locu de -:(It,- P, 377 la not'a 592. Cu sabi'a curba se repusenta si rladiatorii thraci. Asia de
esemplu, monumentulu thracnlui Priscus, naltiatu doj feme'a sea Elea (Malt'e i, Mueum Veron.
p. 444, 2); alin thracului Exocus (ap. Fabretti Syntagma p. 256). Mai vedi filuri de glatHatori
thraci : statu'a lui Fonditanuo in museulu Luvrului (ED. 285), alta statueta de bronzu in un'a (}'in
salile museulai Napoleon III nr. 609); figuri pe zidurile de la Pump~>i (P. Garucci, pl. XI, 1-3.P. 81!2 r. 141 4 3.- r. 15 de j. in s., in locu de cap. XII trebue, cap. XI :12. - P. :386 r. 8, ~ 44.P. 389 r. 20, 45. - P. 392 r. 15, 46. - r. 26. continert. - P. 393 r. 2 dP. j. ins., 288-290.P. 394 r. 1l de j. ins., statorniciti. - r. 8 de j. in s., de morte allu lui.- P. 396, r. 23, nordice.de. - P. 397 r. 6, Varro. - r. 18. De l'~conomie. Schayes. - P. 398 r. 18, i~v:x;m. - r. 13 de
.i ins., Hehn. - r. 4 de j. ins., de mancare. - P. :1!l9 r. 20-21, faciendum in llaeedoniam. r. 28, p. 380.- P. 400 r. 12 dej. ins., FECERVNT.- P. 40J r. 4, vetNi.- P. 404 r. G de j.
ins., Mojgradu.- P. 407 r. 16 de j. ins., germana. P. 411 r. 28, Orientulu etc., V(di.- r. 11 de
j. in s., inc'lrca. - r. 9 de j. in s., Chimistulu. - r. 5 de j. in s., alia accllui auru. - P. 412 r. 2:
in locu de cu. -- r. !l de j. in s., transilvanismlllui. eap. XII. P. 413, r. 17, trebuesce.- P. 417 r. 22 si 23, europischen. - 1'. 418 r. 3, dtlco.r. 15-16, Irimigenius. - 420 r. 4, Vizakna. - P. 422 r. 20 fig. in locu de hg. - P. 424 la
finea 4, Psomenea si l'rsneluri, cum eote esemplarulu aflatn la Kisdu in 1'ransilvani'a (tab. A
nr. 6).- P. -427 r. 22, popt)rU in (t),~U d~ toporu.- r. 25, lliUVI~a. - ... 4 a~ j. ins., d.es.-
it;
ca
www.cimec.ro
594
P. 42il r. 5, nici a trage. - l'. 432 r. 4 de j. ins., linguri d8 lutu.- P. 4-33 la finea 9. Ved
despre nouile sapaturi la acesta localitate studiulu d-lui Gooss, in A!'cllio. fur Siebenb. _Lon11desl,, .. n. f. XIV p 592--626. - P. 435 r. 26, dcstinatei. - P. 441 r. 15. In collectiunra de bronzuri a d-lui Bolliacu se afla unu frumosu vnfu de lance lungu
unu tcsacu si ascutitu do amendonc laturile, de provenientia d'in jud. Uomanati - P. 411 r. 1.5 de j. ins., 12 in loru
rlo 6.- P. 442 r. 11, cuneiforma. - r. 7 d~ j. in s., p. 36G fig. 55 in locu de p 375.- P. 446 r. 1:},
lu sa se sterga.-r. 6nalu, inscriptiuni.- P. 447 r. 2, convexitatea. - P 448 r. !l. col ti uri.- P. 450
r. 4 il~ j. in s .. Omstia.- r. 2 de j. ins., Piannlu-desusn (tab. F. 6g. 5 a si 5 b), cum si altele etc
- .l'. 'Kd r. 2, cuvintele tab. !<'. fig. 5 1ui 5 b, sa se sterga. -- P. 4'i3 r. 13. Fel:;i)-Dobsza. -- r. :1
le j. in s.. impreunandu-se; a dou'tl forma - P. ~;,G r. 4 de j. in i., YJII. -- 1'. 4(i3 r. 4. (lsiorhcin.- P. 465 r. 4, pastratu. -- P. 4fHl r. 4, de animale dr ua lucratura.- P. 4) r. 13 de j. i11 ~.:
~i de <'lllll.- r. 6. de j. ins., stylulu - P. 478 r. finalu, (155).- P. 4-8f> r, 16 tlc j. ins., Sidiriasin
in 'l'raosihani'a in Jocu de Szcderisch (Vtigari'a).- 1' . .J.!ll r. 4, sine topite, tuburi etc.; la Seleu
siulu-mare, mai mnltc bucati topit~, ~putru celte sfarnmatc ele. - P. 494 r. S. mari. - P. 4!\5 r. ~
li!H\ in locu de G9G. - r. 9, prc in locu de lll'in -- P 4~17 r 22, lictori.- P. 1101 r. 7 tle j. ins,
~aussay~J. - P. 502 r. 6, gasescu. - 1'. fi0-1 r, 22, aliata. -- P. 506 r. 2, impreunate, iaru nu imfll'llllllltatr.- r. 22. Riclz.- r. 4 -fl de j. in s., autunomcr. - l'. 516 r. 4. Kopernihky. - P. !i:'(l
r. 2, sruntle. - 1'. !i21 r. 12. in lnru tle 111nnu.~ie rilrs.e ma.qsirc. r 2 tl~ j. ins .. urna. -- l'. :.2!.
r. 2. De la. Gcrucsig-.- 1'. 524 r. 7, CalomphirtJscii -- 1'. 521 r. ;, tle j. in ~-. in lotn de impreu11alf
ritesrr impl'ltllllllnte. - P. 532 r. 18, calaretiului. - P. 53U r. 15, de. - r. 2:} : urmele.
r. 1 du
j. in s : autleremns. -- 1'. 540 r. 10 de j. ins : epoc'a. -- P. i'>H r. !l: Romtlni'a. - P. f>47 r. 7 tie
j. in s. : Caesar. -- P. 5f,O r. 2: nccropol'n. - P. 5f>l r. 20 ,],l j. in s.: In )"cu d~: 2 l\lt>rminte tllnulnrii fora movilc d'asnprn, tr.buese(' : 2 ?tlonnintc tll'llillal'e for movila u'Hsnprn. --- P. r,r,:: r.
j tlt j. ins.: pentru Ct} ele se utilisas~.- P>!\r..4 r. 1l ue j. in Jj. Brch~ologiei. P. !)f)l) r. 1/l: in~-ripiuni. --- P. 'til J', 1:? de j. ins.: cal'Alllida. ,- P. f>G3 r. 1.: cfotografir,,. - P. 5t:IS r. 12.
lucruri. --P. :)68 r. 11. : in Jocu Jtl inst'fuctiun tr~bne i11scriptim1ei.
ca
www.cimec.ro
Tab. A.
1.
2.
6.
10.
IN ROMANIA
www.cimec.ro
SI
TR.ANSSILVANIA
Tab . B .
5.
1.
,.
-...___
(
\
(
i
www.cimec.ro
\1
6.
Tab. C.
1.
4.
3.
2.
,..
5.
6.
8.
7.
9.
12 .
11 .
10.
'
20.
i
~
~.i
1
21 . .
:'OIC'"~~c.:ct'~
~/ ' " " - - - - -..____
1,)
"
--..\
;:t.o """'"
-,__,...._-
~-==-~
~;.
www.cimec.ro
SI UNGARIA
1
~--
T ab. D
3 a
10
4i;.l~~~'lr~
~~
i11'l
!
l
j
.
1''
1.
11
'
["
15
www.cimec.ro
.E. Cu ulon. dd
Tab. E
9
www.cimec.ro
Tab. F
www.cimec.ro
Tab.G
3a
V ASE
SI ALTE
OBIECTE
DE
BRONZU
AFLATE
IN TRANSSILVANIA
www.cimec.ro
SI
UNGARIA .
T ab. H.
5.
www.cimec.ro
Tab .l.
www.cimec.ro
Tab .K
1.
2'.
CE!AMICA DA ClEI.
- C' Rol/iar)
ZDfSJCF~- 1 1'C o/l<!t'tiunert
www.cimec.ro
3.
G. W. Thornl<y' d.<L
Tab. L.
1.
3.
~.
5.
20.
~'
~
17 .
CERAMICA
D ACTEI.
16 b .
r:. Bolliac)
(}, W. T/wrnl<_v, dU.
Tab.M.
1
SI DE ARAMA AFLATE
www.cimec.ro
IN ROMANIA SI TRANSSILVANIA
.,rrd
~\''
t
../..
.,! .:'--.~~i~.>,.
3.
l!
1. BUSTUL UNUI REGE DAC, PROBABIL AL LUI DECEBAL- 2-4. FIGURI GETO-DACE PE COLUMNA TRAJANA
5a.b.
www.cimec.ro
TYPULU
DAClT
PE
COLUMNA TRAJANA
www.cimec.ro
(} W Th"r~, dd.
v . , .. .~.norlll.C:!J ,
~-
TabP.
www.cimec.ro
10. SABIA ORIENTALE
Tab .Q
~;.;,-
........ ~
~;;t;iis ::....,
;;;;:;;;;;;;::;;;;;;;;;;;;~?;.
9
AR.ME
SI
DE R.ESBOIU PE
www.cimec.ro
'/ESTMINTE
G.WTlwml-'j . dU.
Tab.R .
NU!
Soufl'tol, Paris.
SCUTU
SI CASCI
DACE
PE
COLUMNA
www.cimec.ro
TRAJANA
C.Wnor~,M.
Tab . S .
- .1;
11
-----:;1
. ' ' i-
r
'
---~
DACA PE COLUMNA
www.cimec.ro
AI\CHITECTUI\A
TI\AJANA
r-
AR.CHITECTUR.A
www.cimec.ro
CULTULU
CABIRILORU
www.cimec.ro
lN
DACIA
Tab , V .
3.
1.
~~~
.
(Philippi)
1. CALARETIULU DE LA
. - -- ~
PELINNA
www.cimec.ro
4 DIVINITATEA
THRACA BENDIS (Mendis)
ASSIMILATA DIEULUI MEN
O:W. TJ..
r..uy,.u.
Tab .X
"
'-
'\{"! ~-IIC
www.cimec.ro
Tab . Z .
rk ~ ,,~
111\)
f,\\~/; 'll''h- A~ An
dup..
1500.
nT\F\ N} tQ9 Vu D7\ E0\/I PGV +U~ o -n otrJf1\ 6YB SqGO'X' X[?~
00
HtCU+ rAL~+9T-o+tT
10
qT\i K:ti=l~$-~~'t1.
Tab . Y . .
*'
x"
~ ~ .f ~ ~ -~ $ ~ ~ ~ l
~+X cft X~~
.!. EB
e"
.$ :t ~$-t ~
s wt )t
Praga(Altstadt).
'i: r
~ ~ Prausl (Danz1g).
~ ~ .;v ~ .,71 ~ , )>X i, r ~
Semnele lucraloriloru romani pe zidu1u lui Servius si pe alte ed1ficii vechi din Roma..
www.cimec.ro
LtljJf"r?
hllre
c?prope dP
www.cimec.ro
Rom;wi si lJc?.Ci
'Fapae.
..o
'~"'"
oG
:
~:
Lual'ea
zmej cetauj dc?.re ,
www.cimec.ro
Ctlirassiel'i Geti .
www.cimec.ro
~r-----------------------------------------------------------------------~
.......
..c
['a
batc1ia
hztre RoJJU1.m si Dari .
www.cimec.ro
dr?Cll .
www.cimec.ro
..,"~)
"'
~
~
'--1:
Troplzeele
dace luate de Romani.
www.cimec.ro
ti
--
lJ~?cfj
dauwww.cimec.ro
focu Sal'lldzegethusei.
TAB. !X.
tinu
sarr:op1L<q~u
www.cimec.ro
/1'ocin r.L.
TAB. X.
U11n
sarcophag'u
d<:~eo-
ruwa!lu www.cimec.ro
rle pl't'Slr 'Ollu
He~nt
SPU CP!ei)
Pacia b.
TAB.XI.
\Jnu
prf'Sll' OJLu (
www.cimec.ro
J{p~ca
seu CeiPi]
TAB. XII.
www.cimec.ro
www.cimec.ro