Cerinele profesionale ale formrii de grafolog

Recunoaterea oficial a profesiei de GRAFOLOG s-a fcut n baza:

1. Descrierii ocupaiei,
2. Cerinelor profesionale de mai jos
autor: Gspr Joln Andrea

Cerinele profesionale ale formrii de grafolog

ndatoririle cele mai importante referitoare la practicarea ocupaiei de grafolog sunt:
1. Analiza scriptelor izvorte din diferite epoci, aplicarea principalelor teorii grafologice. Specialistul s fie
capabil:

s prezinte importana cultural a scrisului mesopotamian, egiptean, protosinian, fenician, ebraic,

arab, indian, greaca antic, glagolit, cirilic, a scrierii greceti prin prisma importanei istoriei
scrierilor cu grafisme latine;

s defineasc conceptul, modul de formare, precedentele i dezvoltarea scrisului;

s prezinte corelaia scrisului cu procesele economice i sociale, respectiv cu limba, s cunoasc

sistemele de scriere;

s descrie condiiile de dezvoltare ale sistemului de scriere (pictura, noiune, cuvnt, silaba i scriere
literal) precum i a condiiilor de dezvoltare ale tehnicii scrierii, s arate interdependena lor cu
caracteristicile grafice ale scrisului mesopotamian, egiptean, protosinian, fenician, ebraic, arab,
indian, greaca antic, glagolit, cirilic, a scrierii greceti;

s prezinte relaia ntre diferitele suprafee de scris i mijloacele de scris ale diferitelor perioade
istorice i felurile mijloacelor de scris (de exemplu: tabla de lut trestie de scris, mtase pensula,
hrtie stilou);

s enumere unele particulariti ale scrierilor actuale i caracteristicile lor grafice prin prisma
scrierilor europene (latin, grec, cirilic) respectiv a scrierilor arabe, ebraice, indiene, orientului
ndeprtat;

s explice formarea i evoluia scrisului naional;

s stabileasc noiunea, obiectul, scopul, metodele grafologiei, bazele ei teoretice, locul grafologiei
n sistemul tiinelor;

s analizeze perioadele istoriei grafologiei, particularitile perioadelor din perioadele anterioare

pn n perioada actual de dezvoltare (Prosper, Baldo, Severinus, Lavater, Michon, Cr. Jamin,
Lombroso);

s aprecieze teoriile principale, metodele, dezvoltarea teoretic i organizaional, activitatea,

metodele lui Klages, Pulver, Pophal, Wieser, Saudek, Moretti, Wittlich, Mller, Enskat, Heiss, Gross,
Lke;
1

s descrie i s aprecieze istoria grafologiei naionale a anilor 30, respectiv activitatea grafologilor i
viaa organizaiei grafologice romneoti dinaintea i de dup cel de-al doilea rzboi mondial precum
i a activitii marilor notri grafologi din trecutul apropiat:

s fac cunoscut latura tiinific a grafologiei prin metodele i rezultatele cercetrii conform
validitii, repetabilitii, obiectivitii, standardizrii (explicaiile semnelor, grafologiei holistice,
teoriei fiziologiei micrii, teoriei structurale, teoriei cubice etc.);

s utilizeze terminologia de specialitate n scopul potrivirii termenilor tehnici sau conceptual ce se

mai deosebesc nc din punct de vedere istoric, n scopul folosirii unui limbaj de specialitate tiinific
i unitar.

2. Prezentarea condiiilor biologice i psihice care fac posibil activitatea grafic. Specialistul s fie capabil
s:

recunoasc, s stabileasc unitile structurale ale scrisului: blocul scris, marginile, adresarea,
semntura, rndurile, cuvintele, literele, elementele constructive ale literelor, trsturile, liniile de
legtur, trstura de baz, ovalele, buclele, liniile iniiale i finale, accentele, barele de tiere,
noiunile normei nvate i a normei individuale;

prezentarea principalelor tipuri de scriere, ale scrierilor standard predate n Romnia (scrierea
caligrafic, scrierea simplificat nclinat);

caracterizarea scrierilor standard ale altor naionaliti (englez, francez, german, rus, slovac etc.);

identificarea, descrierea structurilor sistemului nervos i muscular care joac un rol important n
realizarea activitii grafice (vederea, auzul, orientarea n spaiu);

nelegerea i producia vorbirii, centrele senzoriale i motrici ale creierului care coordoneaz
micarea, construcia anatomic a minii, apariia dominanei minii stngi sau drepte datorit
funciilor sistemului nervos central (relaia dintre stngcie i tehnica scrierii);

s explice mecanismul gestului grafic, s interpreteze gestul grafic ca aptitudine lingvistic

psihosomatic i procesul de micare ce se desfoar pe baza coordonrii vizuomotrice, s prezinte
conceptele de baz biomecanice ale micrii grafice;

s prezinte condiiile biologice i psihice, cerinele particulare de funcionare ale dezvoltrii

anatomice i funcionale ale oaselor, muchilor i sistemului nervos, respectiv ale cerinelor specifice
ale capacitii de funcionare senzoriale, motrice, cerinele dezvoltrii aptitudinii de micare, ale
capacitii de nelegere, ale vorbirii i ale ateniei, rolul factorilor motivaionali;

s prezinte factorii procesului de individualizare a imaginii grafice (generalizare, difereniere,

individualizare);

s recunoasc i s aprecieze tulburrile de nvare ale scrisului i ale gestului grafic (tulburrile,
etiologia i simptomele, influena problemelor de origine organica, psihic i biologic asupra
imaginii grafice (vrst, boal etc.);

s caracterizeze influena factorilor externi asupra scrisului de mn (de exemplu: schimbarea

suprafeei de scris, relaia dintre mijlocul de scris i imaginea grafic, poziia de scriere, raporturi de
iluminat, temperatur, trepidaie).
2

3. Aprecierea caracteristicilor grafice, pregtirea documentaiei metrice grafologul s fie capabil:

s prezinte bazele teoretice ale msurrii, s aplice metodele de analiz matematic, ale msurtorilor
tiinelor umane i grafologice, s aplice procedeele matematice i statistice cele mai des folosite;

s prezinte modelul tehnic de msurare (algoritmi de msurare, unitile de msur) ca i ale valorilor
normale ale elementelor structurale i oscilaiile admise;

s enumere regulile generale de preluare a datelor (menionarea locurilor de analiz, mnuirea

mijloacelor de msurare, precizie de citire i de calcul, delimitarea caracteristicilor grafice
msurabile);

s descrie condiiile de analiz matematic (numr de elemente, coeficieni de dependen i de

independen);

s defineasc noiunile de baz teoretice msurabile (medie, median, semnificaie, validitate,

reliabilitate, obiectivitate, standardizare), s prezinte noiunile i metodele de msurare i ordinea
analizei;

s utilizeze metode ale statisticii matematice (tehnica analizei descriptive, corelaiile, variaiile) cele
mai frecvente;

s analizeze, s aprecieze coeficienii de schimb ale mrimii formei (analiza unitilor structurii
grafice: mrime, lime, distan), respectiv ale unitii constructive ale: formei, direciei, (poziia,
direcia, nclinaia);

s analizeze caracteristicile dinamice (viteza, intensitatea), coeficienii de schimb compleci (grad de

legare, ritm, armonie, structurare, regularitate, grad de tensiune, calitatea trsturii, accent pe form
sau pe micare, originalitate, estetic, densitate, elan) etc.;

s prezinte cteva concepii tipice ale grafometriei franceze, trsturile de baz ale analizei liniilor;

s pregteasc documentaia grafometric;

s prezinte i s utilizeze mijloacele tehnice utilizate n analiza grafologic (lupa, microscopul,

abloanele de msurare etc.).

4. Caracterele de personalitate, aplicarea strilor fizice, psihice, biologice caracteristice scrisului. Grafologul
s fie capabil:

s aplice sistemele simbolice ale grafologiei (simbolica pictural i spaial), sistemele simbolice
generale, semnele archietipice, simbolurile sacre etc.;

s explice profesional posibilitile de interpretare ale altor grafii (desene, mzgleli);

s descrie posibilitile generale de interpretare ale caracteristicilor de mrime, form i direcie ale
unitii constructive ale scrisului: blocului, ale marginilor, ale formulei de adresare, ale semnturii,
ale rndurilor, cuvintelor, literelor, elementelor constitutive ale literelor (liniile de legatur, trsturi
de baz, ovale, bucle, liniile iniiale i finale, accentele, barele de tiere);

s stabileasc i s explice nvturile micrilor expresive, posibilitile de interpretare ale

caracteristicilor dinamice;

s prezinte posibilitile de interpretare ale coeficienilor de schimb compleci.

5. Analiza grafologic a persoanelor de diferite vrste, relevarea strilor fizice i psihice speciale. Grafologul
s fie n stare:

s deruleze procesul de analiz grafologic complex;

s aplice n practic variatele tehnici de analiz, algoritmii de analiz (s recurg la procedee grafice
complexe, sisteme de interpretare, ca de exemplu: funcia cubica, descrierea holistic, analiza
grafometric francez i analiza trsturii, diagrama Lke, psihograma Wittlich, Roman-Staempfli,
alte procedee de analiz algoritmice);

s grupeze semnele grafice potrivit domeniului de personalitate, respectiv s aleag, s interpreteze

grupul de semne potrivit scopului analizei;

s utilizeze corect tehnicile de pregtire a portretului grafologic, s procedeze conform practicii de

descriere corespunztoare a personalitii;

s recunoasc particularitile scrisului imatur, s aplice conceptele lor de baz, s redacteze

conceptele de baz ale grafologiei pedagogice;

s prezinte corelaia dintre studiul scrisului i rutina n scris;

s defineasc coninutul raportului grafologic de specialitate, s aplice modelul dinamic de

personalitate (s analizeze, s descrie caracteristicile cognitivitii, afectivitii, vitalitii,
sociabilitii, motivaiei, a imaginii proprii, mecanismele de autoaprare, atitudinea fa de munc,
comportamentul etc.;

s pregteasc documentaia potrivit scopului analizei;

s dea rspuns la ntrebrile speciale, prin terminologie clar, dar de natur tiinific;

s descrie schimbrile de personalitate i posibilitile de prognoz ale schimbrii de personalitate;

s recunoasc strile intervenite ca urmare a unor motive speciale psihice i fizice.

6. Aplicarea bazelor cunoaterii umane ale grafologiei, canalizarea spre ntrebrile fundamentale ale
diverselor ramuri tiinifice ale psihologiei. Grafologul s fie capabil:

s defineasc conceptul, obiectul, metodele i direciile psihologiei;

s prezinte procesul senzaiei-percepiei (conceptul lor, bazele psiho-fiziologice, tipurile, formele);

s descrie procesul ateniei (conceptul, bazele psiho-fiziologice, mecanismul, proprietile);

s defineasc conceptul de contient i incontient, strile de contient;

s explice procesul de nvare i de cunoatere (conceptul, formele i caracteristicile lor);

4

s deduc procesul de memorie (conceptul, fiziologia, procesul de prelucrare a informaiilor, fazele,

uitarea);

s prezinte procesul de gndire (conceptul, tipurile, strategiile, formarea de noiuni, categorizare,

decizie);

s prezinte procesul de imaginaie (conceptul, modul de formare, gruparea, caracteristicile

anticipaiei);

s stabileasc inteligena i creativitatea, talentul (conceptul, particularitile, structura, msurarea,

compararea lor);

s explice n mod profesionist motivaia (conceptul, bazele biologice, gruparea comportamentului

motivat: 1. Motive fiziologice; 2. Motive emoionale; 3. Motive sociale), s stabileasca conceptul de
nevoie instinctual, homeostatic, drive, regulaia, imprinting, stresul, frustrarea, autonomie,
activitate, curiozitate, autorealizare, nivel de exigen);

s prezinte caracteristicile sentimentului (esena, fiziologia, clasarea, proprietile, modul de

manifestare, fenomene psihice legate de sentiment: ambiana, conflictele, tolerana, empatia);

s descrie conceptul diferitelor proprieti psihice, bazele psiho-fiziologice, funcionarea,

caracteristicile (ereditate, educaie, dotare, capabilitate, profil, atitudine, interes, orientare etc.);

s descrie ntrebrile de baz ale maturitii i dezvoltrii personalitii (noiunea, procesul, factorii
de influen);

s prezinte dezvoltarea proceselor senzomotorii i cognitive (concepii, spaiu de micare,

dezvoltarea comunicaiei verbale, nonverbale, sentimentale), creativitatea, imaginea lumii
nconjurtoare, gndirea, imaginea proprie, apariia i dezvoltarea contiinei de sine;

s prezinte nvarea ca modalitate de schimbare (evoluie) i dezvoltare (concepia, imitarea,

empatia, capitularea, identificarea, interiorizarea, curiozitatea, orientarea spre valori, atitudine spre
valori);

s dezvluie dezvoltarea vieii sentimentale, a voinei (formarea bazei motivaionale, relaia tatmam-copil, dezvoltarea psihosexual, joaca, povestirea etc.);

s caracterizeze dezvoltarea corespunztoare fiecrei etape (perioada prenatal, perioada de nounscut, de sugar, copilriei, grdiniei, colar, prepubertii, pubertii, tinereii, maturitii,
batrneii);

s identifice domeniile principale ale socializrii (noiunile de baz, dependena, agresivitatea,

altruismul, imitarea, identificarea, imaginea proprie, socializarea rolurilor sexuale, moralitatea,
socializarea relaiilor sociale i familiei, socializarea instituional, autoreglare, autocontrol,
socializarea devianelor);

s recunoasc, s prezinte relaia dintre desenele de copii i procesele cunoaterii;

s caracterizeze desenele de copii i dezvoltarea scrisului;

s defineasc conceptul, obiectul, metodele psihologiei de personalitate, principalele grupe de teorii

de personalitate;

s prezinte metodele de abordare ale trsturii caracteriale, teorii de tipuri: Hippocrate, Jaensck, Jung
i teorii de trstura: Allport, Eysenck, Cattel;

s descrie apropierile psihanalitice 1. Clasice: Freud; 2. Analitice: Jung, Murray, 3. Intra- i

interpersonale (Adler, Fromm, Sullivan, Erickson);

s prezinte apropierile teoriei nvrii sociale 1. Dollar-Miller (teoria stimul-rspuns), 2. Skinner

(teoria nvrii comportamentale); 3. Teoria nvrii sociale (Bandura);

s explice apropierile fenomenologice (Umanistici: Maslow, Rogers), Teorii cognitive: Kelly;

s stabileasc, s descrie comportamentele identitii, ale trsturilor, concepia caracterului, criteriile

de maturitate ale personalitii;

s prezinte obiectul, importana, corelaia dintre interaciune i comunicaie;

s prezinte socializarea individului, diferitele faze ale socializrii, formele nvrii sociale,
socializarea profesional i ocupaional;

s caracterizeze caracteristicile personalitii cu caracter social: a) funcii proprii, contiina de sine,

imaginea proprie, idealul propriu, autocontrol, autoapreciere, autoeducaie, autocunoatere, identitate
proprie; b) atitudini: funciile, msurarea, schimbarea; c) roluri sociale: rolul, nvarea de roluri,
conflict de rol, tipuri de rol;

s descrie percepia persoanei, procurarea de informaii, precizia percepiei, simplificarea, formarea

imaginii globale despre individ;

s explice n mod profesional formarea relaiilor interpersonale, formele i fazele de formare;

s prezinte factorii care influeneaza apariia i formarea relaiilor umane (atracia, asemnarea,
deosebirea);

s defineasc unele caracteristici ale interaciunii ca i mijloacele interaciunii (comunicaie,

ndemnare social, cooperare, situaii psihice);

s prezinte caracteristicile influenabilitii i ale convingerii, ale proceselor influenrii sociale, ale
conflictelor sociale;

s prezinte psihologia vieii de grup, s caracterizeze diferite grupuri, s recunoasc i s interpreteze

fenomenele de grup;

s descrie tipurile de grup, relaiile multipersonale;

s caracterizeze structurarea intern a grupurilor formale i informale mici, fenomenele grupurilor

mici (normele de grup, atmosfera, interese, eficiena, conformitate, nonconformitate, opinie,
conflicte organizaionale n grup) ca i dezvoltarea grupurilor formale mici, tipurile de conducere i
influena lor, relaia dintre individ i grup, importana grupului de referin;
6

s prezinte fenomenele mulimii, stabilirea noiunii de mulime, felurile, redarea comportamentului

mulimii (situaii de catastrof, situaii de panic etc.);

s prezinte fenomenele colective (propaganda, opinia public, moda, prejudecata etc.).

7. Cunotinele psihologiei aplicate, utilizarea lor n practica grafologic, consultaie, consultan.

Grafologul s fie capabil s:

descrie tulburrile naturale (situaiile neprevzute, mprejurrile forate, oboseala, suprasolicitarea,

boala, febra, stresul, strile ncordate, reaciile de doliu, vtmrile);

s stabileasc tulburrile senzaiei, percepiei (sensibilitate exagerat, sensibilitate sczut, greeli ale
organelor de sim, optice, acustice, influena stimulilor chimice, decepia pielii i a ntregului corp,
iluzia i halucinaia);

s prezinte tulburrile mecanismului ateniei (deconcentrare, atenie prea mare ori atenie sczuta.
Stare distrat);

s prezinte tulburrile funcionrii strii de contien (somnolena, coma, leziuni ale scoarei
cerebrale i ale sistemului locomotor, disociere etc.);

s descrie tulburrile de memorie (paramnezii, hiperamnezii, hipomnezia, amnezia), respectiv

motivele procesului de uitare (interferena, inactivitatea, sindromul Alzheimer, Korszakov);

s prezinte tulburrile de gndire (1. Formale: gndire incoerent 2. De coninut: depresive, euforice,
megalomane, micromane);

s stabileasc tulburrile sentimentale (srccioase, infantilismul, apatia, depresia, psihopatia,

incontinena emoional, mania, neurastenia, isteria, disociaia sentimental);

s descrie fenomenele care explic tulburrile motivaiei (anorexia nervos, bulimia, dezintegrarea,
perversiile sexuale, lipsa de afectivitate, dependena cronic, intolerana, egoismul, autojertfirea,
frustrarea, lipsa de exigen, tulburri de competen);

s defineasc tulburarile de comportament intro-extravertire extrem, hiperemotilitatea, devianele,

suicidul, consumul de droguri, alcoolismul, criminalitatea, sectele;

s prezinte psihozele organice (demena senila, demena presenil, demena arteriosclerotic, psihoza
alcoolic, delirium tremens, halucinaia alcoolic, strile halucinante ori paranoice cauzate de
consum de droguri, psihoze simptomatice, schizofreniile, maniaco-depresivitatea, psihozele
reactive);

s descrie nevrozele (hipocondria, nevroza istenica, neurastenia, strile de panic);

s prezinte bolile psihosomatice (ulcerul stomacal, colitis ulcerosa, unele boli de piele, hipertonia,
diabetes mellitus, migrenele, astmul, angina pectoris, infarctul miocardic);

s explice tulburrile de personalitate (paranoid, schizoid, borderline, isteria, disocial, dependent);

s descrie tulburrile de dezvoltare intelectual (deficiene de nvare, deficiene intelectuale,

vtmri intelectuale grave);
7

s caracterizeze bolile de patim (cafea, fumatul, consumul de droguri, consumul de alcool, jocurile
de patim, serialele de televiziune);

s descrie tulburrile speciale care influeneaz activitatea grafic (vtmarea sistemului

extrapiramidal, tulburrile manipulaiei i grafomotorii, tulburrile datorate fiziologiei capacitii de
scriere: ataxia, agrafla, afazia, disgrafia, somatognozia, alexia, dispraxia, apraxia);

s stabileasc esena consultanei, formele i domeniile consultanei;

sa releve posibilitile de intervenie ce rezid n relaia de ajutorare (de sprijin, de confruntare, de

informare, de catalizare, de dispoziie);

s descrie caracteristicile de personalitate ale consultantului i ale consultatului;

s descrie dimensiunile de baz ale consultanei intenionale (procesul consultanei, evaluarea

clientului);

s prezinte condiiile i tehnica consultanei profesionale (atenia, influenabilitatea, empatia,

congruena, utilizarea contient a comunicaiei verbale i non-verbale, responsabilitatea depirii
domeniului de competen);

s aib o vedere general de ansamblu a procesului, s simt responsabilitatea profesional, s aplice

ajutorarea n cercuri de competen;

s recunoasc importana consultanei i superviziei, s utilizeze formele acestora (dialogul

nemijlocit, ajutorul mijlocit, consultana consultantului tiinific, consultana centrata pe client i pe
situaie).

8. Utilizarea legislaiei referitoare la drepturile legate de individ i de protecia datelor individului.

Grafologul s fie capabil:

s-i desfoare activitatea grafologic potrivit regulilor care reglementeaz activitatea profesional,
etic i juridic;

s stabileasc drepturile, obligaiile, competenele i responsabilitile speciale care privesc profesia

de grafolog;

s-i desfoare activitatea n conformitate cu aceste prevederi;

s identifice caracterul special al relaiilor juridice care exist ntre grafolog i client;

s aplice regulile juridice referitoare la drepturile legate de individ;

s aplice regulile juridice referitoare la protecia de date.

Secretele ascunse din scrisul tau! Vezi ce spune grafologia despre

personalitatea ta!
Studiul scrisului unei persoane poate spune foarte multe despre caracterul sau. Fereste-te de
persoanele cu scrisul apasat pentru ca sunt oameni autoritari cu sange rece, trasatura specifica
criminalilor. Ce se intampla daca ai scrisul inclinat sau daca literele sunt separate? Te invitam sa
descoperi in randurile urmatoare.

INCLINAREA SCRISULUI
Inclinarea spre dreapta este specifica oamenilor activi, grabiti, iubitori si incurajatori, dornici de comunicare
dar deseori manipulativi, cordiali sau bagareti.
Inclinarea spre stanga indica o directionare catre mama sau trecut. Se intalneste mai des la femei, la
persoane marcate de un dezechilibru in relatia cu parintii exprimand emotivitate, rezervare, nevoia de
sinceritate fata de sine. Deseori apeleaza la resentimente cand sunt fortate sa-ti asume angajamente.
Scrisul drept, neinclinat indica independenta, autocontrol; specific persoanelor rigide, metodice.

RANDURILE/LINIILE
Randurile ascendente sunt cele care se ridica in centru si coboara spre sfarsit.
Intalnite la persoane optimiste, ambitioase, vorbarete, cu dorinta de a progresa; isi fac meseria cu mult
entuziasm.
Randurile descendente sunt cele care coboara in mijloc si se ridica spre sfarsit. Specifice persoanelor
pesimiste, usor de descurajat care isi incep activitatea fara tragere de inima dar devin entuziaste la final.
Randurile drepte sunt intalnite la oameni cu multa vointa, uneori rigizi.
Randurile neregulate, care se ridica doar spre sfarsitul propozitiei, mai ales in josul paginii, se intalnesc la
personalitati puternice, oameni foarte curajosi.
Randurile care coboara doar la sfarsit, mai ales in josul paginii se intalnesc la oameni cu caracter slab, care
se supara repede, se ingrijoreaza usor; predispusi la stres.

ZONA SCRISULUI
In medie, scrisul oamenilor cuprinde cate 3mm pe fiecare zona (inaltime totala de 9mm).
Zona superioara (literele l,t,h,b,d) indica modul in care se gandeste, ambitiile si idealurile, imaginatia,
mandria, parerile, vointa in realizarea obiectivelor.
O inaltime medie exprima gandirea temeinica, folosirea imaginatiei in scop creativ
9

O zona superioara foarte extinsa caracterizeaza persoanele cu asteptari sau sperante nerealiste
Daca este foarte lata/larga arata tendinta de a visa, de a amplifica idei si aspiratii
O inaltime mica exprima infranarea imaginatiei, concentrare doar pe indeplinirea stricta a sarcinii sau
activitatii curente
Zona inferioara (literele f,g,j,p,q,y) evidentiaza modul de manifestare a lucrurilor si evenimentelor care nu
au ajuns inca la cunostinta celui care scrie.
O linie inferioara dreapta arata nerabdarea in finalizarea activitatii incepute.
Buclele semirotunde indica dorinta de evitare a agresivitatii si confruntarilor directe.
Buclele pline, rotunde, apasate sunt intalnite la persoane energice, senzuale, cu potential de a face bani.
Alternarea buclelor exprima instabilitatea emotionala si/sau sentimentala.
Zona mijlocie (literele a,c,e,I,m,n,o,r,s,u,v,w) reflecta rutina cotidiana, comportamentul in societate,
preferintele si lucrurile dezagreabile, motivatiile sociale si profesionale, ego-ul si sinele.
Bolta (zona de mijloc a scrierii este rotunjita in sus) este specifica persoanelor loiale, protectoare,
independente, demne de incredere, metodice; uneori secretoase, incapatanate, ipocrite. Cea mai importanta
caracteristica a lor este solidaritatea fata de grup.
Ghirlanda (bolta inversata) intalnita la persoane active, carora le place sa fie de ajutor .
Stilul unghiular (stil analitic, cu linii ascutite) oameni care stiu sa-si exploateze si valorifice talentele si
abilitatile la locul de munca si in afaceri.
Firul de ghem persoane vioaie, usor adaptabile dar evazive si lipsite de rabdare; nu obisnuiesc sa initieze
actiuni dar participa cu placere ; prefera mai intai sa observe si apoi sa ia decizii ; eficiente in activitati ce
implica colectarea si sortarea informatiilor.
Stilul ondulat este un amalgam al celorlaltor stiluri de scris si se intalneste la oameni capabili si maturi din
punct de vedere mental, apti sa faca fata problemelor diverse.

FORMA LITERELOR
Literele mari caracterizeaza persoanele deschise, extrovertite, increzatoare, cu atentie distributiva.
Literele mici persoane ganditoare, care reflecta indelung, au preocupari intelectuale si nivel mare de
concentrare; se focalizeaza asupra detaliilor si dau rezultate maxime cand se ocupa de o sarcina pe rand.
Literele rotunjite indica o persoana lenesa, capricioasa, care uraste sa munceasca mult, dar stie sa respecte
regulile; iubitoare de pace; vorbeste mult dar face putin.
Literele tip (scris drept, simplu) persoane practice, muncitoare, meticuloase, rezervate.
Literele ascutite persoane pline de viata, de energie dar care nu suporta criticile; doresc sa conduca dar o
fac cu agresivitate; isi doresc rezultate imediate. Scrisul prea ascutit indica o persoana cu interes financiar ;
scrisul moderat ascutit o persoana afectuoasa, inteleapta, cu experienta de viata.
Literele egale oameni grijulii, care nu-si neglijeaza indatoririle; absorbiti de
detalii.
Literele inegale persoane indecise dar de incredere; aleg mereu calea cea mai usoara.
Literele care se maresc comportament restrictionat; persoane dornice de afirmare, care doresc sa
munceasca si sa obtina rezultate pe cai cinstite.
Literele care se micsoreaza oameni cu tact, prietenosi, onesti in afaceri; stiu sa se foloseasca de relatiile
pe care le au.
Scrisul mic, delicat, elegant persoane fara abilitati de comunicare (cu exceptia catorva apropiati); se
integreaza greu in viata sociala; au abilitati intelectuale, simt ascutit al observatiei ; meticuloase, metodice.
Scrisul foarte mic (sub 2mm) personalitate artistica ; oameni care intra in detalii in orice fac, se
specializeaza intr-un singur domeniu, au un singur scop in viata si nu irosesc timp si energie cu alte
activitati.
Scrisul mediu oameni metodici, echilibrati, cu minte sanatoasa ; stiu sa se descurce in afaceri; pot avea
10

deficiente educationale.
Scrisul mare (peste 3mm) persoane afectuoase, cu minte activa ; demne de incredere, cu influenta asupra
celor din jur ; vorbarete; acorda multa atentie sarcinilor pe care le au de indeplinit.
Scrisul foarte mare persoane impunatoare, care se simt importante; nu suporta criticile.
Scrisul constant, cu litere de aceeasi marime minte metodica.
Scrisul cursiv (cand literele fiecarui cuvant sunt legate intre ele) caractere ferme, care stiu sa iasa in
evidenta, sceptice, perfectioniste, cu atitudine pozitiva.
Scrisul spart (cateva litere deconectate) arata abilitatea de a judeca caracterul uman; persoane inteligente,
cu gandire uniforma si mici sclipiri de inspiratie; intuitive, cu talent artistic.
Scrisul intrerupt (toate literele deconectate) oameni creativi, care traiesc in propriile iluzii; iubitori de
arta si natura.
Scrisul mic si inghesuit oameni foarte expresivi, precauti in privinta banilor, suspiciosi.
Scrisul spatiat intre cuvinte (cand literele sunt foarte departate) persoane extravagante,
exhibitioniste,foarte active din punct de vedere social, dependente de viata buna, risipitoare.
Scrisul apasat angajare, daruire, devotament; seriozitate.
Scrisul foarte apasat persoana inhibata, tensionata, iritata; poate avea izbucniri temperamentale cand este
criticata; obisnuieste mai intai sa actioneze apoi sa-si puna intrebari; des intalnit la criminalii cu sange rece.
Scrisul putin apasat sensibilitate fata de cei din jur, empatie; specific femeilor.
Scrisul variabil, cand apasat, cand usor apasat caracterizeaza persoanele cu vitalitate scazuta.

SPATIUL DINTRE LITERE

Reflecta nevoia de socializare, folosirea intuitiei in relatiile sociale.
Literele unite sunt intalnite la persoane cu gandire logica, sistematica.
Cand cea mai mare parte a literelor nu este conectata nevoia de a fi remarcat, de a se simti important, de a
se exterioriza fara constrangeri de orice natura; evitarea integrarii in grupuri/colectivitati.
Spatierea normala persoane care nu se grabesc, informale, clare in gandire si comportament, echilibrate,
corecte in afaceri.
Spatierea mare persoane metodice, grijulii, inteligente, cu caracter puternic.
Spatierea mica persoane dinamice, dornice de socializare.
Descresterea marimii literelor indica indemanare.
Cresterea marimii literelor indica sinceritate.

SPATIUL DINTRE RANDURI

Spatiul mare caracterizeaza persoanele cu dorinta de a sta deoparte, de a privi lucrurile in perspectiva;
tendinta de a avea o viata ordonata, sistematica.
Spatiul mic este specific oamenilor care se implica profund in ceea ce fac, se integreaza usor in
grupuri/colectivitati; stiu sa-si pastreze calmul in situatii tensionate.

MARGINILE PAGINII
Tendinta de a nu lasa niciun spatiu lateral indica dorinta de apropiere fata de oamenii din jur fara a face vreo
discriminare.
Marginea din stanga reflecta radacinile, inceputurile, familia.
Un spatiu mare caracterizeaza persoanele timide sau foarte orgolioase;
O margine larga arata dorinta de progres; specifica oamenilor care tind sa se arunce cu capul inainte;
Marginea ingusta exprima prudenta, teama de implicare in activitati noi fara o pregatire prealabila.
Marginea din dreapta reflecta modul in care percepem oamenii din jur si viitorul. Un spatiu mare exprima
teama de necunoscut.
11

Marginea superioara telurile si ambitiile.

Marginea inferioara energia, instinctul, simtul practic.

UNGHIUL / PANTA SCRISULUI

Orice panta sub 55 grade este considerata patologica.
Panta intre 60-70 grade persoane sensibile, emotive, cu multa imaginatie; devin agresive la cea mai mica
provocare; se entuziasmeaza usor.
Panta intre 70-80 grade reflecta generozitatea.
Panta intre 80-90 grade exprima natura cordiala, atitudinea prietenoasa.
Panta peste 90 grade caracterizeaza oamenii analitici, egoisti, inexpresivi dar sinceri si de incredere.
Panta de 100 grade intalnita la oameni cu caracter supus, controlabili, nu fac fata stresului.
Panta de 120 grade specifica persoanelor reci, increzute, fara respect fata de cei din jur.

, ,
.
.
,
.
1630
.

// //.
Ccea ,
1872 . , ,

. ,
.
. 20-
- ..-,
.
, .
.
-, ,
. , ,
, , .
12


,
,
.
, .
,
, .
, , :

.
, ,
, .
,
- , ,
, .
.
:
.

1.
; , .
(.1), , ,
.
, , ,
, . .
(.1)
.
.
(.1)
, .
, ,
, -,
, - .

.1

.1

.1

2.
(.2) ,
, , , , ,
, , .
.
(.2), ,
,
13

 ; , ,
- .
, - .
: (.2)
, , , , ,
, ; ,
, ,
. , ,
,

. 2

. 2

3.
, ,
.

, .
,
//
.
,
.
, ,
, ,
. (. 3).
/ , /
. ,
, (.
3).
, ,
(. 3).

.3

. 3

. 3

4. ( )
, ,
, , (.4).
(.4),
, .
, ,
, ,
(.4).
/ / , ,
14

, , (.4 ).
, .
.

.4

. 4

.4

. 4

5.
, , (.5), ,
, , (.5).
, , , ,
, , .

,
. (.5) .

.5

. 5

.5

6.
c (. 6), ,
.
, ,
.
,
,
(.6).
(.6) - ,
, ,
, .

.6

. 6

.6

7.

(. 7), , (.76).

15

.7

. 7

8.
, .
: ,
. , , (.8).
, (. 86).
.
, , , .
,
, (.8).
. ,
, , .

.8

. 8

.8

9.
, ("9), ,
.
, (. 96) , ,
, . , .

.9

. 9

10.
:
(.10)

(.10),
.
:
,
, , .

.10

.10
16

11.
, /
/, (.11). ,
, .
, ,
(.11).
, , .
, , .
, ,
, .
, , ,
, .
, ,
.
, , ,
, , ,
.
, , , , ,
, , , - .

.11

.11

12. , ,
, (. 12) ,
, .
(. 126) ,
, .
(.12)
. ,
, .
, .
(.12 ),
, , , .
, - , .

.12

.12

. 12

. 12

13.
, ,
, , .
17

 .
(.13)
, , .
(.136) ,
, (. 13)
/ /.
, ,
.

.13

. 13

.13

14.
, , (.14) ,
, .
- , ,
.
, (.146),
, , .

. 14

. 14

15.
,
(.15).
(.15).
,
, . : ,
.
, , ,
- , . : ,
.

. 15

. 15

16.

18

 .
.
(16)
, .
( 16)
, .

. 16

. 16

17.
, (.17),
.
.
, (.17)
.

. 17

. 17

18.

(.18). , ,
- , , , .
, ,
.
, :
, , .
.

. 18

19.
(.19),
, .
, . , ,
, , ,
, .
, , (. 19),
, , ,
.
, , ,
.
19

. 19

. 19

20.
(. 20),
:
/ /;
;
.

. 20

21.
/ /
, , /
, / .
, ,
, (.21).
, , .
, .
, ,
(.21). ,
. .

. 21

. 21

22.
- , ,
. . ,
,
- , (.22).

.
20