Escolar Documentos
Profissional Documentos
Cultura Documentos
COMITETUL REDAC}IONAL: ION ILIESCU, ADRIAN N~STASE, THEODOR STOLOJAN, RODICA ST~NOIU, ANTONIE IORGOVAN, EMIL BOC, VALERIU
STOICA, TEOCTIST, CORNELIU VADIM TUDOR, MUGUR IS~RESCU, VIOREL HREBENCIUC, SERGIU NICOLAESCU,
OCTAVIAN {TIREANU, GHEORGHE COPOS, ADRIAN SEVERIN, IOAN SOLCAN, TRI}~ F~NI}~, ANDREI MARGA
FERICIREA DE A STUDIA
|N UNIUNEA SOVIETIC~
Nespus de mare este sprijinul chestiuni teoretice pe care le ridic` fic` creatoare din institutele sovieti-
fr`]esc multilateral pe care Uni- aceste construc]ii de o amploare ce s\nt antrena]i nu numai cadrele
unea Sovietic` \l acord` ]`rii noas- f`r` precedent. Profesorul Zolota- didactice, ci [i studen]ii. |n fiecare
tre. Unul din aspectele importante riov, decanul Facult`]ii Hidroener- institut func]ioneaz` asocia]ii [tiin-
ale acestui ajutor \l constituie fap- getice a Institutului Energetic de la ]ifice cu cercuri pe l\ng` catedrele
tul c` un mare num`r de fii ai oa- Moscova, conduce cercet`rile din de diverse specialit`]i. |n aceste
menilor muncii din R.P.R au posi- institut \n leg`tur` cu transmiterea cercuri studen]ii prezint` [i dezbat
bilitatea s` studieze \n institutele [i curentului de \nalt` tensiune la lucr`ri proprii. Un num`r mare [i
universit`]ile din Uniunea Sovietic` mari distan]e pe linia Kulba- dintre studen]ii din R.P.R. lucreaz`
pentru a se forma ca ingineri, me- [ev–Moscova. \n asemenea cercuri, unii dintre ei
dici, profesori, oameni de [tiin]`. |n Uniunea Sovietic` se desf`- reu[ind s` ob]in` rezultate frumoa-
Pentru orice student romån este [oar` o lupt` uria[` pentru dez- se. Astfel s\nt studen]ii Gh. Vl`du],
o cinste [i o fericire s` studieze \n voltarea biologiei [i [tiin]elor de la Institutul Tehnologic din Le-
Uniunea Sovietic`, \n ]ara [tiin]ei, agricole. Studen]ii no[tri au feri- ningrad, Gh. Haup, de la Facultatea
tehnicii [i culturii celei mai avan- cirea de a fi martori la elaborarea de Istorie a Universit`]ii din Lenin-
sate din lume. [i aplicarea \n practic` a noilor grad, Mircea Constantinescu, de la
Studen]ii [i aspiran]ii romåni teorii revolu]ionare \n aceste Institutul de Chimie Jvanovo [i al]ii
care studiaz` \n Uniunea Sovietic` [tiin]e, teorii care dau lovituri de care au fost premia]i pentru lucr`-
s\nt repartiza]i la cele mai mari [i moarte idealismului, weissmann- rile prezentate \n cercurile [tiin]i-
mai importante institute de \nv`- morganismului [i ilustreaz` tri- fice. Avem deasemeni printre noi
]`m\nt superior; ei vin astfel \n con- umful concep]iei materialiste \n aspiran]i cu o activitate [tiin]ific`
tact direct cu oameni de [tiin]` [i [tiin]`. rodnic` [i apreciat` \n institutele
profesori renumi]i. Studen]ii din ]ara noastr` \nva]` unde lucreaz`. Astfel s\nt Paul Dr`-
Institutele sovietice de \nv`]`- la Academia „Timislazev“, unde lu- ghicescu de la Institutul Electro-
m\nt superior s\nt adev`rate focare creaz` [i pred` marele savant so- tehnic „Ulianov“ din Leningrad,
de crea]ie [tiin]ific`. |n aceste in- vietic, academicianul T.D. Lascuko, Alexandra Nisim de la Institutul
stitute se desf`[oar`, \n afara la Institutele Agronomice din „Kulb\[ev“ din Moscova [i al]ii.
obi[nuitei munci pedagogice de Odesa, Harkov; la Institutul de Muncind [i \nv`]\nd al`turi de
cre[tere a noilor speciali[ti, o ne- Medicin` din Leningrad, unde vin harnicii studen]i sovietici \ntr-o
\ntrerupt` [i extrem de bogat` \n contact direct cu lucr`rile acade- asemenea atmosfer` de activi-
munc` [tiin]ific` creatoare, legat` micianului Bakov, care continu` [i tate [tiin]ific` creatoare, legat`
de problemele concrete cele mai [i dezvolt` marea oper` [tiin]ific` a str\ns de problemele practicii,
noi ale uria[ei opere de construire lui P. Pavlov; la Institutul de Chimie studen]ii no[tri au prilejul s`
a comunismului. |n felul acesta, \n „Mendeleev” din Moscova, vestit devin` \nc` de pe b`ncile fac-
institute se reflect` puternic toate prin laboratoarele sale perfec]ionate ult`]ii speciali[ti bine preg`ti]i,
fr`m\nt`rile lumii [tiin]ifice sovie- \n care se fac cercet`ri de mare im- capabili s` participe cu pricepere,
tice, \ntregul proces de dezvoltare a portan]`; la Universitatea din Le- c\nd se vor \ntoarce \n patrie, la
[tiin]ei [i tehnicii sovietice. ningrad, unde pred` fizicianul rezolvarea numeroaselor prob-
O preocupare central` \n toate Iliu[in, laureat al Premiului Stalin, leme noi pe care le ridic` con-
institutele tehnice o constituie rector al Universit`]ii [i deputat \n struirea socialismului \n ]ara
problemele legate de marile con- Sovietul Suprem. noastr`. Metodele sovietice de
struc]ii ale comunismului [i p`cii Pentru mii [i mii de studen]i, munc`, pe care au ocazia s` le
de pe Volga, Don, Nipru, din printre care [i cei din ]ara noastr`, cunoasc` nemijlocit, constituie pen-
Crimeia [i Turkmenia. |n labora- se preg`te[te s`-[i deschid` por]ile tru ei o arm` puternic` pentru \n-
toarele institutelor se fac cercet`ri uria[a cl`dire a Universit`]ii „Lomo- vingerea oric`ror greut`]i.
[i experien]e legate de aceste pro- nosov“, una din cele mai moderne
bleme: profesori [i colective ale [i impun`toare monumente arhi- ION ILIESCU
cadrelor de diverse specialit`]i lu- tectonice ale Capitalei U.R.S.S.
creaz` la rezolvarea nenum`ratelor |n clocotitoarea activitate [tiin]i- (continuare \n pagina 5)
Promov\nd o concep]ie nou`, asigura colaborarea [i dezvol- superioare, cum s\nt respectul
dinamic`, profund revolu]ionar` tarea rela]iilor dintre toate po- dreptului na]iunilor, al popoa-
[i de larg` deschidere \n leg`tur` poarele“. relor, al oamenilor de a fi st`p\ni
cu modul de organizare [i sta- |n g\ndirea creatoare, [tiin- pe destinele lor, de a-[i organiza
tornicire a rela]iilor dintre na]iuni ]ific`, profund original` a se- via]a corespunz`tor propriilor
\n epoca contemporan`, Romånia cretarului general al partidului, n`zuin]e. Un asemenea concept
socialist`, pre[edintele s`u, promovarea valorilor dreptului de drept interna]ional va putea
tovar`[ul Nicolae Ceau[escu, [i echit`]ii ocup` un loc dintre deschide calea unei conlucr`ri
acord` o \nsemn`tate esen]ial` cele mai importante. Am g`sit fructuoase \ntre toate popoarele,
garant`rii valorilor fundamentale \n o-perele tovar`[ului Nicolae \n toate domeniile de activitate.
ale dreptului interna]ional. Ceau[escu o str`lucit` funda- Se poate spune c` de-abia odat`
Magistralul raport prezentat mentare [i argumentare, \n cu cucerirea deplin` a indepen-
Congresului al XII-lea de tova- m`sur` s` afirme cu putere o den]ei de c`tre toate popoarele,
r`[ul Nicolae Ceau[escu, secre- contribu]ie proprie, de excep- cu f`urirea unei lumi mai drepte
tarul general al partidului, exem- ]ional` importan]`, a g\ndirii [i mai bune, c\nd oamenii vor de-
plu str`lucit de abordare romåne[ti la \n]elegerea, dez- veni cu adev`rat liberi, vor putea
creatoare a realit`]ilor vie]ii in- voltarea [i aprofundarea sen- s`-[i f`ureasc` via]a \n deplin`
terna]ionale contemporane, su- sului profund umanist al mari- cuno[tin]` de cauz`. Aceasta va
blinia cerin]a ca „s` fie respectate lor valori ce reprezint` de fapt fi o er` nou`, superioar`, o
normele de drept interna]ional adev`rate jaloane ale evolu]iei adev`rat` justi]ie social`.“ (Nico-
unanim recunoscute“ (Raport la civiliza]iei contemporane. lae Ceau[escu, Romånia pe dru-
cel de al XII-lea congres al Par- Cu deosebit` pregnan]` apare mul construirii societ`]ii socialiste
tidului Comunist Romån, Editu- ideea respectului valorilor morale multilateral dezvoltate, vol. 11,
ra Politic`, Bucure[ti, 1979, \n g\ndirea pre[edintelui Nicolae Editura Politic`, Bucure[ti, 1975,
p.105), apreciind c` \n actualul Ceau[escu. A[a cum ar`ta [eful p. 739)
moment istoric se impune cu statului romån, „f`urirea unei („Valorile dreptului inter-
necesitate ca „\n spiritul r`spun- noi ordini economice presupune na]ional \n contextul codific`rii [i
derii fa]` de fiecare popor, fa]` de [i o nou` ordine politic`, noi dezvolt`rii sale progresiste“, \n
pace [i civiliza]ie, fa]` de ome- norme de justi]ie interna]ional`, Revista romån` de drept, nr.
nire, s` se fac` totul pentru a se care s` statorniceasc` principii 2/1980, pp. 21-45)
DREPTURILE OMULUI,
STR~LUCITA CONTRIBU}IE A TOVAR~{ULUI UN CONCEPT RETROGRAD
Se pune apoi problema „filo- parativ al libert`]ii“. Aceast` cer-
ceput` dec\t \n cadrul social al sociale, impuneau o nou` legis- Aceast` idee corespunde tezei
A TOVAR~{ULUI colectivit`]ii. A[a fiind, se poate
afirma c` dob\ndirea libert`]ii de
la]ie penal`, adecvat` exigen]elor
noii etape de dezvoltare a societ`-
pragmatice a Partidului Comunist
Romån despre diminuarea laturilor
c`tre o clas` social` constituie o ]ii. Constitu]ia Republicii Socialis- represive ale statului, pe m`sura
NICOLAE CEAU{ESCU premis` a libert`]ii membrilor s`i.
|n acest sens, Programul Partidu-
te Romånia din 21 august 1965 a
creat cadrul adecvat pentru o regle-
dezvolt`rii societ`]ii socialiste, prin
trecerea unor func]ii ale acestuia,
INTERVIU CU PRE{EDINTELE CONSILIULUI UASC DIN lui Comunist Romån de f`urire a mentare juridic` de tip superior. [i \ndeosebi a func]iei represive, pe
societ`]ii socialiste multilateral dez- La baza \ntregii reglement`ri seama maselor populare. „Avem \n
UNIVERSITATE, TOVAR~{UL ASISTENT UNIV. ANTONIE IORGOVAN voltate [i \naintare a Romåniei spre stau principiile fundamentale ale vedere – arat` pre[edintele Nicolae
– La ultima Conferin]` a UASC din Universitate, toamna trecut`, a]i fost comunism arat` c` „libertatea in- democratismului social [i ale lega- Ceau[escu – ca \n \nchisori s` nu
reales \n func]ia de pre[edinte al Consiliului UASC. Care crede]i c` au fost dividual` se poate realiza numai \n lit`]ii socialiste. mai fie trimi[i dec\t cei vinova]i de
cauzele ce au determinat acest fapt? cadrul libert`]ii colective, generale, fapte deosebit de grave.“
c` orice \ncercare de a opune li- Trecerea la edificarea societ`]ii
– |ntrebarea aste dificil` pentru mine. Ea ar fi trebuit pus` Conferin]ei bertatea personal` celei generale socialiste multilateral dezvoltate a Din ini]iativa [i la propunerea
care m-a ales. Dac` este s` ne raport`m numai dup` logica formal`, de este gre[it`, d`un`toare.“ determinat muta]ii importante \n tovar`[ului Nicolae Ceau[escu
vreme ce am fost pre[edintele Consiliului p\n` \n acel moment [i teore- Superioritatea unui sistem so- societatea romåneasc`. s-au adoptat, \n luna octombrie
tic puteam s` mai fiu ales, iar dac` acest lucru s-a realizat \nseamn` c` cial \n raport cu altul rezid` toc- Cre[terea [i modernizarea for- 1987 [i ianuarie 1988, acte de
activitatea pe care am desf`[urat-o p\n` atunci a fost pozitiv`. |n orice mai \n modul eficient \n care ]elor de produc]ie, perfec]ionarea clemen]` caracterizate printr-un
caz, eu am \n]eles realegerea ca fiind \nainte de toate \ncredin]area unei reu[e[te s` integreze individul \n rela]iilor sociale, ridicarea gradului umanism f`r` precedent, reflec-
sarcini dificile \n a c`rei rezolvare p\n` \n acel moment m-am format \n cadrul social, s`-i asigure posi- de con[tiin]` a maselor, \mbu- tat \n con]inutul reglement`rii
suficient` m`sur`. Am \n]eles c` prin realegere, de la mine [i implicit de bilitatea ca, valoriz\ndu-se pe n`t`]irea calit`]ii vie]ii au con- juridice prin amnistierea unei
la Consiliu se a[teptau rezultate mai bune [i c` nu ni se \ng`duie s` nu sine, s` \nf`ptuiasc`, totodat`, tribuit la \ngustarea sensibil` a sfere largi de infrac]iuni [i prin
le ob]inem. Acest fapt m-a determinat s`-mi exprim convingerea, anga- comandamentele sociale majore, bazei sociale care genereaz` comi- gra]ierea unor pedepse, c\t [i \n
jamentul \n numele CUASC fa]` de secretarul Comitetului de partid din realiz\nd astfel concordan]a din- terea infrac]iunilor. modalit`]ile concrete de apli-
Universitate, ca \n ac]iunile noastre viitoare s` ne situ`m \n fruntea tre „valorile de comand`“ indi- Dezvoltarea democra]iei socia- care, asigur\ndu-se locuri de
mi[c`rii studen]e[ti din ]ara noastr`. viduale [i cele sociale. Este toc- liste, sporirea responsabilit`]ii so- munc` corespunz`tor cu preg`-
mai \n ceea ce const` esen]a ciale [i individuale fa]` de cuceri- tirea profesional` tuturor per-
– Care s\nt resoartele care merit` a fi eviden]iate [i cine sau ce le-a asigu- superiorit`]ii sistemului socialist rile socialismului au dus la soanelor puse \n libertate.
rat succesele? asupra sistemelor sociale ante- formarea unei concep]ii superioare (Introducere \n criminologie,
rioare. despre dreptate, adev`r [i justi]ie. Editura Academiei Republicii
– Dintre resoartele propriu-zise se impune a fi remarcat, pe ansamblul A[a cum arat` pre[edintele Socialiste Romånia)
Universit`]ii, cel organizatoric, iar \n cadrul acestuia comisia de munc` Victoria deplin` a socialismului Nicolae Ceau[escu, „Principala
patriotic`. Indic imediat dup` [i nu \nainte comisia cultural`, de[i activi- \n Romånia, marcat` cu prec`dere noastr` preocupare trebuie s` fie RODICA ST~NOIU
tatea cultural` \n anul anterior a fost de-a dreptul excep]ional`, pentru
c` la aceasta au contribuit din plin organele de \nv`]`m\nt, organele de
partid, organele sindicale, cadrele didactice [i angaja]ii Universit`]ii [i fa-
cult`]ilor \n general. Cine [i ce le-a asigurat succesul, am spus-o [i repet:
seriozitatea, spiritul de r`spundere, pasiunea, calitatea de activist a celor
ce lucreaz` \n aceste sectoare [i comisii [i, este locul aici a aminti, \n
primul r\nd pe cei care le conduc la nivelul CUASC, Matei Ani – organi-
zatoricul, Ceau[escu Petre – munca politic`, Severin Adrian – culturalul.
Desigur lista celor mai buni activi[ti este mult mai lung`, motiv pentru
care cred nimerit` constituirea unei rubrici permanente \n paginile revistei
noastre \n care ace[tia s` fie adu[i la cuno[tin]a tuturor studen]ilor din
Universitate.
EMIL BOC,
student
DETERMINA}IILE
SPIRITULUI
REVOLU}IONAR
timp c\t ignor`m natura material`
a realit`]ii, caracterul ontologic al
problemelor pe care le vizeaz` re-
volu]ia. Aceast` ignoran]` \n pri-
vin]a naturii autentice a proble-
melor face ca elanul cel mai sincer
[i \nc`rcat de profunde inten]ii s`
se cheltuie f`r` efecte [i \n cele din
urm` istovit de escaladarea unui
plan funciarmente ideal, s` e[ueze
{ahist \ncercat \n lupte revolu]ionare, tovar`[ul Nicolae Ceau[escu \i arat` genialului s`u fiu,
\n apele tulburi ale pesimismului. Nicu Ceau[escu, o serie de mut`ri de viitor.
Numai propozi]ia ontologic` a ma-
terialit`]ii obiectului [i teoria re-
flect`rii [i a cunoa[terii pot funda-
menta o atitudine consecvent
revolu]ionar`, capabil` s` duc` la
FERICIREA DE A STUDIA |N UNIUNEA SOVIETIC~
rezultate efective. Continuare din pagina 1 \nceput, c\nd \nc` nu cuno[team bine limba rus`.
(Forumul spiritului revolu]ionar Noi, studen]ii [i aspiran]ii din R.P.R care studiem |mpreun` cu noi mai \nva]` \n U.R.S.S. [i stu-
al studen]imii. Lucr`rile celei de-a \n Uniunea Sovietic`, ne str`duim s` ]inem pas cu den]i din alte ]`ri prietene, studen]i chinezi, mon-
IX-a Conferin]e a UASCR) colegii no[tri, studen]ii [i aspiran]ii sovietici, [i s` goli, coreeni, studen]i spanioli emigran]i etc. Cu
folosim din neprecupe]itul sprijin pe care ni-l ofer` to]ii sim]im prietenia, \ndrumarea [i ajutorul
Filosofia noastr` este filosofia Doresc s` informez Conferin]a [coala [i oamenii sovietici. Av\nd cele mai bune condi]ii tovar`[ilor no[tri sovietici, ne bucur`m \mpreun`
praxisului revolu]ionar: a revolu- c` studen]ii centrului nostru uni- de munc` [i \nv`]`tur`, primind ajutorul tov`r`[esc, in- de succesele construc]iei noastre pa[nice [i sim]im
]ionat punerea [i solu]ionarea versitar – români, maghiari, ger- terna]ionalist al studen]ilor sovietici, mul]i dintre noi aceea[i revolt` contra canibalilor americani care
problemelor omului [i s-a consti- mani [i alte na]ionalit`]i – sub reu[esc s` ob]in` rezultate foarte bune. Avem printre s`v\r[esc bestialit`]i de nedescris \mpotriva eroicu-
tuit ca filosofie a angaj`rii revolu- \ndrumarea organiza]iilor de par- noi tovar`[i care constituie un exemplu viu pentru lui popor coreean [i care preg`tesc un nou r`zboi
]ionare. Partidul Comunist Român tid, ac]ion\nd \n lumina indi- \ntregul nostru colectiv, ca Ciuc` Ion de la Institutul mondial.
a definit \n documentele sale re- ca]iilor pre]ioase date de de Medicin` din Leningrad, Nelu Weisman de la Insti- De la oamenii sovietici avem de \nv`]at ce \nseamn`
cente, \n modul cel mai clar, c` „am tovar`[ul Nicolae Ceau[escu cu tutul Energetic „Molotov“, care au obsolvit anul aces- adev`ratul patriotism. Ei ne \nva]` cum s` ne iubim pa-
intrat \ntr-o nou` etap` a dez- ocazia deschiderii actualului an ta cu calificativul excep]ional, fiind tot timpul, de c\nd tria [i poporul, s` punem toat` munca noastr` \n sluj-
volt`rii socialiste a României – \n universitar s-au implicat cu studiaz` \n Uniunea Sovietic`, studen]i frunta[i. ba poporului, \n slujba p`cii. |mi amintesc de cuvintele
etapa c\nd afirmarea principiilor deplin` hot`r\re [i responsabili- Via]a noastr` \n Uniunea Sovietic` nu se reduce pe care ni le-a spus unul din laurea]ii Premiului Sta-
noi \n practic` condi]ioneaz` tate \n perfec]ionarea \ntregului numai la contactul cu institutele [i problemele lin pe 1950, \n domeniul fizicii electronice: „Este foarte
\ntreaga dezvoltare socialist` a ]`rii proces instructiv-educativ, \n \nv`]`turii. Mai avem foarte multe de \nv`]at [i din fap- important s` \nv`]a]i bine, \ns` aceasta nu este totul;
noastre, viitorul comunist al pa- conceperea [i desf`[urarea pro- tul c` ne afl`m \ntr-o asemenea ]ar` ca Uniunea Sovi- lucrul cel mai de seam` este s` [ti]i pentru cine
triei“. Iat` coordonatele majore ale priei lor activit`]i de educa]ie co- etic`, \n mijlocul unor asemenea oameni ca oamenii so- \nv`]a]i. Nu trebuie s` uita]i nici o clip` c` voi \nv`]a]i
activit`]ii noastre politice [i ideo- munist`. M`surile ini]iate de con- vietici, \n mijlocul bogatei vie]i culturale care se pentru poporul vostru, c` \nv`]`tura voastr` trebuie
logice din societatea noastr`, a ducerea de partid \n scopul unei desf`[oar` \n ora[ele \n care tr`im, at\t \n institute c\t pus` \n slujba poporului vostru.“
c`ror corect` \n]elegere, traducere hot`r\te \mbun`t`]iri a muncii [i \n afar` de ele. Lu`m parte la \nt\lniri cu scriitorii, Partidul Muncitoresc Romån [i guvernul ne-au
\n metoda de g\ndire [i ac]iune a politico-ideologice constituie cadrul cu arti[tii, vizion`m spectacole la Teatrul Mare, la f`cut cinstea de a ne trimite la studii \n Uniunea So-
fiec`ruia reprezint` o necesitate real [i ofer` jaloanele de inestima- Opera din Leningrad sau din Kiev, particip`m la vietic`. Datoria noastr` este s` r`spundem \ncrederii
pentru asigurarea mersului bil` \nsemn`tate pentru activitatea discu]iile organizate de institute \n leg`tur` cu diferite ce ni se arat` [i m`re]elor sarcini care ne a[teapt`,
\nainte. noastr`, contur\nd totodat` obliga- opere literare etc. Avem de \nv`]at nespus de mult folosind prezen]a noastr` \n Uniunea Sovietic` pentru
S` amintim c` filosofia com- ]ii politice [i etice substan]ial din felul de a tr`i [i a g\ndi al omului sovietic, al a ne preg`ti bine ca speciali[ti de tip nou, ca intelec-
plet` a revolu]iei, care este sporite pentru fiecare membru al acestui om de o mare \n`l]ime moral`, cult, modest, tuali care s` slujeasc` poporul muncitor cu credin]` [i
marxismul, constituie expresia organiza]iei studen]e[ti revolu- gata oric\nd s`-]i spun` deschis ce g\nde[te [i s` te devotament.
teoretic` [i r`spunsul deplin ]ionare. ajute. Noi \nv`]`m la acelea[i grupe cu studen]ii so- Pentru \ndeplinirea acestei sarcini nobile lupt` colec-
matur la antagonismele funda- (Via]a Studen]easc`, nr. 14, 5 vietici, locuim \n acelea[i camere cu ei, \mpreun` cu ei tivul de studen]i [i aspiran]i care studiaz` \n U.R.S.S.
mentale ale societ`]ii burgheze. aprilie 1972, p. 11) mergem la teatru, la cinema sau pe terenurile de sport,
... leg`m cu ei prietenii trainice [i pre]ioase. Putem spune ION ILIESCU
Trebuie ad`ugat c` vom r`m\ne ANDREI MARGA c` f`r` ajutorul fr`]esc al oamenilor sovietici nu am fi student anul III, Institutul Energetic „Molotov“ – Moscova
\n planul abstract speculativ at\ta putut \nvinge greut`]ile ivite \n cale, mai ales la (Sc\nteia, 28 august 1951, pagina 2)
PA G I N A 6 SC|NTEIA, mar]i, 16 noiembrie 2004
SERGIU
NICOLAESCU
IMPORTANTA EXPUNERE A
MULTIUBITULUI CONDUC~TOR
S~ INTEGR~M RAPID |NV~}~M|NTUL
TRASEAZ~ SARCINI DE MARE
CU PRODUC}IA {I CERCETAREA R~SPUNDERE TUTUROR
A[ dori s` m` refer mai \nt\i
la rezultatele muncii de |mi este pl`cut s` remarc c`, \n
educa]ie comunist` prin munca noastr` de formare, \n spiritul
munc` [i pentru munc` eticii [i echit`]ii comuniste, noi avem
desf`[urat` de organiza]ia adeseori al`turi [i asocia]iile studen]e[ti
noastr` \n lumina indica]iilor care acord` sprijin eforturilor noastre de
tovar`[ului Nicolae Ceau[escu, educare [tiin]ific` [i moral politic` a
a documentelor de partid. {i tinerilor.
noi, studen]ii romåni, maghiari |n ciuda bunelor rezultate ob]inute
[i de alte na]ionalit`]i de pe \n direc]ia preg`tirii elevilor trebuie s`
meleagurile Cri[ului, milit`m recunoa[tem c` [i din cauza unor defi-
prin forme [i mijloace specifice cien]e persistente \nc` \n munca orga-
pentru ca organiza]ia noastr`, niza]iei UTC din [coal`, dar [i datorit`
fiecare colectiv al s`u, s` unei defectuoase conjug`ri a eforturilor
devin` cadru prielnic de mani- noastre cu cele ale asocia]iilor stu-
festare plenar` [i creatoare a den]e[ti, roadele s\nt \nc` departe de
virtu]ilor comuniste, pentru dorin]e [i posibilit`]i. |n aceast` direc]ie
ca fiecare sec]ie s` ofere un e- noi vrem s` punem \n practic`, c\t mai
xemplu de \mbinare armo- repede cu putin]`, indica]iile formulate recent de secretariatul CC al UTC
nioas` a preg`tirii profesionale \n leg`tur` cu \nt`rirea colabor`rii dintre [colile medii [i asocia]iile stu-
cu o temeinic` preg`tire politi- den]e[ti \n vederea \mbun`t`]irii procesului instructiv educativ.
co-ideologic`, de legare str\ns` Ascult\nd cu aten]ie importanta expunere f`cut` la aceast` a IX-a
a acesteia cu practica, cu ticip`m c` \n acest an universi- plexului de terenuri pentru tenis Conferin]` a UASCR de c`tre secretarul general al partidului,
via]a. tar aceast` cifr` va fi considerabil de c\mp, toate \n valoare de peste tovar`[ul Nicolae Ceau[escu, am \n]eles \nc` o dat` ce sarcini de mare
O aten]ie permanent` am dep`[it`. La aceste succese 1 milion lei – au fost pe m`sura r`spundere stau \n fa]a tuturor factorilor angrena]i \n procesul de
acordat-o bunei integr`ri a \mbucur`toare ad`ug`m do- posibilit`]ilor [i a[tept`rilor \nv`]`m\nt, fie ei asocia]ii studen]e[ti, organiza]ii UTC din [coli etc.
\nv`]`m\ntului cu cercetarea [i b\ndirea de c`tre Asocia]ia Stu- noastre. Dorim s` v` inform`m, |mi exprim convingerea c`, pe viitor, leg`turile dintre \nv`]`m\ntul
produc]ia. Rezultatele ob]inute den]ilor Comuni[ti or`deni a de asemenea, c` \n contextul ex- mediu [i \nv`]`m\ntul superior se vor ad\nci, a[a cum de altfel au
p\n` \n prezent s\nt edificatoare. locului 3 \n \ntrecerea na]ional` tinderii bazei tehnico-materiale la perspective s` o fac`, c` documentele pe care Conferin]a dumnea-
Dac` \n cea de-a X-a Conferin]` „Fiecare A.S.C. – colectiv de edu- sec]ia de subingineri, s\ntem an- voastr` le va adopta, \n spiritul indica]iilor Partidului Comunist
a U.A.S.C.R. raport`m cre[terea care prin munc` [i pentru gaja]i \n construirea [i amena- Român, vor \nsemna contribu]ii majore la progresul [colii române[ti
valorii muncii efectuate de un munc` a studen]ilor“, precum [i jarea unei sec]ii de micropro- [i prin ea la progresul societ`]ii noastre multilateral dezvoltate, a
student de la 186 lei, c\t era \n \ndeplinirea [i dep`[irea planu- duc]ie, ac]iune \n care s\ntem României socialiste.
1973, la aproape 4.000 lei (ve- lui de munc` patriotic`. beneficiarii unei \nsemnate in- (Via]a Studen]easc` nr. 13, 28 martie 1973, p. 17)
nitul provenind din activit`]ile de {i \n activit`]ile de auto- vesti]ii.
integrare), ca urmare a posi- dotare, cu o pondere deosebit` la (Via]a Studen]easc`, nr. 8-9, ADRIAN SEVERIN
bilit`]ilor de care dispunem, con- sec]ia educa]ie fizic` [i sport, 694-695, 28 februarie 1978?)
semn`m c` la ora bilan]ului efec- rezultatele ob]inute – respectiv secretarul comitetului UTC de la Liceul Mihai Viteazul
tuat \n institut \n \nt\mpinarea construirea prin for]e proprii a GHEORGHE COPOS din Bucure[ti
prezentei Conferin]e, cifra s-a unui modern poligon de tir, a Institutul de \nv`]`m\nt su-
ridicat la peste 11.000 lei. An- unei s`li de atletism [i a com- perior din Oradea)
T|N~RUL
REVOLU}IONAR –
DESCHIDERE SPRE
VIITORUL COMUNIST
De[i cu o vechime mai mic` în calitatea de Student, Adrian Severin –
anul II, are deja o bogat` activitate ob[teasc`. Ca elev al Liceului Mihai
Viteazul din Bucure[ti de]inea deja o bogat` activitate de conducere în
cadrul UTC. Ca membru al biroului UTC al sectorului 3, a participat la
lucr`rile celei de-a IX-a Conferin]e a UASCR, atunci purtînd mesajul
elevilor. Anul trecut, vicepre[edinte al CUASCR, este reales anul acesta în
aceea[i func]ie, iar în Conferin]a pe Centru universitar prime[te o nou` in-
vestitur` – cea de membru al Biroului CUASCR din Centrul Universitar Bucu-
re[ti. Mul]i îl cunoa[tem pe Adrian din timpul vacan]ei de var`, cînd a f`cut
parte din comandamentul taberei Costine[ti ca [i comandant al taberei de
instruire de la Izvorul Mure[ului. Avem deci deplina încredere c` ale[ii no[tri
în marele forum studen]esc ne vor reprezenta în deplin consens cu aspira]iile
noastre, cu tinere]ea naostr`, cu puterea noastr` de sacrificiu.
Tovar`[a Elena Ceau[escu [i tovar`[ul Nicolae Ceau[escu, p`rin]ii dragi ai na]iunii, „Dup` experien]a primei edi]ii a Festivalului Na]ional «Cîntarea
al`turi de unul din copiii lor României» [i cu atît mai mult dup` cea de-a doua edi]ie, exist` motive de
satisfac]ie pentru activi[tii din comisia cultural` a Universit`]ii din
Bucure[ti. Experien]a unor festivaluri ale artei studen]e[ti a existat [i în
al]i ani, dar Festivalul Na]ional «Cîntarea României» a ridicat probleme
Cunoa[terea istoriei poporului romån – temei al \nf`ptuirilor prezente noi [i o în]elegere nou` a con]inutului [i manifest`rilor artei studen]e[ti.
M` gîndesc în primul rînd la brig`zile artistice [i la dansul tematic.
{tiin]` fundamental` prin bog`]ia izvoarelor [i temelie logic` [i legic` a unei anume evolu]ii, re- (Via]a Studen]easc`, 1978)
metodelor ce le pune la \ndem\n` \n investigarea [i in- spect\nd principiile determinismului concep]iei mate-
terpretarea fenomenelor sociale, istoria, carte de c`p`t\i rialiste despre lume, via]` [i societate, se afl` s\mbu-
a unei na]ii, \[i afl` \ntr-o societate ca a noastr` rolul rele \nsu[i al \naint`rii, raportat nu doar la elanul ADRIAN SEVERIN
[i locul pe deplin meritate. Este, incontestabil, dob\nda afectiv firesc z`mislit de modelul \nainta[ilor, lupt`tori
de bine adus` \n planul cercet`rii teoretice de c`tre pentru afirmarea propriei fiin]e, pentru libertate social` {eful comisiei culturale a Consiliului UASC din Centrul Universitar
secretarul general al partidului, tovar`[ul NICOLAE [i na]ional`, pentru independen]`, unitate [i demni- Bucure[ti
CEAU{ESCU, \ntemeietor al unei concep]ii cu larg` de- tate, ci, \n primul r\nd, de dorin]a de a \n`l]a, prin
schidere spre \nsemn`tatea acestei [tiin]e. Repunerea munc`, aceast` str`veche ]ar` pe noi culmi de progres
\n drepturile fire[ti ale istoriei, ce \ncepe cu re- [i bun`stare ale civiliza]iei socialiste.
spectarea adev`rurilor ei, marcheaz`, \ncep\nd cu (Flac`ra Ia[ului, 28 octombrie 1989, Nr. 13.385, pg. 2)
Congresul al IX-lea al partidului, o veritabil` cotitur`.
|n cunoa[terea [i interpretarea trecutului istoric, LECTOR DR. IOAN SOLCAN
Din num`rul urm`tor: teoriile tovar`[ului Dan Voiculescu, revenirea t\n`rului [i entuaziastului
Adrian [i, \n premier` pe mapamond, elogiul marinarului frunta[!