Escolar Documentos
Profissional Documentos
Cultura Documentos
Comerţul electronic
între provocări şi responsabilităţi
Absolvent: Coordonator:
Cristian Nicolae Grama Prof. univ. dr. Dan Popescu
- Sibiu 2004 -
Cristian Nicolae Grama – Lucrare de diplomă – Comerţul electronic între provocări şi responsabilităţi
Cuvânt înainte
1
Cristian Nicolae Grama – Lucrare de diplomă – Comerţul electronic între provocări şi responsabilităţi
2
Cristian Nicolae Grama – Lucrare de diplomă – Comerţul electronic între provocări şi responsabilităţi
3
Cristian Nicolae Grama – Lucrare de diplomă – Comerţul electronic între provocări şi responsabilităţi
Cuprins
Pag.
4
Cristian Nicolae Grama – Lucrare de diplomă – Comerţul electronic între provocări şi responsabilităţi
Concluzii ...................................................................................................................86
Anexă ........................................................................................................................88
Anexa nr. 1 Magazine online româneşti...........................................................88
Anexa nr. 2 Legea nr. 365 din 7 iunie 2002 privind comerţul electronic ..........91
Anexa nr. 3 Legea nr. 455 din 18 iulie 2001 privind semnătura electronică.....97
Bibliografie..............................................................................................................104
5
Cristian Nicolae Grama – Lucrare de diplomă – Comerţul electronic între provocări şi responsabilităţi
CAPITOLUL 1
Internetul. Tehnologia viitorului
6
Cristian Nicolae Grama – Lucrare de diplomă – Comerţul electronic între provocări şi responsabilităţi
1.2. La începuturi...
7
Cristian Nicolae Grama – Lucrare de diplomă – Comerţul electronic între provocări şi responsabilităţi
1
MarcBachetta, Patrick Low – Electronic Commerce and the Role of the WTO – World Trade
Organization 1998
8
Cristian Nicolae Grama – Lucrare de diplomă – Comerţul electronic între provocări şi responsabilităţi
1
http://global-reach.biz/globstats/details.html - Global Internet Statistics
9
Cristian Nicolae Grama – Lucrare de diplomă – Comerţul electronic între provocări şi responsabilităţi
Statele Unite, dar Internetul este disponibil peste tot în lume. Iată câteva observaţii
interesante, totuşi, despre restricţionarea accesului la Internet, din motive de cele mai
multe ori legate de consideraţii politice, de consideraţii de securitate sau de
consideraţii legale, în anumite regiuni ale lumii:
∗ Utilizatorii şi furnizorii de servicii Internet din China trebuie să se
înregistreze la poliţie.
∗ În Arabia Saudită, accesul la Internet este limitat strict la spitale şi
universităţi.
∗ În Singapore, cei care publică pe Internet articole pe teme politice sau
religioase trebuie să primească autorizaţie oficială.
Interconectarea între calculatoare face posibilă realizarea multor aplicaţii şi
servicii de reţea. Cele mai importante sunt următoarele 1 :
o Transfer de fişiere la distanţă, pentru care este folosit protocolul FTP
(File Transfer Protocol)
o Conectarea în regim de terminal la distanţă (remote login) pentru
realizarea de sesiuni de lucru şi pentru utilizarea unor servicii speciale
o Poşta electronică
o Partajarea de fişiere în reţea
o Execuţie la distanţă (remote execution)
o Tipărire la distanţă (remote printing)
1
Ionela Iorgulescu, Internet – Poşta Electronică Standard, Editura Tehnică, Bucureşti, 1995
10
Cristian Nicolae Grama – Lucrare de diplomă – Comerţul electronic între provocări şi responsabilităţi
CAPITOLUL 2
Aspecte generale ale comerţului electronic
C omerţul Electronic reprezintă unul dintre cele mai importante aspecte ale
Internetului, permiţând oamenilor schimburi de bunuri şi servicii,
depăşind barierele de timp şi spaţiu - la orice oră din zi şi din noapte poţi să te
conectezi şi să cumperi aproape orice doreşti.
Recent, odată cu creşterea accesibilităţii la Internet, comerţul electronic a
captat interesul consumatorilor individuali şi al societăţilor comerciale de orice
mărime si preocupări. Mai mult decât atât, cu tehnologiile avansate disponibile acum,
se vorbeşte tot mai des de Economia Digitală (DE - Digital Economy).
Ideea de bază este că prin comerţul electronic putem realiza schimburi de idei,
de bunuri, de cunoştinţe pe lângă simpla vânzare/cumpărare de produse şi servicii.
Tehnologiile comerţului electronic pot fi utilizate pentru a conduce o afacere utilizând
pentru comunicare Internet, Intranet-uri sau alte reţele de calculatoare.
In ultimii ani Internetul a devenit din ce in ce mai utilizat pentru comerţul
electronic. Internetul are o acoperire globala şi este prin excelenta descentralizat. Are
o structura ierarhică cu nuclee de mare viteza (între 155 Mbps şi 2,5 Gbps) în jurul
cărora "cresc" reţele regionale şi individuale prin care se face accesul utilizatorilor
finali.
Comerţul electronic depinde puternic de o serie de infrastructuri de bază ale
economiei globale, inclusiv de infrastructura reţelelor de comunicaţii. Cele mai noi
realizări tehnologice legate de Internet (rata de transmisie, mijloacele sofisticate de
asigurare a protecţiei datelor, creşterea disponibilităţii si a accesibilităţii, interfaţa
multimedia evoluată etc.) fac Internetul tot mai atractiv pentru EC.
Strategiile pentru conceptul de valoare virtuală al comerţului electronic este
foarte important, întrucât oferă posibilitatea introducerii de informaţii digitale în
procesele uzuale care apar în derularea activităţilor de afaceri. Unul dintre
principalele obiective ale strategiilor comerţului electronic este de a identifica şi de a
încuraja utilizatorii de informaţii prin Internet, oferindu-le suportul necesar. Această
11
Cristian Nicolae Grama – Lucrare de diplomă – Comerţul electronic între provocări şi responsabilităţi
1
www.business-online.ro/VersiuneaRomana/Discutii4.html
2
www.marketingpower.com/live/mg-dictionary.php?SearchFor=e-commerce&Searched=1
12
Cristian Nicolae Grama – Lucrare de diplomă – Comerţul electronic între provocări şi responsabilităţi
a folosi aceste reţele în aria unui nou tip de comerţ, comerţul electronic în Internet
care să apeleze – pe lângă vechile servicii amintite şi altele noi. Este vorba de
exemplu, de posibilitatea de a se efectua cumpărături prin reţea, consultând
cataloage electronice „on” pe Web sau cataloage „off” pe CD-ROM şi plătind prin
intermediul cărţilor de credit sau a unor portmonee electronice.
De asemenea comerţul electronic implică transferul de documente – de la
contracte sau comenzi pro forma, până la imagini sau înregistrări vocale. În fine o
altă definiţie succintă şi larg acceptată a comerţului electronic şi a componentelor ce
constituie arhitectura acestuia este următoarea: Comerţul electronic (e-Commerce)
reprezintă acea manieră de a conduce activităţile de comerţ care foloseşte
echipamente electronice pentru a mări aria de acoperire (locul în care se pot afla
potenţialii clienţi) şi viteza cu care este livrată informaţia. 1
1
www.csis.org/gov/rc/cyber.html
13
Cristian Nicolae Grama – Lucrare de diplomă – Comerţul electronic între provocări şi responsabilităţi
14
Cristian Nicolae Grama – Lucrare de diplomă – Comerţul electronic între provocări şi responsabilităţi
¾ Accesată
Web-ul este un mijloc mai ieftin de conducere a comerţului electronic decât
EDI. De asemenea facilitează o diversitate mare de activităţi comerciale. Datorită
costurilor mici şi unei largi răspândiri a Web-ului, multe afaceri mici sunt capabile să
concureze cu mari corporaţii de pe o poziţie egală din punct de vedere tehnologic.
Navigarea intuitivă a Web-ului îl face să fie un mod eficient de accesare a
informaţilor. Din acest motiv, mult companii folosesc web-ul pentru a plasa materiale
promoţionale.
Acum este o practică obişnuită pentru companii să utilizeze pagini Web ca şi
parte cheie a strategiei lor de afaceri.
15
Cristian Nicolae Grama – Lucrare de diplomă – Comerţul electronic între provocări şi responsabilităţi
Acest sistem joacă rolul unei porţi care face legătura dintre reţeaua globală
Internet şi subreţeaua financiar-bancară (supusă unor cerinţe de securitate sporite),
poartă prin care accesul este controlat de un „portar”; pe baza informaţiilor specifice
cărţii de credit (tip_card, nr_card) din instrucţiunile de plată „portarul” redirectează
informaţia către un centru de carduri; în acest loc este identificată banca care a emis
cardul iar instrucţiunile de plată sunt trimise mai departe către serverul acestei bănci
conectat în reţeaua interbancară; odată informaţiile ajunse în reţeaua băncii cu care
lucrează cumpărătorul, sunt efectuate (automat) o serie de verificări privind
autenticitatea şi soldul disponibil în contul cardului implicat în tranzacţie; în funcţie de
rezultatul acestor verificări, banca decide fie efectuarea plăţii (transfer bancar – către
contul comerciantului care poate fi deschis la orice altă bancă), fie refuză să facă
această plată. În ambele cazuri, rezultatul deciziei (confirmarea plata sau refuz) este
trimis în timp real, parcurgând acest lanţ de servere în sens invers către client. Cu
alte cuvinte în câteva secunde cumpărătorul află dacă banca sa a operat plata sau
nu.
E bine de asemenea să se facă precizarea că pe baza acestor patru
componente de bază s-au implementat diverse arhitecturi de comerţ electronic.
Unele combină mai multe componente într-un singur (sub)sistem informatic, pe când
altele implementează separat fiecare componentă în parte.
Pentru definirea arhitecturii, proiectanţii de sisteme de comerţ electronic fac o
proiectare de ansamblu a sistemului, pe baza unei selecţii a principalelor funcţii ale
unui sistem de comerţ electronic, ca de altfel în cazul oricărui sistem complex
arhitectura să fie clar definită la toate nivelele de detaliu.
În tranzacţiile comerciale tradiţionale se disting patru etape în procesul de
vânzare al unui produs:
9 Informarea comercială referitoare la tranzacţie: cercetarea de marketing;
9 Încheierea contractului comercial (după caz)
9 Vânzarea produsului
9 Plata produsului sau a serviciului
Mai jos este prezentat modul în care aceste etape fundamentale se regăsesc
în cazul comerţului clasic şi electronic
16
Cristian Nicolae Grama – Lucrare de diplomă – Comerţul electronic între provocări şi responsabilităţi
17
Cristian Nicolae Grama – Lucrare de diplomă – Comerţul electronic între provocări şi responsabilităţi
B2G
B2B B2C
Întreprinderi (B) Administraţie,
Comerţ electronic Comerţ electronic
logistică
18
Cristian Nicolae Grama – Lucrare de diplomă – Comerţul electronic între provocări şi responsabilităţi
în miliarde $
Evoluţie
2000 2001 2002 2003 2004
2003 – 2004 (%)
Total $657.0 $1,233.6 $2,231.2 $3,979.7 $6,789.8 +70.6%
19
Cristian Nicolae Grama – Lucrare de diplomă – Comerţul electronic între provocări şi responsabilităţi
Pe baza datelor din tabelul de mai sus am alcătuit acest grafic pe cele mai
importante regiuni globale, din care reiese clar dominaţia Americii de Nord în
comerţul electronic.
America Latină
Europa de Vest
1%
23%
America de Nord
51%
Asia-Pacific
25%
3000
2003
2000
2004
1000
0
America Asia Europa de America
de Nord Pacific Vest Latină
20
Cristian Nicolae Grama – Lucrare de diplomă – Comerţul electronic între provocări şi responsabilităţi
CAPITOLUL 3
Tipuri de comerţ electronic
În continuare aş dori să prezint două dintre cele mai utilizate şi în acelaşi timp
cele mai semnificative forme de comercializare electronică, şi anume:
¾ Comerţul electronic de tip afacere – client
¾ Comerţul electronic de tip afacere – afacere
21
Cristian Nicolae Grama – Lucrare de diplomă – Comerţul electronic între provocări şi responsabilităţi
22
Cristian Nicolae Grama – Lucrare de diplomă – Comerţul electronic între provocări şi responsabilităţi
Avantaje:
9 Dezvoltarea relaţiilor cu clienţii şi o mai bună cunoaştere a acestora
9 Posibilitatea creării unei relaţii directe cu clienţii şi oferirii unor servicii
personalizate
9 „Spaţiu” relativ ieftin si flexibil pentru prezentarea afacerii
9 Posibilitatea de a prezenta informaţii detailate şi recente pe un suport ieftin,
modern şi estetic
9 Posibilitatea de păstrare a informaţiei în format electronic
23
Cristian Nicolae Grama – Lucrare de diplomă – Comerţul electronic între provocări şi responsabilităţi
Dezavantaje:
9 Greutatea cu care se realizează plăti on-line de către deţinătorii de cărţi de
debit, din cauza sistemului informaţional necesar
9 Neîncrederea consumatorilor în cumpărăturile on-line – unii cumpărători sunt
tradiţionali. Se prevede totuşi ca în viitor tinerii cu venituri să facă mai multe
cumpărături on-line
9 Neîncrederea şi lipsa de familiarizare a consumatorilor cu plăţile on-line (în
realitate vânzătorii riscă mai mult)
9 Mari investiţii de structură logistică şi informatică pentru a înfrunta
numeroasele comenzi de mică valoare la tot atâtea adrese pentru ca tariful de
expediere să nu fie prea mare
9 Imposibilitatea de a vinde orice produs sau serviciu
9 Lipsa de colaborare a angajaţilor care văd o ameninţare în această schimbare
9 Informaţii neactualizate
9 Un site care nu lasă o impresie plăcută va dezamăgii potenţialii clienţi
9 Manageri nepregătiţi
9 Spam (e-mail-uri nesolicitate)
9 Viruşi
9 Nesiguranţă
24
Cristian Nicolae Grama – Lucrare de diplomă – Comerţul electronic între provocări şi responsabilităţi
25
Cristian Nicolae Grama – Lucrare de diplomă – Comerţul electronic între provocări şi responsabilităţi
Avantaje:
9 Automatizarea procedurilor (comenzi, facturare, producţia neterminată, etc) –
economie de timp şi costuri reduse, posibilitatea de a se concentra pe o
strategie de servicii client
9 Dezvoltarea relaţiilor cu clienţii
9 Posibilitatea de a găsi noi clienţi
9 Noi tipuri de colaborare cu clienţii
9 Utilizarea unui sistem integrat - în interiorul firmei se pot accesa anumite
informaţii de toţi angajaţii sau o parte din ei (Intranet), accesarea de către
partenerii din exterior a unor informaţii (Extranet) şi cu publicul (Internet).
9 „Spaţiu” relativ ieftin si flexibil pentru prezentarea afacerii
9 Posibilitatea de a prezenta informaţii detailate şi recente pe un suport ieftin,
modern şi estetic
9 Posibilitatea de păstrare a informaţiei în format electronic
9 Acces la surse de informaţii
Dezavantaje:
9 Nevoia de restructurare a organizaţiei – va fi nevoie să se modifice
modalităţile de operare ale comenzilor şi de facturare.
9 Nevoia de restructurare a activităţilor şi ale posturilor
9 Costurile legate de software-ul de gestiune şi costurile indirecte de formare şi
informare a afacerii
9 Dificultăţile de înfruntat în cazul utilizării unei noi tehnologii cu personal
nepregătit
26
Cristian Nicolae Grama – Lucrare de diplomă – Comerţul electronic între provocări şi responsabilităţi
9 Informaţii neactualizate
9 Un sit care nu lasă o impresie plăcuta va dezamăgii potenţialii clienţi
9 Manageri nepregătiţi
9 Spam (e-mail-uri nesolicitate)
9 Viruşi
Videodisc-ul
- este un sistem electronic interactiv care utilizează discuri optice (Compact
Discuri sau C.D.-uri) capabile să stocheze o mare cantitate de informaţii în forme sau
imagini în mişcare, imagini statice, pagini tipărite şi sunet pentru prezentare pe un
ecran de televizor sau pentru vizionarea cu ajutorul unui calculator (P.C.).
Videotext-ul
- este un sistem electronic interactiv în care datele şi graficele sunt transmise
de la o reţea de computere prin telefon sau cabluri prezentată pe un televizor al
27
Cristian Nicolae Grama – Lucrare de diplomă – Comerţul electronic între provocări şi responsabilităţi
Telemarketing
Formele de afaceri prin telefon (telemarketing) şi prin telefon / televizor
(cumpărături la domiciliu) sunt două metode în plus a comerţului cu amănuntul în
afara magazinului care cunoaşte rate de creştere impresionante. În ultimii ani,
telemarketing-ul – vânzarea de bunuri şi servicii prin contact telefonic – a ajutat pe
unii comercianţi detailişti să sporească satisfacţia serviciului prin furnizarea unui
confort mai mare a clientului. Pentru clienţi care vor să evite aglomeraţia traficului şi
problemele de parcare, cumpărarea prin telefon este o alternativă de dorit. Această
formă de comerţ cu amănuntul de asemenea poate servi celor mai în vârstă,
părinţilor cu probleme de supraveghere a copiilor, persoanelor cărora nu le place să
facă cumpărături şi consumatorilor cărora nu le place să facă cumpărături.
Motivele principale ale comercianţilor cu amănuntul pentru utilizarea
comercializării prin telefon sunt acelea că:
• Furnizează clienţilor informaţii asupra noilor măfuri şi evenimente de vânzări
ce urmează;
• Permite clienţilor să comande mărfuri pe care comercianţii doresc să le livreze
la domiciliul clienţilor;
28
Cristian Nicolae Grama – Lucrare de diplomă – Comerţul electronic între provocări şi responsabilităţi
3.2.3. Internetul
Alături de tipurile de vânzare electronică dar cu un ritm susţinut de dezvoltare
identificăm cea mai nouă modalitate de comerţ, magistralele informaţionale ale
Internetului.
Aceasta are un impact major asupra peisajului economic al acestui început de
mileniu. Este acreditată însă ideea potrivit căreia cumpărăturile prin Internet nu vor
afecta în mod semnificativ obişnuinţele de cumpărare din tipurile de magazine
existente pe piaţă, ca urmare a faptului că emoţia atingerii produsului, perceperea
mirosului şi în general, interacţiunea relaţiilor sociale şi aspectele laturii spirituale a
cumpărătorilor vor juca în continuare un rol cheie în operaţiunile de achiziţionare a
mărfurilor.
Într-un asemenea context, se apreciază Internetul va avea un impact
semnificativ asupra circuitelor produselor care vor putea fi sigilate pe tot parcursul lor,
precum casete video, audio, softuri pentru computere, cărţi, etc., unde magazinele cu
amănuntul ar putea chiar dispărea. Un impact de asemenea major dar cu un grad
mai mic se întrevede şi asupra unei părţi importante a comerţului electronic, astfel
încât acesta să devină o a doua natură a clienţilor.
29
Cristian Nicolae Grama – Lucrare de diplomă – Comerţul electronic între provocări şi responsabilităţi
Există deja multe modele pentru derularea afacerilor pe Internet. Acestea pot
fi clasificate în funcţie de numărul de furnizori, prestatori de servicii către clienţi,
astfel:
¾ 1-către-1 (magazin electronic)
¾ mai mulţi către 1 (magazin universal)
¾ mai mulţi către mai mulţi (licitaţie electronică)
Un prim element este furnizorul de produse sau servicii, al doilea furnizorul de
servicii Internet, care poate pune la dispoziţie de la spaţiu pe pagina web până la
posibilitatea integrării într-un e-mall. Al treilea element al lanţului este clientul, având
o anumită formare profesională, interese proprii şi preferinţe. Acest client poate fi un
consumator, o altă firmă, administraţia publică sau un angajat, în contextul
tranzacţiilor interne din cadrul unei firme.
În continuare sunt prezentate, în linii generale, câteva modele de afaceri pe
Internet:
1. Magazinul electronic (e-shop)
2. Magazinul universal electronic (e-mall)
3. Licitaţia electronică (e-auction)
4. Achiziţia publică electronică (e-procurement)
5. Comunitatea virtuală (virtual community)
30
Cristian Nicolae Grama – Lucrare de diplomă – Comerţul electronic între provocări şi responsabilităţi
1
coord. Costache Rusu, Manual de inginerie economică: Comerţ intern şi internaţional, Editura Dacia,
2002, pg. 279
31
Cristian Nicolae Grama – Lucrare de diplomă – Comerţul electronic între provocări şi responsabilităţi
32
Cristian Nicolae Grama – Lucrare de diplomă – Comerţul electronic între provocări şi responsabilităţi
altă parte, deţinătorul mall-ului poate obţine profit din reclamă, taxe percepute
membrilor şi / sau taxe asupra tranzacţiilor.
33
Cristian Nicolae Grama – Lucrare de diplomă – Comerţul electronic între provocări şi responsabilităţi
(mailing list) – sunt utile atât pentru timpul liber cât şi pentru comunicările de afaceri
şi sunt denumite „comunităţi virtuale”.
Instrumentele menţionate sunt adesea oferite ca servicii gratuite, în scopul
sporirii traficului pe pagina de Internet şi pentru stimularea ataşamentului emoţional
faţă de aceasta. Dar, comunicările de afaceri se pot face şi prin intermediul unui
serviciu contra cost. Canalul de comunicare directa sau video-conferinţele sunt
instrumente atractive care reduc costurile de călătorie şi sunt utilizate de firmele mari
atât pentru comunicări ştiinţifice cât şi pentru cele comerciale.
În funcţie de rolul organizatorului de conferinţă (firma, prestatorul de servicii
sau asociaţia) şi obiectivele pe care şi le propune (marketing, beneficii, etc.), taxele
pot fi de participare sau specifice evenimentului, sau să nu se perceapă taxe deloc.
Platformele de colaborare oferă un set de instrumente şi un mediu de
informare pentru colaborare între întreprinderi, între acestea şi colaboratorii externi şi
între experţi, acţionând ca o întreprindere virtuală faţă de lumea exterioară. În cazul
în care platforma nu aparţine unei anume întreprinderi, operatorul trebuie să acorde
o atenţie specială statutului de neutralitate, protecţiei datelor siguranţei comunicării,
pentru a nu permite scurgeri de informaţii de interes pentru concurenţă.
Viteza de transmisie are, de asemenea o importanţă majoră mai ales în
domeniul tehnic. În aceeaşi măsură, semnătura digitală devine un instrument
indispensabil pentru derularea activităţii în general sau pentru domeniul contractual
în special 1 .
1
Răzvan Şerbu – Comerţul electronic, Editura Continent, Sibiu, 2002
34
Cristian Nicolae Grama – Lucrare de diplomă – Comerţul electronic între provocări şi responsabilităţi
1
Răzvan Şerbu – Comerţul electronic, Editura Continent, Sibiu, 2002
2
http://www.afaceri.net/articole/Comert_electronic/Plati_electronice/Plati_electronice.htm
3
coord. Costache Rusu, Manual de inginerie economică: Comerţ intern şi internaţional, Editura Dacia,
2002, pag. 287
35
Cristian Nicolae Grama – Lucrare de diplomă – Comerţul electronic între provocări şi responsabilităţi
36
Cristian Nicolae Grama – Lucrare de diplomă – Comerţul electronic între provocări şi responsabilităţi
37
Cristian Nicolae Grama – Lucrare de diplomă – Comerţul electronic între provocări şi responsabilităţi
1
MasterCard, Visa, Secure Electronic Transaction (SET) Specification, Draft for testing, 1996
38
Cristian Nicolae Grama – Lucrare de diplomă – Comerţul electronic între provocări şi responsabilităţi
c) Sisteme de microplăţi
Există deja, aşa cum s-a văzut până acum, un număr de protocoale de plată
în comerţul electronic destinate unor tranzacţii "mari", de 5 USD, 10 USD şi mai mult.
Costul per tranzacţie este, de obicei, de câţiva cenţi plus un procent din suma
vehiculată. Atunci când aceste costuri sunt aplicate la tranzacţii cu valori mici (50 de
cenţi sau mai puţin), costul devine semnificativ în preţul total al tranzacţiei. Ca
urmare, pentru a obţine efectiv un preţ minim pentru anumite bunuri şi servicii
"ieftine" ce urmează a fi cumpărate, vor trebui utilizate noi protocoale.
39
Cristian Nicolae Grama – Lucrare de diplomă – Comerţul electronic între provocări şi responsabilităţi
40
Cristian Nicolae Grama – Lucrare de diplomă – Comerţul electronic între provocări şi responsabilităţi
sau orice alt tip de organizaţii. Aceste cecuri pot fi transmise direct de la plătitor la
încasator.
Cecurile electronice (e-cecurile) sunt bazate pe ideea că documentele
electronice pot substitui hârtia, iar semnăturile digitale cu chei publice pot substitui
semnăturile olografe. Prin urmare, e-cecurile pot înlocui cecurile pe hârtie, fără a fi
nevoie să se creeze un nou instrument, înlăturându-se astfel problemele de
legalitate, reglementare şi practică comercială ce pot fi provocate de schimbarea şi
impunerea unui instrument de plată nou. Figura 9 arată fluxul normal al tranzacţiilor
cu e-cecuri.
Pentru protejarea împotriva furtului şi folosirii abuzive a cecului electronic, este
utilizat un smart-card. Utilizarea hardului criptografic al cardului oferă semnăturii mai
multă confidenţialitate. Astfel, cheia privată pentru semnarea cecurilor nu este
niciodată transferată către computerul semnatarului, deci nu este niciodată expusă
furtului din respectivul computer conectat în reţea. Procesorul smart-cardului
numerotează automat fiecare cec electronic, atunci când îl semnează, în ordine,
pentru a se asigura unicitatea e-cecurilor şi păstrează o istorie a cecurilor pentru a fi
consultată în cazul unei dispute. Smart-cardul este protejat prin introducerea unui
cod PIN, cunoscut numai de posesorul cardului.
Viteza cu care evoluează tehnologia Internet-ului este impresionantă. Dacă
acum se apreciază că există câteva milioane de oameni care folosesc serviciile
Internet în fiecare moment, numărul lor va creşte exponenţial în anii următori. În
domeniul plăţilor electronice revoluţia abia a început: să observam că plăţile
electronice reprezintă un fel de e-mail în raport cu banii reali, aşa cum poşta
electronică reprezenta, acum câţiva ani, o adevărată revoluţie în comunicaţiile dintre
persoane. Departe de a fi rezolvate problemele de securitate şi acceptabilitate
necesare, sistemele electronice de plată, puternic cercetate şi experimentate azi, vor
progresa rapid, devenind o realitate a Cyberspace-ului anilor viitori 1 .
1
prof. dr. Victor-Valeriu Patriciu - Sisteme electronice de plăţi – PC Report nr. 83 / August 1999
41
Cristian Nicolae Grama – Lucrare de diplomă – Comerţul electronic între provocări şi responsabilităţi
CAPITOLUL 4
Marketingul în comerţul electronic
42
Cristian Nicolae Grama – Lucrare de diplomă – Comerţul electronic între provocări şi responsabilităţi
1
http://www.marketingpower.com/live/mg-dictionary.php
43
Cristian Nicolae Grama – Lucrare de diplomă – Comerţul electronic între provocări şi responsabilităţi
44
Cristian Nicolae Grama – Lucrare de diplomă – Comerţul electronic între provocări şi responsabilităţi
45
Cristian Nicolae Grama – Lucrare de diplomă – Comerţul electronic între provocări şi responsabilităţi
46
Cristian Nicolae Grama – Lucrare de diplomă – Comerţul electronic între provocări şi responsabilităţi
c) Urmărirea linkurilor
După ce linkul a fost postat pe pagina ţintă misiunea administratorului de sit nu
s-a încheiat. Trebuie urmărită în continuare pagina ţintă pentru a vedea dacă linkul
mai este acolo, dacă nu cumva a fost şters din greşeală sau intenţionat.
47
Cristian Nicolae Grama – Lucrare de diplomă – Comerţul electronic între provocări şi responsabilităţi
Avantaje:
¾ Oferă, în general un spaţiu relativ mare de reclamă a paginii pe alte pagini (în
general în jur de 400x60 de pixeli)
¾ Apariţia bannerului este pe pagini diferite, crescând şansa de a fi văzut.
¾ Nu mai depinde de gradul de vizitare a paginii pe care se face reclama
deoarece există posibilitatea promovării inclusiv pe pagini foarte vizitate
Dezavantaje:
¾ Este impersonală, şi, în general, nedirecţionată. Pagina pe care reclama apare
poate avea un cu totul alt domeniu de preocupări.
¾ Impune prezenţa pe pagina proprie a unor banere care s-ar putea să nu se
potrivească foarte bine cu design-ul acesteia.
¾ În cazul sistemelor de schimb de banere puternice, de multe ori intri în
concurenţă cu banerele unor firme puternice care plătesc mult pentru crearea
banerului.
48
Cristian Nicolae Grama – Lucrare de diplomă – Comerţul electronic între provocări şi responsabilităţi
1. Crearea banerului
Banerul este o suprafaţă grafică cu trimitere către o anumită pagină, care
apare pe o altă pagină de web. Fiind o suprafaţă grafică banerul trebuie să sugereze
ideea de bază a paginii către care face trimiterea, să fie atractiv, practic să fie o
chintesenţă atractivă a paginii.
Banerul creat trebuie să conţină în mod obligatoriu cel puţin un minim de text
care să nu dea loc nici unei confuzii în ceea ce priveşte specificul paginii respective.
În plus se pare că utilizatorului de Internet trebuie să i se strige nu să i se spună
ceva!
Banerele pe care apare textul " Click Here!" au un succes cam cu 20% mai
mare decât cele pe care acesta nu apare. Culorile din banere trebuie astfel alese
încât prezenţa lor pe oricare altă pagină să nu ducă la confundarea acestora cu alte
imagini din pagină sau cu fondul acesteia.
De asemenea trebuie sugerată ideea de legătura care se află sub banner.
trebuie sugerată trimiterea către o altă pagină din acea zonă, în cazul în care nu este
aşa atunci, în mod sigur banerul va fi neglijat, considerat ca făcând parte din acea
pagină. Cel mai simplu truc pentru a evita aceasta este setarea unei margini albastre
de dimensiune 2 pixeli încă din imagine, datorită faptului că modul de afişare al
banerului pe pagina respectivă nu este controlat direct de beneficiar ci de firma care
supraveghează schimbul de banere.
49
Cristian Nicolae Grama – Lucrare de diplomă – Comerţul electronic între provocări şi responsabilităţi
avantajează în mod net paginile care deja au un anumit număr de vizitatori şi ale
căror banere vor fi afişate pe un număr mai mare de pagini.
Sistemul de schimbare a ratei este acel sistem prin care o anumită pagină
poate să obţină un raport mai bun între număr de afişări ale banerelor proprii relativ
la numărul celor afişate pe ea.
Pentru schimbarea acestei rate s-au elaborat o groază de algoritmi, fiecare
sistem de schimb de banere având practic un astfel de sistem, şi variind de la cele
bazate pe plata apariţiilor suplimentare până la creşterea ratei în funcţie de numărul
de clickuri pe banerele din propria pagină, sau prin realizarea unui top şi a unui
sistem de votare al paginilor din cadrul sistemului, paginile din fruntea clasamentului
având o rată de afişare mai bună.
Deci, în alegerea unui sistem de banere relativ la altul aceştia sunt cei doi
factori care trebuie avuţi în vedere.
3. Urmărirea banerului
Datorită faptului că sistemele de schimb de banere existente în acest moment
diferă, de multe ori, chiar semnificativ din punct de vedere a paginilor înscrise în ele
este necesară o urmărire a eficienţei şi a numărului de hituri 1 pe care înscrierea unui
astfel de sistem le generează şi bineînţeles în funcţie de rezultatele evaluărilor făcute
în luarea unor decizii.
Faptul că din banere nu vin prea multe hituri nu este întotdeauna vina
sistemului de schimb. Trebuie identificată exact cauza acestor probleme, în primul
rând trebuie analizat banerul. Este suficient de convingător? Se diferenţiază destul
de mult de paginile pe care apare? Conţine informaţii atractive?
După aceasta trebuie văzut care este natura paginilor pe care a fost afişat.
Vizitatorii acestor pagini au interesul să apese pe banner şi să intre în pagina firmei?
Limba în care este scrisă acea pagină face ca banerul să fie priceput? Câte banere
mai sunt pe acea pagina? Către cine sunt celelalte banere?
În cazul în care aceasta pare să fie problema e cazul să se contacteze
sistemul de schimb şi să se modifice, în măsura în care este posibil, gama de pagini
pe care banerul va fi afişat.
1
reprezintă numărul de vizitatori care accesează situl de pe un baner expus.
50
Cristian Nicolae Grama – Lucrare de diplomă – Comerţul electronic între provocări şi responsabilităţi
1
Martin Lindstorm, Branding a URL, www.clickz.com.
51
Cristian Nicolae Grama – Lucrare de diplomă – Comerţul electronic între provocări şi responsabilităţi
Deşi regulile sunt simple peste 90 de procente din companii pun înaintea
relevanţei şi a rapidităţii, alte criterii care nu fac altceva decât să îndepărteze
consumatorii de paginile proprii.
1
Sursă: Global Reach (global-reach.biz/globstats)
52
Cristian Nicolae Grama – Lucrare de diplomă – Comerţul electronic între provocări şi responsabilităţi
53
Cristian Nicolae Grama – Lucrare de diplomă – Comerţul electronic între provocări şi responsabilităţi
54
Cristian Nicolae Grama – Lucrare de diplomă – Comerţul electronic între provocări şi responsabilităţi
CAPITOLUL 5
Asemănări şi deosebiri între comerţul
clasic şi cel electronic
Asemănări:
¾ Mijloace de informare în masă;
¾ Şi televiziunea şi Internetul câştigă audienţa prin rapiditatea transmisiei
de informaţie;
55
Cristian Nicolae Grama – Lucrare de diplomă – Comerţul electronic între provocări şi responsabilităţi
Deosebiri
¾ Televiziunea nu stochează informaţie, Internetul stochează – mesajul
Internet ajunge mai repede la destinatar, decât mesajul TV;
¾ Targetul Internetului poate fi mult mai precis decât targetul televiziunii;
¾ Calitatea imaginii TV este inferioară calitatea imaginii Internet: 4-500 de
linii faţă de 650 de linii (unitate de măsură pentru claritatea ecranului)
¾ Costurile televiziunii sunt mult mai mari decât costurile Internetului.
¾ Volumul de informaţie pe Internet faţă de volumul de informaţie TV
transmisibil pe unitate de timp este mai mare
¾ Televiziunea cultivă vedeta, Internetul nu
¾ Iniţiativele comerciale Internet sunt mult mai productive decât cele TV.
¾ Unitatea de publicitate este mult mai ieftină pe Internet decât pe TV.
56
Cristian Nicolae Grama – Lucrare de diplomă – Comerţul electronic între provocări şi responsabilităţi
Dintre aceştia, numărul de vizitatori este probabil cel mai important (un magazin
virtual fără vizitatori nu poate vinde nimic).
Cu toate acestea, Internetul are dezavantajele sale, care diferă în funcţie de
partea implicată 1 :
a) Costurile reduse
Prin costurile reduse pe care le implică deschiderea unui magazin virtual,
firmele mici se confruntă cu o barieră mai puţin în calea intrării pe pieţele dominante
până acum de firmele mari.
Mai mult, o firmă mică, prin flexibilitatea şi deschiderea la nou de care poate
da dovadă, se bucură de un mare avantaj, faţă de o firmă mare, dominată de
birocraţie şi conservatorism.
1
coord. Costache Rusu, Manual de inginerie economică: Comerţ intern şi internaţional, Editura Dacia,
2002, pg. 279
57
Cristian Nicolae Grama – Lucrare de diplomă – Comerţul electronic între provocări şi responsabilităţi
d) Automatizare
Aceste costuri pot fi reduse drastic prin automatizarea procesului de comandă.
De asemenea, există posibilitatea automatizării complete printr-o integrare cu
sistemul de gestiune, ceea ce poate duce la o creştere a productivităţii generale a
firmei.
e) Cercetare de marketing
Spre deosebire de o fiinţă umană, calculatorul poate reţine nu numai numele
şi datele personale ale tuturor clienţilor, dar şi preferinţele acestora, fiind capabile să
adapteze oferta şi modul de prezentare al produselor după profilul fiecărui client.
Studiul clienţilor pe Internet poate fi realizat fără ca aceştia să-şi dea măcar
seama, fiind disponibile informaţii ca: localizare, tipul browserului şi al sistemului de
operare, site-ul de unde vine, obiceiuri de navigare.
a) Fraude
Ca în orice domeniu, tehnologia Internetului a creat şi noi posibilităţi de
fraudare. În lipsa unui contact direct, un client poate să înşele comerciantului în
privinţa identităţii sale sau posibilităţilor sale reale de plată.
Majoritatea magazinelor virtuale occidentale au reţineri în a trimite mărfuri spre
Europa de Est tocmai din cauza numeroaselor încercări reuşite de fraudare cu cărţi
de credit false iniţiate de est-europeni.
b) Securitatea datelor
O altă problemă deosebit de importantă este cea legată de securitatea datelor.
O firmă fără acces la Internet nu are multe motive de îngrijorare privind integritatea
sistemelor sale informatice de gestiune.
Conectarea la o reţea publică, în care oricine poate avea acces mai mult sau
mai puţin autorizat la date confidenţiale din reţeaua locală, ridică probleme serioase.
Apar astfel riscuri care nu existau înainte de apariţia acestui tip de comerţ.
Deşi, prin comparaţie cu deschiderea unui magazin obişnuit, costurile lansării
unui magazin virtual sunt mult mai reduse, de multe ori nu pot fi evaluate corect. O
firmă care nu are implementat deja un sistem informatic de gestiune, sau ai cărei
58
Cristian Nicolae Grama – Lucrare de diplomă – Comerţul electronic între provocări şi responsabilităţi
a) Informaţii personale
Cel mai important motiv pentru care unele persoane ezită să utilizeze
Internetul pentru cumpărături îl reprezintă teama de a furniza on line informaţii legate
de cartea de credit.
59
Cristian Nicolae Grama – Lucrare de diplomă – Comerţul electronic între provocări şi responsabilităţi
mai fi nevoie să sune sau să scrie, economisind timp şi bani de ambele părţi.
Transmiterea comenzilor poate fi de asemenea simplificată, clienţii având
posibilitatea de a comanda oricând şi de oriunde.
Produsele ce se pretează cel mai bine la vânzarea prin Internet sunt cele
standardizate, destinate publicului larg, uşor de livrat prin poştă sau curier, cu
caracteristici bine definite, cu valori medii şi mari.
Un magazin electronic este folosit cel mai bine în combinaţie cu un magazin
fizic sau mai multe, contribuind la promovarea ofertei şi creşterea satisfacţiei clienţilor
şi necesitând investiţii relativ reduse.
60
Cristian Nicolae Grama – Lucrare de diplomă – Comerţul electronic între provocări şi responsabilităţi
servesc o piaţă internă, ca supliment la clienţii străini pe care ii au. Extinderea pe noi
pieţe externe prin intermediul comerţului electronic în general cere schimbări
substanţiale în modalitatea de a conduce afacerea şi de a face comerţ, în sensul
vânzării produselor, dezvoltarea şi conducerea reţelei de clienţi, livrarea produselor şi
acordarea de asistenţă clienţilor în cadrul pieţei electronice.
Dilema pentru IMM-uri este că în general nu au resurse să schimbe aceste
aspecte ale afacerii lor dintr-o dată. Mulţi dintre aceştia utilizează Internetul ca pe o
modă experimentală, sau se concentrează iniţial asupra oportunităţilor de
comunicare, a datelor disponibile, necesare realizării unor studii de piaţă sau
schimbului de informaţie cu clienţi sau parteneri de afaceri.
61
Cristian Nicolae Grama – Lucrare de diplomă – Comerţul electronic între provocări şi responsabilităţi
62
Cristian Nicolae Grama – Lucrare de diplomă – Comerţul electronic între provocări şi responsabilităţi
1
http://tpb.traderom.ro/Ro/Cd/noupag/e_commerce/avantajele.htm
63
Cristian Nicolae Grama – Lucrare de diplomă – Comerţul electronic între provocări şi responsabilităţi
CAPITOLUL 6
Studiu de caz privind comerţul electronic în România
BG 14%
CY 26%
CZ 30%
EE 39%
HU 13%
LV 10%
LT 14%
MT 15%
PL 21%
RO 9%
SK 12%
SI 27%
TR 4%
Sursă: www.riti-internews.org
Cei mai mulţi utilizatori români accesează Internetul din locuri publice şi foarte
puţini din unităţile de învăţământ. De asemenea locurile publice – cum ar fi Internet
64
Cristian Nicolae Grama – Lucrare de diplomă – Comerţul electronic între provocări şi responsabilităţi
cafe-urile – sunt soluţia aleasă de 50% dintre cei ce accesează Internetul, iar numai
20% intră pe autostrada informaţională de acasă.
Birou 25%
Acasă 20%
Prieteni/rude 12%
Şcoală 10%
Universitate 7%
Alt loc 3%
Telefon mobil 1%
12
2002
1
conf. unui studiu realizat de Gfk – România în perioada ianuarie – iulie 2002
65
Cristian Nicolae Grama – Lucrare de diplomă – Comerţul electronic între provocări şi responsabilităţi
66
Cristian Nicolae Grama – Lucrare de diplomă – Comerţul electronic între provocări şi responsabilităţi
(comenzi false) şi un blocaj al banilor în sistem. Toate acestea fac să existe efectiv
doar un sistem primitiv de comerţ electronic. Deşi sunt suficiente firme româneşti
care au creat sisteme de plată online pentru magazine din străinătate şi care cunosc
paşii necesari în a implementa un astfel de sistem, nu s-a reuşit până în momentul
de faţă o aplicare a acestora în România. Principalul motiv invocat de aceste firme
este cel legat de sistemul bancar care încă „nu s-a conectat” la comerţul electronic.
Totuşi în anul 2002 numărul magazinelor online a crescut simţitor. Un articol din
revista Biz (nr. 62 / martie 2003) arată un domeniu al comerţului electronic în plină
expansiune în România. Revista a enumerat principalele magazine online şi cifra
totală a vânzărilor pentru anul 2002 a fost între 1 şi 5 milioane dolari. O prezentare
pe larg a principalelor date furnizate de magazinele online revistei Biz este făcută în
subcapitolul 6.5. Magazine online româneşti.
De asemenea siturile dedicate sistemelor B2B sunt încă în faza incipientă. Nu
există statistici relevante pentru acest domeniu. Exemple în acest sens sunt
www.dol.ro, sit al librăriilor Diverta, un cunoscut distribuitor de birotică şi papetărie
sau www.premierbc.com - piaţă virtuală de tip B2B dezvoltat în mai multe limbi de
circulaţie internaţională. MCTI a decis extinderea în 2003 a sistemului electronic de
achiziţii publice www.e-licitatie.ro pentru ca acesta să fie disponibil pentru orice firmă
privată care doreşte să-şi procure bunurile sau serviciile prin acest sistem. Acesta va
fi modificat astfel încât să permită finalizarea până la 100.000 de tranzacţii zilnic. Cu
o asemenea aplicaţie, iniţiativa guvernamentală ar putea avea un impact considerabil
asupra expansiunii tranzacţiilor de comerţ electronic de tip B2B.
Cu toate că numărul utilizatorilor Internet este destul de scăzut, băncile, ca şi
comercianţii on-line au promovat o serie de servicii care demonstrează un interes, fie
el şi incipient, în acest domeniu. Astfel în ultimul an s-au introdus următoarele
servicii:
• Plata din România către magazine online din străinătate. Carduri virtuale,
dedicate pentru plata pe Internet în străinătate, au fost introduse de către
băncile din România : cardul Taifun emis de BancPost are un card virtual
asociat – Taifun Virtual – 5400 de carduri emise în 5 luni de la data introducerii
pe piaţă a acestui nou produs sau un card special destinat pentru plata pe
Internet - VISA Virtual - emis de către Banca Românească. Totuşi trebuie
menţionat că, datorită multiplelor fraude provenite din România, aceste carduri
67
Cristian Nicolae Grama – Lucrare de diplomă – Comerţul electronic între provocări şi responsabilităţi
68
Cristian Nicolae Grama – Lucrare de diplomă – Comerţul electronic între provocări şi responsabilităţi
Toate aceste trei site-uri au fost în teste vreme de 3-4 săptămâni, iar din 20
martie a.c. s-au efectuat primele tranzacţii reale. "De acum va dura o săptămână
între semnarea contractului cu banca şi până când comerciantul devine live în
sistem", declara directorul general Romcard.
Procesul de autentificare a cardului se face pe baza codului de securitate
cunoscut numai de posesor şi se desfăşoară exclusiv pe serverele VISA sau
MasterCard. Sistemele 3D Secure (MasterCard SecureCode şi Verified by VISA) ale
acestor organizaţii internaţionale de plată permit adăugarea la contul cardului a unui
cod secret care va proteja posesorul împotriva folosirii neautorizate a cardului pe
care-l deţine atunci când cumpără online din magazinele afiliate. MasterCard şi VISA
garantează atât identitatea comerciantului virtual cât şi a posesorului de card, astfel
încât acesta este singurul care poate efectua tranzacţia.
"După încheierea perioadei de teste, prima tranzacţie s-a efectuat în 20 martie
la ora 21.33' când a fost achiziţionată o apă de colonie cu un card MasterCard emis
de BCR", a declarat directorul Farmaline. "În afară de preţul în sine al produsului, în
general cu cel puţin 5% mai mic decât cel din farmacii, singurul cost pentru
cumpărător este cel de livrare de numai 25.000 lei", a adăugat sursa citată.
"3D Secure este cea mai modernă şi mai sigură modalitate de plată
electronică iar viitorul aparţine acestui sistem. Sunt convins că volumul vânzărilor on-
line va creşte pe măsură ce posesorii de card se vor înrola în sistem. Pentru primul
an cred că vom înregistra câteva sute de tranzacţii", a declarat responsabilul cu
implementarea proiectului 3D Secure la Nova Turism.
"Aveam un mare handicap pentru că pe de-o parte clienţii nu puteau garanta
rezervările iar pe de alta parte, nu aveam posibilitatea de a încasa comenzile
internaţionale. Numai în noiembrie anul trecut am avut cereri nefinalizate de 50.000
EURO pentru că nu am putut încasa on-line. Sistemul 3D Secure ne-a rezolvat
aceste probleme", a declarat directorul general Omega Soft, proprietar al Tourneo.ro.
"Primul test l-am efectuat în 12 martie iar prima tranzacţie reală a fost autorizată prin
serverul Visa o săptămână mai târziu", a adăugat sursa citată.
69
Cristian Nicolae Grama – Lucrare de diplomă – Comerţul electronic între provocări şi responsabilităţi
Din perspectiva
Fig. 6.2.1. Deţineţi un card?
comercianţilor va exista un nou
canal de vânzare care le va spori
cifra de afaceri. Într-un sondaj Nu 18%
70
Cristian Nicolae Grama – Lucrare de diplomă – Comerţul electronic între provocări şi responsabilităţi
fereastra care se deschide, vizitatorul îşi lasă numărul de telefon şi ora la care
doreşte să fie sunat pentru detalii. Prin această metodă are loc o personalizare a
relaţiei client - comerciant. În momentul în care un operator din call center îl va suna,
pentru a-i oferi toate detaliile pe care nu le-a găsit în site, clientul se va simţi
important şi respectat ceea ce va constitui un imbold suplimentar in achiziţionarea
produsului oferit de respectivul comerciant.
Strict legat de outsourcing, cred că după externalizarea alimentării cu numerar
a automatelor bancare şi a activităţii de gestionare a reţelelor de ATM şi POS (vezi
Raiffeisen Bank), băncile ar putea trece şi la externalizarea procesului de recrutare şi
selecţie a magazinelor virtuale prin companii specializate. Un comerciant care vine la
ghişeul băncii este puţin probabil să primească informaţii utile despre cum îşi poate
deschide un magazin virtual. În situaţia externalizării acestui serviciu, firma
specializată se deplasează la domiciliul potenţialilor comercianţi şi le va oferi toate
detaliile. Prin această abordare, băncile ar obţine, mult mai repede şi mult mai
eficient, masa critică de comercianţi care să formeze o piaţă solidă de comerţ
electronic.
Asigurări de … e-commerce
71
Cristian Nicolae Grama – Lucrare de diplomă – Comerţul electronic între provocări şi responsabilităţi
Faptul ca 3D Secure a fost deja implementat la patru bănci (Alpha Bank este
înregistrată 3D Secure doar pe partea de emitere carduri) este un mare sprijin pentru
a demara o astfel de întreprindere. Aici sunt două categorii: portaluri de tip business
to business şi portaluri de tip business to consumer. Pentru prima categorie, cred că
cea mai mare oportunitate oferită de 3D Secure este pentru uniunile patronale care
şi-ar putea construi portaluri în care proprii membri - mii, poate zeci de mii, de
companii - să vândă şi să cumpere on-line. Ar apărea astfel portaluri de afaceri
extrem de puternice care ar face diferenţa în piaţa comerţului electronic. Singura
problema ar fi logistica, gradul de dotare al companiilor din punct de vedere al
tehnologiei informaţiei. La acest capitol cifrele sunt încurajatoare, statisticile MCTI
confirmând faptul că, în prezent, 74% dintre IMM-uri folosesc Internetul.
În ceea ce priveşte portalurile de plăţi de tip business to consumer, există deja
o serie de iniţiative în acest sens care încearcă să convingă băncile înregistrate în 3D
Secure. Din experienţele anterioare - inclusiv în crearea biroului de credit - băncile
vor fi însă destul de rezervate în a colabora cu instituţii care nu au probat
profesionalism, seriozitate şi experienţa în domeniu. În aceste condiţii, cred că un
plus de şansă vor avea acele companii care au dezvoltat, implementat şi derulat cu
succes în străinătate portaluri de plăţi on-line şi care pot prezenta un model de
afaceri foarte credibil, tocmai pentru ca el există deja şi are un istoric.
Chiar dacă implementarea standardului 3D Secure va duce la eliminarea
cardurilor virtuale, întrucât cumpărăturile de pe Internet vor fi posibile şi cu un clasic
card de salariu, aceasta nu înseamnă că va scădea atractivitatea comerţului
72
Cristian Nicolae Grama – Lucrare de diplomă – Comerţul electronic între provocări şi responsabilităţi
electronic. Dimpotrivă, într-un timp extrem de scurt, vom putea plăti on-line amenzile
de circulaţie, biletele la spectacolele de teatru, cartea preferată, buchetul de flori, etc.
Deocamdată gheaţa s-a spart cu produse farmaceutice, produse cosmetice, sejururi
turistice şi bilete de avion. De acum depinde doar de comercianţi.
73
Cristian Nicolae Grama – Lucrare de diplomă – Comerţul electronic între provocări şi responsabilităţi
74
Cristian Nicolae Grama – Lucrare de diplomă – Comerţul electronic între provocări şi responsabilităţi
75
Cristian Nicolae Grama – Lucrare de diplomă – Comerţul electronic între provocări şi responsabilităţi
a) Liberalizarea telecomunicaţiilor
Un pas important în îmbunătăţirea climatului pentru comerţ electronic îl
reprezintă liberalizarea telecomunicaţiilor, pentru că Internetul depinde în mare parte
de sistemul de comunicaţii. Introducerea competiţiei determina reducerea costurilor
pentru accesul la Internet, promovarea inovării şi îmbunătăţirea calităţii serviciilor.
România, începând cu 1 ianuarie 2003, are o piaţă de comunicaţii electronice total
liberalizată care va contribui la o sporire a accesului la Internet în România.
76
Cristian Nicolae Grama – Lucrare de diplomă – Comerţul electronic între provocări şi responsabilităţi
c) Protecţia consumatorului
În cadrul unui sistem de comerţ electronic o protecţie adecvată trebuie
acordată consumatorului, protecţie care se referă la următoarele aspecte :
- interzicerea publicităţii înşelătoare
- reglementarea serviciilor financiare
- reguli privind răspunderea referitoare la produsele necorespunzătoare.
În plus, specific contractelor online şi a altor contracte la distanţă,
reglementările trebuie să asigure consumatorilor următoarele drepturi:
¾ dreptul de denunţare unilaterală a contractului
¾ executarea contractului la distanţă în cel mult 30 de zile
¾ protecţia împotriva cheltuielilor frauduloase
Aceste prevederi sunt acoperite de către legislaţia românească prin Legea
contractelor la distanţă – OG 130/2000 aprobată prin Legea 51/2003, ca şi prin
Legea comerţului electronic. În ceea ce priveşte protecţia consumatorilor în legătură
cu utilizarea mijloacelor de plată electronice, acestea sunt prevăzute de
Regulamentul BNR nr. 4/2002 privind tranzacţiile efectuate prin intermediul
instrumentelor de plată electronică. De asemenea Ministerul Comunicaţiilor şi
Tehnologiei Informaţiei a redactat procedura de avizare a instrumentelor de plată cu
acces la distanţă, de tipul aplicaţiilor Internet-banking sau home-banking.
77
Cristian Nicolae Grama – Lucrare de diplomă – Comerţul electronic între provocări şi responsabilităţi
şi plăţi de tip bani electronici (e-money). Soluţiile care trebuiesc adoptate însă depind
de la ţară la ţară, în funcţie de metodele de plată obişnuite pentru zona respectivă.
România nu are o experienţă îndelungată în ceea ce priveşte metodele electronice
de plată. Cea mai răspândită o reprezintă plata prin card de debit/credit, însă şi în
acest sector cifrele nu sunt încă încurajatoare: deşi există pe piaţă aproximativ 4
milioane de carduri (cele de debit predomină fiind peste 85 % dintre ele), peste 80%
dintre posesorii acestora le folosesc numai în scopul de a-şi retrage banii de la ATM-
uri. Dezvoltarea în acest mod a metodelor de plată electronică este însă artificială,
numărul mare de carduri datorându-se în primul rând deciziei Guvernului României
de a obliga instituţiile publice în a acorda salariile pe carduri de debit. Însă numărul
magazinelor care acceptă acest mijloc de plată nu este unul semnificativ (numai
6.900 la nivelul întregii ţări dintre care doar 4.000 sunt dotate cu PoS-uri).
O Ordonanţă de urgenţă (nr. 193 din 12 Decembrie 2002) obligă agenţii
economici furnizori de servicii de utilitate publică ca şi instituţiile care încasează
impozite, taxe, amenzi, penalităţi şi alte obligaţii de plată să accepte încasări şi prin
intermediul cardurilor de debit/credit. Totuşi implementarea acestei Ordonanţe se va
face doar anul acesta. Reglementarea în domeniu este asigurată de Regulamentul
nr. 4 din 13 Iunie 2002 al Băncii Naţionale a României privind tranzacţiile efectuate
prin intermediul instrumentelor de plată electronică şi relaţiile dintre participanţii la
aceste tranzacţii, act normativ care se bazează în cea mai mare parte pe
Recomandarea Comisiei Europene 97/489/EC privind tranzacţiile prin instrumente de
plată electronică şi în particular relaţia dintre emitent şi deţinător.
e) Rezolvarea disputelor
Problemele apărute între vânzători şi cumpărători sunt uneori inevitabile în
executarea obligaţiilor comerciale. Incertitudinea privind modul de rezolvare a acestor
dispute poate să facă părţile ezitante în a apela la achiziţii online. În cazul acestora,
când în joc sunt sume mici de bani, a apela la instanţe nu este o opţiune practică
pentru cea mai mare parte dintre consumatori şi IMM-uri. De obicei apelarea la un
mecanism de rezolvare a disputelor rapid, uşor accesibil prin mijloace electronice şi
cu costuri reduse este o opţiune care poate rezolva o parte din probleme. Aceste
sisteme de rezolvare alternativă a disputelor pot fi o soluţie practică, utilă pentru
dezvoltarea comerţului online. Din păcate România nu are o experienţă deosebită în
utilizarea metodelor alternative de rezolvare a disputelor. Arbitrajul este încă puţin
78
Cristian Nicolae Grama – Lucrare de diplomă – Comerţul electronic între provocări şi responsabilităţi
g) Numele de domeniu
RNC (Reţeaua Naţională de Calculatoare), parte a ICI – Institutul de Cercetări
în Informatică, este instituţia desemnată cu managementului numelui de domeniu .ro.
Până în momentul actual nu au existat probleme majore în legătură cu acesta,
singurele referiri fiind la modul de contestare a unui nume de domeniu. Arbitrajul
referitor la numele de domeniu .ro se poate face la Centru de Arbitraj al Organizaţiei
Mondiale de Proprietate Intelectuală (OMPI), însă există în intenţia RNC ca să se
realizeze un sistem de arbitraj românesc – ceea ce ar rezolva o parte din
nemulţumirile actuale. În plus, s-a dovedit eficient în a reglementa unele activităţi din
comerţul electronic prin coduri de conduită dezvoltate de asociaţiile profesionale
relevante. Asemenea coduri de conduită ar putea acoperi probleme legate de SPAM,
clasificarea conţinutului paginilor web, asistenţa acordată utilizatorilor sau procesarea
datelor personale.
Oricum am privi, orice act normativ, lege, regulament sau Hotărâre de Guvern
prevede într-un mod tacit şi nescris un singur lucru: cel mai mare câştig este de
partea consumatorului care va fi protejat şi în acelaşi mod asigurat la achiziţionarea
sau transferul de bunuri şi/sau servicii.
79
Cristian Nicolae Grama – Lucrare de diplomă – Comerţul electronic între provocări şi responsabilităţi
1
http://www.efinance.ro/arhiva.php
80
Cristian Nicolae Grama – Lucrare de diplomă – Comerţul electronic între provocări şi responsabilităţi
81
Cristian Nicolae Grama – Lucrare de diplomă – Comerţul electronic între provocări şi responsabilităţi
¾ www.casadecomenzi.ro
Sit al SC Asimob Servicii SRL care oferă
pe raza municipiului Bucureşti, în regim de
casă de comenzi, produse de la Metro
Militari. Se pot comanda produse
alimentare (alimente de bază, ape, sucuri,
cafea, ceai, cacao, carne, conserve,
dulciuri, gemuri, hrană pentru animale,
lactate, legume, fructe, peşte, semipreparate, paste, cereale, panificaţie) şi
nealimentare (cosmetice, uz casnic, accesorii, birotică, papetărie, accesorii auto).
Acestea sunt prezentate pe subcategorii, fără descrieri dar cu fotografii. Preţurile
sunt, conform celor afirmate de site, la nivelul celor dintr-un supermarket obişnuit
iar plata se face la livrare pe baza facturii. Se indică modul de comandă a
produselor şi se arată că orice comandă este confirmată telefonic în maximum 30
de minute în intervalul orar de funcţionare a magazinului. Există şi posibilitatea
lansării de comenzi speciale prin telefon sau e-mail.
¾ www.cd.ro
Magazin virtual al SC Hercules SRL din
Braşov dedicat vânzării de Compact
Discuri (CD-uri). Din prima pagină se arată
că site-ul este unul din primele magazine
virtuale din România care acceptă cărţi de
credit, tranzacţiile fiind efectuate pe
servere din SUA cu protejarea datelor
cumpărătorilor prin tehnologie SSL. În
prima pagină se prezintă albume recente,
82
Cristian Nicolae Grama – Lucrare de diplomă – Comerţul electronic între provocări şi responsabilităţi
noutăţi în domeniu (de pe site-ul “music.ro”), oferte speciale şi top 5 cd.ro. Toate
albumele de pe site sunt prezentate cu scurte detalii, inclusiv melodiile de pe
discuri in format mp3 de calitate modestă (din motive de copyright) şi fotografiile
coperţilor. Există clasificarea discurilor pe categorii (pop, rap, rock, popular) ca şi
posibilităţi de căutare a unui CD. Sunt şi indicaţii asupra modului de lucru al site-
ului. Există posibilitatea abonării la un newsletter. Pe site sunt şi link-uri spre case
de discuri, posturi de radio şi posturi TV din România. Se indica date numeroase
de contact ale managementului şi administratorilor site-ului.
¾ www.emania.ro
Magazin virtual al New Media Concept
SRL din Bucureşti care comercializează
produse electrocasnice şi electronice. Site-
ul prezintă în prima pagină produsele
promoţionale ale zilei şi numărul total de
produse existente în fiecare subcategorie.
Există posibilitatea afişării tuturor
produselor grupate în ordinea crescătoare a preţului, se poate alege un produs al
unei firme anume sau se poate folosi funcţia de căutare “precis găseşti” care
listează produsele după o caracteristică precizată de cumpărător. Oferta este
afişată cu fotografii şi multiple detalii asupra performanţelor. Pe site există indicaţii
cu privire la modul de efectuare a comenzii. Plata se face cash la livrare sau cu
ordin de plată. Se pot trimite şi cadouri care sunt livrate după efectuarea plăţii.
Primirea produselor se face în 24-48 de ore după confirmarea telefonică cu
lansatorul comenzii, gratuit pentru comenzi peste 1 milion lei şi contra unei taxe
de 145.000 lei pentru comenzi mai mici. Livrarea se face fără taxe suplimentare în
oraşele listate pe site (Bucureşti şi alte 59 din tara), cu factură, chitanţă şi
certificat de garanţie de la producător sau importator. Site-ul afişează şi lista
service-urilor care asigură garanţia pentru o anumită marcă. Pe site se indică
datele de contact ale firmei. Există şi posibilitatea abonării la un newsletter pentru
a primi noutăţi săptămânale. Site-ul mai conţine şi o pagină de informaţii în
engleză unde se arată posibilitatea de a plăti în valută, din afara României,
pentru a face cadouri în ţară. Plata se face în acest caz prin transfer bancar sau
prin Western Union Paycash.
83
Cristian Nicolae Grama – Lucrare de diplomă – Comerţul electronic între provocări şi responsabilităţi
¾ www.magazinvirtual.ro
Site fără administrator precizat de genul
portal organizat pe trei secţiuni: link-uri
către site-uri de comerţ on line grupate pe
categorii, zone on line ale membrilor site-
ului de unde se pot comanda direct
produse cu livrare la domiciliu şi anunţuri
de mică publicitate pe categorii. Se oferă
posibilitatea înscrierii gratuite a propriului magazin virtual, dacă există, sau a
realizării unui magazin virtual cu înscriere gratuită pentru până la 5 produse, fiind
prevăzute instrucţiuni detaliate, pas cu pas, în acest scop. Există o pagină de link-
uri spre diverse site-uri, una de opinii (feed-back) precum şi alta de prezentare a
membrilor magazinului virtual. Se indică e-mail-urile de contact ale
administratorilor site-ului şi telefonul/faxul lor.
¾ www.rate.ro
Site de comerţ electronic al Rate.ro SRL. Oferă mai multe categorii de produse
(calculatoare şi accesorii, electronice şi electrocasnice) care se pot cumpăra cu
plata integrală sau în rate. Mărfurile cu plata integrală se achită la livrare cu card
Visa sau MasterCard, cash sau cu ordin de plată iar cele în rate se plătesc prin
bancă în baza unui contract semnat cu firma. Există mai multe opţiuni cu privire la
locul de livrare (Bucureşti sau alte localităţi), numărul de rate (până la 18) şi
afişarea preţurilor (lei sau USD cu sau fără TVA). Site-ul este structurat pe
categorii şi subcategorii de produse şi mărci cu facilităţi de căutare. Pe site există
suport despre: cum se cumpără, sistemul de plată, cum se face livrarea, service
şi garanţie. Există o rubrică de întrebări şi răspunsuri ca şi posibilitatea de a primi
suport telefonic în zilele lucrătoare. Site-ul oferă date complete despre proiectul
Rate.ro şi despre posibilităţile de contactare a firmei. Se precizează termenii şi
condiţiile tranzacţiilor prin Rate.ro. Există şi posibilitatea de angajare. În prima
pagină se indică ştiri şi noutăţi specifice site-ului pe scurt.
¾ www.teora.ro
Site de tip magazin virtual de cărţi administrat de RomaniaUSA.com. Este
84
Cristian Nicolae Grama – Lucrare de diplomă – Comerţul electronic între provocări şi responsabilităţi
85
Cristian Nicolae Grama – Lucrare de diplomă – Comerţul electronic între provocări şi responsabilităţi
Concluzii
86
Cristian Nicolae Grama – Lucrare de diplomă – Comerţul electronic între provocări şi responsabilităţi
87
Cristian Nicolae Grama – Lucrare de diplomă – Comerţul electronic între provocări şi responsabilităţi
Anexă
Anexa nr. 1
Magazine online româneşti 1
1
Revista Biz nr. 62 / martie 2003
88
Cristian Nicolae Grama – Lucrare de diplomă – Comerţul electronic între provocări şi responsabilităţi
89
Cristian Nicolae Grama – Lucrare de diplomă – Comerţul electronic între provocări şi responsabilităţi
90
Cristian Nicolae Grama – Lucrare de diplomă – Comerţul electronic între provocări şi responsabilităţi
Anexa nr. 2
Legea nr. 365 din 7 iunie 2002 privind comerţul electronic
Art. 1: Definiţii
În înţelesul prezentei legi, următorii termeni se definesc astfel:
1. serviciu al societăţii informaţionale - orice activitate de prestări de servicii sau care presupune
constituirea, modificarea, transferul ori stingerea unui drept real asupra unui bun corporal sau
necorporal, activitate efectuată prin mijloace electronice, ce prezintă următoarele caracteristici:
a) este efectuată în considerarea unui folos patrimonial, procurat ofertantului în mod obişnuit de către
destinatar;
b) nu este necesar ca ofertantul şi destinatarul să fie fizic prezenţi simultan în acelaşi loc;
c) este efectuată prin transmiterea informaţiei la cererea individuală a destinatarului;
2. mijloace electronice - echipamente electronice şi reţele de cablu, fibră optică, radio, satelit şi altele
asemenea, utilizate pentru prelucrarea, stocarea sau transmiterea informaţiei;
3. furnizor de servicii - orice persoană fizică sau juridică ce pune la dispoziţie unui număr determinat
sau nedeterminat de persoane un serviciu al societăţii informaţionale;
4. furnizor de servicii stabilit într-un stat - un furnizor de servicii având un sediu stabil pe teritoriul unui
stat şi care desfăşoară efectiv o activitate economică utilizând acel sediu stabil pe teritoriul unui stat,
pentru o perioadă nedeterminată; stabilirea unui furnizor de servicii într-un stat nu este determinată în
mod necesar de locul în care sunt amplasate mijloacele tehnice şi tehnologice necesare furnizării
serviciului;
5. domeniu - o zonă dintr-un sistem informatic, deţinută ca atare de o persoană fizică sau juridică ori
de un grup de persoane fizice sau juridice în scopul prelucrării, stocării ori transferului de date;
6. destinatar al serviciului sau destinatar - orice persoană fizică sau juridică ce utilizează, în scopuri
comerciale, profesionale sau de altă natură, un serviciu al societăţii informaţionale, în special în scopul
căutării de informaţii sau al furnizării accesului la acestea;
7. consumator - orice persoană fizică ce acţionează în alte scopuri decât cele ale activităţii sale
comerciale sau profesionale;
8. comunicare comercială - orice formă de comunicare destinată să promoveze, direct sau indirect,
produsele, serviciile, imaginea, numele ori denumirea, firma sau emblema unui comerciant ori membru
al unei profesii liberale; nu constituie prin ele însele comunicări comerciale următoarele: informaţii
permiţând accesul direct la activitatea unei persoane fizice sau juridice, în special un nume de
domeniu sau o adresă de poştă electronică, comunicări legate de produsele, serviciile, imaginea,
1
http://www.legi-internet.ro/lg365.htm
91
Cristian Nicolae Grama – Lucrare de diplomă – Comerţul electronic între provocări şi responsabilităţi
numele ori mărcile unei persoane fizice sau juridice, efectuate de un terţ independent faţă de
persoana în cauză, mai ales atunci când sunt realizate cu titlu gratuit;
9. legislaţie coordonată - prevederile în vigoare ale legilor naţionale, aplicabile activităţilor ce fac
obiectul serviciilor societăţii informaţionale sau furnizorilor de servicii în privinţa:
a) condiţiilor pe care trebuie să le îndeplinească furnizorii de servicii în vederea începerii acestor
activităţi, precum sunt cele legate de eventualele calificări, autorizaţii sau notificări necesare;
b) condiţiilor pe care trebuie să le îndeplinească furnizorii de servicii pentru desfăşurarea acestor
activităţi, precum sunt cele care privesc conduita acestora, calitatea sau conţinutul serviciilor oferite,
inclusiv în materie de publicitate şi încheiere a contractelor, sau cele care privesc răspunderea
furnizorilor;
10. instrument de plată electronică - un instrument care permite titularului său să efectueze
următoarele tipuri de operaţiuni:
a) transferuri de fonduri, altele decât cele ordonate şi executate de către instituţii financiare;
b) retrageri de numerar, precum şi încărcarea şi descărcarea unui instrument de monedă electronică;
11. instrument de plată cu acces la distanţă - instrument de plată electronică prin intermediul căruia
titularul său poate să îşi acceseze fondurile deţinute într-un cont la o instituţie financiară şi să
autorizeze efectuarea unei plăţi, utilizând un cod personal de identificare sau un alt mijloc de
identificare similar;
12. instrument de monedă electronică - instrument de plată electronică reîncărcabil, altul decât
instrumentul de plată cu acces la distanţă, pe care unităţile de valoare sunt stocate electronic şi care
permite titularului său să efectueze tipurile de operaţiuni menţionate la pct. 10;
13. titular - persoană care deţine un instrument de plată electronică pe baza unui contract încheiat cu
un emitent, în condiţiile prevăzute de lege;
14. date de identificare - orice informaţii care pot permite sau facilita efectuarea tipurilor de operaţiuni
menţionate la pct. 10, precum un cod de identificare, numele sau denumirea, domiciliul ori sediul,
numărul de telefon, fax, adresa de poştă electronică, numărul de înmatriculare sau alte mijloace
similare de identificare, codul de înregistrare fiscală, codul numeric personal şi altele asemenea.
92
Cristian Nicolae Grama – Lucrare de diplomă – Comerţul electronic între provocări şi responsabilităţi
93
Cristian Nicolae Grama – Lucrare de diplomă – Comerţul electronic între provocări şi responsabilităţi
94
Cristian Nicolae Grama – Lucrare de diplomă – Comerţul electronic între provocări şi responsabilităţi
95
Cristian Nicolae Grama – Lucrare de diplomă – Comerţul electronic între provocări şi responsabilităţi
prin eliminarea informaţiei sau blocarea accesului la aceasta, accesul la o reţea de comunicaţii sau
prestarea oricărui alt serviciu al societăţii informaţionale, dacă aceste măsuri au fost dispuse de o
autoritate publică, din oficiu sau la primirea unei plângeri ori sesizări din partea oricărei persoane.
(4) Plângerea prevăzută la alin. (3) poate fi făcută de către orice persoană care se consideră
prejudiciată prin conţinutul informaţiei în cauză. Plângerea sau sesizarea se întocmeşte în formă
scrisă, cu arătarea motivelor pe care se întemeiază, şi va fi în mod obligatoriu datată şi semnată.
Plângerea nu poate fi înaintată dacă o cerere în justiţie, având acelaşi obiect şi aceleaşi părţi, a fost
anterior introdusă.
(5) Decizia autorităţii trebuie motivată şi se comunică părţilor interesate în termen de 30 de zile de la
data primirii plângerii sau a sesizării ori, dacă autoritatea a acţionat din oficiu, în termen de 15 zile de
la data la care a fost emisă.
(6) Împotriva unei decizii luate potrivit prevederilor alin. (3) persoana interesată poate formula
contestaţie în termen de 15 zile de la comunicare, sub sancţiunea decăderii, la instanţa de contencios
administrativ competentă. Cererea se judecă de urgenţă, cu citarea părţilor. Sentinţa este definitivă.
96
Cristian Nicolae Grama – Lucrare de diplomă – Comerţul electronic între provocări şi responsabilităţi
Anexa nr. 3
Legea nr. 455 din 18 iulie 2001 privind semnătura electronică
1
http://www.legi-internet.ro/lgsemel.htm
97
Cristian Nicolae Grama – Lucrare de diplomă – Comerţul electronic între provocări şi responsabilităţi
c) semnătura să fie protejată împotriva falsificării prin mijloacele tehnice disponibile la momentul
generării acesteia;
d) datele de creare a semnăturii să poată fi protejate în mod efectiv de către semnatar împotriva
utilizării acestora de către persoane neautorizate;
e) să nu modifice datele în forma electronică, care trebuie să fie semnate, şi nici să nu împiedice ca
acestea să fie prezentate semnatarului înainte de finalizarea procesului de semnare;
9. date de verificare a semnăturii electronice reprezintă date în forma electronică, cum ar fi coduri sau
chei criptografice publice, care sunt utilizate în scopul verificării unei semnături electronice;
10. dispozitiv de verificare a semnăturii electronice reprezintă software şi/sau hardware configurate,
utilizat pentru a implementa datele de verificare a semnăturii electronice;
11. certificat reprezintă o colecţie de date în forma electronică ce atestă legătura dintre datele de
verificare a semnăturii electronice şi o persoană, confirmând identitatea acelei persoane;
12. certificat calificat reprezintă un certificat care satisface condiţiile prevăzute la art. 18 şi care este
eliberat de un furnizor de servicii de certificare ce satisface condiţiile prevăzute la art. 20;
13. furnizor de servicii de certificare reprezintă orice persoană, română sau străină, care eliberează
certificate sau care prestează alte servicii legate de semnătura electronică;
14. furnizor de servicii de certificare calificata este acel furnizor de servicii de certificare care
eliberează certificate calificate;
15. produs asociat semnăturii electronice reprezintă software sau hardware, destinat a fi utilizat de un
furnizor de servicii de certificare pentru prestarea serviciilor legate de semnătura electronică sau
destinat a fi utilizat pentru crearea ori verificarea semnăturii electronice.
Art. 5. - Înscrisul în formă electronică, căruia i s-a încorporat, ataşat sau i s-a asociat logic o
semnătură electronică extinsă, bazată pe un certificat calificat nesuspendat sau nerevocat la
momentul respectiv şi generată cu ajutorul unui dispozitiv securizat de creare a semnăturii electronice,
este asimilat, în ceea ce priveşte condiţiile şi efectele sale, cu înscrisul sub semnătură privată.
Art. 6. - Înscrisul în formă electronică, căruia i s-a încorporat, ataşat sau i s-a asociat logic o
semnătură electronică, recunoscut de către cel căruia i se opune, are acelaşi efect ca actul autentic
între cei care l-au subscris şi între cei care le reprezintă drepturile.
Art. 7. - În cazurile în care, potrivit legii, forma scrisă este cerută ca o condiţie de probă sau de
validitate a unui act juridic, un înscris în formă electronică îndeplineşte această cerinţă dacă i s-a
încorporat, ataşat sau i s-a asociat logic o semnătură electronică extinsă, bazată pe un certificat
calificat şi generată prin intermediul unui dispozitiv securizat de creare a semnăturii.
98
Cristian Nicolae Grama – Lucrare de diplomă – Comerţul electronic între provocări şi responsabilităţi
Art. 12. - (1) Furnizarea serviciilor de certificare nu este supusă nici unei autorizări prealabile şi se
desfăşoară în concordanţă cu principiile concurenţei libere şi loiale, cu respectarea actelor normative
în vigoare.
(2) Furnizarea serviciilor de certificare de către furnizorii stabiliţi în statele membre ale Uniunii
Europene se face în condiţiile prevăzute în Acordul european instituind o asociere între România, pe
de o parte, Comunităţile Europene şi statele membre ale acestora, pe de altă parte.
Art. 13. - (1) Cu 30 de zile înainte de începerea activităţilor legate de certificarea semnăturilor
electronice persoanele care intenţionează să furnizeze servicii de certificare au obligaţia de a notifica
autoritatea de reglementare şi supraveghere specializată în domeniu cu privire la data începerii
acestor activităţi.
(2) O dată cu efectuarea notificării prevăzute la alin. (1) furnizorii de servicii de certificare au obligaţia
de a comunica autorităţii de reglementare şi supraveghere specializate în domeniu toate informaţiile
referitoare la procedurile de securitate şi de certificare utilizate, precum şi orice alte informaţii cerute
de autoritatea de reglementare şi supraveghere specializată în domeniu.
(3) Furnizorii de servicii de certificare au obligaţia de a comunica autorităţii de reglementare şi
supraveghere specializate în domeniu, cu cel puţin 10 zile înainte, orice intenţie de modificare a
procedurilor de securitate şi de certificare, cu precizarea datei şi orei la care modificarea intră în
vigoare, precum şi obligaţia de a confirma în termen de 24 de ore modificarea efectuată.
(4) În cazurile de urgenţă, în care securitatea serviciilor de certificare este afectată, furnizorii pot
efectua modificări ale procedurilor de securitate şi de certificare, urmând să comunice, în termen de
24 de ore, autorităţii de reglementare şi supraveghere specializate în domeniu modificările efectuate şi
justificarea deciziei luate.
(5) Furnizorii de servicii de certificare sunt obligaţi să respecte, pe parcursul desfăşurării activităţii,
procedurile de securitate şi de certificare declarate, potrivit alin. (2), (3) şi (4).
Art. 14. - (1) Furnizorul de servicii de certificare va asigura accesul la toate informaţiile necesare
utilizării corecte şi în condiţii de siguranţă a serviciilor sale. Informaţiile respective vor fi furnizate
anterior naşterii oricărui raport contractual cu persoana care solicită un certificat sau, după caz, la
cererea unui terţ care se prevalează de un asemenea certificat.
(2) Informaţiile prevăzute la alin. (1) vor fi formulate în scris, într-un limbaj accesibil, şi vor fi transmise
prin mijloace electronice, în condiţii care să permită stocarea şi reproducerea lor.
(3) Informaţiile prevăzute la alin. (1) vor face referire cel puţin la:
a) procedura ce trebuie urmată în scopul creării şi verificării semnăturii electronice;
b) tarifele percepute;
c) modalităţile şi condiţiile concrete de utilizare a certificatelor, inclusiv limitele impuse utilizării
acestora, cu condiţia că aceste limite să poată fi cunoscute de terţi;
d) obligaţiile care incumbă, potrivit prezentei legi, titularului certificatului şi furnizorului de servicii de
certificare;
e) existenţa unei acreditări, dacă este cazul;
99
Cristian Nicolae Grama – Lucrare de diplomă – Comerţul electronic între provocări şi responsabilităţi
100
Cristian Nicolae Grama – Lucrare de diplomă – Comerţul electronic între provocări şi responsabilităţi
101
Cristian Nicolae Grama – Lucrare de diplomă – Comerţul electronic între provocări şi responsabilităţi
102
Cristian Nicolae Grama – Lucrare de diplomă – Comerţul electronic între provocări şi responsabilităţi
Art. 43. - Titularii de certificate sunt obligaţi să solicite, de îndată, revocarea certificatelor, în cazul în
care:
a) au pierdut datele de creare a semnăturii electronice;
b) au motive să creadă că datele de creare a semnăturii electronice au ajuns la cunoştinţa unui terţ
neautorizat;
c) informaţiile esenţiale cuprinse în certificat nu mai corespund realităţii.
Art. 49. - (1) Nivelul tarifelor percepute de agenţiile de omologare pentru prestarea serviciilor de
omologare a dispozitivelor securizate de creare a semnăturii electronice, precum şi pentru serviciile
accesorii se stabileşte în mod liber, cu respectarea prevederilor Legii concurenţei nr. 21/1996.
(2) Agenţiile menţionate la alin. (1) pot percepe tarife cu niveluri diferite pentru zone geografice diferite
sau pentru serviciile prestate în regim de urgenţă, pentru înscrierile on-line, potrivit propriilor strategii
comerciale, cu respectarea dispoziţiilor legale.
(3) Sunt interzise agenţiilor de omologare şi împuterniciţilor acestora publicarea de tabele comparative
privind nivelul tarifelor şi adoptarea oricăror masuri al căror scop este să limiteze reclama privind
nivelul tarifelor încasate de alte agenţii pentru serviciile prestate.
Art. 50. - (1) Agenţiile de omologare sunt supuse prevederilor Legii concurenţei nr. 21/1996 în ceea ce
priveşte stabilirea tarifelor percepute pentru serviciile prestate, precum şi în privinţa actelor sau
faptelor care au sau pot avea ca efect restrângerea concurenţei pe piaţa serviciilor respective.
(2) Agenţiile de omologare sunt, de asemenea, supuse prevederilor Legii nr. 11/1991 privind
combaterea concurenţei neloiale, cu modificările ulterioare.
Art. 51. - Cuantumul amenzilor prevăzute de prezenta lege va fi actualizat prin hotărâre a Guvernului,
în funcţie de evoluţia indicelui de inflaţie.
103
Cristian Nicolae Grama – Lucrare de diplomă – Comerţul electronic între provocări şi responsabilităţi
Bibliografie
Adrese Internet:
104