CODUL ETIC AL ÎNTREPRINZĂTORULUI

CAPITOLUL I

PRINCIPII îN CADRUL CODULUI ETIC

1.1 Principii şi valori personale ale omului de afaceri

Comportamentul în afaceri al întreprinzătorilor particulari trebuie să fie fundamentat pe

principii ferme care să conducă atât la asigurarea unor relaţii de încredere, disciplină şi
integritate în mediul de afaceri cât şi la sesibilizarea oamenilor de afaceri faţă de problemele
comunităţii şi ale mediului. Totodată, aceste principii trebuie să ajute la percepţia corectă a
populaţiei faţă de întreprinzători şi, nu în ultimul rând, să genereze satisfacţii personale
întreprinzătorului.
Însuşirea şi aplicarea principiilor fundamentale ale persoanei ce derulează o afacere,presupune
existenţa şi dezvoltarea următoarelor calităţi:

Încrederea
• Încredere în forţele proprii, în mediul de afaceri şi în aplicarea corectă şi
nepărtinitoare a legilor;
• Credinţă în îndeplinirea tuturor acordurilor, atât verbale cât şi scrise.

Onestitatea
• Neangajarea în nici o acţiune de tăinuire, fraudă, declaraţii false sau calomnieri;
• Slujirea adevărului şi a corectitudinii în toate relaţiile cu partenerii de afaceri şi
comunitatea;
• Oferirea tuturor informaţiilor astfel încât să se evite prejudicierea intenţionată
a partenerilor de afaceri.
Integritatea
• Respectarea promisiunilor făcute, chiar şi atunci când există presiuni contrare;
• Admiterea greşelilor săvârşite şi îndreptarea lor.
Loialitatea
• Fidelitatea faţă de afacerea proprie şi partenerii de afaceri;
• Apărarea intereselor asociaţiilor sau a acţionarilor cu condiţia încadrării în
limitele legii.
Corectitudinea
• Respectarea legilor, regulilor şi regulamentelor în vigoare;
• Atitudinea justă în toate afacerile;
• Recompensarea corectă a performanţelor;
• Adoptarea unor măsuri disciplinare juste în cazul unui comportament neadecvat;
• Neacceptarea comportamentului discriminatoriu sau de hărţuire;
• Neexercitarea în mod arbitrar a puterii;
• Evitarea întreprinderii unor acţiuni nepermise, presiuni sau influenţe în vederea
câştigării sau menţinerii unui avantaj.
Preocuparea
• Manifestarea permanentă a îmbunătăţirii afacerii, mediului, condiţiilor
salariaţilor şi a comunităţii;
• Implicarea şi încurajarea realizării de acţiuni caritabile;
 CODUL ETIC AL ÎNTREPRINZĂTORULUI

• Realizarea obiectivelor propuse astfel încât să se evite cauzarea de

incoveniente.
Respectul
• Supunerea la legile, standardele, regulile şi reglementările referitoare la
afacerea întreprinsă;
• Consideraţie faţă de partenerii de afaceri şi cei sociali;
• Tratarea oricărui angajat cu demnitate şi respect, indiferent de
responsabilităţile sau funcţia pe care acesta o ocupă în cadrul afacerii;
• Preocupare faţă de mediu.
Dedicarea
• Urmărirea constantă a creşterii eficienţei;
• Informarea permanentă în vederea dobândirii excelenţei profesionale.
Căutarea poziţiei de lider
• Dobândirea şi păstrarea unei poziţii înalte în competiţia din domeniul său
professional;
• Preocuparea dezvoltării continue a unui mediu de afaceri superior;
• Maximizarea eficienţei;
• Neacceptarea sub-standardelor profesionale;
• Recrutarea unui personal cu înalt nivel etic şi profesional;
• Manifestarea unui interes sporit în vederea îmbunătăţirii şi menţinerii pregătirii
profesionale a angajaţilor.
Responsabilitatea
• Acceptarea răspunderii personale pentru calitatea etică şi profesională a
acţiunilor proprii şi a deciziilor luate;
• Asumarea greşelilor, omisiunilor şi corectarea lor.
Obiectivitatea
• Corectitudine în luarea deciziilor prin evitarea influenţării acestora de
prejudecăţi, conflicte de interese sau influenţe externe.

1.2 Principii şi valori în administrarea afacerii

Pentru administrarea eficientă a unei afaceri nu sunt suficiente calităţile personale şi banii,
sunt necesare însuşirea şi aplicarea următoarelor principii şi valori specifice:

Administrarea
• Acţiunile pe care le îndeplineşte o persoană în derularea afacerii sale sau a
altora în baza unei înţelegeri sau contract.
Relaţia win-win
• Crearea de relaţii axate pe producerea de valori pentru părţile implicate. ???
Iniţiativă
• Curajul, creativitatea şi disciplina de a conduce spre schimbarea şi modelarea
viitorului.
Viziune
• Dezvoltarea unui mod obiectiv de înţelegere şi interpretare a fenomenelor din
viaţa economică şi socială şi stabilirea strategiilor de acţiune actuale şi viitoare.
 CODUL ETIC AL ÎNTREPRINZĂTORULUI

Optimism
• Adoptarea unei concepţii şi atitudini pozitive asupra mediului de afaceri
dominate de încredere în viitor şi în oameni;
• Dezvoltarea tendinţelor de a vedea părţile pozitive ale partenerilor sociali şi
cultivarea în rândul angajaţilor şi a partenerilor de afaceri a acestora.
Perseverenţă
• Tenacitate în respectarea şi îndeplinirea obiectivelor propuse.
Flexibilitate
• Demonstrarea unei mari puteri de adaptabilitate şi asimilarea a ideilor
inovatoare;
• Receptivitate la schimbare.
Consecvenţă
• Urmărirea îndeplinirii sarcinilor propuse conform principiilor şi regulilor
prestabilite.
Confidenţialitate
• Nedezvăluirea informaţiilor sau secretelor dobândite pe parcursul derulării unor
relaţii de afaceri şi profesionale;
• Nedivulgarea informaţiilor deţinute fără acordul prealabil al celor vizaţi.
Transparenţă
• Informarea corectă a părţilor implicate asupra riscurilor potenţiale;
• Comunicare liberă şi deschisă cu partenerii de afaceri;
• Adoptarea unei atitudini oneste privitoare la informaţiile cu caracter public;
• Sinceritate în furnizarea de date cu caracter public către angajaţi, clienţi,
media, autorităţile statului;
• Popularizarea cazurilor de comportament neadecvat şi a măsurilor adoptate.

1.3 Aptitudini ale întreprinzătorului

• Asumarea riscului fără ca aceasta să fie însoţită de sentimente de teamă;

• Încredere în forţele proprii;
• Experienţă într-un anumit domeniu şi chiar talent;
• Ambiţios, perseverent în urmărirea obiectivelor fără să fie stresat de acestea;
• Curiozitate, creativitate (imaginativ şi inovativ), capitalizarea ideilor altora;
• Extrovertit, bune abilităţi comunicaţionale cu angajaţii şi partenerii de afaceri;
• Curaj şi responsabilitate în abordarea conflictelor;
• Raţional, obiectiv, responsabil, consideră afacerea o activitate serioasă,
acordându-i importanţa cuvenită;
• Energic, înzestrat cu o mare capacitate de muncă;
• Dispune de arta de a vinde şi de a-şi promova propriile produse şi servicii;
• Entuziast, are capacitatea de a-şi stimula subordonaţii;
• Capacitate de a trece peste insuccese, având disponibilitatea de a învăţa din
greşelile sale şi ale altora şi de a o lua de la capăt;
• Se autoevaluează în mod obiectiv;
• Dispune de calităţi manageriale, spirit de organizare şi putere de decizie,
orientare spre profit şi aptitudini de lider;
• Spirit de independenţă;
• Optimist, dar în acelaşi timp, realist;
 CODUL ETIC AL ÎNTREPRINZĂTORULUI

• Flexibil, cu o mare putere de adaptabilitate, receptiv la schimbare;

• Spirit de iniţiativă;
• Personalitate puternică;
• Echilibrat, matur din punct de vedere emoţional, are capacitatea de a se controla
şi de a trece peste evenimentele neplăcute.

1.4 Responsabilităţi ale întreprinzătorului

Gradul de satisfacţie personală şi nivelul câştigului reprezintă premisele de la care se

porneşte într-o afacere. Proprietatea a generat întotdeauna responsabilităţi şi îndatoriri pe
care întreprinzătorul trebuie să şi le asume.

Responsabilităţile întreprinzătorului se manifestă faţă de:

1. propria afacere;
2. asociaţii şi acţionarii afacerii;
3. participanţii interni ai afacerii (angajaţii);
4. partenerii de afaceri;
5. comunitatea de afaceri;
6. societatea civilă;
7. autorităţile şi instituţiile statului;
8. mediul înconjurător.

1.5 Prevenirea şi combaterea corupţiei

Pentru crearea unui mediu de afaceri corect şi concurenţial, întreprinzătorii sunt invitaţi să
acţioneze pentru prevenirea şi combaterea corupţiei.

Măsurile pe care orice întreprinzător ar trebui să le ia sunt:

• Evitarea creării unor situaţii care să favorizeze actul de corupţie;
• Neimplicarea în evenimente care generează corupţie;
• Prevenirea stimulării actului de corupţie;
• Mediatizarea evenimentelor de corupţie ce afectează mediul său de
afaceri;
• Militarea împreună cu organizaţiile patronale pentru crearea unui cadru
legislativ solid de eliminare a corupţiei;
• Susţinerea creării condiţiilor de salarizare şi stimulare a personalului din
instituţiile statului, în vederea diminuării interesului pentru acte de
corupţie.
CAPITOLUL II
ETICA

În activitatea lor de afaceri, întreprinzătorii sunt invitaţi să acţioneze pentru:

• Realizarea afacerilor în deplină transparenţă, asigurându-se, în condiţiile

legii, accesul la informaţii privind produsele şi serviciile oferite de firmă.
Este contrară principiilor eticii utilizarea afacerilor pentru desfăşurarea
 CODUL ETIC AL ÎNTREPRINZĂTORULUI

de activităţi clandestine sau având ca unic scop obţinerea de beneficii,

facilităţi, preferinţe, subvenţii sau alocaţii de la bugetul statului.
• Prevenirea oricărei situaţii în care administratorii afacerii şi angajaţii
acesteia oferă sau cer mită pentru indiferent ce serviciu sau contract.
Plăţile firmei să reprezinte suma cuvenită pentru serviciul furnizat;
• Evitarea intrării în conflict de interese cu propria firmă, prin alte
afaceri, realizarea sponsorizărilor în condiţii de transparenţă şi în
strictă conformitate cu legea;
• Înregistrarea corectă a operaţiunilor financiare ale firmei în
documentele contabile, în condiţii de transparenţă stabilite de
reglementările legale în vigoare;
• Neangajarea în activităţi comerciale sau financiare de orice fel având ca
finalitate acte teroriste, traficul de arme sau droguri, spălarea de bani,
alte forme de crimă organizată.

2.1 Etica în relaţia cu furnizorii

Relaţia de afaceri cu furnizorii trebuie să se bazeze pe respect reciproc. În acest sens,

întreprinzătorii au următoarele responsabilităţi:

• Să caute corectitudinea şi încrederea în toate relaţiile cu furnizorii,

inclusiv în ceea ce priveşte preţurile, licenţele şi alte drepturi;
• Să asigure furnizorii de implicarea firmei, fără lobby, presiuni şi litigii
inutile;
• Să creeze relaţii de afaceri corecte, de lungă durată, cu furnizorii ce
respectă principiile şi etica întreprinzătorului;
• Să schimbe informaţii cu furnizorii şi să-i antreneze în procesul de
planificare al firmei;
• Să-şi achite obligaţiile către furnizori la timp şi în concordanţă cu
raporturile contractuale;
• Să caute, să încurajeze şi să prefere furnizorii a căror practici, în relaţia
cu personalul angajat, respectă demnitatea umană.

2.2 Etica în relaţia cu competiţia

Prosperitatea şi progresul unei naţiuni se bazează pe o competiţie dreaptă.

Responsabilitatea întreprinzătorului în relaţia cu competitorii vizează respectarea
următoarelor principii:

• Să promoveze un comportament competitiv benefic din punct de vedere

social şi al protecţiei mediului;
• Să dovedească respect faţă de competitori;
•
• Să nu facă afirmaţii false sau să întreprindă acţiuni care ar putea
să afecteze imaginea sau prestigiul competitorilor;
• Să nu caute favoruri care să garanteze “securitatea” competiţiei;
• Să respecte atât proprietatea tangibilă, cât şi pe cea intelectuală;
 CODUL ETIC AL ÎNTREPRINZĂTORULUI

• Să refuze procurarea informaţiilor comerciale prin mijloace

neoneste şi non-etice.

2.3 Etica în relaţiile cu angajaţii

• Promovarea unei culturi în care fiecare angajat să ştie că este respectat

şi apreciat corect;
• Încurajarea comunicării şi opiniilor libere şi deschise;
• Menţinerea în cadrul firmei a unui mediu corespunzător, orientat spre
performanţă;
• Utilizarea tehnologiilor de lucru (hardware, software, metode, proceduri)
optime în funcţie de raportul efort-efect;
• Să stimuleze orientarea angajaţilor spre protejarea proprietăţii bunurilor
şi informaţiilor;
• Recompensarea performanţelor prin elaborarea unui system de politici
salariale şi de stimulente materiale care să ofere un grad de satisfacţie
profesională, proporţional cu efortul depus în cadrul firmei;
• Neacceptarea nici unei forme de discriminare;
• Receptivitate la opiniile celorlalţi;
• Evidenţierea spiritului de echipă şi a obiectivelor commune;
• Accentuarea importanţei unei atitudini corespunzătoare specificului.

2.4 Etica în relaţiile cu autorităţile statului

Fiecare întreprinzător are dreptul la un tratament corect, echitabil, fără abuzuri din
partea autorităţilor statului. Întreprinzătorul, în relaţia cu autorităţile statului va avea o atitudine
cooperantă, demnă şi corectă. Întreprinzătorul are dreptul la asistenţă din partea instituţiilor
statului în vederea aplicării corecte a noilor cerinţe legislative.
Întreprinzătorul se va conforma legislaţiei specifice domeniilor activităţii sale cum ar fi:

• Activitatea comercială;
• Fiscalitate;
• Asigurări sociale;
• Siguranţa şi sănătatea angajaţilor;
• Securitatea şi condiţiile de muncă;
• Siguranţa mediului, controlul poluării;
• Managementul ineficient, managementul riscului;
• Evitarea conflictelor de interese.

CAPITOLUL III
RELAŢIILE CU PARTENERII DE AFACERI

În îndeplinirea acestei exigenţe, este eficient, ca întreprinzătorii să acţioneze în

următoarele direcţii:
 CODUL ETIC AL ÎNTREPRINZĂTORULUI

• Eforturi constante pentru câştigarea reputaţiei de partener de afaceri

de încredere, integru şi competent;
• Desfăşurarea activităţii la cele mai înalte standarde de profesionalism şi
moralitate, în vederea atingerii unui nivel de performanţă şi satisfacerii
intereselor şi exigenţelor partenerilor de afaceri;
• Cultivarea respectului faţă de toţi partenerii de afaceri, neutilizarea
metodelor neloiale şi incorecte în raporturile cu aceştia, indifferent de
dimensiunea afacerii, de profilul activităţii, de natura proprietăţii;
• Promovarea concurenţei loiale în raporturile de afaceri, neîncurajarea
formelor de concurenţă monopolistă sau neloială în afacerile proprii sau
ale altor operatori economici;
• Abţinerea de la promovarea în contracte a unor clauze abuzive în relaţia
cu consumatorii sau clienţii care nu au furnizori alternativi;
• Căutarea unor soluţii amiabile, prin negocieri, mediere şi compromisuri, în
cazul diferendelor apărute pe parcursul realizării raporturilor de afaceri;
• Respectarea deciziilor definitive şi irevocabile, date în litigiile
contractuale, de instanţele judecătoreşti, Curtea de Arbitraj Comercial
Internaţional de pe lângă CCIRB, comisiile de arbitraj de la camerele de
comerţ şi industrie teritoriale, alte organisme jurisdicţionale interne şi
internaţionale;
• Utilizarea formelor corecte de reclamă şi publicitate şi abţinerea de la
acţiuni care ar putea prejudicia imaginea, interesele sau produsele altor
întreprinzători;
• Respectarea drepturilor de proprietate industrială şi intelectuală ale
tuturor partenerilor de afaceri şi luarea de măsuri pentru protecţia
drepturilor proprii.

3.1 Relaţiile cu asociaţii / acţionarii firmei

În relaţiile cu asociaţii sau acţionarii firmei, întreprinzătorii sunt invitaţi să asigure:

• Înscrierea în actul constitutiv al firmei, în condiţii de transparenţă, a

unor prevederi clare privind rolul, responsabilităţile, drepturile şi
obligaţiile asociaţilor sau acţionarilor, administratorului, ale Consiliului de
Administraţie, ale conducerii executive, în condiţiile legii;
• Respectarea în tocmai a drepturilor asociaţilor sau acţionarilor, inclusiv
ale acţionarilor minoritari;
• Apărarea intereselor asociaţilor sau acţionarilor firmei despre evoluţia
economică şi operaţiunile acesteia, prin punerea la dispoziţie, în mod
sistematic şi la cerere, de informaţii privind firma, de rapoarte contabile
şi financiare verificate şi validate potrivit reglementărilor în vigoare;
• Respectarea regulilor de cvorum şi a drepturilor de vot în adunarea
generală pentru toate categoriile de asociaţi sau acţionari;
• Crearea unui cadru de comunicare între asociaţii sau acţionarii firmei,
pentru rezolvarea pe cale amiabilă a oricăror eventuale diferende.
 CODUL ETIC AL ÎNTREPRINZĂTORULUI

3.2 Relaţiile cu angajaţii firmei NU

În raporturile dintre întreprinzător şi angajaţii săi, acesta va acţiona pentru:

• Evitarea practicilor discriminatorii în recrutarea, selecţionarea,

angajarea, aprecierea, promovarea şi plata drepturilor angajaţilor;
• Asigurarea unui climat propice de muncă prin evitarea oricărui tip de
discriminare;
• Asigurarea cadrului necesar unor servicii de calitate şi consultarea
angajaţilor asupra condiţiilor de muncă şi a problemelor lor specifice,
concomitent cu aplicarea strictă a normelor de protecţie şi securitatea
muncii;
• Susţinerea salariaţilor în vederea perfecţionării profesionale continue;
• Reflectarea în mod clar şi transparent, în contractele colective de muncă,
a politicii firmei privind condiţiile generale de salarizare şi de muncă;
• Acceptarea participării la negocieri cu reprezentanţii sindicatului sau ai
salariaţilor;
• Elaborarea regulamentelor şi a modalităţilor specifice de acţiune
destinate soluţionării conflictelor de muncă şi informarea salariaţilor
asupra acestora;
• Popularizarea recompenselor acordate celor merituoşi şi a măsurilor
adoptate în cazurile de comportament inadecvat;
• Realizarea, împreună cu sindicatele, reprezentanţii salariaţilor, agenţiile
de angajare a forţei de muncă şi autorităţile, de acţiuni menite să
diminueze gradul de neocupare a forţei de muncă.

3.3 Relaţiile cu partenerii comerciali

Întreprinzătorii sunt îndrumaţi să acţioneze pentru:

• Protejarea drepturilor partenerilor comerciali prin produse şi servicii

corespunzătoare exigenţelor calitative;
• Implementarea unui sistem de control al calităţii produselor sau
serviciilor oferite;
• Respectarea normelor de fabricaţie, a standardelor internaţionale,
pentru ca produsele şi serviciile oferite de firmă să nu dăuneze sănătăţii
şi mediului;
• Asigurarea unor produse şi servicii competitive pe un fond concurenţial
onest;
• Prezentarea corectă şi completă a indicaţiilor de utilizare a produselor şi
serviciilor;
• Crearea unui sistem de asigurare a garanţiei calităţii bunurilor şi
serviciilor oferite pe piaţă.

3.4 Relaţiile cu comunitatea locală

 CODUL ETIC AL ÎNTREPRINZĂTORULUI

• Protejarea drepturilor consumatorilor prin produse şi servicii

corespunzătoare calitativ, la nivelul exigenţelor pieţei;
• Evitarea propagării informaţiilor exagerate, inexacte sau neconforme cu
realitatea în ceea ce priveşte calitatea produselor şi serviciilor oferite;
• Aplicarea legilor şi reglementărilor în vigoare privind conservarea şi
protecţia mediului, prevenirea creării de surse de poluare prin activitatea
proprie;
• Promovarea comerţului liber;
• Prioritate în realizarea obiectivelor politicii naţionale;
• Acceptarea nediscriminatorie, faţă de comunitate, a diversităţii sale
religioase, entice, culturale, etc.
• Realizarea şi încurajarea de acţiuni, proiecte şi programe în sprijinul
comunităţii locale, inclusiv prin sponsorizări, donaţii, mecenat, în domeniul
educaţional, cultural, de mediu;
• Încurajarea sistemului de parteneriat public-privat.

3.5 Relaţiile cu autorităţile şi cu alte instituţii ale statului

DA, REFORMULATE!!!
În relaţiile cu autorităţile şi cu instituţiile statului, întreprinzătorii vor asigura condiţiile
de:

• Menţinerea reputaţiei de bun contribuabil a firmei, prin respectarea

termenelor şi nivelurilor obligaţiilor fiscale, realizarea raportărilor în
condiţiile legii;
• Asigurarea transparenţei necesare la licitaţiile organizate pentru diverse
contracte, cu furnizarea tuturor informaţiilor despre firmă, cerute de
lege;
• Promovarea colaborării cu instituţiile statului pentru definirea,
elaborarea şi aplicarea de strategii şi politici vizând sectorul de
activitate în care se încadrează firma, pentru utilizarea unor programe
sau fonduri destinate României de organisme ale Uniunii Europene;
• Realizarea colaborărilor necesare pentru un parcurs optim al firmei prin
îndeplinirea formalităţilor de obţinere a autorizaţiilor, licenţelor, avizelor
şi aprobărilor cerute de lege.

3.6 Relaţiile cu ONG-urile sau alte entităţi neeconomice

În relaţiile cu ONG-urile sau alte entităţi ne-economice, întreprinzătorii trebuie să aibă în

vedere:

• Respectarea şi promovarea drepturilor omului şi a instituţiilor

democratice;
• Recunoaşterea obligaţiei legitime a guvernului faţă de societate şi
sprijinirea practicilor şi a politicilor care promovează dezvoltarea umană
prin relaţii armonioase între domeniile de afaceri şi celelalte segmente
ale societăţii;
 CODUL ETIC AL ÎNTREPRINZĂTORULUI

• Colaborarea cu acele forţe din comunitate, dedicate creşterii

standardului de viaţă, îmbunătăţirii învăţământului şi educaţiei, sporirii
siguranţei locurilor de muncă şi a bunăstării;
• Promovarea şi stimularea dezvoltării susţinute şi militarea activă pentru
protecţia mediului şi conservarea resurselor naturale;
• Sprijinirea păcii, a securităţii şi a integrării sociale;
• Susţinerea şi încurajarea donaţiilor caritabile, prin contribuţii personale
în domeniul cultural şi educaţional;
• Participarea activă la activităţile comunităţii de afaceri.

3.7 Relaţiile cu organizaţia patronală afiliată

În activităţile pe care le desfăşoară, întreprinzătorii sunt invitaţi să:

• Îşi intensifice participarea în cadrul organizaţiei patronale căreia este

afiliat pentru ca organizaţia patronală să devină şi să se menţină ca un
partener de dialog real în societatea naţională şi cea europeană;
• Participarea la structurile organizaţiei patronale pentru interesul
acesteia, al comunităţii de afaceri pe care o reprezintă;
• Participarea la formularea de propuneri de îmbunătăţire sau de
promovare a unor acte normative în interesul comunităţii de afaceri,
apelându-se la sprijinul CNIPMMR;
• Participarea la activităţile organizate de CNIPMMR în conformitate cu
statutul acestuia, în interesul dezvoltării activităţii de afaceri;
• Abţinerea de la acţiuni care ar putea compromite sau zădărnici eforturile
desfăşurate de către CNIPMMR în interesul comunităţii de afaceri;
• Folosirea serviciilor oferite de CNIPMMR, fără tentative de intervenţie
ilicite, sau de corupţie a angajaţilor acestuia.

CAPITOLUL IV
IMPLICAŢIILE NERESPECTĂRII CODULUI ETIC

4.1 Consecinţe

Fără îndoială, veţi întâlni sau veţi lucra cu persoane care resping orice discuţie despre
etică. De ce? În primul rând nu reuşesc să vadă avantajele luării în seamă a eticii şi, în al doilea
rând, nu observă nici costurile atrase de practicile ce contravin principiilor eticii.

De aceea, înainte de a analiza costurile pe care le implică nerespectarea eticii şi beneficiile

aduse de un comportament etic, trebuie ştiut că există şi persoane care argumentează împotriva
eticii în afaceri.

O justificare a acestui punct de vedere ar fi faptul că rezultatele unor afaceri dubioase nu

sunt întru totul negative. Contrar aşteptărilor, sunt oameni de afaceri care câştigă sume mari în
acest mod; atunci de ce ar acţiona în mod etic?
 CODUL ETIC AL ÎNTREPRINZĂTORULUI

În ciuda opiniei de mai sus, un număr tot mai mare de manageri devin conştienţi ca mulţi din
oamenii de afaceri care acţionează astfel sunt prinşi politicieni corupţi îşi dau demisia şi chiar
sportive de renume sunt îndepărtaţi din competiţii. Fireşte, nu toţi vinovaţii sunt descoperiţi.
Mulţi şarlatani au cariere de succes.

Unii oameni de afaceri se îmbogăţesc peste noapte profitând de naivitatea şi speranţele

altora.

Cele de mai sus nu sunt menite să sugereze că oamenii de afaceri sunt în mod inerent
necinstiţi. Sigur că nu! Dar există mulţi oameni de afaceri care nu respectă principiile de etică,
deoarece, privind în jur, constată cât de mare este numărul celor care s-au comportat astfel ani
de zile şi nu sunt descoperiţi. Şi deseori citează fără reţineri cazuri de încălcare a legii soldate cu
succes.

Sunt infracţiuni şi crime care rămân nerezolvate. În acelaşi mod, cei care au succes în
afaceri în urma aplicării unor practici contrare eticii pot, de asemenea, scăpa nepedepsiţi. Dar
acest lucru nu exprimă starea unei comunităţi de afaceri, a mediului de afaceri în general, a
succesului în afaceri în mod special ci dovedeşte o atitudine ce este necesară pentru societatea şi
faptul că indiferent când, cei cu un comportament contrar eticii în afaceri vor plăti chiar şi prin
izolarea lor de organizaţiile patronale şi de către societate.

4.2 Efectele

Efectele nerespectării eticii în afaceri sunt considerabile.

Etica poate părea un subiect greu de abordat în termeni exacţi, matematici. Totuşi, lipsa
eticii poate aduce daune cât se poate de concrete şi măsurabile, în plan material şi în plan
responsabil faţă de legile ţării. În plus, reputaţia şi cariera îţi pot fi distruse ireparabil atunci
când ignori etica sau ai intenţia de a nu o respecta.
Globalizarea şi accesul la informaţii globale creează premisele unei izolări reale a
celor ce nu respectă o etică de afaceri. Mediatizarea unor situaţii de acest fel poate duce
la eliminarea întreprinzătorului din mediul de afaceri.

CONCLUZII

Principiile eticii în afaceri corespund unei bune practici în relaţiile economice şi comerciale
interne şi internaţionale bazate pe corectitudine, loialitate, profesionalism. Aceste principii nu au
vocaţia de a se substitui pe plan intern, internaţional, textelor legale din reglementările în vigoare.

Membrii CNIPMMR sunt invitaţi să respecte obligaţiile impuse de actele normative şi

relaţiile contractuale, să nu împiedice îndeplinirea obligaţiilor altor oameni de afaceri, să fie
disponibili la colaborări avantajoase pe pieţe interne şi din diverse ţări ale lumii, îndeosebi din UE.

Membrii CNIPMMR se vor strădui să nu-şi asume obligaţii de afaceri pe care în principal, nu
sunt în măsură să le îndeplinească.
 CODUL ETIC AL ÎNTREPRINZĂTORULUI

În întreaga lor activitate, membrii CNIPMMR, vor ţine seama de faptul că prosperitatea şi
dezvoltarea unei afaceri sunt bazate în mare măsură pe încrederea pe care aceasta o inspiră
acţionarilor, clienţilor şi partenerilor de afaceri.

Codul etic al întreprinzătorului, pentru membrii CNIPMMR, are ca scop principal

îmbunătăţirea mediului de afaceri, promovarea unui climat sănătos marcat de corectitudine şi
cinste, de respect reciproc între partenerii de afaceri şi totodată o combatere a fenomenului de
corupţie în interesul tuturor membrilor societăţii.

În general, acest cod etic doreşte să transpună în mediul de afaceri proverbul:

“ CE ŢIE NU-ŢI PLACE ALTUIA NU-I FACE “