7.

Proiectarea fundaţiilor izolate

Prevederile prezentului capitol se aplică la proiectarea fundaţiilor izolate ale
stâlpilor de beton armat şi de metal. Fundaţiile izolate pot fi utilizate şi în cazul unor
elemente structurale continue, dacă structura este proiectată considerând
rezemările concentrate.
Tipurile de fundaţii izolate care fac obiectul prezentului normativ sunt:

7.1 Fundaţii pentru stâlpi de beton armat monolit

Armăturile din
fundaţie (mustăţile) se
alcătuiesc astfel încât
în prima secţiune
potenţial plastică a
stâlpului, aflată
deasupra fundaţiei,
barele de armătură să
fie continue (fără
înnădiri).
7.1.1 Fundaţii tip talpă de beton armat
Nicoleta RADULESCU, Alexandrina PRETORIAN, Marius GABOR

Bucuresti, 16 – 17 septembrie 2004

 lx

y -Armătura rezultă din verificarea la moment

încovoietor în secţiunile de la faţa stâlpului.
-În calculul momentelor încovoietoare din
fundaţie se consideră presiunile pe teren
determinate de solicitările transmise de stâlp.
B x x
-Se vor considera situaţiile de încărcare
(presiuni pe teren) care conduc la solicitările
ly
maxime în fundaţie.
y
L

p2
p1 Calcul simplificat al momentelor incovoietoare
pmed pO

⎡ l 2x l 2x ⎤
M x = B ⋅ ⎢p o + (p1 − p 0 ) ⎥
⎣ 2 3⎦
l 2y
M y = L ⋅ p med
2 ; p med = ( p1 + p2 ) / 2

Nicoleta RADULESCU, Alexandrina PRETORIAN, Marius GABOR

Bucuresti,
Bucuresti, 16 – 17 septembrie 2004
7.1.2 Fundaţii cu bloc de beton simplu şi cuzinet de
beton armat (fundaţii rigide)

Nicoleta RADULESCU, Alexandrina PRETORIAN, Marius GABOR

Bucuresti,
Bucuresti, 16 – 17 septembrie 2004
Momentele încovoietoare pozitive în cuzinet

⎡ lc21 lc21 ⎤
M x = bc ⋅ ⎢ pc 0 + ( pc1 − pc 0 ) ⎥ (7.5)
⎣ 2 3⎦

bc21 p c1 + p c 2
M Y = lc ⋅ pcmed p cmed = (7.6)
2 2

Calculul momentelor încovoietoare pozitive în cuzinet se face

considerând încastrarea consolelor în secţiunile de la faţa stâlpului

Nicoleta RADULESCU, Alexandrina PRETORIAN, Marius GABOR

Bucuresti,
Bucuresti, 16 – 17 septembrie 2004
7.2 Fundaţie tip pahar pentru stâlp prefabricat
la bp l1
lS

lS
b1
Beton de monolitizare
bp

Hp
bS lb B ≥100 mm
H

bp 20÷30 mm
Hf β
Ht
b1
Beton de egalizare 50÷100 mm
l1 bp la bp l1 la ’ bp’

L L

M ST ,cap
HP ≥
3 ⋅ lS bS R t

Nicoleta RADULESCU, Alexandrina PRETORIAN, Marius GABOR

Bucuresti,
Bucuresti, 16 – 17 septembrie 2004
Transmiterea forţei
axiale din stâlpul
prefabricat la
fundaţia pahar

Verificarea pereţilor paharului în plan orizontal

Forţa de întindere în pereţii
longitudinali (NP)

Momentele încovoietoare rezultate în

plan orizontal aplicate părţii superioare
Eforturile transmise pereţilor paharului a peretelui frontal:
de solicitările din stâlp (M şi Q)

Nicoleta RADULESCU, Alexandrina PRETORIAN, Marius GABOR

Bucuresti,
Bucuresti, 16 – 17 septembrie 2004
 Talpa fundaţiei pahar se
verifică la moment
încovoietor şi la forţă
tăietoare.
Verificarea la moment
încovoietor şi forţă
tăietoare se face în
secţiunile de la faţa
paharului şi din axul
stâlpului prefabricat.

Armarea paharului

Nicoleta RADULESCU, Alexandrina PRETORIAN, Marius GABOR

Bucuresti,
Bucuresti, 16 – 17 septembrie 2004
 7.3 Fundaţii pentru stâlpi metalici

placă de bază
prevăzută cu rigidizări
care asigură
transmiterea
presiunilor la fundaţie
şi a forţelor la
şuruburile de
ancorare.

Presiunea pe placa de bază se determină considerând solicitările capabile ale

stâlpului (Ncap şi Mcap) şi forţa de pretensionare a şuruburilor.

Nicoleta RADULESCU, Alexandrina PRETORIAN, Marius GABOR

Bucuresti,
Bucuresti, 16 – 17 septembrie 2004
8. Proiectarea fundaţiilor continue de beton
armat sub stâlpi
Conditii
-fundaţii independente care nu pot
fi extinse suficient în plan
- fundaţii izolate care nu pot fi
centrate sub stâlpi
- alcătuirea generală a construcţiei
în care stâlpii structurii în cadre au
legături (la nivelul subsolului) cu
pereţii de beton armat rezemaţi pe
teren prin fundaţii continue
- terenuri de fundare susceptibile
de deformaţii diferenţiale
importante şi unde nu se poate
realiza o creştere a rigidităţii în
plan a ansamblului structural.

Nicoleta RADULESCU, Alexandrina PRETORIAN, Marius GABOR

Bucuresti,
Bucuresti, 16 – 17 septembrie 2004
Fundaţii continue sub stâlpi având alcătuirea de grindă

Dacă structura rezemată pe grinda de fundare este rigidă (de exemplu cadre cu zidărie de
umplutură etc.) se pot utiliza metode aproximative de calcul; în cazul structurilor flexibile (cadre)
se recomandă aplicarea metodelor exacte.
Prin calibrarea eforturilor capabile se urmăreşte evitarea dezvoltării deformaţiilor plastice în
grinzile de fundare continue în cazul acţiunilor seismice.

Nicoleta RADULESCU, Alexandrina PRETORIAN, Marius GABOR

Bucuresti,
Bucuresti, 16 – 17 septembrie 2004
Calculul grinzilor continue
Calculul cu metode simplificate
Metodele simplificate sunt cele în care conlucrarea între fundaţie
şi teren nu este luată în considerare iar diagrama de presiuni pe
talpă se admite a fi cunoscută –distributie liniara.

Metoda grinzii continue cu reazeme fixe

N M
p max, min = ±
A W n n
n M = ∑ Nidi + ∑ Mi
N = ∑ Ni 1 1

1
Nicoleta RADULESCU, Alexandrina PRETORIAN, Marius GABOR

Bucuresti,
Bucuresti, 16 – 17 septembrie 2004
Metoda grinzii continue static determinate

Se consideră că încărcările în stâlpi şi reacţiunile în reazeme

coincid. În grinda static determinată astfel rezultată,
momentul încovoietor într-o secţiune x se calculează
considerând momentul tuturor forţelor de la stânga secţiunii.

Nicoleta RADULESCU, Alexandrina PRETORIAN, Marius GABOR

Bucuresti,
Bucuresti, 16 – 17 septembrie 2004
Metode care asimilează terenul cu un mediu elastic discret
reprezentat prin resoarte independente (modelul Winkler)

Fundaţie rigidă

Fundaţie elastică

- p este presiunea într-un punct al suprafeţei de contact între

fundaţie şi mediul Winkler iar
p = k sz - z este deformaţia în acel punct;
- ks este un factor de proporţionalitate între presiune şi
deformaţie, care caracterizează rigiditatea resortului, denumit
coeficient de pat.

Nicoleta RADULESCU, Alexandrina PRETORIAN, Marius GABOR

Bucuresti,
Bucuresti, 16 – 17 septembrie 2004
 Stabilirea valorii coeficientului de pat ks
k s = α ⋅ k's
-Stabilirea valorilor coeficientilor de pat pentru:: :
B p
pământuri coezive : α = B 2
⎛ ( B + 0.3) ⎞
pentru pământuri necoezive : α = ⎜⎜
⎝ 2B
⎟⎟
⎠
p

-În lipsa unor date obţinute prin încercări pe teren cu placa,

pentru valorile ks’ corespunzătoare unei plăci cu latura de 0.30 m
se pot utiliza valorile date în tabelele 8.1 şi 8.2.

- Estimarea valorii coeficientului de pat ks în funcţie de:

modulul de deformaţie liniara Es şi de coeficientul lui Poisson νs
ale pământului k = k ⋅ E s
s m
(
α ⋅ 1 − ν s2 )
modulul de deformaţie edometric M: ks ⋅ B = 2 ⋅ M

Nicoleta RADULESCU, Alexandrina PRETORIAN, Marius GABOR

Bucuresti,
Bucuresti, 16 – 17 septembrie 2004
• Metode care asimilează terenul cu un semispaţiu
elastic (modelul Boussinesq)

-caracteristicile Es (modulul de deformaţie liniară ) şi

νs (coeficientul lui Poisson ) pentru solicitări statice
-caracteristicilor Es* şi νs* pentru solicitări dinamice

Nicoleta RADULESCU, Alexandrina PRETORIAN, Marius GABOR

Bucuresti,
Bucuresti, 16 – 17 septembrie 2004
9. Parametri pentru
proiectarea fundaţiilor
construcţiilor cu pereţi
structurali
de zidărie

Nicoleta RADULESCU, Alexandrina PRETORIAN, Marius GABOR

Bucuresti,
Bucuresti, 16 – 17 septembrie 2004
Nicoleta RADULESCU, Alexandrina PRETORIAN, Marius GABOR

Bucuresti,
Bucuresti, 16 – 17 septembrie 2004
Nicoleta RADULESCU, Alexandrina PRETORIAN, Marius GABOR

Bucuresti,
Bucuresti, 16 – 17 septembrie 2004
Nicoleta RADULESCU, Alexandrina PRETORIAN, Marius GABOR

Bucuresti,
Bucuresti, 16 – 17 septembrie 2004
Fundaţie cu soclu şi bloc sub perete exterior cu
alcătuire simplă (monostrat)

Nicoleta RADULESCU, Alexandrina PRETORIAN, Marius GABOR

Bucuresti,
Bucuresti, 16 – 17 septembrie 2004
Fundaţii armate pentru construcţii fără subsol

Nicoleta RADULESCU, Alexandrina PRETORIAN, Marius GABOR

Bucuresti,
Bucuresti, 16 – 17 septembrie 2004
Fundaţii pe pământuri foarte compresibile şi
pământuri sensibile la umezire

Nicoleta RADULESCU, Alexandrina PRETORIAN, Marius GABOR

Bucuresti,
Bucuresti, 16 – 17 septembrie 2004
Fundaţii pe pământuri cu umflări şi contracţii mari

Nicoleta RADULESCU, Alexandrina PRETORIAN, Marius GABOR

Bucuresti,
Bucuresti, 16 – 17 septembrie 2004
Fundaţii armate pentru construcţii cu subsol

minim 10/25 PC52

minim 10/25 PC52

~50 Ht 300
<

Nicoleta RADULESCU, Alexandrina PRETORIAN, Marius GABOR

Bucuresti,
Bucuresti, 16 – 17 septembrie 2004
 Fundaţii la clădiri amplasate pe teren bun de fundare
în zone cu seismicitate ridicată

În grupările speciale de încărcări solicitările transmise infrastructurii de către

suprastructură sunt stabilite în funcţie de comportarea specifică a pereţilor din
zidărie sub aceste încărcări (cedare ductilă la compresiune excentrică; comportare
elastică, etc.).
Solicitarile la nivelul terenului de fundare se determină funcţie de eforturile
transmise de suprastructură considerând comportarea de ansamblu a infrastructurii

Nicoleta RADULESCU, Alexandrina PRETORIAN, Marius GABOR

Bucuresti,
Bucuresti, 16 – 17 septembrie 2004
10. Proiectarea fundaţiilor construcţiilor cu
pereţi structurali de beton armat
Perete Perete
structural structural
a b c

1 1

1 1

1 1
Perete de
Perete subsol Perete
suprastructură structural
1-
Infra 1
struct
ură

hs
Fundaţie

Nicoleta RADULESCU, Alexandrina PRETORIAN, Marius GABOR

Bucuresti,
Bucuresti, 16 – 17 septembrie 2004
Infrastructură rigidă supraterană pentru
construcţii cu pereţi de beton armat

Nucleu din pereţi de

beton armat

Perete de
beton armat

Infrastructură
rigidă

Nicoleta RADULESCU, Alexandrina PRETORIAN, Marius GABOR

Bucuresti,
Bucuresti, 16 – 17 septembrie 2004
 Fundaţii cu comportare elastică:
a - fundaţie independentă;
b - infrastructură
Direcţia acţiunii seismice

Stâlp
Perete
structural

Zona
Np
MP comprimată a NP Ns2
peretelui Ns1
QP Qp MP Qs2 Ms2
Qs1 Ms1
H
Nf I
L
Mf
a fundaţie b

Nicoleta RADULESCU, Alexandrina PRETORIAN, Marius GABOR

Bucuresti,
Bucuresti, 16 – 17 septembrie 2004
 Infrastructură cu articulaţii plastice
Directie actiune seismica

stâlp perete
structural

stâlp

Ta C perete Nod rigid

structural
QP

Articulaţii
zona de articulaţie Zona de nod rigid, plastice
plastică în perete - fundaţie
infrastructură zona de articulaţie plastică in
infrastructuri

Nicoleta RADULESCU, Alexandrina PRETORIAN, Marius GABOR

Bucuresti, 16 – 17 septembrie 2004

Considerarea presiunilor pe teren pentru ansamblul
fundaţiilor
y
B

Mx
x
G
My B

B
1 2 3 4 5

pef pef

Nicoleta RADULESCU, Alexandrina PRETORIAN, Marius GABOR

Bucuresti, 16 – 17 septembrie 2004

Fundaţii continue sub pereţii de beton armat ai
substructurilor

Nicoleta RADULESCU, Alexandrina PRETORIAN, Marius GABOR

Bucuresti, 16 – 17 septembrie 2004

Schema de armare a fundaţiei peretelui
de beton armat

Nicoleta RADULESCU, Alexandrina PRETORIAN, Marius GABOR

Bucuresti, 16 – 17 septembrie 2004

Fundaţie tip bloc şi cuzinet sub pereţi de beton armat

Nicoleta RADULESCU, Alexandrina PRETORIAN, Marius GABOR

Bucuresti, 16 – 17 septembrie 2004

 Metode de calcul cu programe automate

Model de calcul structural de tip grinzi pentru fundatiile de tip talpi

continue si peretii de subsol ai unei cladiri cu S+P+9E si resoarte de
tip Winkler pentru teren (program Etabs)

Nicoleta RADULESCU, Alexandrina PRETORIAN, Marius GABOR

Bucuresti, 16 – 17 septembrie 2004

 Deformata pentru ansamblul grinzilor alcatuite din
fundatiile si peretii de subsol ai unei cladiri cu S+P+9E

Nicoleta RADULESCU, Alexandrina PRETORIAN, Marius GABOR

Bucuresti, 16 – 17 septembrie 2004

 Diagrama de momente incovoietoare pentru ansamblul grinzilor
alcatuite din fundatiile si peretii de subsol ai unei cladiri cu S+P+9E
in gruparea fundamentala
Nicoleta RADULESCU, Alexandrina PRETORIAN, Marius GABOR

Bucuresti, 16 – 17 septembrie 2004

Diagrama de forte taietoare pentru ansamblul grinzilor alcatuite
din fundatiile si peretii de subsol ai unei cladiri cu S+P+9E in
gruparea fundamentala
Nicoleta RADULESCU, Alexandrina PRETORIAN, Marius GABOR

Bucuresti, 16 – 17 septembrie 2004

 Model de calcul structural cu elemente finite pentru
infrastructura (planseu, fundatii, peretii de subsol ) unei cladiri
cu S+P+9E si resoarte de tip Winkler pentru teren

Nicoleta RADULESCU, Alexandrina PRETORIAN, Marius GABOR

Bucuresti, 16 – 17 septembrie 2004

Deformata pentru infrastructura cladirii cu S+P+9E
pentru gruparea fundamentala

Nicoleta RADULESCU, Alexandrina PRETORIAN, Marius GABOR

Bucuresti, 16 – 17 septembrie 2004

Distributie de eforturi intr-un perete al infrastructurii
cladirii cu S+P+9E pentru gruparea fundamentala

Nicoleta RADULESCU, Alexandrina PRETORIAN, Marius GABOR

Bucuresti, 16 – 17 septembrie 2004

 11. Proiectarea radierelor de beton
armat
lmax

1 1

Radier tip dală

1-1 groasă

hr

Beton de
egalizare
Radier general tip dală groasă

Nicoleta RADULESCU, Alexandrina PRETORIAN, Marius GABOR

Bucuresti, 16 – 17 septembrie 2004

Nicoleta RADULESCU, Alexandrina PRETORIAN, Marius GABOR

Bucuresti, 16 – 17 septembrie 2004

 Capitel
1 1

Perete
perimetral
stâlp
1-1

a
45o hr Capitel cu o
pantă

stâlp c
Capitel
drept
1-1
Capitel cu hr
b hr
două pante

Nicoleta RADULESCU, Alexandrina PRETORIAN, Marius GABOR

Bucuresti, 16 – 17 septembrie 2004

 Radier tip placă şi
grinzi pe două direcţii
a - radier tip placă şi
grinzi întoarse;
b - radier tip placă şi
grinzi drepte

Nicoleta RADULESCU, Alexandrina PRETORIAN, Marius GABOR

Bucuresti, 16 – 17 septembrie 2004

Calculul radierelor
Parametrii
În calcule, radierul poate fi
-rigiditatea şi geometria radierului,
considerat ca rigid sau flexibil
-mărimea şi distribuţia încărcărilor,
-relatii pentru stabilirea indicelui
-caracteristicile de deformabilitate şi de
de rigiditate pentru radiere
rezistenţă ale terenului,
generale având forma
-etapele de execuţie
dreptunghiulară în plan (LxB) şi
grosimea uniformă
2
Calculul urmăreşte determinarea 12 ⋅ π(1 − ν 2 ) E s ⎛ L ⎞ B
presiunilor de contact şi a KG = ⋅ ⋅⎜ ⎟ ⋅
1 − νs2
E ⎝ 2h ⎠ 2h
deformaţiilor precum şi a
8 - radier rigid
momentelor încovoietoare şi KG ≤
forţelor tăietoare L
B
-stabilirea rigiditatii constructiei
si a radierului KR

Nicoleta RADULESCU, Alexandrina PRETORIAN, Marius GABOR

Bucuresti, 16 – 17 septembrie 2004

Metode simplificate pentru calculul radierelor rigide
- Metoda reducerii încărcărilor în centrul de greutate al radierului

∑ N ey ex
p (1÷4) =
A
± ∑N I y ± ∑N I x
x y

Forţa tăietoare totală acţionând în orice secţiune dusă prin radier este egală cu
suma aritmetică a tuturor încărcărilor şi presiunilor de contact la stânga secţiunii
considerate.
Momentul încovoietor total acţionând în aceeaşi secţiune este egal cu suma
momentelor aceloraşi încărcări şi presiuni faţă de secţiunea considerată.

Nicoleta RADULESCU, Alexandrina PRETORIAN, Marius GABOR

Bucuresti, 16 – 17 septembrie 2004

Metoda împărţirii radierului în fâşii de calcul

Fiecare fâşie de calcul este încărcată de forţele corespunzătoare stâlpilor ce

reazemă pe fâşia respectivă.
Se determină diagrama presiunilor de contact, admiţându-se o lege de variaţie
liniară de tip Navier.

Nicoleta RADULESCU, Alexandrina PRETORIAN, Marius GABOR

Bucuresti, 16 – 17 septembrie 2004

 Calculul radierelor pe mediu Winkler -anexa D- radierele rezemate pe
un mediu discret alcătuit din resoarte independente de tip Winkler.
- Calculul radierelor pe mediu Boussinesq
Se porneşte de la ecuaţia diferenţială de ordinul 4 a plăcii supuse la
încovoiere. Rezolvarea ecuaţiei se bazează pe Metoda elementelor finite.

Nicoleta RADULESCU, Alexandrina PRETORIAN, Marius GABOR

Bucuresti, 16 – 17 septembrie 2004