10 1 OCTOMBRIE 1977picultura in Romania Revista lunard de stiinfa gi practica apicola editata de Asociafia Crescatorilor de Albine din Republica Socialista Romania, Anul Lil & Nr. 10 * Octombrie 1977 Cuprins Participarea delegajiel noasive Ja lucrarile Congresu- lut al XXVidea al Federajiel Internationale a Aso- ciatiiior de Apicutturd ,,APIMONDIA“ 1 Reteratele specialistilor gi apicultorilor romAni pre- zentate la Congresul al “XXVi-lea al ,,APIMONDIA™ (eaaumate) a Adundrle generale ale cerourilor apicole §1 conforinjele iilialelor Judefene ale Asociaflel Creseéitorior de Al- bine din #, 5, Romania 7 I. BARAC. Gonservarea fonduiul genetic al albinel autohtone (Apis_mellitica carpatica) 8 CA ANTONESCU Masuri penira Jernarea in condifii optime a faml- iiilor de’ albine n GH. LAZAR Inmultirea intensiv’ a familitior de albine 13 V. PADURARU Iq numai 5 ani ide aa 4 a 46 familil de albine “ St. POPESCU Bine si la timp. Condifil generatoare de succese 15 ‘M. TONESOU si Silvia CARAGIANT Amino-acizi uber! continufl ‘In polenul recaltat de albine din zona Baneasa — Lelia 16 lena PALOS. Produse apiterapice noi 18 NOTE A, CHIRULESCU Organizarea, Lege a comuniti{ii de indivial eu aplicare s1 in cadrul tamiliior de aibine 20 DIN ACTIVITATEA FILIALELOR 1. RECEANU In aceasth Juni vA prezentim aspecte din activitatea Fhialel A.C.A., jud. Suceava 2 STIRI SI INFORMATIL 2 DE PESTE HOTARE I, TITOV 51 Z. VOICULESCU Tiinerar apicol in R. P. Bulgaria 25 DIN ACTIVITATEA APIMONDIA c. PAIU Simpoaionul ,.Muzee apleole si istoricul apieutturis* 2” DOCUMENTAR APICOL 29 CALENDAR APICOL 2 DE VORBA CU CItrTORIL 2 Coperta I: Dansul nupfial at métcit, Mozaic de fafada la sectia de miere, Combinatul apicol, Bucuresti Coperta 4: Nolle sedil_ ale magazinelor de prezentare st ale Filiaielor judefene A.C.A. din’ Pitesti (1) si Alexandria @ st 4); grupa santtard dé Cruce Roste a Combinatulul apicot (8); Uofuizatorul Combinatulut apico (5); electro- cardiograf "tn funcjtune la Sectorul medical de apiterapie al LLT.E.A-APIMONDIA, Bucuresti, str. C. A. Roseti nr. 31 sect. I’ (6); aspecte din atelterele’ de ‘masini plane (7) $i Hnottpe (8) ale Pipografiel 1.T.E.A..APIMONDIA, (oto: © NEGREA) Colo RUM eee ASOCIATIEI CRESCATORILOR| aN a Lae C NIL Pregedinte: Prof, dr. Ing. V. HARNA vicepresedingi: Dr, ing. STELTAN DINESCU Ing. NOCOLAE FOTT Dr. ing. AUBINEL HARNAT Prof, dr. EUGEN MURESAN Prof, COSTACHE PATU Secretar: Ing. EUGEN MARZA Membri: VASILE CANTBA CONSTANTEN FUIOR ION GRAMA ALEXANDRU MARCOVICI Ing. AUREL MALALU IULIU OD0G Ing. STEFAN SAVULESCU Cont. dr. ing, LIA CARMEN SPATARU Ing. TRAIAN VOLCINSCHI ICOLEGIUL REDAC TIONAL pregedinte: Ing. NICOLAE FOTT Membri: Ing. CIOLCA ION, dr. ing. CIRNU IOAN, dr. ing, HARNAS ALBINEL, ILIE§IU NICOLAE, ing, IONESCU TRAIAN, prof. dr. MURESAN EUGEN, ing. SAVULESCU $TE- FAN, dr. SIRBU VALERIU, VOICULESCU ZAHARIA, ing. VOLCINSCHI TRAIAN, TITOV ILIE (red. gef). * Redactia__si__administratia COMITETUL EXECUTIV AL ASOCIATIEI CRESCATORI- LOR DE ALBINE DIN R. S. ROMANIA ® Str. Tulius Fucik nr, 17, Bucuresti, sect. 2 @ Tel. 2.3750 @' Cont vir. 4596014 B.A.LA, filiala judetul Ifov. * Costul unui abonament anual este de 36 lei. Abonamentele se primese prin cercurile si fillalele A.C.A. @ Cititorii din sirdinatate care doresc sa se aboneze la revista noastra se pot adresa intreprinderii »ILEXIM“ Departamentul ex- Port-import presi Bucuresti, str, 13 Decembrie nr, 13, P.O. Box 136—137 telex 11226.Un_nou_imbold pentru implinirea_ndzuintelor pentru progresul apiculturii PARTICIPAREA DELEGATIEl NOASTRE LA LUCRARILE CONGRESULUI AL XXVI-lea AL FEDERATIEI INTERNATIONALE A ASOCIATIILOR DE APICULTURA u»APIMONDIA“ Aastra, al 5-lea continent al pamintului, gazduieste in acest an, in Uniunea Australiana, la Adelaide, intre 13 si 19 octombrie 1977, cel de-al XXVI-lea Congres APIMONDIA, Ia care se preconizeazé participarea a peste 3000 de reprezentanti si delegati apartinind celor peste 70 asociatii nationale de apiculturdé’ membre ale APIMONDIA din 65 tari ale lumii de pe toate continentele. Australia : un continent, o insula, o fard, purtind acelasi nume, are o suprafata echivalenté cu a S.U.A, — 7.683.481 km? — si o populatie de aproape 13.000.000 de locuitori, din care 5.700 sint inregistrafi ca apicultori. Apicultura australiand, moderné si mecanizaté la un inalt grad, bene- ficiind de o bogaté bazd meliferd si de culesuri pe tot parcursul anului, asigurd o productie de miere de peste 20.000 t anual (cu productii maxime de 357 kg miere pe familia de albine) si servicii de’ polenizare a culturilor agricole entomofile evaluate la circa 60,000,000 dolari australieni. Tara Commonwealth din 1901, cu capitala Canberra, Uniunea Australiané este formaté din 6 state: Australia Meridionalé, Occidental, Victoria, Queensland, Noua Galie de Sud si Tasmania. Adelaide — orasul denumit astfel dupa numele sofiei regelui Wiliam al WV-lea al Angliei, fara a cérei colonie a fost Australia din 1836 — este capitala Australiei Meridionale. Orasul se intinde pe o suprataté de peste 400 ha, pe malul golfului Sf. Vincent ; dispunind de 0 climd dulce si ploioasa iarna, caldé si uscaté vara, bogat in lacuri, spatil verzi, grédini si terenuri de sport, este intitulat, pe drept cuvint si ,,Oragul grédina". De Ia Bucuresti si pind la Adelaide, delegatia noastré la lucrérile Con- gresului al XXVI-lea, condusd de prof. dr. ing. V. Harnaj, presedintele Asociatiei Crescatorilor de Albine din R. S. Roménia si al APIMONDIA si ing. E. Marza secretar al asociatiei, ca si delegatul I.I.[.E.A. dr. ing. A. Harngj, vicepresedinte al A.C,A., vor parcurge peste 20000 km, caldtorind cu avionul pe ruta Roma, Djakarta, Sydney, Adelaide, drumul dus $i intors echivalind cu circonferinfa Pamintului. ’ Mapa delegatiei este deosebit de voluminoasd, Asociatia Crescdtorilor de Albine participind la toate manifestérile prilejuite de Congresul al XXVI- lea al APIMONDIA.In cadrul celor peste 100 de comunicdri tehnico-stiintifice specialistii nostri vor prezenta 11 referate, rezultat al unor indelungate si competente studii si cercetari de specialitate pe teme apicole, privind tehnologia si dezvolta- rea apiculturii fafionale si conservarea fondului genetic autohton de albiné, Apis mellifica carpatica. Reprezentantii apicultorilor din Roménia vor participa la discutiile organizate pe teme de lucru specializate in cadrul nmeselor rotunde” si a sedintelor de lucru pe sectii in vederea unui schimb dé opinii constructiv, privind progresul inregistrat si perspectivele de dez- voltare a apiculturii mondiale. La EXPO-API '77 vor fi prezentate de cdtre Asociatia Crescétorilor de Albine din R. S. Romania panouri cu fotografi, grafice si texte ilustrind aspecte privind stadiul actual si progresele inregistrate in ultimii ani de cGtre apicultura romGneasca. in cadrul concursului de fotografii vor fi prezentate de cdtre delegatia noastré 8 fotografi color si 2 alb-negru, precum $i peste 185 diapozitive ilustrind aspecte din munca apicultorilor, flora meliferd $i activitétile apicole industriale, de cercetare si didactice desfasurate pe plan national. La concursul si gala de filme apicole — ce se vor desfdsura cu concursul Televiziunii australiene — vom participa cu 5 filme color si alb-negru, pe 16 mm, in limbile engleza si francezé : ,,Floarea-soarelui" ; ,,Apis_melli- fica carpatica" ; ,,Delta DunGrii raiul albinelor" ; ,,Al XXV-lea Congres APIMONDIA, Grenoble (Franta)" si ,,Apicultura romaneasca in 1977". Ca filme documentare roménesti, delegatia noastré va mai prezenta filmele : ,,Tradifii romanesti de iarnd" ; ,,Minunile Bucovinei" si ,,Brincusi", toate color, pe 16 mm, vorbite in limba engleza. Congresu! al XXVI-lea urmeazé sé aleagé 4 membri ai Consiliului Executiv ‘APIMONDIA in locurile devenite vacante prin expirarea mandatelor de presedinte (prof. dr. ing. V. Harnaj), vicepresedinte (R. Banker — S.U.A.) si 2 membri (R. Bovey — Elvetia si G. J. Miras — Argentina). Urmeaza de asemenea a mai fi alesi 3 presedinti ai comisiilor permanente de biologie apicola, flora meliferé si polenizare si de tehnologie i utilaj apicol si 2 membri in comisia de cenzori (titular si supleant) cdrora de asemenea le-au expirat mandatele incredinfate. Comitetul Executiv al Asociatiei Crescétorilor de Albine din R. S. Romania a propus candidatura ca presedinte al APIMONDIA a prof. dr. ing. V. Harnaj, presedintele asociatiei noastre, a cGrui activitate este deosebit de apreciaté de asociatiile de apiculturaé din intreaga lume, pentru succesele deosebite inregistrate de APIMONDIA in ultimii 12 ani de cind conduce Federatia Internationald a Asociatiilor de Apiculturd. Cu_dragoste si caldurd apicultorii_din RomGnia_ureaza_din_inima_succes deplin_delegatiei_noastre_la_lucrdrile Congresului, pentru_implinirea si pe mai departe a ndzuintelor APIMONDIEI de progres a apiculturii pe plan_mondial !REFERATELE SPECIALISTILOR $l APICULTORILOR ROMANI PREZENTATE LA CONGRESUL AL XXVI-lea AL _APIMONDIA eee ADELAIDE (Australia) 13—19 octombrie 1977 (rezumate). CONSERVAREA FONDULUI GENE- TIC AL ALBINEI AUTOHTONE (APIS MELLIFICA CARPATICA) * I. BARAC CORELATIA INTRE ULTRASTRUC- TURA CELULELOR NECTARIFERE SI SECRETIA DE NECTAR LA FLOA- REA-SOARELUI (HELIANTHUS ANNUUS L.) Fl, TACINA Observatiile electronomicroscopice com- parative efectuate asupra celulelor nec- tarifere de la diferite soiuri de floarea- soarelui, releva_unele particularitati_ul- trastructurale ale organitelor celulare, care pot fi corelate cu procesul secretici nectarului. Dispozitia, abundenta si aspectul reticu- lului endoplasmic, pind la 122,08%, in medie un spor de productie asigurat de 107%, PRIMELE REZULTATE OBTINUTE IN TRATAREA TUMORILOR LA VITA DE VIE CU SOLUTII APIFITOTERA- PICE Tamara PAUNESCU si Gh. PAUNESCU Cercetdrile experimentale, efectuate de autori in tratamentul tumorilor la vita de vie, pe un numar de butuci de toate varietdtile, au evidentiat in majoritatea cazurilor eficienta a preparatelor api- fitoterapice. Dupé extirparea tumorilor si badijonarea butucilor cu solutii din: extract de pro- polis s-a obfinut cicatrizarea completa a tesutului lemnos fara sG mai apara recidive. ELEMENTE NOI IN LEGISLATIA PRIVIND APARAREA SANATATIL ALBINELOR 1, OGRADA In anul 1976 au fost publicate in R. S.- Romania, instructiunile de aplicare a unei noi legi sanitar-veterinare, ce inlocuieste normativul similar datind din anul 1955. Aceste instructiuni, »Norme si mdsuri sanitar-veterinare", rezerva un spatiu larg prevenirii i com- baterii bolilor ja albine, iar masurile pe care le stabileste in acest scop contin o serie de elemente noi, ce oglindesc mutatiile survenite in apicultura si in patologia apicola. Cele mai importante dintre aceste ele- mente se referd 1a valorificarea rezis- tentei naturale a familiilor de albin evitarea raspindirii bolilor prin stupari- tul pastoral, aplicarea de. terapii com- plete — de naturé sa permitd obtine- rea unei vindecdri definitive si durabile etc. Pe plan organizatoric, noua lege prevede ca actiunile veterinare in se torul apicol sa fie intreprinse cu spri. nul cerourilor apicole ale Asociati Crescdtorilor de Albine, prevedere ce ex- prima, intre altele, aprecierea de carese bucura stuparii si organizatia lor sub raportul contributiei pe care 0 aduc la dezvoltarea apiculturii nationale. POLENIZAREA LUCERNEI (MEDI- CAGO SATIVA L) CU AJUTORUL ALBINELOR IN VEDEREA SPORIRIIL PRODUCTIEI DE SAMINTA I, CIRNU, 1. BARAC, Elena GROSU, P. AVRAMESCU Cercetarile efectuate in perioada 1972— 1974 au.condus la urmatoarele coneluzii: = declansarea infloririi s-a produs intre 30 mai si 5 iunie la coasa I-a gi intre 10—16 iulie la coasa a Il-a si a durat in medie 22 zile, ceea ce asigura o etapa de cules pentru albine:de apro- ximativ 3 séptémini. Productia de zahar a variat de 1a 0,036 mg/floare la 0,070 mg/floare, iar concentratia in zahar de la 40 ta 48%p ; — densitatea polenizatorilor spontani a variat in functie de zond, ciclul lor biologic si evolutia conditiilor meteo- rologice, in timp ce la albina meliferd densitatea si frecventa de cercetare a florilor de Jucerné au fost determinate de norma de familii de albine la hectar, puterea si gradul de preferinté ale aces- tora pentru polenul de lucerna, precum si de flora concurenta ; — in componenta entomofaunei poleni- zatoare s-au inregistrat pe linga albina melifera si urmatoarele specii de insecte spontane: Eucera clypeata, E. longi- cornis, Andrena tarsata, A. flavipes, Melita leporina, Halictus sp., Antophora sp., Xilocopa violacea si diferite specii de Bombus ; productiile de s&minja pe parcelele izolate au fost foarte scdzute, in me- die 2,4 kg/ha, ceea ce demonstreaza ca lucerna se caracterizeaza printr-un grad redus de autofecunditate, impunind as! fel o polenizare incrucisaté entomofil Pe parcelele cu polenizare libera dato- rita florei concurente diferite, densita- tea albinelor a variat simtitor, variind proportional si recoltele medii de sd- minta ; — parale! cu lucrdrile mentionate s-au realizat prin selectie 3 grupe de familii de ‘albine cu matci surori, in vederea de 4inii valoroase ‘pentru poleni- zarea eficienta a lucernei. CONTRIBUTII LA ELABORAREA UNUI FURAJ ENERGO — PROTEIC PENTRU ALBINE V. ALEXANDRU, Elena PALOS, Constanta ANDREI Dezvoltarea normalé a familiilor de al- bine in scopul. valorificarii cu maximum de eficienta a culesurilor este conditio- nata de modul de alimentatie a albine- lor, de asigurare a rezervelor de hrané hidrocarbonata si proteicd. In cadrul lucrarilor s-a experimentat hranirea familiilor de albine in perioa- dele de primavara si de toamnd, cu un amestec de produse bogate in proteine (faind de soia, lapte praf si drojdie de bere furajerd) cu grad ridicat de asimi- lare, in comparatie cu polenul natural in amestec cu lapte praf si cu polenul recoltat de albine direct din natura (lotul martor). Rezultatele obtinute in sezonul 1976 au aratat eficienta amestecului care atit in primGvara cit si in toamna a influenjat ritmul de crestere a puietului cu pind la 520, fata de martor. Prin aceasta familiile de albine au avut un randament sporit !a culesul de salcim cu’ 16—27% iar in toamnd au crescut cu 3—4% mal multa albind pentru jarnd, rezultatele obfinute prin folosirea amestecului fiind apropiate de cele rea- lizate prin hranirea suplimentard a al- binelor ou polen natural. Continuarea lucrdrilor in sezonul 1977, a ardtat cd sporirea procentului de lapte praf in amestec si administrarea acestuia in compozitie cu zahar pudra si miere, sporeste cu mult gradul de consumabi- litate, pasta astfel obtinuté avind un rol de hrané energoproteica.CERCETARI COLA DE MICOLOGIE API- 'M. MARIN, Gh. VELESCU, P. MITROIU, Cornelia GILCA, ‘Doina ANASTASIU, D. IONESCU, I. RUSU, I. OGRADA In ultimul deceniu bolile micotice ale albinelor au luat o mare extindere ca o consecinta a antibioticoterapiei si a abu- zului de antibiotice in actiuni de pre- venire utile sau inutile. Conditii favora- bile au mai fost create de poluare si exploatarea intensivé a familiilor de al- bine si de neglijarea conditiilor igienice. A fost studiatd flora micotica a familiilor de albine si s-a cercetat in special Ascosphaera apis. A fost elaborat un mediu propice de dezvoltare prin imbo- gatire cu tritunat de larve de albine. S-a testat sensibilitatea tulpinilor Ascosphae- ra apis fata de substantele micostatice si potential micostatice si sensibilitatea albinelor fata de substantele active. A fost elaborata si patentata o formula antimicoticé de inalta eficacitate, lipsita de substante care polueaza mierea, co- mercializaté sub denumirea de Micoci- din. Cu acest medicament se combate cu mult succes Ascosphaeroza albinelor. REINNOITI-VA VAROOZA — METODA DE DIAG- NOSTIC $I TRATAMENT M, MARIN, Gh, VELESCU, D, IONESCU, I. RUSU, I. OGRADA, Doina ANASTASIU, Cornelia GILCA Varooza, cea mai de temut acariozd a albinelor, a luat o mare extindere pe plan mondial, afectind in prezent Asia, Europa, America de Sud, si probabil unele tari africane. Dinamica raspindirii ei continua sé fie rapidd. Aceastd para- zitoz4 se manifesta cu o intensitate atit de puternicd, incit fara diagnostic pre- coce $i interventie terapeuticd de inalté eficacitate, conduce la distrugerea celor mai puternice efective de albine. Cercetind un numar mare de substante si droguri potential active, a fost reali- zata si patentaté o formula complexa numité Sineacar (Diagvar) cu ajutorul cdreia se poate stabili un diagnostic cert chiar in familiile de albine cu in- festatie incipienta si se poate realiza un tratament, care aplicat corect con- duce la lichidarea parazitilor. Medica- mentul se administreaza usor, cu o ma- noperd foarte simpla, nu este toxic pen- tru nici lun stadiu de dezvoltare a albi- nelor, nu afecteazé matcile si act lor. Abonamentele pe anul 1978 fa revistele: APICULTURA IN ROMANIA SI MEHESZET ROMANIABAN ABONAMENTELE SE FAC PRIN CERCURILE APICOLE, FILIALELE A.C.A, JUDETENE $I PRIN TOATE MAGAZINELE DE APROVIZIO- NARE SI DESFACERE ALE FILIALELOR JUDETENE ALE ORGANI- ZATIEL NOASTRE. Costul unui abonament anual este de 36 lei.Adunarile generale ale cercurilor apicole si conferintele filialelor judetene ale Asociatiel Crescatorilor de Albine din R. S. Romania N. ajlam in preajma unor evenimente deosebit de importante pentru viaja organi- zafiei noastre prin faptul ci in whtimul tri. mestru al aoestui an si in trimestrul I al anului urmator, vor avea loc adundrile ge- nerale statutare ale cercurilor apicole si conferinfele filialelor judefene, ale Asocia- fiei Crescdtonilor “de \Albine din R. S. Roménéa, Urmare sprijinului permanent acordat de catre conducerea superioard de partid si de stat, si a muncii depuse de cei peste 60 de ‘mii’ membri ai asociatiei, apicultura romé- neasci a obfinut reaultate deosebite. Adundrile generale ale cercurilor apicole si conferinfele filialelor judefene ale organiza- fiei noastre me obliga a refectua o analizd temeinicd asupra modulut de cum s-a lu- crat, asupra felulut cum comitetele alese de cdtre masa de apiouitoni au stiut si se achite de mobila indatorire ce le-a revenit. Odaté cu bilantul nealizérilor obtinute este necesar si fie stabilite si jaloanele viitoa- rei noastre activitafi de a se alege statutar si democratic in fruntea vercurilor apicole sia filialelor judefene pe cei mai buni si devotazi membri ai organizatiei moastre, pe aceia ce infeleg a mu precupeti nici un efort pentru propisirea si pe mai departe a asocia- fies sia apiculturii din fara noastra, Tre- buie mentionat, cu aceasta ocazie, ct si in ultimii patru tani, urmare munoli depuse, organizafia noastri sub conducerea_pre- sedintelui sdu, 'prof. dr. ing. V. HARNAJ a obfinut o serie de realizdrt importante, dintre care amintim: Combinatul apicol a fost dotat cu noi spafit de lucru, precum si cu utilaje si lint teknologice moderne, asi- gurind in prezent atit pentru nevoile interne cit si petru export, intregul necesar de stupi gi utilaje apicole. Condifionarea mienii si a celorlalte produse apicole ta nivelut exigentei orescinde a con- sumulut intern sia cerintelor de export au format deasemenea 0 preocupane de bazd, find astdzi in situafia de a putea preluora si imbutelia Ja nivel superior intreaga pro- ductie de miere a farit. Paralel cu prelucrarea superioara a mierii, o atentie deosebité a fost acordaté si pre- lucrarit_optime a celorialte produse apicole, in paralel cu inftintarea ta Bucuresti a Sec- torului medical de apiterapie al Institutului International de Tehnologie si Economie Apicola al Apimondia, Crearea in cadrul Asociafiei Crescdtorilor de Albine a Institutului de cercetdri pentru apicultura sia Licewlut apicol, asigurd postbilitatea imbinarit intime a’ practicié apicole cu cercetarea stiinfificd si inva- jamintul de specialitate st prin aceasta crearea de noi cadre de apicuitori tineri ne- cesari schimbului de miine.Activind in acest mod, lasind de o parte toate interesele md- runte, actionind in permanenji constient in scopul propastrit fiectrei verigi a organiza- fiei_noastre, vom contribu la dezvoltarea apiculturii din fara noastra si vom raspunde increderti si sprijinulud permanent abfinut de citre apicultwra farii din partea con- ducerit de partid $i de stat. in toatd activitatea ce o desfiiguram sa ne fie mercu in minte si in suflet caldele cuvinte adresate de citre iubitul nostru conducdtor tovarigul NICOLAB CBEAUSESCU, secretarul general al Partidului Comunist Roman, particlpantilor la luerdrile celei de a Ill-d Conjerinfe pe fart a Asociafict Crescdtorilor de Albine: In cadrul politicii generale a partidului si "statului_nostru, de dezvoltare suslinut& a agriculturii socialiste, de valo- rificare cit mai deplina a multiplelor posibi- litafi, apiculturil fi revine un rol important, fiind chemata s& contribuie, alaturi de cele- lalte ramuri agricole, la sporirea continua a productiei agro-alimentare*, Bste o datorie de onoare si 0 cinste pentru fiecare apicultor al farit noastre, de a-si inzeci eforturile, pentru ca aldturi de tofi oamenit muncii din patria noastra sti reali- zeze in mod exemplar sarcinile trasate de editre Congresul al XItea al Pantidului Comunist Roman, si-si aduci din plin con- tribufia 1a locul ‘siu de muncé in stupind, atelier, laborator saw la catedra, ta vastul program de edificare socialist ‘a scumpei noastre patrii Republica Socialista. Romania, Adundrile generale ale cercurilor apicole si conferinfele filialelor judefene ale Asociafiei Cresedtorilor de Albine trebuie si constituie asadar, un prilej de trecere in revista a modului in care au fost realizate pe plan local sarcinile tehnico-economice ce ne stau in fafa cu privire la: cresterea efectivelor famitiilor de albine ; sporirea si diversific: rea producfiei apicole; extinderea folosirii stupilor verticali; folosinea mitcilor selec- fionate si generalizarea ecperientei frunta- silor in ‘productia apicold. Totodata ele tre- buie si se desfasoare sub lozinca: ,S& rea- lizim si si depasim toate sarcinile ce revin apiculturii {Arif noastre, si si alegem in ca- drul organelor noastre de conducere colec- tiv pe cei mai buni si mai devotati api- cultori*.CONSERVAREA FONDULUI! GENETIC AL ALBINEI AUTOHTONE* Ing, L BARAC Institutul International de Tebnologie si Economie Apicolé al APIMONDIA (Crain albinelor in fara noastra este 0 ocupatie strdveche a locuitori- lor si documente din cele’ mai vechi timpuri atest aceasta. Cresterea albinelor a atras dupa sine si o industrie anexA de prelucrare~a cerii, oameni specializafi dispunind de utilaje adecvate, de o deosebita origi- nalitate si eficientA cu activitate con- tinua timp de secole. Baza biologic’ a apiculturii din fara este constituita din albina romaneasca, una din albinele cele mai. productive din lume, lucru dovedit de volumul mare si de continuitate a comertului cu produse apicole si de seria nein- trerupta de acte privind apicultura. Calitatile productive ale albinei romé- nesti au iesit cel mai mult in evi- denté in ultimii 25—30 de ani odata cu modernizarea si intensificarea mo- dului de practicare a agriculturii care au produs schimbari mari in mediul natural in care trdiesc familiile de albine. Acest lucru este dovedit de productiile record realizate in acesti ani, ca de exemplu 113 kg in comuna Tanca, judeful Braila, in anul 1947, 166 ky la Apoldul de Sus — judetul Sibiu in anul 1952, etc. Important este faptul cA in condifiile intensificarii agriculturii fara noastré a rémas in continuare 0 exportatoare de produse apicole tradifionale ca mierea si ceara dar si de unele produse noi, ca polen recoltat cu albinele, laptigor. Toate acestea denoti ca albina roméneasca este deosebit de inzestrati genetic, adaptati la conditiile de mediu din 5) Referat presentat ja ai XxXvI-lea Congres In- Yamafional APIMONDIA, ‘Adelaide 107. 8 ard cu o- plasticitate polo care-i permite readaptari variate. Cervetixile, sSupra’ albidei. vpmangstt au ineeput cu unele lucrari de bio- metrie efectuate de Seyfriedt (1936) ; Fisteag (1937) -si Farcas (1939) care pe un numar restrins de probe au stabi- lit unele corelafii intre dimensiuniie corporale ale albinelor. Géetze (1940), un mare specialist in sistematica ‘rase- lor de albine, inscrie eronat albina romaneascd in aria de raspindire a alr binei carniole (Apis mellifica carnica), Colectivul Foti, N., Lungu, M., Peli- mon, C., Barac, I, Copaitici,” M. gi Marza, E. (1965) cercetind albinele de pe intreg cuprinsul stabilese principalii indici biometrici ai aces- tora: lungimea trompei 6,34 mm, 1a- timea tergitului IIT 2,23 mm, lungimea tarsului 2,04 mm, lungimea _ tibiei 3,20 mm, lungimea aripei anterioare -9,08 mm, indice tarseen 58,980/) si in- dice cubital 44,35%/. La tofi acesti in- dici populatiile de albine din fara di- feré de rasele de albime din {arile vecine. Astfel indicele tarseen de 56,980/. este situat intre cel al albinei italiene (Apis mellifica ligustica) si cel al albinei carnica (Apis mellifica car- nica) iar_cel cubital de 44,35 diferd de cel al albinei caucaziene (Apis mellifica caucazica) si cel al albinei italiene (Apis mellifica ligustica). Principalii in- dici biologici sint de asemenea di rifi, albinele roménesti caracter: du-se printr-o dezvoltare armonioasi, blindefe, slabi tendint la roire dar cu cresteri numeroase de botci,’ cdpi- cire uscaté, umeda si intermediara, o comportare exceptional de bund pe faguri etc. Toate aceste constatari au condus colectivul de cercetiri si con- sidere albina romaneasca ca o unitate sistematicd aparte legata de conuitiile de clima si flora din vaile Muntilor Carpafi si a zonelor limitrofe si si o numeascd albina carpaticd — Apis mel- lifica carpatica. Chiar de la primele rezultate ale aces- tei cercetiri s-a constatat cA in ca- drul unitafii rasei existé unele popu-lati care se abat de la medie prin dimensiunile albinelor, ca de exemplu albinele ceva mai mari din nordul Transilvaniei si ceva mai_mici, din vecinatatea Dunarii la Giurgiu si Turnu Magurele. Foti N. in 1957 stabileste cA in con- difiile zonei de step’ la Rusetu, ju- deful Buz&u, populafiile de albine din Transilvania, Banat si step desi se comport& cu unele deosebiri realizeazi in 4 ani producti medii de miere foarte apropiate: 43,4 kg; 38,3 kg si 41,8 kg. Recordurile in aceeasi pe- rioadi fiind de respectiv 84; 89,9 si 81,7 kg. Rezultatele obfinute demon- streazi incd o datA unitatea structu- rali a rasei de albine oarpatine si in acelasi timp plasticitatea sa geneticd. Insusirile deosebite ale albinei carpa- tine s-au dovedit si in cadrul incruci- sdrilor cu alte rase. Astfel Marza E. 1965, araté cA produsii de incrucisare dintre métei carpatice (Apis mellifica carpatica) imperecheate cu trintori caucazieni (Apis mellifica caucasica) au depasit martorul cu 10,5%, iar cei re- zultafi din métci caucaziene impere- cheate cu trintori carpatini cu 26,9%/. Acelasi autor in 1970 aratd c&-si in inerucisarea cu albina italian’ (Apis mellifica ligustica) albina carpatind concura la aparifia heterozisului, pro- dusii de inerucisare depasind rasele parentale cu 3—19,3%/,, Din grija pentru pastrarea nealterata a fondului genetic valoros al albinei autohtone practica hibridarii acesteia cu alte rase nu a fost recomandata productiei iar importurile de reprodu- catori din alte rase sint supuse apro- bari anticipate a Ministerului Agri- culturii si Industriei Alimentare. - Cercetari proprii, 1971, au ardtat ca aceleasi rezultate bune in ceea ce pri- veste productia de miere pot fi obti- nute folosind incrucigarea intre dife- rite populafii — ecotipuri — ale al- binei carpatine. In cadrul acestor cer- cetari in condifiile zonel de step’, hi- brizii_dintre ecotipul de Maramures si cel de stepi au depasit martorul (ecotipul de step&) in 3 ani de expe- rien{a cu 21—1980/, dovedindu-se mai buni in special in condifiile culesului de salcim. Hibrizii de bazd de eco- tipul de Hunedoara s-au dovedit mai valorosi la culesul de floarea-soarelui depasind acelasi martor cu 15—350/. Principala modificare a conditiilor de mediu apicol in special in zonele unde se practicd o agricultura intensiva (Cimpia Dunarii, Cimpia de Vest, Po- disul Moldovei) consti in aceea ca in locul unui cules de intretinere de-a lungul. intregului sezon apicol, inten- sificat in unele perioade de salcim, tei, finefe, in prezent albinele beneficiazA numai de perioade scurte de cules de multe ori foarte intens, intrerupte de lungi perioade lipsite total de nectar si chiar de polen. Pentru a face fafd acestei situafii de- osebit de grele lucrind pe bazd de se- lecfie individual si verificare prin descenden}& a familiilor de prasilé cu producti record, am reusit s& realizim pentru pepinierele de crestere a miit- cilor linii care in productie si asigure parametrii planificati pentru perioada 1976—1980. Pentru scurtarea terme- nului de verificare pentru unele grupe s-a_ folosit metoda de verificare pe baz& de generatii_paralele prezentat& la cel de la XXIV-lea Congres inter- national de apicultura al APIMONDIA de la Buenos Aires, 1973. Rezultatele objinute in ultimii ani in zona de stepd demonstreazA cu suficienta térie c& in contrast cu conditiile din ce in ce mai grele in care se desfasoara viata familillor de albine sint la in- demina selectionatorului mijloace prin care pot fi mobilizate resursele gene- tice ale albinei carpatine in scopul realizirii unei productii rentabile de miere. Actiunea trebuie dusi atit in directia imbunatatirii condifiilor de intrefinere in special in cea de-a doua parte a sezonului cit mai ales pe linia geneticd. Din cele prezentate consid rém ed a reiesit suficient de convinga- tor in evidenja faptul cA dispunem de 9o rasi de albine pe care trebuie si o pastram curatA si pentru viitor. Din acest punct de vedere consideram cé masura controlului strict al impor- turilor este salutara si dorim ca acest control s& fie mentinut in continuare dar nu este suficient numai atit. Este necesar in primul rind ca liniile noastre selectionate, hibrizii intre ecotipuri pe care ii introducem in productie si fie cel putin la nivelul productiv al hibri- zilor intre rase, pentru cA numai astfel apicultorul va fi pus in situatia de a nu cere altceva si numai in aceasta situa- tie putem asigura sectorului de pro- ductie plusul de miere scontat. In ultimul an s-au creat premize favo- rabile actiunii de imbunatatire a albi- nei carpatine. S-a infiinjat in cadrul Asociatiei Cresciitorilor de Albine Insti- tutul de cercetéri pentru apicultura care dispune de 5 stati zonale pentru ameliorarea populatiilor de albine la Bucuresti, Cluj-Napoca, Timisoara, Iasi si Brasov acoperind cu refeaua de cerce- tare principalele ecotipuri ale albinei carpatine, Aceste statii dispun de colec- {ii valoroase de material din zone in per- manenté imbogitite de pepiniere de crestere a matcilor cu o capacitate de 4—6 mii mitci fiecare aga incit se poate conta pe o introducere in productie de 30.000 matci din cele mai bune origini. In acelasi timp, ca o masura de frinare a procesului de sdracire a fondului de gene valoroase ca urmare a cresterii unui numar mare de m&tci dintr-un material relativ restrins (0 pepinierd), Asociatia CrescAtorilor de Albine din R. S. Romania prin Institutulde cer- cetari pentru apicultura a luat masura de a se identifica familii de albine cu anumite insusiri valoroase care sa fie conservate in stupinele de origine de c&tre apicultorii definatori si care in acelasi timp pot creste un numér oarecare de matci de unde la nevoie se pot transfera in pepiniere. In incheiere tinem s& menjionam ca in- telegem conservarea fondului genetic valoros al albinei autohtone atit prin protejarea ei de incrucisari cu alte rase 10 cit $i in special prin crearea in cadrul ei a unor linii si hibrizi care sd satis- faci cele mai pretentioase exigente. BIBLIOGRAFIE ALEXANDRU, V. : Rezultatele muneil_de selectic in stupina | Statiunii experimentale apicole serlelcole Rugeju. . Sestunea’ de referate S.C.C.A.S, Bucuresti, 1959. BARAC, I.: Preocupri actuale In ameltoranea albinelor. In Apicuitura, 1, 1971, BARAC, I.: Perspectivele folosiril_ tncructsSirior inire ‘ccotipur! la _albine In scopul sporiril productiel de miere, In: Aplcultura nr 1, in. BARAC, I, DRAGAN, Maria: Rezultate privind ‘ameliorarea albinei autohtone. Sesiunea de referate S,C.C.A.S., Bucuresti, 1971. BARA, L, DRAGAN, Maria; Amellorarea albinel autohtone. Sporirea popwialiiior de | albine prin _selectie #1 Incruclsare. Consiliul stiingific S.C.C.A.S., Bucuresti, octombrie 1973. BARAG, [., DRAGAN, Marla : Ameliorarea albinel ‘autohtone, Sporirea produetiel populatitior de albine prin selectle 31 incrucigare, Rezultate obtinue. in anul 1972. Consiltul stllntisic S.C.C.A.S., Bucurest, ootombrie 1972. BARAG, L, DRAGAN, Marla: Ameliorarea albinel ‘autohione. Sporirea productiel populattilor de albine prin selectie ‘si Incrucisare. Rezultate Obtinute. in anul 1973. Consiliut stiintisie S.c.C.A.s., Bucurestl, octombrie 1973, BARAC, I.: Verlficarea famililior de albine de Teproduelic. pe bazi de generajil paraieie. Luerdrite oelul de al XXIV-lea ‘Congres Internaflonal. de” Apiculturd APIMONDIA, Buenos Aires, 1973. BARAG, 1: Asigurarea pepinierelor de crestere a ‘matellor cu suge valoroase. In: Apicultura 3, 1973, BUGDR, K.: Zur selektion von Blenenvilkeren ‘auf Sammelielstung. Zelschrift fr Blenenfor~ Schung Band, 9 hett 11/11, 1960, FARCAS, A.: Indicele cubital al albinelor din ‘reglunea Cluj: Cartea RomAneasca, 1938. LUNGU, Moria, PELIMON, Cornella, BARAC 1, MARZA, EB. mortologice 6 insusirile plologice ale populatiilor de albine din Romania. Luerdrite celul de al XX-lea Congres International de Apiculturd, Bucurestt 1905. FOTI, N.: Date preliminare asupra comportérit ‘albinelor de provententé de step, pantene $1 tfansiiyanene In condijitle zone! de stepa. Ancie 1.C.Z., Bucuresti, 1956. FURTUNESCU, Al: Zootehnie generald s1 gene- ted. Bucurestl, 1971. LOUVEAUX, J.: Les probléme posé par ta géné~ taue et la sélection de Vabellle. Annales de VAbetlle, 4, 1967. MARZA, E.1 Date comparative privind compor- tates populatilior de albine de step si de munte, Lucrart gtlinfifice S.C.C.A.S,, Bucurestl, 1965. MARZA, E.,_ SERBANESCU, ‘Maria :"Cercetiri privind comy Roasted a albinelor de rasi Apicuttura 9, 1968. MARZA, E., MARCOVICT, Al. : ‘comportarea albinelor hibride din. 8, Romania, Lucrart S.C.C.A'S., Bucuresti, 1505. MARZA, E. DRAGAN, Maria: Comportarea hibrizi- 1oF proveniti din 'tincrucigarea albinelor itallene sl autohtone. Lucrdri stlinfifice S.C.C.A.S., Bucuresil, 1970. Stole, DRAGAN, area in {ara Wtalland, in: Cercetirl_ privind Tn conditiile sttingifice,Masuri pentru jernarea in condifii optime a familillor de albine Const. ANTONESCU s. poate afirma, fard exagerare, c& in practica oricdrui apicultor s-a in- timplat cel putin odatd sd constate la sfirgitul unei ierni obignuite pieirea uneia din cele mai vrednici si indra- gite familii de albine din stupina sa gi cA acest lucru putea fi usor evitat, cu o lucrare simpla, executata in _ perioada de toamnd. La asemenea stari si in- deosebi in prevenirea acestora, am con- siderat ci este bine a pune in discutia cititorilor revistei posibilitatile de ,,ul- tima ora nu numai pentru prevenirea starilor. dureroase amintite — pierde- rea unor familii de albine din fondul apicol national — ci si favorizarea dez- voltarii lor corespunzatoare in prima- vara urmatoare. In aceste scopuri se impune, inainte de toate, evidentierea principalelor conditii prin care se asigura iernarea corespun- zatoare a familiilor de albine, cunoscute de altfel de apicultori din primul an de practica, condifii care dupa cum se stie au fost si sint dezbatute pe larg in toate cartile si revistele de specialitate. Famillile de albine puternice consuma pe durata iernii mai putine provizii in comparatie cu cele slabe. Totodata ele se dezvolté mai repede si mai intens pe durata primaverii, devenind astfel capabile in sezonul apicol urmator, sa valorifice din plin culesurile de intre~ tinere si de productie. Familiile de albine slabe produc in ghem, pe durata iernii, c&ldura nece- sara supraviefuirii lor pind la reveni- rea timpului frumos si aparifia surselor de polen si nectar din natura pe seama, unui consum mai mare de — provizii. Prin’ aceasta, organismul albinelor se uzeazi mai mult si mai repede, li se scurteazi viata, iar in primavara dez- voltarea lor evolueazi’ aga de incet, incit nu pot valorifica economic culesu-. rile timpurii, hotaritoare pentru orice gospodarie apicola. Cercetarile intreprinse in aceste do- menii si observatiile multor apicultori cu practic’ indelungata, au condus la urmatoarele concluzii : —o albina dintr-o familie care la in- trarea in iarnd are o populafie formata din aproximativ 20000 albine (2 kg) consuma pe durata iernii cu de aproape doua ori mai multe provizii in compa- ratie cu una din familiile de albine care la intrarea in iarnd are o populatie for- mat& din aproximativ 40 000 albine, adici cu de aproximativ doua ori mai mare ; — familie de albine care la iesirea din iarnd are o greutate, vie de apro- ximativ 1,5 kg, poate aduna pe durata culesului de la saleim 25—30 kg miere, din care aproximativ 13—15 kg miere- marfa, in timp ce o alti familie, care la iesirea din iarn are o greutate vie de aproximativ 0,75 kg — mai putin de jumatate, ceea ce practic inseamna pro- vizii pentru asigurarea consumului pro- priu gi nici o cantitate de miere-marfa. Fara indoiala, la sfirsitul toamnei, nici un apicultor nu mai poate determina intrirea — cu forte proprii — a fa- miliilor de albine slabe. De aici incep complicafiile: uni apicultori _profe- sionigti si mai cu seama_,micii* cres- c&tori de albine amatori nu se indurd sd-sireducd numérul de familii avut la sfirsitul toamnei ; acestia sperd ca iar- na sa fie blinda, si-si propun s& ajute familiile slabe adapostindu-le cite 2—3 in stupi verticali sau orizontali, dup& metodele cunoscute, operatie care in fi- nal necesit’ muncA suplimentara si nu da rezultatele scontate. Taté de ce socot necesar ca in aceasta perioada de sfirsit al toamnei — este mai bine s& recurgem la unificarea fa~ miliilor slabe, fara remuscdri procedind apoi, in sezonul apicol urmitor, la intregirea gi m&rirea efectivelor ’ re: pective prin practicarea roirii arti ciale, la momentul oportun. In toate cazurile se va pastra insd in colonia de albine rezultata prin unifi- care matca cea mai valoroasa, cealalta 11pastrindu-se ca matc& de rezerva intr- un nucleu iernat aldturi sau deasupra cuibului_unei familii normale, intr-un adapost interior, in afara ghemului sau renuntind la ea. O alta metoda, mai putin cunoscuta si folosit’ consté din intarirea, in pragul iernii, a familiilor de albine slabe, cind in stupind exist& insd si un numar de familii_ exceptional de puternice acopera cite 12—14 faguri de marimea ramelor standard). In aceasta situatie, se ridici de la o ‘ilie de albine exceptional de putei din marginea cuibului, cu gri, ca sA nu fie ridicat& si mata, 2—4 fa- guri cu albine, care se aldtura, de o parte si de alta a cuibului familiei slabe. Lucrarea se execut& dup& strin- gerea albinelor in ghem, cind a incetat zborul lor, c&tre seara, cu miscdri lente si sigure. E Incontestabil cA pentru o bund iernare pe ling& necesitatea asigurarii unor populafii numeroase familiilor de albi- ne, asa dupa cum s-a aratat, este tot atit de importata cantitatea si calita- tea proviziilor de hrand din cuib, Una din sursele salvatoare, in acest scop, neglijaté insa de c&tre unii apicultori in~ cepitori, se aflé la indemina lor, in orice stupina, indiferent de marimea acesteia. AceastA sursi const din folosirea fa- gurilor cu provizii, neocupati de al- bine, din cuiburile familiilor normale, mai harnice, unde apicultorul, cu sau fara ,,intentie*, i-a lsat la recoltarea mierij la sfirsitul culesurilor timpurii sau de vara. Nu existé stupind in care 2—3 familii de albine normale, cu provizii suficien- te (16—18 kg in fagurii lasafi in cuib) sé nu poata ceda provizii pentru salva- rea uneia din familiile slab aprovizio- nate. Si calitatea proviziilor este hotdritoare pentru soarta familiilor de albine, In numeroase zone ale tarii, familiile de albine adun& sucuri de fructe pe care nu le c&pacese. Consecinfele se cunose : mierea necapicité absoarbe umiditate din mediul inconjurator, se subtiazd, 12 curge, fermenteaz’, favorizeazé imbol- navirea albinelor — in primul rind de diaree, etc. Se impune, prin urmare, ca fagurii cu miere neca| neocupati de albine, si fie ridicafi din cuib, dati la extractor iar mierea rezultaté — va- lorificata. In cuibul unei familii de albine pot fi lasati si faguri cu miere necdpacita dar cu o singur& conditie: acestia si se gaseascd in mijlocul cuibului, acoperiti de albine, astfel incit si poata fi con- sumata pind la venirea iernii, Unii apicultori recurg deseori la com- pletarea proviziilor de miere prin ad- ministrarea de sirop de zahar la sfirsitul toarnei. Acest lucru este gresit si consecintele sale au fost rezumate mai sus, In aceasta perioadd ca si pe timpul iernii apicultorii_pot interveni cu hrand in cuiburile familiilor de albive, insi cu conditia obligatorie ca aceasta si nu fie administraté in stare lichidd, ci sub forma de serbet, pastd, in formulele cunoscute de mult& vreme in practica apicola. Adapostirea stupilor cu albine din toamna si pind la statornicirea timpu- lui frumos si calduros din primavard, este de asemenea o masura importanta pentru asigurarea ierndrii optime a acestora. Astfel se va urmari protejarea lor con- tra vinturilor predominante si curenti- lor reci de aer si ferirea stupilor de umiditate pentru a le mari durata de folosin{é reducind astfel considerabil cheltuielile de intretinere a stupinei. Din deserierea lucrarilor de mai sus, refinem necesitatea efectudrii unui ri- guros control asupra starii familiilor de albine la sfirsitul toamnei si ca urmare — adoptarea mésurilor ce se impun dup& cunoasterea puterii si stadiului aprovizionarii’ lor. Numai in felul a- cesta vom putea asigura atit iernarea albinelor noastre fard pierderi, cit si dezvoltarea lor rapidd in primavara, chezésia obfinerii_unor producti api- cole sporite la culesurile din anul ur- mator.INMULTIREA INTENSIVA A FAMILIILOR DE ALBINE Prof, Gh, LAZAR €. orice apicultor, am cdutat si ma documentez gi apoi si experimentez in stupina proprie diferite metode de se- lectie a matcilor si de pregatire a unor familii de albine corespuazatoare, in vederea realizirii unor producti api- cole sporite. Despre unele din aceste incereari am mai publicat articole in revista ,Apicultura in Roménia* (nr. 7/1970, 5 si 10 din 1971, 8 si 9 din 1973), Continuind experientele, am ajuns la coneluzia c& inca folosim prea pu{in si cu foarte multe rezerve forjele la- tente ale familiilor noastre de albine. Mi-am amintit atunci cum se proceda pe vremea cind se lucra cu stupii pri- mitivi: la timpul potrivit stupii ince- peau sd rojased. Fiecare roi era scutu- rat intr-un buduroi, complet gol, doar stropit cu apa indulcité sau chiar sim- pla. Numai in citeva zile acest roi, ca din senin, isi construia citiva fagurasi albi si continua s& lucreze cu febrili- tate, umplea stupul cu faguri plini cu miere gi puiet, ba uncori mai roia si el (paroi). Cum procedim noi cu stupii sistematici ? Roiului natural ii punem la dispozitie rame cu faguri plini cu miere si puiet, faguri artificiali, ba chiar le dam gi sirop de zahar si, pind la urma, nu obfinem cine stie ce rezultate spectaculoase. Unde este secretul ? Pro- babil ca facem ceva care micgoreazé sau chiar anihileaza fortele care actioneaza in anumite situafii critice, in care sint puse albinele. Le-am creat astfel de si- tuatii prin scuturdri, prin preluarea ma- joritatii puietului, prin mutdri in alt stup si in alt loc etc. Albinele au de- venit mult mai active, au completat lipsurile, ba au si intrecut familiile la care n-am intervenit de loc. Pe baza acestor constatéri mi-am intocmit un plan de lucrari, sub forma de scheme, cu scopul de a creste cit mai multe matci selectionate, folosind un numar restrins de familiide albine, iar rezul- tatele au fost uluitoare Astfel, in 1973 am publicat schema din figura 1, obfinind 20 de famliii noi, numai din 5 familii de prasila, iar se- parat nucleele de imperechere a mat- cilor. Cum am procedat? Cind cele 5 familii de baz au ajuns la o dezvoltare corespunzatoare pentru a ocupa 2 cor- puri _de stup multietajat, am concen- trat in corpul de jos puietul c&pacit gi hrana suficienté cdutind ca acolo si fie si matca bétrind, plus hranitorul, mu- tindu-l in alt locdin stupina. Al doilea corp — in care se afla majoritatea puietului necapacit, albina tinara si hrana respectivi — lam agezat pe soclu, lam acoperit cu un ziar, iar deasupra lui am asezat un corp de stup in care am introdus nucleul cu matea tinara recent imperecheata, In corpul de jos, momentan fara mated, s-a adunat si toata albina culegatoare. Piva a doua zi s-au unificat cele doud familii si si-au continuat activitatea normal. Peste citeva zile aceste cinci familii au primit inc&_un corp, cu faguri claditi si artificiali. Familia cu matea batrina s-a refacut repede, iar peste 10 zile i-am mai pus un corp de stup cu faguri clA- difi $i artificiali. Aceste operatii le-am repetat conform schemei, inc& de trei ori, pind la juma- tatea lui iulie, Toate cele 25 de unitati au lucrat bine la tei si floarea-soarelui si si-au asigurat hrana necesara pentru iarnd (fig. 1), In anul 1974, matcile bitrine, ined din iunie, au devenit ajutdtoare pentru noile familii, formate conform schemei din fi- gura 2. Cu ajutorul a trei familii pu- ternice, la 5 mai am populat 3 stupusori de imperechere, a trei compartimente cu cite 3 rame. Acestora le-am altoit cite 2 botci, crescute separat de eclo- zionare. La 25 mai am inceput sa tran- sfer populafia si mitcile tinere, impe- recheate gi verificate dupa calitatea puietului, in cite un corp de stup multi- etajat. Pelingicele 3 rame cu albine si puiet ale nucleului, am addugat inca 2 rame cu puiet, 2 faguri cu hrand, 2 13