picultura in Romania Revista lunard de stiinfa si practied apicola editata de Asociatia Croscatorilor de Albine din Republica Socialistd Roménia. Anul Lil * Nr. 8% August 1977 Cuprins Pag. Vo ALEXANDRU Tehmologii de crestere a albinelor in R. S. Romania 1 1. LUCACEL, Gpinit privind buna iemare a famililor de albine 6 ir. MARICAS, Famille 48 atbine bermetice pot fl indreptate gl chiar cu avantaje FL. LiCl, Stupul pe care fl prefer 8 .L. HRISTEA ‘Priunghiut de aerisire 10 Stup cu spatiu de aerisire sf toc de refugiu pentru aibine sub nivelut. ramelor 2 E. CONSTANDA #1 D. STOICULESCU Ua_ceriticator solar’ Imbunatayit 8 C. STANESCU Prelucrarea cerii cu_utilaje simple 6 DE PESTE HOTARE ST. SAVULESCU impresii de la Simpozionul pe tema marketingului apleot. 18 CRONICA GH, STING Apicultura In judeful Neamt a STIRI $1 INFORMATII 2 DIN ACTIVITATEA FILIALELOR a DIN ACTIVITATEA APIMONDIA. A. HARNAS 3i N, PLATON Rolul asocinililor de apicultura in dezvoltarea comer julul cu miere 8 DOCUMENTAR APICOL 20 CALENDAR APICOL a Coperta. 1: Rama porthotci dintr-o_ pepinieri de cresiere a indiellor a Instititulul de cereetart pentru apicultura, foto: 1. NEGREA Coperta 4: 1 — Swupina Institutubui de cercetirl pentru apleultura, condusi de Vigineanu Morin. 2 — Pepiniera de erestere @ mAleior a Institutulul de cercetiri_pentru api cultur&, condusi de Tancovescu Nicolae. 3 — Stupina de- Dlasata” in Delta Dundrii pentru praciicarea stuparitului storal. 4 — Pavilionul fermel apicole LA.S, Tulcea, pro- Ieotat de Asociatia CrescAtorilor de Albine din B.S. Romania. Ferma aplcola este condusa de 1a inflintare de Puscasi, Gheorghe. pregaaintele filialel judetene A.C.A.,_membru_ In Consiliul ASoclatiel Cresedtorilo? de Albine din’ R. S. Roma- nig, §—Stupind. depiasat& in pastoral, in judeyul Menedintt 6 ~ “vedere de ansambiu a pavilloaneior expozitionale din cadrul complexuluiapicol si Asociatiel Crescatorilor “de Albine din’ RS. Romania, 7 — Activititi apicole plonie~ rest! din judejul Vileea organizate si indrumate cu con’ cursul prof, Rizolu ton, de la Consiiiu) judejean al orga hizatiel plonieriior, vieeprejedinte al iiliaiel A.C.A. vilcea, membru in Consilul -Asociatiel Cresedtorilor de Albine din RS. Romania, & — Stupina apicultoruul minut Emil ain iud. Arad, deplasaté in pastoral la padurea giana, Jud. Mehedingi. foto: ing. ‘TR. VOLCINSCHT ICOMITETUL EXECUTIV AL |ASOCIATIE| CRESCATORILOR DE ALBINE DIN R.S. ROMANIA Preyediate Prot. dr. ing. V. HARNAJ Vieepresedintt Dr. Ing. STELIAN OINESCU NICOLAE FOT! ALBINEL HARNAS 1. EUGEN MURESAN |. COSTACHE PAI eter EUGEN MARZA Membrl VASILE CANTEA CONSTANTIN FUIOR TON GRAMA, ALEXANDRU MARCOVIC! Ing. AUREL MALAIU. IULIy ORDOG Conf. de. ing, LIA CARMEN SPATARU Ing. TRAIAN VOLCINSCHI ICOLEGIUL REDAC TIONAL Pregedinte: Ing. NICOLAE FOT! Membri: CIOLCA ION, de. IOAN, dr. Ing. HARNAS ALBINEL, ILIESIUNICOLAE, Ing. IONESCU TRAIAN, prel, de. MURESAN EUGEN, SAVULESCU STEFAN, dr. SIRBU VOICULESCU. ZAHARIA, TRAIAN, TITOV In VALERIU, Ing. VOLCINSCHI ILIE (rad. get). * Redactia $i administra- fio: COMITETUL EXECUTIV AL ASOCIATIE] CRESCATO- RILOR DE ALBINE DIN R. S. ROMANIA @® Str. lulius Fucik nr. 17, Bucuresti, sect. 2 @ Tel. 12.37.50 @ Cont vir. 4596014 B.A.ILA. Filiala judeful Ilfov. * Costul unui abonament anual este de 36 lei. Abonamentel esc prin cercurile si fi- A.C. A. @ Cititorii din strainatate care doresc sa se aboneze la revista noastra se pot adresa treprinderii ILEXIM’’ Departamentul ex- port- import presa Bucuresti, str. 13 Decembrie nr. 13, P.O. Box 136-137 telex 11226IN R. S. ROMANIA / Sonditite naturale favorabile pentru cresterea albinelor «din fara noastra, sprijinul permanent aéordat de cond cerea de partid si de stat pentru tarea si modernjizay elemente de baz 5° terea efectivelor si productiei familiilor de albine in tara noastra. Un rol deosebit in dezvoltarea apicul- turii romanesti il are Asociatia Cresca- torilor de Albine, organizatorul si reali- zatorul integrarii invafamintului, cerce- tari si productiei apicole la toate nive- lele. Prin organele sale au fost studiat si solutionate, si se studiazad in nuare problemele legate de biola: albinei autohtone, tehnologia cre st intretinerli albinelor, tehnotgmic duselor si utilajelor apicole, rea rationala si imbunatdtirea albine a culturilor agricolé entom prevenirea si combaterea:/bolilor toxicatiilor la albine etc. a Diversitatea tipurilor de cule: in diferite regiuni, urmare variat a impus elaborarea’ si)\int roduce- rea in practic’ a unor tehnologii- dif: rentiate de intretinere a fainilii albine atit in functie de tipul ‘de Rae J cit si de tipul de stupind\in care—se aplica. In aceasta idee, tehnologille » aplicate~/ au Ja bazé urmatoarele principii : — in stupinele populatiei cu un efectiv de cca 20 familii de albine se urmareste ca deservirea sé nu depdseased un nu- mér de cca 14—16 vizite pe an, astfel incit pe familia de albine sa se consu- me anual 4—5 ore de lucru. In aceasta situatie stupina se viziteazd odataé la 7—15 zile iar in perioada sezonului ac- tiv, de regula in momentele importante ale sezonului (iesirea din iarnd, ince- putul si sfirsitul culesurilor, prevenirea ronal transportul la py pentru iernare) sik timpul jiernii iernarea familiilor de /g miliilor de ‘tibine se « Felsene procedee simple si eficiente d, terventii scurte si nelustificate a stup) lor onizeaza in gen¢ral aceeasi linie iqdu-se folosiréa lucrari rundament ; de tip intensiv- ea-$e face in brigada, aceasta deplasindu-se periodic la stu- pinele amplasate ;in zona in asa fel cit in afara conditiilor de cules sa mita conditii optime de vizitare si lucru, Lucrdrile decurg in cadrul unui inalt de organizare, normare, ra- are a muncii si de mecanizare a jor de volum. f ju ale tare de stat cu 1 de cimpie ja DunGrii si in Do- in perioada de primavaré se este idezvoltarea rapidé a familii- “ep albine in care scop acestea sint ifmulate sa execute zboruri de curdtire _fimpurii si se hrénese stimulent pentru fAintensificarea activitatii de ouat a mat- lor si cresterea puietului. Se fac hra- W i periodice cu sirop de zahar in por- mici date in rame sau in diferite tipuri de hrénitoare, zahaér umectat sau serbet,de zahdr, cu timpul tinzindu-se ca dezvoltarea de primavaré sé se faca in principal pe seama rezervelor de hrand formate din anul precedent (16— 18 kg miere/familia de albine). Controlul de primavard se executa de asemenea cit mai timpuriu pentru a in- 1drepta starile anormale care pot intir- zia dezvoltarea familiilor. In urma controlului, in cazurile in care existé rezerve de mdtci, se formeazd fa- milii ajutatoare la familiile puternice in scopul cresterii de albiné suplimentara. Pe masura incalzirii timpului si cresterii puterii familiilor, cuibul se largeste prin addugarea de faguri claditi sau prin inversarea corpurilor. La inceputul culesului de salcim, fami- liile de baza se unesc cu cele ajuta- toare si se mareste spatiul de depozi- tare a mierii in stupi prin adaugarea de faguri (claditi si artificiali) sau de cor- puri (magazine). Spre sfirsitul culesului se formeaza roi cu métci tinere (crescute in stupina pro- prie sau achizitionate) pentru aplica- rea procedeelor de intretinere a fami- liilor de albine cu matci suplimentare si pentru formarea de familii noi. Dupa culesul de la salcim se aplicd masurile pentru mentinerea familiilor de albine in stare activa in scopul valori- ficdrii in bune conditii a culesurilor ur- matoare. In perioada lipsita de cules dupa in- cheierea culesului de vara, se urmda- reste prevenirea slabirii familiilor de albine, prin administrarea de hraniri sti- mulente cu sirop de zahar si polen si se completeazi rezervele de hrana in vederea ierndrii, astfel ca prelucrarea siropului sd se facd incé de albinele virstnice crescute in cursul verii. In zona din lunca inundabilaé a Dundarii si in Delté masurile privind intarirea familiilor de albine in vederea iernarii se aplicd numai in cazul in care culesul de toamna este compromis. In perioada 10—20 octombrie, pe ma- sura incetarii cresterii de puiet, fami- lille ajutatoare vremelnice se unified cu cele de bazd pentru o mai buna ier- nare, in familiile de bazé raminind nu- mai matci tinere. Matcile virstnice rezultate in urma uni- ficdrilor se ierneaza in afara ghemului si se pdstreazé pentru a fi folosite in sezonul urmdtor la cresterea de albine 2 suplimentara pentru valorificarea cule- surilor timpurii. Folosind datele privind productia si comportarea familiilor de albine in cursul sezonului, in lucrarile de amelio- rare a populatiilor de albine din zona se urméreste alegerea pentru repro- ductie a familiilor care pe linga reali- zarea unor productii ridicate de miere au un ritm de dezvoltare rapid in sezo- nul de primdvara si nu manifesta incli- nare pentru roire. in zona Podisului Moldovei, perioada indelungata pe care o au familiile de albine la dispozitie pind la cules, de- termina ca in aceasté zona complexul de lucrari de intretinere sa se bazeze pe masurile care contribuie la valori- ficarea in conditii mai bune a culesuri lor prin prevenirea roirii naturale a fa- miliilor. In localitatile in care exist si un cules de salcim se foloseste com- plexul de Jucréri recomandat pentru Cimpia Dundrii Pentru familiile din zona Podisului Moldovei caracterizat prin culesuri ti zii, familiile avind o perioadé lungd de pregatire, complexul de intrefinere se caracterizeaza prin : — stimulare in perioada de primavard prin hraniri date indeosebi familiilor slabe ; . — formarea de familii temporare la fa- miliile puternice si dezvoltarea acestora pentru valorificarea culesului principal din vara. Pentru o mai rapida dezvol- tare familiile temporare sint ajutate pe- riodic cu rame cu puiet capacit gata de eclozionare de la familiile mai pu- ternice din’ stuping. La sfirsitul lunii mai se incep cresteri de matci pentru formarea de roi artifi- ciali, lucrare prin care se previne in- trarea familiilor de albine in. frigurile roitului in urma ridicdrii unei anumite cantitati de albina si puiet pentru for- marea roilor. Dupa terminarea culesului de vara, in scopul mentinerii ritmului de crestere al puietului in continuare, se fac hraniri stimulente si se completeazd rezervele de hran& pentru iarnaLa incetarea cresterii puietului_ (I—10 oct.) familiile temporare se unificd cu familiile de bazé sau cu familii mai slabe din stupind, iar matcile se trec la iernat in afara ghemului. In lucrdrile de ameliorare se urmareste alegerea familiilor cu indicii de produc- tie cei mai ridicati, bine adaptate la conditiile din zona i neroitoare. In zona Cimpiei de Vest. Caracteristicile culesului din Cimpia de Vest determina mentinerea familiilor de albine pe linia dezvoltérii progresive a acestora pina la culesul de vara si luarea de mdsuri pentru prevenirea roirii naturale. Pentru regiunea din nordul acestei zone lucra- rile de intretinere au ca obiectiv dez- voltarea rapida a familiilor in vederea culesului de la salcim, pentru aceasta aplicindu-se complexul de lucrari re- comandat pentru Cimpia Dunarii. In perioada de primavarad se dau hra- niri stimulente pentru prevenirea efecte- lor nefavorabile ale perioadei lipsite de cules. Pentru prevenirea roitului natural se aplicd metodele obisnuite de prevenire si indeosebi ridicarea periodica de rame cu puiet c&pacit cu care se intdresc familiile slabe. Dupé terminarea culesului de vara se continua hranirile stimulente. Pentru sporirea productiei stupinelor se foloseste pe scard larga stuparitul pas- toral la masivele de salcim si in regiu- nea forestiera. In. lucrdrile de ameliorare a albinei locale in partea de nord a. zonei se urmGreste alegerea familiilor care se caracterizeazé prin precocitate in dez- voltare, pentru valorificarea culesului de salcim. Pentru restul zonei se aleg fa- miliile care nu manifesta tendinte de roire naturala si care valorifica bine culesurile slabe. In zona Podisului Transilvaniei. Exis- tenja in zona a unui cules de lunga durata dar de intensitate redusd, ne- cesité pregdtirea si mentinerea de fa- milii puternice in tot cursul sezonului, in vederea valorificdrii in conditii co- respunzdtoare a culesurilor slabe. LA Complexul de lucrdri adoptat este ase- manator celui folosit in Podisul Mol- dovei. Astfel, hranirile stimulente din primavara se administreazd doar la fa miliile slabe. Pentru prevenirea roitului natural se ridicé fagurii cu puiet capa- cit de la familiile puternice cu care se intaresc familiile slabe, sau se formeaza roiuri sau familii ajutétoare, Paralel cu aceste lucrari, se asigura in familii spatiul necesar pentru depozita- rea nectarului si cladirea fagurilor arti- ficiali. La inceputul luni, octombrie se unificd familiile ajutatoare cu cele de bazé sau cu familiile slabe. Se practicé stupdritul pastoral in zona, la zmeur, zburdtoare sau in zona fo- restiera la culesul de mand. Un numér' important de. stupini prac- ticé in mod obignuit valorificarea_cule- sului de salcim din zona Cimpiei Dund- tii (in special din Oltenia). In acest scop, in aceste stupini se folosesc pe scaré larga familjile ajutétoare sau uni- rea temporaraé a cite doud familii, care dupé cules se refac ca unitati biologice si valorificé culesurile urmatoare de sine statator. Selectia materialului biologic local se face pe linia familiilor cu insusiri deose- bite pentru valorificarea culesurilor si polenizarea semincerilor de trifoi si a celor care se evidentiaza ca bune pro ducatoare in conditiile culesului slab si neroitoare. In zona versantilor muntilor Carpati $i Apuseni. Complexul lucrarilor de intre- finere in aceasté zond se aplica dife- rentiat pe localitati, in functie de cule- surile de nectar pe care albinele le pot valorifica in mod eficient. Astfel, in cazul culesului dominant de la pomii fructi- feri urmat de cel de la salcim, pentru care este necesaré o dezvoltare rapidd dupa iesirea din iarnd, se aplicd lucré- rile recomandate pentru Cimpia Dunarii. Pentru localitatile in care culesul de la fineata este dominant, se aplicd lucra- rile recomandate pentru Podisul Tran- silvaniei.Pentru ambele cazuri, in vederea sporirii productiei_ stupinelor, se recomanda practicarea stupdritului pastoral in re- giunea forestiera. Lucrarile de ameliorare si selectie ur- maresc in aceasta zona alegerea fam for cu dezvoltare rapidé in primavard, rezistente la zboruri la temperaturi sca- zute, adaptate la polenizarea diferitelor specii de pomi si la consumul mierii de mana, Sintetizind datele cu privire la jintreti- nerea familiilor de albine in functie de culesurile principale de nectar din tara noastra, se evidentiaza doud caracte- ristici deosebite: culesurile de la tei, zmeurd, zburdtoare gi finete din zona de deal, munte, lunca inundabild si Delta, asigurind populatiilor locale de albine o perioadad indelungaté de pregatire spre deosebire de alte culesuri (de la pomi si salcim) care necesita o perioadé scurta de pregatire. La prima grupa de culesuri, populatii din tara noastra sint bine adaptate, fa- miliile valorificind in mod corespunzator aceste culesuri fara a fi necesara intd- rirea lor cu albind suplimentara. Pentru valorificarea in bune conditii a culesurilor din a doua grupa, se prac- tic intretinerea familiilor de albine cu mai multe matci in vederea cresterii de albind suplimentara pentru intarirea fa- miliilor de bazé, care in general nu ajung la cules la o dezvoltare cores- punzatoare. Pentru valorificarea in mai bune con- ditii_ a culesurilor de nectar din diferi- tele zone ale {arii noastre, folosirea pro- cedeelor de intretinere diferentiata a fa- miliilor de albine se completeazd cu o permanenta si riguroasé munca de se- lectie si ameliorare a populatiilor de albine din fiecare zona in parte, urma- tindu-se evidentierea si punerea in va- loare a insusirilor care sa asigure o mai bun& adaptare a albinelor la prin- cipalele culesuri din fiecare localitate. ASPECTE DIN CADRUL COMBINATULUI APICOL Una din instatafitle de producere a fagurtior artificial prin turnare (foto: $f. S.) Instalatie de distilare tn vid pentru produsele cosmeticeOPINI| PRIVIND BUNA IERNARE A FAMILIILOR DE ALBINE Prof, I. LUCACEL S uccesiunea anotimpurilor in zonele cu climat temperat ale pémintului au imprimat viefii o anumita ritmicitate. Mai bine spus, pitmicitatea substantei vii, care este dé natura interna, endo- gend, s-a ajuspat la ritmicitatea ‘medi i parte dintr-un univers fapt este valabil si pen- ilig de albine considerataé ca un tAfile/fiziologice ale acestora, activitafi adapfate la ritmurile exterioare. Vard, asistim la stup la o adevarata ,explozie* a viefii, la o desfaisurare maxima a proceselor fiziologice, core- laté cu abundenta surselor de hrand : ne¢tar si polen. In scurt timp cuibul se’ intinde pe 15—20 rame. Secretia dé ceara este maxima, deci constructia ridicata, Proviziile afi uneori chiar si in cei in care hu fost schimbate primdavara devreme| Situafia este explicabild daca. © privim “din punct dé vedere al rit- micitajii lumtt fle dinamica populatiei dintr-o fazi de repaub fiziologic, dupe 0 perioad’ de intensd activitate. Aceasti faz4 corespunde cu anotimpul in general lipsit de cules Ca, atare, matca incetineste ritmul oifatului-s chiar i] intrerupe complet, puietul se restringe in suprafaf4 iar populatia se est atele familii as reduce mult. Cuibul nu mai ocupa de- cit 8—10 rame si acestea incomplet. Situatia nu este fericita nici sub aspi tul succesiunii fagurilor in cuib: cei noi alterneazi cu cei vechi stiut fiind faptul c& albinele ii prefera pe acestia din urma. Apare acum o situatie anormald: un spatiu prea mare pentru o familie cu populatie mic&. Aceasta duce la o ri- sipA de cdldurd si energiein mod inutil. “Din dorinta de a indrepta lucrurile lua ile necesare: strimtorarea cuibului, eliminarea~fagurilor noi, e- ventual ‘hraniri stimulente,~ungori de- plasarea la un cules tirziu dar in toate cazurile situatia se schimba doar par- fial. Familia pare prea \obosité* du o activitate sustinuta din\timpul verii. Totusi, fiind toamna, \neori chiar destul de tirzie trebuie s&fluim masuri hotirite in vederea treceilii cu bine a anotimpului friguros. Sintem tentati sA credem qi unele ma- suri speciale sint foarte npcesare gi cA neglijarea lor ar duce inevitabil la pier- deri pe timpul iernii. De laceea, sA ne intoarcem cu gindul mult timp in urma, cind omul nu recolta mierpa, pe atunci tice prin grote, scorburt ete, Se prea pgate ca_unele sie fi instalat in lochri care prin nur lor, S& 18 fi asiguyat condifii op- ayorizinu-le in/ lupta pentru care, sub influenta conditiloNde, me- diu, au cistigat caractere ce peau fa- vorizat in lupta pentru existén{a, ca- ractere ce s-au transmis si/s-au con- solidat de-a_lungul Be géeferatii in- regi,” Ne oom ae atunei, di s@ nu ne ba- dm|_pe_aceste le ce sé le cem un rau tirea unor in- albine pentru iarn& trebuie avufi in vedere urmatorii factori :Asigurarea ciildurii necesare in stup pe timpul iernii. Considerind ca afara este un ger de —20°C, iar in mijlocul ghemului o temperaturé de cel putin 32°C, ne dim seama c4 albinele, pen- tru a supravietui, consuma o ¢antitate de energie necesari producerii a cel putin 52°C. Aceastd temperatura se pro- duce pe seama consumarii unor canti- tati sporite de provizii Asigurarea eliminarii vaporilor de api. Vaporii de ap& rezultA in urma proce- selor metabolice din corpul albinelor si se condenseazi pe peretii stupilor, uneori chiar pe fagurii cu provizii de miere si pasturaé. Nu micé mi-a fost mirarea cind intr-o primavara, am ga- sit un fagure nou, uitat din toamn& dupa diafragma, aproape plin cu apa. Vaporii de apa iesind prin salteluta de papurd de la marginea cuibului, s-au condensat pe fagurele rece, prelingin- du-se in celulele acestuia. Asigurarea raportului oxigen/bioxid de carbon pe timpul iernii. Albinele, ca de altfel orice viefuitoare, consuma oxi- elimina bioxid de carbon in Procesul este natu- ral, explicabil fiziologic si cu autore- glare: 0 concentrajie mare de bioxid de carbon duce la accelerarea auto- mata a actelor respiratorii. Lipsa to- tal4 a oxigenului este mortald. Terna- rea familiilor de albine in stupi cu urdinisurile inchise si care nu pre- zinté crapaturi sau alte spafii pentru aerisire, 0 consider cu semn de intre- bare si foarte riscanta. Aceasta si pen- tru faptul c& lipsa unor spafii de aeri- sire impiedicd eliminarea vaporilor de apa din stup. Mai de grabi urdinigul va fi lisat larg deschis pentru a se face o ventilatie puternici si o elimi- nare completA a vaporilor de apa, de- oarece albinele suport’ mai bine cu- Tentii decit umiditatea. Cantitatea de provizii necesarti fami- liei de albine pe timpul iernii. Urma- rind problema mai multi ani la rind am constatat c4, aceasta este uimitor de mica in perioada pind prin februa- 6 rie inceputul Iui martie. Faptul se da- toreste pe de o parte, lipsei de puiet, iar pe de alti parte starii de semihi- bernare in care se gasesc albinele. . Facind sondaje din doua in dowd sap- témini pe timpul lunilor de iarndé, am constatat c& in aproape toate cazurile, ghemul de iernare se formeazi prin partea din fat si de jos a ramelor, deasupra urdinigului. Exceptie de la aceasté constatare au facut dowd fa~ milii la care ghemul s-a format in partea din spate, opusd urdinisului. Ghemul urca in sus, pind la speteaza superioaré a ramelor, de unde se de- plaseaz in spate, pe sub aceasta, spre partea opusé. Dacé raméle conjin miere multa, pind in primavaraé se consuma mierea abia pind la spetezele supe- rioare. Dac ramele confin miere pu- }ind consumul ajunge sub spetezele su- perioare, mai mult sau mai putin spre partea din spate a stupului. Numai cind ramele contin cantitafi foarte mici de miere, sub 1 kg fiecare, ghemul ajunge in partea din spate, albinele fiind ne- voite si se mute pe ramele de aldturi. In aceste situafii este absolut necesar sd se efectueze perforatii in toti fa- gurii, dar mai ales in cei méarganisi, pentru a se permite trecerea lesni- cioasd, fara pierderi a albinelor dintr-o parte in alta, Tata de ce las in stup, pe timpul iernii, numai 5—6 faguri cu provizii. Chiar lasind 7 faguri cu provizii suficiente, albinele nu se muti pe al saptelea decit foarte tirziu, prin martie, cind deja se pot face interventiile necesare. De fapt, pentru o familie normala este suficient dacd din cele 5 rame: una este plind cu miere cdpaciti (3 kg), una-doud sint doar pe jumatate iar restul pe un sfert. In acest caz, sint sigur cd familia va iesi cu bine din iarna. Personal iernez familiile de albine cite doua alaturi, in stupi orizontali, con- fectionaji de mine, din papura pre- sat, desprtite printr-o diafragma dinPFL de 5 mm grosime, Avantajele aces- tei metode de iernare sint multiple, dinitre care cel mai important este acela al pastrérii caldur ciproe de cele dowd famili Impachetarea o fac numai pe faguri de culoare inchisa, in care sau crescut 2—3 generatii de albine. Oricit de pu- ternica este familia, pentru iernare las 5—6 faguri agezati astfel : cel cu miere pufind spre diafragma si cel cu miere multa spre marginea opusa. Acest fel de asezare a fagurilor permite forma- rea ghemului pe celule goale si in acelasi timp spre diafragma desparti- toare. Dacd familia intrd in iarnd cu provizii putine aranjez fagurii invers : cel cu miere mai mult spre diafragm& si cel cu miere putind spre margine. Totodata perforez fagurii in trei locuri, imediat sub speteaza superioaré: la mijloc si pe laterale. Problema care ma fréminta odati cu venirea toamnei este aceea de a asi- gura familiile cu albing tinaré. Se ob- fin rezultate prin hriniri stimulente dar numai cu mated tindra, din anul respectiv. De aceea imi schimb anual miateile prin organizarea unei cresci- torii miei personale. Apare un fapt ce trebuie neapirat semnalat: o mated tinara, introdusi in stup la inceputul lunii august, epuizeazi familia de pro- viii, mai ales eind anotimpul este lip- sit de cules. Aceasta din cauzi ci ca depune un numar mare de oud, iar culesul din natura lipsind, albinele con- sum& din proviziile depozitate pentru jarn& si este neaparat necesar si se fack hraniri suplimentare. De fapt sint mult mai eficiente hranirile supli mentare de toamni decit cele de pri- mavara. Folosese urmitoarele materiale de im- pachetat : a) sipci de brad sau tulpini subtiri de papuri fntre spetezele superioare ale ramelor, astfel ci albinele nu au acces sub podigor fiind nevoite si stea pe faguri. Reduc astfel un spafiu foarte mare, cel dintre rame si podigor, fa- cind si economie de caldura ; b) nu pun podisorul ci un_,,cearceaf* direct pe rame, sub o salteluté de pa- pura, eventual haine vechi. Aceste ma- teriale permit trecerea prin ele a va- porilor de, ap&™Wdar rejin foarte bine caldura. Am grijé ca intre rame, intre tijele de papufi sau sipei, sé ramina spafii foarte mici prin care ygporii si poatit’trece cu jugurinté, devenind G fess ¢ prima- (vara pent aer din stup, dar Pe Bits naturd pentru 0 FRRGKic; partea supe- af agez salteluta hteral nu mai garte Procedind in egta, nu-mi rdmjne altceva de facut dptit sé urmaresc jodul de des- \tagurare a iernarii, Urmarese tot timpul caletul stupinii, unde gu ocazia impa- chetarii, am notat starga aproximativé ¢ vedere al can- nal zgomott! cluziile necesare. In incheiere, vreau si arat c& in ier- narea familiilor de albine trebuie sa avem in vedere anumite insusiri cd- patate de acestea de-a lungul dezvol- tarii lor istorice, pe care s& le imbi- ndm corect cu cerinjele metodelor zoo- tehnice moderne. Numai astfel putem fi siguri ci vom obtine rezultatele dorite. NR. Cu cit familia de albine este mai puternict cu atit consumul de hrand pe timpul ierndrii raportat la greutatea albinelor este mai redus fafé de cel al unei familii mai slabe. © Studiile efectuate atit de citre Institutul de cercetiiri pentru apiculturd cit si cele efec- tuate pe plan mondial dovedese acest lucru. Familia care ocupi 4 intervale poate sé se dezvolte bine in primivard, deci nu trebuie desfiinjatd, ci folositt ca familie ajutatoare. 7capriios in perioada de la tei si pind BEZMETICE damn find in pastoral si nedis- POT Fil ind de zile frumoase in timpul meu amator, fi ee ‘ ajtem cit de valoroase ee sint méteild objinute prin schimbare anit | tn unit ani Hnigtité. Dq aceda cind descopar cite Je indrep oe qu slabe. o familie Hezmetici prin lunile iulie alfi ani/| sau august mA bijcur chiar pentru ci turare i 4 sint obligaf s& tree la schimbarea ma- insa ft i roce=' terialului iologic. dez as| tt. Sil Imi aleg asa-dar fdmilia cea mai recor- atuncij (lin dragoste faté de @lbine,\am | aista din/ toata stifpina, ii scutur toate studiez Eee a toat’ | ramele ct puiet gj ii dau ramele de la picoli ce mi-am putut-o pros, familie) Pecmatiey (arava) je vektrage, eras stabilesc © metodé\) on caval ardiht mai sus aga cum ficients indreptarea lor. A : , Si iata ind din anul 1965, am | Jem luat de If familia bezmetica stabilit Ramelje cu oud fi larve de 2 sau 3 zile ae le dgu familie} bezmetice iar cele cu eavarea f si cu cel cépicit le dau He la care aduc in schimb o familie si larve tinere ca si com- toate ram: familiei bezmetice. c&paoese Ce se infimpla acum la ambele familii: pentru a familig’ bezmeticd aga cum am ardatat coat rai mai Aus se indneaptd, iar familia pu- centrifugatk eyfric’ care a primit puietul de trin- ér cipécit sau necipacit incepe si con- struiascé botei de schimbare linistita. Botcile sint recoltate periodic pind ob- finem mitcile necesare, apoi ridicim matca si facem un roi lésind familia sa-si faci o matcd noud. Amindoud se intaresc cu puiet cdpacit. sau las s&-si cre Albinele vazind attté $i apuct de treaba, i a ere din cazuri din a dota zi. Astfel in nici 5 a LR. Redactla solicit celor ce vor aplica ar gee eer ae toda desorisi si-i comunice reaultatele albind oudtoare. Nu mai departe decit obdfinute. 8construit dif eiteya _ urmater; familiile Wg albine sint age- ate perediiMia_stupka. Cu 4—5 zile 9Folosirea magazinului de capacitate mare este indicatA in special pentru apicultorii care nu dispun de prea mult timp liber. Este bine ca in magazin si amplasim mai pufine rame, adicé 9— 10, pentru ca si albinele si alungeascdi celulele marind capacitatea de inma- gazinare si limitind posibilitatea ca matea sA poati depune oud. Stupul ver- tical Dadant ofera posibilitatea de a avea mierea pe sorturi de flora, care este astiizi solicitat’ cel mai mult, si la un pret corespunzaitor. Acesti stupi dau posibilitatea folosirii, ineepind chiar de la culesul de la pomii fructiferi a dowd rame de con- structie, care se recolteazé din doua in doua s&ptamini, reusihdu-se astfel ca in cursul unui an apiol si se r colteze pind la 1000 g ceara de cali- tate superioard. Pregitirea si iernarea familiilor de al- pine se face in acesti stupi preferati in special in regiunile mai reci de- oarece ofera conditii de iernare foarte bune, fra pierderi in familiile de al- bine. Propun celor interesafi de a experi- menta acest tip de stup combinat din cuib de Dadant-Blatt si magazin de Langstroth (multietajat). Indraznese sd) afirm ci acest sistem de ‘stup folosit in pastoral, este superior ‘tipurilor de stupi folositi uzual find preferat 1 multe din finuturile noastre, si ci di satisfactii deosebite celor ce-1 foloses N.R. Orlentarea ciitre folostrea stupilor: tip vertical este impust de modificarea struct, turit resurselor melifere din fara, noastra. de cerinfele imbundtdfirii continue, a calitdfii mierii. Cit priveste opinia autorului de a se mari numitrul de rame la 12, joa inter in stupini. Tendinfele aciuale ce se festi in apicultura de pretutindeni constau/ inst toomai in reducerea si nu in sporized numérulut tamelor in cub si magazine, | 10 \ Triunghiul de aerisire C. L. HRISTEA € u privire la triunghiul de aerisire necesar atit la transportul in pastoral cit si la prevenirea intoxicatiei albine- lor cu substante insecticide si la dispo- zitivul ,,gicana* de combatere a fur- tisagului, dau urmatoarele detalii : Pentru triunghiul de. aerisire e nevoie de tablA galvanizaté de 0,3 mm, cit si de pinzi din sirma galvanizata cu ‘ochiuri de 2,5 mm. Triunghiul se confectioneazi pentru orice tip de stup in raport de lungimea urdinisului. La tipul Dadant sau R.A. 1001, lungimea lui e de 420 mm, cit peretele frontal al acestor stupi, pen- tru stupul multietajat cu 10 rame lun- gimea va fi de 375 mm, iar pentru stupul orizontal cu 20 rame avind cite doua urdinise in dreapta si stinga pe- retelui frontal, triunghiurile vor avea 300 mm, atit cit este cea a urdinigu- rilor cu deosebirea c& adincimea lor in interiorul stupului va atinge 320 mm. Confecfionarea: penttu tipurile de stupi verticali, R.A. 1001 si Dadant se taie din foaia de tabla un triunghi echilateral lung de 420 mm, ale cdrui margini se indoie si deci se suprapun pe o indlfime de 18 mm, creindu-se muchii duble. Pentru tipul multietajat _triunghiul echilateral va fi cu laturile de 375 mm. La fel se taie si, din pinza de sirma galvanizaté cite un triunghi echilateral cu margini rasfrinte — deci cu muchie dubli. Acesta va fi intérit cu doud fisii de tabla, prima lungé dé 320 mm si a doua de 200 mm lipite cu cositor. Cele doud ‘riunghiuri stau distanjate unul de altul la 11 mm, iar legatura intre ele o fac doud figii de tabla late tot de 18 mm. : La virful triunghiului care patrund in inferiorul stupului stind pe fundul acestuia cu partea de tablé galvani- zaté, ramine o micA deschidere de 5 mm, care inainte de a-l introduce in stup se infund& cu un dop de hirtie, dop care atunci cind transportul aajuns la destinatie se impinge cu o tijd de sirma groasa, dind astfel posi- bilitate albinelor sé ias& afara din stup. Pentru ca triunghiul de aerisire pi- truns pe urdinisul stupului si nu se deplaseze spre peretele din fund si deci pe acolo si nu iasd albinele la trans- port, se lipeste cu cositor de pinza metalici o fisie dubld de tabla galva- nizaté lungd de 460 mm si lata de 35 mm. Cu dowd cuie batute la cele doua capete ale fisiei de tabla triun- ghiul este fixat de stup. In felul acesta partea din fata a ¢riunghiului e com- plet deschisa ; aerul p&trunde pe acolo, strabate in stup pe toatA suprafata su- perioaré a pinzei de sirmé, facindu-se un ugor curent de aer in interior, care urea printre toate ramele stupului si iese sus sub capac, care are cele doud deschideri de ventilajie prevazute si ele cu pinzd metalica. Cind se’ fac tratamente cu insecticide a diverselor culturi, stuparul introduce prin undinis acest triunghi de aerisire in 30 secunde, la fiecare stup. Albinele nu mai pot iesi afard din stup, iar familia primeste aer suficient, nu se indbuse. Cele ce sosese de la cimp se adapostesc in interiorul gol al triu- unghiului Prin pinzele metalice de aerisire ale capacului stupului se introduce apa suficienta albinelor, cu ajutorul unui pulverizator. Stupii pot sta fara peri- col, atitea ore cit este nevoie pind efectele insecticidului nu le mai pun viaja in pericol. Atunci triunghiul se retrage, scofind cele doud cuie din marginile fisiei de tabli lipité cu cosi- tor de sirma, operafie care nu dureazi mai mult de alte 30 secunde pentru fiecare stup. Triunghiul de aerisire se confestio. neazi la Combinatul apicol, str. Ficu- sului nr. 42, Bucuresti, ‘sectorul I (fig. 1)". Sicana este un dispozitiv ingenios confectionat din scindurd subtire de 10 mm avind forma unei cutii inguste fara capac, lungdé de 200 mm, lata de *) Catalog apleol, Ed, A.C.A., Buciiresti, 1976. p. 19. Fig. 1. Triunghiut de aerisire : 1 — oritieiu ae 5 mm; 2 — tHunghiul de pinzA metaited ex ochiurl’ de 7,5 mm; 3 — trunghiul de. tabla walvantzata ; 4 —. figin’ de fixare a. trlunghiulut "a stup, yal tether EL Pig. 2, Sicena: A, B orificl de tesire si intrare (@ mmm), TY 2 canalele sieane Ge Sam). 40 mm si inalté de 25 mm. Ea se asazA cu fundul in sus pe scindura de zbor a’ stupului atacat de albine hoate, ba- rind complet urdinisul, fixatd acolo cu doua cuie si o sirma subtire. Sicana are dou orificii de 12 mm diametru in ambii pereti laterali, ori- ficii_prin care albinc!e stupului pot intra sau iesi din stup. Albinele hoate nu au alt cale de in- trare decit prin orificiile A si B (fig. 2) Cum ins& cutia are in interiorul sdu la mijloc si longitudinal, o scindur& care imparte in dou& spafiul din’ in- terior, formind dowd canale care co- respund celor dou orificii, albinele hoaje sint nevoite s& parcurg’ cele doua canale ca si poatd patrunde in interiorul stupului. Cum ins orificiile au abia 12 mm, albinele familiei atacate se string la intrarea A si de-a lungul celor dowd canale prinzind de indata e dele ce au izbutit sA intre prin pri- ‘ificiu. se monteazi la urdinig numai un stup este atacat gi se lasi pe ini atacatoarele s-au descurajat unta la furat, Atunci ea este ri- dicatis iar urdinisul normal al stupu- lui se micgoreazi citeva zile. 1Stup cu spat de aerisire si loc de refugiu pentru albine sub nivelul ramelor Avivina in vedere insem- natatea stupiritului_pasto- ral pentru objinerea unor producfii sporite de miere si ceara, doresc a va impartési ‘din experienja i rezultatele obfinute cu stupul cu fund inalt, Practicind stuparitul pastoral la distanje mari, in condijii extrem de grele, totdeauna aveam pier- deri.’ Transportind — familiile de albine cu aerisire si loc de refugiu jos, au scizut_consi- derabil “pierderile. Primele relatéri in acest sens le-am gasit in revista Bienenvater nr. 4/1968, dupé — indicajiile ciitora mi-am construit primi 8 stupi cu fund inalt, efec- tuind cu ei stuparit pastoral in anul 1969 la Calafat gi in Bardgan. Apreciind calitatile acestora, in anul_ 1970 dupa o schim- bare si imbunatétire a primu- mului model, am efectuat trahsformérile si la restul stu- pilor, ‘plecind in pastoral cv 40 de stupi modificafi (fig. 1) Lucrez cu stupi M. E. STAS 9128-68, descrisi_pe larg in »Manualul apicultorului* Fundul acestui stup fiind mo bil l-am inalfat lateral, fata si spate cu 7 cm. Scindura din fata. are taiat urdinisul in partea de jos pe o lafime de 30 cm si o indlfime de 2 cm. Ea este montaté cu 9 cm ind- untru, spre centrul stupului. durf ‘care suprapune si la- Deasupra ei e batutA o scin- teralele pentru a intari acest fund inalt si pentru a se forma o anticamera, daca in timpul _transportului_se_in- chide scindura de zbor. Scin- dura de zbor consti dintr-o rami, prins& cu balamale de fund, pe care e fixata o plasé de | sirmi. Spatele const dintr-o ram& prevazulé cu o plas de sirma fn interior si o usd cu balamale care se deschide in timpul transpor- tului pentru ca aerull si poaté 12 circula. In felul acesta locul de refugiu al albinelor este jos, iar urdinigul propriu- zis este deschis si in timpul transportului, fapt care face ca familiile de albine sa fie mai linistite decit cu urdini sul inchis ermetic. Pentru a impiedica albinele sA cla deasc& in acest gol sub rame, I-am acoperit cu o gratie din sipculite subtiri. Ce avantaje ne ofera fund inalt ? — In primul rind, la cei care practicd stuparitul pastoral, stupul este intotdeauna pre- gatit de plecare. In momen- tul cind nu mai zboaraé al- binele, stupul se inchide cu scindura de zbor, se deschide aerisirea din spate si stupul, legat cu inchizdtoarele lui, poate fi inc&reat, Important este faptul ci dupa descarca- rea stupilor, la circa 10 mi- nute, familiile de albine intra fn normal, se pot deschide urdinisurile fara a fi atacat de un roi de albine, Fiecare igi poate da seama citi munca si cit timp se economiseste cu ocazia pastoralului ink turind manipularea, podisoa- relor, Avind insusirea de a ventila aerul cald prin urdi- acest nig, familiile de albine o pot face la temperaturi ridicate si pe timpul transportului — In cazul de stropiri cu sub- stanfe toxice, cind albinele trebuie inchise, se poate da stupului si o aerisire deasu- pra ramelor, aga c& se for- meazé un curent si familiile de albine au mai multe sanse de supravietuire. Ca podisor folosese hirtie gudronata, in care am t&iat un patrat de 20X20 cm, acoperit cu plasi de sirm4; a patra parte a patratului find netdiaté, 0 pot deschide fard ca albinele s& poata iesi. —Toamna si in situalii de lips de cules mai greu se poate intimpla un furtisag Fagurii fiind mai ridicati al- binele hoaje nu au un acces direct la ei. Pentru colectarea polenu- lui este ugor de introdus un colector in acest fund inalt. In figura 1 se poate observa placa activ in pozitia de cu- les; aceasta poate fi migcaté cu mfinerul alb. Invirtind acest miner placa activa se ridicd si se elibereazi scin~ dura din faté cu urdinisul, Mi s-a intimplat ca in timpul culesului intens, cind nu am t&iat ceara.din rama cladi- toare familiile foarte puter- nice si clédeased sub gratie. Stupul cu. fund inalt gaseste tot mai multi prieteni in rindul apicultorilor din Me- diag si imprejurime. LB. Fig. 1, Vederea_ge- neralé’: 1 — late- ald 5 antica- meré; 3 — plach Hotiva’; “4 — sein= dura de zbor ‘care Se Inchide in timpul wansportulul ; 5 spatele cu plasa de sirm&; 6 — cutia In care cade pole- nul strins ; 7 — mi- nerul cu’ care se manipuleazd placa activa ; 8 — gratia care impiedick cli direa ‘in locul de refugiu.Un cerificator solar imbunatatit E, CONSTANDA si D, STOICULESCU I ultimii ani, literatura de special tate prezinta putine noutati in promo- varea acestui dispozitiv — care aduce multe inlesniri im munca apicultorului, pe parcursul intregului sezon. Ar fi de semnalat articolul din_revis- ta American Bee Journal nr. 5/1964, care descrie un topitor solar prevazut cu un separator pentru decantarea celor doua produse: ceara si micrea. Mai important& ni se pare ins realizarea apicultorului Faluba Zoltan din R. P. Ungard (Apicultura nr. 9/1957), care inlocuieste platforma de topire plana cu una ondulata, realizind o suprafaté mai mare de radiatie a caldurii. In fi- gura 1 redim schema publicata in ar- ticolul citat mai sus. Se observa c& certificatorul cu geam dublu gi platforma de topire odulata (fig. 1D) realizeazi o temperatura de 78°, deci o scurtare a timpului de to- pire. Am plecat de la ideea ondularii plat- formei de topire, modificind ins& for- ma ondularii (inti de ferdstréu) cu aceea a ondularii parabolice (fig. 2). Se stie cai razele solare reflectate de o suprafata parabolic&, concava, concen- treazi in focar temperaturi de peste 100° (cazul focului ,,grecesc*). Am ales o paraboli cu distanja focala de 12 mm, pentru a confectiona on- dularile platformei de topire (anexa nr. 1). Muchiile A A‘, B B* sint cositorite la nivelul focarelor. Pentru. rigidizarea ondulatiilor para- bolice, se cositoreste sub. acestea 0 placd (3) de tabla inox in punctele V avind forma unei tavite. Cum ins azimutul soarelui gireaza continuu, iar noi nu putem urmdri au- tomat aceasta girajie, se formeazi fo- care secundare cu o temperatura ceva mai joasa, in jurul a 85°—90°. Platforma de topire se agazi pe un su- port de lemn inclinat, care se introduce in corpul topitorului, unde se fixeazi provizoriu. Peste platforma de topire se asazéi ,cogul® din plasa de sirma cu ochiuri de 2—2,5 mm. Forma cosului este re- prezentatai in figura 3 Elementele M, N, P au forma trape- zoidala. La capete se agazi o plas care limiteazi alunecarea fagurilor in mo- mentul toprii (partea inferioardi In cos se agaz& fisiile de faguri vechi taiate in litime de 3 cm gi asezate pe cant. In aceasta pozifie razele soarelui pot pitrunde printre fisiile de fagure si reflectate in focar, topese repede fa- gurii care, chiar inclinindu-se, nu mai obtureazi pitrunderea razelor solare pe suprafata platformei de topire. 78” Gea simplu Gea dubia Platform d ge Patterma de atformd de WW ‘opie ondulaté Sow a a ¢ D Fig. 1, — Schema topitoruiut solar realizat in RP, Ungar Fig. 2, Perspectiva : tablé Inox (parabolles) ; 2— muchil cositorite ; 3 — tabla fund inox. FV — este distanja focal’ — 12 mm; FF — linia focarelor (imaginaré) ; AB — 47 mm 13Fig. 3. Modul de amplasare a ,,cogului din plas de sinma pe platforma de dopire (sec{iune) Perspeotiv’. general geamuri duble; 3 — ‘suport demoniabil 1 — rama capaculul; latforma de topire | = recipient ceara ANEXA 1 Constructia parabolei Pentru cei ce doresc si-si constritiasca un asemenea solar (fig. 4) dim mai jos un procedeu simplu de constructie a parabolei (fig. 5). Parabola este o curba (ocul geometric al punctelor egal de- partate cu un centru F (focar) si o dreapta (A) directrice). Exemplu: SA construim parabola a sind distanja focali — 15mm.Fie direc- trices, pe care lum un punct 0 cori- ginea). ‘In acest punct ridicdm 0 p pendicularé pe (A) si lum VO = 15 mm (ales de noi), rezulta FV —15 mm (distanta focala). Deci V — virful pa- rabolei find egal departat de fcear gi 14 de directricea (A). In stinga origmnei 0, pe directrice, luim punctele A, b, C, D la distanj de 1 cm gi pe care le unim respectiv cu F. Ducem mediatoarele segmentelor AF, BF, CF, DF (perpendiculare pe mij- loacele lor) si in acelasi timp si para- lele-la OF (axa parabolei) din punctele A, B, C, D. La intersectia mediatoare- lor cu aceste paralele obtinem respec- tiv punctele A’, B’, C’, D’, care sint puncte ale parabolei. Triunghiul AA’F este isoscel (A’F — AA’ gi deci A’ este un punct al parabolei). Unim printr-o curba punctele V, A’, BY, C’, D? si ob- finem o ramura a parabolei. Ducind si- metricile punctelor fafi de axa _para- bolei obtinem punctele A”, B”, C”, D” pe care unindu-le obtinem si cealalté ramura, Din aceste ramuri luam nu- mai porfiunea care se ridici pind la nivelul focarului sub cogul in care se afl fagurii. pusi la topit, realizind ast- fel temperatura maxima. Observatii 1. Interiorul topitorului este cu tabla inox. 2, Ceara topité alunecd pe platforma de topire intr-un colector de tabla inox in care punem putind apa. Dac fisiile de fagure contin si miere, acestea, prin topire elibereazi mierea care avind densitatea 1,4 se sedimenteaza la fund, iar calupul de ceard pluteste deasupra. Deci nu mai este nevoie a turna in captusit prealabil ap& in recipient. Fiind de- gradat&, mierea poate fi folositi in gospodarie. 3. Toate anexele din interiorul topito- rului sint demontabile, pentru ca in orele cind nu avem faguri la topit, in locul anexelor s& punem o cratifa cu apa la incdlzit, de care avem atita ne- voie in pastoral. 4, Cind cogul s-a imbicsit cu cdmagueli si corpuri strdine, il introducem in- tr-un lighean cu ap& fiarta. Ceara ra- mine la suprafata apei si dup& racire o recoltim, in cog rémin cdmaguelile lipite de plasa de sirma.Asezindu-l pe flacdra aragazului, aces- tea ard lasind plasa curatd pentru o noua intrebuintare. Este bine ca plasa si fie din material cit mai rezistent la flacdra aragazului. 5. In cursul lunii martie topitorul poate fi folosit ca adapator cu apa caldé pentru albine. Se scot anexele din interior si in locul lor introducem un rezervor de apa (5—10 1 capacitate) care are in partea de jos, cositorita, o mica feavé de 10 mm @ de forma tronconicd. In ea montém un tub de irigator si-l stringem cu sirma. Celalalt capat il introducem prin orificiul facut in peretele frontal al topitorului (inchis ou un cep). Tubul de cauciue — porfiunea exte- rioar’ de 15—20 cm lungime — are la cap un robinet-canea pentru a re- gla scurgerea. Fig. §, Schema de construire a parabole! In fata topitorului montam planul in- clinat pentru accesul albinelor la apa. Spre a nu se aburi geamul interior al capacului, se pune peste rezervorul cu apa din topitor un geam care opreste evaporarea apei. Temperatura din in- teriorul topitorului poate ajunge si la +40°C, chiar in luna martie. aes eccen esos cs cect esos ees cece cscs ce ceo eee CeCe OT OSCR STORCENTER S Prelucrarea cerii cu utilaje simple C. STANESCU D upd cum este bine cunoscut ceara de albine pe care acestea o folosesc la construirea fagurilor, trebuie si fie mai inti prelucraté — adicd topita si limpenzita, pentru a putea satisface cerinjele industriei. Prelucrarea se face in functie de calitatea pe care o are ceara respectiva. Ceara prelucrati se imparte in patru categorii : superioara, calitatea I-a, a I-a gia Ill-a’*). Pentru calitatea superioard, prevede- rile STAS cer ca ceara si fie alba, uniforma in toat& masa‘, Se injelege ca aceasta calitate nu se poate obfine decit numai din faguri albi constru’ in intregime de albine, fara inceputuri de faguri artificiali si fara sA contina portiuni de nuante spre galben. + Petre, N.: Conditii de calitate a cerii de albine. In ,,Apicultura”. 5, 1975, p. 6 Pentru prelucrarea acestei categorii de ceari se foloseste cerificatorul solar, at, {rd resturi vechi, iar in sezonul rece se intrebuinfeazi in lo- cul lui, oala Sméailfuit’, in care fagurii sint topifi sub influenfa apei fierbinti sau a aburului. Un procedeu simplu este urmatorul oala smaljuit se umple cu ap curata, pind la jumtate. Deasupra se leagd o buoati de tifon, adincit in interior, care de asemenea trebuie sa fie curat, iar pe tifon se asazd fagurii bine spa- lati, pentru a nu confine miere sau unele impuri Deasupra se agazi capacul intors invers si oala se incdl- zeste la un foc domol. Aburii fierbinti topes fagurii si ceara picuré in apa din oalé. Pe mésura ce fagurii se to- pesc, se pun alfii in loc, iar din timp in timp, se agit’ cu o lopificd de lemn, pentru a se topi cit mai bine. Dupa terminare, se ridicd oala de pe foc si se asazi la un loc calduros, bine acoperita, pentru a se r&ci cit mai incet. 15Pentru usurarea acestor operatii este bine ca tifonul sé nu se lege direct de ci pe un suport separat. Se in- sirma pe m&sura circumferin- fei exterioare a oalei — dar ceva mai mare — f&cind din capetele ei, prin rasucire un fel de miner iar tifonul se coase de aceasta sirma, in aga fel, ca s& se creeze o adincituraé cit mai mare (fig. 1). Suportul fiind oeva,m decit circumferin{a oalei, nu impiedica capaculuj, iar capacul se invers, pentru ca apa_rezul- 1 condensarea aburilor, elingé pe la margin ste faguri, contribuind la + de calitatea I-a. STAS, trebuie sa fie end, Ceara vederilor buie pind la gall Bail uniforma in toa masa“. Desigur cA ni rea unei ceri de pot folosi fagurii puiet. Se pot folo albi construi c&pacelele, precum si nici con- structii din ceara de pe ramele sau peretli stupului, de culoare géilbuie. Si ceara de aceasta calitate se poate pre- lucra, tot prin proc sus. Pentru obfinerea cerii de a II-a se pot topi tofi fagurii in care s-a crescut puiet, indiferent chime precum si toata ceara inchisé la culoare. Prelucrarea acestei categorii de ceardi a preocupat in mod deosebit pe stu- pari, din cauza procentului de ceard care se obfine si care éste cu atit mai scdzut, cu cit fagurii sint mai vechi. Dac& din fagurii albi, la care 1 dm? cintdreste circa 15 g, se poate obfine un procent de 750/ din greutatea lor, la fagurii vechi, la care 1 dm? cinti- reste pind la 50—60 g, se poate obtine numai 30—500% din greutatea lor. Ca sd se poatai obfine fnsd un procent cit mai mare de ceara, se foloseste stoar- cerea prin presare. In literatura sint descrise diferite modele de prese, dar mai simplu gi mai putin costisitor, este tot procedeul clasic cu oala smaljuita si sdculeful de pinzd, completat ins& cu unele modificari. Se stie ci fagurii vechi, inainte de to- pire se fin citva timp in ap&, pentru a se inmuia si spala. Este bine ca apa in care se pun fagurii si fie calda, deoarece spalarea se face mai usor si nici nu mai rezulta acea pulbere find, care trece prin perefii _ sdculefului. Dupa spilare, ceara se pune in sacu- lef si acesta se leagi bine la gurA cu sfoara, apoi se agazA in oald. Peste el se toarna apa, dar nu se umple pind sus, ci cu 6—7 cm mai putin. Apa este Fig. 1 — Suportul din sirma simpiu (a) gf cu tifonul ‘cust (b) 16 Fig. 2 — SctndurA cu condon de (eau din banda metalica, ‘sau chiar din sfoard rezistenta) Fig. 3 — Presator: 1 — miner; 2— disc ; 3 — gauri; 4 — pant de rezisteniabine s& fie de ploaie, sau din zipada topita, dar curata, s& nu conjind gra- simi, produse petroliere sau alte pro- duse chimice. Inainte de folosire, apa trebuie s& stea citva timp sd se limpe- zeascé, dar nu in vase care ruginesc. Oala se pune la foc si dupa ce fagurii s-au topit, se preseazi saculetul cu ajutorul unui presator, format dintr-in disc de lemn gaurit si cu un miner la mijloc, Presarea se face cu atenfie pentru ca ceara sé nu dea in foc. Aceasti presare manuala, care se re- peté de 2—3 ori, nu este insd sufi- cienta gi este nevoie de o presare mai puternicd. Pentru aceasta se foloseste © scindur& lunga de circa 80 cm, lata de 20 cm, groasi de 2—3 cm, cu fata dreapta, la care se fixeazd un cordon de sinma, prin dou orificii facute la unul din capete, spre mijlocul ei si la 3—4 cm, de margine (fig. 2 si 3). Oala si sdiculeful cu presatorul se asazd pe scindura, lingi cordon, Se trece prin cordon 0 bucaté de lemn, lunga de 1 m, groas’ de 6/3 cm, care se potri- veste peste minerul presatorului. Ob- Fig. 4. — Sus: Presator sectiune (Ii ca ia fig, 3; 5 — cule de lemn perm —~ fixare) Schema operajiunit de_presar scindura; 2 — cordon; 3 — pirghi spressvor'; 75 aMinetul’ pressor 6 — saculet cu faguri. finindu-se astfel o pirghie, se apasa asupra sdculefului, pentru a realiza o presare puternicda. Acum, desi presa- rea a fost.destul de mare, o parte: din ceara rémine totusi inglobata in masa de bogstina presaté. Pentru a se putea elibera, punem din nou oala pe foc si apa, prin infierbintare, patrunde in calupul de bostina si o afineazi. Dupa citeva minute, oala se asaz4 din nou pe scindura ‘si prin a doua presare se elibereaz& sii cea mai mare parte din cantitatea dei ceara, inglobata in calu- pul de bostind. La aceasta presare se suceste minetul presatorului in dife- rite pozifii, gautind cea mai potrivita pozitie si se Apas& puternic (fig. 4). In urma acéstei presari, oala se asaz& la un loc gAlduros.gi se infagoara bine, pentri6 riicire lent; in circa 10—12 ore. Prin racive egata presatorului &{ putin de oala, se prinde de minerul todata, se desprinde isa Gi) Se scoate foarte odataé “cu presatorul. Calupul de se desprifdé/apoi de miner, se si se réuigeventualele impuri- tati prinse la fund. Bostina din sécu- jet se pune la usfat, iar saculetul, oala pala bine, cesta am obfinut cel i Jse face in scin- ape (cel mai bun este bu grosimea de 2,5— ri oalei, iar pentru e consolideazé cu y facuta din \acelasi_ material, incastreaz§ ni pe {se Yixeaz cu cuie Minerul pyesatorului se lice, Lungimea luk este \cl cifiva cen- timetri mai mare, wa indl}imep oalei. O oala potrivita aste “Aagee, by capaci- tatea de 10 1, in care’ sey poepr elucra odata, 3 faguri STAS. 718 IMPRESII DE LA SIMPOZIONUL PE TEMA MARKETINGULUI APICOL Ing. $t. SAVULESCU Direoto al Combinatulul apico! ] n zilele de 23—25 ianuarie 1977, $-a desfasurat in localitatea San An- tonio — Texas din Statele Unite, sim- pozionul international pe tema marke- tingului apicol, impreuné cu lucrérile celei de a 33-a conferinte anuale a Federafici Apicultorilor Americani. Im- binarea acestor doud evenimente a per- mis participantilor la lucréri, cunoas- terea stilului de munc& in apicultura americana, acfiune foarte inspirata, des- fdsurata sub egida Federafiei Interna- ionale a Asociafiilor de Apicultura APIMONDIA. La lucrari au participat peste 400 de apicultori americani, precum si dele- gatii de specialisti din :yCanada, Franta, Belgia, Mexic, Roménia si Uniunea Sovieticd. Impreund cu delegatia romana am avut bucuria particip la desfasurarea acestor lucréri in care s-au prezentat aspecte deosebit de importante pentru apiculturé, preocupirile apicultorilor Fig. 1 — Vedere din San Antonio, Texas, S.U.A. _ De peste hotare americani si din alte fiiri pentru asi- gurarea unor producfii ridicate in con- difii de maxima eficienta. Materialele prezentate impreunaé cu expozitia organizata in cadrul simp zionului au oglindit preocupiirile api- cultorilor americani in aceasta directic, unele dintre ele avind valabilitate si in condifiile farii noastre, readaptate la specificul acesteia. Dupti aproximativ 17 ore de zbor, timp in care am parcurs peste 15000 km am ajuns in orasul San Antonio — Te- xas, locul de desfisurare a lucrérilor simpozionului, situat intr-o regiune semi-secetoasd, cu ierni blinde si veri toride unde intreaga vegetatie are un specific caracteristic zonelor de tran- zifie de la climatul temperat la cel sub- tropical si unde se imbind in mod pla- cut vegetatia specific acestor zone. Lucrdrile prezentate la acest simpozion au avut ca teme: productia de miere, productia de familii de albine, poleni- zarea, iernarea familiilor de albine si mecanizarea in apicultura. Deschiderea oficial’ a simpozionului a fost facutt de ciitre presedintele API- MONDIEI, prof. dr. ing. V. Harnaj, dupii care a luat cuviniul R. Borneck, presedintele Comisiei permanente de economie apicol a APIMONDIEI. Din materialele prezentate de ciitre o i din care amintim pe: Hood Littlefield — California, Jon Milam — Texas si Glen Stanley, pre- ocuparile privind cresterea productiei de miere pornesc de la o atenti pre- gitire a familiilor de albine in vede- rea culesului, atit in sistem stationar cit si in cazul practicirii unui stupirit pastoral, cum este cel utilizat pe scara intinsad de citre apicultorii texani. Perioada culesului se desfasoara in ge- neral de la 1 martie pind la 1 august, cind 950/ din cules este terminat, dupa care incep pregiitirile de iarnd. Stupii utilizati sint de tip Langstroth cu magazin (multietajat), standard inS.U.A, cu 9 si 10 rame, iar in ceea ce priveste materialul biologic se practicé in mod curent formarea de roiuri din toamné, cu miitci tinere si folosirea de familii ajutétoare deasupra familii- lor de baza, inlocuirea anuala a mitci- lor fiind o practict aproape generalizata in Statele Unite. O preocupare deosebitdé pentru reali- zarea unei productii mari de miere const si tn aceea de a asigura familii- lor de albine rezerve suficiente de hra- na evaluate la minimum 7 kg, tmpreund cu administrarea de biostimulatori pe bazi de polen sau inlocuitori ai aces- tuia, drojdie de bere si faind de soia degresati. Puietul existent in familia de albine se considera ci are o dezvoltare nor- mala cind acesta ocupa-o suprafati de 400 cm? pe rami, dispus sub forma unor coroane sau circa 4150 de celule In perioada premergatoare culesului se examineazi familiile pentru identifica- rea botcilor si evitarea pericolului de roire. Magazinul cu mierea recoltaté se asazai peste corpurile de puiet, iar in zonele cu un cules zilnic de 1,3—2,3 kg se recomanda sa nu se foloseasct gratii separatoare. In timpul culesului exami: narea stupului se face odaté pe sap- taming. Din maetrialele prezentate a reiesit ca find de o deosebita importanfa si ier- narea familiilor de albine unde lipsa unei pregiitiri corespunztitoare aduce pierderi mari in efective si un consum exagerat de hrand. Din referatele pre- zentate, s-au desprins ca metode cu economicitate ridicaté, procedeele pre- zentate de caitre James Kuche — Ne- braska si David Sunberg — Minnesota. Acestia preconizeazé divizarea familii- lor in luna august, in trei roiuri si in- troducerea de métci tinere, primul, iar cel de al doilea, numai de la caz la caz. In aceasté perioada miitcile tinere sint acceptate in procent de 95%/y. Dact pind la 1 octombrie familiile nu au acumulat rezerva de hrand estimatié la cca 20-25 kg, se practicd imediat hra- nirea stimulativa in afara stupului sau in hranitoare in stup, cu capacitate de 4,5 kg. Odata cu venirea timpului rece, in luna decembrie, familiile se transportd in aceeasi intreprindere, in incttperi aeri- site, la o temperatura de 6—8°C, cu © circulafie de aer pentru eliminarea excesului de bioxid de carbon, Stupii se stivuiese pe 5 rinduri, spate in spate, cu urdinisurile deschise, in prima va- riantd, iar in cea de a doua variantd, stupii se asazii spate in spate, doi cite doi, se invelesc cw paie si carton asfal- tat, iar pentru aerisire se practic& des- chiderea unui urdinis la mijlocul stupu- lui, prelungit pint in afara pachetului sub forma unui tunel. Aceasti metoda asigira impachetarea a 250 stupi/zi, cu Fig. 2 — Aspect de ta inbutetierea mierii la firma Sioux-Honey 19Fig. 3 — Vedere de ansamblu de ta firma ‘Sloux-Honey 4 oameni. Rezultatele, in ambele me- tode, sint deosebite, pierderile familiilor de albine nedepisind 2%/, iar consumul unei familii de albine cu greutate de 1,5 kg se ridicd la 1 kg miere pe lund. Ca o forma economica de rentabilizare in exploatarea jamiliilor de albine, in Statele Unite, se practicé la nivel in- dustrial polenizarea culturilor cu aju- torul albinelor. Din materialele _pre- zentate a refinut atenfia comunicarea directorului Intreprinderii ,,Huston Ho- ney Company Inc., W. F. Huston, din California, care are un efectiv de 15 000 familii de albine cu ajutorul cérora po- lenizeaza semincerele de lucerni, le- gumele, plantafiile de pruni si citrice Semnificative mi s-au parut cifrele pr vind veniturile suplimentare in agricul- turd ca urmare a polenizdrii culturilor industriale. Astfel, la un venit anual de 8,5 miliarde de dolari, provenit din agriculturd in acest stat, se asiguré ve- nituri suplimentare de peste 500 mi- lioane de dolari pe an. Tinind cont ct albina are un zbor eficient de 2—5 km, raportorul face precizarea ci pentru polenizarea unui hectar de culturi sint necesare 3—5 familii de albine. In mod deosebit, acesta atrage atentia asupra eficacitatii familiilor de albine cu efec- tive tinere care fiind fara experienjit, polenizeazi majoritatea florilor de lu- cerna. Deosebit de interesanté a fost si expo- zitia organizaté in cléidirea unde s-au 20 desfasurat lucrarile simpozionului si in care firme de marct din Statele Unite ca si de altfel din toatit lumea, au pre- zentat utilaje si instalatii in care se oglindeste noua orientare én apicultura moderna, caracterizata prin operativi- tate, eficienta si un pref de cost cores- punzator. 2 Printre expozanti am remarcat firmele : Dadant & Sons Inc., A. I. Root, Valey/ Craft products Ine. si Meyer & Sons Inc., care au prezentat sisteme mecani- zate pentru lucriirile de ansamblare a ramelor, insirmarea fagurilor si monta- rea acestora in rame, asimilarea unor repere din dotarea stupilor verticali din masa plastica, in loc de lemn, realiza- rea-unor sisteme mecanizate pentru asi- gurarea stupilor pe timpul transportu- lui. Totodata au fost prezentate sisteme de extractie si de descipacire a mierii com- plet mecanizate care pot fi aplicate cu multi operativitate in stupinele mari i mijlocii din fara noastra. Sistemele de ridicat si transportat au constituit un sector special :i s-au ca- racterizat prin aceea ci aproape inte- gral toate lucririle de transport si ti dicare a stupilor, materialelor apicole si ambalajelor pentru miere (bidoane si butoaie), au fost mecanizate in procent de 90%, cea ce face ca deservirea pentru lucrérile din stupind sa fie re- dusa Deosebit de interesantit a fost vizita de documentare facutd la sucursala firmei Sioux Honey Association, din localita- tea Temple, la 350 km de San Antonio, unde se realizeazi conditionarea si im- butelierea mierii in ambalaje mici (fig. 2 si 3). Privitor la conditionarea mierii spre deosebire de sistemul practicat de noi, operafiunile de pasteurizare a mierii si filtrare au o caracteristica cu totul spe- cialé constind in aceea ci filtrarea se face sub presiune prin filtru pres, unde sint refinute odatd cu impuritdfile si polenul, operafiune care se realizeazti la temperaturi cu mult mai ridicate decit cele obfinute la noi: (Citifi continuarea in pag. 22)(Zee APICULTURA IN JUDETUL NEAM Wy Prof, Gh, STANGU Praurea prin tntinerire si uniformi. zare a facut sii se reduci unele specii melifere de micd importangii fores- tierd, ca si poienile largi. Cu toate acestea, pidurea rimine prin zmeurisul si zburdtoarea bogatai din plantafiile tinere, prin arbustii de pe liziere si nu- meroasele specii de plante ierbacce din parchete, inci o foarte bogatdé sursi de nectar si mai ales de polen primiivara timpuriu si toamna, insuficient folositd printr-un permanent si rational pas- toral. In special, depistarea zonelor bogate in mana de la molid, care mai fac si astiizi si se nécldiascti picioarele si st zumedie pidurea de zborul albinelor, nu se face decit intémpltor, iar depla- sdrile ‘stupinelor pentru valorificarea lor si mai rar. Ori, a creste albine este o datorie pa- trioticé pentru cai numai asa se poate atrage in circuitul economic marea bo- gitie de nectar a plantelor ce tnfru- ‘musefeazd patria noastra. Conditiile practictirii stupiritului s-au modificat mult, valorificarea superioard a tuturor terenurilor agricole, a fon- dului forestier, disparifia unor culesuri traditionale de la teiul spontan de prin pidurile noastre, restringerea finefelor naturale fac (fara modifedri constante climaterice) sti devind neeconomic ve- chiul stupdrit stationar, in curtea pro- priei gospodarii. Vechea indeletnicire de apicultor amator, de orele libere, trebuie si ca- pete un caracter tot mai stiinfific, mai tehnicizat si mai eficient, Trebuie sé finem pasul cu timpul, sd privim ina- inte si si ne insusim experiente noi de procticare a apiculturii, de valori- ficare multipl&t a posibilitéfilor pro- ductive ale familiilor noastre de al- bine, dact vrem st avem stupine ren- tabile si satisfacfii si de ordin econo- mic. Dacié avem astiizi la dispozifie tn con- difii comode orice material apicol ne- cesar, atenfia noastra trebuie sii se in- drepte spre o mai atent&é dirijare a dezvoltérii familiilor noastre de albine (printr-o igieni riguroasi a tuturor stupilor, hriniri stimulente de toamné si primavard, ceaiuri medicamentoase si medicatie atentd cit e necesart si numai cind e necesard) care — deve- nite destul de puternice timpuriu — sti poaté valorifica din plin culesurile din pastoral. Se impune un permanent flux de fa- milii de albine de la munte la cimpie si dealuri. pentru culesurile timpurii de la salcim, rapifé, mustar, coriandru si apoi de aici la munte pentru sezo- nul florilor de zmeurd, zburiitoare, finefe, mand (foarte pufin valorificati), polen in special toamna tirziu si pri- mévara devreme. Personal, secretarul filialei judefene a organizatiei noastre, Stefan’ Nastac, a obfinut peste 70 kg miere marfa/fami- lia de albine, practicind pastoralul in conditiile anului 1975, cind multe stu- pini stafionare nu au avut nici o ex- tractie. Caracterul intreprinziitor al multor apicultori care au trecut la valorifica- rea intensiva a resurselor de polen — foarte bogate én zona de dealuri si munte — poate servi de exemplu pen- tru mulfi. Alfi stupari au rezultate de- osebite privind producfia de liptisor de mated (cercul apicol din orasul Pas- cani), ceari sau propolis. Un schimb de experienfii in acest sens stabilit de noi, spertim st fie deosebit de fruc- tuos. Se deduce ci nu resursele api- cole in general sint epuizate, ci ele s-au modificat, adesea s-au indepértat de vatra de bazi a stupinei, sint la mare distanfa de teren si timp una de alta si de aceea sint insuficient valo- rificate. Roirile familiilor — astizi in condifiile unor culesuri mari, dar tot mai singu- 21lare — nu mai sint nicicum o bogiitie, ci dimpotriva cauza ratérii culesurilor, cind au loc in timpul lor. O situafie foarte serioasté o constituie bolile al- binelor. Depistarea timpurie a apari- fiei bolii, tratarea lor completi, nead- miterea plecirii in pastoral decit a stu- pinelor stinatoase, verificarea corespon- dentei dintre certificatul veterinar de sdindtate al stupinei si realitatea ei, este 0 sarcind a fiectirui medic veterinar de circumscriptie, la care-si pot aduce din plin contribufia si echipele voluntare de control ale colectivului cercurilor apicole. In ceea ce priveste folosirea insectict- delor in agricultura, in conditiile ac- tuale sint de neinlocuit, Incé nu existi alte mijloace care si fereascd culturile de daunitori si si asigure recolte sta- bile inlocuind complet substantele chi- mice. Se fac eforturi — unele incu- nunate de succes — pentru a se pro- duce insecticide selective (nepericu- loase pentru albine) sau a se pune la punct mijloace biologice de combatere a daunatorilor. Intr-o serie de tari puternic industria- lizate din Europa occidentald, din aceasté cauzi, ca si a poludrii in ge- neral a mediului inconjurdtor numéarul de stupi este in continua seddere. La noi in fard, legislajia in vigoare apiré albina. Ea interzice stropirile li- vezilor in floare (este permisd aceasta lucrare cind florile au inceput sa se scuture in procent de 10—15%/). In cazul folosirii insecticidelor in agricul- turd, consiliile populare sint obligate sé anunte in scris dejindtorii de stupi cu cel putin 2 zile inainte, pentru ca acestia sti poatd lua masuri de protec- tie a albinelor. In fara noastré, numi- rul de familii de albine este in cres- tere continua an de an. Receptivi la noul din apiculturd, pe temelia pasiunii gi traditiei ce 0 mos- tenim din strébuni, putem cu tofii si clidim un stuparit prosper, de mare randament economic. BARR ROAD DNA ARIE DD DD DIDI N DPI S EPID DDD DDI IMPRESII DE LA SIMPOZIONUL PE TEMA MARKETINGULUI APICOL (Urmare din pag. 20) In general mierea condifionata are un aspect comercial deosebit si se menfine vreme indelungatd tn stare lichida, da- torité temperaturii la care aceasta se condifioneazd. Instructiva a fost de asemenea vizita faicutt la firma A. I. Root din San An- tonio, care are organizatd o sucursali pentru condifionarea cerii, fabricarea fagurilor artificiali si a luminarilor din ceard naturalii si amestec. Aceasta rea- lizeazt faguri artificiali prin laminare si luminéri atit din foi de faguri, cit si_in instalapii _mecanizate de diferite mirimi, forme si culori, avind ca ma- terie primi, cearé naturald in amestec si parafind. In general procesul teh- nologic de condifionare a cerii are la bazii topirea, albirea prin filtrare in fil- trul-pres, in amestec cu 0 compozitie 22 care are in formula sa si pitmint deco- lorant. De un deosebit succes s-au bucurat fil- mele prezentate de. ciitre delegafia roménd, care au avut un caracter docu- mentar si care au suscitat atenfia par- ticipantilor la simpozion, prezentind prin ele particularitifile apiculturii din Roménia, Combinatul apicol, si apre- ciata noastra rasi de albine Apis mellifica carpatica. In incheiere consideriim cit nivelul ma- terialelor prezentate la simpozion, pre- cum si discufiile purtate pe marginea acestor materiale constituie o serie de puncte de plecare pentru dezvoltarea unor activititi economice pe tértm api- col in fara noastri, in scopul menfi- nerii apiculturii roménesti la cotele cele mai inalte in ierarhia apiculturii mondiale.SARBATOAREA TEIULUI, COMUNA LUNCAVITA, PADUREA CETATUIA, 29 TUNIE 1977 De mai mulfi ani a intrat in traditia apicold local sarba- torirea tefului la 29 iunie al fiecdrui an, in padurea de tei Cetafuia, comuna Luneavia, judeful Tulcea. Situat pe o suprafaji de peste 25000 ha, masivul de tei de la Cetatuia din apropicrea virfului Pie trosul, 410 m, invagmintea: ramésifele batrinilor munti Hercinici_ pe locul unde, ocolindu-i, Dundrea se pre- Bateste sA se desfagoare in maretul siu evantai de brate, prin care se revarsd in mare, cucerind an de an cel mai tindr pamint al pa- triei noastre intre 4 $i 80 m anual, In acest an, masivul de tei de la Cetétuia, bogat in nectar, a gazduit, ospita- lier, peste 7000 familii de al- bine, ale apicultorilor local~ nici si ale celor veniti aci in pastoral, in special din cadrul filialelor judefene limitrofe Galati si Braila. Dintre aces- tea 1000 aparfin cooperative- lor agricole de productie, 2.000 intreprinderilor agricole de stat, aproape 500 sectorului silvic, iar restul apicultorilor amatori. Prilej de schimb de expe- rien} a apicultorilor localnici cu cei veniti in pastoral, sir batorirea teiului desfasurata in acest an sub conducerea pregedintelui filialel A.C.A. jud. Br&ila, dr. Dumitru Stanciu, a constituit un pre- fios prilej.de analizA a mo- dului in care a fost organizat gi cum se desfisoara pastora- lul la culesul de la tei in acest an. informatii S-au desprins din discutiile purtate mai multe probleme ce urmeazi a fi pe viitor in atentia organelor locale ale organizatiei noastre gi apicul- torilor venifi in pastoral la Cet&fuia, Dintre acestea ‘men- fiondm: angajamentul filia~ lei ACA, jud, Braila de a inifia, la propunerea partici pantilor, organizarea in cola~ borare cu filialele A.C.A. jud. Tulcea si Galati si cu orga- nele. silvice locale a unor echipe de specialisti care sa identifice, localizeze si inven- tarieze toate poienile din ma- sivul de tei de la Cetdfuia pentru a se putea elibera cit mai multe autorizafii de pas- toral, in functie de capacitatea reali a acestora, S-a desprins de asemenea, starea de sa- natate bund a familiilor de albine transportate in pastoral care, cu mici si rare exceptii, sint puternice si asiguré un bogat cules de nectar, CONDITIT DE RECEPTIO- NARE CALITATIVA A MIE- RH DE ALBINE PENTRU FONDUL DE STAT Pentru asigurarea receptio- narii si ineadrdrii calitative a mierii preluate pentru fon- dul de stat Biroul Comitetu- lui Executiv al A.C.A, a dis- pus organelor de specialitate efectuarea unui control calita- tiv, organoleptic si refracto- metric, verificindu-se calitatea mierii in fiecare ambalaj de transport; la mierea fluidd verificarea se va face pe toatd indlfimea ambalajului. Cu prilejul examenului orga- noleptic se va fine seama de culoare, miros, gust, tent& si aspect iar cu ajuto- rul refractometrului continu- tul de apa. consis- Oey derail La analiza organoleptica se ‘va avea in vedere : . — culoarea: de la incolor la galben inchis pentru mierea monofloré si poliflora, si brung, brun inchis pina la negru pentru- mierea de pa- dure; indicele colorimetric va fi determinat in compara- tie cu mostrele etalon aflate la fiecare centru de preluare; = mirosul: caracteristic flo ral, faré mirosuri strdine de fermentatie, sau imprumutate de la ambalaje; — gustul: — dulce, _ aromat, placut, specific mierii; nu se admit gusturi stréine prove. nite de la caramel, glucozé zahar sau bomboane ; —consistenfa pentru mierea superioard : omogend in toata masa, fluida, gustoasd, fara depozit la partea inferioara a ambalajului sau inceput de cristalizare; pentru mierea de calitatea I-a: omogena in toaté. masa, fluid’ sau cris- talizata ; e —aspectul: curat, lipsit de impuritati de orice fel. Mierea se poate prelua cu un confinut de apa'de maximum 23%/) cu recalcularea masei pentru confinutul de 20/5 apa. Se prevede de asemenca ca toate cantitatile de miere care nu corespund din punct de vedere organoleptic si re- fractometric, si fie respinse, jar cele la care vor aparea dubii asupra calitatii si fie trimise probe pentru examen fizico-chimie unui laborator autorizat ; dupa primirea bu- letinului de analizi se va hotri asupra recepjionarii, mierii respective, iar in cazul c& este necorespunzdtoare ‘costul analize) va fi suportat de cdtre furnizor. 4. 23din activitatea: filialelor IN ACEASTA LUNA VA PREZENTAM FILIALA A.C.A, JUDETUL CONSTANTA Fillala A.C.A. jud. Constanta posesoarea »Cupei de argint* fn cadrul concursului re- Publican interfiliale pentru activitate deose- bit gi rezultate bune obtinute in anul 1976, numér& peste 700 membri cupringi in 43 cercuri apicole, din care 22 — scolare. Judeful detine circa 23000 familii de albine, din care circa 3000 in unitati socialiste de stat, circa 4000 in unilafi C.A.P. si aproxi- mativ 16000 in stupine gospodarii proprietate personala. Citeva situatii statistice nu lipsite de interes sint prezentate in tabelele 1—3, Tabela 1 NUMARUL $I MARIMBA STUPINELOR DIN ‘CADRUL FILIALEL Nr, familil de albine Stupine pind la 5 159 6— 20 137 21— 40 234 41— 60 126 61—100 68 peste 100 8 Tabela 2 NUMARUL APICULTORILOR PE VIRSTE a Limite de Nr. insta, apleultorl ani “amatori ee 16—30 21 3140 94 4130 207 51—60 232 peste 61 178 Tabela 3 NUMARUL APICULTORILOR PE PROFESIE Nr. aptcultort ‘amatori Ingineri din agricultura gi Profesia medici veterinari 6 ‘Tehnicieni din agriculturd u Medici umani 1 Ingineri de alte specialitati 9 Funefionari ug Muncitori din industrie 188 ‘Parani cooperatori 146 Pensionari 183 Alte profesii a 24 La baza activitatii filialei A.C.A. jud. Con- stanta stA planul de munca intocmit ca ur- mare a sarcinilor tehnice si economice pri- mite de la Comitetul Executiv al Asociatici Cresciitorilor de Albine, defaleat proportio- nal pe cercuri apicole in functie de resursele melifere, experienta si rezultatele obtinute in anii trecuti, capacitatea de efort a activistilor, nivelul de’ atagament al acestora, perspica- citatea elementelor de executie etc. Periodic Comitetul filialei_ analizeazA modul cum se realizeazi obiectivele prevazute in planul de munca, stabilind cele mai adecvate ma- suri pentru activitatea de viitor. La reali- zarea sarcinilor de plan, 0 contributie de seama o au gi cei peste 140 activisti_ volun- tari componenti ai Comitetelor cercurilor apicole, membrii comisiilor de cenzori, co- misiflor voluntare pentru depistarea si com- baterea bolilor albinelor, corpul de lectori ete, Iaté citeva din realizarile mai obfinute in cadrul filialei : Pentru atragerea in practica stuparitului a unui numar cit mai mare de tineri s-au organizat doua cicluri de initiere apicola in toamna anului 1976 si primavara anului 1977, Aceste cicluri au fost urmate si absol- vite de un numar de 46 apicultori din care 50% sint cadre tinere. Cu. ocazia acestei actiuni s-a desprins necesitatea pregatirii cadrelor tinere pentru apicultura judefului. In anul 1976, s-a fneasat cotizatia in pro- cent de 100%, prin contactul strins cu api cultorii, realizat prin adunarile generale, in {ilnirile din pastoral, preluarile de produse, conferinte, inv\imint, mese rotunde, cores- pondente adresate celor restantier © importanta mare s-a acordat activitafii echipelor voluntare pentru depistarea si com- baterea bolilor la familiile de albine, Pe ling& fiecare circumscriptie sanitar-veter nard, pe localitafi, sint repantizati pentru o perioadi de 2—3 ani, apicultori din cei mai priceputi si mai pasionafi, care raspund tuturor chemérilor din circumscriptie. In colaborare cu apicultorii din judet cu maj mult experienta, s-a organizat un stu- diu pe baz de fise, privind modul de dez- voltare a familiilor de albine in diferite puncte din judet, fondul melifer din sectorul silvic, condifiile pedoclimatice, precum si re- zultatele aplicdrfi polenizarii saturate cu ajutorul familiilor de, albine la culturile de floarea-soarelui. importanteAcordarea asistenfei tehnice se efectueaza operativ la cerere si in special apicultorilor inceptori, celor ce-si procuri material bio- logic prin filial, precum si, periodic, pe bazi de grafic, stupinelor din cadrul C.A.P. Tat citeva cooperative agricole de productic care obtin rezultate mai bune: C.A.P. Oltina, cu un efectiv de’ circa 450 famil de albine a obfinut o productie medie de 416 kg miere/familie; CAP, Cotu-Vaii cu 127 familii de albine — 22 kg miere/familie; CAP. Aliman cu 180 familii de albine cu producti medii de 17 kg miere/familie 5.2. Este demnd de semnalat preocuparea C.A.P. Plopeni al cdrei presedinte este $i membru in comitetul filialei A.C.A., Cazacu Ion, care a reusit s& organizeze o stupind in continua progres si in .acelasi timp si asigure o bazi meliferé variatdé, cu culesuri continui (facelia, sulfin&-alba, rapita) si care livreaza seminfe unitafilor si filialelor judetene in- teresate, Judetul Constanta define o suprafati de 12000 ha paduri fond silvic melifer, ampla- sate pe malul Dunérii si al balfilor din apropiere, ce permit o dezvoltare timpurie a familiilor de albine, Din acestea saleimul ocupi o suprafati de peste 2000 ha, care se imparte in 3 masive si anume: Bineasa, Cernavoda si Basarabi, primele doua consti- tuind sursa de nectar pentru salcimul I, iar cel de-al treilea — pentru saleimul IL; diferenta de suprafafé este format din ma- sivele Cobadin, Negru Vodi si Basarabi. Acest fond melifer, ar constitui aparent o sursi stificienté de nectar, dar aproape far& exceptie, in afara anului 1976, in ultimii 10— 12 ani climatul capricios nu a favorizat se- crefia de nectar pentru productie, ci doar pentru dezvoltarea necesaré pregitirii fami- liilor de albine pentru exploatarea cu succes a secrefici de nectar dé la tei si de la floa- rea-soarelui. Datorité suprafefei excedentare a culturiior de floarea-soarelui, Comisia judefeana de bazi meliferé si stuparit pastoral, ofera anual culturi pentru circa 30000 familii de albine venite in pastoral din alte ju- dete deficitare la culturile de floarea-soa- relui, Aceste stupine sint repartizate in ca- drul judefului in aceleasi zone, spre o mai ugoara administrare si spre a nu se produce perturbafil in sistemul local de organizare. Cu toate acestea ‘efectivele familiilor de albine aduse in pastoral nu asigura o po- lenizare saturati a tuturor culturilor locale de floarea-soarelui pe intreaga suprafata cultivatd. In cursul anului 1976, s-au publicat in presa local materiale privind: indru- mri tehnice necesare pe anumite perioade, informatii privind perioadele de combatere a-daunatorilor agricoli, popularizatea frun- tasilor in productie si cantitatile predate fondului de stat etc. Ziarul ,,Romania Libera“ si Radio-Televiziunea au popularizat realizd- rile pe plan tehnic si economic ale filialei. Cu ocazia ,Zilei recoltei" a fost organizata in piata centrald a municipiuluj Constanta, o toneté prin care s-au valorificat produse si derivate apicole precum si materiale de propaganda de specialitate. De asemenea »Saptamina internationalé a apicultorului* a fost marcaté de o adunare festiva ce s-a desfagurat in cadrul cereului apicol scolar al liceului agro-industrial Palas-Constanta, la care au participat apicultori, cadre didactice, elevi etc. Cu ocazia celei de-a Ill-a Expozifii-tirg in- ternafional de apicultur4, organizat la Bucu- resti cu prilejul celui de-al Il-lea Simpozion international de apiterapie din 2—7 septem- brie 1976, Comitetul national de organizare a conferit Filialei A.C.A, jud, Constanja me- dalia de aur pentru calitatea produselor api- cole si premiul II pentru mierea de floarea- soarelui. Totodata, apicultorilor Negoi{a Vic- toria din Mangalia si Radu Ion din Nuntasi, li s-au acordat diplome de ,apicultor frun- tas“ pentru calitatea si cantitatea de miere predata fondului de stat prin filialé. Materializarea sarcinilor de ordin tehnic, organizatoric, de invéj4mint si propagandé au determinat realizarea in bune conditii a sarcinilor economice. Pentru activitatea economicd se evidentiaza cereurile apicole: Medgidia, Limanul, Con- stanta, Independenta, Chirnogeni, Negru Voda ete. . Taté doar citeva din realizdrile obfinute in anul 1976 si pe care apicultorii din judejul Constanta s-au angajat s{ le depiiseascé in anul 1977, pentru a mentine in continuare distinctia primita. Ing. Cl. OCRAIN Pregedintele fitialet A.C.A. jud. Constanfa Gr. BRATIANU Secretarut filtatet 25fod iar, ot A ee CONFERINTA MONDIALA A MIERI| GENEVA 27— 28 IUNIE 1977 APIMONDIA impreun& cu Centrul Comerjului International al CNUCED/GATT au organizat la Geneva in zilele de 27—28 iunie a.c. prima conferin{i asupra dez- voltarii_comerfului apicol mondial, cu participarea a 94 delegafi din 34 ari, sub presidentia prof, dr. ing, V, Harnaj presedintele APIMONDIA, Delegatia {ari noastre a fost condusi de dr, ing. A. Harnaj, vicepresedintele Asociatiei Cresci- torilor de Albine din R.S.R,, care a prezentat referatul pe care il redim mai jos. in numerele urmitoare ale revist; vom publica informafii suplimentare privind lucririle conferinfei ca si rezumatele referatelor prezentate. Rolul asoclatiilor de apicultura in dezvoltarea comertului cu miere Dr, ing. A, HARNAS Vicepresedinte al Asoctatiei Crescitorilor de Al- bine din R. S. Romania N. PLATON Set servieiu tn cadrul Comitetslut Exeouttv al “Asoclafiel Creseatorlior de Albine In conditiile dezvoltarii contemporane, apicultura trebuie si satisfacd o serie intreagd de necesitati de natura eco- nomic&, sociald, ecologicé, demograti ete. Ca una die cele mai vechi activi tafi legate de existen{a si dezvoltarea omului, cu tradifie in alimentatia si sdnatatea acestuia, apicultura este ti- nuta si se organizeze si si actioneze in vederea adaptarii si dezvoltérii sale in lumina rolului ce-i revine in con- textul economiei nationale, ca si in con- textul participarii crescinde a acesteia la diviziunea internafionalé a muncii. Constienta de sensul si amploarea de: voltirii productiei si comertului apicol mondial, apicultura din Romania se bazeazi pe o veche tradifie si cauta s& raspund& la doua cerinte importante : polenizarea culturilor entomofile si asi- gurarea unui fond cit mai mare de pro- duse apicole, — in raport cu bogatele sale surse melifere — pentru consumul intern si pentru export. Pornind de Ja o activitate planificata, de la principiul autofinantarii tuturor aciunilor intreprinse, apicultura Ro- maniei a facut si face eforturi sus! nute sa participe in mod meritoriu la satisfacerea cerin{elor care se adreseaz& astazi acestei ramuri de productie, sub 26 raport cantitativ si calitativ, pe plan mondial si international. Pentru realizarea pe deplin a functiilor apiculturii in cadrul dezvoltirii econo- mice si sociale, in Romania un rol de- terminant revine Asociatiei Crescéitori- lor de Albine, organizatie obsteascd care reuneste pe tofi apicultorii cu gospodarii personale, amatori si profe- sionisti. Asociatia activeazd sub directa indrumare tehnicd si cu sprijinul per- manent al statului. Contribuie pe mul- tiple planuri la cresterea efectivului familiilor de albine in scopul folosirii acestora la polenizarea culturilor agri cole entomofile cit si la cresterea si diversificarea productiei de produse a- picole destinate consumului intern si exportului. Asigura, in acelasi timp aprovizionarea cu utilaje si materiale specifice a tu- turor apicultorilor, inclusiv a sectoare- lor de stat si cooperatiste ale céror pro- duse apicole se condifioneazA si se pre- lucreazi — deasemenea — in unitatile de productie ale Combinatului Asocia- tiei Cresc&torilor de Albine. Cercetarea apicold este integratd cu productia. Aso- ciatia Crescdtorilor de Albine avind un Institut propriu de cercetari pentru a- piculturi care dispune de laboratoare, ferme apicole pentru producerea de material biologic, unita{i de productie, pentru prepararea medicamentelor uti- lizate in combaterea bolilor la albine ; exercit controlul produselor apicole din faza de preluare de la producator si pind la aceea de finisare pentru va- lorificarea 1a consumul intern sau pen- tru export. Tot asociatia se ocupé de formarea cadrelor profesionale, intreti-nind in acest scop un liceu cu speciali- tatea apicultura. Pentru a raspunde acestor sarcini, aso- ciatia este reprezentat in fiecare judet prin filiale judetene, iar in cadrul ju- detului, in fiecare comuna si oras, prin cercuri apicole comunale sau ordisenesti cu un numiar total de circa 60.000 mem- bri cu peste 1.000.000 familii de albine. Sistemul de organizare al asociai permite ca refeaua acesteia sa fie cit mai apropiat de producitori, asigurin- du-se atit aprovizionarea apicultorilor cu intreaga gama de utilaje si mate- riale apicole prin magazinele proprii de desfacere cit si acordarea de asisten- {4 tehnicd, necesarA in cresterea, ex- ploatarea familiilor de albine, preveni- rea si combaterea bolilor si productia de miere. Regisirea apicultorilor in ca- drul unei organizatii profesionale unice asigurd participarea acestora in mod organizat pe bazi de reglementari, prin stuparitul pastoral, — la valori carea principalelor surse melifere (sal~ cim, tei, floarea soarelui etc.), In cadrul acestei actiuni, rolul asociatiei este acela de a asigura repartizarea judi- cioasa a resurselor melifere gi de a or- ganiza atit deplasarea stupinelor la aceste culesuri, cit si realizarea produc- tiei de miere pe sortimente florale, creind astfel posibilitatea sA ofere pe piata interna si la export, miere in di- ferite sortimente cu calitate garantata. In viziunea acestor obiective cuprinzi toare, activitatea Asociatiei Crescdtori- lor de Albine se remarcd prin : — popularizarea tehnologiilor apicole, moderne, pe calea editarii si difuzarii revistei ,Apicultura in Roménia“, de manuale gi carti de specialitate ; — organizarea de schimburi de expe- rienfa si participarea la simpozioane in fara si in strdinatate ; organizarea de expozitii apicole ; initierea de emisiuni la radio gi t.v. ; prognozarea principalelor culesuri ; acordarea de asisten{A tehnicd gra- tuita apicultorilor la locul de productie; — pregiitirea de tehnicieni apicoli in cadrul invatimintului secundar specia- lizat (liceul apicol) ; — organizarea de | cursuri apicole de popularizare in cadrul cercurilor api- cole comunale si orasenesti ; — formarea cadrelor calificate si dez-~ voltarea cercetirii stiintifice in apicul- tura prin Institutul de Cercetari peatru Apiculturé din cadrul asociatiei } — conservarea si ameliorarea albinei autohtone prin organizarea punctelor de imperechere controlaté a mitcilor ; — organizarea de stupine demonstra- tive ; — sprijinirea calificataé a unitafilor a- gricole de stat, cooperatiste si a cres- catorilor de albine amatori in practica- rea stuparitului pastoral, precum si in diversificarea productiei si in preluarea produselor apicole ; — organizarea, indrumarea si coordo- narea activitatii apicultorilor in cadrul cercurilor apicole comunale, orasnesti si al filialelor asociatiei ; — organizarea echipelor voluntare de apicultori pentru sprijinirea actiunilor pe care le intreprind organele sanitar- veterinare in prevenirea si combaterea bolilor si intoxicatiilor la albine ; — organizarea actiunilor de combatere a poluarii mediului inconjurator si res- pectiv de dezvoltare a resurselor meli- fere prin campanii de plantari de ar- bori si arbusti meliferi. Prin orientarea sa dupa nevoile cres- cinde ale cererii de consum pe plan intern, precum si dupa cerintele tot mai diversificate de pe pietele consuma- toare importatoare externe, asociatia se preocupa indeaproape de dezvoltarea si adaptarea productiei apicole in concor- dan{a cu exigentele pietii. In acest sens, acfiunile pe care le intreprinde in di- rectia formarii si educarii apicultorilor, a generalizdrii tehnologiilor moderne de conducere si exploatare a stupine- lor, a propagarii de tehnici si metode de ‘colectare, manipulare, depozitare si transport al mierii si altor produse api- cole, au in vedere conditiile pe care le presupune realizarea unui comert in- tern si de export, conform exigen{elor cererii de consum. 27Plecind de la realitatile economiei ro- manegti in plind dezvoltare, bazate pe ritmurile inalte de industrializare, ca si-de 1a conditiile tot mai variate si in continud schimbare ale cererii interne si externe pentru produse apicole na- turale, Asociatia Crescitorilor de Albi- ne din Romania, inca de la primele in- ceputuri ale existenjei sale, si-a orga- nizat o unitate apicold integrat& pro- prie, care s-i permiti pe de o parte asigurarea cu utilaje si materiale api- cole moderne a membrilor sai, iar pe de alta parte, realizarea unei anumite supleti in adaptarea conditionarii, am- balarii si livrarii mierii, cerii si al altor produse apicole la cerintele consuma- torilor. Prin cuprinderea in productie a tutu- ror sortimentelor de utilaje si instalatii noi necesare apiculturii, cu prepararea in linii tehnologice moderne a mate- rialelor apicole (faguri artificiali, bio- stimulatori) si cu procesul de conditio- nare corespunzitoare a produselor api- cole directe si derivate, asociatia im- bind avantajele unei unitati mari in- dustriale cu cele ale prelucrarii si am- balarii centralizate a mierii, cerii, po- lenului etc., produse de membrii (cu_gospodirii individuale si din uni- tatile de stat si cooperatiste). Astfel, prin organizarea si functionarea unei atare asociatii specializate, integrate, se creeaza printre altele, condifii favorabi- le pentru asigurarea unor disponibilitati de produse apicole necesare pentru sus- finerea unui curent de export mai sta- bil si conform sortimentelor cerute pe pietele de desfacere. Rolul Asociatiei Crescatorilor de Albi- ne in dezvoltarea apiculturii, a produc- tiei si valorificirii produselor apicole se remarc in mod deosebit prin cres- terea efectivelor familiilor de albine, a productiei, consumului si exportului de produse apicole ce s-a inregistrat in ultimii ani in Romania. Astfel, la 31 decembrie 1976, efectivul familiilor de albine inregistreazd 0 crestere de 100% fala de anul 1956, iar productia de miere destinaté valorificarii pe piata interna si la export creste in anul 1976 28 fata de anul 1966 cu peste 3000 tone. Toate acestea demonstreaza, in condi- tiile in care apicultura este practicata de o largi masi de oameni cu indelet- niciri profesionale diferite ins& cu o mare pasiune pentru albine, rolul orga- nizatiei profesionale de tipul Asociatiei Crescdtorilor de Albine cu privire la indrumarea tehnicé competenta a aces- tora pentru realizarea unor productii mari de miere si alte produse apicole si valorificarea lor in conditii de maxi- ma eficienta. Desfasurind o activitatea unitard, Aso- ciatia Cresc&torilor de Albine imbina interesele producitorilor cu cele ale unitatilor prelucritoare, oferind. intre- prinderilor specializate in comer{ul cu miere sortimente de calitate superioard solicitate si apreciate de consumatori. re SIMPOZION CU TEMA: ,MUZEUL API- COL SI ISTORIA APICULTURII“ Freiburg — Republica Federal’ Germania Intre 16—18 august a.c, in organizarea Mu- zeulul de Stiinje Naturale din Freiburg si a Federafiel apicultorilor germani_ se va desfisura la Freiburg in Republica Federala Germania Simpozionul cu tema: Muzeul apicol si istoria apiculturii* Manifestarea se antntA deosebit de inte- resantd prin prezentarea unor lucrari cu privire la trecutul apiculturif, la prezenta ei in viata si arta popoarelor etc. Co- mitetul de organizare a primit deja titlurile unor valoroase lucrari din care am refinut : Stupii pictafi din Slovenia; Apicultura fn ca- drul Muzeului de $tiinte Naturale din Berna; Muzeul apfcol din Kalmthout; o colectie’ de grafice cu motive apicole (reali- zat de-a lungul a cinci secole); Réaumur si Debeauvoys precursori ai unei’ apiculturi moderne ; cel mai vechi stup din Germania; tehnica apicoli minoicd si a vechilor greci in insula Creta de astdzi; albina si stupul ca emblema si multe altele. Organizatia noastré participa la aceasta manifestare cu o delegatie format& din trei specialisti. Au fost trimise deasemeni refe- rate de specialitate si un set de. diapozitive color cu aspecte din cadrul expozifiei per- manente de apicultura a asociatiei. In paralel cu lucrarile simpozionului va fi deschisi_ si 0 expozitie apicolé cu aceeasi tema, aflat’ in curs de montare. UN MUZEU APICOL APIMONDIA Asociafia_,,Apicultura” a apicultorilor din Kalmthout — Belgia a organizat Muzeul cu acelasi nume care desi tindr se bucuré deun meritat renume si de un mare succes de public, Recent s-a primit la APIMON- DIA din partea prof, dr. Van Laere, direc tor al Consiliului de Administrafie ‘al Mu- zeului si al Consiliulut Muzeului, propune- rea ca APIMONDIA s& recunoascd acest muzeu ca find i al s&u. Aceasté propu- nere urmeazA si fie supusi aprobarii Adu- narii generale a Federafiel de la Adelaida — Australia, Recunoasterea acestui_muzeu de citre APIMONDIA ar da _posibilitafi largi de transformare a acestuia intr-un miuzeu reprezentativ al apiculturii mondiale prin contributia asociafiilor membre ale Fe- deratiel. In dotarea actualé a muzeului in perma- nent& imbogafire intré stupi si utilaje api- cole vechi si moderne din Belgia, obiecte de arti cu teme apicole, gravuri, reprodu- ceri, m&rci postale, cArfi etc. La sporirea zestrei muzeului in éursul anu- lui 1977 Institutul International de Tehno- logie si Economie Apicolé a contribuit prin donarea unui bogat material documentar constind din intreaga colectie de cdrfi_ ti- parite de Editura APIMONDIA in ultimii ani. CARTI NOI IN EDITURA APIMONDIA In cursul lunii junie in Editura APIMON- DIA au apirut urmAtoarele cari: Flora meliferd — baza apicuiturii", un vo- jum de 260 pagini cuprinzind lucrarile Sim- pozionului APIMONDIA cu aceeasi tema Gestégurat 1a Budapesta fn luna septemb: 1976. Lucrarea a aparut in versiunile g¢ mana si francez, Versiunile in limbile en- glezi, rus& si spaniold sint fn curs de im- primare. ,Dictionar de termeni apicoli*, volumul V th limbile englez, francezd, german’, rust si spaniolé, editat'de dr. Eva Crane, ‘direc- for al Institutului de cercetéri apicole din Anglia, care se publicd in colaborare de catre Edtiura APIMONDIA gi Asociatia In- ternationalé de Cereetiri Apicole. ,Selectia, genetica si reproductia la atbina meliferdé", lucr&vile simpozionuluj cu acelagi nume de la Moscova, august 1976, in limbile rus si francez’. Versiunile fn limbile en- glezi, german si sponiala sint in curs de tiparire. ‘Aceste cfrji precum gi altele apirute in acceasi editura se pot comanda la: Editura APIMONDIA — Institutul International de Tehnologie si Economie Apicold, str, Pitar Mos nr. 20, Bucuresti, sector I. DOCUMENTAR APICOL @DOCUMENTAR APICOL@DOCUMENTAR APICOL Redactat de Institutul Intemational de Tehnologie s! Economie Apicola al Apimondla — Bucuresti Folosirea produselor apicole, (Partea a TiI-a). L&ptisorul de mated Cercetérile din ultimul timp au indicat anu- mite proprictiti biologice ale laptisorului de mated si ale altor produse apicole (Horold BE, Steyn D,), iar experienfele lui loirig N., Derevici A. $i Petrescu A. au demonstrat cA lGptigorul de matcA liofilizat are o mai puternief acfiune asupra virusului A al gri- pei decit suspensia alcoolicd. Alti autori au ardtat c& acest produs addugat la hrana Viermilor de mitase ajuti la dezvoltarea acestora (Firu, Spataru), iar injectat la cobai duce la cresterea in ‘greutate a acestora Gurdan, C., Popa, A,, Sorodoc, G.). Produ- sul s-a'dovedit a avea efecte asupra unor virusuri, cum este virusul B al gripel sau cele de'tip APR 8, precum si asupra. unor statilococi. Solufia apoas& de 100/ laptigor s-a dovedit eficace impotriva tuturor microorganismelor studlate, La sobolanii injectati cu substante producitoare de sarcom si in acelasi timp si cu lSptisor de matcd s-a prelungit pe- Tioada de aparitie a neoplasmei gi de supra- viefuire.a animalelor. Injectarea mai tirzie cu laptisor nu mai are efect, (La Pesa, M., M. Restuccia, P. Diomedes-Fressa_ V.). Alte experienfe au aratat c& laptigorul de mated stimuleazi procesele de refacere a oaselor (Vittel, J., Halmos, J.), are un efect mai puternice asupra_ateriosclerozei experimentale decit maduva de oase si scade nivelul colesterolului si lipidelor (Cornejo, G., De Carli, H., Camarena, E,, Pecho, M.). Fateeva, E, gi Golst, L. au aratat cA trata~ mentul copiilor hipotrofici sau _prematur nascufi, incepind din primele 2—6 zile de la nagtere, cu lptigor de mated, stimuleaza functiile nutrifionale si dezvoltarea acestora. Preparatele cu liptigor de mated s-au dove- dit eficace in terapla hiperplazici si leuco- plakiei mucoasei cavitatii bucale (Wittek, J.). Rezultatul incurajator al acestor studi si experienta a dus la realizarea si brevetarea unor preparate cu liptigor de matcd folo- site In cosmeticd, in medicind si in alimen- tatie. (WELLS, F, B. In: American Bee Journal, ‘dee. 1916) Combaterea moliei de ceara (g’selnifei) Se stie cA molia de cearé nu constituie un pericol pentru familiile puternice cu mAatci pune, Totusi cind nu sint bine ingrifite, molia profita de aceasti ocazie. 29Folosindu-se insecticidul microbian Thuricid (B linguri la 4Y/e 1 apa) cu care s-au_stropit fagurii si interiorul stupului de 3 ori la in- terval de 7 zile, 0 familie ameninjata de molie a fost salvaté, Fagurii au fost inlo- cuifi, stupul a fost curijat de larve, pinze si murdarie, familiei i s-a dat alta ‘mated, administrindu-i-se’ hranA atit toamna cit sf jarna si la inceputul verii. Thuricidul ucide Jarvele de molie si nu dauneaz& albinelor. (FLOYD, C. in: American Bee Journal, ‘sept., 1976) Palet vibrator pentru dirijarea zborului albinelor Diferite experiente au dus 1a concluzia c& vibratiile produse in apropierea stupulti au un efect inhibitor asupra zborului albinelor. Pornind de la aceasti constatare, autorii au conceput si construit un palet Vibrator cu efect asupra mai multor stupi. Pe plac se agazi 4 stupi, iar in mijloc este instalata © sirend. Vibrafille pliicii in contact direct cu stupii sint transmise acestora, iar albi- nele sint refinute in stup in proportie de 70%/. AceastA metodd de limitare a zboru- lui albinelor poate fi folosita pentru prote- jarea acestora impotriva pesticidelor sau pentru transportul lor cu minimum de pier- dere. Paletul consta dintr-un cadru de 5X10 cm grosime. O foaie de placaj de 2 cm este fixaté pe partea inferioara care se asazé pe pimint, iar alta de 1,75 cm, pe partea Superioara pe care se agazi stupil, Dimen- siunile totale sint 122X122x11,43 cm. Pe partea inferioard a paletului sint fixate talpi pentru ca acesta si poatd fi ridicat de un autoincdredtor cu furcd. Sirena. este inchis& intr-o cutie de scinduré prevacuta cu orificii, care amortizeaz zgomotul. Su- netul este dirijat spre interiorul paletului printr-un orificiu central practicat in mij- locul plicit superioare, tn dou’ pari late- rale opuse ale paletului existA 2 orificii largi (3 cm) care permit aerului s& iasd afara. Sirena functioneazd cu 12 volti. Metoda poate fi aplicaté cu succes mai ales ja transportul stupilor in timpul zilei, Pen- tru protejarea albinclor impotriva pestici~ delor metoda nu a fost inci testaté. Putem anticipa totusi cA datorita vibraliilor care reduc numérul culegatoarelor ce ies din stup, pierderile vor fi reduse si in acest caz. (SPENGLER, H. G., OWENS, CH. In: ‘American Bee Journal, sept., 1976) Vopsea absolut necesar’ pentru protecfia stupilor Prin manipularea stupilor se produc degra- dri fn exterior, care impun vopsirea lor la 2 sau 3 ani, Vopseaua alba este preferata de apicultori, dar se poate folosi orice cu- loare corespunzitoare mediului inconjurator al stupului, mai ales dacd in acest fel se asiguré o mai largi protectie impotriva dis- trugerilor, Desi din vopseaua emailataé s-a 30 scos compozitie de plumb, dezavantajul co- jirii, basicdrii sau mécinarii acestela a ramas. Produsul pe bazi de latex este mai bun, acesta oferind posibilitatea unei _pelicule emulsive elastice care permite eliminzrea umiditafii din lemn si care se cojeste mai greu, Se usuci cu mult mai repede decit vopseaua cu ulei (1/2 ori fati de 8—12 ore), dar remedierea stratului de latex se face mai greu ca {n cazul vopselei. In. schimb se curifi cu ap’ si se subfiazd (dilueazé) tot cu apa. Capetele ctielor se acoperd cu chit si apoi se aplici latexul, Apicultorii aplicd de obicei grund inaintea latexului, Vopsélele de aluminiu sint preferate de multi apicultori. Compozitia de aluminiu formeaza un ,,scut metalic“ continuu care reduce cal- dura’ excesiva in timpul verii si pierderea acesteia in timpul iernii, Aceste vopsele se usued intr-o ord si sint mai ieftine decit cele cu ulei sau latex si aplicarea a 2 straturi este de obicei suficienti. Dar dezavantajul cojirii, coscovirii si curdfirii nu este inli- turat. (PEW, J. In: American Bee Journal, ‘sept., 1976) Mitcile insimin{ate artificial sint la fel de productive ca cele imperecheate natural ? In apiculturd problema selectiei este mai complicati decit la alte specii de animale, in primul rind din cauza tmperecherii re- producatorilor in zbor, in afara oricdrui control al selectionatorului, Lucrurile stint si mai complicate din cauza poliandriei matcilor, al imperecheri! cu mai mulfi_trin- tori intr-un singur zbor sau in zborurl suc- cesive. Pentru iesirea din aceast& situatie, s-a pus la punct ‘un procedeu de insdminjare ins- trumentalé a matcilor, Se pun ins& o serie de intreb&ri: este tehnica pus& la punct ? d& matci bune in productie? este la inde- mina apicultorului ? La aceste intrebari se pot da primele ris- punsuri. In prezent este posibil ca un ope- rator experimentat 8A obfind 90% matci cu ouatul normal. In ceea ce priveste calitatea mitcilor, aceasta este condifionata genetic si este absurd si se compare o matci réu insiminfatié cu una imperecheati normal. Greutafile stau ins& in costul ridicat al aparaturli si calificarea operatorului. In Re- publica Federal Germania apicultorii pot trimite mitcile gl trintorii respectivi la un institut de cercetari specializat unde contra unel taxe se efectueaz& insiminjarea, Cu toate ci fnsiminjarea arlificialé rd- mine specific’ lucrarilor de creare si pais- trare a liniilor selecfionate, totugi, sau f6- cut si unele verificdri in productie. Astfel, F. Rutiner urmarind in produce in anul 1976 — 45 familli cu métci insimintate ar- tificial cu 27 imperecheate natural a obti- nut o diferent’ medie fn plus pentru celeinsdminfate artificial de 3,5 “kg _ miere Autorul conchide c& insimintarea artificiala permite si se objin& combinatii genetice mai bune, dar nu este o tehnic& miracu- Joasi. Dac& este bine inteleasi si _aplicata constitue un instrument de lucru de nein- locuit in ameliorarea albinelor. (CLABRR, G. In: Revue Francaise a’Apicuiture, sanuatie, 1977) © paletizare putin costisitoare si foarte efi- cace pentru exploatirile apicole mici si mijlocit Misc&rile de materiale fn atelierul stupinei sint destul de“ greoaie si pentru usurarea muneii autorul a recurs la paletizare, Se paletizeazi in primul rind magazinele sau corpurile de stupi, bidoanele pentru miere si in general tot materialil care se poate stivui, Autorul recomanda o paleté de lemn subfire lucrati in atelierul propriu care sta pe pardosea prin intermediul a patru tam- poane (picioare suficient de inalte pentru a permite intrarea sub ea a ciocului lizei). Pe aceast’ paletd se stivuiesc toate mate- rialele si deplasarea stivei se face cu aju- torul unei lize (c&rucior) de conceptie pro- prie prevazutA cu un eloc rabatabil, Cu ciocul desficut se cari paletele cu di- ferite materiale, iar cu ciocul pliat se car& butoaie cu greutate mai mare sau obiecte grele, neasezate pe palete, (ROGER, G. In: Labeille de France, ‘martie, 1077) Crestere de mite fuiri a ciuta matea (fami- liei creseiitoare) Metoda pe care o prezint& autorul se ba- zeazi pe metoda ,Case" si constd in a di- viza cu o diafragm o familie tn doua si a asigura in fiecare din aceste jumatafi un fagure cu puiet tin’r. Metoda permite de a se obtine botel, mitci neimperecheate si imperecheate cu un consum redus de muncd sf materiale, In cadrul operafiunilor pregati- toare trebuie acordatA o atenfie urmitoare- Jor lucrdri : — pregitirea familiei de crestere, Cit timpuriu posibil fn sezon se alege o familie puternic&, se organizeazA cuibul ei in mij locul stupului, iar urdinigul se imparte prin- tr-un separator de zbor pentru ca albinele s& foloseasc’ in mod egal cele dowd jumi- t&}i de urdinis, care se marcheazd special ; — pregatirea ramelor de ouat, Se aleg doi faguri de magazin de foarte buna calitate si se monteazd unul deasupra celuilalt in aga fel incit fndlfimea total si nu depi- seascl ramele cuibului familiei de crestere. Faguril astfel montafi se pun in cuibul fa- miliilor de prasilé ling& puiet. Familiile de prasili trebuie s& fie productive la miere, blinde, cu matci fecunde, faré tendinfé 1a roire, culegdtoare de nectar de trifoi rogu gi producdtoare sau neproducatoare de propolis; —diafragma de separare trebuie si fie foarte subtire de 1,5—2 mm din material dur, dar nu metalic, si depageascd cu 10 em in sus marginea cuibului ; — pregitirea a dou& cutii de crestere. Este necesar a dispune de doua cutii de crestere in care fagurele de magazin se asazé cu fata in jos. Cutia de crestere trebuie s& depa- geasci pe toate laturile cu 15 mm fagurele de magazin, Cresterea propriu-zisi se efectueazé in ca- drul a patru grupe de lucrari Lucrarea I. La jumAtatea lunii aprilie se di- vide familia cresc&toare prin intercalarea diafragmei si se monteazé deasupra cuibu- lui ei cele doud cutii de crestere in care se pune cite o jumatate din fagurele ramei de quat in care trebuie s& se giseasci oud gi larve mici, Fagurele se agazi cu fata pe care se gisesc cele mai multe larve ciitre cuib, Se impacheteazi si se hrnegte stimu- lent. Lucrarea Il. La cinci zile dup& prima lu- crare se face inventarierea botcilor crescute in compartimentul orfan si se distrug acelea crescute fn compartimentul cu mated. Dupa opt zile se pot recolta gi utiliza botcile ob- finute, Pentru aceasta se duce fagurele fn camera de lucru si cu un cutit cald se de- cupeazi circular botcile, Fagurele cu puiet care raémine se duce inapoi in cutia de crestere unde rimine pind la eclozionarea albinelor din el, Botcile se utilizeazA la do- tarea unor roiuri, fnlocuirea matcilor fn fa- mililie deficitare 'sau pentru nuclee, Botcile sint primite in anumite condifii. La un roi se poate da botea dup& 6 ore de la formare daca nu are puiet cépacit, sau la 4 zile dacd are si puiet cdpacit. Cel mai adesea, botcile se introduc ins& in custi de eclozionare pen- tru a objine matci nefmperecheate, Lucrarea IIT, Obtinerea de matei neimpere- cheate. Botcile puse in custile de eclozionare cu ocazia lucrérii nr. IT’ se supravegheazd si pentru a asigura tinerelor mitci ingriji- rea necesar& se tree trei faguri cu puiet si albine din compartimentul cu mated in cel orfan (f4r& a lua ins& matca familiei). Mat- cile nefmpe:echeate sint primite fn familiile care nu au mated, nici posibilitatea de a creste una gi care’ sint conduse de acestea (orfane de 5 zile), De exemplu, se poate in- troduce imediat 0 mated neimperecheatd in- tr-o familie de albine orfand de cinci zile sau fntr-un pachet de albine. Se poate in- troduce la 5 ore de la formare fntr-un roi artificial care nu are puiet necdpacit si singura sa sansa de supraviejuire este aceasta matcé. Pentru roiul cu puiet tindr sau fa- mili organizate special trebuie _asteptat cinei zile pind nu mai are alte sanse, iar matca se introduce concomitent cu distru- gerea botcilor proprii, Cu toate precautiunile primirea matcilor ne- imperecheate are mai pufine sanse decit u botcilor sau métcilor imperecheate, 31Luerarea IV. Obtinerea de matei cheate. Pentru obfinerea de métci impere- cheate familia de crestere primeste in ziua a cincea de la divizare o gratie separatoare (Hanemann) si peste ea un magazim impar- imperé- fit in 2—4 compartimente. Fiecare compar- timent are urdinigul séu pe o laturé a ma- gazinului. In fiecare compartiment se di o boted si se urmareste imperecherea mitcii, (ARNOULD, R., In : Liabeilie de France, aprilte, 1977) TIMPUL PROBABIL IN LUNA SEPTEMBRIE Dac& fn ultimii patru ani luna septembrie a fost us- eat, frumoas& si anormal de caldi, anul acesta va fi dim- potrivd ploioasd si rece. Regiunea cea mai pufin rece a teritoriulul va fi pariea de sud-est, respectiy rdsdritul Bardganului si Dobrogea, unde temperatura ‘va fi apropiat& de cea normal. Aspectul predominant al_tim- pului va fi racoros, cu inno- riri pronunfate, cu’ ploi frec~ vente si cu lapovite si nin- sori. timpurii cdtre sfirsitul luni. Sint de asteptat urmatoarele aspecte ale vremii: 1—3 septembrie. Vremea va fi relativ caldi dar nestator- nic&, cu innordri_ accentuate, mai ales in muni si jumdta- tea de vest a farii, Vor ca dea ploi temporare, ce vor avea si caracter de averse, fiind “insotite de _fenomene electrice si intensific&ri 1o- cale de vint, Aceste averse vor da cantitati mai mari de apa in vestul si nordul teri- forfului precum si in zona de munte. Temperatura va urca ziua fntre’ 20° si 28°, 4—6 septembrie. Din cauza unui val de aer tropical, ce se va extinde peste intreg teritoriul, temperatura va urca la peste 32° in regiunea de cimpie. Acestea vor fi cele mai calde zile ale lunii, Ce- rul va fi variabil cu fnseni- nari predominante in sud- estul farii. Citeva averse in- sofite de descarcdri electrice vor cédea in munti si partea de nord-vest a {ari Dimi- neafa se va produce ceaté, mai ales in munji si pe tere- nurile din preajma’ pAdurilor. 7—10 septembrie, Un fron de ploi reci, ce va traversa tara, va determina innorari din ce in ce mai accentuate, 0 sci- dere treptati a temperaturii si plot cu caracter_ temporar. 1-13 septembrie, Vremea sc va {nc&lzi_sensibil, tempera- tura ureind ziua la’ peste 20°. Cerul va fi schimbator cu innorari parfiale. Vor continua s& cad& ploi si averse cu ca- racter local, 14—16 septembrie. Un val de aer subpolar ne va aduce o racire generala. Cerul va fi mai mult noros si vor cddea ploi_intermitente, 17-26 septembrie. Vremea se va fnealzi apreciabil, tempe- ratura ureind ziua ‘pind ‘la 20° fn nordul extrem al {ari si pind la 25° in Cimpia Dunarii, Cerul va fi variabil, cu fnseninari predominante in sud si cu innorari mai ac- centuate in ‘nord si regiunea de munte, unde ‘vor cédea ploi temporare cft si averse ce vor fi Insotite de mani- festiri electrice, iar pe alocuri si de grinding, 21—30 septembrie. Dupa o 2i- doua ceva mai caldute, vre- mea se va r&ci anormal de mult si va deveni foarte plo- foasi in toate _ finuturile, Aceste ploi_ vor da cantitati insemnate de api si ele se vor transforma in lapovite si ninsori nu numai in munfi ci si pe alocuri in regiunea de deal si cimpie. Temperatura va scidea noaptea sub 0° in muni, Transilvania si nordul Moldovei. N. TOPOR A NUN T wren, In cadrul Asociatiei Crescdtorilor de Albine din R.S. Roménia, tunctio- neazé biblioteca apicolé a Institutului de cercetéri pentru apicultura, care cuprinde peste 10000 de volume din literatura tehnico-stiintificd api- cold din intreaga lume, precum si reviste de specialitate ce apar in toate jaile cu apiculturé avansaté. Intreg acest volum de documentatie vd std la dispozitie pentru studiu | Vizitati biblioteca, consulta! si studiati lucrarile ce va intereseaza pentru a va imbogdti cunostinfele in apiculturé in vederea realizdrii unor producti sporite in stupina dv. | Biblioteca funcfioneazi in sediul Comitetului Executiv al A.C.A,, str. Tulius Fucile nr, 17, Bucuresti, sect, 11: Juni, miercuri, vineri orele 9—14 simb&ti biblioteca este inchisi pentru publ marfi si joi 10-20; RRR RNR RODDED IED D ODPL DEESIDE DDD D, 32Doriti si primiti in anul 1978, cu re- gularitate revistele : APICULTURA IN ROMANIA MEHESZET ROMANIABAN? REINNOITI-VA ABONAMENTELE PENTRU ANUL VIITOR ! Costul unui abonament anual : lei 36 Abonamentele se primesc NUMAI prin cercurile apicole si centrele de aprovizionare si desfacere a produ- selor apicole din cadrul filialelor A.CA. judefene Indicati corect si complet adresa exacta si codul localitatii ! Verificati inscrierea corecté a adre- sei dv. de catre organul colecior al abonamentelor ! Contractati si predati MIEREA, CEARA SI ALTE PRODUSE APICOLE DORITI SA DEVENITI APICULTOR 2 Nimic mai ugor! Freeventafi cursurile apicole de masa pentru incepatori organizate gratuit in intreaga fara de citre Asociagia Crescitorilor de Albine din R. S. Romania. Inscrierile_se_primesc_prin_cercurile Si filialele judetene ale_organizatiei noastre pind 1a data de 15 septembrie ac. oferiti COPIILOR DV. : TURTA DULCE SI NUGA CU MIERE numai prin centrele de aprovizionare si desfacere ale | produse cu valoare nutti- filialelor judejene ale Asociatiei Crescatorilor de | tiyg superioard, aroma si Albine din R. S. Romania. gust deosebite, datorité De la acestea veti putea astfel incasa in numerar | confinutului de miere. contravaloarea produselor predate si va veti putea | pp yinzaRE LA MAGAZI- procura uti jole si materialele de care aveti nevoie | NELE DE DESFACERE A pentru dotarea tehnici si modernizarea stupinei dv, | PRODUSELOR APICOLE, V-afi dotat biblioteca apicoli personal eu lucririle : STUPARITUL NOU CATALOG APICOL 7 GRABITI-VA! DB VINZARE NUMAI IN MAGAZINELE DE DESFACERE A PRODUSELOR APICOLE ALE FILIALE- LOR A.C.A, JUDETENE, Doi dusmani, ai organismului : Oboseala si surmenajul ‘Trei_pricteni tonifianti_natura’ POLENOVITAL LAPTISOR DE MATCA MELCALCIN produse vitaminizate pe bazd de polen, miere si lGptisor de matcd, in magazinele de desfacere a pro- duselor apicole !& | ‘s oe Tiplt n aellrete potgraie ale ant IE APICOLA AL APUMONDIRI =] =e aka