Revista lunara de stiinfa $i practiced apicold editata de Asociatia Crescatorilor de Albine din Republica Socialista Roméania. Anul Lil x Nr 7 * lulie 1977 Institutul de cercetari pentru apleulturé va ecomanga Luerart de pregatire pentru iar a familiilor de albine CONST. T,, HRISTEA ‘Tinerejea" matcilor si albinelor — garanjia ternfrii optima, 3 Vi ALEXANDRU Furajarea qlbinelor. Studi! privind elaborarea unui procedes eficient. 3 GH. GRIGORAS Pregitines familiilor de aibine pentru iernare. wo EH. CONSTANTINESCU Cum iemez tamiliile de albine. 2 VE. HUMENT Din now despre iernarea albinclor. 3 V. LUPSAN, Aibine batrine sau tinere ? 1B FL. LICLU Padurea — surs& de nectar neexploataté. cu maximum, de. eficienta 6 %, VOICULESCU Folosirea podigorului separator tip Snelgrove la stupul multictajat, 7 AL. VARTOLOMBI Fixerea fagurilor artifielall, 20 tr Dispoaitiv pentru administrarea serbetulus, 20 NOTE . MELICA, Apicultuna ca ocupatie, Ey CRONICA. 1. SERBAN Din aotivitatea fermet apicole a intreprinderii agricole de’ stat Sadova.. 2 STIRI SI INFORMATU 2 DIN ACTIVITATEA FILIALELOR 25 DIN ACTIVITATEA APIMONDIA ” DOCUMENTAR APICOL 28 CALENDAR APICOL 3 Coperta 1a: Progedintele Asoclatiel Cresedtorilor ae Albine din R. 8. Homania, prof. dr. ing. Vv. Harnaj, Acordind insigna organizajiel noastze unui apleultor_fruntas cu prilejul ,,Srbiioril salcimulu", ed. a ii-a, Padurea Stinmina, jud.’'Mehedints. Coperia a I-a: 1. Stupini Ja eulesul de saicim in padurea Stirmina. “2, Blevi ai Liceulul ‘apleot ‘udiind In camera lor de la internat. $. Primul secretar al Comitetuit judejean Mehedin{i al P.C.R., I. Plogtinara $i presedintele “A.C.A. prof. dr. ing, V. Harnaj, asistind Ja speetacolul artistic “organizat in padurea’ 'Stirmina Ta »Sarbitcarea salcimului*, ed. a Ua, 4, DIA din ‘Bucuresti: vedere’ generaid a pavilionului central, 5, Albina ‘la culesul de la floarea-soarelul, 6. Elovi ai Lieauhi apicol participa lao lestle practic ‘in stupina, 7, Podoaba antied greaed din sur cu moliv apicol. 8. Aspect din Sectla de retus pregitire oftset, ‘Tipografia APIMON- (Foto: 1. NEGREA) PERO BRR RPP R RPP COMITETUL EXECUTIV All ASOCIATIEI CRESCATORILOR DIG at ea ony IL V. HARNAJ revedingh STELIAN DINESCU NICOLAE FOT! Ing, ALBINEL HARNAJ Prof, dr. EUGEN MURESAN {. COSTACHE PAIU Secreter: Ing. EUGEN MARZA Membr: VASILE CANTEA CONSTANTIN FUIOR ION GRAMA ALEXANDRU MARCOVIC! Ing. AUREL MALAIU 1ULIU ORDOG Cont. dr. Ing. LIA CARMEN SPATARU Ing. TRAIAN VOLCINSCHI ICOLEGIUL REDAC TIONAL dints NICOLAE FOT! Membri: Ing. CIOLCA ION, dr. tag. CIRNU JOAN, HARNAJ ALBINEL, ILIESIU NICOLAE, Ing. IONESCU TRAIAN, prof, dr. MURESAN EUGEN, ng. SAVULESCU STEFAN, dr. SIRBU VALERIU, VOICULESCU ZAHARIA, fag. VOLCINSCHI TRAIAN, TITOV ILIE (rod. get. * Redactia $i administra- fia: COMITETUL EXECUTIV AL ASOCIATIEI CRESCATO- RILOR DE ALBINE DIN R. S. ROMANIA @ Str. lulius Fucik nr. 17, Bucuresti, sect. 2 @ Tel. 12.37.50 @ Cont vir. 4596014 B.A.1.A. Filiala judeful Ilfov. * Costul uni abonament anval este de 36 lei. Abonamentele se primesc prin cercurile si fi: liglele A.C. A. @ Cititorii din strdinatate care doresc sa se aboneze [a revista noastra se pot adresa_intreprinderii nlLEXIM" Departamentul ex- port-import presi Bucures' str. 13 Decembrie nr. 13, P.O. Box 136-137 telex 11226Institutul de cercetari pentru apicultur’ va recomanda: LUCRARI DE PREGATIRE PENTRU IARNA A FAMILHILOR DE ALBINE Cercetarea si practica apicolé au de- monstrat c@ valorificarea culesurilor de productie cu eficienta economica este posibila numai dacd se asiguré condi- jiile optime pentru iernarea unor familii puternice si sGnGtoase ce pot realiza o dezvoltare timpurie in primavard. In acest sens, afirmatia cd sezonul apicol nu incepe in primévard ci cu perioada de vard-toamnd, dovedeste importanta deosebité ce trebuie sa se acorde lucrdrilor si mdsurilor speciale in vederea pregatirii familiilor de albine pentru iernat. Urmarind curba de dezvoltare a fami- liilor de albine, se observa dependenta acestora fata de influenta condifiilor de mediu, in special fata de factorul hrand, astfel : sub raport cantitativ are loc o scddere a ouatului métcilor cu 50% Ia incetarea culesurilor principale, fafa de perioada optima din mai-iunie si cu 75% in luna august, ajungindu-se in luna septembrie la o depunere foarte redusé de oud. Lipsa de cules se re- flecté si sub raport calitativ, in compo- nenja familiilor intrind albine bdatrine, cu corpul gras insuficient dezvoltat si cu 0 vitalitate redusa. Interventia hotdrita a apicultorilor tre- buie sd fie indreptatG spre evitarea unor astfel de situatii $i adoptarea unor mdsuri care s& asigure dupa culesurile principale, stimularea starii de activitate a familiei, pentru a se obtine in aceasta perioadG o populatie maxima de albine tinere. In acest sens, 0 hrdnire intensé determina intensificarea fenomenelor metabolice si ca atare a tuturor mani- festdrilor fiziologice ale albinelor, inclu- siv secretia de ldptisor, de hranire a matcli si deci depunerea de catre aceasta a unui numdr.mai mare de oud. Mijloacele care stau la indemina api- cultorilor in acest scop sint: folosirea culesurilor tirzii si hrdnirile stimulente. Cresterea puietului pe seama culesuri- lor tirzii face sa se economiseasca mari cantitdti de miere sau zahar si de polen din rezervele familie. Aceste culesuri sint asigurate de pdsunile si finefele din zona montana sau din luncile riu- rilor si din zonele inundabile, prin de- plasarea stupinelor in pastoral pe vetre alese cu grija si din timp. In lipsa culesului de intretinere se poate aplica cu succes hrdnirea stimulenta prin miere, zahér (sirop de zahdr) si furaje: proteice. Rezultate foarte bune au fost obtinute prin realizarea unui com- plex energoproteic, administrat sub for- ma de turtife in_perioadele lipsite de nectar si polen. Trebuie imbinate hrd- nitrile de completare si echilibrare a re- zervelor de hrané cu hrdnirile stimu- lente, asigurindu-se astfel intensificarea cresterii puietului, de la ultimul cules principal pind toamna tirziu. Mierea in faguri poate fi folosité pen- tru hrdnirile stimulente, prin descdpd- cirea periodicé (spre seard) a unei su- prafete de 1—2 dm? miere cdpacita din faguri asezati dupa diafragma (in spe- cial din fagurii ce urmeazd a fi refor- mati), procedeu de stimulare ce se con- siderd cel mai eficace. In cazul hranirilor cu zahar (tos sau sirop de zahar conc. 1: 1) acestea se executa in hrdnitoare de volum, canti- tatile administrate periodic variind de la 300—400 g (hrdniri stimulente) Ia 3—5 kg (hraniri de completare a rezer- velor pentru iernare). Este absolut ne- cesar ca hrénirile pentru completarea rezervelor de hrand in vederea iernarii, sa se execute in perioada iulie-cugust, in continuare administrindu-se doar sti- mulente pentru evitarea uzurii excesive a albinelor ce urmeazé sd intre la iernat. * In jurul datei de 1 septembrie, nece- sarul de hran@ (14—16 kg miere in 1care a fost inclus si Fumidil B si 2—3 rame cu pdsturé pentru familia nor- mala) in vederea iermérii trebuie sd existe in fiecare familie la indemina albinelor. De mentionat pentru perioadele in care se executé atit hranirile de stimulare cit si cele de completare a rezervelor, cG e obligatoriu sd se acorde o atentie deosebita prevenirii si combaterii furti- sagului intre familiile de albine (strim- torarea urdinisurilor, evitarea manipu- larii de faguri cu miere sau sirop de zahar in stupind ziua, inlaturarea ori- cGrei urme de miere sau sirop de pe stupi, etc.). Un rol important in dezvoltarea fami- liei de albine in toate sezoanele, dar in special in toamné il au calitatea si virsta’ matcilor. Din acest motiv este bine a se proceda Ia inlocuirea matci- lor virstnice sau necorespunzétoare, in a doua jumatate a sezonului apicol pentru cd acestea vor depune o can- titate mai mare de oud si deci familiile vor intra mai puternice in iarnd. Nu se recomandé in aceasté perioadé inlo- cuirea mdtcilor bétrine cu botci cdpacite sau chiar cu matci ce urmeazd a se imperechea dupa introducerea Jor in familie. In scopul asigurdrii unui spotiu ‘cit mai corespunzdtor cresterii si dezvoltarii puletului se va avea in vederea cé ma cile, in perioada de toamnd, evité sa depund oud in faguri nol care pastreaza mai greu céldura. De aceea, cu ocazia lucrdrilor prilejuite de ultima extractie @ mierii, in regiunea cuibului la stupul orizontal, in corpul corespunzdtor la stupii verticali $i cele doud corpuri des- tinate ferndrii la stupii ME, se vor asi- gura faguri cladifi in anul precedent. Acesti faguri trebuie sé fie lipsiti de defecte, celule deformate sau trintori. In zonele uride existé un cules ‘bun de intretinere, este posibild uneori blocarea cuiburilor prin depozitarea rezervelor de hran@ in zona cresterii puietului. De- blocarea cuibului la familifle de albine intretinute in stupi orizontali sau verti- cali se face prin introducerea in mijlo- 2 cul cuibului a unui fagure clédit cu celule de albina fucrdtoare, operatie ce se repetd la intervale de 5—7 zile, in functie de prolificitatea matci Deblocarea cuibului la stupul multieta- jat se realizeazé prin inversarea perio- dicé a corpurilor in care rezervele de hran& sint distribuite la marginile fie- cG@rui corp. Dupa ultima inversare se va reorganiza amplosarea fagurilor in sen- sul formGrii cuibului intr-unul din cor- puri, iar a rezervelor de hrana in ce- lalalt. Menfinerea familiilor puternice in sezo- nul de vara-toamna depinde si de asi- gurarea unui regim optim de tempera- turd. Reducerea cuibului se face treptat pe mdsura racirii timpului si in functie de puterea familiei de albine, prin ri- dicarea corpurilor sau caturilor de pe stupii verticali. La stupii multietajati re- ducerea cuibului nu se va face decit in cazul cind avem familii slabe pe un singur corp. Pentru o stabilitate mai mare a oscila- tillor de temperatura din interiorul stu- pului, se recomanda impachetarea cui- bului (stupi orizontali si verticali), iar pentru stupii SuultistalaHl plasarea unei pernite sau folii de polistiren expandat in capac, Masurile de asigurare a cdldurii din cuib trebuie luate odaté cu aparitia primelor nopfi reci. Nu trebuie uitata nici prevenirea umiditétii din stup, care contribuie la inréutétirea iernarii fami- liej de albine. : Paralel cu lucrarile din stupind se vor executa $i operatiunile de conditionare gi livrare a mierii marfé si ceard pe sor- timente, tratarea fagurilor $i asigurarea lor in depozite impotriva gaselnifel, de asemenea sé va intocmi planul de re- paratii pentru utilajul apicol folosit $i planul de aprovizionare tehnico-mate- rialé pentru sezonul urmdtor precum si evidentierea familiilor de albine nece- sare muncii de selectie. Folosirea corecta a tuturor regulilor de crestere si intrefinere a albinelor asi- guré menfinerea familiilor puternice in sezonul vard-toamnd.FURAJAREA ALBINELOR Studi! privind elaborarea unui procedeu eficient. Ing. V, ALEXANDRU Institutul de cerceiari’ pentru apiculturs Deas normalé a jamiliilor de albine in decursul sezonului activ este in directa legituré cu prezenfa culesului in naturd, lipsa acestuia influenjind activt- tatea cresterii de puiet, reduce intensitatea de ovat a métcilor pint la deplina sistare, in cazul in care lipsa culesului se combiné cu condifii nejavorabile ale timpului (timp rece, secetd prelungitd etc). In condifiile ftirli noastre, in majoritatea zonelor deosebim douti perioade princl- pale lipsite de cules — perioada de primavard pind la culesul principal st cea de vard-toamnd dupa cutesut de vard (floarea-soarelui, fineafd, etc.) — cea de a doua perioadi avind o influenté deosebit de nefavorabilé asupra pregitirii famitici de albine pentru iernat, albinele intrind in darnd sldbite, uzate si cu rezerve insuficiente de hrand, Pentru asigurarea dezvoltérii normale a familiilor de albine in primdvard si pentru pregitirea lor in bune condifit tn vederea sezonului de iarnd, in practica Gpicold se folosese diferite metode de hraniri cu miere, sirop de zahtr, zahtir candi, ete a ctror eficacitate si eficienta economica este diferita, in functie'de modul de aplicare, de putere a familiei, de condiftile de cules si meteorologice, de necesarul de timp si de muncd, etc, In aceasté situafie atit pentru stupinele mari de tip intensiv cit si pentru stupinele populajiei sint necesare de aplicat metode de furajare care pe linga wn efect ridicat de stimulare, si necesite o cheliuiald redusd de timp si de munca. In lucrarea de iafA s-au experimentat pe ling sistemul clasic de administrare a siropului in doze, doud metode de furajare prin care s-a asigurat un con- sum dozat, permanent si constant de hran&, asemandtor culesului de intre- finere din natura, pentru a se evita gocurile care apar in urma administra- ri unor anumite cantitafi de sirop in hranitoarele obignuite. In acest scop s-a administrat zahar umectat dat la diserefie si sirop de zahar in hrani- toare cu debit reglabil (autor ing. N. Foti) (fig. 1). Hranitorul cu debit reglabil este for~ mat dintr-un bazin 1 cu dimensiunile adaptate tipului de stup la care se fo- loseste, cu capacitatea de 4 — 5 1 si un capac 2, care inchide bazinul etans. Din capac in bazin coboara un tunel 3 cilindric in interiorul c&ruia gliseazd un flotor 4 cu orificii de 1,5 mm dia- metru prin care albinele au contact cu siropul. Pentru accesul albinelor Ja sirop prin corpul bazinului trece la capac un pa- saj de trecere prin blocul 5, iesirea al- binelor si tunelul find acoperite prin- tr-o rama cu sitd 6, Capacul este pre- vazut de asemenea cu un orificiu de alimentare 7 astupat cu un dop 8, si- ropul putind fi astfel administrat din exterior prin simpla ridicare a capa- cului fir a deschide cuibul. In func- fie de doza necesaré de administrat in flotor se practic’ 1—-2—3—4 orificii, doza de consum la un orificiu fiind de cca 70 g sitop/24 h. In functie de doza folositi se adminis- treazA cantitatea necesard de sirop pen- tru un anumit interval de timp (7—10 zile) concentrafia de 1,5:1 a siropului asigurindu-i pistrarea calitafii chiar pe timpul cu temperatura mai ridicat’ — cu condifia si se foloseascd sirop din zahar curat, preparat prin fierbere gi Fig. 1. Hrfinitor cu debit reglabilnu doar prin simpld dizolvare fn apa calda. : Lucrarile de cercetare in cadrul temei au inceput in anul 1972 prin studiul influentei hrdnirilor cu sirop de zahdir date in perioada de primavaré fn doze de 200 g la intervale de 2 si 4 zile, Incepind cu anul 1973 s-a experimen- tat hrdnitorul cu debit reglabil in com- parajie cu zahtrul umectat dat la dis- crefie, Lucrarea s-a executat atit pe stupi de tip multietajat cit si pe stupi de tip orizontal, primavara (lunile apri- lie — mai) si toamna (julie — octom- brie), S-au folosit dozele de 140 gsi- rop/24 h si 280 gi24 h, hranitoarele fiind reumplute la interval de 10 zile. Pentru stabilirea eficienjei hranirilor aprilie se observa o descrestere a pu- teri familiilor datoriti disparitiei al- binei de iernare, dupa care familiile in- cep s& se dezvolte, cea mai buna dez- voltare avind-o familiile din grupa (140 g sirop/24 h) care in perioada ase- manatoare din anii respectivi (momen- tul inceperii dezvoltarii familiilor de albine 5—11 IV, inceputul culesului de la salcim 10—22 V si sfirgitul cu- lesului de la salem 22 V — 5 VI) a avut cu 20,84 — 28,320/ mai multé albina decit grupa martor, fafa de ce- lelalte grupe care au intrecut martorul doar cu 10 — 140s, au fost urmarite dezvoltarea puterii Doza de 280 g sirop/24 ore a avut o - Tabela EVOLUTIA CANTITATI DE ALBINA Grea Grim Gr. mr Gr. rv Mog sirop/t hh 280 g sirop/ath aah umectat martor cy Oy i a 5 1973 27.11 650100 650-100 650 100 650100 iv 558 97,80 «5619842560924 570100 18.7 2489 11242-2759 124.61 2484 «112,20 2214100 28.V 2810 117,38 ~—«-2950-«123,22 © B592—«108,27«2304 +100 1974 18.111 778 100 778 100 778 100 778 100 9Iv 728 110,80 671.—«102,13. S634 96,50 657100 13.V 1370 116,10 1415-11991 «1270 =—107,62 1180100 20.7 1985 126,43 0065181531777 s113,18._ = 1570 «100 5.VI 2711 109,35 «2815 «113,51 2585 © 104,23 «2480 «100 1975 5.1V 763° 100 763 100 763100 763100 10.1V 816 104,74 «864 110,01 745. 95,63 «779-100 10.V 1337 102,84 «170013077 1508-11600 1300190 22. 3724 102,00 2168 «128,28 1947 115,20 1690100 Date medii u1—95.1V 683 10301665 100,90 652 98,34 683100 18—22—10.V 1937114282175 «128,82 «192311345 1695 «100 28.V—5.VI—22.V1 2415 110,87 2844 120,84 «237510854 «2188100 familiilor de albine, ‘productiile reali- zate, acumularea rezervelor de hrand in perioada de toamnd, precum si mo- dul de functionare a hrénitoarelor. REZULTATE OBTINUTE Din datele care privese evolutia canti- t&fii de albind (tabela 1) in cursul luni 6 influenfA aseméndtoare si asupra can- titdfii de puiet (tabela 2) grupa II in- trecind in medie pe ani grupa martor cu 14—220/, fata de grupa I care a intrecut martorul doar cu 89%) sau grupa III cu 9—~12%/.TINERETEA MATCILOR $I ALBINELOR GARANTIA IERNARIL OPTIME Const. L, HRISTEA neepind din luna iulie ritmul de crestere a populatiei stupilor tinde s& se micgoreze, iar fenomenul se accen- tueazé din ce in ce mai mult, matcile dind semne de oboseala. In consecinja, daca nu se intervine de indatd facind inca din timpul culesului de la floarea- soarelui o crestere de miatci selectio- nate din familiile fruntase ca produc- tie, ele ajung in pragul toamnei cu prea putina albind tindra, care sa asi- gure o bund iernare. Concomitent albinele ndscute in vara, puternic uzate, pier curind, iar popu- latiile sint vizibil micsorate. Incetinirea ritmului de ouat al matci- lor este instinctiva. Ba e orinduita de comunitatea familiilor de albine care simt cA afara, in natura, flora este aproape epuizatd la sfirgit de vara si hranese cu mai putin laptisor matcile virstnice. Ovulatia — eliminarea ovu- lelor mature din foliculul ovarian — se desfaésoara astfel cu incetinire in cele doud luni care preced sosirea toamnei, matcile intrind in diapauza. Ele inceteazA atunci si unele procese fiziologice, cu toate consecintele ce de- curg din aceasta, datorité fenomenului de fotoperiodism ce apare in viaja fa- miliilor de albine, Acest fenomen di-~ feré de la rasi la rasa, in raport cu pozitia geograficd in care traiesc al- binele. Familiile de albine din farile calde, care au culesuri bogate si indelungate tree usor peste aceastA perioada, aproape pe nesimtite. E drept ci ori- unde sint duse albinele se adapteazd mai curind sau mai tirziu fafa de si- tuafiile noi mai ales atunci cind con- difiile. de gasire a hranei sint indestu- late si in natura flora este ined dar- nicd. Stuparul nu trebuie si se. lase insd inselat de unele culesuri scurte si trecitoare, ci trebuie sé ia la timp miasuri eficiente de prevenire a ince- tinirii dezvoltirii familiilor sale de al- bine. Un exemplu concret in aceasta pri- vinfa l-am sesizat la Grenoble cind am discutat problema cu ing. Fl. Hanganu, care la solicitarea APIMONDIEI lu- creazi in prezent in Tunisia. Acolo existé o floré foarte bogaté in care predominé rosmarinul si eucaliptul, ambele cu infloriri esalonate ce du- reaza fiecare cite 2—3 luni, iar intre ele, albinele mai gasesc mici culesuri ce indeamna permanent la o activitate aproape neintrerupté. Fenomenul de fotoperiodism aproape cd nu se ob- serva. Atunci cind Tunisia a achizifionat din jara noastra familii de albine din rasa Apis mellifica carpatica”, ing. Fl. Han- ganu a rémas surprins cind, dupa cite- va luni de cules intens cu rezultate excelente, ajungind in luna septembrie, a constatat cA albina noastra a intrat in diapauzi aga cum ea era obisnuita acasi, in Romania. Cum insa in luna septembrie acolo este un mare cules la care participa din plin albina locald, iar albina noastra stitea inactiva, s-a gindit si creeze un hibrid prin incrucisarea mitcilor selec- fionate carpatine cu trintori selec- tionati tunisieni. Rezultatele in anul urmator au fost spectaculoase, hibri- dul a cules in permanent, fara oprire; mostenind caracterul trintorilor tuni- sieni si a albinelor de acolo a caror mitci nu inceteaz4 ouatul in lunile de toamnd, dar primind minunatele ca- ractere de harnicie, blindete, rezistenté la boli ale albinef carpatice, hibridul a intrecut asteptarile. Desigur cd, cu timpul, chiar dacd nu ar fi creat hibridul, carpatica noastra s-ar fi adaptat condifiilor ‘locale de evolutie a florii, iar diapauza ar fi aparut cind culesurile se terminau de- finitiv.Din acest exemplu se trage un inva- famint prefios pentru a inlatura ten- dinta de micgorare a ritmului de dez voltare a familiilor noastre prea de- vreme si a le da posibilitatea si con- tinue, in acelasi ritm de pind atunci, ca in lunile mai si iunie cind erau foarte active, iar matcile depuneau oud in elipse intinse in fagurii cuibului. In acest scop stuparii au datoria si in- tervind pe doua cai : 1—incepind cu cea de-a doua decada a lunii iunie si faci o crestere de matci selectionate, care vor fi impe- recheate la inceputul lunii iulie, in plin cules de la floarea-soarelui. Larvele din botci — in aceasta situatie — primese mari cantitafi de laptisor, cu rezultate foarte bune. Este cunoscut faptul cé matcile tinere isi incep activitatea de ouat intr-o ma- surd exceptionald, cu o ardoare deose- bita si nu sint influenjate de micsora- rea culesului, ci dimpotriva continua ouatul pind toamna tirziu, la 15 oc- tombrie, In felul acesta se evita ten- dinja de reducere a ritmului de ouat si se determind formarea de elipse masive cu puiet in fagurii cuibului ; 2—0o a doua masura ce trebuie aplicata fn acelasi timp cu ecresterea de matci in luna iulie este cea de trimitere a familiilor de albine in pastoral, in re- giunile cu flora bogaté de toamna in balfile din Valea Dundrii — sau gi mai bine — direct in delta fluviului, unde flora dureazi pind la jumatatea lunii octombrie. . Stuparii care n-au aceasta posibilitate trebuie neaparat ca imediat ce floarea- soarelui si-a oprit secretia de nectar, in folosul rodului plin si greu, si in- ceapi o hranire zilnicd de stimulare cu 350—400 ml sirop acidulat care deci se inverteste, impreund cu un adaos de substante proteice. In aceasta pri- vinta hranirea cu drojdie este suve- rand; refeta este cunoscutd din lucré- rile deja tiparite, cum este spre exem- plu cartea ,,Stuparitul nou in care se dau amanunte mai ample in aceasté problema. Matcile tinere isi prelungese ouatul iar albinele tinere isi acumuleazi o in- semnata cantitate de proteine si lipide in corpul gras din cavitatea pericardicd abdominal, corp gras care este o ga- rantie siguré ci albinele familiei vor trece usor peste rigorile viitoarei iernari, Toate acestea se completeazi cu faguri cu miere de calitate, cdp&citd in cea mai mare parte, miere care insumeaza in stup cel putin 20 kg, in afara rezer- velor pe care stuparul le-a pus din timp in depozit pentru a le oferi fa- miliilor de albine la inceputul prima- verii, inainte de aparifia nectarului si polenului proaspat. ASPECTE DIN CADRUL COMBINATULUI APICOL (foto : $t. S.) Magina de tmbutellere automat& a ofetulul de ‘mere sl miere de albine (capacitate : 1000—1 500 Stlelerora) Seofla de preparare a concentratelor atimentare (eapacitate : 300 tilund)Tabela 2 EVOLUTJIA CANTITATIL DE PUIET ar. ar. a Gr, mx or. uo g Sop ore 280g Sirop/at ore zahlr umectat farlor we ee same 1973 27.1 1,9 100, 19 100 19 100 19 100 111V) 3,61 92,56 3,90 100 4,0 102,56 3,9 100 8,28, 107,53 9,44 122,59 7,80 100,29 7,70 100 8,83 116,18 9,05 119,08, 8,70 114,46 7,60 100 1974 1811 1,86 100, 1,86 100 1,86 100 1,86 100 9oIV 3,71 89,61 3,64 87,92 4,00 96,61 4,14 100 13.V 7,50 117,18 7,10 110,93, 6,80 106,25, 6,40 100 22.0 8,00 ‘11267 8,40 118,31 7,90 111,26 710 100 5.V1 9,20 104,54 9,20 104,54 9,30 105,68, 8,80 100 1975, 100 3,2 100 3,2 100 3,2 100 90,90. 56 101,81 5,0 90,90 5,5, 100 104,72 8,47 124,92 7,94 117,11 6,718 100 104,50 9,68 121,00 931 116,37 8,00 100 Date me 11—9—5.1V 93,33, 3,58 95,46 3,73 99,46 3,75 100, 18—22—10.V 108,34 8,77 121,97 7,88 109,59 419 100 28.V—5.VI—22. V1 108,11 9,31 114,51 9,10 111,93 8,13 100 Productia de miere realizatd la salcim de grupa a Il-aa fost de asemenea su- perioard celor realizate de celelalte nirilor stimulente, familiile de albine din grupele experimentale au intrat in jarné mai bine pregitite, cu cantitate Tabela 3 PRODUCTIA DE MIERE LA SALCIM Gt. 1 Gr. © qnm * Gr. v a0 g sirop/at ore 280 g sirop/4 ore —zahar umectat martor aes G mere, % fore, z malar % 1973 11,08 160,67 «1148 «168,37 (9,58 :138,84 = 6,90 100 1974 15,10. 114,39 16,10 «121,87 15,20 115,15 13,20 100 1975 426° 9044 = 6,92 :146,92 4,05 85,98 4,71 «100 Media 10,15 122,73 «11,50 «139,05 9,61 116,20 8,27 100 grupe (tabela 3) intrecind martorul cu 39,05/ fata de grupa I-a cu 22,73%/ si de grupa a Il-a cu 16,200/. Repetarea experienjei in perioada de toamna a arétat ci sub influenta hra- mai mare de albind tinara datorita cantitatilor mai mari de puiet crescut pina la sfirsitul lunii septembrie, pre- cum gi cu rezerve de hana sporite (ta- bela 4).Tabela 4 EVOLUJIA PUTERII FAMILIILOR DE ALBINE Ge. 1 Gr. Gr. om Gr. v 140 g sirop/24 ore 200 g sirop/24 ore —_zahr umectat martor aibing, aibing, ‘aibing, ‘aibing, : % ‘’ % < % 2 % 1973 18 aug. 1266 100 1266 100 1266 100 1266 100 18 sept. 1186 123,15 «1226 «127,34 «113611796 963.100 9 oct. 1056 106,65 «1123-11343 :1083109,39 «990-100 1974 19 jul. 1830 100 1830 100 1830 100 1830100 17 sept. 1218 118,48 «1315 127,91 «1246 = 121,20 1028100 16 oct. 1032 108,30 «1080» «113,30 1010-10600 «953100 1975 13 aug. 1290 100 1290 100 1290 100 1280 100 1 sept. 3410 105,22 1400 104,48 «1370 102,24 ©1340 = 100 20 oct. 1140 121,92 1180 126,20 927, 99'14. «935100 Date medi 18—7—-1.1X W271 11450-1314 118,38 1251, 112,72, 110100 9—16—2.X 1076 «112,20 -1128-=«117,62 1007-10500» 959-100 Grupa a Il-a a avut in tofi anii mai desi intensitatea ouatului s-a redus multé albina la sfirsitul sezonului ac- tiv, atit fafi de martor, pe care il i trece in medie cu 17—18%, cit si fata de celelalte grupe. In ceea ce priveste cresterea puietului, foarte mult (sub 100 owa/24 h in sep- tembrie si sub 50 oua/24 h 9 octom- brie), sub influenta hrénirilor stimu- lente ouatul métcilor s-a_prelungit pina la sfirsitul lunii octombrie. ; Tabela 5 EVOLUTIA CANTITATII DE PUIET or. Gr. rm crv Mog siropies ore 260 g Suropit ore zahdr umtectat frarioe r ; er, ee NEE NEA rar ca SMA == PEDSTEG Un oarm ES 1973 18 aug. 5,33 100 5,33 100 5,33 100 5,33 100 18 sept. 2,40 190,77, 2,00 158,73, 1,86 147,62 1,26 100 9 oct. 0,73 73,00 0,40 40,00 0,40 40,00 _ 100 1974 (celule) 19 iul. 29000 100 29000 100 29000 100 29000 100 17 sept. 1460 132,74 1900 172,72, 1850 168,17 1100 100 16 oct, 493 65,72 1143 152,40 957 127,60 750 100 1975 (celule) 13 aug. 8940 100 8940 100 8940 100 8940 100 1 sept. 4820 103,00 5590 119,44 5840 124,79 4680 100 2 oct. 750 104,16 +1750 «243,05 «112018555. 720~—«100Folosirea hrnitoarelor cu debit regla- bil in perioada de toamna a influentat in mod direct rezervele de hrané, grupa a Il-a avind in medie pe ani cu 33,470) (in 1973 cu 28,5%; in 1974 siropul fiind turnat direct in hrdni- toare prin simpla ridicare a capacului stupului, si s-a eliminat complet peri- colul de furtisag care apare in cazul hranirii in rame. Tabela 6 SITUATIA REZERVELOR DE HRANA Grr Gr. Gr, mm Gr. v uo g siropies ore 280 g Sirop/m4 ore ahr umectat martor ke % ke % ke % ke % 1973 18 aug. 1153 100 11,53 100 11,53 100 11,53 100 18 sept. 10136 108,28 «12,10 119,44 11,80 116481013108 9 oct. 8193 98,89 «11/60 -«:128,46«= 9,93 «109,90 ©9038 190 1974 19 iul. 45 100 45 100 45 100 45 “00 IT sept 81 860» 10s17,0s S882 100 16 oct. 271233151 49515815410, 100 1975 13 aug. 30,0 100 10,0 100 10,0 100 100 100 1 sept. 9,55 106,70 «10,2 «113,96 «890 99,44 895100 2 oct. 147 113,79 12,53. 124,38 «11,29 112,00 10,08 100 Date medi 9—16—-2.X 11,03 112,85 13,08 13347 12,34 125,92 9,80 100, cu 49,5% si in 1975 cu 24,38%/%) mai mult hrand la intrarea in iarnd decit grupa martor (tabela 6) precum fata de celelalte grupe. CONCLUZIL In general, din lucrarile noastre a re- iegit cA folosirea hranitoarelor cu de- bit reglabil a dat rezultate superioare atit faji de administrarea siropului in rame la anumite intervale cit si prin folosirea zahdrului umectat, cu toate e& si acest sistem asigura o hranire continua a albinelor. Prin folosirea hranitoarelor cu debit reglabil s-a realizat 0 economie de timp gi de munci, acelasi numar de stupi putind fi hrénit tntr-un timp de patru ori mai scurt decit in cazul ad- ministrarii siropului in rame. In plus, albinele au fost foarte putin deranjate, Hrdnitoarele au functionat normal, al- binele obignuindu-se destul de repede sA consume siropul prin plutitoare. Concentratia siropului de 1,5:1 a fost suficient de bund, siropul mentinin- du-si calitatea timp indelungat cu toata temperatura ridicaté. Ca deficienje, s-a observat in unele cazuri blocarea plutitoarelor prin lipi- rea de perefii tubulari, fiind neoesar un control periodic, la 3—4 zile, pentru de- tagarea lor. BIBLIOGRAFIE Barac 1, Foti N, Popa Al, Sinduleac E. 1 Cregtenea albinelor, od, A.C.A., Bucuresti, 1063, pag. 182-104. Barac 1 si colabortort ed, A.C:A,, Bucuresti, 1958. MAlaiu A.i Stupiritul, of 1971, pag. 6313, 95-07. Ingrijirea albineler, Ceres, Bucuresti,PREGATIREA FAMILIILOR DE ALBINE PENTRU IERNARE Gh. GRIGORAS Organizarea familiilor de albine pen- tru iernare incepe odata cu administr: rea hranirii de stimulare care se face in cursul lunii august, in vederea pre- lungirii ouatului matcii pentru asigu- rarea unor contingente de albine ti- nere atit de necesare si folositoare pri- mivara. Siropul administrat atit pentru stimu- lare cit si pentru completarea provi: lor se va face cu sirop de plante medi- cinale din care si nu lipseascd muge- jelul, sundtoarea, menta si putin pelin. Pentru a se contribui la prevenirea in primavard a aparifiei nosemozei, odata cu stimularea de toamna se vor trata preventiv toate familiile de albine cu fumidil B, folosind jumatate din doza indicaté pentru tratamentul de primé- vara al nosemozei. Hrana sd fie asiguraté numai din mie- re de flori, de preferinjé de salcim, evitindu-se cu desivirsire mierea de mana. Este totusi recomandabil ca 4—5 keg de hrand sd rezulte in urma hranirii cu sirop 2:1, deoarece zabarul asigura o buna iernare a albinelor adulte si evita producerea diareii, iar mierea de flori contribuie la cresterea si dezvoltarea unui puiet viguros. Administrarea zaharului sub forma de sirop pentru completarea hranei se va face pind la sfirgitul lunii august pen- tru ea albinele s& aibd posibilitatea si-l transforme in miere gi si-l cdpiiceasca. In luna septembrie se va combate pi duchele albinelor care deranjeazé si agita albinele in timpul iernii. 10 Urméarind organizarea cuibului pentru iernare vom cduta sd las’m in cuib fa- guri noi construiti, in care au crescut 1—2 generatii de albine pentru a se evita cresterea unei albine mici, pla- pinde si degenerate care ar rezulta din celulele strimtorate de camasile lisate de alte generatii de albine eclozionate in faguri vechi. Totodatd prin acesti faguri noi se ingradeste pericolul dez~ voltarii unor boli, constituind o buna misurd de igiend. Dezinfectarea stupilor se face in mod obisnuit de c&tre apicultori, primavara. Stiind insé cé primavara apar si se dezvolta unele boli, este necesar si asi- gurdém un adapost igienic, lipsit de orice factor care ar contribui in prima- vara la dezvoltarea bolilor si de aceea este indicat ca dezinfectarea stupilor prin spilare cu api fiarté si soda si flambare sd se facd in toamna gi sd se repete si primavara. _ In iarnd trebuie si intre familii cit mai puternice si de aceea, in afara de hranirea de stimulare aplicaté toamna, se va proceda la unificarea tuturor miliilor slabe, refinind mateile cele mai valoroase. De altfel, trebuie avut in vedere ca pind in toamna si schimbam toate mitcile avind virsta peste 2 ani, cu matei tinere, selectionate, precum si mitcile care, desi tinere, s-au dove- dit in cursul verii cé nu sint prolifice, cA nu asiguré o dezvoltare normala fa- miliei. Stupii se vor aseza cu urdinisurile spre sud, pentru a favoriza zborurile de cu- réifire in timpul zilelor insorite iarna si avind o usoar& inclinare spre fata pentru a inlesni scurgerea prisosului de apa produs prin condensarea vapo- rilor de pe pereti. In cuib se vor ldsa atitia faguri cit sint acoperiti complet cu albind, reve- nind 6—8 faguri la o familie bund, Fa- gurii m&rginasi vor fi complet cu miere capacit, iar fagurii din mijloc vor aveamiere pe jumatatea superioaré a lor, stiind cé albinele tsi formeaza de obicei ghemul de iernare pe celulele libere. Faguri cu polen se vor aseza linga cuib. Din practicd s-a constatat ci dac& fa- gurii din cuib sint c&picifi pe o su- prafati de 2/3 sau numai 1/2, familia va avea hrand suficientA pind in pri- mavara gi in caz de ger, nu va muri de foame, neavind nevoie si se deplaseze pe fagurii laterali. Asigurarea cu hrana suficienta pentru iernare este o condifie esenfiald pen- tru o iernare buna si trebuie evitata cu totul orice intervenfie in cuibul fami- liilor de albine pe timpul iernii. Administrarea hranei sub form& de serbet sau zahar candi in timpul iernii provoaca agitatii, tulburdri, influentind negativ sinatatea albinelor si iernarea acestora. O atentie deosebita trebuie acordata unei ventilatii corespunzitoare, pe de o parte, pentru mentinerea caldurii, iar pe de alti parte, pentru evitarea apa- rifiel _umidita{ii prin condensarea va- porilor, care conduce la mucegairea fagurilor, a polenului si implicit la im- bolnavirea de nosemoz&, diaree, puiet varos si alte boli. Trebuie si ne ferim, si de o aerisire prea pronunfata tn ve- derea mentinerii in ghem a bioxidului de carbon care asigura o iernare linis- tité si un consum mai mic de hrana. Albinele pot suporta o concentratie de bioxid de carbon pind la la 109% in aerul din ghem, in timp ce in aerul din afar este de numai 0,03%. In acest scop fiecare apicultor va pro- ceda cum este mai bine. Totusi pen- tru menfinerea caldurii deasupra cui- bului si a bioxidului de carbon din ghem, se recomanda ca diafragma si saltelutele laterale cuibului sa fie etanse cu podigorul ; in schimb, la una din parfile inferioare se va asigura un spatiu liber pentru primenirea aeru- lui. Una din scindurelele de podisor va fi prevazutd cu o micé sita care aco- perita cu o salteluté din paie de ovaz, papura sau pisla, va contribui la aeri- sirea necesard si va absorbi vaporii de apa. In timp ce lateral se poate pune polistiren expandat, in loc de saltelute, deasupra se va evita acest lucru. Urdinisul va avea o deschizituré de 3—5 cm la familii puternice si 1—3 em la familii slabe si nuclee. In general temperatura stupului este cu 2—3°C mai ridicaté decit tempera- tura de afara, iar in interiorul cuibului este mentinuté de albine o tempera- turd de 25—35°C. Subliniem c& asigurarea cu provizii su- ficiente pentru iernare are o impor- tanjé mai mare pentru menfinerea cldurii, decit impachetarea si grosi- mea peretilor stupilor. Si intr-adevar, iarna nu frigul omoard albinele, ci vintul, zgomotele si umezeala din stup. Pind la sfirsitul lunii februarie, cind incepe si se dezvolte puietul gi mai ales in zonele bintuite de vinturi puter- nice, undinisul din dreptul cuibului se poate astupa complet gi se va lisa liber doar in partea laterali. Se va asigura © liniste desavirsité pe tot parcursul iernii, prin hrana suficienta, evitarea oricdror zgomote, protectie impotriva vinturilor si chiar a luminii puternice de la urdinis, in zilele insorite. Prin ianuarie-februarie, intr-o zi mai calda, se pot analiza resturile de pe fundurile stupului care se scot cu @ sirma indoité, Daca albinele moarte si rumegugul de cearé sint umede, este un semn c& umiditatea din stup este prea mare si trebuie inliturate cauzele. Preocupindu-ne pentru o iernare co- respunzatoare a familiilor de albine, consultind materiale de specialitate in acest sens, invafind din experienta al- tor apicultori si a noastré proprie, vom reusi sé scoatem in primavara familii sdndtoase care se vor dezvolta bine pind la primul cules. liCum iernez familiile de albine H. CONSTANTINESCU Precatirite in vederea iernarii fami- liilor de albine le incep din timp, dupa ultima extractie de miere, adicd, apro- ximativ, in jurul datei de 1 august. Cu acest prilej pun diafragmele la stupii orizontali, iau_caturile la cei verticali si regrupez cuiburile la toti stupii. Dind deci albinelor o deplind autonomie, ele vor avea posibilitatea de a-si rezolva singure problema vitalé a iernarii lor. Astfel, isi vor depozita proviziile in fagurii pe care isi vor stabili ghemul, fsi vor scoate noi contingente de al- bine tinere, capabile s infrunte se- zonul rece. Asa stind lucrurile, mie nu-mi revine decit sarcina de a revizui, de a corecta si de a definitiva aceasté lucrare, care trebuie si aib& loc in lunile septem- brie-octombrie, cind conditiile atmos- ferice permit. Ternez numai familii de albine puter- nice. Astfel de familii rezistaé la tem- peraturi sc&zute, isi regleazi automat cdldura in cuibul de iernare, consuma hrand putind, impiedicd receptivitatea la boli, asigurd o dezvoltare timpurie si prezinta garantia unei bune recolte. Vorbind inside iernarea propriu-zis a albinelor, ceea ce ma intereseaz4 in primul rind este cantitatea si calitatea hranei. Fara indoiala, ea trebuie sa fie mult si bund, ca in ,stupii neretezati* din scorburile copacilor. Considerind c& numai familiile puternice trebuie sa intre in iarnd, apreciez ca necesar, pen- tru fiecare familie de albine, cantitatea de 16—20 kg hran. Stiind cA instinctul impune albinelor consumul de hrané pe verticala, de jos in sus, se infelege ci ramele pe care va evolua ghemul s4 aibi ordinea si hrana pe care le au fagurii din stupii naturali. Practic deci, in stupii mei, cuibul de iernare. cuprinde : doué rame cu hrana pe trei patrimi din suprafata lor, asezate pe margini, alte dou rame 12 alituri de acestea, cu miere si polen, cam in aceeasi cantitate si, in sfirsit 34 rame la mijloc cu miere pe cel putin jumatate din suprafata lor. Orin- duind astfel cuibul, respect modul de iernare al albinelor in stare naturala. In conclyzie, imi impun regula: ase- zarea hranei ,la indemina“ ghemului, adick deasupra lui si aceasta imi con- ferd avantajul de a nu avea pierderi in fondul apicol, oricit de lunga si de grea ar fi iarna. Aerisirea este o alt problem tot atit de importanta. In aceasta privin{A chiar albinele imi aratd calea de.urmat. Ast- fel, unele familii isi propolizeazd ur- dinigul, lisindu-i doar o mic& intrare, altele isi propolizeazi scindurelele de la podisor si toate isi orienteazd ghe- mul in dreptul urdinisului. Cunoscind acestea, eu nu fac altceva decit si ge- neralizez aceste operafii. Urmeazd impachetajul. Acum am grijé ca toate ramele din cuibul de iernare sd fie acoperite de albine. Apoi inca- drez aceste rame intre dowd diafragme, dublate de saltelujele respective .care si asigure etangeitatea cu interiorul stupului, impotriva formarii unor cu- renfi ddun&tori stabilit&tii regimului termic din spatiul ocupat de ghem. Restul spafiilor din stup le umplu cu un material obisnuit — paie, frunze, talas etc. — ambalat in niste sdiculeti. Deasupra asez mai inti un strat de hirtie, prevazut cu deschiderile respec- tive, peste care adaug o saltelujé per- meabild, din paie de ovdz, Numai asa se va asigura confortul- termic nece- sar in cuibul de iernare, se va face 0 economie de energie biologica si se va reduce consumul de hrana. In sfirsit, ca si ierneze bine, albinele au nevoie de liniste perfecta. De aceea, orice zgomot din incinta sau din apro- pierea stupinei, trebuie evitat. Ca ata- re, protejez urdinisurile cu gratii im- potriva rozAtoarelor, izolez pasarile de curte in ograda lor, evit pe cit posibil zgomotele obisnuite din gospodérie, nu manipulez stupii in timp de iarn& si nu intervin in interiorul lor.DIN NOU DESPRE IERNAREA ALBINELOR Prof, VI. IKUMENT §. gtie ed pentru a ierna in bune condifii, familiilor de albine trebuie si li se asigure pentru iarnd cel putin 15— 20 kg miere si 1 — 2 faguri cu pa turd, iar mierea s& fie din cea din prima extractie Intr-un an am fost nevoit si ma abat de la aceasta regula clasica. Acum 30 de ani in urm, fiind inca la inceputul practicii mele apicole, intr-o vara a iegit un roi tirziu, foarte mare. Era spre sfirsitul lunii julie, cind cu- Jesul trecuse, incit roiul nu mai avea nici o sansd de a-si aduna_proviziile pentru iarna. Fiind dornic de a-mi in- mulfi cit mai repede familiile de al- bine, nu m-am indurat si unese roiul cu alt& familie si m-am hotarit sa-l pastrez, dar neavind nici faguri’ potri- viti si nici miere, i-am dat faguri noi din care inca nu iesise nici o generatie de albine si l-am hranit numai cu si- rop de zahar pind si-a completat pro- viziile pentru iarnd. Roiul acesta a ie- sit cu bine din iarna si in vara urma- toare nu a fost cu nimic mai prejos decit celelalte familii de albine. Intimplarea aceasta mi-a dat ideea ca la toate familiile mele sa inlocuiesc cu zahar cea mai mare parte din mierea destinaté iernarii lasind numai fasiile de miere care sint deasupra puietului. Intre timp citeam mereu in literatura apicola c& iernarea albinelor numai pe sirop de zahar nu se recomanda cici organismul albinelor slabeste, pierde rezistenja la boli, iar in primavara ur- matoare albinele n-au putere de munca. Spre uimirea si bucuria mea, n-am ob- servat la albinele mele nici o slabire, nici o degenerare, iar in anii buni am obtinut recolte frumoase ca si ceilalfi apicultori care lésau pentru iarna pro- vizii numai din miere. In tot timpul, de cind m& ocup cu cresterea albine- Jor, n-am pierdut nici o familie din cauza bolii sau a insuficientei rezer- velor de hrana pentru iarna. ‘Am avut convingerea c& procedez bine inlocuind mierea pentru iarnd cu si- rop de zahar, cind, — acum vreo 20 de ani in urmé — am citit in revista »Apicultura* un articol despre api- cultura din Austria, in care autorul ar- ticolului arata cA apicultorii austrieci extrag toamna toaté mierea si_o inlo- cuiese cu sirop de zahar. De altfel se pare cd de cifiva ani a inceput sa se clatine teoria iernarii albinelor numai pe miere de cea mai buna calitate. In Finlanda — {ara cu ierni lungi si grele — apicultorii extrag toamna toata mie- rea si o inlocuiese cu sirop de zahar. In U.R.SS. se aplicd pe scaré tot mai larga iernarea albinelor pe zahér, exis- tind in acest sens chiar recomandari oficiale. ; Chibzuind bine si bazindu-ne pe ex- perienta tot mai multor apicultori, existd cel putin doua aspecte — sani- tar si economic — care pledeazd pen- tru inlocuirea — cel putin partiala — a proviziilor de iarna, cu zahar. Din punct de vedere sanitar, este pre- ferabil si se inlocuiascd cu zahar cel putin jumatate din proviziile de iarna necesare familiilor, cdci zahaérul nela- sind nici un fel de reziduuri, fereste albinele de imbolnavirea lor de diaree mai ales in cazul cind in timpul iernii nu apar zile calde pentru ca albinele sA poatd iesi in zbor de curatire. Jernarea pe zahr este un mijloc efica~ ce de evitare a imbolnavirii albinelor de nosemoza. In privinta asta, iat ce scrie in revista sovieticd _,,Pcelovod- stvo" nr, 12 pe anul 1976, T. M. Muc- tarov: De cifiva ani inlocuim mierea proviziilor de iarné cu zahar. Pind la 1 septembrie fiecare familie de albine este hrdnité cu cite 10 — 12 kg de zahar. Siropul il dim in hranitoare rama in 2 — 3 reprize. lernarea pe siropul de zahiir decurge 13fiir a provoca o slibire apreciabila a albinelor si constituie un mijloc de ni- dejde impotriva imbolndvirii de nose- mozii. In aceeasi revisté, N. Citaikin co- laboratorul stiintific al stafiunii de cer- cetari apicole din raionul Lipetk, scrie : »Pregitind albinele pentru iernare, li se asiguraé proviziile in cantitatea de 22 — 25 kg hranii. Cel pufin 8 — 10 kg de mieré sint inlocuite cu zahir, pentru a asigura astfel 0 cit mai mare rentabilitate. Am observat ed hranind albinele toam- na cu sirop de zahar, matcile intré in iarna fara p&duchi, in timp ce la fami lille c&rora le-am completat proviziile cu faguri, avind mierea cApacita, mat- cile de regulé erau pline cu paduchi ; transportind siropul, din cauza forfotei albinelor, paduchii cad si astfel matca se curata de ei. Se afirma cA hr&nind toamna albinele cu cantitafi mari de zahar, organismul lor slabeste din cauza invertirii zaha- rozei in glucoza si fructoz. SA ne gin- dim ins’ c& dac& toamna, in loc de sirop de zahar, albinele ar avea ocazia si culeagé nectarul din niste flori tirzii, cum ar fi culesul din delta, ele ar obosi si mai mult, céci in fond transformarea nectarului floral in mie- re const& tot in invertirea zaharozei si evaporarea excesului de apa care in nectar se gaseste in cantitate mai mare decit in sirop si in plus nectarul tre- buie adunat de pe multe flori si apoi transportat in stup. SA nu uitdm ca albina face acest lucru de multe milioane de ani si deci orga- nismul ei este adaptat pentru aceasta mune, spre deosebire de om, care cu toate ca si el consuma zahar gi in fi- catul omului zahdrul de asemenea este invertit, pentru organismul omului munca aceasta este mult mai obo- sitoare decit pentru albind. In decur- sul existenfei sale omul s-a hranit cu fructe, cu miere, in care zaharul este 14 gata invertit. Perioada de timp de cind omul consuma zaharul — chiar si cel din trestie — este prea scurtA pentru ca organismul sau sa se fi putut adap- ta. De aceea pentru om zaharul este 0 sabie cu doua tdisuri, consumul lui putind provoca foarte adesea obezitate, diabet zaharat, ateroscleroz’, —in- farct, etc. Dac& hranirea de toamnaé se face in Tuna august si nu mai tirziu, majorita- tea albinelor batrine care au carat si- ropul, nu vor mai intra in iarna. Vor rémine peste iarnd albinele care eclozioneazi in luna august si septem- brie, adicd cele care nu s-au uzat cu depozitarea si transformarea zaharului. In timpul iernii albinele consuma nu- mai zahdrul cité vreme stau in ghem, mentinindu-si astfel temperatura ne- cesaré. Nici zaharul si nici mierea nu contin substante azotoase; acestea le furnizeazi polenul si pastura la care albinele n-au acces cité vreme stau in ghem, adica iarna. Ele nu se deplaseaza de pe un fagure pe altul decit abia dup& ce: ghemul se desface, adicd in primele zile calde ale primaverii. Atun- ci incepe s& apara gi puictul, dar acum ele gasesc si polenul fie din fagurii cu pasturd, fie din primele flori care apar : ghioceii, cornul, salcia, etc. Cu alte cu- vinte albinele nu duc lipsd de substan- te azotoase atunci cind au nevoie, ehiar daca hrana lor de iarna este numai din zahar. Conteaz& mult si latura economicd a inlocuirii mierii cu zahar la iernarea albinelor. Se stie ci recolte mari de miere si ceara obfin acei apicultori care mentin familiile de albine si le asigura rezerve abundente de hrand pentru perioada de iarni — primavara, mergind chiar pind la 25 — 30 kg de familie. Numai astfel de familii nu provoacé bataie de cap apicultorului si-i simplificd mult munca. Dac& vom fi zgirciti cu albi- nele, nici ele nu vor fi darnice cu noi.Ynlocuirea unei parti din miere, — chiar mai mult de jumdtate — cu zahar, nu cauzeaza albinelor nici un rau, ci dim- potviva, este in avantajul lor. In schimb ins apicultorul poate obfine un plus de recolié care nu este de neglijat. So- cotind numai cite 5 kg de miere ex- tras in plus de la fiecare familie de albine, ar insemna Ja scara nafionala tun spor de cel pujin 5000 tone miere. Din punct de vedere nutritiv, pentru om un kilogram de miere valoreazi mult mai mult decit unul de zahar gi nu mai este cazul s-o demonstrez aci. Un stupar cu 20 de familii de albine ar putea astfel sé obfind un spor de cel putin 100 kg miere, cantitate suficien- tA pentru toat familia sa pe timp de un an, putind astfel usor si inlocuiascé cu miere zaharul din alimentatia sa. Pentru a realiza cu succes fnlocuirea mierii cu zahdrul in hrana_albinelor, acesta trebuie dat cel mai tirziu pind Ja 1 septembrie, daté la care hrénirea cu zahar trebuie terminata pentru ca albinele sé poati cdpici fagurii. Siro- pul se va face cu concentratia de 60%, adicd la 6 kg de zahar se vor pune 4 litri apd. Apa pentru sirop va fi folo- sité sub forma de ceai din plante me- dicinale, iar in sirop se va adiuga zeama de ceapa, dupa indicafiile date in ,,Apicultura in Romania’, nr. 4/1977. La marginea ghemului de albine se vor aseza 1 — 2 faguri cu pastura. In apiculturd, ca de altfel peste tot, lu- crurile se schimbi mereu. Aga de exemplu s-a renuntat la iernarea al- binelor in adaposturi si la stupul cu perefii dubli, In schimb se introduc fa- milii ajutditoare, se raspindegte tot mai mult stupul multietajat si toate acestea se fac ca remultat al unei practici in- delungate, al cercetarii si observatiilor multor apicultori. In acest sens am seris si articolul de fafa, sperind ca si alfi apicultori vor experimenta folo- sirea zahdrului la iernarea albinelor si ar fi bine sA cunoastem si constatarile lor. Albine b&trine sau tinere Ing. V. LUPSAN ql. articolul ,,Batrintea albinelor* de M. Moreanu publicat in nr, 11/1976 al revistei ,,Apicultura in Romdnia®, este redaté in mod just 0 observatie facuta in leg&turd cu albinele de iernare dar nu se lamureste in masurd suficienta titlul lucrarii si nu se precizeazi con- cluziile ce se impun cu privire la ba- trinefea sau tinerefea albinelor. De aceea, considerim necesar si facem unele precizari si sA specificdm ca al- binele, asa dupa cum rezulta din arti- colul mai sus citat si dupa cum araté si C. L. Hristea in cartea sa ,,Stupari- iul nou* aparuti in editura A.C.A. in 1976 si A. M@laiu in lucrarea_,,Spori- rea producfiei de miere* aparuté in editura CERES in 1976, crau albine tinere fiziologic, pregétite special pen- tru iernare. Hranirea in luna august a 6 familii de albine cu sirop de zahar, pentru for- marea rezervelor de miere pentru toate celelalte familii si pentru cregte- rea de puiet in toamna a favorizat im- btrinirea fiziologica rapidi a celor 6 familii de albine gi eclozionarea unui puiet debil datorita lipsei de proteine din natura sau asigurarii prin inlocui- torii de, polen. Astfel, cele 6 familii si-au pierdut al- binele fiziologic tinere eclozionate in Tuna julie, prin imbatrinire datoriti prelucrérii siropului de zahar si a cresterii puietului. Albinele tinere eclozionate _crescute mai mult sau poate total pe baza re- zervei de corp gras a albinelor doici, sint debile, nebeneficiind de cules de polen din belsug, sau de inlocuitori ai acestuia, deci bitrine fiziologic chiar de la nagtere. Putem spune agadar c& in iernare al- binele eclozionate in iulie au intrat ca tinere fiziologic, iar cele eclozionate in august-septembrie au intrat ca batrine fiziologic, Este normal deci ci albinele care au intrat fortificate in iernare si se prezinte mai bine in primavara decit 15eele ce au intrat in iarn& slabite de pu- @ Pentru a salva albinele din raza de teri chiar ined din fasa de eclozionare @ acfiune a efectelor nocive ale pestici- $i fra s& mai aiba posibilitaji de for- m delor — tot mai mult folosite in prac- tificare. p mw tica moderna a agriculturii intensive — Datorita celor de mai sus putem trage m trebuie si ne orientém catre valorifi- urmatoarele concluzii : mw carea imenselor resurse nectariene ofe- 1 — albinele de iernare sint fiziologic tite de zonele forestiere. tinere la orice data a anului, pind ceg Aceste surse de polen si nectar nu executs munci de prelucrare ance-™ Sint _atit de bogate incit cuiburile tarilui (gahdrului) si nu crese puiet ; ™ familiilor de albine sint permanent pe- 2 — albinele de iernare care prelue i Tslitate de a fi blocate cu polen, fa- fag nc Gal) uote pac SM 8 rn ee al pe cevin Faleing Gelologic batrine si i tul dezvoltarii puterii familiei de al- ae ternen: aie confit a a in @ Dine, Pentru a se evita astfel de situafii — puistul care eclozioneazi in™ neplacute se impune prevederea wu: toamna in urma hranirii familiilor cu™ colectoare de mace ete ee sirop de zahar, far asigurarea uncil™ tate, instalate atit sub hrane proteice din abundenté in m stupi, cit si direct sub ca. p A timpul dezvoltirii lor ca larve si dupéim pac, marind astfel produc. eclozionare, ca albine adulte, sint al-m tivitatea familiilor de ale bine debile, incomplet formate pentru bine. Experimental, am SUrsé de ne iernare (corp gras si grasimi in orga: nism in cantitate insuficienta sau re- cules de un an, si recoltez dust), deci albine fiziologic nascute™ ge Ja cele mai puternice batrine ; © jamilii cite circa 10—12 kg 4 — pentru a putea ierna albine fizio- ™ olen. Jogie tinere pentru cresterea puietului,™ Daci nu se folosesc colectoare de po- toamna, trebuie si asiguram un cules ™ Jen, este necesar si se acorde o atentie de polen din helgug, sau de inlocuitori ™ deosebité ridicdrii ramelor pline cu po- aj acestuia (de preferinfa turte din za-™ len gi inlocuirii lor cu altele goale, spre har cu cel putin 2 inlocuitori, lapte @™ @ NU permite ingréidirea dezvoltarii praf + drojdie oparité, sau find sola RO™Male a familillor de albine. lctetan ide carne) ¢ m De asemenea, o alt particularitate, a ee 5 ica amna a familiilor de albine intrefinute in x0- Bae de completare in toamn&a nele forestiere, consti in faptul ca rezervelor de jarni prin hraniri cu sirop™ acestea sint predispuse la roit din de zahar, trebuie si asigurim asadar™ cauza blocdrii cuiburilor cu polen, fe- familiilor, concomitent si din abun-™ nomen intilnit freevent mai ales la denfa, polen sau inlocuitori de polen ™ stupinele neingrijite. (nlocuitori numai sub form de turté™ Pentru rentabilizarea stupinelor consi- cu un confinut de 50%/p polen sau inlo- ™ der necesar ca ele s& fie deplasate in euitorii acestuia, respectiv cu un con-™ perioadele lipsite de cules, in preajma finut de circa 15 — 25% proteine)™ padurilor, Se stie cé pidurile de co- amestecul confinind de preferinfa i @ nifere prezinta o surs pentru obfinerea polen. fn nici un caz si nu se adminis-™ mierii de mand, foarte mult apreciata treze hrana proteicd in sirop. Aceasta™ pentru aroma sa, dar care gresit nu pentru a uza cit mai putin albinele sil este apreciatA si folosita de unii api- a le pastra pe cit posibil toaté rezerva ® cultori. din corpul gras si grasimile din orga-™@ De asemenea, poienile si lizierele pi- nism. " durilor prezinti o caracteristica spe- 16 reusit ca, pe timpul unui cu maxim Ecorciald, ele cuprinzind o flora spontand ™Fgiggirea podigorului separator in diferita, din primavard gi pina . toamna, deci un izvor de nectar si po- » tip Snelgrove Jen nevalorificat ce mesa de apicsltort gla gtupyl multietajat 7 in special fn perioadele lipsite de cules in zona de cimpie. Z, VOICULESCU Defrisdrile ce se fac in pdduri ofera de asemenea un cules bogat si de lunga durata, de la zmeura si zburdtoare, iar recolta realizati depaseste 30—40 kg/ familia de albine. Apicultorii din zona forestieré ‘cunosc aceasté bogifie de *S iwpat multietajat are in componen- a f@ Sa un podigor desparfitor care se- paré cele dowd matci atunci cind lu- “cram cu familia ajut&toare. In ,,Cata- pec aceas © Wlogul apicol tiparit de cétre asociafi nectar din zona si, in fiecare an, dupa Eee mares ecupal ioctl aha culesul de la salcim, se retrag spre g merotat cu 117 a gi are pretul de 26 lei. munte, unde participa Ja culesul de la § Stuparii care folosese stupul MLE. sint fineajé si zmeura, dupa care se rein~ | stxtuiti sA-si procure pentru fiecare fa- forerla, acplestl ae milie cite un podigor, jar dupa culesul ==. fm sé-gi facd i - E A rea-soarelui, | menfinind {de la salcim si-gi fac neapirat o fa S milie ajutatoare, deasupra familiei de ™baza, pe care o vor pastra peste iarnd. intr-o permanenti acti tate. 2 area ; loatats sl Eu lucrez cu familii ajutAtoare la tofi noexe Culesurile din zona fores- m cei 30 de stupi ai mei si obfin an de an le eticienfa tier contribuie la dezvol- mrezultate bune dind familiei de baz aera tarea continua a familiilor m toata albina culegatoare a familiei aju- de albine care toamna, gtitoare, care depiseste intotdeauna cind sint pregitite pentru g 3/4 kg. iernat, se prezinté cu bogate rezerve © podigorul despartitor, dupi ce Lam oerere poor SSG buna si cu o J cumparat consider ci trebuie sd-i fa- cem o imbunatatire, scotind bucatile Hste adevarat ci zona forestier’ side sipculite care fixeazi tesdtura vg muntele prezinta si unele inconveni. sirma pe ambele fete. Aceasta deoa- ente pentru activitatea familiilor de Mrece sipculifele groase fac un unghi albine. Dintre acestea refinem in spe- M™drept cu suprafata podisorului dind po- cial umezeala, din cauza careia, daca Wsibilitate gaselnifei si depuna aici oud stupii nu au o buna aerisire, familiile male caror larve se dezvolta in voie fara sint deseori atacate de micoze. Oe eer Ete, GaN eANEE ES rae ‘ ee = \ i cind iart i- Pep Cn ene pel gee Ze gl corey gmivara dim turte familiei de _baza, poate deveni atit de daunator, poate fi ™ acosiea nu incap din cauza grosimei “ins ugor si efectiv evitat, prin menti- ™sincilor si separat de aceasta, putem nerea in podisorul stupului a unei ™strivi multe albine. In locul sipcilor in- rame cu sit care s& inlocuiascd una M™JAturate, putem folosi bucati din tabla din scindurile de podisor sau prin am- mde 0,3 mm, pe ambele fete, pe care le plasarea stupinei in poieni bine inso- # vom fixa in tablia din lemn cu cui- rite sau in vecinatatea padurilor (la o mSoare de geam. Dupa aceasta modifi- distanfa de circa 100 m). mare si dupa culesul de Ja saleim, Iu&m ihe ennA ratios leben eniente mw 12 familia de baz doud rame cu pu- paring insa aceste Inconveniente * jet si una cu hrana si le asezam in cor- cu avantajele mari ce ni le ofera, pa- ™ oul de sus, deasupra podigorului, pro- durea rémine pentru apicultura o re- ™fejate cu doud diafragme din p.f.l. gros surs{ de mare importanfa, consideratd, ™@de 3—4 mm, pe care le putem confec- pe drept cuvint, un rai pentru albine. ™fiona singuri sau la orice atelier de 17timplarie al cooperatiei megtesugaresti. Asezim ramele deasupra dreptunghiu- lui cu sité pentru a primi astfel cal- dura din familia de bazé. Alaturi de rame vom aseza un hrdnitor uluc cu 100 g sirop de zahar, (4 parti apa la 1 pahar zahar) asigurind astfel albine- lor si apa necesara. Dam apoi acestui nucleu o mated im- perecheaté pentru a-i asigura o dez- voltare normala pind in toamna. Pen- tru a trece cu bine iarna aceasta fa- familie trebuie impachetataé si redusd Ja strictul necesar, iar spafiul liber din- tre diafragma si peretii corpului va fi umplut cu ziare vechi, _polistiren expandat etc. Tesdtura de sirma din podigor va fi blocaté pe ambele fete cu folie din polietilend fixaté cu pio- neze. Luerarea va fi facutd in jur de 1 au- gust, pentru ca albinele din familia de bazé sé nu aiba timp sa o propolizeze in vederea etangeizarii locului de ier- nare. Tesatura de deasupra se acoperé pentru a impiedica p&trunderea in in- terior a tocdturei care poate constitui un mediu prielnic pentru dezvoltarea giselnitei Ca urdinis pentru familia ajutatoare vom folosi pe cel existent in latura de 415 mm. Familia ajutdtoare va fi sti- mulata la fel ca si familia de bazd spre a ise asigura dezvoltarea, astfel ca in primavara, inainte de salcim, s& aibi Fig. 1, Podigorul despiryitor cu cele 6 urdinise {notate cu nr. 1-8) ocupate cu albine toate cele 10 rame din corp. Se intimpla deseori ca unele matci sd fie mai prolifice, astfel incit familia sd nu mai aib& ‘loc in corp. Atunci ridicim o rama cu puiet cipa- cit cu albina care o acopera si o tre- cem in familia de bazd fara nici o pre- cautie, avind acelasi miros, In jurul datei de 1 aprilie ridicém blo- cajul din polietilend ce acoper& plasa de sirma a podigorului Snelgrove. In locul ramei ridicate introducem un fa- gure presat pentru a fi crescut. Cind salcimul a ineeput s& secrete si cinta- rul de control inregistreaz un spor de peste 1 kg/zi — seara, dup’ oprirea zborului — facem inversarea urdinise- lor din podigor, procedind astfel: ur- dinigul familiei ajutatoare nr. 1, se in- chide folosind pana urdinigului nr. 2, de dedesubt, care astfel va rimine des- chis. Pentru circulatia albinelor din familia ajutdtoare se deschide unul din urdinisurile nr. 3 sau nr. 5 asezate pe latura cea mare a podigorului. De pre- ferinta se va deschide urdinigul care se aflé inspre partea insorité dimineata. Tnainte ins& de a face aceasta operatie. peste familia de baz, asezim corpul al 3-lea, pentru miere. Acesta va fi ocu- pat de albine atunci cind familia a fost bine condus& toamna si primavara. Albinele culegéitoare din familia aju- t&toare vor parasi corpul prin noul ur- dinis, dar datorita reflexului format se vor inapoia cu incarcdtura de nectar 1a vechiul urdinis si vor patrunde tn cor- pul de strinsura al familiei de bazd pe care i] vor umple in 4—5 zile de cules. Familia ajutatoare va ramine 2—3 zile fara culegétoare dar dupa aceea isi va forma un nou contingent care va pleca si el la cules. Dac& culesul se prelun- geste se va face o noua inversare a ur- diniselor la fel ca la inceput, in care caz familia de baz’ va avea in corpul de strinsur& dowd urdinise. Cind cinta- rul de control aratA cA se termina cu- lesul, care s-a redus la 1,5 kg, seara, dupa oprirea zborului, vom inversa ur- dinisele, inchizind toate patrunderilein familiile de bazd. Familia ajutatoare va ramine astfel cu 3 urdinise deschise Facem aceasta inversare pentru a pre- veni roitul familiei de baz. Din fami- liile de baza si din familiile ajutatoare putem forma in fiecare an cite un roi pe 5 rame fra ca prin aceasta si le slabim. Cind plecim in pastoral cor- pul de strinsura dupa recoltare se pe- rie de albine, iar familiile se impache- teazd folosind 3 corpuri, fundul, sita de ventilatie, rama desparfitoare, podi- gorul si rama hrdnitorului tava din care am scos tava. Familia de baz va sta in doua corpuri, peste care agezim sita de ventilafie, iar deasupra asezim podigorul Snelgrove cu familia ajutatoare care va avea deasupra rama hranitorului. Peste a~ ceasta. ramd vom aseza podigorul in aga fel ca partea cu urdinigul si acopere rama. Se introduc apoi tijele si se string toate elementele intre ele. Ur- dinisul mare al familiei de baza se plocheaza cu dispozitivul pentru trans- portul stupului multietajat, cu urdi- nigul deschis (v. nr. 720 din Catalogul apicol, Ed. A.C.A., Bucuresti, 1976), sau, fn lipsa acestuia, cu o bucaté din burete spongios (poliuretan) care se fo- loseste in tapiferie. Acest burete va fi mai lung decit urdinisul cu 1,5 cm, mai lat cu 0,5 cm decit grosimea peretelui stupului si mai ialt cu 0,5 cm astfel incit atunci cind il ageziim in deschiza- tura urdinisului s4 intre forjat, pentru a nu putea fi scos afard de cdtre albine. Avind urdinisul astfel blocat, bioxidul de carbon care se produce in stup, fiind mai greu decit aerul, se lasi in jos si este eliminat prin dispozitiv sau prin burete, {ard si mai afecteze albi- nele si puietul. Familia ajutitoare va primi aer prin plasa de sina, din podisorul Snelgro- ve, prin urdinisul de sus al podigorului si prin urdinisul care va fi blocat in intregime cu burete. Ajunsi la destinatic, se scot tijele, si- tele de ventilafie, se asazd din nou la locul lo: corpurile de strinsura sub familia ajutdtoare, dup care se des- chid urdinisele pentru circulatia albi- nelor. La noul cules se fac aceleasi manevre cu urdinisele podisorului se- parator de roi, iar cind culesul s-a terminat vom inchide urdinisele fami- liei ajutdtoare ldsind numai unul. Daci nu folosim familia ajutdtoare, putem cregte matci in corpul superior folosind podigorul si dowd diafragme din pfi‘cu care obfinem 3 nuclee a 3 rame fiecare. In aceste nuclee putem creste citeva serii de matci pentru ne- cesarul stupinei noastre, dar si pentru a fi valorificate prin filialele judefene ale Asociatiei Crescatorilor de Albine. Pentru stabilitatea diafragmelor vom introduce diafragma iar spatiile de dea- supra vor fi bine delimitate pentru a nu permite trecerea albinelor dintr-o parte in alta. Dupa ce vom popula nu- cleele astfel objinute, vom da fiecdruia cite o botcd matura, iar dupa ce matca s-a imperecheat si a depus oud, 0 vom da unei familii din stupiné iar priso~ sul fl vom valorifica. Ultima generatie de métci se va pastra peste iarnd, de- oarece poate trece mai usor prin ano- timpul rece iar primavara vom putea valorifica surplusul rémas dupa com- pletarea lipsurilor din propria stupina In fiecare corp vom laésa matca din mijloc iar dupa ce am folosit restul de 2 mati, populatiile rémase se vor uni, formind astfel o familie ajutatoare pen- tru culesul de la salcim. Dupa trece- rea acestuia, reludm cresterea matci- lor pentru valorificare. Stupul multietajat folosit cu toate ele- mentele din care este compus asigura producti mari de miere, avind doua matei, iar atunci cind nu este cules se pot asigura venituri suplimentare producind miatci fara alte investifii Literatura de specialitate in baza cer- cetdrilor f&cute precum gi a observa- fiilor practicienilor recomanda pentru obfinerea unor matci de calitate cres- terea acesiora in nuclee puternice. 19FIXAREA FAGURILOR ARTIFICIALI Al. VARTOLOMEL Ficarce fagurilor arti. ficiali inrame se face nu- mai pe timp cdlduros si numai in ziua in care ur- meaza sa fie introdusi in stupi, deoarece ceara are un coeficient mare de di- latare. Dacé fagurele artificial este insirmat si introdus in stup pe timp rece, el se onduleaz’ ingreunind mult manipularea ramelor, cresterea puietului sau de- pozitarea mierii. Daca fagurele este supus variatiilor de temperatura in depozitul de’ pastrare, pind la introducerea lui in stup, ceara se poate des- chide de pe sirme sau se rupe la punciéle de con- tact cu sirma. Fagurii furnizati de aso- ciafia noastra sint riciti la presare, intr-o baie de miere, care da acestor fa- tiv pentru albine, care i iau imediat in lucru. Mi- rosul acesta dispare repe- de si odaté cu el si graba albinelor de a-i lua in lucru, Tarna nu se face decit de- zinfectia ramelor vechi si intinderea provizorie a sir- melor, urmind ca in ace- easi zi cu insirmarea fagu- rilor s& se facd si intinde- rea definitiva a sirmelor in rame. Dac& intindem sirma la maximum gi apoi depozi- tam ramele, sirmele tot se slibes¢ si operatia trebuie repetata. 20 DISPOZITIV PENTRU ADMINISTRAREA SERBETULUI Ing. T. ESANU Pentra a inldtura neajun- surile legate de adminis- trarea serbetului in lunile de iarna, folosese un dis- pozitiv cu ajutorul céruia evit deranjarea ghemului precum gi pierderile de caldura ce se produc, Dis- pozitivul este simplu si poate fi confectionat cu usurinfa: El consta dintr-o ram&é de lemn (fig. 1) peste care se intinde 0 sit de sirma, avind 7 fire la om liniar (iti de mialai), Lungimea spafiului ocupat de siti este mai scurti pentru a corespunde spa- fiului ocupat de ghem. Modul de folosire este simplu. Cu ocazia prega- tirii definitive a familiilor Fig. 1. Dispozi- tivul pentru ad ministtarea serbetulut de albine pentru iarna, dispozitivul se asazi dea- supra ramelor, in loc de podigor, iar spafiul ocupat de sité se acoperd cu o placa de polistiren sau in lipsa acesteia cu un ma- terial textil pentru a se mentine céldura. Dispozi- tivul se va folosi numai la familiile care urmeazd a fi hranite cu serbet. Pentru administrarea ser- betului, se ridicd numai impachetarea de pe sitd, iar spafiul respectiv se umple cu serbet, acope- rindu-l deasupra cu 0 foaie de polietilena pentru a-l feri de uscare. Capa- citatea dispozitivului este de circa 700 g serbet. Al- binele il consuma prin ochiurile sitei. La fiecare 7—10 zile se va controla consumul, addugind noi portii, daca este cazul. Dispozitivul poate fi in- trodus in stup si in mo- mentul cind administram serbetul. Avantajele folosirii aces- tui dispozitiv simplu gi la indemina oric&rui apicul- tor amator, sint evidente: familiile sint deranjate decit intr-o masuré foante mica, pier- de albine nu derile’ de caldur& din ghem sint neinsemnate, resturile de gerbet necon- sumat sau uscat sint re- cuperate cu usurinta.j. ultimit. ani atenjia generalé se i dreapti tot mai mult asupra De ce? Pentru cé s-a constatat comin ca o bund parte din suferintele omenesti pot fi alinate prin albine. Dacd in trecut me- ritele acestona erau cintate de poefi si elo- giate de filozoft, astizi aceste insecte intra in preocupitrile oamenilor de stiinfa. Pro- dusele albinelor sint experimentate in labo- ratoare, in clinici, sint difuzate cu succes in marele public. Este un motiv de satis- factie pentru apicultori. Dar si de mare ris- pundere, Cei multi privesc apicultura prin prisma infepaturilor si a mierii, Motiv de panicd si ispitd, Toemai de aceea unti au aerul de a bagateliza aceastd ocupafie — indeletni- cire minora, puerild —zic ei, Vindtoare, pes- cuit, automobilism ? Da, meritd. Dar sd te lagi’ incilierat de atbine? N-ai de tworu? Vorba aceea: ,,Dacti vnei si-fi vezi golo- ganii zburind, cumpard-ti porumbei sau al- bine*. Dar ei stiu cd mierea e dulce si sdind- toasd. Iubitori de naturd, ei daw tircoale stupilor si pind la urmd fi vezi fara masci, cu albinele plimbindu-se pe jaja si pe mini, Infeapé vrewna? Infeapi, dar prinde bine. Pasind pe tdrtmul stupdritului am putea distinge doud mari categorii de apicultori: mercantilii si pasionafii, Si pentru unii si pentru alfii materialul de bazi cu care lu- creazd este albina, Ca sé avem satisfactii materiale si spirituale, trebuie si ne gindim constant ta albind, sa o admirém, sa o in- grijim, sd o respectdm. In acest context, care este atitudinea apicultorwlui mercantil? In primul tind el ramine indiferent la mediul natural in care ucreazti el si albinele. Pa- guba lui! Verdeata arborilor, cintecul pdsd- rilor, mirosul si culoarea ’ florilor, aerul curat, nu-l intereseazd. El se uit lacom spre cintar. Purtind in sine imaginea multor bu- toaie cu miere in penspectiva, preocupat de bundstarea sa, el neglijeazi bunistarea al- dinelor. Acestea sint bicluite, stoarse, puse in condifii_anormale si rezultatele se cu- nosc: debilitare, istovire, degenerare, boald, raérirea stupilor in prisact st apoi — fali- mentul. Pe aceeasi linie negativi sé pomenim si de unit aventurieri in apiculturd. Bi nu au nici voinfa, nici priceperea si nici seriozitatea apicultorului de ispravé. Stupii lor prost condusi, neglijafi, bolnavi, constituie adesea focare de infectie pentru stupii din jur. Acesti pseudo-stupari sint lichidafi repede, dispar in propria lor mizerie. Numai cé ei compromit ocupatia nobild a albindritului si pot Ids urme in stupinele altora. Cum se compart si ce realizeazt apicultorul pastonat de albine, legat sufleteste de ele? El se gindeste tntii la albind, o mingtie cu privirea, ti ghiceste bucuriile si necazurile, Note Apicultura ca ocupatie previne meajunsurile, 0 ajuta st culeagt re- pede mectarul cel bun, datitor de miere curati, menfine in stup confortul cerut de natura albinei si de anotimpul in care ea evolueazd. Mat apoi se gindeste si la priso- sul de produse pe care albina i le oferd. Aceasté pasiune echilibratd este factitoare de minuni, Adict familia de albine fiind sa- nitoast si voioast este si puternicd si, de la an la an rispliteste permanent pe apicultor cu miere bund si indestuldtoare, Existd une- ori si exagerafi printre acesti stupari, Lu- mea ii numeste ,,microbisti" apicoli, adici atinst de microbul, de patima unui albindrit réiu infeles. Sint un fel de maniaci care au teoriile lor extravagante despre apiculturd, construiese stwpi in chip de castele cu per- deluje la geamuri, inventeazé povesti din viafa albinelor etc. Apucituri care in fond sint inofensive sie mai bine wi exagerezt in dragoste decit in urd, exploatind fard mila albinele. Sé ne gindim si la apicultorit care nu-si prea viziteazd stupina din lipsi de timp sau la cei care neglijeazi si o controleze consi- derind ci albinele se pot gospodari singure. Principial, cercetarea stupilor la intervale mari de timp este recomandabild. Albinele sint chiar muifumite ci nu le deranjeazd nimeni si deci, teoretic, lucreazii mai’ cu spor. Insd, in condifiile stupdritului sistematic si mai ales in condifiile create de tmpreju- rari neprevdzute, cercetarea stupilor este o- bligatorie siptaminal, méacar la urdinig sau, fugitiv, in interior. ‘Sint si apicultort des: curcirefi care, desi departe de stupind, pro- cedeaza in aga fel incit albinele lor o duc bine chiar si in lpsa stdpinului, siptimini sau luni. de zile — mai ales iarna. (vezi pApicultura® nr, 12/1971), Vorbeam de la inceput de riispunderea api- cultoruiui, Oricum ar fi dotat pristcarul, in orice condifii ar Iucra el naare st uite ct onestitatea tui trebuie si fie la inditimea treprosabihuilui albindrese. Si nu uite cd pro- dusele apicole considerate ca rupte din na- turd, sint folosite cu tncredere de ciitre su- ferinzi si bolnavi. Sa nu-i deceptionaim. Mai este un element important, de bazd, care condifioneazi ascensiunea apiculturii, adic producfii mari st stupi mulfi pe tntreaga fara. E vorba de intrajutorarea tuturor api- cultorilor, mari st mici, de o unitate orga- nicd pe fard asemanatoare stupului cu albine. Prof, C. MELICA| 21Cer ea DIN ACTIVITATEA FERME/ APICOLE A INTREPRINDERI! AGRICOLE DE STAT SADOVA Ing. 1. SERBAN Bra 0 vechime de aproape 4 decenii, ferma apicolé a AS, Sadova a inregistrat importante succese pe linia dezvoltdrii api- culturii in fara noastra, constituind nucleul crearii si a altor stupine in unitafile silvice, LAS.-uri gi C.A.P.-uri, Pe parcursul activitafii lor, apicultorii din LAS, Sadova au aplicat cu’ succes metodele cele mai moderne cunoscute, in diferite etape de dezvoltare, constituind ei insdgi centrul experimentarii si lansdrii in productie a unor tehnici ce au contribuit cel putin pe plan local Ja ugurarea muncii, cresterea eficienjei si obfinerea unor rezultate din ce in ce mai bune in productie. Situaté in partea de sud a Olteniei, ferma apicoli. a LAS. Sadova beneficiazi de con- difii relativ bune pentru dezvoltarea apicul- turii, oferite in mare parte de masivele de salcim din aceasta zoné, care constituie cu- Jesul principal, precum si de lanurile de floarea-soarelui apartinind diferitele unitafi agricole de stat sau cooperatiste din im- prejurimi, care contribuie la realizarea pla- nului de productie si asiguré mierea necesara jernarii familiilor de albine. In ultimii ani, datorita unor factori obiectivi, s-au produs, pe alocuri, schimb&ri ale ech librului natural, prin unele defrisari ale pa durilor de salcim efectuate in scopul redarii terenurilor respective agriculturii, Aceasta a determinat adoptarea unor metode noi in practica apicol si in special organizarea stu- piaritului pastoral, prin deplasarea succesiva a familiilor de albine la diferite masive de plante melifere, Adaptind astfel metodele de ingrijire a familiilor de aibine noilor conditii, am reugit si obfinem in anul 1976 productil record de miere, gi in special la mierea de salcim, prin ‘deplasarea in pastoral, la culesul de'la salcim I gi Il in judetele Doli, ‘Arges si Vileea gi la salcim IH in judejul Vilcea, a cdrui evolutie este influenfata de modul’ diferentiat de expunere a diferitilor versanti la razele soarelui. Bazindu-ne pe experjenta anului trecut in special, si a anilor anteriori, putem afirma cu certitudine un lucru. de ‘altfel cunoscut si anume cA, rolul hotdritor in obfinerea producfiilor record fl are felul in care se asigura condifiile de dezvoltare a familiilor de albine in perioada anterioara culesurilor principale de la salcim, prin deplasarea in 22 zone cu cules oferit de plante spontane sau cultivate. Constienti fiind de acest lucru, in anul 1976, am deplasat familiile de albine Ia cultura de rapité din Lunca Dunérii, ceea ce a ficut ca acestea sé se dezvolte, devenind foarte puternice pentru culesul de la saleim gi si acumuleze si 0 anumita cantitate de miere, reusind astfel ca numai dupa citeva zile de Ja declangarea culesului de la salcim si pu- tem efectua prima extractie. Astfel declanga- rea extragerii mierii intr-un moment cind flora de salelm era doar foarte putin treoutd de maximum de secretie a fost determinaté de cantitatea mare de miere in corpurile de recolté care nu mai permitea depozitarea de catre albine, in continuare, a mierii culese. Paralel cu recoltarea mierii' de la salcim I in judeful Dolj, am urmérit continuu evo- lutia florii de salcim in judetele Arges si Vilcea, reusind astfel si ne deplasdm la sal- cimul ‘II chiar de la inceputul secretiei de nectar, fapt ce ne-a adus 0 mare satisfactie, reusind si obtinem 0 cantitate de miere mai mare prin doud extractii. In ceea ce priveste anul apicol 1977, per- spectivele realizdrii unor productii bune sint cu mult mai mari, datoritd faptului cA f miliile de albine,’ la controlul de primi vari, s-au prezentat foarte bine, ca urmare a unei bune pregitiri a punerii la iernat, lucrare mult favorizaté de conditiile optime de dezvoltare ale anului anterior. In vederea pregatirii viitoarelor recolte prin aplicarea metodelor noi si moderne de intretinere a familiilor de albine am preluat si continuam 84 ne insugim tot ceea ce este nou in teh- nica apicola gi tot ce am considerat cA va contribui efectiv la obfinerea unor productii si mai mari, Avind in vedere faptul ca ferma apicoli aparfine unei unita{i agricole de stat, ca form& de subordonare adminis- trativa, avind un plan de venituri si chel- tuieli si 0 gestiune economic proprie, in activitatea noastra imbin&m tehnicul cu eco- nomicul, c&utind sé ne incadrém in efortul general’ al unitdtilor economice din fara noastré de a acoperi cheltuielile din venituri si de a obfine si beneficii mari, In acest sens, practicarea stuparitului pastoral tm- bind’ in mod armonios aceste doua interese. Conform indicatiilor primite din partea orga nelor superioare de conducere, in anul apicol curent, pentru economisirea forfei de munca, aplicim metoda extragerii_ centralizate a mierii, prin folosirea platformelor de extrac- fie dotate cu centrifugi electrice de mare ca- pacitate, fabricate in cadrul Combinatului apicol al Asociatiei Crescdtorilor de Albine din R, S, Roménia. Ca plan de perspectiva, in atentia apiculto- rilor din cadrul 1.AS. Sadova, se afli pre- ocuparea de a spori numérul’ familiilor de albine si de a adopta metodele cele mai mo- derne gi mai eficiente de crestere a albinelor.ed auees NOI SORTIMENTE DE FAGURI ARTIFICIALI Au fost puse in vinzare prin centrele de aprovizionare si desfacere ale filialelor noas- tre judefene noi sortimente de faguri arti- ficiali de calitate superioari realizafi din ceara de calitatea I-a de Combinatul apicol conform prevederilor STAS 5849/1974, la pre- ful de 90 lei/ke si de calitatea a‘ Il-a la pretul de 80 lei/kg. Reamintim totodata celor interesati ca si pentru acesti faguri se primeste la schimb ceara in conditiile prevederilor legale cu- rente. Ln PRELUAREA MIERIT DE CATRE ORGANELE A.C.A. Potrivit prevederilor Plamulut national unic de dezvoltare economico-socialt pe anal 1977 a RS. Romdnia, aprobat prin Decretul 375 1976, Asociajia Crtscdtoritor de Albine din R. 8. Roménia are sarcina sé preia de la productitorii individuali si cooperativele a- gricole de producfie, pentru jondul de stat, miere de albine $i alte produse apicole. Avind in vedere ci tn activitatea desfasuraté de cdtre fitialele judefene in anii anteriori s-aw semnalat unele lipsuri si greutdpi in orga- nizarea acfiunit de preluare a mierii de al- dine, Birowl Comitetului Executiv A.C.A, a dispus prin cireutara nr. 6/1977 organelor sale in subordine noi masuri organizatorice privind preluarea méerit pentru fondul de stat si predarea acesteia la Combinatul apical. In acest sens, pentru buna desfasurare a operafiunilor de preluare si predare, centrele de aprovizionare si desfacere ale filialelor judefene au fost asigurate cu ambalaje, re- fractometre, mijloace de transport corespun- Biitoare si cu fondurite necesare pentru plata integralti, pe loc, a produselor achizifionate, la prefurile reglementate prin Decretul Pre~ zidenfiat nr. 5324/1976 si in. condifiile de ca- litate Tegale. Lr, SARBATOAREA SALCIMULUI, MEHEDINTI, MAI 1977 Si in acest an ca si fn anti treculi ,,Sarba- foarea salcimului* a fost organizata la pai- durea Stirmina-Drobeta-Tr, Severin, fn luna mai, sub auspiciile Comitetului judetean Mehedinti al P.CR, si Comitetului Executiv al Asociatiei Creseatorilor de Albine din R, S, Romfnia, In prima zi a manifestarii a aVut loc 0 sesiune de referate si comunicéiri pe tema ,,Apicultura, tradifi actualitate, perspective’, organizati de catre Consiliul de educatie ‘politicd si cultur& socialista jud. Mehedinti cu sprifinul direct al Asociatiei Cresctitorilor de Albine din R. S. Romania. informatii La lucrdri au participat peste 200 apicultori, membri ai organizatiilor de masa si obstes silvicultori, membri ai cooperativelor agr cole de productie, biologi, chimisti, medi veterinari, ingineri, tehnicieni, S-au prezentat cu’ aceast& ocazie, urmétoa- rele referate : — Apicultura si perspectivele dezvoltarii et in R. S. Roménia, de ing. Tr. Voleinschi, membru al Comitetului Executiv al A.C.A.; — Btiopatogenia nosemozei, prevenire si combatere de dr. Gr. Iorgovan, adjunct al D.G.A.LA. jud. Mehedinti ; — Baza meliferd din R. S. Romdnia si cdile de dezvoltare a acesteia de Gr. Fota, cerce- ttor la Institutul de cercetéri pentru api- cultura ; — Baza meliferd si apicultura mehedinfeand de ing. A, Verghelet, inspector ef al Ins- pectoratului silvic jud. Mehedinti ; — Produsele apicole in sprijinul sindtapit omului de farm. Elena Palos, sef laborator in cadrul Institutului de cercetéri pentru apicultura 5 — Albina in folclorul romdnese de prot. P. Ciobanu, directorul Centrului de indrumare si creatie popularé jud. Mehedinti. in incheicrea sesiunii de referate au fost prezentate filme documentare si diapozitive pe teme apicole. In cea de-a doua zi, intr-un cadru natural si plin de pitorese, in minunata padure de salcim de la Stirmina, comuna Hinova, au fost deschise de cétre Tulian Plostinaru, ‘pri- mul secretar al Comitetului judefean Me- hedin{i al P.C.R., serbarile cimpenesti intrate in tradifia acestei manifesta’, Tema progra- mului cultural artistic desfagurat 1a un ni- vel artistic care a atras aplauzele si admi- ratia participantilor a fost intitulaté in acest an: ,,Harnicile albine’. De asemenea de un interes deosebit s-au bucurat exporitiile de prezentare gi vinzare a produselor apicole. La aceste serbari cimpenesti au_participat citeva mii de participanti, apicultori local- nici si din alte judefe sosifi in pastoral la culesul de 1a salcim, populatie local, pio- nieri si elevi din Drobeta-Tr. Severin, Tian Plostinara, primul secretar a1 Comitetu- UL judefean Meledinfi al P.CiR., gl membri al Comiteuilut Executiv A.c.A.” in” mijiocu) partis Cipanfilor ta. manilestirile prilejuite de ..Sarba- toarea salcimulus* in padurea Stirmina (oto : I. Negrea)Spectacolele literar-muzicale sustinute de ansambluri populare locale, orchestre, fan- fare, brigdzi de agitatie evidentiate in cadrul festivalului najional ,Cintarea Romdniei* au prilejuit o adevarata 'sirbatoare a muncii gi a frumoswlui apicol. MM. IVANESCU CURS DE PERFECTIONARE APICOLA PE TARA ORGANIZAT DE CATRE DEPARTA- MENTUL AGRICULTURIT DE STAT DIN M.A.LA, LA CREVEDIA, ILFOV La acest curs au participat 78 apicultori si tehnicieni apicoli din refeaua apiculturii de stat din intreaga faré. Cursul s-a desfagurat Ja un fnalt nivel tehnic de specialitate. Te- matica si majoritatea lectorilor au fost asi- gurati de citre Serviciul tehnic al Comitetu- lui Executiv A.C.A. La festivitatea de inchidere a cursurilor a participat presedintele A.C.A. prof. dr. ing. V. Harnaj, care, fn cuvintul’ sau, a salutat inijiativa organizarii_unor astfel ‘de cursuri de perfectionare apicoli. Totodata, vorbind despre stadiul actual de dezvoltare a apicul- turii in fara si peste hotare, a arditat sarci- nile ce stau in fata apicultorilor pentru ca, potrivit indicafiilor recente ale conducerii si perioare de. partid si de stat,. in actualul cincinal si fie sporit aproape la dublu nu- mérul familiflor de albine. RL. »INTIC $I INTI SA CONTRIBUIM MAI MULT LA INFLORIREA COOPERATIVEI AGRICOLE: ...este deviza apicultorului D. PASARE, in cooperativa agricolé de productie Sipote, judeful Iasi, presedinte al cercului apicol co- munal din aceeast localitate, care a tnregistrat — dupa cum afldm. din ziarul ,,Flactira Iagu- tui nr, 9441/1976 — realiattri’ deosebite in cresterea efectivelor familitlor de albine pro- prietate obsteascd in perioada 1962-1976. In aceeasi perioadd a desfasurat in cadrut cereului apicol A.C.A, pe care il conduce o vie activitate propagandisticd si de indrumare @ apicultoritor cu mat pufinti experienti. Angajamentul stu in desfagurarea ambelor activitifi: prevede realizarea unor producti sporite de miere, cearti si rot de la cele 74 familii de albine pe care le ingrijeste ca membru cooperator st participarea 1a toate actiunile inijiate de filiala A.C.A. judefeand in sprijinul dezvoltarit apicutturti iesene. ALMANAH APICOL Asociatia Crescditorilor de Albine din R. S. Romania pregateste editarea ALMANAHU- LUI ‘APICOL si soliciti din partea tuturor colaboratorilor’ materiale pentru alcdtuirea sa; materialele vor fi expediate pe adresa Asociafiei Cresc&torilor de Albine din R. S. Romania, str. Tiulius Fucik nr, 17, sector 2, cu specificatia. pentru Almanahul apicol*, 24 Cele mai bune materiale (articole, note, fo- tografil, stiri, informatii, documente privind trecutul istoric national si international al apiculturii, realizéti tehnice si stiintifice deosebite, schite, povestiri, epigrame, poezii, caricaturi ete. cu tema apicol’ vor fi publi- cate si remurierate legal. SITUATIA STATISTICA A NUMARULUL DE APICULTORI, FAMILI DE ALBINE SI PRODUCTIA MEDIE DE MIERE PE JUDETE —$—$—_—___ it Densitatea Pro- famililior ductie Rtas dealbine edie Denumirea de —_familil_ ————_ de. Sudeqwul apie de noe cultort atbine pe J2100 | pe km “fork te xe Alba 1460 12765 2,0 3,2 93 Arad 2477 3186942 64 11:3 Argey 2573 26934 40 44 174 Bacau 2200 19632 3,0 29 117 Bihor 1658 20459 2:7 3.2 19.0 Bistrita-Naséud1659 13533 25 514 9,7 Botosani 1825 22017 44 45 gi Brasov 1350 24324 45 418 232 Braila 1217 20349433 5,4 24's Buzau 2167 31074 5,1 5,9 19,2 Caras- Severin 2586 31235 3,7 83 13,6 cluj 1799 21135 3,2, 3,0 10,3 Constanta 805 22471 32 4.0 245 Covasna’ 1092 8642 28 4.4 115 Dimbovita 2400-20013 5443-182 Dokj 2346 42937 58 5,7 18,9 Galati 1464 29098 6,6 5,1 23,5 Gorj 1900 21559 38 65 163 Harghita 1800 15526 23 49 10,1 Hunedoara 13121897127, 3.7.12, Jalomita 11 2645243367 18,2 Tag 1375 30253-5541 11,7 Ifo 1200 31697 38 3/9 13,0 Maramures _°750«11889«19'2,4” 9.9 Mehedinti 2350 30257 62 9,2 15,1 Mures 2046 23888 «36 «3.9 12,7 Neamt M57 16111. 2,7 3:0 12,2 ow 1450 21769 39 «4.2 12'9 Prahova 2687 24097 5,3 3,1 13,9 Satu Mare 130018272 44793 Salaj 1513 16567 4,3 6,0 11,7 Sibiu 1800 22744 42 49 178 ‘Sueeava 1420 17945 21 27 98 Teleorman 185126646 «4/5419. 16/4 Timis 3000 43216 5,0 66 10,2 Tulcea 820 31984 28 12,2 20,4 Vaslui =| 173033315 «636.9 14" Vilcea, 2300 26727 4,7 65 18,2 Vrancea 1050 13624 28 «35 15,1 ‘Municipiul Bucuresti 3300 32686 540 19 13,0 TOTAL 70000 955282 4,0 4,5 15,1 eedin activitatea filialelor :-BRAILA CERCULUL APICOL DIN REALIZARILE BRAILEAN Cei peste 250 de mebri ai cercului apicol brailean, posesori a peste 5000 de familii de albine, analizind la ,,Casa agronomului* modul in care si-au desfasurat activitatea anul treout, au stabilit ined din primvara, acestui an masuri eficiente pentru buna desfagurare a pastoralului in actualul sezon apicol, precum si multiple acfiuni comune pentru dezvoltarea in continuare a bazei melifere pe plan local. ‘Au fost reliefate totodata succesele deose- bite inregistrate in anul 1976 in actiunea de polenizare a florii-soarelui cu ajutorul al- binelor de cAtre cooperativele agricole de productie din comunele Mihail Kogalni- ceanu, Oancea, Mircea Voda gi Dedulesti, care au realizat productii medii de aproape 2500 kg/ha, depasind cu peste 10% cifrele planificate. Totodaté a fost scos in evidenta ajutorul primit de citre apicultorii sositi din pastoral la culesul de la floarea-soare- lui in cadrul C.A.P. Tudor Vladimirescu, Scortaru Vechi, Mircea Vodi unde inginerii Vicol Popescu, Milea P&un si respectiv Ar- cadie Gagea, au urmdarit personal amplasa- rea corecti a stupinelor, asigurind in ace- lasi timp transportul stupilor, si hrand si apa stuparilor. In ce privesie productia de miere a fost evidentiaté cooperativa agricola de produc- tie Mircea Vod& unde apicultoarea Stela Batescu a realizat de la 80 de familii de ‘Membr ai cereuluf apicol brillean la sedinta de ta Casa agronomulul, (Foto V. Petruca) albine 0 cantitate de 3307 kg, obtinind o medie de 42 kg/familia de albine — reco dul judetean, De asemnea, au mai fost evi denfiafi inca 10 stupari ce au predat in 1976 la fondul central de stat peste 20000 kg miere. V, PETRUCA NEAMT INTILNIRE INTRE ,NEPOTI“ SI_,BUNICI“ APICULTORI ORGANIZATA DE CERCUL APICOL PIONIERESC DIN TG. NEAMT Urmarind cunoasterea si cinstirea inainta- silor in ale apiculturii de pe meleagurile sale, a fructificdrii bogatei lor experiente si a impirtdsirii dragostei si pasiunii pentru stuparit, cercul apicol pionierese din oragul ‘Tg. Neamt, organizeazé periodic traditionale fntilniri de dezbatere a unor teme apicole mai importante intre ,nepoti* si ,,bunici“ a- apicultori. Anul trecut subiectiil dezbaterilor — trans- format intr-un veritabil simpozion apicol — a fost deosebit de atractiv: ,,Stupéritul de ieri si de azi. Prima parte a temei, privind trecutul in- departat al stuparitului din patria noastra a fost prezentat de pionieri sub forma unui antrenant concurs ,Cine stie cistiga". Sa reliefat vechea bogitie in stupi si micre a meleagurilor noastre, consemnatd in cronici si cunoscuté mult peste granifi. Din mo- nografia de mare valoare stiinjified a invé fatului domnitor Dimitrie Cantemir (,Des- crierea Moldovei*) pionierii au citat pasaje eloevente ; ,locuitorii au de pe urma lor (a albinelor, n.n.) un foarte mare folos... dacé faranul are 20 de stupi, poate usor plati din venitul Jor birul pe un an intreg, Lasind la o parte faptul cd un singur stup, dacd vremea face pe voia féranului, scoate in fiecare an alfi sapte, e de ajuns ca fiecare, cind se taie, sf dea doud sau mai multe ma- masuri de miere, céci o masurd se vinde cu un imperial". Afirmafii asemanatoare pionierii au gasit si in prima editie (1907) a ,,Calduzei stupa- rului* din care am citat Pind acum 40— 50 de ani, mai fiecare sdtean tinea acasi sau 25in padure stupi care faceau.s& curgé mie- rea si ceara pind dincolo de hotarele {&rii*. Surprizele ultimelor intrebari ce se refereau la ,istoria" propriei lor stupini si cereau pionierilor si recunoasea in sald, printre in- vitati, pe aceia care au participat la sedinta inaugural a stupinei lor si care au promis — si onorat cuvintul dat — de a ie oferi in dar utilaj apicol si material biologic, au antrenat in modul cel mai direct in treaga sald. Surprize rasplatite cu aplauze ne-au (prezentat pionierii care recunoscind pe asemenea participanti s-au intors incdrcati cu daruri: borcane cu miere, faguri de albine, insigne apicole ete. Creindu-se a- ceasti punte afectivi de legdturd peste ge- neratii, pionierii asteapté cu mult elan sd dea curs si ei invitafillor de a vizita stu- pinele vechilor apicultori din jur si parti- cipa la buna desfaisurare a corului albinelor si al centrifugilor. Subliniem cA la aceasta dezbatere, a modu- lui in care se practica stupdritul pastoral ieri si astéizi, o parte dintre stuparii ce n-au putut participa direct la intilnire, si-au tri- mis parerile Jor in scr: Dezbaterea a reprezentat si un sondaj de opinie, un mod de atestare a misurii in care apicultura din zona este racordaté la con- difiile noi de practicare a ei in prezeny precum si a cerinfelor mult mai mari de produse apicole, De aceea interventiile apicuitorilor care pri- vese cu nostalgie comuna atit anii tinerefii lor ca apicutlori, cit si conditiile de atunci ale dbfinerii unor mari producti de miere, precum gi ludrile de pozifii pentru o moder- nizafe a practicatii stuparitului de astazi, ni se par deoseblt de elocvente. Din aces- tea spicuim si noi citeva : Apicultorul Gh, ONOFREI, din satul de munte Grosi, ne povesteste cu autoritatea celui nascut in secolul trecut si care era un apiculfor de frunte in satul séu, ci pe vremea tineretii sale, era miere pe toate florile si pe toate frunzele, ineit cind mer- geai pe rugii de mure sau tufe de sub brazi se ndclajau picioarele si palmele de miere... In anul 1926, eram primul din sat care am introdus stupii sistematici; vara, de la fi- nefe, ziua scoteam fagurii si noaptea-i stor- ceam, Fagurii ii procuram tocmai de la Pas- 26 cani, Acum avem centrifugd, faguri la in- demind, rame si tot ce-fi trebuie", OCTAV M. VASILIU, apicultor din comuna Pipirig, in virsté-de 78 ani, a cunoscut stu- pul sistematic Hermes, prin 1909—1910. Povesteste cum unii stupari foloseau gitita de lup pentru a face ca albinele lor sd fure mierea de la alte stupine sau din scorburi. Este impresionat de bogdiia roilor de altd data: ,Stupii incepeau s& roiascd de pe la 20 mai si trebuiau pazifi pind pe la 20 iulie. Tegeau pind la 10 roi pe zi, aveam stupii gata pregitifi si puneam in cite un stup 2 si chiar 3-4 roi. Aproape se umpleau cu albine si dupa o siptimina te uitai in el si vedeai faguri albi si frumosi, plini cu miere capa. cita". R. VASILE, din comuna Farcaga, in mate- rialul trimis, scuzindu-se pentru modul cum a scris ne soliciti: ,,Dumneavoastra dezba- tei bine si punefi-le la loc pe toate". Fin observator al naturii, remarc& reducerea nu- mérului coloniilor de bondari gi al roiurilor de albine prin scorburile arborilor in com- paratie cu cele din vremea copiliriei sale, Caza: timpul r&coros face ca albinele sA nu-si mai poaté asigura hrana necesaré si mor. In copilarie vara cra calduroasa, jarna cu z4padi mare, primavara si toamna frumoase, pe cind acum parca sint altfel, Vara nu se mai aud acele cintiri de alta data. ale albinelor, bondarilor, greierilor si cosasilor prin finefe*. Numerosi alfi apicultori au vorbit despre ce a reprezentat apicultura pentru gospoda- ria si slindtatea lor. Astfel, apicultoarea IOANA SILVESTRU din experienta celor 77 de ani faré 3 luni* indeamna pe copii & consume mierea atit ca aliment cit si ca medicament si sd indrageascd gi sA prac- tice apicultura, Apicultorul SCRIPCARU VASILE, din comuna Poiana Teiului, arat& c& este foarte mulfumit de venitul obtinut din stupina ga, in condifiile de astazi. Per- sonal, in anul 1975, profilindu-se pe produc- fia de polen, a recoltat si predat statului cantitatea de 250 kg de polen (de Ia circa 50 familii). S Mierea strinsa de albine este suficienta pen- tru iernarea lor, pentru rezerva de faguri necesara primivara si ceva pentru consu- mul propriu al familiei si pentru cunoscuti.In incheiere au luat cuvintul V. PADURARU si dr. Gh, HRUSCA, secretar gi respectiv pre- sedinte al cercului apicol Tg. Neamt si St. NASTAC, secretarul filialei A.C. jud. Neamt, care au apreciat contributia pionie- rilor la dezbaterea vechilor tradifii ale stu- paritului din patria noastra si problemele ridicate in dezbatere, formulind totodata nispunsuri si indemnuri pentru a valorifica multilateral potentialu! productiv al bazei melifere si al stupinelor noastre. Prof. GH. STINGU ++, CONSTANTA Sedinfele si schimburile de experienta lunare organizate de filiala A.C.A. judeteand, la care particip’ un mare numar de apicultori din unitifile agricole socialiste si crescitori de albine amatori se dovedese un mijloc tot mai eficient pentru ridicarea nivelului pro- fesional al apicultorilor si introducerea in productie a noilor tehnologii de crestere si intretinere a familiilor de albine, In cadrul acestor manifestiri la gedinja lu nara precedent’ de un deosebit interes s bucurat expunerea flicut’ de ing. Ocrain Claudiu, directorul Liceului Agricol Palas si pregedintele filialei A.C.A. din judetul Con- stanta, cu privire la metodele de lucru fo- losite in unele ferme apicole din S.U.A. von. LICIU FLOREA Popularizarea problemelor dezbatute in ca- dru! simpozioanelor internationale de selec- fie, geneticd si reproductie a albinei melifere de la Moscova (1976), flora meliferd si po- lenizare de la Budapesta (1976) si apite- rapie de la Bucuresti, a misurilor ce se im- pun a fi luate pentru depistare si combaterea polilor la albine, au facut obiectul unei consfatuiri instructive, de doud zile, cu apicultorii din cadrul unitafilor agricole so- cialiste si un mare numér de crescatori de aibine din jude}. Prezentarea lucrarilor gi indrumarile pentru practica apicola au fost facute de medic veterinar Stelian Antonie, vicepresedintele filialei judefene, Al. Marcovici, presedinte gi I, Barbu, secretarul filialei. I. BECHERU DoLu= = Din activitatea APIMONDIA = m SIMPOZIONUL APIMONDIA CU TEMA . »MARKETING APICOL“ a San Antonio, Texas, SU.A., 1977 wSimpozionul cu tema ,Marketing apicol", organizat de Federafia apicultorilor ameri- cani in colaborare cu Comisia_permanenta Wide economie apicoli a APIMONDIA . si-a wg desfSgurat lucrdrile intre 23—25 januarie a.c Cu acest prilej s-au_prezentat si dezbatut tehnologiile folosite in fermele ‘apicole de WM diferite specializiri. O caracteristicd a acestui msimpozion a constat in aceea cd toate su- mPicciele au fost realizate si prezentate de ei care lucreazi efectiv in productie, ™tm afaré de presedintele Federatiei apicul- miorilor americani, din partea APIMONDIA, 2 participat prof. dr. ing. V. Harnaj, presedinte; R. Banker si G. Bilas, vice Wpresedinfi si R, BORNECK, pregedintele Co- wmisici permanente de economie apicolé, In adrul programului s-au prezentat urmitoa- rele referate: apicultura pentru productia de miere in sud, de John Milam (Texas) ; g Polenizarea culturilor primavara in nord, de Larry Hillomeyer (Wisconsin) ; apicultura Wpentiu productia de miere in Mexic, de Al- moberto Weegetzer (Mexic); apicultura pentru productia de miere in nord-vest, de Joe Holt ™ (Washington); productia de pachete in Texas, mde Binford Weawer (Texas) ; combaterea bo- lilor, de Kenneth Shearon (Dakota de Sud); familii cu dou& mé&tei pentru productia de Mmiere, de Walter Dichnelt (Wisconsin) ; pro- wiductia de pachete in California, de Homer Park (California); productia de’ miere prin metoda cuibului deschis, de Walter Diehnelt; mpolenizarea in nord-est, de Arnold Hilbert (Michigan); productia de miere cu albine la pachet, de John Uhrin (Manitoba Canada), ™@ polenizarea in California, de William Huston (California); productia de micre de la nu- Clee, de Richard Adee (Dakota de Sud); producfia de polen in Canada, de Ernie mFuhr (Columbia Britanied — Canada); pro- iuctia de miere in California, de Hood Li Wefield (California); iernarea albinelor in Mhord de David Sundberg (Minnesota) ; intre- mtinerea familiilor pentru productia de miere, mie Glen Stanley (lows) ; tchnici comerciale si contabilitate, de Harry Rodenberg (Mon- Wiana); iernarea albinelor in adiposturi, de James Kuehl (Nebraska); matci din sud, de Harvey York (Georgia) si intreprinderi poli- Bvalente pentru conditionarea mierii, de Ja- m mes Power (Idaho). mSimpozionul s-a incheiat cu vizite de docu- mentare 1a ferme apicole gi institufii de cer- cetéri apicole. Lucrarile simpozionului_sint in cirs de tiparire la Editura APIMONDIA, 27DOCUMENTAR APICOL@DOCUMENTAR APICOL@DOCUMENTAR-APICOL Redactat de Institutul Intemational de Tehnoloaie si Economle Apicolé al Apimondia — Bucuresti REZUMATE ALE REFERATELOR PREZENTATE LA SIMPOZIONUL »MARKETING ‘APICOL“, SAN ANTONIO, TEXAS, S.U.A., 1977 Apicultura pentru producfia de miere J. MILAM — §.U.A. “Ferma apicoli a autorului se aflé intr-o re- giune semiarid’ din vestul Texasului in care lipsa de nectar este 0 amenintare con- stanta fncit trebuie si fie bine pregatit pen- tru_stuparit pastoral, in orice moment, ‘Feh- nicile de intrefinere a familiilor “se adap- teazi_la programul de stuparit pastoral. Tehnicile de Tuer au la baz 5 principii si anume : 1 — material biologic valoros ; 2 — aprovizionare corespunziitoare cu polen ; 3 — vetre cu surse nectarifere bogate ; 4 — com- baterea bolilor cu antibiotice si 5 — faguri cu puiet de buna calitate. 1, Asigurarea calita{ii materialului biologic se face prin cumpararea de matci mai noi sau hibrizi de la cei mai renumifi crescai- tori, m&tci care se introduc in nuclee formate in lunile martie-aprile sau septembrie-oc- tombrie, Nu se fnlocuiesc matcile in fami- lifle de baz; acestea pe masura ce decad se unesc in familii puternice care apoi se divid in nucle roiuri, Roiurile de toamna se dezvolté insuficient pentru a da o recolta timpurie, pe cind cele de primévara ajung la aceast4 situatie la inceputul verii. In ferm& se mai formeaz4 roiuri si in maga- zine pe rame mici (nucle in cat) care se unese cu familiile ramase in urma. 2. Asigurarea cu polenul necesar se face prin deplasarea stupinelor pe vetre noi sau in lips& se apeleazd la hranirea cu un amestec de soia cu drojdie de bere. 3. Asigurarea de vetre cu surse nectarifere bogate se face prin urmarirea atenta a posi- Dilita{ilor de cules din luncile rfurilor sau in zona de deal in lunile februarie-martic, la zonele cu ¢ufisuri in lunile aprilie-mai. Dup& luna iunie ‘petrecutA in zonele ni poase ale Texasului, pleacé la 400 mile dis- tant la bumbacul ‘irigat care infloreste in julie-august, In septembrie revine pentru cu- lesul de toamna fn zona de deal a Texasu- lui, In anfi foarte buni fiecare deplasare se soldeazé cu o recolté, de multe ori insi cu esecuri. Stupinele fermei au mult de suferit de pe urma insecticidelor in special Ja culturile de sorg, pepeni verzi, floarea-soarelui, arahide. 4, Combaterea bolilor se face prin prafuri cu locamiciné si sulfamide sau prin folosirea turtelor oleaginoase, 5, Calitatea fagurilor pentru puiet se apre- ciazi inainte de a se proceda la divizarea 28 familiilor toamna sau prim&vara — cei ne- corespunzatori se reformeazA si se inlocuiese cu alfii de la rezerva sau cu faguri artificiali daca este cules. Pentru efectuarea deplasarilor ferma este dotata cu autocamioane si inc&rcStoare me- canice cu care se pot incdrca sute de stupi cu minimum de efort. Se duce o acfiune sustinut de Identificare a vetrelor, de cisti- gare a buniivointei proprietarilor accstora. Fiecare vatré trebuie anuntatd. In mod p. manent exista preocupari de a fine echili- bru_cheltuietilor in condifiile in care cos- turile productiei apicole sint in crestere iar pretul mierii are tendinte de scadere. Polenizarea culturilor primavara in nord L, HILLEMEYER — S.U.A. Intreprinderea autorului este axatd pe pole- nizarea culturilor agricole in special meri, castravefi, afine, care se recolteazi mecanic In acest scop sint folosifi stupi formafi din corpuri standard ou numai 7 rame in fiecare corp, asezati cite 4, spate in spate, pe paleti. Dimensiunea palefilor permite migcarea acestora mecanic, in spafiul dintre rindurile culturilor polenizate, Ca autoincdrcatoare se folosese tractoare speciale, modificate si la transport numai autocamioane cu platforma de 7—8 m, cu autonomie de deplasare de 16 ore: Autocamioanele sint inzestrate cu stati de radio emisie-receptie si telefon mo- bil asa incit poate lua legitura atit cu baza eit si cu alt camion (autocamion) sau bene- ficiar in orice moment, economisind astfel deplaséri costisitoare si’ respectiv bani. Familiile sint jernate in Texas si deplasate in nord la 2100 km. Pentru polenizare se agazi cite 300 pe o vatra. Se stimuleazd deavoltarea familiilor din ultima parte a lunii ianuarie cu produsul Quick Grow“ fabricat de firma Dadant, Odat& cu incepe- rea hrinirilor sint incepute si divizéirile de familii in vederea asigurarii numarului ne- cesar, Cele mai mari greutéfi sint intimpi nate la polenizarea merilor din cauza in- stabilitifii timpului care antreneazd decalari mari ale perioadei de inflorire, actiunea se poate solda cu productie sau cu necesar de hrdniri. Polenizarea la castraveti si afine este mai usoara datorité stabilitatii timpului, Pe ve- trele de polenizare palefii cu stupi sint sti-vuili pe trei- straturi suprapuse. Dupa in- céreare paletii sint legati_ transversal cu pirghii de nylon si longitudinal cu un lant, Productia de miere in California H, LITTLEFIELD — S.U.A. In California culesul principal este furnizat de portocali gi salvie si la acesta se mai adauga unele culesuri secumdare oferite de hrigca silbatied, bumbac si lucernd. In anti normali culesul este terminat la 1 august. Dupa terminarea culesului majoritatea fa- miliilor rdmin cu corpul de puiet si un ma- gazin cu 18—23 kg miere pentru iernat. Dup& incetarea culesului la bumbac ca ur- mare a opririi irigatiilor la 15 septembrie este foarte greu de lucrat la stupi din cauza furtigagului care poate distruge familii intregi in efteva ore. Din acest motiv hranirile de completare a hranei se amind pini la ve- nirea timpului rece. Hranirea se face cu faguri cu miere de la rezerva si numai in cazuri de urgenta cu zahar, In aceste condifii apicultorul trebuie sa de- pund maximum de efort pentru a pregati familiile. Pentru culesul principal este de preferat ca lunile decembrie si ianuarie sf fie suficient de reci pentru_ca sé nu s& se inceapA cresterea de puiet. Dupé 1 februarie familiile sint deplasate in livezile de mig- dali si pruni sau intr-o zona cu musta Hranirile profilactice se fac tot in aceasta perioada, Pind la 1 aprilie cind incepe cu- Iesul principal este necesar ca familiile s8 fie asigurate cu polen si nectar pentru a se dezvolta cit mai mult, tn timpul culesului din familiile care intré fn frigurile roitului se formeazi roluri, iar lotul suplimentar se distruge. Familiile care nu se pregatesc de roire se divid si rojurile primesc métci, Ca urmare a intirzierii cresterii de puiet fami Uijle realizeazA mari cantitaji de miere, 2—3 magazine, iar roiurile cladesc un mare nu- mar de faguri artificiali. Mierea se recolteazi dup& cdpacirea fagu- rilor folosind placile tmbibate cu repelentul Bee go" si familille se deplaseazi la cule- Suri de hriged sfilbaticd sau lucerna. In ca- zul in care au fost ploi influente hrigca sal- baticd poate da 27—36 kg micre. Pentru valorificarea lucernei semincere fa- miliile trebuie si aiba cel putin 5 faguri cu puiet si 2 corpuri cu albine la care se adaugi magazinele necesare, de regula insa numaj unul, Stupii sint adusi la lucerna cind aceasta este inflorit’ in proportie de 10% si stau cca, 5—6 saptamini dupa care mierea este exttasd si stupii deplasati pe vetrele de iernare unde de regula culturile de lucerna, fin si bumbac mai asigura polen si nectar pentru cresterea a dou’ generatit de albine, Matcile sint din grupul albinelor californiene aurii la culoare si trebuie si poata asigura 8—10 faguri cu oua. Intrefinerea familiilor pentru productia de miere G. L. STANLEY — S.U.A. Sezonul apicol incepe in luna august a nu- lui gi apicultorul trebuic sA fact un plan precis pentru valorifiearea culesului din anv urmator, Autorul foloseste stupi Langstroth cu 2 corpuri pentru puiet si arata cd in nici un moment familia si nu rémina cu mai putin de 7 kg hrana. In lipsd de polen se di un inlocuitor de polen. Ingrijirea de primévara trebuie facuta foarte riguros i cit mai timpuriu se curaté fundu- rile si se Inchid urdinigurile superioare. Urmatoarea lucrare se face cu 8—9 sdpti- mini inainte de culesul principal cu care ocazie se apreciazd calitatea matcilor dupa puiet — cele necorespunzatoare si cele care au dus stupi doud sezoane se inlocuiese, Tot fn aceasté perioadA se face $i egalizarea fa- miliflor la 4 faguri cu puiet. Tofi fagurii care depagese acest numar se ridicé cu al- bine cu tot si se repartizeazd la familiile ramase in urm& sau la cele nou formate. Daci se intirzie aceasta lucrare cu 7—10 zile, egalizarea se face la 5 faguri_puiet. In acest fel roiurile care primesc la formare o matci sint de aceeasi putere cu familiile, ceea ce usuireazd munca cu ei in continuare. In aceasta perioad& familiile sint reduse la un singur corp ¢i dupa 3 sliptimini este ne- voie de a adduga cel de al doilea corp. In continuare in mai si iunie se duce o lupta sustinutd de combatere a roitului prin t&. ferea boteilor, Se rastoarna corpurile cu 90° si se taie total prin partea inferioard a acestora, Primul magazin se agaz4 cu citeva zile mai fnainte de cules iar cel de al doilea atunci cind primul este pe jumatate sau 2/3 plin ; dacd culesul este intens se pune gratie, alt- fel nu. Autorul arati ci de o mare impor~ tanta este pastrarea cdldurii in stup pe tot timpul culesului, cea ce permite eliberarea pentru cules a unui mare numar de albine de stup. Jernarea albinelor in nord ‘D, SUNDBERG — S.U.A. Autorul posed o ferma de 3400 familii de albine situaté in vestul zonci centrale a statului Minnesota, Intre zona de cimpit fertile si dealuri, terenuri accidentate, locuri unde ocupatia principalé a_locuitorilor este cresterea vacilor de lapte, Pentru apicultura culesurile prineipale sint furnizate de: sul- find, lucernd, foarea-soarelui gi tei jar cele secundare de: piipidie, salvie, trifoi si toamna de splinujé (Solidago). Stupinele sint distribuite pe vetre de cite 48 situate la 2—3 mile una de alta, pe o ravi de 30 mile in jurul’ sediului fermei. Pe vetre stupii sint asezafi perechi pe su- porfi de 5X10 cm grosime. Lucreazi in 29principiu cu stupul format din 2 corpuri standard cu 9 rame fiecare, cu o singuré mated, hibridul Starline find baza mate- rialului biologic. Munca de teren incepe la sfirsitul luni martie cu administrarea inlocuitorilor de polen si a zaharului uscat in tvi, urmaté de despachetarea stupilor daci vremea s-a stabilizat. Pierderile de iernare sint in me- die de 6—8%, cel mai adesea ca urmare a lipsei de hrana. Pierderile de iarna se inloruiesc cu_pachete din sud sau cu rofuri provenind din divi- zarea familiilor puternice primavara tim- puriu. Culesul principal’ incepe la sfirgitul lunii iunie si fine in anii buni si luna iulic; in august poate fi cules sau lipsd si pierderi cauzate de ploile din iulie si august. Preocupérile pentrit iernare incep odata cu punerea ultimelor magazine la sfirgitul luni julie cind in corpul de puiet sub gratic tre- buie sé fie cit mai mult& miere, La recoltarea mierii care incepe la 1 august se controleazd cuibul familiilor ale caror magazine nu sint pline. Orice familie in stare anormald se lichideaz’, iar fagurii si proviziile ei sint trecute la alte famifii Ternarea familiilor slabe nu se practica de- oarece aceasta constituie un balast in stupina. La fiecare control, familifle care trebuie cercetate atent la’ urmitoarea vizitaé, sint marcate cu un cartonas prins intre corpuri care cuprind 0 notité cu starea familiei. Odat&é cu inceperea recoltérii la mijlocul lunii august, controlul se face prin ridicare fn mfini a’ celor 2 corpuri ale stupulu dacd sint grele se lasi deasupra un magazin pentru culesul de la lucerni; dacd sint ugoare se lasi numai cele 2 corpuri peste care se pune capacul pentru ca-mierea cu- leas s& Sntregeasc& rezervele de’ iernare. De la mijlocul lunii august tofi stupii sint redugi la 1 corpuri, indiferent de greutate si_se marcheazd cei usori, operatii care se sfirgesc odati cu luna septembri De la inceputul lui septembrie insi se aduce sirop in butoaie de 208 1, lisindu-se pe fiecare vatri cite 1-2 sau 3 in funetie de numérul de stupi marcati din care albi- nele il card direct, La sfirsitul lunif septembrie se trece pe la fiecare vatrd si se cintarese stupii. Orice stup cate nu are 59 kg brutto, cu aceasti ocazie se hraneste cu sirop admi- nistrat individual in galeti de 4—5 kg din care familia acumuleazA 3 kg. Se dau succe- siv_atitea gilefi cit este necesar pentru a atinge greutatea standard de 59 kg, aceasta hranire merge mai usor sau mai greu, dupa cum timpul este mai cald sau mai rece. Dup& terminarea hrdnirilor se trece la im- Pachetarea stupilor pentru iarnd folosindu-se dou& metode de impachetare: de rezistenta si sumara, 30 Impachetarea de rezistenfé consté in infa- surarea celor doi stupi_din pereche intr-un strat de cilfi gros de 5 cm lateral si dea- supra, Cilfii sint Inconjura}i de un carton gudronat negru jar deasupra se pune un capac telescopic. Urdinigul de jos se inchide si se deschide un al doilea intre cele doua corpuri, La acest undinis este fixat un tunel care se prelungeste pind in afara impa- chetajului. Impachetarea sumara consta dintr-o cutie de carton in care intra cei doi stupi din pereche lésindu-se un spaiu de 5 cm late- ral i deasupra care se umple cu paie. Cutia are un orificiu care tine loc de urdinis. Autorul nu a observat modul de impache- tare dar consideri cA pentru iernare bund sint necesare urmétoarele: 1) ingrijire co- respunzitoare pe tot timpul sezonului; 2) méatei tinere si de calitdte; 3) rezerve su- ficiente de hran& in corpul superior ; 4) pro- tejarea fmpotriva vintului printr-un paravar. Autorul mai arati cé o echip& de patru oameni poate impacheta 250 stupi. Autorul consider& ci exist’ si unele avan- taje ale iernarii in aer liber:: se pot objine primavara familii puternice pentru formarea de rojuri prin divizare. Familiile Au se mai deplaseazd iarna si ca urmare apicultorul are timp pentru alte lucrari; daca se reugeste iernarea atunci aceasta este cea mai ieftind si mai usoar& solutie, Ca dezavantaje autorul citeazi: unele greutiiti daca nu este un cules de toamna ; utilajele sint mai mult expuse intemperiilor si vor necesita mai multe reparafii si in special dificultatea de a hrani toamna tirziu un mare numar de familii in timp scurt. In concluzie autortl considera cA pentru reusita in viitor s& organizeze iernarea pe loc pentru jumitate din efectiv, iar cealalté jumatate sd fie deplasati in sud pentru a avea primavara familii de divizat pentru a acoperi o parte din desflintari. Jernarea albinelor in adiposturi J. KUEHL — 8.0.4. Autorul lucreaz: in statul Nebraska unde culesul principal se termina la sfirgitul Tunii august sau inceputul Junii septembrie cind familiile au putere maxima. Dupa recoltarea mierli fiecare familie se controleaza, se ucide matea gi se divizeazé in cel putin trei roiuri inchise fn stupi_cu sité pentru ca albinele si nu _zboare. Dup divizare roiurile sint repartizate pe diferite vetre afaré de unul care rémine pe locul familie, Marimea roiu- rilor este in functie de marimea familiei di- vizate. La 3—4 zile se d& fiecdrui roi o boted matura iar dupa cel putin 14 zile se face un control pentru a vedea daci noua mated a inceput ouatul. Dacd nu sint oud roiul se desfiinfeazd, Procentul de reugita este de 95%, Rolurile sint deplasate la un culestiraiu unde adun4 putind miere si ajung cu puietul la trei rame. Inainte de iernare se cintarese roiurile se face completarea hranei cu_faguri miere. Avind in vedere cA se divizeaza in trei familii si se ierneazd numai numérul de bazi se dispune de un mare numér de faguri din familiile care se desfiinteazi La venirea timpului rece familiile se intro- duc in addpostul de fernare care este 0 in- cApere patrati de 10x10 m si inalti de 3m, In adpost stupii sint asezafi in rin- duri duble spate la spate, cu un spatiu de lucru de 60 cm. Stupii sint stivuiti pe cinci rinduri, In adapost sint introdusi fara nici © greutate 1000 stupi Adapostul este prevazut cu aer conditionat, ‘Aerul curat intra prin partea superioard, prin conducte, fri a produce curenfi. Aerul viciat iese prin conducte aflate la nivelul pardoselii, de unde este evacuat in atmos- fera printr-un cos. Pentru climatizare se foloseste _incalzirea aerului cind temperatura dinafaré coboara, dar aceasta numai rareori deorece datorita numarului mare de familli de albine din adapost mai adesea este necesara riciren ae- rului proaspat, lucru care se realizeazd cu greutate deoarece actuala aparaturé de con- difionare este reglatd pentru a lucra la 20— 21°C fn loc de 89°C cit este _necesar. In adapost se pastreazd un intuntric total iar vizitele de control se fac la lumina rosie, La temperatura ad&postului de 8—9°C albi- nele nu sint strinse in ghem si pentru eva- cuarea bioxidului de carbon urdinigul este larg deschis, Consumul de hran& pentru ier- nare este de circa 1 kg pe lund pentru o familie de aproximativ 1,5 ke. La sfirgitul iernii, de regulé in a doua sap- tamina a lunii aprilie, familifle se scot din adapost seara dup 'lésarea intunericului pentru a nu avea dificultdti cu zborul albi- nelor. Datorita lipsei de polen din toamné fami- Wile nu au rezerve de pastur& iarna si tre- buie aprovizionate in primavaré cu miere gi inlocuitori de polen, pentru a putea incepe cresterea de puiet. Pierderile sint de aproximativ 2/ de la seoaterea din addpost si pind la adaugarea celui de al doilea corp. Jernarea in adapost are gi unele neajunsuri pentru ci cere mai mult utilaj si investifii cu ad&postul si conditionarea aeruluj. Pentru reducerea cheltuielilor ad&postul poate fi fo- losit la preinedlzirea mierii inainte de ex- tractie. In concluzie autorul araté ca ‘pentru _reusita ierndrii in ad&post sint necesare urmétoarele conditii: aer curat la intervale stabilite, in- tuneric total si mentinerea temperaturii adecvate, REZUMATE ALE COMUNICARILOR PRE- ZENTATE LA SIMPOZIONUL PRIVIND MIEREA CA PRODUS NATURAL, Bologna-Italia, 197 Fxtractorul cu tambur (cazan) rotativ BE, LEPORATI — Tialia Acest_ model nou de extractor a introdus in procesul de extractie principiul evitarii dispersarii_aromelor din miere Iucru care se intimpld la extractoarele actuale datorita curentului de aer care se produce prin in- virlirea colivici in cazan. Apicultorii sint de acord in a afirma ca mierea extras cu centrifugele obisnuite e mai putin gustoasa decit acelagi sortiment scurs direct din f gurii_deseapaciti sau din capicele (datoriti volatilizarii principiilor aromatice prin cen- irifugare). In noul extractor fagurii sint asezati radial de peretele unui recipient care se in- virteste impreund cu acestia, irile caracteristice ale noului extractor istrarea integritatii mierii prin compo- nentii s&i aromatici ; 2 — reducerea la minimum a consumului de energie pentru actionarea extractorului prin climinarea curentilor de aer (care absorb 0 mare cantitate de energie) si pastrarea for {ei vii cdpataté de miere in prima fazd a extractiei ; 3 — extractorul are o mare stabilitate, mierea in rotajie din partea de jos a tamburului actioneazd ca un volant cu centrul de greu- tate jos; 4 — 0 mare usurin{4 in manipularea faguri- lor prin partea_ superioarA a tamburului actionarea lui facindu-se pe dedesubt ; 5 — posibilitatea pentru apicultor de a con- trola in orice moment viteza de lucru a extractorului, i unui deshidrator pentru F, MERLETTO, P, PITON — Italia Deshidratorul se compune dintr-o cameré de 3,25 m lungime si 1 m latime in care intré 2 siruri a 48 magazine, La unul din capete peretele éste mobil pentru a_ permite folosirea unui ridicator hidraulic. Deshidra~ torul a functionat la ferma apicola Dallari dj Varallo Pombia (Novara) in septembrie 1976, Termostatul a fost fixat la 34,2°C. Experimentarea in productie a dat, urma- toarele rezullate: temperatura s-a ridicat re- pede si dupa 8 ore s-a stabilit la 35°C in stivele de magazine, Chiar in partea in- ferioara nu a depasit 365°C ; procentul de umiditate a fost de 187% in micrea ne- cApacita deshidratata, ‘deci o scddere de 2,3% in 24 de ore. 31TIMPUL PROBABIL IN LUNA AUGUST + In luna august aspectul gen ral al vremii va diferi de un finut la altul, astfel: in jumatatea de sud-vest a {ari va predomina o vreme fru- moasdé, calda si insorité, pe cind in centrul si nord-estul teritoriuluj va predomina un timp mai rdcoros, mai noros si cu ploi ceva mai frecvente, Cele mai calduroase zile sint de asteptat la: 5—11, 15~16, 19—20 si 25 august, iar cele mai pronunfate raciri se vor constata la: 1—3, 12-13 gi 26—31 august. Fronturile de ploi, ce vor afecta partial sau integral te- ritoriul intre: 2—3, 8, 10—12, 17=18, 20—22, 24—27' si 29— 31 august, vor da cantitati de ap& mai mari decit cele nor- male in Moldova si regiunea de munte si ceva mai mici fn sudul si sud-vestul farii. In mijlociu vor cédea 10 plot insemnate in regiunea de munte si numaj 5 in zona de cimpie. 1—5 august. Vremea va fi, in general, nestatornica cu inno- rari_mai accentuate fn cursul dup&-amiezelor, cind vor ca- dea ploi de scurti durata si averse insofite de fenomene clectrice. Unele din aceste Clara ms msm averse vor da cantitéfi mari de api pe multe suprafete, Vintul_va prezenta frecvente intensificdri locale in vestul si sudul tari, Temperatura va varia noaptea intre 10° si 16° jar ziua intre 20° si 30°. 6—I1 august. Vremea se va incéilai simfitor, luind caracter tropical. Temperatura va urea ziua ping la 30° in regiunea de munte si nordul extrem al teritoriului si pind la 39° in cimpia din’ vestul gi sudul fri, unde in multe zile se va simti efectul sufocant al caniculei, Cerul se va mentine mai mult insorit, Citeva averse locale sau razlefe se vor sem- nala cu deosebire in dupa-a- miaza zilelor de 7—8 si 10 11 august, mai ales in munti si nordul’ {arii. Intre 8 si 11 august se vor produce si unele intensificdri de vint in Bard- gan, 1213 august. Un front de ploi si averse insotite de de: c&reari electrice si intensifi cari de vint va traversa fara aducind cu el si o ricire a ‘vremil, 14—16 august, Timpul va de- veni frumos si se va incdlzi apreciabil, Iuind din nou ca- racter tropical in regiunea de cimpie, unde temperatura va urea la peste 30°, RECENT AU APARUT DE SUB TIPAR: * =": CERCETARI NOI IN APITERAPIE. AL DOILEA SIMPOZION INTER- 17—18 august. In aceste 2Me este de asteptat ca un nou front de averse puternice si traverseze 0 mare parte din fara, producind o sc&dere a temperaturii in toate tinutu- rile. Aceste averse vor fi in- sotite de numeroase furtuni electrice. 19—25 august. Timpul, desi va fi c&lduros, va deveni insta- bil, cu innordri mai accen- tuate in regiunea de munte si partea de nord-est a teri- toriului, unde vor cédea_atit ploi de scurta duraté cit si averse locale, Se vor semnala citeva intensificdri de vint in jur de 20 si 23 august. Tem- peratura va oscila ziua intre 25° gi 32°, fiind ceva mai coborité in munti, nordul ‘Transilvaniei si Motdovei. 26—31 august. Vremea se va raci destul de mult atit in su- dul farii cit mai ales in nord, unde temperaturile diurne nu vor urca in unele zile peste 15°, In munfi timpul va fi a- normal de racoros. Vor cidea ploi cu caracter local mai ales in Moldova, Maramures si estul Transilvaniei, In sud ploile vor fi mai rare si mai slabe. In nordul si estul (arli se vor produce intensificéri de vint in ultimile trei zile ale luni, N. TOPOR rs me sme = NATIONAL DE APITERAPIE, edit. APIMONDIA, Bucuresti, 1977 (316 p, Nujdin, A.S. si Vinogradov, V. P.; BAZELE APICULTURI, edit. APIMONDIA, Bucuresti, 1977 (210 p., 62 fig. 4 pl. color, 23 tab.) Jarvis, D. C.: PRODUSELE APICOLE $I ALTE REMEDII_NATURALE IN REUMATISM, edit. APIMONDIA, Bucuresti, 1977, (104 p.) Jarvis, D. C.: MIEREA $I ALTE PRODUSE NATURALE IN SLUJBA SA- NATATII OMULUI, edit. APIMONDIA, Bucuresti, 1976, (continuare de tiraj), \ \ 5 \ j 100 fig., 50 tab.) 5 \ 5 \ \ 5 Carfile se gasesc spre vinzare numai in magazinele de desfacere a pro- duselor apicole. ee a ee eeeDORIT! SA DEVENITI APICULTOR? Nimic mai ugor! Frecventafi cursurile apicole de mast s = 2 a pentru incepdtori organizate gratuit ™ in intreaga faré de citre Asociafia ™ 2 a = a a Crescitorilor de Albine din R. S. Roménia. Inscrierile_se primesc prin cercurile si_filialele, judetene ale organizafiet noastre pina la data de 15 septembrie a Doi dusmani ai_organismului : Oboseala si surmenajul ‘Trei_prieteni tonifianti naturali : POLENOVITAL polen, miere si laptisor de matcd, in magazinele de desfacere a pro- duselor apicole ! 2 LAPTISOR DE MATCA a MELCALCIN . produse vitaminizate pe bazd de » s . s © biuturi delicioas’, ricoritoare, vitami- nizat& si fortifiant’ obtineti din: MIERE DE ALBINE 1-2 lingurife OTET DIN MERE $i MIERE 1-2 lingurife APA MINERALA 7 patar Folosind-o numai o singura daté nu veti mai renunta {fa ea | Magazinele de desfacere a produ- selor apicole sint aprovizionate cu cantitafi suticiente de miere de albine si ofet din mere si miere de albine spre a satisface cerintele dv. Doriti s4 primifi in anul 1978, cu re- gularitate revistele : APICULTURA IN ROMANIA MEHESZET ROMANIABAN? REINNOITI-VA ABONAMENTELE PENTRU ANUL VIITOR | Costul unui abonament anual ; lei 36 Abonamentele se primesc NUMAI prin cercurile apicole si centrele de aprovizionare si desfacere a produ- selor apicole din cadrul filialelor A.C.A. judetene Indicati corect si complet adresa exacta si codul localitatii ! Verificati inscrierea corecta a adre- sei dv. de céitre organul coleaor al abonamentelor ! biblioteca apicoli personal’ bu teenie : STUPARITUL NOU CATALOG APICOL MANUALUL APICULTORULUI? GRABITI-VA! ULTIMILE BXEMPLARE DE VINZARE NUMAI IN MAGAZINELE DE DESFACERE A PRODUSELOR API- COLE ALE FILIALELOR A.C.A, JUDE- TENE. BEBOP DIN Mil DE FLORI O FLOARE: DUMNEAVOASTRA! PRIN PRODUSELE COSMETICE REA- LIZATE DIN NECTARUL FLORILOR »Minte sdndtoasd in corp sdndtos“ un vechi adevar printr-un nou pre- parat pe baz de produse apicole : ENERGIN L. de vinzare prin magazinele apicole ale filialelor judetene ale organiza- fiei noastre.