MINISTER.

UL

EDUCATIEI ~I iNVAJAMiNTULUI

Prof. dr. doc. DAN RADULESCU

Petroloqie
maamafica
~i riietamortlca

EDliURA D!DACTIC.i.\ $1 PEDAGOGICA

BUCURESTI

- .
. -J!.f. ,:-~:'.:~;~}- ~: - _

.
\

~~:! -t ~ ---.:-:; ..' :.; .

---------....
B.C.U. GEOGRAFIE - GEOLOGIE

1111 rn1 1111111

9-06551

Referent: prof. dr. loan Mme~i::m

Redactor: Viorel a Ancstosiu

Tehnoredactor: Liliana Antoniu
Coperta : Eugen Stoicm

'

,,Truth emerges more readily

error than from confusion"
FRANCIS

from
BACON

Cuvint tnainte
Petrologia magmaticii 9i metamorficii - ca l?i Petrologia sedimentarii - ocupa o pozitie centrala in ansamblul disciplinelor din

invatamtnrul geologic. Ea constituie, pe de o parte, incadrarea in

realitatea geologica materiala - roci :;;i asociatii de roci, procese
petrologice - a infcrmati ilor prrvind constituentii si procesele
element.are din Iitosfera - elemente chirnice, rninerale, procese
chimice, fizice, mineralogice - pe care studentii le-au primit anterior; prin aceasta, ea realizeaza, pe de alta parte, principala
deschidere de orizonturi catre probleme speciale, dar de interes
major, pe care studentii le abordeaza in cadrul disciplinelor care
urrneaza acestui curs - asa ca intelegerea conditiilor de formare
a acumular'ilor de minerale i;;i roci - ori contribuie la crearea
bazei necesare pentru valorificarea cunostintelor de geofizica si
geochimie. Elaborarea textului de fata a fast facuta considerind
ca dezideratele fundamentale pentru un curs de Petrologie decurg
din aceasta pozitie cu dubla implicatie a disciplinei.
in structura cursului de Petrologie magmaticii. $i metamorficii,
o sectiuns specials este dedicata examinarti problemelor privind
teritoriul Rornanici ; asa se explica faptul ca, printre cazurile
prezentate ca exemple, nu au fost cuprinse situatiile din Romania,
care var beneficia de o tratare ampla :;;i sistematica. Pe de alta
parte, deoarece cursul este insotit de un larg program de lucrari
practice de laborator - dedicat in intregime insu!)irii metodelor
de identfficare a rocilor, descrierii ~i studiului acestora - chestiunile de ordin descriptiv n-au fast abordate decit in unele din aspectele lor, care nu fac obiectul Iucrarilor practice si a carer elucidare este necesara tratarii problemelor de petrogeneza.
Studiul fenomenului metamorfic ridica probleme foarte deosebite de cele ale f.enomenului magmatic. 0 mult mai ampla variabilitate a proceselor si a produselor acestora impreuna cu imposibilitatea observarii directe a celor dintii si, deci, imposibilltatea
compararii ,,trecutului" cu ,,prezentul" fac ca studiul metamorfismului sa fie mult mai dificil $i sa se bazeze, in mult mai mare
masura, pe ipoteze greu de verificat; din aceste diferen\e decurge necesitatea unor moduri deosebite de tratare a celor doua
categorii de probleme. Pe de alta parte, interferentele domeniului
magmatic cu eel metamorfic au creat si necesitatea tratarii unor
probleme in ambele parti principale ale textului. S-a incercat 1nsa

o tratare care, acoperind complexitatea :;;i variabilitatea celor doua

domenii endogene, sa pastreze unitatea de structura generala.
Autorul si-a propus sa alcatuiasca un text a carui Iectura sa
stimuleze capacitatea de gindire a studentului; el a incercat sa
atinga acest obiectiv mai ales prin prezentarea tuturor alternativelor posibile acolo unde nu exista inca solutii definitive ~i prin
sublinierea acelor probleme care ii;i asteapta inca rezolvari mai
bune.

Autorul

CU PRINS
PARTEA I. ELEMENTE INTRODUCT!VE
1. Conturarea problemelor
. . . .
~
Definirea domeniilor endogene
~- Pozitia proceselor magmatice $i metamorfice in
. tiei litosferei
. . . . . . .
. . . . .

12
13
ansamblul

et,olu-

14
16
19
20

1.2.1. Zonele de generare a magmelor

'-- i.2.2. Zonele de metarnorfism
1.2.3. Limitar! ale aplicarii modelului tectonicii globale
2. Notiuni fundamentale de. interes petrologic asupra structurii
pozitiei Pamintului .
2.1. Compozitia mantalei
2.1.1. 'I'ipuri de reactti in manta

\,:

~i com24

.,

......

'

2.2. Natura limitei crustii-manta

2.3. Litosfera
2.3.1. Tipuri de litosfera

2.3.2. Petrografi.e, mineralogie, chimisrn

26

30
30
311
31
33

PARTEA A ll-A. DOMENIUL MAGMATIC

36

3. Magmele

37

3.1. Generarea magmelor

3.2. Principalete caractere ale magme!or
., . /. ''3.3. Tipurile fundamentale de magme
. '.., Y\..\., '>< . ""- ~ 'l.
3.4. Cristalizarea in magme
/
3.4Jl. Sisteme magrnatice cu componenti volatili
- 3.5. Procese de diferentiere a magmelor ..
3.6. Utilizarea rubidiului $i strontiului in studiul originii $i evolutiei
magme!or

48.

4. Manifestarile magmatiee, Punerea in loc a corpurilor de magma. Forme

de zacamint

53

~.

<>. '"'- . -, ,,.

4.1. Manifestiiri intracrustale

4.2. Manifestiiri supracrustale
4.3. Formele de ziiciimint ale rocilor magmatice

5. Produsele consolldarlt magmelor

5.1. Rocile magmatice
.-- '5.1.1. Compozitia mineralogica
5.1.2. Structura

38

41
45
49
52

53
55

56
59

61
61

65
5

5.1.3. Textura
5.1.4. Definirea categoritlor petrografice. Clasificare
...,..._ Clasificar] mineralogice
. .

./

67
68
69
80
1106

Calcule petrochirnice $i clasificari chimice

5.2. Produsele etapelor post-lichid-magmatice . .
5.2.1. Pegmatitele .
5.2.2. Produsele etapelor pneumatolltica si hidrotermala

\\
~

il.06
107

5.2.3. Produsele exhalatiilor vulcanice

6. Asocierea naturala a rocilor magmatice in litosfera

108
109

7. Asociatitle de roci din regiunile de expansiune a litosferei

7.1. Regiunile de expansiune din domeniul oceanic .

111
.113
113

7.1.1.:. Asociatrile bazaltice actuale de pe funciurile oceanice

7.1.2. Asociati ile ofiolitice

. .
. . . . . .
7.1.3. Asociatiile spilitice
7.1.4. Asociatiile peridotit-serpentinitice
7.2. Regiunile d:e expansiune din domeniul continental

116
119
121

121

7 .2.1. Asociatfile de roci bazice alcaline din marile fose continentale 122
7.2.2. Asociatiile bazaltelor de platou
125
8. Asocia~iile de roci din regiunile de comprimare a litosferei
8.1. Asociatiile andezitice

13!1
132
138
140

8.1.1. Geneza magmelor andezitice

8.2. Asociatiile

granitice

8.2.L Probleme ale alcatuirii mineralogice

._ 8.2.2. Distrtbutia asociatiilor granitice in scoarta
8.2.3. Geneza

1411
'142
148

9. Asociathle de roci generate de zone fierbinji

153
15'3
159

9.1. Asociatii nci.scute pe Iitosferii oceanicii

9.2. Asociatii niiscute pe litosfe1ii continentala

mi

10. Asociatii de roci cu pozitie tectostructurala neelartticata

10.1. Asociatiile gabbroice stratificate
10.2. Asociatiile sienitelor cu nefelin
10.3. Asociatiile anortozitice
10.4. Asociatiile ignimbritice
10.5. Asociatiile de carbonatite $i roci mafice alcaline
10.6. Asociatiile lamproffa-ice

162

16
169
173

L___

175
178

PARTEA A Ill-A. DOMENIUL METAMORFIC

11. Metamorfismul: factori, procese, tipuri fundamentale
11.1. Factorii
fundamentali
11.1.l. Temperatura
11.1.2. Presiunea
'11.1.3. Fluidele
11.2. Procesel.e elementare
11.3. Criterii de s-istematizare; tipuri de metamorfism
metamorfice

182
183
183
184

185
186
$i

12. Studiul modificarilor mineralegice in eursul metamorfismului

12.l. Reprezenti'i.ri diagramatice fundamentale
12.2. Conceptul ,,izograd" $i ,,zonii mineralogicii"
12.3. Conceptui ,,zonii de metamorfism" (=de adincime)

de produse
138

192
1192
195
197

12.4. Mecanismul

modificarilor

mineralogice

in

cursul

metamorfismului

12.4.l. Stabilitatea asociatiilor de rninerale nascute in cursul proceselor metamorfice, dupa incetarea acestora
..:::- 13. Conceptul ,,facies meta.morfic"
13.l. Definitie
. . . . . .
13.2. Faciesurile fundamentale
13.3. Relatiile dintre faciesuri $i tipurile fundamentale de metamorfism

]tl7
198
199
199
201
205

isochimic

14. Metamorfismul termic ,

114.1.
Caractere generale
14.2. Faciesurile metamorfismului termic
14.2.1. Faciesul corneenelor cu albit si epidot
14.2.2. Faciesul corneenelor cu hornblenda
14.2.3. Faciesul corneenelor cu piroxeni .
l4.2.4. Faciesul sanidinitelor . . . .
14.3. Metamorfismul termic al principalelor formatiuni geologice
14.3.1. Metamorfismul rocilor argiloase
14.3.2. Metamorfismul rocilor arenacee
114.3.3. Metamorfismul rocilor carbonatice
114.3.4. Metamorfismul rocilor magmatice

207
207
208
209
210
210
211
212
212
215
215
217

15 A. Metamorfismul regional: oeurente $i earactere generale .

15 A.1. Ocurente . . . . .
15 A.11.1. Ariile orogene
15 A.1.2. Scuturile
15 A.2. Caraciere generale
15 A.2.1. 'I'ransformari mineralogice
'15 A.2.2. 'I'ransformari structural-texturale
15 A.2.3. Produse
. . . . . . . . .

2.18
218
218
218
219
219
220
2211

15 B. Metamorfismul regional: conditi! de metamorfozare: faciesuri

15 B.l. Zone de metamorfism
. . . . . . . . . .
15 B.2. Tipurile barice ale metamorfismului regional
'-........ 15 B.2.1. Perechile de zone metamorfice .
15 B.3. Faciesurile zeolitic $i prehnit-pumpellyit
....,.. .15- B.4. Faciesul .~isturilor verzi
. . . . . .
15 B.4.1. Seriile de presiune scazuta (tip Abukuma)
15 B.4.2. Seriile de presiune medie (tip barovian)
15 B.5. Faciesurile amfibolitelor . . . . .
15 B.5.1. Seriile de presiune scazuta
15 B.5.2. Seriile de presiune medie .
l'5 B.6. Faciesul $isturilor cu glaucofan s.L
rn. B.7. Alte faciesuri in metamorfismul regional

2.21
221
222
225
226
227
228
230
231
232
233
235
236

15 C. Metamorfismul regional: transformarea progresiva a rocilor preexistente 237

15 C.l. Rocile argiloase
237
15 C.2. Rocile arenacee
243
245
15 C.3. Rocile carbonatice
247
15 C.4. Rocile magmatice bazice
248
15 C.5. Rocile magmatice acide $i intermediare
16. Anatexia .

. .

. .

16.1. Principale elemente descriptive privind rocile anatectice

249
250

I
16.1.1. Caractere petrografice
. . . .
16.1.2. Ocurente geologice . . . . .
16.2. Cond:itiile fuziunii partiale in litosferii
16.3. Geneza rocilor anatectice
116.3.1. Migmatitele de injectie
16.3.2. Migmatitele formate ,,in situ"
16.3.3. Granitele anatectice

250

251
251
253

253
253
254

1 7. Metasomatoza

255

17 .1. Procesele metasomatice

17.2. Ocurente
. . . .
17 .2.1. Metasomatoza asociata

256
257

metamorfismului termic (pirometasomatoza)

. . . . . . . . .
. . . .
...- 117.2.2. Metasomatoza asociata metamorfismului regional
. . . .
17 .2.3. Metasomatoza asociata metamorfismului fundurilor oceanice
17 .2.4. Autometamorfismul

18. Metamorfismul de ingropare .

18.1. Elemente de observatie .
18.1.1. Metamorfismul de ingropare asociat metamorfismului regtona!
18.1.2. Metamorfismul de ingropare in arti independente
18.2. Interpretiiri
. . . . . . . . . . . . . .
18.2.1. Faciesurile zeolitic si prehnit-pumpellyit
18.2.2. Faciesurile de presiune ridicata
118.2.3. Conditii geologice

......__ 19. Metamorfismul dinamic . . .

19.1. Factori $i procese
19.2. Roci $i conditii geologice

263

263
264
265
266

266
268

2!68

271

272
272

20Jl.2. Mineralogie
20.1.3. Chimism

272

273
273

20.2. Interpretiiri
21. Faeiesul granulitelor
21.1. Cerccrere generale
21.2. Conditii PT .
21.3. Genezii

.275

275
277

279
280

-:-- 22. Eclogitele si ,,faciesul eclogitelor"

.......- 22.1. Caractere petrografice $i ocurenie
22.2. Problema existentei unui ,,facies al eclogitelor"

280
282

282

22.2.'l. Conditii PT si parageneze

.

284
cu ccrcc-

23.1. Citeva consideratii generaie asupra polimetamorfismului

ter proqrtul. . . . . . . .
. . . . .
23.2. Metamorfismul
retroqrtui
. . . . .

285

23.2.1. Identificarea transformarilor retromorfe .

23.2.2. Conditiile geologice ale desfasurarii
..,
~metamorfismului retrograd

24. Elemente de petrografie regionala a rocilor metamorfice

24.11. Rocile metamorfjce

2&1
2'61

270

20.1. Elemente de observatie

20.1.1. Petrografie

259

269
269

20. Metamorfismul fundurilor oceanice

......_ 23. Polimetamorfismul .

257

din cratoneie precambriene

286
286
287
288
289

24.1.1.
24.1.2.
24.1.3.
24.1.4.

29()'
292
293
294
295
295

Cratonul nord-american
Cratonul est-european
Cratonul
siberian
Cratonul african

24.1.5. Cratonul indian

24.11.6. Cratonul australian
24.1.7. Cratonul antarctic

296

24.2. Rocile metamorfice din ariile orogene fanerozoice

24.2.l. Metamorfisrnul paleozoic inferior
24.2.2. Metamorfismul paleozoic mediu $i superior
24.2.3. Metamorfismul mesozoic (pre-cretacic superior)
24.2.4. Metamorfismul cretacic superior-tertiar
25. Unele probleme generate privind studiul formatiunilor metamorfice .
2'5.1. Recunoa$terea rocii premetamorfice
25.2. Distributia faciesurilor metamorfice in timpul geologic
25.3. Observatii asupra determiniirilor de virsta in formatiun'iie meta-

296
298
300
302
305
307
308
308
310

morfice

AN EXE
314

An ex a A. Glosar de petrologie magmatica

A.1. Citeva preciziiri asupra nomenclaturii
A.2. Glosar

rociloi magmatice

A n e x a B. Elemente de petrografie metamorfiea

B.l. Aspecte structural-texturale .
B.1.1. Aspecte relicte
B.1.2. Aspecte specifice metamorfismului
B.2. Principale tipmi petrografice

A n ex a C. Elemente de petrologie structurala a sisturtlor cristaline .

C.l. Notiuni generale
. . . . . . . .
C.1.1. Mersul analizei petrostructumle
C.2. Studiul edificiilor petrografice
C.2.1. Tipuri de deforrnar i
C.2.2. Sistemul de referinta
C.2.3. Aspecte elementare ale rocii; tcrrninologie
C.2.4. Deforrnari rupturale
C.2.5. Lineatii
. . . .
C.3. Studiul particuletor componente ale rocilor

lndicatii bibliografice

3114

316
343
343
343
344
345
343
348
349
349
349
351
352
352
35'6
356
360

PARTEA

ELEMENTE
lNTRODUCTIVE

CONTURAREA PROBLEMELOR

0 NOJ!UNI FUNDAMENTALE
DE INTERES
PETROLOGIC ASUPRA STRUCTURII ~I
.coMPOZl!IEI PAMINTULUI

1.

CONTURAREA PROBLEMELOR

Istoria Pamintului este istoria transformarilor fizice ~i chimice pe

care el le-a suferit, transformari determinate de factori fizici, chimici si,
de la un anume moment inainte, biotici. Geologia - istoria Parnintului din momentul individualizarii sale ca planeta ~i prna astazi _ a
privit totdeauna planeta din aceste diverse puncte de vedere; din acest
motiv, discipline individualizate in decursul timpulul din geologie, asa ca
geofizica si geochimia, ii ramin incorporate organic.
In procesul de cercetare si de cunoastere a globului terestru se pot
separa mai multe nivele la care problema poate fi abordata.
Parnintul in ansamblul sau, inclusiv partea interna inaccesibila observatiei directe nucleul si mantaua -,
reprezinta un prim nivel
de cunoastere si constituie domeniul de cercetare al geofizicii.
Examinarea problemelor majore ale alcatulrii si evolutiel partii periferice a Pamintului solid, accesibila observatiei directe - crusta, placile
litosferice, aparitia 9i evolutia vietii etc. - ca 9i cele privind partea
extrem superioara a mantalei, inca inaccesibila observatiei directe, reprezinta un al doilea nivel de cunoastere pe care il realizeaza, irnpreuna,
geologia 9i geofizica.
In sfirsit, al treilea nivel este reprezentat de problemele ,,standard"
ale geologiei - minerale, roci, asociatii de roci, concentratii de minerale
etc. - 9i constituie domeniul propriu de preocupari al acesteia.

'finta geologiei este sa cunoasca compozitia si structure: partii periferice a Pamintului, sa determine cum si de ce s-a ajuns in decursul
timpului geologic la aceste rezultate.
Cum au luat nastere continentele si oceanele, de ce au dlstributia
actuala si in ce masura aceasta este stabila, cum au luat nastere rocile
din care este alcatuita litosfera 9i care este dlstributia lor in cadrul
acesteia, cum a aparut viata si cum au evoluat organismele, iata citeva
dintre problemele fundamentale ale geologiei. Pentru rezolvarea lor se
studiaza componentele litosferei - de la scara atomica pina la elementele structurale majore - si procesele geologice actuale care, in principiu, pot fi considerate identice sau echivalente cu cele desfasurate in
trecut.
Concluzia generala la care s-a ajuns prin cercetarile din ultimul sfert
d1 veac este aceea ca o buna parte dintre procesele care se desfasoara in

12

crusta i9i au factorii deterrninanti in manta; cauze din manta determina

procese din crusta, de la cele de scara atomica - schimbari de faza minerala - pina la cele de scara continentala.

Definirea domeniilor endogene

1.1.

Pa-]

in ansamblul fenomenelor care se petrec in partea periferica a

mintului se pot separa, din punct de vedere geologic, 3 mari domenii
caracterizate prin (a) valori distincte ale parametrilor _ termici, barici si
dinamici care controleaza procesele, -~b) moduri deosebite de desfasurare
a proceselor _geologice, (c) naturi si forme cleosebite ale materialelor
antrenate in acestea 9i,' deci, (d) rezultate deosebite.
Materialul care co~tuie pgrtea su2erioara a ~leLQQ_ate trece
in forma demagma 9i sa migreze ascensional; in manta se poaturo<luce, de aserrrerrea, topirea unor pc311iuni de htosfera impinse pina in
aceste-regiunC].rOJUnde; magme pot lua nastere, in conditii particulare,
9i prin topirgf! _ .rocilor ajunse in zonele protunde ale Iitosferei. Migrind
~uprafa.@ in li1Qsfera, magmele se. pot opri si consolida la nivele
mai profundL - intruziuni - sau pot ajunge la suprafata Pamintului
on m Iinediata apropiere a acesteia - extruziuni. Ansamblul proceselor
de g~..nerare, evolutie si consolidare a magmelor constituie domeniul
rnagmaB:fJ_fig.1-1).
-....,
~~r~ litosferei, rocile sint supuse unor pros.es~ fizice, chimice
si biot~e~.- distrugere; materialul rezultat, caruia i se adauga 9i, mate-

--

~---

r--=~~.:-.:-_:-_-_-:_-:_~~-=--=-~=~~-------------1
f
I
I

. I

Atmosfera IQISTRUGERE
Hidrosfero I TRANSPORT
1 OEPUNERE....-1 Sedimente

11I

'

.i I

sed1rnentare
_J

_.

'j

I
....J I

r-----i---------.1
I

--------;
Roci
meta
rnorfice

f .
L+-METAMORFISM

:---------------1---t---I

~--MOHO

- -

Roc1

-,------------.JI

-3; ; Il

l--

.__ --1

-o
Qi

1.--

I
I

J
I
L---

r---1
-----,
I

Roci

I
I

I
I

extruzive
I

t
1
1

11 :

I
I
t

II

f"GENERARC
I
---iDE-MAGM'E~--'

_:-_-:_-=.::.==f==={f:L:

GENERARE
OE MAGME

c(lJ
iii

<(

Fig. 1-1. Delimitarea si interrelatirle domeniilor magmatic, metamorfic si sedimentar.

13

rial provenit din activitatea organismelor, este, in mod obisnuit, transpordepus, iar apoi, in majoritatea cazurilor, consolidat sub forma de
--m5i roci. Ansarriblul proceselor de dlstrugere ji; lfJlOr roci preexistente la
supI'afata litosferei, de prelucrare a materialuluj rezultat - incluzind si
eel biogen - si de formare de noi roci prin acumularea acestula con'stifiiie domeniul sedirnentar.
-.:.....Ajunger~a rocil~r in. -m~dii geologice in care parametrii fundamentali ai acestora au alte valori decrt cele ale mediului in care ele s-au
format (zone profunde ale litosferei, zone de cutare etc., excluztn. .d, in
consecinta. cazul anterior al ajungerii rocilor magmatice si metamorfice
Tn conditiile supratetei litosferei) - si, deci, plasarea lor in conditii de
"dezechilibru cu mediul Jncqnj:urator - determina reorganizarea profunda
::[.__compozitiei 9i/sau structurri lor. Ansamblul proceselor care conduc,
in acest mod, la aparitia unor noi roci pe seama unor materiale geologice
preexistente constituie domeriiul metamorjic.

- Domeniile magmatic si metamorfrc poarta si__ILumaj~og~~

eel sechmentaI: Iiiii'ileYe-exogen;m conformitafe~GJ) natura facwrrrordete1'ffifrianfl ai proceselOr:
---,~_-___
-

-rat ")i
Pe

1'.l'Umai limita dintr'e domeniile magmatic si sedimentar este neta,

clara. Intre domeniul magmatic si eel metamorfic exists relatii de tranzitie datorita proceselor de generare a magmelor prin procese de ultrametamorfism in regiunile adinci ale litosferei. Intre domeniul metamorfic si eel sedirnentar trecerea este progresiva in zonele de adincime, unde
au Ioc cele dintii transformari metamorfice in rocile sedimentare.

1.2. Pozitia proceselor magmatice

si metamorfice in cnsomblul evolutiei
iitosferei

lV

Partea periferica a globului terestru este alcatuita -din placi litosferice mobile fata de substratul lor, astenosfera (fig. 1-7, 2-1). Realitatea acestora si mobilitatea lor au fast demonstrate prin observatii de
natura morfologica - existenta foselor 9i rifturilor oceanica (fig. 1-2)
de riatura selsmica dezvoltarea lineara a zonelor seismice
ale
Globului 9i deosebirile in ceea ce priveste adincimea focarelor seismice
in- cadrul acestora (fig. 1-3) - de riatura magnetica - variatia intensitatil magnetics in ariile oceanice si corelarea ei cu situatiile de normalitate si inversiune paleomagnetica (fig. 1-4, 1-5) - de natura geocronologica variatia virstei absolute a bazaltelor din: fundamentul
ariilor oceanice si aceea a sedimentelor care le acopera (fig. 1-6) etc.
A9a cum se stie, aceasta conceptie privind structura si evolutia partit
periferice a Pamintului poarta numele ,,tectonica globala".
!n cadrul evolutiei lor, placile Iitosferice se pot gasi in 3 situatii
de pozitie relativa (fig. 1-2; 1-7).
Contactele lor sint de dioerqeniii acclo unde se genereaza Iitosfera
ca urmare a consolidarii magmelor ridicate din manta in lungul rttturllor; cele doua placi par ca se indeparteaza (creste distanta dintre punctele existente la un moment dat in cadrul placilor). Contactele sint de
coruierqetuii sau de coliziune atunci cind placilc, ori numai o placa, se
14

c _Alf
Atlantic(M

~~/Chi/;

b E

Sf

Pacific(SE}

Jd=I=

23-4

B
Fig. 1-2.

Elemente morfolcgice fundamentals .ale ariilor oceanice

planetar de rifturi si fose active (B):

(A)

si sistemul

a -

cordiliera i;;i rift; b - msula oceamca ; c - fosa; 1 - zona de expansiune; 2 - zona

de subducne;
3 - falie transrormanta ; 4 - zcna fierbinte; 5 cordiliera aseismtca (cicatrice
a unei zone rieromtt).

deplaseaza una catre cealalta, In sfirsit, placile se pot deplasa lateral

una fata de cealalta, contactul lor fiind defiriit ca falie transiormantii
sau transcureniii.
Pina in momentul de fata, nu exista o explicatie demonstrabila
pentru cauza miscarii placilor litosferice; sint insa suficiente argumente
pentru a putea accepta conceptul tectonicii globale in ansamblul sau.
Realitatea proceselor de expansiune a Iitosferei, de convergenta a
placilor si de consum al litosferei au fost demonstrate pentru timpu.l
post-paleozoic, adica pentru aproximativ ultimele 200 m.a.1; despre modul in care a evoluat litosfera inainte de Mesozoic - si, mai ales, in
Precambrian - avem numai unele indicatii care lasa deschise mai multe
alternative in ceea ce priveste desfasurarea fenomenelor.
1

m.a.=milioane

ani.

15

120

-: ;:

.,.

. .

}h~ ~'

60
12{/

1ao0

~ ....~
120'

Fig. 1-3. Localizarea focarelor seismice actuale ale Famintului {perioada 1961-1967):
A)

1.2.1.

toate rocareie: B) focarele

cu adincime

mai mare de 100 km.

Zonele de generare a magme/or

Aparitia inagmelor se poate produce in cadrul a 3 categorii majore

de conditii tectostructurale din Iitosfera (fig. 1-7).
.:
La contactele diverg_e1~
materia bazl:a a astenosferei ia forma de
magma si migreaza spre supraf'ata in lungul discon""tin:uitatii litosferei pe
care o constituie riftul. Generarea 'magmelor si ascensiunea lor se datoreste, in esenta, decompresiunii care are loc l~ astenosfera ca urrnare a
forrnarii ori a existentei riftului. Magma este generata, probabil, la
40-60 km sub rift dar Isi incepe cristalizarea numai la 20-30 km adincime. Natura Iundamentala a magmelor este bazaltica.
16

\)

:5

co

{J
o

.~>

[soot
o

~
~

(\\

1,0

Y--el

t}

1,5

(J

Lima
prctrluhn

tr)

2,0

2,5

'Tl

0,5

120

--

3,0

---

3cm I

QI

3,5
120
L-

Baza(t

4,0

c
Fig. 1-4. Vartatia intensitatii magnetizarti rocilor .de pe
fundurile oceanice in directie perpendiculara pe un rift (a),
dezvoltarea in plan orizontal a anomalnlor magnetice (b)
si mecanismul g~n - .. ; zonelor corespunzatoare pzin expansiunea Iitosferel oce -{eh -

2 - Petrnlogie magrnatica, cda. 291

45
Fig.
1-5. Seara
geocronologica
a
inversiunilor cimpului magnetic terestru in ultimele
4-5 m.a.

\
\

\
\

I
I

I
I
""I!'-./-;;,,.

I
I
I
I

ag

~ b :::-:;:;/;))

5
6

-=::::::=-

~;

Fig. 1-6. Virsta fundului partii nordice a Oceanului Atlantic:

1 - arli emerse; 2 - Eocen pina la Recent; 3 - Paleocen;
4 - a si b - Cretacic timpuriu $i firzru ; 5 - Juras1c i;;i mai vechi; 6 - cordiliera GroenlandaIslanda-Faeroe; 7 - falii transformante.

La contactele convergente ale placilor, unde are loc subductia uneia

dintre ele, litosfera oceauica patrunde pina la adincimi mari in mantaua
superioara in lungul planelor Benioff. Datorita indeosebi frictiunif, -Ia
care se alcl.aug. si efectul treptei geoterm1ce, se produce Iuziunea materialului ei constituent si aparitia magmelor; acestea migreaza spre suprafata strapungind litosfera continentala sau oceanica sub care au luat
nastere. Natura fundamentala a magmelor este
andezitica, deoarece
litosfera oceanica este constituita din bazalte 9i o patura de sedimente.
18

-P,-----P7-----------P~----Ri .....f~t---P4---.
Folie
tronsforrnantd

Fosa

Zona
rierbinte

Arc vulcanic

Fig. 1-7. Fozitia zonelor de generare a magmelor si a prmcipalelor tipuri de metamorfism in cadrul modelului tectonicii globale de evolutie a l.itosferei:
P1-P.,, - placi htosrertce : J l I - I 3 I - zone de gen er are a magmelor ; (!), Q) - metamorfism
r egional ; ~

metamorfism

dinamic; Q) metamocttsm
A - astenostera.

al funduriior

oceanice ; L -

litosfera;

f<onelP. fierbinti reprezinta a 3-a categorie d regiuni, in care se pot

forma magme. in interiorul placilor pot sa apara zone columnare de
strapungere a litosferei sl de ascensiune a materialului magmatic generat in astenosfera. Astfel de situatii ar putea Ii determinate de curentii
de convectie din manta care, prin impingerea materialului fierbinte in
sus, provoaca ,,deformarea" mecanica si terrnica a litosferei din plaea,
o ila ori imobila, de deasupra.

1.2.2. Zone/e de metamorfism

Trecerea rocilor in conditii fizice ~i chirnice din interiorul litosferei,

fundamental deosebite de cele in care au luat nastere, creindu-sc astfel
necesitatea adaptarii caracterelor lor mineralogice :;;i petrografice, se
poate produce in mai multe regiuni ale acesteia (fig. 1-7).
~
(~
La cotitactele convergente, din cauza subductiei si a existerifei de

mari mase magmatice in ascensiune, are loc o crestere importanta a o(,.<_

temperaturilor si, presiunilor, ceea ce conduce la metam.orfisrnuZ region.QL.., A. ~&
in partea superioara a regiunii de contact propriu-zis 9i de frtctiune a\
I
celor dona placi se produce o crestere mare a presiunii cu caracter orientat in condrtiile existerrtei unor temperaturi moderate. Aici are loc metaI{:_1
morfismul regional dominat de presiuni ridicate (valoare mare a rapor\ ~~
tului P/T); el afecteaza, in primul rind, rocile eruptive bazice :;;i sediJ mentele din Iitosfera oceanica ce se subduce.
, - f"~)
In interiorul placii sub care are loc subductia, in zona de ascensiune
J
a magmelor, presiu.nea orientata se resimte cu valori mai scazute; aid
insa, temperatura atinge valori foarte ridicate ca urmare a existentei
!l!aselor magmatice in ascensiune or i stationare in camere magmatice.
.eeasta este zona de metamorfism regional in care se desfasoara process
atrolate de presiuni moderate dar la temperaturi ridicate (valori recluse
raportului P /T).
:'.:.grarea: maselor magmatioa in Iitosfera se poate produce si in mo:.i:::.~
ori in regiuni in care presiunea orientata a incetat sa se maniasemenea eazuri, in rocile din jurul corpurilor magmatice se

1u..w

-=:e ~

19

prcduc transforrnari determinate de cresterea temperaturii si, eventual,

de introducerea de substanta magmatica. Acesta este metamorfismul

de contact.

-,

...._

---Gl~i:t.e....:ale placilor, actiunea (a) apelor marine patrunse in Iitosfera 9i Incalzite si a (b) solutiilor fierbinti de natura magmatica asupra rocilor bazice, vulcanice si intruzive, determina transfermarea acestora in roci metamorfozate fara sistozitate, Metamorfismul
fundurilor oceanice este de intensitate scazuta dar caracterizat prin
scnimbarea chimismului sistemului
(introducerea de Na :;;i levigarea
de Ca).
La co:ntaGteZe._cliT1'__ac7ul faliilor transf ormante se produc modificari
determinate aproape exc USlV de modu1specTifo- de manifestare a: presrunii orientate in cursul proceselor de frictiune (influenta temperaturii
este neglijabila): au loc zdrobirea rocilor 9i mineralelor si transformari
mineralogice mai recluse ori mai ample. Acesta este domeniul in care se
desfasoara metamorfismul cataclastic sau dinamic.
, te transforrrrar i meLamorhce ale rocilor se pot desfasura
si in
momente, Iccuri si aspecte fara legatura directa cu miscarea placilor
li tosferice.
Pe baza conceptiei generale asupra evolutiei litosferei, pe baza locului pe care il ocupa procesele
magmatice si metamorfice in cadrul
acesteia, au fost elaborate mai multe modele petrologice de generare a
unora dintre tipurile de asociatii naturale de roci magmatice :;;i metamorfice, modele care, acceptind relatii cauzale intre existenta unor anume
conditii tectostructurale :;;i aparitia unor anume asociatii de roci, acorda
acestora din urrna semnificatii tectostructurale precise; iata citeva dintre
acestea:
- asociatiile ofiolitice (roci bazice intruzive si extruzive cu caracter
dominant tholeiitic) sint produse ale rifturilor oceanice, reprezinta fragmente de litosfera oceanica;
- asociatiile andezitice (andezite cu toate diferentiatele lor) apar
prin consolidarea magmelor generate in cadrul zonelor de subductie;
- asociatiile de roci 1?.azice cu caracter alcalin sint generate in
cadrul zonelor fierbinti ~i al ri'f_t~or continenjale;
- forrnatiunile metamorfice de presiune ridicata Iau nastere in
cadrul zonelor de convergenta, in vecinatatea plarruhri de contact dintre
cele doua placi:
- Iormatiunile
metamorfice de presiune scazuta ~i temperatura
ridicata apar in zonele de convergenta a placilor, sub arcurile andezitice.
Acestea sint numai citeva modele, inca in curs de detaliere. Progresul
cunoasterii formatiunilor si proceselor geologice va ingadui, in continuare,
sa se sesizeze si alte relatii determinante intre conditiile tectostructurale
si tipurile de roci care iau nastere, va conduce la elaborarea altor modele petrologice.
'\

1.2.3. Limiiiir! ale aplicarii modelului tectonicii globale

0 caracteristica a modului nostru de a gindi in geologie - de care
sau nu sintem constienti sau, daca sintem, o subliniem prea putin consta in influenta foarte mare pe care o are cunoasterea istoriei geolo-

20

gice recente
intreaga sa
lor evidents
principala a

a Pamintului

asupra ideilor pe care ni le formam despre

svolutie. Cunoasterea mai buna a rocilor tinere 9i legatura

cu procese geologice in curs de desf'asurare constituie cauza

acestei tendinte care ne poate duce la un actualism rigid.
Existenta placilor litosferice si realitatea evolutiei lor sint, practic,
dovedite chiar daca mai exista inca element necunoscute privind fortele
determinante ale proceselor. Conceptia tectonicii globale constituie, fara
mdoiala, un progres in gindirea geologica si tendinta de a o extinde
asupra intregii istorii geologice a Pamintului este norrnala: in ce masura
si in ce mod este ea tnsa aplicabila timpului pre-mesozoic?
Datele sigure care indica existents si evolutia placilor litosferice se
. refera la un interval de timp (cca 200 m.a.), care reprezinta mai putin
de 50/o din istoria planetei noastre. In aceste conditii este logica si necesara intrebarea daca Pamintul a avut tot timpul existentei sale" acelasi
mod de comportare, daca ceea ce s-a intimplat in ultimele 200 m.a.
reprezinta situatia normalii sau numai un stadiu tirziu. de evolutie.
Daca incercam sa mergem in trecut mai departe decit momentul
existentei continentului unic, Pangea (fig. 1-8), prima problema care
se ridica este aceea a modului de formare a acestuia. A luat el nastere
prin procese asernanatoare cu cele desfasurate in Mesozoic si Tertiar,
procese care au condus la sudarea intr-un singur continent a numeroase
rnase anterioare? Este greu de crezut ca toaie masele continentale
anterioare s-au putut suda pentru a forma Pangea. De ce sa fi predominat
un asemenea proces inaintea Mesozoicului pentru ca imediat apoi sa
predomine in mod evident dislocatia maselor litosferice?
Toate implicatiile tectonicii globale trebuie examinate in mod critic
inaintea extrapolarii modelului in trecutul mai indepartat. Este, de
exemplu, sigur ca singura posibilitate de desfasurare a orogenezei este
cea la marginea placilor, la contactele convergente? Este sigur, deci,
di. trebuie sa interpretam toate zonele orogene pre-mesozoice ca zone de
coliziune? N-au existat in decursul timpului geologic si alte moduri de
generare a magmelor andezitice in afara acelora din cadrul zonelor de
-subductie sau, altf el spus, orice rare vulcanic andezitic trebuie socotit oa
.fimd asociat unei vechi zone de subductie? Dar ofiolitele marcheaza
totdeauna vechi zone de expansiune?
Numarul intrebartlor care se ridica in legatura cu extinderaa tectoriicii globale in trecut nu trebuie insa sa ne faca sa renuntam la ideea
mobilitatii litosferei inainte de Mesozoic. Dar care sint elementele pe
care ne putem sprijini, astazi, pentru adoptarea unei pozitii 1n ceea ce
priveste cercetarea terenurilor pre-mesozoice?
In stadiul actual de cunoastere, elementele de ordin geologic sint
insuficiente pentru a raspunde fara echivoc la vreuna din aceste intrebari; dimpotriva, ele sint acelea care ridica intrebarile. In unele regiuni
.ale globului exista, de pilda, zone vechi de orogeneza in legatura cu care
:nu sirit cunoscute produse magmatice intruzive sau extruzive, asa cum
cere in mod necesar desfasurarea unei coliziuni intre placi ~i a unei subductii. Sintem, in asemenea cazuri, in Iata unor vechi margini de placi
sau trebuie sa acceptam posibilitatea orogenezei si in interiorul placilor
=?i, deci, neinsotita de subductie? Este, de asemenea, stranie absenta
.analogilor metamorfozati ai litosferei oceanice (ofiolite) mesozoice si ter-

21

Fig. 1-8. Reconstituirea evolutiei litosferei terestre in ultimele 200 mil.

ani (a-e):
linie subttre dubla - zona de expansine;
linie groasa
zona de subductte;
!inie
subnre falie transrorrnanta ; sage
rruscare reianva a piacnor : punct mare zona fierbinte;
nasura - cicatrice a unei
zone fierbin1;i, cordillera aseisrnica .

..
tiare in terenurile precambriene; cum 9i de ce au disparut urmele (produsele) vechilor zone de expansiune? Ori n-au existat astfel de zone?
Elementele cele mai utile in aceasta discutie ni le otera, astazi,
paleomagnetismul; el este acela, care ne poate demonstra in mod evident daca diversele blocuri continentale au suferit sau nu miscari relative in pre-Mesozoic.
Majorttatea masuratorilor paleomagnetice existente arata ca si in
Precambrian s-au produs deplasari orizontale dar ca blocurile precambriene au fost mai numeroase si mai mici decit cele fanerozoice. Pentru
multe dintre ele s-a facut constatarea ca in momenteie de deplasare ele
par a fi suferit miscari omogene, in grup. In cadrul grupului viteza de
miscare pare cu un ordin de marirne mai redusa decit viteza de depla-

22

sare a :grupurilor. Se contureaza, in fe1ul acesta, ideea ca

sintern in prezenta a dcua categorii de f enornene:
- miscari majore, determina te probabil de mecanismul
Fig. 1-9. Mecanismul probabil de formare a
expansiune-consum
de Iitosfebazinelor ensialice prin fragmentarea patura, matertalizats, in deplasarlle
rii de la baza litosferei.
grupurilor de blocuri sialice:
- miscari de mai redusa amploare, desfasurate in limitele maselor
continentale si materializate in deplasarile din interiorul grupurilor.
Daca aceste observatii corespund realitatil, atunci trebuie despririsa
concluzia de exceptionala importanta ca ,,blocurile stabile" din Precambrian nu sint totdeauna echiuoleniui pliicilor actuate, ceea ce constituie
o conditionare majora pentru mcercari le noastre de a descifra evolutia
pre-mesozoica a Iitosferei. Intra Precambrian si Fanerozoic pare sa fi
existat o deosebire fundamentala in ceea ce priveste comportarea litosferei. In cursul Precambrianului litosfera s-a comportat ca un corp
nerigid intr-o foarte mare parte a sa. Blocuri rigide mici, cu dimensiuni
de ordinul sutelor de km, au fast separate intre ele printr-o retea de
bazine mobile in cadrul carora Iitosfera continentala a fast def'orrnata
fara a i se distruge coerenta, in asa fel inert ea nu s-a fragmentat pentru a forma oceane mari cu crusta oceanica (fig. 1-9). Mici mari intracontinentale s-au deschis si inchis, miscarile blocurilor nedepasind citeva
sute de km. Aceste miscari erau de mica amploare, in comparatie cu
deplasarile maselor Iitosferice ca i.ntreg, si nu erau insotite de subductie.
Pina la stirsitul Precambrianului numarul acestor blocuri a scazut foarte
mult prin sudarea lor.
Nu stim cind s-au produs in cursul Precambrianului procese de dislocare similare celor din Fanerozoic. Daca se accepta ca perioadele de
maxima frecventa a formarti granitelor sint asociate unor procese de
comprimare subsecvente unor epoci de expansiune, atunci, acestea din
urmji ar trebui plasate putin inainte de intervalele 2 750-2 450 m.a.,
1 900-19 600 m.a., 1150-900 m.a.i.p.' cind s-au format cele mai multe
granite proterozoice.
In Africa, cele 3 cratone principale cu virste de peste 1 000 m.a.
- Africa de vest, Congo si Kalahari - sint prinse intr-o retea de zone
mobile avind virste de 450-700 m.a. Structurile si metamorfismul sint
tipic orogene in cadrul acestora dar produsele magmatics au o distributie foarte neregulata 9i nu exista evidenta unor suturi. Pe de alta parte,
masuratorile paleomagnetice arata ca deplasarile relative ale cratorielor
au fast neimportante, incompatibile cu procese de expansiune-comprimare a litosferei. Cel putin pentru Africa de sud, se pare ca trebuie sa
se accepte ca inca din Arhaic exista o masa unitara; in cadrul ei au
evoluat mai multe zone mobile ensialice '(in iriberiorul placflor).
Concluzia asupra unei continuitati sialice se pare ca se impune pentru intreaga emisfera sudica in timpu1 Arhaicului; Gondwana fanerozoica are, probabil, un echivalent precambrian, Panantarctica.
Iridicati] de aceeasi natura exista 9i pentru masele sialice din emisfera nordica. Determinarila paleomagnetice arata ca intre - 2. 2,000 m.a.
1

m.a . .l.p.=milioane ani inainte de prezent.

23

...

------------------------------------------

... !

9i - 1 300 m.a. structurile precambriene din America de Nord, Groenlanda 9i nord-vestul Scotiei alcatuiau o unica masa, in cadrul careia
a avut lac - deci, pe fundament sialic - eel putin o orogeneza importanta, cea hudsoniana, la - 1 850 m.a. Desi au fost identificate elemente
de deformare la margini de placi in aceasta perioada, nu exista indicatii
asupra desfasurarit unor coliziuni cu subductie.
Corelarea datelor paleomagnetice existente pina astazi conduce la
concluzia ca eel putin intre cca - 2 000 m.a, si Precambrianul tirziu
a existat o masa sialica unica, un supercontinent cu dezvoltare N-S
(v. fig. 10-10). Fara ca sa stim cind a avut loc dezmembrarea lui, constatam existenta a 3 suturi ma:jore - uraliana, caledorriana, hercinica realizate ulterior. Pentru intreg acest interval trebuie Iacuta distinctia
intre zonele orogene de la marginea placilor si zonele mobile din interiorul lor.

Concluziile intregii discutii pot fi rezumate, ca tentativa, in .modul

urmator:
1. Atit pentru Proterozoic cit 9i pentru Arhaic exista evidenta deplasarilor Iaterale, Acestea sint demonstrate prin dcterminarile paleomagnetice in cadrul Iormatiunilor de aceeasi virsta, care arata existenta dislocarilor, 9i prin determinarile in formatiuni de virste diferite din cadrul
aceluiasi bloc rigid, care arata mobilitatea acestora prin existenta
miscarii aparente a polilor magnetici.
2. In Arhaic si Proterozoicul timpuriu masele sialice erau sudate
intr-un super-continent, sau se gaseau foarte apropiate intre ele, si sufereau miscari omogene; bazinele de sedimentare erau dezvoltate pe fundament sialic si sufereau miscari de deschidere-inchidere de amploare
mult mai redusa decit in timpul Fanerozoicului.
3. Situatia tectonica moderna s-a conturat in urrna cu cca 1 000 m.a.
4. Diferentele in comportarea litosferei in cursul timpului geologic
pot fi puse pe seama unei rigidizari progresive a acesteia,
5. Este posibil sa ne Imaginam ca orogenia ensi alica este determinata de aceleasi forte subcrustale ca si evolutia placilor dar in forme
de mai redusa intensitate.
Implioatiile petrologice ale acestor concluzii trebuie avute in vedere
la utilizarea tuturor modelelor de generare a rocilor magmatice si metamorfice, la precizarea semnificatiei tectostructurale a fiecarei asoclatii
de roci, la incercarile de reconstituire a evolutiei litosferei inainte de
Mesozoic.

-----2

NOTIUNI fUNDAMENTALE DE INTERES PETROLOGIC )

ASUPRA STRUCTURll $1 COMPOZITIEI PAMINTULU!

Intr-un mod cu totul general, in geologic s-a vorbit mtotdeauna

despre legatura dintre procesele care se desfasoara in Iitosf'era si cele
care au loc in zonele mai profunde ale Globului; numai in ultimele
3-4 decenii insa, aceasta legatura a fast demonstrata in mod neindoielnic si au fast precizate citeva dintre principalele sale aspecte.
24

In mom en tul de fai;a,

Lltosfero
{ ~sten~sfer6
, t Zona de vilezo scazuta
Mesosfero

pro blemele nmdamentale

ale celor 3 domerrii geoloNucleu

Nuc leu ex tern
intern
gice majore - indeosebi
cele ale dorneniilor magmatic si metamorfic - nu
pot fi 'e~aminate fara cunoasterea principalelor ,caractere ale mantalei 'terestre.
Structura
interna
a
G olYUIUi este cunoscUta
ma1 a ,es <Clartotita erro enelor selsmice variatja
4000
5000
6000
3000
2000
1000
r vrtezelor
d.e_ propagare a
Adincimea km llrideior P sl
variatie
Fig. 2-1. Variatia vitezei undelor seismice P in indeterminata de traversateriorul globului terestru si separatiile zonare carea unor medii cu prore se pot face pe aceasta bazii:
prietati deosebite, indica c - crusta : MS - mantaua superioara : ZT - zona
de tr.anzrtie,
existenta unor diseorrtinuitati care, separind geosfere cu oaractere distincte, confera Pamintului o structura zonara
con centrica.
Disc
e majore se plaseazv
imile de cca 5 200_km
(Le man), cca 2 900 km
u en erg) si 10-12 km in ariile oceanice ori
30-80 km in ariile continentale (Mohorovicic), separind nucleul intern
de nucleul extern, acesta de manta si mantaua de crusta (fig. 2-1).
Imediat sub partea periferica a
mantalei superioare se rernarca existenta unei zone de viteza scazuta
a undelor seismice (fig. 2-1; 2-2),
zona pe care 'in mod [ustificat o
10
putem considera a avea posibilitatea
de a se deforma plastic; acest caracter se pastreaza, atenuindu-se insa
20
pina pe la 700 km adincime. Dim
punctul de vedrm~__g,l rig!gita}li,'ar
0
moduluL:_d~ defo~e_s:upra30
E
Ia:ta
f?f discontinuitatea Gutepberg
u
c
se ,..Q2!_ indTv5!d.Uaiifa:Zifosfera, 0-510
~ zo
(150) ~km,-pa-rj~a I_ig1a:~; asienosjera,
de la ibaza Jitosf'erei pina la coa
700 km adjncime, :parte.a:Qe:foIT.nal5[1i3,:
plastig; mesosj era, in continuare pina
la -2-900 km, probaJbil riglda.
Observatii si deterrninari variate
- printre care, in ultima vreme,
7.0
5.0
60
6.0
determinarea momentului de inertie
- Viteza xrn 1s
a Globului prin observarea orbitei
satelitilor
arata ca el nu este
Fig. 2-2. Variatia vitezei de propagare
omogen si ca masa Iui este concena undelor seismice sub Alpi.

s,

o,

Q)

25

trata in centru: densitatea sa me<lie este 5,517 g/cm3, iar cea a rocilor din
partea periferica <le numai 2,6-3,0 g/cm3
Compozitia parfii interne a Pamintului
se apreciaza cu ajutorul
compozitiei meteoritilor - acceptind ipoteza ca ei reprezinta fragmente
din corpuri cosmice cu alcatuire similara aceleia a Globului ori material
cosmic din care acesta a luat nastere - si, mai recent, cu ajutorul
greutatii atomice medii care se obtine prin interpretarea datelor din
studiul undelor seismice de soc. Pentru partea periferica exista, bineInteles, posibilitati de observare directa. in tab. 2-1 sint prezentate citeva
estimari ale compozitiei globale a Pamintului si ale partil sale centrale.
Dupa cum se constata, mai mult de 900/o din Pamint este constituit din
Fe, 0, Si si Mg.
Tabelul

2-1

Compoziiia globala a Pamintului ~i a nucleului sau

(estimari in diverse ipoteze)
Pamint
Fe
0
Si
Mg

Ca
Al
Ni
Na

Nucleu*
FeS
Fe
Ni

Si

% greutate
1

34,6
29,5
15,2
12,7
1,1
1,1
2,4
0,6
1,9

29,3
30,7
14,7
15,8
1,5
1,3
1,7
0,3
4,7

5,2
24,4
2,4

12,8
16,6
1,7

3
29,9
30,9
17,4
15,9
1,9
1,4
1,7
0,9

25,9
1,7
3,5

* E'rocente din masa intregului glob.

-2.1. Compozi\ia mantalei ,, ;

( ~

Pina in momentul de fata nu exista posibilrtatea observarri directe

a mantalei; ideile noastre asupra materialului care o constituie sint
obtinute pe mai multe cai si presupun acceptarea unor supozitii Iundamentale privind, indeosebi, modul de formare a planetei.
0 prima cale este aceea de ~om.p.ara~~ datelor geofizice din diversele inregistrari cu valori determinate experimental pentru variate tlpuri
ae rocCpuse in conditiile presupu5e" perrtru J.riter1oruI mantalel. -vreeza
deyropag1are a undelof seisnn:ce -v:arlaza, "asa cum se stie, .fo 3'.unctie de
presiune si de temperatura. Rezultatele experimentari lor arata ca valorile
pentru dunite, peridotlje, peridotite cu granati, eclogite 9i asociatii formate din aceste roci, in conditiile de la suprafata Moho, corespurid cu
inregistrarile de la asemenea adincimi. Interventia plagioclazilor, a am-

26

fibolilor, a rocilor serpentinizate ca 9i caracterele texturale ale rocilor

pot explica valorrle enomale ale mregistrarilor in unele regiuni,
~~a_i.!).fqrQ!1~t~em~str~ ~onstituie .:2,.J' doua coale de
estimare a compo~tiei mantalei. _De foarte mulia-vreme s-a acceptaf
ideea ca intre meteoriti 9igrobul terestru exista, intr-un fel sau altul,
Iegaturi genetice si, deci, similitudini de compozitie. In momentul de
fata se crede ca Pamintul a luat n.__1'!_9ter~ :Q.rin acretionarea unor_pc;!~le
9i fragmente asa ca meteoritii: eel putin 0 penoada ,,preterestra" ae
tetnperatura -rn:arta;-care sa~fi perriiis fuziunea materialului initial, trebuie acceptata pentru a se explica structura si compozitia actuala a Pamintului. Compozitta mineralogica si chimica a meteoritilor devine, astfel,
un element important perrtru intelegerea compozitiei mantalei.
Meteoritii fero9~<;_a 6.in ca.. f'recventa din total, sint conatituiti din
~-9.L.
ahate in doua faze minerale, si troilit. Ei reprezinta materie
extrem de fractionata 9i sugereaza foarte bine compozitia posibila a nucleul~ t.ei.::e~.

...--Ni:ete2_Jj1;iL.fer.a9kpiatro,9i .cca 20/o, sint constituiti din 50ll/' aliaje

..Nt"

FeNT11M% sihcati.

\;hondriteleL cca 84%1 ~.!.!: ~Qnstituite din 400/o olivi11a,2ooh_llit9xeni,

lOD/o oligoclaz, 10-200/o al'iiaj Fe.Ni, 5-159.Jo .troiJit. Ele .se.xaracterizeaza
prin prezenfa(lemrci corpurf sferice (1 mm), chondrulele, alcatuite din
olivina si piroxen, cristalizate din picaturi de topitura s1licatica. Multe
chondrite arata transformari identice metajiiorfismul" terestru.
Achondrltele, cca 80/o, Iipsite de textura chondritica,
sint constituite din ~U~
foarte asemanatori acelora din rocile terestre.
In modelul eel mai adesea adoptat, meteoritii ferosi sint considerati a oglindi compozitia nucleului Jerestru,, iar cei fero~-pietro9i impreuna cu cei. chondrrtici si, independent, cei achondritici ar reprezenta
paturile superioare, marifaua ;5)i litosfera.
In ~mn1it, a treia -s"i:ITSK de i;for~atii o reprezmta ..t.udiJJLrocilo:i:_
ultrabazice - indeosebi al nodulilor ultramafici care apar ca anclave in
'divers-e-rocr-:_ in ideea ca aces tea provinillmOddirect sau indirect di
manta; in cadrul lor, asociatia mineralogiea fundamentala este olivina
rpiroxenL Pot fi Iuate in d iscutie urrnatoarele tipuri de rod a carer
echivalenta cu materialul constituent al maritalei este privita ca fiind
posibila:
- intruziunile stratificate de gabbrouri si diabaze cu concentratii
de minerale mafice, din regiuni neorogene, pentru a carer formare se
accepta consolidarea unei magme bazice provenita din manta dupa ce,
intr-un prim moment, au fast extrase 9i concentrate gravitational mineralele mafice;
- complexele alcaline din regiuni neorogene, constituite din bazalte
alcaline, kimberlite, peridotite si alte tipuri de roci ultrabazice, pentru
care se accepta formarea din magme provenind din manta si ridicate pe
fracturi foarte adinci (dar, poate, contaminate in cursul ascensiunii):
- rocile ultramafice din regiunile orogene, care ar fi luat nastere
tot pe seama unor magme provenind din manta, dar care au suferit,
probabil, mai multe modificarl chimice in cursul timpului geologic;
- rocile ultramafice din regiunile oceanice, serpentinitele ~i perido~~ele d.ragate din zonele de rift, formate prin consolidarea magmelor
:-.....J~t.e dirt manta in aceste regiuni de expansiune a fundurilor
~anice;

t]

27

,,

76(2

- nodulii ultramafici din diverse roci vulcanice - constituiti din

peridotite piroxenice, peridotite granatifere, eclogite - despre care se
crede ca reprezinta fie, in mod direct, fragmente din manta, fie formatiuni nascute in profunzime pe seama materiel mantalei.
'.finind seama de natura informatiilor disponibile pentru aprecierea compozitiei mantalei, se constata ca problema se complica desprinzindu-se eel putin 3 intrebari.
Care este materialul reprezentind mantaua nediferentiata?
Aceasta
este mtrebarea cea mai dificila pentru ca, acceptind ca unele roci provin prin consolidarea magmelor generate in manta, ele nu reprezinta
mantaua in totalitate ci forme evoluate ale acesteia, ulterioare unor
procese de fractionare. Singura posibi.litate de raspuns o constituie compar area inreglstrarflor geofizice cu rezultatele experimentale.
Alte doua intrebari - ,,care simt rocile rezultate prin cristalizarea
Iichidului ultrabazic initial separat?" si ,,care este echivalentul mantalei
reziduale obtinute prin extragerea Iichidului ultrabazic?" presupun
sa avem o idee suficient de clara asupra acestui initial proces de diferentiere. in masura in care ipotezele noastre sint suficient de apropiate de
realitate, studiul diverselor roci ultrabazice - si, indeosebi, al nodulilor
din rocile vulcanice 9i al rocilor din rifturile oceanice - ne poate da
raspunsuri satisfacatoare la aceste mtrebari.
To.ate modelele astazi acceptate presupun ca peste 900/o din masa
mantalei este alcatuita din FeO, MgO 9i Si02, lor adaugindu-li-se pina la
cca 98D/0 numai Na20, CaO si Al203 (tab. 2-2). Aceasta inseamna ca
Tabelul

2-3

Compozi~ia mantalei
(estimari in diverse ipoteze)
A. Compozitia chimicii
Si02
MgO
FeO
Al;Oa
Cao
Nao
cr:cr;
MnO

(%)

48 -43
31 -38
13 - 9,3
3 - 3,9
2,3- 3,7
1,1- 1,8
0,55
0,43

II

B.

Compozitia mineralogicii (%)

I
Olivina

Ortopiroxeni
Clinopiroxeni
Spineli
Grana ti

Peridotit
cu spinel
55-65
27-21
14-11
3- 1,5

Feridotit
cu granat
67-57
12-17
11-12

10-14

mineralogia mantalei poate fi reprezentata in sistemul Ca0-Mg0Al203-Si02, deoarece Fe se substituie cu Mg, iar Na20 cu ,CaO in majoritatea mineralelor. Elementele nevolatile care apar in cantitati reduse
- T.R., Zr, Ba, Sr, Ta etc. - sirit concentrat in partea extrem superioara
a mantalei si in Iitosfera; tot in litosfera au fost transportate si elementele user volatile impreuna cu silicatii formati ca urmare a acelui moment initial de fuziune. Toate aceste elemente chimice sirrt, din oauza
dimensiunilor si sarcinilor lor ionice, incompatibile cu fazele minerale
majore din manta.
Se accepta ca alcatuirea mineralogies a mantalei este asemanatoare
cu aceea a unui peridotit cu spineli sau a unui peridotit cu granati. Variatia importanta a presiunii odata cu cresterea adincimii ne obliga sa
presupunem ca, in cadrul unei aceleiasi cornpozitii chimice generale, in

28

---------

zonele profunde apar specii minerale din ce in ce mai dense; o asociatia

de spineli cu granati ar corespunde eel mai bine unei asemenea cerinte.
Astfel de modificari ar putea reprezenta explicatia discontinuitatilor de
ordin inferior constatate in manta prin inregtstrartls geofizice.
Daca o astfel de schimbare mineralogica pe verticala cu caracter de
zonalitate in cadrul mantalei poate fi, in mod logic, corelata cu variatia
presiunii, exista insa multe indicatii care ne obliga sa acceptam ~i o generala neomogenitate a mantalei, atit pe verticala cit si pe orizontala. Compozitia rocilor recoltate din rifturile oceanice este prea variata pentru a
putea fi Fexplicata exclusiv prin procese de diferentiere datorita cristalizarit fractionate; indeosebi esantioanela recoltate in cadrul expeditiei
Fi1.MOUS din rif'tul central-atlantic au aratat, la distante de ordinul
sutelor de metri, variatii importante atit in ceea ce priveste componentii
majori cit 9i cei minori. in insulele Tristan de Cunha, Sf. Elena si Ross,
vulcani pe care ii consideram a se alimenta din manta au produs lave
de virste foarte apropiate, in care variatiile in distributia izotopilor Pb
nu pot fi explicate exclusiv prin dezintegrare ci trebuie sa se accepte t?i
var'iati.i ale chimismului magmelor originare.
Dealtfel, ansamblul informatiilor pe care le obtinem asupra distri1
butiei izotopilor Pb in rocile pe care le consideram a proveni din mantaua superioara arata o puternica neomogenitate; exista deosebiri importante atit intre produsele rifturilor, pe de o parte, si ale zonelor fierbinti,
pe de alta parte, cit si in cadrul produselor acestora din urma (fig. 2-3).
Datele de aceasta natura indica, in primul rirrd, neomcgenitati pe verticala - in ideea ca zonele fierbinti se alimenteaza de la nivele mai
profunde decit rifturile - dar, foarte probabil, t?i pe or izontala la aceste
adincimi mai mari.
in lavele din insula-Ross .szariatiile continuturiloz ....de T.R. nu pot fi
corelafecu
variatiile altor componenti chimici ai rocilor, ceea cearata
"ca ele n'U' pot fi puse pe seama --ciTstalizarif fract10rrate:--stngura explicat1e a iinor asemenea situatii este aceea ca materialul primar al acestor
roci a fost eterogen, deci ca mantaua
prezinta un asemenea caracter.
Sao Miguel

15,8

(Azore}

AJ

(ff

15,7
Canan~

~ii~~~~

~uade!upa

Rifturi!e

oceanice

15,4
lsochrona 2109arii
17.5

18

18,5

19

19,5

2(l

20,5

21

206pb I 20!.pb

Fig. 2-3. Distrrbutia izotopilor

Pb rn asociatiile de roci din ariile oceanice.

29

Cauza eterogenitatilor din manta ar putea sa constea atit in variatii ale

compozitiei sale (chimice ori mineralogice) cit si in variatii ale gradului de topire a materialului sau constituent sl, deci, obtinerea de la inceput a unor magme cu compozitii deosebite pe seama unei materii omogene. Cit de mari pot fi asemenea neomogenitati a-Le mantalei 9i cum se
dezvolta ele in spatiu sint intrebari la care nu se poate raspunde astazi;
se intelege insa ce implicatii petrologice importante pot sa aiba asemenea situatii.
1

c6- ~~

~
\ ~

'

'

*.~'".~

--: ~

~- -

/).

Cu toat~tah.
~tii~~~~e act1ise in discutie,
tfebuie sa conchidem ca nu cunoastem, deocamdara, in mod satisracator
com;eozitia mantalei; nki unul dto:tre +ip11rile !cle rocj existente nu :reprezmta in totalitate i in mod corect mantaua ci dau numai in.cl.ieatii
2ndirecte. Roc1le din rifturile oceanice t~~a fie, prohahi], eel mai
bun echivafent al mantalei de care dispunem in eeea ce priveste compozitia chirnica de ansamblu; rocile bazice din regiunile orogene vechi ar
putea fi incadrate, in aceea9i categorie, dar ele au suferit, de obicei, un
oarecare metamorfism; cele mai directe indicatii sint date, probabil, de
nodulii ultrabazici, dar ei nu reprezinta mantaua in ansamblu ci numai
,,cumulate" din masa sa.
Partea inferioara a mantalei este mult mai densa decit peridotitul,
roca cea mai reprezentativa pentru mantaua superioara. Densitatea mai
mare poate fi determinata de trecerea componentilor chimici in faze
minerale mai compacte, de cresterea raportului Fe/Mg ori de coexistenta ambilor factori; in orice alternativa, dar mai ales daca este vorba
de o imbogatire in Fe, trebuie sa se obtina o structura generala mai
stabila, care impiedica sau face foarte dificila existenta curentilor de
convectie, pe care trebuie sa rii-i imaginam, probabil, activi numai in
mantaua superioara,
2.1.1.

Tipur! de reactii In manta

In conformitate cu ideile acceptate asupra compozitiei si condltillor

fizico-chimice din manta, trebuie sa presupunem ca in acest domeniu
se pot desfasura reactii de urmatoarele tipuri:
a) transforrnari polimorfe si schimbar! de faza ale asociatiilor minerale in sistern inohis;
b) reactii de dlsociatie, dehidratari si decarbonatari care produc componenti volatili.;
c) fuziuni care, in functie de cantitatile de component! volatili prezente, se pot petrece la temperaturi variate.
Parametrul a carei variatie are, probabil, rolul eel mai important
in declansarea 9i desf'asurarea acestor reactii este presiunea.
2.2. Natura- limitei crusta-monto

\ v

Discontinuitatea
Mohorovicic este indicata de cresterea
vitezei undelor P de la cca 6,6 km/s la cca 8 k:mr/s; daca
cazuri discontinuitatea este foarte neta, in multe altele - si,
in regiunile orogene mcdificarea de viteza are loc intr-o

30

brusca a
in unele
mai ales,
zona de

peste 1 km grosime. Sint chiar situatii in care se constata existenta a

doua discontinuitati majore la aceste adincimi reduse ori se individualizeaza o 1patura cu viteze anorrnale 7,2--7,7 km/s. Asernenea elemente
creeaza dificultati suplimentare pentru intelegerea naturii Iimitei crustamanta.
Exista, principal, doua posibilitati de interpretare a acestei limite:
ca discontinuitate chimica si ca a1scontii1Ui:t'a.tellzica; exista argumente
pentru ambele ipoteze.Discontinuitatea
chirolca_sste indicata de caracterul dominant bazic
al partii infer ioare a crustei, patura bazaltica, j in opozitie cu oaracterul
ultrabazic al marrtaiei; -i:tceasfa alferenta este, probabil, mai marcata 1n
ariile continentale l:i:ntle este posibil ca partea inferioara a crustei sa fie
reprezentata prin gram.uli_te ~ amfiJ::>o~.
Natura fizica
discontinuTtatii arJ<!re ca probabila daca se accepta
ca baza crustei poate fi ~i ea ultrabazica - discontinuitatea de faza
este, atunci, de 1-a-s~er@Qrit-:._ sau ca mantaua superioara
poate fi bazica 9i numai ceva mai in adincime devine ultrabazica discontinuitatea fiind, in acest caz, intre roci gabbroice, in crusta, ~i
roci eclogitice, in manta.
Problema devine aproape insolubila, nu numai in ceea ce priveste
natura lirnitei ci si in ceea ce priveste insas! sesizarea ei, in regiunile
in care se accepta ,,oceanizarea" litosferei, invadarea materialului sialic
de catre material simatic din manta.

2.3. Litesfere

Cunostintele pe care le avem asupra litosferei (c_:usta

p_artea
extrem poriferica a mantalei superioare) sint foarte numeroase:-eie~fiind-de---natura direcrac1.'ii1ir asupra partilor profunde ale acesteia; masuratorilor gravimetrice, seismice, magnetice li se adauga observatii chimice,
mineralogice, petrografice, structurale, care permit deductii corecte chiar
pentru zonele inaccesibile observatiei directe .

,,

"'-- 2.3.1.

--

Tipuri de litosfera

Ca urrnare a diferentelor de alcatuire, litosfera are grosimi de

10-15 km in ariile oceanice si 30-50 ori chiar 80 km in ariile continentale. Patura inferk>..ar.a a litosferei are caractere fizice identice in
toate cazurile dar grosimea ei este variabila. In ariile continentale,. ei
ii este suprapusa o patura superioara (continentala) groasa, de care este
despartita prin discontinuitatea Conrad, adesea destul de slab definita.
in ~riile oeeanice exista o patura superioara (oceanica) cu grosimi reduse 91 cu caractere asemanatoare acelora ale paturii inferioare. Patura
inferroara a litosferei si patura oceanica superioara sint considerate
a
fi de natura bazaltica (bazaltele
asociatele lor), in cea dintii fiind
foarte frecvente echivalentele Intruzive ale baza1tefor; patura continentala superioara este de natura granitica (
sisturi cristaline). Atit in
ariile continentale cit si in cele oceanice, partea superioara a litosferei
este alcatuita, in cele mai multe cazuri, dintr-o patura de sedimente cu
grosimi variabile.

31

..IBI raur

"?'.J.B'.HOAZap

rmtn aiuaw1pas ap B.Tn'.J.?d no .IBp <K>1uBa00 .IOFrn1zeq B Bao no a.rnowurw

-ass 'w}I I Bl '\:IU!d ap aw1soJ no ?.IaJsom o na 'aramsur prn.IB ?nop
a.1'.J.U! po .r1:qnsu1 O.IB

1s +uaun.uoo a.r+u! a+BnHs 'a7vu?-6.ltnu a1FT!l1V

ao1uBaoo .IOHPB 801'.J.Spa'.).
-OB.IBO pn:rnd 8 a1ao aiuaza.rd '.J.U!S ~rn}'[ &I aisas?dap nu ?IB'.J.O'.J. Baw1so.ID
?+nosouno utind ap [rusap 1(UaJSO'.J.H B ?.Inpn.r+s o na etnuoezo azasog_
aiuaur1pas ap g.rn+l!d 1aiuas
-qs c: arsur.m BO un1 g-s !Btunu ap aisa FUaJSO'.J.H Barn1so.1n a.iamp.wo
tatm it? l!P'l1!XB1 B'="l'.j..IBd ?dnoo a1BA ep +;:iadSB 11;) ?.IBUO!S8.Idap aup.1.8a.i: 0
B.W.IlJO jrupeo U! '11.:reaun a.rnnoAzap no auoz '.J.U!S ao?uva::>o an.ln+Jru
asnpa.r runs
-o.r2 no ai11:0+ 'a+uBmwes. ep B.mrnd 1s !,i.rnopadns 1101ut?aoo "B>.ICT'.J.liJd '1a.IaJs
~orn B 11.rno1.1aJu1 B.Il1'.J.?d :1a.raJsom B '\P1UB800 01dn arruon.ns ais8UI!'.J.U!
as BJOJl]O 111.IpBO U! anqi:qs O!UO'.j.Oa'.j. 1un1aJ '.J.U!S oJ?UvaJO CizoU?ZVEJ
anqB+su1 ;:i1u.ra+nd 'ao1ozou1eo 1s ao1ozos8ur a1a;:> ap
'a.rBUI_!BUl 8'.J.B(HHq;B'.j..S 0 no 'a-JTOZoaretr arn.IB B.J:W8S '.j.Od aS .IOLI!},1pB;> UI
"l]SB0.13 !BUI a-isa areo arejuaunpas 1pnwd B!~daoxa no '.ro1am.IOJ'.l.Bid B Ba;)
no a.rnoi11u11rnass ?F'l.I8ua2 8.I!n'.J.lJOIB na ao?OZO.lauvj euetio.io anFV
pem apBOJ 1m1so.r2 no 11.rnopadns ?IB-+uaunuoo
B.In'.rnd- !S 1a.T8JSO'.J..1I B: l}.n:opaJU! _BJ;D.'f~d ?'.J.S1X8 t.mzeo a1aqwB
aw.lOj
-mid ~.rdsapi 8'.).saq.ro:A as 'w:}l 8-I 'rsso.i3 a+sia arew.ioJapau e.rs+uauqpas
joo.r ep B-!ni_-gd a.IBO U! ag.rn~o ur.._a.IB'.j.U8W1P8S too.r op a.11iqns spad
-OOB un no nBS a+paq_o~u '1goaA apBOJ 8'.j.BZOJ.IOWB'.j.aUI too.r l!m....~iBJ
-B.tdns BT 8'.nnmsuoo '18.IaJsom 8p:i 8HqB'.J.S anTJ013a.r +urs anm+n'JS
(v-& 2urTiiBm1s 8:nnur reur aredas rod
as !81irzodwo~ TB ts'. ars.rau83 av1l5101oa.8 .ro18.ra:i.:0,e.rno IR a.rapaA 8p ftl'.J.Vl!_nd
mp '.;;iii':l!P~UflaiU1 1.mdn 1s r-is1xa a:i.uma8.r u~ru~ur1uo;) p~ 'QJ?-uvaoo
: '\f.IaJSOH1 ap 8TB'.J.UaUIBpU11J pnd!'.J. l]110p ap '?iUp8SUOO U! '!q.IOA 81.BOd as
trn

ur

+n;is -eq -

6 ! lj1Ul.IO:f'P:)Jd - 8 ~ "q;JWZO.I<lU\'lJ
!i ! 1101ueaoo 11soJ ! 1eU]:2.rnur

1;1U<Jgo.ro
utzuq -

CIT.Ii? - l !.rn1nsu1
i: ! orueaoo utzeq

o.re - 9 ! ll'llUCIUllUO;Jtl.IlU! tnz

z ! 1101ue<i:io l;!Jcimp.ioo - t

: (S/u:flf. d
.rojspun e1ezenA e4t?4ou +uJs) '!Pe}som ep e1i:?.rn'.).;)n.r+s pnd!'.J. a1~1t?d!;)UPd
J?JD!paWJatU!

~e

~e

.::::::: .. : ..... ;-::

.
~9:

::s.~.:

rs

...:-:.:
....
'.ls:
....
...
... .

]?Jil}SOt!l

1aJa1som o J:>J'DO!JaJu!
~Jcopadns

p1n1uau1tuo::>

'!?Jooadns

J?::>JUoa::>o

i;-z ~Ja:

[za

nJnr!?d

Eil

oJnlJ?d

omr!''d

[}::;:::;:]

0'7

o's
oz

"3

'l

Sistemul de arcuri insuua:e de q,easupra zonelor de subductie c_onstituie, probabil, zonele eel mai putin cunoscute din punctul de vedere al
structurii Iitosferei. in unele situatii a fost identificata existenta unei
paturi cu viteza a undelor P inter~ediara intre cea a paturii dln baza
litosferei si cea oceanica superioara ~i disparitia completa a acesteia
din urrna: in multe cazuri, datele obtinute nu pot fi incadrate in modelele obisnuite.
Miirile intracontinentale sint regiuril tectonic stabile sau cu o redusa instabilitate, complet separate de Oceanul Planetar sau iritr-o redusa legatura cu el. Grosimea litosferei variaza in lim.ite foarte largi dar este, in orice oaz, mai redusa decrt acee:a .a blocului continental;
de obicei, patura de sedimente, foar te groasa, sta direct peste patura
inferioara a litosferei.
~
Asa cum s-a precizat, discontinuitatile majore ale litosf'erei in plan
vertical sint rifturile, zonele de subductie ~i faliile transformante;
ele
delimiteaza marile sale unitati structurale, placile. in cadrul placilor
sint instalate diversele domenii geologice, caracterizate prin alcatuirrle
specifice ale litosferei prezentate mai inainte.

2.3.2.

Petrografie, mineralogie, chimism

Rocile cele mai abundente in Iitosfera sint:

- granitele, grandioritele, dioritele; 1 1
- bazaltele, gabbrourile;
- echivalentele lor metamorfozate.
Patura inferioara a litosferei ~i patura oceanica superioara sint constituite din mateiraf bazic si sint considerate a fi de natura ba:zalti!t-=-in ariile-o-<::e'alti:C'e-s~e--1f(51Ite.,._aprecia., in mod justificat, ca materijiliil es e
d~ cc<\~oleiitic si numai lO/q)alcalin (v. cap. 3). in ceea ce privei;;te ~

e"trografica, apre~.-rea ,,oazaltic" este inca discutabila.

Este posibil ca nurnai partea superficiala a acestui ansamblu (patura
oceanica superioara) sa aiba acest caracter, iar in partile mai profunde
sa fie vorba de serpentinite, adica de un acelasi material ori chiar ultrabazic in forme hidratate sau chiar metamorfice, roc1 verzi si amfibolite.
Sub continente, patura inferioara a litosferei pastreaza caracterul general
bazaltic, dar bazaltele sint in mod frecvent metamorfozate 9i asociate
cu volume reduse de roci acide.
- Pat_ura superioara , din arfile continentale este constituita din granite
si asociatele Ior pina la gabbrouri, in partile superioare, 9i gnaise cu
asociatele lor, in partile inf~e.

- ._.__
In patura sedimentara,!i'.et:a este vorba de roci vechi, fie ca este
vorba de sedimente actuale si recente, se irrtilnesc aceleasi tipuri petrografice fundamentale: depozite silicioase, de129zite._carbonatice,
d~...QZ.ite
_ ~rgHoase.
......-..Priv1te in ansamblu, mineralogia si petrografia litosferei pot fi apreciate asa ca in tab. 2-3; ele sint dominate de prezenta cuartului 'l?i a
fel~g:tilor ca urmare a volumelor imense care revin paturii gramtice
~ paturfi sedimentare (carora li se adauga ~i feldspatii din patura bazalnca).
Compozitia chimica (tab. 2-3) este, in consecinta, dominata de prezenta
oxidului de siliciu si a oxidului de aluminiu. Desi exista oarecari dubii
3 - Petrologie magmanca, cda. 291

33

Tabelul 2-3

Compoziiia crustei
(estimiiri in diverse ipoteze)
A. Frecventa mineralelor (%)
12,0
12,0
39,0
5,0
5,0
3,0
11,0
4,6
1,5
0,5
1,5
4,0

Cua rt
K-Feldspat
F lagioclazi
Mice
Amfiboli
Olrvina
Piroxeni
Srlicati lamelari
Calcit
Dolomit
Magnetit
Altele

II

B. Frecventa rocilor
Gresii
Argile

Roci carbonatice
Granite
Granodiorite + diorite
Sienite
Bazalte + gabbrouri + amfibolite
Ultramafite
Gnaise
Sisturi
Marmuri

C. Compozitia chimicii (%)

(estimiiri in doua ipoteze)

I
Si02
Ti02
Al203
Fe203
FeO
MnO
MgO
Cao
Na20
K20
F205

34

(%)

1
55,2
1,6
15,3
2,8
5,8
0,2
5,2
8,8
2,9
1,9
0,3

2
59,3
0,9
15,9
2,5
4,5
0,1
4,0
7,2
3,0
2,4
0,2

1,7
4,2
2,0
10,4
11,2
0,4
42,5
0,2
21,4
5,1
0,9

PA RT EA

II-A

DOMENIUL
MAGMATIC

e _M~GM.ELE
e

MANiFESTA~_I MAGMATICE. PUNEREA iN

LOC:-ACORPURILOR DE MAGMA. FORME
DE ZACAMiNT
e PRODUSELE CONSOLIDARll MAGMELOR
e ASOtiEREA NATURAL&. A ROCILOR MAGMATtCE iN LITOSFERA
e ASOCIATllLE DE ROCI DIN REGIUNILE
DE EXPANSIUNE A LITOSFEREI
ASOCIATllLE DE ROCI DIN REGIUNILE DE
COMPRIMARE A LITOSFEREI
e ASOCIATllLE DE ROCI GENERATE DE
ZONE F!ERBINTI
O A:SOCIATllLE DE ROCI CU POZITIE TECTOSTRUCTURALA NECLARIFICATA

l/JP.a.r

2.e,u..~
)YO~

3.

MAGMEU:

( ~ .a<Je.4)

Prin m
~ 'ntelegem :itc;pitura naturala de silicati cu o foarte
re usa participare a altor componenti; in mod o isnuit, ea contine atit
o-eaza gaz~t $i faze sohde, mai mult sau mai putin dezvoltate,
cristale in stare de suspensie, Ea ne este accesibrla observatiei directe
in regiunile vulcanioe, unde este eliberata la, suprafata scoartei prin
conductele vulcanilor; tot aici pot fi examinato si produsele degazeificarii sale. In mod indirect, se obtin lndicatii asupra magmei prin studiul produselor consolidarri sale, rocile magmatice, filoanele pegmatitice
si hidrotermale, produsele de sublimare.
Cunostintele pe care le avem asupra magmelor si evolutiei lor sint
obtiriute, in cea mai mare masura, prin rationamento inductive; ~ul
rocilor magmatice - ca tipuri petrografice si asociatii naturale, ca forme
de zacamint etc. - ofera scheletul conceptiei in care incadram un numar
nu prea mare ae elemente provenind din observatii directe si cercetari
experimentale. Fig. 3-1 arata, in mod schematic, etapele principale ale
evolutiei magmelor, Ideile noastre asupra ctapelor timpur ii si intermediare - pina la diferentierea in eamere magmatice, inclusiv sint
obtinute prin observatii numai asupra etapelor tirzii.
EXTRUDERE
ROCI
EXTRUZIVE

~j

CONSOLIDARE

t t

ASCENSIUNE
iN STRUCTURI
VULCANICE
PJNERE iN LOC
iN CAMERE

ASCENSIUNE
si

DIFERENTIERE

---+

DIFERENTIERE
si

CONSOLI DARE

ROCI
INTRUZJVE

-\--

GENERARE

fig. 3-1. Stadiile p ~incipale ale evolutiei magmelor.

36

-.

i/-.-<W
o

~.A/k'

31

eZ ~~

=r=:)_,

~,!
~-/--

~en~%':i m~r

.:

IA-

f/e-~~.-{.V

.c-:

~.}q

~-

,,,,,6f.__

~rJl/V

"' ~).}-~:_

/,rt
.J-Jw,,-:-~-

~.~~..,(.<~/up';~~

Ou-'IP'~'t)' ~ ~

Condrtiile geot:';cc fundamcntale in care apar magmele au lost

examinate in unul din capitolele precedente ; sa ne oprim, in continuare,
asupra fac_torilor fizico-chimici c_are,__gJ:tion)nd in asemenea, conditii geelogice, deJermi!la generarea lor.
Magmele apar totd~a1filS..atunci cind sint indeplinite conditiile de
temperatura :;;i presiune care sa aduca materia din litosfera ori din manta
in stare topita si fluida; valorile pe care trebuie sa le atinga acesti doi
factori sint variabile in functie de ambianta geologica in care se produc
procesele. Un al treilea factor intervine, uneori cu influenta hot aritoare: continutul de apa in sistem.
Formarea magmelor -poate fi rezultatul fuziunii unor roci preexistente,
proces care se produce pe seama litosferei; el este determinat de cresterea
temperaturii pina la punctul de fuziune a rocilor. in momentul de fata,
se accepta ca asernenea procese au lee in zonele de subductie pe seama
litosferei oceanice si ca energia calorics necesara este rezultatul frictiunii
intre cele doua placi in contact convergent. Continutul de apa al materialului supus incalzirii - ca umiditate generala a acestuia, continut de mol~ile H~P san gwpari {Qfil- in minerale - controleaza valoarea ternperaturii de fuziune; aceasta este influentata si de presiunea care insa, in
conditiile generarii magmelor in zone de subductie, nu are decit o variatie
redusa a valorilor.
Topirea litosferei continentale in zonele foarte profunde ale acesteia,
datorita unor conditii particulare care se realizeaza in cursul metamorfismului - anatexi~ -, este un proces care nu conduce, dupa toate probabilitatile, la aparitia de magmui roci magmatice echivalente acelora
din celelalte situatii ; se da numele migmii unei asemenea topituri, iar proceselesint mcadrate in ansamblul metamorfismului, ca ultrametamorfism.
Cercetarile geofizice recente au readus in discutie problema existentei sub Iitosfera a unei paturi continue de materie nerigida si cu o
viscozitate nu prea ridicata, considerate anterior a fi in stare topita, ca
magma propriu-zisa ; realitatea unei asemenea zone este astazi acceptata
si constituie una din premisele-conditie pentru explicarea deplasarii laterale a placilor litosferice. Materia din aceasta zona subl itosferica, zona de
viteza scazuta a undelor seismice din astenosfera, se gaseste intr-o stare
de topire incipienta ('"'-' 10/o) 9i este o magma potentiala; ea capata forma
de magma, adica devine fluida, atunci cind are loc o ridicare de temperatura si cind se produce o depresurizare ca urmare a dislocatiilor profunde
care afecteaza Iitosfera.
Dislocarea sau numai strapungerea locala a Iitosterei - conditie necesara pentru depresurizare - se realizeaza prin procese mecanice si termice; se accepta, astazi, ca actiunea unor curenti de convectie din manta
reprezinta cauza cea mai probabila atit pentru cresterea temperaturii cit
i pentru aparitia rifturilor si a zonelor fierbinti.
Spre deosebire de magmele generate in litosfera, care iau nastere pe
~
unei materii care a mai trecut prin eel putin un ciclu geologic,
;:;....~e
generate in astenosfera (manta) au un caracter primar propi"iu-zis.
'

CY
~

- ..

37

'VJ

3.2.

Principalele coroctere ale magmelor

Caracterele magmelor pot fi cunoscute (a) prin observarea directa

lILw.isiunile vulcanilor, (b) prin deductie, dip cercetarea rocilor magma..:
.tice $i (c) prin filcrarile experimenlrue'cie reproducere a.sisternelor magmat~~ in laborator - fie prin topirea unor roci, fie prin topirea
impreuna a componentilor principali ai sistemelor magmatice.
j '
C o m E o z i t .i2.-lliJn. i c a. Informatiila asupra compozitiei chimice
a magmelor - foarte numeroase - provin, practic, in totalitate din
analizarea rgcil,OJ;.; numarul irnens de analize chirnice de roci perrnite
ob!trf'ef:ea unei imagini generale asupra alcatut rii chimice f'undamerrtale
a rnagmelor dar si imagini asupra alcatuir ii lor in situatii particulare.
Aceste imagini nu sirrt insa fidele deoarecs din ele Iipsesc tobdeauna
componentii U$Or volatili ai sisternelor magmatice, care nu sint Iixati
in produsele din etapele timpurii ale consolidarii, adica in roci. In aprecierea chimismului rnagmelor considerarea, pe Unga produsele etapei Iichidmagmatice, 9i a produselor din celelalte etape de evolutie a acestora, umple, in. buna masura, acest gal, dar nu trebuie sa pierdem din. vedere ca
o parte importanta din cornponentii volatili scapa totdeauna din sistem,
fie in cadrul proceselor vulcanice fie in cadrul proceselor plutonice asa
incit, prin studiul produselor de consolidare, nu se pot obtine imagini
complete asupra alcatuirti chimice a magmelor.
Componentii volatili pot fi- studiati, in mod direct in regiunile vulcanice, fie ca emisiuni separate, fie ca gaze eliberate de magme in momentul ajungerii lor la suprafata; dif'icultatile de recoltare a gazelor in
asemenea conditii fac ca eventualitatea contaminarit cu gaze atmosferice sa fie totdeauna prezenta, dar informatiile obtinute sint, fara indoiala,
utile si absolut necesare pentru intelegerea compozitiei chimice a sistemelor magmatice.
Cercetari experimentale au contribuit foarte mult la intelegerea
alcatuirii chimice a magmelor si, mai ales, a comportarii acestora in
cursul racirii ; rezultatele nu pot fi rnsa extrapolate decit la conditiile
plutonice si nu si la cele extruzive, din cauza irnposibilrtatii de reproducere a conditiilor in care elementele volatile evolueaza in mod natural
(in laborator nu se poate lucra decit in spatiu cu desavirsire inchis,
fiira posibilitate de migrare a volatilelor). Dealtfel, nu au putut fi reproduse in mod experimental decit sisteme simple cu doi sau trei componenti, asa ca olivina-diopsid-anortit, reprezentind magme bazaltice,
ori cuart-albit-ortoza, reprezentind magme granitice 1n alcatuiri sim/
plificate.
-Magmele sint sisteme multicomponente; reducind lucrurile la esenta,
faza lichida, irnpreuna cu fazele solide si cu faza gazoasa, pot fi privite,
asa cums-a spus, ca fiind o topitura de silicati. Compqnentii chimici fundamentali sint Si02, Al203, Fe203,. FeO, CaO, MgO, Na20, K20 care, in mod
obisnuit, reprezinta mai mult de 101cr fiecare, iar J:mpreuna peste 97 % ;
lor li se adauga foarte numerosi alti componenti, dintre care au participari mai importante MnO, Ti02, P2051 H20. 0 idee de ansamblu asupra
participarii acestor componenti in magme se poate obtine prin calcularea
compozitiei chimice medii a rocilor magmatice (tab. 3-1).
~Despre starea in care se gasesc acesti componenti in magma avem
l.,
tine cunostinte.
~

38

Tabelul 3-1

Compozitia ehimiea medie a rocilor magmatice

A. Compozitia chimicii
(O/o)

B. Constituentii chimici
principali (%)

Si02
Ti02

Al203
Fe203
FeO
MnO
MgO
CaO
Na20
K20
H20
P20s
C02

59,12
1,05
15,34
3,08
3,80
0,12
3,49
5,08
3,84
3,13
1,15
0,30
0,10

0
Si
Al

Fe total
Mg
Ca
Na
K
Ti

49,59
27,72
8,13
5,01
2,09
3,63
2,85
2,60
0,63

Variabilitatea larga a compozitiei chimice a magrnelor este deterrninata, in primul rind, de modul Ior de geneza - materra pe seama
careia iau nastere - dar !?i de faptul ca eel mai adesea ele nu reprezinta un sistern inchis i;;i in echilibru intern ori cu mediul in care se
gasesc; din acest ultim motiv si ca urmare a faptului ca o magma este
in permanents evolutie, se realizeazii compozitii chimice foarte diverse
in detaliile lor.
Studiul rocilor magmatice si studiul direct al lavelor au aratat ca
exista o foarte marcanta bimodalitate a distributiei frecventei principalului lor component, Si02; cele mai numeroase situatii se grupeaza in
[urul valorilor cca 52 si cca 730/o 1(fig. 3-2).
,,T-_.e mp er at u r a.
Temperatura magmelor poate fi apreciata (a)
prin masuraton au:ecte in lavele vulcanilor si (b) prin determinarea
temperaturilor de topire arocilOrmagrnatice.l Pe nici una din aceste
cai nu se pot obtine insa decit rezultate ~ aproxrmative pentru ca (a) in
ambele cazuri nu se poate tine seama de influenta presiunilor (alasuratorile facindu-se la alte presiuni decit cele din intenorul sco;rtei), iar]
(b) in primul caz, in contact cu atmosfera, magma sufera procese de
oxidare car~~~-foarte probabil, ii ridica temperatura cu care vine din profunzimt_:. Dealtf'el, insai:;;i problema
fempernturii magrnelor nu poate
fi pusa decit mtr-un mod ,,elastic",
deoarece nu exista posibilitatea
definirii e~acte a_ starii ~ti:
0
c
ce; magma nu inseamna numai
"'>u.,
topi tura perfecta ci L<?i topi tura +
cristalo in diverse proportii, adica
magma in masura variaoila racita.
Variabilitatea
temperaturii
80
100
40
20
magmelor este determinata la o
-Si Oz -mare parte dintre ele - la cele
nascute prin fuziunea litosferei Fig 3-2. Frecventa distributiet participa- de faptul ca este variabila ternrii Si02 in alcatuirea rocilor magmatice.
39

'1
,

C\.

ratura de topire a anasamblurilor mineralogice preexistente din care

e provin. In magrne, mai ales in cele granitice, nu exista ,,supracaldura"
mai rnulta caldura decit este necesara perrtr "n.entiner.ea in stare topita
a materiel), asa inert temperatura lor ramine la limita fuziunii. Acest
lucru este indicat, intre al!tele, de prezenta aprcape universala a cristaIelor in stare de suspensie in magme; chiar magmele bazaltice care sirrt
mai ,,uscate" si care, deci, ar putea deveni supraincalzite, contin in mod
obisnuit cristale,
Obtinerea si conservarea starii de fuziune sint favorizate de continuturtle ridicate de ap_ii.;_ in mod'" experimental au fast determinate
continuturile maxime
apa in diverse tipuri de magme si in diverse
conditii barice:

ae

magme bazaltice
magme andezitice
magme granitice

\.
\

1 000 b

5 000 b

3,10/o

8,5%
9,8/o
11,50/0

4,50/o,

4"/o

Aceste cifre arata ca starea de fuziune, magma, se realizeaza la temperaturi mai scazute in cadrul compozitiilor-acide si la temperaturi mai ridicate in cazul celor bazice.
Ansamblul observatiilor au condus la acceptarea temperaturilor de
cca 700 pentru magmele acide, granitice-riolitice, si 900-1 200 pentru
cele bazice, gabbroice-bazaltice. -
- ....-_yj..s c o z it a"'t:eJ[. wraf"""mult decit in cazul al tor caractere, aprecierea viscozrtaprmagmeidr este doar o extrapolare a concluziilor pe care
le obtinem din observatii facute in conditii complet diferite de cele in
care acestea se gasesc in interiorul litosferei. Presiunea fiind un factor
hotaritor in stabilirea acestui caracter, ne este imposibil sa tinem seama
de acest lucru deoarece toate informatiile pe care le obtinem privesc
comportarea magmelor in conditiile care ne sint accesibile observatiei,
adica de presiune redusa.
Chiar primele observatii asupra lavelor vulcanice au aratat ca viscozi tatea magmelor este foarte diversa, de la foarte mare, '.11a cele acide,
pina la redusa, la cele bazice. Cauzele acestei variabilitati au ramas insa
pina astazi destul de putin cunoscute. Desigur, s-a constatat destul de
timpuriu ca prezenta componentilor U!?Or volatili Iavorizeaza cistigarea
fluiditat.i.i;_ faptul ca magmele acide pierd mai ~a"eeit -cete bazice
ace1'ficomponenti a explicat, in parte, diterentele de comportare din
acest punct de vedere.
Numai foarte recent au fost obtinute si date care par sa indice
cauzele ,,prime" ale variabilitatii viscozitatii. Studiile in raze Roentgen au
aratat ca in magma exista, inca inainte de cristalizare, retele Si(Al)-0.
In magmele acide, tetraedrii (Si, Al)04 prefigureaza deja retele tridimensionale, fiind Iegati prin toate cele 4 colturi, ceea ce determina o viscozitate puternica, in timp ce in cele bazice tetraedrii prefigureaza retele in
Ianturi si benzi, ceea ce determina o accentuata fluiditate. Prezenta in
numar mare a altar ioni - pe Iinga Si, Al, 0 -, determinind scaderea
numarului de Iegaturi intre gruparile tetraedrice, ar duce la cresterea
fluiditatii.
D u r a t a d e c on s o I i d a r e a magmelor in conditii intruzive este,
cu siguranta, foarte diversa dar, in general, mare. Cristalizarea se produce
intr-un interval de temperaturi foarte larg datorita complexitatii chimice

40

si, deci, aparitiei unui mare numar de minerale, fiecare cu temperatura

de cristalizare-fuziune deosebita. Pe de alta parte, racir ea magmelor in
interiorul scoartei se produce foarte lent datorita conductivitatii calorice
recluse a rocilor care constituie peretii camerelor magmatice.
Elementul care determina, in ultima analiza, durata de consolidare
este volumul de magm!f. ceea ce inseamna cantitatea
caldura continuta. Calculele :faa.HW""p:e baza valorii conducti'ortatii- calorice a rocilor si
putille1e observatii care au putut fi f'acute in natura 'in aceesta privinta
ne indica valori de ordinul miilor de ani in cazul corpurilor mid - siluri, dyk-uri, cu grosimi de citeva sute de metri - dar ne obliga sa
acceptam v.a1ori de ordinul a 1 milion ani (unele aprecieri pina la 10 milioane ani) pentru corpuri mart, asa ca batolitele granitice,

ae

3.3. Tipurile fundamentale de magme

Toate observatiile asupra rocilor magmatice (;ii lavelor vulcanice)
concura in a demonstra ca magmele trebuie sa fie, initial, de mai multe
categorii. Din toate punctele de vedere se constata o varietate foarte larga,
nu poate fi raportata la 0 singura magma primara; numai imaginarea
a eel putin doua categorit majore de magme initiale permite explicarea
rationals a acestei variabilitati.
-...
Principalele puncte de vedere din care se constata variabilitatea
magmelor si produselor magmatice sint compozitia chimica si sursa de
materie,geneza lor; este semmficativ fapful ca separap_i1e care se fac
dill aceste doua puncte de vedere - 9i nu numai din acestea - se coreIeaza, se verifica reciproc.
Compozitia
c h i m i c a s i e v o l u t i a e i in c u r s u I <lifer en tier ii m a gm a .t i c e. Principala observatie care-se poate face
asupra chimismului magmelor decurge din-bLmodalitateaJre.c..il..en:(:ei valorilor Si02 in cadrul rocilor magmaUceJ este sugerata, in felul acesta,
ex1stenta a doua grupe de magme deosebite prin valoarea participarri
Si02, prin caracterul acid.sau bazic.
-Aprofundarea studiului
- ------------,,.~---~
1ot
chimic al produselor magmatice dezvaluie si a1te
moduri de materializare a
8 .
Alcalin
sugestiei ca magmele tre~
buie sa fie, initial, de doua
0
caitegmii; deosebit de sern'2" 6
nifioativa este situatia eleo
mentelor alcaline.
.Z
4
In cele mai multe oa~
zuri, magmele dau nastere unor" roci in care
70
o~ii
metalelor _ak~lin~, _ (
'-s'-o--~
Go
oxidul de aluminiu s1 bi-Si01 % oxidul de siliciu se gasesc ,
in raportul 1 . 1 . 6 (BSa 1 Fig . 3-3. Separarea tipurilor fundamen~i;tle~e. mag-

care

__.L.-

ca ~n feldspati); 'mtreag~
cantitate de metale alcalin~

__

_J__

__

__.__

__

~-

\ me m functie de continutul de alcalii. Lima mj trerupta separa domeniul alcalin de eel nealcalin
la rocile din arhipelagul Hawaii.

41

este prinsa in feldspati si ~

alte cazuri insa, metalele alcaline sint
in exces fata de Si02 ori fiata de Al:P3 si dau nastere unor minerale'CU
continut ridicat de alcalii. In felul acesta se separa doua categorii fundamentale de magme cu continuturi de alcalii deosebite - neakaline si alealine - care genereaza serii indeperidente de rod :(fig. 3-3).
Exista posibilitatea aprecierii cantitative a gradului de alcalinitate
a unor magme (~i serii de roci) cu ajutorul indicelui alcali-calcic. Prin
indice alcali-calcic se intelege, intr-o succesiune de roci cu compozitii chimice diverse reprezentate intr-o diagrama de variatie, valoarea Si02 pentru care valorile Na20 K20 si Cao sint egale (punctul de mtersectie ;:i
curbelor reprezentative proiectat pe abscisa pe care sint inscrise valorile
Si02). Magmele alcaline au valori sub 56 pentru indicele alcali-calcic, iar
cele nealcaline au valori superioare (fig. 3-4).
In maqmele alcaline cantitatea de alcalii este mai mare decit aceea
care poate fi prinsa in alcatuirea feldspatflo~ In cazul deficitului de siliciu
iau nastere feldspatoizi in care raportu ce or 3 componenti mentionati
mai inainte este 1 : 1 : 4 i(cel mult); deficitul de aluminiu este, de obicei,
compensat de oxizii feric, de zircon, de titan ~i iffinia~tere piroxeni ~i
amfiboli alcalini in care raportul este to'tr:1 : 4 (eel mult), Bogatia ill
alcalii este insotita de o participare mai mare in Rb, Ba, Sr, Zr; nesaturarea in Si, desi frecventa, nu este definitorie pentru magmele=alcaline.
in cursul evolutiei magmelor alcaline .. se consteta
mai multe tendinte de mo8
dificare a compo~itiei chi6
mice. Unele dintre e'1e--se-za- 4
2
r~izeaza prin generarea ~
de carrtitati din ce in ce mai
8
mari de f eldspatoizi, adica
0
prin accerrbuarea caracterului
2
4
de nesaturare in Si02: ,,ten2
dinta Kenmedu"; altele eveIueaza spre cresterea gradului de saturare in Si02: ,,tendinia Coombs" (v, fig. 9-2;
.... ._,...,.._,.,
9-3).
--Cercetarile experimentale
au aratat ca topiturile OU
6
caracter alcalin 9i nesaturat
4
4
in Si02 iau nastere Ia pre2 ~
siuni foarte mari,
'----l---+---'--+----------i10
Magmele nealcaline sin t
8
saturate si suprasaturate in
6
5
Si02 si deficitare in alcalu ;
4
...... ................
in ele apare cuaft. ca, ma2
-L-~--'-'-~-'-~-'--'-6_3~,s_._
_ _..__ _,_....._.....
_~1
terializare a excesului de si70
60
80%
50
Iiciu, feldspati !in mare cantitate, <lar nu se pot forma
Fig. 3-4. Determinarea indicelui alcali-calcic
minerale alcali~
pentru citeva serli de roci:
Modul de variatie .a cont - Midland Valley; 2 - Crazy Mt.; 3 - Little Belt;
tinuturilor unora dintre com~ - San Juan; 5 - Katmai; linie plina - Na20+ K20;
ponentii
chimici principali
linie intrerupta - oao.

--

--

--

42

ingaduie sesizarea mai multor tendinte

de evolutie a chimismului magmelor

nealcalirie.
Comportarea fieruhri in
eursul proceselor de diferentiere permite separarea in doua grupe. In unele
cazuri, continutul de fier are tendinta
de scadere, de conservare la acelasi nivel ori de foarte redusa crestere odata
cu cresterea' participarri S'i02: aeestea
s'init magmele calcoalcaline; magmele
5
in cadrul earora continutul de fier
-FeO/MgOcreste in cursul diferentierii se numesc Fig. 3-5. Separarea magmelor calcottioleiitice. Aceasta comportare a fie- alcaline (CA) 9i tholeiitice (TH) in
diagrama Si02-Fe0/Mg0.
rului in cursul diferentierii este marcata mai ales 'in primele stadii de evolutie (fig. 3-5). Realitatea caracterului tholeiitic se evidentiaza si in
cadrul relatitlor dintre variatia Si02 si NaP+K20 1(fig. 3-4). Daca se
examirieaza variatia contimrtului K:iO lin cursul evolutiei magmelor, se
poate sesiza si o a 3-a tendinta de diferentiere, aceea a rnagmelor shoshonitice (fig. 3-6). Diferentelo intre tipurile de magme - atit in ceea ce
priveste chimismul de baza d.lt si in ceea ce priveste evolutia lui sint sesizabile si la elementele minore. Bazaltele tholeiitice au raportul
Cu/Zn> 1, iar cele alcaline Cu/Zn , 1; in fig. 3- 7 sint figurate principalele diferente de comportare a continuturilor de Cu in cursul dife-

rentierli.
Fara a exista identitate intre separatiile acid-bazic si alcalin-nealcalin,
echivalenta este evidenta pina la un anumit punct; ceea ce trebuie
retinut 'insa, este mai ales necesitatea acceptarri citorva separatii majore.
,,,,.,-

4
. .
Shoshon1t1c

<:
I

t
0

.,,[' 2

I
t

I
I

I
I

I
I

\
\

\
\
\
\

Si02i. --

Fig. 3-6. Separarea magrnelor calcoalcaline, tholeiitice si shoshonitice in

diagrama Si02-K20.

43

150

t
[ 100
a.

a
j

150

50

a.
a.

..xx\~....

100

~~.

u"

+t "

Jo

so

0
0

.oo

...

0
2

c;

FeO ~
---MgO

200
/

l
I

,'

150

/
/

E:

Cl.

c.
;i

100

100
a.
c.
;:,

0
..0.,.
00+ t

50

0
0

3
FeO

MgO

1'~
~
..
. ,

50
0
0

q,

oc
2

<J..,0

-. .
0

FeJJ
MgO

,,.

co

---

t>

Fig. 3-7.

Variatia continutului de Cu in functie de indicele de diferentiere

FeO/MgO la citeva tipuri de magme:

a - calcoalcalin; cerc - Sardinia; punct - Papua-Noua Guinee; linie continua - Dominica, Antile; linie intrerupt:'l. - Peru; b - tholeiitic continental ~i in insule oceanice (zone fierbinti); cerc - ins. Baffin; punct - Hawaii; Iirue continua - V. Groenlanda; Iinte tntreupta Skaergard;
c tholeiitic de rift i;;i de arcurt insulare ;
cruce - riftul atlantic;
x - cordiliera attantica : cerc - Tonga; punct - St. Kitts,
An tile; d - alcalin; cerc - Hogga.r; punct - Dunedin (Noua Zeeland:'l.) ; cruce - ins.
Ross.

S u rs a. Conceptul tectonicii globale arata ca magmele iau mastere

pe seama a doua categorii de materie; uneori ele apar ca urmare ia
migrarii catre suprafata a materiei constituente a mantalei superioare
care in locul de origine se gaseste, foarte probabil, in stare de fuziune
incipienta; alteori insa, magmele apar ca rezultat al topirii unor formatiuni geologice anterioare, din Iitosfera, ajunse in conditii de temperaturii
foarte ridicata. In primul caz se poate accepta ca este vorba de o materie
,,primara" la nivel planetar,. in timp ce in al doilea caz, deoarece materia
mai fusese antrenata in procese geologice, magmele au un evident caracter
,,secundar"; o asemenea diferenta in ceea ce priveste materia de origine
nu poate sa nu se reflecte in compozitia magmelor si, in buna masura,
in modul lor de cornportare in general.
Acelasi concept al tectonicii globale accepta 3 conditii tectostructurale
majore in cadrul carora pot sa apara magme: regiunile de expansiune a
litosferei, regiunile de comprimare a acesteia si zonele fierbirrti; in primul
~i ultimul caz magmele iau nastere din manta, iar in eel de-al doilea din
Iitosf'era.
Corelarea intre tipurile de magme separate din diversele puncte de
vedere se poate face in mod satisfacator ; magmele calcoalcaline, de exem-

44

plu, corespund integral cu cele provenite din Iitosfera, iar magmele alcaline cu cele provenite din mantaua super1oara:" aarrelatiile nu sint univoce pentru toate tipurile. Concluzii foarte interesante se obtin prin corelarea tipurilor de magma cu tipurile fundamentale de conditii tectostructurale.

3.4. Cristalizarea in magmer

Scaderea temperaturii magmelor conduce la consolidarea lor; aceasta
se poate realiza in doua forrne: priri aparitia de cristale sau prin aparitia
sficlei. Cele doua forme pot sa apara in produse distincte - roci pluton~i, respectiv, sticle vulcanice - ori pot coexista - roci vulcanice.
Formarea de sticla in exclusivitate este putin frecventa; cristaliz~magmelor reprezinta procesul eel mai frecvent si eel mai important - chiar
1n cazul coexistentei sticlei - nu numai pentru consolidarea magmelor
ci si pentru ansamblul evolutiei lor.
Cristalizarea este un proces foarte complex controlat atit de factori interni sistemului (cornpozitie chimifli etc.) cit si de factori extern
lui. Ea nu poate fi studiata in natura, unde nu se pot face decit putine
observatii disparate. Pe de alta parte, ea nu poate fi reprodusa 'ln laborator
decit in mod partial din cauza complexitatii chimice a magmelor si din
cauza conditiilor de presiune si temperatura din natura care nu pot fi
realizate decit cu dificultate 'in mod experimental. Ansamblul ideilor noastre asupra procesului de cristalizare a magmelor provine mai ales din
studiul rocilor si este obtinut, predominant, in mod deductiv.
~
Reproducerea in laborator a proceselor de cristalizare in magme ',
se restringe la cazurile simple de sisteme cu doi sau, eel mult, trei componenti ; iata care sint formele principale pe care le imbraca procesul in
aceste cazuri.
Cristalizarea
fara
l.1
form are
de
cr1stale
1550
m 1 x e.
n sis eme e omare in
( aceasta categorie, interventia celui
de-al doilea component are totdea\ una ca efect scaderea temperaturii
de 'lncepere a cristalizari! primului
component considerat. Cr istalizarea incepe cu unul sau cu celalalt
dintre componenti ori cu
arniridoi odata, in functie de compozitia initiala a topirii {fig. 3-8).
Topiturile cu compozitia cuprinsa
:ntre cea corespunzind cornponen:.;Jui A si cea corespunzind punc(Diopsid)
(Anorti!)
": ..::.ui eutectic E formeaza cristale
2 componentului
A; topiturile
Fig. 3-8. Diagrama cristalizarii in sisteme
- compozitia cuprinsa intre cea
binare fiira formare de eris tale mixte:
mponentului B .;;i cea a puncA, B - cornponentu
sistemului :;ii compozitia
; l, l' - compozttia
fazelor
li~illui eutectic formeaza eris tale ale fazelor soride
chide; E - punctul eutectic.

-+

45

Fig. 3-9. Diagrama cristalizarti lntr-un sistem ternar

rea de cristale mixte:
A,

B,

C -

componentu sistemului;
E -

componerrtului

punct

E1-E:i cotectic.

puncte

fara forma-

eutectice

paruale ;

B. Pe masura ce din topitura se extrage prin cristalizare

substanta corespunzdnd unuia dintre .componenti, ea se imbogateste in

celalalt component !?i compozitia ei migreaza catre cea corespunzind
eutecticului, -iar temperatura de crrstahzare scade progresiv, Topiturile
cu cornpozitie euteotica olbtiniuta in mod progresiv prin separarea
unuia dintre componenti sau existenta initial - cristalizeaza formind
ambii componenti simultan.
Cristalizarea in sisteme care nu conduc la formarea de cristale mixte
are ca rezultat, dec1, aparitia a doua iaze solide cu compozitia celor doi
companenti aj sis emului, fo
1e o aza ar 1a se ara 91 par ,1a
simultan cu cea de-a doua, fie in totalitate ambele in ace a91 imp. e91
intre compozitia top1tur11 l?l cea a cnstalelor nu ex1sta nici un moment
identitate, ele sint in echilibru chimic.
Acest gen de procese de cristalizare poate fi urmarit si in sisteme
ternare, a caror reprezentare 'se face fie in spatiu, fie mtr-o proiectie pe
un plan. Exista, in asemenea cazuri, 3 puncte eutectice pentru cele 3 perechi de componenti si un punct eutectic pentru ansamblul sistemului
(fig. 3-9).
Procesele se desfasoara in modul descris numai daca intre topitura
si cr~u
se produc reactii i
- ... (ramin permanent in echilioru c1i1m1c si aca o 1 a nu e dezamesteca in mai mul e faze i hide
cu compozitie, distincta care sa evolueze separat. In realitate, asemenea
procese sint foarte frecvente in natura si au o mare importanta petro-

genetica.
Cristalizarea
cu formare
de Cristal
. rte in sist em e cu m i s c i b i 1 i ta t e c o m
e a. n alta categorie de situatii,
cristale e ormate au compozitie intermediara intre compozitiile celor d'l5i
termeni - in functie de compozitia fazei lichide - si nu sint nici un
mon1eiltTn echilibru cu tq.p~a.
Din Iichidul cu compozitie Z1 .(fig. 3-10) cristalizeaza faza solida cu
compozitia s1, iar compozitia lichidului migreaza la Z:? - ca urmare a
extragerii unei cantitati de substanta bogata in componentul B - si, mai
departe, topitura Z2 da nastere cristalelor cu compozitie s2 (variatia compozitiei fazei lichide se produce conform curbei ,,liquidus", iar aceea
a fazei solide conform curbei ,,solidus"). Cristalele ,'i1 nu sint insa in echilibru cu lichidul Z2 - ~i in continuare, cristalele S2 nu sint in echilibru

46

dinta permanen' a
e a com_pozitiei
Erin reacth cu faza
1500
liiehida Daca cristalizarea este lenta, reactia intr:'e s1 :;;i l2 se reahzeaza 20fu 'J-e'f i
1400
se sc 1m a compoz1 1 . 1n re u ui c i
'
Daca crista 1zarea es e rap1 a, reac iil"e se
desfii.$oara numai in partea periferidi a
cristalelor 9i a.cestea capata o structura
zonara datorita
suceesJ.1unn
de patun
avind compO"zitia initiala de cristalizare
1100
pa tun avind""'compo"Zltia ~1coruodaia
'I
aminetoua cate:goriile de zone prezentind
s2 s, B
A;
ansa 0 variatie ,progres1va a com:pozi..hei
(Anortitl
[Albitl
de la centm cMre periferia cristalelor.
Fig. 3-10. Diagrama cristalizarit
Cristalele pot avea orice compozitie
in sisteme binare in care iau
intre A si B (miscibilitate completa a fanastere cristale mixte:
A, B componentu sistemulut ;
zei solide); in cursul cristalizarii, cornpol compozrna
razeior llchide;
s - compozttia razetor sonde,
zitia lor migreaza catre cea a termenuIui cu cea mai scazuta temperatura de
cristalizare (adica, de regula, zonele formate sint din ce in ce mai bogate
In component A). Cristale cu compozitia terrnenilor extremi {A si B)
apar numai din topituri cu compozitia identka lor, adica monocomponente.
Cristalizarea se desfa oara in acela$i mod indiferent de com oziti.a
ini iala a
1 urn . 1 a ar eris a e
e ace a$i tip; cpmpozitia initia a a
mina numai valoarea participaru componentului cu ternperatllra cea mai ri ica a e ens a 1zare m pn e e ens e formate.
In alte cazuri, compozitia initiala a topiturii influenteaza tipul eristalelor care se forrneaza deoarece alcatuirea sa migreaza catre un ,,.eutectic". In functie de pozitia compozitiei irritiale a topiturii fata de compozitia ,,eutecticului" (fig. 3-11), primele cristale formate sinit mai bogate
in componentul A sau in componerrtul B, iar compozitia urmatoarelor
evolueaza spre compozitia celui de-al doilea component. Cristalizarea
1

. cu

1600

l'
1400
Lacuna de
m1sc1b11ttote

lGehteniti

Fig. 3-11. Diagrama cr istalizar'ii in sisteme binare cu punct eutectic care formeaza cristale mixte :
A, B - componentn
sistemului;
l, l' - compozi~ia fazelor lichi.cle; s, s' - compozitta fa
zeior solide; E - punct eutectic.

Fig. 3-12. Diagrarna crtstalizarii

in sisteme binare cu miscibilitate Iimitata:
A, B - componentii sistemului; t, l'
-compoziP,a fazelor lichide; e, s' ~
cornpozrna razelor solide.

47

7.

inceteaza cu cristalele de cornpozitie E, singurul moment in care se

separa cristale cu compozitie identica cu cea a topiturii; si in acest caz
miscibilitatea fazelor solide este completa,
Cristalizarea
in
sisteme
cu
miscibilitate
limit at a. In alte cazuri, produsele cristalizarii nu pot avea orice compozi--"t1e illtre cei doi componenti ai sistemului. in functie de compozitia initiala a topiturii (fig. 3-12), se formeaza cristalel s1 sau s'1 in ambele
cazuri, compozitiile migreaza catre punctul eutectic, cind se formeaza
cristale mixte atit de tip s cit si de tip s' cu compozitiile S;m 9i, respectiv,
compozitiile intermediare intre Sm si
nu sint posibile.
Daca racirea continua sub temperatura t-, are loc o oarecare modificare a celor doua faze solide, cu tendinta de imbogatire in componentul cu participare mai ridicata in cristal. Lacuna de miscibilitate, care
la temperatura tm se extinde intre Sm si
tinde sa ~largeasca pina
la extremul posibil formarea numai de componenti A 9i B; are Ioc
dezamestecul in Iaza solida al celor doi componenti.
Si in cazul Iormarii cristalelor mixte exista numeroase complicatii
fata' de situatiile prezentate.

s~ ;

s;,.

s;,,,

3.4.1. Sisteme magmatice

., cu cornponenp volatili

'""

Cristalizarea si, m general, intreaga evolutie a unui sistem magmatic imbraca aspecte deosebite, in cazul prezentei unor cantitati importante de cornponenti volatili. in realitate, toate magmele au componenti
volatili - H20, C02, HCl, HF, S02, H2S - in diverse cantitati, fie din
compozitia lor initiala, fie preluati din rocile sedimentare strabatute,
asa incit cristalizarea lor se produce in forme destul de deosebite fata
de cele sugerate prin exemplele anterioare.
Participarea componentilor volatili in sistem cre9te in cursul evolutiei acestuia, deoarece rimele r duse al cristalizarii nu includ acesti
com onenti 9i ei se acurnuleaza in mod ro resl.v fo rez1 uuri. Acutnu area lor de ermma cres erea resiunu m
aca -a.cesta -este mcfos.
Studiul experimental al sis eme or cu componenti volatili este dificil pentru ca se
creeaza presiuni foarte mari !?i pentru ca
proprietatile
diverselor substante variaza
foarte mult cu presiunea.
In evolutia unui sistem magmatic cu
componenti volatili se port separa mai multe
etape odata cu scaderea temperaturii, In
fig. 3-13 un asemenea sistem este simplificat
prin considerarea nnpreuna a tuturor com-Pponentilor U$Or volatili (A) '9i a tuturor comA'---~----~B;---~ ponentilor greu volatili (B).
La temperaturl ridicate, sistemul se comFig. 3-13. Evolutia unui sisporta
dupa unul sau mai multe din modetem magmatic cu component;
lele de cr-istalizare examinate anterior. Are
usor volatili:
A
componenti
usor voJatili;
loc cristalizarea unor faze minerale care nu
B componenti
greu
volatili;
I-Iv - v. in text.
ing Io beaza comporienti usor vo 1 atiT1. Aceas ta

48

---

.....

\Lt

este etapa lichid-magmatica sau ortomaqmaticii (I) in cadrul careia se

forrneaza rocile magmatice.
Incepind de la temperatura t1 apar minerale care incorporeaza elemente volatile si compozitia fazei lkma:esescnfriiliafap1d-:Ca"urmare
extragerii masivea- componentului B (ea migreaza catre A, adica se produce acurnularea de componenti U$Or--volatili). Aceasta este etapa pegmaiiiieii (II) in care iau mastere produse cu compozitie minerala si Sitructuri specifice.
~Latemperatura t2 lichidul inceteaza sa mai aiba caracterul initial
de topitura si devine o solutie. El este extrem de fluid datorita componentilor volatili, solutia devine agresiva fata de cornponentul nevolatil *
separat (soliibtljfatea lui creste). Aceasta este etapa pneumatoliticii (III).
----cristalizan~a sau degajarea masiva a componentilor UJ$Or volatiii marcheaza etapa hidrotermalii (IV). In produsele ei apar concentrati componentii minori ai sistemului magmatic initial.
~

a-

Cristalizarea in sistemele magmatice nu este complet in teleasa, in

ciuda numeroaselor rezultate experimentale. Studiul rocilor magmatice
ne furnizeaza informatii asupra succesiunii de cristalizare a diverselor
faze solide si asupra stabilitatii sau instabil itatii asociatiilor de minerale
formate, doua elemente de maxima importanta pentru intelegerea proceselor petrologies. 0 imagine de ansamblu din acest punct de vedere
asupra proceselor de cristalizare in stadiul ortomagmatic este prezentata
in fig. 5-1 (serrile de reactii ale lui Bowen); suceesiunea de minera1e
formate odata cu scaderea temperaturii corespunde si cu succesiunea de
roci bazalt -

andezit -

[J)7 .. (i

riolit.

---

3.5. Proce~dif.eir.ent-iere"a rnagmelor-

::<

-"'

l/n~

<e_.t

In cursul evolutiei sale -

totdeauna foarte complexa 9-:-d; ~ga

durata - o magma i:;;i schimba compozitia chirnica si, in mod corespunzator, variaza si compozitia produselor care se iConsolideaza din ea; de
foarte multe ori se desfasoara procese care conduc chiar la coexistenta
unor cornpozifii chimice distincte in portiuni diverse ale masei magmatice si, deci, la posibilitatea aparitiei sirnultane a doua ti:puri de produse.
nsamblul
roceselor care au ca rezul
din to itura
origmara - a nor frac iuni cu
eosebita fata de cea
in1 1a a - frac,:th~_ni care coexista sau se succeq, in timp - se nume9te ._
d1ferenw~re n~<3_gmattsj.;_diforentierea se realizeaza pe mai mujte car {!
poate fi rez1,1.ltatul desfa:;;urarii mai multor procese, Termenul diferentiere si derivatii sai se aplica si produselor 4e cwsoUdare.
Procese
de
diferentiere
asociate
cristaliziirii
A9a cum s-a vazut, mSU$1 procesul normal de cristalizare are ca rezaltaL
o diferentiere intrucit, in momente diferite, compozitia fazei lie-hide ca si a fa,zei solide ce se separa - este alta. Materializarea unei diferentieri din asemenea cauze nu -se poate face insa la un nivel de detaIiu ci numai la nivelul categoriilor principale de componenti de
ex. minerale mafice si minerale felsice. Se utilizeaza formularea eris1

4 -

Petrologie

magmatica, cda, 291

49

'*

tolizare [ractionaui pentru a desemna acele aspecte ale crlstalizarn care

conduc la asemenea rezultate. Conditia principala pentru ca diferentierea sa devina reala, atit in faza Iichida cit si in fazele solide, este ca
masele cu compozitie deosebita sa fie concentrate 9i separate 'in spatiu;
ne putem imagina mai multe procese care sa realizeze aceasta separatie.
Daca macrma este bo ata in Fe i M
a u ci mineralele mafice
crista 1zeaza masiv inca din prune e momente. Ele au greutate speer ica
mai mare dec1t topnura $1, daca exista timp suficient - masa rnagmatica in repaus intr-un spatiu care nu este supus unor presiuni tectonice - se pot acumula pe fundul camerei magmatice; in felul acesta,
prin acumulare qrasritaiionalii, se separa o asociatie de faze solide grele,
feromagnez1eneL 0 vntoare roca, de 0 topitura Iipsita de Fe si Mg, din
care vor cristaliza cu totul alte produse.
I~nele cazuri, 'inca. din momente timp1Jrjj cristalizeaza ~i mine_rale usoare (felsice): ele se pot acurnula prin tLotare ,la partea superioara a camerei magmatice, formind o roca Iipsita de minerale mafice,
in timp ce 'in topitura se acumqleaza continutul de elemente feromagneziene.

Nu totdeauna insa diferenta de greutate specifica intre faza solida

si cea lichida este suficient de mare pentru a determina separarea lor
in spatii diferite; cristalele pot sa ramina 'in suspensie la diverse nivele
'in masa magmatica (si, daca procesul de cristalizare continua in mod
normal, noile produse apar printre mineralele formate initial). Exista
elemente care ne fac sa credem ca o asemenea magma, cu cristale
in stare de suspensie in irrtreaga sa masa, poate sa fie supusa unor presiuni tectonice care sa determine eliminarea fazei lichide prin ,,stoaroere"
din ,,reteaua", ,,buretele" pe care il Iormeaza faza solida si rnigrarea celei
dintii intr-un alt spatiu; in felul acesta, prin filtrare sub presiy,ne, se realizeaza nu numai separarea fazei lichide de cea solida, ci ~i o dif erentiere in sistemul magmatic.
"
Este, "de asemenea,
de presupus ca ~i$ciiri rle cOp71ecti care au loc
in camera magmatica pot sa conduca la concentrarea cristalelor in anumite parti ale camerei magmatice in mod similar cu procesele gravitationale si de flotare.
Magmele bazice sint cele care se diferentiaza in mod foarte eficient
ca urmare a desfasur-ar ii proceselor de cristalizare. Greutatea lor specifica medie este cca 2,60; mineralele mafice cele mai frecvente au greutati specifice sensibil mai' marl- - olivina 3,2-3,6, hornblenda 3,0-3,2,
piroxenii rombici 3,2-3,5 -, ier cele felsfoe sub 2,60 - leucitul 2,5.
Cele dintii forrneaza diferentiate mafice $i ultramafice (cumulate), topitura ramasa constituind un dif'erentiat acid.

Li c u a t i a. In cursul racirii magmei pot sa apara fractiuni lichide

car~iscibile - asa cum ~int, de pilda, o topitura bogata in
sulfuri si una bogata in silicati; foarte frecvente in procesele metalurgice, asemenea procese sint bine studiate si experimental. Cele doua
fractiuni de magma evolueaza separat dind minerale si roci deosebite.
Fenomenul este denumit licuatie. imiscibilitate
sau dezamestec 'in
stare Iichida. El se desf<l$oara, probabil, numai in magme cu cornpozitie chim""iea mai aparte. Realitatea lui in natura este demonstrata de
nurneroase aspecte texturale ale rocilor, dar si de multe ocurente cu
caracter particular; coexistenta in spatii reduse a rocilor bazice si a
celor acide fara aspecte de tranzitie - de obicei, mici volume de roci

50

==

acide in mari mase de roci bazice -, eliberarea prin acelasl conduct

vulcanic la intervale de timp reduse atit a unor magme bazice cit si a
unora acide reprezinta tot atitea situatii care pot fi interpretate prin acceptarea desfasurarii unor asemenea procese <le diferentiere.
Licuatia trebuie inteleasa ca fiind un proces care incepe prin formarea
de simple picaturi cu compozitie deosebita intr-o magma omogena, care
se dezvolta producind o emulsie si ajung apoi sa formeze magme separate.
.. Mi:;; care a v o 1ati1e1 or. in mornentul in care componentii
volatili ajung sa se separe din magma, ei migreaza catre partea superioara a camerei magmatice; in miscarea lor, bulele de gaz antreneaza
si alti componenti ai sistemului pe care ii concentreaza catre partea
superioara a spatiului ocupat de masa magmatica, Procesul se poate
desf'asura numai in conditii de adincime redusa, adica acolo unde conditiile de presiune permit separarea si migrarea ascensionala a componentilor volatili; numai in asemenea situatii, deci, el poate avea implicatii
in dif'erentierea masei magmatice.

I Aparitia unor roci cu compozitie foarte doosebita de a celor din jur,

cu care ar trebui sa fie mrudite, poate fi si urmarea unor procese de
asimilare intr-o masa magmatica a rocilor din peretii camerei magmatice;
in felul acesta, compozitia se schimba in par tile periferice ale masei magmatice, dar acesta nu este un proces de diferentiere, nu este o urmare
normals a evolutiei magmei, ci are un caracter accidental si local.

Identif'icarea caracterului mai evoluat ori mai putin evoluat, mai diferentiat ori mai putin diferentiat al magmelor din care au luat nastere
rocile pe care le gasim intr-o anume regiune are o deosebita irgp_ortaniJi
pentru _ca ~n fe-lul acesta se creeaza posibilitatea ~~ C:.P:eci~re daca rr:ag:-~
mele au iatl!Il/S acele eta: e
,

de
ro use sint legate, in mod frecvent, concentratii

utile si, deci, daca exista sansa de a gas; acolo astfel de formatiuni.
Criteriile utrlizate !n acest scop sint variate si cele mai rnulte au valabilitate limitata la anumite tipuri de magme, anumite regiuni etc.
Prezenta anclavelor de roci pe care le consideram a consti tui partea
bazala a litosferei ori mantaua superioara - asa ca, de pilda, lherzolitele,
eclogitele - ne arata ca magma din a carei consolidare a luat nastere
roca gazda a avut o ascensiune rapida de la adincimile de la care a preluat
anclavele, deoarece in caz contrar ar fi fost timp suficient pentru asimilarea lor; in asemenea conditii, se intelege ca nu s-au putut realiza nici
prooese de diferentiere importante.
Unele elemente chirnice sirrt foarte sensibile la procesele de diferentiere si variatia continuturilor lor poate fi corelata cu intensitatea acestora. Dintre compcnentii majori se utilizeaza foarte frecvent Mg si Fe2+
v

pentru asemenea aprecieri ~de exemplu, in cadrul parametrului

100 ~1g

Mg+Fe2+

Valori numerice care sa aprecieze gradul de evolutie a magmelor pot sa

fie obtinute si cu ajutorul componentilor minori ,_ Sc, Cr, Co, Ni
4*

51

tinindu-se seama de coeficientii de repar titie ai acestora intre fazele

solide si faza lichida.
Utilizarea Rb si Sr pentru asemenea determinari este prezentata in
subcapitolul urmator.
Aprecierile asupra gradului de evolutie a unei magme nu pot fi acute decit daca exista suficiente indicatii ca ea nu a suferit procese de
asimilare sau contaminare cu o alta magma, cazuri in care aprecierile
nu au sens pentru ca nu mai avem de-a face cu un sistem inchis. De multe
ori, studiul rocilor ne arata foarte lirnpede ca asemeriea procese au avu;t
loc: compczitrile chimice ale rocilor prezinta trasaturi aberante, nu se
incadreaza in evolutiile lineare normale,

/lll i- c-:

3.6. Utilizarea rubidiului ~i strontiului

in studiu1 origin ii ~i evolutiei magmelor

Desi Rb si Sr sint, in magme si in rocile magmatice, componenti

minori cu continuturi totdeauna mult sub 10/o, interpretarea participar-ii
lor la alcatuirea acestora si a raporturilor dintre ei ofera informatii de
maxima importanta pentru cunoasterea magmelor $i a modului lor de
evolutie. Pe Iinga faptul ca pe baza lor se pot face deterrninari de virsta
absoluta, Rb si Sr pot da informatii despre (a) originea magmelor si
despre (b) gradul lor de diferentiere.
Rubidiul se gaseste in natura in doi izotopi 85Rb si 87Rb cu o participare de 72,16540,01320/o
si, respectiv, 27,83460,1320/o,
ceea ce conduce la raportul 85Rb/87Rb=2,592650,0017.
Toate deterrninarile facute
pina acum arata ca Rb are totdeauna aceeasi compozitie izotopica, indiferent de virsta sa. El apare in mice si Ieldspati potasici substituind K.
Strontiul din natura este constituit din 4 izotopi stabili 88Sr, 87Sr,
86Sr, 84Sr. Compozitia
sa izotopica nu este constanta ci depinde de raportul Rb/Sr in materialul exarninat si de timpul cit el a fest asociat cu
rubidiul deoarece 87Sr provine prin dezintegrarea 87Rb. Abundenta relativa a izotopilor principali este exprimata prin raportul 87Sr/86Sr. Strontiul apare in plagioclazi si
apatit, substituind calcrul, f?i
in feldspati
potasici, substituind K.
)C

17

16

Fig. 3-14
Varratia concentratiei Rb si Sr in
cursul diferentierii (a) :;;i variatia raportului
Rb/Sr (b) (batolitul din California de Sud,
S.U.A.).

52

Raportul Rb/Sr. Deoarece

Sr este inclus 5.n miner ale
cristalizate timpuriu, asa ca
feldspatii plagioclazi, iar Rb
este dimpotriva concentrat
in Iichidele reziduale, raportul Rb/Sr tinde sa aiba vaIori din ce in ce mai mari in
produse diferentiate (figura
3-14).
Raporiui B7Sr/B6Sr. Compozitia mineralogica
deose-,
bi.rta a Htosferei si a mantalei face ca f'recventa rubidiului sa fie sensibil mai ridi-

cata in cea dintii, unde apare K de care el este legat. Din acest fapt decurge o valoare mai mare a raportului Rb/Sr in Iitosfera fat<l de manta
si deoarece 87Rb ---7 87Sr si raportul 87Sr/86Sr are valori mai mart in Iitosfera decit in manta; bineinteles, valoarea acestui din urma raport trebuie
interpretata in functie de virsta materialului examinat. Deoarece izotopii
strontiului nu sint antrenati in procesele de diferentiere magmatica si
metamorficii si deci abundenta lor nu este influentata de aceste procese,
valorile raportului 87Sr/86Sr au caracter de diagnostic pentru identificarea
magmelor provenind din litosfera ori din manta.
Determinarile executate pina acum arata di magmele provenite din
manta au valori S7Sr/86Sr sub cca 0,710 (0,698 in meteoriti, valoare
acceptata si pentru manta; 0,702-0,706 in bazaltele oceanice), in timp ce
cele provenind din litosfera au valori sensibil mai mari, pina la cca 0,720
si chiar mai mari.

4.

MANIFESTARILE MAGMATICE. PUNEREA IN LOC

A CORPURILOR DE MAGMA. FORME DE ZACAMINT

Modul general in care se comporta masele magmatice este controlat,

pe Iinga citiva factori cu importanta subordonata, aproape exclusiv de
adincimea in scoarta la care ele se gasesc si evolueaza; aceasta inseamna,
exprimat in factori termodinamici, valoare a presiunii ;;i ritm de scadere
a temperaturii.

4.1.

Manifestari intracrustale

In zonele profunde ale litosferei, pierderea caldurii se produce in

mod foarte lent - in intervale de timp care pot sir-atinga milioane de
ani - ceea ce ingaduie desf'asurarea proceselot de cristalizare in cele mai
bune conditiuni. Cantitatea de caldura initiala reprezinta, dealtfel, energia fundamentala care determina desfasurarea proceselor; ei i se adauga
presiunea Iitosferica si stressul cu actiune, de cele mai multe ori, limitata
in timp ;;i spatiu.
Imediat dupa gen~i::area sa, .mag~na incepe, in mod obisnurt, s~ se
ridice iq ~illlf"@. Ascensiunea este deferrninata, in unele cazuri, de
simpla decomprimare datorita fisurarii litosferei, dar in foarte multe alte
sltuatii este rezultatul existentei unei forte ascensionale proprri. In primul
caz, magma foloseste pentru ascensiune un spatiu existent - pe care,
eventual ~i-1 largeste prin actiune mecanica - asa mcit miscarea sa poate
fi apreciata ca fiind, in .general, ,,calma" .
Cu totul altfel se petrec lucrurile atunci cind ascensiunea magmei
.1?-re loc sub impulsul propriu in masa compacta a litosferei. Aceasta din
urma este_ supusa unor actiuni mecanice si chimice care tind sa creeze
spatiul in care magma sii inainteze, ascensional sau lateral. , Actiunile
mecanice se pot materializa numai in boltirea acoperisului masei magmatice cri in fracturarea acestuia, distrugerea lui in masura mai mare

53

sau mai mica; o fracturare se

poate produce 1nsa nu numai
in acoperis ci si lateral, creindu-se, astfel, conditiile ,,ini_;,::_
tarii" materialului magmatic in
spatiul adiaceu.t_(fig. 4-1).--pf()cesele de fracturare
se desf~oara, bineinteles, mai ales
in zonele de rezistenta mai redusa pe care magma le irrtilneste. Migrarea prin injectare
poate sa fie foarte eflcre~
mase <le magma pot fi transterate in noi camere magmatice
prin intermediul unor conducte
cu dimensiuni modeste in comparatie cu cele ale camerei si
al,e corpului de magma.
Aparitia unui
foarte
fierbinte in masa ,,rece" a lrtosf'erei determina in cadrul acesfig. 4-1. Prmcipalele fonne de zacamint ale
teia din urma rnodificari mirocilor magmatice:
1 diatr erna (canal de strapungere) ; 2 - maar;
neralogice si petrografice foarte
3 - perete circular; 4 - con de cenusa : 5 - calimportante, un
metamorjism:
dera cu conuri din a z-a generatie;
6 stratovulcan ; 7 - neck: 8 - filon ; 9 - corp subvultermiC;I~ul
in
care mtegricanic; 10 sil; 11 - cupola,
dam; 12 corp
subvulcanic; 13, 14, 15 - corpuri plutonice.
-tatea ;p-e-rBtnor eamerei magmatice nu s,.:.e 'pastreaza,
situatia
se complica daitorita posibilitatii de circulatie a flu.faelor magmajice ~i,
deci, de interventie ~i a factorului chimic in desfai?ur:area_ac.(;"!'stu!_ metamorfism care devine ~loc;Jiirrtls. pirometasomatic, in opozitie cu caracterul izochimic al formelor sale simple de mamfesfare.
Interactiunea masa magmatica - mediu 12oate fi insa si mai profunda.
in cazul in care fracturarea- peretilor camerei'"' magmatice este atit de
intensa incit se creeaza fragmente pe care le include masa de magma,
acestea pot sa fie topite si substanta lor sa fie complet asimilata de magma.
Conditii propice de temperatura si presiune in rnasa magmatica, compozitii mineralogice nu foarte rezistente ale rocilor din jur ~i alti factori
favorizeaza procesul d .asimilare .. Asimilarea se poate desfasura la scari
foarte variate; uneori ~a implica volume reduse de magma si de roci
inconjuratoare si este cantonata Wi jmod strict la zonele periferice ale
corpului de magma, la contactele acestuia. in alte cazuri, asimilarea
afecteaza volume foarte mari de_m.a.~
si a'e roci adiacente ; se accepta
ca in felul acesta compozitia chimica a unei mase magmatice poate fi
profund s..._himbata.
in tot timpul existentei sale, magma este sediul unor procese chi~ce si fizice care au ca efect, de cele mai multe ori, diferentierea sa;
procesul este controlat, asa cum s-a vazut, in primul rind de factori chimici si fizici iaitrinseci masei magmatice, dar este influentat 9i de factori
externi iai mediului geologic. Procesele de drferentiere 9i, in general,
lntreaga evolutie a maselor magmatice conduc, in fazele finale, la aparitiia unor fluide cu caracter apes care, pot circula prna Ia distante mari
de corpul magmatic si sa determine, acolo, formarea de rod filoniene.
5

corp

54

Pentru

descrierea conditiilor

in care evolueaza magma, a proceaelor

produselor magmaticf?-din--iri.teriorul litosierei se utilizeeze urraiitorii

termeni:
---_ElutoEJ.c, care desemneaza domeniul adincimilor foarte mari, acolo

$1

unde nu exista indicatii despre un transport al magmei ci avem impresia ca masa, corpul pe care il avern in fata, se continua pina la nivelele unde s-a generat magma;
intruziv, care desernneaza intreg domeniul in care exista evidenta
unui transport al maselor magmatice, a introducerii lor intr-un fond
de roci preexistent, in rocile gazda; procesele intruzive se pot desfasura de la adincimi mari pina in imediata apropiere a suprafetei ;
subvulcanic, care desemrieaza nivelele din Iitosfera apropiate de suprcrfata acesteia, in cadrul carora se gasesc corpuri magrnatice, eventual, in Iegatura cu aparate vulcanice si, deci, cu magmele care ajung
in conditii subaeriene; consolidarea magmelor se produce mai rapid
in aceste conditii, determinind aspects particulare ale rocilor.
Delimitarea acestor 3 domenii nu este totdeauna posibila in cercetarea rocilor magmatice ; dificultatilor de fond, derivate din insasi
modul lor de definire, li se adauga dificultatile rezultate din rnodul in
care, in natura, se pot face observatiile, de multe ori incomplete, ca urrnare a adincimilor pe care scoarta este sectionata.
I

I u_ ~;ur-g./J;'f
'f

4.2. Manifestari supracrustale

d c--::

in foarte multe cazuri, magmele ajung pma la suprafata litosferei si

rnodul lor general de cornportare este determinat de contactul cu atmosfera ori este puternic influentat de conditiile care domnesc aici: domeniul
urior asemenea manlfestari poarta numele extruziv sau vulcanic.
Contactul cu atmosfera se realizeaza prm deschideri m Iitosf'era
cu forma Iineara ori punctuala, ceea ce conduce la itipuri distincte de manifestari, lineare sau areale si cu caracter central.
Manifestarile de tip central 2ot fi foarte violente, explozive, constind din aruncarea in aer a lavei~f a'" rocilor preexistente Cl:'i:rl"vecinatatea craterului, deschiderea prin care se face legatura cu atmosfera;
ele pot fi efu.zive, constind din emisiunea Iinistita de lave, o_rt...,sint..mixte,
atunci c'indperfoadele explozive alterneaza cu cele efuzive. ,
Activitatea nu este permanenta: ea are perioade paroxismale, cind
. are loc emisiunea masiva de material magmatic, si interparoxismale, cind
ernisiunea de material magmatic inceteaza cu desavirsire ori se reduce
numai la emisiune de gaze si vapori.
Manif estarile lineare constau, in mod normal, din emisiuni lunistite
de lave, revarsare a acestora peste marginile fisurii; asemenea tip de activitate este caracteristic lavelor bazice, ln cazuri mai rare, pe fisuri s-au
ridicat magme acide in cadrul carora, daca transformarea din hipomagma - magma cu componentii usor volatili solubilizati in topitura - in
piromagma - magma in care componentii usor volatili s-au separat sub
Iorma de gaze dind topiturii un caracter de emulsie, foarte pronuntat in
acest caz particular - a avut loc in apropierea imediata a suprafetei, pre~
siunea creata s-a putut descarca destul de user, fara violenta, ceea ce a
perrnis ca emlsiunea sa aiba un oaracter- aproape Iinistit, cu ample revar;55

I
,.___
sari de lave spumoase, Acestea sint manifestarile de

:Jip
...,._

ignimbritic sau ,,curgeri cineritice" (fig. 4-2).

Procesele extruzive sint

controlate, <?i ele, de tempe"'\""\
+.

,
r,.rr;~
: : -:-'-:, --=-."'"''~"'-.,
ratura
~1 presume;
m
ceea
ce priveste presiunea, tre21aze continue
-~~-buie remarcat faptul ca este
Yorba, pe de-o parte, de cresteri datorita acumularii de
eomponenti user volatili in
Hipomagmii
cursul diferentierii si de seasuprasaturato
deri bruste, pe de alta parte,
prin decomprimare in conHipomagmo
tact cu atmosfera.
b
Un factor
fundamen tal
Fig. 4-2. Evolutia magmei in apropierea suprapentru determinarea modufetei litosferei in cadrul activitatii explozive de
tip" central (a) si de tip ignirnbr itic (b).
1ui in care se comporta magmele' care ajung la supraIata scoartei este compozitia lor chimica axprimata in viscozitati foarte
diferite: ceilalti factori au o importanta de obicei, subordonata, locala si
accidentala, Magmele cu caraoter bazic se manifesta in mod predominant
efuziv, iar cele cu caracter interrnediar si add se manifesta exploziv sau
exploziv si efuziv (mixt); magmele foarte acide - si foarte viscoase se manifesta violent exploziv si protruziv, adica prin emiterea magmei
sub forma unei paste care nu curge ci se consolideaza in imediata aproplere a punctului de emisie.
Manifestarile supracrustale se caracterizeaza prin abundenta emisiunilor de solutii apoase, vapori si gaze; magmele se gasesc deja in ultimele
stadii ale diferentierii lor ori si-o desavirsesc in aceste momente, asa incit exista cantitati mari de elemente volatile in stare gazoasa sau Iichida.
Un mod cu totul particular al manifestarilor supracrustale il reprezinta cele submarine. Eliberarea magmelor sub un acoper is gros de apa
influenteaza profund mersul proceselor, Presiunea interna este in cea
mai mare rnasura contrabalansata de greutatea masei de apa, ceea ce
exclude manifestar ile explozive; contactul cu apa marina determina particularitati ale procesului de consolidare si reactii chimice intre lave :;;i
apa de mare. In manifestari submarine s1nt antrenate, in mod exclusiv,
lave bazice.
Magmele care ajung la suprafata litosferei pot sa contina cristale, formate in cursul ascensiunii lor, ori pot sa fie constituite numai din componenti topiti. In contact cu atmosfera ori cu hidrosfera, are loc consolidarea rapida, prin cristalizare sau sub Iorma de sticla; rocile nascute
au caractere structurale :;;i texturale specifice.
r- ....

rr rf:._-;:;:; ,

"+--

~I
V

4.3. Formele de zacamint ale roeilor magmatice

In urma proceselor de migrare - influentate de procesele de diferentiere, asimilare etc.

~rpurile de magma ajung sa fie puse 1in lac:
1

56

Magmele emise la suprafata scoartei sint denumite lave.

Fig. 4-3. Forme de zacamint

A -

stoc;

B -

lacolit; C -

ale rocilor

intruzive:

facolit; D -

lopolit.

in spatiile in care are loc consolidarea completa 1?i definitiva a rocilor;

din
ctul de vedere al mecanismului de punere 'in loc se pot distinge
formele de extruziune eel
1
uzmne 1?1, in masura m care prezumtia acuta in legatura cu domeniul plutonic se accepta, formele plutonice. Modul de punere in loc, natura 1?i caracterele pe care le are fondUI ge"C;logic in care acesta are loc controleaza - impreuna cu alti citiva
factori subordonati - forma generala pe care o adopta corpul de roca
ce ia nastere, forma de zacamint a acestuia. Cunoasterea formelor de
zacamint, a semnificatiei lor, contribuie la descifrarea detaliilor genezei
unei roci magmatice.
Batolitui '(fig. 4-1)
este un corp magmatic de dimensiuni foarte
mari, care, chiar in sectiunile cele mai adinci din scoarta, nu ne arata
decit partea sa superioara; corpul da impresia ca se inradacineaza in
zonele cele mai profurrde ale li tosferei, asa cum sugereaza inclinarea
usoara a partilor Iaterale. Batolrtele pot fi complet omogene sau sa fie
constituite din tipuri de roci inrudite, nascute prin evolutia unei unice

mase magmatice.
Stocui {fig. 4-3) este un corp care, ca si batolitul, pare di se inradacineaza in zone foarte adinci dar are dimensiuni mult mai rnici ; limitele
sale in plan orizontal pot fi determinate cu usurinta, conturul fiind
circular sau elipsoidal, iar peretii laterali fiind verticali.
Lacolizul, (fig. 4-3) este un corp pus in loc prin intruziune, cu partea
supenoara boltita iar cea inferioara, in general, plana, Acoperisul sau
este constituit din f'ormatiuni care au fost deformate, ridicate, datorita
aparitiei masei de magma, iar in partea inferioara se poate recunoaste
calea de acces a magmei, unul sau mai multe canale.
FacolifJtL(fig. 4-3) este un corp concordant iritr-o structura anticlinala
preexisjenta; forma sa lenticulara se datoreste intruder-ii magmei intre
strate carora, eventual, le-a accentuat deformarea irritiala.
kQ]}.pli.tulr (fig. 4-3) are forma generala a unei farfurii; el este, uneori, rezultatul intruziunii magmei intr-o structura sinclinala.
Injectarea magmei intre strate plane nedeformate conduce la forma
de zacamint denumita _;iL~fig. 4-4) sau pinzii intruzivl!; corpul este concordant in structura forrnatiunii geologice.
Aceeasi forma tabulara 'o are si dykul (fig. 4-4), dar el rezulta prin
injectarea magmei in lungul unei fracturi ceea ce ii da un caracter
57

discordant: formele tabulare

poarta '9i numele filon, rtermen care, in mod obisnuit,
este insa folosit mai ales
pentru corpurile ode dimensi uni mai mid si de natura
hidrotermala.
b
In unele cazuri particuFig. 4-8. Formarea protruziunilor pe substrat
lare, fracturile umplute cu
orizontal (a) ~i pe substrat tnclinat (b).
magma au o dezvoltare circulara sau conica; se vorbeste in asernenea situatii de dykuri inelare i
pinze conice (fig. 4-5, 4-6).
Silurile, dykurile, filoanele sint forme de zacamint care iau nastere
Q

m1sium or e magme ac1 e ,,spumoase .

Lavele emise in cursul activitatii magmatice supracrustale se consoIideaza Iorrnind etnze de lave_ cu dezvoltari spatiale variabile atit in cadrul
structurii vulcamce cit si in afara ei. Materialul fragmentar format in
cursul exploziilor se acumuleaza ca strate de piroclastite. Lava consolidata
in interiorul canalului de alimentare al unui aparat vulcanic constituie un
neck .,fig. 4-4, 4- 7).
E uderea de ma me acide foarte viscoase da nastere unor corpuri
de dimensiuni mici i moderate 12el}tru desemnarea carora se u 1 1zeaza
termenii protruziune. toloid. tumulus cupola, dam cu forrna g__e.n~ra_la ~~
cupQla :(fig. 4-8); ~e pot forma. de .asem='Dea, ace S?i spi12i
In cadrul activitatii vulcanice iau nastere si numeroase forme de zacamint un caracter minor - cu dimensiuni reduse, aparitie Iocala si accidentala, cu rol general subordonat, nesemnificativ pentru modul de prezentare in natura a rocilor vulcanice.
Pentru formele de zacamint nascute in cadrul activitatii supracrustale
Ste caracteristic faptul ca ele apar in mare masura asociate intre ele in
limitele structurilor vulcanice; deseori ele se conserva in acest mod in
decursul timpului geologic.

5.

PRODUSELE

CONSOLIDARll MAGMELOR

----

Problema ,,initiala" care se pune rn cadrul oricarei cercetari geologice este aceea a identificarti materialului geologic; abia mai tirziu, pe
aceasta baza, se fac corelari, interpretari, prognoze etc., ale carer rezultate
depind de corectitudinea cu care s-a rezolvat problema identificarii. Prin
59

aceasta prisma trebuie privita - si explicata - atentia care se acorda

partii descriptive in studiul rocilor, ca si in acela al mineralelor, al acumularilor de minerale etc.
Ca urmare a racir ii sale, materialul magmatic:
- trece, in cea mai mare parte, in stardsolida fie cristalizind, fie in
stare amorfa, si
- este eliberat, in mai mica masura, ca gaze si solutii care fie ca
dau, direct, produse solide, fie ca se disperseaza in hidrosfera
ori
~
a ttmos...f era.;

Din magme 9i fluidele magmatice iau nastere produse de consolidare in tot cursul evolutlei acestora. Din topitura cu ternperatura inalta
din etapa lichid-magmatica iau nastere rocile magmatice propriu-zise.
Caracterele lor - asociatia de minerale, structura, textura, forma de zacamint - sint determinate de compozitia initiala a magmei si de detaliile
modului de evoltrtie a sistemului magmatic.
Ca urmare a consolidarii din etapa Iichid-magmatica - aproape in
exclusivitate a componentilor greu volatili se produce acumularea
componentilor usor volatili - printre care apa - a ionilor cu dimensiuni mari si, in buna masura, a silicei si alcalii lor in etapa peqmatiticii.
'I'rasaturile fundarnentale ale materialului se modifica, el capata caracter
de topiturii rezidualii fata de cea din etapa Iiehirl-magmatica si este mult
mai fluid.
Acurnularea componentilor volatili poate crea presiuni mari care sa
depaseasca presiunea externa, deterrninind astfel aparitia procesului de
,,fierbere retrggrada" (favorizata de scaderea :;;i nu de cresterea temperaturii). Este probabir ca acesti componenti inhiba nucleatia, deterrninind
aparitia unui numar mic de cristale, si favorizeaza cresterea cristalelor.
Acumularea comporierrtilor volatili atinge nivele maxime in etapa
pnenmatoliticii, dar, datorita temperaturilor ridicate, ei ramin in stare
gazoasa;-fIU.J.dul capata caracter de ~Qlu:tie care, cdata cu scaderea temperaturii, devine agresiv Iata de compusii deja precipitati, corodiridu-L Fluiditatea foarte ridicata face usoara circulatia chiar prin spatii foarte mici,
ceea ce explica Irecventa proceselor de substitutie metasomatica asociate
acestui stadiu.
In asemenea coriditii, se produc in mai mica masura precipitari si,
mai ales, nsoformatiuni ca urmare a reactiilor dintre solutii si rocile
prin care ele circula. Acesta este procesul de autometamorfism care poate
afecta intreaga gama de rooi magmatice; el se incadreaza in ansarnblul
mai larg al proceselor de metasomatoza.
Sub ternperatura critica a apei solutiile capata caracter apos;
in
etapa nuirotermaui acestea sint incarcate cu nurnerosi ioni metalici care
se separa sub Iorma de oxizi, sulfuri, carbonati, pe Iinga rninerale comune
ca opal, cuart, calcit, bar.itina etc. Fluiditatea mare a solutiilor face ca
ele sa circule .pe fisuri, uncle se produce precipitarea determinind aparitia
filoanelor hidrotermale.
Intr-un sens larg, toate produsele eonsolidar-ii magmelor sint denumite ,,roci~', deoarece toate reprezinta ,,asociatii naturale de minerale
care iau parte la alcatuirea litosferei"; se obisnuieste insa ca formularea ,,roca magmatica" sa fie utilizata nurnai pentru desemnarea produselor care iau nastere prin consolidarea magmei propriu-zise, acelea
din etapa lichid-magmatica.
60

5. 1.

Rocile magmatice

5.1.1.

Compozipo mineralogica

"'-

Numarul speciilor mineralogice care contribuie la alcatuirea rocilor

magmatice este foarte mic fata de numarul total al mineralelor cunoscute;
el este insa de acelasi ordin de marime cu acela al mineralelor din rocile
metamorfice si sedirnentare. Numarul lor este redus deoarece si numarul
elementelor chimice care au rol important in alcatuirea rocilor magmatice este foarte mic (v. tab. 3-1).
Feldspatii ocupa, de departe, locul eel mai important in cadrul mineralelor constitutive ale acestor roci (cca 60-0/o); lor li se adauga ~
si
reprezentanti ai familii.lor piroxeni, amfiboli, mice si numai foarte putine
minerale din alte grupe.
Din punctul de vedere al gradului de participare la alcatuirea rocilor - $i, deci, din punctul de vedere al rolului lor in conturarea speciilor
petrografice - mineralele se grupeaza 'in:
esentiale sau principale, .acelea a carer prezenta este obligatorie
1
pentru o anume specie petrografica, acelea care au rol definitoriu pentru acea specie si care constituiecea mai mare parte a rocn respective;
subordonate, cele care apar uneon m canfatati moderate, iar alteori
lipsesc cu desavb;;ire, rolul lor fiind acela de defi~ire a unor varietati ale
speciei petragrafi6;

'
- accesorii, acelea care sint prezente, pnactic, tatdeauna, dar 'in cantitati extrem de red~e;
---rrrcidentB:..e, acelea a carer aparitie este determinata de procese intimplatoare, necaracteristice genezei speciei petrografice respective.
Mineralele din grupele mentionate au caracter primar, se Iormeaza
~ prin cristalizare din magma in cursul consolidarii acesteia; lor Ii se pot
adauga - uneori in cantitati atit de importante incit sa schimbe insasi
natura rocii - minerale secundare, formate ulterior consolidaru prin
procese de transformare a unor minerale primare.
Procesele de cristalizare irrtr-o magma cu compozitie chimica bazica,
desfasurate 'in conditii normale, se incadreaza totdeauna, din punctul de
vedere al naturii produselor, intr-o aceeasi succesiune: mineralele accesorii cristalizeaza intr-o etapa timpurie, lor le urrneaza mineralele subordonate, dupa care cristalizeaza mineralele principale. Cristahzarea in
aceasta ordine are rol hotaritor ill stabilirea gradului de idiomorfism al
diverselor minerale. Dupa cum se constata din fig. 5-1, formarea mineraOLIVINA

-,

ORTOPIROXENI

".

CLINOPIROXENI

".

AMFIBOLI

".

BYTOWNIT

K.-SANIDINA

l
LABRADOR
l

SANIDINA

ANDEZIN

BIOTIT

Na-ANORTOZ.A

OLIGOCLAZ

""''-----+

AL~IT

ANORTOZA

+-----/

Fig. 5-1. Succesiunea de cristalizare a principalelor minerale in magme.

lelor felsice corespunde in cea mai mare masura tipului de cristalizare

cu formare de cristale mixte, in timp ce formarea celor mafice corespunde,
dominant, tipului fara cristale mixte. Din punct de vedere chimic, sensul
evolutiei in timpul cristalizarii magmelor este acela de trecere la produse
cu un continut din ce in ce mai mare de Si02, adica la produse din ce in
ce mai acide; aceasta tendinta se regaseste si in aspectul petrografic al
consolidarii ca succesiune bazalt-andezit-riolit.
Modul ,,ideal" de desfasurare a proceselor de cristalizare in magme
ar conduce in mod obligatoriu la un numar limitat de asociatii naturale
de minerale; in realitate insa, consolidarea magmelor are loc in conditii si in moduri diverse, care determina o larga varietate si in ceea ce
priveste asocierea mineralelor si, deci, tipurile de roci care apar. Gama
asociatiilor de minerale in roci magmatice este foarte larga; fara a contraveni, in esenta, succesiunii de cristalizare mentionate, exista numeroase
posibilitati de asociere naturala a mineralelor magmatice prin variatii
atit de natura calitativa cit ~i de natura cantitativa. Asa se explica numarul destul de mare de specii petrografice si de varietati ale acestora.

Studiul mineralogic al rocilor magmatice este necesar, in primul rind,

pentru definirea speciilor petrograf'ice; el poate furniza insa numeroase
informatii asupra modului de formare a rocilor, asupra intregii lor evoIutii, deoarece foarte multe detalii ale compozitiei, modului de aparitie,
microstructurii etc. au semnif'icatii petrogenetice bine cunoscute. In
continuare vor fi mentionate citeva dintre cele mai importante probleme
de acest fel pe care le pune cercetarea mineralogica a rocilor magmatice,
Cercetarea microstructurii mineralelor ofera inforrnatii de variate naturi. Cel mai adesea, particularitati ale compozitiei chimice se materializeaza in caractere microstructurale, asa ca microstructurile in iceas 'de
nisip ale au itului ti

ori microstructurile zonare ale cristalelor de

e spati plagioclazi (fig. 5-2); pe Itnga tradarea existentei unor compo,
nenti chirnici aparte sau a unei repaotitii aparte a acestora in cristal,
microstructurile oglmdesc si detalii
ale modului de inglabare a acestor
componenti ori de repartitie a lor in
cursul proceselor de crestere a eristalelor.
Concre'terile ,sint aspecte micro-
structurale in care sirrt implicate
doua minerale; datorita 'lmor par-tioularitati ale procesului de cristalizare, aparitia a doua minerale poate
ft, uneori, simultana rceea ce deterr:fillliCO intr9p;tfrnndere .a doi irrn:U
vizi cristalini (fig. 5-3) sau chiar a
a
unor mase mai mari ale celor doua
0
minerale i(caz in care concresterea
Fig. 5-2. Microstructura in ,,ceas de
este observabila si macroscopic).
riisip'' la augit titanifer (a) si microAsemenea
microstructuri se remarca
structura zonara la feldspati plagioprin existenta aceleiasi orientari opclazi (b).
62

fig. 5-3.

Concresterc grafica intre cuart (negru) ~i

feldspat potasic (alb}:
a - macroscopic; b - microscopic.

Fig. 5-4. Microstructura pertitica,

tice in toate fragmentele, care par izolate, ale fiecaruia dintre minerale.
1\Iicrostructura grafica Ia mastere prin concresterea cuartuJui cu feldspatul
potasir;; elemente prismatke ori cu forme ascutrte din eel dirrtii, avind
aceeasi orierrtare optica, sfint prinse irrtr-o masa omogena din eel de-al doilea. In cazul in care concresterea imbreca forme vermioulare, -globulare,
neregulate {ale cuartului), microstr-uctura se nume9te .granofirka.
Aspecte asemanatoare confre:;;terilot' se obtin a@;arita proceseio~ de
dezameste~; minerale cu compozitie complexa, stabile la temperaturile
'tnalte dm rnomentul cristalizarj! din magma, sint instabile la temperaturi mai scazute si, din aceasta cauza, componentii lor se dezamesteca
sub for_:r:p.a de lamele care alterrieaza intre ele (v, cap. 3.4) (fig. 5-4).
Dezameste" rmelor sodo otasice de felds a i da na~tere mierostr:u.ctun or pertitice - lamele de albit alternind cu zone ma1 arg ezvo a e e
ortoza ori microclio - sau antipertitice - lamele de feldspat potasic
asociate cu zone mai largi de albit. Dezamestecuril~ se desfasoara in cadrul
unor cristale unitare si conduc la componenti rninerali ale carer portiuni
au orientare optica comuna in limitele cristalelor initiale.
Alte aspecte de acest fel iau nastere prin reactii le care produc doua
sau mai multe faze minerale care substituie o Iaza minerala irritiala.
Acesta este cazul microstructurii mirmechitice care corista intr-o -asc- ciere de cuart vermicular ori globufar
plagioclaz (fig. 5-5); solutii
pneumatolitice sau hidrotermale pot determina transforrnarea f'eldspatului potasic in feldspat plagioclaz, proces in cursul caruia se clibereaza
Si02, care se individualizeaza sub f'orma de cuart. Microstructurile mirmechitice apar numai la marginea cristalelor de feldspat potasic.
Una dintre problemele cele mai imrrortante ale cercetarii mineralogice a rocilor mag~atice este acee;a a determinarii compozip:ei: feld2a:_
.t.ilor plagioclazi. Feldspatii sint deosebit de importanti nu numai pentru
ca reprezmtaconstituentul
mineral eel mai frecvent in aceste roci ci

-cu

63

Fig. 5-6. Microstructuri in sticle vulcanice:

Fig. 5-5. Microstructura rnirmechitica.

a -

trichite; b - scopulite; c gulite; d - globulite.

lon-

9i pentru ca prezinta o larga variatie a trpurilor care se Iormeaza in

diversele momente din evolutia unei mase magmatice. Pe linga deosebirile de ocurenta intre feldspatii potasici si cei plagioclazi, in cadrul
acestora din urma se observa succesiunea de formare notata in fig. 5-1;
ccmpozitia feldspatilor plagioclazi este unul din elementele fundamentale
pe care se bazeaza clasificarea rocilor magmatice si, de multe ori, singurul criteriu care poate fi utilizat pentru separarea unor specii petrografice.
In alcatuirea multora dintre rocile magmatice extruzive intra cantitati importante de sticla, material magmatic consolidat foarte rapid
fara posibilitate de formare a cristalelor; exista si roci alcatuite exclusiv
din sticla. Examenul acestui component poate fi Iacut din punctul de
vedere al refringentei - valorile acesteia variaza in functie de compozitia chimica si, deci, ne dau o idee generala asupra ,,aciditatii" matetialului - si din punct de vedere microstructural - in sticla putindu-se
distinge inceputurl de cristalizare, forme descrise sub numele baculite,
trichite, globulite etc., ori fisuratii datorita procesului de racire (fig. 5-6).
Tabelul 5-1

Berringenta stiolelor naturale

I
Sticla rtolrtica (obsidian)
Fer lit
Piatra ponce
Sticla dacitica
Sticla trahitica
Sticla andezrtica
Sticla tefr itica
Sticla bazaltica

64

domeniu
1,48 -1,51
1,488-1,506
1,488-1,506
1,504-1,529
1,488-1,527
1,489-1,529
1,525-1,580
1,506-1,612

media
1,492
1,497
1,491
1,511
1,512
1,512
1,550
1,575

------

5.1.2.

Structu ra

Notiunea ,,structura" apreciaza constituentii rocilor din urmatoarele

puncte de vedere:
- raportul cantitativ componenti cristalizatl / componenti necristaIizati (grad de cristalinitate a rocii);
- raportul cantitativ componenti idiomorfi / componenti alotriomorfi
(grad de idiomorfism);
- situatia dimensiunilor absolute;
- situatia dimensiunilor relative.
Decarece, asa cum se constata, toate aceste puncte de vedere se reIera la aspecte nascute in cursul procesului de cristalizare, structura unei
roci magmatice constituie oglindirea modului in care s-a desfasurat procesul sau de consolidare-cristalizare.
Termenii holocristalin, hipocristalin (sau hemicristalin) 9i sticlos (sau
vitros) desemneaza structurile caracterizate prin prezenta tuturor componentilor in stare cristalizata, prin prezenta concomitenta a unor componenti cristalizati si a sticlei si, in sf'irsit, prin prezenta in exclusivitate
a sticlei (fig. 5-7, 5-8). Structurile holocristaline sint specifice rocilor
intruzive: intr-o masura redusa, ele sint prezente 9i in cadrul produselor
vulcanice. Structurile hipocristaline
si sticloase sint specifice rocilor
extruzive. Gradul de cristalirritate a unei rod magmatice este determinat
de viteza de racire a corpului magmatic, al carei ritm ingaduie sau nu
aparitia germenilor cristalini 9i dezvoltarea lor.
Gradul de idiomorfism al componentilor este desemnat cu ajutorul
termenilor panidiomorf, hipidiomorf si alotriomorf, care noteaza situatiile de prezenta in exclusivitate a cristalelor idiomorfe, existenta concomitenta a cristalelor idiomorfe '9i a celor xenomorfe si, in sflrsit, prezenta componentilor numai in forme xenomorfe. 0 asemenea apreciere
a gradului de idiomorfism priveste numai rocile holocristaline, deoarece
in cadrul celor hipocristaline cresterea cristalelor nu a fost incomodata,
intre ele raminind totdeauna sticla.

Fig. 5-7. T'ipuri de structuri:

A

5 -

holocristalin
Petrologie

panidiomorf;
magmatica,

cda. 291

holocristalin hipid.iomorf;
D - hipocristalin.

c -

hotocrrstalm

aiotrtomorr ;

55

Fig. 5-8. Tipuri de structuri:

A -

sttclos perlitic ; B -

porriric ; C -

mtergranular : D -

poikilitic.

Situatia dimensiunilor absolute se apreciaza in mod calitativ, dupa

cum cristalele sint sau nu vizibile cu ochiul liber ; primul tip de structura poarta numele faneritic, iar eel din urma afanitic. in examinare
maeroscopica rocile faneritice au aspect granular, iar cele afanitice sint
constituite din mase omogene, compacte. Situatia dimensiunilor absolute
oglindeste 9i ea caractere ale modului de consolidare a rocilor; o racire
mai rapida - asa ca in partile marginale ale corpurilor magmatice ori
in cadrul dykurilor - determina conservarea tuturor germenilor eristalini si, deci, aparitia de cristale foarte numeroase care ramin mici,
in timp ce 0 racire Ienta conduce la eliminarea multora dintre germeni
si dezvoltarea pina la dimensiuni mari numai a unora dintre cristale.
Si situatia dimensiunilor relative este determinata de modul de desfasurare a consolidarii. Structurile echigranulare se nasc ca urmare a
desfasurarii cristalizarii in conditii ,,normale"; structurile inechigranuIare oglindesc existenta a doi timpi de cristalizare- '9i, deci, durate diferite de evolutie a diversilor componenti. Structurile mechigranulare
pot sa apara atit in cadrul rocilor holocristaline, caz in care se vorbeste
despre structura porjiricd, cit si in cadrul rocilor hipocristaline, caz in
care se vorbeste despre structura uitrojiricii. Pentru formele cu masa
fundamentala hipidiomorfa se foloseste termenul ortoiiric, iar pentru
cele in care masa fundamentals are caracter eutectic terrnenul eutec-

tofiric.
Considerarea simultana a acestor 4 puncte de vedere ca si a relatiilor
de pozitie dintre principalii componenti conduce la separarea a numeroase tipuri de structuri; interesul pentru separarea a cit mai numeroase
tipuri de structuri exista atita vreme cit acestea oglindesc conditii particulare de consolidare sau oanactere fizice speciale ale rocilor. Termenul
intersertal desemneaza cazurile in care roca este alcatuita dintr-o retea
de baghete de feldspat in ochiurile careia se gase9te sticla; structura se
numeste inierqronularii daca locul sticlei este ocupat de granule de mici
dimensiuni, Existenta unora dintre mineralele pr-incipale sub forma de
cristale echidimensionale incluse in alte cristale cu dimensiuni mult
mai mari defineste structura poikiliiicii; cazurile in care cristalele incluse

66

nu sint echidimensionale ci mai ales sub forms de baghete sint desemnate

cu termenul ofitic. In cadrul rocilor vulcanice sint frecvente situatiile
In care, ca urmare a gradului redus de cristalizare, relatii'le dintre elementele components - sau chiar elementele componente - nu pot fi
observate; se vorbeste in asemenea cazuri despre structura jelsiticii.
In masura in care microstructurile unor minerala sint atit de freevente incit caracterizeaza roca in ansamblul sau, microstructura mineralului poate deveni structura a rocii ; acesta este cazul structurilor qra-

fice, granofirice, pertitice.

Uneori se simte nevoia, si este posibil,' ca masa fundamentala a

unor roci vulcanice sa fie apreciata din punct de vedere structural in
mod separat; se folosesc termenii hialopilitic pentru o pasta constituita
din microlite nu prea fr ecvente de-piagioclazi intr-un fond de sticla si
piiotaxitie pentru o pasta in care plagioclazii sint foarte abundenti,
form1n<l un aspect de p'i:sla, ~i au o oareoare orientare comuna,
Sint multe cazurile, mai ales in trecut, cind structura unor roci
a fost deserisa sub numele rocilor corespunzatoare; au fost introdusi,
astfel, termenii granitic, microgranitic, monzonitic, bostonitic etc., pentru
desemnarea unor structuri care pot fi insa descrise si in termenii fundamentali alotriomorf, hipidiomorf etc.

5. 1.3. Textu ro
Conditiile mecanice in care s-a produs consolidarea unei magme
impriiila prodOOe}orPezultaite aspecte specifice in ceea ce priveste dispozitia in spatiu a ccmponentilor si masura in care acestia ocupa spatiul; aceste caracteristici sint descrise sub numele ,,textura" (fig. 5-9).
In opozitie cu t~X~mlJ~a a celor mal: rnul.te roci magmatice,
exista si situatii in care, ca urmare a pierderii rapids a unor mari cantitati de componenti user volatili, produsele consolidarii prezinta multe
spatii libere; aspectele variabile care se nasc in acest mod s[nt descrise

Fig. 5-9. Tipuri de texturi:

A -

5*

veztcular ; B -

amtgdalotd ; C -

fluidal;

D -

sferulitic.

67

sub nume ca uezicular, scoriaceu, celuuir si caracterizeaza in exclusivitate rocile vulcanice. Ulterior, spatiile libere pot sa fie ocupate de minerale p1:eci'pifate din solutii de circulatie: apar texturj mtarolitice in cazul
in care spatiile sint nurnai tapisate cu cristale 1I amigclaloide atunci cind
spatiile sint complet ocupate in acest fel.
In cazul in care cornponentii rocilor nu prezinta nici o tendinta speciala de orientare, aceasta fiind de cele mai multe ori si o urmare a dezvoltarii lor echidimensionale, textura se apreciaza ca ..zr~iR~ Aspectele
caracterizate prin orientari preferentiale sint foarte variate. Ca urrnare
a consolidarii in cursul deplasarii magmei sub forma de curgere, iau
nastere texturile fluidale, foarte comune la rocile vulcanice. Aspectul
general este asemanator in cazul texturii in _lire, prezenta la rocile
plutonice; aceasta poate insa sa aiba numai o dezvoltare locala in roca
si se datoreste nu numai miscarilor pe care le-a suferit magma in cursul
consolidarti ci si proceselor de acumulare gravitationala ori prin flotare
a unor componenti.
Dispozitia radiara a unor component! .,_. si, deci, aparitia unor elemente sferiee determma tex:tura sf erultti6.; dispozitia concentric a
- tot cu formarea de elemente sferice - deterrnina textura orbieulorii,
Textura este un caracter care are o natura vectoriala ~i- care este
observabil macroscopic; cu toate acestea, in cadrul unor roci care nu
prezinta aspecte macroscopice particulare se pot, adesea, sesiza ,~elemente microscopice care demonstreaza existenta unor orientari preferentiale. Atit aspectele macroscopice cit si cele microscopies pot face
obiectul unor tratari statistice si al unor prezentari stereografice.

5.1.4.

Definirea

categoriilor petrografice.

C/asificare

Prezentarea oea mai rationala 19i succinta a problemei separarii si definirii speciilor in orice multime de obiecte se realizeaza prin discutarea
posibilitatilor lor de clasificare; precizarea celor mai rationale criterii
care pot fi folosite, stabillrea succesiunii in care trebuie utilizate, examinarea masurii in care se obtin rezultate care sa corespunda cu realitatea din natura ingaduie alegerea celor mai potrivite rnodali tati pentru
atingerea scopului propus. 0 aceeasi multime de obiecte poate fi clasif'icata in mai multe felu;i in functie de scopul urmarit: scoaterea in relief
a relatiilor genetice, folosirea cit mai usoara numai cu ajutorul observatiilor macroscopice etc.
Varietatea foarte larga a rocilor magmatice a fast recunoscuta inca
din primele momente ale cercetarilor petrografice, deoarece ea este
foarte net rnaterializata in aspectele macroscopice, Problemele. de sistematizare si de nomenclatura sint foarte vechi in petrografie si modul
lor de rezolvare a evoluat in conformitate cu evolutia generala a cunoasterii in aceasta stiinta.
Primele incercarr de definire a speciilor petrograrice si de ststerrrati-.
zare a lor s-au bazat pe elemente geologice de ordin general, pe tipurile
de ocurenta care se reflecta in mod pregnant in aspectele structural-texturale; au fost recunoscute categoriile fundamentale piutonic, hipabisal
(subvulcanic) si vulcanic, care s-au conservat in toate clasificarile ulterioare ca divlziunj majore. In acelasi timp insa, deosebirile de alcatuire

68

mineralogica evidente macroscopic au fost folosite pentru conturarea tipurilor petrografice; aceasta operatic nu s-a putut dezvolta in limitele
sale normale decit odata cu aparitia microscopului polarizant care a determinat o explozie a cunoasterii mineralogice a rocilor. Clasificar ile pe
baza rnineralogica au evoluat foarte mult, raminind pina astaz( solutia cea
ma1rationala'"1.' problernei. Destul de timpuriu, rocile magmati:Oe au fast
supuse si analizei chimice; continutul lor chimic a constituit un nou criteriu de definire 9i sistematizare, folosit fie independent, fie impreuna
cu eel mineralogic.
Condititle tundamentale P:~ care trebuie sa le indeplineesca o clasificare petrografica sint (a) o cit mai mare corespondenta cu situatiile
din natura, o cit mai fidela oglindire a acestora, (b) o structura cit mai
simpla dar elastics pentru a putea reflecta gama larga de variatii din
natura, (c) fundamentarea pe elemente cit mai user observabile si cu
.care sa se poata lucra cit mai usor si, in sfirsit, in masura in care este
posibil, (d) fundamentarea pe elemente de ordin genetic. Elementele de
ordin geologic - ocurenta, geneza - corespund integral acestor cerinte
9i ele nu pot fi niciodata abandonate; criteriul mineralogie - in ciuda
riecesitatii unor observatii microscopice si a dif'icultatilor care se 1ntilnesc
la rocile care contin sticla - raspunde si el acestor cerinte; criteriul chimic, in schimb desi permite sesizarea si considerarea unor detalii
adesea de mare importanta are un pronuntat caracter ,,artificial"
si nu poate constitui, el singur, baza unei clasificari rationale a rocilor
magmatice. Toate clasificarile actuale ale rocilor magmatice sint elaborate pe baza alcatuirti mineralogice; considerarea compozitiei chimice se
face cu mult succes in alte scopuri.
Principalele probleme pe care 1e ridica terminologia foarte complexa
utilizata in petrografia rocilor magmatice sint prezentate in Anexa A.
Claslficar] mineralogice
Definirea speciilor petrografice si, deci, sistematizarea acestora
pe baza alcatuir ii lor mineralogice este preferabila pentru ca ea se
sprijina pe o realitate petrogenetica (mineralogenetica), oglindeste 'un
mod natural de asociere a elementelor chimice si a mineralelor; ea are,
in plus, avantajul ca permite, in cele rnai multe cazuri, o aplicare macroscopiea, nu face necesare determinari complicate,
Baza sistematizarilor mineralogice o constitirie mineralele _J?rinci~e,
considerate in gE)?ari cor.i[ormg cu afinitatile lor genetice; ciia]u'torul
acestora se definesc categoriile majore, Mineralele subordonate nu sint
considerate decit pentru stabilirea unora dintre oategorilfe de ordin inferior, iar cele accesorii nu intra, de obicei, in definirea speciilor petrografice.
Criteriul mineralogic este foarte indicat pentru rocile de adincime;
caracterul lor holocristalin ingaduie deterrninarea canfitativa a cornpozitiei mineralogice. Pe de alta parte, cele mai multe dintre ele sint bogate in cuart 9i feldspati, ceea ce justifica pe deplin considerarea Ior in
sisteme ca feldspati-cuart ori feldspati-cuart-feldspatoizi. Exista insa si
unele dificultati in cazul rocilor cu cristale foarte mari ori cu or ientari
preferentiale ale componentilor: in asemenea situatii, determinarea exacta
a compozitiei mineralogice devine imposibila deoarece suprafata ori suprafetele utilizate pentru masuratori (sectiunile subtiri) pot sa nu fie I'epr~zentative pentru ansamblul rocii.
69

u
I

Acest criteriu nu poate fi utilizat pentru rocile vulcanice decit in

unele situatii foarte favorabile; existenta sticlei si a microlitelor face
imposibila aprecierea cantitativa ori chiar semicantitativa a participarii
diversllor componenti. Pe de alta parte, trebuie remarcat si faptul ca in
cadrul rocilor vulcanice sint mai abundente forrnele fara cuart si bogate
in minerale femice, ceea ce constituie un alt obstacol pentru considerarea lor, nnpreuna cu cele plutonice, in sisteme de genul cuart-feldspati.
C I a s i f i c a r i c a 1 i t a t i v e s i s e mi c a n t i. t a ti v e. Definirea
speciilor petrografice s-a facut inca din sec. al XVIII-lea (Werner) cu
ajutorul compozitiei mineralogice 9i al criteriilor geologice cu caracter
general. Progresul stiintelor geologies <in sec. at XIX-lea a permis ca,
spre sf'irsitul sau, sa apara clasificari mineralogice deja foarte elaborate
(Zirkel, Rosenbusch); in aceasta perioada s-au definit cele mai multe
dintre speciile petrografice, a carer valabilitate s-a pastrat pina astazi.
Prezenta ori absenta feldspatilor, natura Ieldspatilor, distributia mineralelor subordonate si conditiile geologice de ocurenta reprezinta critertile fundamentale pentru definirea speciilor petrografice 9i pentru sistematizarea lor in aceasta epoca.
Clasificarile calitative au evoluat - rnai ales pentru a satisface ne~
cesitatea de identificare rapida prin examen macroscopic pe teren ~
spre forme semicantitative; sistematizari ca cele prezentate in tabelele
5-2 si 5-31 sirrt de ceia rnai 1argii utilizare in cercetarea maeroscopica,
constituie un prim pas in examinarea petrografica, Flexibilitatea foarte
Iarga si ,,manevrarea" simpla, datorita numarului redus de parametri
user de recunoscut, lasa deschisa posibilitatea oricarei cercetari ulterioare dupa aplicarea unei asemenea sistematizar i.
C 1 as if i car i cant it at iv e. Progresul inregistrat de cercetarea microscopica, capatarea posibiilitatii de determinare pe aceasta cale
a participarri mineralelor la alcatuirea unei roci au facut ca, la inceputul
secolului al XX-lea, sa se poata trece la definirea speciilor petrografice
si la clasificarea lor pe baze mineralogice cantitative. Ideea fundamentala a primelor forme ale acestor clasificari (Iddings, Shand) - idee
care s-a pastrat, in esenta ei, si mai tirziu - a fost aceea a recunoasterii
a 3 categorii majore de si'tuatii mmeralogice, ogl'indlre a unor situa\j.tl: majore si din .punct de vedere chimic: roci cu cuart abundent (suprasaturate in ceea ce priveste Si02), roci cu o participare neinsemnata a
cuartului (O~l00/0) si participare importanta a feldspatilor (saturate
din punctul de vedere al Si02) 9i roci cu feldspatoizi (nesaturate din
punctul de vedere al Si02). Cuartul, feldspatii si feldspatoizii constituie - ca participare procentuala in greutate - parametrii fundamentali ai acestor clasificari,
Clasificarea mineralogica cea mai sofis'tioafa a fosti e1a!bor.ata inca
din 1917
ling~ faptul c~ este cantitativa .9i se~ b~zea~a
pe compoz1a-m:1neralog1ca reala (,,modala"), ea se caracterizeaza 91 pnn
faptul ca utilizeaza valorile participarii mineralelor in ooium. 9i nu in
greutate (acest caracter se va pastra si la alte clasificari ulterioare).
Johannsen utilizeaza 6 parametri fundamentali: cuartul (Q), feldspati i potasici (K.f), feldspatul sodic (Naf), feldspatul calcic (Caf), feld-

a:~

1 Clasificarrle folosite ca exemplificari sirit preluate ca atare

de la autorii
respectivi, fara comentanii asupra conjinutului notiunflor (speciile petrografice) $i
asupra nomenclaturii folosite.

70

tll~
Q)
~Q)

s::

<IJ

0
ro ..,

~-p,

-~...
.,.,.~
~'I-<

......
0 0
5 0.
-~...
-~~.s:: -........
Q)

U3

0.

f-----------_:_ __

""'----~v~:l~!J~D:lUI
d[ll.TJU !f\!.._

53
<.)

tt;.

.S::

~2

o.t !JO.tel tul)'1

::

<!.l

"""

(.)

-~

0
;...

..

-==-

~
~

,......

;;.

;:
(j
~}

c,

-:-

)~

<..>

;n
0

'-<l
..._)

~,_

;;
~

E<:

<.;

'""'
~
~

~
'-c.
(:)~

.c ~ ...

:.., 0

.} o:: : :

J.

!Ul[BJ[~

!iBdsp1a_;t

-g
c

:'j

v
~

(JQ

spatoizii (F, foide) ~i mimeralele mafice OVI). Valorile acestui din urma
parametru separa 4 clase - 0-50/o, 5-500/o, 50-950/o ~i 95-lDOO/o din total
constituenti - diviziunile fundamentaJe ale sistematizarfi. .
Primele 3 clase, care corespund celor mai frecvente roci, se reprezinta spatial, fiecare in elite un dublu tetraedru ale carer oolturi corespund cu valorile 1000/o ale celor dintli 5 parametri {fig. 5-10); subdivizarea claselor in ordine se face pe baza naturti plagioclazului prezerrt
in roca. Reprezentarea ordinelor se face planar, prin triunghiuri duble
care se obtin in urma sectionarii tetraedrilor dupa plane care tree prin
punctele de valoare 1/9, 1/1 si 9/1 de pe muchia Naf - Caf si prin colturile Q, Kf ~i F. Se definesc astfel, pentru fiecare clasa, cite 4 ordine,
corespunzlnd
situatiilor de prezenta a plagioclazilor
cu compozitie
Anoo-10. An10-so, An50-90 si Ango-100
Clasa 4 se sistematizeaza pe baza a numai 4 parametri - olivina,
piroxeni, amfiboli ~i/sau biotit, minerale opace - si se reprezinta intr-un tetraedru; ordinele se definesc dupa participarea mineralelor opace :
0~5, 5-50, 50-95, 95-1000/o.
Q

.eni

apace

Fig. 5-10. Clasifica.rea rnineralogica a rocilor magmatice elaborata de

Johannsen:
A -

reprezentarea claselor 1, 2, 3; B - reprezentarea ordinelor din clasele 1, 2, 3;

c - reprezentarea clasei 4; D - reprezentarea ordinelor in clasa 4.

73

Ordinele se subdivid, in continuare, in familii in functie de participarea grupelor de componenti care le caracterizeaza. in fiecare ordin
din clasele 1-3 se separa 2,6 famrlii, Iar in oele din clasa 4, 13 farnilh.
In cadrul familiilor se pot contura subfamilii, specii petrografice si
varietati,
Subdiviziunile acestei clasificari au, in mare parte, un caracter artificial (tab. 5-4); tin mare numar dintre ele sint numai teoretice, fara
reprezentanti in natura, iar pentru 0 alta parte au fost creati reprezentanti in mod Iortat prin scindarea nenecesara a unor specii petrografice.
Tabelul 5-4

Olasifioarea rocilor magmatice dupa Johannsen

Clasa 1 (0 <M < 50/o) - Plutonite si vulcanite
Ordinul 1
An 0-10
O. (Greisen)
Silexit
1. Cuart-leuco
ortogranit
Arizonit

2.

Tarantulit
3.
4.

5. Kalialaskit
Kali tordrilli t
6. Alaskit
Tordrillit
7. Leucosodaclazgranodiorrt

8. Leucosodaclaztonalit

9. Ortozit
Leucokalitrahit
10. Leucosodaclazsienit
Leucosodaclaztrahit
11. Leucosodaclazsienodiorit

12.

(Granit-greisen)
(Granodiorit-greisen)
(Tonalit-greisen)
-

Leucogranit
Leucoriollt .
Leucogranodiorit
Leucoriodacit
Leucotonalit
Leucodacit

Ordinul 3
An 50-90

Ordinul 4
An 90--100

Leucogranogabbro
Leucoriobazalt
Cu artanortozit

Cuart-calciclazit

Leucosienit

Leucotrahit

Leucosienodiorit

Leucotrahiandezit

Leucodiorit
Leucoandezit

Albi tit

74

Ordinul 2
An 10-50

Leucosienogab bro

Leucocalciclazsienogab bro

Anortozit

Calciclazit

Tabelul 5-4 (continuare)~

Ordinul 1
An 1>-10

Ordinul 2
An 11>-50

Or.dinul 3
An 51>-90

Ordinul 4
An 9~100

17.
18.
19. Leucolrtchfieldit

20. Leucomariupolit

13. Leucopulaskit
14.
15.
16.
-

21.
22.
23.
24.

25.

Craigmontit

Familii anexe

6'.
6"-7". Leucosodaclazadamelli t
7'.
-

Leucornonzogranit
Leucoadamellit

Leucomonzotonalit

10'.
10"-11". Leucosodaclazmonzonit

Leucomonzosienit
Leucomonzonit

Leucolatit
Leucomonzodiorit

Leucoandelati t

11'. Leucosodaclazmonzodiorit

'

Leucomonzogabbro

Se intelege ca o asemenea clasificare a cerut ~i o terminologie noua; au

fost create numeroase nume noi pentru roci dar majoritatea lor n-a fost
acceptata si preluata in Iucrari ulterioare.
intreaga clasificare este valabila 9i pentru rocile vulcanice, stabilindu-se corespondente stricte intre formele plutonice si cele vulcanice.
Ca rezultat al unei anchete internationale in variate cercuri de specialisti 9i al unui larg schimb de opinii, Streckeisen (1967) a elaborat o
clasificare mineralogica cantitativa care, pastririd elementele pozitive
ale clasificaril lui Johannsen, constituie o rezolvare mult mai naturala
si mai simpla a problemei; se poate afirma ca ea intruneste adeziunea
majoritatii petrografilor actuali si ca este sistematizarea cea mai reprezentativa pentru prezentul stadiu de dezvoltare a petrografiei.
75

9l
(9-S ! s-s qel ,s
giBA.tasqo eAa+p areseoatr l}S.U! +u1s F}
".tJ..) ;,m1ew '%06-Sl=W ! =>1Pw~-edsp1a;i:
u.idnsv e.a1.rBZHBma+s1s +.ua~;:i.qns pom ur '%09-Sli=.![ !1Z'!'Oll?dspra:i: 11;) '%OI-O=
=.[
:i.ren:>
n:> '%0~->=b ! soi.rnno
?ZBa+pndxa 9-g !S g-g a1a1aqBl !S n-g '"/o09-St=b :po.l 11.llU<ld <lA!W:lrJHe:)
: uasJa:l{::>a.qs ap ~lB.I
B.InZM 1un1z1A!PR_lns no ?ID.In um ea+sa;'.>B
antnp a1aun 'pnd'n.13 9 !S auw,10 9 'asBp -oqina a::>Jl'l?wJ3-ew .rouoo.r B B::>1l
-01-e.rau1w -ea.rBO!JJS'Ell;) n-g ~!.i!
t;nop '1un1z!A!P f: apupdn;:i Ba.IB;Jt!J15Bl;:)
ot=W Ba.rno-LBA a+sa.so10J as
'.JlBZBq-'.J.1zapuB B+!urn n.nuad :(w) araojno
ap a1a;:i1pu1 't;pgd ep 'U: .rB umo BsB g.ra+
-j.ro an:e Bl aza1adB as l}S amqar; gitm.f1S
sauamasB n.r+uad t;;:io.r ap 1ans-e o-zautp
!n~nzBpi0!3Bld B gpam !a!tFodJuro:> Be.IBJ
-nseur ?f[q1socLm1 ;JiBJ arso a+dBJ 'a1i12od
-UlO;) ap a1tBpBA t;t-en+ua;J;)B 0 oflSU! a1a
t;+u1za.1d 'a+Buoz pum 't;ur.m utp Ba.i.seoe
JB! '.IOF')IBl"'P;)OUoJ B B.aa;JB ap ?nqas
-oep a+sa .m~aq.go.t;:>!W B!i1zoduro;:i. ooaraoap
'o.IqqB3-+po1P 1anwn jnzao U! Bo BsB '.10nz
-Bpo13B1d IB uv ap 1n1n+nu1iuoo BZBq ad
?fH!qB'.).S 1J o'.j.BOd nu 'njduraxo . ap '+!Zap
-UB !S HBZBq a.ll,U!P Bf!Uln "JOHZBFJ0!3BTd
e1t12odmo;) 'aoruoqrqd
.10ffJO.r 1nZB;J U!
mso10J ared1oupd a.rn.raf!.r;) asi.uw amun
Ba.1BZ!1Hn l]S.tlpXa o'.).Sa aJB;J U! trnzao '.).U!S
9ll
'a.pBd' ?+F:? ap ad .ro1a1B'.j.Sp;)O.T;)!UI B 1s
01 >IN> Of
1apns 1a-iuaza.1d B areuun B;J aV<120IB.tau1m
0
1a1ifzoduroo B apexa g.tl]U!UI.Ta+ap Ba').B'.l!T
-tqtsodun u1p aU!Ao.rd t;p:?dpupd Ba+enmma an;Jmp ap '.).!qasoap poaun
'ao1n;:Jads aura[qo.rd '\i_?;)!PP Ba t;;) ?SU! ao.rsurar as t;s amqan '.ao1uo+n1d
.ro1po.r B BF~1a;)B p~.12a+u1 apundsaroc <::001ue;)tnA .ropoo.r Ba.IBZ!'.J.Bma+s1s

")i.tn'.p:!U

U}P atniBD'.j.}S no a+B'.).!UI.lOJUO;) U! 't;llqClSOap a+sa pn1q2unp+ t;nop .101a;J

Ba.r-ew.r.r. n-g 3u urp ?tB.1aua3 ea.rnwaza.1da.1 Bl a2unr-e as '1z1o+Bdsp1aJ
1s eqsa;:i-e a.i+u! po 1iedsp1aJ a.l'.J.U! '1t-edsp1aJ 1s t.rnm a.i+ur arntB.rndas
ruruad t.roqna !ill~ ap 1s a+B:J.da;JoB a+!UITI pu!n1a.1d 1tedsppJ re+o+ ap ?iBJ
1zepo13Btd '(d+V)/d IhpOdB.I !S 'Bafiamase ap 't;zBaTnJtBO as (a'.).B.1010;)
-ou) a;:,.1spJ .101a"(B'.Iau1m sums U!P "\:?ZB~Tmp:~o '3>S g 1s1 d 'V 'zeo t;dnp 'po
d lS V 'b '..1011tuan+nsuoo 1n1B+o+ uw l}ZBa1rnp:~;:i as Jl\I 1n.1+amB.1Bd
"?IB+uamBpun;i: ?tua1;Juap
o 't;s1.q 'a~+nsuo;J nu ao Baao '.10gzepo11Je1d B ?A1pa1o;J ea.IB'.J.B.I'.J. ap '.J.B+uaz
-ardar arsa qBIS round 1a 1n1edpupd ~a.i-eoa+uB .IOH.I?;">!J!SBp B ,,a.rBu
-n:B.r" o a1n+nsuo;:i uas1a1pa.1+s 1n1 -ea.rBZ!'.)Bma+s1s 'pow +sao-e u! .rnUBld
S,lf'B'.).U'd!Zd-J:d<l~I a{J: ?S !S 'd-d-V-(:) '.IBU.la1Bl1;) Uia').S!S Ul1-.1'.j.U! l)SU!.tdn;:i
Cl!J l}S '06 > :W 11;) 'a;J1fBW2BUI .IOT!JO.I B ?TBd!OUpd BapBd BO o'.).Sasna.l
as '06 <JN 'a;)!JBUI a1B.rau1m U! a+B3oq apBoJ a1am.ro;i: rndaou; BT ap
pupBdas (ntnodB;)S 'IDZB;) arsa PU!;) !OU11'.j.B 't;.!1nBpB as Il B.I0.1l}O '00l-Ouv
no gzBpo13B1d) d 1s (0-00+ NIB 't;u1p1rres 'unoo.ro1w 't;zopo : 1unB;)IB
!1iBdsp1aJ) V :p+amB.IBd !OP ut.id 1BU1nU ?'.J.U!Z<Uda.r 1! UoSfa}{;Jo.1'.J.S 'pour '.J.lB
un-znn HiBdsp1a;i: PU!fB.IJ. (a;:i!JBUI a1-e.1au1m) W p'.; (rztoradspjaj) g '('m-eqo+
-st.ro '+1ID!PPl 't.IBn;J) CJ :pt;omsBp ~mop a1ao U! pnuapf +u!s p+amB.md
1a.1.r. wn10A U! '.j.O'.j. B.IO'.j.So;)B Ba.IBd1on.rnd l}ZB1;)(L1dB 1s ua~~~I
:
OOJ. 11;) a.IBO'.J.?U?Wd-S0 .io1a1B.IaU!UI Bl a.redn.13 0 d'j.SaSOIOJ ua ra
.

CL:~+-'"'(

Tabelul 5-5

Sistematizarea rocilor magmatice dupa Streekeisen

v I z

D I
Clas a

Ordin

Roci
din cuar]
II

Roci
din cuart
si

feldspati

A
M<90

III
Roci
din
feldspati

F 1 u t o n i c

vu

1 c a n i c

2 Granit alcalin
3 Granit
3 a (Sienogranit)
3b (Monzogranit)
4 Granodiorft
5 Cuart - diorit

Riolit alcalin
Riolit
Riodacit ( = cuart-Iatit)
Dacit
Cuart-andezit

6
7
8
9

Trahit alcalin
Trahit
La tit
LatitTrahiandeandezit
zit $i TraLa tithibazalt
bazalt
Andezit ~i bazalt

Sienit alcalin
Sienit
Monzonit
MonzoSienodior it
diorit
si
MonzoSienogabbro
gab bro
Diorit si Gabbro,
Anortozit

11 Foiait

12 Flagifoiait
13 Essexit, Gab bro essexitic
14 Teralit

Fonolit
Fonolit tefritic
Tefrit fonolitic
Tefrit

v
Roci
din
feldspatoizi

15 a Foidit foiaitic
15 b Foidit teralitic
15 c Foidit s.s.

Foidit fonolitic
Foidit tefritic
Foidit extruziv s.s.

16 Peridotite, Hornblendite
Firoxenite (melilitolite)

(Picrite), Melilitite

VI
Mafitite

'

'

IV
Roci
din
feldspati
~i
feldspatoizi

M>90

'
'

1 a Roci din cuart s.s.

1 b Cuart-granit
1 c Cuart-granodiorit

10

'

D i v i z i unea
Varietati texturale
ale rocilor plutonice

hipabisala

IRoci porfirice: granit porfiric, diorit porfiric etc. sau

microroci: microgranit, microdiorit etc.

Roci hipabisale specifice

Roci cu structura granofirica

Doler it
Teschenit
Ficrit

Roci filoniene leucocrate

Aplite, Pegmatite, Tinguaite etc.

Lam pro fire

Minete, Kersantite, Vogesite, Spessartite etc.

Carbonatite
Minereuri asociate magmatismului

77

Tabelul 5-6
Cheie pentru
A. M=0-90%

determinarea

rocllor plutonice

in clasificarea

Iui Streckeisen

din total constituentl

I. Q=60-100% din total minerale necolorate

a) Q=90-100%
b) Q=60-90%
I. Flag. 0-65 % din total Ieldspati
2. Flag. 65-100 % din total feldspati

1 a Roci din cuart s.s.

II. Q= 20-60 % din total rninerale necolorate

Daca Q=45-60%,
,,cuartoase".
2 Granite alcaline
3 Granite

a) Flag. 0-100/o din total feldspati

b) Flag. \10-650/o din total feldspati
c) Plag, 65-90 % din total feldspati
1. An<50
2. An >50
d) Plag. 90-1000/o din total feldspati

III. Q=0-20% sau F=0-10% din total

minerale necolorate
a)
b)
c)
d)

Flag. 0-10 % din total feldspati

Flag. 10-350/o din total felspati
Flag. 35-650/o din total feldspati
Plag. 65-90 % din total feldspati
1. An<50
2. An> 50
e) Flag 90-100% dim total feldspati
I. M=0-10% din total constituenti
2. M < 10% din total constituenti
An<50
An>50
IV. F= 10-60 % din total minerale necolorate
Flag. 0-100/o din total feldspati
I. M=0-30% din total constituent!
2. M=30-60% din total constituenti
3. M= 60-90 % din total constituenti
b) Plag. 10-500/o din total feldspati
c) Plag, 50-90 % din total feldspati
2. An <50
1. An >50
d) Flag. 90.::_100-0/o din total feldspati

1 b Cuar-t-granite
1 c Cuart-granodlortte

Granodiorite
Granogabbrouri
5 Cuart-diorite
Daca Q=5-20%,
cu cuarj"
d.aca F=o....'...10%
,,cu feldspatoizi".
6 Sienite alcaline
7 Sienite
8 Monzonite
9

Monzodiorite
Monzogab brouri
10
Anortozite
Diorite
Gabbrouri
Daca F = 45-60% ,
,,feldspatoidice".

a)

11 Foiaite

Malignite
Shonkinite

12 Plagifoiaite
13
Essexite
Gabbrouri essexitice
14 Teralite

V. F=60-100% din total minerale necolorate

a) F=60-90% din total minerale necolorate
15 a Foidite foiaitice
1. Flag. 0-50 % din total feldspati
15 b Foidite teralitice
2. Flag. 50-1000/o din total feldspati
b) F=90....:....100% din total minerale necolorate 15c Foidite s.s.
1. Na>K
Urtite
M = 0-30 % din total constituenti
ljolite
M= 30-60 % din total constituent!
Melteigite
M= 60-90% din total constituenti
2. K>Na
Italite
M=0-30% din total constituenti
Fergusite, Arkite
M= 30-60 % din total constituent!
Missourite
M= 60-90 % din total eonstituenti
B. M=90-100% din total constituenti

78

16 Mafitite

1. Clasif'icarea este mineralogica-descriptiva 15,>i nu genetica! Pozitia

grupelor de roci in schema de clasificare nu reflecta in riici un fel interdependentele din natura ale acestora, relatiile lor in ceea ce priveste
ocurentele etc.
2. Nomenclature tolosita corespunde in mare masura elemerrtelor
traditionale; ea este, in mod consecvent, mineralogica. in general, s-a
facut o selectie riguroasa a termenilor, stabilindu-se sinonimii si aratindu-se care sint termenii depasiti. in multe cazuri se pot stabili corespondente totale cu nomenclatura bazata pe compozitia chimica; ex.: mafitite
- ultrabazite.
3. Ordinul I nu are, propriu-zis, reprezentanti in natura, nici in
domeniul vulcanic si nici in eel plutonic; rocile plutonice care au fost
mentionate in clasifioare sint fie postmagmatice, fie autometamorfice,
fie de origine neclara.
4. Clasificarea si nomenclatura unora dintre roci - asa ca, indeosebi, cele din diviziunile granite, sienite, diorite-gabbrouri - sint mai
complexe decit lasa sa se intrevada schema adoptata; cimpurile care le
corespund cuprind foarte numeroase forme care, in detaliu, necesita
subdiviziuni.

5. Clasif'icarea mafititelor (cimpul 16)

ma tor:
90-1000/o olivina
dunite
30- 90'.l/() olivina
peridotite
saxonite:
harzburgi te:
lherzolite:

poate fi facuta

in modul ur-

oli vina +ens ta ti tjbronzi t

oli vina -j-hi persten
olivina + ortopiroxen +
+ clinopiroxen

wehrlrte:
olivina-j-clinopiroxen
peridotite cu amfibol
peridotite cu mica (de obicei flogopit)
0-

300/o olivina

piroxenite
hornblendite

6. Lamprofirele, care prezinta o laq;a varietate,

in modul urmator:

ortoza
plagioclazi
fara Ieldspati,
masa sticloasa

bioti t+diops.aug. (+olivina)

horn bl. +ctiops.aug. (+olivina)

mine ta
kersantit

vogesit
spessartit

pot fi sistematizate
amfib. barkev.
+titan-augit

-l-olivina

camptonit
monchiquit (cu 01)
fourchit (fara 01)

7. In afara de rocile cu structura porfirica corespunzatoare speciilor

petrografice plutoniee, citeva din restul rocilor caracteristice domeniului hipabisal se definesc in modul urmator:
dolerif
compozitie gabbroica (cimpul 10), textura granulara,
structura adesea ofitica ori subofitica;
79

diabaz
teschenit
tinguait
picrit

dolerit alterat (definirea doleritului sl a diabazului

corespunde acceptiunii europene a termenilor);
echivalent hipabisal al essexitelor si teralitelor;
echivalent hipabisal al sienitelor alcaline;
olivina-j-piroxeni-j-amfibol!
biotit-]- 0-100/o plagioclazi (cimpul 16).

8. Clasificarea nu cuprinde rocile fragmentare. Ea trebuie completata

cu grupul roci piroclastice i ignimbrite.
Subdiviziunile rocilor piroclastice se definesc, in primul rind, dupa
dimensiunea particulelor constitnente - tufuri, lapili, aglomerate sau
brecii - si, apoi, in functie de natura petrografica-chimica a materialului. Starea de consolidare sau neconsolidare, masura participarri sticlei, cristalelor si fragmentelor de roci la alcatuirea depozitului sint
alte criterii utilizate in definirea si sistematizarea rocilor piroclastice.
Ignimbritele sint roci care iau nastere prin sudarea unor particule
in stare fierbinte; ele pot capata, in felul acesta, de multe ori, o textura compacta si chiar masiva care mascheaza caracterul lor initial fragmentar. De multe alte ori, insa, ignimbritele sint necoerente.
Pentru desemnarea ignimbritelor se foloseste si formularea tuf sudat.
9. In schemele :;;i tabelele clasificarti nu sint mentionati numerosi
termeni care au o raspindire foarte larga in literatura petrografica mai
veche sau mai recenta; in Anexa A sint cuprinse principalele sinonimii
in terminologia petrografica.
10. In discutii ulterioare (dupa anul 1967) au fost propuse unele modificari ale sistemului, majoritatea privind insa nomenclatura utilizata;
astfel, se pare ca se pretera termenul tonalit in Ioc ide cuart-diorit si
dacit
un calificativ (eventual, plagidacit) in loc de cuart-andezit. Asemenea propuneri nu afecteaza esenta sistematizarii, ci tind sa sublinieze
mai bine unele afirritati intre categoriile petrografice .

Calcule petroehimice si clasificari chimice

Examinar~
chimice a unei roci magmatice si, mai ales,
a seriilor de rod furnizeaza informatii deosebit de pretioase pentru intelegerea modului de evolut~r corespunzatcarecsi, in g:eneral,
al proceselor petrogenetice. Evident, datele chimice pot face obiectul
ufTIJ:r s1stemafazari, dar acestea nu sint sistematizari ale rocilor ci ale
chimismului Ior, oeea ce nu este acelasi lucru; toate incercarile de a
defini 9i clasifica rocile magmatice exclns1v pe haze.chimice. _S:..au dovedit
nesatisacatoare.
Rezultatul analizei chimice-a-ti.l.1ei roci se prezinta, in mod obii;;nuit,
sub forma de oxiz_i;_ prezentarea sub forma de elemente este, bineinteles, posibila dar este mult mai putin utila pentru necesitatile petrologiei. Constituentii chimici ma;j.Qri ai rocilor magmatice sint:
I

Si02
.....

~hPs_,

Fe~O~-

MgO
~}
80

eel mai abundent component in toate cazurile (cu nesernnificative exceptii), deoarece intra in alcatuirea a
aproape tuturor mineralelor din roci;
de obieei asociat cu Si02;
de obicei asociat cu Al203;
asociate intre ele in mineralele mafice;

prezent atit in mineralele felsice cit si in cele mafice;

asociat atit cu CaO cit si cu K20;
asociat cu Na20 sau, fara acesta, impr'euna cu Si02
In oantrtati mult mai mid apar 3 componenti oare constituie grupul denumit ,,pierdere prin calcinare" deoarece
se degaja din roca la incalzirea acesteia:
apa existenta in reteaua mineralelor, ca grupari (OH)- si
care se pierde peste~;
apa higroscopica ce se pierde sub 105.
Toate celelalte elemente chimice au participar! foarte reduse; dupa
caz, unul sau altul dintre aceste elemente pot sa aiba participarj ceva
mai insemnate, de obicei insa totdeauna subunitare. De cele mai multe
ori, Ti02, MnO, Zr02, P205 sint prezenti in cantitati ceva mai ridicate
si se dozeaza in analize. Constituentii minori - cei care au participari
de numai sutimi 1?i miimi de procent - sint interesanti pentru ca au
afinitati geochimice specifice cu rocile acide ori cu cele bazice, cu rocile alcaline ori cu cele nealcaline etc.
1n rezultatul unei analize, constituentii chimici ai unei roci se prezinta in ordinea in ce.re atLJost ment10nah mailna.Trrte:-~a-cum S;:?
mat spus, con1inutul de SiO, permite aprederea chirmsmutrri rocilor ca~1a,lntermediar ~i bazic.
- - ----.
~alc11laFe--acompozi-~
chimiee
d-i-n-a-~n er a 1 o g i ca. Compozitia chimica a unei roci poate fi obtinuta cu rezaltate destul de bune, utilizabile de cele mai multe ori in aprecierile petrochimice - si prin interpretarea analizei mineralogice cantitative. Examinaroa. microscov1sa poate conduce prin 1anime'trare daca roca este holocnstalma s1 cu o ranulatie uf"
mare
acii
sec mnea rri.1croscopicii este reprezentativa pentru
alcatuirea
rocii l?i
daca lanimetrarea este corect facuta - la o buna aprec1ere a parh. - i volumetrke a mmera e or in roca; :tnulti licarea cu reutatea lor
spe jfo:~a con
rtic~parea m r
,YPa cc S-e ex n
orma e propente <de oxi'zi compozitia -chimica a tuturor mmer:a1e1or
identificate, se multiplica valoarea partici iirii fiecarui oxid dintr-un
minera cu
1 1 area
r~
~ r - . Se insu-.
meaza valon e o .mute pentru fiec
xid in toate mineralele 9i apoi
. ceste sume se 1v1 cu
; r_ezultatele obtinu e reprezinta par iciparea
in greutate a oxizilor respectivi la alcatuirea rocii examinate. Se inteIege ca in eazul in care se poseda analiza vreunui mineral din roca respectiva, ea trebuie folosita in locul compozitiei ideale a aceluia, ceca ce
conduce la rezultate generale mai fidele realitatii.
Pr op o rt i i 1 e mo 1 e c u 1 a r e. Compozitia chimica a unei roci
preieiifata sub formii de oxizi nu dezviiluie toate semnificatiile sale ~i,
indeosebi, nu scoate in relief acele aspecte care sint determinate die
modul in care componentii se asociaza pentru a forma mineralele si,
deci, roca. Pentru a putea reface, pornind de la analiza chimica, asociati.ile de elemente chimice care formeaza mineralele este nevoie deoarece rezultatele analizei sint date ca procente de greutete - sa
se tinii seama de greutatea moleculara a diversilor componenti, raportul
dintre
artici area un
ent ex rimat in rocente de crreutate
9_iJtceutatea sa moleculara poarta numele de proporfie (sau numar
mo ec'ulara.
--6 - Petrologie magrriatica,

cda. 291

81

()

...-

;.,

3
>C'S
"'
a;

...
<.>
0
;.,

oor EI oonpa as 1s
a.IEor~:mndsa.ro;) a;)u:pads an'i!1+
-na.rl'l no ;)+a J, '9 'XJ "!JHdrnnm as

De t;xemplu, anali_Shimjca

a 1mu~rezentata

ca:

64,74'.l/0
18,350/0
16,91D/o
~te insufic1!l1ta pentru a sesiza rela(:ii.le-re-a-1-e-di.nt.re._rei,.._3......ee-m:PG.R.enti.
Daca pfiltfr!iParea t1ecarma dintre ei se divid~t~te<;1._ mokQ..ulara
respectiva, se obtin proporile molec_ulare care stau intre ele_in.J::apor:_
tul in care staU. ce1 3 component! in cadr_!I!_mineral11luj_:
Si02
Al203
K20

64,74 ~O l~7g--+6 Si02

18,35 : 102=0,180--+1 Al20s
16,91 : 94=0,180--+1 K20

-fi

~K[AlSi30s]

l :)\, / _
- o~ ~o...

In felul acesta se obtine formula mineralului, care constituie exprimarea cea mai caraeteristica a compozitiei sale chirnice.
Din aceste motive, cele mai multe dintre prelucrarile si interpretarile analizelor chimice de roci se fac nu pe baza procentelor de greutate, ci pe baza propor tiilor moleculare, ceea ce ingaduie sa se refaca
asociatiile naturale ale componentilor chimici in mineralele din roca
analizata.
Sint foarte multe moduri in care analizele chimice de roci pot fi
prelucrate pentru a fi interpretate; fiecare ,,calcul petrochimic'' este
potrivit pentru 0 anume problema, este mai apt sa scoata in relief
anume caractere ale chlmismului rocilor ori ale evolutiei acestuia. Nici
unul dintre sisteme nu este in stare sa prezinte in mod satisfacator
ansamblul informatiilor pe care le-am dori de la o analiza chimica; in
functie de scopul pe care il urmarim, in functie de materialul pe care
Il prelucram, trebuie sa alegem un anume tip de calcul petrochimic:
pentru roci mai bazice ori pentru roci mai acide, pentru serii de roci
mai diferentiate ori pentru serii in care diferentierea nu a fast prea activa etc. In continuare var fi prezentate, cu caracter de exemplu, citeva
dintre cele mai fr.ecvent utilizate calcule petrochimice.
Criteriife-chimice prezinta citeva avantaje foarte im ortante pentru
definirea 1 sis ematizarea rocilor magmatice; pe linga faptul ca se porne te de la o baza mult mai exacta - rezultatul unei analize chimice
fii!}d superior, din a
dere unei determinari plam etrice
- trebuie subliniat indeosebi fa tul ca ele rmi
traitare um
~ a
tuturor tipurilor
ci n,
lcanice si vulcanice. n o osirea or, pina in momentul de fata, nu s-au gasit insa so utii care sa"
tina seama in suficientii masura de realitatea geologica si ele au ramas,'
in majoritatea cazurilor, cu un puternic caracter formalist si abstract.
in utilizarea informatiilor de ordin chimic asu ra rocilor magmatice
se dis 1
"
.
arametrice si tr_a.tiixi e
Tratarile parametrice - care utilizeaza in mod direct datele chimice
pentru oalcularea unor parametri - sint complet sau aproape complet
arbitrare; numai in masura in care au la baza oarecare elemente de
mineralogie, ele pot capata semnificatii petrologice mai profunde.
'I'ratarile normatL~_sint, in foarte multe ocazii, preferabile, to'lS?\=--.,
rece compozffla mineralogica normata (v. mai departe) poate corespunde,
uneori, destul de bine cu compozitia reala si, deci, poate fi', in mod justificat, utilizata pentru definirea speciilor petrografice; din pacate, insas!
premisa fundamentala a acestor tratari este, in parte, arbitrara si intro-

f\

6*

83

duce importante erori: adoptarea unei secvente de cristalizare unice care,

de multe ori, este in neconcordanta cu situatiile din natura. Pe de alta
parte, adoptarea unor molecule standard pentru forrnarea mineralelor
introduce o treapta intermediara formala intre rocii ~i onolizii ctiimicii,
cauza suplimentara de alterare a realitatii.

*
,

'

S i s t emu 1 1 u i 0 s an n. Tinind seama de modul fundamental

in care se asociaz~ com onentii chimici pentru a forma minernlele din
roci e magmatice, Osann i-a rupat pe ace~tia m
aka 11 e cu aluminiul
entru a orma e s atii si feldspatoizii;
- calciul cu aluminiul, pentru a forma molecula An din p agioclazi;
- f1erul cu magnezml, pentru a forma mineralele mafice.
Din:i"K calcularea proportnlor moleculare, m conform1tate cu anurriite
reguli ae grupare a corriponentilor determinate de relatiilo lor de frecventa - dupa cum Al203>Na20+K20,
Al203>Na20+K20+Ca6,
Al203<
<Na20+K20 etc. - se obtin 3 pararnetri care, in esenta, reprezinta:
A alcaliile legate de aluminiu pentru ~_!l1a feldspatii;
C moleClilele -CaO Al203, adica masura in care sin t legati
calciul ~i aluminiul pentru a -fo"f-:_m.a_plagioclazii; 0.. . . .:
Al203 -A;
F fierul, magneziul 9i manganul legati in minerale mafice.
Utilizati intr-o reprezentare ternara dupa ce au fost adusi la 100
(fig. 5-12), acesti parametri permit o sistematizare generala a caracterelor chimice fundamentale ale rocilor; principalul element pozitiv al
acestui sistern. consta in obtinerea unor limite foarte nete pentru ansambl'ul produselor magmatice in opozitie cu eel al prcduselor sedimentare, ceea ce, mai ales in studiul rocilor metamorf'ice, este de deosebit interes in vederea descoperirii naturii materialului initial.
-- S ]. s t e m u 1 C I P W a 1 m i n e r a 1 e 1 o r n o r m a t i v e sau a 1
m i_n er a e or' s and a rd). Petrografii americani Cross (C), Iddings
(11.. Pirsson (P) ~i-Wa.shmgton (W) si-au propus sa refaca din analiza
chimica a rocii compozitia sa mmeralogiea. 'finind seama de ordinea
naturala de formare a mineralelor 9i de raportur ile cantitative dintre
componenti, ei au stabilit in mod teoretic seria de minerale in care
er- trebui sa se materializeze compozitia
F
chimica a unei roci; a}catuind o l~
,,minerale standard" (tab, 5-8) pe care
ie refac fon anahza chimka intr-o ordime fixa, ei obtin 2-.,. co'[l'!nozifie mineroloqicii norrnatcr'(?iormii.)a rocn. eom:poz1tia chim1ca a mmeralefor standard
este considerata in mod ideal, fara
toat varlatiile care pot exista in natura, iar compozltia mineralogica normata poate sa nu aiba nici o legatura
cu realitatea mineralogica a rocii, asa
A
C
ca in cazul rocilor sticloase, hemicristaFig. 5-12. Triunghiul lui Osann.
Line si, in buna masura, chiar in ac
S4

Tabelul 5-8

Minerale standard (C I P W)

Salice
(Q)
(C)
(Z)

Cu art
Corindon
Zircon
Ortoza (or)
Albit (ab)
Anortit (an)
Leucit (le)
Nefelin (ne)
Kaliofilit (kp)
NaCl (in sodalit) (hl)
Na2S04 (in nosean) (nc)

(F)

(L)

Compozitie

Si02
Al203
Zr02Si02
K20 Al203 6Si02
N a20 Al203 6Si02
CaO Al203 2Si02
K20 Al203 4Si02
N a20 Al203 2Si02
K20 Al203 2Si02
Na2Cl2
Na20S03

Greut. mol.

60
102
183
556
524
278
436
284
316
117
142

Femice

Acmit (ac)
Na2Si03 (in piroxen)
{ Wollastonit (wo)
Diopsid (di) Enstatit (en)
Ferosilit (fs)

(P)

Wollastonit (wo)
Enstatit (en)
Ferosili t (fs)
Forsterit (fo)
Olivina (ol) { Fayalit (fa)
Ortosilicat de Ca (cs)
Magnetit (mt)
.(H)
Hematit (hm)
Cromit (cm)

' Hipersten (hy) {

Ilmenit (il)
Sfen (tn)
Ferowskit (pw)
Rutil (ru)
Apatit (ap)

F'luorina

(fr)

Firit (pr)
Calcit (cc)
:1

(T)

(0)

(M)

N a20 Fe203 4Si02

N~OSi02
CaOSi02
MgOSi02
FeOSi02
CaOSi02
lVIgOSi02
FeOSi02
2MgOSi02
2FeOSi02
2Ca0Si02
FeOFe20a
Fe203
Fe0Cr20a
FeOTi02
CaO Ti02 Si02
CaOTi02
Ti02
3CaOP205

(A)

CaF2
F~
CaOC02

- CaF2
3

462
122
116
100
132
116
100
132
140
204
172
232
160
224
152
196
136
80
336
78
120
100

ocilor holocristaline; norma are un caracter conventional, ea poate

eflecte in mod incomplet sou. incorect reaiitatea.
alculele se fac cu ajutorul Iistei mineralelor standard, in care sint
precizate compozitiile lor chimice sub forma de oxizi si greutatile lor
moleculare, 9i pe baza seriei de reguli in ceea ce priveste modulo de utilizare a componentilor chimici pentru obtinerea mineralelor (mineralele
standard salice si femice corespund mineralelor reale felsice si mafice);
aceste reguli se refera la ordinea de cristalizare a mineralelor din magme
si au principiul de a se da preferinta forrnarii mineralelor mai silicatate.
in tab. 5-9 este exemplificat calculul compozitiei normate pe baza
analizei chimice a unui granit; dupa obtinerea proportiilor moleculare,
85

O>
I

"'

Q,)...._;
;:s

I=:

Q.)

p..

lll)
~

...;
;:s.....;
0

os
Cl)

~1

,.;<

Q'l'o

0"'

O>

E-<
s;::

p.."'

IO

""'

~
....._
.....

IN
IO

<C

IN

IN

<C
IO
IO

""'

co

"'

IO

..,.

0
10
0

co

.....

Jo.<

Cil
....,

"'0""'

ci.....;0
J: E
0

............ <N

"'
0
0

0
0

,....

o .....

....
0

IN,_.

'!'<!'

cc

"'

0
0

IN

""'

0
IN

IN

IN

<N

'5

IN

""

IN
IN

I:'-

<N

I:'<N

0
0

""'C'5'

co
0

""'
NO
C':>O

""'
""'

O>
O> ....
00

co

....

o"

.,..:'...-t...

IN
0

~
0

O> 0
..... O>

co

..........

00

IN

"'o"
co

I l

0 <N""Q'CO0"'

""'

I I

.....
"'
0 I I
::i:: "'

I I

'<I'

I I

lQ

0
IO

I I

C'l
,_.

co

I I

O>

I~

""'

I.!';)

L~

0
..;<

0
IO

co

""'<N

0
0

co

~
0

00

::.::"'
0

"'

t1l

z
0

r-

..;< 0

<') O> ..;<

0
.-<IN

et5 c.o

"'

t1l

co
"'
Q'IO

0lll)

'<I'

o
~

0Cl)
IX<

r-

o'"',. .

L~
0 C'I IO

~ r-

0 ~"'
&"'
'<1'0

,-f

L~

0..-<

0
'""'<N
......
"'

<N

- 0"'

-ct:

~,-1,-(

0"'

U3

O>O<N
0 <C IO
IN
I:'-

:;3.

.....;

s;::
Cl) Cl)
;:s...,

.,.;

....

ss
o.....;
0

:t::: s:: . .

tl~~~P.
s;:: 0 ....
0
Cl)

8&: lll)0&:

'

.,,,.

....,

- ;::
(!)

::::
<ll

0.

-ct:

::::
+'
lll)s;::
Cl)

<ll

I I

..;<

I I

"'

......

...,

::::
+'

0
"CS

ii

Jo.<

""'

s;::
><tl
N
0

...,
....
0

<l

Jo.<

s;::

r-

s
0

"'

,....
O>

00

co
co

s;::

...,
Jo.<
"'

....,.

0.

al

Cl)

Cl)

:Ii

....
;:s

el s-a desfasurat in modul urrnator, utilizind, in mod succesiv, intreaga

cantitate din cornponentii care apar intr-un singur mineral:
a) Determinarea mineralelor accesorii.
Ti02

Fe0=3 : 3

pentru ilmenit (lntreaga cantitate de Ti02)

pentru apatit (intreaga cantitate de P~P5)

PP5: Ca0=.1: 4

Constatindu-se, dupa folosirea calciului necesar pentru apatit, ca

Al203>Na~O+K20+restul de OaO, 132>98, se trage concluzia ca nu
apar minerale din seria piroxenilor ori amfibolilor alcalini, nu este deci
nevoie sa se rezerve Fe203 pentru acmit standard si se trece la folosirea
intregii cantitati de Fe203 pentru formarea magnetitului.
Fe:P3: Fe0=5:

pentru magnetit (intreaga cantitate de Fe203)

pentru ortoza
b) K20 : Al203 : Si02=40 : 40 : 6 x 40
pentru albit
c) Na20 : Al203 : Si02=50 : 50 : 6 x 50
pentru anortit
d) CaO : Al203 : Si02=,8 : 8 : 2 x 8
(calciul utilizat in aceasta reactie este eel ramas dupa formarea
lui).
e) Al203 ramas=34
f) Mg-,19 si restul de Fe0=7
impreuna cu Mn==2
MgO : Si02=l9 : 19
}
FeO+MnO: Si02=9: 9
g) Si02 ramas=668

apatitu-

pentru corindon

pentru hipersten
pentru cuart

1n final, de la proportiile moleculare se trece, prin multiplicare cu

greutatea moleculara :a mineralelor respective, la procente in greuta:te
ale __ parttciparil mineralelor standard la constitutia mormei.
Regulile generale
adoptate pentru
calcularea normei (indeosebi
prioritatea hiperstenului fata de olivina, a feldspatului potasic fata de
f eldspatoizi) nu corespund totdeauna modului in care se desfasoara
cristalizarea in natura; din acest motiv, chiar in situatiile cele mai
Favorabile, dif'erentele dintre compozitia normata si cea modala (reala)
sint a reciiabile. in mod obisnuit, in rocile suprasaturate in Si02 norrna
arata mai pu nn cuart decit exista in realitate, Iar in rocile alcaline
norma contine mai mult cuart decit compozitia modala,
Pe baza compozitiei mineralogice normate s-a incercat o definire
a speciilor petrografice si s-a elaborat o clasificare a acestora; a fost
hevoie si de o terminologie speciala cu care s-a incercat sa se inlocuiasca,
in mare masura, nomenclatura traditicnala a rocilor magmatice. Nici
modul de definire a speciilor petrografice si nici noua nomenclatura
n-au putut fi 'insii adoptate, 'in ansamblul lor, datorita caracterului artificial pe care il au; acest mod de oalcul petrochimic a ramas util mumai
pentru situatii particulare. In tab. 5-10 este prezenteta schema de baza
a clasificarii rocilor magmetice pe baza compozitiei mineralogice normate.

Norm a m o 1 e cu 1 a r a Nigg 1 i. Pastrind ideea unei compozitii

mineraIQglce normate, N1ggli ififroduce citeva ameliorari eseritiale ata
87

Tabelul

5-W

Clasificarea CIPW a rocilor magmatice

- Schema de baza I. Valoarea raportului minerale salice/minerale femice (A/B) deterrnina 5
clase:

I.
II.
III.
IV.
V.

A%
0,0
12,5
37,5
62,5
87,5
100,0
Persalic
Dosalic
Salfemic
Dofemic
Perfemic

A/B
0,0
0,143
0,600
1,667
7,00

v
IV
III
II
I

00

II. Proportifle partilor de minerale

Sal.
Part. I
Part, 2
Fem.
Part. 1
Part. 2

sal/fem >7
1,667< sal/fem < 7
0,600<sal/fem <I,667
0,143 < sal/fem < 0,600
sal/fem<0,143
sal ice si femice determina subclase:
Q, F, L
C, Z
P, 0, M
A

III. Proportiile in care se gasesc diversele minerale din partea I in fiecare

clasa determina ordine:
- in prirnele 3 clase se folosesc mineralele salice Q, F, L.

t
Ord, 1
2
Ord. 3
Ord. 4
Ord. 5
Ord. 6
Ord. 7
Ord. 8
Ord. 9

o-e,

88

in clasele 4

:;ii

Perquaric
Feldoquaric
Quarfelic
Quardofelic
Per:felic
Lendofelic
Lenfelic
Feldolenic
Perlenic

Ordme

Q extrem fata de F
Q dominant fata de F
Q=F
F dominant fata de Q
F extrem fata de Q sau L
F dominant fata de L
F=L
L dominant fata de F
L extrem fata de F

5 se stabilesc cite 5 ordine in fimctie de P, 0 sl M.

Tabelul

5-10 (continuare)

IV. Pe baza moleculelor de oxizi (si nu de minerals, ca la ordine!) se separa

ranguti:

in clasele 1, 2, 3 se separa cite 5 ranguri pe baza raportului alcalii

salice/calciu salic ;
in clasele 4 11i 5 se separa cite 5 ranguri pe baza raportului:
MgO+Fe0+Na20'/CaO' (Na fii Ca femic).
V. Cu ajutorul unor criter'ii similare (K salic/N salic) se separa subranguri.

de norma CIPW. in primul rind; el nu mai lucreaza direct cu mineralele,

ci transforms compozitia lor chimica in nj~te molecule de baza (tab. 5-11),
din a carer asociere poate obtine apoi compozitia diverselor mmerale;
in felul acesta se capata o larga libertate in formarea mineralelor in
functie de conditiile PT care au controlat procesul de cristalizare. Recunoasterea faptului ca rezultatele cristalizarii pot sa fie diferite in
Iunctie de conditiile PT reprezirrta o a doua arneliorare fundementala:
Niggli calculeaza o cata-, o meso- i o epinorma, numai cea dintii corespunzind conditiilor magmatice. Se intelege ca norma astfel obtinuta
este diferita de norma CIPW.
in mecanismul calculului se introduce ca unitate de calcul numarul
de atomi in loc de numarul de molecule, folosindu-se ionii electro.12.Q.z1tiv1
dfu formulele mineralelor 9i moleculelor de baza;-de -pttcra, relatia
Tabelul 5-11

Moleculele de baza (Niggli) necesare pentru ealcularea catanormei

Formula

K[A1Si04]
Na[A1Si04]
CaAl[Al04]
MgAl[Al04]
FeAI[Al04]
KKSi03
Nal'r_a Si03
CaCaSi04
MgMg[Si04]4
FeFe[Si04]
FeCr[Cr04]
NaCl
A1Al03
FeFe03
ZrSi04
SiO,
TiO~
CaF2
Ca2P208
CaC03
CaS01
Na2S04
Na2CQ3
Fe~+Si05

Denumire

Kaliofilit
Nefelin
Aluminat de calciu
Spinel
Herein it
Silicat de potasiu
Silicat de sodiu
Ortosilicat de calciu
Forsterit
Fayalit
Cromit
Halit
Corindon
Hema tit
Zircon
Cuart
Rutil
Fluorina

Fosfat de calciu
Calcit
Anhidrit
Thenardit
Carbonat de sodiu
Ferisilicat

Simbol

Kp
Ne
Cal
Sp
Hz
Ks
Ns
Cs
Fo
Fa
Cm
Hl

Hm

Q
Ru
Fr
Cp
Cc
A
Th
Ne
Fs

89

06
araur a:pBOJ 1n.r~umu '01!?01oa3 arapaz, ap aotmd u1a Ba.IBpnosuo0 +B.Ins
-?JSop B-S o.IB0 ll! am:j.1puo0 ap a1:j.0UnJ U! anqasoap a1e.1aurrn ap g:j.BpOSB
Bl 'a~a1dwoo 11,a !!.I?ZHB+sp;) Bza+:0d1 ...fil '.aonpuo;:> aj_0od ?w21Bm 1sB1aa01B
~ ?;) 'pa.IO;) poUI ll! '?ZB1U!{qns la ',,a01w1if>=05!Z!JID!PU00 aumus U!
?UqB+s a1B.Iau1m ap a1:}.BposB" o 1B.rau1w sapBJ ur.rd pu!J3a1aiu1 ,,~
sapef' ap Baa;:re a+sa 5}0Ba1d as a.IB0 BI ep ]nB+uamBpUnJ aept BUIPd
uas1;npa.I+s 1n1 B Ba0 B0 BSB '?'J.B.Ioqe1aapBOJ
?Affe'.ITJ-UB0 1=101301e.xau1m a.Ie01.nsep o-aru; .rn1q0 ?wzmin u araod arao
!S a+BlHBa.I ap ?+e1do.1de 1ew ?u.r.rnu o Bl aonptroo a.IB0 1n01e0 ap tnaasts
tm +e.roqBl'' B true.mnrtr 'a01n:e.r20.1t-adJoupeds B ?+0a.Io0 ea.m01n+uap1 1s
a:::i1J301B.Iau1w 1a1:j.1zodw:o0Ba.IBU!W.Ia'.j.ap a+saApd ao eaa;:i U! a01ue01UA a1p
-o.r 1=101pp a1 a.IK) ad ani?nrnmp rqasoapu; aA1oza.I ?S pup.Ia0u1 (u u e w
- i '.J. 1 'H B w .I o u)
a I B .I a u 1 tn
ap
a I 1 q B '.J. s a I 11 :j. B 1 0 o s V
. .I01aW3BUI m'Js/1s .IO{pO.I
rrqnursturrqo ef~epe11. ?:::lSBo.I?UI.In as ?S B.10.I?;:i jmpauuarur trt.rd p+awe.Ied
Joun ea.re1n0re;:i ruruad 1s a:nso10J u rod .ro] 1n.10+nre no ainu1:j.qo a1a1B.r
-outur nss ?ZBq ap aF31n0a1our \3u.1muq.uo0 u1 B<l'paA B"ll. as umo B~V
1uaxo.x1d no a;:im.xowouB.I2 ni1zodwo;:i 1aun IDZB;) n.r+uad wnpaJa E'-S I
-yB;J {;l-g qBl u1p 1n1duraxa U! '.o').UBpBll. annw !BW: U! ?'.J.BUI.10U pt!301B.I
~att[W Bmzodw60 e1nj1B;:1 aiBod as ?ZBq ap .Io1a1ma1our 1n~
() ea.reo1e11. ?+u1z3.xda.r -ors ap 1nisaa (!
d;) g = B;)f,
d& F~rie1a.1 turojuoo dJ. e1m
-aIOUI !S 6Q!J. ap !llID'J.DU!'J.UO;) BZBq ad n~ Bill;)a1our ?ZBaru:.IOJ as ('!.{
szle '= 1sz/x
ag_x 1s og_z/8 b
= 1sz/x
2I"\IX .rnm:i.BF'll turojuoo vg ts og a1a1matow ?Zeaur.IOJ as (6
sJJ.&/8 =
= 18&/X
+ca.RX 1a1:j.e1a.1 UI.IOJU00 S,jf BinJaIOW ?ZBaru:.IOJ as (f
sJ.f..6/8 = 186/ !..
1B;)A e1:j.e1a.I no a+ei
-juuojuoo U! '').BUIDSUO;:>aU B;) BZBq ad S;J BIDOaIOUI ?ZBaUI.IOJ as (a
1e;J6/8'=1vx
B;Jz/x e1'J.e1a.I no
a+BHUI.IOJUOJU! '+eurnsuo0au IV BZBq ad zvo e1n0a1our ?ZBaW.IOJ as (p
aNXf, '=
- mx + IVX
BNX Fl1:i.BFU ur.rojuoo <JN e1ma1our ?ZBaUI.IOJ as (o
"d)IXf,
- 1S + IVX + )IX 1a1iBFl.I lli.IOJUOO d)l B1n;:ia1our ?ZBaUI.lOJ as .-(q
a.;:i.1moq.B< :=irn'J..:todo.Idi n;y aon:uap1 pop::iA nB< <'l.1~Tn;)<j1our
ami.Iodold !'J.uauodUI00 1iIBI!a0 !'J.O'.J. n.nuad !.ro1a+uama1a a1B ,,a01urO').B
arn'J..10do.1d" au_qo as B n.rqtrad 3A1f0adSa.I al1.I0IBA !OP no ?jHdf+InID as
- PnB+am !UIO'.j.B top ano "\:iJ+U! a1nJa1our .IO.I?;) a1B U! - so;;d !S O"BN
go"a.!I: '06TV n.nuod 'a.rn1n;'>a1ou.r .Iorn'J..rodo.1d ea.IB{n01B:::i ?dna v
:Ba.IBOl?UI
-an aisa. .rorniB'.IOOO Baun1sa;xms 'g;JO.I FqnurSiJWF.P are ~IB.Iaua!J a1a-.Ia'.j.
-JB.IBJ ap awu1w:.ra+ap TTIJfEJ ap a1a11.neu.IaHB urp arm ratnntr ?+u1za.Ida.r
areo 'rqduraxs isa0e U! '.?ZBq ap .ro1a1n0a1ou.r ea.xaajqo n.nuad a;:i1u.r11.p
aznBuB 1~n B a.1B~0I).la.I~ ~ 1}ldl!Iaxa un '.J.B+uaza.td a+sa &I-G .:Q~
-Ifa.IBinJaIOUI a1m.rodo.rd nJ are3a ').U!S a0!UIO'.j.B aJH:j..Iodo.rd .IQIJ:j.
='i1aucidmoo1n+sa.1BI .'z no \_)Jndn1nur as a.IBO B("~"o"d 'Q6}{ 'o"BN <g "a
"o'tv -e1:ida;;ixa rn) "1)1xoa.IB0ag u.P . . .
L
uo
~ nu m
H'l-U!P .IOia;:> "B!auf8;)11 1'.J..IllUI Up au1+ 0 a a.IB;:} a '<J:>!WO'.J.V amjJ.OdOJ.
to
a.IBin::>a1our agg.Io 0.1 a'.j.SoSOIOJ !BUI nu !I!JJ31N IaJ ').SaJB U! B.lOllT Ba+nd B
nJ+uaa 'li!lnna1ou.r a.Ie;Ja!J urp 111.n1zodo.1pa1a ruot ap 1n.r?u.rnu no a'.).B'.J.!UI.IOJ
-UOJ U! 'qvg l= 06
aNs at.ros as (i~Q8!SIV)BN = 60!S6
("01SIV)BN

._...,
lC
00

,...;
M

"'

C)

CJ
!I

CJ
Cl)

'O

,_,.._
NcNO'lu-JT"""4Ml:""9C:0,.....f
O> ec
""
<O co <:o <N
0..-<

......

'<l'<NOO><:O<NCOO>Lr.>O><NO>CO
lDl.n"'d"'-c:f(OLD
COOO)l.DY'-tC'<".:l-i

lci' c.6 ~c-4'0

<O ......

C'.1... ~ ... ..qc"' ~-o.. o""o-o

de asociatii stabile posibile se grupeaza m 6 situatii distincte; in domeniile plutonic (P ridicata, T ridicata) 9i vulcanic (P scazuta, T scazuta)
se -dis tirig cite doua situatii, dupa cum magmele sint ,,umede~' ori
,,uscate". Intre faciesurile plutonice si cele vulcanice trecerea este gradata, putindu-se totusi individualiza un facies subvulcanic care, insa, este
practic identic cu faciesul vulcanic urned; in sfirsit, o situatie particulara
este aceea care se naste daca in conditil subvulcanice se conserva o
presiune partiala a C02 mare, caz ill care apar carbonati prin cristalizare
din magme si se poate contura un facies carbonatic. In tab. 5-13 sint,
prezentate mineralele stabfle in aceste faciesuri ; daca in compozitia
modala a unei roci apare totusi un mineral care nu este stabil in conditiile corespunzatoare forrnarri ei, el este in situatie de metastabilitate;
Tabeiui

s-ts

Mineralele stabile in faciesurile minerale

Mineral
Cu art
Sanidina

Anortoza
Ortoza
Flagioclaz
Leucit
Nefelin
Kalsilit
Sodalit
Ortopiroxeni
Augit
Augit subcalcic
Ftgeonit
Egirin-augit
Amfiboli
Biotit
Muscovit
Olfvina

Melilit
Melanit

vuscat

+
+
+
+
+
+
+
+
+
+
+
+
-

+
-

vumed

+
+
+
+
+
+
+
+
+
+

P uscat

+
+
+

+
+
+
+
+
+

+
+

...L
-

-r

+
+
+
+
+
+

pumed

+
-

+
+
+
+

+
+
-

+
-

+
+
+
+
+
-

...L
I

A doua idee fundamentala a calculelor lui Rittmann este aceea ca

nu trebuie folosita com ozitia ideala a mineralelor, aceea a relatiilor
stoechiome r ce mtr
onenti, d com oz1t
lor re a, care poate fi
foarte deose 1 a de cea stoechiometrica de la o roca a alta; in Ielul
acesta, el incearca sa tina seama de relatiile existente intre compozitia
magmei din care se produce cristalizarea si compozitia mineralelor
care iau nastere, El foloseste in acest scop compozitii medii ale mineralelor, fie pentru ansamblul rocilor magmatice, fie pe grupe de roci;
din acest motiv, relatia stoechiometrica
K(A1Si206)+Si02=K(A1Si308)
nu este scrisa ca la Niggli 4 Leucit
1 Cuart
5 Ortoza ci, tinirid
seama de compozitia medie a leucitului natural care determina relatia
stoechiometrica K10Na(Al11Si33088), notarea devine 44 Lc-j-Ll, Q-;55 San
(sanidina),
Calcularea asociatiei stabile de minerale comporta, in principiu, urmatoarele operatii :

92

a) Se stabilesc proportiile atomice (care se multiplica cu 1 000 pentru

eliminarea zecimalelor) atit pentru ionii electropozitivi cit si pentru o
parte dintre cei electronegativi (S, Cl, F).
b) Se calculeaza pe baza acestora, gradul de oxidare a magmei

Ox=

Fe3+
Fe3+ +Fe'++l\rn

Aceasta valoare este, intre altele, necesara pentru a stabilu posibilitatile de comparare a magmelor intre ele, tiriind
seama ca multe magme sufera procese intense de oxidare in ultimele
momente ale consolidarii (subaerian), fapt care nu reprezinta o trasatura
fundamentala a chimismului lor.
c) Se calculeaza ,,norma saturata dupa aceleasi principii ca in cazul
normei moleculare a lui Niggli, dar dupa serii de reguli deosebite.
Normele saturate sint de 5 categorii in functie de trasaturile fundamentale ale compozitiei lor mineralogice 9i fiecare categorie este, in
continuare, tratata in mod distinct.
d) Componentii normei saturate se distribuie intre mineralele care
trebuie sa fie formate conform cu faciesul mineral adoptat.
e) Valorile obtinute se transforma in procente de velum 9i se obtine
asociatia stobilii de minerale pentru faciesul corespunzator.
Cu ajutorul asociatiei se poate face determinarea rocii pe criterii mineralogice si plasarea ei intr-o clasificare mineralogica cantitativa.
Tip u r i 1 e d e m a gm e a 1 e 1 u i Nigg 1 i. Unul dintre cele
mai reusite moduri de prelucrare a compozitiei chimice a rocilor magmatice (9i nu numai a acestora) a fost elaborat de P. Niggli; parametrii
care se obtin permit nu numai o definire si sistematizare a tipurilor de
magme (nu de rocil) ci stint deosebit de utili in orice fel de consideratii
asupra caracterelor chimice ale rocilor ~i asupra modului de evolutie ~'l
magmelor, deoarece ei evidentiaza foarte multe dintre trasaturile chirnice
fundamentale ale rocilor si magmelor.
Niggli grupeaza com onentii chimici i
fundamentali pe
.e 11 o .me, upa ca cularea proponnior molecul~ul
urrnator :
-ay-se tr.ansforma Fe203 in FeO prin multiplicarea: praporticl
culare a celui dintii cu 2; se adauga rezultatul la prq_Qr1Gl ~eculara
pentru FeO.
-~
b) Se grupeaza proportiile moleculare ale componentilor in modul
urmator:
--Al203 (eventual+Cr20 .. ;
e ,
g
eventual+MnO);
C~ (eventual+Bao+Srrn;
IED+Na90.

c) Suma acestor grupari se recalculeaza la 100 si se ob

al, fm; c, a
suma or es e
d) Se calculeaza al 5-lea parametru fundamental si din relatia,;...

rr;:ore_

prop. mo1. Si02

prop. mo!. AJ203

si

=-!
al

e) Se calculeaza parametrii suplimentari

K20

----K20+Na20

=k;

k 9i mg:

Fe0+:\1n0+'.\fg0
MgO

=mg.
93

j) Se mai pot calcula arametrii ti zr p entr

n inuturile
i
Zr ~i P ~1 p rametrii si' ~i qz pentru continutul de Si02 Interesanti sint,
, cei 1 ioi! dm urma si =1 1 +4 alk) ;;i qz=sz-si .
1 negative ale parame ru m qz arata prezenta ori

95 85 75 65 SS 1/3 3S 25 15 5

X IX '2Ill~ ~ Y IY 1II

al

al .

alk

elk

al

al

elk

alk

..E..:10-1s
frn

'

alk
Fig. 5-13. Tetraedrul lui Niggli pentru clasificarea chemotipurilor de
rnagme l)i destasurarea perechilor de sectiuni ale acestuia. Punctat: domeniul magmatic.

94

Tabelul 5-14

Calculul parametrUor Niggli

Analiza
chimica

Si02
Ti02
P20s

55,90
1,99

Al20"
F20a
FeO
MnO
MgO

14,97
2,75
5,92
0,15
3,22
9,22
3,85
3,07
0,57
0,13
100,37

CaO

Na20

KP

H20+
H20-

d,73

17,5X2~i

Proportii le
moleculare

80
62
33

931,7
25
5

si =164

147

al== 26

199

frn e- 35

129

C=

22,5

alk= 16,5

95

33
k =-=0,35
95

570

80

ma =--=0,40

"

199

Examinind compozitia rocilor magmatice in sistemul cuaternar al alk: - c - 'fm, Niggli reuseste conturarea unor grupari pe care insa, in
mod corect, le priveste ca grupari de magme si nu de roci (fig. 5-13 si
tab. 5-15); mai mult chiar, aceste tipuri de magme nu trebuie considerate
ca o realitate existenta in riatur a ci' numai ca o posibilitate de descriere
de detaliu a varietatilor de chimism ale magmelor 9i produselor lor.
Tabelul 5-15

Chemotipurile de magme (Niggli)

si

al

I frn I

I alk I

I mg

I. Seria calcoalcalinii
a) Magme leucogranitice
scazut)
1
2
3
4

apfitgranitica
yosemititaplitica
engadinitgranitica
yosernitijgranitica

(exclusiv salice, acide, de obicei bogate in alcalii, c

460
350
380
350

47
45
43
43

8
6
13
14

5
13
8
13

40
36
36
30

45
4
. 5
45

25
. 3
25
. 3

b) Magma granitice (caracter isofalic-slab salic sau subfemic, de obicei acide,

intermediare pina la bogate in alcalii, sarace in calciu pi'na la normale).
1
2
3
4
5

adamellrtica
tasnagranitica
moyitica
granitica
opdalitiea

300
300
380
270
225

37,5
36
33
34
32

22,5
28
32
29
32

13,5
9
15
13
18

26,5
27
20
24
18

45
45
45
45
45

3
35
. 3
35
45

95

Tabelul 5-15

c) Magme granodioritice
(caracter salic,
granitice, de obicei destul de acide)

mai sarace

280

1 grancdioritica
2 Ieucotonalitica
3 farsunditica
4 Ieucopeleeitica

d) Magme trondhjemitice
(caracter
mediare, c scazut-normal)

1 natrongranitaplrtica

220
300
200

4 natronengadinitica
5 trondhjemitica

6 natronrapakiwitica
7 Ieucocuart-diorrtica

8 st-oltgoclazitica

22
24
20

39
39
42
38

21

47
44
46,5
43,5
42
42
42
44

e) Magme cuart-diorttice
(caracter isofalic-slab
mediare pina la sarace in alcalii, c variabil)

1 cuart-diorttica
2 melacuart-dioritica

225
200
180
180

3 peleeitica

4 tonalrtica

7,5
5
4
15
12
20
17,5
8

32
30
33
33

155
150
135

3 orbitica

g) Magme gabbrodioritice cu caracter femic,

alcalii, c normal)
1 si-gabbrodiori tica
2 normalgabbrodior itica
3 melagabbrodiorrtica
h) Magme gabbroide
1 gabbroida
2 frn-gabbroida

3 eukritica
4 c-gabbroida
5 miharaitica
6 piroxengabbroida

7 hawaiitica

96

(caracter

150
130
130
femic, bazice,
108
80
100
100
130
100
120

3,5
13
15
3,5
11
8
13
20

30
25
27

19
10
23
22

31
40
32
33

dioritice (caracter
isofalic-slab
femic,
sarace in alcalii pina la intermediare, c normal)

1 dioritica

cele leuco-

45
. 5
25
2

22
16
23
17

4
3
4
4

neutre-slab

35
40
42

21
21,5
21,5

2
. 2
. 2
25
25
25
25
15

2
3
3
25
3
3
4
4

acide,

inter-

42
38
34,5
38
35
30
27,5
28

femic, neutre-usor

f) Magrne

2 Iamprodiorrtica

17
21
15
24

decit

salic, acide, bogate in ale al ii p!na Ia inter-

450
400
420
400
370
340
300
380

2 trondhjemitaplttica
3 cuart-diorttaplltica

in alcalii

(continuare)

25
3
2
4

45

bazice,

de

obicei

14
13,5
9,5

3
25
25

5
5
5

18
20
12
12

neutre-bazice, de obicei
25
23
19

43
44
51

22
22,5
21

sarace in alcalii,
21
24
18
25
23
23,5
18,5

51
54
55
46
42
40,5
48

22
17
24
25
27,5
31,5
27,5

5
45
4

sarace

in

. 2

10
10,5
9

5
5
5

. 2
25

c ridicat-normal)
6
5
3
4
7,5
4,5
6

2
2
1
1
2
2
1

. 5

var
7
7
5
7
5

Tabelul

si

al

fm

5-15 (continuare)

I alk

le

lk

mg

i) Magme Ieucogabbroide (caracter isofalic-usor femic sau subalic, bazice-neutre,

de obicei c ridicat, sarace in alcalii)
140
100
200
130
110

1 Ieucomiharaitica
2 achnahaitica
3 cumbraitica
4 belugitica

5 ossipitica

26,5
29
27
29
30

38
40
31
32
35

26,5
27
27
29
30

9
4

15
10
5

25
. 2
. 3
15
15

45
5

3
5
6

k) Magme plagioclazitice (caracter salic, de obicei neutre-bazice, uneori c ridicat

~i sarace in alcalii)
1 ollgoclazttica
2 andezirntica
3 labradorfelsitica
4 anortoziticii.
5 si-melaplagioclazitica
(daca si este scazut, numai
melaplagloclazitica)
6 anortozitgabbroida
1)

1
2
3
4
5

190
190
150
120

43
46,5
46
43

11

220
130

35
37

10

22
28
35
40

24
20,5
15
7

15
22

35
33

15

5
4

2
2
1
1

3
3
45
45

1
1

6
55

Magme hornblenditice (caracter puternic femic, bazice, sarace in alcalii, c normal-scazut)

120
80
80
90
95

al-hornblenditica
hornblenditica
hornblendeperidotitica
dialagitica
websteritica

19
15
10
7

61
60
74
68
80

15
20
14
23
18

5
5
2
2
1

7
6

.
.

7
8

m) Magme piroxenitice (caracter femic-puternic femic, bazice, alk variabil, c ridicat)

..
125
80
60
65
70
90
80
63

1 si-piroxenitica
2 ariegitica
3 ostraitica
4 tstnca
5 [acupirangiticd
6 piroxenitici'i
7 batukitica
8 koswitica

13
19
18
14
7
9
5
3

50
49
53
53
56
59
60
66

30
31
27
30
35
28
30
30,5

7
1
2
3
2
4
5
0,5

..

.
.

7
8
6
5
6
7
6
7

In) Magme ortaugitice

scazut)

peridotitice (caracter femic, foarte puternic, bazice, c

1 ortaugitica

2 peridotitica
3 perrdotitica cu minereu
7 - Patrologte magmanca,

cda, 291

95
60
15

4
5
6

90
90
91

5
4
2

1
1
1

deobicei
ridicat

"
deobicei
scl!.zut

97

Tabelul 5-15 (continuare)

si

al

fm

alk

mg

II. Seria sodicii

a) Magme alcaligranitice (caracter salic, acide, bogate in alcalii, c scazut)

450
400
280
280
260

l alcaligranitaplrtica
2 alcaligranitica

3 alcahsienltaplltica (albititica)
4 nordmarkitica
5 gibelrtica

6
15
8
15
21

46

41
43
41

35

3
3

45

42
39
35

5
9

35
35
33

41

3
3

15
2
2
15
15

b) Magme evisitice (caracter subfemic, isotalic-slab femic, acide, peralcaline,

c scazut)
300
300
320
320

1 leucoevisitica
2 evisitica-groruditica

3 evtsitica-pantellerttica
4 normalevisitica

30
30
23
22,5

c) Magme foiaitice (caracter salic-subfemlc,

scazut-norrnal)
1 umptekitica
2 foiartica

3 Iardalitica
4 tahitica
5 urtitica

20
30
35
42

neutre-bazice,

220
180
170
150

37
40
35
32

115

41

18
15
20
22
12

43
38
40
32,5

2
2
3

2
1
1
1

3
35
. 3
4

bogate in alcalii, c

36

5
13

40

32
28
41

18
6

3
3

25

:)

23
2

2
1

3
2

d) Magme lujavritice (caracter subfemic, isofalic-subalic, neutro-bazice, peralcalice,

c scazut)
1 tinguaitica
2 urtitinguaitica
3 melatinguaitica
4 gronlanditica
5 lujavriticii
6 tavitica

170
100
160
130
160
130

36

36
30
29
29
20

15
15
23
23
28
32

7
7

7
6
5
8

42
42
40
42
33

15
1
2

40

15
15
15
1
2
2

2
2

e) Magrne subplagifoiaitice (caracter salic, de obicei neutre-bazice, bogate in

alcali! pina la intermediare, c scazut-normal)
1 bostonitica
2 pulaskitica

3 essexitfoiaitica
4 monmoutitica

230

46

210
175
100

40

39
36

12,5
18
18
17

2
10
12
17

21
23
20

17

I
I

39,5
32
31
30

:3
3
3
2

3
3

25

f) Magme essexitdioritice (caracter salic-subfemic)

I

1 Iarvikitica
2 kasaitica

3 rouvilrtica

98

170
170
140

37
33
37

19

23

25
25
20

25
25

35
35
4
!

Tabelul 5-15 (continuare)

si

al

fm

.alk

'

I I
k

mg

g) Magme natronsienitice (de obicei caracter isofalic-slab femic, de obicei acide-

intermediare, de obicei bogate in alcalii, c scazut)

I

300
300
160
210
150
140

1 si-natronsientttca
2 si-rnaenaitica
3 natronsienitica
4 maenaitica
5 nosicornbitica
6 melanatronsienitica

28
29
28
28
28
39

35
34
32
33
33
26,5

25
2
25

32
28
28
25
25
23

5
9
12
14

14
11,5

2
5

3
4
4
3

'-'

3
25

h) Magme ijolitice (caracter subalic-subfemic, de obicei bazice, adesea inca bogate

in alcalii, c ridicat)
213
100
100
120
70
55
120

1 sienitijolrtica
2 ijolitica
3 melteigitica

4 c-melteigitica
5 turjaitica
6 okaitica
7 muritica
i) Magme essexitice

175
130

2 essexitica

30
30

(caracter femic-subalic, bazice,

1 teralitica
2 melaterali tica
1)

27
25
17,5
18,5
11
7
30

19

25
25
32.5
27
33
30
25

25
30
37,5
41
49
20

25
25
25
25
25
15
25

7
4
4
3
5
5
25

(caracter isofalic, de obicei neutre, c normal-in termediar)

1 essexitakerittca

k) Magme teralitice
c normal)

29
25
20
17
15
14
25

110
85

21
17,5

20
20

30
30
\

20
20

3
3

. 4
4

bogate in alcalii, de obicei

38
47

23

21

18
14,5

25
. 2

45

. 55.

Magme natrongabbroide (caracter slab femic-femic, bazice, sarace in alcalii

pina la intermediare, de obicei c norrnal-scazut)
125
135
135
105
95

1 beringitica
2 mugearitica

3 natronlamprosienitlea
4 essexitgabbrcdiorrtica
5 essexitgabbroida

23,5
24

39
42

22
23
20

50

43
49

22,5
18
13,5
24

15
16
14,5

25
25
25

45
. 6

10

25.

21.,5

9,5

45
5

. 6

25

m) Magme teralitgabbroide (caracter isofalic, subalic-femic, bazice, adesea sarace

in alcalii, c ridicat)

1 gabbromelteigitica

2 teralitgabbroida
3 berondritica
4 turjaitgabbroida
7':'

110

105
90

100

iI

27
2t
20
24

31

38

40
33

27
25
32
32

15

13
8
11

25
25
25
25

5
5
5
I

99

Tabelul 5-15 (ccntinuare)

isi

al

fm

I I l

rng

alk

n) Magrne gabbroteralitice (caracter femic, bazice, continuturi de alcalii intermediare-ridicate, c ridicat)

1 gabbroteraliticii
2 c-gabbroteraliticii

17
15

100
100

I I I

43
40

12,51 2
10
' 25

27,51
35

o) Magme melanatrongabbroide (caracter femic-puternic femic, bazice,

bogate, in alcalii, c normal-ridicat)
95
75
75
50
100
50
65

1 alkalijacupirangitica

2
3
4
5
6

ankaratriticii
alk-issttica
vesecit-polzenitica
kaulaiticii
modlibovit-polzenitica
7 alkalihornblendeperidotitica

8,5
13
17
3
13
13
8

52
52
49
54,5
55
56
68,5

32,5
27
28
30
22
23
16

45
. 5

relativ

3
25
. 3
. 3
15
2
3

7
8
6

6,5
10
8

7,5

4
6

6
7
6

65
. 8

p) Magme alcalipirobolice (caracter femic, acide-bazice, peralcaline, c variabil)

160
250
140
120
130
100

1 lusi taniticii
2 rockaliticii
3 alkalimafiticii
4 natronhornblenditica
5 pienaariticii
6 salitritica

19
13
5
2
16

3
3
3
5
35
50

52
50
60
78
29
38

2
1
1
15
. 2
25

26
34
32
15
20
10

1
1

1
10
25
. 6

III. Seria potasicii

a) Magme leucosienitgranitice (caracter salic, acide, bogate in alcalii, c scazut)
1. rapakiwitica

2 granosienitica

350
260

41
39

18
18

9
11

32
32

45
15

. 3
. 3

b) Magme juvitice (caracter salic, acide-neutre, bogate in alcalii, de obicei c scazut)

1 kalinordmarkitica
2 Ieucosienitica
3 k-gibelitica
4 kalifoiaitica

5 monzonitsicnittca

270
190
260
170
180

40
39
35
39
36

15
18
21
14
23

5
11
9
11
15

40
32
35
36
26

4
5
4
5
45

25
. 3
. 2
25
35

c) Magme arkitice (de obicei caracter subfemic-subalfemic, neutre-bazice, bogate

in alcalii, c scazut-normal)
1
2
3
4
5

sviatonositica
leucosommaitica
normalarkitica
boralanitica
vesbitica

100

190
160
100
120
100

30
32,5
28
27
23

20
21
23
22
18

24
19
22
31
39,5

26
27,5
27
20
19,5

3
4

6
8

3
35

. 8

Tabelul

I
d) Magme sienitgranitice
(caracter
de obicei alk ~i c normal-scazut)
1 si-sienitgranifica
2 sienitgranitica

3 kammgranitica

si

3 karnperrtica

al

isofalic-slab

330
250
225

(caracter isofalic-slab
e) Magme sienitice
curind bogate in alcalii, c scazut)
1 sieniticii
2 si-kamperiticii

180
185
150

leucomonzonitica
si-monzonitica
monzoniticii

sommaitmonzonitica
sommaittonalitice

g) Magme sommaitice (caracter

intermediar, c normal-ridicat)
1 melarchiriticii
2 sommaitica
3 sommaitosipitica

180
170
140
140
105

femic,

30
28
29

22
24,5
26

16
13
12

alk

12,5
12,5
11,5

sau

slab

continut

34
34
33

4
5
6
bazice,

27,5
22,5
22,5

5
5
6

2
4
6
mai

4
4
5

femic, in termediare-

17
20
21
24,5
22

25
30
31
33,5
33

mg

bazice,

26
28
23

intermediare-slab

30
37
37

37,5
30
29
28
33

intermediare-slab

28
29
39

30
30
26

subalic, bazice-neutre,

150
115
125

femic,

f) Magme monzonitice (caracter isofalic, subfemic

bazice, de obicei alk ~i c norrnal-scazut)
1
2
3
4
5

fm

5-15 (continuare)

20,5
20
19
14
12

. 4
45
45
55
. 4

in alcalii ridicat-

22

22

24,5

17
14

27

45
45
5
6
4

. 6
55
55

4
5
5

h) Magme kalidioritice (caracter slab femic-femic, acide ~i neutre-bazice, in general continuturi de alcalii relativ scazute-intermediare, c oarecum variabil)
1
2
3
4

vredefortiticii
sommaitdioritica
monzonitdicritica
Iamprosommaitica

250
135
135
135

28
23,5
27

22,5

i) Magma lamproitice (caracter femic-puternic

in alcalii-peralcaline, c sciizut-normal)
1
2
3
4
5
6

Iamprosienitica
wyominglamproitica
murcialamproiticii
yogoitlamproitica
jumilitica
biotitica

150
165
140
140
110
70

23
18
17
19
13
14

42
42
38
46,5

17,5
23,5
21,5
18

12,5
11
13,5
13

. 5
45

. 5

femic, interrnediare-bazice,

46
41
52
41
60
74

13
14
13
19
14
1

18
27
18
21
13
11

. 6
85
6
8
7
8

. 4
45
5
. 6

bogate

6
75
75
7
8
9

101

Tabelul 5-15 (continuare)

si

al

fm

alk

mg

k) Magme shonkinitice (caracter femic, de obicei bazic, relativ bogate in alcalii)

1 yogoitica

2 shonkinitica

I I
145
100

22

17,5

40
47,5

20
23

18
12

55

55
65

l) Magme melasbonkinitice (caracter puternic femic, bazice, alk intermediar-relativ

ridicat, de obicei c normal)
1 kajanitica
2 kalihorriblenditica
m) Magme missourit-alnbitice
variabil, c ridicat)
1
2
3
4
5
6

shonkinitmissouritica
normalmissouriticii
antsohitica
kalipolzenitica
piroxenolitica
alnoiticii

90
100

13
14

55

60

23

17

9
9

II

. 6

. 4

. 7
. 8

(caracter slab femic, bogate in alcalii, bazice, alk

110

18

34

95

14.5

105
80
80
50

19
12,5
13
10

44
42
47
40
43

34
31,5

30
34
43
40

14
10
9

6,5
4
7

6
6
6
6
6
6

55
. 6

55
6
6

Utilitatea
la a arametrilor Niggli - in realitate ei s'i cei
im ortanti si nu chemotipurile de ma me - se re eva m ca rul diagramelor de variatie.
-Di a gram e de var i at i e. Considerarea compozitiei chimice a
rocilor magmatice - atit ca forma bruta, cit mai ales in forme prelucrate - me da foarte interesante informatii asupra procese:lor de evolutie
a magmelor din care au luat na~tere acestea; pentru sesizarea acestor
inrormat1i in seriile de roci asociate in moa natural, nascute din evolutia
unei aceleia!?i mase magmahce, se utillzeaza diagramele de vanae.
Diagramele de varrntie12un m ev1denta modul m care se sch1mba compozitia ener.aila a un i

ori felul in care numai unii dint.re

componeritii sai sufera modi.ficari de~i parametru
,, 1mp nu este folo. m mo
nici o diagrama ae vana ,1e, el es e suom e es in
totalitatea acestora. in cele mai mu e cazun, v na.ia p rame ru ui ,,tim "
es e materia iza a in vana,. a con.mULU m e 1 2 eoarece, a~a cum se
i;;tTe, acest cumpamm:t este roarte sens1bi! la dlferent1ere !?l produsele diferent1erh unet magme s1nt dm ce m ce mai ac1de.
- gele mai mu!te di_agrame de variatie au ca parametru fundame~al
U.[lUl din componen.tii chjmici care ]nregistreaza o variatie puternica a
participarii in diversele ti uri de roci; eel mai adesea acest parametru
estesto~ n unc~ e de parametrul
un .amental se urmare~ e vana. a
cerorraft;i component1 a1 rocii 9i, 'in felul acesta, se pun in evidenta diferentele de comportare a diverseior magme.
~Cele m~me de vanatili s]n~c in mod
direct V'aIOrile oiizilor din, analizele chimice; variatia acestora in functie
de v.ariatia Si0,..2.- este ]n...s
sa dezvaluie C'a'tacteristici fundamentale ale
prQeselor de diferentie.!!_ \(fig. 5. Pentru sr uature-rn--care seria de

102

Si Oz

Vi
M

q, 20

1B
0

16.

(.J

12 <( 16

Al20s

B ~
12
LL

4o

0:

8
l,

CoO
FeO
MgO

0
0
N
y:

t;

K20

0
0N

I,

0 '

so

ss

60

6s

is

7o

No20
10
0
10
20
30
113 S102-(FeO+MgO+CaOl+Kp
b

Fig. 5-14. Diagrams de variatie a oxizilor pentru doua serii calcoalealme (a, b).

roci pe care o examlnam nu prezinta o variatie suficient de accentuata

o continutului de Si02 pentru a diterentia intre ele rocile, se pot adopta
solutii care sa amplifice aceasta variatie; una dintre aceste solutii este ca
parametrul fundamental sa fie constituit de marimea 1/3Si02+K20-(Mg0+Ca0+Fe0)
(fig. 5-14). Amplificarea variatiei Si02 s-a obtinut,
in acest caz, atit prm adaugarea K20, care prezinta o variatie in acelasi
sens cu siliciul, cit si prin scaderea sumei oxizilor de magneziu, calciu si
fier, care prezinta o variatie in sens invers fata de siltciu si potasiu,
De cele mai multe ori insa dia ra
le de variatie se r

ajutorul unor parametri o tinuti prin

relucrar
mice.
F
Uv e 91, . in aceasta cauza, foarte frecvente sint diagramele care
folosesc parametri Niggli; in functie de variatia parametrulm sz se
urmare9te vanatia parametnlor al, jrn, alk, k, mg~
-Vanat1a unu1 component, a unui grup de component1 ori variatia
interdependentei 1a; doi componenti poate fi urmari ta in numeroase
moduri, fara referire la
variatia
continutului
de
QI
50
Si02 A.'9a sint, de exem- -- ----------elk
plu,
diagramele
k/rng,
care sint in stare sa se~~ ~

~~1

pare categorii de magme

ori de rod in functie de
relatiile dintre elementele
alcaline ~i cele feromagneziene [n cadrul lor.
Foarte numeroase 9i variate tipuri Ide asemenea
diagrame
se
trtilizeaza

pentru a urmari cornoortarea elementelor minore

ill rocile magmatiee.

J~i

~~1

151

101
51

_c

0-'------~~---~~~--~--~~
iOO

200

300

400

500

--SI-

Fig. 5-15. Diagrama de variatie a parametrilor

Niggli pentru o serie calcoalcalma (a din fig. 5-14).

103

Unele diagrame au fest puse

la punet ipentru a prezen ta mudul in care variaza in eursul dif erentierii ansarnblul chimismului
magmei (ori rocilor) si nu numai
un'll'l sau unii dintre componentii
sai: se intelege ca pentru a se
ajunge la un asemenea rezultat
este nevoie doe o prelucrare mai
eomplexa a rezultatelor analizelor
chi.mice, in vederea obtinerii unui
singur punot ori vector care sa
reprezinte intreaga
compozitie
chimica a unei roci.
M
L
Niggli a folosit o reprezentare
Fig. 5-16. Diagrama QLM (Niggli) pentru punctuala in cadrul unui sistem
o serie calcoalcalina (a din fig. 5-14).
ternar:
chimismu1 rocii este reprezentat prin pozitia unui (Punct
in interiorul unui triunghi a carui isupraifata corespunde turtUTor posibilitatilor in ceea ce priveste compozitia rocilor magmatice (fig. 5-16).
Pentru a face 1cit mai verosimil modul sau de reprezentare, Nig.gli a utillzat moleculele de baza din calculul normei sale moleculare (tab. 5-11).
Gruparea moleculelor de baza in 3 - Kp +Ne+ Cal=.L, Cs+
Fo
Fa + Fs + Ru =. M si Q = Q - permite exprimarea compozitiei
chimice a rocii prin 3 valori numerice si reprezentarea ei printr-un punct
in triunghiul QML. in triunghiul QML se poate proiecta si compozitia
mineralelor; linia PF care uneste punctele reprezentative ale piroxenilor
si feldspatilor desparte cimpurile corespunzind situatiilor de saturare 9i
de nesaturare in Si02
in mod asemanator se mai calculeaza si parametrii:

I\

Cal
.3(=-----Ne+l{p+Cal

Cs

'Y =
9i

ct

Cs+Fo+Fa+Fs
3Q-2L

'

Po
Cs+Fo+Fa+Fs

=-------

= --'---M

Cu ajutorul acestora, ca si al valorilor moleculelor de baza, se pot face

consideratii de detaliu asupra unora dintre aspectele chimismului rocilor
(fig. 5-17).
Reprezentarea compozitiei chimice a rocilor in triunghiul QML
ingaduie atit separarea foarte neta a grupelor de roci (magme) cu caractere chimice diferite cit si urmarirea modului de variatie a acesteia
in seriile de roci provenite prin diferentiere.
Intre parametrii care se obtin cu ajutorul moleculelor de baza !?i
parametrii si, al, fm, c, alk, mg exista relatiile indicate in tab. 5-16.
Cu aceeasi iritentie - de a exprima cit mai multe dintre trasaturile
compozitiei chimice a rocilor magmatice - Zavaritki a pus la punct un
calcul petrochimic care conduce la 4 parametri fundamentali, a carer
sernnificatie este, in esenta, urmatoarea:
s - siliciul;
.
a - alcaliile legate in alte minerale in afara de feldspati;
b - suma elementelor feromagneziene si calciul legat de ele (deei,
exclusiv eel legat in feldspati):
104

Mg(Fdl

Kp

o.e

0.

0.1
~ 0,6
~ 0,5
/ 0.4
0,3

0.7
0,6

us

0.4
0.3

=====~~~~

0.2

o.z1
Ne o;i 0,2 0,3 0,4 0,5 0,6 Q7 0,6 0,9 Cal Fe(Fa.Fs)o;1 Q2 0,3 0,4 Q5 0,6 Q7 0,3 0,9 Cats)
__ TJ' -----'tFig. 5-17. Diagrame Kp-Ne-Cal ~i Mg(Fo)-Fe(Fa, Fs)-Ca(Cs) (Niggli) pentru o serie
alcalina.
Tabelul 5-16

Relatiiile dintre parametrii

Niggli ~i parametrii obtinuti cu ajutorul

de baza (Niggli)

I. all;:> al

Jt =O

Q=si-n100-1/2.(fm'"fc)]
=
si-[50-l/2(al+alk)]

"(=--

L =6 al

ct.=

M=3(alk-al) -f.3/2(fm+c)

c+fm
2si-100-9

al-alk

100-3al+alk
fm
=--mg
c+fm
al-alk

II. al,;;; (alk-j-c)

Q =si-(50+2

moleculelor

Jt=
alk-al)

L =3(al+alk)

"{ =

M=3(50-al)

al-l-alk
c+alk-al

III. alk-j-c -c al <l (alk+2c+fm)

Q =si-(50+2 alk-al)
L =3(2 alk-j-c)
M=3[50-(c+alk)]
IV. al> (alk-j-c-l-frn)

sttuaue, practic, exclusa

la rocile magmatice

2(50-al)

50-al
fin

100-2al-fm

100-2al
si-50-al-4alk

ct.=

2(50-al)

-rng

c
Jt=

2alk+c

'Y=O
si-50+al-2c-6alk
Cl.=

50-alk-c

fL =mg
I

aluminiul legat in feldspati ~i minerale mafice nealcaline;

excesul alcaliilor fata de alurniniu.
Lor li se adauga 3 pararnetri suplimentari f', m', c' reflectind participarea FeO, MgO si, respectiv, CaO in alcatuirea parametrului b; in
c -

c (uneori) -

105

c---

-A

c-r

i'

>

--A(C)

~_5j

.~~2~T-~~:_

C'

Fig. 5-18. Dtagrama parametrilor Zavaritki pentru o serie calcoalcalina.

cazul rocilor suprasaturate in aluminiu se calculeaza a' cu semnificatie

similara. Mersul general al calculelor se desfasoara pe cai deosebite,
in functie de caracterele fundamentale ale chimismului rocii.
Reprezentarea grafica (fig. 5-18) se face pentru fiecare roca prtn
doi vectori a carer distanta 9i inclinare fata de axele de coordonate
si a carer lungime sint determinate de parametri fundamentali 9i
suplimentari.
5.2. Produsele etapelcr post-lichid-magmatice

Evolutia unui sistem magmatic, ulterior etapei Iichid-magmatice,

conduce, in continuare, la aparitia de asociatii de minerale cu caracter
de ,,roca"; aeest caracter se atenueaza, insa, pe masura scaderii ternperaturii sistemului, pe masura trecerii de la ,,topitura" la solutii. Particrparea acestor asociatii de minerale la alcatuirea litosferei este foarte
redusa: interesul lor major consta in continuturile ridicate de elemente
metalice ori de minerale particulare pe care le au si, prin aceasta, ele
constituie obiectul de studiu al disciplinei ,,Zacaminte". Ele sint mentionate aici numai pentru a completa imaginea asupra produselor consolidarii sistemelor magmatice cu principalele elemente privind momentele ulterioare etapei lichid-magmatice.

5.2.1. Pegmatitefe

Pegmatitele sint roci care se caracterizeaza prin structura macrogranulara (si extrem macrogranulara) si forma de zacamint filoniana,
Dinpunctul de vedere al compozitiei mineralogice, ere corespunu, in cele-:- ~
106

mai multe cazuri, granit~lor, dar existii 9i situatii, mai rare, de corespondenta cu sienite~orite, gabbrouri; fatii de tipurile petrografice
carora le corespund, ele-Sint mai'"leucocrate,, fiirii a fi insa total Iipsite de
minerale mafice.
Cutotul remarcabila si caracteristica este prezenta mineralelor
cuprinzind componenti usor volatili - -B_20, F, Cl - 9i elemente rare
Sc, Y, T.R., Zr, Sn, Li, Be,~
Datoritii-prezentei acestora din
urma, compozitia mineralogica a pegmatitelor poate fi extrem de complexa: ele pot contine - pe linga turmalina, lepidGl.it,..care sint componenti mai frecventi topaz, casiterit, berg, zircon,_~9<!tt.!.llen_ etc.
De cele mai multe ori insa, pegmatitele sint simple asociatii de cuart
9i microclin, cu cantitati mai mari sau mai mici de muscovit; in mod
frecvent, intre cuart 9i feldspatul potasic exista concresteri cu caracter
grafic.
Pegmatitele sint produsele consolidarii unor topituri care au caracter ,,rezidual" fat_a de magmele initiale, din etapa Iichid-magmatica; datorita cantitatilor rnari de elemente usor volatile 9f apa care le eontin, ele
au o viscozitate scazuta, iar cristalizarea mineralelor poate incepe la temperaturi mai sciizute.
In ciuda faptului ca pozitia procesului de consolidare pegmatiticii
in cadrul evolutiei generale a unui sistem magmatic este bine cunoscuta,
sint Inca semne de intrebare in ceea ce priveste procesul genetic al
acestor roci; ~principala problema inca nerezolvata este, probabii, aceea
privind cauzele pentru care in unele provincii petrografice pegmatitele
au o alciituire simpla, iar in alte provincii alcatuirea lor mineralogica
si chimicii este foarte complexa, in ciuda faptului
magmele au
atil}j in ambele cazuri - s-tad'il similare de evolutie. Prezenta sau
absenta elementelor chimice corespunzatoare in magmele initiale pare
un raspuns prea simplist la aceasta intrebare; datele de cunoastere
existente nu-I recomanda decit, eventual, cu caracter partial ~i accidental. Pare mai probabil ca modul de evolutie a magmelor - intelegtnd
prin aceasta procesele care dau, in mod concret, posibilitatea acumularii
tuturor elementelor chimice definitorii pentru etapa pegmatitica - cuprinde Inca aspecte necunoscute pentru noi.
La asociatii de minerale similare in general, fara mare complexitate - si earactere structurale asemanatoare, dar cu forme de zacamint Ienticulare, pot conduce -?i procesele metamorfice; ,,pegmatitele
metamorfice" vor fi .exarninate odata cu procesul de diferentiere metamorficar+

ca

5.2.2. Produsele etapelor pneumcioiitici: $i hidrotermala

Etapa pneumatoliticii cuprinsa intre punctul de inversiune a
cuartului si temperatura critica a apei, adica intre cca 600 sl cca 400:
- se caracterizeaza prin posibilitatea de coexistenta a fazelor cristeline
si fazelor gazoase. Fluidele pneumatolitice nu eonduc la produse de
cristalizare bine indlvidualizate; ele sint insa antrenate intr-o foarte
larga circulatie in rocrle anterior consolidate ;;i determina profunde transformari ale aeestora.

107

Etapa hidrotermala - sub temperatura .critica a apei - adica intre

cca 400 $i cca 100 - se caracterizeaza prin echilibrul existent intre
cristale si solutiile apoase de substante solide ori de gaze. Circulatia
solutiilor hidrotermale contribuie si ea la transformarea
rociler magmatice preexistente.
Din fluidele hidrotermale cristalizeaza insa produse independente ce
constituie umplutura filoanelor hidrotermale; in cadrul acesteia se deosebesc, in mod normal, minerale cu continut metalic ridicat - sulfuri, sulfosaruri, oxizi, elemente native - si minerale comune Insotitoare - oxizi,
carbonati, sulfati etc.
A u t o m e t a m o r f i s m u~. Ansamblul transformarilor pe care le
determina circulatia fluidelor pneumatolitice $i hidrotermale in rocile
consolidate anterior aparitiei acestora se numeste autometamorfism.
Forma pe care o imbraca transformarlle este extrem de variata $i
depinde de (a) compozitia rocii eruptive preexistente, (b) compozitia $i
temperatura fluidelor care o strabat, .(c) sistemul de circuletie a aeestora
din urma. Privite la nivelul eel mai general, produsele proceselor care
se desfasoara in cadrul autometamorfismului sint fie transformari ale
unor componenti EELmari, ca urmare a reactiei lor cu fluidele_ - constituind, in cazul limita, pseudomorfoze - fie depuneri de substanta noua
pentru micromediul respecfiv ~aPc)rt al fluidelor, substanta endogena
ori ctstigata de ele in urma reactiilor desfasurate in micromedii invecinate; in acest din urma caz, aspectul eel mai frecvent este acela de
,,impregnare" cu unul sau mai multe minerale noi. Intensitatea tuturor
procese1or - si, deci, a rezultatelor lor variaza intr-o gama foarte
larga.
Transformarile au.tometamorfice pot afecta unul sau mai multi
componenti ai rocii initiale ori ansamblul acesteia; ele se desfasoara atit
in rocile intruzive - mai adesea aratind interventia unor fluide cu ternperaturi ridicate - cit si in rocile extruzive - caz in care fluidele pot
sa aiba $i temperaturi scazute. In mod obisnuit, transformarile se desemneaza cu ajutorul componentului mineral principal care apare: albitizare,
sericitizare, caolmitizare, uralitizare, serpentinizare etc.; acesti termeru
sint folositi si in forma de calificativ pe linga numele rocii initiale - in
masura in care ea este inca identificablla - pentru a desemna edificiul
petrografic nou creat (andezit sericitizat). in putine cazuri se folosesc
denumiri independente: luxullianit, pentru un granit transformat sub
actiunea unor fluide bogate in B, ceea ce a determinat aparitia de turmalina; greisen, pentru un granit transformat sub actiunea unor fluide
bogate in Li, F, ceea ce a determinat aparitia de mice litifere; serpentinit,
pentru transformarea totala a unui peridotit in minerale serpentinice,
Detaliile autometamorfismului vor fi examinate in partea a III-a.

5.2.3.

Produsele exhalatiilor vulcanice

In legatura cu manifestarile extruzive, in general in etaEele finale

de eyclutie .a, unui sistem magmatic, sint eliberate in atmosfera - sau,
in cadrul activitatii submarine, in hidrosfera - cantitatl importante de
108

gaze; este vorba, inde~sebi, de~

C02, CH4, H2, ~ H20 .

compusi ai sai, S 9i ~ompu~i a~,

''tfoe1e. . . d'riftre ac:ete gaze dau nastere, ca urmare a scaderii temperaturii lor ori datorita reactiei cu gazele din atmosf'era, unor depuneri
solide sub forma de cruste, in imediata vecinatate a locului de emisiune.
Sint cunoscute foarte numeroase minerale aparute in acest fel: compusi
ai clorului, fluorului, borului, sulfului, azotului, oxizi, carbonati etc.; cu
.excepP,a sulfuliri nativ, care poate forma depozite de mari dimensiuni,
toate celelaltemmerate- nu reprezinta decit niste aparitii fara insemnatate
din punctul de vedere al maselor pe care le constituie, al frecventei lor.
Este interesant de semnalat ca reactille dintre gazele emise in aceste
conditii ~i rocile prin care ele circula conduc la transformari mineralogice
ale acestora din! urrna, transformari care se incadreaza in ansamblul autometamorfismului, dar care au o dezvoltare in spatiu foarte redusa.

6.

ASOCIEREA NATURALA A ROCILOR

MAGMATICE IN UTOSFERA

Examinarea problemelor de petrologie nu poate fi facuta decit in contexttrt-larg-ar-corrdttlilorgeOiogice naturals. Toate cunostintele privind procesele fizico-chimice elementare, privind alcatuirea mineralogica ~i chimica etc. nu pot fi valorificate decit prin prisma conditiilor naturale.
Modul in care rocile magmatice apar in natura - ca specie petrografica si asociatie de specii - este determinat de cltlva factori fundamentali;
felul in care ei se asociaza, diversitatea ponderii pe care fiecare dintre ei
o are in fiecare caz in parte conduc la o anume variabilitate - dar care
este in mod strict determinata de reguli cunoscute.
In cursul examinarii acestor aspecte ale problemelor au fost conturate
numeroase notiuni cu ajutorul carora s-a incercat sa se descrie, sa se exprime, sa se explice situatiile constatate.
NoP,unea asociatie naturalii. de roci are, probabil, continutul eel mai
Jar ea desemneaza orice mod in care se pot asocia in litosfera rocile,
ca urrnare a desfaurarn proceselor genetice. Un prim element definitoziu il reprezinta distributia spatiala a rocilor, care trebuie sa se caracterizeze prin _Q,Qntacte, apropiere sau numai repartli.jJ!, care sa sugereze
ap~tenenta la acelai proces genetis;, se intelege ca apropierea sau contactul rocilor realizate dupa formarea Ior- (prin miscari tectonice) nu intra
in continutul acestei notiuni.
Elementul hotaritor pentru conturarea notiunii il reprezinta insa sursa
comuna pentru toate rocile care fac parte din asociatie. Notiunea comagmat~(= consangvin) are acest inteles, de derivare a rocilor, intr-un anume caz-concret, dmtr-un unic corp de mag.ma, ru.unita paren,_taza. prin procese d~ diferentiere. Notiunea comcigmatic are un continut mai restnns

---

1 Compozitia acestor gaze este foarte imprecis cunoscuta ca urmare a dificultatilor de recoltare, a imposibilttatii de prevenire a contaminarii cu gaze
atmosferice.

109

decit notiunea asociatie de roci, ea referindu-se la apartenenta la un anume corp de magma initial.
. . _ Suorafata ne care se distribuie o asociatie naturala de roci magmatice
este definita ca prouincie; in cadrul provinciei se pot face subdiviziuni pe
criterii petrografice, temporale etc.
Deoarece rocile care iau nastera prin diferentiere prezinta variatii progresive de compozitie f?i iau nastere, in general, in' momente succesive, ele
sint denumite ~ serie de roci. Seria de roei nu este identica cu o grupa
comagmatica ci are un eontinut mai larg ea referindu-se, ~ obicei, nu la
un anumit corp de magma, d la un anu:rnit tip de magma.
Modul in care sint asociate roeile magmatice in natura nu poate fi inteles decit daca discutia se deplaseazii asupra magmelor, pentru ca ,,in
spatele" rocilor se gasesc totdeauna magmele; evident, eehivalenta dintre roca si: magma nu este totala si nu este universala - nici o roca nu
reprezinta in mod exact magma din care a. luat nastere 9i sint cazuri cind
corespondenta nu este o rocii-o compozitie de magma, ci mai mulie roci-o
com.poziiie de magma - dar la nivelul de asociatie de roci se pot, totdeauna, separa tipuri de magme corespunzatoare.
Notiunea tip de magma nu are caracter absolut; ea poate fi conturata
la diverse niveluri de generalizare. Tipurile fundamentale de magme sint
eel alcalin ~i eel neakalin, dar fiecare dintre ele se subimparte in unitati
care pot fi denumite tot hpuri - calcoalcalin, tholeiitic etc. - dupa cum
acelasi termen 'poate fi utilizat si pentru subdiviziuni ale acestora din
urrna. Pe de alta parte, nu trebuie sa se piarda din vedere ca in contura1

I
I

MARGINEA PLACILOR.
Divergen\a

Converqento
oceanic

tholeiitic
de arc

shoshonitic

II

INTERIORUL PLACILOR
Zone fierbinti

1
continental

I . .
I

_ co~L1nen;a I

oceanic

I
~j

tI

ca ii n

Ji!

colcoolcolin

I
slab

potoslc

puternic
potcsic

Fig. 6-1. Helatiite dintre tipurile fundamentale de rnagme i;;i ccndititlc tectostructurale de generate.

110

rea notiunii ,,tip de magma" nu se rnanifesta consecventa, ,,Tipurile" alcalin 9i nealcalin sint se arate e baza compozit].ei chimice; ,,tipurile" tho---:
le11t1c, calcoalcalin etc. sint definite, in pnmu rm , prm m
c
po"rtare m cursul diferentier11 s1 ab1a !n &l do1lea rmd prm compozit].E!
cliim1ca .
..c=Hezultiaitele cercetarilor din ultimele 3 decen'ii ne-au aratat ca magmele pot sa provina din mai multe surse si ca natura magmelor care se

consolideaza la suprafata sau in interiorul litosferei este in mod direct

de condifiile tectostructurale in care ele sint generate. In
momentul de fata, discutia asupra asociatiilor naturale de roci magmatice
trebuie ,,impinsa" in trecut pina la intelegerea conditiilor tectostructurale
in care au luat nastere magmele.
Relatiile fundamentale, astazi cunoscute, intre conditiile tectostructurale si natura magmelor (,,tipurile fundamentale") sint prezentate in fig.
6-1; pe baza lor se poate explica aparitia celor mai multe dintre asociatiile naturale de roci magmatice dar, asa cum se va vedea in continuare,
ramin si unele situatii neclare pentru care legatura asociatie de roci-tip
de magma nu este completata si cu legatura tip de magma-tip de conditii
tectostructurale.
Modul eel mai rational de a discuta, astazi, asociatiile de roci magmatice este acela de refPrire a lor la conditiile tectostructurale jn care apar,
referire care se face e baz
t'ilor ne care le cunoa9tem intre acestea
din urma si tipurile fundamentale de magme. Realitatea este msa ca aces
relatii nu sint univoce si drumul asociatie de roci-tip de rnagmii-conditii
tectostruciuroie nu poate 1Ffc'5taeauna parcurs fara complicatii.
determinata

7.

ASOCIATllLE DE ROC~ DIN~EGIUNILE

DE EXPANSIUNE A UTOSFEREt

Magmele nealcaline !?i alcaline care sint emise la contactele divergente ale placrlor Iitosferice se caracterizeazaprin natura lor fundamentala bazica si prin desfasurarea unor proeese de difernntiere de intensitate moderata; in consecinta, asociatiile de roci care iau nastere snlt'
esentfa1mente _ba_za<Hice, cu o participare putin frecventa si subordonata
ca volum a d1fer,en\1:atelor cu earacter intermediar si acid. Este earacteristic Insa faptul ca in Geest domeniu specific pentru magmele bazice se
desfasoara prooese de diferentiere care, raminind iin gama acestor compozitii chimice, conduc la variate tipuri de roci bazaltice, putindu-se
chiar ,,traversa" limita nealcalin-alcalin; asa se explica, desigur, acele
cazuri de aparitie a unor volume reduse de material alealin sau cu tendinte alcaline in mase mari de roci cu caracter tholeiitic,
Pe baza compozitiei mineralogice normate CIPW, tipurile de bazalte
pot fi sistematizate in:
(a) bazalte cu cuart si hipersten;
(b) bazalte cu hipersten si olivina:
(c) bazalte cu olivina;
(d) bazalte cu nefelin.
111

Aceasta clasificare
(fig. 7-1)
se fundamerrteaza, in realitate, pe
gradul de saturare in Si02 si, din
acest motiv, este a'dese:a 1hsuiicienta deoarece raportul akalii/
alumina ~i continutul de alcalii
smt 91 elJ.e esentiale pentru definirea bazaltelor si aprecierea mo-

dului 'de diferentiere a magmelor

bazaltice (fig. 7-2) (v. cap. 3.3);
in felul acesta se creeaza si im-

presia, ineorecta,

ca

nesaturarea

in SiO? este caracteristica rocilor

aicallne, deoarece planul diopsidplagioclaz-olivina (fig. 7-1) separa formele alcaline (tipul d) de

Olivino

Fig. 7-1. Clasificarea bazaltelor pe baza

normei CIPW. Domeniul c se gaseste in
imediata vecinatate a planului olivinaplagioclazi-clmopiroxeni cu numai 5 % nefelin.

formele nealcaline (tipurile a si b).

Observatiile din natura si rezultatele cercetarilcr experimentale arata ca process de diferen-

tiere insotite Ide trecerea 'in regipot conduce, pleeind de !la..1agme bazi1ce thoJ.eiitice, la aparitia de magme 1bazice
alcaline; aceasta situat1e
llib:n1Ie$te pror>a:bil, in regiuni'le de riflt din
~iul oceanic. In domeniud continental, aparitie magmelor alcaline
in regiunile de expansiune ;pare a ii independenta de cea a m:agmelor
nealcaline.

muri barice deosebite

se

io

x
30
2

't,

.. .

'

..

0--

"'

:,;:
0

""

.. .

-Si
0/1 Fig. 7-2. Raportul alcalii/silice la rocile bazaltice:
1 - bazalte alcaline cu olrvina ; 2 - bazalte puternic alumtnoase din arii continentale; 3 - bazalte tnotenttce din arii oceanice; 4 - bazalte tholeiitice
din arii continentale;
A - media
pentru bazaltele alcaline cu olivtna ; B - media pentru bazaltele tholeiitice oceanice; C - media pentru bazaltele tholeiitice continentale.

112

7.1.

Regiunile de expcmsiune din domeniul oceanic __ V'

In

regiunile de expansiune din domeniul oceanic sint eliberate magme ..az~ce tholeiitic~ .. In rifturile astazi active sin'f:.. cunoscute si magme
cu car_acter alcalin, dar este foarte probabil dCacestea se datoresc unor
zone herbinti ce se gasesc pe traseul riftului sau in imediata sa. vecinatate; ara cum s-a vazut, pare a nu fi exclusa nici posibilitatea ca mid
vomrne de magme bazice alcaline sa ia nastere prin diferentiere din -e v
magmw thol,eii'ticre_ Natura 1thoJej jtjca & magmelor iarnta di ele
fest
generate la aChnc1fui reduse in.
.
a.
Pro usele magmatismuIU1 ~
e rift oceanic sint, in ese~,
bazalte,...,bine cunoscute din -rifturil-e- active in prezent: exista insa sufic1ente indicatii, chiar din aceste zone active, ca formele subvulcanice si
plut9gip;-...s:int foarte frecvepte Corespondentele de adincime ale "oazaltelor de acest hp sint insa mai bine cunoscute in cadrul formatiunilor geologice de diverse vii:t~In conformitate cu cunostintele si cu Idelle actuale, <tOciatiile ofiolitice sirit echivalate cu ansamblul litosferei oc~anice, o'u ansamblul prociUselor rifturiJ.or. Jn afara insa de cazunle, nu foarte frecvente, in care
ii'itilnim in cadrul formatiunilor geologice vechi sectiuni complete sau
aproape complete ale unei vechi litosfere oceanice, sint numeroase situatiile in care este vizibila numai o parte a acesteia, numai unii din constituentii sai; sint suficiente argumente pentru a accepta ca asociatiile peridotit-serpentinitice si, mai ales, asociatiiie spilitice reprezinta portumi din
veCill t1."tTI.sf:ereo~ani~ig. 7-5).

.-- ...

au

<,

+-*ii1'91!!

7.1.1.

~Tlf~

Asociafiile bazait..!9! ..aciuale

de pe fundurile oceanic;;e

--

Litosferele oceanice de virsta actuala si recenta au - la nivelul trasaturilor fundamentale - o aleatuire rem~rcaon ae ~moge@.. eel putin in
limitele in care ele ne sirnaccesibile observatiei.azaltelor,
care reprezinta constituentul dominant, ti se adauga in mod subordonat diferentiate
.an.dezitice; fragmentele
gabbrouri, peridotite, serpeptinjte dolerite, dio~dragate demonstreaza ex1stenta rocilor intruzive :in asociatie, dar este
greu de apreciat amploarea participarii Ior,
'
Asociatiile bazaltice actuale de pe fundurile oceanice sint mai bine cunoscute in Oceanul Atlantic, in regiunea AZorelor.. unde au fost executate 15 foraje care au strapuns Iitosfera oceariica pe cca. 500 m grosime.
Au fost intilnite pillow-lave, bazalte masive. brecii bazaltice, nisiguri ba;zaltk~~
1(gaobrou1:i, peridotite, harzbu:fcrite lherz lite ;' in prim.ii
~sint frecve " in erca atu e se imente. Varietatea petrografica
este extrema atit pe orizontala cit 9i pe verticala; corelatiile litologice sint,
pracflc, imposibile chiar la distante de sute Q.e. metri.
Concluziile fundamentale care se desprind In urma constatarii unor
asemenea situatii si care, toate, contribute la explicarea varietatii litologice sint ;
- episodicitate a activitatii vulcanice;
- istorie foarte complexa a evolutiei magmelor;
- topiri partiale, cristalizari fractionale, acumulari de cristale, amestecuri de magme cu caractere distincte;

ae

8 - Petrologie magmatica,

cda. 2.91

113

- frecventa alterarii bazaltelor in contact cu apele marine;

- frecventa deranjamentelor tectonice. _
Aceasta ultima trasatura ar explica atit aducerea in contact sau la distante foarte mici a unor tipuri petrografice diverse, cit si foarte slaba exprimare a anomaliilor magnetice in aceasta parte superioara a Iitosferei
oceanice.
Dupa cum se constata, din punct de vedere petr9grC!fic situatia poate
fi apreeiata ca omogena la .nivelul intregii.Jil.Qsi~Ei.,oce8;1},lce_,_ dar ea este
extrem de variata la nirnl de rlaHu Daca se elimina Cilli d1scutie I;QCile cu_caracter alcalin, a carer provenienta in zonele de rift este:-fu cele mai multe cazlfrf,runoscuta, probabil
independenta de procesele de expansiune a litosferei, chimismul major
al bazaltelor din aceste asociatii este :Ulare omogen. Aceasta trasatura
constituie, in mod evident, un caracter al insa!ii magmelor din care s-au
format, asa cum demonstreaza omogenitatea din puncte de vedere care

10

1.0

Rift
Arc. vutcomc
(Tholeiitic )

(Tnoteutrc J

l
~

Jo

10
O

Cctcoctcctm
(Slab potcsic)

Insure vutccn uce

(Tho1e11t1cJ

10

"
u

20

Ca1coa1calir1
(Putern1c. potnsicj

20

Snosnorutic

l(J

0.70

0.705

0.710

Sr 87/sr8b

o.701

0.705

0.710
S1 87 /sr86

Fig. 7-3.

114

Distributia

valorilor

87

Sr/86Sr in cadrul rocilor provenite

nea1caline.

din magme

~
;::

"'c0

s:
u

....

"

0
Cl

C'1

Lo

Pr

Nd

Pm

Sm

Eu

Gd

Tb

Dy

Ho

Er

Tm

Yb

Lu

Fig. 7-4. Distrlbutia T.R. (normalizata fata de chondrite) in compozitia

chimica medie a bazaltelor oceanice:
1 -

rift
-

(tholeiitic) ; 2 - zona fierbinte - Hawaii (tholeiitic); 3 - zona fierbinte

Hawaii (alcalin); 4 - zone fierbinti - insule oceanice (alcalin).

reprezinta caracteristici fundamentale ale magmelor: chiar fata de roci cu

chimism general asemanator, rocile generate de rifturile oceanice se individualizeaza prin omogenitatea lor (fig. 2-3; 7-3). Omogenitatea din punctul de vedere al distributiei izotopilor Pb demonstreaza provenienta magmelor dintr-o zona de adincime bine conturata, neafectata de eterogenitatea mantalei superioare care se dezvolta, probabil, la nivele mai profunde.

Numai pentru unele elemente minore se constata o variabilitate mai

larga care face ca, uneori, probele sa nu se poata corela chiar la distante
de citeva sute de metri; se poate presupune ca acesta este un rezultat mai
ales al proceselor de fractionare-diferentiere a maselor ma matice si mai
putin al unor diferente in ceea ce pnve9 e sursa.
In general, in comparatie cu rocile din alte asociatii se remarca valori
scazute pentru
Cs, Sr, Ba, Zr, U, Th, T.R. (fig. 7-4)1 si valori ridicate pentru Al si. r.
__.
~
In afara de frecventa formelor de-Eillow-larn bazaltele -~in2ifturile
oceanice nu prezinta caractere structura:r-=re ral.e ;ggrtiCJJlare.
.
. A9a cum se stie, baza1tel tde pe fundurile oceanice au o magnetizare
remanenta naturala a carei intensitate seade foarte repede odata cu cresterea distantei in directie perpendiculars pe rift. Principalul purtator al
magnetizarii este !!tanomagnetitul;_ oxidarea sa in titanomaghemit sau
dezamestecul tuturor mineralelor- care contin componente magnetice 9i
ilmenitice par a fi responsabile de demagnetizarea rocilor. Dupa .cum s-a
mentionat anterior, unele observatii sugereaza ca sursa magnetizarii nu
este in bazaltele superficiale ci, probabil, mai in profunzime.
..-..._.__.

Mb,

1 Distributia

----

tn roci a elementelor din grupul T.R. este prezentata, de

obicei, in valori ,,normalizate fata de chondrite", adica prin valorile obtinute
prin imparjirea concentratiilor reale la concentrattile corespunzatoare din meteorrtii chondritici; in felul acesta se atenueaza, in reprezentiirile grafice, diferentele foarte mari existente totdeauna intre concentratiile elementelor cu numar
atomic par si cele cu numar atomic impar,
8*

115

Distributia asociatiilor bazaltice actuale corespunde cu dezvoltarea zonelor de rift active si gradul lor de cunoastere este acelasi cu gradul de
cunoastere a acestor regiuni ale litosferei; informatiile cele mai numeroase - printre care si singurele observatii ,,directe", obtinute in cursul
expeditiei ,,FAMOUS" - provin din riftul central-atlantic.
Situatia J.tlan@ei si a unor regiuni lnveclnate este astazi neclara. Amplasarea sa exac pe riftul eentral-atlantic a facut ca, intr-un prim moment, ea sa !1e mterpretata ca produs al activitatii aoestuia si, impreuna
cu asoclatiile bazaltice din Oroenlanda, insulele Faeroe 9i nordul Insulelor
Britanice, sa fie considerata a reprezenta prpYipcia 1liiileana asociata seg2po21ticf"sa
m"entufiii nordic al riftului central-atlantic. Ulterior,
subaeriana
si existenta rocilor cu caracter acid 9i intermectiar au fost considerate impedimente majore pentrtr o asemenea interpretare; pe de alta parte, nici
prezenta rocilor bazaltice alcaline nu este u
li abila ca produse ale
unui rift oceank.
escoperirea cordilierei aseismice Groen an a,__ slanda
- insulele Faeroe a aratat ca; in a~ara riftului centrnl-atlantic, inca un
element tectostructural major trebuie considerat in orice interpretare a situatiei insulei. '['inind seama 9i de faptul ca natura litosferei sub Islanda
nu este in mod suficient cunoscuta - ca, deci, relativa abundenta a rncilor acide 9i intermediare ca (;ii piezenta anclavelor de astfel de roci in
lavele unora dmtre vukanii rdezv - 1 ~
.
, . Surtsey) lasa deser ISa posi 1 1 a ea existentei unei litosfere continentale - ca si de fap'tul
ca toate informatiile pe care le posedam asupra activitatii vulcanice din
insula ne arata o desfasurare subaeriana a proceselor, s-a AA'Q~eraLdescrierea,yroduselor}hoieiiti~- - asociate in mad evident unei zone de expans'iu~e ~ in cap. *7. '.2., far descrierea produselor alcaline - asociate, dupa
toate probabilitatile, unei zone fierbint~e gaseste chiar pe traseul riftului, asa cum accepta, astazi, cei mai multi autori - in cap. 9.1.

7.1.2. Asociatiile ofiolitice

,

in prezerit, prin ofiolite=se intelege o asociatie de roci consan uine cu

9ai,act-er bazic~i uhraba.:zic, de atura f
a
va: eridotit mai
mult sau mai putin serpentinizat
abbro norit bazal.t, d',al?.?z, spilit; notiunea a fost defin a 91. ermenul a fost intro us e
emmann (1905,
1927). Ofiolitele sint considerate a reprezenta fJ_qgmente de litosfera ocea:nica cu caraeter autohton sau alohton in locul in care se gasesc astazi.
Nascute prin consolidarea unor magme bazice si / sau ultraba~xtruse si intruse in insasi stiva de lave ori in sedimente oceanice de mare
adincime, ele pot fi rezultatUl unor procese petrogenetice concrete variate,
dar reprezinta mai ales produse de diferentiere gravitationala in curgeri si
intruziuni mafice.
Dificultatile si retinerile inca existente pentru interpretarea asociatiilor ofiolitice ca fragmente de Iitosfera oceanica deriva din caracterul
incomplet al cunostintelor noastre asupra acesteia din urma si, deci, imposibilitatea unei comparatii totale intre Iormatiunile vechi 9i cele noi.
Se stie ca in litosfera oceanica actuala se pot separa 3 paturi: patura sedimentelor actuale 9i recente, patura b0i1:.:altica ....7Lo patura haz.a,1Jica ci__
intruziuni l)?zice 9i ul,ksibazi~ (gabbrill'i, J)eridot&,~rpentinite,
eventual _agi~iQ.9lite>.: Ideea generala 'pe care ne-am Iormat-o asuprin:'.!b:ITStitutiei
litosferei oceanice este aceea a unei coloane de citiva km grosime de roci

116

mafice extruzive si intruzive - cu un metamorfism din ce in ce mai accentuat in adinclme - carora in partea superioara li se asociaza sedimente; natura tholeiitica fundamentala poate fi complicata prin aparitia

subordonata a unor produse alcaline (zone fierbinti? produse de diferentiere?), iar natura bazica poate fi complicata prin existenta unor corpuri
cu chimism intermediar, subordonate ca dezvoltare.
Atit ca: structure generala - IC9g1)"i geolog~ stratificate - dt 9i ca
alcatuire petrografica, asociatiile ofiOli'ffce pf11 foarte bine 12aralelizate
cu litosfera oceanica actUrua:-Prezenfa,uneori frecventa, a anclavelor Cle
lmft."te, harzbm:gite, lherzolfte este considerata a oglindi antrenarea accidelltala Cie mater@" conshtuent al mantaiei. In multe cazun se pot constata
fenomene de contact terrruc determinate de masele ofiolitice in rocile din
jur, .ceea c~ a~est~ca:facterur~or\_magmatic
intri.~_ziv ori ex!ruziv in formatmmle geologies m care se gase~c;,. pe cele mai multe on, crustele oceanice au fast antrenate in miscari orogene care le-au denlasat din pozijia
i~JJ.; asa se e~lica prezenta lor frecventa in structuri sariate de tip
a pm si usoara lor metamorfozare dinamotermica. Caracterul lor frecvent
alohton poate sa se datoreasca, uneori, si alunecarilor gravitationale.
In incercarile de identificare a litosferelor oceanice vechi este tnsa
riscant sa se adopte, deocamdata, criterii prea rigide, avind in vedere
gradul de cunoastere existent al fundurilor oceanice actuale. Dealtfel, pe
masura inmultir-ii cunostintelor asupra asociatiilor ofiolitice, se eviden-
ti:aza caractere suplimentare a carer corelare cu cele ale crustelor oceanice
actuale ridica noi probleme: unii autori ajung chiar sa puna la indoiala,
eel putin pentru unele ofiolite, echivalarea cu crusta oceanica. Miyashiro
(1957) recunoaste in asociatii'le litologice
descrise ca ofioli te nu rrumai caraotere
tholeiitice.-!.Ci ~i caractere calcoalcali ne $i
l
alcaline: el '(~) .aocepta echivalarea cu crusta-qceanica generatLprhl ac:J;i.IDtatea....lif!!
v
v
v
._,
turilor suboceanjce numai p~v.,__Qfi0:
litele constituite din serii tholeiitice considermd msa ca aeestea ar putea relJI
prezenta si vechi ~e - sus3
tine ca (b) ofrorrteleconstituite din serii
tholeiitice 9i aka.line ar :gu.JfilL;.:e.p:i:ezenfa
prod use ale ~Qnelor fierbinti, iar (c) cele
J ,' v v
.' : \' v v
in care coexista serii tholeiitke 9i cal5
coalcaline ar fi luat n_a~ere Jn cadr<J.l
unor arcuri insula"re.
I
- Una dintre 1cele mai bine studiata.stI
tuatii este aceea a comrplexu1Ui ~fi~litic
6
N
din Cipru, masivul Trodos. Precedato in
Triasicul superior de un --Vulcanism alcalin sodic, terigen ~i oceanic - reprezentind manifestari asociate unei dislocatii Fig. 7-5. Coloana Iitologica a
Iitosferice aparute in domeniul continen. masivului Trodos - Cipru:
_,1
1 sedimente; 2 - pillow-lave (intat dar invadate apoi de .apele oceanice ferioare :,i superioare) ; 3 - complex
in cursul Cretacicului au loc amole
pro- intruziv
stratificat; 4 - granorire :;;i
'!'
gabbrouri;
5 - cumulate
ultramaficese magmatice. Partea bazala a su~
ce; 6 - harzburgite;
1, 11, tu - pa---turtle litosferei oceanice; IV - parsiunii cunoscute adci, (fig. 7-5) este con- tea superroara a astenosferei; M1 stituita dintr-un complex ..::----=---'-plutonic ultra- MohO seismic; M2
- Moho petrologic,

\....r

117

care are la partea superioarg cumulate; efJ. ar rputea reprezenta par~xrtrem :P'Q~rioara ~j. Lui i LSe suprapuno, d~
n~te _g_:abbrouri 1f:?i granofire, un complex intruziv cu caracter stra-ti4'.i1Gat
care poate rfi echivalat cu patura inferioara {a 3-a) a Ii.tosfer el oceanice,
Tot atirt de semnificativ este complexul de ip~U:ow-'la~.sare urmeaza,
strabatut de un numar imens rle dykrn;.i :Jn partea inferioara: el reprezinta ipatura a 2-a a Iitosferei oceanice. in sfirslt, prima patura a acesteia
este reprezentata de aeopertsul de sedimente al aeestor complexe, interpretarea este sp!ijinita si de demonstrarea consangnjvjUitij tuturor rocilor magmatice ca ~i de natnra roetlor sedimentare asociate. Pe de ia:lta
parte, prezenta unor roci c11 caraeter mai acid este perfect compatiojla
cu modul de diferentiere a rnagmelor tholeiitice.
Unele aspecte particulare ale rocilor ~i, in general, ale asociatlei de roci
se datoresc si proceselor de autometamorfism. Fara a elimina asemenea
influente secundare asupra compozitiei ehimice a formatiunii, Miyashiro
recunoaste si serii calcoalcaline si, pe aceasta baza, afirma ca masivul
Trodes ar reprezenta un mare vulcan;ban1Wc dintr;-1rn ve-hi arc jnsnlar..
Formatiunii ofiolitice din-Cipru ii- Sint asodate mineralizatii cl~ cupru
si fier,
---rrlalte regiuni de pe Glob sint cunoscute asociatii similare de roci, 1n
cadrul carora participarea componentilor poate inregistra variatii mai mult
sau mai putin importante (fig. 7-6), raminind insa -in limitele trasaturilor
definitorii pentru litosfera oceanica; .dif'erentele constatate pot sa aiba
caracter real, dar pot sa fie si o urmare a gradului de sectionare a litosferei in regiunea, respectiva.
Complexul Vourinos din Grecia continentala este constituit in proportie de 750/o din roci ultramafice; dunite. hapburgite.,~irnxenite str~-~~

yea diferenti~ta

Oi t odofk' .

Llt o sf er o
oceanica

Ofiolite

secti e

,..-~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~

Pdturo ocea-

Vourinos

nicd sup

Bazalt

Mt. Canyon

Popua
Troodos

Vulcan"e

Buzc lt

Km

0
2

Paturo

inler iocrd

li tostere!

Fig. 7-6. Structura citorva asoeiatii offolitica in comparatis

oceanice.

118

cu structura litosferei

30Krn

Ill

5 c::::.

EB
(]

Fig. 7-7. Structura idealizata a complexului Vourinos - Grecia:

1 -

chert;

2 -

lave; 3 -

cuart-diortt ; 4 - gabbro; 5 - dyk de gabbro;

de piroxenit; 8 - durii te ~i perrdotrte.

6 -

piroxenit; 7-

dyk

tificate 9i cutate formeaza, pe cca 7 km grosime, baza structurii. 0 patliram care locul harzburgitelor este luat Cfe gabbrouri, iar stratificatia
este mult mai putin deformata face trecerea la partea superioara, cu caracter mafic, in care se separa o parte gabbroica 9i o parte bazaltica: totul este acoperit de roei sedimentare silicioase (fig. 7- 7). Baza ultramafica
a structurii este privita ca :r:eprezentiri"cf mantaua pro:nriu-zisa - in foarte
mica maura topita - intrusa aproape in stare solida in Iitosfera oceanica; partea bazaia a acesteia din urma ar fi reprezentata de zona de
tranzitie dunit+pirnxenit+gabbro.
Asociiifi.ITe o110hface smt prezeate in majoritatea regiunilo:r orogene
alpine: Alpi, Carpati, Dinari etc. {fig. 8-6). In ce1e mai multe cazuri insa,
ele au fost profund implicate ill procesele de cutare :g 9ana3, ceea ce a
determinat, pe de 0 parte, acoperirea lor de catre formatiunile sedhnentare ig,Jl~de::iill!_pJ.rt~,Jnt_ensa lor fraggi~

---

v:

--

7.1.3. Asociatiile spilitice

.x::-;-4- 'uv-L-LD2.-

J!._,

/-uvu_.~

.Spilit:l~- sint roci . bazice efuzive caracterizate prin asociatia (albit- ~

oliggclgz)+clorit+foarte
adesea calcit; ele sint, in fond, niste baza1te cu
L- albi
t
l=
sodice
}
.
._
& .
Albitul este prezent in masa fundamentala a rocii ori in amigd\;lle;
clorrtul formeaza umplutura unor amigdale sau pseudomorfoze dupa mi~
nerale mafice; calcitul apare, de asemenea, in armgdale; matenalul opac
eSfe abunueri.t in ,masa fundamentala ori ca :e,sc:;uio_gi.~e, produs de
descompuriere a mineralelor - mafice; se adauga fragmente de piroxeni,
sfen, zeoliti.
.
Compozrtia chimica seamana cu cea a baz~~lor, dar nu este identica, si pare: ca se poate individualiza in diverse diagrame; caracterul tho119

leiitic este evident in cele mai multe cazuri, dar o trasatura alcalina despre care nu se poate spune daca este primara ori secundara - este,
de regula, prezenta, Bogatia in sodiu - peste 40/o Na,,0 - este earacteristica principala: continutul de potasiu este sc~uf.e...~ticiparea calciului este capricioasa, urmare normala a faptului ca acesta este de natura
secundara. Continuturile de apa ~i C02 sint totdeauna apreciabile.
Din punct de vedere .tructuraj-f.extural. diferenta
rinci ala fa a de
bazalte consta in frecventa amig~
~ 1n caracterul 'porfirrc totdeauna
(!oarte ,net)

_pilitele apar ca pillow-lave. a lorn

~i tufuri a

cu
T e
j~up, roci~e nnen a
r onaticeoxiz_ e

:Emfg-:_
e e emente !mpreuna, uneori, cu prezen
os e or marine arata
ca e e au luat nastere in mediu marin si la ad.lusri mari Exista si citeva
mentionari de formare a spilftefor--la adincimi mici sau chiar subaerian
dar ele sint dubioase. Spilitele formeaza corpuri de dimensiuni modeste
cu pozitia alohtona in regiuni .o~~.
,..__
Pentru ~ea
genezei spilitelor trebuie retinute 3 elemente: compozifia baza!tica, fOrmarea stibmarina stad~rrcit'hlle mat'. Au .Ernst-emfs~
'Bum er ease ipof'eze genetice ~1, in cttrda evola~iei recente a~rifi1el0r geO::
:J.,
versie argumente.
---poteza n._aturii~gmatice .. primare 9, spi ite .or porneste de la premisa ca asociatia (albit-oligoclazj-j-clorit poate fi primara, prove~
cristalizarea unor fluide imbogatite in H20 si Na20.).!:lementele concrete
aduse in sprijinul acestei idei sint constatarea unor ~fa SEilitici ~n bazinul Lahn (R. F. Germania) - ceea ce presurpu:ne expulza:reaunui mateTIV~asta natura - si trecerea progresiva de la bazalte Ia spilite
in platoul De~~India) - situatie care este interprefuta ca rezultat al
unei ~dif~erit\e:R
nu al unei ~lbi!izari_. Pe~tru acceptarea unui as~men:a
punct de vedere nu este nevoie sa se rmagmeze - asa cum s-a facut m
trecut - o magma spilitica primara; ea ar putea fi reziduala fata de o
magma tholeiitica imbogat1ta m ff20 91 Naa9 in urma consclidafii bazaltefi)r. 0 alta posibilitate de aparitie a unor asemenea magme ar fi contaminarea celor bazaltice cu H20 si Na20 in apropierea suprafetei (sedimente
umede, ape marine?).
-V Participarea mare a sodiului este explicata de alti cercetatori ca efect
al autometamorfismului sub actiunea unor solutii imbo.gatite tin acest element ori ca rezultat al alterarti bazalfelor sub fnflO.enta apelor _marine;
aceasta ultima ipoteza este sustinuta de compoz1tta-izotopica a oxigenulur,
care arata interventia apelor marine, dar nu si de observatii asupra baMtelor submarine actuale.
Este probabil ca ansarnblul transformarilor pe care le-au suferit bazaltele pentru a ajunge la forma de spilite poate fi mai curind incadrat
in metamorfism. Un metamorfism in faciesul prehnit-pumpellyi._t in forme
de redusa intensitate, ori in eel zeolitic, este perfect compatibil cu com- _
pozltia Izotopica a oxigenului constatata, adica cu actiunea metasomatica a apei de mare. Trebuie sa se remarce insa ca in -Bfara de un asemenea metarnorfism de ingropare ori ,,al fundurilor ooeanice", rocile
au suferit, in majoritatea cazurilor, 9i un ~
metamorfism :i;:giQill!l ca
urmare a an trenarii lor 1n p@cesele OI.Qgene.; procesele de metamorfism
submarin, care definesc ~. ramtin cantonate in partea superioara a
crustal cceanice, in Iormatiunea pillow-lavelor,

nar

"II'

120

Ca urmare a tuturor acestor consideratii, se poate accepta, astazi,

di asociatiile spilitic~__i:e.~zinta 'Ull component al asociatiilor ofioliti~
- partea superioara a acestora - ca sint echivalente ale asociatiilor ...
bazaltice actuale de pe Iundurile oceanice :;;i ca, deci, au luat natete in
zOriele de expansiune a litosferei din domepil oceanic.
=
.

. ~.

asp;

-- z:::s ~ .

7.1.4. Asociatii/e peridotit-serpentinitice

':.\
I

In formatiunile sedimentare cutate de geosinclinal apar adesea pinze

concordante, ~purr~g~
ori lentile ,qe peridotite. partial sau total
serpentinizate; e e _int cunoscut01J Irecventa :;;i dimensiuni ale corpurilor foarte deosebite, in _,8Jpi, Dinari, cordilierele ter-tiare din Oceania
(Noua Caledonie), Urali, Appalasi etc., adica 'in f'ormatiuni de virste variate. In multe cazuri se poate constata ca distributia lor este controlata
de mari zone de fractura. Impreuna- cu ,.Peridotit-s~12entinite pot sa apara
gabbrouri stratificate, nor~
hornblendite, diorite; in majoritatea cazurl.lor, se pof'O:emonstra strmsele relatii genetice dintre aceste roci si rnasa,
totdeauna rnai larg dezvoltata, de peridotit-serpentinit. Adesea, este evidenta asocierea lor :;;i cu roci bazaltice. Rocile magmatice sint asoctate
si cu formatiuni sedimentarec~stitW:te- din argilite, jaspuri, cherttrri,
ESfemteresant de remarcat ca ill jurul maselor'J)erldotH-serpenHnffice se pot observa adesea efecte de contact termic, ceea ce indica natura lor
Intruziva initi.la.
Constituite din
de peridotit - in
~vident as
'
C ura - ex ur
ansformat
l~'

Rocile acestor asociatii reprezinta, foarte probabil, niste initiale intruziuni ..,Rg:rjsl2:!jjj,~ .Ylt~XiQf...~EEentinizate \ pe seama olivinei a par mineralele serpentinice si talcul, iar mterver(rra-co2 "'e's~ materializata in formarea magnezitului. Procesul de serpentinizare poate sa ii fost atit de
natura autometamorfica cit ~atura supergena; elemente hotaritoare
'in aceasta directie lipsesc. Cele mai rnulte roci au valori rnici pentru
87Sr/86Sr,
ceea ce arata provenienta lor din manta.
in conformitate cu cunostintele actuale, se poate accepta ideea ca
asociatlile peridotit-serpentinitice
reprezinta partea inferioara a unor
vechi Iitosfere oceanice, posibi] ehiar frggmelt.e-rlin: _l1TI!ll'it11ua: sup~'fioara;
o asemern:~a fpotezaeste[ustificata, intre altele, de faptul c~ din regiunea actualelor fifturi suhoceanice au fost dragate peridotite :;;i peridotit~
serpentinizate in foarte numeroase puncte si in numar destul de
1UiegMura-cu cele rnai multe dintre masivele p~ridotit-serpeniinlfi~
se cunosc zacaminte de crjIT\li,. rnagn~tit,_pla~ip.8,,, _
----~
-

m~

7.2. Regiunile de expcnsiune din domeniul continental

Procesele de expansiune din domeniul continental sint, in mod paradoxal, mai putin cunoscute decit cele din domeniul oceanic; atit pentru timpurile actuale si recente cit si pentru timpurile rnai vechi nu
avem decit evidenta unor procese ramase in stadii cu totul incipiente,
121

tnca departe de etapa de instalare a unui regim propriu-zis de expansiune. Impresia generala pe care o avem din cercetarea unor asemenea
situatii este aceea ca ne aflam in fata unor ,procese, in esentii, de fracturare a litosferei, numai in unele cazuri !?i numai in mica rnasura inso 1 e e ormare de 1
ica de o oarecare ex ansiu ~
egrunea care sugereaza
mar mui
a prrma vedere, un 1nceput
de expansiiine continenta.18, astazi activa

poate
:. re a a cu re u e .e
domeniu oceanic; ea prezinta
nu numai din punct de vedere
c
ar !?l
tiiRtttl de vedere al
produselor caractere sensibil deosebrte.
in cadrul asociatiilor de roci nascute 1n legatura cu asemenea procese - pe care le considerarn inceputuri de e;PffiIBiune in domenl:u1 sonfinental - se deosebe~clo~a"..situ~l_ cele care au aparut in recrmnile ill care s-a rodus numai fra t
1 ~
1 s-au
ormat, eel
nmlt, maFi fos~,
a aru 1
in care s-a
ormat 1
litosfera ngn~Cele doua situatii se deosebesc ~1 elm punctul de vedere
af'To"r"melor de manifestare a vulcanismului si din punctul de vedere al
produselor; asociatiile din fos~ au
racter alcarn si
--- -i a ua ~ifas ere
e
..,-,-.---~_,..,.,.~.,...,-,...,...,~..,._~.,.,........,,.,,...,.-...,.,
aCtivita1e de tip central, in timp-ce
asoc1af111e din tegTmfue in care s.:.apro~us o oarecar~xPansrn@ au ca-.
racl:er tholeiitic 9i au luat na11te;re
numai prm activitate de

~..-rm

::,i

ti.P fiesa'

7.2.1.

Asociatiife de roci bozice

alcalin~ din mari!e fose

continentaie

. . ._v

----

OCEANUL
iNDiAN

in partea. estica a Africii exista,

dezvoltat in direcJie )'J;-s.z un; mare
sistem de dislocatii insotfte de prabusiri ale litosferei care au dus la
for'.rnarea de .Jose cu Iargimi <le 81~
marele rift est-african; e!se
clJJ'ttIIDia spre nerd pina in Siria,
atingind o lungime de cca 5 ooo"=En
(fig. 7-8).
In rif tul est-african procesele
magmatice au o istorie foarte indelungata; in cursul ]\feogenului 91 Cua-.
ternarului ele au determina'f aparitia
de marl mase de roci )!1 lcanio"' a
ror localizare este in mod s.trict contr.:QlatT"cle tecfotii-cp. ,Yulcani.smul a
fost :;>i este-, esentiaimenrte, de-1!.lL
centr:aJ.-,.'4-mixt. Chimismul rocilor
eSte-""ak-ID:Tii ~1 gu.ternic;:,fllQ.q.lin (pota:;:
sic) si acopera 'intreaga gama de._la
~te _ l~
Distributia T.R: s
Srasemanatoare -cu cea a altar roci
1

'lOOOKm

oo

20
'--------40

Fig. 7-8. Sistemul

.

de fose din estul

Africii.

ca-

..

1
Jl
1

Fig. 7-9. Distrtbutia T.R. (normalizata fata de chondrite) in compozrtia chimica medie a bazaltelor continentale:
1 -

arc andezitic (tholeiitic) ; 2 - arc andezitic (tholeiite puternic aluminoase) ; 3 - rift (tholeiitic) ; !! - rift (alcalin).

alcaline (fig. 7-3, 7-9), dar in ceea ce priveste raportul 87Sr~86Sr se constata o foarte mare variatie a valorilor (fig. 7-3). TipurCe petrografice sint foarte Variate
ista l~citjtP, riefelinlte, meli.litite f?i piroxenite
cu mai putin de
% Si02, bazalte si limburgite cu'"'4U-500/0 Sid;, tral:;li te, m earite, rio 1 e, one ite. _
,. A
.J.:L!l u a:i.ca 1an - i::trr-slstem de vai-rift dezvoltat pe 2p00 km, lun~
gime, sepa'ra:f"ae sis~emul global de rifturi si avind particulantati fata de
eel est-african - extensia totala_a .crustel in cursul Tertiarului, timp irt
care-1!'!.~ a evoluat, se apreciaza la numai 10 km. VulcanismUl nu este evident asociat fracturilor
u a are niciTn rift si nici ill imed.iat.a apropiere a aces ia. In Paleogen sint cunoscu
curgeri ~i piroeiaSj;it_~ _a,;zaltice intercalak Yi ~dimente; manifestarile fuurale mcep insa ama in
~~i contmua pina 'in PieIStocenul timpuriu.,. producind bazalte alcaJiiie9i i:>ubalcaline. Activ,itatea s-a incheiat in Helocen cu manifestari ~
~d~tfp-c:g"ntral (6ofiuri Diroclasticel)in cadrul carora a fost emis
~
15a:ziHtig, ;3.lcai[.>i cu olivina. Pe linga bazalte, se mai cunosc trahite
:;;i
aearite; hpsesc atiGCliferentfatele puternic akaJi.ne cit ~i cele s1hJ.il1 . n rrsamblu, caracterul Talcalin al magmelor este mult mai putin
:,p
~
liniat dedt .in riftul est-african; unii autori vorbesc ehiar despre o
v" l"yalt~rn~ilfa _de_ la:re akalme ;91 lave nealca~ine. Deal<tfe1, 1ntre eel~ doua
w011 regmm exista chferen:te 91. m ceea ce priveste formele de manifestare
a vulcanismului (fis11~g.J~~entral).
in partea vesti'fr a ~uropei, din Peninsula Iberica pina aproape de
coastele Marii Nordului, se insiruie in directie .SV-NE rnai mutts mari
fose - fosaLm1agne, fosa Rinului - in~
i de~islocatii de dime s ni
mai rec!_l!s~ ~r_sira_ le ~.elate __~ mero~se ma iv v
_ _Le ~ino~<?~~- ~
c:i c~aic:~f~r~lc~
domi~ar::!.ira:<:~flg. 7-10); a~t tipul ?e struc.ru::a
cit :;:1 ex~sten'f&<OO'.or-eerpun 1nagmatice se constata atit mai spre N, in
Peninsula Scandinava, cit ~i JJ2.ai spre S, in domeniul african - dar fiir~
a fi cunoscute elen;ie~ care sa ingaduie af'irmarea perfectei continuitati,
Asoc1at11f@""''de 'rocr~ aceasta regiune prezinta, in marea lor majontate,
1

>

123

MEDITERANA
0

?DO 400

600 Km

Fig. 7-10. Distributia rocilor alcaline asociate complexului

de fose din vestul Europei (1-7) ~i a celor din Europa cen-

trala

(8-17):

Mazarr6n; 2 - Bas Languedoc; 3 - Masivul central fance:z;

4 - Vosgi; 5 - Kaisersthul; 6 - Eifel; 7 - Westerw.ald; 8 - Reg.au; 9 - Steinheim; 10 - Reis; 11 - Vogelsberg; 12 - KnUigebirge;
13 - Rhon; 14 - Fichtelgebirge; 15 - Doupovske hory; 16 - Ceslce
Sredohory; 11 - Silezia rnrertoaraj ,
(1 -

caracterele specifice

pentru

vulcanismul

bazic alcalin din marile

fose

continentale,
Pe coasta sud-estica a Spaniel, in regiunea Mazarron, sint cunoscute
roci bazaltice alcaline tinere; ill aceeasi arie exista si o ,,serie potasica"
ce nu pare inaa a face parte din aceasta asoclatie.
in sudul Frantei - Bas Languedoc 9i Causes - mici masive de
roci bazaltice tinere arata continuarea zonei spre NE. Structura de distensie oligocena 9i produsele fenomenelor magmatice asociate sint insa
foarte clar exprimate in Masivul Central francez (Auvergne).
in Masivul Central vulcanismnL a fost asociat fenom2nelor de fr:as;turare si J2riibu~e a ~itosferei care au dus Ta f0r?1area .f~selor dip Li~e ~ inceputa in Oligocen cu formarea de fonolite, actrvitatea se dezIarg abia din MiG.cen cind apar doua mari structuri stratovulcanice,
~an:ta!,9k..Mi,on~ ;QQrei. bazaltelor initiale emise <le aeestea Ii se adauga,
~i'-o etapa rirtermediara, produse acide predominant pjr:Qclasj;jcevpentru
ca intr-o a ,3-a etapa, incheiata-m-Ciiafum~
fie puse in loc, din nou,
bazalte
impreuna ~l! trahite~ono.lite,_Suhordonat~
sub forma de
curgeri, alcatuind o ,,~ste produse1e mai vechi.
Pe fracturi, a caror aparitie a. avut loc pina in momente mai recente, au fost puse in loc roci bazaltice, formind curgeri largi si repetate, care au determinat, local, aspecte de platouri.
in sfirsit, intreaga activitate se incheie prin aparitia a numeroase
centre eruptive mici (80) +hspuse linear in directie N-S, ,,la Chaine des
Puys", ale carer produse sint esentialmente bazaltice car cu difere:qtiate
trahitice destul de abundente; aceasta activitate a incetat in urma cu
cca %0.0..Q_.a,ni .
..:::;;. ~

voti

-t--r-

124

Asociatia de roci din Masivul Central se caracterizeaza ,_ pe li.."lga

bazaltica sp,ecifica produselor magmatice generate in legatura cu marile fose continentale - prin participarea
importanta a formelor acide aj. nh:oclastice; in parte, acest caracter poate
fi pus in relatie cu forfuefe manifestarilor magmatice, existenta in etapa
initiala a unor mari vulcani cu activitate mixta, Unii autori considera
produsele piroclastice acide ca fiind i_gnimbrite, dar aceasta interpretare
este diseutabila,
in nord-estul Frantei - Alsacia si Lorena - exista bazalte puse
in loc incepind din Paleocen si pina in Miocen; rocile din aceasta re..:
giune au fost generate in legatura cu o structura care se dezvolta mai
spre N, pe teritoriul R. F. Germania.
Valea Rinului constituie o alta fosa foarte bine conturata, bifurcata
in partea sa nordica; in regiunile Eitel, Siebengebirge, Westerwald, Volgesberg, Knull, Rhon sint foafte numeroase urmele unui vulcanism bazaltic alcalin - chiar daca n\.u formind mase mari - care a ge.nerat
asociatii 'in care intra :;;i trahite, fonolite, tefrite. Produsele cele mai tinere, cca 10 000 ani, se gasesc in regiunea Eifel, care este cunoscuta :;>i
pentru structurile negative in forma de pilnie, maare, formate prin explozii in cadrul carora nu a fost emis ori au fost emise cantitatl recluse de
material magmatic.

trasatura alcalina 9i predominant

"!

1.2.2. Asociatiile bazaltelor de platoiJ

Regiunile din domeniul, continental in care procesul de expansiune a
Iitosferei a "atins, probabil, stadii mai avansate se caracterizeaza prin
(a) caraderul haz tic t.holeiiti<c sau akalin al magmelor emise, (b) QQ:_
mi c rea Jfil!Jl estaril '.r
.
fisu - _.:_ fusotite sau nu de mariliestari
ae- rp central prin vulcapj-rnf-- dfspil"'$i in lungu1 .!:fisurilor - $i (c)
formele morfologice cfe platou care au fost create prjn'tt-o asemenea
forma de actizirate.
Singura regiune in care, in timpurile actuale si foarte recente, s-au
desfasurat procese care, din punctul de vedere al mecanismului l9r
t fi
luate drept model pentru generarea bazaltelor de platou este .sfan a~
Prezentarea situatiei sale aici nu se justinca msa numai 'in ac s mo ;
argumentele prezentate in capitolul 7.1.1. Iasa deschisa si posibilitatea
de a avea in :fata, in Islanda, o oexpansiune a unU.i fragment de crusta
continentala ce se giise:;;te chiar pe rift.
~.
In lungul Islandei, pe directie aproximativ
este foarte bine
vizibila o zona--tl'e--dtsto~C'a ii ifurcata) care se incadreaza perfect in
ansamblul riftului ce:n ra' -at antic
ig, 7-11). In lungul ftsurilor este
localizat un put~rnic yulcamsm activ; cu aceeasi orientare se gasesc
:;;i numeroase {jjkili;i recente sau cevamai vechi. Vulcanismul activ este
mai ales de tip ~
.dar in timpurile isfuric~ s-au produs si emisiuni
de tip Ji_sural; in 1793, in regiunea Laki s-au deschis fisuri 'in lungi~e
de peste 20 Rm si s-au produs prabusiri 'm lungul carora. dupii un jncepnt,
exploziv, s-au produs emisiuni linistite de lave
ltice care au format
pmze de mari dimensium. n ansamblul ei, insula este constituita din 'intrepatrunderea de pinze de lave sn;>aturi
produse prrOcrasfce em1se prin"'fisuri sau "'rin . i::L.~e' e i .. central dis use' 'in lungul acestora:.~'Pmzele de lave 1ha~~tice 1nclirr1a .Cmre'1}' rtE;ea axia -- - . ".:' .~~aces e11a re-

.Nisv

'

ae

125

14"

-o
!>~

6/
2[';D
3C]

8 /

so

4~
0

60

100Km

Fig. 7-11. Structura geologica a Islandei:

I - zone acoperite de gheturt ; 2 - depozite aluviale; 3 - zone cu vulcanism !>i
extensie active; 4 - bazalte de platou cuaternare; 5 - bazalte de, platou tertiare
6 - zone de erupi fisurale; 7 - vulcani de 1tip central cu emisiuni bazaltice;
8 - :fisuri deschrse; 9 - centre vuicanice active cu emtsium acide.

giune care p~re ~ avea :cararcteA ,,,_subside~. datorita_en:i~ii _p~~anente de lava prm numeroase dykun; grosimea cumulata a celor peste
1500 dylrurriaentificate -esteae c~ :50tio IIJ, - ceea ce rla o idee despre
amploarea expansiunii, care este apreciata la 200-400 km in cursul
Tertiarului. Intercalatii de soluri fosile arata caracterl11 subaerian al
curgerilor. Intrepatrunse cu curgerile, ori stind peste ele, se gasesc aparate de tip central cu produsele Ior in cea mai mare parte acide si
piroclastice. Acest ansamblu de roci are caracter tholeiitic.
Bazaltele cu caracter tl;,}oleiiij,c asociate expansiunii litosferice cons.tituie cea mai mare pai:te oa jpsulei. E1e sint prezente in cadrul produselor atit de virsta tertiara cit si de virsta cuaterna~
dar sint foarte
bine cunoscute in ;:zo;elecu vulcanism acti~ '9i "su ctual (fig. 7-11,
7-12); zona mediana, care se gaseste in continuarea <lirecta a nffalui
central-atlantic, 9i cea mai mare parte din zona estica au o asemenea
alcatuire. Caracterul _tholeiitic este bine marcat la toate rocile (tab. 7-1),
care sint fie cu cu.art, fie cu q1jv:ina. in partea mediana a zonei estice
exista un grup de roe~ 60gate fn Fe i Ti, care prezinta afinit<'tii alcaline,
considerate ca forme de trecere catre bazalte alcaline.
t '
. Cel putin pentru o parte din structura geologica a Islandei poate fi,
in mod bine argumentat, sustinuta generarea prin activitatea unei ~
fierbinti, eventual suprapusa unei regiuni de expansiune suboceanica ori
terestr~; Islanda va fi examinata si in cap.UU.....
Faptul ca mecanismul ajungerii magmelor la suprafata il reprezinta
ascensiunea lor de-a Iungul a foarte numeroase fisuri este evident in

126

14

\
"
-i--66
\

Fig. 7-12. Repar titia tipurilor de bazalte in cadrul produselor vulcanice actuale ~i subactuale din Islanda.

unele regium, in care asemenea ,,dykuri de hranire" sint bine vizibile

datorita eroziunii sau altor factori.
{!na dintre a;e_ste. s~!uatii este cunos:uta 11:1 n_o~~-@~4.~f!fr!i
. ~e- coa~tele
vestiee .,.al~ Sco.:tl'eJ.., 91 in Insulele lih1:J.14!;,..{f1g. , -13). In aceasta regmne
este foarte larg dezvol~f..:'.n
tern de dykuri orienta~E-N'Li)
.---....-----,6"" --0-ll""'__,4.,. .,.._-==--.,..
.---.
de virsta .,.,eocen~; spre V pot ri
1'
~
l
identificate resturi din platouri de
lava, mai ales in Hebride. Asocia'""
tia de roc~L_.do:ninata_j.e prez.~"ffI)aiaJrelm: CJJ...PlJ:tina Qlixina.
carora li se adauga insa andezite
~~ cu a- caror punere in
lot au fost asociate si momente
de puternice explozii - ca si diabaze 9i gabbfom1 Ansamblul rocicr are caracter net tholeiiticj
usoare tendinte alcaline sint nes~mnificati ve.
Desi este posibil ca procesele
vulcanice de..Jip central sa fi avut
u11 rol important in punerea in
Ice a rocilor extruzive, existenta
marelui numar de dykuri nu lasa
nici 0 indoiala asupra faptului Ca
0 45
90 135 Km
in intreaga regiune s-a manifestat
~ I ~2
o tendinta de expansiune in~
Fig. 7-13. Cornplexul de dykuri bazaltice
rioada de timR corespunzatoare;
tertiare din nordul Insulelor Britanice:
este posibil, asa ca si in alte re1 - dykuri; 2 - corpurr intruzive.

i:z -

s_

'

.--.

127

giuni, ca in lungul marilor fr acturi crustale sa se fi instalat oentre de

eruptie, vulcani de tip scut.
in Iegatura cu aceste fenomene, in aceeasi regiune s-au produs ~i...in.::.
truziuni de siluri, in cadrul carora se constata intense diferentieri locale:
cumulate mafice si forrne alcaline,
Asociatiile de roci bazaltice din nordul Irlandei, vestul Scotiei si
Insulele Hebride se dovedesc, astfel, a nu putea fi direct corelate cu
restul rocilor bazaltice din Atlanticu! de N; ele sint rezultatul unei expansiuni a litosferei .contin:!Rtale, nu pot fi alaturate nici produselor
expansiunii Iitosferei oceanice si niei acelora rezultate din actiunea unei
zone fierbinti (Islanda). S-ar putea insa sa fun, aici, in fata unor resturi ale
formelor de ,..eXJ2._ansiu_ne-Sflntinentala care au precedatJn"sfa Threa riffolirj
o~c
sau in fata unor incercari de re1;ietare a expansiunii continentale
in paralel" cu evolutia .a~~.atui<L<lin.JJLma....:- Pe coastele siui-estice ale ~enlandei se gaseste una dintre cele mai
largi ccurente de bazalte de platou care, impreuna cu cele mentionate anterior, alcatuiesc provincia thuleanii. Bazalte cu caracter tholeiitic, foarte
omogene, carora :IT se adauga putine forme alcaline tirzii, acopera, in
curgeri groase pina la 50 m, o supratata de peste 50 000 km2 Ele prezinta
unele trasaturi caracten'M"ce care le diferentiaz[, atft de cele din riftul
central-atlantic cit si, in general, de bazaltele de platou; cu toate acestea,
nu exista o alta posibilitate de interpretare dec'it ca 'forrnatiuni continentale care au precedat aparitia riftului cenj;r.,at-atlaJ:lli&:,
;,

In alcatmrea actuala. a litosferei se cunosc, in toate continentele,

umeroase platouri bazaltice de virsta rnesozoica 9i tertiara (fig. 7-14).
Ele sint constituite dintr-o insumare de o,u:g~practic orizontale, acoperind supratete imense si determinind grosimi foarte mari; caracterul
'
subaerian al curgerilor este totdeauna demonstrat de existenta so]urilor fosile. Dykurile, foarte numeroase - dar nu totdeauna vizibile f?i constituind de multe ori fascicule, reprezinta r-egiunile de emisiune
a lavelor; emisiunile au fast fie de tip fisuraJ .. fie de tip central prin
vu!Cai1r-scut care apoi au fuzionat. Rocile au, in cele mai muite cazuri,
o!i'.~r
ffioleiitic (tab. 7-1); in asemenea situatii, ele pot sa fie sai:urate in sITice f?i, ca atare, oJivina sa fie absenta sau putin frecventa; ba"'---. .... ltele sifit insotite de diferentiate andezitice sau cbjar riolitice.
in partea 12.sf;J,_GiJ.....a continentului norg...,,u-me1'.ica;u. s-a instalat, in urma
cu cca 25 m.a,un regim de expansiune subaeriana a litosferei; platamile
Snake RIVer r;;i Cnlumhia ..Jiti:stei;:-(.ln statele Idaho 9i,_respectiv, Oregon_
Washington si in Canada) constituie unele dmtre cele mai caracteristice
formatiuni de acest tip. Activitatea a incetat in ambele regiuni in timpuri
foarte recente (Pleistocen); sint inca vizibtle in platoul Snake River
fisuri deschise cu larg1m1 <ie ordinul metrilor si adiiicimi de ordinul sutelor de metri, Platoul Columbia River are o suprafata de mai multe~
<le mii de km si o grosime a leveler _in partea sa centrals de_cca..3,DQOm
Curgerile individuale au 10-50 m grosime si arata a se fi format prin
deplasarea magmei pina ia distante de ilOO km de la sursa; ele pot fi
distinse unele de celelalte datorita suprafetelor cu structura aa care le
separa. Se pot deosebi doua formatiuni; dintre care una esteconstituitii
din roci cu afinitat! alcaline; intre cele doua formatiuni exista neconformitat! de natura erozionala. Bazaltele din Col!l.~:i::-au-fo&t- mise
'in conditii tectonice i:f.lativ sta1:ti IOij; la un moment dat ins a, partile estica
si vestica alie regiunii au suforit ridi.c~rU.~e..a__ce_a_f~i<cut cgi. lavele emise

128

C'-1

L<:>

....co

t-

ee

......

0
N

,....,

0-

.....

Lt;)
0

......

0C1l

"'

C1l

o z ~

9 - Petrologie magmatica,

cda. 291

t c-

J"

ulterior sa se acumuleze 5n depresfamea centrala, unde au atins grosimi

mai mari.
Alteori, rocile care constitute platourile bazaltice se. dovedesc a
proveni din magme alcaline. Bazaltele de platou din Patagonia (Argen:'
tina) apar in mai multe regiuni dispuse in direcfie N-S in partea
rtieridionala a Americii de Sud. Ele au fost puse in Ioc prin erupfeii fisurale
1n cursul Pliocenului si Pleistocenului. Rocile sint bogate in olivina.
iar nefelinul normativ este totdeauna,..Rrezent, participarea sa ajungind
pina la aproape 150/o. Determinarea petrografica este ,,bazalt alcalin cu
olivina". Compoii1ia chlmica (tab, 7-1) se caracterizeaza prin nesaturarea
in Si02 si abundenta de\1
.
l'Jiari platouri bazaltice, in grade diferite de cunoastere, se mai gasesc
ln U.R.S.S. (Siberia), Iran, R.P. Chineza, RS. Vietnam, Brazilia, Etiopia
etc. Daca penfru unele dintre ele situatia tectostructurala si caracterele
asoctatiilor de roci sint dare, pentru altele existi:i si alte alternative de
interpretare; in India
.... 1 l Deccan este considerat rewltatul activitiitil
unei zone fierbin v. ca; . 9 .

..

ASOC!ATllLE DE ROCI DiN REGIUNILE

DE COMPRIMARI': A UTOSFEREI

In zonele de comprimare ~i subducfi.e a litosferei iau nastere magme

nea}cal~ne rep_::e~~ntate prin _ _!~ate cele. A _subti~l15~ Manifest~~,: magrna'b~~ ai'Fi:oc atit :Lia! suprafata - regruni ~mce cu 1as9c1atn andez~tke - cit 1..ID profunzime-=- asociatii de rod gzaniti.pe. Se pare =c&
ef'ista Uhele diferente in c-eea ce priveste tipuri~ de Inarufestari in
functie de tipul de litosiera prezent in zona de coliziune a placilor.
in cazul coliziunii unor 2laci constituite din litosfera oceanic, caz
care poate reprezenta si 0 etapa timpurie in evolutia unei regiuni in
curs de comprimare, domina manifestarile vuleanice andezitic.,g_;_maniIestariie intruzive slnt subordonate sau chiar, in carlrul granftelor care
se nasc, se ccnstata dezvoltarea Importanta a proceselor metasomatjoe
(gnanitizarj). Prezenta blocurilor continentale in zona de contact a placilor - mai ales in etapele finale ale subductiei cfud. are loc coliziunea
acestora conduce, dimpotriva, la manifestari vulcanice mai putin
dezvoltate si la dezvoltarea larga a fenomenelor intruzive _fie 11l11t2i~
fie si suJ)Vulcanice; aceasta nu este insa decit o observatie prelimmara,
care urme~za a fi~rificata.
.

Intre cele doua aspecte ale manifestarilor magmatlce din zonele

de subductie - cele de suprafata si cele <le profunzime - exista, in
cele mai multe cazuri, o dif'erenta de timp; fenomenele intruzive sint
mai timpurii, ceea ce a determinat definirea lor in functie de desfasurarea orogenezei ca sinorogene, iar cele extruzive sint mai tirzii,
ceea ce a determinat derinirea lor ca s1;1-bsecvent~,,,. fata de _o1:.Q.geneza.
Nu sint insa excluse nici cazurrle in care puiferea in loc a celor- doua
asociatii de rcci a avut loc .in momente sensibil apropiate, ori de-aIungul unei singure etape in cadrul careia nu se pot face separatii.
9*

131

Din punct de vedere chimic, corespondenta dintre asoclatiile andezitice 9i cele granitice, considerate fiecare in ansamblu, este completa;
acestea .pot fi privite ca t~iesuri getro!:'afice a 1'e aceh~~ material
~agrp@ c -~
Asociatrile de roci si procesele genetice corespunzatoare
lor din
regiunile de, comprimare a Iitosferei corespund, in totalitate or'i partial,
cu ceea ce, din diverse puncte de vedere, a fost separat pina acum ca
procese si produse sinorogene
subsecvente, ca produse ~lcaoakaline,
ca serie de roci paciffca.

.:..-

8.1. Asocictiile ondezitice

Asocia "ile andezitice sint constituite din andezite 2iroxenice, uneor;
andezite puternic alnmincase, ca tipuri dominante, carora Ii se asociaza 'in masura variabila 9-p.dezite c11 amfiha1i
ofiCu ~, dacite, riolit~ 9i, fsi1115'or'do:Jlat baW&*' .Aceste prod use apar
ca ~, pjracl.astite, mai rar ttr.furi sudate, roci subvulcanioe, ceea ce
corespunde unor manifestari mixte de tiE central.
Atit aspectele petrografice cit :;;i cele chimice ale rocilor stnt variate
si limitele dintre specii sint, adesea, greu B.e pus; situatia este complicata si pentru ca in multe regiuni au fest separate specii si subspecii
suplimentare fata de cele clasice CU care interferentele sint frecvente.
In majoritatea cazurflor asemenea separatii sint realizate, asa cum estenormal pentru rocile vulcanice, pe baze chirnice; 1n fig. 8-1 este prezentat
un exemplu de sisternatizare 1n sistemul Si02-K20 a principalelor forme
petrografice dintr-o asociatie andezitica in cadrul careia coexista serii
calcoalcaline 9i shoshonitice.
]2gzitia tectostructurala a asociatiilor andezitice este, in n;iajoriatea cazurifor, foarte c1ara eel putin. pentru rocile de virsta tertiara;_
arcurile andezitice apar pe litosfera ocarri.ccLor.i pe litosfera continentala, <lup~ constituti.a placilor care se gasesc ori s-au gash in Cotiziune.
Arcurile 4._ezvol'tat_ pe continent sint, de obicei, mai late -decit cele for.
- - -"'mate pe litosfera oceanica
si, uneori, in cadrul lor se
pot separa doua ramuri
paralele.
4Din punct de vedere
chimic, rocile arata, in mod
3
I
obisnuit, un caracter fun"'Absorokit 1 Sho shonrt
damental calcoalcalin: in
:,I
L at1t
Toscani!
unele regiuni apar .1nsa si
2- --1-----roci tholejjtjce
formind
K ,Al - Bo z alt Y ~~t"1IK Andozit
K . Ooc.t
chiar seril complete, iar
1
alteori se gasesc si forme
shoshonitice. Seriile th0=
Boz ol!
slob
Andoz1t
Dec rt

s:hc1os
leiitice
de m;c au, fata de
0 .
-,-----L_--,.
-.--1.5
50
:;5
50
&5
"/O
cele de rift,_continuturi
-Si02 % +
mai scazute d~ K ~i elemente
minore
asociate,
Fig. 8-1. Principalele tipuri petrografice din asocontinuturi mai scazute de
ciatia andezrtica din Papua - Noua Guinee.

~!:i!!!i!~~:'-' '9i in general

11-----.1~~~~ --1---- ---

132

T.R. (fig. 7-9), un domeniu de variatie a valorilor 87Sr(86Sr ceva mai larg
$i"U$or deplasat spre valorile mai m~ri (fig. 7-3): serhle shg5hpnitke au
continuturi ridicate de K ~i elemente minore asociate. Unele deosebiri
neesentiale - privi"fid con{inuturile de elements majore sau/si, mai adesea, cele minore - se pot constata chiar in cadrul aceluiasi tip de magma
de la un arc andezitic la altul, de la o asociatie de roci la alta. Este foarte
probabil ca ele sint determinate de variatiile in compozitia litosier.~nice subd1rne- in unele cazuri s-a putut aprecia participarea materialului
sialic fa litosfera subdusa - ceva mai mare ori ceva mai redusa decit cea
normala - care a deterrninat unele caractere particulare ale magmelor
generate.
La nivelul eel mai general de discutie, principalele P.rob1eme care
se pun in Iegatura
cu chimismul asociatiilor
andezitice privesc (ia)
explicatia aparitiei :ipagmelor tholeiitice
si, indeosebi, (b) cauzele
abundentei hazaltelor in unele .arcuri i, in sfir$it, (c) cauzele variatiei
akalinitatii rocilor in cadrul aoelui.au~c . .,
Examinarea comparativa
caracterelor chimice ale asociatiilor de
roci din numeroase arcuri andezitice actua1e si recente a condus la concluzia di grosimea litosforei Jle-C:i'.We ec:;,te de?Jmltat arcul Ynk~mic i,.
indeosebi, consiib~i.a- ej . .a.u-t:.01....determinant
pentru fixarea caracterefor fundamentale ale magmelor care sint generate. 0 grosime redusa
a crustei, de ordinul a 12-1115 km, asa ca in cazul arcurilor Tonga 9i
Kermadec, determine aparitia de serii tholeiitire. in timp oe unei gros1mi de ordinul a 15-30 kw ii sint asociate serii clico<;LTifi,n~ina
la proportia 3 : 1 fata ~el:e:_tboleiitic,e, asa ca in cazt arcu lii
urilelor, unde variat1a acestei proportii este conforrna cu variatia grosimii crustei, Constatarea ca in cazul ar:cu,.1i10: r<;ls~~lta~.:P.e lifosfera.
' continentala 'participarea seriPor ~akoafoaline este ~xclusi,ya sau _totcteamrn . eredominanta - Anzi in America de S.l.l.d~uu.tii-C.1.SCadelorin America
NpJil,Ji@.mceatka, J,aponi.a __:_
pe seama ..litosferei
ocea'nwe - a carei alcatuire este dominate de un material provenind
din astenosfera - iau nastere mai ales magme tholeiitice asa ca si in
regiunile de expansiune, contribute la conturarea roeii ca existents
Iitosferei continentale sub arcul vulcanic determina aparitia magmelor
calcaoalcaline ~i poate constitui o explicatie pentru reJ..?:tiilLl_intre [:?simea litosf'erei si natura magmelot generate prin subductie. in masura
care socotim ca prezenta maselor conti:nentale in zona de coliziune re'"
prezinta o etapa avansata in "evolutia regiUililor de comprimare, obse:rv.a:
tia mentionata o putem exprima ca relatie .arcuri imature-magme
thOienhoe ~i arcuri mature-ma
e calcoa1caline.
Aceeasi relatie cauzala poate fi acceptata si pentru frecventa, uneorl mai mare, 1a bazaltelor, care sint asociate rnai mult seriilor tholeii:ti.ce

ae

iar

in

decit celor calooalc.:a:l~.

Observatia asupra relatiilor dintre viteza de convergenta a placilor si aparitia celor doua tipuri de magme - tholeiitice in oazul vitezelor mari '9i calcoalealine in cazul vitezelor reduse - nu este, deocamdata, suficient argumentata.
0 aJta trasatura generala a chimismului rocilor din arcurile vulcanice este reprezentata de variatia continutului
total <le aloalii,
sau numai a continutului de K20, in directie transversala pe arc. inca din
jurul anului 1950 s-a facut Observatia ca acest continut creste Rentru o
aceeasi va1oare Si02 --:- sau pentru aceea9i valoare a unui alt parametru
133

care exprima gradul de diferentiere, asa ca raportul F,eO/MgO - ai!irt in

seriile oalcoalcaline cit 9i in cele tholeiitiee, din vecinatatea fosei spre
continent; mai mult, rocile 15hp5hqpjti<;e apar totdeauna Ia 1.Qist14nte'le <;..,ele
mai mari ffila de :osa. Deoarece in acelasi sens al directiei transversa"fe"9"'
pe rosa cresf_e 1 adfucim.ea planului Benioff, adica regiunea 'in care au
fost generate magmele eorespunzatoare, variatia con1;inutului <l~ elemente akaline ill roci este astazi explicata prin vari.atia adincimii de enerare
r.
Pentru diversele puncte ale directiei transversale pe arc, pentru
care exista suficiente analize chimice, se alcatuiesc diagrame Si02/K20
separate; pe cale geometrlca sau prin calcul se determina fui."ia (!M!e
reprezinta cea mai buna unire a punctelor de proiectie (a, fig. 8-2). Cu
ajutorul acestei linii s-e determina valoarea K<>O corespunzind unei
anume valori Si02; de obicei se Iucreaza cu parametrul K~ adica
valoarea K20 pentru
SiO,, = 55 Se constata ca valorile K35 cresc
regular odata cu d~@rnta J~i:l de -\f'Dtl (b, fig. 8-2).
Fclosind ca element de comparatie relatiile dintre valorile K55 si
edmcimile planului Benioff determinate seismic in zonele de subductie
astazi active, se poate ca in cazul, unui arc vechi sa se utilizeze varratia continutului de K20 in roci perrtru cleterminareia ,.fill.-Sului de iiiCTIlTuot.a ~1J2lan1f1g:(
J>l..cfil.af
epreciereaa.a:fn~im'h''10
oarei au fost generate magmele. Exarninarea
situatiilor din arcurfle
andezitice asociate zonelor de subductie astazi active arata 'insa ca,
semnificatia valorilor K putind fi acceptata asa cum s-a prezerrtat
mai rnainte, aprecierea adincimilor de generare a magmelor la arcurile
veehi trebuie facuta cu multa circumspectie. Daca relatia dintre valori1e K si adincimea de formare a magmelor ar fi cu totul simpla si
neinf'l'uentata 9i de alt! factorl, a:tund ar trebui ca, Ia toate arcurfle,
pentru o anume valoare K sa corespunda o aceeasi adincime a plarrului Benioff; faptul ca nu ee constata asa eeva arata ca in stabilirea
caracterelor magmei in oeea ce priveste continutul de alcalii, pe l:inga
adincimea de generate, mai contribute si alti factort, care .ar putea sa
fie viteze de subductie (coliziune), mclinarea planului Benioff etc.
Dealtfel, chiar in cadrul arcurilor active, s-au oonstatat variatii ale
parametrului K55, atrt in directie transversala cit si in directie longitudinala, fapt care nu se incadreaza intr--0 relati- rigida intre acesta si
adincimea planului Benioff; datele gravimetrice sugereaza ca, departe de
a fi perfect p'lana, suprafata Benioff prezinta nere~tl!aritati ~i variiatii
1

5ron:,{osjJ:,

peiltru

1
II\

::.::"'

J
\.

45

50

55

60

-Si020/o+
a

Oistonta fate de fosci

" a.cttricimea planu!ui
8enioff.
b

Fig. 8-2. Relatia dintre continutul de K in roci ~i adineimea planului Benioff (adincimea de generare- a m~gmelor),

134

T35

130

1d)

ff>;

/)llJjliit'~ll$1mis: t"'"xt<:t"/'.'-:'.-'., l-i,.'-l,,

-::.+._
..\-
J+-.t-'r-'r-.t--t--n

Fig. 8-3. Morfologia suprafetei Iitosferei subduse prin fosa Jawa-Tirnor-Aru (Indonezia). Imaginea reprezentata in blocul-diagrama este prtvita dinspre Nr-iv.

ale inclinarii chiar la o aoeeasi zona de subductie {fig. 8-3), eeea ce

sugereaza o relatie mai complexa intre adincimea de generare a magmelor ~i caracterul lor chimic,

Asociatiile andezitice sint foarte bine reprezentate in arcuri'le vulcanice ~ctu<aite 9i recrente- dirr'jutnt -F'atjfteul,J;i (fig. 7-14}. Irr Amerioa_deSucr,-CentraT~-~i N'or.d VUicaillsmUI s-~ desfasurat pe un, f1JJlrlament continental. _Asociia~:i.i1~ au caraeter net . calcoalea;ljn; andezitele

de

cu yiroxenj__.~Qil.tiU-llneori

dacite"'fil. riol.fte. Piroclastitele

olivina dar ~Yn i totctkuna

inis:0..tite de

sint fr~veii'fe, ogHnmre - a :ca'nacteri'ihti

puternic exploziv al fenomenelor _
1n lantul andin din America de Sud vulcanismul andezitic este cunoscut illca din Triasicul mediu '?i superior. iputindu-~w separa 7 etai:p,e
majore de activitate pina astazi, asociate, fiecare, unei faze orogene.
Vulcanismul are caracter oalieoakalin ~i este bimodal - riolrtic si a.ndeziti~ eel rtoljtic urrneaza imedlat fiecarei faze orogene, are in majoritatea cazurilor caracter ignimbritic si pare .a materializa scurte rnomente
de istensie a crustei cont'
le. Activitatea aridezitica s-a dostasurat
prin marl stratov cani; de aceasta natma :est ~i oct:iwta.W~'9'~~i
recenta ca1'e constituie ultima etapa ~nceputa in urma f;llJ cc.a 2.5 m.a.
0

135

Pe coast vesticii a Americii de Nord s-a desfasurat 1n cursul ~rt::i;arului Si :Cuaternarulni 1m ynkanj;:;m foarte intens, oa urrnare a subduetiei spre E a unei p:laci oceanice din aria ~
- Farallon, astazi
complet disparuta impreuna cu riftul care o genera - -in cadrul fosei;
el a preoedat vulcanismul bazaltic de platou desfasurat in aoeeasi regiune (v. cap. 7.2.2.). Arcul andezitic dezvoltat pe Iitosfera continentala
este vizibil astazi In Muntli Cascadelor, unde exista Inca ceptre vulca;u_ict=@@m~.. In eadrul ~etivirai vulcanice s-au putut deosebi mai mulre
etape, ale caror produse prezinta oaraetere distincte:
- din Eocen pi:na ill Miocen a fost pusa in Ioc o asociatie dominata de a.gdezite bazal1ioe, dar continind intreaga g.ama de rcci de la

bazalte la riolite;
---..,
~r9ftul ~u fest puse in loc, pe Unga corpuri intruzive, mase importante de lave si tufuri am1ezitis;e;
- in cursul E,~ioQ:.cmnJ'l:li au fost activi vuleani bazaltid care au
produs largi curgeri ~. ]<Jw..;.
- din Pleistocen pina astazi s-au format rnari stratov1drauj, fie
dominant andezitici ~ andezlie cu hi;pemt~~JJ;gi:t
- fj:e pmclnciru:l
si mari carrtitati, de dacite si riolite,
, Compozitsa chirnica a ~ocilor din asociatie (tab. 1-1) .~;;i diagramele
de variatie (fig. 1-4) demonstreaza caracterul calcoalcalin al magmelor.

Este foarte interesant de semnalat ca variatia continutului K20 de la V

catre E prezinta o recurenta, ceea ce demonstreaza o repetare a valorilor
de adincim a ,generarii magme1or; aceasta situatie este interpretata ca
datorindu-se existentei a doua fragmente paralele de Iitosfera oceanica
subduss (fig. 8-i5).
Tabelul 8-1
Compezitia

Si02
Ti02
Al20a
Fe203
FeO
MnO
MgO
cao
Na20
K20
H2Q+
H20F'20s
Bao
SrO
Rest
Total

ehimica

din asoeiatfn an!lezitica din M-~ii Caseadelor

51,51
1,12
17,52
1,51
6,69
0,15
6,74
8,78
3,34
0,77
0,49
0,15
0,31

99,08

55,83
0,84
18,01
2,63
4,07
0,08
5,12
7,40
3,64
1,22
0,72
0;26
0,11

....
....
....

a rocilor

....

....
.. .

99,93

60,09
0,54
17,85
2,03
3,45

63,16
0,54
18,22
1,36
3,33

67,70
0,30
16,32
0,27
3,20

urme

68,64
0,49
15,62
1,28
2,20

urme

urme

urme

3,50
6,28
4,17
1,31
0,26
0,12
0,23
0,05
0,05
0,05

2,30
5,24
4,06
1,16
0,10
0,40
0,14
0,05
0,04

1,25
3,35
3,89
3,22
0,22
0,05
0,06

1,14
3,05
4,52
2,23
0,54
0,26
0,13

99,98

. ...

1 100,10

0,20

100,03

(S.U.A.)

....

0,30
1,30
5,04
3,92
0,05
0,45

urme

....

100,02

1. Bazalt cu olivina, 2. Andezit bazaltic. 3. Andezit cu hipersten. 4. Andezit '

cu piroxeni. 5. Dacit. 6. Dacit. 7. Riolit (obsidian).

136

72,35
0,25
13,98
0,60
1,78

. ...
100,10

19

11

18 10

119

16 B
157

"----

~o

14- 6
13

Fig. 8-4.
Diagramele
de
vartatie
a oxizilor pentru
rocile din regiunea Crater
Lake (provincia
vulcanica
din
Muntii
Cascadelor,
S.U.A.).

s-

---

~ 8

61

......__

r:o

----....S2 '

t ~

70

73

Situatia este asemanatoare in nordul Pacificului

( Aleutine) si in
par tea sa nord-vestica (Kamceatka, Kurile, Arhipelagul Japonez). Desfasurat in cea mai mare parte pe fundament continental, vulcanismul a
produs 9i produce mdeosebi andezite piroxenice si dacite, acestea din
urma formind uneori domuri extruzive si spini i(in Kamceatka); alteori,
tipurile petrografice acopera mtreaga gama de la bazalte la riolite, andezitele pastrindu-si, totusi, pozitia dominanta.
In partea vestica a bazinului, situatia este mai cornpl icata- din punct
de vedere structural; aid sint frecvente coliziurrile 1ntre placi constituite
din li_tosfera ocennica,,. ceea ce ccnfera produselor oaraetere oarecum
diferite. Este de semnalat frecventa mai mare a rod1or baz.altice. asa ca
in Fi..Jl!2ill'e, si frecventa manifestarilor submarine oe produc andezilbe. asa
ca 'in arcurile Izu-Bonin-Mariane si Ton a-Ke adec.
In Nouri ee a a vu canismul de subductie s~a manifestat pe fundamen:t sialic; in oadrul produselor sale sint bLn.e reprezentate rocile
ac1!tle.
~ociatii andezitice foarte dezvoltate
au luat nastere in cursul
ciclului alpin, oa urmare ia coliziunii placii eurasiatice cu numeroasele

f /I /I / / f \ \
E

'
0

( z214g11\'~go8
,

::;::

I\

'(

t11/N~C'>I
I I I &
I

'i"

Fig. '8-5. Ipoteza asupra evolutiei zonelor de subductie cainozoice din vestul Arnericii de Nord:
a -

adincimea zonelor de generare a magrnelor dedusa din continutul de K20 al rocilor;

interpretarea vartatiel adincimii de generare a magmelor prin ipoteza existentet a doua
fragmente de litosfera
subduse; c mecanism posibil de aparttte a -doua fragmente
de
b -

Iltosrera.

137

,,

mk1'op1~ci. existente Ia sud

subductia producindu-se catre nol'd,
toate produsele se gasesc as z1 i.Tl.cor orate 1in Euro a 9i in partea
sud-vestica a Asiei. Dinspre ves spre est, asociatirle an ezitice devin din
ce m ce mai frecvente. in extremitatea sucl-esticiJ a Peninsulei Iberice
este destul de slab

reprezentat, un vulcanism

calcoalcalin

de virsta

miocen-pliocena. In &irdirij si, apoi, in Italia produsele de aceasta

natura

devin mult mai abundentee-ssugerind o subductie catre est, de-

terminata, poate, de deschiderea 4_en6chttsliliiIW)Liguric: in Italia peninsuIara produsele acide smt abundente ~i prezinta un user caracte&s; alc~u este vorba despre Vezuviu ale carui magme 19i produse con~

situae particularat).
Vulcanismul andezltic tertiar este larg dezvoltat in Carpaii incepind din Bazinul Vienei si pina in Carpatii Orientali; dominate de
prezenta andezrtelor, asociatlile de rod ou:prin<l 'insa si frecven:te......riQlite si darjte, formate mai ales in perioada de inceput a activitatii. In
cadrul andezitelor sint reprezentate toate tlpurile petrograftce dar rocile cu doi piroxeni, bazaltoide, si.!ll,foarte raspindite ca fiind unul dintre
ultimele produse. 1in aceeasi arie se gasesc si rod bazaltice mai tinere,
care insa nu mai apartin vulcanismului de subductie.
U:n partea oentrala. a Mediteranei, in fnsui~f~*"'<lin sudul peninsulei
Italice, vulcanismul este bine reprezentat, dar produsele au caraeter
alcalin, nesaturat, situatie care, ca 91 in cazul Vezuviului, nu este compatiblla cu un vulcanism <le subductie si se datoreste, probabil, unor

alte eauze.
In partea estica a Mediteranei, vulcanismul a fosLacJiv p'ina in momente foarte recerrte i;;i exista inca manifestari postvulcanice. Arcul vulcanic, rezultat ca urmare a subductiei prin fosa .elena, este dezvoltat in.
arhipelagurjle dintre Anatolia si Grecia continerrtala ca si in cadrul
acesteia din urrna. Produsele sint dominant andezitice - cu lar.g.?. participare a piroclastitelor - ::;;i au oaracter net calcoalcalin.
Mai spre est, asociatiile andezitice apar la fel de bine dezvoltate fo
Caucaz, Anatolia si Iran.

8.1.1. Geneza magmelor andeziiice

in decursul timpului, generarea magme1or andezitice a fest explicata

in moduri foarte diverse; problema a ramas permanent actnala, ca urmare a volurnului mare pe care 11 ocupa rocile andezitice 'in alcatuirea
scoartei terestre, in momentul de faya, desi problema genezei magmelor
andezrtice e capatat o rezolvare multumitoare in cadrul conceptiei teetonicii g1obale, se pare ca pentru unele eituatit particulare trebuie acoeptate si ajte procese de g.enerare cu v:alabilitaite~a.
Ipotezele asupra generarii magmelor andezitice pot fi grupate in
modul urmator:
- prin cristalizare frnctionala dintr-o mggma parentala~- prin confaminarea unei inagme pa~@l~; ~
- prin topire a unor r:oci preexistente.
Generarea magmelor andezitice''"~a'""'.urmare a proce:sului de crisitiali-

zare fractionala in magmele bazaltke a fost aproape unanim acceptata

138

in perioada in care in petrologie domina ideea existentei unei unke

magme initiale, cea baz.altidL Examinarea mai atenta a mecanismului
presupus a aratat insa ca e1l este f.oarte putin eficient; deoarece extragerea siliciului din magma bazica se face intr-o masura redusa, ar fi
nevoie de mase imense de magma initiala pentru ia se obtine magme
andezitice corespunzatoare
volumelor de roci
andezitice cunoscute

pe Glob.
Unul din argnmentele aduse recent in sprijinul acestei Idei consta
in interpretarea ,,.grupurilor" .(=aglomeriiri) de cristale existente in :andezite. in mod frecven t, in aceste roci apar aglomerari de eris tale de
plagioclazi si clinopiroxeni, care- pot constiitui, uneori, piin.ii la 100;0 din
vo1umul rocii; ele nu smt mtrmplatoare ~i nu reprezinta asocieri de fenocristale existente in roca deoarece:
- intre cristale n~ exista pasta sau -stida, c~ ele au contacte de intrepatrundere ca in structfonle m:anjtire;
nu toate mineralele care apar ~a fenocristale fac parte din aglomerari si nu toate mineralele din aglomerari apar ca fenocristale:
mineralele din a~I10merari se g_asesc in raporturi eantitative,;i:leosebite fata de cele a1e ace orasi minerale ca fenocristale.
Compozitia de ansamblu a acestor aglomerari corespunde cu coo a
unei hornblende P,;,~asilice si se presu_pune ca ele au luat fia$tere-prin
descoTiipunerea unor~~ea amfiboli la ad1ndme mare, devenitCinsti';
bili datorfta scaderii p"i.e.si.uci.i odata c:u ascensiunea m.a- ei. Aceast~ interpretare este compa 1 1 a cu 1 eea ca andezitele (ma_,,,om.ele eoresptmzatoare lor) au fost generate prin fractionarea unor magme bazaltice
torita cristalizarii amfibolrior.
.__..... ~ ~) Pentru a--s~e.-explica'"g~nerarea andezitelor in legatura cu magme1e
~azice, s-a imaginat si desfasurarea unor procese care sii iritroduca in
acestea material mai add; ~:cestea ar fi putut s'a fie ~similarea de crusta
~alica de catre magmelebazice ori corrtaminarea acestora cu magme
acide nascute prin Iuziunea sialului. Ambele ipoteze s-au dovedrt inacceptabile deoarece distributia izotopilor strontiului f'7Sr/86Sr), oxigenului (180(160} i;;i plumbului, ca si aceea a elementelor mmore, exclud posibilitafea interventiei materialului sialic in proportia necesara pentru
generarea magrnelor cu car.acter andezitj'C. La aeest argument se adauga
si acela ca exists asociatii andezitice foarte numeroase dezvoltate pe
Iitosfera de tip~, deci cazuri in care este exclusa participarea
in vreun fol oarecare a mllteria:uI!:!~C.. 0 asemenea posibilitate de
aparltie a unor magme andezitice rarmne l'~a, principial, deschisa pentru unel cazuri particulare; binelnteles, in asemenea si tuatii distributia
izotopilor elementelor mentionate ar trebui sa reflecte prezenta materia1 ul ui sialic.
Unii cercetatori au sustinut formaraa magmelor andezitice prin fuziunea unui material sialic, eventual ulterior hibridizat cu material. bazic;
orice asemenea ipoteza este exclusa de caraderul distributiei izotopilor
e:Lementelor mentionate :;;i de prezenta asodatiilor andezitice pe litosfera
de Jb?...Q~l1ic.--.
. in prezent, se accepta d:i magmele andezitice iau n:astere direct cu
aceasta compozitie chimica prin fuziunea lHosferei1 de tin oceank in
zone1e tle subductie; ele iau, deci, in comparatie cu magmele provenite
din manta, un caracter ,,secun<iar", deo:arece se fonneaza '{}e \Seama 1muj

---==

.r:

(D1\

aa-

139

material care a mai fost antrenat in procese geologice. Materialul parental este reprezentat de bazalte $i/sau un echivalent chrrrric de densrtate mare al acestora, plus variate sedimente marine incarcate cu apa,
in volume variiabHe <lar totdeauna subordonate. Magme1e andezrtice
se deosebesc
cele provemte diri manta - de!?1 iau nastere, in principal, prin topirea unor roci bazice a carer sursa a fest mantaua - deoarece
cuprind cantitati importarrta de i;gatecial c;jaljc.; 'in alcatuirea magmeIor andezitice, ma!:erialul sialic nu mai este insa detectabil pentru ca
el a fost complet prelucrat la nivele profunde ale Globului si asociat
unui material bazic <le fond.
Dupa cum se constata, avern toate motivele sa credem ca, pentru
caracterele magmelor si rocilor andezitice, o importan\;a de 7}i.rim or<lin
a avut-o compozipa litosferei subduse $i top1te; dupa ma&t'3.ra in care
in constituiia acestei.a
fotervenit 'giitura de s-edimente, dupa alcatuirea paturii <lei sedimente, dupa, probabil, starea paturia bazaltice insii$i - rnai intens metamorfozata in conditiile fundurilor oceanice
saumai putin metarnorfozata - este foarteposibil ca magmele generate
sa aibe caractere generale user vari~bi~. 0 asemenea explioatie este
deja acceptata pentru variabilitatea continuturi'lor de elemente metalice
in magmele si rocile asociatiilor ande~i~

ae

8.2. Asociatiile granitice

(_ "'

Granitele
9i asociatiile granitice reprezinta
cele mai larg
rasplndite produse ale magmatismului plutontc.yEle constituie una dintre
problemele geologice in jurul careia s-au dus si se <due oele mai aprige
dispute de ordin genetic; rezultatul acestora s-a concretizat, in momentul de fata, in ideea ca granitele sint ~enetice, procesele mag1~
si cele metamorfice putind conduce l1a rezultate, practic, iWrritic~
Termenul ,,granit" este utilizat, in mod obisnuit, in sensul sau petrOgrafic,
intdepenClent de modul de geneza . a rocii.
~
Asociatiile .graniti~e- sint; fopia_te <li~ .~tt-~\lri petrografice f'unda~le_; gr~,
m:anodio.rj,:te si cuart:aionte' for
li se adauga,
subordonat, diferentiate, eel mai ades~a acide, frecvent, intre granite
$i sisturiie cristaline, se constata o asociere foarte intirn?; situatia nu
are insa caracter general.
__,.
Corpurile granitice
sint aproape
totdeauna de dimensiuni mari
!?i foarte marl; formele de zacamint obisnuite sint batolitele 9i stocurile.
Fo:arte deseori corpurile sint compuse; intruziuni
numeroase , sincrone sa:u puternic heterocrone, alcatuiesc marl corpuri.
Asociatiile granitice apar afit in cadrul unor formatiuni sedimentare de tipuri diverse, cit 9i in cadrul formatiunilor metamorfiee .... In
oele mai multe cazuri, virsta Jor absoluta este foarte ware. PentDJ.
asociatiile mai tinere se poate, de cele mai multe ori, sesiza o legatura
cu formatiuni vuloanice, in masura in care acestea nu au fest complet
indepartate de eroziune.
Distributia in spatiu a corpurilor granitice esite variabila; ele apar
atit in masive izolate cit 9i, uneori, cu o evidenta aliniere pe distante
apreciabife.
- """"

140

8.2 .. 1. Probleme

ale alcatuirii mineralogice

In ciuda unei alcatuiri simple, granitele se pot prezenta in foarte

multe aspecte mineralogice, ea urrnare a formelor variate pe care le pot
adopta corrsti tuerrtii ; semnificatia acestei largi variabilttati si a Iiecarei
forme in sine constituie problems deosebit de importante. Examinarea si
interpre~;;i,_, <;:o..mp0zitiei_..im,;rig1:ql{;1gice. -eonstituie principaliil
sep~rare a granitelor formate prin consolidarea din magme, h-~g,lV1J,S,_
de granitele 'formate .Qrin w.e.taQID.'!,to~<l, pe seama unor roci preexistente, ""
subsolous, Feldspatii dezvaluie "'C'eTe ma:i interesante amanunte din
istoria rocilor granitiee.
Principla1e!e-probleme pe care le ridica alcatuirea mineralogica a
granitelor sirrt:
.;(.
~
1
- asocier-ea feldspa>tului p~~C7f~-~lbitj
t t.~
-:
originea atbi tului;
pertitele;
n'ii.F"ili'.ecfiitele;
ali:eni.ffi1va--m~Jjp
~.ll.~r;toz\i,JD ,m.tityii~ct.L.
Iata care sint citeva dintre semnificatiile principale de ordin genetic,
care se desprind din examinarea acestor probleme,
Prezenta anortodazului (Ieldspatului so~otasic) indica cele mai inalte temperatmiaef:Ofmare si, in .consecinta un criteriu pentru identificarea rocilor provenite prin consolidarea U1D.,r tR17ituri, adica rod cu caracter magmatic. Temperaturi rtdicate indica si prezenta ortozei ori a mic5oclinajgi <:_U tri~linic~.t~te inferioara, in_ care coi;tinutul ;~e ~oeste
u~or _c~
dar 1a.entiI1ca~ea _caracterulu_1 magmat1~ al rocn c<?respun::zatoare pe un asemenea crrterru nu prezinta acel asi grad de siguranta
ca in cazul anterior.
Prezerita unui ~
potasic substituind plagiodazii sau urnplind
interstrtiile dintre miner:ale este, dimpotriva, un foarte bun indicator
pentru temperaturi scazute de J8Ifil5L':.i.. a<Jicii 1JU prnces metasomatic.
Prezenta pc:rtitelor ca fiind materializarea unor variatii impertante de temperature in istoria rocii - poate fi, uneori, un indicator
pentru formarca din }ogituri.
Prezenta feldspatului sodic exelusiv in cadrul pertitelor indicac.formarea prin crlstalizare dm topituri, in timp ce existenta cristalelor :S-eparate j,ndica formarea prin metasomatoza.
Intormatiile pe care ni le ofera studiul alcatuirii mineralogice a: rocilor granitice nici nu aoopera toate problemele genetice pe care le ridica acestea 9i nici nu prezinta un grad malt de siguranta decit in unele
cazuri, 0 imagine genera-la a complexitatii problemelor se poate obtine
chiar numai din enumerarea tipurilor mineralogice principale de granite
care, comparata cu inforrnatiile prezentate mai mainte, rie arata masura
rezolvarii lor actuale; semnificatia genetica a acestor tipuri mineralogice
nu este decit intr-o oarecare masura clariticata:
- g~
~ UJJ:.. sioaur feldspat, in care acesta este puternic perti-tic, componentul sodic fiind bine r.eurezentat;
- granite cu ortoza, in care, pe linga aceasta, care este componentul principal, apare '9i microclin cu tridinicit,p.te variabi.1a;
- granite cu 1Jiicroclin si .!iJ.igo.claz, 'in care microclinul are triclinicitate variabila;

.rruJ10c..;cie

--

141

- granite cu microclin si oligoclaz, in care microclinul are triclinicitate maxima si apare substitufiid plagioclazii ori in interstitii;
- granite cu microclin $i o]i;J,lOclaz, in care eel dintii constituie fenocristale i(porfirobiaste);
.
- granite cu microclin si albi.t, de obicei apli_!ke. in care microclinul are triclinicitate ridicata;
- granite alcaline. in cadrul carora, pe lirrga f eldspat potasic - care
poate fi anorto'CI8Z,'O'rioza microclin - apar, de obicei, egirin 9i/sau
riebekit.
Enumerarea prezentata nu este deeit in mica masura 0 clasificare;
ea este in primul rind o sistematizare a tipurilor de granite in functie
de natura feldspatilor si, in al dcilea rind, o incercare de conturare a
tipurilor mineralogies cu semnificatii genetice.
1

8.2.2.

Distributia osocicpllor granitice in scocrto

R~
a ar in variate conditii tect str
r le
se . asesc, astazi, atit in regrnm s a
vech' ah~ Globului cJ.t~Lin-reg:i.utiLil.e
geneza ' e virste varia
n scu uri e vecli[e1e au virste de )-2 mi1
e orocreneza i:rranitele sint mul~ mai tinere_!Q:.uifutf
mesozoke 9i chiar cainozoi fig. - . n arITle <le orogeneza asociere
. egrnni1e de subductie constitute, astazi, o explicatie perfect acceptabila. )n scuturi exista, uneori, posibilitatea interpretarii lor ca apartinirid unor vechi ~~e
crnP@i 7at~ in m~..._...~l.ol."l.._
cazuri insa, pozitia Ior tectostructurale este complet neclara. Exista 9i
alte situatii neclare, af'ara de cele din scuturi-platfnrme, A9a, de exernplu, pe ccasteie fata in fata ale Scotiei si Irlandei se gasesc granite cu
virste cuprinse irrtre 50 si 60 milioane ani, adica perioada corespunzatoare activitatii riftului central-atlantic; in aceste regiuni n-a existat
insa, in acea etapa, o zona de subductie ci, dimpotriva, s-au produs emisiuni de lave bazice. Pina in momentul de fata nu se pot considera ca
beneficiind de o interpretare genetica acceptabila decit granitele aso- )
elate zonelor de subdudie.
:::::

Tot
sint asociatiile ranitice in re iunea Tethys;
s a
erica
rin Corsica, Sardinia, Balcani, Anato ia,
Ca
1malaya. orogenul al;gin este insotit de masive granir:;:1c;;::;e~.:::....:~~~..:;:;.::......:;!:.!.!;~~~-=~~~,_..,~~~~--""''"""'-...'-""'""-.......,"""""-"-"_....,,,

- In filte cazuri, fie ca este vorba de granite mai tinere, fie ca este
vorba de granite foarte vechi, nu pare sa existe legaturi intre ele ~i zone
de orogeneza (subductie); acesta este cazul granitelor din Europa centrala 9i din Scandinavia, al eelor de pe coasta estica a Americii de Nord
(Appalasi), al celor din Africa si din partea estica a Americii de Sud
(Brazilia).
142

....,

<:

""

.....

C"l

Cl

(.)

II.I

(.)

(.)"

<l;

ll..
0

Cl

I
143

Multe dintre aceste masive

granitice sint foarte bine studiate si problemele genetice par
suficient clarificate; totusi, acestea nu sint decit situatii particulare si rezultatele obtinute
Mile
0
1
2
3
nu pot fi extrapolate far~ riscuri.
Cu caracter de exemplu, in
continuare vor fi prezentate citeva tipuri de ocurente ale asociatiilor granitice.
X in insuia Arran (Iinga coastel~iei), gr.anitul apare intr-un afloriment
circular cu un diametru de cca.
Contactele cu rocile seare si metamorfice
din
jur - care' sint metamorfozate
termic
sint foarte nete si
,\terticale, sugerind un corp ci, indric (fig. 8-7). Masa granitica este constituita
dirrtr-un
fond mai vechi de granit macrogranular cu biotit, care a fast
1
3
strabatut in zona axiala de o
Fig. 8-7. Intruziunea granitica de la Arran
roca microgranulara cu compo(Scotia):
1 ststurt cristaline; 2 - formatiunea
,,old red
zitie identica;
contactul intre
sandstone"; 3 - granit microgranular;
g granit
cele doua tipuri de roci este
macrogranular.
foarte net.
In aceeasi regiune, alte granite apar in cadrul unui complex de
dykuri circulare asociate cu roci plutonice bazice.
Privite in general, cazurile in care asociatnle granitice apar in corpuri mici cu caracter net intruziv se caracterizeaza printr-o asociatie
petrografica sinrpr[, iineori xelusiv granitica; exista indicatii ca punerea lor in lacs-a produs la nivele ridicate ale scoartei.

rn

Marile mase granitice au, de obioei, o alcatuire eomplexa. Prezenta

granodioritelor sau a cuart-dioritelor poate fi predominanta, Ior adaugindu-li-se volume apreciablle de gabbrouri; compozitia esentialmente
granitica este Insa foarte frecventa. Alcatuirea chimica de ansamblu a
unor asemenea asociatii corespunde foarte bine, totdeauna, cu aceea a
asociatiilor andezitice.
Din punctul de v.edere al structurii generale 9i al relatiilor cu rocile
din jurr se pot deosebi doua situatii extreme intre care exista insa numeroase aspecte intermediare:
- batolite cu compozitie si structura omogene, uniforme, cu contacte <le discordanta fata de rocile din jur si cu aureola de metamorfism

termic;

tin

- batolite cu compozitie si structure variabile,

partial, de tranzitie fata de rocile din jur.

144

'.:'.l

contacte, eel pu-

Plutonismul acid circumpacific este cunoscut mai ales prin marile

batolite mesozoice, dar atit inaintea acestei perioade cit ~i dupa ea s-au
produs importante intruziuni granitice, oeea ce atesta conservarea in
timp a regimului de subductie pe marginea bazinului. Este interesant
de sernnalat di in ambele parti 1CE l'?i V) ale Paciricului se constata cresterea participarii K20 spre interiorul continentelor, fapt care verifica
ipoteza generani rocilor prin subductie, Corpurile sint totdeauna alungite si paralele cu marginiie placilor. Ele au, in majoritatea cazur ilor.
alcatuire foarte complexa, uneori - asa ca in cazul batolitului din Sierra
Nevada - putindu-se identifica peste 200 plutoni care alcatuiesc batolitul. Cele mai frecvente roci sint granodlori tele, monzonitele cuartifere,
tonalitele, dioritele; in mod obisnuit, se poate sesiza succesiunea de la
bazic (gabbro) la acid (granit). Ccmpozitia chimica are caracter intermediar, iar valorile 87Sr/86Sr sint scazute, Deseori, impreuna cu asociatiile granrtice, apar si asociatii andezitice, in general ceva mai putin
silicioase.
X In Anzi, asociatiile granitice traverseaza formatiuni cu virste de la
paleozoice pina la tertfar:.superfoan~~, determintnd metamcrfism terrnic
dar ntllefiOiTiene aei.riJecfie. "'EJ:e-a~a:ractei
postcinematie. l\d'asivele
sint ~~on~tr:rrn::te.,-:.ae 06k.ci7"''dJi1"1nti:u-ziunf multiple. Este caracteristica
pr-ezenfa granitelor si, 'in general, a formelor leucocrate, De multe dri,
asa ca Tn niafile 'batolrte din Jil:e!'ti;"'se pb'ate urmarl o dif'erentiere de la
bazic la add. De la V catre E, virsta Intruziunilor este di:n ce in ce mai
recenta (si in acelasi sens creste colitinutul de KjP). Asociatiile au net
caracter calcoalcalin, iar valorile raportului 87Sr/86S1v- . . . O, 706 atesta generarea magrnelor pe seama unui material r'eprezerrtind cr usta oceanica.
in unele cazuri exista indicatii ca punerea in loc s-a facuf sulb un aceperis de numai 2-3 000 m grosime.
X In Mexic, plutoriismul mesozoic consti tuie un arc dislocat ulterior de
expansiunea dln GQ.l:fa.li~'alirorniei. si de fahile transformante. In c-adrul lui se <listing, de la V catre E, 3 "subzone caractefizate, in ordine,
prin prezenta gabbrourilor (cca 200/0), dorninarea tonalrtelor si dominarea granitelor (descrise ca adamellite). Continuat ~ in 'I'er tiar-, magmatismul granitic ajunge pina la -13 m.a,
In Muntii Sierra Nevada (California, S.U.A.) asoeiatia granitica formeaza un mare corp, care afloreaza pe o suprafata de mai multe mii
de km2 (fig. 8-8). El este intrus in depozite sedimentaro ( -l-vulcanite)
paleo- si mesozoice slab metamorfozate, dar ptrternic deformate, !i)i ocupa
partea centrala a unui sinclinoriu; acest fundament apare ca septe si
anclave numeroase 1n cadrul batolitului. Intrnziunea a avut loc in legatura cu o etapa orogena desfaflurata la. si~itul Jurasicu1ui (nevadiana),
1nainte, in timpul f?i dupa aceasta; au putut fi separate 5 epoci majore
de punere in loc din Triasic me<liu 9i pl-na in Creitadic: 210---'195; 180160; 148-132; 121-104; 90-79 m.a.
Corpul est2 a1catuit dintr-o asociatie de plutoni ~i stocuri, to:ate alungite in directie NNV, ceea ce sugereaza destul de net legatura cu procesele oro.gene $i de subducti,e. Tipurile petrografice fundamentale sint
granodioritel,e {cca 340/o) "?i cuart-dioritele {cca 500/o); lor li se a<lauga
granite {descrise I?i sub numele monzonite cuartoase, cca 2,50/o) 9i gabbrouri {oca 140/o). Se poate recunoaf?te in tot lungul batolitului o linie
,,cuart-dioritica" ce separa spre V 'roci cu dominanta dioritica,,,.iar spre
E roci cu dominanta granitica.
10 - Petrologie magmatica, cda. 291

145

..

San

'f

<,

Fn:mcisco\_~

'

;.:-.-.... ,
1 J~. . . .

2-3----

50

:_...,,,.,,__..,,....-..

~----""'

.....

Fig. 8.8. Batolitul central din Muntii Sierra Nevada (California, S.U.A):
l -

asoctatia de roct granitice;

2 -

linia cuart-diorttica ; 3 -

:falli.

Fiecare corp intruziv prezinta caracter e particulare: intre corpuri se

pot descifra relatiile de succesiuna si influentele de natura chimica l?i
mineralogiea. .fo ciuda faptului di. plutonii nu au dimensiuni mari, ei
pot prezenta Importante variatii mineralogice si structurale; pe asemenea baze se poate deduce, intre altele, succesiunea de cristalizare, in
cazul plutonului Rocklin (fig. 8-9) de pe marginea vestica a batolitului
se poate afirma incheierea cristalizarii in par-tea sa nord-vestica - daterita prezentei, aici, a faciesului aplrtic - si existenta unei a doua zone

146

0
M

O'

28
I
0

"'"'
o o"'

iii
~1(")

g'"-"--2=---'---,00----'-""o
I
....,

~-

1.io

10*

rs

Li'l

de cristalizare tirzie in partea sa centrala - indicate de frecventa ridicata a feldspatului potasic si muscovitului - unde Insa cristalizarea
a continuat 'in conditii norrnale, presiunea fluidelor r eziduale nedepasind
rezistenta rocilor deja consolidate pentru a forrna fr acturi si, deci, filoane aplrtice.
Batolitul este strabatut de 3 sisteme de jointuri; eel mai vechi se
datoreste procesului de racire; dupa consolidare a luat nastere un sistern eonstituit din doua plane conjugate, foarte inclinate fata de o linie
axiala, determinat probabil de un stress transversal pe alungirea sa;
in sfirsit, sistemul eel mai rinar este constituit din plane de separatie
paralele cu suprafata topografica si pare a fi fost determinat de procesul
de ,,.descarcare" a batolitului prin roziunea acoperisului.
Compozitia chimica are caractere net calcoalcaline (tab. 8-2; fig. 8-10)
si, fapt foarte semnificativ, corespunde foarte bine cu aceea a unei asociatii de roci andezitice, Valoarea raportului 87Sr/86Sr {O, 7073) arata o
participare importanta a materralului sialic; pe aceasta baza se apreciaza alcatuirea materlalului de origine la 1/3 bazalt ~i 2/3 roci sialice,
ceea ce ar putea sa insemne, pe Unga o ' litosfera oceanica cu patura sedimentara foarte groasa, 9i o contaminare a magmelor cu material sialic.
K,__ in Muntii Cascadelor exista numercase corpuri intruzive de virsta
cretacic-tirzie - cainozoic-tlrzie; ele reprezinta volume imense de magma rezultata prin subductia placii Farallon.
F'iecare corp este constituit dintr-o asociatie de rod distincte, dioritele avind totdeauna rol dominant; atit mecanismele de punere in loc
cit 9i modurile de diferentiere sint deosebite de la un caz la altul. In
cazul intruziunii Spuzzurn - imediat la N de frontiera Canada-S.U.A.
- constrtuita dintr-o masa diori tica cu evidenta :conare mineralogies de la periferie catre centru putindu-se separa varletati cu biotit.-l-hipersten-l-hornblenda, cu augit-l-hipersten-l-hornblenda
9i cu hipersteri-l-au,git - dar nereflectata in compozitia chimica, se accepta ca zonarea este
-efectul unei variatii ra PH,o: extragerea de catre magma uscata a; apei
din f'ormatiunile inconjuratoare si crearea unei PH,o mare Ia periferia
corpului.
Batolitul central din Boemia (Cehoslovacia) este de virsta hercinioa;
el este intrus in sisturi cristaline intr-un interval de timp Ioarte indelung.at. De forma alungita, batolitul este constituit din peste 20 corpuri
plutonice si nurneroase Illoane. Din punct de vedere petrogratlc, este
rernarcabila gama foarte larga de tipuri petrografice prezente, de la granite La gabbrouri prin granodiorite, diorite, gabbro-diorite.
-L

8.2.3.

Geneza

A9a cum s-a mentionat, se pare ca atit compozitla granitica (chlmica

:1?i mineralogica) cit si textura masiva pot fi realizate pe cai variate. in
discutarea genezei granitelor sint doua idei fundamentale de care trebuie
sa se, tina seama in orice alternativa. Prima este de natura geologica
generala 9i prive9te a~~ierea ac~stora cu zonele orogene; pentru cele
mai multe dintre a:sodatiile granitice, aceasta legatura este acceptata
fara md o rezerva. A doua idee prive9te compozitia mineralogica; se
accepta ca, in toate cazurile, albitul este de natura secundara, intreba148

rea punindu-se daca el provine din decalcifierea unui' plagioclaz sau

este o neoformatie metasomatica.
Cenerarea magmelor granitice prin diferentiere din magme bazice
este o ipoteza veche, abandonata din motive care au fost expuse cu o
alta ocazie. Fara a nega posibilitatea formarii lin acest fel a unor corpuri mid de diferentiate acide asoeiate masivelor de rod bazice, geneza
magmelor corespunzind asociatlilor de rod grani tice pe o asemenea cale
nu mai poate fi astazi discutata.
Tabelul 8-2
Compozitia chimicii a rocilor din batolitul din Sierra
Nevada (S.U.A.)

Si02
Ti02
Al203
Fe202
FeO
MnO
MgO
Cao
Na20
K20
H20+

62,2
0,7
16,6
1,4
4,5
0,06
2,7
5,7
3,4
1,6

99,69

76,54
0,19
11,86
0,59
1,22
0,03
0,30
1,10
3,06
4,29
0,22

.. . .

0,6
0,09
0,05
0,09

F20s
BaO
Rest.

73,4
0,2
1<1,1
0,7
1,7
0,02
0,4
2,1
3,4
3,5
0,3

....

H20-

Total

....

0,02

....

0,05
0,14

100,01

0,06

I
I

99,48

1. Cuart-diortt: compozitie medie a tipului Bonsall. 2. Granodiorit; compozitie medie a tipului

Woodson Mts. 3. Leucogranit tip Roblar.

j
I

Gerierarea magmelor granitice prin anatexia crustei sialice este, de

asemenea, o ipoteza mai veche. Este demonstrat ca rocile sedimentare
si metamorfice incep sa se topeasca la cca 700"'C sub presiune de cca
2000 bari, topirea petrecindu-se diferentiat m complexele umede si in
cele uscate; nu este insa dernonstrata, In momentul de fata, existents
unui proces geologic in cadrul caruia sa se de=fasoare acsmenea procese
fizico-chimice. Imposibilitatea antrenarii sialului in subductie nu lasa
deschisa decit posibilitatea, inca nesatisfacator argumentata, ca topirea
sa se produca datcrita gradientului geotermic normal sau, po ate, daterita unor anomali.i ale acestuia.
In momentul de fata, ipoteza care pare a corespunde eel mai bine
realitatii pentru granitele ,,magmatice" este aceea a generarii magmelor
corespunzind asociatiilor granitice in cadrul proceselor de subductie. Aseciatiile granrtice din zonele orogene pot fi interpretate ca fiind corespondente asociatiilor andezitice din arcurile vulcanice: chimismul general (pentru intreaga asociatiel) corespunde, conditiile PT din aceste zone
149

xint suficiente pentr u fuziunea Iitosferei, raportul 87Sr/86Sr este identic cu eel al bazaltelor, corpurile apar in zone alungite para1ele cu vechi
zone de coliziune a placilor, Acceptind identitatea magmelor corespunzind asociatiilor andezitice si asociatiilor granrtice, nu trebuie excluse
insa dif'erente notabile in ceea ce priveste evolutia lor, mersul diferentierii, care a determinat, ill primul rind, deosebirile de frecventa a tipurilor petrografice de diverse aeiditati.
Magmele granitice pot migra si sa fie intruse in diverse categorii de
forrnatiuni; in felul acesta se creeaza aspectele magmatice caracteristice r
contacte diseordante i;;i nete, fenomene de contact metamorfic, fara legatura evidenta cu metamorfismul din regiune etc. in alte cazuri Insa, consclidarea magmei astfel formate s-a facut mai mult sau mai putin in
locul in care ele au luat nastere; in asemenea cazuri se constata, mai,
ales in partile periferice ale corpurilor, aspecte de Injectie, tranzitie la
rocile intens metamorfozate din jur etc., forme care sint descrise sub
numele ,,granite anatectice". Realitatea este ca generarea magmelor fiind
totdeauna rezultatul unor procese de topire a unor roci preexistente,
modul de consolidare, modul de punere in loc si nivelul din litosfera
observabil creeaza aspecte foarte deosebite.

In afara de form.area prin consolidare din topituri, este demonstrat

fa:ptul ca grarritele au putut sa ia nastere 9i prin tran.srormarea unor
roci preexistente, fara parasirea caracterului de ,,stare solida'' a sistemului; ansamblul proceselor care, independent sau concurind, pot conduce la asernenea rezultate poarta numele qraniiizare si strrt de natura
metarnorfica.
Esenta proceselor de granitizare o reprezinta difuziunea fluidelor
prin rocrpreex1sfante f?i infOCuii.:-ea Ia-mve1 ionic, fara distrugerea starii
soiiae; in masura in care proeesele- se petree--cu aport de- substanta ~i" asa se intimpla, in mod normal - avem de-a face cu fenomene metasomatice. Desfasurarea unor asernenea procese caracterfzeaza:-aspectele"-de cea mai ridicata irrtensitate a metamorfismului, acelea care in unele
sistematizari sint cuprinse in catazoria. Exista evidenta fenomenului
zonele marglnale ale multor corpuri granitice, dar nu e demonstrat ca
marile batolrte granitice ar fi putut lua nastere 'in acest fel ; posibilitatea prmcipiala ramine insa deschisa pentru toate corpurile asociate recilor metamorfice de intensitate ridicata,
Prob1emele cele mai delicate pe care le ridica granitizarea sint cele
privind transportul substantelor; se accepta, desigur, ca in cursul metamorfismului substantele
mobile, <lar' generarea marilor corpuri granitice implica posibilitatea migrarii substantelor in mase fo?rte mari 9i
la distante foarte mari. Chiar acoeptarea procesului de difuziune in stare
solida intimpina unele dificultati in aceste cazuri. Rolul apei este, fcira
indoiala, <le prima insemnatate, atit in transport cit 9i 'in cristalizarea
minera1elor; in roci lipsite de apa - deci, de mediu pentru transport nu poate fi vorba de migrare a componentilor chimici, nu poate fi vorba
despre granitizare.
Din punct de v.edere chimic, granitizarea constituie o introducere de
}2:,otasiu in roca initiala (introducerea potasiului .aetermina treeerea hornblerndei in hiotit, a plagioclazului in fel<lspat ,potasic etc.); se vorb~te~

in

Shi't

150

in consecinta, despre un front olcoiin. (potasic) care, maintlrrd, afecteaza

rocile initiale. De unde vine fosi.i potasiul suplimentar?
Unele ipoteze admit ea potasiul provine din afara sistemului granitizat, foarte probabil dintr-o sursa magmatica; 1n acest caz mecanismul

ar fi:
magma bogata in potasiu ~ injectie ~ difuzie ~
feldspatizare ->- granitizare.
A fost utilizat termenul arteriie pentru desemriarea rocilor in care a
fest introdus material din afara sistemului.
Exista si al terriativa aparitiei pctasiului chiar din interiorul sisternului granitizat, prin mobilizarea Iui din rod 'cu continue ceva mai ridicat; asemenea aspecte au fest denumite uenite. Se poate imagina urmatorul mecanism in formatiuni sedimentare:
eliminarea apei din sedimente pelitice sub presiunea sedimentelor superioare ->- dizolvarea K !;ii a altor componenti ~migrarea ascendenta a solutiilor ~ granitizare.
Trecerea, in acest fel, a continutului de K din argile in gresii ar putea conduce foarte bine la asociatii granitice, deoarece este explicata nu
numai aparitia granitelor in arrile de imbogatire '.in K ct si aparitia grariodioritelor in ariile de spalare a acestuia, Conditiile fundamentale pentru desfasurarea acestei forme de granitizare par, deci, a fi (a) posibilitaitea extractiei potasiului si (b) temperaturi, in jur de 50'0.
Imbogatirea in potasiu poate fi privita si ca avind caracter relativ,
ca datorindu-se unei spi3,lari a sodiului. Indepartarea sodiului din niste
sedimente cu compozitie adecvata ar conduce (a) ilia compozitii granitice
In acele sedirnerrte si (b) la aparitia unui front ~c care, actiorrind asupra alter roci, ar putea explica formarea trondhjemitelor (Na;P 50/o) cu
care granitele sint adesea asociate; natura secundara a unor trondhjemite a fost documentata in Finlanda. Ideea granitizari'i . ca ,,rest" al
unui proces de levigare poate fi extinsa prL11 aceeptarea mdepartartt
dintr-un material iriifial a unei asoeiath Mg-Fe-Al, care ar alcatui un
jront bazic migr:ind in afara ariei granrtizate; in acest fel s-ar putea
xpliea situatiile de prezenta in jll"ul corpurtlnr granitice a unor corne-ene bazice,
Masivele formate prin granitizare prez!n.ta, simultan sau separat, caractere ca: contacte de difuzie ~ de traazitie, Ioliatie concordanta cu
cea a rocilor metamorfice din jur, eterogenitate, 'existents ,,penelor" de
.roci metamorfice in masiv etc.
Examinarea distributiei izotopilor strontiului ofera date foarte semnificative pentru interprietarea, genezei a:soc'iatiilor granitice. Cea mai
mare parte a 8'Cestora au pentru 87Sr/86Sr o valoare intermediara intre
cea caracteristica mantalei f?i cea caracteristica litosferei, ceea ce indica
iormarea pe seama unui ma'beri:al reprezentind partea bazala a litosferei
sa:u un amestec de material bazaltic !?i material sialic, cu o participare
subordonata a acestuia din urma; un asemenea .caracter este compatibil
cu generarea magmelor in cadrul proceselor de suhductie. Mai putine
.asodatii granitice aI"a:ta valori ale raportului 87Sr/86Sr oaracteristice ma-

151

ter ialelor hazaltice ori o interventie ceva mai subliniata a materialelor

sialice.
Exista, eel putin in unele cazuri, posibilitati de apreciere mai detaliata a materialului sursa pentru magmele granitice. Deoarece topirea
partiala af'ecteaza ~i ,,ocole9te" componente diferite in diverse tipuri de
formatiuni, se poate demonstra ca:
. - pe seama unui material magmatic iau riastere magme mai bogate
in 180 decit roca initiala 9i reziduui neafectat este constituit din plagioclazi calcici si piroxeni, in timp ce:
- pe seama unor materiale sedimentare si metamorfice iau nastere
magme mai bogate in 1~0 decit rocile initiale si reziduul neafectat este
constituit din cuart, granati, sillimanit.
Deoarece gradul de fractionare 180/160 rntre topitura 9i reziduul solid este diferit in aceste doua cazuri, rezulta ca, daca poate fi apreciat,
el constituie un criteriu pentru identificarea materialul.ui sursa al magmelor granitice.
A.;;a cum s-a spus, cea mai mare parte a asociatiilor grani'tice au Iuat
nastere in cadrul zonelor orogene; s-a putut constata ca momentele punerii lor 1n loc pot fi foarte variate fata de perioada principala de miscari. Din acest punct de vedere, se pot deosebi granite sincinematice formate 1n stadiile initiale ale orogenezei, de maxima intensitate a miscarilor - granite tardecinematice - formate in etapele tirzii ale orogenezei, dupa etapa principala de miscari - si granite postcinematice dupa incheierea miscarilor, Impartirea apare, intr-un prim moment, ea
fiind conventionala dar, in realitate, sint multe elemente de ordin petrologic, care par ,ga caracterizeze, 'in mod diferentiat, f'iecare categorie.
Asociatiile sincinematice sint dominate de granodiorite si cuart-dicrite; ele formeaza batolite mari, dar cind corpurile au dimensiuni mai
reduse prezinta adesea caracter concordant, Feldspatul potasic este reprezentat prin microclin cu triclinicitate
ridicata-maxima care apare
substituind plagioclazii sau in interstitii; plagioclazul este un oligoclaz.
Vrrstele absolute sint, in general, diterite pentru fiecare mineral, ceea
ce ar arata ca, eel putin unele dintre ele, sint relicte din sedimente.
Fara a constitui o regula, se poate retine faptul di o mare parte dintre
asociatiila de aceasta natura par a fi Iuat nastere pe seama unui material
in care componentul sialic era bine reprezentat.
.Asoclatiile tardecinematice alcatuiesc corpuri discordante, dar fara
indicatii evidente di at fi avut loc o intruziune de material fierbinte;
in partile periferice corpurile arata treceri la roci migmatice. Feldspatul potasic este un microclin cu triclinicitate r idicata, de cele mai multe
ori in mod evident mai recent <ledt cele1'alte miner-ale; .asocierea acestuia cu albit '9i cu.art caracterizeaza rocile; pertitele sint rare.
Asociatiile postcinematice sint dominate de prezenva graniitelor 9i au,
in cele mai multe ca:zuri, caracter alca'.lin; in aceasta categorie intra granitele cu riebeckit, egirin, arfvedsonit. Feldspatul potasic este, in mod
evident, de doua generatii; eel vechi este pertitic, oritoza, icar eel tinar,
microclin, subordonat ca importanta, apare 1n interstitii 9i are tridinicitate maxima. Plagioclq.zul este oligodaz; rocile au .adesea continuturi
rirdicate de fluorina 9i/sau topaz.

152

9.

ASOCIATllLE DE ROCI

GENERATE DE ZONE Fi!ERBINTI

Existenta zonelor fierbinti a fost recunoscuta

foarte recent in ariile

oceanice; ptna in momentul iae fata nu au fost iderrtificate, toate trasaturile caracteristice
ale pro,duselor for, asa incit nivelul general de
cunoastere a asociatiilor de roci cu o asemenea affliatie este sensibil mai
scazut decit eel al asociatiilor din zonele de expansiune si de cornprimare a litosferei. $i mai tirziu a fost emisa ipoteza privind o asemenea
geneza pentru asociatii de roci dezvoltate pe Iitosfera continentala.
Ramine inca sa se demonstreze daca aceste doua categorii de zone fierbinti se' diferentiaza prin produsele lor; faptul ca se cunosc cazuri in
care unele dintre ele au activat, succesi~ atit pe litosfera continentala
cit si pe litosfera oceanica nu pledeaza pentru existenta unor dif'erente
care sa derive din natura zonelor Iierbinti - care nu pare a- fi variabila ci, eventual, a unor diferente care sa se datoreasca naturii variate a Iitosferei strabatute,

9.1. Asociatii nascute pe litosfera oceonice .

c--:

Caracterul dominant bazaltic al rocilor vulcanice cunoscute in ariile

oceanice a fost remarcat de multa vreme r;;i acesta a fost motivul pentru
care s-a conturat, si a fost acceptata de toti autorii, ideea unei provincii sau a unui tip de asociatie a ,..,,bazaltelor oceanice".
Aparrtia
conceptiei tectonicii globale a adus moc1H1cariimportante continutului
acestei notiuni deoarece s-a constatat ca in cadrul oceanelor pot exista
mai multe categvrii de oondirtii tectostructurale; rocile vukanice considerate anterior a apartine unei unice categorii s-au dovedit a :f:
eterogene ~in acest punct de .veder:. Elin:_iinh:i.d,,;stazi, din discutie ins:ilele vulcamce dezvoltate pe htosfera cont nen ai - asa ca Kerguelen, m
Oceanul Indian, Canare ~i InSti'.1. e apului Verde, in Oceanul Atlantic si cele dezvoltate in mod evident in lcgatura cu o zona de exparisiune cele din lungul cordilierei eentnal-aflarrtice - ca ~i altele cu pozitie tectostructurala neclarificata se poate contura i.Tl. mod satisfacator notiunea
,,zona fierbinte dezvoltata pe litosfera oceanica" si asociatiile de roci
nasfote dftorita unei activifati corespunzatoare (fig. 1-2). In felul acesta,
afirmatiile care se faceau destul de recent asupra naturii proceselor magmatice din ariile oceanice - ,,procesele magmatice din zonele adinci ale
oceanelor par sa fi.e relativ simple'' (\Vahlstrom; Igneous Petrology; 1950)
- se dovedeau inca o data, nu numai prin identificarea zonelor de expansiune a crustei ocean ice, a fi fost destul de indepartate de realitate.
Cele mai numeroase mformatii despre aceste 8.sociatiL d~ roci le g,v~Jlf ..
din aria central-pacificj unde au fast identif'icafe -pentru, prima oara zonele
fietbihti. In aria pacifica, rezultatele unei activitati magrnatice de tip ,,zona
fierbinte" sint materializate in cele 3 ~iruri -de 1.nsule $i munti vulcanici"
submat-ini ;

~nsulele ~w9jj \- insula Midway - lantul submarin Em eror:

msula Sala y Gomez nsula Par;;telui - insulele Tuamotu insulele me; , -

l~

__..:.}.

153

An

- centrul submarin Macdonald insulele Australe

- insulele Samoa - insulele
Gilbert - insulele Marshall,
ca si in foarte
numerosi
munti vulcanici submarini a
carer distributie nu prezinta
vreo regularitate.
~
Bazaltele care cons ti tuie
+
Bozolt otivmic
\
aceste insule sint foarte asemanatoare intre
e1e din
punct de vedere mmeralog1c:
!?l chimic; diferentele sint cu
Tefrit \
~!]
mippre.. M_area lor :n"a:f q
JOn tate smt roci cu cantitati
Trchit
moderate 'de olivina, fata de
.
v
Fono!1 t Trahit
care se constafa evolutii spre
Ne
Ab
forme mafitic@ - foarte bogate in olivina (pceanite
si
Fig. 9-1. Tendintele de diferentiere a magrnelor
bazaltice din insulele vulcanice ale ariei centralbogate in augit an a m e
pacifice.
- spre forme user alcaline si
spre forme lipsite de olivina;
tendinta alcalina, cu caracter dominant sodic. a diferentierii poate conduce pina la f'ormarea bazaltelof cu nefelin s1 melilit. In. asociatie cu bazaltele normale apar, u'Tie9ri7.ttatiite - trecYndu-se prin forme intermediare, pufin frecv~~e,_ "iil.ag~fer andegitic - iar in cazul bazaltelor aIc~}fe .aP-fil:.fn~QUt~~~l.J~~f.rite
(Iig. 9-1).
In unele cazuri, eroziunea a dezvelit oorpuri consolidate in conditii
subvulcanice in interiorul structurilor vulcanice: ele sint constituite din
corespondentele de adincime ale tipurilor de lave mentionate anterior.
Tipul de magma fundamental este ce tholeiitic asa cum arata prezenta dominanta a bazaltelor fara sau cu pu ma olivina; aceasta este
magma parentala pentru asociatiile in care rocile cu caracter alcalin apar
numai in redusa masura !jii pot fi considerate rezultate ?-le diferentierri
ei. Cornpozitia chimica este foarte asernanatoare cu cea a rocilor cu
caracter tholeiitic din alte conditii tectostructurale
{tab. 9-'1)) diferente mai warcate se constata fata de _cele din zonele de expansiune, in
comparatie cu care are continuturi mai mari de elemente a}caline si continuturi deosebite
7-4f Este intersant de semnalat si spectrul mai larg aj_yi_:r:rone1 _valoriJ..or_paportului !?r~;r_(fig. 7-3) pe care
11 au aceste magme. Din punctul de vedere al di:stributiei izoto!(tlor.
plumbuJui produsele zonelor fierbiriti din ariile oceanice se ld'ove esc
focir*i'e Jero~gene {fig. 2-3), ceea ce este, desigur, tgm_g[e.1.~ernggpitc'ltii
man"fii!e1'1a ~riivelUl la care se alimenteaza acestea; pe de alta parte,
este demonstrata existerita unei deosebiri foarcatedin acest punct de
vedere fata de materialul emis in cadrul rifturilor oceanice.
In arhipelagul Hawaii cele mai frecvente roci sint bazaltele cu olivina; o Iarga rasPindire au si alte forme de bazalte imbogatite in unul
san altul dintre componenti. Principalele diferentiate mai acide sint
andezitele, uneo,ri cu ~claJ1.,. si, in mai mica masura, trahitele. Tendinta afcalina de diferentiere este reprezentata de bazalte cu nefelin,
chiar nefelinite, 9i bazalte cu melilit - constituind impreuna mai putin

~.)
Fonor

d~klfig.

154

Tabe!ul

Compozitia chimica

9-1

a rocilor din aseelatiife generate in cadrul zonelor fierbinti

31415

6171

_S_i_0_2_,_~49-,-4~+--4-5-,4~-'-~5-1,-3~~--50-,-61~-1~4-7-,6-2-;.1~6-0-,2-3--'l!'~-~6-,-03~-1!~4-9-,l-OTi02
Al203
Fe203
FeO
MnO
MgO

Cao

Na.,o
K0Q

P;os
1

2,5
13,9
3,0
8,5
0,16
8,4
10,3
2,2
0,4

3,0
14,7
4,1
9,2
0,14
7,8
10,5
3,0
1,0

o,3

o,4

1.
1.

1,9
14,0
3,3
10,1
0,3
5,5
9,8
2,8
0,7

1,91
13,58
3,19
9,92
0,16
5,46
9,45
2,60
0,72

o.s

o,32

3,57
16,27

3,37
8,17
0,11
6,33

s,65

3,82
0,14
o,45

1'

0,42
17,74
2,49
2,87
0,16
0,17
1,92
7,50

4,93
o.sa

1,82
16,06
1,47
10.53
0,21

10,'70

9,28
2,69
0,50
0,21

I
I
I
I'

2,44
16,53

1,35
10,79
0,31
4,68

a.is
4,35
4,35
i.os

l
1

1. Bazalte tholeiitice din insulele Hawaii, media a 200 analize. 2. Bazalte

alcalrne cu olivina din insulele Hawaii, media a 36 analize. 3. Bazalte din
Platoul Deccan (Cretacic), 4. Bazalte din Platoul Deccan (Eocen). 5. Bazalte din
insula Sf. Elena, media a 4 analize. 6. Fonolite din insula Sf. Elena, media a
5 analize. 7. Bazalt alcalin cu olivina de la Surtsey, 1'96.J (Islanda), media a 3
analize (o proba de cenusa bazaltica are 15,02% MgO). 3. Bazalte alcaline de la
Heirnaey, 1973 (Islanda), media a 6 analize.

de .10/o din totalul produselor. in c.adrul prorl1rnelor en caia,..t.E:.r akalin 1rQEile piroc1ast~~e _s~~. ceva mai abundente.
.
1
Activitatea vulcanica din Hawaii se desfasoara in cadrul unor imensi
vulcai\i.-sc~t. Intormatiile asupra structurilor vulcanice submarine mai
vechi (plna la 70 m.a.i.p. -in vecinatatea peninsulei Kamceatka) care constituie lantul generat de zona fierbinte din Hawaii sint putin numeroase;
ele arata, totusi, ca natura produselor nu a suferit rnodificari importante
de-a lungul timpului.
Dorninarea rocilor cu caracter alcalin in unele situatii a condus la
emiterea ~ca zonele Iierbinti dezvoltate pe fundan1ent oce.auk..,.];.illi,
produce :;;~rp~_p.imare cu caracter alcalin car~, uneori, prezinta asemanarr:(rapante cu magme!e .fil@iile cTin domeniul contill'2Il.t..?1; alteori,
insa, exista indicafii asupra mrudirii lor cu magmele tholeiitice oceanice,
a:;;a ca identitatea de spectru de variatie a valortlor raportului 87Sr j86Sr,
ceea ce face sa ramina inca deschisa posibilitatea ca si in aceste regiuni
s~ nu fie vorba decit de produse de diferentiere ale acestora, Predominarea rocilor cu caracter alcalin poate fi un efecJ. al ,fagtulyj. ca, fiind
mai noi, acestea acopera produsele tholeiitice,m~~<JU.
In cordiliera Ninetyeast Riage"" din Oceanul Indian, produsele au
caracter alcalin (compozitia normative arata o variatie de la bazalt nefelinic liLJlicriLcu-GliiR.a}.si sint reprezentate prin bazalte Cl). piroxeni,
picrite si dif'erentiate cu caracter intermediar, hialoclastite de adincime
mid .. In afara de rtexturile f'luidale .s1nt foarte frecvente textur!Je ye~J=
r;ular~ 9i ~~.:1-lOJtle;:~areiildicaformarea 1~tr-u.n mediu su~aeriq,J:_J.,
c'ee-a ce ara't'a ca, iocar 91 temporar, aparatele vulcamce ale aceste1 cordi_Jiere au d~ii
..J1ivelul. aRe_lor oceanice (ca si m situatia actuals a corailierei Hawaii-Midway-Emperor).

155

Ansamblul datelor geochimice conf'irma ipoteza generarii cordilierei

de catre o zgna fierbinte fosila; variatia T.R., K/Rb si La/Sm indica oosibilitatea existentei a doua grupe de roci in cadrul cordilierei.
.i:

Alteori, asemenea asociatii de rod apar in cadrul unor structuri~JJk...

eanice d~p- central, de mari dimensiuni, de tip ,,scut". Asemenea struc-

mr1

caracterizeazii toate zonele in care vulcamsmul a depasit nivelul

oceanului, in i....risule, dar nu Ste, deocamdata,. demonstrat ca muntj.i vub.
canici submarini, care n-au ajuns niciodata in conditii subaeriene au
0 -aceeasi structura; dimpotriva, exista informatii d~ natura moclolo- gic;r-:~fae!iatura petrografica (alcatuirea din hialoclastite) - care sugereaza diferente sensibile.

......__

*
.
In zona axiala a Oceanului Atlantic, in lungul riftului, se gasesc mai
multe insule care, int'r-un ~prim~ fu6fuell1:, au fosr}>riVite ca rezultat al
fenomenelor vulcanice desfasurate in cadrul acestuia. 'finind seama insa
ca nu se intrevad cauzele pentru care vulcanismul de rift ar fi ajuns sa
determine structuri subaer~en~ - si ca, in orice caz, asemenea situatii
nu se cunosc si in celelalte zone de rift activ astazi - ca si de natura
evident alcalina a rocilor din asociatiile care constituie aceste insule, se
accepta, in ultima vreme, de cei mai multi autorr, ca ele au luat nastere
in urma actlvitatii unor zone fierbinti amplasate chiar pe rift.
)'(_In insulele Sf. Elena, Tristan da Cuaiha, Ascension, Gough, Bouvet,_
asociatiile de roCi" contin 'b'azaffecusaU1Csite de olivina trahiand:ezite
:;;i trahibazalJe_(latite
lfilit=an ezite
~latit-bazalte), fonolite. Pentru
Tristan da Cunha si Gough natura de ,,zona fierbinte" este indicata :;;i
de existenta, spre E si V de ele, a doua cordiliere submarine simetrice care sint interpretate ca cicatrice ale zonei fierbinti inplaCfle africana si sud-americana, formate ca urmare a expansiunii Iitosterei in zona
riftului. Insula Ascension se
gaseste
si ea la extremitatea
Tandinto l<.ennedy
. fTencin:::i Coombs
14
(Sf. Elene ,
unei cordiliere submarine cah (Ins Pc stelut
Gough
Ascension)
re o Ieaga de vulcanismul
subaerian activ din Mt. Ca12
12t
I

merun.
r

Caracterul alcalin al mag10

10
melor este, in cele mai multe
,o
..
;
o'
cazuri, bine marcat si maq, 8
8
~
joritatea rocilor contin ~
. <;
~
+

\>" ,._(;.I '

lin
$i leucit; aceasta este si0
6
tuatia dm insulele Sf. Elena
0
::.
0"'
l
z
/~"'
6fI ..
(tab. 9-1) $i Gough unde
..
L,
~
4t
~
magmele au avut o diferen~
tiere de tip ,.Kenne~"
con
2'
ducind la forme foar
bog a40
50 60
40 50
60
70
80
te in alcalii (fig. 9-2) si ne-5102%felin normativ (fig. 9-3). In
alte cazuri
Ascension,
Fig. 9-2. Relatia Si02-(Na20+K20) in cazul tenTristan
da
Cunha,
Bouvet dintelor de diferentiere Kennedy si Coombs la
rocile vulcanice alcaline.
natura rocilor fiincl tot alca-

: f1a0

156

.. '..

01

Q
norm.

ne

'

Tendinta Kennedy
x Sf Elena
-i: o Gough

30

Tendinta Coombs
.
)( Jns.
Pcstelui
o Ascension

20
x

01--~~-:o--cio.----x
x

10

40

)(~

x
~xx

x x
x

norm

20

Q
norm. 10

so

60

.,, 0

oxo
0

x
6'

cP

--

70

80

O xll..it~o-----ne S'----------::,-:--~-=-:
norm. 4o
so
60
70
80
Si Oz -t:

Si 02.0/.

Fig. 9-3. Relatia Si02-nefelin si cuart normativ In cazul tendintelor de diferentiere

Kennedy si Coombs la rocile vulcanice alcaline.

lina, diferentierea magmatica a fost de tj.~ombs" cu aparitia de forme

cu cuart norrnativ ori modal (fig. 9-3) si mai putin bog ate in alcalii (fig.
9-2), ceea ce le-a atenuat, comparativ cu cazul anterior, aoeasta natura.
i~ ga?t.ic}ll._d~Qffk..itaat.i~ Islandei es~e,~~.a~CcU]JlrS-~US, cu totul
ci.e.Q,$11filta. In momentul de fata se aecepta ca, m afara de produsele
zonerae expansj~l!1.Jn Insula sint prezente ,<;;i produse ale unei zone fier~
bint:i: reprezenfate prin..bazaltele
c f.
n, birre -dezveltate- in
ca ru-:zonei vestice '('flg. 7-r:2r iii"l au ori aecepta a:paritia foarte timpurie a .acesieizonenerb~nti si, sprjjinindu-se pe existe~
cordilierei aseismice Groenlanda-Islgnda-iasulele Feroe si pe oarecari reguTaf'i<far1 are
varJ:qfieCv1rstei-sa:Za:ltelor din partea nordica a Atlanticului, af'irma ca
asoeiatiile bazaltice din Groen- ~- Janda, insulele Feroe 9i Insuo"
10 2o-0
200
300
100
lele Britanice au a.c\;_eeasi .origine, fiind yorba dP o c9$iie1:{t:-cica~
transversala fata de
mt:;-g"tilierata de 0 zona fierbinte amplasata sub Islanda
(fig.
70
.
1-6; 9-4); altii cred,
dimpo- 50
triva, ca ea s-a instalat foarte
tirziu pe rift 9i ca numai Isian65
da este produsul sau, In orieare
dintre alternatlve; trebuie _ e- 550
marcat insa ca Iitosfera a fost
60
si este in permanenta in expansiune aici, ca riftul si-a ,,impus"
prezenta, ,,caracterele",
chiar in conditiile existentei
unei zone Iierbinti.
Toate produsele asociate ce20
10
lor mai recente momente de activitate - asa cum sint bazal- Fig. 9-4. Ipoteza generar'ii asociatirlor bazaltele emise in cadrul eruptiilor tice din partea nordica a bazinului Atlantidin micile insule Surtsey
si cului prin activitatea zoner fierbinti situata
sub Islanda si a generarri asociatiilor bazalHeimaey de la S de Islanda tice din Europa centrala prin actiunea unei
au caracter alcalin (tab. 9-l).
zone fierbinti situate 1n regiunea Eifel.

.. .

.a . .

157

Distanta

200

0
i

10
ISLANDA

400

600

200

RIFT

..

I .

.. J

ISlANDA :
Q22

I;

~18l

-,

: . . ,. .

I
I

OJO

j : . . .
I:

:. .

I
I

008 ~ Subcerioni

65N

Submorin

O,OLt .

60
..

64

63

1,8
1,6
~1,4

. . .

.$' 0.12

. -::1 ..

2!)

..

0
0.16

RIFT

I
I

g:~m8
.,,?.
0

.!.:. . .
..
!
.. . ..
..
I
I
I

:0)4

600

.i

Distcnto (Km)
200
.t.00
'

0,26

~'

(Km)

200

62

61

08C

i :.
I

12

i=1o,

ubaerian1

06L .

...

~I

Subrnortn

, 65N 64

630
62
Lnritucme

61

60

Fig. 9-5. Contlnuturile unor elemente chimice in rocile vulcanice din Islanda i;;i din
riftul central-atlantic la diverse distante fata de insula,

Examinarea atenta a chimismului rocilor bazaltice din insula si a celor

dragate de la S de ea a aratat variatii importante in ceea ce priveste

contirruturtle ide K20, Ti02, P20;;. ~i de elemente minore r(fig. 9-5) oa
f,>i variatii ale valorii raportului 87Sr/86Sr.
Se accepta, astazi, ca in Islanda sint produse de consclidare a doua
categorii de..m.ag~~ indepeadentesau hibridizate: magme tholeiitice asociate unei zone de expansiune si magme alcaITne ale unei zone fierbinfi.

Daca existenta une'.i. zone nerbinti se accepta pe oaza caractel alai alcali:nal unei parti dintre roci, atunci corelarea acestora cu asociatiile din Groenlanda :;>i din Insulele Britanice prezinta oarecari dificultati, intr.uci.t ]n...
acele regiuni formatiunile au caracter tholeiitic cu forme de tranzitie numai locale si subordonate, care sugereaza un caracter alcalin.
0 situatie cu totul particulara o constituie regiunea ~din
es_~l
Africii. La irrtilnirea marelui rift est-african cu depresiuna cu caracter
CieeXPansiune a lY!~rii.Rosii
aseste singura regiune subaeriana de__
litosfera oceanica recenta (activa! Depresiunea Afar, pina de curind
accper:it de--apele 'oceanice, este considerata a face parte din zona" deexpansiune a Marii Rosfi si nu din riftul est-afric;~p. asa cum pare la
prima vedere. Vulcanismul activ aici este interpretat ~nsa de unii autori
a se datori unei zone IierSfn i irisfalate recent pe aceasta litosfera
oceanica. Ca urmare a unei activitati de ~ ....:P. l:a.;; au fost puse in
1b1;"'0a"zalte si d~ert1iate acide, pina la riolite: ele au caracter tholeiitic, spre de0seb1re de - proaus-e ceva mai vecru care au caracter alca1 in :;d par a fj._ f.9st .err~-P.~lis1!.d0

Desi asemanarea magmelor aparute in cadrul zonelor fierbinti dezvoltate pe Iitosfera oceanica cu cele din rifturile oceanice este evidenta, ele158

mentele de petrologie experimentala nu sprijina ideea deriviirii celor dintii prin diferentierea celor din urrna; tendinta lor user alcalina si aparitia,
uneori, de magme alcaline propriu-zise sint explicate in mod mai rational
printr-un grad mai redus de topire partiala a unui peridotit mai putin dif'erentiat, la adincimi mai mari fo manta, in eomparatie cu procesele <le
generare a magmelor din rifturile suboceanice. in felul acesta apar continuturile mai mari de alcalii si elemente asociate (T.R.). Caracterul de slaba
diferentiere a materialului sursa este indicat de valorile ridicate ale raportului 87Sr;sesr.

9.2. Asociaiii noscute pe litosfera coni:1nentala

Asociatiile de roci banuite a fi rezultatul activitatii unor zone fierbinti dezvoltate pe li,tosfera continentaliLsint mai putin numeroase si
au, in general, conditiile tectostructuralc mai putin clarificate decit cele
dezvoltate ne Iitosfera oceanica.
Active fn mornentul de fata sint numai 3 zo~fierbinti in cadrul IitosfereiiFo'i'ftinentale: in regiunea Yellowstone din centrul Ameridi de Nord
si in insulele Capului Verde >i Cana're?pe platforms continentala
a
Africii de vest (fig. 1-2); in cea dintii are loc astazi o activitate cu caracter exclusiv postvulcani,; 'in cele doua din urma exista un vulcanism
6iif ~ctiv destul de 'Eiue ci,moscut.
~';:><:In regiunea Parcului national Yellowstone (S.U.A.), rocile formate
in timpul activitatii vulcanice sint bazalte, alldWe, latite, riolite. Magmele au avut caracter calcoalcalin cu indice alcali-calcic 60,3 (fig. 8-10).
Produsele cele mai bazice nu au Si02 mai putin Cf"~
t'i.IDP ce cele
.r;J/i
mai acide se apropie de 800J~1.~~
/Y In arhipelagul .C~or., eel putin insulele estice stau sigur pe
Iitosfera continentala; unele date seismice pot fi interpretate in sensul
ca cele vestice stau pe Iitosfera oceanica, iar sub insula Gran Canaria
s-ar gasi o Iitosfera cu caractere intermediare. Vulcanismul are, aici, o
istorie destul de complicata pe care cei mai multi autori o considera
a fi inceput 'in Mjg_<'l,dar pe care altii o extind mult in trecut. Rocile
cunoscute au, in cea mai mare parte, caracte:r efuziv, dar sirrt cunoscute
~i roci ~abbroice ori sienitice i partile inferioare ale structurilor. Bazaltele in forrne diverse - cu olivma si piroxeni, cu piroxeni ~i amfiboli,
cu melilit - trahitele, fonolitele, rocile complet sticloase sint tipurile
petrograrice cele mai frecvente. Magmele au, dupa cum se constata,
caracter alcalin evident, caracter pe care si I-au pastrat in decursul
intregii evolutii a vulcanismului. Fenomenele se desfasoara in cadrul
unei activitati de tip central.
Situatia generala este toarte asemanatoare in insulele Capului Verde.

Cf)

in cadrul forrnatiunilor de virsta mai veche, o situatie foarte interesanta se constata in Europa centrala. Pe directia E-V, intre :ualea
Rinului ~i valea Oderuiui (din partea vestica a Republicii Federale Germama pmii in R.s. Cehoslovaca si R.P. Polona), exista un aliniament de
roci extruzive i;;i intruzive in cadrul carora virsta variaza in mod progresiv de la cca. 10 000 ani in extremitatea vestica, la cca 30 mil. ani in
partea estica {fig. 7-10); conform unei ipoteze foarte atragatoare, acest
aliniament s-ar datora unei zone fierbinti active prna foarte recent 1n

159

valea Rinului, adica in cadrul placii eurasiatice in deplasare spre est, ca

urmare a expansiunil litosferei in partea axiala a Atlanticului (fig. 9-4).
Magmele puse in libertate in cadrul acestei zone fierbinti au avut
caracter ijllfg]jn !;)i, 'in gens:.r;al. bazic, dar cu diferentieri pina la forme
a.isi~ (t;:i.b. 9-2). Roci1e formate - uneori in asociatii, mai cornplexe,
...._ :la l!!Aill3S a:!U:! e

Tabelul

9-2

Compezitia chimicii a nnor roci din asociatia bazaltica alealma din Silezia inferioara
(R.P. Polona)

I
Si02
TiOo
Al203
Fe203

FeO

99,74

100,39

44,40
1,55
11,91
4,42
7,51
0,13
11,85
12,47
3,50
0,90
0,79
0,70
0,26

43,60
1,70
11,96
4,86
6,50
0,12
10,70
13,49
3,90
1,20
0,98
0,51
0,22

MnO
MgO
CaO
Na20
K20
P20s
H20+
H20-

Total

40,75
3527
10,55
6,86
5,72
S.S.

42,80
2,57
11,82
5,75
6,79
0,21

11,54

11,69
13,70
3,35
0,84
0,96
0,03
0,57

99,34

11,77
3,16
0,95
0,58
0,43
0,77

42,91
2,53
11,09
7,00
5,52
0,25
8,22
13,16
3,54
0,98
1,22
1,38
1,65

44,24 41,66
2,48
2,15
13.06 12,88
4,30
6,18
8,46
6,46
0,25 10,23
0,23
11,32
10,05 11,73
4,06
2,88
0,96 I 0,81
0,63
0,85
1,10
0,83
1,21
0,52

99.14199.45199.30

45.21
2,10
13,64
3,76
8,21
0,22
10,70
10,04
3,01
0,82
0,58
0,88
0,81

10

45,76 , 42,16
2,08
2,28
14,43 12,50
3,74
4A3
7,64
8,07
0,24
0,25
11,43
10,10
9,54 11,75
3,57
3,54
1,16
1,00
0,70
0,60
1,24
0,58
0,46
0,64

199.55199.981100,35199.56

1. Nefelinit cu olivina. 2. Bazanit. 3. Bazanit. 4. Bazarrit. 5. Bazanit. 6. Bazanit.

7. Nefelinit. 8. Bazalt cu olrvina. 9. Nefelinit cu olivina. 10. Bazanit.

alteori aparind, numai unul sau doua tipuri petrografice - sint bazalte
- in specii variate, de la cele plagioclazice la cele cu nefelin ori cu
melilit - trahite, fonolite, tefrite, forme intermediare intre aceste doua
din urma specii, nefelinite etc. Manifestarile au fost predominant extruzive - attt efuzive cit si explozive - si in mai mica masura subvuicanice;
rocile apar ca filoane, dykuri, neckuri, curgeri de lave.
In partea centrala a Africii de nord, aproximativ in jU'i:uU y:(?t?Jiltse gasesc mai multe mase ernpti.'le..iznlat.e._cu dimensiuni in
general moderate, care pot fi considerate a fi luat nastere ca urmare a
activitatii unor zone fierbinti. Ele sint -constituite in mare masura din
roci bazaltice mai ales spre SV dar rocile intermediare sL
acffie sfot : ; i ele prezeill_e mai ales spre . ~. ,M~j.veJ~_.'Ub_~ $i
~fil
sini
cea mai larga dezvoltare; aici sint prezente roci
en caracter puternic alcalin~
trahite, fQDolitt:.:;5j;;pit!;;l&ftl~
etc.
1

~,.,.C5,

zonere-e:u~

"\}--o

situatie cu totul aparte o reprezinta Platoiil De,ccan din India

de vest. in conformitate cu toate reconstituirrle de evolutie a placilor
lito,sferice, ~
peninsulara este con_slde.rata_9_placa i;;e s-a des12artit
de Antarctica ::;;1 :Africa
SE ~ a migrat spre N, unde s-a ciocnit si
s-a sllaat de placa eurasiatica, In Oceanul Indian este cunoscuta exis-

ae

160

tenta oordiliered de munti vulcanici submarini din lungul meridianului

73E, dazvoltata intre insulele de natura vulcanica Cha os i;>( !z.ac,cadivf?~
ea este considerata a reprezenta cicatricea une1 z_one~ 1 - . - . - . "O
cu activitate incheiata amplasata in regiunea grupului sudic de
insule, cicatrice lasata in placa ce se deplasa spre N. in momentele
in care blocul de Iitostera continentala al Indiei a trecut pe deasupra
zonei fierbi!!!,ti, magmele ehberate au format platoul baZJaltic 15'.eccian;
mai hrzm, aceasta a dat nastere Iantului de munti vulcanici ai cordiIierei Chagos-Laccadive. Conform cu aceasta interpretare, bazaltele din
Platoul Deccan sint rezultatul unei zone fierbinti aparutg_p_e_liiusf.er:.iL
oceanica, dar desfasurindu-si, temporar, activitatea in cadrul unui bloc
cu htosfera corstinentala; este de presupus ca aceasta srtuatie a Iacut ca,
in perioada respectrva, caracterele ei sa se apropie mai mult de caracterele
zonelor fierbinti dezvoltate in arii continentale.
Platoul Dec~an este co;nstituit dintr-o stiva de curgeri 'bazaltice a carei
grosime este de cca 2 000 rn ;_in cadrul ei se separa 3 pachete, eel
mijlociu avind dezvoltarea oea mai larga. Bazaltele sint Iipsite de satr f!U
putii:ia olivin,~. caracteru_l ~or fiind net~l!1oleitic,,,; multe ~ii;tre ele au
contmutun n icate de_.sti.k@, Caracterul subaenan al punern m loc a bazaltelor este atestat de existenta solur~ jgsile iu,tercalfilie si a nivelelor
de ~mil.~ fil-~~~,pii.~
Este interesant de semnalat ca in structura stivei de lave nu se
cunosc dykuri in mare num.iir.,-a~a ca in cazul altar plato,uri, ceea ce nu
permite imaginarea caracterului fisural nentm...pr.o.cesnLde -emisie-a..l~
lor si nu ingaduie cons1derare~1oulyj ca_r.e~e_zs;ntind~o veche .rggllm.,e.
de expansiune a litosferei continentale.

-_

__..

10

ASOCIATll DE ROCI CU POZIJIE

.TECTOSTRUCTU~LA NECLARIFICAJA

Asociatiile de roci descrise in capitolele 7, 8 i;ii 9 nu epuizeaza toate

situatiile din natura; exista incl numeroase asociatii ale caror procese
genetics nu pot fi incadrate in mod satisfacator ill modelul tectonicii
globale, care a fost folosit ca ,,schelet" pentru sisternatizarea tuturor
problemelor. Practic, in totalitatea cazurilor; aeeasta se datoreste nivelului mai scazut de cunoastere a eonditulor geologice in care apar acele
asociatii ; nu este insa complet exclusa nici po,sibilitatea ca viitorul sa
arate ca, in afara conditiilor de generare a magmelor astazi cunoscute,
au mai existat, in trecutul geologic, 9i alte categorii majore de situatii.
Ca urmare a modului arbitrar in care au fost reunite in acest capitol, asociatiile de roci care vor fi descrise ill continuare prezinta caractere neomogene din toate punctele de vedere. Cele mai multe dintre
ele au virste foarte mari 9i apar in cadrul scuturilor ori platformelor;
este usor de inteles ca, in asemenea cazuri, este foarte dificil sa se
obtina acele informatii care sa ingaduie refer irea genezei asociafiilor la
modelul tectonicii globale.
Unele asociatii de roci formate in perioade mai recente ale istoriei
geologice au, .in parte, caractere care sugereaza posibilitatea iricadrar ii
lor intr-una din categoriile majore de situatii de generare a magmelor;
11 - Petrologie magmanca,

cda. 291

161

argumentarea unei asemenea incadrari poate fi, insa, abia schitata, este
neechivalenta cu aceea existenta pentru toate asociatiile descrise in
capitolele 7, 8 9i 9. Exista insa si asociatii foarte tinere, ale carer caractere sint bine cunoscute, dar care nu pot fi raportate modelului tectonicii globale, ceea ce arata ca acesta nu oglindeste toate aspectele situat1ilor din natura si este, mca, susceptibil de completari.

10.1. Asocia1Jiile gabbroice stratificate

I/

In vechile scuturi ale litosferei sint cunoscute, in multe regiuni ale

~i ultrabazicer - in cadrul
carora gabbrourile au rol preponderent - cu dimensrnni mari si foarte
mari. Formele de zacamint sint, de regula1 )opo,litice, dar adesea eroziunea le-a afectat puternic modifrcindu-!e'.'' rorma; sint cunoscute 9i
. <U:kuri,Ae mari dimensiuni, dupa cum, in unele cazuri, sint vizibile si
,kurile de h~~a Jm:wlitelor.
.
Trasatura caracteristica principala a acestor corpuri o constituie
existenta unei stratifi~9Jli_exprimata
atit la nivel de tip petrografic
cit 9i la nivel de specie minerala. Succesiunea rocilor este, in esenta,
perido~t - gabbro + anortozit - gab~q graQ.,Qfiric (de jos in sus), in
fWod d44nuit comPf1:era~de recurente. Stratiflcatia este aitit gradata
cit si ritmica, paturile de p-1.ag!QdC!.zi si de minerale mafice reprezentind
principalele sale elemente det.fil:.!!!i.nante; exista insa~1 o-straHfieatie
criptica (constatabila numai microscopfc:-Sau chimic),
determinata de
o gradare mineralogica ori chimica pe vert~8!Ja. Nu rareori
se pot
vedea stratificari incrucisate si canale de circulatie a topiturii incarcata
cu cristale.
- ...:- -Toate rocile sint constituite
dintr-un
component
,,cumulus" cristale acumulate gravitational ori prin flotatie - si un component
,,intercumulus" - cristalizat din Iichidul interstitial - care 11 cimenteaza pe eel dintii ; uneori cimentarea se realizeaza printr-un component ,,adcumulus" - supracresterea componentului ,,cumulus".
Complexul de la Bushveld {Africa de Sud) constituie unul dintre
cele mai mari, mai bine studiate 91 mai cunoscute masive intruzive
bazice stratificate. El este in
intr-un. fundament cristalin pre<;a.rnbrian a artinind craton ui Kaa vaa

..
in intervalul
2 050-1
m.a .. p. unoscut pe
240 km, el a fost considerat prna nu
demult a fi 1in mar.e d:?peli+
10-1); cercetari recente arata ca in cadrul sau se ot recuno te ce utin 4 ce
e de i uziune, ceea ce complica, bineinteles, l?i imaginea asupra ormei sale de zacamint.
Deschis pe mai multe mii de metri grosime, constituit ,...Qin nea*&s,
pjr_Qxenite, ~gabbr .uri cor
arata o stratifica ie-ma1 ronuntata sau
~
se orizonturi: existenta a
orizontun es e insa
generala, in tot eorpul (fig. 10-'2).

Globului, corpuri intruzive die roci bazke

Sfig.

~
Fig. 10-1. Complexul intruziv bazic stratificat de la Bushveld
(Africa de Sud).

162

..

+
+

PlagiQclazi Piroxeni Piroxeni Olivioo

An%
calcici ~araci
mCa
-~42
44
1500

48

llmenit MagMtit Apatit

45
45

I
'
I

~~~-~~J J _
51

I
I
I
<
I

I
I
I
I
I

~------------~------'I

q;

2~

so

c:

OI

o
E

--.;"

--------

-+--

-------

>

51

7.
6~

"

"O

500

l+++I

3[Zill

48

8~

9 lxxxl
10-

53
51

l1---

55

o--

~5

49 50

---- ------

4670 - --79 76
18

77
x
x
x

--

Oriz. repr,

--- -------

-------

J:
;

U---------~----------------

l~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~

Fig. 10-2. Succesiunea rocilor :;;i variatia mineralogica in complexul Bushveld, regiunea Betha!:
1 6 -

elsite; 2 - diorit; 3 - gabbro bogat in rnagnetrt} ~ - gaboro+norit;

5 - anortozit;
pegmatoide; 7 - harzburgit; 8 - bronzitit; 9 - :f:t:mdmnent cristalin; 10 - minerale cumulus ; 11 - minerale interci:m1wll1S.

Zona bazala este constituita din ~hi~....,.wrhlQfil~,, J;n;)Q.Il?:lti~e.

Zona I consta din gabbrouri, nori , anodozite_~L~atoide.mallce;_
este caracteristica, in cadrul ei, prezenta unor benzi de c'omit dezvoltate
pe foarte mari suprafete si o intrerupere a stratificatiei criptice, care deterrnina aparitia unui orizont mineralogic reper.
Zona a II-a este constituita din.gabbrouri bogate 'in magnetit.
Zona a III-a este caracterizata prin gabbrouri bogate 'in magnetit,
anortozite ~i nivele de magng,tlt-zona a IV-a este predominant dioritica; contine peste 10 nivele de

magnetit.
Examinarea succesiunii mineralelor in ansamblul co1oanei arata numeroase momenta de inversiune a ordinii de cri:stalizare !CB :!?i de mwerupere a acesteia. Cele mai multe dintre acestea pot sa fie atribuite
11*

163

rniscar-ilor de convectie si injectiilor rfil;!e~

<;!EL_material....magmatic
proaspat, care
fi reomogenizat magma dupa scurte perioade de dif3rentl,er~..:.....1n acest fel se poate explka si extrem de redusa gama
variatie a compozitiei chimice a mineralelor - asa ca, de exemplu,
variatia continutului An in plagioclazii din zonele II, III si in cea mai
mare parte din zona IV :_4;5-55%,_ Trebuie sa se accepte, in consecinta,
ca cele doua procese au avut o influenta sensibila asupra fenornenului
esential de diferentiere prin cristalizare fractionala si acumulare gravitationala. Valoarea raportului 87Sr/86Sr variaza intre 0,, 705 si 0.7Q8.
~Intruziunea de la Muskox (Canada de NV) este exptiS'a pe o lungime
cca. 100 km si 0 larg1me de cca. 10 km, dar exista indicatii privind
continuarea ei cu inca cca. 100 km sub un acoperls de gresii, dolomite
:;>i bazaite. Forma de zacamint a intruziunii propriu-zise poate fi asemanata cu cea lo~oliij~ - o, pilnie foarte larga; in profunzime ea se
continua cu dykilt die ranire care este user _inclinat {fig. 10-3).
Intruziunea - care are o virsta <le {.15.0d.259 ro.,.a.. s-a produs in granite., gnaise :;;i i:sturi ale Scutului cana~n. Partea extrem
superioaff a:::rii'truziunii este constituita din ~ire
care sint considerate a se fi format in urma topirii rocilor din acoperis datorit!..,temperaturii ridicate a intruztqnii
Dykul de hranire este constituit ~
gabb'rocu bronzit care, in zona axiala, trece intr-c roca olivinica,
un_pll__
Partea bazala a ,,lopolitului" este mulata de o ~ona mar9t,.na~
alcatuita din gabbrouri cu bronzit care tre.s., gradat, .P.ri..!! c~;;ter:ea continutului ld_e o]J~~~i'.a:.o..tit~....
Masa principara a corpului este constituita din
zona stratiiicatii,
in cadrul careia se pot identifica 42 strate orizontale,
discordante

ar

cre-

97~ ::

1- -1
2 Ix
I
1

._'O.

14/

8~

3~

lvvvv I
5 1++++1

0
Mile

6~

10~
11 1 .. 1

13 C:=J

Fig. 10-3. Structura corpului bazic stratificat de la Muskox (Canada):

1 - bazalte; 2 - dolomite; 3 7 - granofire; 8 gabbrouri
12 -

164

gresii; 4 - cuartrte ; 5 - granite, rtolite ; 6 - metasedimente;

granofirice; 9 - gabbrouri; 10 - piroxenite ; 11 dunite;
peridotite; 13 - picrite; 14 - falie.

..

fata de zona marginala; insumarea grosimii lor, care variaza de la citiva m

la 3-400 m, conduce la o grosime a corpului de peste 2 000 m. Stratificatia este determinata atit de succesiunea tipurilor petrografice fundamentale - peridotite, piroxenite, gabbrouri - cit si de o oarecare
ritmicitate mineralogica si petrografica la scara redusa. Componentii
cumulus ai rocilor sint olivina, bronzit, augit, plagioclazi, magnetit, ilmenit, cromit, iar cei intercumulus sint plagioclazi, orte- si clinopiroxeni,
mai rar biotit.
Succesiunea de cristalizare si produsele acesteia ccrespund in mod
fidel rezultatlor
experimentale
privind
cristalizarea in sisternul
CaMg[Si205]-Mg2[Si04]-Si02.
- Compozitia generala a rocilor arata o magma tholeiitica, iar valoarea
mica a raportului 87Sr/86Sr conf'irma provenienta din manta. In ceea ce
priveste istoria generala de formare a corpului, este inca neclar, si in acest
caz, daca trebuie sa se accepte o unica injectie, cu separatie gravitationala
a cristalelor intr-o masa magmatica alcatuind un sistem inchis, ori .injectii
multiple care sa fi reimprospatat magma ~i, deci, sa fi tins a-i readuce
compozitia in mod periodic la situatia initiala.

Situatia tectostructurala a asociatiilor gabbroice stratificate de virsta

proterozoica nu poate fi apreciata; interpretarea forrnatiunilor cristaline
in care ele sint intruse nu ofera suficiente elemente pentru a intelege
in mod satisfacator caracterele mediului geologic pe care acestea 11 formau in mo,mentul punerii lor in loc. Rarnine deschisa intrebarea daca nu
cumva caracterul de magmatism intraplaca, pe care sintem tentati sa li-1
atribuim, este numai_apare:n.t . In aceasta ordine de idei este inferesant ce
remarcat c<l, astazi, chiar corpul de la Bushveld - considerat ca eel mai
reprezentativ pentru acest tip de asociatie - este interpretat ca facind
parte dintr-un aliniament de corpuri bazice extins pe aproape 5 000 km in
estul Africii; desi acest aliniament intersecteaza mai multe zone mobile
intercratonice i trav~rs!:aza mai multe blocuri cratonice. d~ corpurile_
bazice au virste diferite - fapte care pot face indoielnica existenta unui
element structural care sa ii corespunda - nu se poate trece cu vederea,
intre altele, ca din el face parte 9i Marele Dyk din Rhodesia care, eel putin
pentru regiunea respectiva, atesta realitatea unei dislocatii majore.

Corpuri cu structura in general asemanatoare - 1nsa de dimensiuni

mai mid 9i, mai adesea, cu forma de zacamint dyk - sint cunoscute
si in afara zonelor tectonic stabile propriu-zise. in majoritatea acestor
cazuri, este vorba de regiuni ;;i de perioade de timp geologic 'in care
litosfera din acele parti ale globului a suferit procese de expansiune;
fara a face parte din produsele bazice ale rifturilor corespunzatoare in cadrul carora pot lua, totusi, nastere intruziuni stratificate miriore ~
se impune asocierea dintre punerea lor in loc si tensiunile suferite de
litosfera in regiuni apropiate.
[..)>Jntruziunea d~
Skaergaard (Groenlanda de E) a fost pusa ill loc in
Eocenul mediu, magma traversind fundamentul cristalin 9i sedimentele ere fa"C'1ce 91 eocene depuse pe peneplena pe care eT o form~; aceasta este perioada in care rfilul central-atlantic 1nainta spre N. separind Groenlanda
d_e Europa. Pe coasta estica a Groenlandei, -bazaltele tholeiitice asociate
rlftului sint ide virsta eocen-inforin.a:r:.a._Faptul ca irrtruziunea de la Skaergaard este un ecou al expansiunii litosferei in acea parte a Globului este
1

165

indicat 19i <le aparitia

rulterior punerii sale H!
loc - a riumeroase...J!z;_
kuri de roci baziee.
'" lntruziunea este constituita dintr-o r.qasa gabbroica cu sepurfttii in stra~...Partea infericara a oorpului nu este vizibila.
Fig. 10-4 Structura intruziunii de la Skaergaard
(Groenlanda) :
Stratificaria este exprima-"?"
1 - sisturi cristaline; 2 - roci sedimentare;
3 - barta,
de jos in sus, prin tr-o
zalte; 4 gab bro marginal;
5 gab bro cu ell Vina;
zona de gabbro cu oliv_k
6 - ferrogabbrouri;
7 - gabbro cu fayalit; 8 - ferrodiorit.
na, una de gabbro, una de
ferrogapbrrn iri (en fa~
cu separatii g~nofiri<:~ si o zona de gabbro I.i i ferrndiorit (fig. 10-4). Va..:---'
riatia pe verticala este materializata in existenta paturilor de plagioclazi si de minerale mafice in gabbrourile cu olivina ca :;;Lin variatia chimismului unora dintre speciile minerale. intreg corpul prezinta un facies
marginal din gabbro cu olivina, cu caracter picritic.
Structura stratificata a corpului de la Skaergaard a luat nastere
prin cristalizare fractionala, urmata de acumularea componentilor pe
cale gravitationala ~i prin intermediul curentilor de convectie. Magma
initiala este reprezentata, poate, de gabbroul cu olivina din faciesul
marginal.

10.2. Asociatiile sienitelor cu nefelin

I/

Sienitele cu nefelin si asociatele lor j.Qr:meazii corpmi cu dimensiyni,

i~~ral, mici, dar cu structura complicata: csmplexe cu zonalitate
circular~prexe de p1nz.e .c~
. Caracterul lor iritruziv este
a: es a e en mene e e contact pe care le-au determinat.
Roca R_redominantii este sienitul1foidice,
cu nefelip. dar lui i se asociaza foarte
~ase alte tipuri .etrografice
unele puternic mafice. Chim1smul se caracterizeaza prin cara
.
i rin a unden a com onentiJor .O~e~tia din urma eterminii adesea, in ca ru
-nelor de contact, o puternica metasomamiL~
Asociatiile de sienite cu nefelin sint -cu';.~scute, in cea mai mare parte,
in cadrul ariilor continentale stabile: Scutul scandinav (peninsula Kola si
regiunea Oslo), cratonul sud-vest african1 Siberia, Brazilia; in cite~,
ele apar insa si in vecinatatea ariilor orogene. Sint eel putin citeva situatii
(Oslo, Kola), in care distributia lor este controlata in mod evident de mari
fracturi crustale, de fose tectonice, de structuri cu caracter de rift continental. Pe de alta parte, chimismul magmelor poate fi echivalent cu acela
al rnagmelor din rifturile coptinentale tjnere (est-african, baicalian). Aceste
elemente sugereaza ca asociatiile sienitelor nefelinice a.par in zonele, de
li~ra
continentala in Ca.re se produc fracturi ro u d i existii o_ ten'-Clinta ~
.
a
au mai.J1W~n,m;;p@nt.at~ daca aceas a remisa es e valab1 a, atunci nu est
clus
e sa reprezinte
, :i :
inradacinare ale asocia iilor

m Tiftur

166

nentale tinere, ipoteza pe care situatia din regiunea Oslo o arata ca foarte
probabila.
In peninsula Kola (U.R.S.S.) este cunoscut un magmatism alcalin ale
carui manifesfar1 s-au intins pe o foarte lunga perioada de timp.
Cele mai vechi dintre ele - probabil proterozoice - au caracter_g@.:
nitic. In Paleozoicul inferior au fost puse in lo,c indeosebi roci ultraba~a
carer distributie este, in mod evident, controlata de mari fr.acturi
regionale. in sfirsit, magmatismul din- Paleozoicul superior este reprezentat prin corpuri constituite din asociatiile de sienite cu riefelin, dintre care
intruziuriile Hibin si Lovozero prezinta structura cea mai interesanta; 9i
pentru acestea este demonstrata asocierea cu fracturi si depresiuni tectonice importante in fundamentul de ststuri cristaline.
Masivul Hibin se caracterizeaza printr-o structura concentrica care
poate fi considerata a reprezenta o succesiune de dykuri inelare (fig.
10-5); de la exterior spre interior se pot deosem sieni.te .nefeilffice masive, forme porfiriee si :forme trahitoide de sienite nefelinke, sienite
nefelinice cu biOfff si -egrrfn-;-sienite cu hornblendfl si egitin "in. diverse
a'"sp~te-Strllcturale,l~rzona. centraTh.este consfatuita Ciin foiaite.
- Aceasta structura este complicata de mai multe pinze conice constituite
din ijolite $i roci apatito-nefelinice, care intersecteaza si se insinueaza
intre dykurile inelare; dykuri de roci cu caracter mafic si pegmatite
traverseaza ansamblul.
Masivul Lovozero, se caracterizeaza printr-o structura stratificata
rrtmica: orizonturi cu grosimi metrice de foiaite, urtite si lujaurite (sienite nefelinice cu eudialit) se repeta de citeva zeci de ori, determinind o
grosime totala de peste 1 000 m.
rasatura spes_ifica fundamental8 a cbjmjsmnlni rocilGr este determi~
de 2redominawa so<liulni asupra potasiului 1n cadrul caracterului
~cann. Componentii usor
volatili au fost foarte abundenti in magma, asa
cum demonstreaza continuturile ridicate de J'.R
Lii...Be etc. Se presutune
ca magma sienit-nefe[nica
provine prin difei;:j(n~ere
dintr-o 1!1agma baza tica
m'.calina; in...cadrol ei, f)fflcesefo de cristalizare. ll:a.G1ionala au condus la varietatea p~ggrmica existen-

t<:h

Provincia
Ivigtut
(Groenlanda de SV) cuprinde mai multe corpuri
intruzive de virsta paleozoica - unele
granitice,
altele de sienite cu nefelin - apartinind, probabil,
unui singur mare batolit;
ele sint intruse in sisturi
cristaline
precambriene.

Fig. 10-5. Structura masivului de sienite nefelinice

Hibin (U.R.S.S.):
1 sienite nefelinice masive; 2 sienite
porfLrice;
3 - sienite nefelinice trahttoide; 4 - sienite nefelinice
poikilitice; 5 - ijolite, urtite; 6 roci apatito-nefelinice; 7 - sienite cu egirin st hcrnblenda ; 8 - sienite cu egirin :;;i hornmenda microgranulare ; s - foiaite
masive; 10 - foiaite.

167

Fig. 10-6. Asociatia de

roci sienitice alcaline
din regiunea Oslo (Norvegia) :
roci efuzive bazaltice :;;i trahiandezitice; 2 roci plutonice alcaline, mai
ares sienite :;;i granite; 3 cambrosilurian; 4 - zocambrian; 5
Precambrian; 6 - caldere de substdenta ; 7 - falie.
1 -

5LJ
7 __

>:

Corpurile sienitice au, in general, o alcatuire simpla; roca dominanta este

un foiait care trece gradat, spre periferie, la roci mafice. Fenomenele de
contact pe care le determina, existenta faciesului perif'eric microgranular,
sint argumente pentru considerarea corpurilor ca fiind intruziuni magmatice obisnuite.
Regiunea Oslo (N Qrvegia de S)' corespunde unei mari depresiuni teetonice cu~taeter rd;" riH m cadrul careia, 1n eursul Permianului, s-a
destasurat o rntensa activitate magmatica in forrne atit tntruzive cit 9i
extruzive (fig. 10-6).
168

Prima etapa a avut un caracter foarte complex; au fost puse in loc

Iargi curgeri bazaltice si trahiandezite (,,romb porph~')
in cadrul unor
eruptii fisurale, dar acestora le sint asociate si mari corpur-i subvulcanice.
Acestea din urma sint constituite din foarte diverse forme de granite, sienite, diorite $i chiar gabbrouri cu caracter alcalin sodic (lardalite, larvikite, foiaite, essexite), care formeaza asociatia caracteristica pentru regiunea Oslo; cele mai frecvente sint sienitele, Se presupune ca intreaga varietate de roci a luat nastere prin diferentierea unei unice magme bazice
alcaline.

10.3. Asociatiile anortozitice

(~

C,}

este definit:'1
.cum . s-a vazu:. printr-o com ozi ie a r
exclusiv la ioclazici/ eel mai adesea plagioclazul
este foarte bazic b ~nit..;sau .a.o.r.;a.
dill-' compozitiile andezinice sint,
de asemenea, recven e. ' n asoeiat1e cu a
1 apar oarte putine
tipttti petrogr.a;frce: @bbrouri.si norict;.e,,...ad.es.~elanoc:rateJ. dar
f;d sienite piroxenice (mangerite), granlte hipersten.ic~harnokite), granodiorite. Dupa cum se constata, asociatia 2lagioclaz-hipe_rsten are un rol
dominant in toate tipurile petrografice; dealtfel, variatia este 'in mai mica
masura de ordin compozitional dar, in primul rmd, de ordin structural
9i textural. La_nivelul eel mai general ~ ~i ~e
~ial~-
tozitelor cu ~c1de si llrtetmeJJ:~rn rn i rn M trodolitice; :partifpa.rea anortozltelor in cadrul asocia ... or este variabila.
sociatiile anortozitice apar in dona tinuri _de ocurente: co)'.jflfH'.,i ind,~({)
penaente qg; cat 31'1 er !J!asi v 'ii! Frn !iP lie t2fi$mim adesea bato!itjce t)i pi@:_,
1 o 1 e cu ex u

raem par e m comp exe metamor 1ce. n am e e cazuri insa, asocia] - e anor 0021 ice au fost mai mult sa[J
mai putin metamorfozatq; sint foarte rare cazurile in care ele nu au su
ferit asemenea procese. Realitatea este msa ca efectele proceselor metamorfice in anortozite sint extrem de slabe asa incit caracterele primare nu
sint modificate decit in mica masura.
Asociatii anortozitice bine dezvo1tate sint cunoscute in Scutul canadian, cutul soon _ ~
cc; . tr' In T"a $i Groenlan a.
Anortozi e e maswe ormeaza corpuri cu dimensiuni yanabile, uneori
batolitice; caracterul intruziv este demonstrat nu numai de forma de zacamin t ci 9i de prezenta aureolelor de contact termic,, eel mai adesea,

169

aratind intensitati a reciab.

<!. e
ransformarilo-bPr ezenta aces tor masrve
este restrinsa la terenurile ~
foarte vechi ale litosferei,
de obicei in scuturi; gradul de metamorfism al formatiunilor in care sint intruse este foarte ridicat.
Cel mai bine studiate sint
asociatiile anortozitice dii:}Scutul canadian ~i din._.cl
scandinav.
Masivul de la ~
~
(Statul New York,
~A.) este unul dintre
cele mai mari; anortozitelor li se asociaza gabbrouri cu oliyina, diorite,
sjenjte
!?i granite, care
20
par sa fi fost intruse in
3ITJ
mod independent.
Prezenta hornblendei ~i granatului in asociatule ffi'ineralogice
se daj;o~
metamorfismului.
In penmsum- Labrador
0
5M1le
exista ma1 multe IliasiJ!,tr,"
mas1vul de la Mzcliikamau
Fig. 10-7: Masivul anortozitic de la Michikamau
s~ caracten-zeaza --pfin vo(Canada):
lume
mari de ~uco.fxQct,o1 - roci ferifere; 2 - Ieucograbbro : 3 - anortozit; 4 teucotroctolrt ; 5 - gabbro cu onvina : 6 - falie; 7 ~ata de care anortoplane de separatie cu tncnnart sub $i peste 35.
zitele apar subordonate
~fig. 10-7).
in cadrul complexului-Nain, de pe coasta nord-estica a Labradorului,
se gaseste una dintre putinele situatii din lume in care asociatia anortozitica este nemetamorfozata. Spre deosebire de masivul Michikamau, anortozitele sint foarte larg dezvoltate ca si rocile acide si intermediare, care
aici sint denumite adamellite (fig. 10-8);, troctolitele, in schimb, constituie
volume mult mai mici. Exista forme intermediare intre anortozite si
gabbrouri.
Asociaiiile anortozitice stratificate se gasesc in complexe puternic
rnetamorfozate.
In Groenlanda , SV un com lex de r

ar~aica contine :ginze cu grosimi pl:na la 5 m: Desi structurile magmatice

sint bine conservate, rocile au fost in cea mai mare parte recristalizate.
Pinza stratificata de la Majorqap qava este constituita din 6 unitati gabbrouri inferio,are (10
_
amafite (30 m), leucogabbrouri inferioare
(60 m), gabbrouri in erm..edia)'.'e 40
eucogaD roun superioare (60 m),
anortozite..(200 m) - carora, in unele zone, li se adauga o a 7-a, gabbrourile superioare {50 m) (fig. 10-9). Natura initiala magmatic-intruzlva a
asociatiei este neindoielnica,

1~)'

170

000

Fig. 10-8. Complexul anortozitic Nain (Canada):

l -

anortozite;
2 - troctolite; 3 - roci acide
termediare (adarrrelltte) ; 4 - fundament.

~i in-

100m

Fig. 10-9. Structura complexului anortozitic din

Groenlanda de SV (Majorqap qava - Fiskenaesset):
anortozit; 2 - nivele de cromit; 3 - teucogaobro
macrogranular ; 4 - leucogabbro microgranular; 5 gabbro ; 6 - r oci ultramafiee_
I -

CJ
E3

3~

l,

C]J

5~
6~

G e n e z. a asociiatiil or: enortozjtice. desi inteleasa astazi in ceea ce

priveste mecanismul sau, nu constituie o prob1ema incheiata, mai ales in
ceea ce priveste sursa ma melor.
r
erul ma m
1
t
testat atit de
existenta aureole
~nut
it i de
plagioclazilor cu con'~
e p s.e b o/n..An,care fac necesara ru:ceptarea u e1 emperatun de
punere in loc foarte ridicata. Lipsa produselor xtruzive cu caracter ariortortfac, de91nu consfatme un impediment fundamental pentru imaginea genezei acestor asociatii, constituie insa o ciudatenie. Desi ohimismul anortozitelor este remarcabil de omogen (tab. 1-0-1), natura m;:tgmei parentale
este controversata inca - au fost propuse compozitii de la gabbro1ca la
cuart-monzodtoritica - 'in ciuda faptului ca valoarea 87Srj86Sr indica provenienta din manta; pentru o asemenea proveriienta pledeaza 1?1 ansamblal

171

Si02
Ti02
Al203
Fe20a
FeO
MnO
MgO
cao
Na20
K20
P20s

'

52,77
0,98
22,85
1,85
3,72
0,07
1,26
8,86
4,43
1,34
0,51

54,20
0,29
24,32
0,30
1,76
0,03
1,39
10,33
4,55
0,79
0,06

57,29
0,22
25,77
0,23
1,69
0,03
1,82
10,84
4,21
0,56
0,03

54,42
0,24
21,95
0,67
4,24
0,08
3,84
9,30
4,01
0,74
0,06

54,21
0,88
28,83
0,80
2,98
0,06
0,85
9,33
4,83
1,11
0,28

1-5 Anortozite si anortozite gabbroice.

elementelor de ordin mineralogic si petrologic, care indica desfasurarea

proceselor sub presiuni foarte ridicate. Rezultatele cele mai recente nu
sustin insa diferentierea dintr-o magma maf'ica derivata din topirea totala
a mantalei ci, mai curind, dintr-o magma rezultata prin topirea partiala a
unor mase cu com ozi ie tholeiitica din vecinatatea limitei eclo it-bazalt
(dar sub o presiune corespunzind unei a inciriii e
-60 km, ceea ce nu
s-ar putea produce decit in eo'ivpj QJ:Qg~, topire partiala care ar fi
Iasat un reziduu dominant piroxenic.
Pentru asociatiile anortozitice de tip masiv din peninsula Labrador se

accepta o magma parentala cu caracter anortozit-gabbroic, adica o magma

,,bogata in J21agioclazi"; pentru o asemenea conceptie pledeaza existenta
dy~urilor i;;i silunl.2[ cu o astfel de compozitie, absenta probabila in adin, \ cime a cumUlatelor mafice '(pe care o sugereaza cercetarile geofizice) ca
~
.9i interpretari geochimice.
c
~V !n ceea ce priveste mecanismul difererrtier ii, pina de curind a existat
-~
,,.
~'tm consens pentru acceptarea procesului de extragere a plagioclazilor din
.S
~ topitura ca avind caracter fundamental pentru generarea intregii asociatii
de roci. Acumularea cristalelor de pla ioclazi se ar?t~ c;Un... magg1.a pare~,
tala s-ar fi produs la partea s er10ara a camerei uncle ,,buretele"
mat
a
u 1
conso 1 area ano,rtoz1 e or.
agma cu ensitate mare \
~
ramasa in partea infer10ara a rezervorurui ar i putut evolua apoi in doua
~"
~
1fu'irectii
pentru a forma atit tqp}tura acida cit si cea troctolitica. Acestea ar .nP,.,
'')!
fj fost a poi intruse in acopen~ul rezeryprnllli magmatic~este semnifica"
tiv, in orice caz, ca rocile anortozitice sint, totdeauna, cele mai yechi din ,
,,
asociatie, troctolitele $i rocile acide traversindu-le.
= Pentru autor'ii mai recenti, care accepta cristalizarea dintr-o ...mag__rn!_
,,bpgata in :pla~~z~\
ac~asta i:r f.i deve_nit_ ,~aturata lr:t plagie~lgz_i" pe
;"\
masura ascensiunu ei in htosfera 91, dupa mverur-ta.-ccn'e s-ar Ii produs
.... ~
partea prmcipala a cristalizarii, ar fi luat nastere norite ori tro=pi- ,
'y
roxeni, in adincime, ori olivina, la nivele superioare): a1ferenpe -~- ~ .....
~
fi produs, deci, in camere magmatice jn stare .!ie...imobilitate
Poz itia tectostructurala a asociatiilor anortozitice este neprecizata,
Elementele principale care trebuie retinute, in orice caz, pentru o discu-

JJ

..

c.

>\Jr
"V(_ . s
.

172

tie asupra acestei probleme sint

(a) prezenta1 1n cadrul --setl:'tJ;p:jlor ypc~ (fig. 10-10) si (b) a-So'cierea cu formatiuni puternic
metamorfozate... Cele mai muT---rcf~
manifestarile
mag-,,
mahce coresEunzatoare par ca
trebuie considerate a avea caraNer ,,u;pJri}i~aca". 1n acest~
cond1tu, 91
0 seama
si
va o
r Sr, magma n-ar
putea proveni decit din manta.
Inseamna aceasta custe
vorfu!:
de f enomene de tig ,,zona fierBipl&'.'? Nu se p~firma asa ceva pe baz~
>
- te ! Pe de alta pa rte, e.xista anortozite care par ca trebuie
Fig. 10-10. Supercontinentul proterozoic si
asociate unor vechi .regi~;_
distributia anortozitelor masive.
r~~P-~i.. ultirne ipoteze in ceea
. .. ~
.
c~:cfnmtule de generare 'a magmelor spnJma alternativa ca,
ceLAJU m
arte, aceste asoci atii de roc1 sa aiba a aseLI1enea ~ti~;if_
J
tectostructuraJa
- /J... (tv ~
/V=> ~Jd/71"-f:V~

murt't

10.4. Asociatiile ignimbritice

_,,,,

~#~
f'/A,,ljJlf

Desi recunoal?terea speciei petro rafice dateaza inca de la

secoiu m recu , 1 1n
n 1899 u
p
u esemnarea unor asemena roci, iar la mceputul acestui seco
astfel de formapuni au fost in detaliu studiate l?i au fost avansate ipoteze genetice, iar Marshall descrie in 1932 i nimbritele din Insula Nordica a Noii Zeela'D.' e - modul de formare a i;icestoc roci n-a incepu sa
fie mfeles, iar semnificatia lo.r sa apara cu roai multa claritate dedt

au
173

'tl7...t ,;

'"~

, ~ 'W lJ/'rtYl.

~om_pozitie rl,Qliti~ sau P.acj,tj&ii;, au fost

350
c
descrise 9i ignimbrite cu compozitie
dezitica dar se pare ca acestea reprezinta
tufuri sudate.
300
in Insula Nordica a Noii Zeelande, ige virs a cua ernar

e iunea
vu
caruca
au120
au
fost
in
mare
de250
talla studiate in cursul cercetarilor prin
foraje pentru energie g_eoter~ca; ele ating, aici, grosimi d.e._2,QQ1!L 9i acopera
supraf ete de ordinul sutelor de km.2 Pe
verticala, se constata totdeauna variatii
so
texturale importante, ceea ce ingaduie se1\pcgarea a ]-4 comp~
in t"adrql tutu/ror formatiunilor: succesiunea aspectelor
l~
texturale nu este, in mod strict, aceeasi
~
in toate cazurile, deosebiri sesizabile e5
xistind chiar pe distante reduse (fig. 10o
11). Variatla texturala este determinata
de procesuC genetic 9i se materializeaza,
totdeauna, ig_g~ste_rElli_gradului 9.~ s"tll1-a0
re a fragmentelor spre adincime, porninFig. 10-11. Sectiuni in complexul
du-se ae-ra- forme vitroclastice necoerenignimbritic din regiunea Taupo te in partea superioara a coloanei; deose(Noua Zeelanda) :
birile de la un punct la altul - constind,
a nesudat;
b - partial
sudat;
c - intens suctat; 1 - sticlos; 2 in mod obisnuit, in aparitia unor recudeVitrificat; 3 - vitrofir.
rente _ se datoresc snprapunerfi mai
multor ,,pinze".
Constituentul principal al ignimbritelor din regiune este sticla qmu;;;a ~_Biatt.a__p_o,nce - {900/o din volum), careia i se adauga citeva
procente de cristale de cuart $i de plagioclazi si volume nesemnificative
de alti constituenti; sticla initiala este in mare masura devitrificata formind feldspat alcalin 9i cristobalit_ in concresteri sferulitice, elemente
aciculare de hornblenda etc. Cel mai adesea, gradul de devitrificare scade
catre baza forrnatiunii, unde se constata paturi in ~re sticli este-n.eafec-~ In sticla care constituie liantul particulelor se constata doua faze
distincte, cu culoare si refringenta deosebite {de exemplu, n =-1.,Ml.4 -~i
n=!:2.1JD. Pietra ponce este elementul care f ormeaza micile elemente
lentieiilare care dau aspectul caracteristic ignimbritelo;r bine sudate.
Compozitia chimica este riolitica;....examinarea diferentiata a constituentilor lenticulari ~i a lilantului nu arata deosebiri semnificative (tab.
10-2).
G ,e n e 'Z a. Toate observatiile petrografice conduc Ia condluzia ca - in
ciuda unor oarecare asemanari petrografice cu piroclastitele - ignimbritele nu s'int constitunte din material fragmentar acumulat prin depunere;
_--ir----."<'l?r-..provin, foarte probabil, prin consolidarea unor lave ,,expandata'',
~e
in forma de ~,emulsie" de catre constituentii volatfli, dar fara a se
ajunge la maniifestan cu !caracter violent. Acestea sint emise prin fisuri,
ca revarsav Iargi; prin tasarea si consolidarea lor se formeaza paturi bine
suda'bei~ in baza, si paturi putin coerente sau niCOerefilte, m o:artea- suoara. Existenta celor doua faze de sticla
pled:e~u
fragmentarea magmei prin separarea gazelor din to_p~tura ci, mai cu14 Km

01fV'tR.- <iuTu~

an-

nu

174

rind, pentru avansarea unui pro~s de indsvidualizare a celor doua faze

irniscibile.
-Evidenta punerii in Ioc a ignimbritelor prin revarsare pe fisuri - dieonstrata de Iipsa de legatura cu aparate de tip cerrtral t?i de forma de
camint - constiituie un element deosebit rde interesant, deoarece sinm obisnuiti cu asemenea moduri de manifestare nurnai la magmele
Tabelul 10-2

Compoziiia chimici a ignimbritelor din regiunea Taupo - Noua

Zeelandi

I
Si02
Ti02
Al203
Fe203
FeO
MnO
MgO
cao
Na20
K20
H20+
H20P20s

74,4
0,09
11,9
0,64
0,40
0,03
0,10
1,10
2,7
4,0
3,30
0,50
0,02

73,4
0,10
12,2
1,22
0,35
0,04
0,15
1,10
2,7
4,0
3,30
0,80
0,03

I
c

73,7
0,10
12,2
1,00
0,40
0,03
0,15
1,15
2,7
4,0
1,20
2,65
0,02

73,01
0,23
13,23
1,31
0,69
0,05
0,27
1,52
3,42
3,69
1,66
0,61
0,06

1. Ignimbrrt, Owharoa. 2. Lentile de ponce din (1). 3. Liantul particulelor din (1). 4. Media a 25 ignlmbrite din regiune.

bazke. Faptul are doua implicatii

sa

Ide ordin major; pe de o parte, tre-

n:me
se acc~pte, in ciuda opiniilor traditionale, rca sint eel putin unele
cazuri in care magmele. acideJ>-.t sa -pr7"e~ ...:~zi~ciusa;pe
de alta parte, se ridica intrebarile - la care nu se pot da, .insa, raspunsuri - care s1!!'.).t cauzel~ ~i natura fracturilor prin ...Qal:.e_all_ fQfil~mi,S_e__
lavele ~i care este sursa ~elor corespunzatoare. Este posibil ca
ansamblul aeestor f.enomene sa constituie niste ,,acc~dente" in~unile
cu vulcanism asooiat zonelor de subductie, dar este positbil l?i ca - luoru
neiclariffiia-at"'"i.nL:a
,ele tsaaliba o senmi''cane _particulara.

10.5. Asoc:iaiiile de carbonatite

~i roci mafice alc:aline

P~zenta caki'tului in roci magma'tice. ca 1prodll's primar de consolidaire, este 'CUTuosouta de mu11ta vreroe. _Prezenta S'a a fost consideTata,
ir,it:ial, ca :Uatormdu-se as1m11ar11 de roc1 carbonahce. Mai recent, au
fost oibtinute elemente oonving,atoar-e privmid posiibilitaitea formarii c bonat1te or ma _ ice eu to m epen en
n ua1e asimila:ri de
Cflcare.
ite exdusiv ori predomin.an:t din .cakit
dolomit
ankerit) sinlt cunosoute, atit 1n orme
~mne_extruziiv;g,
z:::r:, ~

175

in Afr~ri_ca de Nord, in Siberia, in peninsula Kola, adica in

a~
stabilitate a crustei, dar adesea_in_rcadr:ul 1111_or_!I'egmm ~Qtm.:i
adinic1 ou car. c Vift. _\lsooiate 1ou iroci . f' e
tramarfce atc1tline
1 e, essexite, jacupirang1 e, piroxenite), ca si cu sienite nefe mice si
tcfri:Orite, eie constitute co~
~_iru.ctn.I~iir'culara, p[J'.lze ..QJ.1i~~.
Kuna din:tre ocuTentel de carbonatite cunosoute de foarte multa vreme se igase9'te in insula Alno (Suedia). Partea centrala a unui rnic corp
intruziv este constituita dintr-un carbonatit _:~.a}citii.c (:sorvit); in_ jurul
acesteia se dispun circular roci sienitice cu sau f{tira nefelin. Corpul
este intersectat de dykuri ciroulare si pinze conice formate Ve"' din carbonati te calcitice, fie din carbonatite <lolomitice. In rocile din fundament
s-a produs o intensa fen~'tizare.
-hl. z,
v'><-. C~plexul de la Magnet Cove (statul Arkansas, S II A.) este de virsta
cretacic-supeno.aa.a si este intrus in gresii, argilite i;;i conglomerate paleozoice insotite de foarte putine oalcare: alcatuit din mai multe dykuri

.'1)

~
\.::)

lI
,.,
2~
3~

4~

1
Mile

s Lill
Fig. 10-12.

Structura masivului de carbonatite

si roci asociate de la Magnet Cove

(S.U.A.):
1 -

176

carbonatit;

2 -

ijolit;

3 -

sienit

cu nefelin;

4 -

piroxenit;

5 -

fonolit,

trahit.

!.l
circulare, dimensiunile sale sint modeste,
(fig. 10-12).
n
't ,ea 1cen t r.a1~a 1e!S~e
:t icons tit
+;; ri;~(;~~;
trar.
Llll..~

nedepasind 4 km
~ ... ' ~
.
1
1. nef e1m .
'. ".:;J
1.~ '0-~
_ 10gopiJt + sodali.!_ + 'illJ! netit) sl un ,'~<ff)b;na~":t...aJJ.~,'
, '950/o CaG.Qa)
.., , . 1t, grnna't, f2<gQpit; acesta a[rl urma constitcie volume, mul] m9J,
.mid decit ijolitul.
.
UliiiVUU t,,uL-Un irnel intermediar ,es:te constittuit din r:~i ~ce ~i porfk~c~d.
,
respunzind unor compozitii fonollitice si trahitiioe, care rairata local 0 for- vdet.fJcMAc_
ma de brecie: sre 1consilde1ra ta acesta este eel mai rvechi comg,:onent al
complexulill~s in Ioc ca lbcr,ede intrruz:i.tva.
lfnelu}
C0'.9'Gtituit din sie!iit nefeliniic CU sodalit ~i granan, cuprinzind anelave de i1jolit. iri.pati1Ra peci'feriica, a complexului cxista
9i doua icmpuri jz91t~e- d;&-Eii?x>enit (jaoupirangW. Totul este braversat de dykuri de fonolit, trahit, sienit, pegmatite, Iamprofire.
I]
Succesiunea de formare a rocilor este fonoli't + trarut
pi,rgxen'it (,{S).lA., cf .
sienilt - ijolit - carbonatit. Asociatie de _.od este ,explrca..ta Ip.fin dife- ~ J ..
rentiere dintr-o magma fonolitica mafka provenita, la ri~~intr-o~U
magma lbaz~ltka alcanna.
Una idintre ocurentele cele ai jnerets.an1te ale asociatiilor de carbonati e - pentru cai induide oa!ibona:tite efIUZive este aceea din
\4Jrfoa de est. La vukanul 01doinyD Lengai, din apropierea Iacului Tanga:nyilia, au rost observate in 1960
cavw~tiree. in oadrul
produselor acestui vulcan au putult L a~ute, in ordine cronclogica,
urmaitoarele separatii:
- tufuri 9i argfomeirate ijo1itiq~;
- pirncla:s1t11te ale unor conuri par.:azite.;
- tufuri ;;;i aglomerate nefelinice:
- melanefelinite 1extrHzi~
- tuifuli carl>nnai!ce;
- :cilirgeri de lave din c~bo1mt ~e sQdi~,_
Lavele din caribonat de sodiu, cele mai bizare produse, sint n~
i ii.i.Dillen tul emi terri, dar absorbtfa de apa fare ra _ in d ec11ns... iQ.e..-6-7
zile, ou1oarea sa. ltre!arCa la altb=Cen lU.
eva mai la nerd, in Uganda, vulcanul Napak a fest puternic afecttat de eroziune; 1n oadrul unei asociatii petrografice asemanatoare
(melanefelinite, ijolite, piroxenite, sienite. nefelinice ca dykuri), el arata
o intruziune IC'eJ:tTa'1.., de 1carlbonatit caldtie, _
Alte oomp[exe de rod ~ce
se gasesd .Ju Canadia, Brazilia

ne~r

extenor este

/..e..tfUU te

:~f'!2!!:=)'at'

etc.~~.n.e~
Cele mai rnulte observatii pledeaza perrtru o ongme
proCuilida a margme1or din reare ai
uat nastere asocjatiile de ica1rbonatite
9i..2:29. ma ioe: valoarea scazuta a raporenlui _87S_rL8~.r,2se'IYlanatoare
aceleia a oozalte,Jor; o\Ceantc.e.~.Jill;Jiten~a rocrlor mafice si ultraanafice, oourenta frecventa in cadrul zone'lor de, fract!unffe a sooartei cu caracter de
rift; o ma@lil. bazaltica alcal'ina prov.enita din manta rnpDezinta explicatia .Cea mai plauzilhilii. P.roces1ul de difore:ntiere des ~.
at inttr-o asemenea megm& trebuie s:a :fi atins t
entr
1

12 - Petrologie magrnatica, cda. 291

I'i'I

turilor

'.Prezen1fa__gyl.kurilor drcula.re 1si 1a 1 ~n1zelor iconi'Ce

ca 19i aitiu 1C
atia are 'Caa."adeir in'truziv tconsolidar.ea sfacut 1 a a ,indmi Tedu~e;..
.J.,
('r<.Nt-r--&_.
~

arcrra

cit ~

_ (j{i

[e

~~

~.

1 O.~. Asociatiile lamprofirice

IUV

rr+

.r~

F'Jl0ianele ~i dy'kurile de lampmfire.. - 1'0'Ci af:aniUae de oulcare inchisi ~i cu fenocristale mafice1 in ciuda faptului ca cea mai mare parte
a masei fundamentale este constituita din minerale felsk;st .!Cfelds12aiti pla-.
g!_oclazi si potasici) - sint foarte comune jn regjunile gr,aniticyi,.~:
1JUri crista1i.ne, form1ind sisterne foair't ar' de
ltaite adesea icu dispoz{1ie
mai mu t sau mai pu1ih regulata, mai al1es fata de ma1Sive1le ranitice:-Tn
mo
n , roci e sm alterate - calcitul, zeolitii, talcul (din olivina
fiind produse comune ale transformarii minera elor prhnare.
l.Jamprofirele sint rnci ou 1cara1cter a.1.caJ.i!:l.-Uhimismu1 }or .. ~inta.,
mu -- .-,-na.
u
, e.;_icanti;t;a~i seazute e Si02, cantitati r'idicate de ~a20i: K?:O~O; numeroasele itilpuri
petrografice 1pe care ele le 00nsti'fuie'pot 1i,
oarecare masura,
raportate categorirlor rnajore sienit, ldiorit, gaiblbro. 12!n punct de vedere
~
chimic, aceste tipuri petrografice se pot grupa 'in doua categorri: mm~-- --~tele, k~santitele, vo:gesite1'e, spessartitele corespund unei compozitii
shos!;gg.llict Iar camptonitele, monehiqustele, lf)ourdhilte}e corespund nmei
compozitii alcaline; unii autori mai adauga a1te doua categorii - lamprofire .ulkabazke ~i rod leucitice - care sint reprezerrtate prin for.me
extrem de rare ~i a carer [nicadmre in'tre 1amprofire este discutabjla,
Lamprofrrele .apaa mnuai ica filoane si dykuri.
regiunea ..S.panish Peakes {statu1 Colo;;do, S.U.A.) in rocile sedimentare din jurul a d01Ua stocuri 1graniltice se deZJVo'l1ta un foarte mare
n~m~r de~'~l.54a!di.?'f~ (cca 500). La niv:e'lul _a'tins de -er,~ziur:_, ele ""
IVm in co~
sto'Cunl~ ;Centrale, mulite dmtre ele ram!inmd chiar
Ia distante mari fata de acestea, ceea ce ridica un sernn de 1ntrebare in
ceea ce priveste legatura lor cu magma granitidi 1(fig. 10-13).
Alcatuire
ro rafica este foarte variata, mergind de 1ai_gram.ite
!Pina la la~~_.0 PL
m Te
un e ampro 1nce se nc """';ii
in J.si;;ID'Zi1 raGlfa:i-.
0 .alta pa:r1t'e .aire 0 orientare independellTh;_ rnclle
constituente acopera o g.ama lar.ga de ascciatii miner uogice, dominate
de prezenta amfibolului, biotitului si olivinei, In dykurile mai grease
roea are, adesea, o structure macrogranulara care sugereaza gabbrouri
sau rnelasienite.

'lntr-o

)(_ i;

Cercetatorii mai vechi au sustinut di Iamprofirele, ica 9i celelalte

dykuri, deriva din granite-le centrale: autori mai noi considera ca a'ti t
fracturile cit i armplutura Ior sint independente rie acestea,
Relatiile dintre (Lampro:fire si mase intruzjve sint, din toate punctele
Ide vedere, variabile. Exista Iarnprofire faira intruzruni viztbile, dupa cum
exista inltrru:ziuni meinsotita de lamprofire; sint situatii in care este su-

178

<,

3730'

EZ]

3 --

Fig. 10-13. Sistemul de dykuri din juru.l oorpurilor granitice Spanish Peaks (S.U.A.):
1 - sedfrnerrtar ; 2 - granite; 3 - dy!Gi<rt1am,proiirtce;
ptna la bazice, incluzind si multe lamproffre; 5 - dykuri
p:rofire.

~ - dykuri :;;i siluri de roci acide

de sienite, diorite porfirice ~i lam-

gerata asocierea lor cu 1gr1anite, dupa cum sint cazuri i'Il care pare posibHa asocierea ll?i cu alte roci intruzive. Mai mult, in unele regiuni, lamprofrrele par a fi asociate IOU rod yukanice; este drept '.irnsa Ca in fundamentul acestor re.gilini exista mass granitiee.
Pina in momentul de fata nu exista o ipoteza satisf'acatoare in ceea
ce priveste ~neza LamiIJrofirnlo!:,. Cei mai multi autori le considera derivate dintr-o magma ibaz~a alcalirn3..Jn_~~ao.u.tinuturi1e initiale de
a_Ra 9i C02 eraru r.idtcat.e; acesti cornponenti au actionat in'sa exclusiv in Iaza de 1topi1tura licMd-magmatica - lamprofirele fidnd un produs
al acesteifaza 9i nu al unei etape pegrnatitice de limlbogai;ke in oomponenti usor volatili. Derivarea rdintr-o magma bazaltlca alcalina este insa
12*

179

Imaginata n11, numai ca rezultat al unei aiferentieri !Ci, ,r~ocsibil. si al unei

asirnilari de ma:t'ecial granitic QrLme..t~H!!()rfk. In aceasta oonceptie, se
in1(dege ca nu poate fi nici o legatura genetica inltre lampr.ofire si corpur] granttlce: asocierea lor spatiala destul de frecventa ram1ne insa a
fi considerata eel putin bizara acceptind aceasta ipoteza. Formarea d
Jraoturi
in si in ur 1 unor plutoni raniti'ci fara a'

lor in loc poate fi, cu greu~ ip11Sa!rnmcri-~

'

PA RT EA

A lll~A

DOMENIUL
METAMORFIC
e METAMORFISMUL:

e
e
8

e
Cl

Cl
@I

FACTORI, ,PROCESE,
TIPURI FUNDAMENTALE
STUDIUL MODIFICARILOR MINERALOGICE
iN CURSUL METAMORFISMULUI
CONCEPTUL ,,FACIES METAMORFIC"
METAMORFISMUL TERMIC
A. METAMORFISMUL REGIONAL;
OCURENTE !;ii CARACTERE GENERALE
B. METAMORFISMUL REGIONAL;
CONDITll DE METAMORFOZARE;
FACIESURI
C. METAMORFISMUL REGIONAL:
TRANSFORMAREA PROGRESIVA
A ROCILOR PREEX!STENTE
ANATEXIA
METASOMATOZA
METAMORFISMUL
METAMORFiSMUL

DE iNGROPARE

e
DINAMlC
e METAMORFISMUL FUNDURILOR
@

OCEAN ICE
FACIESUl GRANULITELOR

e ECLOGITELE !;ii ,,FACIESUL ECLOGJTELOR"

POLIMETAMORFISMUL
El.EMENTE DE PETROGRAFJE REGIONALt"\
A ROCILOR METAMORF!CE
e UNELE PROBLEME GENER.ll.LE PRIVIND
STUDlUL FORMATIUNILOR METAMORFICE
Cl

fl~
11.

c,

fuk.e.

0-

e,,J,v 'ft ~~I

UU<-~

fu ~ ~

~u

r;

fY:-0
flt '}U(,

METAMORFISMUL: FACTOR!, PROCESE, TIPURI FUNDAMENTALE

'~

in Istoria geologica a Globului, diversele categorii de roci au ajuns

in mod frecvent in conditii deosebite de cele in care au Iuat nastere,
corrditii fata de care asociatiide mineralogies care le constituie nu s-au
mai gasit in situatie de echilibru; in asemenea cazuri, atit din punct
de vedere mineralogic cit ~i din punct de vedere structural ~i textural,
rodle au trebuit sa se iadapteze noilor conditii. Adaptarea .JstLM i!J:lcgeolo.gici exog.eni - al car-or domeniu de actiune este suprafata
scoartei - constituie a,lterarea si deza re ar adapte_rea la conditiile
~eate de factorii e o .ic1 e_ . en - al carer domeni.u de actmne este,
A--=irt cea mai mare parte a cazurilor, interiorul scoartei - confilihPe-~
t'!!!::.~
atita vreme cit rocile i~i pastr:e"aza, in esenta, starea solids
(in acest mod privite lucrurile, dileneza pare di face parte din meta.morfism intrucit -conditiile determinante sint capacterjstke jntpr'jorn1ni
se!ci'artei si nu suprafeyei acesteia; neincluderea sa in domeniul metamorfic se ju:stifica prin faptul ca ea inu se desfa'l?oara
reexistente

torrr

Precizarea tran.sf ormar 'i

tare solida este neoesara pentru a distinge rdomeniul metamorfic de oel magmatic <leoarece, su actiunea fac
tOrilor enidogem, roclle pot fr.ece tn material topit ~i sa intre pe Iini.a
de evolutie a magmelor; aceasta distinctie este insa foarte dificila in
multe situatii concrete si, in realitate, se individualizeaza un domeniu
de tranzitie :in care coexista material topit ~i material solid ca urmare
a fuziunii partiale ori incipiente a rocilor ~meniul anatecticj_.
Pastrarea starii solide reprezirrta un element definitoriu numai atita
vreme cit ne referim la roca 1n ansamblu; in realitate, in cadrul metam...Qrfismului au lo'C numeroase dizolyBri i P'eprecipitari, rdar la scarii
ionica si mol,eculara, riu la scara irrtre i rnci. Existenta fluidelor in cadrul metamorfismului es e ~o_mnta mai ales in cazul in care ,,sist~mul geologic" supus transformarilor nu este Inchis, d_deschis, producirillu-seaporturi de material din afara sa ori indepartari din substanta
initiala.
Ca rezultat al adaptarri la noile conditii apar roci noi, de cele mai
multe ori fara asemanari cu rocile din care au provenit; metamorfismul
reprezinta, pe linga sedimentare 9i consolidarea magmelor, .a .3-=.a_Gate~
gorie majora de procese petrogenetice, al 3-lelJ. <lomeniu ~Qgk_.major.

182

---~~

~~

11.1.

---------------------------..""""'""""""""""""""""'"""""

Factorii fundamentali

...........-

--=r-

Factorii care determina transformarile metamorfice sint, in Senta,

1
aceia$1 care au rol hotaritor ~i in generarea rocilor rn dorriliniile magmatic si sedimentar; ei actioneiaza in:sa qi in+.ensitati 1deasehite si
cieri specifice in cadrul metamorfismului. Var::.!i~a!]til!il~ewd~eL:~JJJ;:l.eI:at:ULiLa_-4
presiune au efectele eere mm ev1dente si, entru ce
actiune o conditioneaza.

11.1.1.

Temperotura

,
Tempera.'tura actioneaza uneori independent {metamor~ul termic)
?\alteori impreuna cu alti factor-l. Starea de dezechilibru se rehli'.Zeaza mai
~J'u9or atunci cind rod nascute in conditii de temperatura scazuta ajung
_ i la temperaturi ridieate decit in cazul contrar.
Dezechilibrul intre aso-. ---r-..,,.....-ciatia de minerale 9i temperatura conduce la (a) recristalizari a.'le mirue~lor in acelea$i ori Jn alte forme. :paJimorfe ~Ua i(b) :c..eactii intre minerale cu aparitia de no.i secii miperiJJ; se intelege -ca procesele se
plica foarte mult in eazul interventiei si .a altor factori, mai, ales fin
sistemele deschise.
Considererrte teoretice si rezultate experimentale sugereaza ca cele
mai scazute temperaturi in metamorfism se apropie de , 100,,. iar oele
mai ridicate ajung, local, la 900---;;;l OQ0, adica la limita fuziunii rocilor:
d normal, metamorfismul se produce msa 1ntre cc~
9i cca

cmn-

~1

Situatia geologica cea mai simpla si mai clara de aparitia a gradientiler de temperatura 0 reprezinta initrodtwerea de mase mawnatice fierbinti in portiuni ,,re~ ale scoartei; in felul aeesta, local, m Jurul corpului "magmatic apar temperaturi variabile in functie <le cea a magmei
si de conductibilitatea terrnica a rocilor.
' De cele mai multe ori insa, aparitia temperaturilor anormale in scoarta
are un caracter regional. 'finind eeama <le gradientul geotermic normal trebuie sa ajungem la concluzia ca simpla crestere a temperatuni
odata cu ad'incimea nu poate explica valorile mari care apar in metamorf'ismul ce are, si el, o astfel de dezvoltare regionala; un gradient
de 20C/km permite atingerea temperaturii de 700 la cca 35 km ad'incime ceea ce, !in multe cazuri, reprezinta o depasire a limitei crusta'manta si, in orice eaz, nu este compatibil cu alte elemente de cunoastere pe ~are le avem asupra metamorfismului. in conformi tate cu ideile
actuale, pot fi acceptate doua surse de caldura capabile sa provoace
cresteri de temperature cu extindere regionala in nivelele mai ridicate
ale scoar'tei : frictiune intre rplaci ~i ascensiunea masiva si permanenta
de ma me catre suprafata.
~

G~erarea de caldura
a~
,
bd
, - ca urmare a fricti kmii dinitre ceJ~? plad in contact - este un proces, as azi, general acceptat; sub fosele desubductie active exists anomalii geotermice
perfect oapabiJre sa explice conditirla termice ale metamorfi.smului cu
extindere regionala.
183

...

Magmele generate prin topirea crustei subduse migreaza m masa

in regiuni paralele cu fosa - catre supraf'ata: e_:Ste normal sa ne imaginam ca in aceste regrnfil - in care exista conducte vulcanice, rezervoare magmatice, corpuri magmatice in c_ur.s de zacire - are Ice o cres-

tere generala a__gr,adientului geotermic. Si aceasta situatie este compatibila cu conditiile de lf.emperatura pe care le are metamorfismul cu
~z!a:
11.1.2.

~~o~

Ptesiuneo

rY~'kb. lrh&f1~
I/

&i ~.~!

~wtr. - ~:
~r~-e!.
~-'Q.

~-, ~

in cadrul proceselor metamorfice, presiunea actioneaza in cele doua

forme fundamerrtale ale sale: l' ostatica 1;)i orientata. Datorita faptului
ca, in multe cazuri, rocile in curs de me amor ozare cuprind si faze
fluide, este necesar sa consideram si presiunea acestora.
Presiunea lit~a - determinata de gr:_eutatea rocilor cu pozitie
superloara asupra celor cu pozitie inferioara in sooarta - creste cu
285 bari/km, ceea ce inseamna ca la 20 km adincime ea este de 5,56 kbari, iar la 35 km de cca 10 kbari.

Considerente teoretice si rezultate experimentale privind conditiile

de stabilitate a diverselor mirierale metamorfice arata ca acele tipuri
de metamorfism lin care este implicata presiunea Iitostatica - 1!.l.--r.egi;;nal, m ~ ingJ;.O:p_g_e - se desfasoara intre 2-3 kbari si cca 8 k;bari,
&ea ce corespunde cu ideea geologica in conformitate cu care fenomenul rnetamorfic acopera o gama larga de adincimi in ~oarta. Bmeinteles, exista si tipuri de metamorfism in care presiunea Iitostatica nu
intervine sau este implicata cu valori foarte apropiate de cele caracteristice supraf'etei scoartei,
Efectul meeanic al presiunii Iitostatice este acela de modificare (reducere) a volumelor; compactizarea este foarte importanta :in metamorfism, deoarece conditicneaza destasurarea tuturor proceselor de mineralogeneza.

QSJ:;essj). - presiunea ~rienitata det7r~inata de fortele tectonice care

actioneaza lateral {tangential) - constitute factorul fundamental pentru
metamorfismul r-egfonal '1;)i eel dinami<', Efectele sale sint nu numai de
natura mecanica 3-e1 aetermfna.' modificari de forma (strain e-deformarea corespunzatoare stressului) - ci acopera o arie foarte Iarga in cadrul proceselor metamorfice. Intr-o exprimare generala, se poate spune
ca el stimuleaza 11;)i influenteaza toate procese1e chimice i de transfermare ffilneralogiea, dar controlul sau direct poate fi urmarit in numeroase\Situatii, asa ca viteza de desfasurare a reactiilor chimice, procese
de solubilizare etc. Influenta de ansamblu a stressului . asupra mineralogenezei ~n metamorfism a fost sesizata inca <le Harker, care a crezut
ca poate deosebi minerale 1carac teristice conditiilor de stress fata de
minerale anti-stress; re:alitatea este insa ca o asemenea distinctie neta
nu poate fi facuta.
Intensitatea stressului depinde de cea a fortelor tectonice care actioneaza: ea scade in adancimea cmstei ca urmare a actiunii Iimitate
pe care fortele tangentiale o pot avea in zonele mai profunde ale acesteia. ":
1

184

P.J;~si11.ne1 fl11idsloP
cu deosebire a apei - este, in multe cazuri,
egala cu cea lostaitka,~fluidul nefacind decit sa o ,,transmita" pe aceasta; aceasta este, probabil, situatia cornuna la adincimi medii in crusta
(citiva km) si in conditii de in:tensitate moderata a metamorfismului. La
adtncimi mici - dator-ita, indeosebi, faptulu\p~
pori si prin fiS1,1ri, poate Xista o legatura cu suprafata ---: . < o Deoarece existenta unor situatii Pnuici> Pmo este putin probabrla - dar nu imposibila,
eel putin din punet de vedere teoretic - si, in orice caz, de foarte scurta
durata pentru di roca ar urma ea-9i piarda coeziunea, ne imaginam ca
situatiile normals pentru metamorfism sint de Pnuid<P1ito; existenta situatiilor Pnuid> PHto"'ar pu tea explica eliminarea pro<l:g91lru: Y:O:latili nascuti in reactiile de ideva orizare.
H,o controTeaza 'in mo.. , Irect unele procese, asa ca nucleatia, ori
influenteaza actiunea alter factori, asa ca temperatura, 1n ansamblu
fiind un parametru de control al stabilrtatii miner alelor 9i asociatiilor
de minerale. Pco, are rol hotaritor in desfasurarea proceselor 1n care
sint implicate minerale carbonatice, iar P02 are un foarte larg spectru de
influenta.

I?r;

11.1.3.

Fluidele

Prezenta fluidelor in procesele de metamorfism si rolul lor de factor

determinant este o concluzie care se impurie in urma tuturor cercetarilor facute asupra rocilor metamorfice: daca pentru unele cazuri - asa
ca eel al rocilor sedimentare, care au o umiditate initiala - prezenta
apei este in afara de orice indoiala, pentru altele - asa ea rocile magmatice - chestiunea mai poate fi discutata.
Dintre observatii le de natura mineralogica ce indica existenta unei
faze fluide in timpul cresterli cristalelor in metamorfism se pot cita:
- er.ezenta induziunilor fluide in minerale;
- prg_zenta porf1_roblastelor cu fPrlll (kUomorfe) earacteristice conditii lor de crestere in faze fluide:
- ev'E!enJ_~--t.rau.spQrti.tl~lae substanta, in cursul proceselor de mincralogerieza, pe distante mrumari decit este posibil fara interventia
unei faze fluide.
Efectul principal al prezentei fluidelor in cursul proceselor metamorfice eonsta in stimularea tuturor reacpilor chirnica - creeaza posibilitatea desf'asurarii 11i mareste viteza acesteia. Compozitia f'azelor Iluide
controleaza, uneori, indeaproape mersul reactiilor; desi aceste efecte se
mcadreaza [n influenta generala pe care fluidele o au asupra mineralogenezei, ele pot fi considerate '9i in mod independent.
Un caracter foarte general in metamorfism il are influ
. fluidelor :;;i in 'l)rocesu
e m1 mre a substa
:efactic;_j;otalita@a proce=selor 'metamorfice - chtar s1 m cazurile e car,... in mod conventional,
le s otim
... ~ ~-- im lica mi r-
tan ta: acestea :a:u
loc .ia rna 1ortic~' - eliberari de narticule din reteler i de lasare.a cae cen rn , e en a 1zare sau c iai recristalizare - cu amploare si intensitate variabi a. Se intele.ge ca in sisteme aes.cb.i..s;e., mi.grarea: de sub>: <,
stanta este m~iva si ~di~t~nte .ma~i. !n-::-:11.1ajm j1tate.~1lor, <TuP'.J:a~_ ~
~ante1 n'1 p~ -- fl 1magmata fara....J..Uteryentm une1 fazr,}ru2-de, '-,
l
." ....

'.

(. ( .. J85
. ~. : . ,

'l -::'.,.;,:.,. ~ /
""

'-

"

.,,

{
/

'\.\,:\_~-~..
'

"

apoasa 2ri gazoa~~ Iittaarocii

care poate fi a a, 00

unor asemene

~*

0 ; fara a .;a.lt:era star a

awwf.acil.i:li.eai

-==? ~

V/J ~

h.

Examenul teoretic al problemei arata ca, eel putin in cazul unora

dintre formele de metamorfism, o Importanta particulara trebuie sa aiba
si durata de actionare a diversilor Iactori. Nici una dintre transformarile metamorfice - in unele cazuri, poate, cu exceptia ;.~taclarzej, - nu
se produce in timp scurt; se intelege, deci, ca timpul de 1ac1ionare a factorilor determinanti rtrebuie sa aiba un rel in crearea rezultatului final.
Din pacate, ne este imposibil, in momentul de fat<l, sa distingem actiunea factorului timp si sa facem separatii din acest punct de vedere.
Discutarea mineralogenezei metamorfice se face, in mod obisnuit,
in sisteme ...l:T.1.adica prin considerarea numai a doi dintre factorii principali ; daca acest mod de examinare este potrrvit pentru numeroase
probleme, el se dovedeste insuficient pentru multe altele si, [n orice
caz, nu poate fi satisf'acator pentru explicarea metamorfismului in ansamblu. In fata oricarei prezentari iln sistemul PT a unui proces metamorfic ori a metamorfismului in general, prezentari care sint foarte
numeroase pentru ca sint necesare iar, uneori, singurele posibile, trebuie sa fim constienti ca avem de-a face numai cu unele aspecte particulare ale problemelor.
\r=

_.

11.2.~:!~ ele~en!~_re

"i:

Factorit examinati anterior - actionind intr-o foarte larga gama de

intensitati, in mod separat sau asociati - determina numeroase procese
elementare al carer ansamblu constituie metamorfismul. Procesele mecanice, al carer efect principal este deformarea, vor fi examinate ulterior; in acest capitol vor fi examinate numai procesele implicate 'in mi":>o

neralogeneza.
Djj.uziunea Difuziunea este procesul prin car:e ~
mateligJ..e
elementare se dep}aseaza; in star: plidfi, aceasta inseamna deplasarea
0

"CT!}e1 parffcule dinfr-o pozitie reticulara in alta; eel rnai adesea insa intervine si o faza fluida. Raminem in cadrul acestei notiuni auita vrreme
cit deplasarile sint reduse - eel mult de ordinul mebrilor :pentru o
anume particula - procesul avind loc, in esenta, Ira limita dintre granule.
:Qifuziunea este determinata de gradientii de presiuC .de temperatura,
concenwat1e ch1rn::
de ~
de Sfrucfur.- reticulara, de
gracluLae:;;ti'a~ai::a..JLrocii2 factm:L.cax.e_JLQgtrolea:za mdeaproape
tegsitateia . .:Contactul dintre roci cu compozitie chimica foarte diferita
este; spre exemplu, foarte favorabil procesului si in felul acesta se nascneoformatiuni mineraie care traverseaza Iimita dintre acestea' ~i cuprind componenti ai amindurora.
Un rel hotaritor in desfasurarea difuziunii il au, se mtelege, '9i caracterele particulelor care se deplaseaza, mdeosebi dimensiunile,
J,.w;t!ile cq;jJ;ni.f Daca ,:ex~ludem. din d~scutie ~azul ffn care ii:tervin
solutii din afana sistemului i;;1 reactioneaza cu mineralele preexistente
- cazul particular al metasomatozei - toate reactiile din ca!drul meta-

ae

?'

186

m-

q~ .

morfismului pornesc, !J.n rr,i?:d n,pynaJ., ~

lq,_}i!aJ~~ .;riai multe faze
solide,
r~rJJUU
(~
Wlcnw-t.e.._
Reactiile ~de tip ~~.salts{ AA,?_sint reprezentate pr:.in-d.ehL<lr,a;_
_Jari si decarboniatari 17 gt 3 ~+C02). Asemenea reactii sint foarte
f'recverrte in cursul metamorfismuluI"rocilor initial hidratate si al rocilor carbonatlce.
Reactiile in care sint implicate numai faze solide, de tip solid 4- solid, sint variate. Uneori este vorba des pre simple transf ormari ~
m~
- cuart P tridimit - sau despre -transformar; ordine-dezordine
ale retelei - -rru::.crocim ~ ort6za - -care nu afecteaza compozitia chi-mica a fazei i~ia~nce~ulte cazuri, insa, reactioneeza intre
ele doua minerale prod ci )
. ul sau doua minerale, eventual cu eliberarea unor iorii - ti A+J3'=0+ .
Reaetiile metamorfice sin ~"Ctis"e- 1n mod idealizat referindu-ne numai la termenii initiali :9i cei finali:,..staurolitcuartPgranat"t-illlimanit+
_H&_ In realitate, schimbarile care se produc sint progresiiVe 91 in momente intermediare ale procesului metamorfic rezultatele difera de cele
finale.
Desfasu~E;a_re.aQ.tiil:ar._dintre mineralec.este .conrtrolata de :(1} c'.Qm;:_
20.zWa si:sternuJ:11i ,9i (2) iIJ.~;:>iJ.tte?.-._)g.t;a:l)_xne.taimorfismului:_.c:tceasta
in"seanma ea, antx 011 sis Lem in:dds, natura 91 compozitia chirnica de detaliu a mineralelor permit aprecierea intensitatii metamorfismului.
In mod obisnuit, reactiile dintre minerale sirrt examiniaite in functie
de presiune 9i temperatura; :in diagrams PT sint prezentate cimpurile
de stabilitate a diverselor asociatii de minerale. Observatia facuta anterior asupra modului de desfasurare a reactiilor dintre minerale trebuie
extinsa si asupra acestor diagrame; faptul ca separarea c'impurilor de
stabilitate se face prin Iinii. nu trebuie interpretat .ca ara'tind treceri
bruste intre fazele minerale. Diagramele PT pot arata numai evolutia
terrnodinamica a unor sisteme cu compozitie simpla; numai in asemenea cazuri el.e pot reflecta situatia unei rod in ansamblu ( cuartoasa,
carbonatica). In cazul sistemelor cu compozitie chimica complexa, evolutia asociatiilor de minerale poate fi urmarita rnimai fragmentar .
., . ~ ~ti~i cresterea cristoieior, Aparitia unei noi faze minerale nu
se produce in intreaga masa a fazei anterioare; difuzia unor ioni l?i concentrarea acelora care intra m eompozitia noii faze, ordonarea lor intr-o
noua structura se face intr-un numar Iimitat de puncte care reprezinta
nucleii noii, faze. Cea mai mare parte dintre acestia s'in.t nestabili si
dispar foarte repedE] numai o redusa parte a lor formesza cristalele
noului mineral.

Nestabilitatea nucleilor se datoreste dimensiunilor lor foarte reduse,

care conduc la un raport suprafata/volurn foarte ridlcat, adica la o energie libera interfaciala mare; acestia :devin stabili numai in eazui in care
se atinge o anume raza critj_c}t ce ,(Jet,,ermiua-0-moidOfi;e.;;ii:~a raportului
suprafat;aLvolum. Datorita nestabilitatii.._nucleilor din alte motive dedt
cefo de o@ln-termodiniamic, se poate intlmpla ca PJJ fa:zfl, cea mai :;;tabila din punJCt de vedere termodinamic sa cristaUzeze 1(s1au nu in totalitate), ci o alta metas:tabila, dar ai carei nudei au avut mai multe 'l;>anse
de a se dezvolta.
Jn mulite cazuri nucle:atia 9i cre9iterea cri~talelor s'int stimulate de
tliveqi <;i:genti; ill mo:d normal, temperatur.a ~i existent.a fluidelor contr.oleaza cre9terea crista1elor.
187

Diferentierea meta!!iorficii reprezinta nu atit un proces de sine statater cit un aspect particular al difuzi . In mod normal tendinta funda:m~ala a , 1
11 si a in regu ui ansamblu al mineralogenezei
este aceea de ornogenizare a distributiei componentilor minerali;
aceasta este o urmare a tendinfei spre ectulibru. a tuturor proceselor
metamorfice, nu numai la nivelul rocii, In une1e oazuri msa, are lac
o separare spatiala a mineralelor, o diferentzere neta in ceea ce priveste
distributia lor in roca; iau nastere paturi ori1entile cu alcatajre mine~alogica ~i chimica cogtr.a.stanta acolo unde -ele n:u_exi_sta,,u_o:i:Ls..-e....accenfueaza asemenea aspecte initiale,
Diferentierea metamorfica se realizeaza ca urmare a dif'uziunli selective a particule1or din retele; este probabil ca in afara de proprietatile intrinseci acestora, gradientii de temper atura si, mai probabil, de
presiune determina, in fiecare caz concret, capacitati de migrare deosebite.
N.Qn_~r,alul eel mai comun in diferentiatele metamorfice este c11artul;
lui i se adauga in mod frecvent f~ldspatii, dar putrne alte specn m1nerale mai concura la alcatuirea acestora,
Notiunea diferentiere metamorfica se irtilizeaza, de obicei, pentru
acele situatii in care rezultatul este concretizat la nivelul unitatilor Iitologice - 'lenjJ.l~strat; daca ne referim la esenta ei - concentr area
unor componenti in anume zone, puncte - atunci aparitia oricarui tenoblast este rezultatul unui proces de diferentiere la scara centimetri1or.

)<:]

--r~

!l/~~~

if d-u--~~-

11.3. Criterii de slstemctizere; tipuri de metamorf1'~sm

\.
~i de produse metamorfice
'2..- /
1
Necesitatea desfasurarii metamorfismului apare in multe regiuni ale
Iitosferei, totdeauna si oriunde factorri determinanti precizati sint prezenti cu intensitati suficiente pentru amorsarea proceselor. Asemenea
situatii se realizeaza, uneori, riumai in anume conditii geologice de ansamblu (m. al [urulurile oceanice, m. regional). in alte cazuri insa, o
aceeasi forrna ftmdamentala de proces metamorfic poate sa apara in mai
multe oategor'ii de situatii geologioe - deoarece "in toate acele srtuatii
se realizeaza ansamblul specific de tactori determinanti ceea ce creeaza
necesitatea ca tipul de metamorfism sa fie separat pe baza proceselor
elementare definitorii pentru .:tl_(m. de contact)..,...Patorita, in primul rind,
acestui motiv, sistematizarea matamorfismului 9i a produselor sale nu
se poate face dupa un unic criteriu ori dupa aceleasi criterii; de aici
deeurge si faptul ca intre unele categorri majore de metamorfism limitele nu sint nete; exista domenii de intrepatrundere dintr-un punct de
vedere sau :altul.
A9a eum s-a vazut anterior", in cadrul modelurui de evolutie a Iitosferei, pe care il propune conceptul tectonicii globale, se pot deosebi
3 situatii (regiuni) majore !in care se desfascara procese de metamorfism, corespunzind celor 3. tipuri de contacte intre laci: la contactele
conver
I d ver.a-ente s1 a iee e e a n ransformanit: , fi .
in toa~-ap.
:daptarea minemh)glca 9i s:tructurala a edifidilor petrografice ante-rioare; din punct de
=1

188

==--------

Cap. 1.2.2.

vedere geologic, 1n felul acesta se rnntureaza categoriile m. regional

(=Ill. diMmotermic), m.
'undurilor oceanice 91 m . .,&i;rt@lgtti. :Jrebu!e
sa se remarce ca aces
m urma se ' es asoara si m vecma a ea aliilor obi:;;nuite din 'interiorul placilor daca frictiunea intre blocuri a fost
destul de puternica pentru a determina zdrobirea rocilor.
Pe de alta parte, trebuie observat faptul ca, uneori, in cadrul proceselor care se produc in regiunile de convergenta a placilor - determinate, in principal, de gradientii de presiune si de temperature - ~
sa aiba lo
.
- r . substanta, ceea ce schimba car:aderul
trans ormarilor metamor ice;
ia
cu me o 1smu dinamotermic
ap~on
- mai ales rJ:n zonele mai adlnci - mi<metasomcttic. in'
zunele foarte profunde se roalizeaza insa si 0ond1thfe de to ire mci:J
pi
'
u~a 1 materialul ram s are solida determina un a1't tip fundamental de
eare-cmIBTicme ?1l:: aria
on 1,i1 e pentru desfa9ura
i a celui anatectic se pot intrunl
.
aci Or.
contactele rdivergente 9i la contadele convergente a1e placilor sint . ener.ate magme care ~nt puse in Ioc la diverse' mvele ale litosferei, se creeaza aco o - a: ori cal
de ener ie c.alorka si de subst ta noua - si oonditiile
en tru desfasurarea unui a t :ip 'de metamor ism eel de contact: ~cesta are loc insa
si in afora acest:ur
mm, oriunde apar mase magmatice Iierbinti. in
cadrul acestui tip de transformari se disting m, termic - eel determinat num.ai de crester . tern eraturii si rir. metasomatic
contact
e asomatoza) ~ eel care s-a prndi'.is in sisteme descfose, cu p-Uterrrrc apor t de substantt.
- A'.pa.urra7e;ecll1h6ii.i1m irrtre edificiile petrografice si conditiile in
care se gasesc ele la un moment dat poate fi rezultatul simplei lor acoperiri cu depozite mai noi, situatie care se realizeaza in regiunile cu
subsidenta puternica; m. de inqropare, care corespunde transforrnarflor
determinate in acest mod, poate fi, uneori, asociat rnetamorfismului regional.
Enuntarea tipurilor fundamentale de metamorfism in functie de condrtiile geologice in care ele apar nu poate constitui ~i definirea lor; dealtf'el, procesele metamorfice sint atit de eomplexe inctt chiar aceste
notiuni foarte generale se preteaza prea putin la ,,definitii" si este preferabil ca ele sa fie conturate prin scurte deserieri, asa cum se incearca
in continuare.
M. regional ( =dinamotermic)
r

ae

Fa:ctori: P si T in intreaga gama de valori, pina la cele care determina

fuzrunea rocilor, actionind in sistem, in esenta, [nchis; este
ear.actenstic stressul 9i, in mai redusa masura, P1ito
Ccnditii geOlogice: rm regiunile de convergenta aJ2Ja~iJ::l:>1-, acolo unde
are loc cutiarea::::IQi'matiunilm:_ geolQg:j.~pot distin e cond1y1i e de ommare a
1ata vec1natate a pla-

189

totdeauna

o sirientare

pref.erentiala

a mi~r:alelor tabulare_;;i

prismatice, ceea ce corifera rocilor sistozitate; puternic deformate, pina la scara microscopica (mineralele componente); distipurilor petrogr.afice este, adesea, zonala.

j ~-~~
~:

cataclastic (-dinamtc;t>
stressul si, a~ident~l ~i cu totul S.ubo.r:.dQ.nat, _T actionind in

Factori:

sistem inchis.
geologice: fu imediata apropiere a faJiilw la care deplasarea
compartimentelor a fost importanta.
Distributie: corpuri tabulare subtiri care urmaresc pnele de falie.
Caractere petrografice: simpla zdrobire a mineralelor preexdstente si
crearea unei sistozitati puternice ori 9i neoformatiuni de minerale lamelare; roci put].n eoerente.
Conditii

~r fun'Q]!zlorpceam~
Factori: T 9i solutii hidrotermale, de obicei cu caracter sodic; sistemul
este deschis.
Conditii geologice: in imediata apropi-ere a rifturilor suboceanice.
.Distributie: datorita expansiunii fundurilor oceanice, desi generate linga
rift, produsele ajung sa aiba o larga dezvoltare cvasitabulara
in 'in treg bazinul oceank
Caractere petrografice: rod cu caracter chimic bazic,.piasive (ne5;istoase~
continind adesea albit 9i minerale hidratate.

M. rnetdsomat!)

Factori: P T i fluide sistemul este deschis.

Conditii geologice: asociat cu me ln'rrorfi~ ul regional, in zonele adinci
ale regiunilor in care se dezvorta"acesta.
Distributie:

zone mai mult sau mai putin dezvoltate in cadrul formatiunilor metamorfozate regional.
Caractere petrografice: roci caracterizate, in general, prin prezenta .feld;
spatilor, cu deosebire a celoc patasici; aspecte eviderrte de
,,introducere de substaaj;a_!l_Quji" si reactii intre minerale preexistente si fluide; roci cu caracter mai rnult sau mai putin
masiv.

anatectic ( =migmatizare)
materie in stare topita {=migma) datorita temperaturii foarte
ridicate, injectata in roci in stare solida, reactioneaza cu substanta. acestora ori cristalizeaza fara
reactii.
~
Conditii geologice: asociat cu :i;netamorfismul regional, in zonele cele mai
profunde ale regiunilor in care se dezvolta acesta.
Distributie: zone mai mult sau mai putin dezvoltate in cadrul formatiunilor metamorfozate regional. - - - - -

---

( M. termi0

-~

Factori: T actionind in sistem incbis.

Conditli geologice: 1 i~gatura cu intruziunile magmatice (zone de subductie, rifturi, zone fierbinti) si, cu totul' subordonat, asociat
extruziunilor.

190

Distributie: zonalitate concentrica in jurul corpurilor magmatice.

Caractere petrografice : roci constituite din minerale nascute prin recristali:zare. sau prin re:ac_tiLini:Le_roine_rq,l~~-prjmarec; compozitia
mineralogica, structura ;>i textura variaza in functie de intensitatea transforrnarii (=distant-a fata de corpul magmatic).

(--!!.. metasomatic de contact (-pirometasoma;tic)

Factori: T si fluide cuccompozitie variata; s~ul este d~i'S: - --..,.
Conditii geologiee: in legatura cu intruziunile magiiiatlc-e.
Distributie: in jurul corpurrlor magmatice, cu zonalitate concentrica mai
mult sau mai putin exprimata.
Caractere petrografice: componenti minerali foarte variati, in f'unctie de
compozitia fluidelor si de capacitatea de reactie a rocilor preexistente; rocu masive; adesea, concentratii de minerale mertalke.
._M._a}:_ln2~)e
Factori: P1u T cu valori scazute.
Conditrf geologiee: regiuni de acumulare masiva a sedimentelor; se poate
desfasura in regiuni1e de metamorfism regional sau in regiuni
independente.
Distributie: in general, in fil:iillfilrl_~
Caractere petrografice: _E.ecristalizare~e scara foarte lar,ga, cu evidenta
caracterului progresiv al rtransformarilqr frecvente structuri
:;;i texturi relicte.
0,

Procesele metamorfice pot fi privite, la nivelul eel mai general, si

din alte puncte de vedere decit cele folosite pentru conturarea tipurilor
fundamentale menticnate; in felul acesta se pot defini si alte notiuni,
alte tipuri de metamorfism, care reprezinta, in parte, eompletart si, in
parte, suprapuneri fata de cetegoriile anterioare.
Totalitatea transforrnarrlor asociate punerii in loc a corpurilor magmatice este incadrata in notiunea "?!: magmatic, care cuprinde m. termic si m. metasomatic de contact; tot aici s1nt cuprinse si efectele injectarii de magma in rocile din jurul corpurilor intruzive, efecte care
sint niste migmatite (notiunea migmatizare este, in realitate, mai larga
decit m .. anatectic).
Desi ar putea fi cuprinse atit in metamorfismul magmatic cit 91 m
eel metasomatic, transformarile determinate in insa 9i roca magmatica,
datorita circulatiei fluidelor postmagmatice care ii sint asociate, sint tratate in mod independent sub nu~;,;m~~~mm:fism: acesta poate fi
separat in m. hid'C2ter:m.af/,. si m.
in masura in care natura
fluidelor poate fi determinata. Terrnerrul hidrotermal este, uneori, inlocuit cu qeotermai in arifle geotermale.
In mod obisnuit, vorbind despre metamorfism ne gindim la transformari pe care le sufera asociatiile de minerale atunci cind ;;i,JtJng in
conditii de P 9i/sau T mai rldicate decit cele in care au luat rrastere; un
asemenea oaracter 12_rogre.iv - din punctul die vedere al valorilor p 91
T - este specific celei mai mari parti a metamorfismului, Exista insa
si transformari care se produc datorita antrenarii unor asociatii de minerale in procese metamorfice cu valori de P si ~ mai scazute deoit
1

191

100

200

300

400

500

600

700

soo

Km

oc
Kb

20

30

35

10

10

25

Fig. 11-1. Schema conditiilor PT si adincime a tipurilor fundamentaie

de metamorfism.

cele in care ele au luat nastere; acesta este m. regresiv. Metamorfismul

regresiv este, in mod obisnuit, asociat metamorfismu1uiregional dar, in
principiu, este posibil in orice situatie,
Conditiile de P si T rue tipurilor fundamentale de metamorfism si
relatiile dintre ele d'in acest punct de vedere pot fi sugerate de fig. 11-1;
o asemenea reprezentare este insa cu desavirsire schematica si, evident,
priveste numai acele tipuri de metamorfism pentru care P si T au rol
determinant. Nu trebuie incercata o corelare a acestei reprezentari cu
diagrama PT a faciesurilor- metamorfice (v. cap. 13.3.); nu exista o specificitate a prezentei acestora in tipurile de metamorfism.

0 prezentare succinta a principalelor tipuri de rod metamorfke

facuta in Anexa B.

,
()L ~~

12

este

STUDIUL MODIFICARllOR MINERALOGICE

IN CURSUL METAMORFISMULUI

Evolutia mineralogica a unui sistem 'lnchis supus metamorfismului

este controlata, asa cum s-a vazut, de compozitia sa irritiala ~i de intensitatea cu care actioneaza f actorii determirranti; urmarirea evolutiei mineralogice a rocilor este de insemnatate esentiala pentru intelegerea metamorfismului.

12.1.

Reprezentcri diegromatice fundcmentole

Schimbul de substanta fiind exclus, problema poate fi examinata in

mod satisfacator in functie de P si T. Aceasta nu tnseamna insii ca se
afirma absenta totala a fazelor fluide; ele exista, probabil, in cea mai

192

mare parte a cazurilor si au rol hotaritor in stimularea reactiilor dintre minerale fiind, in realitate, un factor care conditioneaza actiunea
tuturor celorlalti. Din acest motiv diagramele PT nu reilectii [enomenul
metamorfic in ansamblui siiu., ci numai aspecte iparticulare ale acestuia
intr-o vedere termodiiuxaucii si nu geologica - deosebirea dintre acestea fiind, adesea, foar te mare.
Relatiile dintre compozitia sistemului, parametrii de care depinde
acesta si numarul fazelor minerals prezente sint precizate de ,,regula
fazelor':._F-,c .2 JI an care
F ~~ie..numi'irul fazelor (minerale),
(!numarul componentilor sistemului (de obicei oxiz sau minerale),
1, nwnarul gradelor de Iibertate (parametrii de care depinde siste,;:--

rrrul).

Intr-un sistem rnonocomporient (o singura compozitie chimica) (fig.

12-1), formele polimorfo separate sint stabrle in domenii in care atit P
cit 9i T pot prezenta variatii (ad'ica, exista doua grade de libertate):
l=l +2~2; cuplurile de minerals sint prezente in domenii restrinse in
care modificarea unui parametru atrage dupa sine si modificarea celuiIalt (exista un singur grad de libertate): 2=1+2-1; cele 3 forme polimorfe pot coexista numai la o singura pereche de valori PT (nu exista
nici un grad de libertate): 3=1 +2-0.
Reprezentarea sistemelor rmzlticomponente nu se rnai face in diagrame PT ci situatia acestora se examineaza separat pentru tiecare domeniu de valori P, T {cu o .anume variatie, Iimitata, a acestora).
Intr-un sistem de 3 componenti A, B, C (minerale) {fig .. 12-2) se pot
forma si minerale independente cu o compozitie stabila D, E si F :intr-un anume domeniu de P si T; paragenezele posibile, in functie de
compozitia subsistemului, sint monc-, bi- si tricomponente r:eprezentate prin .virfurile, laturi1e si interiorul triunglriurilor mici din diagrame - ceea ee corespuride regulei fazelor, in realitate, multe dirrtre
rnineralele rocilor metamorfice sint termeni din serii izomorfe, ceea
ce constituie un grad de Iibertate suplimerrtar; din .acest motiv, de pilda,
in conditiile eorespunzind interiorului unui triunghi mic numi'irul fazelor posibile devine 4 {4=13+2-1) in loc de 3 (3=3+2~2). Reprezen-"7-tarile descrfa.e poarta numele de diagrame compozifie - '[Xlrageneza.
'
A

v_ .><(

10

)~

..0

Orsten

.x

0..

oo

200

6QOO
400
--To---

80QO

Fig. 12-1. Cimpurile de stabilitate

a polimorfilor Al2Si05 in sistemul
PT.
13 -

Petrologie rnagrnatica, cda. 291

c
B
Fig. 12-2. Diagrama cornpozitie
parageneza pentru un sistem tricomponent ABC in cadrul caruia
sint stabile si mineralele D, E, F.
193

\J

C ._
Wollostonit

--=::!o----r<>----~...,._(~otit)
Diopsid

Antofilit
Curnrrunqtorut

Hor~blendo
Fig. 12-3. Reprezentarea
principalelor categorii de roci sedimentare
:;;i
magmatice in diagrama ACF.

Fig. 12-4. Diagrama ACF pentru roci cu ex_ces de Si02 :;;i deficit de K20 in conditiile fa:
ciesului amfibolitelor, in regiunea Orijarvt
- Finlanda.

Examinarea modiflcarilor mineralogice trebuie facuta separat pentru fiecare compozitie initiala a sistemului; aceasta S realizeaza in diagrame PT independente. Daca se vrea o tratare de ansamblu a compozitiei tuturor materialelor care sint antrenate in metamorfism, se poate
recurge la diagrame care: sa prezinte variabilitatea din ecest punct de
vedere, dar care nu pot corespunde decit unei anume situatii PT.
Ca si in cazul rocilor magmatice, compozitia rocilor metamorflce
poate fi redusa la citiva parametri prin gruparea rationale a componentiler chirnici fundamentali1 Diagramele ACF - in care A=Al203+
+Fe203-.(Na20+K20);
C=CaO; Fe=FeO+MgO+MnO
refIecta in
mod satisfacator chimismul rocilor pelitice, psamitice, calcaroase si magmatice bazice (toate roci fara cuart), adica al celei mai mari parti din
formatiunile premetamorfice (fig. 12-3). Principala situatie necuprin=a
ID sistemul ACF este aceea a materialelor cu exces de Al203 fata de
alcalii; in asemenea cazuri se utilizeaza parametrii A', K, F - A' =i\J.20a +
+Fe203-!(Na210+K2'0+Ca0);
K-K20; F=FeO+MgO+MnO.
Variatiile
importante in ceea ce priveste participarea unor componenti - Si02,
Al203 K20 - se rezolva prin alcatuirea unor perechi de diagrame ACF
9i A'KF, una pentru situatia de exces ~i una pentru situatia de deficit
ID componentul respectiv, Pentru evidentierea rolului separat al fierului
:;;i magneziului in mineralogeneza metamorfica, se utilizeaza 9i diagrams
AFM, in care A=Al203, F -F-eO si M=MgO.
Diagramele ACF sint eel mai adesea prezentate in forma lor mineralogica, adica prin indicarea mineralelor care - intr-un anume domeniu PT - se forrneaza pe baza componentilor chimici considerati (impreuna cu cei neconsiderati) in alcatuirea celor 3 parametri (in principal Si02) (fig. 12-4). Diagramele .&CF nu sint in mod rigmoc: Qi.agrcme
compozltie-parageneza 'pentru ca A, C 9i F nu sint componentii elernen1
Calcularea acestora se face - ca si in cazul rocilor magmatice - pe baza
proportiilor moleculare ale cornponentilor chimici. Este necesar ca, in prealabil,
sa se extraga partile din acestia corespunzind mineralelor accesorii.

194

tari ai sistemului; din :acest motiv, triunghiurile mid care- se formeaza

cu .a utoru m
1c iJ.n mod exact parageneze e
ci numai carnctenele lor f1mdamentale. Dealtfel, dia:grame e
reprezinta si din alte puncte de vedere numai niste aproximari ale situa-

tiilor reale; cu toate acestea, ele sint utilizate in mod curent pentru indicarea paragenezelor

12.2. Conceptul

mineralogice.

izograd" ~i ,.zona mineroloqicc"

11

----------

Regularitatea variatiei com ozitiei miner.

rocilor in cursul

metamorfismului re .atia ei cu intensitatea ace

t recunoSc "~ mca de tim uriu; pri
, au fost facute in cadrul metamer ismului termic si al celui regional la care trensformarfle progresive ale unui sistem inchis pot fi foarte evidente.
Geor e B
t rimul (1893) care, studiind o serie cu meta-

morfism regional
ro resiv ezv a
1 1c
ex rima ce mai bine variatia mineralo ica si semnificatia ei. El
o servat ca, in directia care corespunde cresterii intensitatii metamor-

fismului, exista o succesiune de domenii de prezenta a unor minerale

pe fondul unor asociatii mineralogice care nu prezinta o asemenea specificitate. El a putut carta:
- prima aparitie a ,,micei dastioe digerate",
- prima aparitie .a bjQii:UJl:ui,_
- prima aparitle .a granatului (almaniin),
prima aparitie a sianmlitnlui,
- prima aparitie a -91.s-tefi'tl'ltti; - prima aparitie a'-Si-1.J.im.aniiului _.
9i a numit iso

aJd linia de pe harta care cores unde intersec iei s rafet~L:eaminJUiillcu supra ~a-:-cave 1m raca pozitule 'fie nrima apar_itie_a
urn.ii min~r._gl_ (considerat ,,mineral 'foaex"). Spatiul (domeniul) <lintre
do - 1so r.ade aiaturatee0nstHUieo zona minerlilo a. lYDneralul care
define9te 0 ona miner 0 1ca
ate sa dispara isau sa se conserve

1n

masura mai mare sau mai mica in zona ime 1aL superioara,
Ideea care sta la baza acestor concepte este aceea ca
materialul initial, a carui
compozitie chimica nu a suferit modificari in timp, a
I
imbracat forme mineralogice
I
diverse, in functie de imieri.o
I
Bfilt~
Sillima-1
sitatea metamorjismului, aii'.'.
nit \
dica in f'unctie de P 9i T.
\
I
Isogradul este interpretat, in
I
i
\ lnceperea topirii
mod obisnuit, ca reprezen\~
granitului
tind atingerea condltiilor de
.....
echilibru PT pentru mineralul index corespunzator (fig.
-To__,_
12-5); dacestad este rnsa un Fig. 12-5. Reprezentarea schernatica a conditiilor
punct
e ve ere strict terPT pentru zonele mineralogica descrise
modinamic care, in natura,
de Barrow.

\;

,. lo-)'~.
I..,

13*

l1\.

'

195

este amendat de foarte numerosi factori 9i procese al carer efect principal este suprapunerea partiala a zonelor mineralogice (este posibil, de

exemplu, ca viteza de crestere a cristalelor sa aiba un asemenea rezultat).

Trecerea de la o zona (etapa de metamorfism) la alta este materializata in reactii intre minerale 9i in rezultatele lor specifice, Metamorfismul progresiv al unui complex pelitic, de pilda, da nastere la foarte
numeroase tipuri petrografice care se incadreaza intr-un numar redus
de zone mineralogies (tab. 12-1).
Tabe!ul 12-1

Rezultateie metamorfismului progresiv al unui complex pelit:i.c

Filite
Slsturi clorito-sericitoase
$isturi clorito-sericitoasa cu albit
Sisturi cu cloritoid
Sisturl
Sisturi
Slsturi
Slsturi

cu
cu
cu
cu

biotit
sericit si biotit
clorit $i biotit
albit si biotit

} zona ou clorit

zona cu biotit

Micasisturi cu granat
Micasisturi cu granat si albit
Micaslsturi cu grafit

}zona cu granat

Sistur'i cuarto-feldspatice
Gnaise

zonele cu staurolit,
} disten, sillimanit

Conceptele ,,isogr.aid" si ,zona mineralo

prime :aprox1man oarte idealizate. Utilizare

ka"

reprezinta insa numai

u cu mu a
arele

ctie de intensitatea metamor ismului

(ta .
-.., ; semnificatia unei anume modi icari ._ e
mpozitie poate sa
fie echivalenta chiar cu cea a aparitiei unui mineral index.
Tabe!ul 12-2

Schlmbari de cempnzttte ale unor minerale otlata cu cresterea gradului de

metamorfism
Feldspat potasic
Flagioclazi
Clorit
Biotit
Muscovit
Hornblenda
Grana ti

Creste continutul de Na.

Creste continutul de Ca; creste continutul de K.
Scade continutul de Fe
Al+Ti inlocuieste Si+ (Mg, Fe) in structuri tetraedrice;
creste valoarea MgO/FeO.
Creste continutul de Al; scad continuturrle de
Si, Fe2+, Fe3+.
Se trece de la tremolit-actinot la hornblende verzi,
verzi-albastre, brune.
Scade continutul de Mn :;;i de Ca; creste continutul de
Fe2+ $i Mg.

2. Relatia dintre mineralele index si conclitiile PT es:te rig:itrQS va:

u us metamor ismulu -ore area isogra- e or $i zonel6rrnineralogice intre diverse regiuni

taum pentru un anume material_ i

nu poate ft, m consec.!!!J~~&...decit cu foarte -multa aproximatie.

196

12.3. Conceptul ,,zona de metamorfism" (=de adincime)

--

Conceptia care a dorninat multa vreme studiul rocilor metamcrfice

a fost aceea a zonelor de metamorfism dezvoltata de U. Grubenmann
9i P. Niggli si apffcabila metamorfismului regional (si forrnelor asociate
acestuia). Recunoscind variatia mineralogica a rocilor metamorfice (ca
9i variatia structural-texturala) si relatia ei cu conditiile PT, cei doi
autori au crezut insa di variatia acestora din urma e.ste deferminata
in mod direct de adincimea la care se desra~oara
rocesele
ei
ara pe ac
,
cu produsele corespunzatoafe.
atare grupare a formatiunilor metamorfice s-a dovedit
reala din punct de vedere petrogr.afic - si, cum se va vedea {cap. 15B.2),
gruparea faciesurilor pare sa o confirme - si a ingaduit o larga dezvoltare a cercetiirilor si ideilor in petrologia metamorfica. Astazi se stie
insa ca varia ,
telof e ardincime 9i, ca atare, partea <le interpretar.e a conceptiei este
abancfonata.
,'j, \,,vl,..

12.4. Mecanismul modificcrilor mineralogice in cursul metomorfisrnului

Trecerea pe o treapta superioara de metamorfi:sni. se materializeaza
in hact1a dmtre unefo faze :ininerale .c; i apari\ia altora, reactie .care o te
fi prezen a
era ogic sau in ec jva en .a e1 c mica:

cuart,

muscovit

ortoza

sillimanit

apa

sau
CaMg~C03)2 l- 2Si02 -+ CaMg[Si206]
dolomit
cuart
diopsid _

+ 2co2

Asemenea reprezentari sint insa numai niste prime aproximari, niste

forme idealizate, mult simplificate, ale unor schimbari mult mai complexe; ele sint numai' forma termodinamica a unor procese geologice
in desfa~rea carora forma, ideala poate suferi modifican profunde.
fo Iegatura cu aceasta sint citeva chestiuni care ar trebui sa fie clarifkate iatit in eneral cit 9i in frecare caz m parte. ----------0 prima problema este aceea a is me nei intre posibilitate 9i probabilitate in ceea ce prive9te desfa~urarea unei reacfn. In diagramele
PT cimpurile de stabilitate sint prezentate pentru situatia de: ,,posibilitate"; in natJJra, va1orile P 9i T la care este probabila o anume asociatie de minerale pot sa fie sensibil diferite datorita influentei
ver:;;1 ac on ia on a con 1t1i or e nucleatie etc.).
De o deosebita irnpor tanta ar fi, in fiecare caz in parte, cunoasterea influentei pe care prezenta unei faze suplimentare o are asupra desfa:;;urarii unei reactii. Exarninam -exp~l si consideram in discutiile petrologies o reactie de tiJl~+B~CW;'n
roci exista insa f1i faze
E, F etc. a caror prezenta poate IDOd1hca mersul reactiei.

197

,}-r 12.4.1. Stabilitatea osociopilor de minerale ndscute in cursul

0fJ
proceselor metamorfice, dupa incetarea acestora
Cea mai importanta observatie care trebuie facuta in Iegatura cu
transf'ormarile mineralogice care au loc in cursul metamorfismului este
aceea privind it_evrsibilitatea reactiilor dintr~ mi.IJ.er:ale.
Metamorfismul - in dh-ersele sale forme - ieste imaginat ca un
ansamblu d!e procese-care se desiasoara suo controlul unor fa.ctori a
caror actmne cre9te progres1v !fi intensnate, ating.e un maximum, pen~
tr;:; ca apo1 sa se atenueze Xreptat ;pma la stmgerea c2mplE'!ta., Reac=tu
care se desfasoara sint controlate de valorile maxirne atinse de
ace9 1
n s
eralo we care ramin dupa mcetar ea acmnii or constitufo materializarea trans orman or m aces e con 1 11
,,ae ma,-...::1ra1m:;.. Ce se Intimpla dupa atingerea acestor cond1tn m cursul "
revenirii
intensitatea initiala a factorilor metamorfozanti? Rationind
in aceiasi termeni ai termodinamicii, ajungem la concluzia ca materia
ar trebui sa continue sa se adapteze la noi1e situatii, ar trebui sa revina
la asociatiile de minerale stabile in condltiile de valori scazute ale factorilor determinanti pentru transformari. Faptul ca Iucrurile nu se petree asa poate prirni niste explicatii de ordin termodinamic, dar nu total suficiente.

V'\

7f~
~
rr:---:---~----~-~-\

1
r-t!'J7+--~~---;~
j T1

IJ,

!_

t 0 t1

I~

t2

ta t4

-Timp--

Fig. 12-6. Relatia dintre variatia in

peraturii unei formatiuni geologice
de un anume ,,eveniment termic"}
tea de existenta a diverse asociatii

198

A(
timp a tern(deterrninata
~i posibilitade minerale.

dul in care inceteaza el; nu exista, in a doua parte a fenomenului

tamorfic, o descrestere a stressului ,,simetrica" cresterii acestuia.

me-

In concluzie, asociatiile de mineraie nascute in cursul metamor ismul

<1. - t
act rilor
rm
conserva in
stare meta~tabilJi.....d:JJ,piLincetarea metamorfismulu..b__s:hiar_si in condi.Jjjle
supraf etei ..QQ.rt~i,

---

13.

CONCEPTUL ,,FACIES METAMORFIC"

Principala dificultate in utilizarea conceptelor isograd si zona mineralogica deriva din dependenta lor fata de compozitia materialului initial si consta 1n valabilitatea lor Iimitata la fiecare asemenea tip de
material. Corelarea formatiunilor, chiar din regiuni apropiate, este, practic, imposibila. Odata cu cresterea gradului de cunoastere a relatiilor
qm.tre conditiile PT 9i suita de trap.sformari pe care le sufera diversele
tipuri chimico-miu.e.r:alog1ce de matenale m1tiale, s-au putut face comparatii fundamentate intre aceste suite 9i s-a intrevazut posibilitatea de
a gasi o cale de comparare-corelare a forma iuni'lor met

independenta fata de compozitia lor; aceas a ca e este reprezentata de conceptul "fa.cie~...rn.etamorfic".

13.1.

Definitie

_Dacffi_~u
toate mater15!1e~_premetamor:tice se QOt recunoaste asociatiile mineralogice si mineralele index in mai multe trepte de "intensitate a metamorfismului, bine delimitate din punctul de vedere "al
~on<litiilor PT (tab. ~Ci suma lilin~ralelor index (sau a .aso- ciatiilor de giiner:ale sau a_ ro~lor) ~fil_ru iwcare as_.ew.enea t~
cpn.:--stituie o caractefila:r_e a aceste'
u valabilltate g~erala :in ceea ce pri.._ vef?'l:e~ ~o..lllp.o.z1,ia mat~[ialului initi ; aser unea es Le va a 1 a cu con<litia
ca toate asodatiile de .!lliner_aie"Iuate in conside.r..?.Ee sa regrezirlie...~~..hi~
'1ibre" pentru co__p.ditiile_:pT respective, Conditiile de metamorfism cores-ill:!nzatoare trepte1or de intensitate , astfrcon1urate \;.HI.J.Qst 9;.e_mun_ii_e~
_jaciesy,1i me.tam~cc; ele sint materializate in J_:ima rocHm-- nascute din
-m'at'enitlr'~Bife orice compozitie la anume intensitati ale factorilor
metamorfozanti, in esenta, la fiecare cuplu de valori PT considerate.
Faciesul metamorfic este a notinne P.E! deF-criptb@-, care nu enunta insa
decit un singur caracter al rocilor - este adevarat, pe eel fundamental: el arata care minerale trebuie sa fie prezente in anume conditii PT,
dar itu 9i in ce canbtate ori in ce aran ament structural-textm:Z\l. F.acie, sun e se recunosc 1e pe baza unei colectivitati de minerale index, de
asociatii de minerale, de rod, fie pe bazg c11UQ:a9terii materialului m1hal
----crrncare a luat na9tere o .anume roca metamorfica: ele nu pot fi definite, in majoritatea cazurilor, printr-o singura roca si, evident, nici echivalate eu rocile.

199

Tabelul 13-1
Asociain de minerale nascute din materiale initiale diferite in cursul
metamorfismului pregresiv
Asociatii mineralogice succesive

Roca
premetamorfica
A

..

clorit

muscovit'
cuar:r-

a_ctinQL
.aLbit
epidot
_clorit_
cu art

cuarl

.,)

Calcar grezos
sau
dolomit silicios

_tr.e_molg
calcit
cuar]

rnarrnura
Faciesuri

hornblendii hornblenda
- plagioclazi
albit
ep1dot_

hornblenda
p)agi~

cu art

cu art

cu art

diopsid
calcit
cu art

tr:emolit
calcit
cu art

amfibolit
diopsid
calcit

marmura cu diopsid

marrnura trernolitica

sist sau gnats

sist cu clorit sau actinot

doloajt
c-alcit
cu art

sillimanit
granat
biotit
cuart .

filit sau sist

actinot
aunt-eptdot

staurolit
granat
biotit

1ll2fil- .

--

filit

Tuf
andezitic

c
granat

clorit
muscovit
cu art

muscovit
cuart

Silt (pelit)
argilos

Un asemenea continut al notiunii ,,fades metamorf'ic" porneste de

la o premisa despre care stim sigur ca nu corespunde integral realitatii
si anume aceea ca metamorfismul ar fi determinat, treptele intensitatii
sale ar fi controlate, exclusiv, de factorii presiune 9i temperatura. Desi
si alti factori intervin in mod hotai<itor in desfa::;;urarea tuturor tipurilor
de metamorfism, discutarea fenomenului exdusiv !n functie de cnnditiile PT este foarte uiila si, de cele mai multe ori, suficienta pentru ma[oritatea problemelor pe care ni le punem. Nu trebuie sa pierdem 1nsa
din vedere ca ceea ce examiniim prin intermediul faciesurilor este rela-

tia dintre asociatiile de mineral si co

din cadrul metamorfismu ui; uneori aceasta poate sa oorespunda cu relatia dintre itipurile
petrografice si treptele de metamorfism, dar alteori corespondenta poate
fi numai aproximativa.
Au fost facute si incercari de cuprindere a factorului ,,componenti
volatili" in conceptul ,,focies", dar fara a se ajunge la solutii cu valabilitate generala; problema ramine deschisa, fara a se intrevedea, deocamdata, o rezolvare satisfacatoare,
.
Pentru a Ie da un inteles cit mai coneret, primelc faciesuri descrise
au fost denumite dupa rocile cele mai fr ecvente in respectivele intensi tati de metamorfism - faciesul sisturilor verzi, faciesul amfibolitelor
200

- subintelegtndu-se
zind alter materiale

ca

numeroase alte tipuri petrografice -

initiale -

corespun-

foe parte din acelasi facies; ulterior, pe

masura completarii si detalierii cunostintelor, a aparut necesitatea si

s-a dovedit opor tunitatea derrumirii Ior prin minerale sau asociatii de
minerale car.acteristice - faciesul prehnit-pumpellyit, faciesul zeolitic.
Aceasta din urma solutie a fest adoptata mai ales pentru detalierile f.aciesurilor in subfaciesun.

13.2. Faciesurile fondamentale

Pe baza lucrarilor lui Go
Oslo 9i a unor ucrari

cie n me amor ice

preuna cu le rec
tac , ce regional, eel die in

o are si situatiile extreme de trecer

omemu magmatk,. Desi sint definite prin asociat1i orifice de minerale,
intre ele exista situatii de tranzitie si, asa cum s-a precizat si cu alta
ocazie, valorile P 19i T nu trebuie privite ca limite rigide.
Faciesurile fundamentale acceptato astazi sint prezentate in tab. 13-2;
lor li se adauga subfaciesuri.
Tabelul 13-2

Faciesurile metamorfice fundamentale

W~l.F. zeglitic

(=:f. laumontit-prehnit-cuart)
2. F. corneenelor cu albit si epidot
1 (!JF. corneenelor cu horriblenda
29 F. corneenelor cu piroxeni (=f. corneenelor cu feldspat potasic
si cordierit)
F. sanidinitelor
F. prebJ.ut-pumpellyit
:?, F. sisturIlor verzi 1
8. F. amfibolitelor cu almandin1J
9. F. amfibolitelor cu c.or.dleHV-1
10. F. lawsonit-albit1
11. F. sisturilor cu glaucofan (s.s.) (=f. lawsonit-glaucofan)1
12. F. granulitelor
13(?) F. eclogitelor

!'\

' 1 Fentru interpretarea variata a con\inuturilor

detalii in cap. 15B.

Pentru

ca

faciesurile

acestor notiuni a se vedea

sint indicate si, in realitate, definite .i;gin in-

termediul unor-mirr-eral~9i-~asoc1atllde minernle, re1afiile <lTntre :ele~i

conditiile PT pot fi relativ usor urmarrte. Aceste relatii si, in fond, insasi definirea faciesului pat fi precizate numai daca
toti componentii minerali:
au luat nastere simultan;
- nu prezinta semne de dezechilibru termodinamic;
- nu prezinta urme de metasomatism (sistemul a
~ . Relatiile dintre faciesuri si conditiile PT nu pot
decit cu aproximatie; exactitatea ri-ar putea fi certrta

avern evidenta

ca

fost inchis).
fi rnsa prezentate
decit pentru rela-

201

tiile mineralelor
caracteristice
cu conditiile PT, dar acestea nu
reprezinta roci si cu atit mai
10
putin colectivitati de roci. Relatiile cu pretentie de exacti9
.0
tate sint bazate pe conditiile de
-"" 8
stabilitate ale acestor minerale
si au forme mai ,,rigide" asa
ca cele din fig. 13-1 9i 13-2 ori
~ 6
ceva mai ,,elastice", asa ca cele
2c 5
din fig. 13-3 9i 13-4. Chiar nu::J
mai din aceste imagini se con"ii) 4
stata imposibilitatea
obtinerii
a: 3
unor date obiective, caracterul
in buna parte interpretativ al
2
reprezentartlor;
numai pentru
0
cazuri particulare delimitarea
0
/~
faciesurilor prin valori PT con0 ico 200 300 400 500 600 700 800 900 1000
stituie o realitate riguroasa.
Temperoturo C Pentru ansamblu slnt, probabil,
preferabile si suficiente indicaFig. 13-1. Curbele de echilibru PT ale unor
tii aproximative privind poziprincipale asociatu de minerale metamorfice
~i aproximarea pozitiei faciesurilor in sistepa faciesurilor in sistemul PT,
mul PT:
in fond mai mult sau mai pu1 analcim+cuart=albit+H20;
2 tawsome-j-z
tln schematice, si fara indicacuart+2H20=laumontit;
3 aragonit=calcit;
4 jadeit+cuart=albit;
5 disten=andaluzit;
6 rea valorilor celor doi paramedisten=sillimanit;
7 andaluzit=sillimanit;
8 museovtt-l-cuarpefetdspat K+A12SiOs+H20; 9 - intri, asa ca in fig. 13-5 9i 13-6.
ceperea topirii granitului;
10 - inceperea topirii
bazaltului cu onvma,
Toate
reprezentarile sugereaza posibilitatea separarii
a 3 grupe de faciesuri in functie de valorile P; acestea pot fi caracterizate si din punctul de vedere al temperaturii, nu atit in ceea ce priveste
valorile acesteia cit in ceea ce priveste gradientul termic.
0 asemenea grupare ternara releva legatura dintre notiunile ,,fades
metamorfic" l?i ,,zona de metamorfism" (= de adincime). Grupele de
faciesuri nu sint bineintel
onelor

, 1.:prmc1piu, faciesurile reprezillta un pas ma~

neie de metamorfism, o solutionare mai de detaliu a probJemei.
Relatiile dintre faciesuri si conditifle de presiune pot fi mai hlne 9i mai amanuntit - urmarite in cadrul metamorfismului regional (v.
cap. 15B).
Pentru fiecare fades in parte se pot realiza diagrams ACF (si A'KF),
care arata fazele minerale in echilibru 'in acele conditii PT; liniile de
separatie din diagrame sint trasate intre minerale si asociatii de minerale in echilibru asa incit, in principiu, ele nu se pot intersecta (in cazuri particulare, in diagrame apar si linii care se intersecteaza), In aceste
diagrame se pot figura - cu aproximatie - si rocile.
~ Faciesul zeolitic_ (= f. laumontit-;,prehnit<hua:r.t). Asa cum se stie,
~,ere- forme de zeilliti apar fii rocHe sedim@n.tare ca-pmdnse rale <liageneg:~i; din acest motiv calmcafiVUl ,,zeolitic" nu este i:odicat pentru de~nareg. fadesului metamorfic formularea este intrata !nsa in uz. Dintre zeoliti, 1'.;u~
]Jfl este eel caracteristic pentru conditiile <le pre.2
0

t
II

<!)

202

i;

-Q>id-

"""-Q)!d--

W}l

<lWf:lU_!PV----

--Q~d-

siune ~i temperatura foarte sea.

i"ute; lui i se adauga pre~

cuatt::

--.

,,,)Q -z:!F.QCze.~urile corneenelor. Cel

3 faciesuri denumite ,,ale corneenelor" sint caracterizate prin
succesiunea de parageneze (1)
~bit-epidot-c.!2E!t, (2) qornble~-da-clmo iroxem- ranati-cordie1t i
o ....QJ?iroxem-c mo iroxeni-fe.l~apotask- rana rr ; recerea de a an afu""'z-1
....
t . .la-sillimani
.
t si dezvoltarea
Fig. 13-6. Pozitia aproximativa a faciesurilor
610tfiuluil!IBrcneaza si ele cresin sistemul PT. Semnificatia simbolurilor ca
la fig. 13-2.
terea intensitatii metamorfismului de la (1) la (3).
Presiunea scazuta este caracteristica acestor f'aciesuri impreurra+cu'
un gradient de temperatura foarte nd1cat.
-,,j '5'Fuciesui sanidinitelor. Caracteris'tic celor mai malte
m eraturi !in
cadru conaitiilor de ' resiune sc"zuta
ac1esu sanidinitelor eSte definff
prin asociatii lin care intra s~di:rill, orto-..:gL'G JJ. ..Qpi:i;oxeni,;cordieri1... tri::..,
<limit.

Faciesul pr@-mt.::.R,umpJi!Jyib- Asocierea prehnitului cu pumpellyitul

si coexistenta cuartulm in eadrul unor ~isturi slab metamorfozate marcheaza va1ori moderate pentrn
Urmatoarele 3 f'aciesuri se caracterlzeaza, spre deosebire de cele
anterioare, prin stabilitate in game foarte largi de presiuni; din acest
motiv, asociatiile de minerale posibil prezente sint mai numeroase. Separarea unor ,,subdiviziuni" [n ceea ce priveste intensitatea metamorfismului nu este fundamentata numai pe variabilitatea presiunii, ci si pe
a~ea a temperaturii,
J Faciesul sisturilor
i. Prezernta cloritului 'im reuna cu albit, cuart,
rnuscoyii caracterizeaza eel mai adesea acest facies; prezent
Di:mittllm,
almandinului ori plagioclazului marcheaza aspectele de mai mare intensitate a transformarilor. Rocile sirrt niste ,,~isturi" cu alcatuiri diverse. Faciesul sisturilor verzi, in totalitate, materializeaza un metamorfisrn de intensitate redusa.
Unii autori separa un singur fades al arnfibolitelor {fig. 13-2, 13-3,
13-5, 13-6); cei mai multi deosebesc insa, in doua alternative, cite doua
faciesuri, a carer delimitare, corespondenta ii;;i denumire sint diferite!
(fig. 13-1, 13-4). fara a fi sistoase, rocile care apar in Iaciesurile amfibolitelor au textur!Lro;iarrtata.

"7'"'"~

_:;;LL.

C, al. Faciesul amtiboliteZar cu eW~- Definit de prezenta 'in echilibru

a rparagenezei ;alb!!-epjQQt-hQnili1enda-biot!_t, faciesul apare mai ales in
m~!!_baBJ-e; almandinul se 1adauga atuncl cind raportul ]fe2+ [fy'Jg .are va- ~
lori mar1. Faciesul materializeaza un metamorfism de intensitate medie.
1
In discutiile care urmeaza nu se va adopta un unic punct de vedere in
ceea ce prrveste delimitarea conttnuturilor acestor faciesuri; pentru a putea prezenta cit mai numeroase si mai variate informatii asupra lor, se vor face referiri
la toate acceptiunile astazi in uz la diversi autori.

204

--~--~~~--------~--.. .,

~1ractenzata
a2. Faciesul amfibolitelor. 'I'reapta superioara de metamorfism, caprm ccexistenta hornblendei
~clazii; poate sa conCJ)

)ina si .almandin, dis~_e_:i, sillimanit, staurolit,

---
.
bl. Faciesul amfibolitelor cu Hmii!ffl.W::- Este definit de parageneza
)1orri:5.lenda=:pl<!~01a2:1, careia i se pot adauga staurclit, dist~~~illlmt..=....
~
In aceasta alternativa, paragenezele desemnate ea fades al amfiboJitelor cu epidot ar face parte din faciesul sisturrlor verzi, iar amfibolitele cu almandin s-,ar incadra in ceea ce anterior a fost desemnat ca
acies al amfibolitelor.
b2. Faciesul am ibolitelor c11. ~cowieriL In conditii de intensitate ridicata a metamorfismului, horQ.lllen..
.41-ag~zii sint insotlti de
_,g:>_rdier~clino.pil;:Q_xeni, almandin,. igrossular; dintre silicatii de aluminiu,
an.,SIB.h!zitul si~illimanitul ipot fi prezenti.
Urrnatoarela doua faciesuri apar in conditiile unui gradient de presiune foarte ridicat la temperaturi scazute si moderate; unii autori recunosc un singur facies pentru aceste conditii '(i. sisturilor cu glaucofan
s. Z.), altii separa doua,
I
Faciesul tasusunu-ount: Asociatia definitorie este lawsonit-albit-calcit sau aragonit.
)Ji
Faciesut lawsonit-glaucofan-jadeit ( = f. .sisturito cu glaucofan_ S.S.}.
Impreuna cu fawsomfol aipar glaucofan, i~deiL9L.:G.uaL:J, de cele mai multe
ori in roci sistoase.
l Faciesui g.r.@rLULitelor. In conditii de valori foarte rrdicate ale ternperaturii si medii ridicate ale presiunii sint stabile asociatii in care apar
orto- si clinopiroxeni, pl_a,giocla~i, granat~da..,.-!8!.d_.0pt1nd structuri si texturi similare acelora ale rocilor granitice; este vorba: de un
f'acies-Iimita al domeniului metamorfic,
Faciesul eclogitelor (?) PresiunH~lLJ,rnlori ,ex:tre-1.lJ.e., in orice conditii
de temperatura, conduc la aparitia de roci masive 2nstituite din omfa~rana~l_, orto:giroxeni, e_y:entual ~<listen si cart; este vorba de un faci es-Iimita al domeniului metamorfic.

''1

JP

r-

'1

Ji;;

13.3. Rela~iile dintre fociesuri ~i tipuri!e de metcrnorfism isechlmic

intre intensitatea transformarilor metamorfice si v:alorile factorilor
~ si T, considerati 1m:gr euna sau separat, .exista o pl:'oportionalita,te directa
r ' d des re me:tamorfism in general - fara referire la tipu--:
rile f'undamerrtale - reprezentarea evo utiei sale ro resive ar acoperi,
practic, intreg dmpul une1 ' iagrame PT -(fig. 13-7); tipurile
e metan:IOrh:sm - d:eoarece se caracterizeaza fiecare prin alte relatii intre factorii P si T - ar putea fi reprezentate prin drepte (arii alungite) cu
origini si cu inclinari variate in acest spatiu, Din aceste consideratii generale se pot trage doua concluzii principale:
(a) faciesurtle nu alcatuiesc secvente unice (liniare) de crestere a intensitatii metamorfismului;
b) intre tipurile fundamentale de metamorfism si faciesuri exista
niste relatii de determinare dar nu strict univoce ..
1

205

Aceste doua concluzii

apar normale daca ne a12
mintim ca definirea tipurilor fundamentale de me10
tamorfism este facuta pe
criterii ,,geologice"
care
cuprind mai mult decin
factorii P si T.
Esenta relatiilor dintre
faciesuri si tipurile de metamorfism este redata in
tab. 13-3 si fig. 13-7. Asupra acestei imagini trebu-- - ro -Fig. 13-7. Tentativa de prezentare a relatiilor dintre ie facute doua observatii:
faciesuri $i tipurile fundamentale de metamorfism:
(a) in afara de ceea ce
I - m. termic ; II - m. de mgropare; III - m. regional.
Semnificaj;i.a simbolurilor ca la fig. 13-2.
este deja notat, mai sint
~i alte situatii de existenta
a unui aceluiasi facies in rnai multe tipuri de metamorfism;
14

Tabelul 13-3

Relatiile dintre faciesurl $i tipuri

de metamcrfism
I. Metamoriism. termic

F.
F.
F.
F.

corneenelor cu albit i;;i epidot

corneenelor cu hornblenda
corneenelor cu piroxeni
sanidinitelor

II. M etamorfism

regional

F. prehnit-pumpellyit

F.
F.
F.
F.
F.

sisturtlor verzi
amfibolitelor cu almandin
amfibolitelor cu cordierit
lawsonit-albit
Iawsonit-glaucofan-jadeit

-----

_____ ,

III. Metamorfism de ?.ngropare

F.
F.
F.
F.

zeolitic
prehriit-purnpellyit
lawsonit-albit
lawsornt-glaucofan-jadeit

(b) faciesul granulitelor si, mai ales, eel al eclogitelor ocupa o pozitie aparte, ele nefacind parte, propriu-zis, din tipurile ide metamorfism
anterior conturate.

Faciesurfle metamorfice pot fi grupate

de metamorfism; indeosebi din punctul de
siune se pot pune in evidenta afinitati care
cazuri, si un suport geologic. Deoarece o
documentata numai pentru metamorfismul
capitolul corespunzator.

206

si independent de tipurile
vedere al conditiilor <le prese dovedesc a avea, in unele
asemenea situatie este bine
regional, ea va fi tratata la

14.

METAMORFISMUL TERMIC

Rocile metamorfozate termic sint foarte raspindite in litosfera, dar

ele nu constituie decit volume reduse avind, prin ansamblul lor, o participare cu totul subordonata la alcatuirea acesteia,

14. 1. Carcnctere genera le

Factorul determinant al metamorfismnlu; termic este reprezentat de
cresterea temperaturii, energia calorica pe care un corp intruziv fierbinteo elibereaza
[urul sau, Se apreciaza ca temperaturile atinse in
jurul 'unor astfel de corpuri sinl: cuprinse intre cca. 302:,.~i.,J00-1QOD~
Distrfbutia temperaturilor in jurul corpurilor este determinata de
cantitatea de caldura pe care o libereaza masa de magma si de modul
in care ea se poate propaga. Din cantitatea de caldura <le care dispune
magma - Iunctie a volumului ~c;;i temperaturii ei initiale (aceasta din
urma fara a prezenta, in principiu, variatii prea mari) - partea care
este eliberata este determirrata de caldura specifics a magmei si de ternperatura de cristalizare a principalelor minerale care se formea$00
za. Propagarea caldurii in jurul
corpului magmatic este con:troTata.800
de cc5fiauctivitatea t~rmi:caa 'rocilor 9i;-Jllf0arte mare"'mas~.
700
de umiditatea lor.
+Se pot
modele matemati600
ce privind transmiterea caldurii
~
in [urul, corpurilor magmatice si,
500
in f elul aces ta, sa se inteleaga
u
0
distributia temperaturilor
atinse
4oo
de roci. Asimilind forma corpului
magmatic cu aceea a unui dyk
300
vertical cu lungimea si adincimea
infinite, grosimea fiind D, consi200 Adinc1me 5-5 Km
derind ca transmiterea caldurii se
face numai prin conductivitate si
T roca-150
tO
acceptind ca la adincimea de 56 km - peritru care facem calcu>---~-~---~~-,----.
Iul - temperature normala a rocilor este de cca. 150,1 se obtin
s!.io
variatiile de temperatura prezen--otate in fig. 14-1. Din examinarea
Fig. 14-1. Variatia temperaturii rocilor in
acesteia se constata ca Iungimea functie de distanta (distanta este data in
unei zone faciale din aureola de fractiuni D; De= grosimea intruziunii de
contact (=1dIStanfa de intersecfie
forma tabulara) in jurul unor Intruztuni
a curbei de variatie a temperatu- de diverse compozitii si ternperaturi Initi ale:
Zona hasurata vertical - inceputul faciesului
rii cu intervalul de temperaturi
corneenelor cu ptroxeni, zona hasurata tncnnat
corespunzind faciesului) depmde de
- inceputul fa-ciesului corneelor cu nornblenda,

ig

face

207

~ratura n:agmi:! 9i1 _implicit,_de natura ei chimica. Durata de pastrare a temperaturii maxime atinsa de roci este proportionala cu patratul grosiIX!,iijntruziunii; de pilda:
~ daca D =
1 m, durata este 3 zile,
daca D =
10 m, durata este 1 an,
daca D =
100 m, durata este 1-00 ani,
daca D = 1 000 m, durata este 10 000 ani,
ceea ce inseamna ca in }urul .corpurilor magmatice cu dimensiuni medii
9i mari temperaturile ridicate se mentin foarte multa vreme.
Interventia presiunii Iitostatice ca factor determinant in termometamorfism este de importanta cu totul redusa. ~
Localizarea formatiJJnilor metamcrfoease termic este restrinsa in imediata apropiere a corpurtlor magmatice intruzive (sint cu totul fieimportante fenomenele termice determinate-de corpur1 xtruzive).
Forma tle zacamin.La-J:,o.G.H-0.:i;_afectae_este...aceea de volume care Imbraca intruziunea l?i este, de obicei, descrisa sub numele ,,aureole". Dimensiunile si zonalitatea conoentrica pe care le prezinta, acestea sint
determinate de zonalitatea distributiei temperaturilor, dar Iitologia initiala poate imprima neregularitati importante. De obicei, aureolele de
contact termic se extind pina pe la 1 000-1 500 Ill. in jurul corpurilor
magmatice, extinderi de 4 000-5 000 m-----rtm:a cu totul exceptionale.
'J;ransformlfrize pe care le sufera rocile initiale sint dependente de:
temperature maxima atinsa,
- timpul de conse~e _a 'femperaturii ri.dicate 9i
- natura Iitologica ia roci1or.
odl!!carile sint progresive sl, atit din punct de vedere mineralogic
cit si structural-textural, se poate urmari trecerea de la rocile premetamorfice (care furnizeaza totdeauna ,,relicte" din arnbele puncte de
vedere in rocile slab metamorfozate) la cele metamorfozate.
Transformarfle mineralogice se petrec prin recristalizare si prin reactii intre minerale. Procesele sint favorizate de micile cantitati de apa
existente in cadrul formatiurrilor premetamorfice sau chiar eliberate de
magme; atita vreme cit apa nu ajunge sa se reflecte in compozitia mineralogica a rocii nou formate, limitele notiunii ,,metamorfisrn termic"
(= isochirnic) nu sint depasite. T..I:.ansformarile 5ncep prin U90ar~...r.~m:g_~
nizari ale componentilor foarte sensibili {de exemplu, substanta carbunoasa), c
se concentreaza in plan, ind simple ,,pete", apoi in spatiu, formind ,,nodule"; in etape ulterioare apar neoformatiunile care
marcheaza, propriu-zis, ,,corr\:.eenele". Modificarile de maxima ~itate - care sint rareori atinse - sint constituite de
rocii initiale
91 or
, unor stic e.
-~
or oz e termic sint masive in cea rnai mare parte intens1ratea medie sl ridicata
transforrnar-ilor - dar- pastreaza textura
rocilor premetamorfice in formele de intensitate scazuta.

toprrea

14.2. Faciesurile metamorfismului termic

...l

Transformarile mineralogice produse in metamorfismul termic se incadreaza in cele 4 faciesuri de minima presiune: f. corneeaelce-ea-albtt
si epidot, f. corneenelor cu hornblenda, f. corneenelor cu piroxeni .si f,
208

lnceperea topirii granitului

6

T0 la cont~c1 granit

,, "'

..0
.!II.

"'

CAE

Tnceperea

topirii bazattului

}."".

9QQO

1QOQO

IQQO

--ToFig. 14-2. Pozitia aproximativa a faciesurilor metamorfismului termic

in sistemul PT. Semniftcatia simbolurilor ca Ia fig. 13-2.

sanidinitelor. Precizarea valorilor P, T nu se poate face decit in mod

aproximativ; in fig. 14-2 sint notate - pe linga temperaturile miriime
de topire a granitului si bazaltului - cimpurile din diagrama PT corespunzind faciesurilor metamorfismului termic; notarea temperaturilor
atinse in rocile gazda la contactul unor intruziuni acide ~i bazice ingaduie aprecierea posibilrtatilor de individualizare a ,Piverselor faciesuri,

14.2.1.~::.!-3'}!~';2/~~c~ ~it~o~.~--.. . --=--..-_

Aparitia albitului ~i epidotului in partea externa a aureolelor de contact termic este insotita de existenta a numeroase relicte din rocile initiale; din acest motiv, paragenezele acestui fades pot fi mai putin precizate. In fig. 14-3 sint prezentate diagramele ACF ~i A'KF pentru principalele compozitii de roci-initiale.
Consideratii teoretice arata ca aparitia pirofilitului in cadrul reactiei
1 caolinit-l-z cuart ~ 1 pirofili t-l- 1 apa
I ~' . P1rold1t

Fig. 14-3. Diagramele ACF si A'KF

pentru :faciesul corneenelor cu albit si epidot. Faze suplimentare posibile: cuart, albit, microclin.

1~ - Petrologie magmatica,

cda, 291

209

trebuie sa fie considerata a marca gmita inferioara a fae-iesu~u

toate acestea, pirofilitul n~a fest descffs pina acum in roci ale acestui
fades.
0 parte dintre paragenezele indicate in aceste diagrame apar, ssa
cum se va vedea, si in faciesul sisturilor verzi.

14.2.2. Faciesul comeenelor cu hornblenda

care marcheaza limita inferioara a faciesului ar

desfasurarea reactiilor in cadrul carora se dis'
'
t:1.l ~
.?,vi-, 'q'-- ( b - '.. /

clorit-l-rnuscovit-l-cuart :;::! .....CQrdierit+biotit+Al2Si05+apii;

~lorTt""aiuminos ~uart ~r-:i"."t-+-co_r_d..,,.,..ie-r-=i.,.t_+_a_p....,a-;
_.....~

~r~t+cuart :;::! hornblende + antofim-t apa1

14.2.3. Faciesul corneeneior cu piroxeni

Fig. 14-4. Diagramele ACF si A'KF

pentru faciesul corneenelor cu hornblenda in regiunea
Ortjarvi, Finlanda.
Faze suplimentare
posibile: cuart, microclin.

Crosulor
f.lndra.dit 1

c"Cc.-tc-it~~~~~~-+-"""'"-c-~~~F
(W:>Hastonit)

Hcrnolenda

210

Talc
Antofilit
Cummingtonit

A Mulit

Fig. 14-5. Diagrama ACF pentru

ciesul corneenelor cu piroxeni
regiunea Oslo, Norvegia (roci cu
ces de K,O). Faze suplimentare

''"""OUM\,

fain
expo

feldspat K.

cu
Anorti'

Ccrderit

/\"':'

Wcltastornt

.
~.F

Oiopsid

Hipersten

Diagrama ACF din fig. 14-5 prezinta parageneze1e fundamentale ale faciesului; acestea au fost recunoscute de Eskola in regiunea Oslo '1'i;i numite, intr-o prima idee, ,,fades al corneenelor". Ele se diversifica in
unele cazuri prin aparitia frecventa a cuartului . .;;i f kl spa:tuluipotasic
iar, uneori, a spinelului sau olivinei.
Unii autori au pref'erat denumirea ,,facies al corneenelor cu feldspat
potasic si cordierlt".

14.2.4. Faciesu/ sani~

Faciesul sanidinitelor
~-~.......---=- arte
agmatice, 'i ~ rlimiitMTl-~t>Ao!~
on a mi carii
scute in aureo
:--::-~---::----Condit i il e de transformare a rocilor preexistente sint, practic, identice cu cele de forrnare a rocilor vulcanice. Principalele asociatii de minerale posibile in acest fades sint indicate in diagrama din fig. 14-6;
mineralelor notate in diagrams li se adauga, in mod definitoriu pentru
facies sanidi
de obicei bogata in Na. Si02 -este prezent :c::a:
-=-p .
1

i:ua:rn:m

Andaluzit
A

Fig. 14-6. Tuagrama ACF pentru faciesul sandinitelor (roci cu exces de K20).

.\

14*

211

In tab.

14-1 sint

notate caracterele mineralogice

lfundamentale

ale

celor 3 faciesuri principale ale corneenelor.

Tabelul

14-1

Caracterizarea mineralogica a celor 3 faciesuri principale ale corneenelor

F. corneenelor
cu albit si epidot

albit-l-zoizit/epidot

epidot-j-calcit
tremolit+ calcit
clortt

pirofilit
calcit-l-cuart
muscovi t +pirofili t

F. corneenelor
cu hornblenda

F. corneenelor
cu piroxeni

plagioclaz anortitic
grosular /andradit
diopsid + cuart +ca leit

plagioclaz anortitic
grosular /andradi t

hornblenda

enstati t/hipersten

ortoamfiboli,
cordierit

ortoamfiboli
andaluzit/sillimanit

andaluzit
ca leit -t-cu art
muscovi t + cordieri t

wollastonit
sillimanit
ortoza + cordierit

diopsid

numai in roei fara cuart

forsterit

forsterit, periclaz

14.3. Metamorfismul termic al prinelpelelor fcrmotiuni geologice

14.3.1.

Metamorfismul

rocilot argiloase
componentil

caolini t ~ andaluzit-l-cuart + H20 ..

212

Cristalele acestuia includ

foarte frecvent substanta
carbunoasa (chiastolit). in
argilele cu contirrut de
fiei:___Lmagneziu~--f~
msaza cordierit
i b"
An- aluzitul si cordieritul
pot coexista, impreuna 9i
fiecare in parte, cu plagioclazi.
'
stadiu de intensitate medie a metamorhsmului poate fi considerat
B
A
acela in care intreaga masa a rocii initiale
ost Fig. 14-7. Corneana cu andaluzit r;;i biotit (A) si corneana cu cordierit (B) in imagini microscopice
ransformata - adica, pe
(stadii incipiente).
linga neoformatiunile caracteristice stadiului ante-" rior, se constata totala re, cristalizare a c~lui 9i
a sericitulm in mtlf9'.YJ.t.. '=Intensitatea
cea mai
ridicata este marcata de a:--.Earitia
in ace
9i fibre formind fascicule;
acestuia i se adauga jeldspat potasic. ca ortoza sau
microclin.
---;::Fara ca prezenta sa sa
.,a.iha _semnific~ia unei anume~
ae metamor8
fism, _ ~oate
ff :i;;i
A
~~ ~rezent, asociat fie cu Fig. 14-8. Corneana cu cordierit ~i biotit (A), cor,(Lluzitul, fie]TI slll1ma=neana cu hipersten, biotit ~i pleonast (B).

in acelasi mod, in
ar
1
u continut
fier, magneziu, calciu ?e fil1'meaza ~~~
..~.in
stadiile de mtens1tate media SJ n icata.
----...;;;
- ~afe ceie Oaciesuri de ipresiune joasa pot fi recunoscute; o veder-e
de ansamblu a transformarilor mlneralogice pe masura cresterii intensitatii metamorfismului este prezentata in tab. 14-2. in mod obisnuit,
se separa urmatoarele tipuri principale de corneene, in ordinea cresterii intensitatii transformarilor: corn&:ene en biotit, e9rneeng cu andaluzit
~it,. corneene cu ortoza
silljiani~ eie sint pre,'CPqa-C:-~ri
-~
~i ,,~isturi n.odUJ_r:_' (j~.l4-/,f'-4-8).
,
Terrnome m-otilsiiiul rocilor argiloase a Iacut obiectul unor cercetari
devenite clasice in M. Vosgi - formatiuni paleozoice in [urul unui gr-anit hercinic - in regiunea Oslo din Norvegia - forrnatiuni paleozoice
din jurul intruziunilor alcaline permiene - si in Scotia - grayw.acke
si argilite in jurul unui masiv dioritic.
Interventia calcitului in cadrul materialului alumirios deterrnina aparitia de silicati .calcici care coexista cu cuartul; acesta este cazul marnelor. Srtuatiile hm1ta, ,,bogat aluminos'' si ,,feruginos", deterrnina apariti?- de roci foarte bogate in corindon ori foarte bogate in m.agnetit.

Un

I~

corn;;zt fig

213

:I
t
I

;::i
LJ

~ c
c QJ
0%
QJ c
:::.:::

.~

:... ,....

c-

~--!

_J

6 <

ttt
~

~j
r1'
\'

'

14.3.2. Metamorfismul
rocilor arenacee

Termometamorfismul
rocilor ~conduce
la rezultate mult mai putin variabile. Transformarea mineralogies fundamen tala este recristalizq_--:_
rea cuartului,-- proces in
aa.rm-a1Iura se produce
nu numai inversiunea de
B
A
la 575 ci, in unele cazuri,
si trn1Sarea in tridi
Fig. 14-9. Cuartit (A) si cuartit cu biotit (B) in
imagini microscopice.
1a ~Minera1e1e accesorn se conserva ca atare.yumai
.in cadrul !m-mrlt_aJ}!Qr,.9.au .1~11:_tpl1\i""a,,r:gi~~s ~ - care se com-:porta ca sedrmenteie corespunzatoar~
au Ioc reactu mtre component]_
care conduc la a_pa.riti'a nnor Nnita~i "!mg Jij!J jiliti., sUJj&q.anit, fx48
.
;r it .
~-

3Q"1 tb=C'~L1en
_;.~, :b1fi_-~pun'.Ct vedere petrografic, rezultatul transformartlor este un
cu~au cu diversi componenti subordonati (fig, 14-9); ~
~aZiii'"abunden\;-ei_f,eldspatilos - rocile au fest demlm!.t.~
~

mJ!

de

14.3.3. Metamorfismul

roci/or carbonatice

Termometamorfismul rocilor carbonatiee pure este un proces simplu din punct de vedere mineralogic, care nu reflecta deeit foarte vag
variatiile de intensitate a fenomenului; ~onditiile de presiune impiedica, de obkei, descom uneTea carbonatilor; are loc numai recristalizarea or, oeea ce conduce la a aritiia marmure1or 91 a m-armurelor dolomitice. Partea magnezi~o.m1
m se m~o.e
a ai user

..--

(CaMg(C03)2 -r Oa003 + MgO+ C02,~-

determinind formar~~tlctz~
sau cu brucit
,
- 2; asemenea
rod au fost <lescrise sub nume e pencafat 9i predaZZf[: Se remarca faptul 'ca astfel de proeese sint niste decaroonatari
ale componentilor initiali.
Prezenta alter componenti, in afara de carbonati, in rocile initials
determina desfasurarea, in mod foarte facil, a numeroase reactii care
Imprima proceselor un mers cu totul caracteristic; in cazul calcarelor,
esenta acestora poate fi exemplificata prin reactia
Cal003 +Si02=CaSi03

+c92", -

~__/

care explica aparitia wollastonitului, tremolitului, zoizitului, granatilor

calcici, vezuvianului, anortitului, monticellitului (01ivina), akermanitului
(melilit). ,,Aspectul" general al asociatiilor mineralogice care se nasc este
acela de ,,fals eehilibru"; o imagine de ansamblu asupra transformarflor
mineralogice progresive in calcarele impure este prezentata in tab. 14-3.
In succesiunea asoclatrilor dirrtr-un caz concret - regiunea Arisu din
1

215'

Tabelul

14-3

Metamorfismul termic al calearelor impure

(modificari mineralogice)
Corneene cu albit
l?i epidot

Fades

Corneene cu
hornblendii

Corneene cu
piroxeni
Calcit

Diopsid

Talc ---:ioo-_.

Wollastonit

Cua rt
Epidot

---------1--.- ......
Pl agioclazi ~

Flagioclazi

Microclin ~

M uscovi t--------"-'-----:;"9o

Ortoza

Tabelul 14-4

Suc~iunea asoelatillor de minerale in aureola de termometamorfism din

/
regiunea Arisu (NE Japonia) dezvoltata ne calcare
Zonare
mineralogica
Clorit
Muscovit
Epidot
Tremolit
Hornblenda
Diopsid
Granat-Ca
Vezuvian
W ollastonit
Scapolit
Microclin

Cloritmuscovit

Biotitandaluzit

----

Cordierrtalmandin

Sillimanit

------

nord-estul Japoniei (tab. 14-4) - mineralele foarte bine dezvoltate sint;

tremolitul, diopsidul, un granat calcic, wollastonitul impreuna cu vezuvianul.
In dolomitele ~i calcarele magneziene, silicea reactioneaza mai ales
cu' componenta magneziana; ia~re neoformati1mi magneziene Q_ri

r=

216

calcomagneziene, asa ca forsterit (olivina), diopsid, tremolit, gehlenit

1mehht) etc.
~
Roelle nascute prin termometamorfismul calcarelor si dolomitelor impure constituie rtipurile petrografice ,,corneene cu- .. " si ,,calc::ire cu silicati de aluminiu".

Cercetarile fundamentale asupra termometamorfismului

rocilor carbonatice au fost realizate la inceputul acestui secol in grabenul Oslo si
in Scotia.

14.3.4. Metamorfismul rocilot magmatice

In ciuda opiniei foarte raspindite ca rocile magmatice datorita
formarrl lor la temperaturi rbdicate - sint rezistente fata <le aportul
de caldura, realitatea, care este trecuta cu vederea in mod curent, este
aceea di ele se gasesc totdeauna intr-o stare metastabila, deoarece odata
cu racirea lor nu s-au produs si ajustarile mineralogice cerute de considerentele termodinamice: aceasta face ca e1e sa reactioneze la cresterile de ternperatura si, deci, sa fie in mod frecvent afectate de termo-

metamorf'ism.
Efectele termometamorfismulul sint mai evidente in rocile bazice 9i
acestea sint cazurile mai bine cunoscute; bineinteles, tuf'urfle sint mai
usor afectate decit rocile masive. 'I'ransformarile constau eel ma'i adesea
~alizari - :9~n aceast~ oauza, pot fi t~ecute. c~ v.ederea
~
apar :;;1 ne-ofo ' atmm caracteristice: acestea smt
10' ~~GI.a
e
_ u
m~ .e4rrcr.
,"
xenul recon
re .:.eama horn lende~ ill-'@_ . eo-Iflaxima intensitate. Feldspatii nu par s~
alte procese in afara- de recrista~~--. -, 11zar_;;...---,.'-- fn fiecare caz in parte, zonarea produselor poate fi definite in moduri deosebite. in una dintr situatii, succesiunea mineralelo~racteristice es~ctinot
- hornble_nda bruna sau verde-bruna - ortQpil:Q::gni+clino~xem, pe un Tond a btrtii alci.tuire variaza 9i ea; 'lrlial'raSftu:.atie, o oa e~~riatie a plagioclazilor contribuie la definirea a
3 zone; actinot+plagiodazi
sodici; actinot-j-plagioclazi
calcici; horn~~J2.lagioclazi.
In rocile acide, componentii feromagnezieni sint cei mai sensibili:
ei sufera tr ansforrnart asemanatoare cu cele din rocile bazice: ~n.e..Qfo.J::.. de biotit e se.ama ho
Jendel, de a it ~eama biotitului ~i a
hornblen ei, uar ~
eldspatii a calini
sinf'iln]3licati in reactii; ei
p~i insa influente mecanice spargeri datorita anisotropiei
xdilatartlor.
1

nu

'~------..

+' ;

I\

*---~~~.... <l',

<.)

...... - u -\--J__,,

'T'~

Este de a9t~~~ c~cile magmatice alterate cuprinzind, adica,

minerale formate, in conditiile PT caracteristice suprafetei scoartei sa fie mult mai usor afectate de termometamorfism; nu au fost insa
descrise, deocamdata, situatii care sa fie interpretate in acest mod.
217

15A

METAMORFBSMUL REGIONAL: OCURENTE

~I CARACTERE GENERALE

In cadrul fenomenelor metamorfice, metamorfismul regional impresioneaza prin amploarea sa, prin varietatea aspectelor pe care le imbraca,
prin rolul sau de prim ordin in evolutia litosferei. El este unul dintre
fenomenele geologice fundamentale a carui cunoastere este indispensabila
pentru Intelegerea intregii istorii a globului terestru.
Caracterul ,,regional" al distributiei in spatiu - corespunzind unui
caracter regional al fenomenului genetic - reprezinta trasatura cea mai
caracteristica,

15A.1. Ocurente
Metamorfismul regional este - nu numai in domeniul metamorfic
ci in ansamblul fenomenelor geologice - unul dintre fenomenele cu cea
-la
~

e. F'ormatiunile care ii apartin afloreaza Pe suprafe~e

foarte mari 9i ocupa, fara indoiala, volume imense in Iitosfera; se pot
disth'~, din punctul de vedere al distributlel in scoarta a formatiunilor,
f"d'Oua aspecte majore care corespund la doua tipuri fundamentals de ocu~te: in arii orogene si in scuturi.

15A.1.1.

Ariile orogene

'V

In toate ariile orogene care pot fi identificate ca atare, o parte foarte

larg dezvoltata a acestora - de regula partea axiaia a muntnor - este
constituita din formap1mi metamarfjce. Acestea forme1!za regiuni algQ.::
gite ~-lun :im.Lde-Gr<l-i-:aB.!-c.sutel de km dar care pot a un
si la
.1000~
- continue, chiar daca exis a ' iscon mm ate in aflorare.'
'--Yn directie transwrsala"" se constata, de obicei, o larga variatie a
, tipurilor petrografice si a intensitatii metamorfismului,
in timp ce in
lungul acestor regiuni tipurile petrografice $i faciesurile_po~L.pr:e.z('mta
cosl1.llltate..pe_distan.te foarte ~.
Transformarile de intensitate medie $i redusa sint foarte bine reprezentate; uneori sint vizibile aspecte de metamorfism incipient si tranzitia
la rocile nemetamorfozate.
De cele mai multe ori, structura tectonica este foarte complexa, In
multe cazuri s-a constatat ca forrnatiunile metamorfice constituie doua
zone paralele, fiecare caracterizata prin alt aspect al transforrnarilor;
aceasta problema va fi examinata in cap. 15B.

15A.1.2.

Scuturile

Scuturile - i;;i fundamentul platformelor - sint regiuni mai mult

sau mai putin echidimensionale constituie exclusiv din roci metamorfice 9i granite asociate, In cadrul lor se pot, eventual, separa~
218

v
\
es t e posiibila
a caror
corespon d en tv,a cu f oar t e vec hl1 arn" d e orcgeneza
1 a;
dezvoltarea lor spatiala nu are insa trasaturi comune cu cea a ariilor
orogene fanerozoice.
In scuturi afloreaza numai roci cu grad inalt de metamorfism in
afara de roci apartinmd faciesului amfibohtefO'r
car:e :e5te"~ai
frecvent - mai apar faciesun e r nu 1.

matite.
Alcatuirea petrograflca'Ta 'a a a 1n aceste regiuni a loreaza, astazi, or_matiuni care au suferit transf'ormari in zone f~LQ.x:.of.und~sferei.

I
1

-,./ ./

15A.2. Ccrcetere ~enerale

D<'

--

-~-

Metamorfismul cu caracter regional este un fenomen care .are loc

la m,_?rginlle distructive ale placilor litosferice ~ita cr~redlm:_de
temperatur~e :e::esiune care se proffiic aici; fiirid, in general vor6focr,
nati.rra diriamotermica, transformarile sint adesea dominate
de unul dintre cei doi factori, presiunea fiind, mai ales, aceea a carei
variatie de intensitate determina tipuri aparte de metamorfism.
-----".....-etamorfismul re iona e :.-ffi-- 61tl.~ambl11] sau,-t:Isachiipii)aceasta
nu exc u e insa desfasurarea locals a proceselor cu caracter metasomatic, care faciliteaza toate transformarile mineralogice. Pe de alta
parte, trebuie remarcat faptul ca el prezinta treceri progresive atit, catre
transformarrle anatectice cit si catre cele metasomatice,
ambele cu
caracterca::ttrellilllt0.
Factorii determinanti ai metamorfismului regional inregistreaza variatii progresive ale intensitatii lor; din acest motiv, in distributia produselor se constata o remarcabila reg1)lar.Hat~ s,i treoeri progresive de
la o specie petrogratica la alta, atita vreme cit fondul premetamorfic a
ramas constant.
T'ransformari le pe care le sutera rocile in cadrul metamorfismului
regional sint de ordin mineralogic 9i de ordin structural-textllral. ..

ae

15A.2.1.

Tronsiotmiui mineralogice

Tendintele generale ale transformarilor mineralogice dia cadrul rnetamorfismului regional sint -d-ehi<lratarea - ca urmare a ~esterii ternperaturii - 9i trecerea la struc1'uri reticulare din ce in ce 'mai comgacte - ca urmare a cr~9te 'i resiunii; a doua trasatura este Insa complicata. datonta actiunii stressului are, la rindul sau, favorizeaza aparrtia mineralelor cu struc
anara, in lanturi ~i in benzi.
Ansamblul proceselor avind caracter isochimic, transformari
v

__ 1-=tr-o a a specie 91 ca reactii intr

nerale; acest mod de a vedea lucrun
- atit in cazurile simple cit si in cele mai complexe prin observatii in roci si prin lucrari experimentale, Transformari poli- n~.01~f6'.. ~a dist'Olnm~illi~1
este ~01tt-gif2i!1::.fi'anal_1nt mate~
na~
frecve~le unor astfel de reconvertrrr-de substanta,

---

219

Deoarece aparitia ~i stabilitatea

fiecarui mineral reflecta conditii
bine precizate de preslune 19i temperatura, unele dintre mineralele metamorfice reprezinta foartg_ buI_li indicatori pentru descifrarea acestora;
din aceleasi motive, ele pot fi utilizate pentru separarea de ,,zone mineralogice" corespunzatoare unor trepte de metamorfism distincte.
Ansamblul transformarilor mineralogice care se produc in formatiunile premetamorfice conduce la aparitia de roci dominate de/sau caracteriza~e, in otdinea cn:i~ts-rij intensitapi metamorfismului, prin:
sericit si clorit mlcrocristalin;
~
clorit;
muscovit si biotit;
biotit;
granati:
staurolit;
dis ten;
sillimani t.

15A.2.2. Trcnsformdri structural-texturale

(/

Produsele metamorfismului regional se caracterizeaza prin orienta-1

rea preferentiala pe care o au constituentii minerali : paralelism al componentilor cu habitus lamelar ~i prismatic, cu formarea de ,,paturi'( cu
grosimi foarte variabile. Aceasta dispozitie este rezultatul recristalizarii
substantei constituente a rocilor in conditii de stress.
Recristalizarea - ~i toate reactiile dintre minerale - se datoresc, in
esenta, cresterii temperaturii; acesta este factorul care, asa ca 9i in
metamorfismul termic, controleaza, in primul rind, domeniile de stabilitate a mineralelor. Pentru ca, in marea majoritate a cazurilor, aceasta
redistribuire a substantei se petrece in timp ce asupra rocilor se exercita
puternice presiuni orientate, este favorizata aparitia mineralelor cu structuri reticulare planare, in lanturi ori in benzi, si se realizeaza orientarea
paralela a acestora; in felul acesta ia nastere sistozitatea. Trebuie remarcat faptul ca factorii metamorfismului regional sint capabili sa conduca
la acest rezultat chiar atunci cind se porneste de la roci magmatice cu

textura masiva.
Se intelege ca exista foarte largi variatii de intensitate a acestui
proces: de lit obtinerea de roci foarte sistoase, prin formarea de roci cu
textura pa.ralelii dar fara 9istozitate, adica fara posibilitatea de desfacere
usoara in pliic1, pina la aparitia de roci fara o orientare comuna evidenta a constituentilor; acesta din urma este cazul rocilor alcatuite din
minerale cu dezvoltare isometrica, asa cum sint cuartitele. Cu toate acestea, trebuie remarcat faptul ca influenta stressuliiIS'e materlalizeaza nu
numai la nivelul habitusului mineralelor si orientarii lor in spatiu ci 9i
la nivelul structurilor reticulare; chiar la mineralele isometrice se constata orientari optice comune, adica dezvoltari ale retelelor lor ,pr~ferential in anume direc'~ii.
In cazurile in care metamorfismul regional este dominat de valori
ridicate ale presiunii, efectele sint mai ales de natura mecanica, iar recristalizarile - daca se produc - irnbraca aspecte particulare.

220

15A.2.3.

Produse

Metamorfismul regional afecteaza toate tipurile de formatiuni geologice; daca acester variabtla i seadauga variatia posibila a intensitafU-faetOriTOr metamoi1ozanti-;-se eapata-expttcatrcrextre~rsitati a pro-

duseler-sale.-

--

- Qfversftatea _pri.v.@9te, in

r
~nd alcatuirea chimica; ea reflecta
diversitatea chimismului rocilor sedimentare
a rocilor
magmatice ~;;i complicata prin migrarile de substanta - reduse - care
au foe in cursul rrietamorfismului regional. Diversitatea este foarte larga
9i din punctul de vedere al ascciatiilcr .de minerale posibile, desi numarul
speciilor minerale prezente nu este foarte .m.are. D~nct d~eclere
structural-textural, produsele. sint mai un,it11:e_: ea ll!ai
si
ase
on a extrem 1 dezvo i;arl a mmeralelor cu ab1tus lam.clctr;
cu toa e acestea, 91stozitatea insa~;i prezinta aspecLe foarte variate.

h~t~

1-B
!)

METAMORf!SMUL REGIONAL: CONDITll

DE METAMORFOZARE; FACIESURI

C__,

Metamorfismul regional este imaginat ca ansamblu al transformarilor pe care le sufera masele de roci prinse in fenomenele de cutare si
orogeneza; aceste fenomene se desfasoara intr-o gama foarte larga de
adincimi in Iitosfera, de la suprafata acesteia pina la nivelele unde are
loc topirea rocilor. Din acest motrv el este un proces progresiv in cadrul
caruia se pot urmari toate fazele, de la transformar] minime la transfermari foarte intense.

15B.1. Zone de metcmorfism

Relatia dintre adincimea de desfasurare a proceselor si rezultatele
metamorfismului regional a fest sesizata de multa vreme. Inca din 1903
Becke definea doua zone de adincime, deosebite intre ele mai ales prin
valorile temperaturii. Forma pe care au dat-o Grubenmann (1904) 9i
Grubenmann si Niagli (1924) acestei conceptii a domfoat petrologia metamor 1ca piina in decern
nee ea; e1 au separa
fat&_spre adincime:

~pizona - valori T si Plito, mici, dar stress foarte .puternic

in
care apar c}orit, talc, epidot, muscovit ill roc;si cu structuri 9i texturi
cataclastice;

=-=

n~teemg

1-alGri 'T' ~;d P1;ia... moderate_~ str~uterni1c - in care

apar p.ip_~gran_ati, staurolit, disten in rocTcu-~1slozitate de
cristalizare, ]aminari, Iineatii;
- -~ -:

221

catazona - valori T 9i Plito mari, stressul fiind absent - in care

ap~g1oclazl, piroxeni, hornblende, granafiin roc1 cu texturi granulitice si m1gmahtlce.
- --Corespunzind unei realitati dL11 punct de vedere petrografic, ideea
pacatuieste prin exagerarea importantei adincirnii; aceasta nu este un
factor care controleaza in mod absolut valorile P si T.

Dezvoltarea conceptului ,,facies metamorfic" a constituit un progres

hotaritor pentru intelegerea metamorfismului regional; multa vreme s-a
crezut ca in conformitate cu modelul pe care il reprezenta regiunea
Muntilor Grampiani din Scotia - atit pentru zone mineralogice cit si
pentru faciesuri - pot fi interpretate toate situatiile din metamorfismul
regional. Abia in deceniul al 7-lea, Miyashiro a demonstrat ca in metamorfismul regional se deosebesc mai multe situatii in ceea ce priveste
prezenta diverselor parageneze, a faciesurilor 9i, mai ales, succesiunea
acestora din urma, situatii definite prin conditiile generale de presiune
in care s-au desfasurat procesele; in felul acesta s-a conturat conceptul
,,tip baric al metamorfismului regional".

15B.2. Tipurile barice ale metamorfismului regional

Afirmatia ca faciesurile nu alcatuiesc o unica secventa de crestere

a intensitatii transformarilor este valabila nu numai la nivelul intregului
metamorfism ci si la nivelul metamorfismului regional in particular.
Deoarece acesta din urma acopera o gama foarte larga de temperaturi
si, mai ales, de presiuni, deoarece fiecare facies in parte are o larga
variabilitate a conditlilor de presiune, se intelege ca desfasurarea metamorfismului poate urma cai diferite din punctul de vedere al gradientului de presiune, ceea ce se va materializa in parageneze diferite in
cadrul aceluiasi facies, in faciesuri diferite si in succesiuni diferite de faciesuri: in aria corespunzind metamorfismului regional din fig. 13-7, sisituatiile din diverse regiuni pot fi

reprezentate prin drepte cu Inclinarl

variate, care traverseaza arii cores'</,;,}
/,/"/
punzind unor faciesuri deosebite,
10
"'<..'?"
sau alte conditii de presiune ale unor
c."'<> / {:;>'I'"
acelorasi faciesuri.
.. '/ ~
.o
/ $1"'
Impllcatia este si mai evidenta
~
-.0; 1:,l/' ::f
daca se face referirea la domeniile de
1
~-",/Qqc
stabilitate a unor minerale in sistemul PT (fig. 15B-1); in cazul desfasurarli proceselor la P scazuta, se observa
succesiunea roci cu oruialuzit
1
0a
._-~-,~oo-~-,~o~o-'---&
...._oo _.___a~o__,o -i-roci cu sillimanit, in cazul desfa_ro __
surarii lor la P mai ridicata succe~iunea este roci cu dis.ten-t.oci cu silFig. 15B-l. Pozitia tipurilor barice de l_imanjt,, in timp ce in cazul presrnmetamorfism fata de cimpurile de staridicate paragenezele prezente
bilitate a polimorfilor Al2Si05 si jadeitului in sistemul PT.
cuprind ~
ori jadeit

f,.
t ~

/,,,

"'(

~f

mror

222

J!:..__:~

Daca preblema se examineaza exclusiv din punct de vedere teoretic,

se constata ca daca intr-o diagrama FT se considera 9i adincimile corespunzatoare presiunilor, seriile de faciesuri (tipurile de metamorfism regional) pot fi caracterizate 9i prin modul de variatie a temperaturilor

exprimat ca 1gradient geotermic 00/km; prezentind unele avantaje, un

asemenea mod de a vedea lucrurile are insa dezavantajul major ca asa ca ~i in cazul zonelor de adincime - face din adincime parametrul
fundamental metamorfismului regional, ceea ce nu corespunde realitatii.
Sistematizarea faciesurilor din acest punct de vedere poate merge
si mai departe; au fost facute tentative de detaliere pina la~ serii de
faciesuri QrirW_m.,partirea in doua a situatiilor de presiune scazl'.;:ll $r a <:etof ae presiune ridicata. Aceasta operatie a devenit posibila pe masura
ce baza termodinamica a fost detaliata si s-au putut separa conditiila de
stabilitate a tot mai multe asociatii de minerale; ridicarea tuturor acestor
asociatii la rang de subfacies sau chiar de facies nu are insa un efect
pozitiv asupra modului de utilizare JJ. conceptiei faciesurilor in practica.
Situatia din Muntii Grampiani s-a dovedit a corespunde ccnditiilor
intermediare din punctul de vedere al presiunii; in onoarea celui ce a
efectuat primeie studii aici, seria de faciesuri caracteristica (sau aspectul
particular al metamorfismului regional) a fost numita de ,,tip barovian".
in opozitie cu aceasta, Miyashiro a descris in Japonia, in platoul Abu~
un alt aspect al metamorfismului regional, caracterizat prin ~
~
corespunzind unor valori mai scazute ale presiunii in oadrul acelorasi faciesuri sau cu oarecari deosebiri in ceea ce priveste faciesurile;
seria de faciesuri si aspectul metamorfismului au fost numite de ,,tip
Abukuma". Ulterior s-a constatat ca se poate separa si o a 3-a situatie,
caracterizata prin parageneze si faciesuri de presiune mai ridicata decit
cea corespunzind tipului barovian.
Tipurtle barice de metamorfism pot trece progresiv unul in celalalt.
In cadrul unei aceleiasi arii metamorfice pot coexista serii diferite din
punct de vedere baric; asemen-ea situatii se cunosc in orogenul cfiledonian din Europa de nord, in eel appala9ian etc. Din punct <le vedere geologic este probabil ca ex1StiiCfOua situatlf fundamentale, doua tipuri de
ocurente: cea corespunzind presiunilor inalte si cea corespunzind presiunilor scazute; valori medii ale presiunii se obtin, probabil, in niste situatii intermediare, care nu reprezinta insa un tip geologic fundamental de
ocurenta.
223

"'d

s ::;iffi

5:-"'(6

r:i .......

"'s::'~c

0..
-c-

Ill
...,_;:sc
p:c CD

N -

;:s

(l)

p;;g

Cl)

~r

"'"'d
() ...,

(1)

1~

......
Ql

~~

'v~ ~
rn :t>

E'
'd
;:s "'
;:s

~~;:s
Cl)

ro;:s

~~2::!P.
~~8~
s,.., ll>;::;:
;:s
Ql

::s ~~
M= ~

:t>

;:s

()

"'
~~

0..

-~-

.....
c
$!)

()

S:!.
.....

,.., Cl)
,..,
Cll

~$!)

"'
~

......
(Q

()
(l)

rnrnoto
,_.c-t-o
"'""'.
::::~

'"1 0

s~ g.E; ~g
~
::1
-,_..
,.:.. M'- ese-e-

()

ss:: 5,..,
Cl)

;:s ll>

ro-

(I)

"'d{n{I)
1-'1

I->-

(I)"'"'

:::>" .........

cc

~.
::. ;:;.
e-eI

'O

() (")

cs::

See~

'd ll> ll>

c
..... s::
(') ()

(l)

':~~
e-t- Pl ll>

-;!:.
en

;j

;:s

tt

..i;n ~

E' u; s

s,. ., ~i:;.

l)q ct> e+
-... ~ (P

~
(")

....,
0

--~-

(I)-

tt
~ Pls

'=:1

ll>

~
~

H>

;:s
-
,.. er
:::.o
,.., ......

(")

ii)'

er
2.
..,..

"'c
::1.

ro

(10.

s::
;j

e-e-

(t~

(")

s::
(!)

"'

.....

'O

ll>

(l)

;j

0:
0
.....

(l)

;:s

(10.

'8.
Q..

ll>

,..,(l)
S:! .

.,....N

~-g"

s:: <: ~

:1.
<:

& <!
2..
~,..,(D

::. 8" ~
n

n
Qi'
2'

t1Q
"'

ll>.,..,.

Cl)

rt"

o.00
(t)

tr'

a;:s t:1?
0
...... ~
.,.+

;:;ro

M-

r1l

~. g. g.
"'c

fg

e-t~(l)

(!)
;j
e+
(l)

QO
"""$~

p:: -

8.g
e-t- """

Cll Cll

O'~
PJ

2S?

ct>-~

ll>

~~~~2
~
;:s ::i-

a:i

-~en
P>

e-e-

~:n 0 ...... (t)

ss

&

8.t o.
0..

0..
@

;:s

.....
ro

"'

;n

Ill

"'8.
0

Ill
e-e-

158.2.1.

Perechile de zone metamorfice

.>:

Concomitent cu identificarea tipurilor barice ale metamorfismului

regional - dar mai ales, in deceniile al 6-lea si al 7-lea - s-a facut ~
observatia ca de foarte multe ori formatiunile metamorfice din re iunile
, se ara e 1n re e e prin for- _,
ma.
,
n .a intre ele este ' i:ftbila. !Btre-Iormatiunile
metamorfice dm cele doua zone ex1sta deoseb~nte in ceea ce prrve9te seriile ae facies
.
nt . una dintre ele este-const~
e presume scazuta, iar cealalta m aciesuri de resi
1
ica ii.
e o serva,Ii
e aceasta natura au fost facute in Japonia, uncle
au fOstl.aenhhcate 3 asernenea perech1 (ftg:-24-11); ulterior, astfellle
situatii au fast recu:nOseute 91 m alte region~
pe giob. Cercetarea lor
a pus- in evidenta 9Laltetriisatiiri foarte caracrensuce:-- in ceea ce priveste alcatuirea, s-a constatat ca ln zonele cu faciesuri de 2resiune sciizutii existii totdeauna rnci granitice.cpuse in loc in
etape].e tirziiale metamorfismnlnj san dupa incetar~a ~cestuia; asociatiile
de roci andezitice sint sl ele prezente, d.aca~zi.unea nu le-a indepartat.
Dimpotr iva, in zonele cufaciesuri de presiune ridicata rocile granitice
lipsesc, in cele mai multe cazm:j,. Situatia este inversa in ceea ce priveste
Tocile bazice: asociatii ofiolitice bine dezvoltate in aceste di:g_ti.rma zo.ne,
roci bazice rare si fiirii car~htic !n cele dint:i.J..
Relatiile de virsta a metamorfismului in cele doua zone sint variabile: metamorfismul poate sa fi fost simultan sau sa se fi produs in momomente diferite, dar apartinind aceleiasi perioade orogene.
Foarte semnif'icativa este pozitia in spatiu a celor doua zone. Raportind lucrurile la situatia placilor care erau in relatii de coliziune in epoca
in care se producea metamorfismul, se constata ca, in toate cazurile, zona
cu metamorfism de presiune ridicata se g.ase9te spre vechiul ocean, iar
cea cu metamorfism ae-presi.une scazutii spre vechiul continent; abaterile
de la aceasta situatie sint extrem de ~1 pot fi numai aparente, sa se
datoreasca imperfectiunii cunoasterii situatiilor placilor in perioada coliziunii.
Explicatia existentei perechilor de zone metamorfice a fost sugerata de Miyashiro. El presupune ca in cursul coliziunii (orogenezei) ~
produc procese metamorfice in doua regiuni din imediata vecinatate a
con tactului celor doua placi (fig. 1-1):
- sub fosa, chiar pe planul Benioff, metamorfismul este dominat
de valorile mari ale presi~- Irideosebi stressul - si a!ecteaza roci
din ambele placi __::=sedimentele placii cceamca si rod vechi din placa
con tinentala;
- sub arcul vulcanic - insular sau continental - se 12roduc transformiiri ale i.Oc11or din placr;-~ontiUfm.tala~m:;:a:Q_~1 de_ya10rlri,Qicatg,.
ale temperaturii - aeterminatede aportul caloric pe care il provoaca
ascensiunea magmelor spre supraf'ata 9i lccalizarea lor in camere intracrustale - si cu o influenta moderata a presiunii.
In felul acesta, se coreleaza si se explica simultan, in mod multumitor, doua elemente: existenta tipurilor barice de metamorfism 9i exis-.
1
Aceste zone au fost denumite la inceput ,,orogene" si s-a vorbit despre ,,perechi de orogene" (v. mat departe); a .nu se confunda notiunile zonii metamorficii

i;;i zonii de metamorfism.

15 - Petrologie

magmatica,

cda. 291

225

tenta perechilor d~ 7.()n.~ m~ta.m()tllC~ in Ca10.ru\ arii\or orogene. Aceasta

conceptie trebuie rnsa completata cu precizarea ca o asernenea desfasurare
a metamorfismului nu este obligatorie: exista si numeroase zone metamorfice unice, ceea ce arata ca este posibil ca -in cadrul unor arii orogene
metamorfismul sa nu se fi produs decit in una din cele doua regiuni
indicate mai inainte.

158.3~-i-prehn
it-pumpeityit

L.--

Prezenta faciesurilor zeolitic ~i prehnit-pumpellyit in metamorfismul

regional est~oJ1ahil~, dar nici n-au putut fi obtinute dovezi indiscutabile asupra existentei lor ~i nici n-au putut fi gasite trasaturi caracteristice - in opozitie cu cele pe care le au in metamorfismul de ingropare - atunci cind se accepta prezenta lor.
Problema existentei faciesului zeolitic nu poate fi pusa decit in seriile de fac" sur de resiune scazuta si medie in toate aceste cazuri
sint mat multe sanse ca
u geo ogre e me amorfism sa nu fie, in reaIitate, eel regional ci eel de ingropare, motiv pentru care discutia asupra
acestui facies se face in cap. 18. In masura in care se poate afirma,
in unele cazuri, apartenenta faciesulul zeolitic la metamorfismul regional, informatiile prezentate in capitolul amintit ramln valabile si pentru
asemenea situatii.
Rocile inciliir.ill.du-se in acest facies g_astreaza tt;;tura or!ajngra, nu
au ~itate, iar matricea este recr

mastfra ma1 mare sau

a1
C-a-;- ipuri e
eo 1 1 p enti permit separar1 m ca ruLsoci),Q;r._
i~eriile;Qe-presiarre sd1zuta 9i medie,_ fac~esu\~;Jk:dpellyit_
este, probab11. prezen!i pre'Zenta sa este hrsa eVId:gnra3li__ - --~--- e-presiune ridicata, a9a cum s-a clemonstrat in regiunea Katsuyama din Japonia (insula Honshu), un@,<.)l trece progresiv la faciesul sisturilor cu
glaucofan, in formatiunea Irarl31scana din California (S. U.A.), unde este
reprezentat prin partea sa supefioara care-trece la sissurile eu glaucofan,
in Noua Zeelanda si in alte regiuni.
Paragenezele fundamentale ale faciesului prehnit-pumpellyit sint reprezentate in fig. 15 B-2; mineralelor notate in diagrams li se adauga
A

Fig. 15B-2. Diagrama ACF pentru faciesul prehnit-pumpellyit.

Fig. 15B-3. Diagrarna ACF pentru

condititle de trecere de la faciesul
prehnit-pumpellyit la faciesul sisturilor cu glaucofan.

226

cuart ~i albit, 'I'recerile la fadesul sisturrlor cu glaucofan sint reprezsn-

tate in fig. 15 B-3.

Pentru faciesul prehnit-pumpallyit este caracteristica prezenta urmarelor minerale, in totalitate sau in grupari mai restrmse: prehni~.,.
g m_J)~it.. :musco";it-epidot-clori-bi
FaCiesul pr~~nit-pumpellyit a fost recunoscut in graywacke, in lave
si piroclastite bazaltice 9i andezitice, in calcare sla6 }~cnsta:Ii~a'.te. Atit
prehnitul cit 9i pan:rp~t:ty1 tul apar !i.rl conditii de ~iun:e
foarte variate,
asa incit nu totdeauna faciesul pe care ele il caracterizeaza este net
superior faciesului zeolitic din punctul de vedere al presiunilor. Relatiile
dintre aceste doua faciesuri sint prezentate in cap. 18.
158.4. Faciesul ~isturilor verzi

Forma cea mai comuna de prezentare a metamorfismului regional

de intensitat~
este cea a faciesului sistudlQ.&.w~~bitul, .:cQY!!@, cj'.Qr1 1!.. - proclorite cu_ FeHfMg ridicat - e . iEil:'Q~otit,it~.
tr.Elm~lit-actino!1J.l, ~i-9i ~.IDitJ:ll, t~, antig_orit~l sint prezente
in roci coITi'f)let recristalizate, cu sistozitate avansata, definite ca filit,!:'..C\l
muscovit ori cu biotit, sisturi cu clorit-epidot-albit, micasisturi fine,
marmure cu actinot etc. In mfl.re, faciesul sisturilor verzi corespunde
zonelor cu c rit cu biotit rChiar cu ranat i se a claSICr in S-co.:ti.a.
Principala problema care se pune in identificarea faciesu ui sisturilor
verZf consta in separarea sa fata de eel al amfiboli.teloJ:.;..l_n tab. 15B-2 sint

Tabelul

ISB-2

Criteriile distinctive pentru faciesurile sisturflor verzi si amfibolitelor

Criterii pozitive

Faciesul
sisturtlor
verzi

clorit-l-cuar]
albit-l-epidot
tremolit/actinot+ calci t
pirofilit
margarit
cloritoid
almandin (In formele de
maxima intensitate)

Faciesul
amfibolitel or

diopsid
forsterrt
grosular-andradit
cordierit
staurolit
plagioclaz
dis terr
andaluzit
ontoza-l-cordiertt sau sillimanit
(in formele de maxima
intensitate)

Criterii negative

Fara: cordierit
grosular-ari dradi t
diopsid

antofiHt

Fara: tremoli t/ actinot -l-calcit

tremolit -l-dolomit
clor it-j-cuart
clorrtoid
pirofilit

15*

227

"E'.)nzEOS

aumsard "P arn.ras U] 1z.ro1>. Jonm":is 1s rnsa1;:iE.,i: trtp n.ror;:i-:ino1q'"+!fl.o::>

-snur-jrqpe-j.reno jnseroejqns n.nuad JDLV rs .!I;JV ara=.r~B!CT s-ma -~.ff
0

~!JOWaJl
lOU!PV

I
un n.ras alsa;:re tnp 11z.raA JOUJnls1s 1nsapBJ U! apnjout p~ (+pop-HAO?
-snur-atqje-arano) Sap-e;i:qns Un BJ arj.Bn'.J.lS ?lSBa;)B ?.rap1suoo .rap[UIA'\.
g-g:91: u U! lB+uaza.rd lU!S a}B'.J.Uam
-_!PunJ a1~zaua.8B.IBd ~~
upd a.raJrl~B.8uBm a1po.r U! ~ liwaetn-=T'f:f upd 1w+uaza.rda.r
JB!. -:: Jfl-B!!J.IS Jo+sa~ B SaF>ins B::>
B~.IBdas 'IBn+uaAa 'puuruuad
1l"@un raumu aJB"CIB'fn+H.2IB'{I!!TIWO!l
.. rruouuoa ~ 1n+nuowpa1d a.xa11u1'13ui~ur iJIJo.r m -.!::"""rfff6i31cfa '1nlJAO;)smrr
~tnrr.Iop 'fnHqfe anpu!dS?.I apeoJ lU!S ?'.J.DZ?JS aun1sa.ra ap anpas ur

1ttis . .

"
1Buo1.8a.J urstj.rotneaetn ap aop-eq pndn f: alav U!
12.IaA JOl!JDlSJS 1n1nsapeJ B areauazard ap a;)gpads au.rnpom no a+Bia.IOJ
U arund na -ea+sao~ '.ropaun ~pnsapBJqns a+B.IBdas U arund ne 1n1 jrupeo
u! 1s aura.IA ?nnm ap ?JU!
?'.J.BAJasqo '.).SOJ B 1Z.IaA JOT
"J, ]S d ap Cl]iOUTIJ U! nrojao ap Iitmoq
-pn+s1s 1nsa10-e;i: U! a1Iq1s -.IE0-1tadsp1a;i: jnuraists U! a1a.rau1w ap .IOtIDB]OOsB E
-od .io1azaua2B.r-ed B ?3.IBl a+B+mqB'.j.S ap .ro1pndug:> Ea.IBW]XO.IdV "id3:SI -~!.if
-loU\:f- a:pBOJ
Ba'.j.B'.J.mc{BIJBA
09
0'7
oz
0
(:v-s:g1 u) ?m+
jljO!q
-aradnrai 1s JOI BJi12oduro::>
-----------------------poJ5os\
rouoqrcc
*
l!qj\:f
i:l.I'.J.U1P
.romiB1a.r
B<:UBU
-turaxa upd asa1aiu! u rod
ljDUDJ5
-<
pnSaF>BJ ?nOp a+Sa;)B U! JOI
PDJ50S\
lOUOQJO:l !ZDP0!6D)d /
-1ZBP0!2Bld 1aiuaza.rd ani
... ,/
-?+!JBin;)n.IBd Ba+sa;)B n.n
_,..-'"
JZD)::i0!5D]d
...._..,.,
-uad aA1PU!'.J.S!P a1e+unuBp
-----------------------l!\OJOO)S
. PDJ50S\
-unj am.ra+p;:i a'.j.B'.j.UaZa.Id

l
L
0

al doilea subfacies, cuart-andaluzit-plagioclazt-clorrt

(fig. 15B-6); Miyashiro considera insii aceasta ultima situatie ca tranzitie de la faciesul 9isturilor verzi la eel al amfibolitelor.
Transformiirile
mineralogice progresive in formatiunile din platoul
Abukuma sint prezentate in tab. 15B-3; in ultima vreme a fost gasit aici

r(hi disten, ceea ce ar arata ca, in realitate, aceasta serie de faciesuri ar face
~ecerea catre seria de presrune medie.
Tabelul 15B-3

Distributia mineralelor in formatlumle metamorfice din Platoul Abukuma (Japonia)

Facies metamorfic

Zone mmeralogies,

Plagioclazt .sodici
I Plagioclazi

..;:;a;~
ca

..0.

.....ca

a;

:g

intermecliari
si calcici
Epidot
Actinot
~ornblend.a
Cumrningtonit

Sisturf v;erzi

- - - - verde-albastru --

.....,,. ~ -

verde-brun
- -

- - - - - - - - - -- - - - - - - -

.Clorit

Calcit
Clinopiroxeni
Magne1lit
Ilmenit

Amfibolite

- - -

'Pirrt

Pirotina

QJ

Clorit
Muscovit
Biotit
Pyralspite
Andaluzit
Sillimanit

ca

Cordierit

:
0.

~-

Q)

:...
al
o

ca

<:)

ro

Plagioclazi

- -

- - -

Magnetit .

Calcit
Epidot
Actinot
Hornblenda
Clinopiroxeni
Grandite
Wollastonit
Feldspat K

?
'

- - -

--

- - -

IvinO > 180/o; Mn0=18-100/o; MnO

--

Plagtoelazi
Feldspat K
Cuairt
Ilmenit
Pirotina

- - - ~
- -

- - - - - - - - - - - - - - --- - -- - - - - - - -

< 100;0--

- -

Ou art

229

Anac!uz:

Fig. I:}B-6. Diagramele ACF si

A'KF pentru subfaciesul cuartandaluztt-plagtoclazi-clodt
d'.in
~f~ciesul $1Sturi1or verzi in serrile
de presiune scazuta.
1

Ploqloclozi
Epidot

0
J r/ifd'2

IFo.nC'/t.
158.4.2. Seriile de presiune medie (tip barovian)

in seriile de presiune medie faciesul 9isturilor verzi pastreaza acelea9i minerale comune; este de remarcat insa faptul ca epidotul (sau
zoiz1tul) nu-i este caracteristic, el trecind 9i in faciesul amfibolitelor.
Albitul are continuturi de maximum 70/0, An; depasirea acestei valori
indica intrarea in conditii de intensitate superioara.
iotitul

anatii, marcheaz
intensitate ridicata in ca
ac1e~u 1U..:
n ru
inkler, separarea fata e
~m 1 otite or cu a mandin
se face pe baza continutului de An in albit, a prezentei sau abserrtei
asociatiei albit-zoizit/epidot si a prezentei sau absentei asociatiei albitcloritoid-clorit. El distinge 3 subfaciesuri:
- cuart-albit-muscovit-clorit
(corespunzind zonei cu clorit din Seotia) (fig. 15B-7);
- cuart-albit-epidot-b~(corespunzind
zonei cu biotit din Scotia)
(fig. 15'B"-E);
- cuart-albit-epidot-almandin
(corespunzind partii inferioare a zonei
cu granat[ din Scotia) (fig~":g).
~
Cloritul, biotitul si almandinul sint minerale caracteristice si definitorii. Trecerile de la {in subfacies le eel urmator sint marcate de .reactiile:
~'\li.t,....,... bio.tit+e10Fi1;..-j...Gua4,'
microclin clori t
biotj, t muscovi t +cu art+ H20
9i
Fe, Mg-clorlt -e- cuart-l-almandin-l-Mg-clorit,
clorit-j- tremolit/actinot + epidot + cuart s-e- hornblenda.

Porofil1t
A

zr

Mrcrocltn

Muscov~

A----...~-------K

,./J

F
(Tatel
Magnezrl

230

/II/

Fig. 15B-7. Diagramele ACF st

A'KF pentru subfaciesul cuartalbit-rnuscovit-clori t din faciesul
sisturilor verzi in seriile de presiune medie.

Miyashiro retine in faciesul sisturilor verzi din seriile

de presiune medie numai paragenezele lipsite de hornblenda (dar cu dorit, biotit,
almandin), ceea ce ar corespunde, aproximativ, primelor
doua subfaciesuri
separate
de Winkler.

in seriile de Rresiune ridicata,

fadesul
i;nstunlor
verzi apare asociat cu eel al
sisturilor cu glaucofan; el
este caracterizat, fata de eel
din celelalte serii, prin prezenta exclusiva a stil~nomel~~lui in locul blotituil'.1. m

Fig. 15B-8. Diagramele ACF ~i A'KF pentru

subfaciesul cuarj-albit-epidot-biottt din faciesul
sistur ilor verzi in seriile de presiune medie.
Pir o iitit
(D1sten)
A
A'...- __M_u_s
....
c_ov_it

M;croclin
___,,K

/'

-~/

15B.5. Fcciesurile
omfiboliteler

Deosebirea intre cele doua

moduri de a concepe limita
dintre faciesul sisturilor verzi
si fa.ciesurile amfibolitelor
Fig. 15B-9. Diagramcle ACF si A'KF pentru subconsta in pozitia care se faciesul cuart-albtt-epidot-almandm din faciesul
adopta fata de prezenta plasisturflor verzi in seriile de presiune medie.
gioclazilor si a hornblendei.
Unii autori (Fyfe si Winkler fiind principalii reprezentanti) considera ca
faciesul sistu

" d asociatia lacrioclazi+hornblen ~

- hornblenda existind din stadii antenoare
ar
plagioclazii aparind pe seama a:Ibitului 9i epidotulm in cadrul paragenezelor care contin plagioclazi+hornb en a ei fac o separatie majora, bazata
pe prezenta ori absenta polimorfilor silicatilor de aluminiu 9i a coJ;,dieritului, in faciesulJfil,gtiholLtelor cu almandin-19i eel al amfibclitelor cu

~~lr~

A t1 autori (intre care Miyashiro este reprezentantul eel mai recent)

incheie fadesul 9istmjJ.or verzi odata cu aparitia hornblendei in asociatia
alb"
e I' t hornb e a.
ceasta asocia

"

lite or cu ep1 ot ~are corespunde, aproximativ.f zonei cu a man m din

'Scotia 91 poate f1 privit ca o situatia de trecere m re
su 91s urilor
verzi si eel al amfibolitelor definit de parageneza plagioclaz-l-hornblenda.
Dupa cum se intelege din cele precizate in cap. 13.2. si 15B.4, faciesul
amf'ibol itelor poate fi privit ca echivalind cu i_aciesurile amfibolitelor cu
almandin si al amfibolitelor cu cordierit.
~
Limita superioara a faciesnrilbr amfibolitetor este marcata de aparitia piroxenilor pe seama hornblendei.
-------~

23l

Faciesurile amfibolitelor corespund intensitatilor medie 9i ridicata

ale metamorfismului regional; ele sint echivalente cu partea superioara
a zonei grnnatilor si cu zonele cu staurolit. Ctildis_t.e~l cu sillimanit

d~.a..-

..- ._

Rocile cele mai reprezentative pentru aceste conditii de metamorfozare sint amfibolitele: roci cu textura IJaralela dar nesistoase, constituite dintr-o alternanta de paturi 1eucocrate - esentialmente plagioclazice - si paturi melanocrate esentialm:ente hornblendice; 'I'ocile
corespunzind faciesului amfibolitelor cu epidot sint sistoase 9i sint denumite(s.i~ri am 1
1 .
Rocile amfibolice iau ..na~te_rg pe seama ~
titelor 1)'l;,
arne o
ffi"S"e-siSi turLJ.IDc e iau nastere am
r?~e, -9-ktur4.u.~tt,a;;ields:12ati~c.~ . . . g_resii, ~~
~
91 marmure
-~~ din calcare.
_.,,_..-

15B.5.1. Seriile de presiune scdzutd

in

ansamblu,

in

pot fi prezentate
a lui Miyashiro

viziunea
A Andoluzrt

'o

I I ~
ft"

' Sitlirnorut ; .,..

Muscovit

~=-------->..

'5

c,,,!~/, 10~ ';;~~IB;:fi~~ri:a1:~!:,,ri:nt~

presiune scazuta,

Al::1:1n -

c-------"'<---"':?%

Sil!imonil
A

t:.

t f

f.e~

~f\L,l\\1.J-

"% Cumm1ngtonrt

Wollastornt

7- \ ~

-~

Ortozo

<t----------~K
Fig. 15B-ll. Diagramele ACF i;;i
A'KF pentru subfaciesul a:hdaluzit-co.r.die.rit-muscoVit din faciesul amfibolitelor cu cordierit in
seriile de presiune scazuta.

Hornblende
232

Fig. 15B-12. Diagramele

A'KF pentru subfaciesul
nit-cordierit-m

ACF si
sillima-

Anurt1t

in aciesu amfibolitelor cu
dierit in seriile de presiune
zuta,

Hornbtendc

Tote
Antofilit
Cumm1ngton1t

51l11monit
A

A'

Muscov1t

~---T-----

rv11crocun
K

Fig. 15B-113. Diagramele ACF :?i

A'KF pentru subfaciesul sillimaU'rdierit Qrtgza aJma.pdin
din
actesul amfibolitelor cu cordierit
1n seriile de presiune scazuta, Grosulor
Mdrod1t

C 0:ilc1t

(W0Uoslon1t

01ops1d/

Tremolil

Hornbtendd

F
Antofdit

Cumrnmqtorut

(fig. 15B-10) sau in separatiile in subfaciesuri acceptate de Winkler

(fig. 15B-11, 15B-12, 15B-13).
Compozitia plagioclazilor este variabila, de la oligoclaz la labrador.
Feldspatul potasic este microclin in subfaciesurile inrenoare crar ortoza
in eel suRerior. Hornblenda trece de la culori '{_erzi-albastre la culori
'b~ata cu cresterea intensitatii metamorfismului.
in cele mai multe serii de faciesuri de presiune scazuta - printre
care si cea din regiunea Abukuma - subfaciesul sillimanit-j- cordleri t-lbrtoza+alman~
reprezinta cea mai inalta treapta a metamorfismuiui
regional.

15B.5.2. Serii/e de presiune medie

In seriile de presiune medie apar formele de intensitate mai scazuta
ale faciesurilor amfibolitelor t faciesul ~~:telor cu epidot (prezentat
si ca subfacies sup~ior ifr-faciesului sisturi
verzi} ~T9partea inferioara
(fara cordieri.!2_ a faciesuiU.i amfibolitelor = intr-o conceptie - sau
faciesul ~.mfibolitelor cu alman~in. alta oonceptie. In aceste doua
alternative, asociatliI~ ,de 111iileU!l~ posibile sint prezentate 1n fig. 15B-14
- pe de-o parte - si 15B-15, 15B-16, 15B-17 - pe de alta parte.

233

Almond in
Clorit
Biotit

C~-------"'~6-F

\?,,

Cclcit

't)

Biotit
---'~F
Antof1t

Anto!iht

Fig. 15B-14. Diagramele ACF ale faciesurilor amfibolitelor cu epidot si

amfibolitelor in seriile de pregmre medj,e:
a - arnfiboltte cu epidot;

fi""'-

amfibolite.

Fig. 15B-15. Diagramele ACF si

A'KF pentru subfaciesul sJ.sPZ:O:~
lit-~dm-din fac1esulamtiboIitelor cu almandin in seriile de
presiune medie.

Grosulor
Andrad1t

-ornorenoo
Dist en
A
A"

Antohlit
Cummingtonl!

Muscovit

Microctin

----~-------~K
Fig. 15B-16. Diagramele ACF ~i
A'KF pentru subfaciesul distenalmandin-muscovit
din mciesul
~ arnfibolitelor cu alrnandin in seriile de presiune medie.

Grosutor
Andrcdrt

D1ops1d
HornblendCI

F
Antotrht

Cumrmnqtorut

Reactiile care conduc la aparitia mineralelor caracteristice 9i care,

deci, marcheaza aparitia subfaciesurilor sin t:
(
cloritoidclorit+muscovit.-+ staurolit+biotit+:almandin~ 20,
Fe-clcrit-j-mgscovit ~,staurolit+biotit+almandin+H2~
9i
. ~aurolit+cuart--~\ almandin+disten-t:,!1E.,.
91

Lmuscovit +cua
234

g_rjoza+sillimanit + H~.

A9a cum s-a specificat 9i in cap. 15B-2, unele dintre ele sint specifice,
separat, conditiilor de presiune ridicata sau de presiune scazuta, Jin
timp ce altele pot sa fie prezente in ambele categorii de situatii, Se
mtelege ca 0 asemenea reprezentare este in foarte mare masura idealizata si ca, deci, corespunzind realitatii in liniile ei fundamentals, ea
poate sa fie cu totul conventionala in detaliile sale.

15C

METAMORFISMUL REGIONA~: TRANSFORMAREA

~

PROGRESIVA A ROCILOR PREEXISTENTE

in capitolul anterior, metamorfismul regional a fost examinat "din

punctul de vedere al conditiilor in care el se desfasoara 9~ au fost precizate caracterele treptelor sale de intensitate. Interesant si deosebit de
util pentru fixarea ideilor este sa se examineze problema si din punctul
de vedere al rocilor care se transforma, adica sa se urmareasca transformarea progresiva a substantei lor pe masura crestertiIntensitatii metamorfismului. 0 asemenea operatie poate f;i Iacuta la nivelul grupelor
mari de roci sedimentare si magmatice; excludem din discutie roclle"
metamorfice ~ desi ele pot fi antrenate in procese ulterioare de meta-
morfism - pentru ca tipul petrografic initial premetamorfic nu mai'
poate fi, de regula, recunoscut in urma unui polimetamorfism, iar identificarea celui anterior ultimului episod metamorfic nu ridica, in mod
1
normal, probleme.
.
.
Va fi examinat, in continuare, rnodul in care reaetioneaza in cursul
metamorfismului regional rocile argiloase, cele arenacee, ceie carbonatice, rocile magrnatice bazice si rocile rnagrnatice acide: se mtelege
ca intreaga discutie ramine la un nivel de larga generalizare.

15C. 1. Rocile a rg iloase

masura
237

'
;;
"'"
.
'

c
"O

g
-c

c
I

'O

-g-;;;

(Ll

C'C

(I) 'C

r,;

<

c c

+>

~::l ........fil
.0

~~:a

::I

<.I

---

---

20

------1

- "O

c;o.
.D

c:

......

'C

~ c:ci:.g
-g
5
'a
U) ~ QJ

<

a;
>

::;

:.:3

....
Q)

......

....

;:::

a::I

u.......
,..

01i

"O

(!)

CJ

(!)
tri

01i
0

(!)

c:

.E
QJ

o:;

-ro....

>

'

~
......
~
s:
::I
"'
(!)

::;
Cil

@
(!)

(!)
(.)

ca .ii.i

::I
C,)

'-' m

(!) ....

s;::O
-A

:;g

~
-;;;
0.
rn
'O
Qj

CJ

:;:;
:...
0

~
......

<)
(!)

....
(!)

c:

13

<:

u
cau

-.,,

::I

(!)

::;

Cil

"'

(!)

--- ----- 1-----I

~'
>
0

P'.l

~ ~.::;
~
Ul,... ~
>
0
'-'
lf)

c
0

~:....

~~'"'
l)

2;

r-

<l>

:...

::;

:;; c

.::i

~e

pe seama IDJJ.Sccnlitnlni ~ c1Gritnl11j, in etape a.i::i-at@-81e metamorfismului, in functie de compozitia chimica a rocii. Aparitia granalo~
- grupul Pi&alspite , este destul de timpurie, putind chiar sa preceada
pe cea a J:.>iotitului~ cornpozitia lor variaza odata cu cresterea intensitatli
metamorfismului in sensul Imbcgatirii in FeO si MgO 9i al pierderii MnO
- bineinteles, in functie de chimismul initial - datorita, probabil, modului selectiv in care componentii biotitului sint inclusi in granati in
functie de temperatura. Pj.agioclazii se nasc pe seama

i si a continutulu"
mg oo -iile. faciesul.ui amfiholiter: con,mutul lor in An creste o ata cu interisi a ea me
1smului.
Feldspatii potasici apar numai ca ortoza in treptele superioare ale metamorfisrnului - -cu exceptia cazurilor in care exista &~clin d;jgi~Andaluzitul ctistenul i sillim
. ce tormei.e::p
P:a.s.u!:>stan .a silico-aluminoasa in metamorfismul de intensitate ridi~staur~~f ia na9tere, probabil, pe seama cloritnlui sav c1CiHfOi(ju111i 5Lmns-

We a

covi u1ui.
"lrltab. 15C-1 si 15C-2 este prezentata, intr-o vedere foarte schematica, evolutia transformarllor mineralogice pe care le sufera substanta
rocilor argiloase in. cele doua situatii in ceea ce priveste continutul de K.
In tab. 15B-3, 15C-3 9i 115.C-4 sint prezerrtate asociatlile de minerale suecesive care au luat nastere in citeva regiuni, ca urmare a transformarilor
mineralogice produse in cursul metamorfismului.
Tabelul

15C-3

Distrfbutia mineralelor in metapelitele din reg. Shiojiri-Takato (Japonia)

Facies metamorfic
Zone mineralogice

..,
(I)

~c,
ca

Qi

Clorit
Muscovit
Biotit
Almandin
Andaluzit
Sillimanit
Cordierit
Albit
Plagioclazi

I
I

Sisturi verzi

Amfibolite
cu epidot

- - - - - -

70/o An

- -

c
-

- - - -- --- - - - - --

- - -

--140/o An -

Ortoclaz
Cua rt

Amfibolite

--

200/o, 250/o An

Metapelitele eel mai slab transformate sint denumite filite. Terrnenul

sist - care este utilizat pentru o gama foarte Iarga de roci - este insotit
totdeauna de numele a 1-2 minerale care domina in alcatuirea rocii.
$isturile cu sericit ($. sericitoase).,_ cu clorit ($. cloriioase] sau cu amindoua mineraTele (fig. 15C-1) sint, de asemenea, produsele unei prime
trepte a metamorfismului. 0 participare
mai importanta a sodiului
-: care se poate datora prezentei unui material vulcanogen in sedimentul initial - deterrnina apar itia de isturi cUJ!_orfir_oQlaste de _albit...fPe un
.Iond de -~eridLi clorit) (fig. 16C-1), iar in cazul abundentei fierului si
aluminiului iau nastere sisturi cu cloritoid,

240

---=---

Fig. 15C-1. $ist sericitocloritos (A) si sist cu

porfiroblaste
de
albit
(B) iri imaglni

microscopice.

Tabelul 15C-4
Distrfbutia mineralelor in fnrmattunlle metamorfice din regiunea Aracena (Spania)
Facies
metamorfic
Zone
mineralogice

<l)

-~

C<l

.D

2
~

<l)

$isturi verzi

Plagioclazi (%An)
Clorit
Biotit

- -

Actinot
Hornblenda
Cummingtonit
Antofilit
Clinopiroxeni
Ortopiroxeni
Sfen

<l)

0..

2
~
<l)

Clorit
Muscovit
Cloritoid
Biotit
Pirofilit
Cordierit
Andaluzit
Sillimanit
Granati
Gedrit
Hipersten
Plagioclazi

<l)

ro'o"'

(ii
t)

ro

Q)

;'E

25-45
-

>40

-verde-albastru verde verde-brun brun

- - ---?

II

--

---

- -

III

IY
-

I -

- - ---

16 - Petrotogie magrnatica, cda. 291

>25

<25

ortoza

mtcroclin

Calcit
Dolomit
Clorit
Tremolit
Diopsid
Grosular
Forsterit
Wollastonit

~6~~

---

FIogopit

--Sp;;.15%

--

VI

II-

Feldspat K

--

B 2

12-25

---

Epidot

mineralogice

<l)

B 1

<12

-- Zone
~

Amfibolite

---

---

241

Fig. 15C-2. Sist biotitic

(A) si sist
muscovitic
cu granati (B) in imagini microscopice.

Dezvoltarea muscovitului 9i aparitia biatitukli- !ii,. &f)G>-1,-.a granatilor

se produce tot in cadrul unor roci puternic sistoase cu foarte variate asociatii de minerale: sistuci: cu biotit si clorit, cu biotit $i sericit, cu biotit,
cu biotit $i albit, sisturi cu granati (fig. 15C-2).

in momentul in care biotitul si muscovitul ajung sa aiba o participare

dominanta in cristale bine dezvoltate, rocile sint denumite mica$isturi
(fig. 15C-3). Pe masura avansarii metamorfismului, apar m'tCr:tisturi cu
g~i~-~urol!:_t, cu disten, cu sillimanit; ultimele minerale pot sa
apara insa atit pe un !oncf constituit dirrtr-o singura mica si cuart
- caz in care se vorbeste despre sisturi cu acel mineral - cit si pe
un fond in care feldspatii sint bine dezvoltati, caz in care sintem in Iata
unor ~ise,..(fig. 15C-3). Mai rareori, se depaseste aceasta treapta de
metamo ism ajungindu-se pina la formarea de granulite.>
Compozitiile initiale particulare - argile cu material carbunos, cu
material feruginos etc. - conduc la aparitia :de ~-~i.._llir:L
cu hematit etc.

Fig. 15C-3. Micasist cu

granati (A) st gnais (B)
in imagini microscopice.

242

Fig. 15C-4. Sist cuartos

(A) ~i cuartit (B) in
imagini microscopice.

15C.2. Rocile arenacee

Rocile arenacee cuartoase nu sufera decit putine transformarl mineralogjce in cursul meta~orhsmulni !?1 acestea afecteaza compon~
lor n'(.ntiali. ,
Cuartul sufera la ince ut numai actiuni mecanice in stadiile in
care se ating tern era
ai ridicate el recris a 1zeaza formirn:lcris=tale cu atit mai larg dezvoltate cu cit intens@tea metamor ismu ui
f6st ma1 accentaatara_nsformari mineralogice se produc numar-peseama eventualei rnatrice argiloase ori a oricarui alt mineral prezent pe
ltnga cuart, In felul acesta, apare sericit, clorit, hematit, magnetit, grafit
sau chiar granat; cu exceptia ultimului, celelalte minerale se dispun in
jurul cristalelor de cuart in paturi mai subtiri ori mai grease.
Rocile mai slab metamorfoza
int niste sistuxi cuartoose ca e
ul
u
i
ite
tr~ate;
t~x ura or es e
a in ensitati ridicate ale metamorfismului rocile i1?1 p1ei-"ct~
"'"ftl...z....,1""'t""a-rte".'.'"a~0c~atorita
recristalizarii - pot fi masive - si devin niste cuartite (fig. 15C-4).
Aspecte mai interesante
se obtin
in ;::azul in care roci]e premetamOTI'tce:::-~tin cantitati jmportante de alti C01]).por1enti ~e~~:i'\
~~ac~L ...acestia
~t de nann __ ::ic~fttt-fta~tle
~~
in care, ca si in
ceefulScuepeSeama rocilor argiloase,
granatii, staurolitul, distenul pot sa fie
prezenti, Daca exista o participare mai
importanta ~-- feldspatHor, transformarile mineralogice sin.!,somplexe, iar a.Qciatiile de minerale care se nasc sint
foarte variate (tab. 15C-5) si in etapele
de metamorfism foarte avansat iau nas- Fig. 15C-5. Granulit in imagine mitere granulite (fig. 15C-5).
croscopica,

;art-~

15*

243

':j

ti:l

'O

!'.?.

,...

::;

::;
en

....

(!)

;
a
ro
:::

.:::::

~-

o
c

':j

.;:;.

s:;

(")

t>

0.
en
'O
t>

:i:.
0
2.
::.:

zr

':j

!!.

"':::.

,...

;:;;::

.....
~

c,
s:;1

!'.?..3
0

Cl)

c cu

3: ~0

:-i

,..
-".

Qi

5.

>-

'O

a.

t'l

g:

:r.

E
rO
--

---v:::)
-
_,
0 c

hr-~-~

(/)

c
v

=~ ~

~.

,..0

,....

s:

cen

...,

(")

...,ci

<

o
c::;

!'.?. 3
0 c
:::.~

Cl)

....< "

'"'"o

.....;.

........~

=::::.,

--

O':::) Cl)
_,
0 c c
,... :n v

'.:?
::5

;::::

(')

~.

r.

....

=i"'

-e

<

.-..

:::)

0
~
c
~
!:!.

11

ci

:r:i

3 c;::::
0

::.: C" tr:

--c
3 2,. G
~_, ;::;.~
,,

>
3
;::

0.

.
ro,.,

>

"3t>
-

;J

:r. [/)

5c
c C"

(1)

'Q.
c,

~~

>

~- U"l

:;_ ::;C

0 -U
N ::;) >-"")
c;c ~ .

3
....,
::)

;:l

2.

V,
v>

ro-

3
::.:
_,

::;;

~
c

~-..

>-

~
::.:

:e-.
0
(")

:::
C)
,_

......
..... '.:Q

t>
<r::.

:::

ui

&.
:::

u
c;
'O

3
....,

2.
;;(")

0
3

::;

--

~~.[})

I~

>

- _. c:

_,

-' -V

c
,.

t> 3 !:"""
~ c;

::: ,...

0.

2: :,j

::.>
;:l

-.

:::

-s
r:.>

...,

0
~o
~

<">

"'g
I")

<">
<">

..,.

::::
p

-.
0
,..,
I

<">

c:

_"'

;:;
<">

:::)

0
0

"'

;_;.

;:l

t>

.-..
I

C-

c:::;.

g ;-~

2 c Ci
.r. 2. ~

:::.

::..

'"'
g, e.

(JO.

::-i

~.

:::)

~:1\
::;

::.:<

"

c,

a.

c:!
(")

c;

~:::

::J

:::)

a.

t> [fl
'O - c::
0

s
ro
::: P>

~.

~
3
t>

:::

'U

nc
t>
-s

-e+:

~
:::

r-

:::-

.,,1-3
O'

["'
.....

CJl

(')
I

CJl

In cazorile ht
oci initia
exemplu - sint supuse unui metamorfism de presiune 1
sistease bme recnstahzate car~e apartin fa;cresurilor
l~albit ~~~1:~f-g~m1~!an-Ja~~ _ .._-, --~
1 SC.3. Rocile carbonatice
Rocile carbonatice au, ca i;;i cele arenacee cuartoase, o alcatuire chimica si mineralogica extrem de simpla care numai in cazul in care este
cornplicata de componenti subordonati determina transformari minaralogice cit de cit importante.
Calcarele curate, ca si dolomitele, sufera, in cursul metamorfismului,
o recristalizare a carei amploare creste odata cu intensitatea acestuia;
iau nastere marmure $i marmure dolo
(fig. 15C-6) cu aceeasi alcatuire, indiferen
e treapta e intensitate, dar adesea cu o accentuare a
texturii masive, Temperaturile atinse in metamorfismul
int
-s-llhc1ent ae ridica e
. co
<Jr 1nga me des00mpunerea componentullii macrn;ez

enc az,
gO care tr
n

. Aceasta descompunere a ermenului magnezian din dolomit are Ioc si in calcarele

dolomitice din care rezulta, prin metamorfism, pencatite si pretlaezite.
Prezenta cuartului in calcare p.ermite apari~astonitului, iar in calcare dolomitice si dolomite aparitia, in plus, a diopsidului 9i forsteritului. Situatia devine mai complexa in cazul existentei
unui material argilos care introduce, pe llnga Si02 si Alz03, si MgO;
pe o asemenea baza se forrneaza epidot, granati, vezuvian, hornblenda,
plagioclazi (tab. 15C-6)._ Calcarele cristaline cu silica#, care se f'ormeaza
in acest fel acopera intreg a'omenluf a'e la faciesuf ~sfunlor verzi la eel al
granulitelor.
Pe masura c1~edi fYci1 ticipaFii ..materi:;il;t;ih:lrat'g4las ii+ rorDe initi ale
situatia se complica si

Din warne ~ividualizeaza_,_ pe

masura cres ern intensitatii metamorfismuiul
aot albit
ran~TI
~.
eptele inferioare
e me
orfism roe
sint sistoase: calc=-$fstilrl"sisturi

turi amfibolice, $isturi

am i olice cu gr~i; in tr~ele
superioare apar amfibo ite.

Fig. 15C-6. Marmurii

calcitica (A) 9i marmura dolomitica
(B)
in imagini microscopice.

245

tJ

c
to
c;:

c::

c::

:::;

-=

'.:l
tJ
OJ

;...

~u
u; 0
0.;...

o.::!

Ci:?:
1

;...

tr

~_g
1) ;::

t.= 0

c
<1'.

Amfibolitele nascute din roci carbonatice cu continut argilos se recunosc prin (a) lipsa de corespondenta a chimismului lor cu eel al unei
roci magmatice bazice, (b) participarea foarte variabila a mineralelor
constituente, (c) prezenta, eventuala, a unei texturi (stratificatie) relicte
si (d) existents intercalatiilor de marmure si metapelite.
In tab. 15B-3 9i 15C-3 sint prezentate asociatiile de minerale care
apar in mod succesiv odata cu cresterea intensitatii metamorfismului
in citeva regiuni de pe glob.

15C.4. Rociie magmatice

bczice

Rocile magmatice bazice 9i ultrabazice sint foarte sensibile in fata

factorilor care actioneaza m metamorfismul re ional. '"F6ndui lor cliimic
91 m
ra o 1

m ividualizarea succesiva a ~lui, ep~otalui, amfibolilor calcici 9i glaucofanului, p agioc az11or, oiOtifufm, granat11or,=c!,!_no- 9 i ~rtopiroxemlor; mul~e--aeeste mi:nerale prezmta o vanati:"e
progresrva a compozitiei lor chimice. Trebuie remarcat faptul ca plagioclazii, amf'ibolii, piroxenii din rocile initiale sufera la inceput o distrugere, cu formarea de minerale de temperature scazuta, pentru ca odata
cu atingerea temperaturilor ridicate sa se reconstitute (tab. 15C-7). In
tab. 15B-3 9i 15C-3 sirrt prezentate asociatiile de minerale care apar in
mod succesiv odata cu cresterea intensitatii metamorfismului in citeva
regiuni de pe glob.
Din re_cile ultrabazice .. iau nastere sisturi. cu antigorit, cu tremolib<
cu antofilii. cit hQinblenda, in care talcul este un component frecvent;
in aceasta succesiune, rocile tree de la o textura sistoasa la o textura
aproape masiva.
. liocile bazice se transforms, la inceput, in sist
,
,
dot, calcii ca urmare a descompunerii plagioclazilor 9i mineralelor ma~~stituirea acestor minerale in treptele superioare de intensitate
conduce la aparitia de amiiboiite - cu sau fara__.granati, mai bogate sau
mai sarace in plagiocl~
gnaise amfibolice. Sisturi cu glaucofan
apar, de asemenea, pe seama rocilor bazice.
.__
Amfibolitele nascute prin metamorfozarea rocilor magmatice bazice
se recunosc prin (a) asemanare a chimis ului lor cu eel al acestora - cu
o valoare mare a raportului F.e903 e
unci cind ste vorba k.J.u=f!rr.L - (b) compozitie mineral . ca um orma - si posibilitatea pastrarii
un~J:;i atunci cind este implicat material vulcanogen (c) pf'ezenta, eventuait a unor texturi relicte.....2.filP.!l!fifa_!ive - ofi.tica,
f~~ am!gdaloi?a, I~ill:>.~ l.fil?tllica, de a_gl~ms::at~l-:(~)contact::<l~ante cu rocile din formatmne - atunci cm.d.-e~te vorba-4e. . ..roci
Initiale intruzl\re~- -----0

,,
15C.5. ~atice_g_c~i--imerme.__dia.r.e

0ocile magmatic~ acide _9i !ntermediare_ sint mai_ putin se~sibile. d~ion
punct de vedere mineralogic rn metamorfismul reg10nal. La intensitati
scazute ale acestuia apar al~~,_epid.o.t. cloi:it,_sgticit car. e.,.JmJ.?
.
. r~~u
.
'---'

247

u0

'Si)
(1$

.o:;

1
~,
s
-e

_
!
I

:::l

o....

cuartul, formeaza roci mai mult sau mai putin sistoase; hioiitfil ~Lhornblenda march za etape mai avansate ale metamorfismului. De multeon,
rocile se transforma m sim
ga e
-Iel.'CiSi:ia ce in care micele,
granatii sau alte minerale pot fi prezente; acestea evolueaza, a m ensilaf;i

ridicate ale metamorfis~~

-~

,.

---

;;

:z:: - -. . . .

16. ANATEX!A
In foarte multe cazuri se constata ca, asociate formatiunilor intens
metamorfozate din faciesul amfibolitelor., apar roci ..~~ adica alcatuite din ortiuni cu aspect de roca metamorficl"- ~istoase si constituite
dominant din minera e ma ice - ~i - ortluni cu aspect de roca magm tica - {:Onshtmteam minerale necolorate 9i fara ispozrtie one
e
. _ .
ca re e er o m
8). Pe de ta
parte, considerentele teore ice fata ca, in procesul de metamorfism, de
la un anume nivel al temperaturilor (~i presiunilor) r2_cile trebuie. sa
sufere un inceput de topire ~
9iJ. in .continuare, prinae a9irea domeniului metamorfic, 0 topire totals.
ces e e m
1 eea e~1~tentei unui domeniu de
extrema intensitate a
lui care face trecerea, in htos"fera:la omeniul magmatic; in cadrul acestuia se produce injectarea unor
componenti topiti in mase solide. Pentru desemriarea domeniului, proceselor si produselor se utilizeaza termenii 1.!Jt_rp.metamarjism. meiamor-jisJJ1.....d.e_iv)ectie,anaiexie, i*Liing.en,g_za1
Dezvoltarea extrema a fuziunii partiale
topituri magmatice propzinszise din care pot
asociate. Succesi ea roci intens
tectice materiakzeaza tranzitia
matic in regiunile foarte pro un
~
lrl!Oti
exie" 9i not;iunea ,,~at.4" cor.es ondenta nu
este totala. Pe de-o parte, aparrt a mig ll r poate fi acceptata si ca
- si ea este cu siguranta, cerf>utin in parte - rezultat al proceselor
metasomatice (v. cap. 17); pe de alta parte, procese de injectie cu rezultate identice pot avea loc si in jurul corpurilor granitice chiar in afara
zonelor de metamorfism foarte intens.

~xie_ :;:i pali~za sint termeni care au fost utilizati, initial, pen.tru
desemnarea p1~
de tQQir~
sau totala a rocilor preexistente, in
zonele profunde ale domemunrr~c, care genereazji mig1!!f1 in opozitie cu
topiturile primars din Iitosfera, magmele. Astazi, separatia ~roigme si magme
si-a pierdut sensul in regiunilo de subductie unde, asa cum se stie, topiturile iau
nastere tot pe seama unor roci preexistente.
Forrnularea ,,metamorfism de injectie" se foloseste atit Intr-un sens, mai larg
- cind cuprinde si rezultatele anatexiei - cit si intr-un sens mai restrins - cind
se refera la procese neanatectica care conduc I~ produse cu caractere petrogrance
de migrnatit (v. cap. 16.3.1).

249

16.1.

Principale

elemente

descriptive

privind rocile anatectice

Produsele care pot fi interpretate ca rezultat al anatexiei sint foarre

variate din punct de vedere petrografic ~i se gasesc in conditii geologiee
. diverse, ceea ce a condus, in decursul timpului, la adoptarea unei ample
terminologii pentru descrierea lor.

16.1.1.

Caractere petrog raf ice

In alcatuirea unui migmatit se pot totdeauna recunoaste, mai mult

sau mai putin evidente, doua prrt].:
- o parte constituita din minerale mafice, cu rol de ,,fond" al rocii,
numita paleosorna (pentru a sublinia caracterul sau de ,,fond", mai vechi,
in comparatie c~alalta parte):
0 ptilrte..cuarta-feldsp.alli::a_,__de
culoare desch~a - ale carei relatii
spatiale cu paleosoma sugereaza totdeauna aparitia ei ulterioara in roca

~~oson_ia.

Relatiile spatiale dintre paieosoma si neosoma sint extrem de variate,

nu totdeauna cu semnificatie foarte clara, Uneori cele doua componente
apar ca illituri::t. bine delimitate prin plane paralele, intr-o alternanta
foarte regulata; asemenea situatii sint descrise sub numele injectie ],itp,a~
(fig. 16-1, A), in ideea ca materialul cu~-f~pati~_:nuat pe planele ~~a..te....saR-!~i:::9.:le-1.mei i.:oci. Daca roca de fond
nu prezinta ,sistozit~e san clrvaf,IleOsoma formeaza paturi foarte complex cutate contorsio ate numite ute P.!!:.gma ic
ig. 16-1, B). In multe
roci, cele doua componente au o .chstn u .ie cu totul neregulata; dacii
aceasta se realizeaza pastrindu-se Jimite nete intre ele,_iar roca are aSpectul unei b.r_e.cii- in. care paleosoma
~inta ca fragmente, iar neosoma ca liant, se utilizeaza numele gmatit' fig. 16-2); daca intre cele
doua componente
exista Iimite", is c e aproape ,,de difuzie' '""",-H<~
artura ale rocn,f. , : - fiind ac a e ,,nori"
u rter
MmClfiirm:f'"4ffi"'~;~;;r;=:~_. et
complic

anastomozata in paastrarea caracterelor tex-

fnificata

B
Fig. 16-1. Injectie lit-par-lit (A) $i cuta ptigmatica (B).

250

turale ale rocii initiale (sistozitate),

fara insa a avea regularitatea injectiilor lit-pa. r-l~~
~ese~n~ta cu numele efu~.
In sfirsit,
este de remarCat ca uneori se formeaza texturi concentrice.
Foarte variabile sint si
tiile cantitative dintre cele doua
componente; sint frecvente situatiile de dominare a uneia ori a
~eleilalte ca si cele de participare,
practic, egala. Caracterul de roca
mixta este, insa, totdeauna evident.
16.1.2.

Fig. 16-2. Agmatit,

Ocurente geologice

Tipul de ocurenta fundamental pentru migmatite este eel din zonele

g~_m....tanwrfiSJl.l~~~ensitate;aici ele apar ca o ,,continuare" a
f'aciesului amfibolitelor 9i prezinta - eel putin in conceptia unor autori - treceri
ranitele natectice.
in asemenea situatii, ele au o dezvoltare regionala si pot fi, in mod
justificat, considerate ca facind parte din metamorfismul regional. Caracterul de ,,injectie" fiind totdeauna evident, ITlU exista !insa niciodata elemente care sa indice - sau, macar, sa sugereze - provenienta materialului injectat din mase magmatice.
Este interesant de semnalat ca migmatitele cu dezvoltare regionala
nu sint cunoscute decit in terenuri 1'oarte vechi, pie9ambriene, aht m
rilor cit i in acela al centurilor mefamorfice; aceasta observatie poate fi interpretata in sensul ca numai in
renurr metamorfice eroziunea a reusit sa aduca la zi zonele foarte profunde in care
s-a produs anatexia.
Roci identice din punct de vedere petrografic iau na9tere in jurul
maseTor de magma granitica prin injectar,..a acesteia in rocile funda-_
mentuluJ;;, dezvoltarea l~r este msa ]im1tata,___J.n acest caz, la aureole
Cu dim.ensfuni varlabile. In jurul multor mase granitice din sisturile eristaline foarte 1ntensilletamorfozate se intilnesc migmatite constituind
o larga zona de trecere progresiva intre acestea 9i roca granitica.

ca .

-~

16.2. Cenditiile fuziunii partiale in litosfera

Temperaturile necesare pentru topirea rocilor in li!_o~~e:ra_sin.t-surprinzator de scazute; procesul se dovedeste a fi controlat nu atit de valorile temperaturii - care pot fi identice cu cele mai ridicate din faciesul
amfibolitelor - c~ta apei; .m,tre temperaturile de topire ale
unui gnai ~
exemplu, fara ..R2(1Si a unma cu H,,.O diferenta oate
sa
\..
. , an 1 a ea e apa prezenta nu influenteaza, in realitate,
atit temperatur-i de incepere a fuziunii cit cantitatea de topitura formata; numai in condltiile unei participari importante a apei fuziunea par-

251

.I
I

tiala poate atinge intensitati mari

situatie care poate sa fi fest cea

norrnala in nat~
,,Temperatura minima de to ire"
car
per~ uziumi - es e s nc
ta in sisteme e ranitice, de rapor iil
n roca c
aloarea acestuia . e mai mare, cu a 1t tempera--"'ft;:~~~m""1;-:;m=a~ste
mai scawta); aceasta face ca - in con iti1 e constanta
a presiunii - chiar in cadrul unui aceluiasi tip de roca, inceperea fuziunii sa se produca la temperaturi - si, deci, in momente - deosebite,
daca distributia f'eldspatilor prezinta neomogenitati. Valorile rapprtulul
Ab/A~_jn. roca influenteaza nu numai temperaturile minime de topire
ci !?1 compozitia topiturilor (tab. 16-1); cercetarile experimentale au ara-

-~-

Tabelul 16-1

Intluenta valorii Ab/An asupra temperaturii minime de topire

si asupra compozitte! topiturii
I

Ab/An

00

7,8
5,2
3,8
1,8

Temperatura
minima
de topire

Q : Ab : Or
in topitura

670
675
685
695
705

34:40:26
40:38;22
41:30:29
43:21:36
45:15:40

tat _,. ceea ce era de asteptat - ca si PH,o, ca si prezenta al tor componenti U!?Or volatili, contribuie la fixarea acestei compozitii,
Compozitia unei topituri realizate prin anatexie est~ seu~ibil deos~
bita de cea a rocii _ reexistente; bineinteles, ea depinde de cornpozitia
Cfinn:tca a acesteia, dar a ca uirea mineralogica a rocii, temperatura 9i
presiunea H20 sint factqrii care o controleaza in realitate. In mod experimental au fost examinate conditiile de topire a foarte multor sisteme
chimice si, indeosebi, a acelora corespunzind compozitiilor granitice adica acelea formate pe seama unor depozite pelitice si arenacee transformate in paragnaise. Compozitiile g~nitice sint in mod satisfacator reprezentate prin sistemul cuart-albit-anorlli-ortoza-H?O,
dar acesta nu a
putut fi examinat, pina aclhn, dec1Fm mod pai pat, a!?a incit nu se dispune de suficiente rezultate experimentale.
Anatexia prive te totdeauna asociatiile
~- at!t _din
roc1 e leucocratecitsi dill cele m.-~arrocr~. eo
e minera e sint
afectate de fuzfune it" temp-~ratu1~i:-mai-seazute- si eee.~ienta lor favo. rizeaza procesul:" Q.in acestm.otiv"'.llu ajurrg:s-a-fie afectate de anatexie
amfibolitele
artitele si mat
/ ure rocile ct silicati de calciu.
Rezultatul !mfil a:1 fuziunff pa?ttale a rocrlor me amorfice consta in
separarea lor in doua por tiuni: una to it- - provenita din cuart ~i
feldspati, avind, adica, o compozitie ram ica - 9i un ,,resfat" solid constituit din \.b10tit, hornblenda, gr:anat,_i...etc. I:je~tarea partii topite in alte
rm 1 n c iar m masa restitului - 9i cristalizarea ei condu.c la
aritia migmatitelor; co ectarea ei in mase e man
1mensrnni creeaza
conditiile pen ru consolidarea unor corpuri granitice.
252

16.3. Genezo

rocilor anotectice

Pentru cea mai mare parte a migmatitelor exista suficiente elemente

care arata participarea materialului topit la formarea lor: pozitia discordanta a zonelor cu material leneocrat fata de ~jst,ozitate, existenta ,,marginilor Qe rac,~.e...miCI'OCI'iStalini3.) JD cadrul acestor zone 9i a
efectelor de contact termic in fondul melanocrat, valorile ridicate obtinute in determinarile .g.e.oJ;.eo:a.o.~..o;i.a,.
etc.; problemele
pe care le ridica geneza acestor roci vor fi examinate in continuare.
Participarea proceselor metasomatice la form.area unora dintre migmatite
este discutata in capitolul dedicat metasomatozei.
Problema genezei migmatitelor s-a amplificat si complicat foarte mult
in decursul timpului - ea este, si astazi, deosebit de controversata din doua motive; pe de-o parte aducerea in discutie a proces\ili>r meta$Qtr'.latic~, iar pe de alta parte deschiderea problemei o!;i_ginii leucosomei,
a componentei topite. In momentul de fata, discutia asupra genezei migmatitelor se extmde pina la problema genezei granitelor.
0 corecta interpretare a formarii migmatitelor nu poate fi facuta
fara corelarea cu contextul geologic in care apare fiecare asemenea formatiune; numai considerarea in detaliu a tuturor elementelor din situatia
geologica concrete poate arata care au fost procesele hotaritoare in geneza lor.
16.3.1. tt!!_gmatitele

de injectie

Sederholm a considerat ca migmatitele au luat nastere prin,.izz4e.c...tare de topitura granitica, venita din afara sistemului initial reprezentat de paleosoma; sublinierea acestui tip de relatii in~le
doua componente ale rocilor s-a facut prin atribuirea numelui
erit
Realitatea unui asemenea mecanism de aparitie a
1 faze topite in
cadrul unei roci preexistente este atestata de existenta ,,migmatizarilor"
.J.n jurul corpurilor granitice intruse in 9isturl eris~;
geneza unor
aSemenea r oci nu r idica, bhreinteles, probleme deosebite si, in realitate,
~ste vorba, in asemenea cazuri, de un rnetanwrfjm de in2ectie 9i nu
de anatex1e.
--

'
Migmatitele cu evidenta caracterului de injectie pot sa aiba insii si
o dezvoltare regionals 9i sa fie complet independente de prezenta unor
corpuri granitice; este adevarat. ca, in comparatie cu migmatitele care
vor fi discutate in capitolul urmator, acestea par sa aiba o frecventa
subordonata, In asemenea cazuri, trebuie sa se accepte ca topitura granitica a luat ua!?tere prin anatexie in cadrul uriui alt sistem petroarafic
de unde, expulzata, a fost in ectat.a intr-un am ibolit; geneza -tmor asemenea roci nu ru 1ca a te probleme ecit cele care au Iost examinate
in cap. 16.2.
16.3.2. Migmatitele formate .Ln situ"

in deceniul al 2-lea si al 3-lea, Holmquist a introdus ideea ca neosoma migmatitelor provine

uzim:i-ea
"ala. a_rocii-metanw~
ica ace par.te...di.!fl- acelasi si stew cu__palw ...
253

Filon

utilizat termenu1Sfen%1in opozitie cu

arterit, :pentru desemnarea produseCs
lor acestui proces.
in anii urrnatori, pina astazi, s-au
acumulat riumeroase dovezi privind
realitatea unui asemenea proces ge0
>
I
netic; atit la scara sutelor de m2- cit
I
Feldspot
si la cea a zecilor rde 1Cm2 s-a putut
.
'
potcsic
0
20
demonstra - in cazurrle in care sint
G;
c
cunoscute si
ivalentele nemigma:i
tizate - ca (a) com ozi ia 1chimica
globala a migmatitelor este i ent1ca,
in fi
re caz fo arte
matiunilor ' mi matiza
B1ot1t
20
chimismului
reproduce 1com
1 1m ca a roe 1
nemigmatizate 1(fig. 16-3, 16-4). Aces. fo elemenre mgalCl.uie sa se traga concluzia ca, in asemenea cazuri, faza
fluida rezultata iprin topirea partra-raFig. 16-3. Distributia modala a unor
rocn :preexistente s-a deplasat foarminerale intr-un filonas granitic :;;i roca gazda. Liniile orizontale reprezinta . te putin ori nu . rea mult, pentru a
ccntinuturile in ,,roca totala",
ifijectata in rocile invecma .e ne_af-ectate de fuziune (amfiboliit', cuartite etc.). Masura deplasarli componentei topite Iata de restit este determinata, probabil, de numerosi factori printre care existents sau inexistenta presiunilor, viscozitatea topiturii etc.
Interpretat intr-un asemenea mod, fenomenul are un caracter evident de ultrametamorfism, un caracter de trecere intre metamorfism si
magmatism.
;

Magnet1r

100L--.:====~;;-:;===-~~--~

40

ma

*
sau succesive

16.3.3. Granite/e anatectice

f.

Cea mai mare parte a sedimentelor care se acumuleaza in bazinele

care evolueaza spre orogene 9i centuri de metamorfism regional (geosinclinalele), ca si rocile magmatice care le sint asociate, au - fiecare in
, parte ori media lor - o compozitie chimica echivalenta cu cea a g.r.ao.i\ telor si dect, pot genera, a9a cum ~~J!t
in cap. 16.2. - prin fuzarnea
p~i totala a roCi10r ~e prin met~orffsm regional pe seama
lor - toPituri ~anitice capahlle sa se acumureze "in mase-mari; formarea unei mari part1 a gramtelor pr in er rstalizarea unor asemen~ mase
magmatice este, astazi, unanim acceptata. Princi alul ar ument im otriva
acce tarii ipotezei metasomatice, in asemenea ca
254

ni ta tea_ icompozi 1iei ?''.apj t~

- lor, inrcompatibila cu orm r'ea_pe seama unor roc1 variate.
''"=
Compozitia chirnica a rocilor granitice 9i a asociatelor lor (granodioritice, tena

sot

li:tics! _etc.) mgaduie unele a-

60

precieri asupra formatiunilor

din care au luat ele r.astere.
Daca ea este peraluminoasa
-:_ Al~~Na ~ K
C~,l

r:r. __~

+
'-4E
ponITNa./K eife mic,
aceasta este o indicatie ca
'matenalul 1mtial iusese re.cut prm procese de alterar.e

au determinat i

n
=i

:gioclozi

L_r--J-_~
_

80f
60
40

natura sed1menLffa;
Iasi sens pledeaza si o oarecare eterogenitate compozitionala, existenta xenolitelor
de metasedi
valorile
87Sr 86Sr.
raper' ui
Dai!a,
dim o i ~}1 (Na
K
Ca)/Al,..~lori mari, aceasta inseamna

HornblendO

20
0~~'-----''--~'------'~--'~~~-'--~
4
3
2
0
0
2
3
Oistanta cm

Fig. 16-4. Histograms ale distributiei modale a

unor minerale intr-uri filonas cuarto-feldspatic
~i an.fibolrtul gazda, Liniile orizontale reprezintii continuturile in ,,roca totala".

... ~!~~t~ritJi}twi~ln~v~J~S~~spaiat d
9i 1mbo"cratit i
eurs 1 . roceselm de alterare - a<lic"
era r .e n
ra magmatica; -o- compozitie generala mai omogena si prezenta xenolitelor CU earacter mafic pledeaza in acelasi sens.
Diferenta dintre temperatura magmei si temperatura sa ,,solidus"
deterrnina pozitia (nivelul) pe care o poate ocupa ea in scoarta. Daca tem-.
peratura magmei nu este mai ridicata decit temperatura sa solidus, orice
scadere de presiune - adica, ridicarea in scoarta - deterrnina eristalizarea sa. Acesta este motivul pentru care, in cadrul relatiilor dintre .
masivele granitice si rocile .gazda, se pot deosebi situatii de ,,autohtonie"
- relatii de tranzitie cu migmatite - 9i de neta intruziune in formatiunile superioare - rocile metamorfice din orogen sau chiar sedimentare din partea superroara.

G?_

_M_Er_A_so-~A;;._

255

substanta in stare topita, deci cazul \migmatitelor. Ulterior, continutul

..... nctiufifi a evoluat in doua sensuri: pe de-o parte, t~rmenul a fost referit
dominant la fenomernil mezamorfic, ajungind sa fie utilizat ca sinonim
cu ,,alochimic" si sa fie considerat a desemna un 1iP d_g_metamoxfis:m;
pe de alta parte, el a fost referit mai ales la procesele ele
e prin
intermediul carora se realizeaza schim u e su stanta intr-o roca sau
intr-un mineral si s-a conturat notiunea de ti.12. <}& Eroces metasomatic,
care se poate desfasura $i in afara metamorfismului.
in legatura cu prima acceptiune a termenului, trebuie facuta observatia ca ea este evident exagerata; daca este adevarat ca se poate contura un tip de metamorfism caracterizat, in esenta, prin schimbarea compozlttei chimice a materlalului initial, nu trebuie sa se piarda insa din
vedere ca i{ praicticytoate tipurile fundamentale de metamorfism exista
posibilitatea schimbarii compozittei formatiunii premetamorfice, in masura mai mare sau mai mica. Si, de asemenea, trebuie remarcat ca tipurile fundamentale de metamorfism sint conturate, definite, pe criterii
geologice - tip de fenomen geologic in Iitosfera - in timp ce pentru
delimitarea unui tip de metamorfism metasomatic se apeleaza la alte
criterii.
in cele ce urmeaza vor fi discutate toate aceste 3 aspecte: Jjpul\ cJg__
proces - ca mecanism particular de desfasurare a reactiilor mineralogenetice - p~area amt;uia in diverse tipuri de metarrwrfi.!11 9i cazurile in care metomorjozarea se produce sub coriirolui hotiiritor al proceselor metasomaiice.
17.1. Procesele rnetasomatice
Este foarte probabil ca o faza fluida este totdcauna prezenta in cursul
metamorfismului desi, din punct de vedere petrografic, ea nu are o materializare aparte; existenta sa trebuie privita nu numai ca facilitind
desfasurarea transferului de substanta, dar in cele mai multe cazuri, ca
reprezentind o conditie absolut necesara. Faza fluida nu este neaparat
straina sistemului; ea este de foarte multe ori produsul unor reactii care
elibereaza H20, C02, ceea ce inseamna ca m asemenea cazuri se ramine

in limitele metamorfismului isochimic. Existenta fazei fluide nu afecteaza starea solida a rocii.
In mod evident foarte schematic, existenta apei este imaginata sub
forma unei pelicule intergranulare, a carei grosime poate sa nu depaseasca numai citeva molecule.
Desfasurarea reactiilor care implica transferul de substanta se realizeaza prin difuziune, adica prin posibilitatea pe care o capata ionii de
a migra - irideosebi datorita prezentei apei - ca urmare fie a unui
gradient de potential chimic, fie a unor gradienti de potential de presiune ori de temperatura; difuziunea ionilor este favorizata de existents
suprafetelor de contact intre granule, intre granule si atmosfera sau, in
cadrul aceluiasi mineral, de defectele de retea $i de anume tipuri de
retea, Migrarea substantei prin difuziune - si nu in solutie - : ; i reahzarea schimbarilor de compozitie prin inlocuirea particula cu particula
sint trasaturile definitorii pentru procesele metasomatice.
256

. Transferul de substanta se realizeaza adesea in mod dif'ererrtiat ca

urmare ant a caracterelor proprii fiecarui tip de particula cit 9i a actiunii
diferentiate a unui factor extern (de exemplu, stressul); in felul acesta
se creeaza conditiile aparrtiei segregatiilor 9i concentrarilor de substanta.
Pentru reactiile metasomatice este caracteristlc faptul ca au loc in
conditii 9&_..Y2l_um constant, ceea ce determina desfasurari user deosebite
fata de cele normale.

17.2. Ocurente
Procesul metasomatic in sine se desfasoara eel mai adesea in s~
redused cu migrari de substanta pe distante de ordinul centimetrilor;
asemenea moduri de desfasurare a fenomenelor sint demonstrabile. Sint
insa numeroase cazurile in care, desi nu exista dovezi directe, se accepta
ca migrarea se produce si pe distante mari si, in orice caz, insumarea
proceselor elementare in cadrul fenomenului geologic face ca arii foarte
intinse sa fie afectate, face ca metasomatoza sa aiba caracter regional.
Una dintre problemele majore in considerarea met~atoz~te
aceea a sursei substantei. In foarte multe cazuri - care sint usor de
identificat - sursa este magmatica: substanta continuta in fluide 'pneumatolitice sau hidrotermale este dispersata in jurul corpurilor magmatice,
unde determina metasomatoza, la temperatura ridicata, a rocilor in care
s-a produs intruziunea. Alteori, substanta noua apare in cadrul metamorfismului regional, afecteaza volume mari de roci si nu este demonstrabila - nici macar sugerata de vreun element geologic __,. rierivarea
dintr-o sursa magmatica. Explicarea cea mai ratiorrala este generarea ei
ca faza fluids in zonele profunde ale metamorfismului regional - poate
chiar, partial, in legatura cu fenomenul anatectic; 'cu toate aeestea, unii
autori o asociaza cu batolite granitice ascunse. 11n oadrul metamorfismului regional asernenea fluide pot sa .aiba o participare minora la
transformarea rocilor sau, dimpotriva, un rol dominant.
Determinarea sursei substantei introduse contureaza doua ocurente
fundamentale ale fanomenului metasomatic: in cadrul metamorfismului
de contact - cu aspectul particular al autometamJIT.fifilp.ului,_ ::o- si asociat metamorfismului regional; lor li se aaauga ocurenta in cadrul metamorfismului fundurilor oceanice. Acesta poate fi tratat insa nu numai
prin aceasta pr'isma ci 9i-din punctul de vedere (a) al naturii chimice a
substantelor introduse, (b) al rocilor care se transf'orma ori, in cadrul
metasomatozei de contact, (c) al temperaturii la care se desfasoara procesele. Unele dintre categoriile care se pot separa din aceste diverse
puncte de vedere se suprapun partial.
'

17.2.1.

Metasomatoza csocictd metamorfismului termic

(pi rometasomatoza)
in foarte multe cazuri, intruderea unui corp magmatic este insotita
de eliberarea in jurul sau a unor cantitati insemnate de fluide aparute
mai ales in perioada postmagmatica a evolutiei sale; in asernenea si17 - Perrologie magmatica, cda. 291

257

tuatii, rocile invecinate sint metamorfozate nu numai datorita ridicar:ij

temperaturii lor ci si datorita introducerii de substanta noua (metamorfismul este alochimic). Metamorfismul de contact metasomatic este un
fenomen foarte bine conturat din punct de vedere geologic.
Modul general de desfasurare a pirometasomatozei este controlat de
3 factori: cornpozitia (9i cantitatea) fluidelor magmatice, posibilitatea
circulatiei lor si natura petrografica a formatiunilor geologice supuse
transformarii, in ceea ce priveste prirnul factor, se constata tendinta
foarte marcata (dar nu cu caracter de regular) a magmelor de a elibera
acei componenti in care ele sint deficitare: magmele granitice elibereaza Fe, Mg, in timp ce cele bazice elibereaza K, Na. In legatura cu
ultimul factor trebuie remarcat ca posibilitatea de reactie a tipurilor
petrografice este foarte variata, calcarele fiind cele mai sensibile.
Metamorfismul metasomatic de contact se trateaza (sistematizeaza)
in mod obisnuit prin prisma produselor sale, care sint foarte numeroase;
indicarea neoformatiunii minerale fundamentale este foarte sugestiva,
ea dind indicatii suficiente si asupra substarrtei introduse.
F_Qfilj;e frecyenta este metasomatoza alcalina pentru ca reziduurile
magmatice sint bogate in Na 9i K. Reactiile care sedesfa9oara smt controlate
de raportul (Na20+K20)/Al203 in fluide si in roca; in mod obisnuit, silicatii mice clorite) din aceasta sint transforrnati in feldspati
alcalini.
itizarea formarea masiva de albit datorita in:trod
e
~
se poa e pro u
a tit pe seama silicatilor _cl1. alcatuise mai comple!{:a
eventual descompunerea
la ioclazilor ' (
.,

u iniu m 1n rocile argiloase; argilele si argilitele se transforma intr-un

mozaic de cuart+albit msotite de putino alfe min erale (adinol)/ Fenitizarea' reprezinta cea mai intensa metasomatoza sodica.._ in cadrul careia
pe lin a Na smt mtroduse 91 cantitati importante de Feh; se formeaza,
~
reuna cu albit
iroxem 91 am 1 o 1 so 1c1 a caror asociere creeaza o
roca asemanatoare sienite or
ca me.
eat el, fenitizarea se prGduce
,)n mod ohi9m1jt ]n jurul masivelor s1eIIitice alcaline. t'ransiormarea se
poate produce pe seama unor roci sedimentare, eruptive sau metamorfice; foarte adesea rocile din jurul carbonatitelor magmatice sint sediul
unor asemenea procese. Metasomatoza
otasica are mai utine forme
de
ide ostvu canice bogate in K pot determina a
-

c azilor cu a u ar 91
aces ma e iaclaze.
Zeolitizare{ poate reprezenta o rnetasomatoza sodica, potasica ori
sa includa 91 un aport de Ca; este un proces de temperatura scazuta
(hidrotermal).
Introducerea masiva de Ca produce epidotizarUsilscapolztzza'jjJ (meiomt, 3Ca[Al2Si20s a
3 maria 1 , I a[f..1Si30s]NaCl); diopsid, horn____:!2!enda 9i granati calcici apar de asemenea) Este interesant de semnalat
ca volumele de Ca necesare unor asemenea procese pot si.i provina din
plagioclazi albitizati in regiuni apropiate.
Cele mai interesante procese de pirometasomatoza sint cele determinate de introducerea de Fe Ma S in ro i carbonatice mai mult sau
ai putin ure; in felul acesta se roduce skarni icarea transformarea
lor in skarne. Skarnele sint roci macr ranu are cu mineralogie foarte
variati.i - uneori simpla, alteori complexa - dominata de prezenta s1 1.catllort-.Qn:!:inind calciu - diopsid, granati, veiuvian, wollastonit etc
carora li se adauga in mod frecven t oxizi, sulfuri si alte
er ale cu
258

~aj;1n11t metalic ridicat

hematit. magnetit. pirit. molibdenit. scheelit
etc. Complex:itatea mineraloglei este determinata atit de compozitia fluidelor - pneumatolitice si post-pneumatolitice - cit si de prezenta impuritatilor necarbonatice din rocile supuse transformarii. in multe cazur'i,
skarnele constituie concentratii exploatabile de minera1e cu continut
metalic ridicat (Fe, Mo etc.).
0 metasomatoza Iero-magneziana se poate produce si in cadrul unor
roci argiloase, caz in care iau nastere corneene cu cordierit, antofilit,
almandin.
Fluidele pneumatolitice pot introduce elemente chimice mai rare
- asa ca B, F, Cl, Li - determinind aparitia unor roci metasomatice
cu caractere mineralogice cu totul particulare.
r d erea b
aterializeazii i
inei in cantj.1Jif
de mari incit se poate vorbi des re turm imzare) formarea
mineralului este con itionata de existents aluminiului m masurii suficienta, ceea ce se realizeaza indeosebi pe seama rocilor argiloase in cadrul
corneenelor nascute prin metamorfozarea acestora. Desfasurarea cu mare
intensitate a procesului conduce la constituirea urrui agregat de turmaIina -l-cuart, un sist cu turmalina, deoarece prismele acesteia au orientare comuna.
in rodle oarbonatice sau destul de bogate 'in Ca se formeaza axinit,
un borosilicat de calciu, care apare impreuna cu andradit, hedenbergit
etc.
Introducerea fluorului $i clorului are efecte mai putin evidente. Produsele normale in rocile sedimentare sint micele - cu continuturi de
F, Li, Cl - lepidolit, flogopit. In rocile cu continut de calciu apar scapoIiti, iar in cele cu continut de magneziu, chondrodit, humit, clinohumit.
In nici unul din aceste cazuri cantitatea in care apar aceste minerale nu
este foarte mare asa incit sa imprime rocii o caracteristica mineralogica

neta.

Asocierea metasomatozei cu metamorfismul termic conduce la aspecte

foarte diverse, ca urmare a masurii variate in care poate interveni substanta magmatogena:
de la corneene cu citeva minerale metasomatice
pina la metasomatite constituite exclusiv din asemenea minerale.
\

17.2.2. Metasomatoza asociota metamorfismului regional

'\

Metasomatoza Iarg dezvojtata este comuna in formatiunile metamorfozate regional, in zonele fo!rte adinci, adicii in cele cu rad ridicat de
transformare; ea 'teptezm a - o eauna o a oua alternativa genetica pen)ru toate formarninil.e care pot fi considerate ~i rezultat
0na<texie1:
migmahte $i gr antte nemagmance. Reahtatea proceselor metasomatice
in metamornsmUI regional pare in afarii de orice indoiala (desi nu exista
dovezi experimentale), dar asupra interpretarii integrale a genezei migmatitelor $i granitelor printr-o asemenea prisma planeaza aceleasi dubii
ca, dealtfel, si asupra considerarli lor ca produse anatectice. Lipsa de
argumente hotaritoare pentru totalitatea cazurilor si coexistenta situatiilor a carer afiliere la procese anatectice ori la procese metasomatice

ar

17*

259

~
'

pare dovedita, fac sa ramlna inca deschise ambele alternative geneticg

pentru migmatite si granitele nemagmatice; termenii migmatizare ~i gra- _
nitizare exprima natura metasomatica a roCilor corespunzatoare.
Fluidele care au determinat fenomenul metasomatic in 9isturile cristaiine nu sint aTinate unor mase magmatice; chiar atunci cind in regmne--.
sint cunoscute 9i corpun gramtice, acestea trebme sit ue ma1 currn:_d
efectul decit cauza ex1stente1 flmdelor. Cu toate acestea, discutind p1~0blema in mod principial, in ipoteza ca anatexia a enerat mase importan.te d
i
te exc us ca din evolutia acestora sa i
provenit asemenea fluide: nrobabilitatea este insa carte re usa 91, m
once caz, trebuie remarcat faptul ca fluidele care au determinat metasomatoza in cadrul metamorfismului regional nu sint identice cu fluidele
postmagmat1ce.
Alte;rnatjya cea mai prohabila ~ste aceea ca fli1idele din ~jsturile
cristaline au luat na9tere in insu9i procesul de metamorfism in zonele
profUilde 9i in legatura cu aspectele de intensitate ridicata ale acestuiat...-distru erea mineralelor hidratate si a carbonatilor poate fui:niza suficienta substanta pentru aparitia unei faze flui e cu arga dezvol are.
Mi matitele 9i ranitele din 9isturile cristaline sint considerate de
umi autori a i provenit
rm r-o metamorfoza regionala
e ex rema
n
ea ce in
at rialul intro us n-a os mci
un moment in stare to ita si b ca mecanismul d formare a os acela
sc imb de substanta la nivelul ionilor intre fluidele care au circu at
$1 'roca gazda.
Principalele argumente pentru a respinge ipoteza introducerii in stare

topita a substantei smt:

(!)- deosebiri geochimice intre produsele magmatice si substanta introdusa (valori mai marl ale rapoartelor K/Rb si Ba/K in cea din urma
fata de diferentiatele magmatice);
,
(:;:\- valori geotermometrice scazute, incompatibile cu starea topita,
~statate in substanta introdusa;
A)- relatii intre cele doua componente majore ale rocilor indicind in
Wad evident difuziunea si nu injectarea;
@ - frecventa structurilor 9i texturilor relicte, compatibila mai curind
cu inlocuirea metasomatica decit cu injectia de substanta topita.
Fluidele din metamorfismul regional sint prea putjn c1moscute ia mod
direct; descrierea lor se face rin deductie pornind de
efectele lor:
rocile pe care _e co .
metasomatice. I'inind seama ca trasatu:r
fundamentala a acestora din urma consta in feldspatizarea pe care au
suferit-o, se accepta ca fluidele au fost purtatoare de alcalii, uneori dominant potasice, alteori dominant sodice.
, tfe' ~dspatizar~

- aparitia de ortoza 9i :rrluscovit sau de a bit - poate

a ecta orice roca; singura con 1. e este existent

., ,
una cu alcaliile,
po
e patii. Exista stadii de diversa intensrfa.te a feldspafazarn; m general ea reprezinta o treapta premergatoare
granitizaril, este oarecum echivalenta cu m1gmatizarea.
Granitizarea - in ciuda lipsei de observatii de teren cu valoare
obie~are si a lipsei datelor experimentale - este considerata
de cei mai multi autori ca o alternativa foarte probabila pentru formarea
granitelor (asa cum s-a discutat 9i in cap. 8.2); faptul ca totalitatea masivelor pentru care se sustine o astfel de ipoteza este localizata in. ~istur.i

sa

260

~alise ~ intensitate medie ~i. mai ales ridicata a metamorfismPhii

~in
produse cu care, teoretic, pot fi asociate fluide felds atizante
const1 me un argumen 1mpor an pentru acceptarea ei.

Metasomatoza, ca proces subordonat in cadrul metamorfismului regional, este foarte comuna; acest aspect este intermediar fata de migrarile de substanta pe distante milimetrice ori centimetrice, care se petrec
totdeauna in cursul reactiilor dintre minerale, si de cazul migrarilor pe
distante mari care a fost examinat anterior. Formarea rocilor cu porfiroblaste, aparitia lentilelor si filoanelor de cuart si feldspati, aparitia seapolitilor in amfibolite, zeolitizari in sistur i cristaline (cu forme sodice
ori potasice de zeoliti) etc. constituie produse ale acestui mod de manifestare a metasomatozei.
...
Tot aici trebuie incadrata si diierentierea metamorjica (cap. 11.2.),
proces care reprezinta un mod particular de manifestare a clifuziunii, a
metasomatozei; ea este, dealtfel, responsabila de unele dintre produsele
mentionate mai sus, rezultate cu caracter subcrdonat ale metasomatozei.

---

17.2.3.

Metasomaffi!..a osocrotd metamorfismului

fundurilor oceanice

-~

Mecanismul metamorfismului fundurilor oceanice (v. cap, 20) este,

in esenta, metasomatic: transforrnarile rocilor preexistente se dator..esc
si se realizeaza Prin:-tntroducerea de substanta noua, provenind, in cea
mai mare masura, din. apele marine. Metasomatoza din cadrul acestui
tip de metamorfism are doua lrasaturi caracterisjice,
Cea dintii priveste substanta care se introduce; ea provine nu numai
din apa marina care se infiltreaza in crus'fa oceanica (fig. 20-1) ci, intr-o
oarecare masura," si din rocile acesteia, care sint levigate in cursul circulatiei descendente 9i ascendente a apelor. ~a se explica, 'in parte,
succesiunea de formatiuni metamorfozate - faciesuri - care se constata 'in cadrul crustei oceanice.
A doua trasatura caracteristica priveste conditiile termice in care se
desfasoara pr~~es~le metasomatice; din acest punct c~ vedere situatia
prezinta trasaturi cornurie cu cea din cadrul pirometasomatozei. Faptul
ca la diverse nivele ale scoartei procesele se desfasoara la temperaturi
diferite constituie al doilea element determinant pentru crearea succesiunii de tipuri petrografice in crusta oceanica metamorfozata.
\{

17.2.4. Autometamorfismul
Autometamorfismul - transformarile pe care le sufera rocile magmatice sub actiunea circulatiei fluidelor generate prin evolutia magmelor
care au dat nastere si rocilor - a fost mentionat 9i in legatura cu evolutia post-Iichid magmatica a maselor magmatice (cap. 5.2.), ca fiind un
ansamblu de procese care se desf'asoara aproape totdeauna 'in aceste
etape; el este insa, in esenta, un fenomen metamorfic dominat de procese

261

metasomatice 91 imaginea metamorfismului si a metasomatozel n-ar fi

complete fara tratarea sa aici,
Fluidele care determina autometamorfismul sint cele separate in etapele pneumatolitica 9i hidroterrnala din evolutia maselor magmatice.
Este important de semnalat ca nu totdeauna apar aceste fluide; chiar
daca acceptam ca in unele dintre cazurile in care nu constatarn prezenta
lor aceasta s-ar datora faptului ca nu avem, din cauza conditiilor de ereziune, posibilitatea observarri nivelelor la care ele s-au manifestat, ramin
foarte numeroase alte situatii in care singura alternativa de interpretare
este aceea de a oonsidera ca ele n-au fost generate. In general vorbind,
existenta fluidelor si, <led, prezenta proceselor autometamorfice este mai
frecvent constatata in legatura cu produsele vulcanice decit in legatura
cu cele plutonice.
Natura transformarilor autometamorfiee este determinata in primul
rind de compozitia fluidelor 9i abia in al doilea rind de alcatuirea j-ocij;
initiale.
-
--. 'I'ransformarile de temperatura r-idicata constau in introducere de B,
F, Cl, Li. in felul acesta se produce o imbogatire a granitelor 1n turma!l.!!L- luxullianit - ori in fluorina, mice litifere ~j topaz
greisen;
uneori apar 91 minerale metalice, asa cum este casiterituL Se Intelege ca
multe dintre mineralele rocii sint afectate; se produc ~;;i transformfa:i car~
nu sint specifice acestor tern erat

" - nim si in formele de

tempera ura scazuta; scapolitizari, ser'icitizari, 1 d10linizari toate pe
' seama feldspatilor - carbonatari.
...,._
' Singura alia tran'sformare autometamorfica mai importanta a unei
rociintruzive este serpentinizarea. ,.'.Iransformarea o]jyjnei in minerare, serpentinice, desfa9iirati.:\ =in masa - in p~dotite 9i alte roci bogate 'iU-Olivina - ~onduce la aparitia serpentinftelor. Una dmtre alternative"le, genetice care pot fi acceptate este cea autometamorfica; procesul este,
in esenta, o hidratare 9i se desfa.9oara la_ temperaturi sd:ni.tQ.
- 1n rocile vulcanice aUtometamorfismul imbraca foarte numeroase 9i
,variate aspede; cu numai doua exceP,Jn - biotitizarea s1 12rop11itizarea '1,o.ate se d-~c
solutiilor hjdrotermale 9i sint, deci, de temperature
scazuta. Cel mai adesea transformarile afecteaza andezitele; riolitele,
dacitele, bazaltele sint Insa si ele autometamorfozate.
Biotiti a ort de K in roci cu continut de Fe
..i Mg;_ de obicei se materjaJjzPaza ]n transformarea
orn e{idei, dar 1__:
in im re narea cu biotit ? masei fundamentale a r
arte frecvent,
biotitizarea este asociata minera izatiilor disperse de Cu si Mo.
Propilitizarea consta i[l eudomorfozarea miner.alelor mafiee de cahe
-~it
toafle de !impunu, poate chiar in cursul conso 1 arii rocii; asa s-ar
explica Iaptul ca in prop1htele pfopriu-zise feldspatii sint in stare proaspata. Ulterior pseudomorfozarii mineralefor mafice, rocile propilitizate
(eel mai adesea andezite) pot suferi si alte transformari.
In cadrul transformarilor de temperature scazuta se pot separa in mod conventional, pentru necesitati de descriere doua grupe. 0
prima grupa este constituita de transformarile care sint legate in stadiile incipiente de anume minerale - si, deci, incep prin pseudomorfoze ca rezultat al unor reactii intre fluide si mineralele preexistente
- pentru ca mai tirziu sa se poata produce o impregnare a 'intregii
roci cu mineralul de neoformatie - adica o formare a acestuia din soIuti i: adularizarea, sericitizarea, caolinizarea, aiunitizarea (toate porrrind

262

de la feldspati) si, in mai mica masura, epidotizarea (pornind de la toate

mineralele continind Ca). A doua grupa cuprinde acele transformari care
sint practic, independente de natura mineralogica a substratului 9i sint
contro1arte numai de compozitia solutiilor: silicifierea, piritizarea, car-

bonatarea.
0 pozitie mai aparte o ocupa spilitizarea rocilor efuzive bazice, care
consta in albitizarea feldspatilor si chiar a pastel. A9a cum s-a vazut
(cap. 7.1), interpretarea spilitizarii ca fenomen autometamorfic este numai o alternativa; ea poate fi incadrata si in metamorfismul fundurilor
oceanice, rarrrinind irnsa, in esenta, un proces metasomatic,

18.

METAMORFISMUL DE iNGROPARE

Gp

Conturarea notiunii ,,metamorfism de ingropare" este de data recenta;

abia in 1961 Coombs a descris roci slab si foarte slab metamorfozate sub
influenta unor temperaturi mai scazute decit cele caracteristice metamorfismului regional, nesistoase - si, deci, neafectate de strees - fara
relatii genetice cu orogeneza ori cu intruziuni magmatice. Considerate,
totusi, la inceput, a reprezenta aspectele de cea mai slaba intensitate a
metamorfismului regional, ulterior aceste formatiuni s-au dovedit a qpartine unui tip independent de metamorfism, chiar daca, uneori, au relatii
spatiale strinse cu acesta. Unele dubii asupra clasificarll unor asemenea
formatiuni se nasc datorita faptului ca faciesurile metamorfice in care
ele se prezinta apar 9i in metamorfismul regional. Pe de alta parte, trebuie rernarcat faptul ca acesta este tipul de metamorfism care se leaga
prin treceri gradate cu diageneza.

18.1. Elemente de observctie

Transf'ormarile de cea mai scazuta temperatura in metamorfismul regional erau considerate, pina in jurul anului 1950, a corespunde fie faciesului sisturilor verzi, fie faciesului sisturilor cu glaucofan, ale carer
roci tree gradat in roci necristalizate. Inca din 1954 Coombs a identificat
in Noua Zeelanda - intr-o formatiune piroclastica de cca 10 km grosime
plasata intre faciesul sisturilor verzi si suprafata - transformari caracterizate prin prezenta zeolitilor, cloritului, prehnitului si prin recristalizar i, care se arata a se fi produs sub 3-400C - dar fara sistozitate; el
defineste [aciesul zeolitic si, mai tirziu in 1961, recunoaste Independenta
acestuia fata de metamorfismul regional 9i vorbeste despre metamorfism
de inqropare,
Ulterior, asemenea situatii au fost descrise si in Japonia, unde s-a
constatat ca ele corespund si unui alt facies caracterizat prin prezerita
prehnitului 9i/sau pumpellyitului. S-i;t constatat, de asemenea, ca astfel
de recriatalizar i, incipiente sau complete, cu intensitati proportionale cu
adincimea, fara modificari texturale (fiira aparitia sistozitatii) apar fie
in asociere cu metamorfismul regional - adica in zone mobile cu acu-

263

mulare rapida de material - fie in mod independent; pe de alta parte,

considerente teoretice arata ca ele se pot produce 9i in cadrul metamorfismului fundurilor oceanice, ceea ce conduce Ia ideea ca ele constituie
nu atit un tip geologic de metamorfism cit un gen aparte de transfermari, prezent in mai multe categorii fundamentale de metamorfism.
Aparitta faciesului zeolitic ori a celui cu prehnit i?ifsau pumpellyit
- si, in general, chiar individualizarea metamorfismului de ingropare depinde foarte mult de natura litologica a materialului initial; mai al~s
faciesul zeolitic este conditionat de existenta rocilor vulcanogene, indeosebi a celor bazice. Cu toate acestea, variatia chimica a rocilor care suferii asemenea transformari este minima si nu ofera o baza pentru discutarea metamorfismului de ingropare din acest punct <le vedere.

18.1.1.

Metamorfismu/

de lngropare asociat metqmorfismu!ui

regional

Cele mai evidente situatii de asociere cu metamorfismul regional au

fost descrise in J aponia.
In Muntii Akaishi (Japonia, insula Honshu) metamorfismul a afectat
depozite mesozoice ~i tertiare cu frecvente roci vulcanogene. Au fost
separate faciesurile zeolitic, cu prehnit si pumpellyit si al sisturilor verzi.
Cel dintii - dezvoltat pe bazalte, dolerite si andezite - contine roci
nesistoase cu texturile irritiale complet conservate; -1n cadrnl celui deal doilea insa, exista o oarecare orientare preterentiala a componentelor,
iar in cadrul celui din urrna rocile au, bineinteles, sistozitate.
Intre cele trei faciesuri nu exista relatii de tranZiti~ fragmente de
roci metamorfozate in faciesurile sisturilor verzi ::,;i cu prehnit :;;i pumpellyit sint prinse in roci apartinind Iaciesului zeolitic, ceea ce inseamna
Taoelul 18-1

Distrfbutia mineralelor in rocile metamorfozate prin mgropare din Mtii. Tanzawa

(Japonia)
F. zeolitic
I

Mordenit
Heulandit
Stilbit
Clinoptiloli t
Laumontit
Thomsonit
Analcim
Wairakit
Opal
Clorit
Celadonit
Muscovit

II

--

--

Prehnit
Pumpellyit
Epidot
Plagioclazi

264

?--

Albit--

--

ca primele formatiuni au fost metamorfozate : ;ii expuse eroziunii, dupa

care a urmat metamorfozarea de tip ,,ingropare" in faciesul zeolitic.
Foarte asemanatoare este situatia din Muntii Tanzawa (Japonia, insula
Honshu). Un complex metamorfic mai vechi cuprinde roci metamorfozate
dinamoterrnic in faciesurile zeolitic (usor sistoase), cu prehnit si pumpellyit, al sisturilor verzi si al amfibolitelor; fragmente din acestea sint incluse in roci nesistoase metamorfozate prin ingropare in faciesul zeolitic.
Rocile din aceasta ultima categorie se diterentiaza prin asociatia mirier aIogica de cele metamorfozate regional tot in faciesul zeolitic, in cadrul
acestuia putindu-se contura 3 zone (tab. 18-1).
in regiunea Mogami (Japonia, insula Honshu) situatia este deosebita
din doua puncte de vedere: pe de-o parte nu exista faciesul cu prehnit
si pumpellyit, iar pe alta parte, faciesul sisturilor verzi, in care trece direct eel zeolitic, nu apartine unui metamorfism regional. in cadrul faciesului zeolitic au fost separate 3 zone - cu mordenit si clinoptilolit,
cu analcim si heulandit, cu laumontit - care urmeaza partii de roca
nemetamorfozata, in care chiar sticla vulcanica este neaf'ectata (tab. 18-2).
Tabelul 18-2
Distributia mineralelor in rocile metamorfozate prin mgrepare
din regiunea Mogami (Japonia)
Faciesul zeolitic

Nerecris-

talizat

--

II

Faciesul
sisturflor verzi

III

Mordenit
Clinoptilolit

Analcim
Heulandit
Laumontit
Smectit
Clorit
Celadonit
Sericit

--

Epidot

Albit
Adular
Ql')al
Calcedonie
Cua rt
Calcit

--

--

Paragenezele caracteristice faciesului sisturilor verzi pot fi privite a fi

luat nastere dator ita orester'ii de temperatura provocata de mici intruziuni de granite, dicrite si dolerite existente aici.
18.1.2.

Metamorfismul de ingropare In cuii independente

Cele mai birie cunoscute situatii de metamorfism in conditii de absenta a stressului, in afara regiunilor cu metamorfism regional, se gasesc
in ariile geotermale; secverrta obisnuita a zeolitilor este aici, de la suprafata spre adincime: mordenit 9i heulandit - laumontit si yagawaralit
- wairakit,

265

La Wairakei (Insula Nordica, Noua Zeelanda), pe un fond de tufuri

si brecii riolitice alterate, au fost separate urmatoarele zone de la suprafata spre adincime:
- zona de levigare, cu caolinit, alunit si opal;
- zona cu motmorillonit dezvoltat pe sticla riolitica:
- zona zeolitica superioara, cu mordenit si, uneori, heulandit;
- zona zeolitica Inf'erioara, cu wairakit 9i, la limita cu zona anterioara, adesea laumontit;
- o zona cu albit in partea superioara $i adular in partea inferioara;
- zona cu hidromice dezvoltate pe plagioclazi.
Adincimea la care apar zonele este foarte variabila; foarte variabil
este si gradientul geotermic '.in cadrul arlei.
In aria geotermica Onikobe (Japonla de NE), dupa zonele cu sulf
nativ 9i smectit, urmeaza 3 zone zeolitice: cu rnordenit, cu laumontit si
cu wairakit; in profunzime se separa o zona cu albit,

18.2. lnterpretcri
Transformarile mineralogice si petrografice descrise se datoresc, in
cele mai multe cazuri, cresterii presiunii litostatice si temperaturii in
limite moderate; [n asemenea situatii se individualizeaza faciesurile
zeolitic (laumontit-prehnit-cuart) si cu prehnit $i pumpellyit. Mai rareori
se pare ca rnetamorfismul se desfasoara si la presiuni litostatice (adincimi) mari si foarte mari, clnd apar lawsonitul si glaucofanul.
Modificarile mineralogice incep, probabil, la cca 200C - temperatura pina la care asociatiile mineralogice din depozitele sedimentare sint
stabile si au loc numai procesele caracteristice diagenezei: delimitarea
diageneza=-metamorfism este insa foarte dificil de realizat in fiecare caz
in parte.

18:2.1.

Faciesuri/e zeolitic ~i prehnit-pumpellyit

In jurul temperaturii de 200C zeolrtii existenti in rocile sedirnentare

~ heulandit, clinoptilolit, analcirn, phillipsit, mordenit - dau nastere
laumonitului, specia care caractetizeazii faciesul zeolitic; aparitia a~stuia poate fi explicata prin distrugerea heulanditului
Cai[Al2Si7018]6H20 --+Ca[AI2Sl.40;:;14H20 + 3Si02 + 2H20,
heulandit
laumontit
cuart
apa
proces care este concomitent cu -Uescompunerea celuilalt zeolit
comun in roci sedimentare, analcirnul:

--~

Nai[AlSi206]H20+
analcim
Laurnontitul reactioneaza
rltia prehnitului:

Si02--+NaA1Si308+H20.
euar]
alb it
apa

foarte repede cu calcitul determinind apa-

Ca [Al2Si4 012] 4H20 + CaC03--+Ca2Al2[Sip1o] (0 Hh + Si02

laumontit
calcit
prehnit
cuart
+3H20+Co2
apa
266

foarte

Fig. 18-1. Dtagrama pentru faciesul

zeoli tic in metamorfismul de
ingropare.
Prehnit

CaO

(Fe,Mg)OO

Calcit

Paragenezele principale pe care le f'ormeaza aceste minerale pot fi

prezentate schematic (fig. 18-1); ansamblul elementelor cunoscute sugereaza
ca faciesul zeolitic nu se desfasoara intr-o gama de valori ale temperaturii
mai mare de 1'00C.
Foarte repede, pe seama laumontitului, prehnitului, cloritului, calcitului, apare pumpellyit - un epidot magnezian cu alcatuire complexa
- in cadrul uneia dintre rcactiile:
laumontit+prehnit+clorit-7pumpellyit+cuart+H20
laumonti t-q-calci't-l-clor'it c-e- pumpellyit-j-cuart-l-Hjr.r-l-C'D,
Disparitia Iaumontitului si aparitia pumpellyitulrui marcheaza trecerea
la faciesul cu prehnit si pumpellyit in cadrul caruia, pe linga aceste
minerale, paragenezele mai cuprind cuart, albit, clorrt ~i alte forme de
epidot (tab. 18-3). Acest facies trece in eel al sisturilor verzi la tempsraturi in jur de 400C, dar asemenea valori - acceptindu-se un gradient
geotermic de 20Cfkm ele se realizeaza la adincimi de cca 20 km depasesc limitele metamorfismului de ingropare.
Tabelul 18-3

Distributia mineralelor in formatitmile metamorfozate prin ingropare

din Peninsula Kil (Japonia)

Faciesul
metamorfic

F. zeolitic

F. prehnit-purnpellyit
I

F. sisturilor verzi

II

Laumontit
Prehnit
Pumpellyit
Epidot
Clorit
Actinot
Albit
Cuart
Muscovit
Stilpnomelan

267

__________
.,

.__.-~

18.2.2.

Faciesurile de presiune ridicatii

In cazurile in care in metamorfismul de ingropare se ating presiuni

foarte ridicate, apar lawsonit, glaucofan, jadeit, crossit: paragenezele
cuprmzind aceste minerale sint considerate a reprezenta doua faciesuri
- Iawsonit-albit ~i lawsonit-glaucofan-jadeit - eel din urma, echivalenrt
din punct de vedere mineralogic, dar nu petrografic - datorrta absentei
sistozitatii rocilor -, faciesului sisturilor cu glaucofan din metamorfismul
regional.
Paragenezele acestor doua faciesuri au fast descrise in metagraywacke, metabazalte, metapelite. Existenta piroxenilor jadeitici si a amfibolilor sodici marcheaza cele mai ridicate presiuni atinse in metamorfismul de ingropare; in ciuda presiunilor inalte - in jur de 8 kb, ceea
ce inseamna cca 30 km adincime - limita de 400C pentru temperatura nu este depasita.

18.2.3.

Condifii geologice

Cele mai multe cazuri de metamorfism de ingropare au fast constatate in arii geosinclinale. In asemenea situatii, depozite detritice, argiloase, roci vulcanogene pot fi rapid acoperite de mase mari de depozite
ulterioare :;;i aduse, astfel, in mod progresiv la temperaturi de. 200-400C
:;;i presiuni litostatice pina la 8 kb; daca aceasta se intimpla in perioada
in care fosa in care se produce acumularea nu este supusa unor presiuni
tangentiale .sau in fose care nu fac parte dintr-un sistem de subductie,
rocile sufera un metamorfism de ingropare in zonele inferioare acelora
in care se produce diageneza. Pentru a evita confuziile in ceea ce priveste Iegatura cu metamorfismul regional, este rnai corect, probabil, ca
referirea sii nu se facii la ,,fose" :;;i ,,arii geosinclinale", ci la orice bazine
puternic :;;i rapid subsidente, nesupuse stressului. In asemenea con,,
metaraorfismul de ingropare este, practic, strict isochimic.
In alte cazuri cunoscute de metamorfism de ingropare - acelea din
ariile geotermale - fenomenul este alochimic. Solutiile hidrotermale au
un rol important in desfasurarea reactiilor si natura zeolitilor care apar
este controlata de compozitia acestora. In ariile geotermale, gradientul
geotermic ridicat face ca rnetamorfozarea rocilor sa se produca la adincimi mai recluse decit in cazurile anterioare.

19..

METAMORFISMUl

DI NAM IC

Metamorfismul pur dinamic - sau cataclastic - este destul de

putin cunoscut; desi, chiar teoretic privind lucrurile, produsele sale-nu
pot ocupa decrt volume subordonate in Iitosfera, in ultima vreme a
crescut foarte mult interesul pentru cercetarea sa ca urmare a identificarii faliilor transformante 9i a rolului lor in evolutia litosferei in conceptia tectonicii globale.

19.1.

Factori ~i procese

Intensitatea stressului in vecinatatea faliilo~

valori foarte diverse, -rn ge!t~l'.fil:::P.r. o:ppr~io:uale
e as rea compartimen elor ( resuplll'iTrlcica acestea au ramas in contact entru ca stramu sa se produca).
Acestui factor___
1 se adauga uneor1 - atunc1 cm
unea
dinfre compartimente si dintre componentele pe rogra ice i mineralogice
a~tate este foar Le ptttenricd: - temperatura -ea : oate atinge valori
medii (pentru procesele metamotfi e e~;i tre uie sa recunoa9 em c
intmmapile destal de vagl pe carele osedam nu
mc1 macar
care es e
rea maxima pe care o putem acce ta - dar in arii foarte

ta

condi ii sint, in esenta,

d.g_ ordin mecanic;
au loc trans ormari mmer logice. V~riabilitatea intensitatii stressului impreuna cu cea a caracterelor fizjca-mec:n:i,ice ale rucilor determina o larga diversitate, tndeosefo
a ~selor mecanice, care - intr-o oarecare masura - nici nu ajung
sa ai.bj )JD caracter
metamorfiC: ACesta este cazul variatelor aspecte-dEt,scriSe sub numele .. brecie de falie''.
In rocile plastice - nu numai cele argiloase ci toate cele care au
o oarecare cantitate de material ipelitic ori ooloidal - apare un clivaj
determinat fie, in prima etapa, de ahmecarile din cadrul formatiun.~fie
intr-o etapa ulterioara, de orientarea pref'erentiala pe care- o capata c.o,nstituentii minerali lamelari ori de deformarea comuna pe care o sufera
unele componente cu dimensiuni mai mari. In unele cazuri, un aspect
de clivaj, dar care este considerat ,,fals", ia nastere ca urmare a dezvoltarii unor microcute cu orientare comuna la scara formati~fig. 19-1).
in rocile rieplastice se atinge repede limita de e~a:stidtarte a mineralelor si, deci, a rocii, ceea ce determina deformii_r:_i, fisurtiri, zdrobixi. ~
Deformarile IJ1;..e.p. .de.Jg scara ret,elei 9risaj__irn;~- -_materializindu-se
in e..zctinctU ondulatOm la cuar t si translatu J.n cnsta1ele d'e cakit ori
felB:spalf'=- 9i ajUftg pma fa c~a a rocn s~u formatmnn. Zdrobirea afecteaz'a in J>i::imdl rind proeminentele cri~ta-1elor pentru ca. i::-1 ai~
avansate sa le transforme pe acestea m agregate de m~ente;.
referit la ansamblul rocii, procesul este numit milonitizare. Prezenta materialelor cu competente deosebite determina aparitia 1Cle eiemente lenticulare, oculare, intr-o masa fundamentala fina.
Transformarile mineralogice sint, bineinteles, f~vorizate de prezenta
apei; 'fn conditii de stress, de presmne d1ferentiala, au loc solab~

ere

;t

269
'J

'' . I.
2~lt
?c;'
~ ~~

.,AA

11.

. I.

F "'--

si redepuneri dif'erentiale,
ceea ce determine eel putin modificari de habi tus
ale cristalelor cu implicatii in sub1inierea clivajului.
Cuar:.IDJ..Leste foarte sensibil in cadrul unor asemenea procese; recristalizarea acestuia si a alter
componenti este foarte comuna. Transformarrle mineralogice se produc, de
Jll obicei, 1n sensul distrugef . rii mineralelor cu retea
, superioara :Jeldspatii potasici se sericitizeaza
plagioc1azi
zeaza, piroxenu se con 1z
a, o vma se ser;penti:b.izeaza, muscovitul se se.. Fig. 19-1. Aspecte microscopice de fals clivaj i;;i re- , nc1 zeaza; mai ipuP.n fr.ecvente sint transformiirj)_~
prezentarea schematics a modurilor posibile de aparitie a acestuia.
care conduc J a mincPslle
~ 1!!!lQcu'--re.t ea s~n . aara;.
nitul trece in hemQj;j_t, substanta fina cu struetura Iamelara trece in sprecef al amfibolitelor.

19.2. Roci ~i conditii geologice

'.ii
,

41\ ~
~~

'

Caracterele structurale si texturale esentiaJe ale rocjlor afectate de

dinamometamorfism sugereaza gruparea lor ill modul urmator:
a. Roci
aclastice nec"Oerente, care iau nastere in conditii de
stress slab si in apropierea supra etei si care, in realitate, nu prezinta
trasaturi metamorfice; ele reprezinta o simpla distrugere a coerentei
formatiunilor initiale, eventual, cu o foarte usoara laminare a masei fundamentale. Diversele tipuri de ,,brecie de falie" - care nu au, totdeauna,
caracter de brecie - intra in aceasta categorie.
b.' ~ile cajJJ..clastice netexturate reprezinta o treapta superioara de
transformari, prima de propriu-zis rnetamorfism.
Ele slnt eonstituite
dintr-o masa mozaicata - re tat atit al zdrobirii cit si. in mai redusa
m~~l recristalizarii - fara"- urien e pre erentiala sau folia ie.
~J.
care pot exista elemenfe porfiroc astice. ~
/t...8;.' f'll.u.
~
.
"C. Milonite!e slnt Cele mai frecvente
prddiise, a e dinamometamorismului; ele sint u:-oci coerente in care foliatia (,,textura de curgere")
- marcata Cle arterarea anor benzi cu altatmre mmeralog1ca d1fenfa
ori cu grad de cataclazare deosebit - este determinata, in esenta. d.e
procesul de zdrobire .. Recristalizarea este dezvoltata in masura redusa.
Ultramllomtele sin . roci in care caracterele mentionate sint
rezente

:~:~o forrna

dr:mt~~ ~ ~
~

~Uv_

d. Avansarea procesului
pastrarea texturii foliate -

nitice;-aoes~a nuSfrit

derecristalizare - pe lingii cat.ac~i1~

produce roci care sint denumite gnaise miloinsa forme foarte frecvente.

De foarte multe ori, dinamometamorfismul

se desfasoara pe un fond
de rocf metamorfozate regional; m cazul in care acestea din urma au
un grad mediu ori ridicat de transformare, efectele sale se materializeaza
\.(
!l
1
in transforrnari mineralogice regresive - de exemplu, cloritizarea gra ~
natilor; rocile formate au aspectele si caracterele normale pentru treapta LM.. _ .L. ~
infericara a metamorfismului regional. In cazul lin care fondul preexistent fl. ~UAAA..-.
are ur: vmetamorfism regional scazut, efectele sint exclusiv de natura
me~~1ca~ .a. J
.
d _ ,l
/J
J .. _ ' ..,./~ ...l,,nJJ l

rl.<J'tUv<.~

"(~~

-:

--t.~

v.J>-'\ - ,.

"'l.Yu-ut . &I{,{

Dinamometamorfismul se
' v. o v
la ~
fnctmnea compar timentelor a fost
cons 1 me corpun cu grosrmi recluse care urmaresc
lanul acestora.
i
:;;tim
orman e procese e trebuie sa aiba loc pina
~ baza htusferei nu avenr Inca evidenta modulm m care ele se desfa:;;oara la acele IlIVele; cuno:;;tmtele noastre se refera la partea supenoara

a""races:lleia 9i, in mod rnai rnult sau mai putin, justificat, avem tendinta
de a eonsidera dinamometamorfismul ca un fenomen superficial.
Informatiile noastre asupra produselor din vecinatatea faliilor transformante provin din I
v

.e si de pe coasta vestica a, Amer.-iciLde_Nord In lungul ,,faliei alpine" din Insula Sudica a

Noii Zeelanue,-pe.,crllitjme de cca 2 km1 se intilnesc toate tipurlle de roci
mentionate mai inainte ; variatiile de intensitate a transformarilor sint
explicate prin diferenta de adincime la care s-au desfasurat procesele.
1n vecinatatea fali
reas din C
nia rocHe catadasiice apar
pe o a 1me de mai multi km, urmare, probabil, a faptului ca aceas
e
msotita e numer
1 su
e e a caror actmne s-a msum .
e sm reprezen te mai ales prin brecii forma e pe seama a oarte
iverse roci; matricea este rezultatul unei intense zdrobiri i;;i al unei reristalizari rnai rnult sau mai putin avansate.
Cel mai adesea, insa, r cile catac a
sint intilnite in vecinatatea
faliilor obisnuite; exceptind cazurile W care faliile sint foarte numeroase,
eventual repetate in timp, rocile au o dezvoltare spatiala redusa.

~~~~-JC,.
\~-=~

20.

METAMORFISMUL

FUNDURILOR OCEANICE

'~
). ~

Existenta unor roci metamorfice pe Iundul bazinelor oceanice era

cunoscuta inca inainte de aparitia conceptului tectonicii globale: in- 1949
fusesera descrise metabazalte si metagabbrouri de pe fundul Atlanticului.
Inf'orrnatiile de aceasta natura s-au Inmulfit insa abia 'in deceniul al 7-lea
- din cordiliera Central-Atlantica si din cordiliera Carlsberg din Oceanul
Indian au fost descrise roci aparjinind faciesurilor zeolitic, al sisturilor
verzi, al amfibolitelor, prehnit-pumpellyit - cind s-a conturat :;;i ideea
privitoare la desfasurarea unor procese de rnetamorfism asociate expan-

r -v re .

..
I.

siunii fundurilor oceanice; in momentul de fata se accepta metamorfismul

fundurilor oceanice ca un tip fundamental de metamorfism, desi infer'matiile pe care le posedam asupra sa stnt inca foarte reduse.

20.1.

. 1.
}

Elernente de observctie

Asa cum se stie, litosfera oceamca este alcatuita, de sus ill jos,
dintr-o patura sedimentara cu grosime variabila pina la absenta, o
patura bazaltica, tholeirtica <din punct de vedere chimic, dar cu variatii
texturale corespunzind unei game de manifestari vulcanice-subvulcanice ~i: o patura in care este probabila prezenta 1l)eridotitelor 9i/sau gabbrourilor eventual serpentinizate.
Roelle metamorfice gasite reflecta
indeaproape alcatuirea celor doua paturi inferioare.

>'

20.1.1.

Petrografie

Rocile cele mai frecvent recoltate de pe fundurile oceanelor sint metabazalte ,~i metagabbrouri: acestora li se adauga metaperidotite, metahialoclastite, metadolerite si serpentinite - pentru acesbea din urma nefiind
exclusa posibilitatea de a fi luat, eel putin in parte, nastere prin simple
procese de alterare submarina a peridotitelor.
Metabazaltele sint roci masive sau numai cu putine elemente care
sa sugereze o vaga orientare preferentiala (in mod evident relicte). Ele
au suferit o recristalizare partiala care nu a sters insa nici macar structura initiala. 'I'ransformarile mineralogice au condus la parageneze care
apartiri Iaciesurilor zeolitic si al siseurilor verzi, uneori chiar cu treeere
.spre eel al amfibiolitelor.
'
Din punct de vedere chimic, se constata cresterea continutului de
H20 9i scaderea celui de CaO, iar natura sodica a zeolitilor materlalizeaza
o introducere de Na20.
Metagabbrourile pastreaza si ele textura inrtiala; structura este insa
ceva mai mult afectata, transformarile mineralogies fiind mai profunde,
corespunzind faciesurilor sisturilor verzi si amfibolitelor. Mai rareori
Sfi constata parageneze ale f'aciesului zeolitic.
: Modificarile alcatuirii chimice sint mai rare, dar identice cu cele
' su>ferite de bazalte, si privesc faeiesurile de intensitate mai scazuta a
metamorf'ismului ; transformarile in faciesul amfibolitelor nu implica
modificari de chimism.

20.1.2. Minera/ogie
Cele mai frecvente aspecte ale metamorfismului, cele 1n faciesul
s istur ilor verzi, corespund urmatoarelor transforrnari mineralogice principale:
- plagioclaz-e-albit-e-clorrt;
- plagioclaz-e-albit-j epidot;

272"

.t

""'

- p lagioclaz -l-piroxeni-e-clori t+ epidot;

- olivina-s- clorit-j-minerale serpentinice;
- piroxeni-s-actinot;
- matrice sticloasa-e-clorit-j-actinot.
Forma obisnuita in care se prezinta mineralele este aceea de pseudomorfoze; toate acestea insa - 9i mca altele: zeoliti, calcit, cuar], sulfuri
de Cu, Fe, Zn - apar si ca depuneri pe fisuri.
Din punct de vedere mineralogic rocile pot fi separate, la nivelul
eel mai general, ill:
- bogate ?:n clorit, cu clorit modal peste 150/o si epidot modal sub
150/0, care sint cele mai frecvente;
- bogate in epidot, cu epidot modal peste 150/o si clorit modal
sub 15 % .
20.1.3.

Chimism

Modificarile componentilor chimici majori care .se produc in cursul

metamorfismului fundurilor oceanice sugereaza in mod clar interventia
apei marine ill cadrul fenomenului: cistigurile de .~Q....fil. M_gQ_ale rocilor
bogate in clorti_, cele de N)a;o--ale celor din faciesul zeolitic, cresterea
raportului Fe0+ /Fe2+ in rocile bogate ih epidot.
~ .....--Distributla elementelor minore sufera 9i ea modificari importante
- B ?i Li se concentreaza in clorite, Sr este prezent cu continuturi ridicate in paragenezele bog ate in epidot - pen tru une1e dirrtre ele - asa
ca Ni, Co, Cu care sint spalate din bazalte si concentrate ill sulfuri creindu-se chiar conditiile aparitiei de acumulari apreciabile (mctalogeneza asociata expansiunii fundurilor oceanice).
Compozitia izotopica a unora dintre elemente este ~i ea afectata in
cursul metamorfismului (v. mai departe).
20.2.

_
-lnterpretarl

.....

Totalitatea transformarilor chimice 9i mineralogice care au loc 1n

cursul metamorfismului fundurilor oceanice sugereaza desf'asurarea unor
reactii intre rocile preexistente si solutii cu compozitia apelor marine.
Pe Unga modificarile mentionate privind continuturile de Ca, Mg, Na si
raportul Fe3+ifFe2+, pot fi citate rmbogatlri in 180 -0180 trece de la
+ 6%0 la 13%0, 'in cadrul unei lridratar-i care trece de la 0,3 la 3,80/o,
intr-o secventa de pillow-lave metamorfozate cu grosime de 225 m din
Liguria (Italia), variatia valorilor fiind conforma cu sensul initial al
cresterii adincimilor in forrnatiune. in alte cazuri - masivul Trodos
din Cipru - se constata cresteri sensibile ale raportului 87Sr/86Sr fata de
valoarea din magma originara; ca si in cazul izotopului 180, singura
sursa posibila pentru 87Sr este apa marina. Calculele arata ca pentru
explicarea gradului de contaminare cu acesti doi izotopi nu este suficient
un simplu contact static apa-roca - asa cum ar fi eel determinat de
prezenta apei in pori - ci este necesar un contact activ, de curgere;
amploarea constatata pentru imbogatirea 1in 87Sr, de exemplu, cere un
raport apa : roca ide oca 16 : 1, ceea ce nu poate 'insemna altceva decit un
sistem de curgere.
18 -

Petro1ogie rnagmattca,

cda. 291

273

6
Fig. 20-1. Modelul
desfasurari! circulatiei
apelor in cadrul metamorfismului fundurilor oceanice:

1 - gab bro; 2 - complex de pinze ~i dyku.ri

metadoierrnce ; 3 - pillow-lave; 4 - stoc mineralizat;
5 sulfuri
masive ; 6 - sistemUl de
cir culatte a apelor; A,
SV, Z - faciesurile amfibolitelor,
~isturilor
verzi ~i zeolizic.

Pe de alta parte, natura transformarilor mineralogice face necesara.

acceptarea unor solutii cu temperatura ridicata; aceasta inseamna ca
nu este vorba despre un proces de alterare, ci despre un proces de metamorfism hidrotermal cu caracter metasomatic, Necesitatea de cr~tere a
temperaturii apelor marine si aceea de ,,curgere" a acestora in cadrul
rocilor pot fi satisfacute in cadrul unui model ca eel imaginat pentru
explicarea situatiei din Cipru (fig. 20-1.). Apele marine patrund in crusta
oceanica, traverseaza patura de pillow-lave si cea doleritica, ajungind pina
in cea gabbroica; ridicarea progresiva a temperaturii Ior face ca reactiile
care se desfasoara cu rocile strabatute sa fie din ce in ce mai profunde
si mai complexe determinind, in succesiune de sus in jos, faciesul zeolitic,
eel al sisturtlor verzi ~i eel al amfibolitelor. Reactiile sint asociate insa
unui amplu metasomatism de infiltratie 9i de difuzie care provoaca un
insemnat transfer de masa; elementele chimice levigate din bazalte, dolerite si gabbrouri in cadrul circulatiei descendente sint transportate apoi
ascendent, concentrate si precipitate la suprafata crustei oceanice. In
felul acesta iau nastere acumulari de sulfuri metalice, asa ca cele cunoscute in Cipru. Destasurarea si amploarea intregulul proces depinde de
adincimea de patrundere a apelor, adica de permeabilitatea formatiunilor.
Un asemenea mod de desfasurare a proceselor ar explica, irrtre
altele, regulata asociere a faeiesului amfibolitelg_r_~~hbrourile; in legatura cu aceasta problema este ile retinut insa faptul ca multi cercetatori
se intreaba daca temperaturile atinse 'in crusta oceanica - atit de subtire
incit ele trebuie sa fie la baza acesteia de 120-180 - sint suficiente
pentru a determina transformari 'in faciesul amfibolitelor, daca nu cumva
acestea au Ice mai In adincime, chiar in astenosfera. Cu toate acestea,
nu trebuie sa se treaca cu vederea ca in vecinatatea riftului cresterea
temperaturii in crusta este foarte rapida odata cu cresterea adincimii,
datorita fluxului caloric ridicat determinat de ascensiunea magrnei, ceea
ce ingaduie sa se aprecieze la cca 350 temperatura atinsa la baza acesteia. La aceasta trebuie sa se adauge si influenta locala a diverselor intruziuni doleritice in stiva de lave.
Metamorfismul fundurilor oceanice are loc in zona riftului; de aici,
rocile metamorfozate sint transportate lateral in catlru1- procesului de
expansiune a crustei oceanice asa incit, pina la urma, partea inferioara
a acesteia in intreg bazinul trebuie sa fie constituita din roci metamorfice.
Aceasta supozitie este sustinuta de constatari acute 1nca 'in deceniul al
274

7-lea, care arata ca magnetizarea rocilor de pe fundurile oceanice este restrinsa la o paturii subtire la suprafata acestora - in conformitate cu unele
calcule de numai 200 m ill valea mediana 9i de numai 1 000 m pentru
restul fundului oceanic; demagnetizarea rocilor mai profunde ele
trebuie sa fi fost magnetizate initial - s-ar putea datora fie oxidarii
titanomagnetitului, principalul purtator al magnctizar ii, 9i trecerii lui in
titanomaghemit, fie dezamesteeului fazelor minerale continind magnetit
9i/sau ilmenit, procese care s-ar fi desf'asurat in-cursul metamorfismului1.
In momentul de fata, metamorfismul asociat expansiunii fundurilor
oceanice provoaca un deosebit interes atit din punct de vedere petrologic
cit si din punct de vedere metalogenetic. Este foarte probabil . ca, eel
putin in parte, metamorfozarea suferita de asociatiile ofiolitice se datoreste acestui fenomen, caruia de multe ori is-a suprapus un metamorfism
regional. Daca ipoteza privind prezenta generala a rocilor metamorfozate
in baza crustei oceanice se dovedeste a corespunde realrtatii, atunci participarea produselor acestui tip de metamorfism la alcatuirea litosferei
trebuie apreciata ca foarte importanta. Pe de alta parte, din ce 1n ce mai
multe acumulari de sulfuri
de Cu, Pb, Zn, Fe, care se gasesc in cornplexele de rod baziee, se dovedesc a fi fest generate in cadrul procesului de expansiune si al proceselor asociate acestuia.

21.

FACIESUL GRANULITELOR

------

j '

Faciesul granulitelor ocupa o pozitie particulara in cadrul metamorfismului regional, attit prin conditiile PT cu totul exceptioriale, cit 9i
prin aparitia cu totul sporadica in scoarta a rocilor care ii apartin. Toate
granulitele cunoscute sint de virsta precambriana.

---

21. 1. Caractere genjl....,,[P

....le__
...______.-

Petrografie. Granulitele sint roci cu structura granulai;j constituite

din cuart, fel:Qgpat, diino- si ortopiroxeni, gr1i, uneori hornBrenaa~
biotit; miner alele =reTsioe 9i femice pot sa apara 1n benzi orT Iemile eare
1.iten:Fe'aza, determinind o textura paralela, gnaisica, destul de vaga eel
mai adesea, sau pot sa aiba o distributie dezoroonata determinind o
textura aproape masiva, Cel dintii aspect poarta numele de textura
granulitica.
1 In mod surprlnzator, ultimele foraje din Atlanticul de nord par sa infirme
aceasta ipoteza, Cercetarea materialului extras dim partea superioara a paturii
bazaltice nu a condus la identificarea ,,sursei" anomaliilor magnetice lineare.
Constatarea a numeroase varlatlt ale magnctizardl - atit pe orizontala cit si pe
verticala - in cadrul ,,benzilor" care apareau plna acum ca unitare, a condus
la concluzia ca eel putin cei 600 m superiori, pina acum cunoscuti, din piitura
bazalticii nu par sii aibii rol determinant in formarea anomaliilor lineare decit,
poate, in imediata vecinatato a riftului. Cercetatorii carotelor din aceste foraje
presupun, in consecinta, ca existenta anomaliilor magnetice lineare este dcterminata, in regiuni mai profunde ale crustei oceanice, poate, de catre gabbrouri.

18*

275

D~~~a-l~
caracteristica ~bsenta aproape
totala a mineralelor hidratate - ~mai 'in unele cazurj est! pr@eeBta
hornblend~ - :1 coe:.s::is_t
_
J,.lor cu grana ii; acestea sint indicatii asupra t mperaturilor
oarte ma te
e ormare. Hiperstenul este
putermc alummos ~i are un pleocroism intens. Granatul este calcomagnezian, evident deosebit de eel din amfibolite.
La nivelul eel mai general, se pot separa granulite leucocrate :;;i
melanocrate.
ele dintii con in ortoza
r1.1 ca (cu un confmut de Ab
de 30-40/;J, plagioclazi (cu 20-60 o An) 1i!i cuart, impreuna cu granati,
ortopiro~te caracteristica prezenfa cuarfulm m cnstale"'
apla~-;-otientateparalel cu planele S ale texturii. Cele din urma
, contin un plagioclaz puternic anortitic, adesea antipertiti~ cu pin~ la
70/o ortoza, si clinopiroxeni impreuna cu mineralele prezente :;;i in forrnele leucocrate.
Din punct de vedere petrografic si mineralogic, granulitele leucocrate sint foarte asemanatoare fie granitelor, fie gnaiselor: granite si
granodiorite cu hipersten, gabbrouri cu cuart si hipersten, gnaise cu
diopsid; pot fi considerate a apartine faciesului granulitelor.
Ocurenie, GranulHele apar numai in terenuri foarte vechi :(fig. 21-1)
.~ociate rocilor infens metamorfozate regional
~nfi~~lite ':;>i gnaise;
in unele cazuri, lasarea lor la artea de extrema m ens1 a e a metamorismu ui regional intr-o secventa metasedimentara
21-2). n a e ocuren e
r'eaza corpuri magmatice.

21.2. Conditii PT
te caracterizat
rin cele mai inalte tempera uri
I metamorfic s.s. adica sub acelea care provoadi fuziunea partiala a rocilor in domeniul anatectic; ill mo exceptional, se accepta ca in unele cazuri particulare s-au putut produce :;;i
topiri partiale, dar de importanta subordonata. in asemenea conditii,
muscovitul nu mai este stabil i;;i singurul mineral continind grupari
(OH)- care mai a are, uneori, este hornblenda.
in ceea ce priveste conditiile de presume, 1. ebuie facuta distinctia
intre presiu;nea din fazele solide Ps si cea a apei PH,o . Formarea granulitelor necesita Ps medii :;;i ridicate, pina la valorile care ...
exphce
prezenfa d1stenulm; in acela:;a trmp msa, Pn.o treb,me sa h fast foarte
s-Cazuta, mult mai scazuta decit Ps pentru a explica absenta minert:tleloF
cu grupari '(OH) . Prezenta ori abSenta hornblendei in faciesul granulitelor trebme pusa, in primul rind, pe seama continutului ID apa al
rocilor initiale si nu ID legatura cu variatii de temperatura la presiune
cons tan ta.
In asemenea conditii se produce, de .ce1e mai multe ori, totala dehidrat

rb natar
a rnaterialului supus metamorfismului

ere tere a, granulatiei in rocile rezultate. In une e regiuni se poate urmart obtinerea progresrva a aces or car
ere, adica o trecere de la
faciesul amfibolitelor la eel al granulitelor,

sa

277

f
Fig. 21-2. Distributia zonelor de metamorfism regional in seriile de Grenville din
Ontario de sud (S.U.A.):
a - granite ~i monzonite; b - gabbrourt ; c - metavulcanite; d - metasedimente; e - gnaise
granitice; t - roci paleozoice; I - f. stseurttor verzi; II - f. amfibolitelor; II - f. granuhtelor cu hornbtenda ; IV - f. granulrtelor cu piroxeni.

In functie <le valorile P5 se realizeaza, fie asociatia ortopiroxeni-plagioclazi, fie asociatia clinopiroxeni-almandin (fig. 21-3), in ambele cazuri
fiind posibila aparitia hornblendei daca au existat continuturi initiale de
apa: hornblenda-ortopiroxeni-plagioclazi si hornblendii-ciinopiroxeni-oimandin; acestea sint 4 subfaciesuri care se pot distinge in cadrul faciesu-

lui granulitelor. Trecerea de la subfaciesurile de presiune mai scazuta la>

cele de presiune mai r idicata se face ca urmare a reactiei
3(Fe,MgMSi206] +2Ca[AI2Si208}-7Ca(Fe,Mg)[Si206] +
ortopiroxen
anortit
clinopiroxen
+ 2Ca(Fe,Mg)Al2[Sis012]' + 2Si02,
granat
cuart

care se declanseaza atunci cind Ps d~pa9e9te o anume valoare la ternperatura constanta.

Paragenezele din faciesul granulitic prezinta asemanari cJL don.a_
situatirdin arte:rae:leSU:rt-Fe de-o parte, prez~1ffif'Ortopiroxen i1 or este
corn~~
1n IaeieSUlcorneeror cu iroxeni, dar ac s u na tere acolo
a va on scazu e amt pen u H20 cit ~i !Pentru Ps. Pe de alta parte,
asocierea clinop!roxenilor cu granatu se produce 91 in faciesul eclogi~elor, dar in cond1tu de totala abSe-~a..piag1odazilor.
278

Problema presiunii in faciesul granulitic este ~nsa departe de a fi elucidata, deoarece multe ocurente se gasesc in cadrul unor fcrmatiuni metamorfozate
evident
in conditii de presiune seazuta; aceasta face ca tQ,istinictia J:ntre el si faciesul ieor.neenelor cu piroxeni sa nu
fie atit de clara si transanta
<?Um ar [PUlea sa' se inteleagii din afirmatia de mai inainte. S-ar putea ca problema
. a:pei sa fie .cea fund:unen tali!_
~i rod granulitice sa &., ara
s1 ' n asociatie cu :ne1:rnnorfismul termic de temperatura
:froiicatii, adka .fo coruditii de
""-Ps scazuta, idaca apa este
prR~J.!1.G abs..~ad.ici.-4n
con
m{li de mai mi1ca diferenta
inlre P5 9-i PH20

Oisten

Ortozo

Sillimonit

A A,._--------------;? K

c
Calcit

Ortoz
'-;/'K

,.__

21.3. Genezc
Qmditiile
fundamentale
pentru_jormarea gra'Ilulitrslor
-T foarte mare si PH2a<<Ps
se indeplinesc destUI. de
dj_ficil, dar atit formatiunile
magmatice olt i;;i cele sedi~

F
F
Hipers1eri

Diopsid

Calcit

Fig. 21-3. Diagramele ACF ~i A'KF pentru subfaciesurile anhidre din faciesul granulitic. Fazele
suplimentare posibile: cuart, feldspat potasic:

mentare__;p.o:t fj afe:ctate de a - ortopiroxeni-plagioclazi; b - clinopiroxeni-al--ele si sa oonduica la apari'tia

mandin.
acestor rod; existenta apei
(~- ff
in .ioarte midi masura, sau absenta ei, este qtaritoare pentru ca depiii?irea unel anume cantitati - determina in mod sigur 1nceperea
_partiale !.?i, ded, depa9irea faciesului granuJitic. Indeplinirea a!cestei conditii exceptionale in ceea ce pnvei;;te apa poate fl imaginafa a se reallza
fie ca iirmare a IC~r'acterului polimetamorfi:c al rocilor - atit ViTsta ex-:clusiv precambriana a granulitelor cit 91 car.acterele lor minera1ogice r...e~
prezmta .sugest1i foarte i utermce m. acest sens - fie Q]Jmita:formarii
or a mve e fcarte ad'
u oate exista.
Cea mai mare parte dintre ~ranulitele leucocrate, provin, foarte
probabil, din ortognaise cu care sint, adesea, intim asociate; acestea
sint forme petrografice foarte asemanatoare, f?lteJe provin ]nsa din depozite pelitic.e....:i-psamitice, a:;;a cum arata asocierea, Ior -CU- metasedimente ;
in aces?e' cazuri este, practic, obligatoriu sa acceptam caracterul lor poli-=metamorfic pentru a explica totala expulzare a apei din rocile irritiale.
Granulitele melanocrate au, de asemenea, origine dubla, fie din gabbrouri, fie din marne.
1

279

Metamorfozarea unor roci magmatice este indicata de prezenta structurilor relicte, de existenta feldspatilor plagioclazi nezonati, de asemanarea din punct de vedere chimic. Provenienta din roci sedimentare
este atestata de relatiile spatiale cu metasedimente, de prezenta cristalelor de zircon rotunjite ori sugerata de unele aspecte texturale si forme
de zacamin t.
0 roca a caret geneza este controversata este charnockitul - deseris pentru prima oara in India - un granulit Ieucocrat care datorita
caracterelor texturale poate fi determinat ~i ca 'granit cu hipe~
unii autori il considera de natura magmatica L exista granite
hipersten al carer caracter magmatic este neindctelnic: corpuri mari si omogene, relatii de intruziune cu fundamentul, prezenta unor pegmatite dar si interpretarea ca produs al faciesului granulitic este perfect posibila.
'

cu

22.

ECLOGITELE ~I ,,FACIESUL ECLOGITELOR"'lvf

Eclogitele sint roci cu o distributie foarte

tuir a or mme:ralogioa cu totul articulara
a etermina interesu
e
tudierea lor; faptulcii ele reprezinta forma petrografica
cea m;:ii probab'ila pentru constitutia rnantalei superioare, face insii ca ele sii se rn~ntina de citeva decenii in centrul cercetarii petrologice.
In 1920 Eskola a conturat faciesul ecloqitelor refe:rindu-se la transforrnarile rnetamorfice de foarte inalta presiune; ulterior, existenta acestuia a fest din ce in ce mai mult pusa la indoiala.

22.1. Coractere petrografice ~i ocurente

Petrografie. Eclogitele sint roci granulare de culoare verde-inchis,

cu aspect gabbroid, constituite din omfacit un clino iroxen cu continuturi ridicate de,
a2 , cupr_mzind moleculele diopsidica, he29-zi 91
I
denbergmca, Jadeitrcti 91, subortlofili.1, ... acm1tlca) $1 granat (almandm-13i!n \'~b''f'I' ~11s11iru;), cl'fora li se ac!auga, eventual,__ 'in mici candtati, q.is+.en,
, I(}..
ortopiroxeni_ si cuar]. DuP.a cum se constata. este vorba de mmerale cu
~ ~~
~i-ructurii
.
~
-a ceea ce determina pentru roca 0
0 eutate specifica ridicata, de cca 3,5.
,-cQ!Ppozitia ('himicii. si ea foarte restrictiva. corespunde aceleja >a,

bazaltelor tholeiitice. Componentii unui gabbro pot fi foarte bine incacttii:t1 m ea; distenul reprezinta excesul de Al203 si ortopiroxenul pe eel
de (Mg,Fe)O, care nu sint.sm;:irinse in omfacit si granat. Cantitatile, uneori
ceva mai mari, deTio; f ormeaza rutir, s!en ~1 imieirtt:-'
Este interesant de remarcat ca, in ciuda alcatuiril chimice sl mineralogice simple, distributia mai multor componenti ingadui separarea
de grupe de roci, iar valoarea participarii lor pare a avea - asa cum
se va vedea in continuare - semnificatie genetics. Acesta este eazul

.l

Y_t,~

280

1.:
Oi+He

particlparii
molecu'lei ,,pirop"
in alcatuirea granatilor - care
separa grupurtle A, B i;;i C cu
70+8, 44+7 si respectiv 10+
40/o - al 1parti1ciparii relative a
moleculelor din alcatuirea clinopiroxennlor i(fig. 22-1) si al
distributiei valorilor Fe2+ /Mg in
clinopiroxeni
si granati (fig.
22-2).
in aproape toate cazurile, e~
clogi tele arata ample transferman mmeralogke, care suge-

10

'

10

\ ..

I
0

20

30

000

40

00
,}j:<tt4 ....

50

\ x)('

)( ,

\ ~

:II:

M:

40

'

"':.O 4

\ ,,.

50

I
\
\
I
I
t

reaf,a m:.oseseae retromorfiSm:

reactia dintre granati 191 omfacft "

' -p~oduce un agregat de hornblenda si plagioclazi, care de-1
-2
-3
- 4
termina un aspect general de Fig. 22-1. Compozitia clinopiroxenilor din
hornblendizare.
eclogite (diopsid-l-hedenbergit,
jadeit si com-

E 1
~
'C ogitei e apar I!;oq..J.rente !destul:ifo variate rcai;e,

ponentul

curente.

Tscherrnack

(Ca, Mg) [Al2Si0]6):

din rormanum in faciesul amfibolitelor !?i al

granulitelor; 2 - din formatiuni metamorfozate in
conditn de presiune ridicata ; 3 - din anclave in
kimberlite; 4 - din anclave in roci bazaltice. Linia
mtrerupta poate fi socotita ca limita intre ctmopiroxenn din raciesui granulitelor ~i cei din ,,faciesui eclogitelor".

1 -

-1...rsa-' a.,a cum se va vedea in

a
"'
continuare, sugereaza, toate, aceleasi cQnditii de formare: ele
oonstituie totdeauna mase de
importanta subordonata. Virsta formatiunilor in care apar eclogite variaza de Ia Precambrian (Pina Ia 'I'ertiar,
~
In cele mai multe cazuri eclo itele a ar ca benzi sau lentile in cadrul
migmatitelor, ill ormatiun] apartinind fac1es.gr1 o.::;r__.,""r;.;:.;.;;...;.;~,=.:..=,;...,..;=
litelor, ~isturilor verzi, lawsonit-glaucofan ~i in serpentinite.

j
c;

10

tt
tl

K=17

UU-~~
_ 17

tJ-~~

(J.; &)V/tk
u)

::J~.

/edP~'

Fig. 22-2. Distributia logarit- ~

1
midi a valorrlor Fe2+/Mg in
granatii si clinopiroxenii co- ~
existenti in diverse eclogite.
Explicatia simbolurilor in fig. i.22-1. K - coeficient de dis- J'. 1 O
tributie pentru reactia: Fe. ~
granat-j-Mg-piroxen e Mgg ranat-j-Fe-piroxen.

Fe

Ol

I Mg - Piroxeni

1-0

281

gases'C ca andave in bazalte si

im er e sau ca . lire in I'O i ultm

eseori exi dovezi ca au su erit un rans rt
o c rm
sfir1?it, trebuie mentionata si ocurenta, presupusa, in parfea" superioara a
mantal~i._ Foarte bine studiate sint ocurentele din formatiunile gnaisice
din~vegia - pentru care s-a sustinut pozitia alohtona - din metapillow-lavale pinzelor Peninne din Alpi si din multe bazalte, kimberlite
si peridotite.
'I'ipurfle principals de ocurente s-au dovedit a putea fi caracterizate
prin distributia unora dintre componentii chimici (fig. 22-1, 22-2), ceea
ce sugereaza faptul ca acestea ar corespunde ~i principalelor procese
genetice.

22.2. Problema existentei unui ,.facies ~~logitelpr"

.. '

Ipoteza e~~domC:::~orfismuluia une~neU~l;::.ft

formari controlate in mod dominant de presiuni foarte ridicate este rationala $i existenta tipului petrografic al eclogitelor pare sa o sprijine. Sint
insa eel putin doua impedimente pentru acceptarea fara rezerve a faciesului eclogitelor, doua deosebiri majore fata de celelalte faciesuri metamorfice.
J( Pe de-o parte se remarca faptul ca nicaieri nu s-a putut carta o ,,zona
eclogitica", adica materializarea transformarilor suferite de niste formatiuni geologice intr-un anume ansamblu PT caracteristic. Relatrile spatiale
ale eclogitelor cu faciesurile metamorfice sint - asa cum s-a vazut si din
prezentarea ocurentelor - variabile si par nesemnificative ; eclogitele nu
~ se plaseaza, in mod evident, in continuarea Iormatiunilor in tens metamorfozate din alte faciesuri.
~ Pe de alta parte, este ciudata existenta exclusiv a compozitiilor baziceultrabazice; ar fi de asteptat ca toate sau mai multe tipuri de roci sa..fi
fost metamorfozate in conditiile acestui facies in decursul timpului geologic. Relatia exclusiva dintre o anume categorie chimico-petrografica
si o anume categorie de conditii PT nu este compatibila cu ideea ,,facies
metamorfic", asa cum a fost ea enuntata si urmarita pina acum.
Faptul ca unele eclogite au caractere care indreptatesc pe multi autori
.sa Ie considere de provenienta magmatica complica si mai mult problema.
Daca existenta unui facies al eclogitelor ca termen din seria de faciesuri ale metamorfismului .(regional?) apare indoielnidi, existenta unor conditii eclogitice in partea superioara a mantalei si, eventual, la baza Iitosferei, care deci, sa poata afecta, practic, in exclusivitate numai materia
existenta la aceste nivele - roci bazice si ultrabazice - este mai mult
decit probabila, Discutia care urrneaza priveste aceste conditii, chiar daca
ea imbraca aceeasi Iorma cu cea folosita anterior pentru faciesurile metamorfice.
22.2.1. Condifii PT ~i parageneze

Eclogitele iau nastere in conditii de presiune foarte ridicata si absenta a apei, pe seama rocilor baziee si ultrabazice. Acest lucru a fost
demonstrat experimental de Green si Ringwood (1967), care au obtinut
282

Fig. 22-3. Transformarea unui material cuart-tholeiitic in conditiile ,,faciesului eclogitelor":

reprezmta prima aparitte
pe masura crestern ternperaturii din compozttai cu valori 0,9-0,40,1 ale raportului
Fe2/(Mg+Fe2+). Curba
,,Eclog" marcneaza dtspar itia ptagioclaztlor. curba ,,Anor" marcneaza lirnita maxi.ma a stabilita\;ii ancrtitului.
curoeie
.,Alm" 1;1i ,,Pirop" marcnea-a limitele inferioare de stabilitate a almandmurut
$i

30

A, B i;;i C -

a granatnor

piropunn.

20

.a
.x

a.

eclogite pornind de la gabbrouri, 'in asemenea conditii; an10

samblul rezultatelor este reprezentat in fig. 22.3.
Pe masura cresterii presiunii, plagloclazii, piroxenii f?i oli vina se descompun, iar granatii si clinopiroxenii jadeitici
OOL-M!.:..........~__........,,6~00~_._-"'~~1~000~~~
le iau locul. Sub curbele A, B
si C sint stablde gabbrouri (ori
--Togranulite) cu diverse valori ale
raportului Fe2+/i(Mg+Fe2+) fara granati. Intre acestea si curba ,,Edog"
plagioclazlr=reactroneaze-ee- piroxenii formind igranati, iar componentul
Aib din cei dintii se transforms in componentul jadeitiic al omfscitului.
Asociatia omfacit+-granat apare 'in forme definitorii jpentr.u eclogite deasupra curbei ,,Edog". Transformarea asociatiilor mlneralogice poate fi
prlvita ca rezultat al reactiei:
(Na [A1Si308] +Ca [Al2Si208])
plagioclazi

+ CaMg [Si 0 + Mg
2

diopsid

6]

[SiO J=
olivina
2

=(CaMg [Si206] +Na [A1Si206]) + CaMg2Al2 [Si30rn] + Si02

om facit
granat
cuart
Atit diagrama din fig.
A
Disten
22-3 cit ~i observatiile de
teren conduc insa la concluzia ca aprecierea ,,presiune foarte inalta" este
aproximativa si ca, in realitate, parageneza omfacit.-l-grariat! poate lua 111a~tere intr-u gama larga de
valori
ale presiunii
si
temperaturii; aceasta face
ca paragenezele reprezentate in diagrama ACF din
fig. 22-4 sa poata suferi
n umeroase . modificarl.
. F
c
Wollastonit
Clinopiroxen
Ortopiroxen
Formarea eclogi tel or la
presiufif foarte J.{alcate-es:- Fig. 22-4. Diagrama ACF schematics pentru ,,faciete atesfata"'{t~aolTii:ITaTeir
sul eclogitelor".

----

--

283

gasesc ca anclave in bazalte si im er e sau ca slire in ro i. ultrob

. eseon ex1 t dovezi ca au su ent un rahs rt
o 1c rm
arr
sfir:;;it, trebuie mentionata si ocurenta, presupusa, in partea. ~superioara a
mantalei._ Foarte bine studiate sint ocurentele din formatiunile gnaisice
din~vegia
- pentru care s-a sustinut pozitia alohtona - din metapillow-lavele piazelor Peninne din Alpi si din multe bazalte, kimberlite
si peridotite.
Tipurile prineipale de ocurente s-au dovedit a putea fi caracterizate
prin distributia unora dintre componentii chimici (fig. 22-1, 22-2), ceea
ce sugereaza faptul ca acestea ar corespunde si principalelor procese
genetice.

22.2. Problema existentei unui ,,facies ~logitelpr"

f!':J!t

Ipoteza e~=-domC:::r:::!orfismului a une~neU~

formari controlate in mod dominant de presiuni foarte ridicate este rationala si existenta tipului petrografic al eclogitelor pare sa o sprijine. Sirrt
insa eel putin doua impedirnente pentru acceptarea fara rezerve a faciesului eclogitelor, doua deosebiri majore fata de celelalte faciesuri metamorfice.
X Pe de-o parte se remarca faptul ca nicaieri nu s-a putut carta o ,,zona
eclogitica", adica materializarea transformarrlor suferite de nisfe formatiuni geologlce intr-un anume ansamblu PT caracteristic. Relatiile spatiale
ale eclogitelor cu faciesurile metamorfice sint - asa cum s-a vazut si din
prezentarea ocurentelor - variabile :;;i par nesemnificative; eclogitela .nu

~~ se plaseaza, in mod evident, in continuarea forrnatiunilor intens met(!mor-

',

fozate din alte faciesuri.

~
Pe de alta parte, este ciudata existenta exclusiv a compozitiilor baziceultrabazice; ar fi de asteptat ca toate sau mai multe tipuri de roci saJi
fast metamorfozate in condrtiile acestui facies in decursul timpului geologic. Relatia exclusiva dintre o anume categorie chirnico-petrografica
:;;i o anume categoric de conditi! PT nu este compatibila cu ideea ,,facies
metamorfic", asa cum a fost ea enuntata si urmarita pina acum.
Faptul ca unele eclogite au caractere care Indreptatesc pe multi autori
sale considere de provenienta magmatica complica si mai mult problema.
Daca existenta unui facies al eclogitelor ca termen din seria de faciesuri ale metamorfismului (regional") apare indoielnica, existenta unor conditii eclogitice in partea superioara a mantalei si, eventual, la baza litosferei, care deci, sa poata afecta, practic, in exclusivitate numai materia
existenta la aceste nivele - roci bazice si ultrabazice - este mai rnult
decit probabila. Discutia care urmeaza priveste aceste conditii, chiar daca
ea tmbraca aceeasi Iorma cu cea folosita anterior pentru faciesurile metamorfice.

22.2.1. Conditii PT $i parageneze

Eclogitele iau nastere in conditii de presiune foarte ridicata si absenta a apei, pe seama rocilor baziee :;;i ultrabazice. Acest lucru a fast
demonstrat experimental de Green si Ringwood (1967), care au obtinut
282

Fig. 22-3. Transformarea unui material cuart-tholeiitic in conditnle ,,faciesului eclogitelor" :

A, B :;ii C -

prima aparttte
cresterii temperaturii din ccrnpozttfi cu valori 0,9-0,40,1 ale raportului
Fe2/(Mg+Fe2+).
Curba
,,Eclog" marcheazii disparftia plagtoclaztlor. Curba ,,Anor" marcneaza hmrta maxima a stabilitiitii anortttului. curbete
,,Alm" si ,,Pirop" marcneae-a limitele inferioare de stabilitate
a atmandinurui ~i
ptropului.

30

reprezmta

a granattlor pe masura

20

eclogite pornind de la gabbrouri, 'in asemenea conditii: ansamblul rezultatelor este repre,/
zentat in fig. 22.3.
/
/
Pe masura cresterii presiu~~/
nii, plagioclazii, piroxenii si o/
/
livina se descompun, iar gra/
/
natii 9i clinopiroxenii jadeitici
le iau locul, Sub curbele A, B
500'
1000
--To-~i C stnt stabide gabbrouri (ori
granulite) cu diverse valori ale
raportului Fe2+/(Mg+Fe2+) fara qrcmaii. intr acestea si curba ,,Eclog"
plagiocla~tt
:piroxenii formind granati, iar componentul
Alb din cei dintri se transforma in componentul .jadeitiic al omfa:ciitufoi.
Asociatia omtacit-l-granat apare in forme definitorii IPentru eclogite deasupra curbei ,,Edog". Transforrrrarea asociatiilor mineralogice poate fi
privita ca rezultat al react!ei:
(Na[A1Si308] + Ca[Al2Si208]) +CaMg[Si206] +Mg2[SiOJ =
plagioclazi
diopsid
olivina
=(CaMg[Si206] +Na [A1Si206]) + CaMg2Al2 [Si30
omfacit
granat

+ Si02
cuar]

Atit diagrama din fig.

A
01sten
22-3 cit ~i cbservatiile de
teren conduc insa la concluzia ca aprecierea ,,presiune foarie inalta'' este
aproximativa si ca, in realitate, iparageneza omfacit-l-granati poate lua nastere mtr-o gama larga de
valori
ale presiunii
si
temperaturii; aceasta face
ca paragenezele reprezentate in diagrama ACF din
fig. 22-4 sa poata suferi
n umeroase . modificari.
. F
c
Clinoptroxeri
Ortopiroxen
Formarea eologitelor la Wollastonit
presi'UnT1oarte riffireate 7es:-- Fig. 22-4. Diagrama ACF schematics pentru ,,faciete atesfata~"<ie dommare--asul eclogitelor".

-----....

283

cu structiura_.foarte compacta printre, J.carern -amele .ca.z:H-:t"i,

c~nt; dar aparrtia acestora in situ in asociatie cu formatiuni

mineralelor

ale faciesurilor amfibolitelor si sisturilor verzi arata ca ele au putut lua

nastere 1$i la valori mai scazute ale presiunii si temperaturii daca au
existat conditii anhidre.
Trebuie rernarcat faptul ca, in conformitate cu aceste elemente ~i
cu intreaga discutie asupra ,,faciesului edogitelor", multi autori separa
eclogite s.s. in opozitie cu piroxenite granatifere apartinind faciesului
granulitelor.
Intrunirea conditiilor pentru generarea asociatiei mineralogice definttorii pentru eclogite - o larga gama a valorilor P ~i T dar, in general,
mari - se realizeaza 'in conditii geologice variate - atit sub baza crustei, in partea superioara a mantalei, cit si in interiorul ei.
In unele cazuri, eclogitele par a fi aduse prin trans
diQ_E~~u_i:.1j.J.oarte adinc1 a e
-=- anc avele din kimberlite si din
bazalte; in aTe e trans .ortul pare sa fie tecfonic. In arnbele situati1
materia lor constituenta este cea azica ~1 ultrabazica din mantaua superioara ~i. poate, din baza litosferei adusa in aceasta forma petrografica
in conditii de P si T foarte inalte.
Existenta unor roci bazice in formatiuni care au fost metamorfozate
in faciesul '1awsonit-glaucofan - asa ca ~ele din Formatiunea Franciscana
din California - ori in eel al amfibolitelor sau granulitelor a condus la
formarea e eclo ite chiar in conditii de P $i, respectiv, P $i T mai scae, daca rocile au fost com e an 1 're. Faptul ca ec o 1 e e sni , 1
-m3tamor 1smul regional, mult mai rare decit cE!Ielalte forme de metarnorfozare a roc11or baz1ce (amhboh't:e, $Isturi verzi) demonstreaza (a) ca factO'rul determi:uanl; in geneza lor este valoarea u,o $1 (b) ca extrem"'""de
difici se intrunesc con 1 11 e entru a
ia
.
n concluzie, in ciuda unei evidente omogenitati mineralogice si cmmice - dar cu clare posibilitati de separatii din ultimul punct de vedere
- eclogitele reprezinta atit material al mantalei su erioar
'

i
bazice trans o a
c rsu me
re<>'ional acest lucru a fost
con irmat, in ultima vreme, cu ajutorul valorii 87Sr/86Sr.

23.

POUMETAMORF!SMUl

Desfasurarea repetata a proceselor de metamorfism pe acelasi fond

geologic a fost, probabil, situatia comuna in timpul geologic; daca eliminam din discutie f'ormatiunile alpine, aturici este foarte probabil ca
cele mai multe dintre celelalte formatiuni metarnorfiee astazi existente
au fost afectate de transformari in mai multe epoci de metamorfism.
Suprapunerea unor noi procese de metamorfism a putut sa stearga
complet caracterele imprimate de ce]e anterioare si sa nu putem gasi,
astazi, documente incontestabile privind desf'asurarea unui asemenea
fenomen; numai consideratii petrologice sau geologice de principiu ne
ingaduie sa deschidem 0 asemenea problema, sa ne punem, mtr-un caz
cored, aceasta intrebare. S-a vazut, de -exemplu, ca pentru explicarea
forrnarii granulitelor pe seama rocilor sedimentare apare ca foarte ra284

tionala acceptarea polimetamorfozarii acestora; elemente materiale pentru sustinerea acestei idei nu exista insa.
In alte cazuri insa, se gasesc argumente concrete in sprijinul unei
asemenea idei, pentru ca au ramas urme de o natura sau alta din metamorfismul anterior; acestea pot sa priveasca formatiunea in ansamblu
- in cadrul ei au ramas tipuri petrografice neafectate - sau un component petrografic - daca 'el nu a fost complet modificat. 'I'ipurile
fundamentale de urme sint de natura mineralogica ~;i de natura struc-

turala.
Metamorfismul barovian de virsta caledoniana din Scotia este conceput ca un fenomen de lunga durata, rezultat al insumarii si suprapunerii a 4-5 generatii de procese de cristalizare. De aici iniSa si pina la
acceptarea a 15 faze de metamorfism suprapuse in cadrul aceleiasi formatiuns - asa cum s-a acceptat in unele zone din -Alpi - este o distanta prea mare, aceea de la ,,posibil" la ,,foarte improbabil''
Suprapunerea proceselor de metamorfism se poate produce intre
tipuri diferite ale acestuia. Ea poate determina transforrnari cu caracter
prograd si retrograd.

23'.1. Citeva considerctil generale csupro polimetamorfismului

cu corccter prograd

Identificarea 9t interpretarea polimetamorfismului

se face, in foarte
mare masura, in strinsa dependenta fata de situatia geologica particulara
din fiecare regiune; din acest motiv, in continuare vor fi prezentate numai
citeva observatii, care pot fi valorificate prin prisma contextului geologic
din fiecare caz in parte.
a. Rocile metamorfice reluate in procese de metamorfism au conditii
mai putin favorabile pentru transformari mineralogice fata de primul
episod in care au fost ele metamorfozate, pentru ca Iipsesc ori sint in
redusa cantitate fluidele - atit 'de importante pentru desfasurarea reactiilor dintre minerale - deja eliminate anterior (bineinteles, aceasta
observatie nu se refera la suprapunerea unui metamorfism metasomatic
sau anatectic in cadrul carora exista faze fluide). Acesta este motivul
pentru care exista mai multe sanse de desfasurare a reactiilor in cadrul
unei suprapuneri intensitate ruiicaiiuiniensitaie sciizuiii decit 'in cazul
invers, si, deci, mai putine sanse <le identif'icare a celei din urma.
b. Cele mai sigure indicatii privind polimetamorfozarea unor roci sint
cele de ordin textural. Studiul microtectonic si petrologic structural poate
oferi elemente sigure, foarte utile in aceasta problema.
c. Discutia nu poate fi dusa fara a fi sprijinita de elemente de ordin
geologic general care sa ateste posibilitatea si probabilitatea desfasurarii
unor asemenea procese.
d. Suprapunerea metamorfism termic/metamorfism regional (sau alte
tipuri) deterrnina pierderea sistozitatn si aparitia corneenelor; masura recristalizarilor depinde de faciesul metamorfic initial ~i temperatura atinsa
in fenomenul de contact.
e. Suprapunerea metamorfism regional/metamorfism termic are ca principal efect aparitia clivajelor si, eventual, pastrarea mineralelor nascute
in zonele interne ale aureolei de contact.
285

.I

f. Suprapunerea metamorfism dinamic/metamorfism regional are numai efecte mecanice daca intensitatea rrietamorfismului dinamic este redusa ori daca intensitatea este ridicata ;:;i importante efecte mineralogice, dar de sens retrograd.
g. Suprapunerea metamorfism regional/metamorfism regional este gr eu
de detectat desi, probabil, este foarte frecventa.

23.2. Metamorfismul retrograd

Metamorfismul retrograd (metamorfism regresiv = metamorfism retrogresiv = retromorfism = diaftorezii) nu este o notiune noua; inca in
1932 Harker putea sii trateze foarte amplu aceasta problema in volumul
sau despre metamorfism, pe baza experientei acumulate pina atunci. Ulterior s-au obtinut foarte multe rezultate privind desfasurarea transfermarilor retromorfe dar valorificarea pe plan geologic a acestora s-a facut
in foarte mica masura; abia in ultimele doua decenii interpretarea situatiilor din multe terenuri metamorfice s-a fiicut prin aceasta prisma si
rezultatele geologice obtinute au fost de maxim interes si importanta. in
momentul de fata ne gasim in plina perioada de reconsiderare a retromorfismului ~i de reinterpretare a unor situatii geologice de pe aceasta

pozitie.
Un episod metamorfic se incheie totdeauna cu pastrarea paragenezelor care au luat nastere in momentul de apogeu al intensitatii sale.
Explicatia faptului ca asociatiile de minerale nascute la presiuni si temperaturi inalte se conserva 9i dupa incetarea actiunii factorilor metamorfozati - si, deci, i:i prezentei la supraf'ata scoartei a tuturor tipurilor
de roci metamorfice - a fost data in cap. 12.4.1. Cu toate acestea, au
fost constatate numeroase situatii !in care este evidenta transformarea
unor parageneze de intensitate ridicata a metamorfismului in parageneze
de intensitate scazuta; ele au definit notiunea metamorfism regresiv.
Retromorfismul nu constituie insa continuarea adaptar ii asociatiilor de
minerale in cursul descresterri intensitatii actiunii factorilor metamorfozati. El este rezultatul unui nou episod de metamorfism care a putut
sa reintroduca in sistem factori disparuti, care a introdus, '.in orice caz,
agenti catalizatori pentru desfasurarea regresiva a reactiilor, Retrotnor-

fismul este totdeauna efectul unui polimetamorfism.

23.2.1.

ldentificarea transiormiiritor retromorfe

Identificarea caracterului retromorf al unor transformari mineralogice

este deosebit de dificila. In rocile metamorfice se pot constata destul de
frecvent cazuri de nedesavirsire a unor reactii intre minerale: coexistenta
in contact a cloritului cu granatul, a cloritului cu biotitul etc. Nu totdeauna este insa posibil sa se determine sensul transformarii, caracterul
prograd, clori t-e-biotit ori retrograd, biotit-e-clorit. Asemenea observatii
constituie S:nsa principala - in cele mai multe cazuri, singura - posibilitate de a identifica retromorfismul sau, cu alte cuvinte, acesta poate fi
sesizat aproape numai in cazurile in care modificarile mineralogice n-au
fost duse pina la capat.

286

)(. Modif'icarile mineralogies retromorfe conserve, de obicei, microstructurile anterioare; ele adopta forma de pseudomorfoze complete sau
incomplete; de exemplu, clorit dupa , granat, asociatia disten-j-cuart-j-l-antcfilit in conture de cordierit, se:ri~i--m~-s.c.ovi_t dnpii distnn si
andaluzit. 't.0 a doua traMtura caracteristica o constituie faptul ca ele nu
sint rezultatul unv.i:_r.eac.t:iLmire minerale ci al descornp1merii mineral~
riecare in_.E_arte, ca urmare a reactiei lm; cu un compone~9a
oa-M2~C02 Pentru ca-astrerd:e transformari mineralogice sa aiba, cu
siguran~a:, semnificatia ,,retrograd" este nevoie sa fie eliminata posibilitatea ca ele sa aiba caracter supergen, deoarece minerale asa ca sericit,
clorit etc. pot sa ia nastere si sub actiunea factorilor exogeni, aparitia
lor semnificind, in esenta, rehidratari si recarbonatari.
Categorisirea transformarilor mineralogice ca retromorfe poate fi sprijinita - si, deci, identificarea retromorfismului racuta - prin alte doua
categorii de observatii care se refera la actiunea principalilor agenti care
pot sa induca trecerea la paragenezele de P si T scazute: fluidele 9i
stressul. Constatarea oricarui transport de substanta in interiorul sistemului sau a introducer ii de substanta din afara ace~tuia - evident ulterioare metamorfismului progresiv - constituie o indicatie pozitiva in
ceea ce priveste probabilitatea desfasurar ii proceselor. Pe de alta parte,
constatarea or'icaror microstructuri in roca - microcute ale carer axe
se intersecteaza - sau megastructuri in formatiune - ulterioare metamorfismului progresiv - care sa arate existenta unui alt moment de
cutare, de manifestare a stressului, reprezinta un argument pentru acceptarea retromorfismului.

23.2.2.

Condijiile geo/ogice ale desf0$urarii metamorfismului

retrograd

,,Retromorfism" este utilizat ca term en colectiv care desemneaza

transformarea paragenezelor ill sens retrograd, indiferent de natura primului si a celui de-al doilea episod metamorfic: o f'ormatiune metamorfozata regional poate fi retromortozata sub actiunea unui nou metamorfism regional, dar 9i ca urmare a unui dinamometamorfism.
Trecerea de la observatiile 9i interpretarile mineralogice si petrologice la cele geologice nu este simpla si Iipsita de pericolul erorilor. Toate
observatiile arata ca transformarile mineralogice retromorfe - si, deci,
actiunea factorilor deterrninanti - prezinta o evidenta neregularitate ca
distributie in spatiu si desfasurare ; totul sugereaza mai curind insumarea unor influente cu caracter oarecum local decit fenomene ample cu
dezvoltare regionala, Este semnificativ de remarcat, de exemplu, ca interventia apei nu este conditionata numai de disponibilitatea de apa ci, in
tot atit de mare masura, de posibilitatea ei de acces in toate punctele
Iormatiunii: or aceasta, in cazul metamorfitelor, este mai ales _Q_cl:i~-stiune privind sistozitatea si fisurarea, adica niste caractere strict dependente de natura lrtologica a rocilor, care poate fi foarte variata in cadrul
unei formatiuni. In cadrul rocilor termometamorfozate, retromorfismul
se produce exclusiv sub actiunea apei 9i poate avea, in cazul aureolelor
cu alcatuire complexa, aspecte foarte diverse.
287

Extrapolarea de la ,,mineralogic" la ,,geologic" ridica numeroase si

variate probleme. De exernplu, un proces atit de simplu ca hidratarea
olivinei ;:;i pseudomorfozarea ei de catre minerale serpentinice ridica imediat, atunci cind discutia trece la nivelul rocilor, problema volumului.
Volumul mineralelor serpentinice rezultate este mai mare decit spatiul
pe care 11 ocupa olivina si, in ciuda conservarii conturelor acesteia, procesul nu poate fi interpretat numai ca pseudornorfoza, ci el trebuie sa
fi avut si alte repercusiuni in roca.
Foarte frecvent, retromorf'ismul unor sisturi cristaline este provocat
prm dinamornetarnorfism, rezultat in urma proceselor tectonice carora le
este supusa aria respectiva, Intr-un asemenea caz, modificarile de
exemplu cloritizarea granatilor si sericitizarea muscovitului dintr-un micasist care se transforma, astfel, '.lntr-o roca .filitoasa - au o dezvoltare
restrinsa l.n lungul dislocatiilor ; este interesant de urmarit, in asemenea
situatii, trecerea foarte rapids de la o parageneza la alta in directie transversala pe dislocatie.
Retromorfozarea unor sisturi cristaline in cursul metamorfismului
regional a putut sa fie foarte comuna in timpul geologic; in asemenea
cazuri s-au intrunit insa toate conditiile necesare desfasurarli proceselor
retromorfe in mod complet si nu mai avem elemente de ordin mineralogic care sa ne ingaduie recunoasterea fenomenului.
Cel rnai adesea au fost descrise treceri retromorfe de la faciesul amfibolitelor la eel al sisturilor verzi; in Alpi, corpuri de metavulcanite
'in faciesul sisturilor cu lawsonit si glaucofan sint considerate relicte in
masa de roci in faciesul sisturilor verzi care ar avea caracter retromorf.
Trebuie retinuta, de asemeriea, situatia eclogitelor pentru care se accepta
ample transformari retromorte.
Retromorfismul este o notiune, o idee, care trebuie utilizata cu multa
circumspectie. Acceptarea caracterului retromorf al unei formatiuni are
prea multe si irnportante implicatii geologies pentru a fi facuta cu usurinta, fara toate dovezile necesare. Tendinta unor autori de a considera
toate formatiunile de slaba intensitate a metamorfisrnului din rnulte regiuni ca fii~d de natura retrornorfa este, fara indoiala, exagerata si, deocamdata, incomplet justificata,

24.

~LEMENTE DE PETROGRAFIE REGIONALA

'A ROCILOR METAMORFICE

Acest capitol este dedicat prezentarii unei imagini generale - bineinteles nu completa, ci alcatuita din citeva situatii disparate dar semnificative - asupra distributiei pe Glob a produselor metamorfismului regional (inclusiv rocile anatectice, granulitele si eclogitele); prin exemplele
folosite, in capitolele corespunzatoare, asupra distributiei produselor celorlalte tipuri de metamorfism s-a putut obtine deja un minim de infermatii in aceasta privinta.

288

La nivelul eel mai general de discutie, in structura continentelor

actuale se pot deosebi, asa cum se stie, doua categorii majore de elemente
constitutive: cratonele - scuturi :;;i platforme -, blocuri constituite din
formatiuni precambriene care in tot cursul Fanerozoicului n-au fast afectate de miscari de cutare, si arii orogene, constituite din formatiuni
nascute, cutate si, in parte, metamorfozate incepind din Paleozoic plna in
Actual. Aceasta constituie o baza foarte potrivita pentru discutarea distributiei rocilor metamorfice deoarece, ill cele doua categorii de elemente
structurale, ele prezinta caractere sensibil deosebite.
Trebuie remarcat insa ca in cadrul zonelor orogene fanerozoice pot
sa fie prezente fragmente mari din cratone vechi sau chiar sa nu existe
metamorfite de virsta orogenezei ci numai apartinind acestor cratone;
separatia mentionata nu are, deci, o valoare absoluta in ceea ce priveste
distributia metamorfitelor in crusta actuals.

24.1. Roelle metcmorfice din crotonele precombriene

Cratonele precambriene alcatuiesc cea mai mare parte din actuala
Iitosfera; ele constituie citeva arii independente - separate intre ele
fie de ariile orogene fanerozoice fie de oceanele nascute in cursul ultimei
perioade de dislocare a continentelor - in cadrul carora formatiunile
metamorfice se gasesc fie ,,la suprafata" (scuturr), fie sint acoperite de
o cuvertura mai subtire sau mai groasa de depozite sedimentare dispuse
orizontal (fig. 24-1):
- cratonul nord-american, cuprinzind partile centrala :;ii nord-estica
ale continentului, Groenlanda 9i insulele dintre acestea, acoperit in
partea sa sud-vestica de depozite sedimentare dar larg deschis in nordest, in ,,Scutul Canadian";
cratonul est-european, cuprins intre Urali si Europa centrala
- incluzind cea mai mare parte a Scandinaviei 9i Anglia centrals

IT<'ig. 24-1. Cratonele precambriene

19 - Petrologie magrnatrca, cda.

2n1

orcgenele
terestra.

l(a} ~i

fanerozoice

(b) din litosfera

289

ale carui formatiuni constituente sint vizibile 'in ,,Scutul Baltic" (NV) :;;i
in ,,Masivul Ucrainean" (SV);
- cratonul siberian (sau Angara), corespunzind partii centrale a jumatatii nordice a Asiei;
- cratonul brazilian, cuprinzind cea mai mare parte a Americii de
Sud, in cadrul caruia se pot delimita mai multe zone de scut, separate
prin sineclize constituite din depozite paleozoice;
- cratonul african, corespunzind, practic, cu intreaga Africa, in
cadrul caruia se pot, de asernenea, separa mai multe scuturi; blocul arabic,
separat recent din eel african;

- cratonul indian, constituit din partea peninsulara a Indiei;

- cratonul australian, dezvoltat in partile nordica, vestica si centrala ale continentului;
- cratonul antarctic, ocupind [umatatea estica a continentului;
- citeva regiuni cratonice de dimensiuni recluse in estul si sudul
Chinei si Madagascarului.
Litosfera superioara a cratonelor este, in esenta, rnetamorfica, cu o
Iarga participare a asociatiilor de roci granitice, dintre care insa cea mai
mare parte au o geneza asociata proceselor metamorfice. Aprecierrle
asupra alcatuirti sale, a:;;a ca:
gnaise si roci granitice
alte metasedimente

metabazite

70-80%
lOO/o sau mai mult
100;0 sau mai putin,

au o baza pe care, chiar numai conditiile de aflorare a rocilor, o fac

foarte nesigura. Cea mai mare parte a rocilor corespunde faciesurilor
amfibolitelor i;;i amfibolitelor cu epidot; faciesul granulitelor este :;;i el
bine reprezentat.
Pot fi intrevazute eel putin dcua cai pe care sa se fi ajuns la o
asemenea alcatuire. Este, de-o parte, posibil ca abundenta rocilor granitice, migmatitelor :;;i chiar a amfibolitelor sa se datoreasca invadar ii
partii superioare a litos.ferei de catre topituri anatectice provenite din
partea inferioara a acesteia; este U$Or de inteles ca procesele de topire
partiala trebuie sa fi fast frecvente 1n cursul metamorfismului in zonele
profunde, de unde topiturile au avut tendinta de migrare ascensionala.
Pe de alta parte, este de asernenea foarte posibil ca actualele terenuri de
la suprafata cratonelor sa reprezinte partile inferioare ale unor regiuni
metamorfice, scoase la zi prin erodarea totala a partilor superioare.
Formatiunile metamorfice din scuturi si platforme au luat nastere
in cursul unor orogeneze foarte vechi, precambriene. in regiunile bine
studiate au putut fi separate - prin determinari de virsta absoluta .___
mai multe orogeneze, deci perioade de metamorfism responsabile de geneza acestor roci; in regiunile mai putin cunoscute exista totdeauna evidenta a eel putin doua perioade de orogeneza-metamorfism.

24. t.t. Cratonu/ nord-american

In cadrul Scutului Canadian (fig. 24-2) au fast identificate 4 perioade

majore de orogeneza si metamorfism (tab. 24-1) ale carer produse constituie provincii distincte ca provenind din zone orogene deosebite; sint 'insa
290

indicatii
privind existenta
unei cruste continen:tale anterioare celor mai vechi metamorfi te. Gradul de cuncastere a celor 4 provincii este
inegal.
Produsele metamorfismului algoman arata o intensitate mai scazuta; ele se incadreaza mai ales in fadesul
sisturilor verzi si al amfibolitelor 'CU epidot, ceea ce ingaduie iden tificarea caracterului dominant graywackic,
conglomeratic si vukanogen
al rocilor Initiale. Cu toate
acestea, sint cunoscute gnaise granitice ori granodioritice, gnaise cu disten ~i granat, iparagnaise si migmalite
reprezentind si un grad superior alJ. transforrnarilor metamorfice. Granite, sienite
Fig. 24-2. Elementelc structurale majore ale Amenef'elinice si intruziuni maricii de Nord:
fice insotesc sisturile crrsta1 - arii -orogerie fanerozoice;
2 - scutul Canadian
line.
$i extinderea sa sub cuvertura de depozite mai tinere;
a
GrenVille;
b
Nain;
- Churchill; d in metagraywacke se ga- superior !?i Slave; 3 - ptatrorma c. cu
fundament paleozotc.
sesc minerale cu caracter
detritic, care trebuie sa fi
provenit din roci mai vechi; determinari de virsta absoluta pe cristale de
zircon au condus la valori de 3 400~3 600 m.a.
T'cbeliii 24-1

Perioadele de orogeneza si metamorfism in Scutul Canadian

Orogeneza
Grenvilleana
Elsoniana
Hudsoniana
Algornana
(=Kenorana)

Provincia

Virsta (m.a.)

Grenville

880-1000
1280-1550
1640-1820
2390-2600

Nain

Churchill
Slave, Superior

Orogenezelor hudsoniana si elsoniana le apartin parasisturi, paragnaise si metavulcanite; acestora le sint asociate intruziuni acide 9~
mafice.
Metamorfismul grenvillean a atins intensitati foarte ridicate; rocile
apartin rnai ales faciesurilor amfiboliteior si granulitelor :;;i par a corespunde unor initiale pelite, gresii si calcare. Sint frecvente cuartitele,
calcarele cristaline, parasisturtle, metavulcanitele, rocile cu hematit i;;i
magnetit, para- si ortognaisele, migmatitele. Este rernarcabila frecventa
19*

291

anortozitelor - in regiunile Adirondack si Nain - a carer geneza este,

asa cum se stie, asociata de unii autori metamorfismului de intensitate
foarte ridicata.
24.1.2.

Crotonul est-european

Formatiunile metamorfice ale cratonului est-european sint foarte bine

cercetate din punct de vedere petrografic si tectonic; separatiile de virsta
facute 1n Scutul Baltic sint prezentate in tab. 24-2 si fig. 24-3. Formatiunile
Tabelul

24-2

Perioadele de orogeneza 1?i metamorfism

in Scutu! Baltic
.Orogeneza
Rifeana
Gothidica
Kareitana
(~i Svecofenidica)
Saarnidica
Katarcheana

Virsta (m.a.)

665-1100
120-0-1400
16010-1900
2100-2900
3000-3500

din partea mai veche a acestuia pot fi recunoscute si !n Masivul ucrainean.

In cadrul celor mai vechi formatiuni sint abundente gnaisele granitice; pegmatitele prezente in regiune le sint, poate, asociate, in ipoteza
ca ele reprezinta niste corpuri plutonice. Rocile bazice s-au transformat
tn amfibolite.
Formatiunile svecofenidice sint printre cele rnai cunoscute 9i celebre
in domeniul metarnorfismului deoarece ele au facut obiectul studiilor lui
Sederholm, Eskola etc. asupra migmatitelor si granulitelor asociate.
Ele se caracterizeaza, in primul rind, prin exceptionala abundenta a
granitelor 9i migmatitelor. Fondul metamorfic general este constituit din
formatiuni in faciesurile amfibolitelor si, in mai mica masura, in faciesul
sisturilor verzi si al granulitelor; intreg metamorfismul este de joasa presiune. Leptitele sint roci fin granulare, masive, provenite din metamorfozarea unor vulcanite alcaline (formele foarte fin granulare sint numite
halleflinte). in cursul fazei timpurii a orogenezei svecofenidice au fost
intruse Iargi mase granitice, iar in faza finala, pe linga granite alcaline,
au fost puse in loc si vulcanite alcaline. in masa acestora din urrna a fost
intrus sub forrna de sil cunoscutul corp de magnetit de la Kiruna.
Formatiunile separate sub numele Karelide sint metasedimente si
metavulcanite care contin cuartite cu mineralizatii de fier.
Formatiumile gothidice sint constituite din metavulcanite si metasedimente cuartoase in care sint intruse granite.
Formatiunile post-gothidice - sub-Lotmian, Jotnian, Dalslandian sint nascute mai ales pe seama unor sedimente clastice grosiere; printre
granitele pe care le cuprind si:\il,.t si cele de tip Rapakiwi.
292

11-::::-:)

2-

3rPa 4[m SE:=::~~~s[~i;i">J

0~3~00_0~0_9~00Km

Fig. 24-3. Elementele structurale majore ale Europei:

1 4 -

Scutul Baltic :;;i Masivul ucrainean; 2 - Pla tforma est-europeana ; 3 - Uralii;

Hercinidele;:
5 - Alpidele; 6 - Platforma africana ; KSB - Catarhean, saamide., Belomoride; K - Karelide; Sf - Svecofenrde ; G - Gothide; R - Rifeide;
V - Masivul ucrainean.

In Masivul ucrainean afloreaza, de sub cuvertura depozitelor de platforma, numai o redusa parte din fundamentul precambrian. In cadrul
celor mai vechi formatiuni vizibile 1n aceasta regiune este bine dezvoltat
un complex de gnaise injectate si migmatizate care, uneori, contin sillimanit si grafit. Foarte caracteristica este o formatiune constituita din
micasisturi, sisturi amfibolitice, cuartite, carora le sint asociate mineralizatii de fier; echivalarea acesteia cu formatiunea purtatoare de minera. lizatii de fier din Scutul Baltic nu este demonstrata.
24.1.3. Cratonul siberian
Metamorfitele cratonului siberian apar in partea sa centrala de sub
depozite paleozoice si mesozoice. Separatiei majore de virsta intre Proterozoic si Arhaic ...:_ la 2 500-2 700 m.a. - i se adauga, in cadrul acestor
formatiuni, separatiile obisnuite ale Proterozoicului, documentate radiometric, :;;i separatii in serii de roci in Arhaic. Intruziuni granitoide r;;i
bazice sint relativ abundente; atit in aria de aflorare a metamorfitelor
cit si in aria acoperita de depozite de platforma sint cunoscute numeroase neckuri kimberlitice.
293

24.1.4.

Crotonu/

ofricon

Cu exceptia unor regiuni restrinse in extremitatea nord-vestica :;;i

in cea sudica, intregul continent african s-a comportat ca un bloc unitar
in cursul Fanerozoicului. In cadrul sau exista insa o retea de zone mobile
cu virste intre 450 9i 700 m.a., care separa mai multe cratone propriuzise (fig. 24-4); aceste zone - desi cu structuri si metamorfism tipic
orogene - nu arata urrne ale unor suturi continentale, nu reprezinta foste
bazine cu fundament oceanic. Cratonele mentionate n-au suferit decit
reduse deplasari relative si existenta zonelor mobile dintre ele - care
au pastrat fundament sialic - nu a distrus unitatea litosferei africane.
In Ahaggar (Hoggar) formatiunile cele mai vechi (Suggarian) sint
constituite din gnaise, amfibolite, cuartite, piroxenite si charnockite, reprezentind un metamorfism eel putin la nivelul faciesului amfibolitelor.

V1rsto

m.o.

CJ<200
~

600-800

llli

800-1300

I: J

1300-2100

It+ 1]>2100 _
40
0

Fig.

294

39() 600

900 Km

24-4. Elementele

structurale

majore ale Africii centrale si de

sud.

Un complex mai nou (Farusian) are o alcatuire petrografica si mai variata, datorita atit naturii rocilor premetamorfice, cit si unei variatii
accentuate a intensitatii metamorfismului ; granitele si migmatitele sint
foarte frecvente in cadrul lui,
in partea vestica a Peninsulei Arabice afloreaza formatiuni proterozoice $i precambriene fara posibilitati de diferentiere ; intruziunile acide
proterozoice sint foarte larg dezvoltate.

24.1.5. Cratonul indian

Cratonul indian este larg descoperit in partea sudica si vestica a
Indiei peninsulare; in mai mica masura formatiunile fundamentului sint
vizibile la nord de Platoul Deccan.
Metamorfitele sint bine reprezentate prin gnaise cu numeroase granite asociate si largi mase de charnockite; numai pentru o parte a acestor
formatiuni este documentata virsta arhaica. Bine dezvoltate sirrt si metamorfitele de virsta precambrian-infer ioara carora le sint asociate metavulcanite (,,trapuri") si mari mase de intruziuni acide.

24.1.6.

Crotonu/ ar.istralian

Cu exceptia marginii estice si a extremitatii sud-estice, l.ntreg continentul australian este un craton; formatiunile sale constitutive sint
deschise pe foarte mari
120
supraf ete, ceea ce a con1511'
dus la o buna cunoastere
a acestora si a evolutiei
lor. Separatia structurala
majora este: cratonul estic, cratonele vestice si
eratonele
centrals
(fig.
24-5).
in cadrul formatiunilor
precambriene din Australia au fost separate mai
multe perioade de metamorfism 1( ==orogeneza) 1(7 ?)
intre cca 700 m.a.i.p, $i
peste 3 000 m.a.i.p.;
repartitia Ior in cratonele
rnentionate este dif'eren40
tiata, 0 buna parte dintre formatiuni sin t in tens
metamorfozate, apartin fa110
120
130
140"
150
ciesului
amfibolitelor
si
Fig. 24-5. Elementele structurale majore ale Auscelui al granulitelor: fortraliei:
matiun1le slab metamorfo1 - orogenul paleozoie inferior; z - orogenul paleozate sint si ele bine dezzoic medtu ~i superior.
295

voltate. Au fest separate amt serii de faclesur'i de presiune sdizuta cit

si de presiune medie, Granitele asociate metamorfismului sil.nt fre:cven'te.
In cratonele vestice apar cele mai vechi tormatiuni, a carer virsta
maxima depaseste 3 500 m.a. Este vorba despre metasedimente si metavukanite bazice - cu forrnatiuni feruginoase asociate - si interrnediare
cu grad inalt ~i cu grad. scazut de metamorfism - despre gnaise si migmatite, despre granulite, acestea din urma relativ tinere (670 m.a.); transIormarile s-au produs in eel pt1tin doua .perioade de or ogeneza, In Proterozoicul inferior s-a produs inca o metamorfozare de intensitate ridicata.
In cratonele centrale - a carer zona profunda pare sa fie comuna
si cratonului estic si unei parti din cratonele vestice - forrnatiunile cele
mai vechi au virste in jur de 2 300 m.a., adica apartin partii terminale
a Arhaicului: sint a tit gnaise si granite, 1-::it 'i roci cu grad scazut de
metamorfism. Lor le urmeaza gnaise, amfibolite, migmatite, sisturi - roci
cu intensitate scazuta sau ridicata a transformarilor, pina la faciesul granulitelor - metamorfozate 'in mai multe etape din Proterozoic.

24.1.7. Cratonu/ antarctic

Cea mai mare parte din Antarctica - 'intreaga parte corespunzind
oceanelor Atlantic si Indian - este un fragment din vechea Gondwana (fig. 24-6); ~n masura in care de sub calota de gheata sau de sub
depozitele sedimentare de platforma sint vizibile, se constata ca formatiunile metamorfice precambriene au suferit recristalizari ample in cursul
orogenezei paleozoic-infericare.
Precambrianul antarctic are o alcatuire complexa, atit din punctul de
vedere al tipurilor petrografice cit si din eel al faciesurilor existente.
Bine dezvoltate sint formatiunile apartinind faciesului granulitic, gnaise
9i sisturi; in cadrul lor s'int destul de frecvente charnockitele $i mai slab
reprezentate intruziunile mafice, felsice, anortozitele si corpurile ultramafice. Virstele absolute determinate ajung pina la 1 850 m.a. dar toate
sint, probabil, afectate de miscarile paleozoic-inferioare.
Faciesul amfibolitelor, reprezentat tot prin gnaise si sisturi, este mai
putin vizibil, ca si eel al sisturilor verzi in care, pe Iinga sisturi, sint prezente cuartite.
Sint cunoscute, de asemenea, metasedimente 9i metavulcanite - cu
grad variabil de transformare si de cutare - in aria de orogeneza paleozoic-inferioara - care reprezinta, foarte probabil, fragmente din masa
cratonei.

24.2. Rociie metcmorfice din eriile orogene fanerozoice

Regiunile de orogeneza fanerozoica se gasesc intre cratone :;;i la marginea lor, sugerind ideea ca acestea din urma ar fi crescut prin ,,acretionarea" de crusta sialica a celor dintii. Orogeneza a fost, practic, totdeauna
insotita de metamorfism dar relatiile dintre aceste doua procese sint variabile in functie de tipul de col.iziune a placilor litosferice.

296

111'a12~

5~

Fig. 24-6. Ariile de prezenta a rocilor metamorfice in Antarctica:

metasedimente
rjli metavulcanite apartmtnd orogenului cretacic sup.-t~ar;
dominant
in f. sisturnor verzi sau mai slab metamorfozate;
virsta forrnatiurrilor
premetamorfice:
Paleozoic-l\Iesozoic;
in aceea si arre, plutonite felsice :?i mance
:;;i vulcanite cainozoice; 2 - domeniul de platforrna e roci sedimentare $i metarnorfice aparnind
secventei Gondwana; 3 - metasedimente
si metavulcanite
apar\inind orogenului triasic sup.-jurasic inf.; dominant in f. sisturtlor verzi sau mai
slab metamorfozate;
virsta formaj:iunilor
premetamorfice:
Precambrian
sup.Paleozoic sup.; in aceeast arie, plutonite felsice i;i intruziuni mafice stratificate;
4 metasedimente
!>i metavulcanite
aparttnind
orogenului
silurian-carbonifer,
dominant in f. ststuriror verzi sau rnai slab metamorfozate; virsta formatiunilor
premetamorfice:
Precambrian
sup.-Paleozoic
inf.; in aceeasi arie, plutonite felsice; 5 - metasedimente
i;i metavulcanite
aparttntnd orogenului cambrran-ordovician; dominant in f. sisturtlor verzi, local cu grad mediu de transformare; virsta
rormauunnor premetamorfice: Precambrian sup.-Cambrian; in aceeasi arte, plutonite felsice; 6 - scut acoperit de gheata sau de forrnatfunj sedimentare; 7 - scut
constituit din roci metamorfice in . sisturtjor verzi, al amfibolitelor st al granulitelor ; vtrsta formaunilor
premetamorfice:
Precambrian;
in aceeast arie, charnockite, plutonite mafice $i felsice.
1 -

in unele cazuri, regiunea metamorfica a unui orogen este constituita

aproape exclusiv din metasedimentele si metamagmatitele bazinului de sedimentare corespunzator ; exista insa, adesea, si ,,fragmente" mai mari
sau mai mici din sialul (= formatiuni metamorfice) placilor care s-au
ciocnit, prinse in zona metamorfica.
Alteori, coliziunea placilor nu a avut efecte metarnorfice sau ele nu
sint evidente la nivelul actual de eroziune; formatiunile metamorfice care
apar in asemenea orogene sint mai vechi decit acesta, reprezinta marginea uneia din cele doua placi.
Datorita faptului ca, foarte probabil, in tot cursul Fanerozoicului
litosfera a evoluat conform cu modelul tectonicii globale, ariile de oroge297

neaza si metamorfism de pe intreg Pamintul pot fi, la un nivel foarte

general, corelate; fara sa existe simultaneitate pentru desfasurarea unei
anume perioade de orogeneza in toate regiunile, echivalenta dintre dislocarea !?i convergenta blocurilor sialice, pe de o parte, :;;i orogeneza-j-rnetamorfism, pe de alta parte, poate fi urmarita.
Formatiunile metamorfice din zonele orogene sint constituite mai ales
din roci in faciesul sisturrlor verzi si faciesurile amfibolitelor dar, spre
deosebire de cele din cadrul cratonelor, contin si roci in faciesurile zeolitic,
prehnit-pumpellyit :;;i al sisturilor cu glaucofan, care lipsesc din acestea;
granulitele, in schimb, sint foarte rare.
Pentru necesitatile descrierii care urmeaza s-a adoptat sistematizarea
perioadelor de metamorfism in: Paleozoic inferior, Paleozoic superior, Mesozoic pre-Cretacic superior 9i Cretacic superior-Tertiar.

24.2.1.

Metamorfismuf paleozoic inferior

Prima perioada de orogeneza din Fanerozoic se plaseaza in Paleozoicul inferior - in majoritatea regiunilor in Ordovician si Silurian - Iimita sa superioara corespunzind insa cu aceea dintre Devonianul inferior si Devonianul superior; ea este numita caledonicii, iar formatiunile
sale, Caledonide. Procesele metamorfice nu au avut o deosebita amploare
in cadrul acestei orogeneze.
Metarnorfitele paleozoic-inferioare se dezvolta (a) in lungul tarmurilor
vestic 9i estic ale Atlanticului de Nord si (b) in Australia de est :;;i'
sud-est si in Antarctica. Corelarea metamorfitelor - si in general a oregenezelor - din aceste regiuni nu este perfecta si cu cit se intra in detalii cu atit se constata deosebiri de virsta; aceasta nu este insa de mirare deoarece se stie ca procesul de coliziune a doua placi nu este concomitent de-a lungul mtregului Ior contact. Regiunile clasice de cunoastere
a Caledonidelor se gasesc in Europa,
In Europa, Caledonidele se dezvolta in Irlanda, Anglia de Nord 9i
pe rnarginea vestica a Scandinaviei. Metamorfismul, usor eterocron in
lungul ariei - Ordovician timpuriu in extremitatea nordica a Scotiei dar
Silurian-Devonian tirnpuriu mai la sud - se plaseaza intre cca 500 si
cca 400 m.a.i.p.; el a afectat pelite, psamite, calcare i;;i vulcanite bazice
precambriene si cambriene.
In Anglia, cea rnai mare parte a metamorfitelor apartine seriei clasice de presiune medie descrisa de Barrow in M-tii Grarnpiani din Scotia; in cadrul ei au fost separate zonele mineralogice clorit-biotit-almandin-staurolit-disten-staurolit (fig. 24-7).
Rocile corespunzatoare sint, in ordine, filite :;;i sisturi cu albit si
muscovit, sisturi cu clorit 9i biotit, sisturi cu almandin-l-biotit-t-rnuscovit,
sisturi cu staurolit+alrnandin+plagioclaz,
sisturi cu disten-j-almandin-j-t-plagioclaz, gnaise cu sillimanit-j-feldspat potasic-l-plagioclaz ; in zona
cu sillimanit sint abundente migmatitele. in cadrul rocilor calcaroase se
poate, de asernenea, urmari cresterea intensitatid metamorfismului de la calcare cu trernolit-l-zoizit pina la calcare cu diopsid+grosular+plagioclaz.
Metavulcanitele sint reprezentate prin sisturi cu epidot-j-clorit-j-albit,
iar in stadiul de mai intensa transformare, cu biotit-l-almandin sau cu
hornblenda-j-oligoclaz nascute pe seama unor piroclastite - si o
serie mergind de la sisturi cu epidot-l-clorit-l-albit-l-actinot
pina la

298

ao

amfibolite - nascute pe seama unor dolerite; ele sint

mult mai abundente spre
sud.
Formatiunile
sint foarte
asemanatoare
in Norvegia,
unde insa intensitatea transformarilor
n-a atins dec'it
zona cu disten. Metavulcanitele sint 'in LfadesuriJe sisturilor verzi, aJ. amfiboli te-

.lor cu epidot si al amfibolitelor.

Este interesant de semnalat ca in Scotia exista f?i o
serie de presiune scazuta, cu
o dezvoltare mult mai redusa; '.in cadrul ei au fost separate numai zonele cu olorit, cu andaluzit si ou andaIuzit + siUimani t.
in America de Nord, o
parte din formatiunile extrernitatii nordice a Muntiior
Appalasi (inclusiv din insu-

20
0

45

90

~
1

135Km

!lllllllll EZl ~
2

Fig. 24-7. Zonele mineralogice ale metarnorfismului regional in Scotia:

1 -

c!orit;

2 -

biotit; ' 3 -

almandin;

4 -

disten;

5 - sillimanit.
la Newfoundland) au fost
metamorfozate in Ordovicianul mediu si tfrziu (500-450 m.a.); apartenenta Ior la orogenul Caledonian european este foarte probabila. Mai ales roci carbonatice ~i gresii au fost slab metamorfozate.
Spre deosebire de Europa, unde orogeneza paleozoic-inferioara este
bine separata fata de cea paleozoic-superioara, m America de Nord delimitarea acestora este dificila si nu are, probabil, aceeasi semnificatic din
Europa. Pentru a evita o separatie artificiala, majoritatea formatiunilor
metamorfozate in cursul Paleozoicului va fi descrisa in capitolul urmator,
chiar daca virsta deformarilor ar putea Iasa deschisa problema incadrarfi
lor in orogeneza caledoniana europeana,
Pe coasta vestica a Groenlandei metamorfismul paleozoic-inferior a
afectat formatiuni mai vechi ale Scutului Canadian.
In Australia, orogeneza paleozoic-inferioara a. determinat metamorfism in mai multe etape, din Cambrian pina in Ordovicianul mediu.
In partea sa sudica sint cunoscute filite, sisturi, gnaise, cuartite, metabazalte si metavulcanite acide cu o dezvoltare destul de redusa. Ele fac
parte din serii de faciesuri de presiune scazuta, in care zonarea mineralogica incepe de la clorit si merge pina la sillimanit coexistind cu ortoza.
Orogeneza paleozoic-lnferioara {Cambrian-Ordovician) este cunoscuta
in Antarctica sub numele ,,Ross"; produsele sale constituie o banda care
margineste aria cratonica {fig. 14-6).
In cadrul acestora sint curioscute metasedimente si metavulcanite in faciesul sisturilor verzi; numai
in vecinatatea corpurilor intruzive - destul de numeroase si mari, felsice aproape totdeauna - intensitatea metamorfismului este evident mai
ridicata. Virsta formatiunilor premetamorfice este precambrian-superioara :;;i cambriana,

299

24.2.2.

Metamorfismu/

paleozoic mediu $i superior

A doua mare perioada de orogeneza din Fanerozoic este cuprinsa

intre limita Devonian inferior - Devonian mediu si limita Triasic inferior - Triaslc mediu; ea este numita hercinicii sau uariscii.
Metamorfitele de aceasta virsta sint bine dezvoltate in Europa vestica si centrala; se descriu in acest capitol $i metamorfite paleozoicmedii si paleozoic-superioare din America de Nord, Australia si Antarctica, fara insa ca echivalenta lor cu cele din Europa sa fie total
demonstrate.
In Europa orogeneza si metamorfismul hercinic sint rezultatul unei
coliziuni mai vechi intre cratonul est-european si eel african; formatiunile metamorfice apar ca blocuri izolate dispuse in directia V-E din
Peninsula Iberica pina in Masivul Boemiei (fig. 24-8). Metamorfismul s-a
produs din Devonianul tirziu 9i pina in Permianul timpuriu (360-260
m.a.); el este dominant de tip ,,presiune scazuta" si este msottt de largi
mase granitice. Intensitatea sa este moderata.
Zonarea mineralogica si succesiunea de transforrnari mineralogice
din regiunea Aracena (Spania de SV) sint .pr ezentete in tab. 15C-4. In
cadrul metapelitelor s-au dezvoltat andaluzit, sillimanit, biotit si plagioclazi; metabazitele se caracterizeaza prin amfiboli, a carer culoare variaza in mod caracteristic odata cu cresterea mtensitatii metamorfismului;
in calcare s-au format diopsid, grosular, wollastonit si forsterit.
In Pirinei, metamorfismul ajunge de la ,,clorit". pina la ,,cordierit-sillimanit'', in timp ce in Masivul Central din Franta intensitatea sa nu
depaseste zona biotitului si a andaluzitului.

200

400

600 Km

~
~

..
2

Fig. 24-8. Masivele hercinice din Europa centrala si de vest:

1 -

forma!iuni metamorfice; 2 - granite.

300

_______
...

____

o New York

- ....-=. .-~
.

100

200Km

A----

Fig. 24-9. Formatiunile metamorfice paleozoice din nordul

Muntilor Appalasi (S.U.A.). Linia AA separa faciesurile de
presiune scazuta, la E de cele de presiune medie, la V:
1 - zona cu clorit (mclusiv forrnatiurri nemetamorfozate);
2 - zonele
cu biotit :;;i cu granat; 3 - zoneie cu staurolit, cu sillimanit :;;i cu
sfllimarnt-l-feldspat
potasic; 4 - rormanuni post-metamorfice.

In masivul Boemiei, formatiunile paleozoic-medii si superioare sint

slab metamorfozate impreuna cu formatiunile metamorfice mai vechi.
in America de Nord, in M-tii Appalasi, depozitele paleozoic-medii
- In continuarea celor paleozoic-infericare - au fast metamorfozate in
Devonianul mediu (400-360 m.a.) si impreuna cu cele paleozoic-superroare, in cursul Carboniferului si Permianului (260-230 m.a.). In cadrul
lor se separa atit serii de presiune scazuta cit si serii de presiune medie,
fara insa ca distributia lor in spatiu sa prezinte sernnificatii evidente
(fig. 24-9). in cele dintii, intensitatea variaza intre zona cu clorit si cea cu
siflimanit, rocile cele mai puternic transformate fiind niste paragnaise; in
cele din urrna, rocile cele mai puternic metamorfozate pot fi plasate in
partea inf'erioara a faciesului granulitelor. in seriile de presiune medie
srnt 9i numeroase metabazite, ca amfibolite sistoase cu albit si epidot,
in treptele inferioare, si amfibolite masive in treptele superioare de metamorfism.
Pe marginea nordica a continentului nord-american si a Groenlandei
.se separa Orogenul Innuitian, a carui evolutie a inceput in Paleozoic, dar
301

a continuat pma m Tertiar. Deformarea principala care a determinat

metamorfozarea intensa a unor formatiuni de geosinclinal - astazi, evidente pe coasta nordica a Groenlandei - a avut loc in Paleozoicul mediu.
In Australia, orogenul de pe coasta
sa estica a evoluat in cursul Paleozoicului, cu maxime ale deformarilor in Devonianul mediu si in Permian. Depozitele sedimentare au suferit recristalizari
in conditiile faciesurilor zeolitic, 1prehnitpumrpe1lyit si al sisturilor verzi; in unele
zone sint cunoscute insa si gnaise si ~isturi cu cordierit si sillimanit. Metamorfismul s-a produs rnai ales in conditii <le
presiune scazuta.
1n Antarctica este separat un orogen
silurian-carbonifer caruia ii sint asociate
metasedimente si metavukanite in f'aciesul sisturilor verzi - sau chiar mai slab
transformate - provenind din formatiuni
precambrlan-superloare
si paleozoic-superioare.

24.2.3.

Metamorfismul mesozoic
(pre-cretacic

Ill

?.

_j
3

Fig. 24-10. Schema reparfitiei rocilor metamorfice mesozoice si

tertiare in partea vestica a Americii de Nord:
P - orogenul pacific; o - orogenut cordilierei;
B platforrna
cu
fundament precambrian;
1 depozite de virste variate metamorfozate
intens la sfiqitul Mesozoicului (orogeneza Iararnica) ; 2 - depozite mai
ales triasice ~i jurasice - in unele
cazuri cretacic-inferioare - !ntens metamorrozate in cursul
Mesozoicului
(orogeneza nevadiana) ; 3 - depozite
jurasice ~i cretacice
intens
metamorrozate in cursul Mesozoicului (includ Forma~iunea Fransciana).

302

superior)

Ultima mare dislocare si migrare a

continente1or declansata la inceputul Mesozoicului a condus, in foarte scurta vreme, '1a orogeneze si metamorfism.
Una dintre iprimele perioade de metamorfism mesozoic este separata in Antarctica unde, in Triasicul terminal si Jurasicul timpuriu, s-a produs metamorfozarea de slaba iritensitate - f'aciesul sisturilor verzi sau chiar mai redusa - a
unor sedimente de virsta de la Precambrianul superior la Paleozoicul superior.
Sint eunoscute fi.lite, sisturi, cuartite, metaconglomerate, marmure; numai in vecinatatea corpurilor intruzive intensi tatea transformarrlor este rnai ridicata.
Fenomenele cele mai ample s-au desfasurat in bazinului Atlanticului.
In America de Nord, pe marginea vestica a acesteia (zona Cordilierei), metamorfrtele nascute in cursul Jurasicului
superior si Cretacicului inferior (orogeneza nevadana) sint 1prezente din extremitatea nordica a continentului pina in
California, insotite de enorme batolite
granitice. Ele fac 1parte, foarte probabil,

din doua zone metamorfice - nascute pe seama depozitelor unui eugeosinclinal ~i a unui miogeosinclinal \in momente diferrte (fig. 24-10).
Pe coasta vestica a Americii de Nord, procesele orogene au avut continuitate de-a lungul intregului Mesozoic si in 'I'ertiarul inferior; separarea metamorfitelor pre-cretacic-superioare
de cele ulterioare este posibila dar semnificatia acestora din urma este deosebita de aceea a formatiunilor de aceeasi vrrsta din alte regiuni ale globului.
in ArhipeZagul Japonez orogenezele rnesozoice au <lat nastere la doua
perechi de zone rnetamorfice bine dezvoltate in insula Honshu si in cele
de la S de ea (fig. 24-11).
Formatiunile din zonele Hida - de presiune scazuta - si Sangun
- presiune ridicata - au fost metamorfozate din Permian
pma m
Jurasic; cele din zonele Ryoke - de presiune scazuta - si Sanbagawa
- de presiune rldicata - au fost metamorfozate in Jurasic si Cretacic.
In ambele cazuri, zona de presiune ridicata este plasata spre E, 'in partea
dinspre ocean.
132

400 K rn

~=.d

Fig. 1214-11. Ariile mctamorfice

1 -

faciesuri

fan erozoice

de presiune scazuta ; 2 - faciesuri

cata ; FF - falie tertiara,

din Japonia:
de presiune

ridi-

303
I

cnsape;i: '!:l+e::i1p1.r atmtsard

ep pmo!2a.r urstj.ronnnanr
un '.J.!+B ~'.J.~
-a.Ida.I aI:[ gpaw-::i1:rn'.j.a.IJ !S a.IeopaJU!-::>J:)B'.j.a.I::J
azaua'.BO.IO !<3Un [ns.rno li!
'aped areur reur Ba;J ll! 'a+B.raua:a +so;:r rre tia+sa;:rn ~ au11-e+sp;) pn+51s U!P

';)1pu.Id ~+1n+qsum a+sa ppuvzaaz vnoN utp ~::>!pns B[nsur

''!:!'.j.DZll;)S 're.raua.l3 U! 'a+sa .IOIP~W.IOJSUB.I'.j. Ba'.j.Bf!SUa'.j.U! (un'UBS)
'!:l+e::>1pp auntsard ap -euoz ll! a;) dum U! '.Iora+nnuu.I' 1nsapeJ a.l3unu
tnpunstj.rcureaaur Ba'.J.B+1sua+u1 (BP!H) ~+nzSl;:is aurusazd ap auoz U! ~;:>
1n+de;i: trt.rd ~zBazpapBJB;) as a;:i1pour-e+am auoz ap aq::la.Iad anop v
1n1nurn1powB+aw B atpaur auntsard ap padse un 'nqeqo.Id ''!:l'.J.U!Za.Ida.I
a.It'J '+1uosM.BI 1s napB~ 'UBJO;)ne1.8 1P'!:IJ aun1.3a.I o B.IBdas a+Bod as tauoz e
~nB.r+ua:> Ba'.j..rBd uj wpuBUI[B 1s aoptds no amoqqurn '.J.U!S a1a+1z-s>qe+aw
+op1da no .IOF"'.J.11ocmure IE 1s 1z.IaA .rou.rn+s1s p? 'ue;i:o;)nE[B no .rojr.rrusts
.IO[pnsa1;)EJ PU!U!:}..IEdE a+nad-e+am '.J.U!S a+uaA;:ia.q !EW a1a;) an;)oa a4E.I
-opour !i'!:l'.J.1'.J.UK> U! 1n1n+1uos.M.EI 1s 1nrn+1apt?~ '1n1nuBJO;)nB[B B:j.uaza.Id ap
t?M.B.8EqUBS t?UOZ U! +E;)JPU! a+sa '!:1'.J.B;)!PP atmtsard ap rnursq.IOU1Bfaw
a+uaA::>a.IJ +u!S ea+sa;:ig aptrn Ewmi:nqv ~n1no+Eid
B!ida;:>X'3' no 'a.IB;>p~;)' JS a'.j.1ZBqEpmr ?.InS?UI ?;JJW U! 'alJillBSdB1'2Ul JS amad
-B'.j.am '.J.U!S ~uoz ?+sea;n? urp a[!JOB: z1-'J7& :aq U! ?'.J.Bpa.I a+sa .Iog.rnsa1;:iEJ
e1:j.nqpis1a a;:iquap! +u!s a;)qB.I'.Bo.i+ad 1s a;)1'01E.iauw1 arniE.IEdas areo
U! '(t:-;)91 qE'.).) O'.j.E}lOJ.-p1~0rqs B;')UDJ'.Ba.I 1 aped ;');)EJ ?UOZ JSEa<:rn:? u1a
.io1amoqqme 1s 1z.iaA .rnn.i11'.J.s1s .iog.rnsa1;)BJ pujzundsaroo a::i1.801E.iau1m
suoz E are.rndas +u!s areo U! '(-8:91 qe+) Bwm1nqv 1no+Eid ll! anosou
-no au1q a+sa a210.Aa t?uoz urp ?+nz~;:>s ountsard ap 1nws1powqaw
}Bwnu

:innoaz+nKuaduma-wn1a.Id
..l - s :rz.z<>A .1on.zms>s : - L
! i1'.AnadUind-nutla.Id
;i: 9 :ull;i:o:immi no pn1spl+>z.IaA .101nis;s J. - g : iop1da
-uurn 'J - ;; : -rz.zaA ~01nis1s ;i: - & : .zo1ainoquUie ,: - z : ao1ozou1e::i-a;)1ozosaUI

no .T" .imoq
anue~i:: - r

: {B!UOdBf) !llS!B)f\f

is BM.B~-equBs 'a:iro.&H am.rn U! a:>n:.rourniaw .roypnsap-e;i: -e1inqp+s1a &1-vz

UJ')I

o9l

OOL

'B1..-!

770
/

M
T

IM

3-

2B1filill
4a

b<M>l

4b~

170.

Fig. 24-13. Distributia faciesurilor metamorfice in provincia estica din Insula Sudica a Noii Zeelande:
1 f. zeolitic; 2 f. prehnit-pumpellyit;
3 f. sisturtlor cu
glaucoran; 4 a, 4 b - zonele cu clorit !?i cu biotit din i, sisturnor
verZi; 5 - f. amfibolitelor i,i amfibolitelor cu epidot.

sisturilor verzi, al sisturilor cu glaucofan ;;i al amfibolitelor - cit 9i un

metamorfism de ingropare faciesul zeolitic ;;i prehnit-pumpellyit
(fig. 24-13).

24.2.4. Metamorfismul

cretacic superior-te(fiar

Una dintre cele mai ample perioade de deformari din istoria globului
terestru a avut loc incepind din Cretacicul superior 9i continuind pina
in momente diferite din Tertiar ; numai in unele regiuni ei ii este asociat un
metamorfism - sau produsele acestuia au ajuns sa fie vizibile la suprafata
scoartei pina 'astazi - in general putin dezvoltat. El este prezent in
regiunea alpino-himalaiana corespunzind vechii arii Tethys si in jurul
Pacificului, cu deosebire pe tarmurile vestice si sud-vestice ale acestuia.
Inchiderea fostului golf Tethys s-a produs ca urmare a coliziunii placii
eurasiatice cu placile africana, arabica si Indiana, proces in care au
fost implicate si numeroase microplaci existente in aceasta regiune. Orogeneza corespunzatoare este numita alpinii, iar formatiunile generate de
ea, Alpide.
20 - Petrologie magmattca, cda, 291

305

In Europa, metamorfitele alpine sint prezente 1n sudul Spaniel, in

Alpi, Balcani, in tip baric de presiune ridicata; lor le stnt asociate putine
masive granitice dar frecvent ofiolite.
In Alpi, formatiunile premetamorfice au avut caracter de geosinclinal
si au fost mai ales pelitice; ele au fost transformate in conditiile faciesurtlor prehnit-purnpellyit, al sistur ilor cu glaucofan, al sisturilor verzi
si, in mai mica masura, al amfibolitelor. Metavulcanitele bazice prezinta
parageneze cu albit, epidot, clorit si actinot. in unele regiuni, Iormatiunile apartin probabil unor faciesuri de presiune medie.
In estul Europei, metamorfismul alpin este foarte slab :;;i putin dezvol tat; in continuare spre est, in Asia, nu sint cunoscute metamorfite
alpine. Acestea reapar abia in Indonezia; in insulele Celebes, Noua Caledonie etc., prezenta sistur ilor biotitice, a sisturilor cu glaucofan si chiar a
paragenezelor cu lawsonit demonstreaza conservarea caracterului metamorfismului in tot lungul ariei Tethys.
Tabelul 24-3
Dlstributta mineralelor in rocile Formatiunii Franciscane
(S.U.A., regiunea Panoche Pass)
Facies
metamorfic
Albit
Egirin
Actinot
Crossit
Lawsonit
Pumpellyit
Cuart
Mica alba
Clorit
Stilpnomelan
Sfen
Calcit
Aragonit
Apa tit
Hema tit
Magnetit
Al bit
Piroxen jadeitic
Glaucofan
Lawsonit
Cua rt
Mica alba
Clorit
S til pnomelan

Sfen
Calcit
Aragonit
Apatit
Hema tit-Iimoni t
Magnetit
Pirit

306

Faciesul sisturtlor cu glaucofan

________, -

- -

In America de Nord rnetarnorfitele de virsta cretaclc-superioara si

tertiara sint prezente atit in orogenul Cordilierei nord-americane cit 9i
ill orogenul Pacific; in arnbele situatii dezvoltarea spatiala a formatiunilor este moderata,
In primul caz, formatiuni puternic metamorfozate se dezvolta in citeva
regiuni din Columbia Britanica; ele au fost transformate in orogeneza
laramica.
Ceva mai larg dezvoltata, mai bine cunoscuta si deosebit de interesanta este Formatiunea Franciscana care se gaseste pe coasta Pacif'icului, la nivelul localitatii San Francisco, si apartine orogenului Pacific.
Ea este constituita din depozite de geosinclinal - indeosebi graywacke slab metamorfozate in conditii de presiune ridicata. Se poate urmari
trecerea progresiva de la roci nerecristalizate pina la roci cornplet recristalizate; metabazitele pastreaza texturi relicte in etapele de inceput
ale transformarilor si devin sistoase odata cu accentuarea acestora. Este
interesant de semnalat ca, datorrta presiunii ridicate, calcarele se transforrna in mase de aragonit. Un exemplu privind transformarile mineralogice succesive care se produc este prezentat in tab. 24-3.
in Japonia, perechea de zone metamorfice Kamuikotan-Hidaka din
insula Hokkaido este de virsta cretacic superioara-tertiara; este de
remarcat faptul ca zona de presiune ridicata (Kamuikotan) este plasata
la vest (fig. 24-11), ca si cind subductia s-ar fi produs de la vest catre
est.
In zona Kamuikotan rocile initiale au fast mai ales clastice 9i vulcanice bazice; pe seama lor s-au dezvoltat asociatii continind glaucofan,
lawsonit, jadeit, epidot, hornblenda, corespunzind faciesurilor sisturilor
cu glaucofan s i amfibolitelor cu epidot.
In zona Hidaka se gasesc metapelite iid metapsamite cu andaluzit,
sillimanit, cordierit, insotite de migmatite si roci granitice.
Continuarea orogenului andin in Antarctka - unde produsele asociate lui alcatuiesc intreaga coasta pacifica - este bine cunoscuta. In
cursul cutarilor, sedimente si vulcanite de virsta de la Paleozoic superior la Jurasic si :Cretacic inferior au fost slab metamorfozate, eel mult
in conditiile faciesului sisturilor verzi. in aria orogenului sint cuprinse si
fragmente de crusta metamorfozata in etape orogene anterioare.

25.
Extrema complexitate a problemelor petrologice si geologice pe care
le ridica studiul formatiunilor rnetamorfice desfide orice incercare de
epuizare a lot 'in cadrul unei expuneri sistematice care vrea sa urmeze,
cit de cit, un fir conducator; citeva dintre chestiunile asupra carora
merita sa se atraga atentia dar care n-au putut fi incadrate 'in capitolele
anterioare sint reunite aici.
20*

307

25.1.

Recunocstereo

rocii premetamorfice

r/

Obtinerea unei idei cit mai apropiate de realitate in ceea ce priveste

roca premetamorfica este absolut necesara daca vrem sa extindem cunoasterea geologica a unei regiuni pina la epoca dinaintea metamorfismului;
intelegerea conditiilor mediului geologic din acele momente nu se poate
realiza decit cu ajutorul informatiilor asupra produselor Iui, asupra
rocilor. Dealtfel, determinarea naturii petrografice a formatiunilor. supuse
metamorfismului este un corolar al cunoasterii rocii metamorfice si
conditiilor de metamorfism.
In unele cazuri, cercetarea mineralogica a rocii metamorfice
este
suficienta pentru obtinerea acestui rezultat; alteori sint necesare infermatii asupra compozitiei chimice sau observatii de detaliu privind $.tructura :;;i textura rocii: existenta structurilor si texturilor relicte, c~e
cliscordante etc. De multe ori sint necesare observatii asupra conditiilor
geologi"e generale de ocurenta: structura formatiunii, structura geologica de ansamblu. Totdeauna insa trebuie sa cunoastem istoria proceselor
de metamorfism pentru a deduce natura rocii iriitiale.
In situatiile cele mai favorabile - dar foarte rare - se poate recunoaste intreaga tranzitie de la roca metamorfica la echivalentul ei nernetamorfozat; asa ceva este posibil in cadrul :rpetamorfismului de s,o~t,
al celui cataclastic, al celui de l,r!groEare si, in mai mica mifsura, al celui
re~onal. Uneori insa nu este posibila decit determinarea naturii sediriienta'7e ori magmatice a rocii preexistente (para- sau ortoroci); in multe
cazuri, este suficienta aceasta unica diferentiere pentru aprecierea conditiilor geologice premetamorfice.
De multe ori problema este foarte complicata: sint eel putin doua situatii foarte complexe: aceea a amfibolitelor :;;i aceea a gnaiselor (in general,
a rocilor cuarto-feldspatice), Amfibolitele pot rezulta prin metamorfozarea
regionala a oricarui material magmatic bazic - gabbrouri, bazalte, tufuri
bazaltice - sau a rocilor sedimentare argilo-calcaroase, a marnelor de
diverse categorii; exista criterii care, in cele mai multe cazuri, reusesc sa
le diferentieze intre ele. Problema rocilor cuarto-feldspatice este 9i mai
complicata pentru ca, pe linga metamorfozarea regionala a unei roci magmatice ori sedimentare, rnai intervin si alternativele ,,metasomatoza" si
,,migmatizare"; in felul acesta, datele problemei se pot schimba complet,
deoarece aceste procese introduc un volum de substanta care poate depasi
ca importanta volumul paleosomei.

25.2. Distributio faciesurilor metamorfice in timpul ge.ologic

Exista citeva observatii privind Irecventa faciesurilor metamorfice
in forrnatiunile de diverse virste, care permit sa se deschida o discutie asupra relatiilor dintre virsta metamorfismului i;;i unele aspecte de
transformare a rocilor. Aceste observatii sint insa, asa cum se va vedea,
prea putine si insuficient de semnificative pentru a se putea ajunge la o
concluzie in aceasta privinta; ele privesc numai 3 faciesuri.
308

OCEANUL

~'--~~---l~~--,r'.---+-k-~~~+-+~~~-+~~---.o.c~~<=;::--~--1r--u

..,.

PACIFIC

'},

d
120"

I
oo

60"

120

18()<'

Fig. 25-1. Distributia pe glob a formatrumlor metamorfozate in faciesul sisturilor

cu gl'aucofan.

Faciesul zeolitic este cunoscut, practic, exclusiv in formatiuni mesozoice si mai tinere; existenta in terenuri mai vechi, desi constatata, nu
este lipsita de oarecari dubii in ceea ce priveste momentul si modul
de aparitie a zeolitilor, Foarte asemanatoare -este situatia faciesului
sisturilor cu glaucofan; cele mai multe ocurente sint post-paleozoice
(fig. 25-1). Dimpotriva, faciesul granulitelor a fost constatat numai in
formatiunile precambriene din cadrul scuturilor (fig. 21-1) (ocurentele
din zone orogene fanerozoice reprezinta, probabil, fragmente de crusta
mai veche). Toate celelalte faciesuri au fost Intllnite in terenuri metamorfice de virste variate.
Reflecta aceste observatii o situatie reala? Si daca da, care este semnif'icatia ei? Raspunsurile care se pot da la aceste intrebari au, in cea mai
mare masura, un caracter teoretic si nu pot fi sprijinite cu arguments
obiective.
Daca relatiile rnentionate au numai un caracter aparent, acestea s-ar
putea explica fie prin gradul mai redus de cunoastere a scuturilor fie
prin particularitati de erodare si scoatere la zi a zonelor metamorfice contmind formatiuni in diversele faciesuri.
In ipoteza ca observatiile corespund unei realitati, explicatia nu poate
fi obtinuta decit apelind la ideile noastre privind evolutia generala a Globului si a litosferei. Unul dintre conceptele fundarnentale in aceasta privinta este acela al dehidrataru progresive a Iitosferei, situatie care in
terenurile metamorfice se realizeaza, in primul rind, ca rezultat al metamcrfozarii lor repetate. Absenta rocilor din f.aciesurile zeolitic si al sisturilor cu glaucofan - bogate in apa - pe de-o parte, si prezenta faciesului
granulitelor - complet anhidru - pe de alta parte, in terenurile precambriene ar putea fi una dintre materjalizarIle acestei tendinte a evoIutiei Iitosferei, unul dintre rezultatele polimetamorfozarit formatiunilor'
foarte vechi.
Dupa cum se constata, nu avem, deocamdata, posibilitatea de a emite
aprecieri argurnentate asupra acestei chestiuni.
309

asupra determinerilor de virsta

in formctiunlle metamorfice

25.3. Observctii

Problema deterrninarilor de virsta in forrnatiunile .metamorfice prezinta o serie de trasaturi deosebite fata de determinarile din rocile magmatice si sedimentare, ca si numeroase dificultati de rezolvare, ceea ce
face ca ea sa fie, de multe ori, insolubila.
Trasatura specifica fundamentala consta in faptul ca se pot pune, in
realitate, doua intrebari : care este virsta rocii premetamorfice si care este
oirsta rocii metamorfice, adica a metamorfismului? Nu totdeauna se poate
raspunde la amindoua intrebarile 9i numai rareori gradul de exactitate
a raspunsurilor este asemanator .
.,... Virsta rocii premetamorfice se obtine eel mai adesea in mod relativ,
cu ajutorul criteriilor conventionale: i;;orelatii stratigi;:~~ si, in cazurile favorabile in care exista, c~tQrul restwil!~i;:...,q.~~P.ic.,e (mai ales
in cursul ultimelor decenii s-a constatat di. sporii si polenul s-au conservat foarte bine in rocile metamorfice 9i prin studiul lor s-au obtinut
rezultate foarte bune). Determinarea virstet absolute nu se poate obtine
decit in situatii cu totul particulare, aproape intimplatoare, pentru ca
majoritatea mineralelor din roca premetamorf'ica au fost inlocuite cu
altele in cursul metamorfismului si determinarile pe acestea din urma
nu mai dau virsta premetamorfica, iar cele putine care s-au conservat
fac parte totdeauna din categoria componentilor alogeni preluati de roca
sedimentara din depozite :;;i mai vechi (minerale accesorii) 9i determinarile
pe acestea conduc la virste mai mari decit acelea ale rocilor care au fost
metamorfozate; in cele mai multe cazuri, se ramine numai cu asemenea
informatii privind o limita minima (virsta metamorfismului) si o Iimita
maxima (virsta mineralelor accesorii premetamorfice), fara a se putea
obtine o virsta absoluta a formatiunii care ne intereseaza. Se citeaza
numai ctteva cazuri in care, in roci slab metamorfozate, s-au conservat
intercalatii continind glauconit pe care s-au putut face determinari prin
metodele K/Ar :;ii Rb/Sr.
""- Virsta metamorfismului se poate obtine mai U$Or pe cale radiometrica,
completind in mod substantial informatiile pe care le dau procedeele conventionale (intre virsta sedimentelor de deasupra - minimum - f?i virsta
rocii premetamorfice - maximum). Dupa caz, se utilizeaza metodele K/Ar,
Rb/Sr, U/Pb, determinarile fiind facute pe orice mineral de neoformatiune metamorfica ce cuprinde elementele chimice necesare. in Iegatura
cu aceste determinari trebuie facute citeva observatii de maxima importanta.
Dupa cum se stie, ,,ceasul radiometric" porneste dupa individualizarea
(cristalizarea sau recristalizarea) mineralului pe care se face determinarea,
virsta absoluta fixind momentul in care difuziunea ionilor a incetat in
reteaua acestuia, care a devenit stabila. Daca :insa, asa cum este cazul in
metamorfism, individualizarea mineralului s-a produs intr-un interval de
timp lung, atunci sensul valorii pe care o obtinem prin determinare - $i
care reprezinta ,,incheierea" procesului - nu mai corespunde suficient
de exact cu virsta procesului de metamorfism in ansamblul sau. Aceasta
este un prim motiv pentru care asernenea valori trebuie privite ca mini.
me pentru procesul de metarnorfism.
-Pe de alta parte, trebuie remarcat faptul ca Ar (metoda K/Ar este
foarte frecvent utilizata) se pierde U$Or din structura mineralelor chiar

310

numai pe plane de dislocatie ale acesteia, pe plane de clivaj; valorile

de virsta care se obtin sint mai mici decit cele reale. Iata un al doilea
motiv pentru care virstele determinate trebuie considerate eel mai adesea ca minime.
Orice procese de metamorfism ulterioare unei prime etape afecteaza
structurile reticulare ale mineralelor; din acest motiv, in cazul formatiunilor polimetamorfozate
se obtine numai virsta ultimului metamorfism. Se poate 'insa intimpla sa nu fie vorba de un metamorfism
propriu-zis, ci de orice procese care sa fi avut rasunet in reteaua unor

minerale - de exemplu, o tectonizare mai intensa in Iegatura cu o

falie - efectele fiind aceleasi in ceea ce priveste migrarea izotopilor
care ne intereseaza. Daca la aceasta se adauga faptul ca si procesele
de alterare superficiala au aceleasi efecte, se intelege cu cita grija trebuie selectionate probele care sa fie supuse determinarilor de virsta
absoluta,
Determinarile pot fi facute atit pe minerale - in acest caz existind
pericolul ca valoarea obtinuta sa nu fie reprezentativa pentru tntreg
procesul, daca acesta a fest indelungat ~i individualizarea mineralelor
s-a facut succesiv - cit si pe ansamblul rocii - caz in care insumarea
influentelor negative asupra procesului de determinare poate .afecta in
mod series valoarea care se obtine. Metoda K/Ar se aplica pe bioti~t
muscovit, hornblenda; rnetoda Rb/Sr foloseste biotit, muscovit, feldspat

potasic: metoda U/Pb foloseste zircon, monazit, feldspat potasic, minerale uranifere.

ANEXE

A. GLOSAR DE PETROLOGIE MAGMATICA

B. ELEMENTE DE. PET.ROGRAFIE METAMORFICA.

C. ELEMENTE DE PETROLOGIE
STRUCTURALA A ~ISTURILOR
CRISTALINE

ANEXA

GLOSAR DE PETROLOGIE MAGMATICA

Pentru desemnarea proceselor si produselor domeniului magmatic
s-au folosit in decursul timpului foarte multi termeni. in foarte nume-roase cazuri continuturrle lor se suprapun in masura mai mare sau mai
mica 9i, mai ales in nomenclatura rocilor, exista, astazi, numeroase sinonimii, Incercarile de simplificare a terminologiei utilizate in domeniul
magmatic au avut totdeauna rezultate minore; dimpotriva chiar, in ceea
ce priveste nomenclatura rocilor, continua sa apara si astazi termeni noi,
in majoritatea cazurilor cu o valoare strict Iocala.

A.1. Citeva precizcri asupra ncmenclcturii

rocilor magmatice

Numele celor mai multe roci magmatice deriva de la toponime ale

regiunilor unde ele au fost pentru prima oara descrise; acesta a fost
primul procedeu utilizat in geologie si el a devenit, apoi, principiu. In
masura mult mai mica, atit la inceputurfle geologiei cit si mai tirziu,
numele rocilor au fost derivate de la aspectele lor macroscopice, compozitia mineralogica, ori au fast formate in alt mod.
Fiecare nume de roca implica prezenta obligatorie a unei anume
parageneze de minerale principale
cu participare
procentuala
intre
anumite limite; daca aceste limite sint foarte largi, este adesea util
ca aspectele particulare care se nasc in cazul participarii foarte r idicate
9i foarte scazute a vreunuia dintre componenti - fara a se depasi limitele
categoriei sistematice respective - sa fie desemnate prin adaugarea unor
calificatative pe linga numele fundamental. Limitele definitorii de participare a cuartului, de pilda, in granite sint 20 9i 600/0; formele in care
frecventa cuartului este de 45-60D/0 se separa, in mod obisnuit, ca granite cuartoase (in alte cazuri, calificative formate cu ajutorul sufixului ,,-ic", ca in ,,feldspatoidid'). In cazul in care in definirea unor categorii petrografice intra, ca alternative posibila, prezcnta unui mineral
sau a altuia dintr-o pereche de specii
incompatibile - cuartul ori
feldspatoizii in sienite - cele doua forme ale rocii se denumesc folosind calificative formate cu ajutorul sufixului ,,-fer" sau prin formula
,;cu ... " - sienit cuartifer sau ,,cu cuart" si sienit cu feldspatoizL
Calificativele formate cu sufixul ,,-fer" si formulele ,,cu ... " sint
utilizate 9i pentru desemnarea varietatilor caracterizate prin prezenta
unui anumit mineral subordonat: andezrt cu biotit: trebuie evitata folosirea calificativelor formate cu sufixul ,,-ic", a carer utilizare se restringe
la cazurile mentionate mai inainte.
In citeva cazuri, din cadrul u...'1.or specii petrografice definite de multa
vreme, s-au conturat noi specii caracterizate prin participarea unuia
dintre mineralele principale ~in proportie foarte mare, peste valoarea
Iimita utilizata initial, fara sa se fi folosit pentru acestea nume cu o alta
derivatie; pentru principalele doua asemenea situatii s-au incetatenit
denumirile cuart-diorit (fatii de diorit) si cuart-latit (fata de latit). Ter menul indicind mineralul nu este folosit de data aceasta ca un califi314

cativ care noteaza o varietat a unei specii ci ca element al unei locutiuni compuse din doua cuvinte, Iocutiune care desemneaza o notiune
(specie petrografica) deosebita.
Pentru desemnarea unor specii petrografice noi, conturate intre doua
specii existente anterior, 9i care puteau fi interpretate ca ,,tranzitii"
intre acestea, s-au introdus, in unele cazuri, termeni compusi, ca monzodiorit etc.
Pentru desemnarea varietatilor determinate de variatia participarii
mineralelor mafice subordonate in cadrul unei aceleiasi specii, este foarte
utila folosirea calificativelor leucocratic, melanocratic, mesocratic (sau
a prefixelor leuco- si melano-) ori chiar a formulelor hololeucocratic si
holomelanocratic.
in multe cazuri , desemnarea unei varietati, a unei forme particulare
ori chiar a unei specii se face prin formule foarte sugestive in care se
utilizeaza un calificativ privind compozitia chimica a rocii:
bazalt
tholeiitic.
Mai ales pentru rocile hipabisale se folosesc denumiri preluate din
domeniul plutonic si completate cu un calificativ privind structura ori
textura: grani t porfiric.
Nomenclatura rocilor este inca tributara, in unele domenii, modului in care problemele au fast rezolvate in trecut; desi in prezent exista
alte solutii, mai bune, denumirfle introduse in acele momente s-au conservat, prin traditie, provocind confuzii si impiedicind corelarr. Acesta
este, de exemplu, cazul denumirilor deosebite pentru rocile neo- (cuaternare si tertiare) si paleovulcanice (pretertiare). Desi in momentul de fata
categoriile petrografice sint destul de bine delimitate pentru a face inutila
desemnarea cu alte nume a rocilor care, din cauza vechimii, sint in mod
frecvent alterate, se pastreaza pe linga termenul bazalt ~i eel de melafir,
iar pe linga termenul clolerit eel de diabaz; situatia s-a complicat - si
astazi este practic insolubila ~ pentru ca, in decursul timpului, autorii
au folosit acesti termeni nu numai pentru deosebirile de virsta ci si pentru cele de textura si structura (fin ori grosier granular), de ocurenta
(hipabisal sau extruziv), de stare de conservare (proaspat ori alterat).
Un alt exemplu de aceeasi natura, dar cu implicatii mai putin grave;
este acela al denumirilor distincte pentru rocile autometamorfozate:
roci care se continua a fi denumite spilit, propilit etc. ar fi mai corect
descrise 9i caracterele
lor sugerate, prin folosirea numelui speciei
petrografice de baza si indicarea procesului de transformare suferit:
bazalt albitizat, andezit cloritizat etc. in acest domeniu insa, problema
mai poate fi discutata si unii termeni pastrati cu folos.
Nomenclatura petrografica este astazi incarcata cu Ioarte numerosi
termeni; pentru foarte numeroase varietati mineralogice, structurale ori
texturale s-au introdus denumiri locale (pantellerit, trondhjemit etc.).
Daca exista, fara indoiala, pentru acele situatii, avantajul de a utiliza un
singur termen in locul unei formule compuse dintr-un termen de baza
9i unul sau mai multe calificative, este insa in permanenta prezent pericolul - materializat in tendinta foarte multor autori - d a transforma
aceste varietati in categorii sistematice fundamentale, in noi specii petrogratice; la aceasta se adauga insa dezavantajul ca utihzarea unor asemenea terrneni mascheaza relatiile dintre speciile petrografice, relatii care
sint fo,arte evidente in cazul utilizaru calificativelor.

315

A.2. Glosar
Prezentul glosar cuprinde termeni care descriu 9i noteaza notiuni
din urmatoarele domenii: procese petrologice, caractere fiziografice ~i chi-

mice ale rocilor, caractere geologice ale rocilor,

grafica.
aa. Tip structural

nomenclatura petro-

de lava consolidata, caracterizat printr-o suprafata

foarte neregulata determinata de existenta de fragmente angulare
(blocuri) sudate prin baza lor; in profunzime se trece la roca masiva. Ia nastere datorita consolidaril rapide a unei cruste rigide
la suprafata unei curgeri inca fluide, ruperii ei 9i sudarii fragmentelor prin avansarea consolidarii spre interiorul masei de lava.
Sin. block-la~~~v~\,i-~v
abisal: Sin. plutonic_,,. 1
absarokit. Termen utilizat pentru desernnarea unei varietati de bazalt
alcalin caracterizat prin coexistenta sanidinei, labradorului si olivinei.
accesoriu. Calificativ aplicat componentilor cu participare neobligatorie
9i redusa in alcatuirea unui sistem complex; prezenta sau absenta
acestora nu afecteaza diagnoza sistemului. 1. Minerale a. in roci;
turmalina, rutil, apatit in roci magmatice ori metamorfice. 2. In
roci piroclastice, componenti rezultati prin fragmentarea unor roci
vulcanice preexistente, asociati materialului nou produs in cursul
eruptiei.
accidental. Calificativ aplicat anclavelor de material strain in rocile magmatice masive (sin. anclave enalogene) 9i componentilor nevulcanici din rocile plroclastice.
<:t~alificativ pentru rocile mag~atice (magmele si lavele) in alcatuirea
carora Si02 depaseste 660;0 in greutate. in cele mai multe cazuri,
aceasta participare este mai mare decit necesarul pentru formarea
silicatilor si se individualizeaza cuartul sau alta modificatie polimorfa a Si02; intre caracterul acid 9i eel suprasaturat corespondenta nu este totala.
activ, vulcan. Vulcan care emite continuu ori periodic material magmatic sau care este considerat capabil sa produca asemenea emisiuni
in ciuda faptului ca, in etapa de observatie, el este lipsit de activitate vizibila. Stabilirea caracterului a. sau stins al unui vulcan
este adesea dificila sau chiar imposibila pentru ca Iungimea ;perioadelor de inactivitate poate depasi timpul istoric la care se raporteaza, in mod normal, observatiile.
adamellit. Termen utilizat, initial, pentru desernnarea unor roci din masivul Adamello (Alpii Tirolezi) considerate, la acea vreme, a fi o
varietate de tonalite, dar determinate astazi ca granodiorrte. Ulterior, termenul a fast propus pentru o parte dintre granite; pentru unii autori, el este sinonim cu monzonit cuartos. Se recomanda
abandonarea lui.
adventiv. l. Con a. Con de lava sau de tuf pe flancuri, pe traseul fisurilor radiare sau la baza conului principal; de obicei, mai mic declt
acesta. Sin. parazit, lateral. 2. Crater. a. Crater de dimensiuni
mici, pe flancurile sau la baza conului. Sin. parazit, lateral.

316

structurii. S. holocristalina a rocilor magmatice, in care constituentii nu pot fi distinsi cu ochiul liber.
afirica. Termen utilizat pentru desemnarea structurii unei roci in care
se disting doua generatii ale aceluiasi mineral, dar fara fenocristale.
>~I
aqiomerat, Roca piroclastica alcatuita dintr-o aglomerare de particule
mari (CV> 32 mm), in majoritate bombe vulcanice 9i subordonat
fragmente de roci preexistente provenite prin distrugerea prin
explozie a unui edificiu vulcanic; proiectate pina la distante va\: .
r;!_ahile in jurul centrului de eruptie, fragmentele au format un
~"i\,,i\:J.epozit neconsolidat ori consolidat ulterior prin intermediul materialului cineritic. Roca are o stratificatie grosiera.
agpait. Termen folosit pentru desemnarea rocilor sienitice alcaline in
care (Na+K)/Al>l,
Na fiind mult mai abundent decit K; valoarea
acestui raport mascara agpaicitatea rocilor. In rocile a. se mai
constata 9i ca Fe3+ > Fe2+.V. si miaskit.
olaskit: Varietate hololeucocrata de granit alcalin constituita din ortoza,
microclin si cuart; participarea altor constituenti este nesemnificativa.
olbitit. Roca magmatica filoniana, macrogranulara, constituita din albit
si minerale accesorii; poate fi asociata sienitelor ori dioritelor.
albitofir. Roca magmatica porfirica in care atit fenocristalele cit si cea
mai mare parte a masei fundamentale sint constituite din albit.
alcali-calcic. 1. Indice a.-c. in diagrama de variatie a unei serii de roci
magmatice, valoarea procentuala a Si02 corespunzatoare situatiei
de egalitate a valorilor procentuale pentru CaO 9i Na20+K20
(intersectia curbelor reprezentative). 2. Serie a.-c. de roci: v. calcoalcalin.
alcalin, -ii. Categorie fundamontala de magme sl de roci magmatice ca-racterizata prin continuturi ridicate de Na20+K20 .,...- mai ridicate
decit cele necesare pentru formarea Ieldspatilor - ceea ce permite
aparitia feldspatoizilor
9i/sau piroxenilor si amfibolilor alcalirri;
in mod frecvent, dar nu obligatoriu, acest caracter este asociat
cu un deficit de Si02

alnoit. Roca lamprofirica alcalina constituita dintr-o masa fundamentala

de melilit, biotit, augit titanifer si fenocristale de olivina, biotit
si augit titanifer,
aiotriomoriii, structurii. Structura holocristalina a rocilor magmatice in
care toate mineralele sint xenomorfe.
amiqdalii, Formatiune sfercidala in rocile vulcanice 9i, mai rar, in cele
plutonice, nascuta prin depunerea de minerale (zeoliti, calcit, calcedonie, cuart) din solutii de temperatura scazuta in spatii de
dimensiuni milimetrice !?i centimetrice determinate de degazeificarea magmei. Frecventa a. in roci andezitice 9i bazaltice creeaza
ajaniiicii,

texturi amigdaloi.de.
anamesit. Termen vechi utilizat pentru desemnarea rocilor bazaltice cu
o structura Intermediara intre cea afanitica a bazaltelor 9i cea microgranulara a doleritelor.
aneiaoii. Fragment dintr-o roca preexistenta prins in magma si ramas
ca atare In roca ce ia nastere prin consolidarea acesteia. Anclavele
pot fi xenolite-e-enalogene
- in cazul in care este vorba de fragmente provenind din rod tqtaL~raiiH~- rocii gazda - sau auto~
317

---

,.._~

lite=eautogene - in cazul in care fragmentele provin din' roci consolidate anterior din aceeasi magma.
andezit. Specie petrografica fundamentala pentru domeniul vulcanic, cu
caracter nealcalin; definita prin 0-200;0 cuart din totalul mineralelor felsice si 90-100% plagioclazi din totalul feldspatilor. Formele care au foide in locul cuartului sint numite andezite alcaline.
Echivalenta diorrtului, separarea fata de bazalt se face rnai putin
cu ajutorul compozitiei plagioclazilor in principiu An> 500/o
dar, practic, imposibil de obtinut deterrninari cu semnificatie generala - cit, mai cu seama, cu ajutorul indicelui de culoare,
M <40. Roca foarte raspindita in litosfera, aproape exclusiv in
arcurile vulcanice asociate zonelor de subductie actuale sau fosile,
unde apare impreuna cu dacite, latite, riolite.
cmkaromit, Bazalt alcalin puternic melanocrat, sarac in plagioclazi si cu
o participare a piroxenului care intrece pe cea a olivinei.
ankaratrit. Termen utilizat pentru desemnarea unui bazalt cu nefelin
continind si fenocristale de olivina.
anortozit. Roca plutonica hololeucocrata alcatuita din peste 900/o plagioclazi - labrador, bytownit si chiar a

a ar an
$1
sub 100
componen,1 ma11ci. Asociatiile anortozitice in care'
mai intra gab rouri $1 iorite - f'ormeaza masive independente de
dimensiuni mari - dar rare in scoarta - care apar mai ales in
cadrul scuturilor vechi; prezenta unor asemenea asociatii in zone
orogene $i a maselor mici de anortozite asociate corpurilor gabbroice este subordonata.
antipertit. Termen utilizat pentru desemnarea dezamestecurilor de tip
pertitic {v. pertitica, microstructura) In care fondul este albitic,
iar partile _cu dezvoltare mai redusa sint constituite din Ieldspat
potasic.
aplit. Roca filoniana, leucocrata, de compozitie granitica (ortoza +cuart+
muscovit) sau apropiata: caracterul microgranular care ii este
caracteristic defineste structure apliiicii.
opo-, Prefix utilizat pentru desemnarea rocilor care, suferind transforrnari
metasomatice, au dat nastere unei noi specii petrografice, de obicei,
fara pierderea structurii initials - ex. serpentiriit apodunitic, nascut pe seama unui dunit - dar, uneori, si cu distrugerea ei cazul devitrificarii rocilor vulcanice.
apojizii. Ramlficatie tubulara sau tabulara a unui corp magmatic de dtmensiuni mai mari; legatura cu acesta este vizibila.
arc uulcanic sau andezitic. Regiune alungita, user arcuita, constituita din
vulcani activi sau din produse ale unor vulcani vechi, asociata
unei zone de subductie active sau fosile; poate fi dezvoltat pe
continent sau in cadrul unui lant insular. Ex. a. Aleutinelor, a.
Japoniei, a. de la interiorul Carpatilor.
areola, eriipiie, Activitate vulcanica in cadrul careia ernisiunea se face
exclusiv, sau dominant, prin deschideri fisurale; sint eliberate lave
bazice care acopera regiuni intinse.
arkit, Foidit plutonic potasic cu participare impor tanta (30-600/o) a componentilor mafici, caracterizat prin prezenta Ieucitului si nef'elinului.
ariegit. Termen utilizat pentru desemnarea piroxenitelor si hornblenditelor cu spinel.
318

arsoit. Varietate de trahit continind andezin, pe Iinga sanidina, diopsid

si putina olivina,
asimilare maqmatica. Proces prin care magma Incorporeaza prin topire,
solubilizare, difuziune, roci din peretii camerei magmatice, din
formatiunile in care este pusa in loc; se produce o contaminare
chimica de amploare variabila, fapt care poate conduce la aparitia
unor roci cu alcatuire mineralogica particulars. Fenomenul poate
sa afecteze intreaga masa magmatica sau numai partea sa perif'erica, de contact cu rocile din jur.
asociatie naturolii de roci. Grup de roci care prezinta afinitati chimice
9i/sau petrografice, apropiere in spatiu, ca si relativa comunitate
de timp de formare; aceste caractere constituie, in mod obisnuit,
criteriul de identificare a unui aceluiasi ansamblu de procese de
formare. Astfel definita, notiunea are valabilitate in toate cele 3
domenii, magmatic, sedimentar si metamorfic, evident cu particularitati mai mult sau mai putin pronuntate. V. si provincie petrograf'ica.
aiumiicii, serie de roci, provincie. Grup de roci, respectiv, aria Ior de
distributie, nascut prin diferentiere din magme alcaline; sint caracterizate prin petrotipuri cu minerale nesaturate in Si02 si bogate in alcalii - cu deosebire feldspatoizi - si prin conditiile
tectostructurale in care apar: in arii neorogenice, adesea asociate
marilor dislocatii ale scoartei. Notiunea, definita pe baza rocilor
vulcanice din aria atlantica, a fost ulterior restrmsa la formele cu
predominanta a sodiului in cadrul alcaliilor (in opozitie cu s. mediteraneana, v. mediteraneana); astazi, abandonata, continutul ei
fiind acoperit indeosebi de notiunile ,,produse ale zonelor Iierbinti"
si ,,roci magmatice asociate marilor dislocatii continentale".
augitit: Roca vulcanica bazica si alcalina, oonstituita din fenocristale de
augit intr-o masa de sticla cu inceputuri de cristalizare sau cu
microlite de plagioclazi; in cadrul componentilor accesorii pot sa
apara feldspatoizi; este echivalentul lipsit de olivina al limburgitului.
aualamsii arzatoare (sau fierbinte)~ Asociatie de material fragmentar solid
ori in curs de solidificare (de la fcarte fin pina la foarte grosier)
si gaze produsa in cadrul exploziei vulcanice ~i care, neputind fi
proiectata in inaltime, coboara pe pantele conului vulcanic; materialul fragmentar poate proveni exclusiv din magma eliberata in
cursul sxploziet sau si prin distrugerea unor formatiuni preexistente. Are efecte deosebit de distr ugatoare i(termice, chimice, mecanice).
Pentru cazurile in care granulatia materialului este exclusiv Iina
se utilizeazii denumirea aoalansii de cenusii.
bandait. Termen utilizat pentru desemnarea unor dacite cu plagioclaz
bazic - labrador sau bytownit.
batoiii. Forrna de zacamint a rocilor magmatice de adincime, foarte comuna pentru rocile granitice; corp de dimensiuni foarte mar i,
cu partea superioara, eventual, in Iorma de cupola, iar partea infer ioara niciodata observabila, ceea ce permite sa se 'banuiasca inriidacinarea lui in zonele foarte profunde ale scoartei.
bazoli, Specie petrcgrafica fundamentala pentru domeniul vulcanic, cu
caracter nealcalin; definita prin 0-200/0o cuart din totalul mineralelor felsice si 90-100% plagioclazi din totalul feldspatilor. For-

319

mele care au foide in locul cuartului sint numite b. alcaline. Echivalenta gabbroului. Separarea fata de andezit se face mai putin cu
ajutorul compozitiei plagioclazilor - in principiu, An> 500/o cit mai cu seama, cu ajutorul indicelui de culoare, M>40. Roca
foarte raspindita in Iitosfera, rezultat atit al activitatii de tip fisural, in domeniul continental
formind, in aceste cazuri, platouri
bazaltice, cit si de tip central, cind apare asociata cu andezite.
bazanit, Termen mai vechi pentru desemnarea tefritului (v.) cu olivina.
bazic. Calificativ pentru rocile magmatice (magmele ~i lavele) in alcatuirea carora participarea Si02 este intre cca 46 si cca 520;0 in greutate (limite conventionale); ele nu con tin cuart, iar silicatii sint
reprezentati prin forme ,,deficitare" in Si02: feldspatoizi, ollvina.
Intre caracterul bazic si eel nesaturat corespondenta nu este totala.
beerbachit. Roca gabbroica, filoniana, micrcgranulara (aplitical) constituita din plagioclazi calcici, piroxeni, magnetit, uneori hornblenda
bruna sau olivina. Termenul a fost utilizat, in mod impropriu, si
pentru desemnarea unor roci bazice cornificate continind poikiloblaste de olivina.
beluqii. Termen folosit pentru denumirea unui tip petrografic considerat
intermediar intre gabbro 9i diorit.
bismalit. Forrna de zacamint a rocilor intruzive, cu aspect de coloana.
block-lava. V. aa.
bombii uuicamicii. Fragment de lava expulzat in cursul unei explozii si
consolidat, complet sau aproape complet, in aer pina in momentul
atingerii solului. De multe ori b, sint fusiforme, probabil ca urmare a rotirii in aer in cursul consolidarii: daca ajung pe sol incomplet consolidate se aplatizeaza. Cel mai adesea, b. au structura
zonara determinata de consolidarea succesiva, in paturi, de la periferie spre interior. Dimensiunile variaza de la citiva cm pina la
1-2 m lungime.
borolanit, Termen utilizat pentru desemnarea, in cadrul foiaitelor, a unor
. sienite cu pseudoleucit si melanit.
bostonit. Roca hipabisala cu caracter aplitic, de natura sienitica, alcalina;
microclinul si anortoza sau albitul - carora Ii se adauga, eventual, piroxeni cu caracter accesoriu - sint dispuse mtr-o textura
orientata cu aspect trahitic.
Bowen, seriile de reactie ale lui. Considerate in ordinea crrstalizarii lor
din magme, principalele minerale mafice si felsice din rocile magmatice constitute doua s., in care Bowen a demonstrat ca formarea
fiecarui termen poate fi interpretata ca rezultat al reactiei termenului preexistent cu magma. Seria mineralelor mafice este discontinua _ olivina-piroxeni-amfiboli-biotit - iar seria principalelor
minerale felsice, plagioclazii, este continua.
brecie uulcanicii. Roca piroclastica alcatuita, practic exclusi'!:. din frap:mente mart (<P > 32 mm) provenfte prin cfistrugerea prm explozie
a unui edificiu vulcanic.
brorizitit, Roca magmatica mafica alcatuita exclusiv sau dominant din
bronzit; rara.
~
calcoalcalin. Tip de magme nealcaline, caracterizat prin cresterea redusa
a valorii FeOjMgO si cresterea moderata a valorii K20 in cur~ul
diferentierit (=odata cu cresterea valorii Si02). Magmele c ... smt
generate in zonele de subductie, unde dau nastere unor sern de
roci si provincii c.

320

caldera. Mare depresiune, mai mult sau mai putin circulara, in formatiuni vulcanice, de obicei incomplet inchlsa de un perete abrupt
spre interior, dar cu panta foarte lina spre exterior; nascuta prin
explozie - aruncarea in aer a unei intregi structuri vulcanice prin colaps - prabusirea unei structuri vulcanice in spatiul subjacent creat datorita emisiunii masive de lave - sau prin ambele
procese. in interiorul calderei se gasesc aparate vulcanice dintr-o
a 2-a generatie. in mod impropriu, termenul a fost folosit 9i pentru denumirea unor depresiuni formate prin eroziune (pentru ca
prima caldera, descrisa in insulele Canare, s-a dovedit ulterior a
fi efectul eroziunii).
calm vulcanic. Perioada in evolutia unui aparat vulcanic, intermediara
intre paroxisme, caracterizata prin absenta totala a emisiunilor
sau prin emisiuni linistite de material vulcanic in cantitati reduse - gaze, vapori de apa, cenusa; c.v. are durate extrem de
variate.
camera maqmaticii. Spatiul din Iitosfera in care se gaseste. la un moment
dat, magma in stare de imobilitate; aceasta se poate consolida aici,
poate migra in alte puncte din litosfera sau poate fi emisa la
suprafata printr-o structura vulcanica (in care caz c.m. este rezervorul magmatic al acesteia din urma).
camptonit. Lamprofir alcalin constituit din plagioclazi, amfiboli alcalini,
augit titanifer si, eventual, olivina.
carbonatit, Roca magmatica alcatuita din calcit-j-dolomit j-ankerit,
care apare in corpuri mici asociate cu roci mafice alcaline.
eelularii, texturii. V. scorie.
cenusii uulcanicii. Produsul solid foarte fin al unei explozii vulcanice;
constituit din particule (<I>< 4 mm) de sticla rezultata prin solidificarea lavei pulverizate in cursul exploziei si din mineralele preexistente 'in magma in curs de cristalizare. Numele se aplica atit
suspensiei solide in aer cit si depozitului neconsolidat rezultat prin
depunerea acesteia.
charnockit. Roca a carei compozitie mineralogies - cuart+-ortoza-j-hipersten-l-plagioclaz - si structura granulara permit unor autori sa
afirme natura ei magmatioa si sii o identifice ca ,,granit cu hipersten ", iar altora sa o considere un produs metamorfic in faciesul
granulitic.
cinerit. Roca neconsolidata rezultata prin depunerea cenusii vulcanice;
pentru desemnarea ei se foloseste adesea si termenul tuf.
coaja de piine, Structura a suprafetei bombelor vulcanice caracterizata
printr-un aspect neregulat datorita crapaturilor nascute prin contractie in cursul racirii lavei.
colaps, Cadere, scufundare, prabusire. Ex. caldere formate prin c.
columnarii, separatie. S:. a rocilor consta in existenta unor coloane a
caror sectiune si, mai ales, inaltime sint foarte variate; ea se datoreste existentei unor plane de discontinuitate orientate in aceeasi
directie intr-o roca. in cazul bazaltelor, acestea apar prin contractie in cursul racirii lavei.
C.I.P.W. Prescurtare a numelor petrografilor americani Cross, Iddings,
Pirsson, Washington, care desemneaza un sistem de calculare a
compozitiel rnineralogice normate a rocilor magmatice elaborat de
acestia.
21 -

Petrologie magrnatica, cda. 291

321

comagmatic. Termen care desemneaza provenienta mai multor roci dintr-o aceeasi magma parentala;
comagmatismul se determina pe
baza relatiilor de compozitie chimica sl mineralogica si a apropierii

spatiale.
comendit. V. riolit alcalin.
con vulcanic. Fortna morfologica nascuta prin activitatea vulcanica de
tip central in [urul punctului de emisiune a materialului magmatic.
In conformitate cu tipul de activitate, c.v. poate fi de lava - caz
in care, alcatuit numai din pinze de lave, are pante putin inclinate, iar diametrul bazei este foarte mare piroclastic sau de
cenU$ii - caz in care, alcatuit numai din material fragmentar, are
pante foarte inclinate si este, in general, de dimensiuni reduse ori mixt (=stratocon) - atunci cind este constituit dintr-o alternanta de lave :;;i paturi piroclastice.
concreszere. Crestere impreuna, simultan, formind un corp comun. Cristale ale unui aceluiasi mineral sau ale unor minerale deosebite,
care se Iormeaza in acelasi timp pot, in anumite conditii, sa concreasca, adica sa se intrepatrunda in cursul cresterii ; acesta este
un caz comun pentru cristalizarea din topituri in situatii de eutectic (v.). Foarte frecvente sint c. grafice dintre cuart si feldspat, al
carer aspect sugereaza scrierea cuneiforma, sl cele mirmechitice
cu aspect vermicular intre cuart :;;i plagioclazii rezultati din transformarea feldspatului alcalin sub actiunea unor fluide post-Iichidmagmatice.
conduct vulcanic. Canalul cu forma mai mult sau mai putin cilindrica,
cu sectiune circulara sau eliptica, prin care magma se ridica in
structura vulcanica. Sin. cos.
conicii, pinzii. Forma de zacamm't a rocilor hipabisale; pinze de forma
unor suprafete conice, care se tmbraca una pe alta, nascute in
partea superioara a unui corp subvulcanic.
conolit. Termen utilizat pentru desemnarea unor forme de zacamint extrem de neregulate ale rocilor intruzive; riotiune imprecis conturata,
consangvin. V. comagmatic.
consolidare maqmaticii. Magmele se consolideaza,
ca urmare a raclrii,
prin cristalizare ori prin formarea de sticla; in conditii intracrustale procesul este de foarte lunga durata - calculele arata pentru unele situatii durate de peste 1 mil. ani - in timp ce la suprafata crustei el este foarte rapid.
contaminare. Proces prin care compozitia unui material se modifica prin
inglobarea unor cantitati, in general reduse, de componenti straini.
Magmele se pot contamina in timpul in care strabat crusta, prin
includerea de constituenti ai acesteia.
conoectie. Miscare intr-o masa flirida deterrninata de diferente de temperatura si, deci, de densitate in diversele sale puncte; in felul
acesta iau nastere curentii de c. care realizeaza un transfer de
masa si de temperatura. in camerele magmatice, attta vreme cit
materia n-a devenit prea viscoasa, se formeaza curenti de c.
Coombs, iendiniii. Mod de evolutie a unor magme alcaline, caracterizat
prin crestcrea progresiva a gradului de saturare in Si02
cordatii, lava. Tip structural de lava consolidata, oaracterizat prin existenta pe suprafata de racire a unor proeminente alungite, cu sectiune (semi-) circulara, cu aspect de funie; aparitia acestora este

322

conditionata de anume valori ale viscozitatii si caractere ale

curgerii lavei.
cos vulcanic. V. conduct vulcanic.
crater. Depresiune
conica reprezentind deschiderea de la partea superioara a conductului vulcanic - de obicei, mai larga declt sectiunea normals a acestuia - prin care se emite materialul vulcanic. in afara de c. central, care se gaseste in virful conului vulcanic, pot exista c. laterale, adventive sau parazite pe flancurile
acestuia.
cristalinitate, grad de. Raportul cantitativ dintre componentii cristalizati si cei necristalizati intr-o roca magmatica. V. holocristalin,
hemicristalin.
eristaloclasticii, structurii. S. tufurilor constituite din fragmente de
cristale.
cuart-andezit: Specie petrografica fundamentala pentru domeniul vulcanic, cu caracter nealcalin; definita prin: 20-60% cuart din totalul
mineralelor felsice si 90-1000/o plagioclazi din totalul Ieldspatilor.
Echivalenta cu cuart-dioritul, Apare in asociatie cu dacite, andezite, riolite.
cuart-diorit. Specie petrografica fundamentala pentru domeniul plutonic,
cu caracter nealcalin; definita prin: 20-60D/0 cuart din totalul mineralelor felsice si 90-100% plagioclazi din totalul feldspatilor.
Pentru formele leucocrate si cu oligoclaz ca singur feldspat se
utilizeaza denumirea trondhjemit, iar pentru formele cu biotit si
hornblenda, tonalit; pentru multi autori, Insa, tonalit este sin. cu

c.-d.
cuart-porjir, V. porfir cuartifer.
cumulat. Nume colectiv pentru toate produsele rezultate prin acumularea
gravitationala a cristalelor in cadrul procesului de diferentiere

magmatica.
cumulodom. Protruziune de lava viscoasa in partea superioara a conductului vulcanic, avlnd o forma bulboasa, de cupola.
cupola. Forma de zacamint a rocilor magmatice caracterizata printr-o
parte superioara boltita si o parte inferioara mai mult sau mai
putin plana, sugerind o calota sferica.
curgere. 1. Emisiune de lava (individualizata in timp si spatiu) cu Iorma
de pinza sau de torent. 2. Corp de roca de forma tabulara sau
alungita, nascut prin consolidarea Iavei. Unitatea de c.: patura de
roca Iormata ca urmare a emisiunii de lava intr-un moment bine
determinat. 3. C. piroclasticii. Amestec turbulent de lava pulverizata, care se solidifica rapid ca cenusa, gaze si fragmente de roca,
cu temperatura ridicata, emis exploziv prin crater sau prin fisuri
ale conului si care se deplaseaza sub actiunea gravitatiei pe pantele acestuia; prin consolidare iau nastere tufuri sudate. Se utilizeaza si denumirea c. de cenusii atunci cind lipsesc fragmentele
mari. 4. C. noroioasii. V. lahar.
dacit. Specie petrografica fundamentala pentru domeniul vulcanic, cu
caracter nealcalin; defiriita prin 20-600/o cuart din totalul mineralelor felsice si 65-90% plagioclazi din totalul feldspatilor. Echivalenta granodioritului. Apare in asociatie cu andezite, riodacite,
riolite.
21*

323

degazeificare maqmaticii. Eliberarea

componentilor usor volatili in momentul scaderii presiunii careia ii este supusa magma.
dezamestec. Procesul prin care o faza minerala stabila la temperatura
ridicata se separa odata cu scaderea temperaturii, in mai multe
faze minerale (care se gaseau in ,,solutie solida'' la temperature
ridicata).
diaoaz, Termen utilizat pentru desemnarea rocilor doleritice pre-tertiare,
de regula alterate; in literatura americana sinonim cu dolerit.
diaqramii. Reprezentare grafica a relatiilor dintre (de obicei) 2-3 parametri cu valori variabile. in mineralogie i;;i petrologie se utilizeaza
foarte frecvent d. P-T, corripozitie-paraqenezii, timp-compozitie,
[recoeniii-dimensiuni etc. D. de oariaiie prezinta variatia in timp
(conform succesiunii de formare) a compozitiei chimice a rocilor
nascute dintr-o magma parentala prin urmarirea variatiei participarii diversilor componenti (ca valori procentuale de oxizi sau
ca diversi parametri) in paralel cu variatia participarit silicei (ca
procente Si02 sau parametri corespunzatori).
diatremii. Termen utilizat, in general, pentru desemnarea oricarei deschideri prin care s-a desfasurat un fenomen vulcanic de tip central
(conduct vulcanic-l-crater). Cu ajutorul lui se desemneaza lnsa, in
mod special, deschiderile (si mai putin conductele) formate prin
explozii de gaze fara emisiune de material solid.
diferentiere maqmaticii. Ansamblul proceselor prin care dintr-o masa de
magma omogena se realizeaza produse solide cu compozitii variate,
ceea ce conduce, implicit, si la variatia compozitiei magmei in
paralel cu separarea acestora. D'rn. se poate produce (1) prin procese asociate cristalizarti daca mineralele formate sint acumulate
gravitational, prin flotare, datorita curentilor de convectie etc.,
(2) prin aparitia in magma a unor fractiuni lichide imiscibile
(=licuatie), care sa conduca In mod independent la produse solide
distincte sau (3) prin actiunea componentilor volatili care in miscarea lor ascensionala pot antrena diversi alti componenti pe care
sa-i concentreze in partea superioara a masei de magma.
diorit. Specie petrografica fundamentala pentru domeniul plutonic, cu
caracter nealcalin; definita prin 0-2'0D/0 cuart sau 0-lOO/o foide
din totalul mineralelor salice i;;i 90-100% plagioclazi din totalul
feldspatilor, acestia avind An <50D/0 Formele cu 5-20% ouart
pot fi numite d. cu cuart, dar in nici un caz cuart-d.; intra in
alcatuirea asociatiilor granitice.
ditroit. Sienit cu nefelin continind i;;i sodalit; roca, initial, considerata a
fi o specie petrografica distincta i;;i denumita dupa Iocalitatea
- Ditrau (jud. Harghita), unde a fost recunoscuta. prima oara. Ulterior s-a demonstrat ca sodalitul este o f'ormatiune post-lichidmagmatica $i ca, deci, este vorba de un aspect particular, accidental, al sienitului cu nefelin; termen abandonat.
do-, Prefix utilizat in clasificarea C.I.P.W. a rocilor magmatice pentru a
indica participarea dominanta a unui component, de la 7 : 1 plna
la 5 : 3; ex. dofemic, dosalic.
dolerit. Roca bazica de natura subvulcanica, adesea filoniana: este echivalentul bazaltului i;;i gabbroului din punctul de vedere al compozitiei dar avind o structura ofitica $i granulara caracteristica
numita doleritica. In literatura americana, -sinonim cu diabaz.
324

dam. Forma de zacamint

a rocilor magmatice, oglindita, adesea, in morfologie, caracterizata printr-o parte superioara boltita si o parte
bazala mai mult sau mai putin plana, D. poate fi endogen :;;i exogen; in ultimul caz se mai vorbeste despre d. de lava, atunci cind
nu este vorba de o protruziune.
domit. Termen utilizat pentru desemnarea trahitului prezent in masivul
Puy de Dome (Franta), caracterizat prin abundenta sanidinei, pe
linga care mai exista plagioclazi, biotit, hornblenda sau augit,
intr-o masa de sticla si microlite de ortoza.
dormant, vulcan. Vulcan in'. indelungata perioada de totala inactivitate.
dunit. Roca plutonica mafitica alcatuita aproape exclusiv din olivina,
cu piroxeni si cromit ca minerale accesorii.
dyk. Corp tabular de roca, discordant fata de formatiunile inconjuratoare,
reprezentind 0 Iorrna de zacamint comuna pentru rocile vulcanice
sl subvulcanice. Termenul este, practic, echivalent cu filon.
eclogit. Roca granulara de culoare inchisa, constituita din granati (almandin, pirop) si piroxeni (omfacit); este considerata a reprezenta
forma oea mai probabila de oxistenta a materiel in mantaua superioara. Generarea, atit prin procese magmatice cit si prin procese
metamorfice, poate fi sustinuta.
echigranularii, structurii. S. in cadrul careia elementele componente, cu
forma
granulara, au dimensiuni foarte asemanatoare,
efuziune. Procesul cu caracter neexploziv de emisiune a lavei prrntr-un
aparat vulcanic; termenul este utilizat si pentru cazurile, mai
rare, de emisiune neexploziva a materialului piroclastic. Calificativul efuziv este aplicat produselor petrografice nascute prin astfel de procese.
ejecta. Termen colectiv pentru desemnarea tuturor produselor vulcanice
solide eliberate in mod exploziv (bombe, cenusa etc.).
emanaiii magmatice. Ansamblul fluidelor - lichide si gazoase - eliberate de magme ulterior etapei lichid-magmatice.

enalogen. V. anclava,
endogen (-etic]. Calificativ pentru procesele determinate de f'ortele interne ale Pamintului 9i pentru produsele acestora: cele magmatice

si cele metamorfice.
epimaqmii. Magma care, in contact cu atmosfera (asa ca intr-un lac de
lava) sau in imediata vecinatate a suprafetei scoartei, 9i-a pierdut
continutul de gaze si, din aceasta cauza, a devenit mult mai viscoasa si oarecum ,,inerta".
eruptiv. Calificativ utilizat pentru desemnarea, in general, a proceselor
asociate evolutiei :;;i punerii in loc a maselor magmatice ca si, mai
ales, pentru desemnarea produselor rezultate prin consolidarea
acestora. El este, in esenta, sinonim cu magmatic 9i igneu (termen mai putin utilizat in limba romana).
erupiie uulcanicii. Perioada de activitate v. paroxismala, in care are loc
emisiunea masiva de material in mod exploziv, efuziv sau protruziv. La aparatele de tip central e. poate fi centralii, prin craterul principal, ori lateralii (=excentricii), prin cratere sau prin
fracturi deschise pe pantele conului. In cadrul e. fisurale, in Iungul fisurii se pot individualiza mici aparate de tip central.
eseniial, constituent. C. definitoriu pentru o roca (ex. cuart, feldspat potasic pentru granit; plagioclazi calcici, piroxeni pentru gabbro):
de obicei, in cantitate mai mare decit ceilalti c.

325

essexit. Specie petrografica Iundamentala pentru domeniul plutonic, cu

caracter alcalin; defimita rprin: 10-600/o fledspatoizi din totalul
mineralelor felsice si 50-900/o plagioclazi din totalul Ieldspatilor.
E. (s.s.) are plagioclazi cu mai putin de 500/o An; formele avind
plagioclazi mai bazici se numesc qabbrouri essexitice.
etmolit. Termen rar utilizat pentru denumirea formei de zacamint, foarte
neregulata, a unor corpuri intruzive evazate in partea superioara
si trecind la un canal ingust in partea inferioara: notiune imprecis

conturata.
etnait. Termen utilizat

pentru desemnarea unor forme de bazalte sau

andezite cu caracter alcalin; se racomanda abandonarea, ca fiind
inutil.
eucrii. Termen utilizat pentru desemnarea unei varietati de gabbro in
care se gasesc clino- si ortopiroxeni, impreuna cu cantitati mici de
olivina; termen, practic, abandonat.
eutectic. Situatie de temperature 9i compozitie a topiturii intr-un sistem bi/sau multicomponent care nu da nastere la cristale mixte,
in care are loc cristalizarea simultana a tuturor componentilor:
compozitia initiala a sistemului se modifica in cursul cristalizarii
tinzind catre cea corespunzind
eutecticului (aceasta este ultima
compozitie a fazei topite inainte de consolidarea totala). In sistemele bicomponente exista puncte e. (o singura pereche de valori,
temperatura-compozitie), iar in cele multicomponente un numar
finit de asemenea situatii care, in reprezentar ile diagramatice, constituie linii si suprajete cotectice.
exhalaiie oulcanica. Emanatie de gaze 9i/sau vapori asociata activitatii
vulcanice; din e.v. se pot depune minerale, de obicei, in cantitati
modeste sub forma de cruste, mai rare ori in mase importante.
expiozie oulcanicii. Emisiune violenta de material vulcanic; constituie, de
obicei, un moment paroxismal in evolutia vulcanilor, dar e. de amploare redusa se pot produce 9i in perioadele interparoxismale. Reprezinta o decomprimare a sistemului dupa o perioada de crestere
excesiva a presiunii prin acumularea de gaze. E.v. se produce mai
ales in cadrul activitatii de tip central si, mai rar, in activitatea
de tip fisural. Amploarea ~i f'recventa e. caracter izeaza tipuri distincte de activitate v.
Iruiicele de explozivitate - raportul masei produselor piroclastice fata de masa totals a produselor unui aparat vulcanic - constituie o masura a participarii e. la activitatea acestuia. Manifestarile explozive constituie unul din cele 3 tipuri fundamentale de
activitate magmatica extruziva.
Cauza imediata a unor explozii poate fi mai mult sau mai putin
independenta de evolutia sistemului magmatic; Interventia apei in
sistem - patrundere prin fracturi dintr-un bazin marin, intilntta
la nivel freatic de magma in ascensiune sau patrunsa dintr-un
asemenea nivel prin fisuri ale acoperisului camerei magmatice determina, datorita vaporizarii sale instantanee, explozii foarte puternice: hidroexplozii, e. freatice, e. freatomagmatice.
extruziu, -ii. Una dintre cele 3 forme fundamentale de manifestari magmatice: eliberarea magmelor la suprafata scoartei. Activitatea e.
poate fi oxploziva, efuziva sau protruziva. Termenul se ntilizeaza

326

si pentru desemnarea produselor nascute in acest mod; rocile e.

constituie una din cele 3 grupe majore de roci magmatice.
facolit. Forma de zacamint a rocilor magmatice intruzive: corp concordant intr-o creasta anticlinalii care, in sectiune orizontala, are o
suprafata circulara sau forma unei coroane circulare.
[aneriiicii, structurii (=fanerocristalina). S. a rocilor magmatice caracterizata prin faptul ca toti componentii au dimensiuni care ii fac
vizibili cu ochiul liber.
fluidala, texturii. T. a rocilor vulcanice, caracterizata prin orientarea paralela a microlitelor si , mai mult sau mai putin, a fenocrtstalelor,
ca urmare a consolidar.ii lavei in timpul curgerii ei.
felsice, minerale. Formulare pentru desemnarea, in mod colectiv, a principalelor minerals necolorate din roci: feldspati, feldspatoizi, ouart,
muscovit. Rocile constituite predominant din unul sau mai multe
asemenea mirierale sint numite [eceite, iar structure lor, felsitica.
[emic. Este echivalent cu termenul mafic (v.), in cazul mineralelor standard si al compozitiilor normate.
fenocristal. in rocile vulcaniee, cristal cu dimensiuni mari, vizibil cu

ochiul liber, in masa fundamentals constituita din microlite si

sticla,
-fer. Sufix cu intelesul ,,purtator de" in nomenclatura rocilor, pentru a
atrage atentia asupra prezentei unui mineral in alcatuirea acestora ; ex. roci cuartifere. Termenii astf.el Iormati sint sinonimi cu
locutiunile ,,cu+numele
mineralului". In nomenclatura rocilor
magmatice se recomanda utilizarea acestui sufix pentru denumirea
acelui aspect al unei roci in care un mineral principal - care, prin
definitie, poate exista sau nu - este prezent (ex. sienit cuartifer).
fergusit. Foidit plutonic potasic cu participare importanta (30-600/o) a
componentilor mafici.
feromagnezian. Calificativ utilizat pentru minerale, roci, magme cu continut ridicat de fier si magneziu.
flotare a cristalelor. Daca greutatea specifica a cristalelor este mai mica
decit aceea a magmei din care iau nastere, ele au tendinta de a
se ridica la partea superioara a acesteia pentru a pluti la suprafata ei; in felul acesta, prin f.a.c. se realizeaza o concentrare a specii.lor minerale usoare (felsice) si, deci, o diferentiere in magma.
foiait. Specie petrografica fundamentala pentru domeniul plutonic, cu
caracter alcalin; definita prin : 10-60~/o feldspatoizi din totalul
f'eldspatilor. F.(s.s.) este leucocrat, avind 0-300/o minerale mafice
din totalul constituentilor: formele mesocrate, cu 30-600/o minerale mafice, se numesc malignite, iar cele melanocrate, cu 60-909/o
minerale mafice, shonkinite.
foide. Termen utilizat pentru desemnarea colectiva a feldspatoizilor in
clasif'icar ile mineralogice ale rocilor magmatice (rezultat prin contractia cuvintului ,,feldspatoid").
foidit. Specie petrografica fundamentala pentru domeniile plutonic 9i
extruziv; definita prin 60-100% feldspatoizi din totalul mineralelor necolorate. F. contin ~i Ieldspati; in cazul in care dominii plagioclazii, f. au caracter teralitic in domeniul plutonic si tefritic in
eel extruziv; in cazul in care domina feldspatii potasici, f. au caracter foiaitic in domeniul plutonic si fonolitic in eel extruziv.

327

F.(s.s.), practic lipsite de feldspati, au componenti mafici variati si

in proportii foarte variate.
[onolit, Specie petrografica fundamentala pentru domeniul vulcanic, cu
caracter alcalin: definita prin 10-600/o feldspatoizi din totalul
mineralelor felsice i;;i 0-109/[) plagioclazi din totalul feldspatilor,
Denumirea formelor cu peste 450/a feldspatoizi cuprinde i;;i indicarea feldspatoidului prezent.
fonolit tefritic. Specie petrografica fundamentala pentru domeniul vulcanic, cu caracter alcalin; definita prin 10-600;0 feldspatoizi din
totalul mineralelor felsice si 10-50% plagioclazi din totalul
feldspatilor.
fragmentar, material. Ansamblul m. eliberat sub forma de fragmente in
cadrul unei explozii vulcanice; el cuprinde atit m. piroclastic (s.s.],
reprezentat prin portiunile de lava consolidate in aer, cit si m.
provenit prin fragmentarea rocilor preexistente in structura vulcaniea.
[umarolii. Emisiune de gaze si vapori de natura vulcanica prin deschideri
cu caracter punctual, in cadrul structurii vulcanice sau in imediata
ei apropiere. Natura lor variaza cu temperatura - si, deci, cu
compozitia - gazelor emise; se separa: f. acide (cu HCl, S02, NH3
Cl, H20), a carer T poate fi foarte rtdicata, pina la 800; f. aicaline (cu NH4Cl, C02, H20), cu T de 100-2D0; f. reci (H20, CO~),
cu T
100; f. uscate (indeosebi cu cloruri anhidre, fara H20) cu
T ridicata, F. propriu-zise au o sursa profunda a gazelor si vapcrilor: f. secundare (=fara radacina) sint dezvoltate pe suprafata
curgerilor de lave inca fierbinti - reprezinta eliberarea gazelor
continute de acestea - se gasesc la distante variabile fata de
structura vulcanica si au o durata redusa (pina la consolidarea
curgerii pe toata grosimea ei).
Posibila, in principiu, in orice moment al evolutiei unui aparat
vulcanic, aparitia i;;i larga dezvoltare a f. este caractertsfica mai
ales etapelor tirzii ale acesteia, dupa incetarea activttatii paroxismale; acesta este stadiul fumarolian.
gabbro. Specie petrografica fundamentala pentru domeniul plutonic, cu
caracter nealcalin; definita prin 0-200/" cuart sau 0-100/o foide
si 90-100% plagioclazi din totalul feldspatilor. Formele cu ortopiroxen dominant in calitate de component subordonat se numesc
norite; pentru formele cu participare importanta a Fe2+ se trtilizeaza denumirea ferrogabbro; formele hololeucocrate corespund
anortozitelor (v.). Pentru g.sienit v. sienog. Formeaza asociatii cu
diorite si roci mai acide sau cu anortozite,
gabbrodiorit. Roca avind caractere intermediare intre cele ale dioritului
sl cele ale gabbroului.
gaze uulcanice. G. eliberate in atmosfera in legatura cu activitatea v. in
perioadele paroxismale, interparoxismale sau in cele de calm indelungat (v. si fumarola). Consrituentii prmcipalt sintcompusl ai carbonului - CO, C02, CH4 - compusi ai sulfului - S02, S03, H2Svapori de apa, elemente - N2, H2, S2 - impreuna cu HCl, HF,
NH3.
glmneroporfirica, texturii. T. a rocilor magmatice caracterizata prin exis'f"'J

ten.~a urior

aglomerari

(cuiburi) dQ fonocrii;:t:i1~.

graficii, siructurii. V. concrestere,

granit.

Specie petrografica fundamentala pentru domeniul plutonic, cu

caracter nealcalin: definita prin 20-600/o cuart din totalul mineralelor felsice f?i 10-650/o plagioclazi din totalul feldspatilor. Incercarile de detaliere a sistematizarii nu au condus la solutii acceptabile: pot fi acceptate insa multe subtipuri, a carer suma nu reprezinta o clasificare. G. de tip Rapakiwi sint mai sarace in plagioclazi; termenii adamellit ~i cuart-monzonit au fost utilizati, in
decursul timpului, pentru desemnarea unor forme de g., dar sint,
astazi, abandonati. Se pot folosi termenii sienogranit f?i monzogranit pentru g. cu 10-35% si, respectiv, 35-650;0 plagioclazi.
Roca foarte raspindita in litosfera, unde formeaza mase imense;
asociata cu granodiorite si diorite.
granit alcalin. Specie petrografica f'nndamentala pentru domeniul plutonic; definita prin 20-600/() cuart din totalul mineralelor felsice
f?i 0-100/o plagioclazi din totalul feldspatilor; cu caracter subordonat apar piroxeni si/sau amfiboli sodici.
granitit. Termen utilizat in trecut pentru desemnarea granitelor cu biotit.
granitizare. Ansamblu de procese nemagmatice, metasomatice sau anatectice, care pot conduce la formarea de roci granitice pe seama unor
roci preexistente.
granitoid. Termen colectiv utilizat pentru desemnarea rocilor plutonice
bogate in cuart, leucocrate 1?i hololeucocrate, atita vreme cit identificarea exacta n-a fost facuta,
granodiorit. Specie petrografica fundamentala pentru domeniul plutonic
cu caracter nealcalin; definita prin 20-601J/() cuart din totalul
mineralelor felsice l'?i 65-900/0 plagioclazi din totalul feldspatilor.
Formeaza asociatii cu granite, diorite, cuart-dtorite.
granofir. Roca subvulcanica de co_rg)2_ozi}ie acida_ - granitli!ft.-i gr;anitica
alcalina - in care, intr-o masa tundamentala microgranulara a7:fesea cu structura m~rafica
sau asemanatoare ei, numita gr,Q.;;
~
- se gasesc fenocristale de ouart. Termenul este, uneori,
sinonim cu porfir cuartifer.
granogabbro. Tip foarte rar de granodiorit caracterizat prin prezenta plagioclazilor bazici.
qranularii, struciurii. S. holocristalina in care componentii au dezvoltare
echidimensionala.
greisen. Roca autometamorfica nascuta pe seama granitelor prin actiunea
solutiilor pneumatolitice; caracterizata prin prezenta micelor litifiere, turmalinei, fluorinei, topazului, casiteritului.
qriquait, Piroxenit cu granati (pirop).
harzburgit. Per idotit cu hipersten.
hawaiit. Termen utilizat pentru desemnarea unor forme de bazalte sau
andezite alcaline cu andezin si bogate in olivina; se recomanda
abandonarea ca fiind inutil.
hedrumit. Termen utilizat pentru desemnarea unei forme leucocrate de
sienit alcalin cu nefelin,
hemicrisiolinii, struciurii. S. caracterizata prin coexistenta sticlei 9i a componentilor cristalizati,
hialo-. Prefix utilizat pentru iridicarea prezentei sticlei si, in general, a
existentei caracterului sticlos. Cu ajutorul sau se Iormeaza nume
de roci: hialodacit.
hibridizare. Procesul care conduce la o magma cu compozitie anormala
prin amestecul a doua magme cu compozitii distincte.

329

hidrotermaUi, etapii, stadiu. E. in evolutia unui sistem magmatic cuprinsa

intre temperatura criticii a apei, cca 400, $i cca 100"', caracterizata
prin echilibrul existent intre fazele cristaline $i solutiile apoase de
substante solide ori de gaze. Din solutiile h. cristalizeaza foarte
multe minerale metalice impreuna cu sulfati, carbonati, cuart.
hip- (hipo-). Prefix cu intelesul ,,sub", ,,mai putin decit" ceea ce indica
termenul caruia ii este asociat: hipabisal - de mica adincime, hipocrlstalln - necristalizat integral, hipidiornorfa - structure in
care nu toti componentii sirrt idiomorfi.
hiperit. Norit cu olivina.
hiperstenit, Roca plutonica aleatuita, practic, exclusiv din hipersten.
liipomaqmii. Forma pe care o are magma in profunzime, sub presiune
mare: constituentii volatili se gasesc in solutie, iar magma este relativ imobila-Inactiva.
holo-, Prefix cu intelesul ,,intreg", ,,integral" cu referire la sensul termenului caruia ii este asociat: holocristalin - cristalizat in intregime, hololeucocrat - constituit exclusiv din minerale necolorate.
hornblendit. Roca plutonica alcatuita, predominant, din hornblenda si
putind confine 0-300/o olivina.
ignimbrit. Roca extruziva de compozitie riolitica, dacitica, nascuta prin
consolidarea unor magme spumoase eliberate prin fisuri.
igneu. Sin. eruptiv.
ijolit. Foidit plutonic sodic cu participare importanta (30-60%) a componentilor mafici.
inechiqranularii, structurii. S. in cadrul careia elementele componente au
dimensiuni variate.
injecpe. Procesul de patrundere a magmei intr-un fond de roci unde se
consolideaza sau pe care il invadeaza, topeste, asimileaza.
ititerqranularii, structurii. S. a masei fundamentale a rocilor vulcanice caracterizata prin existenta unei retele constituite din baghete de
feldspati in ochiurile careia se gasesc granule de piroxeni.
intersertolii, structurii. S. a masei fundamentale a rocilor vulcanice, caracterizata prin existenta unei retele constituite din baghete de
feldspati in ochiurile ciireia se gaseste sticla.
intruziune. 1. Procesul de patrundere a maselor de magma in diverse,
formatiuni geologice si consolidarea lor sub forma de corpuri man,
2. Corpul de roca nascut in acest fel. Calificativul intruziv este
folosit pentru a desemna procesele, produsele $i domeniul cores-

punzator,
italit. Foidit plutonic potasic cu participare redusa (0-30/o) a componentiler mafici.

jacupirangit. Piroxenit alcalin constituit

din augit titanifer sl cu nefelin

accesoriu.
jotunit. Termen utilizat pentru desemnarea unor roci de tip monzonitic,
monzodioritic si monzogabbroic asociate charnockitelor.
kelifitica, zonii sau coroanii, Regiunea din jurul unui cristal constituita
din microcristale dispuse radiar, produse ale reactiei sale cu alti
componenti ai rocii; ex. zone alcatuite din microcristale de piroxeni, hornblenda, spineli, in [urul granatilor.
Kennedy, ieruiiruii. Mod de evolutie a magmelor alcaline caracterizat prin
accentuarea caracterului de nesaturare in Si02 9i cresterea continutului de alcalii.
330

keratofir.

Roca vulcanica pretertiara, de compozitie acida sau intermecchivalenta cu riolite, dacite, andezite - puternic transformata in mod secundar - autometamorfic sau prin alterare;
contine albit, clorit, epidot, calcit.
kersantit. Lamprofir constituit din plagioclazi + biotit + augit + olivina,
kimberlit. Mafitit vulcanic sau subvulcanic: un peridotit cu piroxeni, biotit, melilit; in unele cazuri confine diamant.
labradorit. Termen utilizat in trecut pentru desemnarea anortozitelor ca
!Ii a unor bazalte bogate in labrador; este folosit ~i ca sinonim cu
labrador.
lacolit. Forma de zacamint a rocilor intruzlve: are partea superioara boltita, iar cea inferioara - unde se poate vedea canalul care a constituit calea de acces a magmei - in general, plana.
Lahar, 1. Curgere pe pantele conului vulcanic si in vecinatatea lui a unui
ansamblu de fragmente piroclastice si apa, aceasta din urma provenita din precipitatii, din topirea zapezii, dintr-un lac existent in
crater etc.; procesul nu este vulcanic, Sin. curgere noroioasa. 2. Depozitul provenit prin depunerea materialului solid dintr-o asemenea curgere.
Zamprofire. Roci subvulcanice, filoniene, afanitice, meso- 9i melanocrate,
cu compozitie variata - de la sienitica la gabbroica - in general
alcalina, constituite dintr-o masa de microlite felsice ~i mafice; de
obicei, puternic alterate. Asociatiile lamprofirice formeaza sisteme
filoniene larg dezvoltate in sisturile cristaline sau asociate masivelor granitice.
lapilli. Prcduse ale exploziilor vulcanice nascute prin consolidarea a mici
portiuni de magma (4-32 mm) dispersate in aer, de forma sferica
si subsferica; prin acumulare dau nastere la depozite stratiforme.
lardaiii- (=laurdalit). Termen utilizat pentru desemnarea unor monzonite
alcaline continind feldspat alcalin, care prezinta forme rombice in
sectiuni, piroxeni si amfiboli alcalini, biotit.
Larsen, diaqramii de nariaiie, D.d.v. in care abscisa este constitulta de
parametrul 1/3 Si02+K20-(Fe0+Mg0+Ca0),
fata de variatia
caruia se urmareste var-iatia participarii diversilor oxizi; indicata
mai ales pentru seriile de roci in care variatia Si02 este redusa.
larvikit (=laurvikit). Termen utilizat pentru desemnarea unor monzonite
alcaline continind oligoclaz antipertitic, feldspat alcalin, egirin
augit, biotit.
latit. Specie pctrografica fundamentals pentru domeniul vulcanic, cu caracter nealcalin; definita prin 0-200/o cuart sau 0-10~/o foide din
totalul mineralelor salice ~i 65-900/o plagioclazi din totalul feldspatilor. Echivalenta monzonitului. Forrneaza asociatii cu l.-andezite, Z.-bazalte, andezite, dacite.
latit-andezit, latit-bazalt. Specii petrografice fundamentale pentru domeniul vulcanic, cu caracter nealcalin; definite prin 0-20~/o cuart
sau 0-100;0 foide din totalul mineralelor salice si 65-950;0 plagioclazi din totalul felids.pa~ilor, La, avin<l plagioclazi cu An> 500/o,
iar l.b. cu An< 500/o. Echivalente monzodioritelor si monzogabbrourtlor. Formeaza asociatii cu andezite, dacite, bazalte, latite.
lava. Magma ajunsa in contact cu atmosfera prin Intermediul unei structuri vulcanice; ea este in starea de piro- sau epimagrna. 'I'ermenul

diara -

331

se foloseste
solidare.

9i pentru

desemnarea

produselor

obtinute

prin

con-

teucitit. Foidit s.s. extruziv sau hipabisal avind leucit 9i augit titanifer
drept constituenti esentiali,
leuco-. Prefix utilizat impreuna cu nume de specii petrografice pentru
desemnarea tipurilor constituite dominant din minerale felsice
(leucodiorit) si pentru formarea calificativului leucocrat care are
acelasi Inteles.
lherzit. Hornblendit cu biotit (hornblenda fiind bruna).
therzolit, Peridotit cu orto- si clinopiroxeni.
lichid-magmatic. V. ortomagmatica.
licuatie. Procesul de separare a doua faze lichide nemiscibile dintr-o
unica faza lichida initiala; are rol important in diferentierea magmatica.
limburgit. Hialotefrit cu olivina (=bazanit) si nefelin.
Ziparit. Sin. riolit.
Zitchfieldit. Termen utilizat pentru desemnarea unei varietati de sienit
alcalin (cu nefelin) continind albit 9i ortoza, componenti esentiali,
si biotit, subordonat.
lopolit. Forma de zacamint a rocilor intruzive; corp de forma unei ,,farfurii", discoidal, in a carui parte inferioara poate fi identificat canalul care a constituit calea de acces a magmei.
lugarit. Varietate de teschenit bogata in analcim.
lujavrit. Termen utilizat pentru desemnarea unei varietati de sienit cu
nefelin, caracterizat prin textura trahitoida.
lusitanit. V. sienit alcalin.
lsuxullianit: Roca autometamorfica nascuta pe seama granitelor prin actiunea solutiilor pneumatolitice; caracterizata prin abundenta turmalinei in asociatii radiare de cristale aciculare.
maar. Crater de explozie in regiuni plane, reprezentat fie numai printr-o
depresiune de Iorma cornea, fie existind si un perete circular constituit din fragmente de roci ale fundamentului; de dimensiuni
mici, fara produse magmatice asociate, foarte probabil nascut prin
explozie freatica. In majoritatea cazurilor umplut cu apa (lacuri).
macrocristolin. si macrogranular. Calificativ utilizat pentru indiearea faptului ca o roca este alcatuita din cristale cu dirnensiuni mari.
mafic. Calificativ utilizat pentru desemnarea, in mod colectiv, a prlncipalelor minerale cu continut de Fe si Mg (colorate) din roci - amfiboli, piroxeni, olivina, biotit - si a rocilor constituite predominant din unul sau mai multe asemenea minerale.
majiiit: Specie petrografica fundamentala pentru domeniile plutonic si
extruziv; definita prin peste 900;0 minerale mafice,
magmatic (-a). 1. Activitate m. Ansamblul fenomenelor determinate de
generarea, punerea in loc si consolidarea magmelor. 2. Protiuse m.
Totalitatea fazelor solide si fluide nascute in urma desfasurarii
proceselor m.3. Camera sau rezervor m. V. camera magmatica.
magma. Fluid viscos care apare in mod natural in crusta Pamintului si
din a carui consolidare, prin racire, iau nastere rocile magmatice.
Este constituit dintr-o Iaza Iichida - o topitura esentialmente de
silicati - foarte adesea mai multe faze solide - cristale de
minerale in suspensie - 1;;i uneori, o faza gazoasa - componenti
U90r volatili. Si02, Al2.03, FeO, Fe203, CaO, MgO, Na20, K20 sint
constituentii chimici principali: din punctul de vedere al compo-

332

zitiei chimice :;;i al modului de evolutie a acesteia se separa, ca

principale categorii, magme alcaline si nealcaline, acestea din urma
subimpartindu-se in calcoalealine, tholeiitice l?i shoshonitice.
Magmele sint generate fie prin decomprimarea zonei superioare
a mantalei 9i trecerea in stare fluida a unei parti din materia sa
componenta - caz in care ele au un caracter ,,primar" - fie prin
topirea unor roci preexistente in crusta - caz in care au caracter
,,secundar". Ambele categorii de magme migreazii catre periferia
Globului, oprindu-se la diverse nivele ale crustei sau ajungind
la suprafata acesteia. Magmele pot fi observate direct ca lave ale
vulcanilor.

malchit. Termen utilizat fie (1) pentru desemnarea unor roci microdioritice ori microgabbroice (sau aplite ale acestor tipuri petrografice),
fie (2) pentru desemnarea unor roci de tip lamprofiric cu hornblenda si biotit.
malignit. V. foiait.
manqerit, Sienrt alcalin care face parte din suita de roci de tip charnockitic.
maruipolit: Termen utilizat pentru desemnarea unor sienite alcaline ca-

racterizate prin prezenta albitului 9i nefelinului, a egirinului 9i

a zirconului si turmalinei cu caracter accesoriu.
masii [undamentalii, In cazul rocilor constituite din component; de doua
generatii, ansamblul cristalelor de dimensiuni mici (impreuna,
eventual, cu sticla), in care sint inglobate cristalele mari. Sin., in
cazul rocilor vulcanice, pasta.
masiuii, texturii. T. a rocilor magmatice (dar nu numai a lor), caracterizata prin omogenitatea distributiei componentilor (fara stratificatie, sistozitate) si totala ocupare a spatiului de catre acestia (compactitate).
meditercmeanii, serie de roci, provincie. Grup 'de rcci, respectiv aria lor
de distributie, nascut prin diferentiere din magme alcaline: sint
caracterizate prin petrotipuri cu minerale nesaturate in Si02 si
bogate in alcalii - cu deosebire f.el<lspatoizi; din punct de ve:dere
chimic este definitorie predominanta K20 asupra Na20. Notiunea
este, astazi, abandonata, fiind inlocuita partial, cu mai multe nothrnl reprezentind asociatii de roci in conditii tectostructurale variate.
mela-, melano-, Prefix cu sensul de ,,inchis la culoare"; se foloseste fie
impreuna cu numele unei specii petrografice (meladiorit), fie pentru formarea calificativului melanocrat.
melafir. Termen utilizat pentru desemnarea rocilor bazaltice pre-tertiare,
de regulii alterate; adesea cu textura amigdaloidii.
melilitit. Mafitit extruziv si hipabisal constituit in principal din augit
tifanif.eJ ii.me ilit.
melieiiiii. Foi it p u omc sodic cu participare masiva (60-900/0) a componentilor mafici.
mesocratic. Calificativ cu intelesul de ,,intermediar din punctul de vedere al culorii" - adica si al participarii mineralelor femice
intre leuco- si melanocrat.
miaskit. Termen folosit pentru desemnarea rocilor sienitice alcaline in
care (Na-j-Kj/Al-c l , raportul dintre Na ~i K fiind variabil. In rocile
miaskitice se constata 9i ca Fe3+ <Fe2+. V. l?i agpait,
333

miaroliiicii, structurii. S. a rocilor plutonice caracterizata prin prezenta

de mici cavitati intergranulare cu couture angulare.
micro-, Prefix utilizat fie pentru formarea calificativelor microgranular
si microcristalin, fie impreuna cu numele unei specii petrografice
(microgranit) in vederea indicarii caracterului structural definit
prin dimensiunile recluse ale componentilor unei roci.
migmii. Topitura naturala avind, practic, toate caracterele magmei, dar
provenita prin topirea unor roci preexistente; continutul notiunii
trebuie precizat, astazi, prin referirea expresa la fenomenul anatectic pentru a nu include si tcpiturile asociate subductiei care,
desi nascute pe seama unor roci, sint considerate si numite magme.
mineta. Lamprofir constituit din ortoza biotit j-augit j-olivina.
mirmechiticii, structurii. V. concrestere.
missourit, Foidit plutonic potasic cu participare masiva (60-90%) a
componentilor mafici.
modalii, com.poziiie. C. mineralogica reala a unei roci, in opozitie cu c.
norrnata (v.).
mofetii. Fumarola de temperatura scazuta, a carei emisiune confine numai H20, C02, si H2S; uscata sau umeda,
monchiquit. Lamprofir constituit din amfiboli alcalini-l-augit titanifer-]olivina.
monzodiorit, monzogabbro. Specii petrografice fundamentale pentru domeniul plutonic, cu caracter nealcalin; definite prin 0-200;0 cuart
sau 0-10% foide si 65-95!.l/~ plagioclazi din totalul feldspatilor
- monzod. avind plagioclazi cu An <50/o iar monzog. cu
An> 500/o. Formeaza asoclatii cu granodiorite, diorite, gabbrouri.
monzogranit. V. granit.
monzonit. Specie petrografica fundamentals pentru domeniul plutonic,
cu caracter nealcalin; definita prin 0-20% cuart sau 0-10/o
foide din totalul mineralelor salice si 35-65~/~ plagioclazi din
totalul Ieldspatilcr.
mugearit. Latit-andezit cu olivina.
nealcalin, -a. Categorie fundamentala de magme si rod rnagmatiee, caracterizata prin continuturi moderate de Na"O si K90 - nujnar'
mari decit necesarul pentru. a-ferma feld~~ modtlrile variate
in care pot evolua asemenea magme permit separarea_Jipurilo.i.
calcoalcalin~itic~onitic.
neck. Forma de zacammt a rocilor extruzive; consolidarea lavei in canalul de alimentare al unui vulcan conduce la aparitia unui corp
de roca de forma oarecum cihndrica.
nefelinit. Foiditit s.s. extruziv sau hipabisal, avind nefelin, feldspat alcalin si un component mafic alcalin drept constituenti principali.
neouulcanic, Calificativ utilizat pentru desemriarea rocilor extruzive tertiare si cuaternare.
Niggli, norm.a molecularii. Sistem de calcul al compozitiei mineralogice
normate, bazat pe folosirea unor molecule de baza din a caror
asociere se obtin diversele minerzfle. Moleculele de baza se pot
grupa si in parametrii Q, L, M (V. Niggli, parametri).
Niggli, parametri. Ansamblul de p. - si, al alk, fm, c, k, mg - elaborat
de P. Niggli, cu ajutorul carora se poate caracteriza compozitta
chimica a rocilor magmatice, se poate urmari var iatia acesteia in
seriile de roci, se pot defini chemotipuri de magme. Cu ajutorul
lor se pot calcula 9i p. Q, L, M, care reprezinta gruparea molecu-

334

lelor de baza (V. Niggli, norrna moleculara) felsice (L), mafice (!M)
9i restul de silice (Q); ei caracterizeaza intr-un mod 9i mai sintetic
compozitia chimica a rocilor.
nor arziiior. Masa fierbinte de gaze, lava pulverizata mai fin ori mai grosier, fragmente de roci rupte din structura vulcanica, prea grea
pentru a fi proiectata in aer in cursul exploziei 9i care se deplaseaza ca o avalansa pe pantele conului, continuindu-si avansarea
pina la o oarecare distanta de baza acestuia; uneori, un asemenea
ansamblu este proiectat lateral printr-o fisura sau deschidere parazi ta a conului. Exploziile in cadrul carora iau nastere n.a. sint
extrem de violente, iar actiunea acestora din urma este extrem
de distructiva. Depozitele care iau nastere din n.a. sint foarte
eterogene; in mare parte, particulele constituente sint sudate, roca
fiind un tuf sudat (v).
nordmarkit: V. sienit alcalin.
norit. V. gabbro.
normatii, compozitie =riorrnii. Suma mineralelor calculate - in conformitate cu anumite reguli - pe baza compozitiei chimice a unei
roci 9i considerata a reprezenta produsul cristalizarii totale si in
conditii ideale a unei magme cu compozitia respectiva. Exista mai
multe sisteme de calcul al unei asemenea c.n. (C.I.P.W., Niggli,
Rittmann) reprezentind tentative de oglindire cit mai fidela a
proceselor de cristalizare din magma, care conduc la formarea recilor.
obsidian. Roca vulcanica in intregime sticloasa: rara; eel mai adesea
neagra: textura perlitica sau in benzi. Compozitie chimica, de obicei, riolitica, Sin. sticla vulcanica.
oceomii. Bazalt puternic melanocrat si bogat in olivina,
odinit. Termen utilizat pentru desemnarea unor lamprofire cu hornblenda,
de compozitie gabbroica.
ojiolit. Termen utilizat pentru desemnarea, in general, a rocilor bazice
din litosfera oceanica prinse in formatiunile cutate din ariile orogene; in mod obisnuit, usor afectate de metamorfism (al fundurilor oceanice sau regional). Se numeste asociatie ofiolitica, ansamblul de roci reprezentind o veche Iitosfera oceanica; bazalte,
gabbrouri, diferentiatele lor acide, sedimente.
ofitici.'i, structurii. S. a rocilor hipabisale caracterizata prin existenta de
rnici cristale euhedrale sau subhedrale de plagioclazi incluse in
cristale mari de augit.
opdalit. Termen utilizat pentru desemnarea unor granodiorite melanocrate cu hipersten.
orbicularii, texturii. T. a rocilor plutonice caracterizata prin concentrarea
unora dintre componenti in elementele sferoidale, de dimensiuni
mari, in care formeaza paturi concentrice.
ordine de cristalizare. Individualizarea mineralelor din magme se face
mtr-o anumita succesiune: dupa ce, in primele momente, se formeaza mineralele care au rol accesoriu in alcatuirea rocilor magmatice si care fixeaza elementele chimice care apar in cantitati
foarte reduse - apatit, sfen, cromit, magnetit, zircon - mineralele mafice si cele felsice se separa constituind doua serii paralele: olivina-ortopiroxeni-clinopiroxeni-amfiboli-biotiit
si bytownitlabrador-andezin-oligoclaz.
Muscovitul, albitul, cuartul constitute
ultimele produse. V. 1j>i Bowen, seriile de reactie ale lui.
335

ortomaqmaticii, etapii, stadiu, Prima e. - de temperature foarte inalta in evolutia unei magme, in cursul careia se separa silicatii care
nu includ componentii user volatili; corespunde perioadei de formare a rocilor magmatice. Sin. lichid-magmatic.
pacifica, serie de roci, provincie. Grup de roci, respectiv aria lor de
drstributie, nascut prin diferentiere din magme nealcaline. Caracterizat prin petrotipuri cu minerale saturate in Si02 9i prin aparrtia in regiuni orogene. Notiunea a fost definita pe baza asociatiilor de roci din aria pacifica; ea este astazi abandonata, continutul
sau fiind acoperit de notiunile ,,serie calcoalcalina" 9i ,,asociatie
de roci nascute in regiuni de subductie".
pahoehoe. Tip structural de lava consolidata, caracterizat printr-o suprafata neteda, lucioasa, determinata de existenta unei paturi superficiale de sticla; suprafata este, insa, bulbuoasa, cutata, contorsionata, pentru ca patura subtire de sticla a fost deformata de
miscarea lavei inca fluide de dedesubt.
paisanit. Roca hipabisala cu caracter aplitic, de natura acida si alcalina;
rara.
paleovulcanic. Calificativ utilizat pentru desemnarea rocilor extruzive
pre-tertiare.
panuiiomoriii, structurii. S. a rocilor intruzive in care totl componentii
se prezinta in forme euhedrale.
paniellerit, V. riolit alcalin.
parazit, con 9i crater. V. adventiv.
pareniala, magma. M. de origine, din care au derivat prin diferentiere
m. cu compozitii deosebite si, implicit prin consolidarea acestora,
o suita de produse cu compozitii distincte dar inrudite,
paroxisrn vulcanic. Moment sau perioada (in general, scurta) de emisiune
violenta si masiva a materialului magmatic de catre un aparat
v. Sin. eruptie.
pasta. V. masa Iundamentala.
peqmatiticii, etapti, stadiu. E. din evolutia unei magme, ulterioara celei
ortomagmatice, in care topitura este mult imbogatita in componenti user volatili si, din acest motiv, foarte fluida. Componentii
usor volatili sint inclusi in mineralele care se forrneaza. Produsele consolidarii din aceasta e. se earacterizeaza prin dimensiunile
mari ale cristalelor, compozitia particulara, datorita componentilor
usor volatili si, eel mai adesea, caracterul puternic leucocrat.
per-, Prefix utilizat in petrologia magmatica pentru a indica existenta
cu extrema intensitate a unui caracter; peralcalin - puternic alcalin - persalic - extrem salic, in clasificarea CIPW.
peridotii. Roca plutonica mafitica alcatuita predominant din olivina
(30-900/o), careia i se pot adauga orto- 9i clinopiroxeni, amfiboli,

spineli, Ilogopit.
perknit. Termen colectiv pentru

desemnarea plroxenitelor 9i hornblenditelor.

perlit. Obsidian caracterizat prin existenta a numeroase sparturi circulare
concentrice - de-a lungul carora se pot produce. mceputuri de
cristalizare - ceea ce determina textura perliticii.
pertiticii, microstructurii. M. in cristale de feldspati, care au avut, initial, o compozitie sodo-potasica, dar care in urma dezamestecului
acestor forme, instabile la temperaturi scazute, au ajuns sa fie
constituite din lamele de albit intr-o masa de ortoza; astfel de
336

cristale sint numite si pertite. Asocierea celor doua minerale

poate fi sesizabila macroscopic (macrop.) sau numai microscopic
(microp.); daca feldspatul potasic este reprezentat prin microclin
se vorbeste despre microclinp. in cazul pr edominantei albitului
asupra ortozei se vorbeste despre antip. Existents m.p, intr-o roca
indica formarea ei la temperaturile inalte corespunzatoare cristaIizarii feldspatilor sodo-potasici.
picrit. Mafitit hipabisal, constituit din olivina, piroxeni, amfiboli, biotit;
unele forme fac parte din asociatii c:~Icoalcaline, iar altele - p. alcaline, in a carer alcatuire intra augit titanifer si amfibol barkevikitic - au nete caractere alcaline.
pillow-lava. Textura a rocilor vulcanice caracterizata prin existenta unor
separatii ovoidale cu dimensiuni de cca 1 m, cu aspect de ,,perne"
si cu structura interna concentrica; se formeaza in situatiile in
care magmele - de obicei, bazice - sint emise in conditii subacvatice.
piiotaxiticii, struciurii. S. a masei Iundamentale in rocile vulcanice, caracterizata prin dispunerea microlitelor de plagioclazi sub forma
unei ,,pisle" in cadrul careia, uneori, exista si un aspect fluidal.
piroclastic. Calificativ cu care se definesc produsele vulcanice cu caracter fragmentar generate prin
depunerea materialelor emise in
cursul exploziilor. Termenul piroclastit desemneaza, in general,
toate aceste produse.
piroxenit. Roca plutonica mafitica, alcatuita predominant din piroxeni
si putind contine 0-300;0 olivina.
plagifoiait. Specie petrografica fundamentala pentru domeniul plutonic,
cu caracter alcalin; definita prin 10-60% feldspatoizi din totalul
mineralelor felsice si 10-500/o plagioclazi din totalul feldspatilor.
platou bazaltic. Fortna morfologica nascuta printr-o activitate de tip
fisural in cadrul careia sint emise mase enorme de magme bazioe
in conditii subaeriene. Rocile formate in asemenea conditii constituie asociatiile bazaltelor de p.
plutonic, domeniu, proces, produs. Subdiviziune maiora a domeniului,
proceselor
si produselor
magmatice, care priveste adincimile
mari ale scoartei. Sin. abisal; notiunea intruziv acopera, partial,
aceeasi arie. Corpurile consolidate in aceste conditii sint numite
plutoni.
pneumatoliticii, etapii, stadiu. E. in evolutia unui sistem magmatic cuprinsa Intre temperatura
ccrespunzind
inversiunii cuartului si
temperatura critlca a apei - cca 600 9i cca 400 - caracterizata
prin posibilitatea coexistentei fazelor cristaline $i gazoase. in e.p.
nu iau nastere, in general, produse de cristalizare, ci se produc
procese autometamorfice pe seama rocilor formate in e. ortornag-

matica,
poikiliticii, siructurii. S. a rocilor magmatice, caracterizata priri existenta
unor componenti principali, cu dezvoltare granulara sub Iorrna de
incluziuni in cristalele mari ale altui component principal.
ponce, piatrii. Produs extrem de vacuolar - care poate fi asemanat cu o
,,spuma" - sticlos, al consolidarii unor lave riolitice bogate in
componenti volatili.
porfir. Termen utilizat, mai ales in literatura germana - singur sau
drept calificativ pe linga alt terrnen - pentru a desemna rocile
22 - Petrologie magmatica, cda. 291

337

fenocristale de feldspat potasic (ortoza): granit-porfir

(porfir granitic). Porfir cuariiier este denumirea utilizata pentru
riolitele pre-tertiare. Termenul p. este, practic, abandonat.
porjirica, struciurii. S. a rocilor vulcanice caracterizata prin existenta de
fenocristale si masa fundamentala, Calificativul p. pe linga numele unei roci indica existenta s.p. la aceasta.
porfirit. Termen utilzat, mai ales in literatura germana, pentru a decontinind

semna rocile care contin fenocristale numai de plagioclaz i;;i/sau

minerale malice (diorit-porfirit sau diorit porfiritic); practic, abandonat.
postmagmatic. Termen cu ajutorul caruia se desemneaza ansamblul proceselor care se desf'asoara dupa consolidarea celei mai mari parfi
a magmei (formarea rocilor magmatice): in mod obisnuit, se refera
la etapa hidrotermala.
postvulcanic. Termen cu ajutorul caruia se desemneaza ansamblul proceselor care au lac dupa ce o structura vulcanica (camera magmatica
respectiva) a pierdut capacitatea de a avea activitate paroxismala.>
ceea ce ar corespunde cu pierderea capacitatii a genera roci vulcanice; ochivaleaza, aproximativ, cu etapa hidrotermala, in cursul
careia sint eliberate gaze.yvapori, solutii.
potasic, caracter, C. magmelor si rocilor alcaline in care K20 predornina
asupra Na20.
principal, constituent. V. esential,
protruziune. Forrna de zacamint a rocilor vulcanice acide nascuta prin
extruderea unei magme Ioarte viscoase, care nu se disperseaza
lateral Iata de punctul de emisiune, ci constituie o masa ce creste
in lnaltime: aspectele sint variabile in functie de dimensiunile st
forma deschiderii prin care se face emisiunea: cumulodom, daca
forma este semisferica, de dom, spin 19i ac, daca este alungit-paralelipipedica.
provincie, peiroqraiicii. In s.s. reprezinta aria de dlstributie a rocilor
dintr-o asociatie naturala; formularea p.p. se foloseste si ca sin.
cu asociaiie naturalii, pentru a desemna suita de roci naseuta prin
procese de diferentiere dintr-o magma parentala.
pulaskit, V. sienit alcalin.
Rapakiwi. Tip de granit - cu hornblenda si biotit - in care exista elemente ovoidale cu diametru pina la 20-30 cm, constituite dintr-un nucleu de ortoza si paturi concentrice de plagioclaz (oligoclaz); v. si granit. Textura corespunzatoare este denumita r.
riodacit. Specie petrografica fundamentala pentru domeniul vulcanic, cu
caracter nealcalin; definita prin: 20-600/rr cuart din totalul mineralelor felsice si 35-65()/o plagloclazi din totalul feldspatilor.
Echivalenta cu granitele bogate in plagioclazi. Apare in asociatie
cu riolite, dacite, andezite.
riolit. Specie petrografica fundamentala pentru domeniul vulcanic, cu caracter nealcalin; definita prin 20-60% cuart din totalul mineralelor felsice si 10-350;0 plagioclazi din totalul feldspatilor. Echivalenta granitelor mai sarace in plagioclazi. Apare in asociatie cu
andezite si dacite.
rioti: alcalin. Specie petrografica fundamentala pentru domeniul vulcanic,
echivalenta granitului acalin; definita prin 20-60% cuart din totalul mineralelor felsice 9i 0-100;0 plagioclazi din totalul feld-

338

spatilor. Formele cu piroxeni sodici sin t numite paniellerit, iar

cele cu amfiboli sodici, comendite,
rocii. 0 asociatie naturala de minerale care formeaza volume mari ~;i are
un rol important in alcatuirea crustei terestre; calificativele ,,ma.gmatica" 9i ,,metamorfica" (sau ,,endogena") indica natura proceselor genetice.
salic. Echivalentul termenului felsic (v.), in cazul mineralelor standard
~i al compozitii lor normate.
sanidinit. Roca alcatuita exclusiv din sanidina sau alta Iorma de feldspat
potasic; rara.
saxonit. Peridotit cu enstatit-bronzit.
scorie. Termen utilizat pentru desemnarea produselor de consolidare a
lavelor bogate in componenti volatili, care - datorita eliberarii
acestora - rarnin cu foarte numeroase spatii libere de forrna sferica; textura corespunzatoare este numita scoriacee (sin. celulara).
segregare maqmaticii. Intr-un sens Iarg, echivalent cu diferentiere rn.;
formularea se foloseste, de obicei, pentru desemnarea proceselor
si produselor de diferentiere, de amploare redusa: noduli, benzi,
paturi formate prin s,
serie de roci. Suita de roci care iau nastere prin diferentiere dintr-o
magma parentala, V. asociatie naturala si provincie petrografica,
s[enolit: Forma de zacamint a rocilor intruzive, partial concordanta si
partial discordanta.
sf eruliiicii, texturii. T. a rocilor magmatice earacterizata prin existenta
de elemente sferoidale formate prin dispunerea radiara a unor
componenti cu habitus prismatic.
shonkinit. V. foiait.
shoshonitic. Tip de magme nealcaline caracterizat prin cresterea rapida
a continutului de K20 in cursul diferentierii (odata cu cresterea
valorii Si02). In trecut, prin termenul shoshonit s-a desemnat o
varietate de bazalt cu continut de sanidina.
siai. Geosfera periferica alcatuita predominant din silicati de aluminiu;
ea corespunde paturii superioare continentale si paturii sedimentare, atit din ariile continentale cit si din cele oceanice.
sienit: Specie petrografica fundamentala pentru domeniul plutonic, cu
caracter nealcalin; definita prin 0-200/rr cuart sau 0-10% foide
din totalul mineralelor salice si 10-35% plagioclazi din totalul
feldspatilor. Formele cu 5-20% cuart sint numite s. cu cuart.
sienit alcalin. Specie petrcgrafica fundamentala
pentru domeniul plutonic, cu caracter alcalin; definita prin 0-200;0 cuart sau 0-l00/0
foide din totalul mineralelor salice si 0-109/' plagioclazi din totalul feldspatilor iar, cu caracter subordonat,
piroxeni 9i/sau
amfiboli sodici, Formele cu 5-200/o cuart sint numite nordmarkit.
cele cu Ieldspatolzi, pulaskit, iar cele melanocrate, tusitanit. Foarte
diversele sale aspecte mineralogice 9i texturale constituie, impreuna cu alte roci cu caracter alcalin, asociatii legate de mari
dislocatii ale litosferei continentale.
sienodiorit, sienogabbro. Termeni colectivi pentru ansamblurile monzonit monzodiorit/monzogabbro.
sienogranit. V. granit.
sil, F'orma de zacamint a rocilor hi pabis ale 9i vulcanice: corp tabular
concordant in formatiunea in care se gat>e9te.

22*

339

sima.

Geosfera situata imediat sub sial, constituita predominant din

silicati de magneziu; ea corespunde cu patura superioara oceanica,
patura inferioara a litosferei 9i se continua in manta.
solfatara. Fumarola de temperatura scazuta, a carei emisiune confine
in mod predominant gaze sulfuroase.
solvsbergit. Roca hipabisala cu caracter aplitic, de natura acida si alcalina, corespunzind unui sienit sodic; rara.
stroit. Carbonatit calcitic.
spessartit. Lamprofir constituit din plagioclazi + hornblende +augit+olivina.
spilit: Roca de natura bazaltica bogata in albit generata, in mod evident,
in conditii submarine; cei mai multi autori considera ca este
vorba de o albitizare provocata prin autometamorfism sau metamorfism al fundurilor oceanice desfasurate pe bazaltele care constituie litosfera oceanica. S. apar impreuna cu roci bazice hipabisale, roci cu chimism neutru 9i chiar acid si cu roci sedimentare, Iormind asociatii spilitice.
sticlii irulcanicii. Produs al consolidarii rapide a magmei emise printr-un
aparat vulcanic, fara individualizare de faze cristalizate; este component, impreuna cu asemenea faze, al celor mai multe roci extruzive si foarte rar constituie, in exclusivitate, roci.
sticloasii, siructurii. S. a rocilor vulcanice caracterizata prin existents
exclusiva a componentilor sticlosi. Sin. oiiroasii.
stoping. Proces de deplasare a magmei in interiorul litosferei prin fragmentarea si inglobarea, asimilarea fragmentelor; este caracteristic
magmelor acide care au o forta ascensionala proprie.
stratovulcan. Structura vulcanca de tip central oonstituita dintr-o alternanta de pinze de lave 9i paturi de piroclastite; rezultat al
unei activitati de tip mixt.
struciurii a rocilor magmatice. Notiune care apreciaza relatiile de dimensiuni relative si absolute intre componenti ca si rapoartele carititative component! cristalizati/componenti necr istafizati si componeriti
Idiomorfi/componenti xenomorfi. Toate aceste relatii oglindesc
detaliile proceselor de consolidare a rocilor,
subvulcanic, domeniu, proces, produs. Subdiviziunea majora a domeniului, proceselor si produselor magmatice, care priveste adincimile foarte reduse si reduse ale scoartei. Sin. hipabiasal. Adeseori,
in legatura directa cu domeniul vulcanic. Corpurile consolidate
in aceste conditii sint numite subvulcani.
siuiare. Proces prin care portiuni mid de lava - eliberate in stare f'ierbinte si plastica in cursul activitatii vulcanice - se lipesc intre
ele in momentul depunerii, formind o roca coerenta.
slire. Separatii de Iorma tabulara, cu dimensiuni modeste in rocile magmatice, constituite din aglomerarea
unora dintre componentii
acestora; trecerea la masa rocii este progresiva. Rezultat al unor
segregari, diferentieri cu dezvoltare locala.
tarde-, Prefix utilizat pentru desemnarea caracterului tirziu al unor
procese sau produse: tardemagmatic, proces tirziu in cvolutia unui
sistem magmatic; tardecinematic, produs magmatic nascut in momente 'tirzi! ale unei miscari orogene.
tawit. Foidit plutonic sodic cu participare Importanta (30-600/o) a componentilor mafici, caracterizat prin prezenta sodalitului.

340

tefrit. Specie petrografica fundamentala pentru domeniul vulcanic,

cu
caracter alcalin: definita prin 10-609/0 feldspatoizi din totalul mineralelor felsice si 90-1000;0 plagioclazi din totalul feldspatilor.
tefrit fonolitic. Specie petrografica fundamentala pentru domeniul vulcanic, cu caracter alcalin; definita prin 10-600/u feldspatoizi din
totalul mineralelor felsice si 50-90% plagioclazi din totalul feldspatilor.
teralit. Specie petrografica fundamentals pentru domeniul plutonic, cu
caracter alcalin; definitii prin 10-600;0 feldspatoizi din totalul
mineralelor felsice si 90-lOOOfo plagioclazi din totalul Ieldspatilor.
teschenit: Roca hipabisalji alcalina, echivalenta essexitelor si teralitelor;

contine analcim.
texturii a rocilor magmatice. Notiune care apreciaza dispozitia generala
in spatiu a componentilor ~i gradul de ocupare a spatiului.

tholeiitic. Tip de magme nealcaline caracterizat prin cresterea accentuata

a valorii raportului FeO/MgO si cresterea foarte redusa a valorii
K20 (ori K20+Na20) in cursul diferentieri i (=odata cu cresterea
valorii Si02). Termenul tholeiit este folosit pentru desemnarea bazaltelor sarace in olivina si continind ortopiroxeni 9i/sau pigeonit.
tholoid. Sin. cumulodom.
tinguait. Roca hipabisala, leucocrata, produs, <le obicei, al cristallzaril la
eutectics.cu forrna de zacamirrt dyk; componentii mafici diseminati
in masa rocii ii dau nuante inchise in ciuda dominarii mineralelor felsice.
tonalit. V. cuart-diorit.
toscanit . Varietate cle dacit puternic potasic,
trahiandezii, trahibazalt. Termeni utilizati, in trecut, pentru a desemna,
comprehensiv, toate formele cuprinse intre trahit si andezit sau
bazalt; in clasificarile recente s-a propus ca ei sa fie uti'lizati cu
caracter comprehensiv pentru latit-l-Iatit-andezit/Iatit-bazalt,
trahit. Specie petrografica fundamentala pentru domeniul vulcanic, cu
caracter nealcalin; definita prin 0-20% cuart sau 0-100/o foide
din totalul mineralelor felsice si 10-350/o plagioclazi din totalul
feldspatilor. Echivalenta sienitului. Formeaza asociatii cu latite
si andezite.
trahit olcalin: Specie petrografica fundamentala pentru domeniul vulcanic, echivalenta sienitului alcalin;' definitii prin 0-200/(} cuart sau
0-100/o foide din totalul mineralelor felsice si 0-100;0 plagioclazi din totalul feldspatilor.
trap. Termen vechi utilizat pentru desemnarea rocilor, in general premesozoice, din platourile bazaltice.
troctolit. Varietate de gabbro alcatuita din plagioclazi si olivina, cu putina sau fara olivina.
trondhjemit. V. cuart-diorit,
tuf. Denumire gen er ala pentru rocile rezultate prin depunerea cenusii
vulcariice 9i consolidarea depozitulul; uneori, se foloseste ca sinonim cu cinerit i;;i pentru depozitul neconsolidat; T. sudat. Roca
nascuta prin depunerea particulelor din norii arzatori: formulare
folosita si ca sinonim cu ignimbrit.
tufit. Roca mixta alcatuita din material piroclastic sl epiclastic.
turjait. Foidit plutonic cu participare masiva (60-90~/(}) a componentilor
mafici si melilit ca mineral esential.
341

uitrabazicd, compozitie. C. chimica a magmelor si rocilor caracterizata

prin continuturi extrem de scazute de Si02 (,..._,400/o). Rocile cu
acest caracter sint, adesea, numite ultrabazite; de preferat formularile mafitite sau roci ultramafice.
urtit. Foidit plutonic sodic cu participare redusa (0-300/o) a componentiler mafici.
oarioliticii, texturii. Varietate de t. sferulitica in roci bazaltice, determinata de existenta de mici sferulite alcatuite din prisme de plagioclazi. Cu termenul variolit se desemnau, in trecut, roci cu o asemenea textura.
uitricii. Sin. sticloasa, structura.
uitro-, Prefix utilizat pentru indicarea naturii sticloase a unor componenti ai rocii, pentru indicarea structurii sale sticloase. Termenul
uiirojir si calificativul uitrojiricii sint utilizati pentru desemnarea
rocilor vulcanice la care fenocristalele se gasesc lntr-o masa fundamentala sticloasa $i a structurii corespunzatoare.
vogesit. Lamprofir constituit din ortoza+hornblenda+augit+olivina.
volatili, componenti. C. U$Or v. din magma - H20, C02, F, Cl etc. Se
gasesc dizolvati in topitura de silicati la presiune ridicata; odata
cu scaderea acesteia, ei se individualizeaza ca gaze care creeaza
presiunea interna a sistemului. Ei nu sint inclusi in mineralele
componente ale rocilor ci se acumuleaza in etapgle post-lichidmagrnatice.
vulcanism. Fenomenul de eliberare a magmelor $i/sau produselor asociate
la suprafata scoartei. Se prezinta in foarte numeroase aspecte din
punctul de vedere al locului de manifestare (subaerian, submarin,
subglaciar), al formei deschiderii prin care se face emisiunea (central, fisural), al modului de manifestare (exploziv, efuziv, mixt),
al naturii ~i formei materiei eliberate (lave, cenusa) etc. Constituie una dintre cele 3 forrne fundamentale de manif'estare a fenomenelor magmatice .(pe l'inga plutonism si formele hipabisale).
Termenul uulcanite este utilizat pentru desemnarea, in general, a
produselor solide ale v. Structura morfologica generata prin procese de tip central este numita irulcan; ea este de torma conica $i
este alcatuita din lava, din produse piroclastice sau din amindoua aceste categorii de produse.
websterit. Piroxenit cu ortopiroxeni si augit diopsidic.
wehrlit. Peridotit cu clinopiroxeni.
tcenolii, V. anclava.
zqurii. Sin. scorie.

;r--

ANEXA B

ELEMENTE DE PETROGRAFIEMETAMORFIC.A
Aspectele petrografice ale cocilor metamorfice s'.int foante rrumeroase si variate ca urmare, 1n primul rind, a faptului ca mai multe
tipuri de procese pot conduce la metamorfism. Cu toate acestea, examenul lor poate fi facut cu relativa usurinta datorita, pe de o parte, faptului ca IPI"oiblema se septara in eiteva subproblems distincte - corespunzator
tipunilor de metamorfism - Lar, pe Ide 1ailta, parte, Japtului ica. totdeauna
se constata variatri prcgresive ale aspectelor ca unmare a variatief de
intensitate a proceselor determinante.
Pentru majcritatea oategortilor majore de metamorfism, examinarea aspectelor petrografice dezvaluie ,,reguli" rnai mult sau mai putin
ferme in ceea ce priveste generarea acestora; pentru unele tipuri de

metamorfism tnsa, asa ca eel metasomatic, extrema neregularftate a proceselor genetice determina si o exceptionala neregularitate a aspectelor

petrografice.
Cele oiteva elemente care is1nt rnentionata in continuare privesc,
in primul rind, produsele metamorfismului regional dar se potrivesc,
in general, trutlliI'ooc- ro1cHor metamorfioe cu exceptia celor in care me'tasornatoza 9i anatexia au avut un rol dominant.

B.1. Aspecte structural-texturale

.Adaptarea'' la noi conditit are, in .co!l'.l!cli.time metamorfismului, si
o componenta structural-texturala ,_ pe llnga cea mlnerelogica; aceasta
din urma insa - materializata in distrugerea componentelor prernetamorfice si aparitia, prin cristaloblasteza, a altora noi - este cea care
determina si controleaza $i pe cea dilnt'ii.
Datorita faptului ca meternorfismul es!te un fenomen progresiv, in
cadrul caruia se pot intilni toate treptele de intensitate, si componenta
structural-texturaia poate prezenfa intreaga gama de aspects de la cele
dominate Inca de elementele preexistente pina la cele specific meta-

mortice.
B.1.1.

Aspecte re/icte

Pastrarea unor texturi premetamorfice se realizeaza in mod curent

in cadrul rocilor slab metamorfozate, dar sint destul de numeroase si
cazmri'le in care conservarea atinge chiar treptele die 'intensi'tata ridicata
a fenornemihii.
Pararocile pastresza adesea stratificatia formatiunilor initiale, uneori
sublirriata in cursul metamorfismului; detalu ale acesteia - ca stratificatia incruclsata, gradata - nu pot ft recunoscute decit in produsele
foarte slab transforrnate. Termenii blastopsamitic si blastopsefitic desemneaza aspectele texturale ale rocilor metamorfice mostenite din gresii
~i conglomerate.
343

Ortorocile arata texturi mostenite, mai rare ori, si mai ales, CU caracter
local; asa ceva se 'in'tlimpla cu deosebjre in produsele metamorflsmului
de contact ~i in mod exceptional in cele ale metamorfisrmilul regional.
Termeni ca blastoporfiric, blastofitic desernneaza asemenea aspecte.
Rocile polimetamorfozate prezinta, 'in mod obisnuit, evidenta unor
texturi anterioare ultimului metamorfism; desi, identificabile, acestea
sirrt Insa destul de sterse. Sesizarea texturiilor metamorfiice relicte eete
posibila, de cele mai multe ori, datorita diferentelor de orientare a sistozitatilor, a clivajelor, a directiilor preferentiale de crestere a cristalelor
etc,

B.1.2. Aspecte specifice metamorlismului

Cristaloblasteza introduce trasaturt structural-texturale caracteristice,
printre care cele mai importante sirrt:
caracierui dominant xenoblastic al majoritatii structurulor, ca urmare
a, practic, sirnultaneitetli- aparrtiei si cresterii crisbalelor: sirrt rare cristalele idioblastice, de cele mai rnulte ori tendinta aeeasta nereusind sa
ee manifeste decit in cadrul zonelor ordstalografice paralele cu planele
de sistozitate {arrnifilbo1i in prisme fora fete termtnaie, mice in Iarnele cu
margini ,,zdrentuite" etc.);
abundenpa incluziunilc in cristalele mari, determinate de diferentele
in eeea ce priveste viteza de crestere e diverselor- minerale:
absenta microstructurilor zonare - sau prezenta lor foartte rara la cristalele mineralelor care forrneaza serii izomorfe ~i care, in domeniul
magmatic, au ra&ilfel de microstructuri.
Deoarece cea rnad mare parte a rocilor metarnorfice a Iuat nastere
in conditii de manifestare a unor puternice presiuni orientate, se mai

constata si:
frecventa orierdiirii pre[erentiale a cristalelor tuburor mineralelor,
Acest caracter este foarte evident in oazul rnineralelor cu ha!biitus Iamelar si prismatic cind apar rt;ierturHe lepidoblastice ~i, respectiv, nematoblastice. Este insa remarcabil faptul di si cristalele cu habitus isometric
prezinta, foarte adesea, o orientare preferentiala a structurilor lor retioulare, oonstatabila rrumai microscopic prin orientarea ['Or optica.

Multe aspecte stouctural-eexturaqa caracteristice metamorfismului iiau

nastere ca urmare a eterogenitatii compozitiei premetamorfice sau a eterogenitatii aparute in cursul mineralogenezei metamorfice, cu influenta
asupra comportarii mecanice a componenfilor. Foarte frecvent, clivajul
rocilor este urmarea unor asemenea situatii. Deosebst de interesarrte sint
1 In ciuda absentei unor diferente semnificative in ceea ce priveste mornentele de formare a diverselor minerale, in rocile metamorfice se poate constata ca
unele dintre acestea sint totdeauna idioblastice sau aproape idioblastice; din acest
punct de vedere se pot contura chiar citeva grupe diferentiate in ceea ce priveste
intensitatea cu care se manifesta aceasta tendinta. Se vorbeste despre ,,forta de
cristalizare" ca factor determinant al caracterului idioblastic al mineralelor metamorfice ..

344

microstructurtle helicitiee ale porflroblastelor de granati nascute ca urmare a eotirit acestora, in cursul cresterii, fata de matrdcea in care se
gasesc; in felui1 acesta, este inclus permanent in pillr1ile periferice material al acesteia din urma, ceea ce conduce la aparrtia unor ,,spirale" de
Inoluziuni.

B.2. Principale tipuri petrografice

Extrema varietate petrografica a rocilor metamorfice poate fi redusa
la un numar restrins de tipuri, fiecare dintre acestea net distinct fata
de celelalte !?ii., in conseeinta, usor iderrtificabtl. Varietatea ansamblului
rezulta din variatia in cadrul fieicarui :tip, care se produce fara a se

depasi Iimitele determinante ale acestuia,

Aceasta situatie se reflecta i?i in nomenclature folosita: pe baza unui
numar restrins de itermeini fnmdamersta'li - corespunzind tipuri'lor petrografice principale - se pot forma foarte rrurneroase denumtri IOU ajutorul
unor oalificative care exprima, in cele mai multe cazuri, masura participar ii unuia sau altuia dintre componentii rninerali :
Amfibolit - Roca cu textura paralela dar fara posiollitate usoara de
a se desface dupa plane de sistozitate. Este alcatuita din hornblends ~i plagicclazi formind .piirtruriiallbe i;;'i werde-inchis care alterneaza. Provine prin metarnorfisrnul regiona!I. a'l rocilor magmatke bazice, masive ori piroclastice, i;;i al marnelor.
Corneanii - Roca masiva, fin granulara, de culoare rnchisa. Alcatuirea mineralogies este variabila, uneori complexa, Se forrneaza
prin metamorfismul termic al roci'lor sedimentare, eel mai adesea,
sRU al rocilor magrnatice lbazice.
Cuariit - Roca masiva' sau cu textura paralela, alcatuita aproape exclusiv din cuart care .ii imprima culorile alba, cenusie, gallbuie;
prezenta in cantit3Jti reduse a altor minerale (grafiit) ii poate imprima al te culori.
Eclogit - Roca granulara, de culoare verde-inchis, constituita din omfacit (jadeit-diopsid) si granati, cu compozltie chimica bazica; ia
nastere in conditii de maxima [ntensitate a presiunii, poate in cadrul unor process de metamorfism,
Filit Roca fin sistoasa, alcatuita din minerale cu dimensiuni foarte
mici; acestea sint peste 500/o filosilicati (sericit-j-clorit-j- biotrt),
cuart, adesea albib, Suprafetele de sistozitate au aspect matasos. CuIoare verzuie sau argirrtie, Rezulta prin metamorfi!smul regional
de slaba intensitate al rocilor argi'loase,
Gnais - Roca mediu .9i macrogranulara cu textura gnaisica - tex'tura
paralela mai putin pronuntata decit cea sistoasa ca urrnare
a predominatiei componentelor igranulare 9i1 prismatice si pariticiparii reduse a .mioelor, oeea ce poate conduce pina la forrne
aproape masive. l\!Iineralele principale sint cuartul ~i feldspatii,
carora li se adauga mice, hornblenda; roica este de culoa.re deschisa.
Gnaisele sint produse ale metamorfismului regional de intensitate
ridicata fie pe seama roci.ilor sedimentare (para-) fie pe seama celor
345

magmatice (orto-). Gnaisele de injectie au Iuat nastere prin injectarea de material cuarto-feldspatic intr-un fond petrografic

variat.
Gromulii - Roca leucocrata,

granulara, cu textura masiva dar cu o

oarecare dispczitie paralela a paturflor ori Ierrti'lelor de minerale
felsice si mafice. Constituita din cuart, feldspat, piroxeni, granati,
uneori amfiboli. Produs al metamorfismului regional de oea mai
ridicata intensitate.
Marmurii Roca masiva, de culoare, alba, constituita din calcit sau
dolomit.
Meta Prefix utilizat atit pentru indicarea oaracterului metamorfozat al unei intregi formatiuni sau grup mare de roci (roci metasedimentare, metatufuri) cit si pentru desemnarea acelor roci prin
a caror metamorfozare, tin general slaba, nu au luat nastere tipuri
petrografice matamorfice dare (metabazalte).
Meiasomaiit - Nurne comun pentru toate rocile in a carer formare
procesele metasornatice au avtit rol hotaritor. Caractere petrografice variabile in functie de cele ale rocilor preexistente si de intensitatea metasomatozei.
Micasist - Roca sistoasa a carei alcatuire mineralcgica este dominate
de prezenta rnuscovitului sau a muscovitului si biotitului dezvoltate in lamele mari, ceea oe creeaza un aspect cu totul particular
(suprafete ,;luci.oase"); aoesltora Ii se adauga, de iregiu'la, cuart. Numercase alte minerale - granati, staurolit, disten etc. - pot sa fie
prezente, determinind .varietati.
Migmatit Roca cu texture paralela deterrninata de alternanta
unor paturi cuarto-feldspatice cu patur'i alcatuite din minerale femice - sau aproape rnasiva - datorita r-epar titiei mai neregulate
a acelorast componenti - niciodata cu posjbilidate de desfacere
dupa plane paralele. Ia nastere prin, topirea partialla a componentilor felsici dim roci metarnorfice in zonele foarte profunde ale scoartei si cristalizarea topiturii rezultate, fie pe lac, fie d<upc'i! o rcdusa
:m:ig::rare in aceeasi fonmatiune ori im formatiunile invecinate. Este
un produs al dorneniului de 'trecere de la metamorfism la magmatisrn.
Milonit - Roca microgranulara, sistoasa, uneori cu prezentare lenticuIara a unora dintre eomponenti, rezultata prin zdrobirea pe plane
de falie a diverse roci.
Orto - Prefix pentru indicarea provenientei din rod magmatice.
Para - Prefix pentru indicarea provenientei din rod sedimentare.
Serpeniinit - Rodi masiva da culoare verde-inchis, constituita din minerale serpentinice, nascuta prin procese de metasomatoza sau
autornetamorfism pe seama peridotlltelor.
Skarn - Roca macrogranulara cu textura masiva si alcatuire mineralogica complexa, din care nu Iipsesc niciodata calcitul 9i diversi
silicati continind Ca. Este o roca de contact metasomatic: provine
prin actiunea solutiilor hidrotermale ~i pneumatolieice eliberate de
un corp magmatic in roci carbonatice din imediata vecinatate,
Sist - Termen general pentru desemriarea rocilor metamorfice cu textura paralela ifo9.'rte bine dezvO'litata, defberimiina1ta eel mai .a'desea

346

de rninerale cu habitus lamelar, dar de rnulte ori $i de cele prisrnatice; mineralele au dimensiuni care permit identificarea lor cu
ochiul liber. Componentele lamelare formeaza, de obicei, peste
500/o din roca, restul fiind constituit din cuar], plagioclazi, albit,
epidot. Detaliile alcatuirti mineralogice sint precizate prin calificative: sist cloritos, sist amfibolic, sist feldspatic etc.; micasistul este
c roca dominata de prezenta muscovitului si biotitului. Culoarea
este variabila in functie de alcatuirea mineralogica.
Unele sisturi rezulta prin metamorfismul regional de intensitate
redusa a rocilor pelitioe ou o compozitie nu exclusiv argiloasa (9.
eloritoase, 9. sericitoase, s. olorito-epidotice etc.): altele reprezinta
eehivalentele celor anlterioare in conditii de Intensrtate medie a

metamorfismudui (s. amfibolice, 9. feldspatice). Variatele 1ipuri de

sisturi rezulta prin metarnorfismul regional de intensitate medie
a rocilor argiloase ~i marnoase, a graywaokelor.

ANEXA C

ElEMENTE DE PETROlOGIE STRUCTURAlA

A $1STURILOR CRISTALINE
Petrologia structurala este constituita din ansambhrl de informatii,
metode de cercetare 9i conceptii asupra orientarii in spatiu a consti'tuentllor minerali si a tuturor elementelor texturale ale rocilor (lineatii, sistozi tate, fisurare etc.). Ea cuprinde atit aspectele ,,primare" - asa cum
ar fi orientarea preferentiala a granulelor unei rod sedirnentare ori dintr-un corp magmatic - ca urrnare a depunerii lor dirrtr-un mediu mobil
sau imobil cu viscozitate variabila - cit si aspectele ,,secundare" - cele
care se nasc rnai ales ca urmare a actiunii unor factori mecanici asupra
rocilor, defcrmarile plastice ori rupturale.
Pentru desemnarea ansamblului acestor caractere, care constibuie o
alta notiune decrt ,,texturia" - cu un grad de generalizare mai rldicat,
ea privind constructia generala a edificiului petrografic - in limba engleza se foloseste termenul ,,fabric", iar in limba germana ,,Gefuge"; in limba
romans nu avern, deocamdata, un termen echivalenlt ci folosim peri!fraZJe
ca ,,orientare 'in spatiu a cornponentelor, distributia fisurilor, caractere
petrostructurale" etc.

C.1. Notiuni genercle

Factorii care determine constructia generala a edificiilor petrografice,
care conduc la orientari preferentiale prirnare ori secundare, sint diversi:
gravitatia, factori terrnici, far.tori mecanici,
Efectele Ior se mater ializeaza atit la nivelul edificiului petrografic determinind stcatificari, outari si rupturi ale acestuia - cit 9i la nivelul
rnimeralelcr constituents - deterrnirrind aranjari sl rearanjari spatiale
ale mdivizilor sau chiar deformari ale structuril reticulare a acestora.
Petrologia structurala intereseaza, deci, toate categoriile de roci - sedimantare, rnagmatice, metamorfice; in capitolul de fata ne vom opri,
evident, asupra acelor problems care privesc ['DCHe rnetarnorfice si care
constifnrie, in rea:litate, partea principala a petrologiei structurale. in aeest
dorneniu avem de-ia face mai ales cu orienteri preferentiale nascute in
mod secundar, ca urrnare a cutarrlor suferite de roci, ca urmare a cristaIizarflor si recristalizarflor sub presiune etc.; in rare cazuri, int'ilnim 9i
orientari pref'ererrtiale mostenite. in cercetarea rocilor metamo,rfice se
utilizeaza, adesea, termenrul microiectonicii pentru a desemna cercetarea
deforrnarilor plastics 9i rupturale determinate de miscarfle teotonice la
nivelul edificiului iPetI'ografic, deci vizibi'le cu ochiul Iiber, si forrrrularea
petroloqie structurolii s.s. pentru a desemna cercetarea microscopica a
orientarii constituentilor minerali. Aceasta separatie este cu totul corrven1ionala 9i are valabilitate numai pentru rocile metamorfice pentru ca, de
oexemplu, la corpurile maganatice pot exista deforrnari rupturale netectooice (flsurfle de oontractie).
Roelle care au suferit deformari datorita rniscarilor tectonioe sint numite tectonite.

348

C.1.1.

Mersul analizei petrostructurale

Cercetarea petrostruoturala incepe pe teren prin inreglstrarea pozitiei

elernerrtelor planare ~i lineare observabile: pentru masuratori Se folosesc
busole geologlce obisrrui'te sau cu adaptari speciale in vederea crearii posibjlitatilor de apreciere a pozitiei tuturor elemente1or, indiferent de modul in care apar in af1oriment. Masuratorile se fac in masa, in functie de
posibilitati, peste 100 in f'iecare afloriment.
Pantnu cercetarfle microsoopice se recolteaza esantioane a carer pozitie in spatiu ,,in situ" trebuie ounosearta (masurata si in asa fol notata pe
esarrtion indi1t pozltia ,,in situ" a acestuia sa poata fi reprcdusa in laborater); in rnomentul executarii sectiunilor subtiri se va tine seama, de
asemenea, de pozitia planului sectiunii fata de pozltia esantionulul in
aflorilment.
Datele obtinute se valorifica cu 1aj1u:to1rul a diverse tiparr! de diagrame.
Se foloseste in med ourent proiectia stereografica pe care se apreciaza
frecventa punctelor reprezsntative. Interpretarea datelor ingaduie intelegerea modului in care se dezvolta seructurfle in spatiu (daca ele nu erar
rvtziibHe decit partial pe teren), a modului in care au fost aplicate fortele
care au produs def ormarea etc.

C.2. Studiul edificiilor petrografice

in cercetarea sisturilor cristaline avem de-a face, in mod normal, numai cu edificii deformate. Deformarile rocilor se datoresc actiJunii unor
forte orientate, fie ca este vorba de rnanifestarea lor irrtr-un singur sens
al unei directii, fie ca ele se produc in ambele sensuri ale acesteia. ReIatiile dintre stress .<?i strain sirut variabile, in functie de natura materialului afectat (fig. C-1). In discutia de fata intereseaza numai deforrnarile
rupturale ale rocr.or.

C.2.1.

Tipuri de deiotmiiti

Din punctul de vedere a1 mecanisrmilui de desfasurare, in cadrul deformarilor pe care le sufera rocile, simplifidnd si idealizind lucrurile, se
pot deosebi doua situatii.

<fl
<fl

Fig. C-1. Relatia stress-strain in cazul

deformartlor casante (A), semicasante
(B) si plastice (C).

trl

Strain

349

Fig. C-2. Daforrnari afinc (b) si nea'fine (c). In elipsoidul de deforrnare

A1A2, C1C2 si B axele principale; S1S1 si S2S2 - sectiuntle circulare.

Uneori, particulele irocii sau diversele sale palfti sufera dcplasari

relative, egale unele fata de celelalte, in acelasi sens al unei directii sau,
ceea ce este aoelasi lucru, in mod simetric, in ieele doua sensurr ale acesteia; acestea sint deforrnari omogene sau afine. Situatia se poate materializa in deplasarea omogena a cartilor de joc dirrtr-un pachet (fig. C-2)
sau in alunecarea determinate Ide o oorrrprimare si desfasurata dupa plane
inclinate fata de directia acesteia (fig. C-3). In urma unei asemenea
deplasari, dreptele ~i plane-le rarr:Un ca atare, dar r~i siohilffiba pozitia:
cercurile (slferele) se modifica devenind elipse (elipsoizi) ou pastrarea a
doua sectiuni circulare, Acestea sint deformari afine determinate prin
alunecarea unui singur set de plane.
in unele cazurt, comprimarile conduc la doua plane care se intersecteaza (fig. C-4); asemenea deformari se numesc ,,de forfecare". Defermarile afine caracterizeaza metamorfismul cataclastic - milonitele dar sint foarte freevente 9i in metamorfisrrnul regional.

Fig. C-3. Deformare prin alunecarea

unui set de plane datorita
cornprtrnar ii.

350

Fig. C-4. Deformarea

prin alunecare

a doua seturi de plane (forfecare).

0 a doua mare categorie de cazuri este aceea a deformarrlor neafine,

in cadnul carora partiicl\.llele rocii (ipartile sale) sufera deplasari relative
neegale si, eventual, in sensuri opuse ale unei directii - din ambele
puncte de vedere vartatia Iiind neregulata, Dreptele ~i planele initiate
pot deveni Iinii frinte si curbe 'CU forme foarte variate in lfunctie de
gradul de competenta a diverselor parti ale rocii si de grosimea portiurrilor deplasate (fig. C-2).
Deformarile rocilor sint adesea foarte COI111Plkate, neplanare 9i complexe, Cele mai complicate deformari se constata in cazul flexurilor, cind
se asociaza naimeroase aspecte de deformari plastice ::;i rupturale.

C.2.2. Sistemul de referinta

Pentru aprecierea deplasarli panticulelor meteriale in cadrul deformarilor, se recurge la ajutorul unui sistem de referinta triaxial, care este
stabilit in functie de forma unei cute, in felul urmator, Directia aluneciirii,
de transport tectonic, constituie axul a; directia axului cuiei, care este
axul oricarei miscari de rotatie sau cutare, constituie axul b. Planul ab
este, deci, planul de alunecare in cadrul deformarii (eutarii). Directia perpendicularii pe planui ab constituie al treilea ax, c, al sistemului de referi:ata ~fig. C-5).
Stabilirea sistemului de referinta pentru studierea unei rod sau formatiuni se face progresiv in cursul cercetarii, prin adaptarea de variante
provizor ii succesive, decarece mi totdeauna sint identificahile din primul
moment elememtele rieoesare din stnuctura,

1.

'

I /.-:-_

/
Fig. C-5. Stabiiirea sistemu- '-o--..<------<!,/,._'r!--r,.,,
lui de refer inta abc in functie de structura unei cute.
- .... -- ....
. -~----~.---- - ,. - - -. - ,. .

. - ~ . ---~

..

'I

351

C.2.3. Aspecte e/ementore

ale rocii; terminologie

Examinarea deformarri rocilor, a caracterelor pe care acestea le determina, se face, in prirna etapa, dupa criterii pur geometrice; odata cu
avansarea cuncasterii, intr ....o a doua etapa, devin posibile si distinctii genetice care sa ingaduie, in realitate, interpretarile. Pentru desemnarea numeroaselor caracteristici (elemente structural-texturale) asociate proceselor
de deformare, au fost folositi in decursul timpului foarite nurnerosi termeni; in unele cazuri ei se deosebesc prin aceea ca o parte au caracter
negenetic, iar altii caracter genetic, d~9i desemneaza acelasi aspect; in
rmrlte cazuci insai este vorba de sinonirnii care oreeaza confu:zii.
Existenta P.lainek>r de neoill8.enitacte mecanica in roca (adica o posi.bili<tate rnai rriica sau mai mare de seipafm.er'oonsitirtiuie aspectul eel mai
cornun in rocile metamorfice; el eslte desemnat prin formularea n~ane-.~
termel}.,a~~~tic care cuprinde stratificatia, sistozitatea, planele de alunecare' etc. 9teS1te folosit mitial, p[na se poate detenmina natur'a disconrt;inuitatii. Tectonitele a carer ,,constructie" este dominate de prezenta planelor-S - Iineatli nefiinld vi'zi!bi'le sau lipsdnd - sint numite tectonite-S.
~s.~~~s!~~a1-~l!sm _ in struotura rocilor determinate de elemente
plane, cu crearea !POS'fiblrf~i'ide separare rdupa plane paralele, sint desernnate prin 'termenii ~J'W2zitate ~ foQiatj._e; !fiinld in esenta sinornmi, eel
de-al doilea este folosit, "'"aa~a, iritr-o acceptiune mai larga decit eel
dirrfii. La crearea acestor aspecte participa, in parte, !?i acele elemente
denumite clivaj, dar care privesc numai separarea rocii dupa suprafete
plane.
Lineaiie este un termen care desemneaza aspectele de para'lelism
determinate de elemente lineare; acestea pot fi constituenti ai rocii cu
halbitus prismatlc, Intersectii a doua sisteme die plane-S sau Intersectia
unui asemenea element planar cu p(lanul de observatie in afloriment, axe
de rnlcrccute. Tectonitele in care domina prezenta lineatiidor sint numite
tectonite-B, in ideea ca lineatia este paralela cu axul b al structurii.

C.2.4. Deiotmiui rupturale

In cazul rocilor care reactioneaza casarrt, efecbul stressu'lui se manif esta - in momerrtul in care a fest depasita o anumita limita - prin distrugerea con'tinuitetdi aeestora: termenii rupturii ~i [racturii sint utilizati
pentru a desemna, 'in general, aparrtia unor plane de discontinurtate in
roci, Masele fracturate pot sa suf'ere miscari diferentiale fata Ide planul de
fracture sau pot ramine arnbele in pozitia initiaila. Pentru desemnarea
primei siituatii se uailizeaza termenml falie (=deplasave =deranjare);
pentru cea de-a doua siituatire exista in Iiteratura de specialrtate nurnerosi
termeni dintre care joint, fisurii si diaclazii au intelesul eel mai general,
cei doi din u:rrrna fiind insii rezer;vati, in limba roman.a, mai ales pentru
elemen.tele de ldimensiuni recluse. Termenul dislocafie se folose~te, de
cele mai multe ori, pentru ambele situatii.
Faliile. Faliile sint plane de forfocare (frraicturi de forfecare); daca
fracturarea rocii poate fi interpretata independent de caracterul de forfecare, deplasariea b1oourHor nu poate fi explica'tii decit prin accep\j;area
352

max.

acestuia. Ele reprezinta rezultatul alunecarii a doua seturi de plane in cadrul

unei deformari afine daterrninata de
compresiune (fig. C-4).
Detaliind interpretarea, se constata
ca formarea faliilor poate fi oonceputa
min.
ca datorindu-se .variatiilor ce au loc in
cadrul .situatiei de egalitate a presiunii
in toate directiHe, adica a situatiei de
presiune Iitostatica. Cresterea presiunii
in 'toate directiile orizontale binemin.
inteles, nu 1n aceea9i masura in toate
directiile - si raminerea :presiunii verticale cu valoarea minima dctermina
aparitia
faliilor
de
incalecare (b,
fig. C-6); descresterea presiunii iin toate
directiile orizorrtale - in acel asi mod
neomogen - face ca valoarea presiunii vertica:le sa ramina maxima 19i deb
termina formarea faliilor normale (a,
int.
min.
fig. C-&); cresterea presiunii intr-o directie or'izorrtala simultan cu scaderea
initr~o alta directie orizontala la 90
fata de cea dintii - presiunea verticala
rarnirririd cu valoarea intermediara fata
~~of!!+ff.-max.
de aceasta detarmina aparitia faliilor de dscrosare (c, fig. C-6). Dupa
cum se constata, directia corespunzind
c.
valorii maxime a ipresiunii intersecteaza
Fig. C-6. Repartitia stressului in
totdeauna unghiul ascutit format de cazul faliilor normale (a), de incalecare (b) :;;i de decro:;;are (c).
planele de forfecare de catre directia
de comprimare.
in afara f.all:ii}or prineipale, in cadrul umri asemenea proces apar
si f'alii asociate de ordinele 2 si 3, ca urmare a faptului ca miscarea
dif erentiala din lungul planului faliei principale modifica 1ntregul sistern de valori ale stresului din starea initiala (fig. C-6); valoarea maxiima scade si apare o valoare crescuta 'in una din directirle 'din planul
perpendicular pe directia celei diribii. Aceasta este cauza aparitiel unui
-sistem de falii de ordinul al 2-lea. Din motive strnllare apar si falii de
ordinnrl al 3-lea. Pozitia acestor falii ca si deplasarile pe care le provoaca se ga1sesc in relatii Ide detiermihaire cu dire otia stressului maxim
initial, pozii;ia faliei prmcipale, intensieatea frictiunii intre compartimente (fig. C-7). Faliile sint insotite si de ,,fisuri de sprijin", care f'ac
unghiuri foarte ascutite cu planele acestora. Studiul faliilor de-al 2-lea
si ail 3-lea ordin ~i al f'isurilor de sprijin poate oferi, in rnulte cazuri,
date utile pentru intelegerea pozitiei Ialiei principale atunci cind ea nu
este suficierst vizibila, ca '9i asupra deplasarflor determinate de en.
Jointuriie. Joineurile sinit f'racturl in roci in lungUl carora nu s-au
produs deplasari ale celor doua oompar-timerite ori s-au iprodus ldeplasari nesemntncative. Aceasta definitie negenetlca acopera toate aspectele
possbile: asa cum se va vedea in continuare, jointurile pot aparea In
foarte variete conditii asa incit este de dorit, dar nu totdeauna pos.ibil,
1

23 - Petrologie magmatica, cda. 291

3:53

ca elementul genetic sii se

adauge definirri lor. Notiunea joint cuprinde 9i cele
mai multe dintre cazurile
care sint prez.entate :in Iiteratura sub numele de clivaj.
De cele mai multe ori,
jointurile sint plane, paralele si forrneaza seturi: numai acestea spre deosebire de [ointurile neregul'ate
- sin t folosite 'in in terpretarile structurale. Dimensiunile lor sint foarte variate.
Jointurile sine foarte freevente in multe tipuri de
rod; frecventa !J.or prezinta
unele regularitati utile pentru intelegerea genezei lor.
0 prima observatie este aceea
privind legatura dintre litologie si mumar ul jointurilor ;
iin conditiile unui aceluiasi
stress, rocile reactioneaza in
mod diferit din acest punct
Fig. C-7. Aparitia faliilor de mai multe ordine
~i a fisurilor de spr ij in datorita comprimarilor.
de vedere, desigur in conformitate cu capacitatea lor
de deformare elastica, dar fara a putea fi dcmonstrata o relatie de proportionalitate. Unele observatii sugereaza o relatie de proportionalitate
intre dirnensiunile (grosimile) corpului de roca si fr ecventa jointurilor.
0 alta observatie priveste relatia lor cu gradul general de deformare teetonics a formatiunii; in aceasta prrvinta este <le rernarcat, pe de-o parte,
ca numarul jointurilor este cu atit mai mare cu cit formatiunea este mai
tectonizata si, pe de a:lta parte, di numarul lor este de sute de mii de
ori mai mare decit eel al faliilor.
Jointurile sinlt, de asernenea, foarte oomune in multe tipuri de str ucturi. In structurile cutate e1e apar ou orientarea planelor ac si be 9:i in
doua seturi care formeaza unghiuri biseotate de cele doua plane (fig.
C-8); cele dintii sint privite ca fiind de tensiune, iar cele din urrna de.
forfecare. In multe caeuri, aceste sisteme de [ointuri apar in mod distinct
pe fiecare flanc al .unei cute - pozitia de perpendioularitate referindu-se la supratata acestora - ceea ce face ca numai ce::.e de tip iac sa
fie varticale.
Examinarea orientarii jointurflor in structurrle cutate ingaduie intelegerea distributiei stressurllor in momenitul formarii lor, stiindu-se
ca unghiul ascutit format de oele doua seeuri de forf'ecare este totdeauna
bisectat de directia stressului cu valoare maxima (ca Ia falii). in fig.
C-!:l este reprezentat un caz in care stressul maxim in momentul formarii jointurilor a fost vertical, perpendicular pe axul cutei (a) si un
caz in care stressul principal a corespuns cu axul outei (b). Trebuie sa
se remarce insa ca in zonele de creasta ale cutelor foarte strinse este
posibil sa apara jointuri a carer pozitie sa urmareasca fidel orientar.ea
razelor de curbura, deosebrte de pozitia celor de pe Ilancuri ;(fig. C-10).

354

wi.
r

'

Fig. C-8. Principalele ~i\steme de jointuri

asociate unei structuri anticlinale.

Fig. C-9. Sisteme de jointuri generate

de stress cu orientare perpendiculara
pe axul cutei (a) corespunzind axului
cutei (b).

In: alte .ca2)Uri, se constata ca [ointurrle s:int paralele cu planul axial

al cutelor (be). -in .intreaga structura; asemenea aspecte sint desemnate
in mod obisnuit cu formula clivaj de curqere (fig. C-11). Deformarea
poate fi interpretata ca neafina; planele de alunecare au Iuat nastere
perpendicular pe direetia de aplicare a stressului, iar cutele aparute nu
sin1J unmarea unui .proces de flexura. Dlspozitia mlneralelor in cadrul
rocii poate demonstra, 9i ea, aceasta interpretare a deformarii. Este util
de retinut ca valoarea unghiului format de jointuri cu suprafata die 9istozitate inlgaduie aprecierea arpropierii fata de axud cutei (pozitia sarnierei) ill cazul in care acesta nu este vizibil.
Exista ~i sltuatii in care suprafetele de separatie s-au dezvoltat paralel cu stratificatia sistozitatea; aceste aspecte sint descrise sub
numele clivaj de straiijicatie.

Fig. C-10. Jointurile radiare in zona

apicala a cutelor.
23*

Fig. C-11.Clivaj de curgere aparut prtn

deformare neafina,

355

In general vorbind, jointurile pot Iua nastere ca urmare a mai multor procese si pot sa apara in rnomerrte variate din istoria unei roci; in
capitolul de fata au fost mentionate numai acelea care sinlt generate in
procesele de deformare a sisturilor cristaline si care dau informatii asupra evolutiei acestora, dar chiar .c;;i acestea pot fi determinate de mai
multe cauze, In sisturile cristaline, [ointurile iau nastere, foarte probabil, in ultimele moments ale deformarii sau imediat du:r>a incheierea
acesteia; pen'tru discutia de fata este suficient daca se accepta ca unele
dintre ele sint fraoturi de tensiune, iar alltele fracturi de forfecare.
C.2.5. Lineatii
Singura Iineatie ,,independenta" este oea determinata de orientarea
preferentiala a mineralelor cu habitus prismatic. 0 asernenea dispozrtie
a mineralelor prismatice este rezultanil specific aol cristalogenezei in oonditii de stress: cresterea cristalelor se produce in directie perpendrcuIara 1p!e cea de aplicare a- presiunii. Studiul lineatiilor de aceasta natura
se face microscopic, asa indt problema va fi relmata in cap. C.3.
Aspeetele de lineatie determinate de alte elemente pot sa aiba geneze variate, corespunzatoare acelora ale elementelor cauza: intersectii
de planoe-S, axe die cute, ibuldine1 Din acest motiv, ele pot sa corespunda a tit cu axul b cit si cu axul a al cutelor; de aici decurge necesitatea absoluta de a cunoaste geneza lmeatiei pentru a putea face
interpretari.
Interpretarea aspectelor de lineatie mgadule intelegerea dezvcltarii
in spatiu a cutetor - .atunoi oind ele nu sl)nt complet vizibile - si , deci,
a directidlor de aotionare a stresstrlui.

C.3. Studiul particulelorcornponente ale rocilor

------

Presiunile la care sint supuse rocile in cursul metamorfismului determina, in cele unai rnulte cazuri, modificari si la nivelul componentilor
minerali. Uneori, acestea se materializeaza ~ in aspecte vizibile cu odhilrl
liber: de cele mai nnubte ori caracterele dispozitiei inr spatiu a componentrlor sint detectabile numai microscopic. In rnod obisnuit, informatitle
pe care le obtinem prin studiul microscopic nu fac decit sa confirme
rezultatele examenului macroscopic; sint destul de frecvente insa si
cazurile in care studiul microscopic dezvaluie elemente cu totul noi,
completind astfel imaginea pe care o obtinusem prin examen macroscopic
asupra deformarilor rocii .9i asupra cauzelor acestora,
Exercitarea presiunilor asupra rocii in curs de metamorfozare poate
avea urmatoarele erfecte principale la nrvelul componentilor minerali.
Miscarea isuieperuieniii a unor granule are loc daca intre ele !?i masa
rocii exista diferente de rigiditate 9i daca forta aplicata acestora intrece
1 Se numesc budine elementele lenticulare, de dimensiuni mici si moderate,
constituite din component; mat ,,rigizi", care se gasesc intr-un fond de material
mai ,,plastic" ; ele apar in cursul fenomenelor de cutare :;;i metamorfism datorita
diferentelor de ,,competenta" intre constituentu formatiunii initiale. Procesul poarta numele ,,budinaj".

356

frictiunea dintre ele si mediu (masa rocii), Ca urmare a unui asemenea

proces se produce:
- .orlenltarea cristalelor cu haibiitus anisometric si aparitia Iineatiilor ori a unor plane -S;
- rotirea cristalelor, daca miscarea este simultana cu cresterea lor,
i;;i aparitia unei structuri 'in1terne specifioe, determinata de imcluderea de
material strain cristaluliui in cursul rotirii (structuri helicitice la granati),
Deformiirile plastice se materializeaza .in indoirf de lamele la mice,
aparitia de translatii la calcit, deformari ale 1structurH reticulare 9i apar-itia de extinctii ondulatorii.
Dejormiiriie rupturale se rrraterializeaza in spargerea
cristalelor;
spargerea unor cristale echidimensionale cu formarea de fragmente inechidimensionale poate contribui, de exernplu, la crearea lineatiilor ori a
clivajelor.

Cristalizarea $i cresierea cristalelor sub stress conduce la aparitia

de habitusurr lamelare 9i prisrnatioe - deoarece adaugarea de substanta
(cresterea) are Ioc pe portiunile mai !Putin supuse stressului, adica in
directii 1Perpendicu'1are pe directia acestuia - si, prin aceasta, se creeaza
Iineatii :;;i plane-S.

Pe'trologia structurara in sens strict oonsta in examinarea orientarii

in spa1illl a cuartului, micelor sau .a alter minerale din rod, ca si a tuturor efectelor pe care stressul le-a avut asupra mineralelor constituente. Bineinteles, trebuie sa se cunoasca orienterea in spatiu a sectiunii
care se examineaza, amt ipentru a putea Interpreta rezultatele cercetarii
in oontextul formatiurrid geologice respective, cit ,9i pentru ca sectionarea
unei aceleiasi structurf dUipa plane cu orienltare dif eritta conduce la
rezultate deosebite (fig. C-12).

Fig. C-12. Relatia dintre pozitia sectiunii intr-o structura cutata si tipurile de diagrame petrostructurale care se obtin.

~57

fig. C-13. Diagrame

petrostructurale
cu si-netrie triclinica in gnais (a) ~i in gnais liniar
lb)

si monoclinica in granulit (c) si in micasist (d),

Preparatele se , studiaza cu
ajutorul mesei universale Fedorov; iI)Olii axelor de alungire
a mineralelor
prismatice, ai
axelor optice Ia mineralele uniaxe (cuart), ai .planelor de divaj la mineralele lamelare se
proiecteaza in
stereograme1
intr-un riumar suficient - eel
putin 100, dar mergind pina la
500 - pentru a iputea aprecia
situatia obtinuta ca ,,semnificativa''. Numarul punctelor de
proiectie pe unitatea de suprafata - supratata stereogramei:
se 1mparte in unitati patratice
- permite trasarea de izolinii
de frecventa si separarea de arii
cu aceeasi frecventa a punctelor. Astfel obtinute si prelucrate, stereogramele au aspecte simetrii - a carer interpretare
ingaduie
mtelegerea
tipului
petrostructural al rocii cercetate. .
Stereogramele care se obtin prin cercetarea rocilor metamorfice sectionate perpendicular ;pe Iineatii sau pe pianele-S pot prezenta simetrie
rombica - au 3 plane de simetrie - monoclinica - au un
ax sau un plan de simetrie orl triclinlca - daca sint lipsite de elemente de simetrie,
in toate texturile orientate,
simetria lor (a particulelor componente a rocilor = a stereogramelor petrostructurale) reflecta simetria miscarii fie
primara, fie secundara - care
a determinat orientarea, ceea
ce permite interpretari asupra

Fig. CJ14. Diagrame petrostructurale cu simetrie rornbica :

a - granulit; b - micastst ; c - cuartit; d - milo'nit; e - stst cuarto-rmcaceu; f - gr-anulrt.
l In petrologia structurala, proiectia stereografica se face cu ajutorul retelei
Schmidt care, spre deosebire de reteaua Wulf, este eohiareala.

358

genezei strueturii si a rocii. Stabilirea simetriei stereogramelor petrostructurale ingaduie si definitivarea sistemului de referinta pentru
structura.

Simetria triclinica (a, b, fig. C-13) indica, de obicei, suprapunerea a

doua miscari cu orientare in spatiu deosebita, ceea ce a determinat $tergerea pa'f\;i:ala a simetriei caracteristice fiecareia dintre ele si suprapunerea elementelor con:servate.
Simetria monoclinica (c, d, fig. C-13) arata, in general, depunerea
partioulelor dintr-un rnediu in miscare directionata (la rocile sedimentare, depunerea din curentf de apa~; in cazul rocilor metamorfice, teetoniltele rezultate prin ,,cmn.g.ere plastica'' aira'ta o asernenea simetrie.
Simetria rombica (fi.g. C-14) apare totdeauna atunci cind deformarea
s-a produs ca urrrrare a unui transporc tectonic extensiv. Sirnetrfile
rornbice

cu doua maxime

corespund

tectonitelcr-S,

rocilor cu sistozi-

tate, clivaj, foliatie bine pronuntate, Simett-iile axiale pot fi generate

in moduri diverse. Cele cu ,,ghirlande" de maxime r(e, f, fig. C-14) indica,
adesea, miscari de rotatie (in jurull axului b) si corespurrd unor tectonite-B in cam lineatille pot fi determinate ohiar de mineralele lamelare; cele cu maxim unic (c, d, fig. C-14) provin prin cresterea cr istalelor
in conditi'i de existen ta a unei dlrectii de sltress maxim foarte bine pronuntata (cataolaza).

INDICATll BIBLIOGRAFICE
0. LUCRARI CU CARACTER GENERAL
Barth, T. F. W. (1952) - Theoretical petrology. John Wiley & Sons, Inc., New York.
B art h T. F. W., Corren s, C. W., Es k o 1 a, P. (1939) - Die Entstehung der
Geste'ine. Ver!. J. Springer, Berlin.
D a I Y, R. A. (HH4) - Igneous rocks and their origin. McGraw Book Comp., New
York ..

Dobre to v, N. L., Rev er d at to, V. V., Sob o 1 e v, N. V., Sob o 1 e v, V. S.,

H 1 est o v, V. V. - (1'9'7'7) Fa-ciesurile metamerfismului. Ed. tehnica, Bucuresti.
G i u s c a, D. (1974) - Peiroloqia rocilor endogene. Ed. tehnica, Bucuresti,
Gruben man n, U., Nigg 1 i P. (1924) - Die Gesteinsmetamorphose. Verl. G.
Borntraeger, Berlin.
Harker, A. (193'2) - Metamorphism. Methuen and Co. Ltd., London.
Hyndman, D. W. G1972) - Petrology of igneous and metamorphic rocks. McGrawHill Book Cornp., New York.
Jackson,
K. C. (1970) - Textbook of litology. McGraw-Hill Book Comp., New
York.
J oh an n sen, A. (1931, 1932) - A descriptive petrography of the igneous rocks.
The Univ. Chicago Press, Chicago.
Miyashiro, A. (1975) - Metamorphism and metamorphic belts. George Allen
and Unwin Ltd., London.
Turner, F. J. (1968) - Metamorphic peireloqi]. McGraw-Hill Book Cornp., New
York.
Turner, F. J., Ver ho o gen, I. (1951) - Igneous and metamorphic petrology.
McGraw-Hill Book Comp., New York.
Ty r re 11, G. W. (19!2'6) - The principles of petrology. Methuen & Co. Ltd., London.
Vernon, R. A. (1976) - Metamorphic processes. George Allen and Unwin Ltd.
London.

1. CONTURAREA PROBLEMELOR

Burke, K., Dewey,

J. F., Kidd,
W. S. F. Q1976) - Precambrian paleomagnetic
results compatibile with contemporary operation of the Wilsonian cycle.
'I'ectonophysica, 33, p. 237.
Cox, A. (1960) - Geomagnetic reve-rsals. Science, 163, p. 237.
Kr 6 n er, A. (1977) - Precambrian mobile belts of southern and eastern Africa ancien sutures or sites of ensialic mobility? A case for crustal evolution
towards plate tectonics. Tectonophysics, 40, p. 102.

360

Mc El hi n n y, M. W., Mc W i 11 i ams, M. 0. (1977) - Precambrian geodinamics a paleomagnetic view. Tectonophysics, 40, p. 135.
Peg rum, R. M., Mount en e Y, N. (19'78) - Rift basins flanking North Atlantic
Ocean and their relation to North Sea area. Amer. Ass. Petrol. GeoL Bull.,
62, 3, p. 419.
W i 11 ye, P. J. (1971) - The dynamic Earth. John Wiley & Sons, New York.

2. NO'flUNI FUNDAMENTALE DE INTERES PETROLOGIC

ASUPRA STRUCTURII sr COMPOZI'.J'IEI PAMINTULUI
Con di e, K. C. (1976) - Plate tectonics and crustal evolution. Pergamon Press
Inc., New York.
Coulomb,
J., Jobe rt, G. (1976) - Traite de Geophysique interne. 2. Magnetisme et geodynarnique. Ed. Masson, Paris.
Mahn es, G., Dupre, B., Ham e Ii n, B., A 11 e gr e, C. (1977) - Composition
isotopique du pLomb des roches basaltiques et heterogeneites du manteau a
diverses echelles. Bull. Soc. GeoL France, XIX, 6, p. 11189.
Meyer, I-I. O. A. (19717) - Mineralogy of the upper mantle: a review of the minerals in mantle xenoliths from kimberlite. Earth-Science Rev. 13, 3, p. 25l.
R in g w o o d, A. E. (1975) Composition and petrology of the Earth's mantle.
McGraw-Hill Book Comp., New York.

3. MAGMELE
And r i a m b o 1o1 on a, R., Dupuy, C. (1978) - Repartitions et comportement
des elements de transition dans les roches volcaniques. 1: cuivre et zinc. Bull.
BRGM (12-eme ser.), sect. 11, no. 2, p. lZl.
B o wen, N. L. (1928) - The evolution of the igneous rocks. Princeton Univ. Press,
Princeton.
Faure, G., Powe 11, I. L. (1972) - Strontium isotope geology. Springer Verl.,
Berlin.
Frey, F. A., Green, D. H., Roy, S. D. (1978) - Integrated models of basalt
petrogenesis: A study of quartz tholeiites to olivine melilitites from South
Eastern Australia utilizing geochemical and experimental petrological data.
Journ. Petrol., 19, 3, p. 463.
Miyashiro, A. (1978) - Nature of alkalic volcanic series. Contrib. Mineral. Petrol.,
66, p. 91.
Nigg 1 i, P. (1937) - Das Magma und seine Produkte. Akad. Verlag, Leipzig.
R in g w o o d, A. E. (1975) Composition and petrology of the Earth's mantle.

McGraw-Hill Book Comp., New York.

Vo 11 mer, R. (1977) - Isotopic evidence for genetic relations between acid and
alkaline rocks in Italy. Contrib. Mineral. Petrol., 60, p. 109.

4. MANIFESTARILE MAGMATICE. PUNEREA IN LOC

A CORPURILOR DE MAGMA.
FORME DE ZACAMINT
Radulescu,
D. P. (1976)
Bucuresti.

Vulcanii, astiizi $i 'i.n trecutui

geologic. Ed. tehnica,

361

5. PRODUSELE CONSOLIDARII MAGMELOR

Ho 1 mes, A. (1931) - Petrographic methods. Thomas Murby & Co., London.
Rittman
n, A. (1973) - Stable mineral assemblages of igneous rocks. Springer
Verl., Berlin.
Streck e is en, A. (1964) - Zur Klassifikatien der Eruptivegesteine. N. Jb. Mineral.
Mh. 7, p. 195.
(1965) - Die Klassification der Eruptivgesteine. Geol. Rundsch., 55, p. 478.
(1967) - Classification and nomenclature of igneous rocks. N. Jb. Mineral.
(107, p. 144.
(1978) - Classification and nomenclature of volcanic rocks, lamprophyres,
carbonatites and melilitic rocks, N. Jb. Mineral. Abh. 134, p. 1.

6. ASOCIEREA NATURALA A ROCILOR MAGMATICE

IN LITOSFERA
C

o n die, K. C. (1976) -

Plate tectonics and crustal evolution. Pergamon Press Inc.,

New York.

7. ASOCIA'fIILE DE ROCI DIN REGIUNILE DE EXPANSIUNE

A LITOSFEREI
A 1 be rt i, A., Com in - Chi a ram on ti, P., Di Battistini, G., Sin i go i, S.,
Z er bi, M. (1979) - Upper Eocene to early Oligocene shoshonitic volcanism
in Eastern Azerbaijan (Iran). N. Jahrb. Mineral, 13~, p. 248.
B r o o ks, C. K., Nie 1 sen, T. F. D., Petersen, T. S. (1976) - The Blosseviele
coast basalts of East Greenland: their occurence, composition and temporal
variation. Contrib. Mineral. Petrol., 58, p. 279.
Ch ayes, F. (1977)- The oceanic basaU-trachyte relation in general and in Canary
Island. Amer. Mineral., 62, 7-8, p. 666.
Ch u r ch, W., Co is h, R. A. (1976) - Oceanic versus island arc origin of ophiolites. Earth a. Planet. Sci. Lett. 311, p, 8.
Deb e 1 mas, J. (1974) - Geoloqie de la France, Ed. Doin, Paris.
D e s m e t, A.,
L a p i e r r e, H e n r i e t t e
(1977) - Les manifestations magmatiques du Trodos et des nappes de Mammonia (Chypre). Sci. de la Terre,
XXI, p. 5. Ann. Ee. Nat. Sup. Geol. Nancy.
Ha 11, J. M., Robinson,
P. T. (1979) - Deep crustal drilling in the North Atlantic Ocean. Science, 2\04, p. 513.
J a k obs s o n, S. V. (1972) - Chemistry and distribution pattern of Recent basaltic
rocks in Iceland. Lithos, 5, p. 365.
M: ya sh i r o, A. (1'978) - Nature of alkalic volcanic series. Contrib .. Mineral. Petrol., 66, p. 91.
P .a 1 mass on, G., So emu n d s son, K. (1974) - Iceland in relation to the MidAtlantic ridge. Ann. Rev. Earth. Planet. Sci., 2, p. 25.
P r i c e, R. C., Ch ape 11, B. W. (1975) - Fractional cristaL!isation and the petrology of Dunedin Volcano. Contrib. Mineral.' Petrol. 53, p. 157.
Schilling,
J. -G., Sigurdsson,
H., Kingsley,
R.H. (1978) - Skagi and
Western neovolcanic zones in Iceland. 2. Geochemical variation., Journ. Geoph.
Res., 83, B. 8, p, 3983.

362

Sigurdsson,

H., Schilling, J. -G., Meyer, P. S. (1978) - Skagi and LangjokuU volcanic zones in Iceland. 1. Petrology and structure. Journ. Geoph.,
Res., 83, B. 8, p. 3971.
Tak am u r a, H., Yo s hi d a, H. (1975) - The basalts of Patagonia. Journ. Sci.
Hiroshima Uriiv., Ser. C. 7, 3., p. 149.

8. ASOCIATIILE DE ROCI DIN REGIUNILE

A LITOSFEREI

DE COMPRIMARE

A g u i rte,

L., Ch arr i er, R., Dav i d so n, I., Mp o d o z is, A., R iv a no, S.,
Thie 1 e, R., Bateman,
P. C., C 1 ark, L. D. (1974) - Stratigraphic and
structural setting of the Sierra Nevada batolith, California. Pacific Geol., 8,
p. 79.
Gabri e 1 s e, H., Rees a r, J. E. (1974) - The nature and setting of gran'itic plutons in the central and eastern parts of the Canadian Cordillera. Pacific Geol.
8,. p. 109.
G as t i 1, R. G., K r u mm en ache r, D.,
D u p on t, I.., B us h e e, I. (1974) The oatolit belt of Southern California and Western Mexico. Pacific Geol. 8,
p. 123.
Innocenti, F., Manetti
P., Peccerillo, A., Poli,
G. (1979) - Inerr
arc volcanism in NW Aegean Arc; geochemical and geochronological data.
N. Jahrb. Mineral. Mh., p. 145.
Jacques,
A L. (1:9'7.6) - High -K20 island arc volcanic rocks from the Finisterre and Adalbert Ranges, northern Papua, New Guinea. Geol. Soc. Amer.
Bull., 87, p. 851.
Johnson, R. W. (1976) - Potassium variation across the New Britain volcanic arc.
Earth a. Planet. Sci. Letters, 31, p. 184.
Kay, R. W., Sun, S. -S., Lee - Hu, C. N. {1978) - Pb and Sr isotopes in volcatnic
rocks from the Aleutian Island and Pribilof Island, Alaska. Geach. Cosmoch.
Acta, 42, p. 263.
Lo es h k e, I. \19'79) - Basalts of Oregon (U.S.A.) and their geotectonic environment. I. Petrochemistry of Tertiary basalts of the Oregon Coast Range.
N. Jahrb. Mineral, 134, p. 225.
Mc Birney,
A. R. 01978) - Volcanic evolution of the Cascade Range. Ann. Rev.
Earth. Planet. Sci., 6, p. 437.
0 b a, Nob or u (1974) - Petrographic provinces and the contamination-effects on
granit'ic rocks of Japanese Islands. Pacific Geol., 8, p, 153.
R o d d i ck, J. A. (1'97 4) - Circum-Pacific piu.tonism. Pacific Geol., 8, p. I.
S n y d e r, W. S., D i ck ins o n, W. R., Si I berm an, M. L. 01976) - Tectomic
impHcatiQn of space-time patterns of Cenozoic magmatism in the western
United States. Earth a. Planet Sci. Lett., 32, p. 9,1.
S t e war t, D. C. (19715) - Crystal clots in calc-alkaline andesites as breakdown
products of high-AI amphiboles. Contrib. Mineral. Petrol., 53, p. 195.
Swanson, S. E. (1978) - Petrology of the Rocklin pluton and associated rocks,
Western Sierra Nevada, California. Geol. Soc. Amer. Bu11., 88, p. 679.
Tidy,
E., Vergara,
M., Vicente, I. C. (1974) - Andean magmatism: its
paleogeographic and structural setting in the central part (30-35 S) of the
Southern Andes. Pacific GeoL, 8, p. 1.
U i, T., Ar am a k i, S. (1978) - Relationship between chemical composition of
Japanese Island-arc volcanic rocks and gravimetric data. Tectonophysics, 45,
p. 249.

363

White,

A. I. R., Ch a pp e 1, B. W., Cle a r s, !. R. (1974) - Geologic setttng and

emplacement of some Australian Paleozoic batholits and implications for intrusive mechanisms. Pacific Geol., 3, p. 159.

9. ASOCIA'fllLE DE ROCI GENERATE DE ZONE FIERBIN'fl

Ha 1 d, N. (1976) -

Early Tertiary flood basalts from Hareon and Western Nilgssutq,

West Greenland. Groen lands Geol. Unders. Bull., 120.
Mi y ash i r o, A. (1978) - Nature of alkaUc volcanic rock series. Contrib. Mineral.
Petrol., 66.
Peg rum, R. M., Mount en e Y, N. (1978) - Rift basins flanking North Atlantic
Ocean and t:heir relation to North Sea area. Amer. Ass. Petrol. Geol. Bull.,
62, ;3.
Sch i 11 in g, J. -G. (1973) - Iceland mantle plume; geochemical study of Reykjanes
Ridge., Nature, 242, p. 565.
Scott
Ba 1 d ridge, W., Mc Get chin, T. R., Frey, F. A. (1973) - Magmatic
evolution of Hekla, Iceland. Contrib. Mineral. Patrol., 42, p. 245.
T h o r a r i n s s o n, S., S t e i n t h o r s s o n, S., E i n a r s s o n, T h., K r is t m a n n s D o t t i r, H., Ps k a rs s o n, N. (1973) - The eruption on Heimaey, Iceland.
Nature, 241, p. 372.
Woo d, D. A. (1978) - Major and trace element variations in the Tertiary lavas
of Eastern Iceland and their significance with respect to the Iceland geochemical anomaly. Journ. Petrol., 19, p. 393.

10. ASOCIA'fll DE ROCI CU POZl'fIE TECTOSTRUCTURALA

NECLARIFICATA
Bu ch an an, D. L. (1977) -

Cryptic variation in minerals from the Bush veld

Complex rocks in the Bethat Area. Trans. Geol. Soc. South Afr. 8(), 2, p. 49.
Duchesne,
J. C., Roe Ia n d ts, I. (19714) - Rare-earth data on monzonorit'ic
rocks 1elated to anorthosites and their bearing on the nature of the parental
magma of the anorthositic series. Earth a. Planet. Sci. Lett. 24, p. 325.
Hunter, D. R., Ham i 1 ton, P. I. (1970) - The Bueiiuetd: cottipiex, in D. H. Tarling (Edit.): Evolution of the Earth's crust. Academic Press. London.
Mc Le 11 an cl. J. M., Whitney,
P. R. (1977) The origin of garnet in the
anorthosite-charnockite suite of the Adirondacks. Contrib. Mineral. Petrol.,
60, p. 161.
Myers, J. S. (1976) - Channel deposits of peridotite, gabbro and chromite from
turbidity currents in the stratiform Fiskenaesset anorthosite complex, Southwest Greenland. Lithos, 9, p. 281.
Myers, J. S., P 1 at t, R. G. (1977) - Mineral chemistry of layered Archaean
anorthosite at Majorqap java, near Fiskenaesset, Southwest Greenland. Lithos,
10, p. 59.
Rocks, N. M. S. (1977) - The nature and origin of lamprophyres: some definitions,
distinctions and derivations. Earth-Science Rev., 13, p. ,123.
Simmons, E. C., Hanson, G. N. - Geochemistry and origin of massif type
anorthosites. Contrib. Mineral. Petrol, 66, p. 19.
Stein i er, A. (1966) - Origin of ingnimbrites of the North Island, New Zealand;
a new petrological concept. N. Z. Geol. Surv. Bull., 68.

364

Thompson,
B. N., Kermode,
L. 0., Ewart, A. (1965) - New Zealamd volcanology. Central volcanic region. N. Z. Geol. Surv. Handb. Inform. Ser., 50.
V a i 1, I. R. (1977) Further data on the alignement of basic igneous intrusi.ve
complexes in Southern and Eastern Africa. Trans. Geol. Soc. South. Afr., 81,
2, p. 49.
Vernier es, I., Jo r on, J. L., Trev i 1, M.., Co u 1 on, C., Dupuy, C. -01977)
Coefficient
de partage de quelqu'f)s elements en trace entre plagioclase
et verre dans les ignimbrites-Implications petrogenetiques. Chem. Geol., 19,
4, p. 309.

11. METAMORFISMUL: FACTORI, PROCESE, TIPURI

FUNDAMENTALE
Wink

1 er, H. G. F. C1967) - Petrogenesis of metamorph,ic rocks. Springer Verl.,

Berlin.
Wink
1 er, H. G. F. (1970) - Einige Probleme der Gesteinsmetamorphose. Fortschr.
Mineral., 47, p. 84.

15. A, B, C, METAMORF~$MULREGIONAL

Ernest, W. G. (1972) - Occu-rence and mineralogic evolution of blueschist belts

with time. Amer. Journ. Sci., 27i2, p. 657.
M a rt i n i, J., Va u g n at, M. (1970) - Metamorphose tempei:ierten Gra,des in den
Westalpen. Forstschr, Mineral., 47, p. 52.
Miyashiro,
A. (1972) - Metamorphism and related magmatism in plate tectonics. Amer. Journ. Sci., 272, p. 6.29.
Mi y as h i r o, A. (1973) - Paired and unpaired metamorphic belts. Tectonophysics,
17, p. 1241.

Roever, E. W. F., Beu n k, F. F. (1976) -

Blue amp.hibole-albite-chlorite
assemblages from Fuscaldo (S Italy) and the role of glaucophane in metamorphism. Corrtrib. Mineral. Petrol., 58, p. 221.
.Schreyer,
W.
(1970)
Metamorphose pelitischer Gesteine im Modellsystem
Mg0-Al203-Si0z-H20. Fortschr. Mineral .. 47, p. 11:24.
de

16. ANATEXIA
D i die r, J. (1973) - Granites and their enclaves. Elsevier Publ. Comp. Amsterdam.
G re en, D. H. (Edit.) (1977) - Experimental petrology related to extreme metamorphism. 'I'ectonophysics, 43, 1/2.
Marmo, V. (1971) - Granite petrology and the granite problem. Elsevier Publ,
Comp. Amsterdam.

20. METAMORFISMUL

FUNDURILOR OCEANICE

.Amstutz,
.Aument

G. G. (Edit.) - Spilites and spilitic rocks. Springer Verl., Berlin .

o, F., Mitch e 11. V. S., Fratta, M. (1976) - Interaction between sea
water and ececnzc layer two as a function of time and depth - I. Field evidence. Canadian Mineralogist, 14, p. 2.6'9.

365

Ha j ash, A. ~1971) - Hydrothermal processes along mid-ocean ridges: an experimental investigation. Contrib. Mineral. Petrol., 5'3, p, 205.
Ha 11, J. M., Robins on, P. T. (1979) - Deep crustal drilling in the North Atlantic Ocean. Science, 204, p. 573.
Humph r is, Sus an, E., Thompson, G. G1978) - Hydrothermal alteration of
oceanic basalts by seawater. Geochim. Cosmochim. Acta, 42, p. 1107.
Humph r is, Sus an, E., Thom p so n, G. (1978) - Trace elemente mobility
during hydrothermal alteration of oceanic basalts. Geochim. Cosmochim. Acta,
412, p. 127.

Irving, E., Park,

J. K., Haggerty,

S. E.,

Aumen to F., Loncarevic,

B.

(1970) - Magmatism and opaque mineralogy of basalts from the Mid-Atlantic

Ridge at 45 N. Nature, 228, p. 974.
Miya sh i r o, A. 61972) - Pressure and temperature conditions and tectonic significance of regionai and ocean-floor metamorphism. Tectonophysics, 13, p, 141.

Spooner, E. T. C., Beckinsale,

R. D., England, P. C.,
Senior, A.
(1977) - Hidratation, 180 enrichment and oxidation during ocean floor hidrothermal

metamorphism

of ophiolitic

metabasic rocks from

E Liguria, Italy.

Geochim. Cosmochim. Acta, 4!1, 7, p, 873.

S po oner E. T. C., Ch a pm an, H. I., S we w i n g, I. D.

(1977) - Strontium
isotopic contamination and oxidation during ocean floor hidrothermal metamorphism of the ophiolitic rocks of the Troodos Massif, Cyprus. Geochim.
Cosmoohim, Acta, 411, 7, p. 857.

22. ECLOGITELE sr ,,FACIESUL ECLOGITELOR"

Be art h, P. (1970) - Zur Eklogitbildung in den Westalpen. Fortschr. Mineral., 47,

p. 27.
Brueckner, H. K. (1977) - A crustal origin for eclogites and a mantle origin
for garnet peridotites: strontium isotopic evidence from clinopyroxenes. Contrib. Mineral. Petrol.., 60, 1, p. 1.
D a 1 pi .a z, G. V .. Ernest,
W. G. t19J78) - Areal geology and petrology of eclogites and associated metabasites of the Piemonte ophiolite nappe, Breuii St. Jacques area, Italian Western Alps. Tectonophysics, 51, p. 99.
Green, D. H. (Edit.) (1977) - Experimental petrology related to extreme metamorphism. Tectonophysics, 43, 1/2.
Vrana,
S., Pr as ad, R., Fed i u k ova, E. (1975) - Metamorphic kyanite eclogites in the Lufilian Arc of Zambia. Contrib. Mineral. Petrol., 51, p. 139.

24. ELEMENTE DE PETROGRAF

IE REGIONALA A ROCILOR
METAMORFICE
Anderson, J. G. G. ~1978) - The structure of western Europe. Pergamon Press.
Oxford.
As am i, M., Ad a c h i, M. (1977) - Staurolite-bearing cordierite-silimanite gneiss
from the Toga Area in the Hida metamorphic terrain, central Japan. Collected
papers on earth sciences, 1976 Magoya Univ., Dep. Earth. Sci., p. 259.
Beeson, R. (19'78) - The geochemistry of meta-igneous rocks from the amphiboZ.ite
[acies terrain of South Norway. Norsk Geol. Tidsskrift, 58, 1, p. !L

366

Brothers,
R. N. (1970) - Lawsonite-albite schists from Northernmost New Caledonia. Contrib. Mineral. P.etrol., 25, p. 185.
Nigg 1 i, E. (1970) - Alpine Metamorphose und alpine Gebirgsbildung. Fortschr.
Mineral., 47, p. 16.
Rutten., M. G. (1969) - The geology of western Europe. Elsevier Publ. Comp.

Amsterdam.
Tors k e, T. (1977) -

The South Norway Precambrian region - a Proterozoic cordilleran-tipe O');Ggenic segment. Norsk Geol. 'I'idsskrift, 57, 2, p. 97.
Wenk, E. (1970) - 0U!r !Riegionalmetamorphose und Ultrametamorphose in Lepontin.

Fortschr. Mi~F~IL, 4'.7, p. 34.

ANEXA C. ELEMENTE DE PETROLOGIE STRUCTURAL.A

A i:;ISTURILOR CRISTALINE
Verma n, R. H. (1979) - Growth and rotation history of
garnet porphyroblasts with inclusion spirales in a Karakorum schist. Tectono- .
physics, 54, p. 25.
Pr i c e, N. I. (1968) - Fault and joint development in brittle and semi brittle rocks.
Powe 11, C. Mc. A.,

Pergamon Press, Oxford.

S

a n de r, B.

(1970) -

An introduction to the study of fabrics of geological bodies.

Pergamon Press, London.

Coli de tipar: 23. Format: 16170X 100.

Bun de tipar: 12.10.1981. Nr, plan: 9091.
Editia: 1981.
Tiparul executat sub comanda nr. 291,
la Intreprinderea Poligrafica .,Cri~ana",
oradea, str. Moscovei nr. 5.
Republi ea soctausta
Romania