Analiza geografico-economica a statului

Canada
I.

Repere geografice generale

Pozitie geografica

Canada este un stat situat n extremitatea nordic a continentului american. Ca suprafa,

Canada este a doua ar a lumii ca ntindere dup Rusia, teritoriul su fiind organizat
asemenea unui stat federal, n zece provincii i trei teritorii. Este mrginit laest de Oceanul
Atlantic, la nord de Oceanul Arctic, iar la vest de Oceanul Pacific. La sud, se nvecineaz
cu Statele Unite ale Americii.
Populat la nceput n mod exclusiv de populaie aborigen, Canada a fost

fondat sub

forma unei uniuni de colonii britanice, unele dintre ele transformate din foste colonii franceze.
Ca form de organizare statal, Canada este, din 1867, un dominionbritanic, deci o monarhie
constituional.
n realitate, Canada i-a obinut independena de Marea Britanie n mod panic, printr-un
proces gradual nceput cu ntemeierea Canadei n 1867 i definitivat n 1982, cnd Canada a
obinut dreptul de a-i modifica propria constituie. Cele mai importante trei acte normative
care au consolidat independena sunt:

British North America Act (Documentul ce ratific independena Canadei), 1

iulie 1867

Statute of Westminster, 11 decembrie 1931

Canada Act, 17 aprilie 1982.

n prezent, Canada este un stat independent, care funcioneaz ca o democraie

parlamentar i monarhie

constituional bine

articulat,

ef

al

statului

fiind

regina Elisabeta a II-a, al crei reprezentant local este Guvernatorul General al

Canadei, David Lloyd Johnston. eful guvernului este primul ministru al Canadei,
actualmente Stephen Harper.

Canada se autodefinete ca fiind o naiune bilingv i multicultural. Engleza i

franceza sunt ambele limbi oficiale. La nceputul anilor 1970, Canada ncepe s adopte
concepte de diversitate cultural i multiculturalism, concepte pe care mul i canadieni
le consider astzi ca unele dintre principalele caracteristici ale rii.

ar industrializat i avansat tehnologic, Canada este un exportator net de energie

datorit rezervelor considerabile de combustibili fosili i a generrii de energie
nuclear i hidroelectric. Economia diversificat se bazeaz mult pe abundena
resurselor naturale i a comerului extern, n special cu Statele Unite, cu care Canada
are o relaie complex i de lung durat, relaie care poate fi descris drept cel mai
strns i mai vast parteneriat comercial din istorie

Suprafata:

Total: 9,984,670 km

(locul 2)

Apa (%): 8,92

Populatie:
Estimare 2014: 35,427,524 (locul 37)
Densitate: 3,41 loc/ km

(locul 228)

Capitolul II:
Incadrarea in tipologia statala conform criteriilor de clasificare

Cadrul natural :
Pdurile boreale domin ntinderea rii, ghearii sunt predominani n regiunea arctic i
n Munii Stncoi, n timp ce terenul relativ plat al preriilor este propice pentru
agricultur. Marile Lacuri alimenteaz Fluviul Sfntul Laureniu (St. Lawrence) (n sud-est) o
zon care gzduiete o mare parte din populaia Canadei.
Canada ocup partea nordic a Americii de Nord. Are o grani comun la sud cu cele 48 de
state adiacente ale SUA i la nordvest cu Alaska, ntinzndu-se de la Oceanul Atlantic n est
la Oceanul Pacific n vest; la nord se gsete Oceanul Arctic. Din 1925, Canada are pretenii
asupra teritoriilor arctice dintre 60 i 141 longitudine vestic, dei aceste pretenii nu sunt
universal recunoscute. Cea mai nordic aezare uman din Canada (i din lume) este Baza
forelor militare canadiene CFS Alert localizat pe vrful nordic al Insulei Ellesmere latitudine 82.5N - la doar 834 kilometri (450 mile nautice) de Polul Nord. Dup suprafa
teritorial, Canada este a doua ar din lume, dup Rusia.
Densitatea populaiei de 3,5 locuitori pe kilometrul ptrat este una dintre cele mai sczute din
lume. Cea mai dens populat parte a rii este Coridorul Qubec City-Windsor n sud-est. La
nordul aceste regiuni se gsete vastul Scut Canadian, o zon stncoas erodat de-a lungul
ultimei glaciaiuni, cu soluri srace, dar bogat n minerale, cu lacuri i cursuri de ap
abundente. De fapt, teritoriul Canadei ncorporeaz peste 60% din lacurile planetei.
Newfoundland se afl la gura Golfului Sfntului Laureniu (Gulf of Saint Lawrence), cel mai
lat estuar din lume. Provinciile Maritime continu spre est, nspre ocean, n continuarea
provinciei Qubec. New Brunswick i Nova Scotia sunt desprile de Golful Fundy, unde au
loc cele mai ample maree de pe mapamond. La vest de Ontario, preeriile canadiene se ntind
vaste nspre Munii Stncoi, care le separ de British Columbia.

Flora nordului canadian devine din ce n ce mai rarefiat de la pduri de conifere la tundr i,
n final, pmnturi lipsite de vegetaie n nordul extrem. Nordul continental este ncercuit de
un vast arhipelag ncorpornd unele dintre cele mai mari insule din lume.
Temperaturile medii n Canada depind de locaie. Iernile pot fi aspre n multe zone ale rii,
mai ales n preerii, unde temperatura medie zilnic este sub 15 C. Excepia este British
Columbia, care se bucur de un climat temperat, cu ierni uoare i ploioase. Media
temperaturilor maxime n timpul verii pe coastele estic i vestic este ntre 21 i 24 C.

Monarhia:
Canada este o monarhie constituional i o ar a Commonwealth-ului care o recunoate n
mod formal pe Regina Elisabeta a II-a a Regatului Unit ca Regin a Canadei, ale crei func ii
de zi cu zi sunt ndeplinite de ctre un Guvernator General la nivel federal i de cte un
Locotenent-Guvernator la nivelul fiecrei provincii. Chiar dac Guvernatorul General a
preluat multe dintre funciile efului statutlui, monarhul rmne din punct de vedere
constituional eful statului canadian. Astfel, funciile oficiale ale guvernului i chemrile la
urne sunt exercitate, iar legile sunt promulgate, n numele Suveranului. Regina Elisabeta a II-a
este suveranul Canadei din 6 februarie 1952.
Reprezentantul monarhului in Canada este Guvernatorul General, care este adesea numit din
rndul politicienilor retrai din viaa politic, al liderilor militari i al mass-mediei sau al altor
ceteni canadieni notabili. Guvernatorul General este numit n mod oficial de ctre Regin la
sfatul Prim-ministrului Canadei i este un reprezentant nepartizan care ndeplinete multe
dintre rolurile constituionale, ceremoniale i simbolice ale monarhului, inclusiv acordarea
consimmntului pentru promulgarea legilor elaborate n Parlament, citirea Mesajului Regal
anual (de fapt, programul de guvernare al primului-ministru), primirea oficial a demnitarilor
strini, prezentarea de decoraii, semnarea tratatelor, deschiderea oficial a sesiunilor
parlamentare, precum i dizolvarea Parlamentului naintea alegerilor. Actualmente,
Guvernatorul General a Canadei este David Lloyd Johnston.

III .Resurse
4

Populatia
Desi este cea mai intinsa tara din America de Nord, Canada este cea mai putin populata, cu o
densitate de numai 3 loc/km2 . Peste 2/3 din populatie sunt concentrate in sud, pe o fasie lata
de 150-200 km, in apropierea granitei cu SUA, intre Oceanele Pacific si Atlantic.
Cele mai mari densitati (15- 25 loc/ km 2 ) se inregistreaza in Sud-Est: in regiunea
Marilor Lacuri si in valea fluviului Sf Laurentiu.
Populatia Canadei este formata in principal din urmasii colonistiilor albi din secolele
trecute, in deosebi de origine Britanica si Franceza, si ai emigrantiilor germani, italieni si
ucainieni.
In ansamblu predomina anglo-canadienii cca 45% si franco-canadienii cca 30%, urmati
de alti europeni. In numar redus exista amerindieni si eschimosi.
Peste din populatie sunt concentrate in mediul urban. Principalele orase sunt:
-

Toronto (peste 3000000 loc)

Montreal (aproape 3000000)

Vancouver (peste 1,3000000 loc)

Edmonton

Capitala Otawa (peste 800.000 loc )

Calgary

Resurse naturale si economia

Canada este una dintre cele mai bogate tari in resurse de sol si subsol si are o economie
dezvoltata si diversificata.
Resursele naturale.

Canada are mai rezerve de minereuri de fier (peste 125 mld de tone, locul 2 pe glob),
minereuri neferoase (plumb, zinc), metale pretioase (mai ales aur) si rare (uraniu). Acestora li
se adauga zacaminte importante:
-

carbune

petrol

gaze naturale

Canada are si un fond forestier urias (aproape 400 mil ha), intinse pasuni naturale si
terenuri arabile si unu dintre cele mai mari potentiale hidroenergetice de pe glob.
Vegetatia naturala este zonata latitudinal:

In nord tundra, saraca in specii (muschi, licheni, arbusti pitici);

Padurea boreala Canadiana cu rasinoase (pin, brad, molid), in nord si foioase

(artar, mesteacan, plop, fag, stejar) in sud; in padurile din Muntii Coastei sunt
specifici arborii uriasi (bradul Douglas, cedrul rosu);

Preeriile, cu ierburi, transformate in mare parte in terenuri agricole.

Fauna, variata in specii si bogata ca efective, cuprinde:

-

vulpea polara,

ursul alb

ursul grizzly

cerbul Canadian

Renul

Elanul

Bizonul de padure

Ondatra

Castorul

Pasari

IV: Agricultura
Agricultura
Una din marile forte ale economiei canadiene de cateva secole, astazi ea constituind o mare
parte din exporturile canadiene pe pietele internationale. In 2002 ele s-au ridicat pana la 30.9
miliarde dolari. Canada este unul din marii producatori de alimente din lume si s-a facut
cunoscuta pentru legume, produse lactate, oleaginoase si carne. Practicile fermierilor
canadieni, ingrasamintele si tehnologiile de ingrasare a animalelor, echipamentul si tehnicile
de crestere a animalelor si a produselor agricole sunt facori care conduc la obtinerea unor
abundente de culturi si animale.
Canada este una din cele mai mar producatoare de alimente din lume in special grane,
oleaginoase, legume, carne si produse lactate, fiind optiunea numarul unu pentru cei care
doresc emigrare pentru a lucra in acest domeniu. Practicile fermierilor din Canada,
ingrasamintele, tehnologia si echipamentele tehnice sunt factori care conduc la o abundenta de
culturi agricole si animale.
Sectorul canadian al agriculturii si al agroalimentatiei este al treilea angajator ca importanta in
Canada . Agricultura a furnizat canadienilor in anul 1999 406.906 locuri de munca; 1.3% din
populatia totala si 2.8% din mana de lucru. Se adauga faptul ca 10.6% din totalul fortei de
lucru muncesc in sectoare conexe ale industriei agroalimentare.

V : Industria
Industria este foarte dezvoltat. Ea deine mai mult de jumtate din totalul exporturilor. Cei
mai muli angajai sunt n industria alimentar i cea a fabricrii metalelor i, mpreun cu
produsele petroliere, chimicale, industria papetriei i forestier, aduc cel mai mare venit de
valut strin. Canada este cel mai mare productor de lemn din lume, al doilea n producerea
7

celulozei i al treilea n producerea hrtiei. Industriile sunt importante n regiunea Marilor

Lacuri i pe rmurile localitii Sf. Lawrence. Toronto, Hamilton, Windsor i Montreal sunt
cele mai mari orae industriale.
Produsul intern brut: 601.329.000.000 dolari SUA (2% din agricultur, 28% din industrie,
70% din servicii).
Export: mijloace de transport, maini i utilaje industriale, minereuri, combustibili, produse
din lemn, hrtie, cherestea, gaze naturale, substane chimice, gru, pete (1,5 milioane tone pe
an), celuloz.
Import: produse chimice, textile, bunuri de larg consum, vehicule, fier, oel, semipreparate,
fructe, legume.
Comer extern cu SUA, Japonia, Marea Britanie, Olanda, Norvegia, Suedia, Frana, Belgia .

VI Transporturi

Porturile Canadei la Oceanul Atlantic:

Saint John, Halifax, Corner Brook, Saint John s, Sept Jules, Quebec.
tv134k1116yvvk 11134kty16yvk3d
Quebec- oras- port situat in estul Canadei, in estuarul fluviului Sf. Laurentiu, la 46 50 LN si
71 30 Lg.V, la circa 1.335 km de Oceanul Atlantic.
Orasul a fost intemeiat la inceputul sec. al XVII- lea, cand a devenit centrul emigratiei
europene, resedinta Canadie Franceze.
In present orasul Quebec are o populatie de 645.550 loc. si este un puternic centru industrial,
economic si cultural.

Portul Quebec dispune de conditii naturale deosebite, lungimea cheiurilor este de 7,2 km
instalatii portuare moderne. Este un important port Canadian de pe fatada Oceanului Atlantic.
Traficul annual este estimat la 40 mil.t.
Halifax- oras- port situat pe tarmul sudic al Peninsulei Noua Scotie, intr- un golf adanc al
Oceanului Atlantic, la 44 39 LN si 63 33 Lg.E.
Orasul a fost intemeiat in anul 1749, dezvoltandu- se foarte rapid din punct de vedere
economic si commercial reprezentand fereastra Canadei la Atlantic.
In prezent orasul are o populati de 320.501 loc si o pronuntata functie comerciala.
Portul dispune de amenajari moderne: peste 12 km de cheiuri, adancimea apei intre 10-32 m,
instalatii adecvate deservirea unui traffic mereu in crestere, apreciat anual la 50 mil. t.
In acelasi timp mentionam si existenta portului pescaresc, fapt ce a determinat dezvoltarea
unei apreciate industrii de profil.
VII: Turism
Parcul National Jasper a fost intemeiat in 1907 si este cel mai mare parc muntos al Canadei,
intinzandu-se pe 10.878 km2. Peisajul este compus din ghetari, munti stancosi, paduri si
pasuni acoperite de flori alpine. Parcul adaposteste elani, ursi, oi, caprioare si reni karibu.
Cascada Niagara este constituita din doua parti separate: cascada Horseshoe Falls pe partea
canadiana si American Falls pe partea americana. Desi nu este cea mai mare cascada din
lume, cantitatea de apa este de 168.000 metri cubi pe minut si cade pe o inaltime de 51m.
Orasul din jurul cascadei este o statiune ce va ofera o gama larga de activitati.
Vechiul Quebec (Vieux Quebec) este singura cetate la nord de Mexic si a fost intemeiata in
1608 ca punct comercial de blanuri. Exteriorul fortificat si pozitionarea strategica deasupra
raului St Lawrence indica tensiunile teritoriale istorice intre Franta si Anglia, care au culminat
cu Batalia de pe Campia Abraham (1759). Orasul este impartit in doua - Haute si Basse - si se
aseamana cu o bucatica din Europa veche, cu stradute pietruite, cladiri si biserici din secolele
XVII, XVIII, piete, parcuri si monumente.

 Turnul CN este cea mai inalta structura libera din lume si este o trasatura specifica pentru
orizontul orasului Toronto. Completat in 1976, turnul de 553m inaltime va ofera privelisti
magnifice asupra orasului si lacului Ontario. Dupa o ascensiune de 58 secunde cu liftul de
sticla veti ajunge la restaurantul rotitor ce va ofera o panorama de 360 grade.
Parcul National Banff a fost creat de catre guvernul canadian in 1885, ca primul parc
national din tara. Parcul ce include Muntii Stancosi are 6.641 km2 de munti, rauri, paduri,
lacuri, ghetari si izvoare termale care adapostesc lupi, capre de munte, vulturi, ursi grizzly si
elani.
Parcul Provincial Algonquin a fost intemeiat in 1893 ca sanctariu de viata salbatica intr-o
parte aspra, frumoasa a Southern Ontario. A devenit repede un loc popular pentru iubitorii de
miscare in aer liber, datorita lacurilor, padurilor,mlastinilor, raurilor, stancilor isplajelor. Mai
puteti vizita Muzeul Logging sau Galeria Algonquin, centrata pe faimosul grup de pictori al
artistului canadian Tom Thomson, Grupul Celor Sapte. Vechiul Port Montreal (Vieux Port
Montreal) se afla in centrul istoric al orasului cosmopolitan si francofon Montreal. Portul este
fostul centru comercial al Americii de Nord din prima jumatate a secolului XX. Dupa declinul
activitatilor portuare guvernul canadian a decis deconditionarea zonei care este acum o
destinatie artistica anfloritoare.
Galeria Nationala a Canadei a fost intemeiata in 1880 si de atunci a devenit un muzeu de
arta renumit pe plan mondial. Colectiile sale permanente reflecta istoria diversa a Canadei si
include lucrari ale artistilor europeni precum Monet, Turner, Di Cosimo, picturi canadiene
avant-garde din anii 1960 si sculpturi religioase din Quebec.
Parcul National si Rezervatia Kluane a adapostit poporul Tutchone Southern vreme de mii
de ani. Parcul este o intindere vasta de munti si gheata.

10