ANEXE

n vederea formarii capacitatii de receptare a mesajului scris, adica a ntelegerii acestuia, a decodarii
prin citire, elevii ar trebui sa-si nsuseasca urmatoarele obiective de referinta, n functie de:
- clasa I: - sa identifice litere, grupuri de litere, silabe, cuvinte si enunturi n textul tiparit si n
textul scris de mna;
- sa sesizeze legatura dintre enunturi si imaginile care le nsotesc;
- sa desprinda semnificatia globala a unui text citit;
- sa citeasca n ritm propriu, corect un text cunoscut;
- sa manifeste curiozitate pentru lectura[8].
- clasa a II-a: - sa identifice elemente de baza ale organizarii textului n pagina;
- sa desprinda informatii esentiale dintr-un text citit;
- sa citeasca fluent, corect si expresiv un text cunoscut de mica ntindere;
- sa citeasca n ritm propriu un text nou de mica ntindere;
- sa manifeste interes pentru lectura[9].
12.Cititi mesajele.
Pentru a forma capacitati de citire corecta, fluenta, n ritm propriu, pe niste biletele, tip jeton,
se va scrie - sau lipi prin decupaje - fragmente din texte cunoscute. Acestea vor fi puse ntr-un plic,
iar elevii vor extrage biletelul pe care-l va citi n fata clasei. Se poate ca un juriu sa acorde note sau
calificative. Activitatea de nvatare se poate complica prin cerinte suplimentare ca:
- citirea unor cuvinte pe silabe;
- nlocuirea unui cuvnt cu opusul sau;
- schimbarea intonatiei;
- modificarea ordinii unor cuvinte;
- citirea fragmentului si alegerea ilustratiei care coincide cu ideea acestuia;
- memorizarea unor versuri (n plicuri s-au pus texte lirice).

Dezvoltarea capacitatii de receptare a mesajului scris

( citire lectura)

Pentru invatamantul primar familiarizarea elevilor cu instrumentele muncii intelectuale ,in

primul rand cu cititul si scrisul, constituie continutul esential al intregii sale activitati, functia sa de
baza.
Procesul formarii deprinderii de citit scris este foarte complex. In general se porneste de la
premisa ca, in conformitate cu programa de invatamant toti copiii vor invata citit-scrisul intr-o
perioada de un an de zile. Aceasta pozitie reprezinta o confuzie intre deziderat si realitate, un
numar insemnat de copiii intampina mari dificultati in abordarea actului lexo grafic. Cauzele foarte
diverse si numeroase pot fi depistate chiar din primele zile de scoala in scopul instituirii unor masuri
preventive de instalare a dislexiilor si disgrafiilor.
Pregatirea pentru activitatea lexico grafica presupune, pe de o parte, cunoasterea
proceselor psihologice implicate particularitatilor fiecarui copil in vederea individualizarii masurilor
preventive si educative.
Depistarea precoce a cauzelor generatoare de dislexii, disgrafii se impune din urmatorul
considerent: este mult mai usor sa se puna de la inceput bazele unor deprinderi corecte, decat sa
se corecteze deprinderi formate gresit.
Mai mult, un inceput bun va fi o garantie de succes in viitor,in timp ce ramanerile in urma
din primele perioade ale alfabetizarii au consecinte profunde , cumulative, greu de recuperat
La intrarea in clasa I jocul reprezinta o modalitate de asigurare a continuitatii intre gradinita
si scoala, o modalitate de facilitate a procesului de adaptare a copilului la specificul muncii scolare.
Jocul utilizat din primele zile de scoala trebuie sa fie folosit in scopul depistarii copiilor
nepregatiti suficient din punct de vedere psiho-motric si intelectual pentru abordarea citit
scrisului.
Pentru determinarea acuitatii am antrenat copiii in jocuri care aveau ca sarcina
didactica vizualizarea corecta a formelor, diferentierea obiectelor dupa forma, culoare, marime,
recunoasterea marimilor prin comparatie, recunoasterea unei forme intr-un ansamblu, analiza
ansamblului de forme si sinteze.
Copiii primesc fise cu imagini ale obiectelor dispuse la intamplare pe spatiul foii: creioane ,
batiste, umbrele, iepurasi, forme geometrice.
Scopul jocului este exersarea aptitudinilor psiho motrice, priceperea unor notiuni: mare
mic, ingust lat , scurt lung.
Sarcina didactica este de fiecare data alta:gaseste obiectul mai mic decat celelalte din
pagina, coloreaza cu rosu obiectele care au alta pozitie decat cea indicata, deseneaza ceea ce
lipseste la un obiect, pentru a fi asemanator celui din chenar etc.
In jocul,,Copiii dorm, am completat cu cate un element desenul omuletului de la tabla:
palaria, fularul, umbrela, nasturii etc. Elementele de joc: asteptarea , surprize, ghicirea intretin o
atmosfera favorabila activitatii diminuand oboseala.
Pentru dezvoltarea acuitatii si discriminarii auditive am utilizat jocuri de tipul: ,,Ce-ai
auzit? , ,,Cine te-a strigat? , ,,Deschide urechea bine , ,,Cine esti? , ,,Seful linistii , ,,Casa si
palatul.

In timp ce copiii ,, dorm am produs anumite semnale sonor: fosnesc un ziar, torn apa in
pahar, zornai niste chei, lovesc o minge de podea, lovesc o sticla cu un bat etc.
Identificarea zgomotului poate lua forma unui concurs-ghicitoare. In complicarea jocului se
cere copilului sa indice si directia din care s-a auzit zgomotul.
Pentru cunoasterea si dezvoltarea capacitatii de diferentiere si simbolizare, se cere copiilor
ca la semnale sonore diferite sa raspunda diferit. De exemplu: invatatorul sta cu spatele la clasa si
sufla alternativ din fluier sau din muzicuta. La sunetul fluierului copiii trebuie sa bata din palme o
singura data, iar la sunetul muzicutei , bat de doua ori din palme.
Pentru dezvoltarea auzului fonematic se desfasoara jocuri pregatitoare ca :,,Baba
oarba, ,,Deschide urechea bine, ,, Cine a vorbit?.
In jocul ,,Cine a vorbit? Clasa se imparte in doua echipe care stau spate in spate. Un copil
vorbeste spontan. Alt copil, din echipa adversa trebuie sa spuna cine a vorbit. Castiga echipa care a
identificat cele mai multe voci.
De la aceste jocuri se trece la cele de identificare a sunetelor in cuvinte. Experienta arata
ca elevii identifica mai usor sunetul aflat in pozitie initiala sau finala.
Sesizarea prezentei sunetului intr-un cuvant se poate realiza prin jocul ,,Casa si
palatul copiii primesc jetoane cu imagini a caror denumire incepe cu un sunet anume si jetoane ce
reprezinta obiecte denumite cu cuvinte ce au alt sunet initial.
De exemplu: jetoane cu mere,masa,morcov, masina, ciuperci, carte, minge.
Copiilor li se cere sa adune in ,,casa obiecte a caror denumire incepe cu sunetul ,,m si sa
aduca la ,,palat celelalte obiecte. ,, Casa si palatul sunt doua cercuri de culori diferite desenate
pe fisa copilului sau doua cercuri din sarma colorata.
Desi, toti elevii inscrisi in clasa I beneficiaza de integritatea functionala a organelor vizuale
si auditive, numai o parte sunt capabili de realizarea discriminarii excitantilor vizuali si auditivi,
ceea ce denota ca in aceste activitati sunt implicate si functii mintale: analiza, sinteza, comparatia,
abstractizarea.
Performantele slabe in astfel; de jocuri mi le-am explicat si prin atitudinea copiilor fata de
sarcina: atitudine dominanta de apatie, lipsa de interes si activism.
In procesul insusirii lexiei si grafiei, in activitatea acestor elevi, se intalnesc frecvente
confuzii intre consoane cu punct apropiat de articulare, intre consoanele de aceeasi natura (f,v; s,z;
s,j).
Integrarea schemei corporale are o imensa insemnatate in insusirea actului lexico-grafic.
Schema corporala este imagine pe care o are fiecare despre propriul corp ( in stare de
repaus sau in miscare), imagine care constituie punctul de plecare al tuturor posibilitatilor de
actiune. Evolutia integrarii schemei corporale parcurge faza de la perceperea propriului corp la
reprezentare si apoi la verbalizare si desen a corpului omenesc.

Chiar in prima zi de scoala copiilor li se ofera foi de desen si creioane colorate pentru a
desena ce vor ei.
In majoritatea desenelor am observat ca apare figura umana. Din realizarea ei am desprins
date esentiale privind nu numai integrarea schemei corporale, ci si dezvoltarea intelectuala a
copilului. Numai 10 elevi au realizat figura umana la nivelul varstei iar doi au realizat un ,,omulet
cefalopod- ca la varsta de 3 ani.
Pentru integrarea schemei corporale am organizat jocuri de tipul ,, Spune ce vezi in
oglinda , ,, Fa si tu la fel etc.
In prima etapa se cere copiilor identificarea partilor propriului corp sau a partilor corpului
papusii . In alte jocuri li se cere asamblarea din bucati desenate a corpului papusii sau sa execute
anumite comenzi verbale: punem mainile dupa cap, pe gat, pe banca, departam bratele,
completeaza desenele lacunare.
Mai complicata este activitatea organizata sub forma de joc care cere copiilor sa execute
anumite miscari cu aceeasi mana cu care le executa invatatorul care sta in fata lor, sau sa arate
stand ,,fata in fata cu un coleg care este mana dreapta a colegului, ochiul stang,urechea dreapta,
umarul stang etc.
Cunoasterea lateralitatii intereseaza imens activitatea de invatare a citit
scrisului. Prin lateralitate se intelege predominarea functionala a unui din segmentele simetrice ale
aparatului locomotor si organelor de simt asupra altora.
Este considerat normal lateralizat copilul a carui lateralitate este bine precizata, fixata, si
neincrucisata .
Copilul care foloseste in activitate cand mana stanga cand mana dreapta este un copil cu
lateralitate neprecizata, oscilanta iar cel care este dreptaci la mana si stangaci la picior, sau invers,
este un copil cu lateralitate incrucisata deci, prost lateralizat.
O problema speciala o reprezinta copiii stangaci. Deci, jocurile didactice au in vedere copiii
prost lateralizati (cu lateralitate neprecizata sau incrucisata).
Am folosit jocuri de miscare insotite de verbalizare: ,, punem mana dreapta pe umarul
stang, mana stanga pe umarul drept etc.
Experienta mi-a dovedit ca intampina mari dificultati in insusirea citit-scrisului copiii cu
tulburari de limbaj ( intarzieri in dezvoltarea limbajului, tulburari de pronuntie,exprimare greoaie,
vocabular sarac).
La inceputul clasei I au fost doi copiii care prezentau dificultati de articulare. Erau alterate,
omise sau inlocuite sunetele s, z, ce, ci, ge, gi, r, pronuntia insuficient de clara vocabularul sarac,
exprimarea eliptica. Formularile gresite frecvent utilizate se explica prin influenta nefavorabila a
mediului lingvistic.
Acesti copiii cu o perturbare vizibila a comunicarii verbale au intampinat dificultati mari in
procesul insusirii limbajului citit scrisului.

Prin efectele sale, jocul creeaza atmosfera propice comunicarii libere, degajate intre copiii si
invatator ceea ce inseamna o conditie esentiala pentru evolutia limbajului.
Scrisul presupune un nivel oarecare de organizare a motricitatii, coordonarea miscarilor
fine, viteza, ritm de organizare a campului motor.
De aceea, in perioada preabecedara, pregatirea pentru scris are in vedere exersarea
motricitatii.
Activitatile care vizeaza coordonarea bimanuala oculo - manuala,flexibilitatea miscarii,
ameliorarea vitezei si ritmului pot imbraca forma de joc prin stimularea dorintei de performanta prin
caracterul de competitie.
Trezirea interesului pentru lumea literelor, pentru lectura si scrierea lor, am realizat-o prin
jocuri care au urmarit concomitent si familiarizarea cu imagini diverse, cu formele literelor. Am
impartit copiilor litere decupate din carton si le-am cerut sa le aseze de la stanga la dreapta, una
langa alta. Copiii erau dornici sa afle ce cuvant au alcatuit. Cei care, in mod intamplator alcatuiau
un cuvant cu sens au primit o bila rosie,
Interesul pentru aceste activitati creste vizibil. In perioada abecedara invatarea fiecarei
litere s-a consolidat prin jocuri de tipul ,,Gaseste imaginea. Copilul trebuie sa aleaga dintr-un set
de imagini pe cele cu obiecte ale caror denumiri incep cu sunetul invatat (exemplu: furnica, fular,
fotoliu, franci etc.).
Procedeul urmeaza un drum logic de analiza si descompunere a intregului in elemente
componente.
Pentru desprinderea sunetului se alege un cuvant de referinta cu rol inductor la care nu se
poate apela pentru reactualizarea sunetului. Cuvantul inductor trebuie sa fie familiar , usor de
pronuntat si sa poata fi ilustrat cat mai simplu si sugestiv prin desen.
Redarea literei incepe cu intuirea ei pe plansa pe care se afla cu rol inductor, dupa care
urmeaza observarea analiza descrierea literei percepute vizual.
Pentru perceperea literei prin analizatori diversi ( kinestetici, tactili, vizuali) am antrenat
copiii in diferite activitati cu caracter de joc de tipul ,,Spune cu ce se aseamana. Copilul pipaie,
priveste litera decupata din carton si o descrie. Am incurajat descrieri cat mai originale. A castigat
elevul care a gasit comparatia cat mai aproape de forma literei. De exemplu, la intrebarea
invatatorului cu ce se aseamana litera ,, o , elevii au raspuns ca seamana cu un covrig, cu o
bratara, cu un colac. Cea mai neobisnuita comparatie este ,,bratara . La intrebarea cu ce se
asemana litera ,,i ,copiii au raspuns : cu un baston, cu un stalp de telegraf, cu o sulita.
Sub forma de joc, cu elemente de intrecere poate fi organizata activitatea de modelare a
literei din plastilina si sarma, ,,Cine formeaza mai repede si mai bine?.
In etapa urmatoare are loc un joc de identificare a literei. Invatatorul pronunta sunetul iar
elevii aleg litera corespunzatoare din alfabetar si o arata clasei sau, invers, invatatorul ridica litera
de tipar si elevii o citesc.
Activitatea se poate desfasura si sub forma de stafeta. Intrebarea se adreseaza pe rand cate
unui elev. Clasa este impartita pe grupe. Grupa cu mai putine greseli castiga.

Pentru citirea silabelor am organizat jocul ,,Descurca silabele. Introducerea in joc am

realizat-o printr-o scurta convorbire: ,,Din ce sunt formate cuvintele?. ,,Cate silabe are un
cuvant?, ,,Dati exemple de cuvinte ale caror silabe sa le numarati. Am anuntat apoi titlul jocului.
Am prezentat plansa cu silabe. Fiecare silaba este insotita de o figura geometrica. Le-am atras
atentia ca urmarind figurile geometrice vor gasi silabele din care formeaza diferite cuvinte.
Astfel, urmarind cercul albastru, au gasit silabele: ,,car, ,,te din care au format cuvantul
,,carte.
Initial, invatatorul conduce jocul, apoi elevul care descurca mai repede si mai bine silabele
indicate va conduce jocul in continuare. Jocul continua pana se epuizeaza silabele sau in funtie de
timpul pe care il au la dispozitie pana la sfarsitul lectiei.
In complicarea jocului, am cerut copiilor sa scrie cuvintele formate pe doua coloane: fiinte si
lucruri.
Impartita in trei grupe dupa numarul randurilor de banci clasa a fost antrenata intr-o
competitie autentica. Pentru grupa castigatoare se canta un cantec.
In jocul ,,Completeaza silaba am cerut copiilor sa gaseasca cat mai multe cuvinte cu
aceeasi silaba.
Initial, copiii fac multe greseli: formeaza cuvinte din silaba respectiva, la care mai adauga un
sunet in loc de silaba; formeaza cuvinte in care silaba respectiva cuprinde sunete suplimentare.
Exemplu:din silaba ,, mi elevii au format cuvintele ,, mie, ,,Mircea. Grupele celelalte
trebuie sa ,, sanctioneze imediat greselile.
Pentru citirea cuvintelor am utilizat jocul ,,Imagine cuvant, ,,Cuvant imagine. Copiii
primesc jetoane cu cuvinte pe care au invatat sa le citeasca. Am cerut sa lature jetonului obiectul
indicat: creion, caiet, carte, stilou.
Intr-o alta varianta, le am cerut sa aseze langa jetonul pe care este scris un cuvant,
imaginea obiectului respectiv: lup, elefant, narcisa, umbrela etc.
Clasa se imparte in grupe si fiecare grupa copiaza o anumita categorie de cuvinte : care
incep cu o litera, care se termina cu o litera, care contin o silaba sau o litera, care denumesc
anumite categorii de obiecte: animale, jucarii, obiecte de uz casnic. Elementele de joc: intrecerea,
semnale de incepere si incheiere,sanctionarea grupei care are mai multe greseli. Pedepsele sunt
astfel aplicate incat sa nu devina demoralizatoare.
Jocul didactic serveste formarii deprinderilor de citit scris insa la lectiile de citire jocul
trebuie sa fie utilizat si in scopul realizarii celorlalte laturi ale limbajului: imbogatirea, precizarea si
activizarea vocabularului, stimularea vorbirii dialectice,perfectionarea expresivitatii.
Pentru dezvoltarea vocabularului cu cuvinte si expresii plastice, sugestive am organizat
jocuri variate in functie de particularitatile de varsta.
Astfel, am scris o propozitie in care am, folosit cuvantul ,,mina. Dupa ce s-a explicat
cuvantul, elevii au fost antrenati in activitati de joc cu sarcini diferite: ,, Alcatuiti propozitii care sa
se vorbeasca despre o singura ,mina( despre mai multe).,,Cine stie ce mai inseamna cuvantul

,,mina?. Copiii au dat urmatoarele raspunsuri:,,nume de fata, ,, loc special amenajat in subteran
de unde se extrag minerale. Le-am explicat ca acest cuvant mai semnifica bucata de carbune din
care se fac creioane, o anumita expresie a fetei,un izvor de bogatie si ,,a mina inseamna a pune o
substanta explozibila.
Formuland propozitii cu aceste cuvinte in contexte variate, elevii au dovedit o intelegere
corecta a omonimelor: mina Mina mine. ,,Tata lucreaza in mina. ,,Pe sora mea o cheama
Mina. ,,In tara noastra sunt mine de carbuni. ,, Mina creionului s-a rupt.
Un alt joc didactic cere copiilor gasirea cuvintelor din aceeasi familie. Se explica sarcina
didactica si se dau exemple. Gasiti cuvintele care pastreaza sunetele cuvantului ,,bun, fiind
inrudite cu acesta.
Copiii gasesc,,bunatate, ,,bunavointa. Pentru cuvantul ,,carte cuvintele: ,,carturar,
,,carticica, ,,cartulie.
Pentru imbogatirea vocabularului cu notiuni morale elevii sunt antrenati in jocuri didactice
cu sarcini diferite. De exemplu,dupa lectia ,,Pinocchio dupa Carlo Collodi
Se poate aprecia conduita morala a tatalui din povestire, raportand-o la conduita parintilor.
Spuneti ce sfaturi primiti voi de la parinti? Ce credeti ca-l sfatuia tatal pe fecior? In ce fapte se
manifesta neascultarea lui?
De data aceasta, ei raporteaza la propria experienta de viata textul citit. Copiii gasesc
urmatoarele forme de neascultare : nu voia sa mearga la scoala, nu voia sa invete, isi vinde
abecedarul, nu asculta sfatul tatalui si nici pe al ,, greierului intelept.
Sub forma de joc se poate realiza si activitatea de gasire a altor personaje despre care au
invatat in lectiile de citire si care au o comportare asemanatoare cu cea a personajului din lectia
respectiva.
Se constata ca introducerea analizei si comentariilor asupra personajelor sub forma de joc,
mareste gradul de participare activa a copiilor. Citirea repetata, analiza si comentariile impuse
dinafara ii constrang la o activitate monotona, fara variatii si deschideri spre universul in
care traiesc.
O modalitate de exersare si verificare o operationalitatii noilor, a capacitatii de intelegere a
sensului proverbelor este gasirea unor afirmatii care-l contrazic.
La sfarsitul textelor se gasesc numeroase exemple de proverbe.
Dupa ce le-am explicat elevilor , am organizat jocul ,,Gaseste afirmatia care ma sustine sau
,,Gaseste afirmatia care ma contrazice . Pe o fisa este scris proverbul si cate doua afirmatii care-l
sustin, una sau doua neutre si una sau doua care-l contrazic.
Exemplu: ,,Buturuga mica rastoarna carul mare si afirmatiile :
,, Oamenii mici sunt puternici.
,,Oamenii mari sunt puternici.

,,Uneori lucrurile mici pot impiedica lucrurile mari.

,,Niciodata faptele mari nu pot fi impiedicate de lucrurile mici.
Copiii scriu pe coloane formularile cu sens apropiat si pe cele cu sens opus.
La lectii comunicarea invatatorului cu elevii este mai mult sub forma de dialog. Aceasta,
insa, nu inseamna ca dialogul are intotdeauna forma intrebarilor adresate de invatator si a
raspunsurilor elaborate de elevi . Intrebarile invatatorului predomina pentru ca prin intrebari este
directionata activitatea mentala a elevilor, demersul lor de cunoastere. Ele starnesc curiozitatea
elevilor, faciliteaza intelegerea, sugereaza situatii.
Dar intrebarile elevilor sunt la fel de importante pentru realizarea eficienta a cunoasterii si
comunicarii.
Incurajand atitudinea interogativa a elevilor invatatorul are prilejul sa afle care sunt
interesele copiilor, competenta lor, puterea lor de intelegere. Prin incurajarea acestei atitudini
invatatorul trebuie sa lamureasca in primul rand ,,formarea unei atitudini pe care o presupune
comunicarea umana, unde fiecare are dreptul sa intrebe si sa raspunda 1.

1.Blideanu, Eugen Lectiile de citire in viziunea moderna a instruirii si formarii elevilor si

Orientari
noi in metodologia studierii limbii romane in ciclul
primar, E.D.P.,Bucuresti,
1981, pag.160.
In analiza fragmentelor textelor am utilizat jocul ,,Cine intreaba corect .
Sarcina didactica este gasirea intrebarii corespunzatoare fragmentului respectiv, intrebare
care sa intruneasca toate conditiile din punct de vedere logic, gramatical, expresiv.
Elevii trebuie sa fie antrenati in formularea unor intrebari care sa solicite activitatea gandirii,
sa-i stimuleze la o activitate de cautare, descoperire, exprimare a unor opinii personale, generand
astfel atitudini critice fata de fenomenele, obiectele faptele sau situatiile intalnite. De la invatator
elevii invata sa puna intrebari de genul: ,, spune de ce crezi ca , ,, arata motivele pentru care
., ,, explica de ce .
In procesul insusirii citirii elevii se intalnesc din primele lectii cu semnul exclamarii si
vocativele care presupun o intonatie de mirare, admiratie, uimire.
Primele exercitii de expresivitate se leaga, deci, de lectura textelor scurte, de realizarea
ritmului si intonatiei corespunzatoare.
Pentru rostirea cuvintelor un exercitiu foarte util il reprezinta citirea coloanelor de cuvinte
despartite in silabe. Prelungirea exercitiului sub forma de joc se realizeaza pri scandarea versurilor.
Se aleg versuri atractive si accesibile din literatura pentru copii.
Versurile sunt alese astfel incat sa permita exersarea diftongilor, triftongilor, hiatului si
aglomerarilor consonantice, a finalelor cu consoane sau vocale.

Intrecerea, premierea cu buline rosii, formulele de incepere confera activitatii un caracter de

joc si un ritm alert. Clasa se imparte in grupe dupa numarul randurilor de banci. La formula de
incepere: ,, Mii de tepi are-un arici, / Vino repede aici, un elev vine in fata clasei si rosteste cat mai
clar niste versuri cunoscute.
Vin, pe rand si reprezentantii celorlalte grupe. Se apreciaza care rostire de versuri a fost mai
corecta.
In acelasi mod se realizeaza jocurile de ,,Framantari de limba. De obicei am planificat
aceste jocuri dupa invatarea unui sunet pentru e exersa in mod cat mai variat rostirea lui corecta.
De exemplu, dupa predarea sunetului si literei ,,J copiii au fost antrenati in jocul cu caracter de
competitie ,,Cine spune ,mai repede si mai corect.
Invatatorul recita versurile, le explica cuvintele pe baza de imagini sau povestiri scurte.
Dupa ce am recitat versurile corect de doua - trei ori am cerut elevilor sa reia
recitarea.
La inceput intr-un ritm lent, a doua oara mai repede avand grija de
pronuntia cuvintelor, in special articularea consoanelor.
La sfarsit am facut aprecieri asupra felului cum au recitat. Au castigat elevii care au recitat
corect, expresiv si rapid.
Exercitii de framantari de limba utilizate sunt :
,, A, a, a,
Multe vorbe incep cu ,,a .
Apa, ata, alun, ac,
Albinita si abac.
,,Barza, rata langa balta
Pandesc broasca si ea salta.1
1. Francu, A.si colaboratorii Culegere de materiale pentru dezvoltarea vorbirii copiilor din clasa I,
E.D.P., Bucuresti, 1972, pag. 218.

,,Langa apa Jijiei

Ne jucam frumos toti trei.
Jana , Juncu si cu mine
Ne jucam atat de bine.
Jijia tot vajaia ,

J, j , j, vajaia2
Jocurile propriu-zise ale copiilor ,,De-a ascunselea, ,,De-a baba oarba, ,,De-a inelul sunt
insotite de versuri scurte, incurcaturi de cuvinte cantate sau ritmate. ,,Inelus, invartecus, pe-al cui
deget eu te-am pus? sau ,,Ce-ai mancat aseara? / Paine cu papara/ Iesi pe usa afara. ,,Cine s-o
uita/ Sa-i sara ochii/ In putina cu boghii, ,,Din par in par/ Vin la usa lui Tatar.
Rostirea acestor versuri sub forma de joc previne rostirea lenta, stearsa, necontrolata a
vocalelor sau sprijinirea lor pe o alta vocala (,,e pe ,,i sau ,,o pe ,,n : ,,snoson pentru ,soson,
,,nochi pentru ,,ochi, ,,nom pentru ,,om.
,,Pot, pot ,pot / Pot sa sterg ursul pe bot / Pestele din apa-l scot / Voinic sunt, deci orice pot.
De la pronuntia corecta a sunetelor se trece la exersarea intonarii corecte si expresive in
functie de continutul semantic.
Pentru recitarea expresiva am organizat jocul ,, Stafeta.
Un copil incepe recitarea si se opreste atunci cand crede ca intonatia trebuie schimbata,
continua alt copil pana la fragmentul urmator. Copilul care nu intoneaza corect este eliminat din joc.
Cu acesti copii care au fost eliminati din joc am organizat exercitii speciale de citire.
Un joc didactic pentru exersarea expresivitatii este si cel prin care elevii trebuie sa puna
corect semnele de punctuatie intr-un text din care aceste semne sunt omise.

2. Badica , T., Ditu, O.

Bucuresti,

Exercitii pentru dezvoltarea vorbirii prescolarilor, E.D.P.,

1979, pag. 68 71.

Dupa completarea semnelor de punctuatie fiecare elev citeste cat mai expresiv textul.
Jocul are ca sarcina didactica stabilirea corelatiei dintre continutul semantic, topica si
ortografierea unui text .
In activitatea sub forma de concurs ,, Cel mai bun recitator, ,,Cel mai bun povestitor, ,,
Cine citeste cel mai frumos se pun in evidenta insusirile formate prin exercitii repetate cu orice
ocazie,
Fiecare elev pregateste recitarea unei poezii sau unui fragment, povestirea unui text cat mai
apropiat de vorbirea curenta ( am ales din povestirile lui Creanga pentru oralitatea stilului).
Atmosfera competitiva, uneori festiva a concursului creeaza motivatia pentru u auto control
cat mai sever al exprimarii verbale.
Jocul ,,Cine rosteste mai multe propozitii ? .
Clasa se imparte in doua echipe. Invatatorul va indica un cuvant alcatuit dintr-o serie de
sunete invatate. Va cere elevilor sa alcatuiasca in minte propozitii cu acest cuvant.

Propozitiile sunt apoi rostite si ascultate de toti elevii. Castiga echipa care a avut un numar
mai mare de propozitii. Se alege apoi un cuvant nou si se procedeaza la fel.
La sfarsitul jocului se totalizeaza punctele obtinute anuntandu- se echipa castigatoare. In
acest joc am urmarit consolidarea unor sunete invatate.
Jocul ,,Cauta imaginea potrivita prin care am urmarit consolidarea unui grup de sunete
invatate si deprinderea elevilor de a citi constient.
Pe cartonase de forma dreptunghiulara sunt scrise cuvintealcatuite din sunete insusite de
elevi pana la o anumita etapa. Pe alte cartonase se afla desenate imaginile obiectelor ale caror
nume
este scris. Elevului i se cere sa citeasca ceea ce este scris pe un carton indicat de invatator, apoi
cauta imaginea obiectului respectiv.
Intr-o alta varianta, se porneste de la imaginea obiectului .Dupa ce este recunoscuta
aceasta imagine, se citeste numele ei, scris pe alt cartonas.
Jocurile didactice organizate in cadrul lectiilor de citire au valente formative multiple,
indiferent de sarcina didactica, principala pentru care sunt concepute.
Fie ca urmaresc pregatirea pentru scris, fie ca urmaresc imbogatirea vocabularului, toate
jocurile didactice realizeaza, in fond, dezvoltarea limbajului oral si scris al copiilor, imbogatirea lor
spirituala, cultivarea dragostei si admiratiei pentru limba materna.
In clasa I si a II-a cunostintele de limba romana se rezuma la familiarizarea elevilor cu
notiunea de propozitie,la separarea propozitiilor din vorbire, la familiarizarea cu notiunea de cuvant
si la separarea lui din propozitie, la familiarizarea cu notiunea de silaba, sunet, litera si separarea
lor din cuvinte, la recunoasterea sunetului si a locului lui in cuvinte, la citirea si folosirea in scris a
semnelor de punctuatie. Aceste cunostinte se transmit in cadrul orelor de citire.
Pentru intelegerea rolului sunetului in cuvant am cerut copiilor sa inlocuiasca un sunet cu
altul precizat de invatator: sac, sar, sap, vase, case, rase,etc.
Jocul se desfasoara oral. In complicarea jocului se cere alcatuire de propozitii cu cuvintele
paronime.
Un joc care contribuie la dezvoltarea creativitatii verbale cere copiilor ca, pornind de la un
cuvant, sa se creeze alte cuvinte noi prin inlocuirea aceluiasi sunet.
Exemplu: cuvantul ,, sac poate fi transformat in cuvintele : ,, bac, ,,dac, ,,fac, ,,lac,
,,mac, ,,pac, ,,rac. Castiga copilul care a gasit cele mai multe cuvinte.
Cuvantul ,,cal poate fi transformat in cuvintele: ,,mal, ,,val, ,,bal, ,,hal, ,,tal.
Mai complicata este sarcina gasirii consoanei care lipseste din cuvintele trunchiate.
Exemplu:
s

n
h

ora

ama

t - urme

Pentru constientizarea structurii cuvintelor am organizat ,,Scara cuvintelor in care sarcina

didactica este gasirea si asezarea intr-o anumita ordine a cuvintelor formate dintr-un numar de
litere sau silabe.
t
tu
tac
trei
trist
tramvai
trambulina
traiectorie

Am impartit clasa in trei grupe dupa numarul randurilor de banci. Reprezentantii grupelor
vin la tabla si fiecare scrie cuvinte cu doua litere, cu trei litere si asa mai departe. In caz ca un elev
greseste grupa sa este penalizata cu un punct. Daca si urmatorul reprezentat greseste, raspund cei
din echipa adversa .Castiga grupa care totalizeaza cele mai multe puncte.
Pentru distingerea silabelor si a locului lor in cuvinte am organizat jocul ,, Silabe
amestecate.
Insusirea semnelor se punctuatie fara teoretizari se poate realiza mai usor printr-o serie de
jocuri didactice.
Chiar din primele lectii de citire copiii pot fi antrenati in jocuri de citire corecta a unor
propozitii cu semne diferite de punctuatie sau in complicarea sarcinii didactice, in scrierea corecta,
dupa dictare a acestor propozitii.
Elevii primesc fise cu urmatoarele propozitii:
Andrei citeste.
Citeste Andrei?
Citeste, Andrei!

Citeste Andrei.
Andrei, citeste!
Andrei citeste?
Inca din clasa I elevii trebuie sa sesizeze rolul vocativului in propozitie si sa realizeze
intonatia corespunzatoare.
Jocul ,, Eu spun una tu spui multe are ca scop obisnuirea elevilor de a formula corect
singularul si pluralul substantivelor.
In perioada preabecedara, cand elevii nu au inca formate deprinderile de citire si de scriere
am organizat jocul pe baza de ilustratii. Un copil a intuit o ilustratie, iar ceilalti au avut ca sarcina
sa formuleze singularul sau pluralul substantivului respectiv.
Cand elevii si-au insusit deja citit-scrisul, jocul l-am facut pe baza de cartonese cu
substantive scrise la singular sau plural, iar elevul a completat cartonasul cu substantivul
corespunzator ca numar:

floarea florile

trandafirul trandafirii

mingea mingile

penarul penarele

masina masinile

elevul elevii

Jocul a constituit un bun exercitiu pentru pronuntarea articulata a substantivelor, fie la

singular fie la plural.
Jocul ,,Cum este ? a constituit un exercitiu de gasire a insusirilor unui substantiv si de a
acorda corect adjectivul cu substantivul pe care il insoteste.
Sarcina didactica a fost aceea de a gasi cat mai multe insusiri substantivului care
denumeste ilustratia aratata de conducatorul jocului. De exemplu: se arata un mar, elevii vor atasa
adjectivele corespunzatoare fiecarui substantiv.
Se cer si antonimele acolo unde este posibil.
- mare mic
- gras slab
Om curat murdar

- mare - mica
- noua veche
Carte colorata - necolorata

- harnic lenes

- invelita neinvelita

- vesel trist

- ingrijita neingrijita

Cerand elevilor sa treaca pe fisa si insusirea opusa a unei insusiri date, am activat
vocabularul elevilor si l-am imbogatit cu o serie de antonime.
Pentru a face corect acordul in gen si numar al adjectivelor cu substantivele am folosit
jocul ,, Ma cunosti ?.
Jocul s-a facut pe cunostintele dobandite in urma studierii unor povesti ca :,,Alba ca
zapada, ,,Punguta cu doi bani, iar ca material am folosit ilustratii cu diferite personaje din aceste
povestiri. Le-am spus ca, la prezentarea unei ilustratii au sarcina de a recunoaste personajul si de al caracteriza.
Daca se arata ilustratia cu Alba ca zapada la intrebarea ,, Ma cunosti? Elevul raspunde : este
frumoasa si buna, piticii barbosi, buni, harnici.
Acest joc pregateste elevii pentru a realiza mai tarziu portretul moral al personajelor din
lecturile citite.
Un joc care cere elevilor capacitatea de vehiculare a cunostintelor, de abstractizare a
trasaturilor specifice numelui de includere in clasa gramaticala a elementelor utilizate este: ,,Stii
numele fetitei? .
Copiii primesc fise alcatuite astfel:

Numele fiintei care:

Are patru picioare

Are doua picioare

Zboara

Inoata

Numele fiintei care:

Da lana

Da firul de matase

Da carne

Da lapte

Numele fiintei care :

Zburda

Topaie

Se inhama

Se injuga

Tr

Copiii completeaza spatiile libere. Raspunsurile sunt corectate de intreaga clasa . Castiga
copilul cu cele mai putine greseli.
Pentru imbogatirea vocabularului si utilizarea unor substantive in contexte variate am
organizat jocul ,, Unde ne aflam ? .
Invatatorul intreba: ,, Suntem intr-un loc plantat cu pomi. Unde ne aflam? Elevii raspund:
,, In livada. ,,Suntem intr-un loc semanat cu grau. Unde ne aflam?. ,,In lan. ,,Suntem intr-un loc
cu multi copaci. Unde ne aflam?. ,,In padure?

Pentru insusirea adjectivului am pornit de la perceperea insusirilor concrete pentru a

dezvolta capacitatea de simbolizare a elevului. De aceea, o prima etapa si un prim material al
jocurilor didactice vor fi observatiile directe.
Depistarea obiectelor familiare cu suport concret sau pe baza de reprezentari duce la
crearea climatului propice insusirii adjectivului.
Intr-o prima etapa invatarea parcurge drumul observatie asociatie expresie. Obiectele
sunt acu diferentiate dupa insusiri ( forma, dimensiuni, culoare, greutate) si identificare : balonul e
rotund, mingea e rosie etc.
Pentru exersarea capacitatii de diferentiere a obiectelor prin insusiri am organizat ,, Jocuri
logico matematice.
Materialele sunt cercuri mari in care se gasesc substantive ( imagini cu diferite obiecte). In
plicuri sunt biletele scrise cu adjective adecvate sau neadecvate substantivelor din
cercuri. Exemplu: carte( substantiv ilustrat cu jeton ) si biletele cu urmatoarele adjective: curata,
frumoasa, fierbinte, ingrijita, rotunda, minunata. Elevii trebuie sa includa in cercul ,,logic numai
adjectivele adecvate substantivelor.
Intr-o alta varianta se da un adjectiv si elevii trebuie sa se intreaca pentru gasirea cat mai
multor asociatii adecvate.
,, Ce poate fi rece?, ,,Cine poate fi mohorat?.
Mai dificila este sarcina recunoasterii unui obiect dupa descrierea unor
caracteristici. Invatatorul pregateste descrieri scurte pe care elevii trebuie sa le asculte cu atentie
pentru a realiza identificarea.
Exemplu: ,,Este o pasare cantatoare. Isi depune ouale in cuib strain. Isi canta numele prin
paduri si livezi.( cucul).
Fiecare grupa asculta o descriere. Daca identificarea nu este corecta se pierde un punct.
Castiga grupa cu cel mai multe puncte.
Un joc de antrenare a gandirii divergente de dezvoltare a creativitatii este gasirea cat mai
multor adjective printr-un substantiv.
Jocul ,, Cum poate fi ?:
- zambetul: prietenos, cald, rece, indiferent, rau, bun, bland, mangaietor.
- padurea: rara, deasa, verde, uscata, batrana, tanara, linistita, inverzita.
Castiga elevul care a gasit cele mai multe adjective potrivite.
Am observat ca in cursul vorbirii copiii elimina articolul hotarat al substantivelor sau le
articuleaza gresit.
De aceea am organizat jocul ,, Baba - oarba . Sarcina jocului a fost denumirea unor
jucarii si alcatuirea de propozitii in care substantivul respectiv sa fie articulat.

Copiii sunt asezati in cerc si fiecare are in mana cate o jucarie. Conducatorul jocului, legat la
ochi merge prin fata copiilor. La indemnul acestora :
,,Baba - oarba ,hai la joc
Scoate nasul din cojoc.
se opreste in fata unui copil si ii ia jucaria. Pipaind-o o denumeste( o papusa, un pistol, un telefon
etc ), iar copilul caruia i s-a luat jucaria trebuie sa alcatuiasca o propozitie.
Substantivul cu rol de subiect, trebuie sa fie articulat ( ,,Papusa are rochita rosie, ,,Calul
trage caruta).
Pentru formarea deprinderii de a folosi corect substantivele in cazul genitiv am apelat la
jocul ,, A (al) cui este?.
Fiecare copil are pe banca doua siluete cu animale sau plante carora le lipsesc cate o parte
componenta( urechi, picioare, frunze, flori etc).
Conducatorul jocului arata copiilor o parte componenta si la intrebarea ,,A (al) cui este ?
copilul, care are o silueta a animalului sau a plantei a carei parte componenta a fost aratata de
conducator va formula o propozitie corecta.
Exemplu:
,,Urechea este a iepurasului.
,,Piciorul este a calului.
,,Frunza este a lalelei.
Acest joc dezvolta spiritul de observatie, capacitatea de analiza si asociere, dar in acelasi
timp consolideaza si sistematizeaza cunostintele elevilor legate de partile componente ale plantelor
si animalelor.
Cu acelasi scop am utilizat si jocul ,, A cui hrana este ?.
Conducatorul jocului prezinta in fata copiilor ilustratii cu hrana diferitelor animale. La
intrebarea ,, A cui hrana este ? copilul care are ilustratia cu animalul respectiv lipeste pe tabla
ilustratia, verbalizand actiunea.(Morcovul este hrana iepurasului. Osul este hrana cainelui etc.).
Verbul centreaza enuntul semantic, ii da valabilitate semantica datorita valorii predicative.
Contextul implicat semantic al verbului presupune categoria gramaticala a pronumelui. Desi
element nominal, pronumele are un grad mai ridicat de abstractizare decat substantivul. Invatarea
lui legata de criteriul verbal este foarte indicata din acest motiv. Familiarizarea cu verbul poate
avea loc pe baza de imagini si intrebari:
Ce fac copiii din imagine? . scriu.
Ce face pasarea? . zboara.

Ce face taranul? sapa.

Exercitiile de grupare sub forma de joc urmaresc facilitarea procesului de intelegere a
faptului ca verbul arata o actiune, o stare si existenta. In etapa urmatoare se exerseaza integrarea
constienta a verbului in propozitie.
,, Copiii .. la scoala. ,,Ei pe banci cartile si caietele. ,, Ei .in banci.
Pentru folosirea corecta a verbului ,, a fi la tipurile trecut, prezent, viitor am organizat jocul
,, Roata vremii.
Pe razele unui disc am trecut initialele fiecarui copil din clasa. In centrul cercului este fixat
un ac indreptat in sus. Invartind discul acul a indicat la oprire elevul care trebuie sa raspunda.
Intrebarile au fost rostite in versuri:
,, Roata vremii se-nvarteste
Fiecare se gandeste
Si va spune cu glas tare
Ce va fi cand va fi mare?
Pentru a folosi verbul ,, a fi si la timpul trecut si la prezent ultimele doua versuri le-am
inlocuit cu variante ca :
,, Si va spune cu glas tare
Acum ce este el oare?
sau
,, Mai micut cand el era
Pe acasa ce facea?
Raspunsurile au fost : ,, Cand voi fi mare voi fi fotbalist, ,,Acum eu sunt scolar, ,,Cand am
fost mic ma jucam cu mingea.
Jocul a antrenat toti elevii clasei, s-a exersat mult actul vorbirii, iar versurile rostite le-au
trezit trairi afective.
Pentru a deprinde elevii sa se exprime in propozitii corecte si clare, pentru a le dezvolta
gandirea si spiritul de disciplina constienta am utilizat jocul ,, Cine spune mai multe propozitii.
Sarcina acestui joc a fost aceea de a alcatui cat mai multe propozitii cu cuvantul indicat de
conducatorul jocului.
Tot de la cuvantul rostit de conducatorul jocului se porneste si jocul ,, Mai spune ceva, dar
sarcina acestui joc se schimba, cerand elevului dezvoltarea propozitiei spuse de elevul anterior.

Exemplu: cuvantul ,, elevul :

Elevul scrie.
Elevul scrie tema.
Elevul scrie tema frumos.
Elevul scrie tema frumos si ordonat etc.
Jocul se opreste in momentul in care elevii nu mai pot adauga niciun cuvant pentru
dezvoltarea propozitiei.
Se alege un alt cuvant si se continua jocul.
Efectele cel mai importante ale aplicarii jocului didactic sunt cele pe care e simte elevul.
Contributia jocului didactic poate fi apreciata din doua puncte de vedere: calitatea cea mai
evidenta o constituie activizarea, intensificarea activitatii de invatare ale elevilor.
Solicitati si antrenati sa lucreze independent pe baza jocului ortografic, le creste
independenta si responsabilitatea in munca.