Magistrand Anca Manolache UN CAPITOL DE ANGELOLOGIE CREATIA, NATURA SI CADEREA INGERILOR*) Existenja ingerilor, ,,puterile cele firi de trup* — cum le numeste Biserica noastra, — este obiect al credin{ei religioase. Prezenfa lor ca fiinfe. active in lumea creat, ca slujitori ai providentei divine, este un adevar care face parte integranta din religia crestin’. In doctrina crestin’ a primelor veacuri, acest adevar de credin{a ocupa un loc considerabil, indicind premizele unei angelologii care se va contura ulterior, in operele celor trei mari ierarhi ai Bisericii si a Fericitului Augu- stin, pentru ca sé se afirme apoi in opera capitala a Ini Pseudo Dionisie Areopagitul. 3 Plecind de la afirmatiile Sfintei Scripturi, ale Sfinfilor Parin{i si seriito- rilor bisericesti, ale Sfintei Tradifii, vom urmari: crearea ingerilor, firea in- gereasc si caderea ingerilor. a) Crearea ingerilor Din punct de vedere dogmatic crestin, problema cosmogonicé nu poate fi sesizata decit in ansamblul pe care-l prezinta Sfinta Scriptura, primind in acelasi timp, ca pe un tot, existenta duhurilor fa teriei neinsufletite gi existenfa desdvirsitei unititi matcrie-duh, adici a omului. 3 ~ In Sf. Scriptura se afla nenumiarate locuri care vorbesc despre puterile” ceresti. Carjile filosofice ale Vechiului Testament pomenese despre ingeri; fn cartea lov (IV, 18), un glas — care pare a fi chiar a unui duh slujitor — vorbeste: ,,lata cd EI n-are incredere nici in slujitorii Sai si gaseste greseli chiar in ingerii Sai". Deasemenea in Psalmi, ei sint pomeniti foarte free vent la inceputul cint&rilor: ,,.Ludati pe Domnul din inalfimea ceruri laudati-L totii ingerii Lui“ 1), etc. Sau, in alte carti, ca Daniil (VII, 13) Exechil (X, 1-20), Isaia (VI, 2-6) gi altele. In Noul Testament, este adevarat, ingerii nu mai apar cu aceeasi fre ven{a ca in Vechiul, caci rolul lor — de pregatitori ai revarsarii revelat totale — se trecuse. Nenumarate sint si aici locurile in care se vorbeste ci, fie in epistolele Sf. Petru, sai Iacob, fie in cele pauline (Coloseni I, Evrei I, 14; Efeseni I, 21, etc.), fie in Faptele Apostolilor, dar chiar in Ev ghelii, insusi Mintuitorul atesté existenta lor. Aga de pilda, la Matei XXI spune Domnul ca «cei ce inviaz4 nu se insoara, nici nu se marita, ci ca ingerii lui Dumnezeu, in cer‘. Mai vorbese si locuri ca: Matei XVIII, 10; XXVIII, 2; Luca XXIV, 39 si multe allele pe care le vom cita la vremea lor pentru interesul documenta ‘Acesle aiirmatii ale existeni@: Iuperfor vir ccna aparifia lor in viata lumii, aparitie mentionala simbolic in primele = *) Aceasta lucrare de seminar pentru titlul de magistru a fost intocmita a1 eonsiceres Ze Pes Prot D_Btinilann pas acne ae ee 1. Psalm 148, 1,UN CAPITOL DE ANGELOLOGIE 193 ale Genezei. Autorul primelor cdrti ale Pentat Ingerilor ca atare, caci creafia lor, existent nici suficiente relatarii Iui Moisi: el a dese Creatorul lumii, din cele sensibile 2), din luc incontestabil peniru credinja acelor vremuri, Crearea ingerilor este localizati in textul Gener Unor alte carti ale Vechiului Testament euhului nu precizeaz’, aparitia a lor, nu erau nici necesare gi ‘Operit ochilor vechilor evrei pe rurile care puteau forma suport ei abia dup§ aparitia » ca de pilda cartea lui Tov, cu aju- torul cateia se interpreteaza primele versets ak. Genezei; deasemenea, cd erea ingerilor rai se precizeaz’ cu ajutorul cartilor profetice (Ezechiil si (sala) $i cul uncle afirmatii ale Mintuitorului cuprinse in Evanghelii. Cit despre firea lor, aprecierile apar sii mat tirzia, Precizindu-se in epistolele __ Pauline si in operele Sfinfilor Print Explicatia acestei taceri a Genezei, ne-o di Teofan Cherameul, aceea, CH, dack Moisi ar fi numit pe ing feilor ar fi-considerat pesingeri, una cu Dumnesen 5). Prin urmare sim- bolismul intrebuinfat in istorisirea creatiei lumii, este valu! necesar ochilor neduhovnicesti 4). Mai tirziu ins, prin coroborare ae texte, Sfinfii Parinti au reusil a situa in text aparitia ingerilor in viata cosmosului. Cu totii sint de argu ca ingerii au fost creatiinaintea omului. Lue le clar, céci omul e ultima fapturd creata. Dar cind @ vorba a4 ee fixeze locul din Genez’i al momentului creafiei lor, lucrul e mai greu; unii creafi dup crearea primului cer 5), dar parerea au fost primul act de creatie. Dumnezeu a echilib prin eri, duhuri, ,,mintea tociti* a Tu. materiala si in urma pe om, ,,din celelalte doua“ I: La fel Sf, Grigorie Teologul, in Cuvint la Nasterea Domnului, spune: Fier asile cel Mare, Despre Stintul Duh, cap. XII, Migne, P. G., col. 196, si ‘f Omilia T-a la Hexaimeron, idem, ibidem, col. 43 at 3. Teofan Cherameul, Migne, F.G. CXXXIL, col. 777 urm. = 4. Nu tofi Sf. Parinti sint de acord cu interpretarea simbolicd; Sf. Vasile, in Omiliile 1a Hexaimeron, respinge aceasta interpretare, ca nefiind proprie refera {WUH Mui Moisi, In acest fel, dindu-si seama ch Puterile ceresti nu mai apar in poves- {tea actului de creafie a lumii, Sf. Vasile este obligat s& accepte — cu oarecare exi- fare — 0 creatie spirituala anterioaré. celet materiale cu care incepe istorisirea, Pat ins% asi fundamenta logic san documenta: aceasta pirere. De care a rime; 84 fi existat ceva care poate fi contemplat ae anc! Recorespunzitor unor noi initiati, copil ion Fe aoenngasterea loro (Omil. T, Migne, PG. SME note A). Totusi, Sf, Vasile ae egatl Contra interpretari alegorice, pentru of ascova era intrebuintata abuziv Om anineh,_# gnostici, si valentinienl, ducind astiol erezii. De aceea, el spune in Pula Wea: «SA trecem deci sub tacere, pentnt moment, orice interpretare alego- dicts Surat.» idem, col. XL, C).” Acest «pen moment» araté — ceea ce austin $1 comentatorii sti — c&, el mm go declars impotriva oricérui alegorism, ci in cay Pentru interpretares literal a textelor din Cote Facerii, In al doilea rind, Foland arma echivalenta de sensuri a termenulal cot din primul verset al capi. Holului T Geneza, ci —- in Omilia a III-a — concede c& poate chiar Primi interpretarea ggvratd a pentru Acecasi este si interpretarea Fericitulyi Augustin 12). Deci, intre versetele 3-4 cu care incepe Geneza, este concentrata po- vestirea intregei vieti a ingerilor in prima perioada din viata cosmosulai nastere, progres, dezbinare, Iupti, biruinfa si cadere. E — la prima ve~ dere — greu de admis ca toatd aceasta frdmintare sa se fi petrecut atit de repede, cind pentru restul referatului — crearea lumii materiale — urmeazit inca alte cinei zile. Chiar finind seama de interpretarea cclor sase zile ca perioade, sau ca simpla desfisurare a unei potentialitati seminate in uni- vers, totusi, pastrind proporfia, aceast4 prima zi in care se creazi cerul spiritual si se desparte binele de rau, este mult prea restrins# ca relatare. Aceasta, pe de o parte, s-ar explica prin interpretarea lui Teofan Che- rameul, amintita mai sus, si care aici indic& lipsa de necesitate a unei an- gelologii la acea vreme, din lipsa de pregitire a poporului caruia se adresa. Ingerii nu apar in cosmologia iudaic’; ei intervin insé mereu in viata po- porului evreu, pind cind — dup’ ,,plinirea vremii* — incep a fi plasati st intr-un sistem doctrinal, acela al noii cosmologii crestine. 7. Cavint XXXVI la Nasterea Dommului, Migne, P. G. XXXVI, col. 320. 8 Fer. Augustin, De Civitate Dei, Cartea XI, cap. VIT, ed. Ocuvres completes: de St. Augustin, tr. sous la direction de M. Raulx, Bar-le-Duc 1873. 9. Idem, ibidem, cap. IX. 10. Idem, ibidem, cap, VIZ, XT. 11. Op. elt., col. 77. 12. De civitate Dei, ed. cit., Cartea XXXII, cap. XI.