Universitataea de Stiinte Agronomice si

Medicina Veterinara ,Facultatea de

Imbunatatiri Funciare si Ingineria Mediului

Referat practica la
Agricultura

Student:
Preda Elena-Catalina

Profesor:
Mirela Dusa

Activitatea primei zile de practica s-a desfasurat pe campul

didactic al U.S.A.M.V.B.

Pentru inceput ni s-au citit regulile de protectie a

muncii,apoi am format echipe de 3-4 persoane pentru a
evalua productia probabila a graului.
Evaluarea productiei probabile se efectueaza in scopul
cunoasterii si urmaririi evolutiei culturilor,precum si
determinarii cantitative si calitative a productiei.
Importanta evaluarii consta in faptul ca se cunoaste nivelul
recoltei ce urmeaza a se obtine astfel incat se pot face diferite
calcule,se pot lua decizii organizatorice privind orgranizarea
recoltatului,trasportul si depozitarea recoltei.
Fiecare echipa a avut de numarat spicele de pe 1m 2
grau,delimitare facuta cu ajutorul unei sfori.Apoi s-au cules
cate 10 spice,de diferite marimi,la care s-au numarat
boabele,iar totalul boabelor obtinute se imparte la numarul
de spice,obtinandu-se numarul mediu de boabe in spic.
Pe baza numarului mediu de spice pe m2 si a numarului
mediu de boabe in spic si cunoscand MMB la grau,se
calculeaza productia medie la hectar dupa formula:
Pp(kg/ha)=(Nsp+Nb+MMB)/100
Pp-productia probabila (kg/ha)
Nsp-numarul de spice ,m2
Nb-numarul mediu de boabe/spic
MMB-masa a 1000 de boabe (g)

Analiza elementelor productivitatii

In a doua zi de practica am evaluat riscurile de poluare cu

nitranti a apelor de suprafata si a celor subterane dintr-o
ferma din judetul Alba cu suprafata de 50ha in care am gasit
in structura culturilor urmatoarele specii de
plante:fasole(12ha),grau(10ha),porumb siloz(8ha),mazare
furajera(8ha),orz(7ha).De asemenea pe suprafata fermei se
gasesc si 5ha de pasune.
Efectivul total al animalelor existente la ferma este de 8
vaci,suprafata de pasune necesara fiecarui animal fiind de
0.64 ha/animal.
Solul pe care se gaseste este de tip cernoziom
argiloiluvial,textura mijlocie si structura glomerulara.
Clima caracteristica zonei este temperat continentala,cu
temperaturi medii anuale cuprinse intre 9 si 12,5 0C,iar
precipitatiile medii anuale insumeaza valori de 400 pana la
600mm cu distributie neuniforma.
In continuare am intocmit un tabel al rotatiei culturilor:

Schema exploatatiei

Pe baza datelor primite am constatat ca exista unele

probleme,si anume:
-lipsa canalizarii
-depozitarea ingrasamintelor chimice foarte aproape de
locuinta
-depozitarea gunoiului de grajd la o distanta prea mica de
caalul de irigatie
-administrarea incorecta a fertilizantilor organici
-aplicarea principiilor agriculturii durabile fara un minim de
cunostinte necesare.

Pentru calculul dozelor optime de azot(N),fosfor(P5O5) si

potasiu (K2O) am folosit urmatoarele formule:
Doza N,P5O5,K2O(kg/ha)=Y*CSP*100/CU*I
unde
Y=productia scontata,t/ha
CSP=consumul specific de N,P5O5,K2O pe tona de productie
principala (kg N/t,kg P5O5/t,kg K2O/t)
CU=coeficient de utilizare a N(50%),P5O5(25%),K2O(60%) din
ingrasamant,%
I=indicele de corectie al dozei in functie de starea de
aprovizionare a solului.
Doza de ingrasamant brut kg/ha=Doza N,P5O5,K2O(kg/ha)*100/Cs.a.

Cs.a.=continut in substanta activa (%)

De asemenea m-au ajutat si urmatoarele tabele:

Am incheiat ziua elaborand planul de gestiune al

materialelor fertilizante la nivel de parcela si la nivel de
ferma pentru a limita potentialele riscuri.