1

Analizatorii au fiecare 3 segmente: periferic (contine receptorii), intermediar

(conduce informatia receptionata) si central (zona de proiectie corticala).

Segmentul periferic al analizatorului acustico-vestibular se afla la nivelul urechii.

Aceasta este submparit n trei segmente :
I. urechea extern
II. urechea medie
III. urechea intern
Urechea extern
Urechea extern are rolul de a capta i de a transmite undele sonore la
structurile receptoare. Ea este format din dou componente :
a) pavilionul urechii
b) conductul (meatul) acustic extern
PAVILIONUL URECHII se gsete pe partea lateral a capului i prezint dou fee :
una lateral i una medial.
Faa lateral prezint n centru o depresiune numita conca. Centrul conci
este reprezentat de porul acustic extern prin care se ptrunde n conductul (meatul)
acustic extern.
Anterior de conc se afl o proeminen numit tragus .Superior i posterior
pavilionul este delimitat de un relief cartilaginos numit helix. Anterior de helix i
paralel cu acesta se gsete un alt relief cartilaginos antehelixul.
n partea inferioar a pavilionului se gseste lobul urechii - parte lipsita de
catilaj.
Ca structur, pavilionul este format din fibrocartilaj de tip elastic. La nivelul
pavilionului se inser muchi care la om sunt rudimentari: muchii auriculari
anterior, superior, posterior, oblici i transveri
Pavilionul este acoperit cu tegument care se continu cu cel al conductului
auditiv extern.

CONDUCTUL (MEATUL) ACUSTIC EXTERN se ntinde de la porul acustic extern pn

la timpan. n prima parte el are un traiect oblic antero-medial. n ultima parte are
din nou direcie oblic antero-medial.

Conductul auditiv extern are dou segmente: cartilaginous i osos.

Segmentul cartilaginos continu cartilajul pavilionului formnd partea
anterioar a conductului, n vreme ce partea dorsal i superioar a acestuia
este de tip membranos. Segmentul osos este format de osul temporal
Conductul este cptuit cu tegument prevzut cu fire de pr. La baza firelor de pr
exist glande ceruminoase care secret cerumenul.
-

Urechea medie

Urechea medie este format dintr-un sistem de caviti pline cu aer i are
rolul de a transmite undele sonore captate de urechea extern, perilimfei din
vestibul i cohlee.

Urechea medie are dou segmente :

a) CAVUM TIMPANIC :

Este partea principal a urechii medii i se gsete spat n stnca temporalului.

Cavumul timpanic comunic anterior cu faringele prin tuba auditiv. Cavumul
timpanic prezint ase perei, cei mai importanti fiind :

1. PERETELE LATERAL (MEMBRANOS) este reprezentat de timpan o membran

care separ urechea medie de urechea extern.
Grosimea timpanului de 0,1 mm fiind acoperit la exterior de tegument iar la
interior cptuit cu mucoas.

2. PERETELE MEDIAL (LABIRINTIC) vine n raport cu urechea intern.

Postero-superior se gsete fereastra oval (fereastra vestibular) acoperit
de o membran pe care se sprijin talpa scriei.

3
Postero-inferior se afl fereastra rotund (fereastra cohlear).

CONINUTUL CAVUMULUI TIMPANIC :

- Oscioarele : ciocanul (maleus) ,nicovala (uncus) i scria (stapes)

CIOCANUL are un cap i un mner. Capul are o fa articular n form de a

pentru articulaia cu nicovala. Mnerul este situat postero-inferior de cap i apas pe
timpan.
Pe mner se inser muchiul tensor al timpanului.

NICOVALA prezint un corp i dou apofize. Corpul are o fa articular n

form de a pentru articulaia cu capul ciocanului.

SCRIA are o parte aplatizat (baza scriei) situat pe fereastra vestibular

i doi stlpi: unul anterior i unul posterior. Cei doi stlpi se unesc la nivelul
capitulului scaritei. ntre stlpi i baza scriei se gsete membrana obturatoare a
scriei.

b)TUBA AUDITIVA

Tuba auditiv este un conduct ce face legtura dintre cavumul timpanic i

nazofaringe al nivelul crora se deschide prin cele dou ostii ale sale.
Tuba auditiv are un segment osos spat n stnca temporalului i unul
cartilaginos.

Urechea intern
Urechea intern este format din canale osoase spate n stnca
temporalului, care formeaz labirintul osos n interiorul cruia exist labirintul
membranos.

4
n labirintul osos circul perilimfa, iar n cel membranos endolimfa.

LABIRINTUL OSOS este o cavitate neregulat spat n stnca temporalului i are

urmtoarele pri: vestibulul osos, canalele semicirculare osoase i cohleea osoas
(melcul osos).

a) VESTIBULUL OSOS este localizat aproximativ central, anterior de el aflndu-se

melcul osos, iar medial meatul acustic intern.
Vestibulul este turtit transversal i prezint urmtorii perei :
- peretele lateral prezint cele dou ferestre : rotund i oval
- peretele posterior la nivelul cruia se se deschid canalele semicirculare osoase.

b) CANALELE SEMICIRCULARE OSOASE sunt n numar de trei i sunt orientate dup

cele trei planuri ale spaiului :
- anterior n plan sagital
- posterior n plan frontal
- lateral n plan orizontal, perpendicular pe precedentele dou canale.
Fiecare canal are cte dou extremniti: una dilatat (ampula) i una nedilatat.

Cele trei canale se deschid n vestibul prin cinci orificii :

-

trei corespund extermitii ampulare

dou corespund extremitii neampulare (deoarece canalele anterior i
posterior fuzioneaz prin extremitatea neampular ).

c) MELCUL OSOS (COHLEEA OSOASA) este situat antero-medial de canalele

semicirculare osoase.
Melcul osos este un canal osos rsucit de dou ori si jumtate n jurul unui ax
central numit columel (modiol).
n grosimea columelei se gsesc canalicule longitudinale in care se afl axonii
neuronilor dir ganglionul spiral (Corti).
Pe columel se prinde lama spiral care este mai lat la baza melcului i mai
ingust superior. La vrful modiolului se gsete un orificiu numit helicotrem i la

5
nivelul ei scala (rampa) vestibular comunic cu sacla (rampa) timpanic. Lama
spiral proemin n lumenul cohleei i o mparte n dou spaii :
-

unul superior scala (rampa) vestibular care este in raport cu vestibulul prin
fereastra oval
unul inferior scala (rampa) timpanic care este in raport cu cavumul timpanic
prin fereastra rotund

Pe lama spirala se insera membrana bazilara si membrana vestibulara. Intre

cele doua membrane si peretele lateral al cohleei se delimiteaza un spatiu canalul
cohlear care contine melcul membranos. Membrana bazilara separa canalul cohlear
de rampa (scala) cohleara, iar membrana vestibulara de rampa vestibulara.
Intre cele doua rampe circula perilimfa, care trece dintr-o rampa in celalalta
la virful melcului printr-un orificiu numit helicotrema. In canalul cohlear se gaseste
endolimfa.

LABIRINTUL MEMBRANOS
Labirintul membranos este format din cavitatea membranoasa situata in
interiorul labirintului osos i este format din dou vezicule utricula i sacula
(situate la nivelul vestibulului), canalele semicirculare membranoase i ductul
cohlear(melcul membranos).

a) UTRICULA Ea are form alungit, la nivelul su deschizndu-se canalele

semicirculare membranoase.

b) SACULA se gsete inferior de de utricul.

c)CANALELE SEMICIRCULARE MEMBRANOASE ncep i termin n utricul i sunt

dispuse n trei planuri perpendiculare ntre ele ca i canalele semicirculare osoase.
Una dintre cele dou extremitti ale fiecrui canal este mai dilatat i se numete
ampul membranoas. Extremitile neampulare ale canalelor semicirculare
membranoase superior i posterior se deschid n utricul printr-un canal comun, iar
extremitatea neampular a canalului semicircular membranos lateral se deschide n
uticul separat .

RECEPTORII ACUSTICI se gsesc n canalul cohlear i sunt reprezentai de organul lui

Corti.
In canalul cohlear se afla organul Corti, receptor auditiv. Epiteliul senzorial
din structura sa se afla situat pe membrana bazilara. Celulele senzoriale ciliate
aflate in constitutia epiteliuluisenzorial sunt dispuse de o parte si de alta a tunelului
Corti, median pe un singur rand, lateral pe doua-patru randuri. Ele sunt insotite de
celule de sustinere. Cilii celulelor senzoriale, dupa ce strabat membrana reticulata,
sunt acoperiti de membrana tectoria.

RECEPTORII VESTIBULARI sunt reperezentai de :

- crestele ampulare localizate n ampulele canalelor semicirculare
- maculele utriculei i saculei
Fiecare canal semicircular prezinta la baza sa cate o dilatatie - ampula , in
care se gasesc crestele ampulare. O creasta ampulara este formata din celule
epiteliale de sustinere si celule senzoriale (receptoare) ciliate, cufundate intr-o masa
gelatinoasa. In utricula si in sacula se afla de asemenea cate o proeminenta
- macula (pata auditiva), formate si ele din celule epiteliale de sustinere si celule
senzoriale ciliate acoperite de o substanta gelatinoasa -membrana otolitica, care
contine granulatii calcaroase - otolite.

CALEA ACUSTICA
Protoneuronul caii acustice este in ganglionul spiralat Corti. Axonii lui ajung la
deutoneuronul din nucleii cohleari ventral si dorsal din trunchiul cerebral. Al III-lea
neuron este in coliculii cvadrigemeni inferiori din mezencefal, iar al Iv-lea in corpul
geniculat medial metatalamic. Informatiile auditive ajung in girul temporal superior
de pe fata supero-laterala a emisferei cerebrale

CALEA VESTIBULARA
Partea periferica a caii vestibulare o formeaza nervul vestibular sau vestibulocohlear
(VIII) alcatuit din axonii protoneuronilor din ganglionul vestibular (Scarpa). Partea
centrala este constituita din deutoneuronii caii vestibulare din nucleii vestibulari
ai trunchiului cerebral (bulb). Axonii acestora merg in mai multe directii:
-

unele fibre urca la talamus si de la care pleaca fibrele talamocorticale;

7
-

o parte merg la cerebel contribuind la coordonarea echilibrului static si

dinamic;

altele merg la nucleii motori ai nervilor cranieni III, IV si VI, care coordoneaza
miscarile globilor oculari

unele fibre merg la neuronii motori din coarnele anterioare ale maduvei
spinarii (fasciculele vestibulospinale).

Analizatorul olfactiv este, ca si cel gustativ, un analizator chimic de contact

(chemoreceptor)

Segmentul periferic este reprezentat prin prelungirile dendritice ale celulelor

olfactive (neuroni bipolari) din mucoasa nazala olfactiva, care captuseste
partea superioara a cavitatii nazale.
Epiteliul olfactiv este alcatuit din celule olfactive, celule de sustinere si celule
bazale. Celulele olfactive (neuronii olfactivi periferici) au spre exterior o prelungire
dendritica cu o umflatura (buton olfactiv) de la care pleaca cili olfactivi; spre
interior ele prezinta cate o prelungire axonica, care intra in structura nervului
olfactiv; celulele olfactive (= neuroni bipolari) reprezinta receptorii olfactivi.
Nervul olfactiv (= axonii celulelor olfactive, receptorii) strabate lama ciuruita a
etmoidului
si
va
intra
in
bulbul
olfactiv;
celulele
olfactive
reprezinta protoneuronii caii olfactive - axonii lor vor face sinapse cu dendritele
celulelor mitrale din bulbul olfactiv;
Axonii celulelor mitrale (= deuteroneuronii caii olfactive) vor constitui tractusul
olfactiv.
Informatiile olfactive ajung in hipocamp, pe fata inferioara a emisferei cerebrale
Analizatorul gustativ este un analizator chimic de contact (chemoreceptor).

Segmentul periferic este reprezentat prin mugurii gustativi din papilele gustative,
situate in mucoasa linguala, peretii obrajilor, valul palatin si peretele posterior al
faringelui.

Cele mai numeroase papile se gasesc in mucoasa linguala; se cunosc:

8
-

papile caliciforme (circumvalate), dispuse in "V" cu varful spre baza limbii,

inaintea santului terminal;
papile foliate, asezate pe partea posterioara, pe marginile limbii;

papile fungiforme, de forma unor ciuperci, raspandite pe varful si marginile

limbii si

papile filiforme, care nu contin muguri gustativi, deci au rol in sensibilitatea

tactila, presiune si durere; se gasesc pe toata intinderea mucoasei linguale.

Mugurii gustativi sunt de forma mai mult sau mai putin ovala, formati din
celule de suport (sustinere) si celule receptoare - senzoriale gustative care au la
polul apical un cil gustativ; cilii sunt in contact direct cu suprafata limbii (saliva) prin
porul gustativ. La polul bazal, celulele senzoriale sunt inconjurate de terminatiunile
fibrelor nervoase aferente ale nervilor gustativi (IX-glosofaringian, VII-facial si Xvag); ele sunt dendritele neuronilor senzitivi din ganglionii nervosi situati pe
traiectul nervilor cranieni care inerveaza mucoasa linguala si care fac sinapse cu
celulele senzitive gustative.

Segmentul intermediar (calea aferenta, gustativa) este format din trei

neuroni - fibrele nervoase aferente ale nervilor cranieni VII, IX si X, - se proiecteaza
in segmentul central al cortexului cerebral, in partea inferioara a girului postcentral,
lobul parietal.