CORPUL EXPERILOR CONTABILI I

CONTABILILOR AUTORIZAI DIN ROMNIA

Aplicatii

Stagiu anul I Semestrul I

Stagiar : Onofrei Loredana Florina

Bucuresti
2016

1. Studiu de caz privind regimul fiscal al cheltuielilor sociale.

O societate acorda cadouri in beneficiul angajatilor cu ocazia sarbatorii de Craciun in
valoare de 170 lei, potrivit contractului colectiv de munca la nivel de unitate.
Stabiliti daca aceste cadouri acordate cu ocazia zilei de Craciun, potrivit contractului
colectiv de munca, se incadreaza in categoria cheltuielilor sociale si daca sunt deductibile la
calculul impozitului pe profit.
Rezolvare:
Conform art. 76 al. (4) urmatoarele sume nu sunt incluse in veniturile salariale si nu sunt
impozabile, in intelesul impozitului pe venit:
a) ajutoarele de inmormantare, ajutoarele pentru bolile grave si incurabile, ajutoarele
pentru dispozitive medicale, ajutoarele pentru nastere, ajutoarele pentru pierderi produse in
gospodariile proprii ca urmare a calamitatilor naturale, veniturile reprezentand cadouri in bani
si/sau in natura, inclusiv tichete cadou, oferite salariatilor, cat si cele oferite pentru copiii minori
ai acestora, contravaloarea transportului la si de la locul de munca al salariatului, contravaloarea
serviciilor turistice si/sau de tratament, inclusiv transportul, pe perioada concediului, pentru
salariatii proprii si membrii de familie ai acestora, acordate de angajator pentru salariatii proprii
sau alte persoane, astfel cum este prevazut in contractul de munca..
Cadourile, inclusiv tichetele cadou, oferite de angajatori salariatilor, cat si cele oferite in
beneficiul copiilor minori ai acestora, cu ocazia Pastelui, zilei de 1 iunie, Craciunului si a
sarbatorilor similare ale altor culte religioase, precum si cadourile, inclusiv tichetele cadou,
oferite salariatelor cu ocazia zilei de 8 martie sunt neimpozabile, in masura in care valoarea
acestora pentru fiecare persoana in parte, cu fiecare ocazie din cele de mai sus, nu depaseste 150
lei.
Nornele metodologice stabilesc aplicarea plafonului in valoare de 150 lei pentru
cadourile, inclusiv tichetele cadou, acordate pentru fiecare ocazie din cele prevazute, pentru
fiecare angajat si pentru fiecare copil minor al angajatului, chiar si in cazul in care parintii
lucreaza la acelasi angajator. Partea care depaseste limita de 150 lei reprezinta venit impozabil
din salarii.
Potrivit prevederilor art. 142 lit. b) din Codul Fiscal, cadourile in bani si/sau in bunuri nu
se cuprind in baza lunara de calcul al contributiilor sociale obligatorii.
Deductilitatea cheltuielilor reprezentand cadouri acordate salariatilor, cat si cele oferite in
beneficiul copiilor minori ai acestora este limitata prin art. 25 alin. (3) lit.b ) din Codul fiscal la
cota de 5%, aplicata asupra valorii cheltuielilor cu salariile personalului.
2

Prin urmare, aceste cheltuieli pot fi incadrate in cadrul cheltuielilor sociale in limita a 150
lei pe persoana. Valoarea ce depaseste acest plafon este considerata venit din salarii, astfel
devenind impozabila din punctul de vedere al impozitului pe venit si al contributiilor sociale
obligatorii.
Aceste cheltuieli sunt deductilile la calcul impozitului pe profit daca se incadreaza in
limita a 5% din fondul de salarii anual.

2. Studiu de caz privind regimul fiscal al cheltuelilor de cercetare.

Laboratorul Biotest isi desfasoara activitatea in domeniul medical si are ca obiect de
activitate cercetarea-dezvoltarea, realizata prin laboratorul propriu de cercetare.
In luna aprilie 2016, entitatea a inregistrat urmatoarele consumuri pentru laboratorul
propriu de cercetare:
- materii prime: 6.000 lei;
- cheltuieli intretinere imobilizari corporale: 4.000 lei;
- utilitati: 500 lei
- manopera: 2.500 lei,
- amortizare imobilizari corporale: 300 lei.
Rezolvare:
Reflectarea in contabilitate a consumurilor ocazionate in activitatea de cercetare, se
realizeaza astfel:
601
Cheltuieli cu materiile prime

301
Materii prime

6.000 lei

401
Furnizori

4.000 lei

611
=
Cheltuieli de intretinere si reparatii

605

401

Cheltuieli privind energia si apa

500 lei
Furnizori

641

421

Cheltuieli cu salariile personalului

6811

2.500 lei

Salari datorate

2813

300 lei

Cheltuieli de exploatare privind

Amortizarea instalatiilor,

amortizarea imobilizarilor

mijloacelor de transport,
animalelor si plantatiilor

Cercetarea in vederea descoperirii unui vaccin impotriva hepatitei B este realizata in

scopul castigarii unor cunostinte noi, din acest motiv activitatea desfasurata in laboratorul
propriu de cercetare nu poate genera posibilitatea obtinerii de beneficii economice viitoare. In
acest sens, cheltuielile ocazionate au fost considerate costuri de cercetare si au afectat profitul
contabil al perioadei.
In momentul in care exista posibilitatea ca produsul conceput sa genereze venituri
viitoare se recunoaste in contabilitate ca activ.
Conform Codului fiscal, art. 20 alin. (1) lit. a), la determinarea impozitului pe profit se
acorda o deducere fiscala suplimentara in procent de 50% din valoarea cheltuielilor de cercetaredezvoltare.
Cheltuielile eligibile pentru activitatea de cercetare-dezvoltare sunt:

cheltuielile cu amortizarea sau cu inchirierea imobilizarilor corporale si necorporale sau o

parte din aceste cheltuieli aferenta perioadei de utilizare a imobilizarilor corporale si
necorporale la activitati de cercetare-dezvoltare;

cheltuielile cu personalul care participa la activitati de cercetare-dezvoltare, inclusiv la

activitati conexe in sprijinul acestora (documentare, efectuarea de studii, experimente,
masuratori, incercari, schimb de experienta);

cheltuielile cu intretinerea si reparatiile imobilizarilor corporale si necorporale;

cheltuielile de exploatare, inclusiv: cheltuieli cu serviciile executate de terti, cheltuieli cu

materialele consumabile, cheltuieli privind materialele de natura obiectelor de inventar,
cheltuieli cu materiile prime, piese, module, componente, cheltuieli privind animalele de
4

experiment, precum si alte produse/bunuri similare folosite la activitati de cercetaredezvoltare;

cheltuielile de regie, care pot fi alocate direct rezultatelor cercetarii sau proportional, prin
utilizarea unei chei de repartizare;

in categoria cheltuielilor de regie alocate direct pot fi incluse costurile pentru:

chiria locatiei unde se desfasoara activitatile de cercetare-dezvoltare, asigurarea
utilitatilor, servicii postale si de curierat, telefon, transport, depozitare, aferente
activitatilor de cercetare-dezvoltare necesare pentru obtinerea rezultatelor cercetarii;

in categoria cheltuielilor de regie alocate prin cheie de repartizare pot fi incluse

costurile pentru: servicii administrative si de contabilitate, servicii postale si telefonice,
servicii pentru intretinerea echipamentelor si sistemelor IT, multiplicare si fotocopiere,
consumabile si birotica, chiria locatiei unde se desfasoara activitatile proiectului,
asigurarea utilitatilor, cum sunt: apa curenta, canalizare, salubritate, energie electrica si
termica, gaze naturale, si alte cheltuieli necesare pentru implementarea proiectului.
Mai mult, societatea are posibilitatea de a utiliza metoda de amortizare accelerata pentru
aparatura si echipamentele utilizate in activitatile de cercetare dezvoltare.
Laboratorul Biotest poate beneficia de aceste facilitati deoarece activitatea este cuprinsa
intr-un proiect, ce contine urmatoarele elemente: obiectivul stabilit, perioada de desfasurare,
domeniul de cercetare, sursele de finantare, categoria rezultatului, caracterul inovativ si este in
categoria dezvoltarii experimentale.

3. Studiu de caz privind regimul fiscal al indemnizatiei de deplasare-detasare.

Un salariat al unei societati comerciale platitoare de impozit pe profit, efectueaza o
deplasare in interes de serviciu timp de 6 zile (delegarea este intr-o localitate la o distanta mai
mare de 5 km de locul muncii). Diurna de deplasare pentru o zi este in valoare de 50 de lei,
salariatul primind in total o suma de 300 lei din partea angajatorului.
Conform ordinului de deplasare intocmit de salariat, in ultima zi a delegatiei, durata
delegarii este de 6 ore.
Rezolvare:
Prin Ordinul nr. 60/2015 pentru actualizarea cuantumului indemnizatiei zilnice de
delegare si detasare, precum si a sumei ce reprezinta compensarea cheltuielilor de cazare ale
personalului aflat in delegare in situatia in care acesta nu beneficiaza de cazare in structuri de
primire turistica, prevazute in anexa la Hotararea Guvernului nr. 1.860/2006 privind drepturile si
obligatiile personalului autoritatilor si institutiilor publice pe perioada delegarii si detasarii in alta
localitate, precum si in cazul deplasarii, in cadrul localitatii, in interesul serviciului, a fost
majorat la 17 lei cuantumul indemnizatiei zilnice de delegare si detasare.
5

Astfel, cuantumul indemnizatiei zilnice de delegare si detasare, ce urmeaza a fi acordata

salariatului pe perioada delegarii in alta localitate se va ridica la 42,5 lei (17 lei * 2,5). Valoarea
de 42,5 lei reprezinta cheltuiala deductibila la nivelul angajatorului, iar orice suma ce depaseste
aceasta valoare reprezinta avantaj de natura salariala si intra in baza de calcul a contributiilor
sociale (angajat + angajator) si a impozitului pe venit.
Prin urmare, suma reprezentand cheltuiala cu diurna deductibila este: 5 zile * 42,5 lei =
212,5 lei. Diferenta de 87,5 lei se considera avantaj de natura salariala si se impoziteaza ca atare.
Deoarece ultima zi a deplasarii nu este de cel putin 12 ore, salariatului nu i se acorda
diurna. Pentru aceasta perioada, salariatul nu primeste tichete de masa.
Angajatorul poate stabili ca diurna orice suma de banii aceasta fiind cheltuiala deductibila
la calculul impozitului pe profit.
In cazul in care un salarial al unei institutii publice efectueaza o deplasare in aceleasi
conditii, diurna de deplasare ar fi fost in valoare de 85 lei (17 lei * 5 zile).
.

4. Studiu de caz privind regimul fiscal al perisabilitatilor.

O societate comerciala achizitioneaza 1.500 cutii lapte de consum in valoare de 3
lei/cutie. In urma depozitarii, se constata ca doar 1.430 cutii mai pot fi comercializate, restul
laptelui fiind stricat. Se ia decizia trecerii la perisabilitati a diferentei de 70 cutii lapte stabilite in
urma inventarul realizat si dupa aprobarea rezultatului comisiei de inventariere de catre
administratorul societatii prin intocmirea unui proces verbal in acest sens.
Sa se determine regimul fiscal al perisabilitatilor.
Rezolvare:
Prin perisabilitati se intelege scazamintele care se produc in timpul transportului,
manipularii, depozitarii si desfacerii marfurilor, determinate de procese naturale cum sunt:
uscare, evaporare, volatilizare, pulverizare, hidroliza, racire, inghetare, topire, oxidare, aderare la
peretii vagoanelor sau ai vaselor in care sunt transportate, descompunere, scurgere, imbibare,
ingrosare, imprastiere, faramitare, spargere, inclusiv procese de fermentare sau alte procese
biofizice, in procesul de comercializare in reteaua de distributie (depozite cu ridicata, unitati
comerciale cu amanuntul si de alimentatie publica).
Conform art. 25 alin (3) lit d) din Codul Fiscal, cheltuiala cu perisabilitatile este
considerata cheltuiala cu deductibilitate limitata, in limitele stabilite de organele de specialitate
ale administratiei centrale impreuna cu institutiile de specialitate, cu avizul Ministerului
Finantelor Publice. De asemenea, confom Hotararii 831/2004, limita maxima admisa pentru
categoria lapte de consum la depozitare, este de 0.2%.
In acest caz, perisabilitatile sunt stabilite de catre conducerea societatii in urma
inventarierii. Astfel, limita maxima admisibila a perisabilitatilor este 1.500 * 0,2% = 300 cutii
lapte de consum.
Deoarece limita maxima admisa a perisabilitatilor este mai mare decat minusul de
inventar se inregistreaza in contabilitate cheltuiala cu perisabilitatile integral deductibila la
calculul impozitului pe profit in valoare de 70 * 3 lei = 210 lei.
In sensul art. 304 alin. (2) lit. a) din Codul fiscal, persoana impozabila nu are obligatia
ajustarii taxei deductibile in cazul perisabilitatile, in limitele stabilite prin lege.
6

5. Studiu de caz privind regimul fiscal al tichetelor de masa.

Societatea X SRL acorda lunar tichete de masa salariatilor sai. Tichetele sunt
achizitionate de la o unitate specializata in emiterea de tichete de masa, in baza contractului
incheiat intre cele doua societati. La finalul lunii aprilie 2016 societatea a achizitionat 200 tichete
de masa, in vederea distribuirii acestora catre salariati.
Valoarea totala a facturii a fost de lei 1.949,89 lei din care:
- valoarea totala nominala a tichetelor de masa achizitionate: 200 * 9,41 = 1.882 lei
- costul serviciilor de imprimare a tichetelor de masa: 3% * 1.870 = 56,6 lei
- T.V.A. deductibila, aferenta serviciilor de imprimare: 20% * 56,6 = 11,29 lei
Rezolvare:
In contabilitatea societatii se vor efectua urmatoarele inregistrari contabile:
a) achizitionarea tichetelor de masa de la unitatea emitenta:
%
=
5328
Alte valori
628
Alte cheltuieli cu serviciile executate de terti
4426
T.V.A. deductibila

401
Furnizori

1.949,89 lei
1.882 lei
56,6 lei
11,29 lei

b) achitarea facturii reprezentand contravaloarea tichetelor de masa achizitionate:

401
Furnizori

5121
1.949,89 lei
Conturi la banci in lei

c) inregistrarea cheltuielii cu tichetele de masa acordate salariatilor:

642
Cheltuieli cu tichetele de masa

5328
Alte valori

1.882 lei

d) retinerea impozitului pe venituri aferente tichetelor de masa:

421
Personal remuneratii datorate

444
301,12 lei
Impozit pe venituri din salarii

In baza art. 76 alin.(1) din Codul fiscal, tichetele de masa reprezinta venituri salariale
potrivit caruia, sunt considerate venituri din salarii toate veniturile in bani si/sau in natura
obtinute de o persoana fizica ce desfasoara o activitate in baza unui contract individual de munca
sau a unui statut special prevazut de lege, indiferent de perioada la care se refera, de denumirea
7

veniturilor ori de forma sub care ele se acorda, inclusiv indemnizatiile pentru incapacitate
temporara de munca.
Valoarea tichetelor de masa, acordate potrivit legii, luata in calcul la determinarea
impozitului pe veniturile din salarii, este valoarea nominala, iar veniturile respective se
impoziteaza ca venituri din salarii in luna in care acestea sunt primite. Conform art 139 alin (1),
tichetele de masa nu se cuprind in baza lunara a contributiilor sociale obligatorii. Acestea sunt
cheltuieli efectuate in scopul realizarii de venituri.
Noutati legislative aduse de normele de aplicare a legii 142/1998 in ceea ce priveste
tichetele de masa, atat pentru angajatori, cat si pentru angajati:
eliminarea numarului maxim de tichete care pot fi folosite ntr-o zi : noua reglementare nu mai
retine limitarea ce a existat in normele anterioare de utilizare a numarului de tichete ce pot fi
folosite intr-o zi;
legatura dintre timpul de lucru si numarul de tichete: in cazul salariatilor a caror durata zilnica a
timpului de munca este mai mare de 8 ore - in regim de tura, numarul de zile pentru care se
acorda tichete de masa se determina prin impartirea numarului de ore in care salariatul a fost
prezent la lucru in unitatea angajatorului la durata normala a timpului de munca de 8 ore.
Fractiile rezultate din calcul se considera zi de prezenta la lucru, cu conditia ca totalul zilelor
rezultate sa nu depaseasca numarul de zile lucratoare stabilite conform Normelor;
regularizarea numarului de tichete de masa acordate intr-o luna: in cazul in care salariatul
utilizeaza intr-o luna un numar de tichete de masa mai mare decat numarul de zile lucrate
stabilite conform Normelor, iar angajatorul nu a incasat de la salariat contravaloarea tichetelor
utilizate si necuvenite, angajatorul va acorda acestuia pentru luna urmatoare un numar de tichete
de masa egal cu numarul de zile lucratoare, diminuat cu numarul de tichete acordate pentru luna
anterioara si necuvenite
aspecte privind valabiliatea tichetului de masa: principiul este acela ca tichetul de masa are
valabilitate in anul calendaristic in care a fost emis. Exceptia este data de tichetul de masa emis
in perioada 1 noiembrie - 31 decembrie, care poate fi utilizat pana la data de 31 decembrie a
anului urmator
tichetele de masa sunt netransferabile: tichetele de masa sunt nominale, nu pot sa fie transferate
catre o alta persoana si nu pot sa fie utilizate de catre alte persoane decat salariatul ale carui
nume, prenume si CNP sunt imprimate pe tichet
noi reguli ce privesc utilizatorii de tichete de masa: este interzisa utilizarea tichetelor de masa in
magazine, locatii, unitati, piete de orice fel, care NU vand produse alimentare si NU au afisate la
intrare autocolantele speciale ale unitatii emitente; utilizarea tichetelor de masa se va putea face
nu doar prin intermediul legitimatiei de serviciu, cum era in trecut, ci si pe baza actului de
identitate; tichetele de masa sunt nominale, nu pot sa fie transferate catre o alta persoana si nu
pot sa fie utilizate de catre alte persoane decat salariatul ale carui nume, prenume si CNP sunt
imprimate pe tichet.

6. Studiu de caz privind regimul fiscal al provizioanele deductibile fiscal.

Societatea X SRL este o persoana impozabila romana, platitoare de impozit pe profit. In
data de 15 ianuarie 2016, societatea efectueaza o prestare de servicii in suma de 10.000 lei +
TVA 20% clientului Y SRL, persoana juridica romana, inregistrata in scopuri de TVA. Factura
are scadenta in data de 31 ianuarie 2016.
8

Sa se stabileasca marimea provizionului ce poate fi constituit si tipul de cheltuiala la

calculul impozitului pe profit.
Rezolvare:
Societatea X SRL decide constituirea unui provizion integral pe valoarea creantei
neincasate, pornind de la prezumtia ca probabilitatea neincasarii facturii este mai mare decat
probabilitatea de a incasa debitul.
Astfel, societatea va inregistra la data de 31 decembrie 2016 o cheltuiala cu deprecierea
creantelor clienti in suma de 12.000 lei, prin inregistrarea contabila:
6814
Cheltuieli de exploatare privind ajustarile

491
12.000 lei
Ajustari pentru deprecierea creantelor clienti

Deoarece creantele indeplinite cumulativ urmatoarele conditii:

a) sunt inregistrate dupa data de 1 ianuarie 2004;
b) sunt neincasate intr-o perioada ce depaseste 270 de zile de la data scadentei;
c) nu sunt garantate de alta persoana;
d) sunt datorate de o persoana care nu este persoana afiliata contribuabilului;
e) au fost incluse in veniturile impozabile ale contribuabilului;
societatea are dreptul de a deduce 30% din valoarea creantelor asupra clientilor, inregistrate de
catre contribuabili.
Prin urmare, suma deductibila la calculul impozitului pe profit pentru prestarea de
servicii de 10.000 lei, este de 10.000 lei x 30% = 3.000 lei.

7. Studiu de caz privind regimul fiscal al provizioanele nedeductibile fiscal.

Societatea X SRL a emis o factura de servicii de consultanta in valoare de 10.000 lei catre
un client in luna iunie 2015. In luna noiembrie 2015 societatea a primit notificare conform careia
clientul este in procedura de insolventa. Firma nu s-a inscris la masa credala.
Sa se stabileasca marimea provizionului ce poate fi constituit si tipul de cheltuiala la
calculul impozitului pe profit.
Rezolvare:
Conform art. 26 al Codului Fiscal sunt deductibile:
1. provizioanele constituite in limita unui procent de 20% incepand cu data de 1 ianuarie 2004, 25%
incepand cu data de 1 ianuarie 2005, 30% incepand cu data de 1 ianuarie 2006, din valoarea
creantelor asupra clientilor, inregistrate de catre contribuabili, care indeplinesc cumulativ
urmatoarele conditii:
f) sunt inregistrate dupa data de 1 ianuarie 2004;
g) sunt neincasate intr-o perioada ce depaseste 270 de zile de la data scadentei;
h) nu sunt garantate de alta persoana;
9

i) sunt datorate de o persoana care nu este persoana afiliata contribuabilului;

j) au fost incluse in veniturile impozabile ale contribuabilului;
2. provizioanele constituite in limita unei procent de 100% din valoarea creantelor asupra clientilor,
inregistrate de catre contribuabili, care indeplinesc cumulativ urmatoarele conditii:
a) sunt inregistrate dupa data de 1 ianuarie 2007;
b) creanta este detinuta la o persoana juridica asupra careia este declarata procedura
de deschidere a falimentului, pe baza hotararii judecatoresti prin care se atesta
aceasta situatie, sau la o persoana fizica asupra careia este deschisa procedura de
insolventa pe baza de: plan de rambursare a datoriilor; lichidare de active;
procedura simplificata;
c) nu sunt garantate de alta persoana;
d) sunt datorate de o persoana care nu este persoana afiliata contribuabilului;
e) au fost incluse in veniturile impozabile ale contribuabilului.
Prin urmare, se poate constitui provizion 100% din valoarea creantei, deductibil fiscal,
numai daca asupra societatii respective a fost declarata procedura de deschidere a falimentului,
nu este suficienta procedura insolventei. In acest caz, nu exista hotararea judecatoreasca care
atesta procedura de deschidere a a falimentului, deci provizionul constituit - indiferent de suma
va fi considerat nedeductibil fiscal la calculul impozitului pe profit.
De asemenea, nu se indeplinesc nici conditiile de depasire a scadentei cu 270 de zile de
pentru a acorda deductibilitate limitata de 30%.

8. Studiu de caz privind regimul fiscal al rezervelor.

Capitalul social al unei intreprinderi este de 100.200 lei, iar marimea rezervelor legale
existente la 31.12.2015 de 40 lei. Pe parcursul exercitiului financiar 2015 s-au inregistrat
venituri totale de 1.458.932 lei, iar cheltuielile totale (altele decat cele cu impozitul pe profit)
sunt in suma de 1.377.381 lei, din care cheltuieli nedeductibile fiscal 500 lei.
Calculati marimea rezervelor legale care se constituie pentru anul 2015, calculul
rezultatului impozabil, impozitului pe profit si a rezultatului net in situtia constituirii numai
rezervelor legale determinate la punctul precedent.
Rezolvare:
Contribuabilul are dreptul la deducerea rezervelor legale in conformitate cu art. 26 al (1)
al Codului Fiscal, in limita unei cote de 5% aplicata asupra profitului contabil, inainte de
determinarea impozitului pe profit, din care se scad veniturile neimpozabile si se adauga
cheltuielile aferente acestor venituri neimpozabile, pana ce aceasta va atinge a cincea parte din
capitalul social subscris si varsat sau din patrimoniu, dupa caz, potrivit legilor de organizare si
functionare.
In cazul in care aceasta este utilizata pentru acoperirea pierderilor sau este distribuita sub
orice forma, reconstituirea ulterioara a rezervei nu mai este deductibila la calculul profitului
impozabil. Prin exceptie, rezerva constituita de persoanele juridice care furnizeaza utilitati
societatilor comerciale care se restructureaza, se reorganizeaza sau se privatizeaza poate fi
folosita pentru acoperirea pierderilor de valoare a pachetului de actiuni obtinut in urma
procedurii de conversie a creantelor, iar sumele destinate reconstituirii ulterioare a acesteia sunt
deductibile la calculul profitului impozabil.
10

Profit contabil = 1.458.932 - 1.377.381 = 81.551 lei

Rezerva legala deductibila = 5% * (81.551 + 500) = 4.102,55 lei
20 % din capitalul social = 100.200 x 20% = 20.040 lei
Rezerva legala de constituit: 4102,55 40 = 4,062.55 lei
Inregistrarea in contabilitate a rezervei legale:
129
Repartizarea profitului

1061
Rezerve legale

4,062.55 lei

9. Studiu de caz privind regimul fiscal al pensiile facultative.

Societatea X SRL asigura plata contributiei la un fond de pensii facultative pentru
singurul salariat. Conform protocolului incheiat, contributiile la schemele facultative de pensii se
suporta numai de angajator. La data de 01.01.2016, salariatul are un venit salarial brut lunar de
2.050 lei. Conform actului de aderare incheiat, contributia totala va fi de 300 lei, suportata de
catre angajator.
Rezolvare:
Cheltuielile reprezentand contributiile platite in numele angajatilor, la fonduri de pensii
facultative potrivit Legii nr. 204/2006, cu modificarile si completarile ulterioare, precum si cele
reprezentand contributii la fondurile de pensii facultative calificate astfel in conformitate cu
legislatia privind pensiile facultative de catre Autoritatea de Supraveghere Financiara, efectuate
catre entitati autorizate, stabilite in state membre ale Uniunii Europene sau apartinand Spatiului
Economic European, sunt deductibile la calculul impozitului pe profit in limita echivalentului in
lei a 400 de euro, intr-un an fiscal, pentru fiecare participant.
Transformarea contributiilor retinute pentru fondurile de pensii facultative din lei in euro,
pentru verificarea incadrarii in plafonul anual, se face la cursul de schimb valutar comunicat de
Banca Nationala a Romaniei in vigoare in ultima zi a lunii pentru care se platesc drepturile
salariale.
Punctul 7 din Norma metodologica de aplicare a Legii 227/2015 privind Codul fiscal, in
aplicarea art. 76 alin. (3) din Codul fiscal prevede ca nu sunt considerate avantaje contributiile la
un fond de pensii facultative suportate de angajator pentru angajatii proprii, in limita a 400 euro
anual pe participant.
Prin urmare, pentru suma reprezentand contributii la un fond de pensii facultative
suportate de angajator pentru angajatii proprii care nu depaseste plafonul nu constituie avantaj si
nu se impoziteaza.
De asemenea, suma ce depaseste 400 euro/an, fiind inclusa in veniturile salariale, suporta
toate contributiile sociale aferente salariilor.
Plafonul atins de societate = 300 lei x 12 luni = 3.600 lei
Suma maxima deductibila = 400 euro * 4,4821 = 1792.84 lei

11

Suma de 1792.84 lei este integral deductibila, iar diferenta de 1.807,16 lei este
considerata ca constituie avantaj salarial si este impozitat ca atare.

10. Studiu de caz privind regimul fiscal al primelor de asigurare.

Incepand cu 01.01.2016, societatea X SRL a incheiat un cosntract de asigurare facultativa
de sanatate pentru salariati, costul primelor de asigurare fiind suportat de catre societate. Prima
de asigurare lunara pentru fiecare salariat este in valoare de 70 lei.
Stabiliti regimul fiscal al primelor de asigurare.
Rezolvare:
Conform Codului Fiscal, cheltuielile cu primele de asigurare voluntara de sanatate sunt
deductibile fiscal in limita unei sume reprezentand echivalentul in lei a 250 euro intr-un an fiscal,
pentru fiecare participant.
Potrivit art. 142 lit. s) pct. 6 din Codul fiscal, nu intra in baza de calcul al contributiilor
sociale contributiile platite la fondurile de pensii ocupationale, contributiile platite la fondurile de
pensii facultative, primele aferente asigurarilor profesionale si asigurarilor voluntare de sanatate,
suportate de angajator pentru salariatii proprii, in limitele de deductibilitate prevazute de lege,
dupa caz. Asadar, primele de asiguratre voluntara de sanatate nu intra in baza de calcul in limitele
de deductibilitate.
Astfel cum se precizeaza in normele metodologice, sunt deductibile la determinarea
profitului impozabil, potrivit prevederilor art. 25 alin. (3) lit. k) din Codul fiscal, cheltuielile cu
primele de asigurare voluntara de sanatate efectuate de angajator potrivit Legii privind reforma
in domeniul sanatatii nr. 95/2006, cu modificarile si completarile ulterioare. Cursul de schimb
utilizat pentru determinarea echivalentului in euro este cursul de schimb comunicat de Banca
Nationala a Romaniei la data inregistrarii cheltuielilor.
Prima de asigurare/salariat/an = 70 lei * 12 / 4,4821 = 187, 41 EUR/an
Astfel, primele de asigurare voluntara de sanatate suportate de angajator deoarece se
incadreaza in limita echivalentului in lei a 250 euro intr-un an fiscal intra in baza de calcul al
impozitului pe venit, sunt deductibile fiscal si nu intra in baza de calcul al contributiilor sociale.

11. Studiu de caz privind regimul fiscal al functionarii si intretinerii

locuintelor de serviciu.
O unitate are inchiriat un apartament in localitatea unde are sediul social pentru un
angajati din alte localitate. Suprafata pusa la dispozitia angajatului este de 43 m2. In luna aprilie
2016, cheltuielile cu functionarea si intretinerea locuintei de serviciu este de 2.700 lei.
Stabiliti regimul fiscal al functionarii si intretinerii acestor acestor apartament.

12

Rezolvare:
Locuinta de serviciu este locuinta destinata angajatilor unor institutii sau agenti
economici, acordata in conditiile contractului de munca.
Sunt deductibile la calculul profitului impozabil cheltuielile pentru functionarea,
intretinerea si repararea locuintelor de serviciu situate in localitatea unde se afla sediul social in
limita corespunzatoare suprafetelor construite prevazute de Legea locuintei nr. 114/1996, care se
majoreaza, din punct de vedere fiscal, cu 10%. De asemenea, sunt deductibile in aceeasi masura
si cheltuielile de aceasta natura aferente locuintelor de serviciu amplasate in localitatile unde
societatea are sedii secundare.
Conform art 31 al (3) lit l) In cazul locuintei de serviciu date in folosinta unui salariat sau
administrator, cheltuielile pentru functionarea, intretinerea si repararea acesteia sunt deductibile
in limita corespunzatoare raportului dintre suprafata construita prevazuta de Legea locuintei nr.
114/1996, republicata, cu modificarile ulterioare, majorata cu 10%, si totalul suprafetei construite
a locuintei de serviciu respective.
Contravaloarea folosintei locuintei de serviciu sau a locuintei din incinta unitatii, potrivit
repartitiei de serviciu, nu este inclusa in veniturile salariale si nu este impozabila, in intelesul
impozitului pe venit conform art. 76 alin. (4) lit. d).
Potrivit Anexei nr. 1 la Legea locuintei nr. 114/1996, pentru o singura persoana suprafata
construibila maxim admisa este de 58 m2.
Suprafata recunoscuta din punct de vedere fiscal : 58 + 10% x 58 = 63,80 m2
Valoarea cheltuielilor este deductibila fiscal deoarece suprafata construita a
apartamentului este mai mica decat 63,8 m2, reprezentand suprafata maxima construita pentru
care cheltuielile cu functionarea si intretinerea locuintei de serviciu sunt deductibile la calculul
impozitului pe profit.

12. Studiu de caz privind regimul fiscal al functionarii si intretinerii unui sediu
aflat in locuinta proprietate personala.
Societatea X SRL isi inregistreaza sediul in apartamentul lui Andrei Marinescu, persoana
fizica. Conform contractului de inchiriere, suprafata inchiriata este de 24 m2 din suprafata totala
a apartamentului este de 78 m2. Pentru acest apartament in luna aprilie 2016 se inregistreaza
cheltuiei cu intretinerea si utilitatile in valoare de 1.000 lei.
Stabiliti regimul fiscal al cheltuielii cu functionarea si intretinerea sediului aflat in
locuinta proprietate personala.
Rezolvare:
Conform art. 25 alin. (3) lit. 5) din Legea 227/2015 privind Codul fiscal, cheltuielile de
functionare, intretinere si reparatii aferente unui sediu aflat in locuinta proprietate personala a
13

unei persoane fizice, folosita si in scop personal, sunt deductibile in limita corespunzatoare
suprafetelor puse la dispozitia societatii in baza contractelor incheiate intre parti, in acest scop.
Punctul 15 din normele metodologice date in aplicarea acestui articol stabileste ca, in
acest caz, cheltuielile de functionare, intretinere si reparatii aferente sediului sunt deductibile in
limita determinata pe baza raportului dintre suprafata pusa la dispozitia contribuabilului,
mentionata in contractul incheiat intre parti, si suprafata totala a locuintei. Contribuabilul va
justifica cheltuielile de functionare, intretinere si reparatii aferente sediului cu documente legale,
cum sunt contractele incheiate cu furnizorii de utilitati si alte documente.
Asadar, cheltuielile cu utilitatile aferente sediului fiscal al societatii, situat in spatiul
proprietate a unei persoane fizice sunt deductibile daca in contractul de inchiriere este prevazut
ca aceste cheltuieli sunt in sarcina societatii.
Daca spatiul respectiv este pus la dispozitia societatii in totalitate este recomandat ca
aceasta sa incheie contracte in numele sau cu furnizorii de utilitati.
Deductibilitatea acestor cheltuieli se calculeaza in limita corespunzatoare suprafetelor
puse la dispozitia societatii in baza contractelor incheiate intre parti. In acest sens, cheltuielile de
functionare, intretinere si reparatii aferente sediului aflat in locuinta proprietate a unei persoane
fizice sunt deductibile in limita determinata pe baza raportului dintre suprafata pusa la dispozitie
contribuabilului, mentionata in contractul incheiat intre parti, si suprafata totala a locuintei.
Societatea isi poate deduce cheltuiala in baza urmatorului calcul: 24/78 * 100 = 30,77%
Valoarea cheltuielii deductibile: 30,77% * 1.000 lei = 307,7 lei.

13.Studiu de caz privind regimul fiscal al cheltuielile cu combustibilul.

Societatea X SRL are un autoturism proprietate cu care face aprovizionarea de marfa,
transporta numerarul la banca si intre punctele de lucru si caserie, transporta piese de schimb
pentru utilajele din dotare si diferite alte materiale care participa la buna desfasurare a activitatii
ducand astfel la generarea de venituri. Alimentarea cu combustibil se face de maxim doua ori pe
luna. In plus, societatea are un contract de comodat cu administratorul firmei pentru o Dacia
Break pe care o foloseste integral pentru tot acele activitati de la punctul de mai sus. Alimentarea
cu combustibil se face aproape zilnic, masina fiind exploatata la maximum datorita consumului
mic de combustibil si a cheltuielilor de intretinere reduse.
Pentru ambele masini exista bonuri fiscale de combustibil, ordine de deplasare, foi de
parcurs, Stabiliti regimul fiscal al cheltuielilor cu combustibilul.
Rezolvare:
In conformitate cu prevederile art. 25 alin. (1) din Legea 227/2015 privind Codul fiscal,
pentru determinarea profitului impozabil sunt considerate cheltuieli deductibile numai
cheltuielile efectuate in scopul realizarii de venituri impozabile, inclusiv cele reglementate prin
acte normative in vigoare.
Alin. (3) lit. l) al acestui articol stabileste limita de 50% a deductibilitatii cheltuielilor
privind combustibilul
14

1. vehiculele utilizate exclusiv pentru servicii de urgenta, servicii de paza si protectie si

servicii de curierat;
2. vehiculele utilizate de agentii de vanzari si de achizitii;
3. vehiculele utilizate pentru transportul de persoane cu plata, inclusiv pentru serviciile de
taximetrie;
4. vehiculele utilizate pentru prestarea de servicii cu plata, inclusiv pentru inchirierea
catre alte persoane sau pentru instruire de catre scolile de soferi;
5. vehiculele utilizate ca marfuri in scop comercial.
Cheltuielile care intra sub incidenta acestor prevederi nu includ cheltuielile privind
amortizarea.
Astfel cum prevede art. 298 alin. (1), se limiteaza la 50% dreptul de deducere a taxei
aferente cumpararii, achizitiei intracomunitare, importului, inchirierii sau leasingului de vehicule
rutiere motorizate si a taxei aferente cheltuielilor legate de vehiculele aflate in proprietatea sau in
folosinta persoanei impozabile, in cazul in care vehiculele nu sunt utilizate exclusiv in scopul
activitatii economice.
In cazul vehiculelor care sunt utilizate exclusiv in scopul activitatii economice, taxa
aferenta cumpararii, achizitiei intracomunitare, importului, inchirierii sau leasingului si
cheltuielilor legate de aceste vehicule este deductibila. Utilizarea in scopul activitatii economice
a unui vehicul cuprinde, fara a se limita la acestea: deplasari in tara sau in strainatate la
clienti/furnizori, pentru prospectarea pietei, deplasari la locatii unde se afla puncte de lucru, la
banca, la vama, la oficiile postale, la autoritatile fiscale, utilizarea vehiculului de catre personalul
de conducere in exercitarea atributiilor de serviciu, deplasari pentru interventie, service, reparatii,
utilizarea vehiculelor de test-drive de catre dealerii auto. Este obligatia persoanei impozabile sa
demonstreze ca sunt indeplinite toate conditiile legale pentru acordarea deducerii. In vederea
exercitarii dreptului de deducere a taxei orice persoana impozabila trebuie sa detina documentele
prevazute de lege pentru deducerea taxei si sa intocmeasca foaia de parcurs care trebuie sa
contina cel putin urmatoarele informatii: categoria de vehicul utilizat, scopul si locul deplasarii,
kilometrii parcursi, norma proprie de consum carburant pe kilometru parcurs.
In acest caz, vehiculul aflat in proprietatea societatii este utilizat in exclusiv in scopul
activitatii economice, astfel societatea avand dreptul la deducerea integrala a cheltuielilor cu
combustibilul si a taxei pe valoarea adaugata.
Deoarece in baza contractului incheiat intre parti, comodatarul suporta, de la data
preluarii autoturismului, cheltuielile necesare folosirii acestuia, iar scopul utilizarii acestuia este
explusiv desfasurarea activitatii economice, societatea are dreptul de deducere a cheltuielilor cu
combustibilul si a taxei pe valoarea adauga integral

14.Studiu de caz privind regimul fiscal al dobanzilor.

Societatea X SRL contracteaza de la un asociat persoana fizica, la inceputul anului 2015
un imprumut in valoare de 600.000 lei rambursabil integral peste 3 ani. Rata dobanzii stabilita in
contractul de imprumut este de 10% pe an. Societatea prezinta urmatoarele valori ale capitalului
imprumutat cu termen de rambursare peste 1 an si a capital propriu:
01.01.2015
15

31.12.2015

Capital imprumutat cu termen

de rambursare peste 1 an
Capital propriu

200.000 lei

400.000 lei

140.000 lei

160.000 lei

Stabiliti regimul fiscal al dobanzilor.

Rezolvare:
Conform art. 27, al codului fiscal, incepand cu 01.01.2005, cheltuielile cu dobanzile sunt
integral deductibile in cazul in care gradul de indatorare a capitalului este mai mic sau egal cu 3.
In cazul in care gradul de indatorare a capitalului este peste 3 sau capitalul propriu are o valoare
negativa, cheltuielile cu dobanzile si cu pierderea neta din diferentele de curs valutar sunt
nedeductibile in perioada de calcul al impozitului pe profit. Aceasta se reporteaza in perioada
urmatoare, devenind subiect al limitarii pentru perioada in care se reporteaza, pana la
deductibilitatea integrala a acestora.
Sunt deductibile integral, indiferent de marimea gradului de indatorare dobanzile si
pierderile din diferente de curs valutar, in legatura cu imprumuturile:
1. obtinute direct sau indirect de la banci internationale de dezvoltare si organizatii
similare, mentionate in norme;
2. garantate de stat, potrivit Legii datoriei publice nr. 313/2004, cu modificarile
ulterioare;
3. obtinute de la institutiile de credit romane sau straine, institutiile financiare nebancare,
de la persoanele juridice care acorda credite potrivit legii;
4. obtinute in baza obligatiunilor emise potrivit legii, de catre societatile comerciale cu
respectarea cerintelor specifice de admitere la tranzactionare pe o piata reglementata din
Romania, potrivit Legii 297/2004 privind piata de capital, cu modificarile ulterioare, precum si
cele admise la tranzactionare pe piete straine de valori mobiliare reglementate de autoritatea in
domeniu a statelor respective.
In cazul in care societatea are impumuturi angajate de la alte entitati, cu exceptia celor de
mai sus, se aplica limita prevazuta la art. 27, alin. (7), indiferent de data la care au fost
contractate. Aceasta limitare se aplica separat pentru fiecare imprumut in parte, inainte de
calculul gradului de indatorare si este :
a) nivelul ratei dobanzii de referinta a Bancii Nationale a Romaniei, corespunzatoare
ultimei luni din trimestru, pentru imprumuturile in lei; si
b) nivelul ratei dobanzii anuale de 4%, pentru imprumuturile in valuta. Acest nivel al ratei
dobanzii se aplica la determinarea profitului impozabil aferent anului fiscal 2004. Nivelul ratei
dobanzii pentru imprumuturile in valuta se actualizeaza prin hotarare a Guvernului.
Valoarea cheltuielilor cu dobanzile care excede nivelul de deductibilitate permis este
considerata nedeductibila, fara a mai fi luata in calcul in perioadele urmatoare.
Cheltuieli totale cu dobanda = 10% * 600.000 = 60.000 lei
Limita maxima a cheltuielilor cu dobanda pentru care se acorda deducere in anul 2015
este: 3% * 600.000 = 18.000 lei.
16

Diferenta de 42.000 lei este considerata nedeductibila la calculul impozitului pe profit in

anul 2015.
Gradul de indatorare = (200.000 + 400.000) / (140.000 + 160.000) = 2
Deoarece gradul de indatorare este mai mic decat 3, cheltuiala deductibila la calculul
impozitului pe profit este 18.000 lei.

15.Studiu de caz privind regimul fiscal al diferentelor de curs valutar.

Societatea X SRL contracteaza de la societatea afiliata, la inceputul anului 2015 un
imprumut in valoare de 30.000 EUR rambursabil integral peste 2 ani. Rata dobanzii stabilita in
contractul de imprumut este de 10% pe an. Societatea prezinta urmatoarele valori ale capitalului
imprumutat cu termen de rambursare peste 1 an si a capital propriu:
Capital imprumutat cu termen
de rambursare peste 1 an
Capital propriu

01.01.2014

31.12.2014

200.000 lei

400.000 lei

140.000 lei

160.000 lei

De asemenea, societatea inregistreaza in cursul anului cheltuieli cu diferentele de curs

nefavorabile aferente acestui imprumut in valoare de 1.000 lei.
Stabiliti regimul fiscal al diferentelor de curs.
Rezolvare:
In cazul in care cheltuielile din diferentele de curs valutar ale contribuabilului depasesc
veniturile din diferentele de curs valutar, aceasta diferenta (pierderea neta din diferentele de curs
valutar) va fi tratata ca o cheltuiala cu dobanda, deductibilitatea acestei diferente fiind supusa
limitei prevazute la art. 27, din Codul fiscal. Cheltuielile din diferentele de curs valutar, care se
limiteaza potrivit acestor prevederi, sunt numai cele aferente capitalulului imprumutat luat in
calcul la determinarea gradului de indatorare a capitalului, adica aferente imprumuturilor cu
termen de rambursare mai mare de 1 an.
Gradul de indatorare = (200.000 + 400.000) / (140.000 + 160.000) = 2
Deoarece gradul de indatorare se incadreaza intre 0 si 3 cheltuielile cu diferentele de curs
valutar aferente acestui imprumut sunt deductibile integral.

16.Studiu de caz privind regimul fiscal al minusurilor de inventar.

Societatea X SRL prezinta in contabilitate la finalul anului 2015 un stoc de marfuri in
valoare de 320.450 lei. In urma inventarierii anuale se constata un minus de inventar in valoare
de 5.450 lei. Aceasta lipsa nu este imputata gestionarului, iar stocurile nu au fost asigurate.
Marfurile sunt inregistrate la pretul de vanzare cu amanuntul, iar adaosul comercial este de 20%.
Stabiliti regimul fiscal al minusului de inventar.
17

Rezolvare:
Potrivit art. 25 alin. (4) lit. c) din codul fiscal sunt considerate cheltuieli nedeductibile
fiscal, cheltuielile privind bunurile de natura stocurilor sau a activelor corporale constatate lipsa
din gestiune ori degradate, neimputabile, pentru care nu au fost incheiate contracte de asigurare,
precum si TVA aferenta, daca aceasta este datorata potrivit prevederilor titlului VII. Nu intra sub
incidenta acestor prevederi stocurile si mijloacele fixe amortizabile, distruse ca urmare a unor
calamitati naturale sau a altor cauze de forta majora, in conditiile stabilite prin norme.
Conform art. 304 , al (1) lit. c) in conditiile in care regulile privind livrarea catre sine sau
prestarea catre sine nu se aplica, deducerea initiala se ajusteaza cand persoana impozabila isi
pierde dreptul de deducere a taxei pentru bunuri lipsa din gestiune.
Normele metodologice aferente aceluiasi articol obliga persoana impozabila sa ajusteze,
la data modificarii intervenite, taxa deductibila aferenta bunurilor de natura stocurilor in situatia
in care persoana impozabila pierde dreptul de deducere a taxei. Ajustarea reprezinta in aceasta
situatie anularea dreptului de deducere a taxei pe valoarea adaugata deduse initial si se
evidentiaza in decontul de taxa aferent perioadei fiscale in care a intervenit evenimentul care a
generat ajustarea. Persoana impozabila realizeaza aceste ajustari ca urmare a unor situatii cum ar
fi bunuri lipsa in gestiune din alte cauze decat cele prevazute la art. 148 alin. (2) din Codul fiscal.
In cazul bunurilor lipsa din gestiune care sunt imputate, sumele imputate nu sunt considerate
contravaloarea unor operatiuni in sfera de aplicare a TVA, indiferent daca pentru acestea este sau
nu obligatorie ajustarea taxei.
Lipsa din gestiune, se inregistreaza in contabilitate in baza procesului verbal de
inventariere si a listelor de inventar intocmite de catre Comisia de inventariere special constituita
in acest scop.
Valoarea de inventar a marfurilor este: 320.450 - 5.450 = 315.000 lei
Minus de inventar = 5.450
Tva neexigibila aferenta marfurilor lipsa: 5.450 / 1,20 5.450 = 908,33 lei
Costul de achizitie al marfurilor lipsa la inventar: (5.450 908,33) / 1,2 = 3.784,73 lei
Adaosul comercial aferent marfurilor lipsa: 5.450 - 3.784,73 908,33 = 756,94 lei
607
=
Cheltuieli privind marfurile

371
Marfuri

3.784,73 lei

378
=
Diferente de pret la marfuri

371
Marfuri

756,94 lei

371
Marfuri

908,33 lei

4428
TVA neexigibila

Deoarece minusul de inventar este neimputabil si nu s-au incheiat contracte de asigurare,

se calculeaza TVA aferenta costului de achizitie al marfurilor in minus, care se include in
cheltuieli nedeductibile fiscal : 3.784,73 * 20% = 756,95 lei.
635

4426
18

756,95 lei

Cheltuieli privind impozite,

taxe si varsaminte asimilate

TVA deductibila

17. Studiu de caz privind regimul fiscal al TVA aferenta bunurilor acordate
salariatilor.
Societatea X SRL, firma produccatoare de incaltaminte din piele, acordarda cu titlu
gratuit catre salariati cate o pereche de pantofi la costul de 100 lei.
Stabiliti regimul fiscal al TVA aferenta bunurilor acordate salariatilor.
Rezolvare:
Conform art. 270 alin. (4) lit. b) din Codul fiscal, este asimilata livrarilor de bunuri
efectuate cu plata preluarea de catre o persoana impozabila a bunurilor mobile achizitionate sau
produse de catre aceasta pentru a fi puse la dispozitie altor persoane in mod gratuit, daca taxa
aferenta bunurilor respective sau partilor lor componente a fost dedusa total sau partial.
Astfel, daca la achizitia materialelor utilizate in producerea produselor acordate gratuit
salariatilor societatea deduce TVA, acordarea acestora salariatilor este asimilata unei livrari de
bunuri efectuata cu plata.
In acest caz, conform art. 286 alin. (1) lit. c) din Codul fiscal, baza de impozitare a taxei
pe valoare adaugata o constituie pretul de cumparare al produselor sau al unor bunuri similare
ori, in absenta unor astfel de preturi de cumparare, pretul de cost, stabilit la data livrarii.
Acordarea cu titlu gratuit a produselor reprezinta livrare catre sine, iar societatea va emite
o autofactura in conformitate cu prevederile art. 319 alin. (8) din Codul fiscal. Astfel,
TVA aferenta produselor acordate ca avantaje in natura se include in cheltuieli:

635
"Cheltuieli cu alte impozite, taxe
Si varsaminte
asimilate"

4427
"TVA colectata"

20 lei

In conformitate cu prevederile art. 25 alin. (4) lit. d) din Codul fiscal, nu sunt deductibile la
determinarea profitului impozabil cheltuielile cu taxa pe valoarea adaugata aferenta bunurilor acordate
salariatilor sub forma unor avantaje in natura, daca valoarea acestora nu a fost impozitata prin retinere la
sursa.
Prin urmare, cei 20 lei/salariat reprezinta cheltuiala nedeductibila la calculul impozitului pe profit.

18.Studiu de caz privind regimul fiscal al platilor realizate in favoarea

actionarilor.
19

O societate cu raspundere limitata neplatitoare de TVA ii achita asociatului unic chiria

apartamentului utilizat de acesta in interes personal in valoare de 1.700 lei, inclusiv TVA.
Stabiliti regimul fiscal al platilor realizate in favoarea actionarului.

Rezolvare:
Cheltuielile efectuate de societate in favoarea actionarilor sau asociatilor, altele decat
cele generate de plati pentru bunurile livrate sau serviciile prestate contribuabilului, la pretul de piata
pentru aceste bunuri sau servicii, sunt considerate cheltuieli nedeductibile conform prevederilor art 25, al
(4) lit e).
Normele metodologice ale aceluiasi articol enumera cheltuielile considerate facute in favoarea
participantilor:
a) cheltuielile cu amortizarea, intretinerea si repararea mijloacelor de transport utilizate de catre
participanti, in favoarea acestora;
b) bunurile, marfurile si serviciile acordate participantilor, precum si lucrarile executate in
favoarea acestora;
c) cheltuielile cu chiria si intretinerea spatiilor puse la dispozitie acestora;
d) alte cheltuieli in favoarea acestora
De asemenea, pe langa faptul ca aceste cheltuieli nu sunt deductibile, suma este considerata
dividend din punct de vedere fiscal conform art. 7 alin 1 pct. 11 din Codul Fiscal si se supune aceluiasi
regim fiscal ca veniturile din dividende.
Astfel, suma platita de o persoana juridica pentru bunurile sau serviciile furnizate in favoarea
unui participant la persoana juridica, daca plata este facuta de catre persoana juridica in folosul personal
al acestuia se considera dividend.
612

401

Cheltuieli cu redeventele, locatiile

1.700 lei
Furnizori

de gestiune si chiriile

Aceasta cheltuiala este considerat nedeductibila la calculul impozitului pe profit.

De asemenea, conform celor mentionate mai sus, suma este tratata drept dividend si in consecinta
trebuie retinut, declarat si virat impozitul pe dividende.
Valoarea dividendului net: 1.700 lei
Impozit pe dividende: 5% * (1.700 / (100% - 5%)) = 89,47 lei.

19.Studiu de caz privind regimul fiscal al tranzactiilor care nu au la baza un

document justificativ.
Societatea X SRL a efectuat o plata in valoare de 8.000 lei pe baza unei facturi pro forma, suma
pentru care nu a primit factura fiscala.
Stabiliti regimul fical al tranzactiei.

Rezolvare:
20

Factura pro forma reprezinta o copie a facturii fiscale, transmisa in avans. Ea contine aceleasi
elemente ca factura fiscala: denumirea, datele de indentificare si de plata ale vanzatorului si alte
cumparatorului, data, denumirea bunurilor si serviciilor livrate/ prestate, data scadenta,cantitatea,
valoarea, dar nu genereaza obligatii de plata pentru cumparator.
Denumirea de Factura pro forma se impune pentru a nu fi confundata cu factura finala. De
asemenea, trebuie precizat ca termenul de emitere al facturii fiscale nu are legatura cu proforma.
Desi aceasta poate furniza informatii utile profesionistului contabil in vederea realizarii
estimarilor sau planificarii cash flow-ului, utilizarii informatiilor din facturile pro forma referitoare la
valoarea anumitor servicii prestate pentru care nu s-a emis inca factura fiscala.
Cheltuielile inregistrate in contabilitate, care nu au la baza un document justificativ, potrivit legii,
prin care sa se faca dovada efectuarii operatiunii sau intrarii in gestiune, sunt considerate cheltuieli
nedeductibile conform prevederilor art 25, al (4) lit f).
Factura pro forma nu reprezinta un document justificativ de inregistrare in contabilitate. Din acest
motiv plata in valoare de 8.000 va fi considerata cheltuiala nedeductibila la calculul impozitului pe profit.

20. Studiu de caz privind regimul fiscal al cheltuielilor aferente veniturilor

neimpozabile.

O asociatie prezinta la 31.12.2015 urmatoarele date financiare:

Nr.
crt.

Explicatie

Suma

Venituri din cotizatiile membrilor

Venituri economice din vanzare de bunuri (comert)

Total Venituri

Cheltuieli de natura economica

Cheltuieli aferente veniturilor neimpozabile

Total cheltuieli

100.000 lei
50.000 lei
150.000 lei
35.000 lei
80.000 lei
115.000 lei

Rezolvare:

Cheltuielile aferente veniturilor neimpozabile sunt considerate cheltuieli nedeductibile conform

prevederilor art 25, alin (4) lit e) cu exceptia veniturile din dividende primite de la persoane juridice
romane sau straine care nu au, pentru determinarea profitului impozabil, cheltuieli aferente.
21

1.

Determinarea veniturile neimpozabile conform art.15, alin.2 din codul fiscal: 100.000 lei

2. Determinarea veniturilor ce constituie limita maxima a scutirii asa cum sunt definite la art.15 al. (3):
organizatiile nonprofit, sunt scutite de la plata impozitului pe profit si pentru veniturile din activitati
economice realizate pana la nivelul echivalentului in lei a 15.000 euro, intr-un an fiscal, dar nu mai mult
de 10% din veniturile totale scutite de la plata impozitului pe profit.
a) 15.000 EUR * 4,4823 lei/EUR = 67.234,5 lei
b) 10% * 100.000 lei = 10.000 lei
Prin urmare, valoarea veniturile destinate activitatilor economice ce sunt scutite la plata
impozitului pe profit este de 10.000 lei.
3. Total venituri neimpozabile: 110.000 lei.
4. Total venituri impozabile: 150.000 110.000 = 40.000 lei
5. Determinarea cheltuielilor deductibile aferente veniturilor impozabile proportional cu

veniturile impozabile:
Total cheltuieli de natura economica/Total venituri economice * Total venituri impozabile =
(35.000 lei/50.000 lei) * 40.000 lei = 0,7 x 40.000 lei = 28.000 lei.
6. Cheltuieli aferente veniturilor neimpozabile: 115.000 28.000 = 87.000 lei
7. Determinarea profitului impozabil/pierderii fiscale: 40.000 28.000 = 12.000 lei.
8. Impozit pe profit: 16% * 12.000 = 1920 lei.

21. Studiu de caz privind regimul fiscal al cheltuielilor de consultanta si

management.

Societatea X SRL, ce activeaza in domeniul medical, a incheiat un contract de prestari servicii de

consultanta cu PFA Mihai Grigore in valoare de 4.200 lei. Lunar, societatea primeste factura si efectueaza
plati catre PFA Mihai Grigore in valoare de 4.200 lei, factura nefiind insotita de rapoarte de lucru sau
situatii de lucrari.

Rezolvare:
Conform art. 25 al. (4) lit. f) cheltuielile cu serviciile de management, consultanta, asistenta sau
alte prestari de servicii, pentru care contribuabilii nu pot justifica necesitatea prestarii acestora in scopul
22

activitatilor desfasurate si pentru care nu sunt incheiate contracte sunt considerate cheltuieli nedeductibile
la calculul impozitului pe profit.
Pentru a putea deduce cheltuielile cu serviciile de management, consultanta, asistenta sau alte
prestari de servicii trebuie sa se indeplineasca cumulativ urmatoarele conditii:
a) serviciile trebuie sa fie efectiv prestate, sa fie executate in baza unui contract incheiat intre
parti sau in baza oricarei forme contractuale prevazute de lege; justificarea prestarii efective a serviciilor
se efectueaza prin: situatii de lucrari, procese-verbale de receptie, rapoarte de lucru, studii de fezabilitate,
de piata sau orice alte materiale corespunzatoare;
b) contribuabilul trebuie sa dovedeasca necesitatea efectuarii cheltuielilor prin specificul
activitatilor desfasurate.
Serviciile cu caracter ocazional prestate de persoane fizice autorizate si de persoane juridice, cum
sunt: cele de intretinere si reparare a activelor, serviciile postale, serviciile de comunicatii si de
multiplicare, parcare, transport si altele asemenea nu intra sub incidenta conditiei privitoare la incheierea
contractelor de prestari de servicii.
Cheltuiala este nedeductibila la calculul impozitului pe profit deoarece societatea nu indeplineste
toate condiitiile obligatorii in vederea deducerii acesteia, si anume: nu exista justificarea prestarii efective
a serviciilor, iar contribuabilul nu poate dovedi necesitatea efectuarii cheltuielilor prin specificul
activitatilor desfasurate.

22.Studiu de caz privind regimul fiscal al cheltuielilor cu creantele

neincasate.
O societate comerciala produce si vinde produse finite catre clientul Y SRL. Valoarea
facturii este de 50.000 lei + Tva. Numarul de zile depasit de la scadenta este de 300 zile.
Rezolvare:
Intocmirea facturii:
4111
Clienti

4111
Clienti

707
50.000 lei
Venituri din vanzarea marfurilor
4427
TVA colectata

10.000 lei

Deoarece riscul de neincasare este mare, se constituie provizion pentru creanta incerta de
100 % din valoarea creantei.
4118
Clienti incerti sau in litigiu
6814
Cheltuieli de exploatare privind
ajustarile pentru deprecierea
activelor circulante

=
=

411
Clienti

60.000 lei

491
60.000 lei
Ajustari pentru deprecierea
creantelor - clienti

23

In cazul in care clientul achita factura, anularea provizionului constituit se face

printrecerea acestuia pe venituri.
5121
Conturi la banci
491
Ajustari pentru deprecierea
creantelor - clienti

4118
60.000 lei
Clienti incerti sau in litigiu

7814
60.000 lei
Venituri din ajustari pentru
deprecierea activelor circulante

In cazul in care clientul achita factura, anularea provizionului constituit se face

printrecerea acestuia pe venituri.
In cazul constituirii de provizioane pentru creantele incerte, in litigiu, contribuabilul
aredreptul la deducerea acestora, numai In conformitate cu prevederile Codului fiscal, adica 30%
pentru provizioanele constitite incepand cu 01.01.2006.
7814 impozabil 30%*60.000 = 18.000 lei
7814 neimpozabil = 70%*60.000 = 42.000 lei.

23.Studiu de caz privind regimul fiscal al cheltuielilor cu sponsorizarea.

Societatea X SRL inregistreaza in cursul exercitiului financiar 2014 cheltuieli totale de 2.500.000
lei si venituri totale de 4.500.000 lei. Cifra de afaceri a intreprinderii in cadrul exercitiului financiar curent
este de 4.000.000 lei. In categoria cheltuielilor au fost realizate urmatoarele cheltuieli particulare:
- cheltuieli cu protocolul 55.000 lei;
- cheltuielile cu amenzile si penalitatile catre autoritatile statului 2.500 lei;
- cheltuieli privind penalitatile contractuale conform contractelor comerciale inchiate 8.000 lei;
- cheltuieli cu sponsorizarile 10.000 lei;
- cheltuieli privind constituirea unei ajustari de valoare privind imobilizarile corporale 4.000 lei;
- cheltuieli privind provizioanele pentru garantii de buna executie acordate clientilor 3.500 lei;
- cheltuieli privind TVA nedeductibila aferente proratei TVA (mai mica de 100%) 500 lei;
- cheltuieli cu scaderea din gestiune a unui stoc de marfa distrus ca urmare a unei calamitati
naturale, stocul de marfa nefiind asigurat 3.600 lei.
Capitalul social al intreprinderii este de 1.000.000 lei, iar pana la 31.12.2014 intreprinderea a
constituit rezerva legala in valoare de 160.000 lei.
In categoria veniturilor s-au inregistrat urmatoarele categorii particulare:
-venituri din participatii (dividende) 50.000 lei;
-venituri din reluarea unei ajustari de valoarea privind stocurile 4.000 lei;
-venituri din reluarea unui provizion privind clientii incerti conform hotararii judecatoresti definitive si
irevocabile 2.000 lei;
-venituri din penalitati incasate conform contractelor comerciale 20.000 lei.
Din exercitiile precedente intreprinderea a contabilizat o pierdere in valoare de 270.000 lei, din
care 70.000 fiscala si 200.000 lei contabila.

24

Rezolvare:
1. Determinarea rezultatului contabil al exercitiului:
Rezultatul contabil = Venituri totale Cheltuieli totale = 4.500.000 2.500.000 = 2.000.000 lei

2. Calculul rezervei legale:

Rezultatul contabil * 5% = 2.000.000 * 5% = 100.000 lei
20% * Capital social = 20% * 1.000.000 = 200.000 lei
Rezerva legala de constituit : 40.000 lei
Deoarece societatea are deja constituita din exercitiile financiare anterioare rezerva legala in
valoare de 160.000 lei mai poate constitui 40.000 lei, diferenta deductibila .
3. Determinarea rezultatului fiscal al exercitiului:
Rezultatul fiscal = Rezultatul contabil + cheltuieli nedeductibile venituri neimpozbile
Cheltuielile nedeductibile sunt urmatoarele:
Cheltuielile cu protocolul care depasesc limitele legale: 14.000 lei;
TVA aferenta depasirii cheltuielilor cu protocolul: 2.800 lei;
Cheltuielile cu amenzile si penalitatile catre autoritatile statului: 2.500 lei;
Cheltuieli cu sponsorizarea: 10.000 lei;
Cheltuieli privind constituirea unei ajustari de depreciere a imobilizarilor corporale: 4.000 lei;
Cheltuieli privind stocul de marfa distrus prin calamitati naturale: 3.600 lei;
Pierderea contabila din exercitiului precedent: 200.000 lei;
Total cheltuieli nedeductibile: 236.900 lei
Cheltuieli de protocol nedeductibile:
Baza de impozitare si a cheltuielilor cu protocolul: (2.000.000 + 55.000) * 2% = 41.000 lei;
Cheltuielilor de protocol nedeductibile: 55.000 41.000 = 14.000 lei;
TVA aferenta cheltuielilor de protocol nedeductibile: 14.000 * 20% = 2.800 lei.
Veniturile neimpozabile si alte reduceri ale bazei de impozitare a impozitului pe profit sunt:
Veniturile din participatii: 50.000 lei;
Veniturile din reluarea unei ajustari privind stocurile: 4.000 lei;
Pierderea fiscala din exercitiile financiare anterioare: 70.000 lei;
Rezerva legala constituita in exercitiului financiar curent: 40.000 lei;
Total venituri neimpozabile si alte reduceri din baza de impozitare: 164.000 lei
25

Rezultatul fiscal = 2.000.000 + 236.900 164.000

Rezultatul fiscal = 2.072.900 lei

4. Calculul impozitului pe profit:

Impozit pe profit = 2.072.900 * 16% = 331.664 lei.
Conform art. 25 al 4 lit. i) cheltuielile de sponsorizare, acordate potrivit legii nu sunt deductibile;
Contribuabilii care efectueaza sponsorizari potrivit prevederilor Legii nr. 32/1994 privind sponsorizarea,
cu modificarile si completarile ulterioare, si ale Legii bibliotecilor nr. 334/2002, republicata, cu
modificarile si completarile ulterioare, precum si cei care acorda burse private, potrivit legii, scad din
impozitul pe profit datorat sumele aferente in limita minima precizata mai jos:
a) 5 la mie din cifra de afaceri; pentru situatiile in care reglementarile contabile aplicabile nu
definesc indicatorul cifra de afaceri aceasta limita se determina potrivit normelor;
b) 20% din impozitul pe profit datorat.
Sumele care nu sunt scazute din impozitul pe profit, potrivit prevederilor prezentei litere, se
reporteaza in urmatorii 7 ani consecutivi. Recuperarea acestor sume se va efectua in ordinea inregistrarii
acestora, in aceleasi conditii, la fiecare termen de plata a impozitului pe profit.

a) impozit pe profit * 20% = 331.664 * 20% = 66.333 lei;

b) cifra de afaceri * 5 = 4.000.000 * 3 = 20.000 lei.
Valoarea cu care impozitul pe profit va fi redusa este de 10.000 lei, deoarece sponsorizarile
realizate de catre intreprindere nu depasesc limitele impuse de acesti indicatori.

24.Studiu de caz privind regimul fiscal al cheltuielilor care provin din

documente de la terti inactivi fiscal.
Societatea X SRL primeste o factura in valoare de 3.500 lei, inclusiv TVA de la un furnizor si
inregistreaza in contabilitate o cheltuiala deductibila la calculul impozitului pe profit. La finalul lunii,
inainte de depunerea decontului de TVA verifica registrul operatorilor inactivi si observa ca partenerul
este inactiv.

Stabiliti regimul fiscal al cheltuielilor care provin din documente de la terti inactivi fiscal.
Rezolvare:

26

Conform Codului de procedura fiscala contribuabilii persoane juridice sau orice entitati fara
personalitate juridica se declara inactivi si acestora le sunt aplicabile prevederile art. 11 alin. (6) si (7) din
Codul fiscal daca se afla in una dintre urmatoarele situatii:
a) nu isi indeplinesc, pe parcursul unui semestru calendaristic, nicio obligatie declarativa
prevazuta de lege;
b) se sustrag de la efectuarea inspectiei fiscale prin declararea unor date de identificare a
domiciliului fiscal care nu permit organului fiscal identificarea acestuia;
c) organele fiscale au constatat ca nu functioneaza la domiciliul fiscal declarat, potrivit procedurii
stabilite prin ordin al presedintelui Agentiei Nationale de Administrare Fiscala.
Declararea contribuabililor inactivi, precum si reactivarea acestora se fac de catre organul fiscal,
prin decizie, emisa de catre ANAF, care se comunica contribuabilului.
Beneficiarul serviciilor este obligat sa se informeze cu privire la starea partenerilor cu care au in
derulare contracte.
Conform art. 25 lit. j) cheltuielile inregistrate in evidenta contabila, care au la baza un document
emis de un contribuabil inactiv al carui certificat de inregistrare fiscala a fost suspendat in baza ordinului
presedintelui Agentiei Nationale de Administrare Fiscala nu sunt deductibile la calculul impozitului pe
profit.
Prin urmare, societatea nu are dreptul de a-si deduce nici cheltuiala, nici TVA-ul aferent.

25.Studiu de caz privind regimul fiscal al cotizatiilor catre organizatiile

profesionale.
Societatea X SRL, societate de expertiza contabila, platitoare de impozit pe profit, achita in anul
2014 o cotizatie obligatorie catre CECCAR in valoare de 9.500 lei. Cursul deschimb folosit este 1 euro =
4.4833 lei.

Rezolvare:
Conform art. 25 al. 1 taxele de inscriere, cotizatiile si contributiile obligatorii, reglementate de
actele normative in vigoare, precum si contributiile pentru fondul destinat negocierii contractului colectiv
de munca sunt considerate deductibile.
Intra sub incidenta prevederilor art. 25 alin. (1) din Codul fiscal cheltuielile cu taxele de
inscriere, cotizatiile si contributiile obligatorii, stabilite prin acte normative, de practicare a unor profesii
cum sunt: expert contabil, contabil autorizat, arhitect, medic, auditor financiar, avocat, notar si altele
asemenea. Contributiile pentru fondul destinat negocierii contractului colectiv de munca sunt cele
datorate patronatelor, in conformitate cu prevederile Legii patronatelor nr. 356/2001*).
Cotizatia pentru CECCAR de 9.500 lei este integral deductibila.

26.Studiu de caz privind regimul fiscal al cheltuielilor cu amortizarea

contabila si fiscala.
O societate comerciala achizitioneaza un utilaj pentru productia de materiale, in
23.06.2015 de la un furnizor, la pretul de 380.000 lei. Durata de amortizare conform catalogului
27

de mijloace fixe este de 10 ani, dar societatea intentioneaza sa-l utilizeze doar 5 ani. Metoda de
amortizare folosita de societate este cea liniara. Societatea vinde utilajul la 30.04.2017 la
valoarea de 70.000 lei.
Rezolvare:
Amortizarea contabila anuala = 380.000 / 5 = 76.000 lei
Amotizarea contabila lunara = 76.000 / 12 = 6.333,33 lei
Amortizarea fiscala anuala = 380.000 / 10 = 38.000 lei
Amortizarea fiscala lunara = 38.000 / 12 = 3.166,67 lei

An
2015
2016
2017
2018
2019
2020
2021
2022
2023
2024

Anortizare contabila
Valoare
Anuala
ramasa
76.000
304.000
76.000
228.800
76.000
152.000
76.000
76.000
76.000
0

Amortizare fiscala
Valoare
Anuala
ramasa
38.000
342.000
38.000
304.000
38.000
266.000
38.000
228.000
38.000
190.000
38.000
152.000
38.000
114.000
38.000
76.000
38.000
38.000
38.000
0

2015
Amortizarea contabila: 76.000 * 6/12 = 38.000 lei cheltuiala nedeductibila
Amortizarea fiscala: 38.000 * 6/12 = 19.000 lei deducere fiscala
Amortizarea contabila> Amortizarea fiscala cheltuieli nedeductibile in valoare de 19.000 lei
2016
Amortizarea contabila: 76.000 lei cheltuiala nedeductibila
Amortizarea fiscala: 38.000 lei - deducere fiscala
Amortizarea contabila> Amortizarea fiscala cheltuieli nedeductibile in valoare de 19.000 lei
30.04.2017
Amortizarea contabila: 4 * 6.333,33 = 25.333,32 lei cheltuiala nedeductibila
Amortizarea contabila : 38.000 * 4/12 = 12.666,67lei - deduceri fiscal
Vanzarea activului:
28

Valoarea venitului de este de 70.000 lei si o cheltuiala cu valoarea ramansa neamortizata contabil
de 240.666,68 lei.
Venitul din vanzarea utilajului este impozabil : 70.000 lei.
Cheltuieli privind activele cedate recunoscute fiscal = 380.000 (19.000 + 38.000+38.000 +
12.666,67) = 272.333,33 lei.

27.Studiu de caz privind regimul fiscal al provizioanele de garantii de buna

executie acordate clientilor.
O societate de constructii realizeaza lucrare de amenajare a 3 birouri. Conform
contractului, acesta este obligat sa constituie o garantie de buna executie in favoarea
beneficiarului in valoare de 5% din valoarea contractului (100.000 lei) in vederea crearii unor
disponibilitati banesti necesare pentru acoperirea unor eventuale remedieri de calitate care ar
putea interveni intre data receptiei provizorii si data receptiei definitive a lucrarilor.
Rezolvare:
Pentru garantiile de buna executie acordate clientilor in baza clauzelor contractuale,
constructorii pot sa inregistreze cheltuieli cu provizioanele, considerate deductibile din punct de
vedere fiscal la determinarea profitului impozabil asa cum sunt reglementate prin Codul Fiscal la
art. 26 alin. 1 lit. b) si punctul 19 din normele de aplicare a Codului fiscal.
Provizioanele pentru garantii de buna executie se constituie trimestrial, in limita cotelor
prevazute in contracte, cu conditia reflectarii integrale la venituri a valorii lucrarilor executate si
confirmate de beneficiar pe baza situatiilor de lucrari.
Inregistrarea la venituri a provizioanelor create pentru garantiile de buna executie se face
pe masura efectuarii cheltuielilor cu remedierile sau la expirarea perioadei de garantie inscrise in
contract.
Societatea emite o factura de 100.000 lei + TVA 20% = 120.000 lei. Se retine o garantie
de 5% (5.000 lei). Pe factura se trece la pozitia 1: prestari servicii 100.000 + 20.000 = 120.000,
pozitia 2: garantie 5% = 5.000 lei
Inregistrarea in evidenta contabila a garantiilor de buna executie, principalele operatiuni
pot fi prezentate astfel:
411
"Clienti"

%
704
"Venituri din lucrari executate si
servicii prestate"
29

120.000 lei
100.000 lei

4427
"TVA colectata"

20.000 lei

Garantiile nu intra in baza de impozitare a TVA (pct. 68 alin. (11) din Normele
metodologice date in aplicarea art. 298 din Codul fiscal), iar beneficiarul lucrarilor are dreptul sa
achite constructorului valoarea facturii emise, diminuata cu valoarea garantiei stabilite prin
contract.

2678

411

"Alte creante imobilizate"

5.000 lei

"Clienti"

Constituirea proviziomnului deductibil:

6812

"Cheltuieli de exploatare privind

provizioanele"

5121

1512

5.000 lei

"Provizioane pentru garantii

acordate clientilor"

411

"Conturi la banci

115.000 lei

"Clienti"

in lei"

La finalul lucrarii, beneficiarul vireaza si contravaloarea garatiei de buna executie:

30

5121

"Conturi la banci

2678

5.000 lei

"Alte creante imobilizate"

in lei"

1512
"Provizioane pentru garantii

7812

5.000 lei

"Venituri din provizioane"

acordate clientilor"

Din punct de vedere fiscal, cheltuielile cu provizionul pentru garantia de buna executie
sunt cheltuieli deductibile trimestrial deoarece societatea a inregistrat la venituri valoarea
lucrarilor, iar veniturile reluate din inchiderea provizionului in sunt impozabile.

28.Studiu de caz privind regimul fiscal al provizioanelor pentru deprecierea

clientilor-insolventa.
Societatea X SRL a emis o factura de servicii juridice in valoare de 11.500 lei catre un
client cu scadenta 21.06.2015 La inceputul lunii decembrie 2015 societatea a primit notificare
conform careia clientul este in procedura de insolventa. Societatea s-a inscris la masa credala.
Sa se stabileasca regimul fiscal al provizioanelor pentru deprecierea clientilor in cazul
insolventei.
Rezolvare:
Societatea estimeaza ca va incasa 10% din valoarea creantei in urma inregistrarii la masa
credala, deci va constitui un provizion pentru partea de creanta supusa riscului de neincasare:
11.500 * 90% = 10.350 lei.
Deoarece partenerului nu i s-a declarat procedura de deschidere a falimentului, nu se
poate constitui provizion 100% din valoarea creantei, deductibil fiscal. De asemenea, creanta nu
a depasit 270 de zile de la scadenta pentru a constitui provizion deductibil 30% din valoarea
creantei inregistrata in contabilitate.
In acest caz, nu provizionul constituit in suma de 10.350 lei va fi considerat nedeductibil
fiscal la calculul impozitului pe profit.

31

29.Studiu de caz privind regimul fiscal al provizioanele pentru deprecierea

clientilor-vechime.
La data de 31.12.2015 o societate comerciala a analizat situatia incasarilor de la clienti si
a ajuns la concluzia ca are de incasat o creanta de la un client in valoare de 200.000 lei pentru
care data scadentei a fost 18.12.2015 si stabileste un risc de neincasare de 80%. Asupra clientului
rau-platnic nu a fost declansata procedura de deschidere a falimentului.
Stabiliti regimul fiscal al provizionului pentu deprecierea clientilor in functie de
vechimea creantei.
Rezolvare:
Conform art. 26 al Codului Fiscal sunt deductibile provizioanele constituite in limita unui
procent de 20% incepand cu data de 1 ianuarie 2004, 25% incepand cu data de 1 ianuarie 2005, 30%
incepand cu data de 1 ianuarie 2006, din valoarea creantelor asupra clientilor, inregistrate de catre
contribuabili, care indeplinesc cumulativ urmatoarele conditii:
a)
b)
c)
d)
e)

sunt inregistrate dupa data de 1 ianuarie 2004;

sunt neincasate intr-o perioada ce depaseste 270 de zile de la data scadentei;
nu sunt garantate de alta persoana;
sunt datorate de o persoana care nu este persoana afiliata contribuabilului;
au fost incluse in veniturile impozabile ale contribuabilului;

Creanta indeplineste cumulativ conditiile prevazute mai sus, ceea ce inseamna ca se poate deduce
un provizion in limita a 30% din valoarea creantei: 30% * 200.000 = 60.000 lei.
Astfel din provizionul total in valoare de 160.000 lei (80% * 200.000 lei) se iregistreaza
cheltuiala deductibila in suma de 60.000 lei, iar diferenta de 100.000 lei va fi reflectata in contabilitate
drept cheltuiala nedeductibila.
Ulterior, datorita neincasarii creantei, clientul este scos din evidenta prin evidentierea la cheltuieli
a intregii creante in valoare de 200.000 lei, iar pe venituri suma recunoscuta ca provizion in suma de
160.000 lei.
Din cheltuielile de 200.000 lei, numai suma de 60.000 lei a fost acoperita de un provizion
deductibil fiscal si, ca urmare, partea neacoperita de provizion, respectiv 140.000 lei (200.000 60.000)
este considerata nedeductibila.
Venitul de 160.000 va fi impozabil pentru suma de 60.000 lei si neimpozabil pentru 100.000 lei
corespunzator deductibilitatii provizionului.

30.Studiu de caz privind regimul fiscal al contractului de fiducie.

Societatea X SRL, in calitate de constitutor transfera la 01.01.2015 fiduciarului Y SRL
un portofoliu de creante clienti de 1.000 lei cu titlu de garantie in beneficiul lui Z SRL.
Riscul de credit asociat creantelor este suportat de fiducie, adica beneficiarul suporta
pierderea daca valoarea creantelor scade. La 31.12.2015 contractul de fiducie este lichidat.
Rezolvare:
32

Conform art 29 al codului fiscal, in cazul contractelor de fiducie, incheiate conform

dispozitiilor Codului civil, in care constituitorul are si calitatea de beneficiar, se aplica urmatoarele reguli:
a) transferul masei patrimoniale fiduciare de la constituitor catre fiduciar nu este transfer
impozabil in intelesul prezentului titlu;
b) fiduciarul va conduce o evidenta contabila separata pentru masa patrimoniala fiduciara si va
transmite trimestrial catre constituitor, pe baza de decont, veniturile si cheltuielile rezultate din
administrarea patrimoniului conform contractului;
c) valoarea fiscala a activelor cuprinse in masa patrimoniala fiduciara, preluata de fiduciar, este
egala cu valoarea fiscala pe care acestea au avut-o la constituitor;
d) amortizarea fiscala pentru orice activ amortizabil prevazut in masa patrimoniala fiduciara se
determina in continuare in conformitate cu regulile prevazute la art. 24,care s-ar fi aplicat la persoana care
a transferat activul, daca transferul nu ar fi avut loc.
In cazul contractelor de fiducie, incheiate conform dispozitiilor Codului civil, in care calitatea de
beneficiar o are fiduciarul sau o terta persoana, cheltuielile inregistrate din transferul masei patrimoniale
fiduciare de la constituitor catre fiduciar sunt considerate cheltuieli nedeductibile.
Societatea constituitoare, X SRL inregistreaza la 01.01.2015 transferul creantelor cu titlu de
garantie in fiducie:

6585
=
Alte cheltuieli din
exploatare-operatiide constituire a fiduciei
2677
=
Drepturi aferente
activelor nete aflate in fiducie

4111
Clienti

1.000 lei

7585
Venituri din exploatare

1.000 lei

La beneficiarul garantiei operatia se inregistreaza in afara bilantului

Debit 802 Angajamente primite 1.000
La 31.12.2015 se inregistreaza incetarea contractului de fiducie la constituitor
5121
Conturi la banci

6587
=
Alte cheltuieli din exploatare.
Operatii legate
de lichidarea fiduciei

7587
Venituri din exploatare.

1.000 lei

2677
1.000 lei
Drepturi aferente
activelor nete aflate in fiducie

La beneficiarul garantiei reducerea elementului in afara bilantului

Credit 802 Angajamente primite 1.000

33